Decizie CNSC 954/2022

În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) şi ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 954/C10/665 Data: 09.05.2022 Prin contestația nr. 1601/16.03.2022, înregistrată la Consiliu sub nr. 13994/17.03.2022, formulată de CONSTRUCT C.D.P. SRL, cu sediul social în Baia Mare, Bd. Republicii nr. 25/71, județul Maramureș, cod poștal 430201 și adresa de corespondență în Cluj-Napoca, Str. C.A. Rosetti nr. 16, județul Cluj, având Cod Unic de Înregistrare 23770637 și număr de înregistrare la Oficiul Registrului Comerțului J24/779/2008, reprezentată legal prin administrator Coț Radu-Vasile, formulată împotriva rezultatului procedurii, comunicat prin adresa nr. 11736/09.03.2022, precum și împotriva Raportului procedurii nr. 11731/09.03.2022, ambele comunicate prin intermediul SEAP pe data de 09.03.2022, privind procedura simplificată, organizată în vederea atribuirii contractului de servicii având ca obiect Servicii de proiectare pentru obiectivul de investiții „Reabilitare strada Victoriei, tronson cuprins între bulevardul Decebal și bulevardul Independenței”, cod CPV – 71322500-6, de către MUNICIPIUL BAIA MARE, cu sediul în Baia Mare, Str. Gheorghe Șincai nr. 37, judeţul Maramureș, cod poștal 430311, având Cod de identificare fiscală 3627692, în calitate de autoritate contractantă, contestatorul a solicitat: - admiterea contestației; - obligarea autoritatii contractante la anularea deciziei de declarare drept admisibilă și câștigătoare a ofertei depusă de către Asocierea COSTIN ȘI VLAD BIROU DE PROIECTARE S.R.L. - SOMEȘ-TOP-GRUP S.R.L.; - obligarea autoritatii contractante la reevaluarea acesteia, cu consecinţa respingerii sale și la continuarea procedurii în conformitate cu Pagina 1 din 2

prevederile legale în vigoare aplicabile în materia achiziţiilor publice, precum și cu respectarea principiilor consacrate de art. 2 al Legii nr. 98/2016; - obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor de judecată. Prin adresa înregistrată la CNSC sub nr. 15994/28.03.2022, Asocierea COSTIN Şl VLAD BIROU DE PROIECTARE SRL, cu sediul în Cluj- Napoca, Str. Maramureşului, nr. 151B, apartamentul 1, judeţul Cluj, având nr. înreg. Registrul Comerțului J12/3542/2016, CUI 36586033, legal reprezentată prin dl. Vlad Mihai, în calitate de lider de asociere şi SOMEŞ- TOP-GRUP SRL, cu sediul social în Cluj-Napoca, Strada Maramureşului, nr. 151/A, bloc 151/B, etaj P, ap. 1, judeţul Cluj, având J12/1673/2019, CUI 25138697, legal reprezentată prin dl. Costin Bogdan, în calitate de membru al asocierii, cu sediul ales pentru această procedură la sediul profesional al Societăţii civile de avocaţi Bejenaru & Partners, situat în Cluj- Napoca, Calea Turzii, nr. 231, bl. A, ap. 2, județul Cluj, a formulat CERERE DE INTERVENŢIE VOLUNTARĂ, prin care solicită: 1. Admiterea în principiu (cu directa consecinţă a introducerii în cauză în calitate de intervenient) şi admiterea pe fond a cererii de intervenţie; 2. Respingerea ca nefondată a contestaţiei şi menţinerea ca temeinice şi legale a actelor atacate, întocmite de către autoritatea contractantă, în ceea ce priveşte intervenientul; 3. Continuarea procedurii de achiziţie publică; 4. Obligarea contestatorului la plata cheltuielilor ocazionate cu prezenta procedură, conform documentelor justificative ce vor fi depuse înainte de pronunţarea deciziei de soluţionare. Pentru aceste motive, în baza legii şi a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, respinge ca nefondată contestația formulată de către CONSTRUCT C.D.P. SRL în contradictoriu cu MUNICIPIUL BAIA MARE. În temeiul dispozițiilor art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, coroborate cu dispozițiile art. 61 și urm. din Codul de procedură civilă, admite cererea de intervenție formulată de Asocierea COSTIN Şl VLAD BIROU DE PROIECTARE SRL - SOMEŞ-TOP-GRUP SRL. Respinge cererea intervenientului Asocierea COSTIN Şl VLAD BIROU DE PROIECTARE SRL - SOMEŞ-TOP-GRUP SRL de obligare a contestatorului la suportarea cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 și poate fi atacată cu plângere, în temeiul art. 29 din același act normativ, în termen de 10 zile de la comunicare. 2

În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) şi ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. ... Data: ... Prin contestația nr. ..., înregistrată la Consiliu sub nr. ..., formulată de ..., cu sediul social în ... și adresa de corespondență în ..., având Cod Unic de Înregistrare ... și număr de înregistrare la Oficiul Registrului Comerțului ..., reprezentată legal prin ..., formulată împotriva rezultatului procedurii, comunicat prin adresa nr. 11736/09.03.2022, precum și împotriva Raportului procedurii nr. 11731/09.03.2022, ambele comunicate prin intermediul SEAP pe data de 09.03.2022, privind procedura simplificată, organizată în vederea atribuirii contractului de servicii având ca obiect Servicii de proiectare pentru obiectivul de investiții „Reabilitare strada Victoriei, tronson cuprins între bulevardul Decebal și bulevardul Independenței”, cod CPV – 71322500-6, de către ..., cu sediul în ..., având Cod de identificare fiscală ..., în calitate de autoritate contractantă, contestatorul a solicitat: - admiterea contestației; - obligarea autoritatii contractante la anularea deciziei de declarare drept admisibilă și câștigătoare a ofertei depusă de către ...; - obligarea autoritatii contractante la reevaluarea acesteia, cu consecinţa respingerii sale și la continuarea procedurii în conformitate cu prevederile legale în vigoare aplicabile în materia achiziţiilor publice, precum și cu respectarea principiilor consacrate de art. 2 al Legii nr. 98/2016; - obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor de judecată. Prin adresa înregistrată la CNSC sub nr. 15994/28.03.2022, ..., cu sediul în ..., având nr. înreg. Registrul Comerțului ..., CUI ..., legal reprezentată prin ..., în calitate de lider de asociere şi ..., cu sediul social în

..., având ..., CUI ..., legal reprezentată prin ..., în calitate de membru al asocierii, cu sediul ales pentru această procedură la sediul profesional al ..., situat în ..., a formulat CERERE DE INTERVENŢIE VOLUNTARĂ, prin care solicită: 1. Admiterea în principiu (cu directa consecinţă a introducerii în cauză în calitate de intervenient) şi admiterea pe fond a cererii de intervenţie; 2. Respingerea ca nefondată a contestaţiei şi menţinerea ca temeinice şi legale a actelor atacate, întocmite de către autoritatea contractantă, în ceea ce priveşte intervenientul; 3. Continuarea procedurii de achiziţie publică; 4. Obligarea contestatorului la plata cheltuielilor ocazionate cu prezenta procedură, conform documentelor justificative ce vor fi depuse înainte de pronunţarea deciziei de soluţionare. CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR, asupra cauzei de faţă, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat şi este competent, potrivit dispoziţiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care ... reclamă rezultatul procedurii de atribuire menționată în partea introductivă, apreciindu-l nelegal, din considerentele expuse, pe larg, în cele ce urmează. Contestatorul învederează că, prin această contestație vizeaza demonstrarea încălcării de către autoritatea contractantă a prevederilor legislaţiei în vigoare privind achiziţiile publice în România, motiv pentru care solicită pronunţarea unei decizii prin care Consiliul să constate caracterul nelegal al deciziei acesteia de declarare drept admisibilă și câștigătoare a ofertei depusă de către ... și să oblige autoritatea contractantă la reevaluarea acesteia, cu consecinţa respingerii sale și la continuarea procedurii în conformitate cu prevederile legale în vigoare aplicabile în materia achiziţiilor publice, precum și cu respectarea principiilor consacrate de art. 2 al Legii nr. 98/2016. Contestatorul subliniază legitimitatea demersului său prin prisma interesului pe care îl prezintă în raport cu participarea la procedură. În acest sens solicită Consiliului să constate interesul, respectiv folosul practic urmărit prin contestația formulată. Contestatorul invocă prevederile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, coroborate cu cele de la art. 3 lit. f) din cuprinsul aceleiaşi legi, precizând că, în aceste condiţii, interesul este reprezentat de folosul practic, imediat, pe care îl are o parte pentru a justifica punerea în mişcare a procedurii de soluțioare a contestației. Se arată că, potrivit doctrinei și practicii judiciare unanime, interesul juridic trebuie să fie legitim (recunoscut și ocrotit de lege), personal (propriu celui care îl invocă), născut și actual (existent la momentul introducerii acțiunii și pe toată perioada de soluţionare a acesteia), toate cele trei condiții anterior enuntate fiind îndeplinite în speţa dedusă judecăţii. 2

Contestatorul învederează că, în speţă, este ofertant în cadrul procedurii antemenționată, având oferta admisibilă și fiind clasată pe locul 2, astfel existând posibilitatea de a fi declarată câștigătoare a acesteia, posibilitate care este pusă în pericol de conduita necorespunzatoare adoptată de către autoritatea contractantă, prin care a declarat admisibilă și câștigătoare o ofertă neconformă și inacceptabilă. Cu privire la interesul legitim al contestatoarei, se arată că acesta este constituit de posibilitatea de a i se atribui contractul, în condiţiile în care, în urma admiterii contestației, s-ar constata faptul că autoritatea contractantă a declarat în mod nelegal câștigătoare oferta depusă de către ... ... învederează că își întemeiază contestația pe următoarele motive: Pe data de 12.01.2022, ora 15:00 a avut loc depunerea ofertelor în cadrul procedurii antementionată, în conformitate cu datele furnizate de SEAP fiind înregistrați următorii ofertanţi: 1. Ofertant unic : ... cu subcontractanți ..., ..., ... și ... și ... Terţ și subcontractant. 2. Ofertant unic: ... cu subcontractanți ..., ..., ..., ... și ... 3. Asociere: ... (Leader), ... cu subcontractanți ... și .... Pe data de 09.03.2022 au fost comunicate prin intermediul SEAP, atât Adresa nr. 11736/09.03.2022, reprezentând comunicarea rezultatului procedurii, cât și Raportul procedurii nr. 11731/09.03.2022, în cuprinsul actelor antemenționate fiind consemnat rezultatul procedurii, respectiv pe de o parte, desemnarea drept câștigătoare a ofertei depusă de către ..., iar pe de alta parte clasarea ofertei contestatorului pe locul 2 în clasament în urma aplicării criteriului de atribuire „Cel mai bun raport calitate preț”. Pe data de 10.03.2022, prin intermediul Adresei nr. 1588/10.03.2022, contestatorul i-a solicitat Autorității contractante acces la dosarul achiziției, în sensul transmiterii prin intermediul mijloacelor electronice, de copii în format electronic, după integralitatea documentelor conținute de acesta, în contextul situației globale actuale cauzate de pandemia de COVID-19, care impune distanțarea socială în toate domeniile pentru a evita răspândirea virusului. Pe aceeaşi dată, respectiv 10.03.2022, Autoritatea contractantă, prin intermediul Adresei nr. 12215/10.03.2022, a răspuns solicitării contestatorului, comunicându-i faptul că poate vizualiza dosarul achiziției la sediul său în cursul zilei de 11.03.2022, între orele 10:00-13:00. Prin urmare, pe data de 11.03.2022 o reprezentantă a contestatorului s-a deplasat la sediul Autorității contractante în vederea studierii dosarului achiziţiei publice și ridicării de fotocopii după documentele conținute de acesta, în condițiile în care aceasta refuzase transmiterea acestora în format electronic. Contestatorul învederează că, odată cu studierea dosarului achiziţiei publice a constatat cu stupoare că Autoritatea contractantă a refuzat în fapt atât eliberarea de fotocopii, cât și fotografierea unor părți din dosarul achiziţiei publice.

Contestatorul reclamă conduita nelegală a Autorității contractante, precizând că accesul neîngrădit la dosarul achiziţiei publice la care face referire alin. (6) al art. 217 din Legea nr. 98/2016 presupune inclusiv punerea la dispoziţie a copiilor respectivelor documente, acest lucru rezultând în primul rând din definiţia cuvântului „neîngrădit” - care nu este limitat, restrâns. Raportat la prevederile alin. (4) al art. 217 din Legea 98/2016, potrivit cărora dosarul achiziţiei publice are caracter de document public, coroborate cu cele ale art. 9 alin. (1) din Legea nr. 544/2001, privind liberul acces la informaţiile de interes public, potrivit cărora în cazul în care solicitarea de informaţii implică realizarea de copii de pe documentele deţinute de autoritatea sau instituţia publică, costul serviciilor de copiere este suportat de solicitant, în condiţiile legii și cele ale alin. (3) al art. 7 din Legea nr. 544/2001, privind liberul acces la informaţiile de interes public, potrivit cărora solicitarea şi obţinerea informaţiilor de interes public se pot realiza, dacă sunt întrunite condiţiile tehnice necesare, și în format electronic, autoritatea contractantă avea obligaţia de a-i elibera fotocopii/copii în format electronic. Se arată că, în condiţiile în care prevederile art. 19 din Legea nr. 101/2016 permit accesul la dosarul achiziției existent la CNSC, acest lucru incluzând și posibilitatea eliberării de fotocopii, atunci ar trebui să nu existe nici un impediment privind consultarea acestuia și la sediul Autorității contractante în aceleași condiţii în care acesta se efectuează și la CNSC. Contestatorul apreciază că atitudinea Autorității contractante de a refuza eliberarea de fotocopii/copii în format electronic după documente conținute de dosarul achiziţiei este de natură a încălca dreptul la un proces echitabil, deoarece nu se poate exercita în mod corespunzător dreptul la apărare în condițiile în care procedura în discuție este una complexă, implicând un număr mare de specialiști, care în mod evident nu s-ar fi putut deplasa toți la sediul Autorității contractante în vederea studierii dosarului - în acest caz activitatea societății ar fi fost afectată în mod negativ și nejustificat. Se precizează că jurisprudența CEDO stabileşte foarte clar faptul că „accesul nerestricționat la dosarul cauzei și folosirea nerestricționată a notiţelor, inclusiv, după caz, posibilitatea de a obţine copii ale documentelor relevante, constituie garanții importante ale procesului echitabil”. Se precizează că dreptul de a obține fotocopii ale înscrisurilor aflate la dosarul unei proceduri este consacrat și în procedura internă, atât în reglementările în materie civilă - Art. 538 din Codul de Procedură Civilă, cât și penală, unde caracterul neîngrădit al accesului la dosar este confirmat în detaliu de prevederile art. 94 alin. (2) din Codul de Procedură Penală. Cu toate acestea, autoritatea contractantă a ignorat prevederile legale, rezultând cu forţa evidenței reaua sa credință. Contestatorul arată că oferta depusă de către Asocierea ... - ... este neconformă, potrivit prevederilor 137 alin. (3) lit. a) și c) din HG nr. 395/2016 și inacceptabilă, potrivit prevederilor 137 alin. (2) lit. b) din HG nr. 395/2016. 4

Contestatorul învederează că documentaţia de atribuire la care se adaugă clarificările postate în SEAP, nu a fost contestată de niciun operator economic, drept pentru care toate prevederile ei şi-au consolidat forţa obligatorie atât pentru autoritatea contractantă, cât mai ales pentru operatorii economici participanţi la procedura de atribuire, inclusiv pentru ... La acest moment, nu pot fi emise pretenții sau critici vizavi de prevederile documentaţiei de atribuire, întrucât ar fi vădit tardive, raportat la termenul prescris de Legea nr. 101/2016. Contestatorul concluzionează că documentaţia acceptată implicit de toate societăţile ofertante le impunea să îi urmeze cu stricteţe prescripţiile, sens în care dispune și art. 75 din Legea nr. 98/2016, precum și art. 123 alin. (1) din normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016. Contestatorul arată că, prin depunerea ofertelor la procedură se presupune că ofertanții și-au însușit documentația de atribuire fără rezerve, ceea ce înseamnă că nu li se poate scuza nicio abatere de la prescripțiile ei, opozabile în cel mai mic detaliu (relevantă în acest sens fiind decizia nr. 1555 din 6 martie 2012 a Curţii de Apel Craiova, Secţia de contencios administrativ si fiscal) sau Decizia nr. 916/CA/2019-R din 8 noiembrie 2019 a Curţii de Apel Oradea, Secţia a II-a civila, de contencios administrativ şi fiscal). Astfel cum un contract constituie legea părților, și documentaţia de atribuire, întovărăşită de clarificările postate în SEAP, are aceeaşi valoare pentru părți, iar niciuna dintre ele nu îi poate ignora sau nesocoti clauzele. Se precizează că, în aceeaşi direcţie, Curtea de Apel Iasi, Secţia de contencios administrativ și fiscal, a reținut în decizia nr. 2204 din 21 septembrie 2012 că cerinţele riguroase în materie de achiziţii publice presupun întocmirea documentelor necesare în conformitate cu prevederile documentaţiei de atribuire, cunoscut fiind faptul că garantarea corectitudinii procedurii achiziţiilor publice poate justifica respingerea ofertei pentru orice fel de încălcare a dispoziţiilor legale în materie, care ar putea fi considerată de ofertant mai puţin importantă. Raportat la obiectivul general constând în prevenirea și sancţionarea încălcării dispoziţiilor legale în materia procedurilor de achiziţie publică, nu i s-ar putea reproşa autorității contractante că a analizat ofertele participanţilor la procedură în raport de cerinţele minime de participare necontestate, sancționând neîndeplinirea acestora. În jurisprudența sa, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că autoritatea adjudecatoare trebuie să interpreteze criteriile în acelaşi fel pe parcursul întregii proceduri. Principiul egalității de tratament presupune ca toți participanții la o procedură de atribuire să beneficieze de aplicarea acelorași condiţii impuse de autoritate, astfel încât să se garanteze că este înlăturat orice risc de favoritism și de arbitrar din partea autorității. Acest principiu impune ca ofertanții să dispună de aceleaşi sanse în formularea ofertelor lor și implică, așadar, ca aceste oferte să fie supuse acelorași condiţii pentru toți ofertanții (ex pluribus, Ordonanţa din 10 noiembrie 2016, Spinosa Costruzioni Generali și Melfi, C-162/16, EU:C:2016:870,

punctul 23). Curtea a reiterat, la punctul 34 din Hotărârea din 13 iulie 2017, Ingsteel şi Metrostav (C-76/16, EU:C:2017:549), că „principiul egalității de tratament impune ca ofertanţii să dispună de aceleaşi şanse în formularea ofertelor lor şi implică, aşadar, ca aceste oferte să fie supuse aceloraşi condiţii pentru toţi ofertanţii. Pe de altă parte, obligaţia de transparenţă, care constituie corolarul principiului egalităţii de tratament, are ca scop să garanteze absenţa riscului de favoritism şi de arbitrar din partea autorităţii contractante. Această obligaţie implică formularea tuturor condiţiilor şi modalităţilor procedurii de atribuire în mod clar, precis şi neechivoc în anunţul de participare sau în caietul de sarcini, astfel încât, în primul rând, să permită tuturor ofertanţilor informaţi în mod rezonabil şi normal de diligenţi să le înţeleagă conţinutul exact şi să le interpreteze în acelaşi mod şi, în al doilea rând, să permită autorităţii contractante să verifice efectiv dacă ofertele prezentate de ofertanţi corespund criteriilor care guvernează contractul în cauză (Hotărârea din 2 iunie 2016, Pizzo, C-27/15, EU:C:2016:404, punctul 36, precum şi jurisprudenţa citată)”. Contestatorul subliniază că, în cazul în care, în cadrul unei proceduri de „cerere de ofertă”, autoritatea contractantă definește condițiile pe care intenționează să le impună ofertanţilor, aceasta limitează exercitarea propriei puteri de apreciere și nu poate să se abată, față de vreun ofertant, de la condiţiile pe care le-a definit astfel fără să încalce principiul egalității de tratament între ofertanți (Ordonanţa preşedintelui Tribunalului Uniunii Europene din 4 decembrie 2014, Vanbreda Risk & Benefits/Comisia, T- 199/14 R, EU:T:2014:1024, punctul 96, şi Hotărârea Tribunalului Uniunii Europene din 20 martie 2013, Nexans France/Entreprise commune Fusion for Energy, T-415/10, EU:T:2013:141, punctul 80). Riscul neîntocmirii conforme a ofertei cade în sarcina operatorului economic, acesta neputând să își invoce propria culpă ca motiv al elaborării neconforme a ofertei sau a nedepunerii acesteia în conformitate cu cerinţele documentaţiei de atribuire. Neglijența operatorului economic care nu îndeplineşte cerinţele documentaţiei de atribuire se apropie și împrumută din atributele intenției directe sau ale culpei cu prevedere, în contextul în care ofertantul este prevenit de lege și de autoritate că trebuie să se conformeze documentației de atribuire. Contestatorul precizează că documentaţia de atribuire este în egală măsură obligatorie atât pentru autoritatea contractantă, cât și pentru operatorii economici. Potrivit adagiului latin „nemo auditur propriam turpitudinem allegans” - nimeni nu poate invoca in susţinerea intereselor sale propria sa culpa, nimeni nu poate să obțină foloase invocând propria sa vină, incorectitudine, necinste, și nici să se apere valorificând un asemenea temei.  I. Motivele de nelegalitate a deciziei autorității contractante de a declara admisibilă și câștigătoare oferta depusă de către Asocierea ... - ... deoarece aceasta este inacceptabilă, întrucât nu îndeplinește cerința referitoare la experiența similară solicitată în cuprinsul Fișei de date a achiziției. 6

1. Nedeclararea subcontratanților necesari în vederea elaborării documentației pentru obţinerea avizului final de mediu. Contestatorul învederează că, în conformitate cu punctul III1.1.b) din Fișa de Date a achiziției: „III.1.1.b) Informații și formalități necesare pentru evaluarea respectării cerinţelor menționate: Cerința nr. 1 Operatorii economici ce depun oferta trebuie să dovedească o formă de înregistrare în condiţiile legii din țara de rezidență, să reiasă că operatorul economic este legal constituit, că nu se află în niciuna dintre situațiile de anulare a constituirii precum și faptul că are capacitatea profesională de a realiza activitățile care fac obiectul contractului, respectiv partea din contract pe care urmează să o realizeze.” În cuprinsul Deciziei etapei de evaluare iniţială nr. 668 din 05.08.2020, parte integrantă din documentația de atribuire publicată în SEAP, se menționează următoarele: • proiectul propus intră sub incidența Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, fiind încadrat în Anexa nr. 2, la punctul 10. b) proiecte de dezvoltare urbană, inclusiv construcţia centrelor comerciale şi a parcărilor şi la punctul 13. a) Orice modificări sau extinderi, altele decât cele prevăzute la pct. 22 din anexa nr. 1, ale proiectelor prevăzute în anexa nr. 1 sau în prezenta anexă, deja autorizate, executate sau în curs de a fi executate, care pot avea efecte semnificative negative asupra mediului; APM Maramureş decide: Necesitatea demarării procedurii de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „REABILITARE STRADA VICTORIEI (TRONSON BD-UL DECEBAL - BD-UL INDEPENDENȚEI) DIN ...”, propus a fi amplasat în ..., str. Victoriei (tronson bd-ul Decebal - bd-ul Independenţei), judeţul Maramureş. Tototadă, în conformitate cu răspunsul consolidat solicitare de clarificări nr. 601/06.01.2022, Autoritatea contractantă menționează: Întrebare 5. Vă rugăm să ne puneţi la dispoziţie avizul final de mediu şi protocolul încheiat, între Administraţia Naţională Apele Romane şi ..., în vederea realizării obiectivului de investiţii „REABILITARE STRADA VICTORIEI, TRONSON CUPRINS ÎNTRE BULEVARDUL DECEBAL Șl BULEVARDUL INDEPENDENŢEI”. Răspuns 5. Avizul final de mediu şi protocolul încheiat, între Administraţia Naţională Apele Române și ..., în vederea realizării obiectivului de investiţii „REABILITARE STRADA VICTORIEI, TRONSON CUPRINS ÎNTRE BULEVARDUL DECEBAL Şl BULEVARDUL INDEPENDENȚEI” se va obţine de Autoritatea Contractantă. Prin urmare, în conformitate cu cerinţele documentaţiei de atribuire și totodată cu răspunsul la solicitarea de clarificări referitoare la Avizul de mediu necesar, Autoritatea Contractantă va fi responsabilă doar de

obţinerea acestuia și nu de elaborarea documentaţiei necesare, elaborarea acesteia în vederea obţinerii avizului de mediu fiind în sarcina ofertanţilor. În conformitate cu prevederile alin. (3) și (4) ale art. 7 din Ordinul nr. 1134/2020 privind aprobarea condiţiilor de elaborare a studiilor de mediu, a criteriilor de atestare a persoanelor fizice şi juridice şi a componenţei şi Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Comisiei de atestare: (3) Persoanele fizice şi juridice care intenţionează să elaboreze studii de mediu şi cele care doresc să continue această activitate, inclusiv persoanele fizice şi juridice care deţin certificate de înregistrare emise conform Ordinului ministrului mediului nr. 1.026/2009 privind aprobarea condiţiilor de elaborare a raportului de mediu, raportului privind impactul asupra mediului, bilanţului de mediu, raportului de amplasament, raportului de securitate şi studiului de evaluare adecvată transmit o solicitare de înscriere în care se menţionează tipurile de studii de mediu. Solicitarea este însoţită de CV din care să rezulte experienţa şi pregătirea profesională a solicitantului. Persoanele juridice transmit CV-urile fiecărui membru al echipei de specialişti angajaţi permanent sau contractual în cadrul persoanei juridice. (4) Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor verifică solicitarea şi emite un certificat de înscriere prin care confirmă tipul studiului/studiilor de mediu pentru care a fost decisă înscrierea în lista experţilor care elaborează studii de mediu. Contestatorul subliniază că, analizând prevederile legale antemenționate, rezultă că evaluarea impactului asupra mediului se poate realiza doar de persoanele fizice şi juridice care deţin certificate de înregistrare emise conform Ordinului ministrului mediului nr. 1.026/2009. Contestatorul precizează că, analizand documentele depuse de către ..., a constatat faptul că nu deţine o astfel de autorizaţie și nici nu a declarat un subcontractant în vederea realizării acestei activități în condiţiile legii, iar pe cale de consecinţă, ... nu poate realiza în mod legal această activitate.  Contestatorul arată că, spre deosebire de ..., a declarat subcontractant pentru această activitate pe ... și a prezentant în ofertă toate certificatele necesare în vederea evaluării impactului asupra mediului. În egală măsură, a prezentat în cuprinsul ofertei personal calificat în vederea realizării acestei activități. Ca urmare a celor antemenționate, rezultă că ofertantul ... nu are capacitatea profesională de a realiza activitatea de elaborare a documentaţiei în vederea obţinerii avizului de mediu, una din activitățile care fac obiectul contractului. Cu privire la capacitatea profesională a ofertanților de a realiza activitățile care fac obiectul contractului, contestatorul invocă jurisprudența pe care o consideră relevantă, respectiv Decizia civilă nr. 376/2020 pronunțată în Dosarul nr. 199/33/2020 a Curții de Apel Cluj, Decizia civilă nr. 1364/09.11.2020 pronunțată în Dosarul nr. 637/33/2020, a Curții de Apel Cluj, Decizia civilă nr. 607/2018 pronunțată în Dosarul nr. 33/45/2018, prin care a fost menținută Decizia CNSC nr. 3448/C1/3543,3806/ 22.12.2017, a Curții de Apel Iași, Decizia civilă nr. 8

3935/12.10.2017 pronunțată în Dosarul nr. 735/33/2017, a Curții de Apel Cluj, Decizia CNSC nr. 2865/C10/3036/07.11.2018, Decizia CNSC nr. 2836/C5/3036/ 02.11.2018 în cuprinsul căreia sunt reţinute aspecte similare din Decizia 2865/C10/3036/07.11.2018, Decizia CNSC nr. 2762/C9/3053/24.10.2018. 2. Nedeclararea ca subcontractant sau asociat, diferit de cel care realizează activitatea de proiectare, a unui verificator de proiecte atestat pentru prestarea serviciilor de verificare tehnică de calitate. În conformitate cu prevederile fișei de date a achiziţiei, punctul II.1.4 Descrierea succintă a contractului sau a achiziției/achizițiilor, serviciile solicitate sunt: 1. Elaborarea proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor de construire PAC și proiect de organizare a execuției lucrărilor POE. 2. Elaborarea Proiectului Tehnic și verificarea proiectului tehnic de către verificatori tehnici autorizați, pe specialități, și a detaliilor de execuţie. 3. Asigurarea asistenței tehnice pe perioada de execuţie, participarea la recepţie și la elaborarea Cărții tehnice a construcţiei. Valoarea estimată: 805.287,64 iei, fără TVA din care: - Proiectare: 583.139,33 lei, fara TVA din care: o Verificarea tehnică de calitate a proiectului tehnic şi detaliilor de execuţie: 27.768,54 lei fără TVA; o Proiect tehnic şi detalii de execuţie: 555.370,79 lei fără TVA; - Asistență tehnică din partea proiectantului: 222.148,31 lei, fără TVA din care: o Pe perioada de execuţie a lucrărilor 155.503,82 lei fără TVA; o Pentru participarea la fazele determinante: 66.644,49 lei fără TVA. Se arată că, potrivit prevederilor caietul de sarcini aferent procedurii: Verificatorul de proiect atestat nu poate verifica şi ştampila proiectele întocmite de el, proiectele la a căror elaborare a participat sau proiectele pentru care, în calitate de expert tehnic atestat, a elaborat raportul de expertiză tehnică. Aşadar, activitatea de verificare a proiectului este în mod indubitabil parte integrantă din obiectul procedurii. În conformitate cu acordul de asociere depus de către ..., vizualitat de către contestator la sediul Autorității contractante, distribuirea activităților care fac obiectul contractului între cei doi asociați - ... - 65,44% - servicii de proiectare infrastructură, servicii de expertizare tehnică și de verificare proiect; - ... - 35,56% - servicii de proiectare infrastructură și elaborare studii de specialitate.  Astfel, rezultă că liderul asocierii, ..., va realiza atât activitatea de proiectare, cât și activitatea de verificare a proiectului. Contestatorul învederează că, în urma celor două solicitări de clarificări ale Autorității Contractante referitoare la Verificarea Tehnică a

proiectului, ofertantul ... a menţionat faptul că verificatorii de proiecte nominalizaţi nu vor participa la elaborarea proiectului, prezentând pentru aceştia declaraţii de disponibilitate, în cuprinsul cărora s-a menționat faptul că aceştia urmează să fie angajați ai liderului ... în cazul în care ... va fi declarată câștigătoare a procedurii. În egală măsură, ... a menționat faptul că nu există posibilitatea unui conflict de interese, lucru care nu poate fi primit, conflictul de interese fiind mai mult decât evident, ... neputând executa în mod legal activitatea de verificare a proiectului solicitată în cuprinsul documentaţiei de atribuire aferentă procedurii. Contestatorul precizează că în speţă sunt incidente următoarele prevederi legale: - NOUL COD CIVIL - Art. 3 alin. (1), (2) și (3), Art. 1851 alin. (1), Art. 1852 alin. (1). - Legea nr. 71 din 3 iunie 2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind codul civil - Art. 6 alin. (1), Art. 8 alin. (1). - Legea nr. 10 din 18 ianuarie 1995 privind calitatea in construcţii - Art. 13 alin. (1), alin. (2), Art. 26 alin. (1). - Hotararea nr. 925 din 20 noiembrie 1995 pentru aprobarea regulamentului privind verificarea şi expertizarea tehnică a proiectelor, expertizarea tehnică a execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor, precum şi verificarea calităţh lucrărilor executate - Art. 1 alin. (2) din Regulament, Art. 2 din Regulament, Art. 5 din Regulament, Art. 8 din Regulament. Contestatorul subliniază că, urmare a celor antemenționate, verificarea tehnică a proiectului nu poate fi realizată de către acelaşi operator economic care întocmeşte proiectul, ofertanţii având obligația de a declara entitatea care urmează să presteze aceste servicii, în calitate de subcontractant sau asociat, diferit de cel care realizează proiectul, întrucât acesta urmează a realiza părți din obiectul contractului. În condiţiile în care liderul asocierii, ..., va realiza atât activitatea de proiectare, cât și activitatea de de verificare a proiectului, este mai mult decât evident faptul că oferta sa trebuia respinsă ca neconformă. În acest sens, contestatorul invocă Decizia CNSC nr. 2370/C5/2469/ 29.08.2018. Contestatorul învederează că, spre deosebire de ofertantul declarat castigator, ..., a declarat subcontractant pentru partea de verificare a proiectului pe ... și a prezentat documente relevante în acest sens, respectiv DUAE și atestate pentru verificatorii de proiecte nominalizaţi, precum și descrierea, în cadrul ofertei tehnice, a modalității în care urmează a se desfășura activitatea de verificare a proiectului. Contestatorul invocă prevederile art. 3 alin. (1) lit. yy) din Legea nr. 98/2016, în forma în vigoare la data iniţierii procedurii, precum și ale art. 150 alin. (2) din HG nr. 395/2016, precizând că în lipsa unei snbcontractări legale a acestei activități, ofertantul ..., care și-a asumat activitatea de proiectare, nu poate realiza în mod legal verificarea tehnică a acestuia. Este lipsită de relevanță ponderea serviciilor de verificare tehnică în cadrul 10

preţului ofertat, în condiţiile în care serviciile în discuţie sunt parte din obiectul contractului ce urmează a fi atribuit, astfel că prestarea acestora trebuie realizată fie de către ofertant, fie de către subcontractant. Autoritatea contractantă are obligaţia de a evalua propunerile tehnice în baza competenţelor profesionale ale ofertanţilor şi subcontractanţilor, prin raportare la obiectul acordurilor de asociere sau al celor de subcontractare. În aceste condiţii, atunci când, pentru o parte din activităţile care fac parte din obiectul contractului de achiziţie, participantul ştie de la bun început că nu le poate realiza decât prin intermediul unui subcontractant, acesta este obligat să arate partea ce urmează să fie executată de subcontractant. Necesitatea declarării subcontractorilor la momentul depunerii ofertelor rezidă din prevederile art. 179 din Legea nr. 98/2016, unde legiuitorul menţionează, în mod expres, obligaţiile ofertanţilor. Este adevărat faptul că documentele justificative care dovedesc îndeplinirea celor asumate prin DUAE vor fi prezentate doar de către ofertantul clasat pe primul loc, dar la fel de adevărat este faptul că toți operatorii economici implicaţi în procedura de atribuire, deci inclusiv subcontractantul (indiferent dacă ofertantul se bazează sau nu pe capacităţile subcontractantului pentru îndeplinirea criteriilor de calificare) sau asociatul care vor efectua activitatea de verificare a proiectului au obligaţia de a depune DUAE, asa cum rezultă din prevederile fișei de date a achiziţiei. Contestatorul învederează că, prin neprezentarea declaraţiilor prevăzute de art. 59-60, 164, 165 şi 167 din Legea nr. 98/2016 nu se poate verifica un eventual conflict de interese dintre persoanele cu atribuţii de conducere din această entitate şi persoanele cu atribuţii de conducere la nivelul autorităţii contractante. Contestatorul precizează că, în condiţiile în care respectivii verificatori de proiecte vor fi angajaţi sau colaboratori ai societății care a elaborat proiectul, este un conflict de interese și o incompatibilitate evidentă, verificatorul de proiecte neputând presta în mod obiectiv serviciile de verificare a proiectului, fiind absolut necesar ca persoana care prestează aceste servicii să fie independentă total față de operatorul economic care a realizat proiectul. Se arată că este ¡relevantă și nu poate fi primita afirmaţia Asocierii ... - ... din cuprinsul răspunsurilor la solicitările de clarificări emise de către autoritatea contractantă în perioada de evaluare a ofertelor, potrivit căreia verificatorii de proiecte nominalizaţi nu vor participa la elaborarea proiectului, aceasta reprezentând în fapt o simplă declaraţie pe proprie răspundere emisă pro causa, în încercarea de a-și acoperi culpa de a nu fi nominalizat subcontractanți pentru activitatea de verificare a proiectului. Contestatorul învederează că, în cazul în care verificatorul de proiect este „legat ombilical” de ofertant/proiectant, calitatea proiectului nu poate fi certificată în mod obiectiv de către verificatorul de proiecte atestat, activitatea de proiectare nereducându-se doar la predarea unor livrabile, ci şi la nivelul calitativ al acestora. Verificarea proiectului de către verificatori atestaţi, în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 nu este doar o

formalitate, adică încă o semnătură şi ştampilă pe documentaţie, ci verificarea tehnică este un act presupus a fi eminamente obiectiv, instituit de legiuitor ca pârghie în atingerea nivelului de calitate impus de legislaţia în vigoare. Or, în cazul în care interesele proiectantului interferează cu atribuţiile legale ale verificatorului, autoritatea contractantă nu mai are nici măcar teoretic, garanţia că proiectul satisface cerinţele minime de calitate instituite de legislaţie în vigoare. Singurul aranjament contractual, în condiţii de legalitate, este subcontractarea. Contestatorul subliniază că, în cuprinsul aceleiaşi Decizii antementionate, respectiv nr. 2370/C5/2469/29.08.2018, CNSC a considerat relevantă următoarea jurisprudență: 1. Decizia Civilă nr. 3605/22.06.2018, pronunţată de către Curtea de Apel Alba lulia în dosar nr. 287/57/2018; 2. Decizia Civilă nr. 3371/2017, pronunţată în dosarul nr. 1312/84/2016 de către Curtea de Apel Cluj; 3. Decizia nr. 5640/26.06.2014 pronunţată de către Curtea de Apel Cluj; 4. Decizia Civilă nr. 3137/2017 din 25.09.2017, pronunţata de Curtea de Apel Cluj în dosarul 628/33/2017; 5. Decizia nr. 5200/23.06.2014, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia; 6. Decizia CNSC nr. 2747/C1/2943/13.12.2021. De asemenea, contestatorul invocă următoarea jurisprudenţă relevantă cu privire la capacitatea de presta serviciile de verificare tehnică de calitate a proiectului, respectiv la obligativitatea declarării ca subcontractant a verificatorului de proiect: - Decizia civila nr. 942/2021/13.10.2021, pronunțată de Curtea de Apel Alba lulia; - Buletinul Oficial nr. 2426_2021; - Decizia nr. 395/R/07.07.2021, pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureş; - Decizia nr. 2104/22.10.2018, pronunțată de Curtea de Apel Timişoara; - Decizia civilă 113/15.02.2019, pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureş; - Buletinul Oficial nr. 890_2021; Urmare celor antemenționate, contestatorul apreciază că oferta depusă de către ... trebuia respinsă ca neconformă, în conformitate cu prevederile 137 alin. (3) lit. a) din HG nr. 395/2016 (a) nu satisface în mod corespunzător cerinţele caietului de sarcini), întrucât nu poate îndeplini în mod legal activitatea de verificare a proiectului, componentă a obiectului contractului de achiziţie publică. 3. Ofertarea unui preț neobişnuit de scăzut și care nu poate fi justificat. Contestatorul invocă prevederile alin. (3) al art. 210 din Legea nr. 98/2016 și ale alin. (2) și (3) ale art. 136 din HG nr. 395/2016, precizând că, potrivit prevederilor alin. (1) al art. 137 din HG nr. 395/2016, „(1) 12

Comisia de evaluare are obligaţia de a respinge ofertele inacceptabile şi neconforme”, iar in conformitate cu prevederile lit. g) a alin. (3) al aceluiaşi articol, „(3) În condiţiile art. 215 alin. (5) din Lege, oferta este considerată neconformă în următoarele situaţii: „g) în urma verificărilor prevăzute la art 210 din Lege se constată că propunerea financiară are un preţ sau conţine costuri neobişnuit de scăzute în raport cu lucrările. produsele sau serviciile. astfel încât nu se poate asigura îndeplinirea contractului la parametrii cantitativi si calitativi solicitaţi prin caietul de sarcini.”  Se arată că asupra unei oferte cu un preț aparent neobişnuit de scăzut planează o prezumţie că nu prezintă garanţiile corespunzătoare executării contractului în deplin acord cu prevederile caietului de sarcini. Înţelegând să prezinte o propunere financiară conţinând prețuri derizorii, ... și-a asumat un risc în a suporta consecinţele legale. Ofertarea unor prețuri neobişnuit de scăzute ascunde capcane periculoase atât pentru operatorii economici, care sunt și trebuie excluşi din procedură dacă nu justifică corespunzător preţul, cât și pentru autoritatea contractantă, care, prin acceptarea unei astfel de oferte, riscă să afecteze interesul public general, respectiv consecinţele gestionării și utilizării defectuoase a fondurilor publice. Ofertantul declarat câștigător a ofertat prețuri care nu sunt în acord cu valoarea de piaţă, nejustificate, neserioase și care nu pot duce la finalizarea în condiţii corespunzătoare a contractului, încălcând prevederile art. 210 alin. (3) din Legea 98/2016 și art. 136 alin. (2) din HG 395/2016. Contestatorul învederează că, cu toate acestea, Autoritatea contractantă nu a considerat necesar să-i solicite clarificări referitoare la ofertarea unui preț aparent neobişnuit de scăzut, preferând să opteze pentru a o declara câștigătoare fără efectuarea demersurilor care să îi confere o minimă garanţie care să conducă la concluzia că va fi îndeplinit în mod corespunzator contractul care face obiectul speței deduse judecăţii. Criteriul de atribuire pentru care a optat autoritatea contractantă, respectiv „Cel mai bun raport calitate-preț”, în care factorul „preț” are o pondere de 40%, impune acceptarea unor prețuri realiste numai în cazul în care în preţul ofertei se regăsesc, chiar și la prețuri minime, cheltuielile absolut necesare pentru executarea contractului. Nu poate fi admisă ofertarea de prețuri nejustificat de mici, adică subevaluate în mod grosier, întrucât o ofertare de acest tip, cu tarife nereale, propuse fără niciun fundament, distorsionează grav rezultatul procedurii. Autoritatea contractantă era obligată să se asigure că preţul este real, deoarece, declarând câștigătoare oferta cu preţul propus, autorității contractante îi este interzis ca ulterior să încheie acte adiţionale cu referire la valoarea contractului. Contestatorul subliniază că orice decizie a autorității contractante privind admiterea sau respingerea unei oferte trebuie fundamentată pe o evaluare temeinică a ofertei, sub toate aspectele, precum și pe probe concludente, iar nu pe elemente insuficiente sau neclare, care nu creează

premisa unei evaluări obiective. În egală măsură, în conformitate cu prevederile alin. (2) al art. 65 din HG nr. 395/2016, comisia de evaluare are obligaţia de a analiza şi de a verifica fiecare ofertă atât din punctul de vedere al elementelor tehnice propuse, cât şi din punctul de vedere al aspectelor financiare pe care le implică. Se arată că noţiunea de «justificare» nu îmbracă un caracter formal, ci, pentru a conferi celorlalţi participanţi garanţia respectării principiului care guvernează procedură, trebuie înţeleasă în sensul de «dovedire». Contestatorul invocă prevederile art. 3 lit. 1) din Legea nr. 98/2016, potrivit cărora contractul de achiziţie publică este un contract cu titlu oneros, respectiv fiecare dintre părți urmăreşte procurarea unui avantaj. Aceasta înseamnă că, cel puţin la data încheierii actului de achiziţie publică, părţile trebuie să poată aprecia că respectivul contract le produce un avantaj economic. În acest context, angajamentul ofertantului este și trebuie făcut astfel încât să se extragă concluzia că prin acceptarea lui și încheierea contractului se vor produce efecte pozitive și avantajoase pentru ofertant. Contestatorul precizează că, în baza informaţiilor cuprinse în contestație rezultă ipoteza conform căreia caracterul oneros al contractului este în mod serios pus la îndoială. Contestatorul arată că jurisprudența instanțelor de judecată susține cele menționate cu privire la ofertarea unor prețuri neobişnuit de scăzute și care nu pot fi justificate, în acest sens invocând: Deciziile nr. 1339 din 22.03.2013, nr. 2954 din 10.09.2013 și nr. 2305 din 05.06.2014, Curtea de Apel Bacău, Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal; Decizia nr. 4399/CA/2012-R din 06.12.2012, Curtea de Apel Oradea, Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal; Decizia nr. 1538/R-CONT din 01.04.2014, Curtea de Apel Piteşti, Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. II. Nelegalitatea deciziei autorității contractante de a declara admisibilă și câștigătoare oferta depusă de către ...

deoarece aceasta este inacceptabilă, întrucât nu îndeplineşte cerinţa referitoare la experienţa similară solicitată în cuprinsul fișei de date a achiziţiei. Contestatorul prezintă cerințele de la pct. III.1.3.a) Capacitatea tehnică și/sau profesională din cuprinsul Fișei de date a achiziţiei, precizând că, în urma studierii dosarului achiziţiei publice la sediul Autorității contractante a constatat faptul că ... a prezentat următoarele contracte pentru îndeplinirea cerinţei privind experienţa similară descrisă mai sus: 1. „Centura ocolitoare a localității Osorhei, judeţul Bihor”. 2. „Construire pod peste Râul Someşul Mic care face legătura între străzile Oaşului și Răsăritului” în Municipiul Cluj-Napoca. 3. „Creşterea mobilității și sporirea siguranţei rutiere prin amenajarea denivelată a intersecţiei în zona Meşteşugarilor cu strada Ovidiu Densușianu și magistrala CF Timișoara-Arad-Oradea”. Contestatorul precizează că, referitor la cele trei contracte prezentate ca experienţă similară, Autoritatea contractantă nu a solicitat nicio 14

clarificare referitoare la clasa tehnică a drumurilor/străzilor aferente fiecărui obiectiv de investiţii, pentru a se asigura cu privire la faptul că respectivele contracte îndeplinesc cerinţa referitoare la experienţa similară descrisă în cuprinsul fișei de date a achiziţiei. Contestatorul învederează că Autoritatea contractantă nu a dat dovadă de aceeaşi „lejeritate” în evaluare și cu privire la ofertantul ... SRL, respins în etapa de evaluare tocmai din cauza neîndeplinirii cerinţei referitoare la experienţa similară, acestuia solicitându-i-se clarificări referitoare la clasa tehnică a drumurilor aferente unui contract prezentat în vederea demonstrării cerinţei referitoare la experienţa similară solicitată. În schimb, Autoritatea contractantă nu i-a solicitat Asocierii ... - ... nicio clarificare în acest sens, nici în etapa de evaluare a informaţiilor cuprinse în DUAE și nici în etapa de evaluare a documentelor depuse în susținerea celor declarate în cadrul DUAE. Se arată că, în aceste condiţii, concluzia care se desprinde cu uşurinţă este că evaluarea ofertei Asocierii ... - ... a fost una mai mult decât subiectivă, aceasta fiind avantajată în mod nelegal de către autoritatea contractantă. Contestatorul precizează că oferta depusă de către Asocierea ... - ... nu îndeplineşte cerinţa referitoare la demonstrarea prestării serviciilor similare de natură și complexitate similară/comparabilă cu serviciile care fac obiectul contractului, operaţiuni de tipul celor precizate în obiectul contractului în cadrul unor contracte de elaborare şi/sau revizuire şi/sau actualizare şi/sau completare documentaţii tehnico-economice pentru contrucţie nouă şi/sau modernizare de drumuri şi/sau străzi de clasa tehnică III sau superioare ce au inclus cel puţin un pod şi/sau pasaj şi/sau viaduct - poduri mijlocii. Astfel, în conformitate cu cerinţa Autorității contractante, toți operatorii economici aveau obligaţia de a prezenta contracte de elaborare şi/sau revizuire şi/sau actualizare şi/sau completare documentaţii tehnico- economice pentru contrucţie nouă şi/sau modernizare de drumuri şi/sau străzi de clasa tehnică III sau superioare ce au inclus cel puţin un pod și/sau pasaj şi/sau viaduct - poduri mijlocii. Astfel, analizand cerinţa, rezultă că în vederea demonstrării experienţei similare solicitate, ofertanţii aveau obligaţia de a prezenta contracte aferente unor construcţii noi şi/sau modernizare de drumuri şi/sau străzi de clasa tehnică III sau superioare ce au inclus cel puţin un pod şi/sau pasaj şi/sau viaduct - poduri mijlocii, solicitându-se ca obiectul contractului cu care se poate îndeplini cerinţa referitoare la experienţa similară solicitată să îndeplinească în mod cumulativ două condiţii: a. Sa aibă ca obiect elaborare şi/sau revizuire şi/sau actualizare şi/sau completare documentaţii tehnico-economice pentru contrucţie nouă şi/sau modernizare de drumuri şi/sau străzi de clasa tehnică III sau superioare; b. Sa includă cel puţin un pod şi/sau pasaj şi/sau viaduct.

Cu alte cuvinte, s-a impus îndeplinirea cumulativă a celor două condiţii în cadrul aceloraşi contracte, nu defalcarea celor două obiecte în contracte diferite, lucru perfect justificat prin raportare la obiectul procedurii, având complexitate similară cu cea solicitată. Contestatorul arată că Asocierea ... - ... a prezentat contracte separate, neîndeplinind cerinţa Autorităţii contractante și anume: 1. „Centura ocolitoare a localității Osorhei, judeţul Bihor”- proiectare drum și/sau stradă. 2. „Construire pod peste Râul Someşul Mic care face legătura între străzile Oaşului și Răsăritului” în Municipiul Cluj-Napoca - proiectare pod. 3. „Creşterea mobilității și sporirea siguranţei rutiere prin amenajarea denivelată a intersecţiei în zona Meşteşugarilor cu strada Ovidiu Densușianu și magistrala CF Timisoara-Arad-Oradea”- proiectare intersecție. Contestatorul subliniază că niciunul dintre cele trei contracte prezentate nu îndeplinește cerinţa Autorității contractante deoarece ofertantul nu a făcut dovada elaborării documentaţiilor tehnico-economice în cadrul aceluiaşi contract, conform cerinţelor documentaţiei de atribuire, atât a unei străzi și/sau a unui drum, cât și a unui pod și/sau pasaj și/sau viaduct - poduri mijlocii. Totodată, referitor la contractul „Construire pod peste Râul Someşul Mic care face legătura între străzile Oaşului și Răsăritului” în Municipiul Cluj-Napoca, contestatorul învederează că, în conformitate cu Proiectul Tehnic întocmit, podul proiectat face legătura între două străzi de categoria III, nu de clasa tehnică III, așa cum a solicitat Autoritatea contactantă, condiţii în care este evident faptul că nu îndeplinește cerinţa minimă din cuprinsul fișei de date a achiziţiei aferentă procedurii. Verificând amplasamentul aferent contractului susmenţionat, s-a constatat faptul că podul proiectat face legătura între două drumuri de cel mult clasa tehnică IV. Prin urmare, oferta depusă de către Asocierea ... - ... este inacceptabilă și trebuia respinsă ca atare de către comisia de evaluare. Se arată că, în conformitate cu prevederile art. 123 din HG 395/2U16, „Ofertantul elaborează oferta în conformitate cu prevederile documentaţiei de atribuire”, iar în conformitate cu prevederile alin. (2) al art. 133 din HG nr. 395/2016, „Propunerea tehnică trebuie să corespundă cerinţelor minime prevăzute în caietul de sarcini sau în documentul descriptiv”. În egală măsură, în conformitate cu prevederile alin. (1) al art. 137 din HG nr. 395/2016, Comisia de evaluare are obligaţia de a respinse ofertele inacceptabile și neconforme. Contestatorul invocă prevederile alin. (3), (4) și (5) - art. 215 din Legea nr. 98/2016, precizând că, în conformitate cu prevederile art. 49 din Legea nr. 98/2016, Autorităţile contractante au obligaţia să acorde operatorilor economici un tratament egal și nediscriminatoriu şi să acţioneze într-o manieră transparentă şi proporţională. Se precizează că, potrivit prevederilor art. 123 din HG 395/2016, operatorii economici au obligaţia de a depune oferta (care, conform art. 3 16

lit. hh) din Legea nr. 98/2016 reprezintă actul juridic prin care operatorul economic îşi manifestă voinţa de a se angaja din punct de vedere juridic într-un contract de achiziţie publică). Propunerea tehnică a ofertantului este parte a ofertei elaborată pe baza cerinţelor din caietul de sarcini. Propunerea tehnică reprezintă modalitatea concretă pe care ofertantul o recomandă autorităţii contractante în vederea îndeplinirii cerinţelor sale tehnice stabilite în caietul de sarcini. Contestatorul arată că elaborarea unei propuneri tehnice în sensul Legii nr. 98/2016 nu implică o simplă operaţiune de copiere „ad litteram” a caietului de sarcini, ci reprezintă elaborarea unui document complex, în care fiecare ofertant în funcţie de tehnologii, utilaje, echipamente, soluţiile tehnice, etc., raportat la necesitatea autorităţii contractante, detaliază/ descrie modul concret de îndeplinire a cerinţelor caietului de sarcini, care ulterior trebuie să fie verificat de către autoritatea contractantă. Oferta reprezintă angajamentul asumat de către ofertant în scopul realizării obiectului contractului, astfel elementele consemnate în documentele depuse nu sunt elemente pur formale ale ofertei, prezumate a fi valabile şi admise, fară probe concludente, pe simple aprecieri, ci reprezintă elemente esenţiale ale propunerii tehnice, a căror realitate trebuie să fie verificată de comisia de evaluare şi confirmate de ofertant prin documentele înaintate autorităţii contractante. Contestatorul invocă prevederile art. 3 lit. hh) din Legea nr. 98/2016, precum și ale art. 124 din HG nr. 395/2016 și apreciază că există indicii mai mult decât rezonabile care confirmă faptul că oferta depusă de către Asocierea ... - ... este inadmisibilă și trebuia respinsă ca atare. Contestatorul solicită Consiliului rugămintea de a obliga Autoritatea contractantă și la respectarea prevederilor alin. (2) al art. 209 din Legea nr. 98/2016, iar în situația în care contestația va fi admisă și Autoritatea contractantă va fi obligată să reevauleze oferta Asocierii ... - ..., apreciază că se impune respingerea acesteia fără a i se mai solicita clarificări, în caz contrar aceasta fiind avantajată în mod nelegal și devenind incidente prevederile legale antemenționate, întrucât neconformitățile semnalate sunt de natură a conduce direct la respingerea ofertei, fără a putea fi remediată prin intermediul clarificărilor. Dreptul autorității contractante de a solicita clarificări ofertanţilor trebuie exercitat cu maximă prudență, pentru a nu distorsiona procedura și a crea avantaje aparente ori de substanță unor ofertanţi neglijenţi. Este adevărat că, în conformitate cu prevederile alin. (1) al art. 134 din HG nr. 395/2016, Comisia de evaluare are obligaţia de a stabili care sunt clarificările şi completările formale sau de confirmare, necesare pentru evaluarea fiecărei solicitări de participare/oferte, dar acest lucru nu poate fi interpretat în sensul că ofertanţilor li se poate permite ca prin intermediul răspunsurilor la solicitările de clarificări să depună practic oferta, modificările necesare în cazul Asocierii ... - ... neîncadrându-se în niciun caz în categoria completărilor formale sau de confirmare la care face referire art. 134 antemenționat.

În egală măsură, în conformitate cu prevederile alin. (6) al art. 134 din HG nr. 395/2016, în cazul în care ofertantul modifică prin răspunsurile pe care le prezintă comisiei de evaluare potrivit dispoziţiilor alin. (1) conţinutul propunerii tehnice sau propunerii financiare, oferta sa va fi considerată inacceptabilă. Contestatorul invocă Decizia nr. 2993/21.05.2014, pronunțată Curtea de Apel Craiova și subliniază că, de asemenea, jurisprudența CNSC confirmă cele antemenționate. In acest sens invocă Decizia CNSC nr. 178/C7/6/ 26.01.2017. Se arată că, în conformitate cu legislaţia europeană în materie, Autorităţile contractante îi tratează pe operatorii economici în mod egal și fără discriminare și acţionează într-o manieră transparentă și proporționată - art. 18 alin. (1) din Directiva nr. 24/2014 privind achiziţiile publice şi de abrogare a Directivei 2004/18/CE (Text cu relevanţă pentru SEE). Cu privire la avantajarea unui operator economic prin solicitarea de clarificări s-a pronuntat și Curtea de Justiție a Uniunii Europene. În acest sens, contestatorul invocă HOTĂRÂREA CURŢII (Camera a zecea) din 10 octombrie 2013 în cauza C-336/12, având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE de Østre Landsret (Danemarca), prin decizia din 4 iulie 2012, primită de Curte la 16 iulie 2012, în procedura Ministeriet for Forskning, Innovation og Videregående Uddannelser împotriva Manova A/S, unde Østre Landsret a hotărât să suspende judecarea cauzei şi să adreseze Curţii următoarea întrebare preliminară (pct. 24 din decizie): „Principiul egalităţii de tratament consacrat în dreptul Uniunii presupune că o autoritate contractantă nu poate, după expirarea termenului de depunere a candidaturilor pentru a participa la o procedură de cerere de ofertă, să obţină informaţiile solicitate în cererea de ofertă cu privire la cel mai recent bilanţ publicat al unui candidat atunci când candidatul în cauză nu a furnizat un astfel de bilanţ în dosarul său de candidatură la procedura de preselecţie?” „25 Prin intermediul întrebării formulate, instanţa de trimitere solicită, în esenţă, să se stabilească dacă principiul egalităţii de tratament trebuie interpretat în sensul că se opune ca o autoritate contractantă să solicite unui candidat, după expirarea termenului acordat pentru depunerea candidaturilor la un contract de achiziţii publice, comunicarea unor documente care descriu situaţia acestui candidat, precum bilanţul publicat, a căror comunicare era impusă de anunţul de participare, dar care nu erau anexate la dosarul de candidatură depus de acest candidat. 27 Din observaţiile prezentate Curţii pare să rezulte că această situaţie se regăseşte în cauza principală, din punctul de vedere al autorităţii contractante înseşi, întrucât în anunţul de participare se solicitase printre altele declararea pe onoare de către candidaţi că şi-au îndeplinit obligaţiile privind cotizaţiile sociale şi contribuţiile fiscale nu numai în Danemarca, ci şi, dacă este cazul, în statul membru de stabilire. Revine însă instanţei de trimitere sarcina de a efectua aprecierile necesare în această privinţă. 18

28 Printre obiectivele principale ale normelor de drept al Uniunii în materie de contracte de achiziţii publice figurează cel de a asigura libera circulaţie a serviciilor şi deschiderea spre o concurenţă nedenaturată în toate statele membre. Pentru atingerea acestui dublu obiectiv, dreptul Uniunii aplică în special principiul egalităţii de tratament între ofertanţi sau candidaţi şi obligaţia de transparenţă care rezultă din acesta. 29 Aplicarea principiului egalităţii de tratament în procedurile de atribuire a contractelor de achiziţii publice nu constituie, aşadar, un scop în sine, ci trebuie abordată din perspectiva obiectivelor pe care le urmăreşte. 30 Potrivit unei jurisprudenţe constante, acest principiu impune ca situaţii comparabile să nu fie tratate în mod diferit şi ca situaţii diferite să nu fie tratate în acelaşi mod, cu excepţia cazului în care un astfel de tratament este justificat în mod obiectiv (a se vedea Hotărârea din 3 martie 2005, Fabricom, C-21/03 şi C-34/03, Rec., p. 1-1559, punctul 27 şi jurisprudenţa citată). 31 Principiul egalităţii de tratament și obligaţia de transparență se opun oricărei neeocieri între autoritatea contractantă și un ofertant în cadrul unei proceduri de atribuire a unor contracte de achiziţii publice, ceea ce implică faptul că, în principiu, o ofertă nu poate fi modificată după depunerea sa nici la iniţiativa autorităţii contractante, nici la cea a ofertantului. În consecinţă, autoritatea contractantă nu poate solicita lămuriri unui ofertant a cărui ofertă apreciază că este imprecisă sau neconformă cu specificaţiile tehnice din caietul de sarcini (a se vedea în acest sens Hotărârea din 29 martie 2012, SAG ELVSlovensko și alţii. C- 599/10, punctele 36 si 37). 34 Mai întâi, o cerere de clarificare a unei oferte, care poate interveni numai după ce autoritatea contractantă a luat cunoştinţă de ansamblul ofertelor, trebuie, în principiu, adresată în mod echivalent tuturor ofertanţilor care se află în aceeaşi situaţie (a se vedea în acest sens Hotărârea SAG ELVSlovensko şi alţii, citată anterior, punctele 42 şi 43). 36 În plus, această cerere nu poate conduce la prezentarea de către un anumit ofertant a ceea ce în realitate ar fi o nouă ofertă (a se vedea în acest sens Hotărârea SAG ELVSlovensko şi alţii, citată anterior, punctul 40). 37 În sfârşit, în general, în cadrul exercitării puterii de apreciere de care dispune în ceea ce priveşte posibilitatea de a solicita candidaţilor să îşi clarifice oferta, autoritatea contractantă trebuie să trateze candidaţii în mod egal şi loial, astfel încât să nu se poată considera, la finalizarea procedurii de selecţie a ofertelor şi în raport cu rezultatul acesteia, că solicitarea de clarificare a favorizat sau a defavorizat nejustificat candidatul sau candidaţii cărora le-a fost adresată (Hotărârea SAG ELVSlovensko şi alţii, citată anterior, punctul 41). 39 Astfel, autoritatea contractantă poate solicita ca datele care figurează într-un astfel de dosar să fie corectate sau completate punctual, în măsura în care o asemenea cerere priveşte elemente sau date, precum

bilanţul publicat, a căror anterioritate în raport cu expirarea termenului stabilit pentru depunerea candidaturii poate fi verificată în mod obiectiv. 40 Cu toate acestea, trebuie precizat că situaţia ar fi diferită dacă documentele contractului ar impune comunicarea înscrisului sau a informaţiei care lipseşte sub sancţiunea excluderii. Astfel, revine autorităţii contractante sarcina de a respecta cu stricteţe criteriile stabilite chiar de ea (a se vedea în acest sens Hotărârea din 29 aprilie 2004, Comisia/CAS Succhi di Frutta, C 496/99 P, Rec., p. 13801, punctul 115). 42 Având în vedere consideraţiile de mai sus, trebuie să se răspundă la întrebarea adresată că principiul egalităţii de tratament trebuie interpretat în sensul că nu se opune ca o autoritate contractantă să solicite unui candidat, după expirarea termenului acordat pentru depunerea candidaturilor la un contract de achiziţii publice, comunicarea unor documente care descriu situaţia acestui candidat, precum bilanţul publicat, a căror existenţă înainte de expirarea termenului stabilit pentru depunerea candidaturii poate fi verificată în mod obiectiv, în măsura în care documentele contractului respectiv nu au impus în mod explicit comunicarea lor sub sancţiunea excluderii candidaturii. O astfel de solicitare nu trebuie să favorizeze sau să defavorizeze nejustificat candidatul sau candidaţii cărora le a fost adresată.” De asemenea, contestatorul invocă și HOTĂRÂREA CURŢII (Camera întâi) din 7 aprilie 2016 în cauza C-324/14, având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE de Krajowa Izba Odwolawcza (Camera Naţională de Recurs, Polonia), prin decizia din 18 iunie 2014, primită de Curte la 7 iulie 2014, în procedura Partner Apelski Dariusz împotriva Zarzqd Oczyszczania Miasta, cu participarea: Remondis sp. z o.o., MR Road Service sp. z o.o., în care, printre întrebările preliminare adresate Curţii de către Krajowa Izba Odwolawcza (Camera Naţională de Recurs), care a hotărât să suspende judecarea cauzei şi să adreseze Curţii o serie de întrebări preliminare, a şaptea întrebarea fost: „Principiul egalităţii de tratament şi nediscriminării operatorilor economici, prevăzut la articolul 2 din Directiva 2004/18, permite ca, în măsura în care se admite prezentarea unei oferte pentru executarea unei părţi a contractului, un operator economic, după depunerea ofertelor, de exemplu, într-o notă complementară sau o notă explicativă privind documentaţia depusă, să indice la ce parte a contractului se referă capacităţile declarate de acesta pentru a dovedi îndeplinirea condiţiilor de participare la procedura de atribuire?” Contestatorul redă răspunsul Curţii, astfel: „Cu privire la a şaptea întrebare 59 Prin intermediul celei de a şaptea întrebări, instanţa de trimitere solicită, în esenţă, să se stabilească dacă principiile egalităţii de tratament şi nediscriminării operatorilor economici, prevăzute la articolul 2 din Directiva 2004/18, trebuie interpretate în sensul că se opun ca autoritatea contractantă, după deschiderea ofertelor prezentate în cadrul unei proceduri de atribuire a unui contract de achiziţii publice, să accepte cererea unui operator economic care a prezentat o ofertă pentru întreg 20

contractul în discuţie de a i lua în considerare oferta în vederea atribuirii numai a anumitor părţi din acest contract. 60 Pentru a răspunde la această întrebare, trebuie amintit că, potrivit considerentului (46) şi articolului 2 din Directiva 2004/18, autorităţile contractante au obligaţia să trateze operatorii economici în mod egal şi fără discriminare şi potrivit principiului transparenţei. 61 Astfel, pe de o parte, principiile egalităţii de tratament şi nediscriminării impun ca ofertanţii să dispună de aceleaşi şanse în formularea ofertelor lor şi implică, aşadar, ca aceste oferte să fie supuse aceloraşi condiţii pentru toţi ofertanţii. Pe de altă parte, obligaţia de transparenţă are ca scop să garanteze absenta riscului de favoritism si de arbitrar din partea autorităţii contractante. Această obligaţie implică formularea tuturor condiţiilor şi modalităţilor procedurii de atribuire în mod clar, precis şi neechivoc în anunţul de participare sau în caietul de sarcini, astfel încât, în primul rând, să permită tuturor ofertanţilor informaţi în mod rezonabil şi obişnuit de diligenţi să le înţeleagă conţinutul exact şi să le interpreteze în acelaşi mod şi, în al doilea rând, să permită autorităţii contractante să verifice efectiv dacă ofertele prezentate de ofertanţi corespund criteriilor care guvernează contractul în cauză (a se vedea în acest sens Hotărârea din 6 noiembrie 2014, Cartiera dell'Adda, C 42/13, EU:C:2014:2345, punctul 44 şijurisprudenţa citată). 62 În plus, astfel cum Curtea a statuat deja, principiile egalităţii de tratament şi nediscriminării, precum şi obligaţia de transparenţă se opun oricărei negocieri între autoritatea contractantă şi un ofertant în cadrul unei proceduri de atribuire a unui contract de achiziţii publice, ceea ce implică faptul că, în principiu, o ofertă nu poate fi modificată după depunerea sa nici la iniţiativa autorităţii contractante, nici la cea a ofertantului. În consecinţă, autoritatea contractantă nu poate solicita lămuriri unui ofertant a cărui ofertă apreciază că este imprecisă sau neconformă cu specificaţiile tehnice din caietul de sarcini (Hotărârea din 10 octombrie 2013, Manova, C 336/12, EU:C:2013:647, punctul 31 şi jurisprudenţa citată). 63 Curtea a precizat însă că articolul 2 din Directiva 2004/18 nu se opune ca datele referitoare la ofertă să poată fi corectate sau completate punctual, în special întrucât necesită în mod vădit o simplă clarificare sau pentru a înlătura erori materiale evidente (Hotărârea din 10 octombrie 2013, Manova, C 336/12, EU:C:2013:647, punctul 32 şi jurisprudenţa citată). 64 În acest scop, revine autorităţii contractante obligaţia de a se asigura, printre altele, că cererea de clarificare a unei oferte nu conduce la prezentarea, de către ofertantul în cauză, a ceea ce în realitate ar fi o nouă ofertă (a se vedea în acest sens Hotărârea din 10 octombrie 2013, Manova, C 336/12, EU:C:2013:647, punctul 36). 65 În plus, în cadrul exercitării puterii de apreciere de care dispune în ceea ce priveşte posibilitatea de a solicita candidaţilor să îşi clarifice oferta, autoritatea contractantă trebuie să trateze candidaţii în mod egal şi loial,

astfel încât să nu se poată considera, la finalizarea procedurii de selecţie a ofertelor şi în raport cu rezultatul acesteia, că solicitarea de clarificare a favorizat sau a defavorizat nejustificat candidatul sau candidaţii cărora le a fost adresată (Hotărârea din 10 octombrie 2013, Manova, C 336/12, EU:C:2013:647, punctul 37). 68 Or, este cert că o astfel de comunicare, prin care un operator economic indică autorităţii contractante, după deschiderea ofertelor, ordinea de prioritate a părţilor din contractul în cauză potrivit căreia ar trebui evaluată oferta sa, departe de a reprezenta o simplă clarificare punctuală sau o corecţie a unor erori materiale evidente, în sensul jurisprudenţei amintite la punctul 63 din prezenta hotărâre, constituie, în realitate, o modificare substanţială care se aseamănă mai degrabă cu prezentarea unei noi oferte. 69 Rezultă că autoritatea contractantă nu poate permite unui operator economic să precizeze astfel oferta sa iniţială, în caz contrar încălcându-se principiile egalităţii de tratament şi nediscriminării operatorilor economici, precum şi obligaţia de transparentă care decurse de aici, cărora le sunt supuse autorităţile contractante în temeiul articolului 2 din Directiva 2004/18 (a se vedea în acest sens Hotărârea din 6 noiembrie 2014, Cartiera dell'Adda, C 42/13, EU:C:2014:2345, punctul 43).  70 Din consideraţiile de mai sus rezultă că trebuie să se răspundă la a şaptea întrebare că principiile egalităţii de tratament şi nediscriminării operatorilor economici, prevăzute la articolul 2 din Directiva 2004/18, trebuie interpretate în sensul că, în împrejurări precum cele din litigiul principal, se opun ca autoritatea contractantă, după deschiderea ofertelor prezentate în cadrul unei proceduri de atribuire a unui contract de achiziţii publice, să accepte cererea unui operator economic care a prezentat o ofertă pentru întreg contractul în discuţie de a i se lua în considerare oferta în vederea atribuirii numai a anumitor părţi din acest contract.” În egală măsură, contestatorul înţelege să invoce și HOTĂRÂREA CURŢII (Camera a patra) din 29 martie 2012 în cauza C-599/10, având ca obiect o cerere de pronunţare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 267 TFUE de Najvysăi sud Slovenskej republiky (Slovacia), prin decizia din 9 noiembrie 2010, primită de Curte la 17 decembrie 2010, în procedura SAG ELV Slovensko a.s., FELA Management AG, ASCOM (Schweiz) AG, Asseco Central Europe a.s., TESLA Stropkov a.s., Autostrade per l'Italia SpA, EFKON AG, Stalexport Autostrady SA împotriva Urad pre verejne obstarávanie, cu participarea: Nàrodnà dial'niČná spoloČnost' a.s., în cadrul căreia Curtea, cu privire la întrebarea preliminară referitoare la oferta imprecisă sau neconformă cu specificaţiile tehnice din caietul de sarcini, a răspuns: 36 Prin chiar natura sa, procedura de cerere de ofertă restrânsă presupune ca, odată efectuată selecţia candidaţilor şi odată depusă oferta acestora, aceasta din urmă să nu mai poată, în principiu, să fie modificată nici la iniţiativa autorităţii contractante, nici la cea a candidatului. Astfel, principiul egalităţii de tratament între candidaţi şi obligaţia de transparenţă 22

care rezultă din acesta se opun, în cadrul acestei proceduri, oricărei negocieri între autoritatea contractantă şi vreunul dintre candidaţi. 37 A permite autorităţii contractante să solicite unui candidat a cărui ofertă o apreciază a fi imprecisă sau neconformă cu specificaţiile tehnice din caietul de sarcini clarificări în această privinţă ar implica astfel riscul de a se considera că această autoritate contractantă, în cazul în care oferta candidatului respectiv ar fi în final reţinută, a negociat în mod confidenţial această ofertă, în detrimentul celorlalţi candidaţi şi cu încălcarea principiului egalităţii de tratament. 38 În plus, nu rezultă nici din articolul 2, nici din altă dispoziţie din Directiva 2004/18, nici din principiul egalităţii de tratament, nici din obligaţia de transparenţă că, într-o astfel de situaţie, autoritatea contractantă ar fi obligată să contacteze candidaţii în cauză. Aceştia nu pot, de altfel, să critice faptul că autoritatea contractantă nu are nicio obligaţie în această privinţă, atât timp cât lipsa clarităţii ofertei nu rezultă decât dintr-o încălcare a obligației lor de diligenţă la redactarea acesteia, de care sunt ţinuţi la fel ca ceilalţi candidaţi. 40 Cu toate acestea, respectivul articol 2 nu se opune, mai precis, ca, în mod excepţional, datele referitoare la ofertă să poată fi corectate sau completate punctual, în special întrucât necesită vădit o simplă clarificare sau pentru a înlătura erori materiale evidente, cu condiţia ca această modificare să nu determine propunerea, în realitate, a unei noi oferte. Articolul menţionat nu se opune, aşadar, nici ca în legislaţia naţională să se prevadă o dispoziţie precum articolul 42 alineatul 2 din Legea nr. 25/2006, potrivit căreia, în esenţă, autoritatea contractantă poate să solicite în scris candidaţilor să îşi clarifice oferta fără să solicite totuşi sau să accepte vreo modificare a ofertei. 41 În cadrul exercitării puterii de apreciere de care dispune astfel autoritatea contractantă, revine acesteia din urmă sarcina de a trata diferiţii candidaţi în mod egal şi loial, astfel încât să nu se poată considera, la finalizarea procedurii de selecţie a ofertelor și în raport cu rezultatul acesteia, că solicitarea de clarificare a favorizat sau a defavorizat neiustificat candidatul sau candidaţii care au făcut obiectul acestei solicitări.” Pentru considerentele expuse, contestatorul solicită admiterea contestației astfel cum a fost formulată. În drept, contestatorul invocă dispoziţiile art. 8 și următoarele din Legea 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor. În susţinerea contestației se prezintă înscrisuri, respectiv: - Adresa nr. 11736/09.03.2022, reprezentând comunicarea rezultatului procedurii; - Raportul procedurii nr. 11731/09.03.2022;

- Contractul de asistenta juridica nr. 3108501/14.03.2022; - Factura seria PDV-022 nr. 07/14.03.2022 aferentă onorariului avocațial (factura în original va fi depusă la registratura CNSC după înregistrarea dosarului); - Ordinul de plată nr. 140/15.03.2022, prin care s-a efectuat plata onorariului. Prin adresa nr. 14522/22.03.2022, înregistrată la CNSC sub nr. ..., autoritatea contractantă a transmis punctul de vedere cu privire la contestație, prin care solicită respingerea acesteia, ca nefondată, pentru următoarele motive: În fapt, ..., în calitate de autoritate contractantă, a iniţiat procedura simplificată, organizată în vederea atribuirii contractului de servicii având ca obiect Servicii de proiectare pentru obiectivul de investiții: „Reabilitare strada Victoriei, tronson cuprins între bulevardul Decebal şi bulevardul Independenţei”, cod CPV 71322500-6 - Servicii de proiectare tehnică pentru infrastructura de transport (Rev.2); 71356200-0 - Servicii de asistență tehnică (Rev. 2); 71315400-3 - Servicii de inspectare şi verificare a construcţiilor; 71328000-3 - Servicii de verificare a proiectelor de structuri portante, prin publicarea în S.E.A.P. a anunţului de participare simplificat nr. ... din data 23.12.2021. Conform anunţului de participare şi a documentaţiei de atribuire, criteriul de atribuire stabilit este „cel mai bun raport calitate-preţ”, iar valoarea estimată a contractului de servicii este de 805.287,64 lei, fără TVA. Se arată că Documentaţia de atribuire a fost elaborată de autoritatea contractantă în conformitate cu prevederile legale din domeniul achiziţiilor publice, cuprinzând toate informaţiile şi datele necesare ofertanţilor în vederea întocmirii corecte şi complete a ofertelor. Întreaga documentaţie de atribuire a fost publicată în S.E.A.P., autoritatea contractantă permiţând accesul direct şi nerestricţionat al operatorilor economici la aceasta începând cu data de 23.12.2021. Procedura de achiziţie s-a organizat în conformitate cu prevederile Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice şi ale H.G. nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare. La prezenta procedură, au depus oferte in termenul limită de 12.01.2022, ora 15, următorii ofertanţi: 1. Asocierea ... (ofertant lider) - ... (ofertant); 2. ...; 3. .... În urma evaluării ofertelor depuse la procedura de achiziţie publică, astfel cum rezultă din Raportul procedurii nr. 11731/09.03.2022 şi din adresa nr. 11736/09.03.2022 - numită „Comunicare rezultat procedură” a contractului de achiziţie publică având ca obiect Servicii de proiectare pentru obiectivul de investiții: „Reabilitare strada Victoriei, tronson cuprins 24

între bulevardul Decebal şi bulevardul Independenţei”, comisia de evaluare a declarat ca admisibilă, dar necâştigătoare oferta depusă de către contestatoarea ..., aceasta clasându-se pe locul II conform aplicării criteriului de atribuire. Raportat la cele reclamate în contestaţie, autoritatea contractantă comunicăm următoarele: I. Cu privire critica contestatoarei privind constatarea că „Autoritatea contractantă a refuzat în fapt atât eliberarea de fotocopii, cât și fotografierea unor părți din dosarul achiziţiei publice”, autoritatea contractantă consideră că aceasta este vădit nefondată, pentru următoarele motive: 1) Cu privire la faptul că autoritatea contractantă avea obligaţia să elibereze fotocopii/copii în format electronic, raportat la prevederile art. 217 alin. (4) din Legea nr. 98/2016, coroborat cu prevederile art. 9 alin. (1) şi 7 alin. (3) din Legea nr. 544/2001 - contestatoarea face o confuzie între accesul la dosarul achiziţiei - ca document public (art. 217 alin (4) din Legea nr. 98/2016) şi accesul la dosarul achiziţiei - ca urmare a comunicării rezultatului procedurii (art. 217 alin (6) din Legea nr. 98/2016), astfel: > dispoziţiile art. 217 alin. (4) din Legea nr. 98/2016 prevăd că dosarul achiziţiei publice are caracter de document public ulterior finalizării procedurii de atribuire, or procedura de atribuire se finalizează, conform art. 211 din Legea nr. 98/2016, prin a) încheierea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru; sau b) anularea procedurii de atribuire. Or, în prezenta speţă, nu ne aflăm în etapa ulterioară finalizării procedurii, astfel încât dosarul achiziţiei nu are caracter de document public. Până la dobândirea dosarului achiziţiei ca document public nu sunt incidente dispoziţiile art. 9 alin. (1) şi ale art. 7 alin. (3) din Legea 544/2001; > dispoziţiile aplicabile în contestaţie sunt cele prevăzute la art. 217 alin. (6) din Legea nr. 98/2016 care prevăd că autoritatea contractantă este obligată să permită, la cerere, într-un termen care nu poate depăşi o zi lucrătoare de la data primirii cererii, accesul neîngrădit al oricărui ofertant/candidat la raportul procedurii de atribuire şi la informaţiile care nu fac parte din propunerile tehnice, propunerile financiare şi/sau fundamentările/justificările de preţ/cost. Autoritatea contractantă precizează că a respectat dispoziţiile anterior amintite şi a permis accesul neîngrădit al contestatoarei - studiu la sediul Municipiului Baia Mare la raportul procedurii de atribuire şi la informaţiile care nu fac parte din propunerile tehnice, propunerile financiare şi/sau fundamentările/ justificările

de

preț/cost

(Conform

Procesului

verbal

nr. 12363/11.03.2022). 2) Cu privire la dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 101/2016, potrivit cărora, la cerere, părţile cauzei au acces la documentele dosarului

constituit la Consiliu, autoritatea contractantă consideră că societatea contestatoare, în mod eronat apreciază că s-ar aplica şi autorităţii contractante. Atât timp cât accesul la dosarul achiziţiei este expres reglementat de dispoziţiile art. 217 alin. (6) din Legea nr. 98/2016 şi prevede modalitatea în care se va realiza, termenul de acces, precum şi documentele la care are acces, legiuitorul trebuia să prevadă şi că se pot realiza fotocopii sau că se pot elibera copii fizice/electronice la solicitarea ofertantului interesat. Or, legiuitorul nu a avut în vedere să includă în actul normativ această posibilitate, autoritatea contractantă neputând în acest caz să aplice metoda analogiei, prin raportare la normele existente (art. 19 alin. (1) din Legea 101/2016), neputând trece în locul legiuitorului. Pentru aceste motive, interpretarea autorităţii contractante cu privire la accesul neîngrădit al ofertantului este una corectă - ... oferindu-i reprezentantei contestatoarei accesul la documentele prevăzute de art. 217 alin. (6) din Legea nr. 98/2016, prin punerea la dispoziţia acesteia a documentelor în original, în vederea analizei acestora. Mai mult decât atât, alin. (2) al art. 19 din Legea nr. 101/2016 distinge în mod expres între accesul la dosarul constituit de Consiliu potrivit alin. (1) al art. 19 şi accesul la documentele aflate la autoritatea contractantă potrivit legislaţiei privind achiziţiile publice. Pentru aceste motive, autoritatea contractantă consideră că interpretarea contestatoarei este vădit eronată, dispoziţiile legale fiind foarte clare, autoritatea contractantă respectându-le întru totul. Pentru a conchide, la acest moment, accesul la dosarul achiziţiei nu poate fi permis de către ... decât în baza art. 217 alin. (6) din Legea nr. 98/2016, contrar alegaţiilor tendenţioase ale contestatoarei. Se arată că aceasta este şi poziţia CNSC prin deciziile pronunţate (Decizia CNSC nr. 463/2022 - potrivit căreia: „[...] În acest sens legiuitorul a stabilit, lipsit de echivoc, la art. 217 alin. (4) din Legea nr. 98/2016 că ulterior finalizării procedurii de atribuire, dosarul achiziţiei are caracter de document public. La acest moment, accesul la dosarul achiziţiei nu poate fi permis de către autoritatea contractantă decât în baza art. 217 alin. (6) din lege [...].” II. Cu privire critica contestatoarei privind „nedeclararea subcontractanților necesari în vederea elaborării documentaţiei pentru obţinerea avizului final de mediu” și solicitarea declarării ca neconformă a ofertei depusă de către Asocierea ... (ofertant lider) - ... (ofertant), autoritatea contractantă învederează următoarele: În Decizia de evaluare iniţială nr. 668/05.08.2020, la care contestatoarea face referire la pag. 8 în contestație, se menționează faptul că, pentru obţinerea avizului de mediu, titularul trebuie să depună memoriu de prezentarea completat conform conţinutului cadru prevăzut în anexa 5E la procedura a Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului, punct de vedere/act de reglementare emis de către AN Apele Române și dovada achitării tarifului aferent etapei de încadrare. Obligaţiile stabilite în sarcina titularului proiectului vor fi îndeplinite de către autoritatea contractantă. Mai mult, în Răspunsul consolidat nr. 26

601/06.01.2022 publicat în S.E.A.P. în data de 06.01.2022 ora 15:26, răspunsul nr. 5 prevede: „Avizul final de mediu şi protocolul încheiat, între Administraţia Naţională Apele Romane şi ..., în vederea realizării obiectivului de investiţii „Reabilitare strada Victoriei, tronson cuprins între bulevardul Decebal şi bulevardul Independenței” se va obţine de Autoritatea Contractantă.” Astfel, având în vedere că prin documentaţia de atribuire nu s-a specificat că ofertanţii trebuie să dețină certificate de înregistrare emise conform Ordinului ministrului mediului nr. 1.026/2009 privind aprobarea condiţiilor de elaborare a raportului de mediu, și în conformitate cu răspunsul nr. 5 din Răspunsul consolidat nr. 601/06.01.2022, autoritatea contractantă este responsabilă cu obţinerea și elaborarea Avizului final de mediu. Acest demers de obţinere a avizului a fost deja demarat. Conform celor mai sus menționate, ofertanţii care s-au prezentat la procedură nu au obligaţia întocmirii documentaţiei pentru mediu și autoritatea contractantă nu a solicitat ofertanţilor calificări în cea ce priveşte întocmirea documentației pentru avizul de mediu. Mai mult, conform prevederilor Hotărârii nr. 907 din 29 noiembrie 2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico- economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice, la art. 7.5 în cadrul DOCUMENTAŢIE DE AVIZARE a lucrărilor de intervenţii - specifică: „7.5. Actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului, măsuri de diminuare a impactului, măsuri de compensare, modalitatea de integrare a prevederilor acordului de mediu, de principiu, în documentaţia tehnico-economică”. Astfel, conform celor menționate mai sus, întocmirea documentaţiei necesare obţinerii avizului de mediu cade în sarcina societății care a întocmit DALI- ul. În concluzie, contestatoarea a interpretat greşit răspunsul nr. 5 din răspunsul consolidat nr. 601/06.01.2022. III. Cu privire critica contestatoarei privind „nedeclararea ca subcontractant sau asociat, diferit de cel care realizează activitatea de proiectare, a unui verificator de proiecte atestat pentru prestarea serviciilor de verificare tehnică de calitate”, autoritatea contractantă subliniază următoarele: Prin documentaţia de atribuire, nominalizarea verificatorilor de proiect, rămâne la latitudinea potenţialilor ofertanţi de a-şi elabora oferta în conformitate cu prevederile legale în vigoare privind derularea procedurilor de achiziţie publică. În acest sens, în conformitate cu prevederile art. 151 lit. b) din HG nr. 395/2016: „Înlocuirea/implicarea subcontractanţilor de către contractant în perioada de implementare a contractului poate interveni în următoarele situaţii: ... h) declararea unor noi subcontractanţi uiterior semnării contractului de achiziţie publică în condiţiile în care lucrările/ serviciile ce urmează a fi sub contractate au fost prevăzute în ofertă fără a se indica iniţial opţiunea subcontractării acestora”. În consecinţă, ofertantul câştigător are posibilitatea pe parcursul

derulării contractului de a declara noi subcontractanţi chiar dacă aceştia nu au fost iniţial nominalizaţi, prin urmare modalitatea de elaborare a ofertei rămâne la latitudinea fiecărui potenţial ofertant, neputând să fie impusă de autoritatea contractantă. Autoritatea contractantă precizează că serviciile solicitate conform documentaţiei de atribuire sunt: Elaborarea proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor de construire PAC și proiect de organizare a execuţiei lucrărilor POE; Elaborarea Proiectului Tehnic și verificarea proiectului tehnic de către verificatori tehnici autorizati, pe specialități, și a detaliilor de execuţie; Asigurarea asistenţei tehnice pe perioada de execuţie, participarea la recepţie şi la elaborarea Cărţii tehnice a construcţiei, prin urmare în obiectul contractului se regăsesc menţionate prestarea serviciilor de realizare a documentaţiei tehnico-economice în vederea elaborarii proiectului tehnic, ofertanţii având doar obligaţia de a elabora oferta în conformitate cu cerinţele din documentaţia de atribuire. Autoritatea contractantă subliniază că prevederile art. 22 şi ale art. 26 din Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii, demonstrează că verificarea tehnică a proiectului este o activitate distinctă în cadrul obiectului contractului, neintrând în niciun moment în conflict cu documentele achiziţiei. Mai mult, în cadrul procesului de evaluare a ofertelor, mai exact la evaluarea informaţiilor DUAE şi a documentelor ce le însoţesc, comisia de evaluare a solicitat clarificări ofertantului Asocierea ... (ofertant lider) - ... (ofertant) cu privire la activitățile contractuale ce se vor realiza de către liderul asocierii ... conform Acordului de asociere prezentat. Prin răspunsul la solicitarea de clarificări, ofertantul Asocierea ... (ofertant lider) - ... (ofertant) a prezentat modalitatea de îndeplinire a cerinţelor din caietul de sarcini cu privire la asigurarea verificării tehnice a proiectului. În cadrul propunerii tehnice au fost nominalizaţi verificatori tehnici atestați, independenţi, care nu participă la prestarea serviciilor de proiectare sau expertizare și pentru care s-au prezentat declaraţii de disponibilitate. În vederea susţinerii informaţiilor prezentate anterior, în propunerea tehnică și în anexele acesteia au fost regăsite urmatoarele informaţii: La paginile 80-88 a propunerii tehnice se menţionează modalitatea prin care ofertantul asigură accesul la fiecare expert. În cazul verificatorilor de proiect, modalitatea de acces menţionată este declaraţia de disponibilitate. Prin faptul că acesta nu este angajat sau subcontractant al ofertantului se demonstrează imparţialitatea acestuia. La paginile 45-47 a propunerii tehnice, la prezentarea modului de supunere a proiectului tehnic verificării, și la paginile 71-75 este evidenţiat clar că experţii tehnici de proiect participa doar la elaborarea expertizelor tehnice și la vizarea documentaţiei, iar verificatorii de proiect la etapele de verificare a documentaţiilor. Atât experţii, cât și verificatorii de proiect nu desfășoară alte activități decât cele aferente poziţiilor pentru care au fost propuşi. Aceste informaţii sunt susţinute și de tabelul de la paginile 82-88 în care sunt menționate activitățile la care participă fiecare expert/verificator. 28

La paginile 238-243 a anexei 1 a propunerii tehnice, 2.1 Anexa I_Documente personal se regăsesc: - Declaraţie de disponibilitate ..., Expert tehnic domeniul Is și Ig; - Declaraţie de disponibilitate ..., Expert tehnic domeniul A4 B2 D – poduri; - Declaraţie de disponibilitate ..., Expert tehnic domeniul A4 B2 D – drumuri; - Declaraţie de disponibilitate ..., Verificator tehnic domeniul A4 B2 D; - Declaraţie de disponibilitate ..., Verificator tehnic domeniul Is și Ig; - Declaraţie de disponibilitate ..., Verificator tehnic domeniul le. În continuare, comisia de evaluare a solicitat clarificări suplimentare în cadrul etapei de evaluare a informaţiilor DUAE și a documentelor ce le însoțesc prin care ofertantului Asocierea ... (ofertant lider) - ... (ofertant) i s-a solicitat să precizeze care este relaţia între ... și verificatorii de proiect declaraţi. Aceste clarificări suplimentare au fost solicitate astfel încât comisia de evaluare să se asigure de imparţialitatea verificatorilor de proiect în vederea respectării dispoziţiilor legale prevăzute la art. 13 (1) din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții: „Verificarea proiectelor privind respectarea reglementărilor tehnice referitoare la cerinţele fundamentale aplicabile se efectuează de către specialişti verificatori de proiecte atestaţi pe domenii/subdomenii şi specialităţi, alţii decât specialiştii elaboratori ai proiectelor. Verificatorul de proiect atestat nu poate verifica şi ştampila proiectele întocmite de el, proiectele la a căror elaborare a participat sau proiectele pentru care, în calitate de expert tehnic atestat, a elaborat raportul de expertiză tehnică.” Autoritatea contractantă învederează că ofertantul Asocierea ... (ofertant lider) - ... (ofertant) a reiterat faptul că verificatorii de proiect au depus declaraţiile de disponibilitate, prin care aceştia declară şi îşi asumă faptul că vor lucra pe postul verificator tehnic, fiecare în specializarea deţinută. Având în vedere că documentaţia de atribuire nu cuprinde reguli de participare în ceea ce priveşte componenta serviciilor de verificare a proiectelor tehnice, aceştia au fost angajaţi pentru prestarea serviciilor de verificare, la exigenţele solicitate de Legea nr. 10/1995. Prin documentaţia de atribuire nu s-a impus modul în care ofertantul trebuie să dispună de verificatorul de proiect, respectiv tipul de relaţie contractuală cu verificatorul de proiect: prin caietul de sarcini, nu s-a solicitat o asemenea cerinţă, ci s-a menţionat doar faptul că verificatorul nu poate verifica şi ştampila proiectele întocmite de el sau la a căror elaborare a participat. Având în vedere regulile specifice de derulare a activităţii verificatorilor de proiect, nu există dubiu privind răspunderea profesională individuală a specialiştilor atestaţi în această calitate, conform prevederilor legale incidente. Mai mult, Autoritatea de reglementare din domeniul achiziţiilor publice (ANAP) a emis un punct de vedere, cu caracter de îndrumare

pentru cei implicaţi în procedura de achiziţie (Speţa 737 din Biblioteca de speţe afişată pe site achizitiipublice.gov.ro - cu rol de Consiliere metodologică şi speţa 991), prin care conchide faptul că - din analiza situaţiilor potenţial generatoare de conflict de interese prevăzute de Legea nr. 98/2016, situaţia descrisă în speţa dată, respectiv aceea în care verificatorul de proiect este angajat de Antreprenor, nu se regăseşte printre situaţiile enumerate de lege şi nici nu se subscrie aceleia descrise de art. 59 din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice. Astfel, verificatorul de proiecte nu se află în nicio situaţie de incompatibilitate, prin prisma faptului că Legea 10/1995 defineşte singurul caz de incompatibilitate în care s-ar putea găsi verificatorul de proiecte. Acesta nu poate verifica şi ştampila acele proiecte la care a participat. Oferta Asocierii ... (ofertant lider) - ... (ofertant) a fost înaintată cu respectarea acestor prevederi, în sensul că verificatorul propus nu verifică proiecte şi nu participă la elaborarea proiectelor. Modul în care se va realiza verificarea proiectului nu constituie conflict de interese, deoarece verificatorii de proiecte nu vor participa la elaborarea proiectelor, ei fiind angajaţi doar pentru prestarea serviciilor de verificare a proiectului, deci un presupus conflict de interese nu se justifică. Verificatorii de proiecte sunt persoane fizice care semnează şi ştampilează verificarea în nume propriu şi nu în numele unei societăţi. Deontologia profesională a verificatorului de proiecte se verifică la nivel personal şi nu la nivelul entităţii cu care colaborează/angajatoare, verificatorul de proiecte având o răspundere legală personală, distinctă de orice altă răspundere a societăţii colaboratoare. Verificarea proiectului reprezintă, de fapt, aşa cum spune şi Legea nr. 10/1995 şi HG nr. 925/1995, o verificare şi nu o realizare a proiectului. Verificatorul de proiect nu intervine în desfăşurarea realizării contractului, rolul acestuia fiind doar acela de a emite referatul privind verificarea proiectului la o anumită exigenţă impusă de Legea nr. 10/1995. Verificatorul nu poate să execute prin lege părţi din proiect şi nici măcar să participe în niciun fel la elaborarea proiectului. Atât timp cât verificatorii de proiect nu participă efectiv la realizarea proiectului, aşa cum rezultă şi din declaraţiile de disponibilitate transmise, ei nu realizează părţi din proiect, activitatea lor este o simplă verificare a activităţii altor persoane. Autoritatea contractantă arată că aceasta este şi abordarea practică, rezultată din interpretarea speţelor CNSC şi ale instanţelor judecătoreşti, iar din documentele prezentate de Asocierea ... (ofertant lider) - ... (ofertant), intitulate „Declaraţii de disponibilitate”, prin care fiecare specialist propus şi-a asumat disponibilitatea şi angajamentul că va presta servicii în cadrul contractului menţionat, reprezintă dovada faptului că ofertantul a prezentat modalitatea de asigurare a accesului la specialiştii necesari, aşa cum aceasta a fost definită prin documentaţia de atribuire, orice pretenţie suplimentară a autorităţii contractante fiind nejustificată, în raport de dispoziţiile art. 20 alin. (2) din HG nr. 395/2016, conform cărora 30

documentaţia de atribuire conţine orice cerinţă, criteriu etc şi alte informaţii necesare pentru a asigura ofertantul o informare completă (...). Autoritatea contractantă consideră că cerinţa potrivit căreia Verificarea proiectelor privind respectarea reglementărilor tehnice referitoare la cerinţele fundamentale aplicabile se efectuează de către specialişti verificatori de proiecte atestaţi pe domenii/subdomenii şi specialităţi, alţii decât specialiştii elaboratori ai proiectelor (prevăzută de art. 13 alin (1) din Legea nr. 10/1995) este îndeplinită de către ofertantul declarat câştigător pentru următoarele motive: - în cadrul ofertei depusă de către ofertantul declarat câştigător, acesta a prezentat modalitatea de asigurare a accesului la specialiştii necesari, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare, în vederea verificării proiectelor elaborate în cadrul contractului; - Asocierea ... (ofertant lider) - ... (ofertant) a nominalizat în oferta depusă verificatorii de proiect la etapele de verificare a documentaţiilor; - verificatorii nominalizaţi nu sunt angajaţi ai operatorilor economici care vor elabora proiectele din cadrul contractului; - verificarea proiectului/documentaţiei elaborată va fi realizată de către verificatori de proiecte atestaţi; - pentru verificatorii nominalizaţi, ofertantul a depus Declaraţii de disponibilitate, prin care fiecare specialist şi-a asumat disponibilitatea şi angajamentul că vor presta serviciile de verificare de proiecte în cadrul contractului. Având în vedere că prin documentaţia de atribuire, autoritatea contractantă nu a impus modalitatea/tipul de document ce va fi acceptat, prin care ofertanţii să probeze asigurarea serviciilor de verificare de proiecte, autoritatea contractantă consideră că cerinţa a fost îndeplinită, ofertantul nefiind obligat să depună odată cu oferta transmisă contractele încheiate cu aceştia. Autoritatea contractantă arată că în fişa de date a achiziţiei, la pct. Ill.1.1.b) Capacitatea de exercitare a activității profesionale, s-a solicitat ca „Operatorii economici ce depun oferta trebuie să dovedească o formă de înregistrare în condiţiile legii din ţara de rezidenţă, să reiasă că operatorii economici sunt legal constituiţi, că nu se află în niciuna dintre situaţiile de anulare a constituirii precum şi faptul că au capacitatea profesională de a realiza activităţile care fac obiectul contractului”, constatându-se că ofertantul Asocierea ... (ofertant lider) - ... (ofertant), a respectat cerinţele solicitate pentru dovada unei forme de înregistrare în condiţiile legii din ţara de rezidenţă, din care să reiasă că operatorul este legal constituit, că nu se află în nici una dintre situaţiile de anulare a constituirii, precum şi faptul că are capacitatea profesională de a realiza activităţile care fac obiectul contractului. Mai mult, autoritatea contractantă precizează faptul că, comisia de evaluare a analizat propunerile tehnice sub aspectul conformităţii acestora, vizavi de cerinţele solicitate prin caietul de sarcini. În acest sens, autoritatea contractantă consideră că Asocierea ... (ofertant lider) - ... (ofertant) a respectat cerinţele stabilite prin caietul de sarcini, modul de abordare ce va fi urmat în realizarea obiectului achiziţiei,

prezentând inclusiv descrierea conceptului utilizat pentru atingerea obiectivelor contractului, precum şi metodologia de realizare a activităţilor în scopul obţinerii rezultatelor aşteptate. In concluzie, propunerile tehnice depuse de acestea au fost declarate conforme. Autoritatea contractantă invocă prevederile art. 127 din HG nr. 395/2016, cu privire la atribuţiile comisiei de evaluare, respectiv: „... f) verificarea conformităţii propunerilor tehnice ale ofertanţilor cu prevederile caietului de sarcini; g) evaluarea propunerilor tehnice ale ofertanţilor în conformitate cu criteriile de atribuire, dacă este cazul;...”, atribuţii pe care le-a îndeplinit în conformitate cu prevederile legale. Drept urmare, nu este în competenţa comisiei de evaluare şi nici a altor ofertanţi, de a corecta sau contrazice metodologia abordată în ofertele prezentate, în condiţiile în care aceasta respectă cerinţele impuse prin documentaţia de atribuire. Luând în considerare cele susţinute, autoritatea contractantă constată că operatorii economici prin elaborarea propunerilor tehnice îşi asumă responsabilitatea privind elaborarea proiectului tehnic în conformitate cu prevederile HG nr. 907/29.11.2016 şi elaborarea serviciilor de proiectare. PRIVITOR LA JURISPRUDENȚĂ, Autoritatea contractantă învederează următoarele: - Decizia 395/R/2021 a Curţii de Apel Mureș: Autoritatea contractantă precizează că societatea contestatoare prezintă un text considerat relevant din considerentele hotărârii care pare a se referi la „lipsa verificării proiectului tehnic, în condiţii legale”, fără a prezenta considerentele în ansamblul lor, interpretarea normelor juridice nefiind relevantă atunci când se procedează la scoaterea textului din context. - Decizia civilă 2104/2018 a Curţii de Apei Timişoara se referă tocmai la imposibilitatea verificării tehnice a proiectului „întocmită de el sau la a căror elaborare a participat”. Aceasta se află în concordanţă cu apărările autorității contractante. Autoritatea contractantă invocă prevederile art. 13 din Legea 10/1995, respectiv: „(1) Verificarea proiectelor privind respectarea reglementărilor tehnice referitoare la cerinţele fundamentale aplicabile se efectuează de către specialişti verificatori de proiecte atestaţi pe domenii/subdomenii şi specialităţi, alţii decât specialiştii elaboratori ai proiectelor. Verificatorul de proiect atestat nu poate verifica şi ştampila proiectele întocmite de ei, proiectele la a căror elaborare a participat sau proiectele pentru care, în calitate de expert tehnic atestat, a elaborat raportul de expertiză tehnică.” Se arată că, analizând în asamblu textul contestaţiei, se observă că aceasta are o motivaţie speculativă, în sensul în care, în opinia contestatorului, ar exista posibilitatea ipotetico (aleatorie) ca proiectul să fie elaborat, cât şi verificat de către ofertantul/ofertanţi fără a aduce probe că există cu certitudine, la momentul actual, un anumit conflict de interese. Celelalte hotărâri şi decizii invocate de contestator se referă la situaţii concrete, existente la momentul pronunţării acestora, instituţiile abilitate 32

să aplice legea nefiind îndrituite să soluţioneze litigii ivite în urma unor relaţii sociale şi împrejurări viitoare şi incerte. În concluzie, oferta depusă de Asocierea ... (ofertant lider) - ... (ofertant), este elaborată în conformitate cu cerinţele din documentaţia de atribuire. IV. Cu privire critica contestatorului privind „Ofertarea unui preț neobișnuit de scăzut și care nu poate fi justificat”. Autoritatea contractantă menţionază că propunerea financiară prezentată de Asocierea ... (ofertant lider) - ... (ofertant), a fost elaborată în conformitate cu cerinţele impuse prin documentaţia tehnică - Caietul de sarcini, DALI, clarificări/răspunsuri la clarificări, ataşate anunţului de participare publicat în SEAP şi cuprinde toate documentele necesare întocmirii propunerii financiare. Toate elementele identificate în Formularele care au stau la baza elaborării propunerii financiare, au fost detaliate, conţinând valoarea pentru: Proiectare, Verificarea tehnică de calitate a proiectului tehnic și detaliilor de execuţie, Proiect tehnic și detalii de execuţie, Asistență tehnică, Asistență tehnică din partea proiectantului, Pe perioada de execuţie a lucrărilor, Pentru participarea la faze determinante. Prezentarea preţului ofertat de către operatorii economici a fost globală, fiind defalcată pe obiectele specificate de autoritatea contractantă în documentaţia de atribuire (caietul de sarcini). Toate aceste afirmaţii ale contestatorului privind nejustificarea preţului, sunt bazate pe speculaţii, având în vedere că acesta nu a avut acces la modul de eleborare și fundamentare a propunerii financiare prezentată de Asocierea ... (ofertant lider) - ... (ofertant). Autoritatea contractantă susţine în continuare că documentele care au stat la baza elaborării propunerii finaciare au fost concludente pentru comisia de evaluare. Cum legislaţia actuală privind achiziţiile publice nu mai prevede un prag minim sub care o ofertă poate fi apreciată ca având un preţ aparent neobişnuit de scăzut, decizia de a constata că anumite elemente de preţ sunt aparent scăzute aparţine comisiei de evaluare. În cazul de faţă, autoritatea contractantă în etapa de evaluare a ofertelor nu a constatat elemente de preţ aparent neobişnuit de scăzute, prin urmare nu avea vreo obligaţie în a cere ofertanţilor justificarea preţului ofertat (sau a elementelor de preţ ce constituie oferta financiară). Contestatorul nu poate însărcina Consiliul să efectueze o cercetare in integrum a propunerii financiare desemnată câştigătoare pe bază de supoziţii, în speranţă că poate se descoperă ceva, Consiliul nefiind supracomisie de evaluare, ci organ administrativ-jurisdicţional, care se pronunţă în limitele motivelor de nelegalitate şi netemeinicie a actelor autorităţilor contractante pe care le reclamă persoanele vătămate. Așa cum rezultă din conținutul art. 210 din Legea nr. 98/2016 este evident că legiuitorul nu a calificat o propunere financiară ca fiind

neobişnuit de scăzută prin raportate la un anumit procent din valoarea estimată sau din valoarea ofertată de un alt operator economic. Mai mult, în conformitate cu art. 136 din HG nr. 395/2016, în situaţia în care comisia de evaluare constată că elemente de preţ ale unei oferte sunt aparent neobişnuit de scăzute, prin raportare la preţurile pieţei, utilizându-se ca referinţă în acest sens informaţii cum ar fi buletine statistice, sau cotaţii ale burselor de mărfuri, comisia de evaluare va solicita ofertantului care a depus oferta în cauză explicaţii cu privire la posibilitate îndeplinirii contractului în condiţiile de calitate impuse prin documentaţia de atribuire. În conformitate cu legislaţia în vigoare, aprecierea unor preţuri ca fiind neobişnuit de scăzute nu se efectuează prin raportare la procentul ofertat din valoarea estimată, ci doar prin raportare la prețurile pieţei, utilizându-se ca referinţă în acest sens informaţii cum ar fi buletine statistice sau cotaţii ale burselor de mărfuri. Astfel, având în vedere critica contestatorului prin care susţine că oferta transmisă de Asocierea ... (ofertant lider) - ... (ofertant) are un preț neobişnuit de scăzut, autoritatea contractantă reţine că doar pentru faptul că există o diferenţă între propunerea financiară a contestatorului şi cea desemnată câştigătoare nu este de natură a susţine că „Ofertantul declarat câștigător a ofertat prețuri care nu sunt în acord cu valoarea de piaţă, nejustificate, neserioase și care nu pot duce la finalizarea în condiţii corespunzătoare a contractului...”, mai ales în condiţiile în care contestatorul nu prezintă un studiu de piaţă care să justifice afirmaţiile sale referitoare la preţul nejustificat de mic. Având în vedere că prin acest contract se doreşte achiziţia unor servicii intelectuale și anume servicii de proiectare, iar criteriul de atribuire ales este „cel mai bun raport calitate-preț”, în care cea mai mare pondere în stabilirea ofertei câștigătoare o reprezintă experienţa experţilor cheie împreună cu demonstrarea unei metodologii adecvate de implementare, factorul de evaluare preţ reprezintă numai 40%. În concluzie, autoritatea contractantă consideră că afirmaţia contestatorului potrivit căreia „preţul ofertat nu poate fi justificat”, este neîntemeiată atât timp cât valoric ele se încadrează în valoarea estimată a achiziţiei, elementele şi documentele propunerii financiare conţin informaţii clare şi concrete care să justifice preţul, comisia de evaluare apreciind că preţul ofertat asigură îndeplinirea contractului în condiţiile de calitate impuse prin documentaţia de atribuire, la termenul stabilit. V. Cu privire critica contestatorului referitoare la „Nelegalitatea deciziei autorității contractante de a declara admisibilă și câștigătoare oferta depusă de către Asocierea ... (ofertant lider) - ... (ofertant) deoarece aceasta este inacceptabilă, întrucat nu îndelinește cerinţa referitoare la experienţa similară solicitată în cuprinsul Fișei de date a achiziţiei”, autoritatea contractantă învederează următoarele: Referitor la îndeplinirea cerinţei privind experienţa similară, comisia de evaluare a analizat documentele transmise din prisma faptului că experienţa trebuie să fie similară, nu identică - așa cum a fost prevăzută cerinţa și în Fișa de date cap. lll.1.3.a), „(...) servicii similare de natură și 34

complexitate similară/comparabilă cu serviciile care fac obiectul contractului (...)”, Asocierea ... (ofertant lider) - ... (ofertant) a prezentat, pentru îndeplinirea experienţei similare, 3 contracte care corespund prevederilor din Fișa de date. Afirmaţia contestatorului potrivit căreia „... Autoritatea Contractantă nu a solicitat nicio clarificare referitoare la clasa tehnică a drumurilor/ străzilor aferente fiecărui obiectiv de investiții...” și faptul că aceasta nu a avut aceeași „lejeritate” în evaluare cu privire la ofertantul ... SRL, este neadevărată și tendenţioasă deoarece: - comisia de evaluare a solicitat clarificări ofertantului ... SRL privind contractele prezentate ca experienţă similară pentru că a fost singurul ofertant participant la procedură care nu a depus documentele justificative DUAE în etapa de evaluare a informaţiilor DUAE și a informaţiilor care le însoțesc. Având în vedere modalitatea de îndeplinire a experienţei similare trecută în Fișa de date prevederile art. 196 alin. (1) din Legea 98/2016, fără acces la documentele justificative DUAE comisia de evaluare nu s-a putut asigura de îndeplinirea cerinţei. Ofertantului ... SRL i s-au transmis două solicitări de clarificări pentru a prezenta documentele justificative, prin adresa nr. 3380/21.01.2022 și prin adresa nr. 4923/01.02.2022. Comisia de evaluare a solicitat ciarificări ofertantului Asocierea ... (ofertant lider) - ... (ofertant) cu privire la îndeplinirea experienţei similare prin adresa nr. 3378/21.01.2022. Cu privire la prevederea din modalitatea de îndeplinire a experienţei similare: „drumuri şi/sau străzi de clasa tehnică III sau superioare ce au inclus cel puţin un pod şi/sau pasaj şi/sau viaduct - poduri mijlocii”, comisia de evaluare nu a solicitat clarificări ofertantului Asocierea ... (ofertant lider) - ... (ofertant), dar nici ofertantului contestator deoarece din documentele prezentate de către ofertanţi în documentele justificative coroborate cu informaţiile regăsile de către comisia de evaluare în SEAP la atribuirea contractelor prezentate ca experienţă similară a rezultat similaritatea și îndeplinirea cerinţei. Cu privire la îndeplinirea experienţei similare prin contractul: Elaborarea studiului de fezabilitate pentru obiectivul de investiție: „Centura ocolitoare a localității Osorhei, judeţul Bihor” - primul contract prezentat ca experienţă similară - din documentele justificative DUAE prezentate coroborate cu Tema de proiectare nr. 126/13.02.2020 publicată în SEAP în cadrul achiziţiei directe DA 25235877, în cadrul căreia comisia de evaluare consideră că, potrivit temei de proiectare SF disponibilă în SEAP punctul ll.2.3.b) caracteristici, paramentrii și date tehnice specifică faptul că lățimea părții carosabile 2x3.5; -Acostamente consolidate pe ambele părți cu lătimea de 1.00 m și pod peste linia CFR Oradea-Cluj Napoca astfel rezultă că obiectivul cuprinde un drum de clasa tehnică III conform NORMELOR TEHNICE din 30 august 2017 privind proiectarea, construirea și modernizarea drumurilor, aprobat prin ORDINUL nr. 1296/2017, cu modificările și completările ulterioare. Având în vedere aceste informaţii,

comisia de evaluare a concluzionat că acest obiectiv îndeplineşte cerinţele privind experienţa similară. Cu privire la îndeplinirea experienţei similare prin contractul: „Creşterea mobilității și sporirea siguranţei rutiere prin amenajarea denivelată a intersecției în zona străzii Meşteşugarilor cu strada Ovidiu Densușianu și magistrala CF Timişoara - Arad – Oradea” - al treilea contract prezentat ca experienţă similară - din documentele justificative DUAE prezentate coroborate cu Tema de proiectare nr. 1117/22.10.2019 publicată în SEAP în cadrul achiziţiei directe DA 24322851, în cadrul căreia la punctul ll.3.b) - Lățime parte carosabilă: 2 x 3.90 m rezultă că drumul se încadrează minimum în clasa tehnică III, lățimea carosabilului fiind mai mare de 2x3.5 m conform NORMELOR TEHNICE din 30 august 2017 privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor, aprobat prin ORDIN nr. 1296/2017, cu modificările și completările ulterioare. De asemena la punctul ll.3.a) „destinaţie şi funcţiuni: În varianta propusă spre analiză - Investiţia are ca scop realizarea unei conexiuni viabile între drumul de legătură dintre Municipiul Oradea-comuna Sîntandrei și Strada Meşteşugarilor, pentru îndepliniarea acestui obiectiv este necesară realizarea unui pasaj care va subtraversa strada Corneliu Baba, magistrala C.F. Timişoara-Arad-Oradea și centura municipiului Oradea.” Mai mult, în recomandarea nr. 44/22.01.2021 emisă de Asociaţia Zona Metropolitană Oradea pentru ..., la punctul 9 este specificată Specialitatea proiectului și anume: „poduri, sistem rutier, sistem rutier trotuar, colectare ape pluviale, sistem de iluminat”. Având în vedere cele menționate mai sus, comisia de evaluare consideră că similaritatea este asigurată și de cerinţa din Fișa de date cap. lll.1.3.a) este îndeplinită. În ceea ce priveşte îndeplinirea experienţei similare prin contractul: Proiectare și execuţie pentru obiectivul de investiții „Construire pod peste râul Someşul Mic care face legătura între strada Oaşului și strada Răsăritului, în Municipiul Cluj-Napoca”, din documentele justificative DUAE transmise și din documentele transmise prin răspunsul la solicitarea de clarificări, înregistrat la sediul autorității contractante cu nr. 3843/26.01.2022, și anume prin Referatul nr. 3019/17.08.2021, anexat răspunsului, comisia de evaluare a constatat că profilul transversal al investiției este compus din: carosabil 4x3.50m + benzi pentru efectul de îngustare 2x0.25m, piste pentru bicicliști 2x1.50m și trotuare 2x2.10m, rezultând astfel un profil transversal al carosabilului se încadrează în cel specific clasei tehnice II, fiind superioară cerinţei din Fișa de date cap. lll.1.3. a), privind experienţa similară. Faţă de cele prezentate mai sus, autoritatea contractantă consideră că, în toate obiecţiunile formulate cu privire la evaluarea ofertelor de către comisia de evaluare, contestatorul insinuează şi impune în mod tendenţios şi repetitiv conduita pe care ar fi trebuit s-o adopte comisia de evaluare, depăşindu-şi astfel drepturile şi competenţele pe care le are în calitate de ofertant participant la procedură. 36

Pentru aceste considerente, autoritatea contractantă solicită respingerea contestaţiei ca nefondată, pentru motivele mai sus invocate. Prin adresa înregistrată la CNSC sub nr. 15994/28.03.2022, ..., cu sediul în ..., având nr. înreg. Registrul Comerțului ..., CUI ..., legal reprezentată prin ..., în calitate de lider de asociere şi ..., cu sediul social în ..., având ..., CUI ..., legal reprezentată prin ..., în calitate de membru al asocierii, cu sediul ales pentru această procedură la sediul profesional al ..., situat în ..., a formulat CERERE DE INTERVENŢIE VOLUNTARĂ, prin care solicită: 1. Admiterea în principiu (cu directa consecinţă a introducerii în cauză în calitate de intervenient) şi admiterea pe fond a cererii de intervenţie; 2. Respingerea ca nefondată a contestaţiei şi menţinerea ca temeinice şi legale a actelor atacate, întocmite de către autoritatea contractantă, în ceea ce priveşte intervenientul; 3. Continuarea procedurii de achiziţie publică; 4. Obligarea contestatorului la plata cheltuielilor ocazionate cu prezenta procedură, conform documentelor justificative ce vor fi depuse înainte de pronunţarea deciziei de soluţionare, având în vedere următoarele considerente: I. Starea de fapt Intervenientul învederează că a participat, în calitate de ofertant, la procedura de achiziţie publică antemenționată, iar prin aplicarea criteriului „cel mai bun raport calitate-preţ”, a fost declarat câştigător, oferta sa fiind clasată pe locul I. Nemulţumit de rezultatul procedurii, operatorul clasat pe locul 2, ..., a formulat contestaţie în faţa Consiliului. II. Cu privire la calitatea şi interesul intervenientului, acesta justifică interesul pe care îl are în cauză, invocând prevederile art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, coroborate cu prevederile Codului de procedură civilă, precum și ale art. 32 alin. (1) lit. d) și 33 din Codul de procedură civilă. III. Caracterul nefondat al criticilor contestatorului Intervenientul arată că societatea ... atacă pe mai multe paliere oferta sa şi atitudinea autorităţii contractante, însă fără ca aceste critici să aibă un caracter fondat. Astfel, contestatorul invocă următoarele elemente: 1. Încălcarea dreptului de acces la dosarul achiziţiei 2. Cu privire la pretinşii subcontractanţi pentru avizul de mediu 3. Cu privire la declaraţia de disponibilitate a verificatorului de proiecte 4. Cu privire la preţul neobişnuit de scăzut 5. Cu privire la experienţa similară. 1. Cu privire la pretinsa încălcare a prevederilor art. 217 alin. (6) din Legea nr. 98/2016 privind accesul la dosarul de achiziţie. Deşi contestatorul nu formulează o pretenţie în sine cu privire la pretinsa încălcare a accesului la dosarul achiziţiei, ci doar înţelege să se

plângă, intervenientul evidenţiază punctual faptul că acestuia i-a fost respectat dreptul în cauză. În justificarea formulării contestaţiei, societatea ... a invocat ca un prim motiv faptul că autoritatea contractantă nu ar fi asigurat accesul neîngrădit al acesteia la dosarul achiziţiei. Mai concret, contestatorul a motivat pretinsa încălcare a acestei obligaţii prin aceea că a solicitat eliberarea de fotocopii, cât şi fotografierea unor părţi din dosarul achiziţiei publice, această solicitare fiind refuzată de autoritatea contractantă. Intervenientul invocă dispoziţiile art. 217 alin. (6) din Legea nr. 98/2016, precizând că, astfel cum contestatorul a menţionat, la data de 10.03.2022 acesta a solicitat autorităţii contractante accesul la dosarul achiziţiei, sens în care, în aceeaşi zi, autoritatea a transmis acesteia posibilitatea de a consulta dosarul, în data de 11.03.2022, între orele 10:00-13:00. Faţă de această chestiune, autoritatea a asigurat accesul contestatoarei în cel mai scurt timp posibil, iar intervalul orar alocat a fost mai mult decât suficient pentru studierea dosarului de achiziţie (cu atât mai mult, cu cât avea de studiat doar oferta intervenientului), sens în care acesta a reuşit să studieze întreaga documentaţie existentă şi să formuleze contestaţie. De asemenea, trebuie avut în vedere inclusiv faptul că, prin contestaţia formulată nu se solicită Consiliului accesul la dosarul achiziţiei publice pentru a-şi consolida, eventual, motivele pentru care a formulat contestaţia, apreciind, deci, că timpul în care a studiat documentele dosarului de achiziţie a fost suficient. Nu în ultimul rând, contestatorul îşi justifică pretinsa încălcare a dreptului la accesul neîngrădit la dosarul de achiziţie prin aceea că autoritatea contractantă nu a transmis, prin intermediul mijloacelor electronice, copii în format electronic. Aşa cum se poate observa, contestatorul a solicitat această modalitate de acces la dosar justificând situaţia globală cauzată de pandernia de COVID-19. Faţă de această chestiune, se impune a preciza faptul că, la data de 10.03.2022 era ridicată starea de alertă intrată în vigoare în cursul anului 2020, stare care a fost prelungită succesiv până la data de 8 martie 2022. Odată cu ridicarea stării de alertă, au fost ridicate şi toate restricţiile impuse în perioada 15 mai 2020-8 martie 2022. Prin urmare, justificarea contestatorului nu a fost un motiv suficient pentru ca autoritatea contractantă să comunice dosarul de achiziţie în format electronic, din acest motiv invitând-ul la sediul acesteia pentru studierea întregului dosar. Intervenientul consideră că inclusiv din motive de celeritate, soluţia adoptată de către autoritatea contractantă a fost mai benefică pentru contestator, întrucât activitatea de scanare a întregului dosar de achiziţie publică ar fi putut conduce la termene mai lungi decât perioada scurtă în care s-a facilitat accesul accesul acesteia la dosar. 38

Raportat la modalitatea concretă în care autoritatea contractantă a pus la dispoziţie dosarul de achiziţie publică, se apreciază că aceasta a asigurat toate garanţiile accesului imediat şi neîngrădit la documentele de interes public. De altfel, din întreg raţionamentul contestatorului rezidă ideea că, prin nepunerea la dispoziţie a dosarului achiziţiei în format electronic, i s-ar fi adus un prejudiciu, că i-ar fi fost încălcat dreptul la un proces echitabil, fără a fi în măsură că explice, concret, care este acest prejudiciu. De asemenea, acesta nu justitifică nicio pretenţie pentru pretinsa încălcare a dreptului lui. Or, raportat la prevederile art. 1 alin. (3) din Legea 101/2016, scopul legii privind remediile şi căile de atac îi constituie asigurarea, la nivel naţional, a unor mecanisme şi proceduri efective, rapide şi eficiente de sesizare şi remediere a neregulilor, care să garanteze respectarea dispoziţiilor legale privind atribuirea contractelor şi nu de asigurare a accesului unui operator economic la documentele altui operator economic, că poate va putea identifica vreun motiv de neconformitate al ofertei acestuia ori a evaluării făcute de autoritatea contractantă. Nu în ultimul rând, potrivit dispoziţiilor art. 19 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, „La cerere, părţile cauzei au acces la documentele dosarului constituit la Consiliu; în aceleaşi condiţii în care se realizează accesul la dosarele constituite la instanţele de judecată (...)." Prin urmare, accesul neîngrădit la dosarul de achiziţie este asigurat inclusiv în faţa Consiliului, astfel că, nu s-ar putea justifica nici o vătămare. În susţinerea argumentelor sale, intervenientul face referire la considerentele Curţii de Apel Timişoara - Decizia civilă nr. 1099/13.09.2021. Aplicând acest raţionament la situaţia concretă, ... nu se poate considera vătămată de atitudinea autorităţii contractante care i-a permis accesul fizic neîngrădit la dosarul de achiziţie publică, pentru o perioadă de timp considerabilă. Faţă de toate aceste chestiuni, intervenientul solicită constatarea faptului că autoritatea contractantă a respectat pe deplin dreptul contestatorului la accesul neîngrădit la dosarul de achiziţie. 2. Cu privire la nedeclararea subcontractanţilor necesari în vederea elaborării documentaţiei pentru obţinerea avizului final de mediu - pretins motiv de neconformitate. Intervenientul învederează că, prin contestaţia formulată, ... consideră nelegală decizia autorităţii contractante de a declara câştigătoare oferta propusă de asociere, mizând pe faptul că nu au fost declaraţi subcontractanţii în vederea elaborării documentaţiei pentru obţinerea avizului final de mediu. Ca urmare, în viziunea contestatorului, ar fi fost necesar ca asocierea să declare un subcontractant. Intervenientul înţelege să contrazică optica abordată de contestator, având în vedere următoarele:

În primul rând, obiectul procedurii de achiziţie publică desfăşurat de Mun. Baia Mare a fost acela de „Servicii de proiectare pentru obiectivul de investiţii: Reabilitare strada Victoriei”. Mai concret, prin anunţul de participare publicat, s-au solicitat SERVICII DE PROIECTARE. Intervenientul invocă prevederile Fişei de date, pct. 11.1.4 Descrierea succintă a contractului sau a achiziţiei/achiziţiilor, precizând că Autoritatea nu a solicitat şi servicii pentru elaborarea documentaţiei privind obţinerea avizului final de mediu, aspect întărit şi de conţinutul Clauzelor contractuale - art. 4. Apoi, toate acestea trebuie coroborate cu faptul că în caietul de sarcini nu se face nicio menţiune cu privire la împrejurarea că serviciile de proiectare ar include şi serviciile de elaborare a documentaţiei privind obţinerea avizului final de mediu. Contestatorul face confuzie cu avizele ce sunt menţionate în Certificatul de urbanism - şi pe care, de altfel, autoritatea le-a obţinut. Intervenientul arată că a fost cel care a formulat solicitarea de clarificări prin care a ridicat problema obţinerii avizului final, despre care a făcut referire contestatorul. La această solicitare, s-a menţionat - prin răspunsul nr. 5 - faptul că autoritatea este cea care va obţine avizele, neindicând faptul că ar cădea în sarcina ofertanţilor vreo obligaţie corelativă (a se vedea Răspunsul consolidat la solicitările de clarificări, nr. 601/06.01.2022). Mai mult, la răspunsul aferent întrebării 4 din Răspunsul consolidat, autoritarea menţionează că deţine avizele necesare şi că acestea sunt în perioada de valabilitate. Astfel cum şi CNSC a reliefat în jurisprudenţa sa, dacă obţinerea avizelor nu a fost solicitată de către autoritate, nefiind menţionat ca obiect al contractului şi nefiind menţionat prin răspunsul la clarificări, rezultă că nu suntem într-o situaţie de respingere a ofertei. Acesta este şi cazul prezent, respectiv ... nu a solicitat obţinerea acestui aviz, menţionând că îl va obţine singură, fără concursul ofertantului câştigător. Atât timp cât perioada de obţinere a avizelor nu face obiectul contractului şi obţinerea acestora nu este cerută prin documentaţie, rezultă faptul că motivele evocate de contestator sunt incorecte. Acest aspect rezultă din Clauzele contractuale - art. 6. Atât timp cât autoritatea a menţionat că va obţine singură acest aviz, era clar că nu se pot presupune alte servicii colaterale. În sprijinul concluziei că avizul de mediu nu făcea parte din contract este şi Anexa 5 - Cap. 7, pct. 7.5 din Hotărârea 907/2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice, de unde reiese faptul că avizul de mediu este parte componentă a documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţie (DAU). Consecutiv logic, conform aceleiaşi anexe, capitolul 4.4., litera c), pentru stabilirea sustenabilitatii realizării investiţiei este necesar studiul de impact asupra factorilor de mediu. 40

În aceste condiţii, apare ca fiind fără urmă de dubiu faptul că obţinerea avizului de mediu nu făcea parte din această etapă de implementare a proiectului. Consecutiv logic, apare ca evident faptul că autoritatea nu a transferat această obligaţie de a face în sarcina ofertantului câştigător. Intervenientul arată că, în conformitate cu aspectele declarate în propunerea tehnică, la paginile 62 si 80, în cazul în care pentru buna desfășurare a activității vor apărea activități suplimentare sau va fi nevoie de personal suplimentar, ofertantul ... va răspunde pentru asigurarea acelor activități și va aloca personalul necesar, fără a modifica oferta financiară. Mai mult, are angajat personal specializat în acest sens. Prin urmare, raportat la toate aceste considerente, intervenientul apreciază că, în contradicţie cu susţinerile contestatorului, elaborarea documentaţiei privind obţinerea avizului final de mediu nu incumbă ofertanţilor, autoritatea contractantă asumându-şi întreaga responsabilitate pentru obţinerea acestui aviz (obţinere care presupune, în mod evident, şi elaborarea documentaţiei necesare), astfel că oferta depusă de către ... - ... este conformă, iar decizia autorităţii de declarare ca admisibilă a acestei oferte este legală. De altfel, există şi o jurisprudenţă relevantă la nivelul Curţii de Justiţie a UE care spune la fel ca şi legislaţia achiziţiilor publice, respectiv că documentaţia de atribuire este obligatorie atât pentru ofertanţi, cât şi pentru autoritatea contractantă şi că ofertanţii nu pot fi respinşi pentru alte motive care nu se regăsesc, decât cele aflate în documentaţia de atribuire, în caz contrar încălcându-se principiile tratamentului egal şi al transparenţei. Intervenientul arată că autoritatea nu a solicitat ca ofertantul să participe în vreun fel la obţinerea avizului final de mediu şi, în consecinţă, nicio ofertă nu putea fi respinsă pentru motivul invocat de către contestator. Oferta intervenientului a respectat şi îndeplinit toate cerinţele din documentaţie, niciuna dintre criticile formulate de contestator cu privire la această ofertă nu este fondată, iar declararea acestei oferte ca admisibilă şi ulterior câştigătoare este justificată. 3. Cu privire la declaraţia de disponibilitate a verificatorilor de proiecte - pretins motiv de neconformitate. Cu privire la acest aspect, contestatorul a considerat faptul că: (i) ... ar realiza atât activitatea de proiectare, cât şi activitatea de verificare a proiectului şi că singurul „aranjament” contractual ar fi subcontractarea; (ii) Ar exista un conflict de interese din partea verificatorului de proiecte. Intervenientul învederează că autoritatea contractantă nu a impus, explicit, prezentarea persoanelor şi a documentelor aferente acestei componente a serviciilor de proiectare, lipsind menţionarea verificatorilor dintre experţii-cheie indicaţi în documentaţia de atribuire. Aşadar, nu există nicio altă cerinţă în documentaţia de atribuire ca aceste persoane, care asigură verificarea proiectelor, să fie declarate subcontractanţi.

(i) Cu privire la declaraţia de disponibilitate vs. subcontractare Ab initio, nicio dispoziţie legală din materia achiziţiilor publice nu condiţionează legalitatea operaţiunii de verificare proiect de încheierea unui contract de subcontractare între ofertant şi persoana fizică/persoana juridică autorizată să efectueze verificarea proiectului. Aşa fiind, se poate aprecia că operaţiunea de verificare poate fi efectuată, în condiţii de legalitate, atât de către un furnizor, un angajat, cât şi de către un subcontractant, legea impunând condiţii doar în privinţa privind atestării verificatorului şi a independenţei sale în raport de redactarea proiectului. De asemenea, există jurisprudenţă suficientă care spune că personalul nu trebuie în mod necesar să fie angajat al ofertantului sau al unuia dintre membrii asocierii în baza vreunui contract de muncă sau de colaborare, la data depunerii ofertei, ci aceştia trebuie să prezintă la momentul depunerii ofertei doar declaraţia de disponibilitate. În ciuda faptului că autoritatea contractantă, verificând îndeplinirea condiţiilor legale în discuţie, a constatat că acestea sunt îndeplinite de către asociere prin prezentarea modalităţii de acces la un atare specialist, contestatorul absolutizează ideea că activitatea de verificare a proiectului nu poate fi făcută decât în baza unui contract de subcontractare. A interpreta Fişa de date a achiziţiei în sensul că verificarea proiectului face parte din obiectul contractului şi, prin urmare, nu poate poate fi încredinţată unor furnizori, ci doar unor subcontractori este o interpretare rigidă, incompatibilă cu materia achiziţiilor publice care reclamă celeritate în derularea procedurii, stimularea profesionalismului şi cheltuirea eficientă a banilor publici. Concret, nu rezultă niciun avantaj din efectuarea verificării proiectului de către un subcontractant în raport de cea efectuată de un colaborator/ furnizor. În acest sens, autoritatea nu a impus modalitatea de acces la specialişti atestaţi, neexistând, de altfel, cadru legal care să permită o astfel de cerinţă. Mai mult decât atât, autoritatea contractantă nici nu ar fi putut să aplice o aşa-zisă cerinţă de admisibilitate care s-ar fi bazat pe o calificare discutabilă din punct de vedere juridic a naturii relaţiei contractuale dintre ofertant şi verificatorul de proiect. Astfel, prin documentaţia de atribuire nu s-a impus modul în care ofertantul trebuie să dispună de verificatorul de proiect, respectiv tipul de relaţie contractuală cu verificatorul de proiect: prin caietul de sarcini nu a solicitat o asemenea cerinţă, ci s-a menţionat doar faptul că verificatorul nu poate verifica şi ştampila proiectele întocmite de el sau la a căror elaborare a participat. Intervenientul arată că, atât timp cât a declarat, prin oferta depusă, verificatori de proiecte - diferiţi de echipa de proiectare - prevederile legale sunt respectate. Interpretarea ANAP este în sensul practicii europene, că astfel de specialişti nu trebuie introduşi drept cerinţe de calificare, situaţie care generează depunerea unor documente suplimentare, ci ofertantul trebuie doar să arate cum are acces la respectivul specialist, toate acestea 42

condiţionate de existenţa menţiunilor aferente în cadrul documentaţiei de atribuire. Mai mult decât atât, chiar prevederile documentaţiei de atribuire transpun întocmai Instrucţiunea ANAP 2/2017, nesolicitându-se subcontractarea. Chiar extinzând raţionamentul contestatorului, chiar dacă verificatorul autorizat ar fi considerat subcontractant şi chiar dacă ar fi considerat prestator sau angajat, simpla sa nominalizare şi prezentarea declaraţiei de disponibilitate sunt suficiente, legislaţia neimpunând nominalizarea sa ca subantreprenor în acest moment. În speţă, verificatorul nu prestează un serviciu direct către autoritatea contractantă, ci doar către proiectant, căruia îi va verifica proiectul, acesta fiind predat de proiectant către autoritatea contractantă deja verificat, rezultă că situaţia acestuia se încadrează în categoria de prestator. Raportat la aceste elemente, se reţine incidenţa în cauză a dispozițiilor art. 3 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 astfel cum acestea au fost modificate prin OG nr. 3/2021 şi interpretate de ANAP. Astfel, dacă în privinţa conotaţiei de „furnizor”, dispoziţiile legale au rămas nemodificate, art. 3 alin. 1 lit. w) stabilind că furnizor este entitatea care pune la dispoziţia unui contractant produse, inclusiv servicii de instalare sau amplasare a acestora, dacă este cazul, ori care prestează servicii către acesta, care nu are calitatea de subcontractant, definiţia subcontractantului a fost modificată. Anterior intrării în vigoare a OG nr. 3/25.08.2021, art. 3 alin. (1) lit. yy), subcontractant era definit ca orice operator economic care nu este parte a unui contract de achiziţie publică şi care execută şi/sau furnizează anumite părţi ori elemente ale lucrărilor sau ale construcţiei ori îndeplinesc activităţi care fac parte din obiectul contractului de achiziţie publică, răspunzând în faţa contractantului de organizarea şi derularea tuturor etapelor necesare în acest scop. Intervenientul invocă prevederile art. 13 alin. (1) din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, interpretate în mod eronat de contestatoare: „Art. 13 (1) Verificarea proiectelor privind respectarea reglementărilor tehnice referitoare la cerinţele fundamentale aplicabile se efectuează de către specialişti verificatori de proiecte atestaţi pe domenii/subdomenii şi specialităţi, alţii decât specialiştii elaboratori ai proiectelor. Verificatorul de proiect atestat nu poate verifica şi ştampila proiectele întocmite de el, proiectele la a căror elaborare a participat sau proiectele pentru care, în calitate de expert tehnic atestat, a elaborat raportul de expertiză tehnică.” Intervenientul apreciază că este o eroare de interpretare a unui text legal extrem de clar: verificatorul nu poate verifica ce a întocmit el însuşi. Ideea de subordonare la care face trimitere contestatoarea nu are nicio implicaţie concretă, având în vedere faptul că o atare subordonare este implicită atât în raporturile cu un subcontractant cât şi cu un furnizor.

Separat, în întreaga economie a ofertei depuse, costurile legate de verificatorul de proiect sunt infime faţă de valoarea totală a contractului. Obligaţia de a-l numi pe verificatorul de proiect ca subcontractant nu rezultă nici din documentaţie şi nici din legea naţională, practica fiind una vădit instabilă. În aceste condiţii, a respinge un ofertant care îndeplineşte cerinţele din documentaţie, care a dovedit existenţa personalului calificat şi acces la resurse, doar pentru simplul motiv că nu a declarat ca subcontractant o persoană fizică autorizată, cu toate obligaţiile ce decurg de aici (depunerea DUAE, a documentelor suport care impun o sarcină administrativă consistentă), reprezintă o încălcare a principiului proporţionalităţii, mai cu seamă că ponderea acestor servicii este foarte scăzută în valoarea contractului, astfel cum am menţionat şi anterior. Textele de lege reproduse în egală măsură şi de contestator şi pe care îşi fondează integral criticile sale, vădit nefondate, prohibeşte în mod exclusiv verificarea de către verificatorul de proiect a proiectelor realizate de el însuşi, fără însă a stabili, astfel cum susţine contestatorul, printr-o nepermisă interpretare excesiv extensivă, vreo incompatibilitate sau vreun conflict de interese din eventuala calitate de angajaţi ai unei entităţi, atât a verificatorului de proiect, cât şi a realizatorului proiectului. În fapt, interpretarea dată de contestator acestui text de lege nu are niciun suport juridic, legiuitorul nefăcând nicio referire, nici măcar tangenţial, la vreo incompatibilitate sau interdicţie, generată de calitatea de angajaţi ai aceleiaşi societăţi, atât a proiectantului, cât şi a verificatorului, atât timp cât verificatorul de proiecte nu verifică proiectele realizate de el însuşi. O astfel de viziune a legiuitorului, asupra incompatibilităţilor şi conflictului de interese, în materia verificărilor de proiecte, este întemeiată pe împrejurarea că verificatorii de proiecte sunt atestaţi de către MDLPA (MLPAT), în vederea verificării de proiecte şi nu entitatea angajatoare. Intervenientul apreciază că intenţia legiuitorului este foarte clară, în ceea ce priveşte limitele în care verificatorul de proiecte urmează să-şi desfăşoare activitatea: - în primul rând, potrivit Procedurii din 2021 privind atestarea tehnico- profesională a verificatorilor de proiecte şi a experţilor tehnici, aprobată prin Ordinul 817/2021 al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, se permite ca verificatorul să îşi exercite profesia în mod independent sau ca angajaţi ai unor persoane juridice (a se vedea, în acest sens, art. 2 alin. 1 din Procedura menţionată anterior); - în al doilea rând, prevederile art. 13 alin. (1) din Legea 10/1995 arată că verificatorul de proiecte poate avea calitatea de angajat şi nu stabileşte niciun fel de interdicţii determinate de calitatea acestuia de angajat al unei entităţi şi niciun fel de conflict de interese care ar trebui verificate la nivelul entităţii angajatoare, mărginindu-se a prohibi, limitativ, identitatea dintre proiectant şi verificator. Prin urmare, nu Societatea ... are calitatea de verificator tehnic atestat, ci persoanele fizice identificate în declaraţiile de disponibilitate. 44

În aceste condiţii, la nivelul ofertantei, astfel cum a declarat expres, prin propunerea tehnică, are capacitatea de a realiza activitatea de proiectare şi verificarea proiectelor, prin verificatori de proiecte atestaţi de către Minister, alţii decât experţii care vor realiza proiectarea, deci condiţie satisfăcută a documentaţiei de atribuire. Aşa fiind, deontologia profesională a verificatorului de proiecte se verifică la nivel personal şi nu la nivelul entităţii angajatoare, verificatorul de proiecte având o răspundere legală personală, distinctă de orice altă răspundere a societăţii angajatoare. Prin prisma celor evidenţiate mai sus, autoritatea contractantă nu a impus un angajament anume pentru specialişti, cum ar fi subcontractarea, ci a solicitat doar descrierea angajamentelor contractuale, acestea putând fi în orice formă legală. A impune doar subcontractarea încalcă dreptul operatorului de a-şi alege aranjamentul contractual în condiţiile legii şi ale documentaţiei de atribuire. Chiar şi prin prisma prevederilor fişei de date rezultă, indubitabil, dreptul operatorului de a subcontracta o parte din contract, şi nu o obligaţie. În raport de cele susţinute, intervenientul apreciază ca fiind nefondate criticile contestatorului, acestea fiind integral fondate pe o interpretare abuziv extensivă a textelor de lege incidente, fără suport în textul de lege invocat şi interpretare de o manieră rău-voitoare. (ii) Cu privire la pretinsul conflict de interese Aşa cum reiese din cele menţionate supra, intervenientul arată că nu există niciun conflict de interese, nici în cazul în care verificatorul de proiecte ar fi angajat al Societăţii şi nici dacă ar fi colaborator (aşadar, subcontractarea nu este unica posibilitate legală). Atât timp cât legea nu distinge niciun caz de incornatibilitate ce ar rezulta din modalitatea de cooperare, nici contestatoarea nu poate să creeze o astfel interpretare. Astfel, Autoritatea de reglementare din domeniul achiziţiilor publice (ANAP) a emis un punct de vedere, cu caracter de îndrumare pentru cei implicaţi în procedura de achiziţie (Speţa 737 din Biblioteca de speţe afişată pe site achizitiipublice.gov.ro - cu rol de Consiliere metodologică şi speţa 991), prin care conchide faptul că - din analiza situaţiilor potenţial generatoare de conflict de interese prevăzute de Legea nr. 98/2016, situaţia descrisă în speţa dată, respectiv aceea în care verificatorul de proiect este angajat de Antreprenor (prin noţiunea de „angajat” înţelegându-se că relaţia dintre verificatorul de proiect şi Antreprenor are la bază fie un contract de prestări servicii, fie un contract de muncă), nu se regăseşte printre situaţiile enumerate de lege şi nici nu se subscrie aceleia descrise de art. 59 din Lege. Astfel, verificatorul de proiecte nu se află în nicio situaţie de incompatibilitate, prin prisma faptului că Legea nr. 10/1995 defineşte singurul caz de incompatibilitate în care s-ar putea găsi verificatorul de proiecte. Acesta nu poate verifica şi ştampila acele proiecte la care a participat. Oferta intervenientului a fost înaintată cu respectarea acestor

prevederi, în sensul că verificatorul propus nu verifică proiecte şi nu participă la elaborarea proiectelor. Cu alte cuvinte, atât timp cât pentru contractul ce face obiectul prezentei proceduri a propus drept specialişti elaboratori alte persoane decât cele responsabile pentru verificarea proiectului, nu poate fi reţinut niciun conflict de interese. Mai mult decât atât, asocierea ofertantă a acţionat în deplină cunoştinţă de cauză atunci când a depus declaraţiile de disponibilitate. Dacă prin reducere la absurd - ar exista un conflict de interese dacă verificatorii de proiecte ar fi „angajaţi” (în sens larg) ai unuia dintre membrii asocierii, iar prin simpla mutare a acestei componente de verificare a proiectului la celălalt membru al asocierii nu ar mai exista un conflict, ne-am afla într-un caz de eludare a dispoziţiilor legale, prin eliminarea în mod artificial a unui conflict. Aşadar, practica nouă tinde să se alinieze în sensul interpretării legislaţiei spre dezideratul promovării concurenţei şi al proporţionalităţii, şi nu în sensul restricţionării artificiale a competiţiei prin interpretări secvenţiale ale legislaţiei. Modul în care se va realiza verificarea proiectului nu constituie conflict de interese, deoarece verificatorii de proiecte nu vor paiticipa la elaborarea proiectelor, ei fiind angajaţi doar pentru prestarea serviciilor de verificare a proiectului, deci un presupus conflict de interese nu se justifică. Verificarea proiectului reprezintă, de fapt, aşa cum spune şi Legea nr. 10/1995 şi HG nr. 925/1995, o verificare şi nu o realizare a proiectului. Verificatorul de proiect nu intervine în desfăşurarea realizării contractului, rolul acestuia fiind doar acela de a emite referatul privind verificarea proiectului la o anumită exigenţă impusă de Legea nr. 10/1995. Verificatorul nu poate să execute prin lege părţi din proiect şi nici măcar să participe în niciun fel la elaborarea proiectului. Atât timp cât verificatorii de proiect nu participă efectiv la realizarea proiectului, aşa cum rezultă şi din declaraţiile de disponibilitate transmise, ei nu realizează părţi din proiect, activitatea lor este o simplă verificare a activităţii altor persoane. Intervenientul arată că, din documentele pe care le-a prezentat, intitulate „Declaraţii de disponibilitate”, prin care fiecare specialist propus şi-a asumat disponibilitatea şi angajamentul că va presta servicii în cadrul contractului menţionat reprezintă dovada faptului că ofertantul a prezentat modalitatea de asigurare a accesului la specialiştii necesari, aşa cum aceasta a fost definită prin documentaţia de atribuire, orice pretenţie suplimentară a autorităţii contractante fiind nejustificată, în raport de dispoziţiile art. 20 alin. (2) din HG 395/2016, conform cărora documentaţia de atribuire conţine orice cerinţă, criteriu etc şi alte informaţii necesare pentru a asigura ofertantul o informare completă (....). Consecutiv logic, deşi contestatorul opinează în sensul că verificatorii de proiect trebuiau declaraţi ca subcontractanţi, bazându-se pe argumentul obligativităţii verificării condiţiilor de excludere, legislaţia incidentă răspunde acestei probleme, arătând că indiferent de momentul numirii acestora, ei trebuie verificaţi. 46

Intervenientul arată că, având în vedere argumentele expuse mai sus, în speţă, conflictul de interese pe care îl invocă contestatorul nu există, cel puţin, în viziunea legiuitorului, relevată exact de textele legale invocate de contestator şi interpretate distorsionat, în vădit interes partizan. 4. Cu privire la preţul neobişnuit de scăzut - pretins motiv de neconformitate. În ceea ce priveşte acest item, contestatorul detaliază, de o manieră generală şi neaplicabilă în speţă, faptul că asocierea ar fi depus o oferă neconformă, prin prisma unui preţ „neobişnuit de scăzut”. Concret, autoarea contestaţiei îşi motivează solicitarea de anulare a rezultatului procedurii pe suspiciunea existenţei unui preţ aparent neobişnuit de scăzut pentru oferta câştigătoare, dar fără a aduce argumente şi probe care să îi susţină contestaţia, ci - din contră - menţionează cu caracter general faptul că asocierea a înţeles să prezinte o oferă financiară conţinând preţuri derizorii, aspect neadevărat şi profund jignitor. Din această perspectivă, contestaţia ... apare ca fiind nemotivată în fapt, aceasta neprecizând în concret ce elemente ale propunerii financiare prezentate de către asociere au condus la ofertarea unui preţ aparent neobişnuit de scăzut şi care, în opinia sa, nu ar fi putut fi justificat. În egală măsură, contestatorul nu a menţionat cerinţele tehnice neîndeplinite de către asociere, din perspectiva analizată. Intervenientul arată că, raportat la aceste alegaţii nejustificate, susţinerile ... sunt în discordanţă cu cerinţele fişei de date. Astfel, intervenientul invocă prevederile cap. IV.4.2. din fişa de date - Modul de prezentare a propunerii financiare, precizând că fundamentarea/justificarea tarifelor se apreciază de către comisia de evaluare de la caz la caz, în condiţiile art. 210 din Legea nr. 98/2016, punctând faptul că actuala reglementare nu mai prevede un prag minim de referinţă sub care o ofertă poate fi apreciată ca având un preţ aparent neobişnuit de scăzut. De asemenea, se invocă prevederile art. 136 alin. (1) din HG 395/2016, de unde rezultă că decizia de a constata că anumite elemente de preţ sunt aparent scăzute aparţine comisiei de evaluare. În cazul de faţă, autoritatea contractantă - în etapa de evaluare a ofertelor - nu a constatat elemente de preţ aparent neobişnuit de scăzute, prin urmare nu avea vreo obligaţie în a cere justificarea preţului ofertat (sau a elementelor de preţ ce constitue oferta financiară). Se precizează că respingerea ofertei ca neconformă intervine atunci când informaţiile şi documentele furnizate de ofertant nu justifică în mod corespunzător nivelul scăzut al preţului. Atât timp cât aprecierea cu privire la caracterul corespunzător al justificării primite de la ofertant îi revine strict autorităţii, este firesc ca respingerea ofertei să fie lăsată exclusiv la latitudinea acesteia, ţinând cont de faptul că asocierea a depus suficiente

dovezi care arată faptul că are capacitatea de îndeplinire a obiectului contractului. Aceasta este şi raţiunea evidenţiată de către art. 37 alin. (3) lit. g) din HG nr. 395/2016, respectiv a se asigura îndeplinirea contractului la parametrii cantitativi şi calitativi solicitaţi prin caietul de sarcini. Aşadar, nu există niciun element din care să rezulte faptul că asocierea nu ar putea duce la bun sfârşit contractul, în condiţiile minime impuse de caietul de sarcini, la preţul ofertat. Contestatorul omite faptul că oferta, în accepţiunea Legii 98/2016, este actul juridic prin care operatorul economic îşi manifestă voinţa de a se angaja din punct de vedere juridic într-un contract de achiziţie publică. Oferta cuprinde propunerea financiară, propunerea tehnică, precum şi alte documente stabilite prin documentaţia de atribuire, deci oferta asocierii reprezintă rezultatul manifestării de voinţă, cu respectarea cerinţelor documentaţiei aferente procedurii de faţă. Având în vedere aceste aspecte, contestatorul nu poate însărcina Consiliul să efectueze o cercetare in integrum a propunerii financiare desemnate câştigătoare pe bază de supoziţii, în speranţa că poate se descoperă ceva, Consiliul nefiind supracomisie de evaluare, ci organ administrativ-jurisdicţional, care se pronunţă în limitele motivelor de nelegalitate şi neterneinicie a actelor autorităţilor contractante pe care le reclamă persoanele vătămate. Din perspectiva celor mai sus menţionate, intervenientul solicită respingerea contestaţiei ca nefondată şi din aceste considerente. 5. Cu privire la experienţa similară - pretins motiv de inacceptabilitate În ceea ce priveşte experienţa similară, în cadrul ofertei, ofertanta câştigătoare arată că a prezentat următoarele obiective: - Centura ocolitoare a localităţii Oşorhei, jud. Bihor; - Construire pod peste râul Someşul Mic, care face legătura între Strada Oaşului şi Strada Răsăritului în Mun. Cluj-Napoca; - Creşterea mobilităţii şi sporirea siguranţei rutiere prin amenajarea denivelată a intersecţiei în zona Străzii Meşteşugarilor cu Strada Ovidiu Densuşianu şi magistrala CF Timişoara-Arad-Oradea. Contractele prezentate ca experienţă similară trebuie să includă lucrări similare celor care fac obiectul procedurii de achiziţie publică şi nu lucrări identice cu acestea. Toate documentele-suport au fost transmise autorităţii contractante şi, în egală măsură, în DUAE sunt cuprinse toate elementele necesare verificării îndeplinirii condiţiilor cu privire la experienţa similară. Contestatorul reproşează autorităţii faptul că nu a solicitat nicio clarificare referitoare la clasa tehnică a drumurilor/străzilor aferente fiecărui obiect de investiţii şi că, în ceea ce priveşte ofertantul ... SRL au fost solicitate astfel de clarificări. Intervenientul arată că nici ofertantului-contestator nu i-au fost solicitate clarificări, însă îl nemulţumeşte faptul asocierii nu i s-au solicitat date suplimentare. Raportat la aceste aspecte, intervenientul menţionează că autoritatea nici nu avea de ce să-i ceară astfel de lămuriri, în contextul în care a 48

probat în mod concret îndeplinirea obligaţiilor solicitate prin documentaţia de atribuire. Intervenientul invocă prevederile „lll.1.3.a) Capacitatea tehnica si/sau profesionala” din FDA, subliniind că, în mod repetat, contestatorul face o confuzie gravă în raportarea la normativele incidente în materie, menţionând că podul proiectat face legătura între cele două străzi de categoria III, NU de clasa tehnica III. Intervenientul arată că aceste două noţiuni subliniate în paragraful de mai sus sunt distincte şi nu se referă la acelaşi lucru: - Străzile se clasifică în categorii (în funcţie, printre altele, de intensitatea traficului); - Drumurile publice se împart în clase tehnice (în funcţie de numărul de benzi, lăţimea benzii de circulaţie, viteza de proiectare minimă). Concret, temeiul legal de unde rezultă împărţirea menţionată sunt Normele Tehnice din 1998 privind proiectarea si realizarea străzilor in localitatile urbane, aprobat prin Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 49/1998. Aceeaşi împărţire - în categorii - se regăsește şi în STAS 10144/1-90 Străzi. Profiluri Transversale. Prescripţii Proiectare. Intervenientul redă în extras categorisirea din Normele tehnice din 1998, astfel: „1.3. Străzile din localităţile urbane se clasifică în raport de intensitatea traficului şi de funcţiile pe care le îndeplinesc, astfel: — străzi de categoria I — magistrale; — străzi de categoria a ll-a — de legătură; — străzi de categoria a lll-a — colectoare; — străzi de categoria a IV-a — de folosinţă locală.” Pentru drumuri sunt Normele Tehnice din 2017 privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor, aprobate prin Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 1296/2017, pct. 2.3.1. Tabelul nr. 1 - Categorii de drumuri, din punct de vedere funcţional şi administrativ, cu clasele tehnice a) Vitezele de proiectare pentru diferite clase tehnice ale drumurilor publice. Intervenientul subliniază că, în aceste condiţii, nu putea depune un contract care să evidenţieze lucrări de străzi din clasa tehnică III, atât timp cât străzile au categorii. Referindu-se în concret la proiectul analizat de către contestator, respectiv Construire pod peste râul Someşul Mic, care face legătura între Strada Oaşului şi Strada Răsăritului în Mun. Cluj-Napoca, intervenientul arată că podul se raporta - aşa cum reiese din titlul proiectului - la STRĂZI, nu DRUMURI. Astfel, podurile nu au astfel de clasificare în categorii sau clase tehnice, lăţimea (deschiderea) acestora corelându-se cu aceea dintre străzile/ drumurile pe care le leagă. Revenind la străzile din proiectul menţionat anterior, intervenientul face trimitere la Normele Tehnice din 1998 menţionate anterior, unde - la pct. 3.1. - se detaliază funcţiile şi caracteristicile străzilor:

„CAPITOLUL 3: Prescripţii generale 3.1. Străzile din localităţile urbane au următoarele funcţii şi caracteristici: - străzile de categoria I - magistrale - asigură preluarea fluxurilor majore ale oraşului pe direcţia drumului naţional ce traversează oraşul sau pe direcţia principală de legătură cu acest drum, având minimum 6 benzi de circulaţie, inclusiv liniile de tramvai; - străzile de categoria a II-a - de legătură - asigură circulaţia majoră între zonele funcţionale şi de locuit, având 4 benzi de circulaţie, inclusiv liniile de tramvai; - străzile de categoria a III-a - colectoare - preiau fluxurile de trafic din zonele funcţionale şi le dirijează spre străzile de legătură sau magistrale, având 2 benzi de circulaţie; - străzile de categoria a IV-a - de folosinţă locală - asigură accesul la locuinţe şi servicii curente sau ocazionale din zonele cu trafic foarte redus. ” Faptul că proiectul Construire pod peste râul Someşul Mic, care face legătura între Strada Oaşului şi Strada Răsăritului în Mun. Cluj-Napoca îndeplineşte condiţiile impuse de către autoritatea contractantă rezultă din Referatul nr. 3019 din 17.08.2021, astfel, în cadrul acestuia se identifică ambele străzi ca fiind de categorie III. Podurile se pot clasifica, în funcţie de marimea deschiderilor: poduri mici (cu deschideri sub 20 m), poduri mijlocii (cu deschideri cuprinse intre 20 m si 50 m), poduri mari (cu deschideri curinse intre 50 m si 100 m), poduri foarte mari (cu deschideri peste 100 m). Această clasificare este specificată în STAS 5626 din martie 1992 (Poduri. Terminologie). Podul este unul mijlociu (astfel cum a cerut şi autoritatea, prin documentaţie), având o deschidere de 46 de metri: Pod definitiv, una deschidere, arc cu tirant, simplu rezemat, de 46 m, pentru patru fire de circulaţie: carosabil 4 X 3,50 m, benzi circulaţie, + 2X 0,25 m, efect îngustare, piste pentru biciclişti 2 x 1,50 m, şi trotuare 2 x 2,10 m, normal pe albie. Ltot = 48,10 m (a se vedea Referatul nr. 3019 ain 17.08.2021). Se arată că, în lumina celor expuse în cadrul acestei secţiuni, rezultă fără urmă de tăgadă faptul că oferta asocierii îndeplineşte condiţia experienţei similare, iar contestaţia se impune a fi respinsă ca nefondată. IV. Utilizarea eficientă a fondurilor publice Din punctul de vedere al intervenientului, autoritatea a aplicat legislaţia specifică, respectând inclusiv principiul eficientei utilizări a fondurilor publice. Aşadar, decizia privind utilizarea fondurilor bugetare trebuie luată cu respectarea celor 3E (economicitate, eficienţă şi eficacitate). Pe cale de consecinţă, intervenientul concluzionează în sensul în care comisia de evaluare a procedat în mod corect atunci când a declarat oferta sa ca fiind câştigătoare, respectând principiile ce guvernează legislaţia în materia achiziţiilor publice şi în special cele privind utilizarea eficientă a fondurilor. 50

V. Cu privire la cheltuielile de judecată Prin raportare la soluţia pe care Consiliul o va pronunţa, intervenientul solicită obligarea contestatorului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate, practica fiind în sensul în care un intervenient (chiar catalogat ca fiind accesoriu) are dreptul la recuperarea cheltuielilor de judecata în măsura în care apărările sale au contribuit la pronunţarea soluţiei asupra cererii principale, dispoziţiile art. 453 din Codul de procedură civilă referindu-se la partea care câştigă un proces. VI. CONCLUZII Intervenientul arată că oferta sa îndeplineşte toate condiţiile legale, astfel încât autoritatea l-a declarat în mod corect câştigătorul procedurii. De asemenea, sunt de reținut următoarele: - Contestatorului i-a fost respectat dreptul de a studia dosarul achiziţiei, oferindu-i-se timp mai mult decât suficient pentru a analiza oferta asocierii (aşadar, o singură ofertă); - Autoritatea nu a solicitat ofertarea părţii ce ţine de obţinerea avizului de mediu şi, în cadrul răspunsului la clarificări, a menţionat faptul că obţinerea acestora îi încumbă; - Declaraţia de diponibilitate în ceea ce priveşte verificatorii de proiecte satisface condiţiile legale ale autorităţii, fiind suficientă în a determina capacitatea asocierii de a îndeplini contractul; - Calitatea de angajat sau colaborator nu generează un conflict de interese, atât timp cât verificatorul nu este cel care efectuează concret şi lucrările de proiectare; în ceea ce priveşte preţul, contestatorul nu motivează concret motivele pentru care consideră că acesta ar fi fost neobişnuit de scăzut; - Preţul ofertat a fost pe deplin justificat, astfel încât acesta nu era neobişnuit de scăzut; aşadar, singura frustrare a contestatorului este aceea că a ofertat un preţ mai mare decât asocierea. - Raportat la experienţa similară, ... face o confuzie gravă şi nepermisă - încurcând categoria cu clasa tehnică - încercând să inducă în eroare Consiliul cu aceste concluzii profund eronate. În drept, intervenientul se prevalează de dispoziţiile legale mai sus invocate. Prin adresa nr. 1613/05.04.2022, înregistrată la CNSC sub nr. ..., contestatorul ... a transmis CONCLUZII SCRISE în urma recepționării, pe data de 25.03.2022 din partea Autorității contractante a adresei nr. 14522/22.03.2022, reprezentând punct de vedere față de contestație și pe data de 28.03.2022 a cererii de intervenție formulată de către Asocierea ... - ..., prin care își menţine în integralitate contestația formulată, solicitând: - admiterea contestației astfel cum a fost formulată; - obligarea autorității contractante la anularea deciziei de declarare drept admisibilă și câștigătoare a ofertei depusă de către Asocierea ... - ...;

- obligarea autorității contractante la reevaluarea acesteia, cu consecinţa respingerii sale și la continuarea procedurii în conformitate cu prevederile legale în vigoare aplicabile în materia achiziţiilor publice, precum și cu respectarea principiilor consacrate de art. 2 al Legii nr. 98/2016; - obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluţionarea prezentei cauze. 1. CU PRIVIRE LA LIMITAREA ACCESULUI LA DOSARUL ACHIZIŢIEI PUBLICE, ÎN SPEŢĂ LA REFUZUL AUTORITĂȚII CONTRACTANTE DE A ELIBERA FOTOCOPII/COPII IN FORMAT ELECTRONIC/FOTOGRAFIEREA UNOR PARTI DIN DOSARUL ACHIZIŢIEI PUBLICE Contestatorul arată că își menţine in integralitate susţinerile din cuprinsul contestatiei, reiterând faptul ca modalitatea in care a inteles autoritatea contractanta sa-i permită accesul la dosarul achiziţiei este de natura a incalca dreptul la un proces echitabil, îngreunând substantial formularea contestatiei, in condiţiile in care procedura in discuţie este una complexa, implicând un număr mare de specialisti, care in mod evident nu s-ar fi putut deplasa toti la sediul Autoritații contractante in vederea studierii dosarului. De asemenea, precizează următoarele: Sunt neîntemeiate susţinerile autoritații contractante care se regăsesc la pag. 3 din cuprinsul punctului de vedere, potrivit carora ar fi eronate aprecierile contestatorului referitoare la analogia intre modalitatea in care este permis accesul la dosarul achiziţiei la sediul CNSC si la sediul său, faptul că legiuitorul nu a prevăzut in mod expres obligaţia autoritații contractante de a elibera fotocopii/copii in format electronic nefiind de natura a justifica un comportament rigid si neîntemeiat cu privire la acest aspect. Nu există nicio raţiune pertinenta care sa justifice atitudinea autorității contactante de a refuza, in primul rand, punerea la dispoziţie a documentelor in format electronic, in condiţiile in care, procedura fiind organizata online, iar trasabilitatea documentelor fiind asigurata prin SEAP, autoritatea contractanta este in posesia respectivelor documente in format electronic. In aceste condiţii, alegaţiile intervenientului regăsite la pag. 5 din cererea sa de interventie, potrivit carora consideră că „inclusiv din motive de celeritate, soluţia adoptată de către autoritatea contractanta a fost mai benefica pentru contestatoare intrucat activitatea de scanare a întregului dosar de achiziţie publica ar fi putut conduce la termene mai lungi decât perioada scurta in care s-a facilitat accesul acesteia la dosar”, dovedesc inca o data reaua sa credinţa. In realitate, punerea la dispoziţie a documentelor in format electronic ar fi fost modalitatea fireasca de acces la dosarul achiziţiei publice, benefica pentru ambele parti si in egala masura rapida si facila din toate punctele de vedere. Totodata, este nejustificat refuzul autoritații contractante de a pune la dispoziţie cel puţin fotocopii, neexistand nicio raţiune pentru acest refuz. Faptul ca la data solicitării fusese ridicata starea de alerta nu justifica refuzul autorității contractante de a transmite respectivele documente in format electronic, in condiţiile in 52

care, procedura fiind organizata online, iar trasabilitatea documentelor fiind asigurata prin SEAP, autoritatea contractanta este in posesia respectivelor documente in format electronic. De asemenea, nu pot fi primite alegaţiile intervenientului potrivit carora „accesul neîngrădit la dosarul de achiziţie este asigurat inclusiv in fața Consiliului, astfel că nu s-ar putea justifica nicio vatamare” din simplul motiv ca ar fi tardive criticile formulate după studierea dosarului achiziţiei publice la sediul CNSC prin raportare la termenul de formulare a contestației prevăzut de Legea nr. 101/2016. 2. CU PRIVIRE LA NEDECLARAREA SUBCONTRATANTILOR NECESARI IN VEDEREA ELABORĂRII DOCUMENTAŢIEI PENTRU OBŢINEREA AVIZULUI FINAL DE MEDIU În conformitate cu cerinţele documentaţiei de atribuire si totodata cu răspunsul la solicitarea de clarificari referitoare la Avizul de mediu necesar, Autoritatea Contractanta va fi responsabila doar de obţinerea acestuia si nu de elaborarea documentaţiei necesare, elaborarea acesteia in vederea obţinerii avizului de mediu fiind in sarcina ofertanţilor. 3. CU PRIVIRE LA NEDECLARAREA CA SUBCONTRACTANT SAU ASOCIAT, DIFERIT DE CEL CARE REALIZEAZA ACTIVITATEA DE PROIECTARE, A UNUI VERIFICATOR DE PROIECTE ATESTAT PENTRU PRESTAREA SERVICIILOR DE VERIFICARE TEHNICA DE CALITATE Atat autoritatea contractanta, cat si intervenientul incearca, prin intermediul punctului de vedere, respectiv a cererii de interventie, sa acrediteze atat ideea inexistentei unui conflict de interese, cat si posibilitatea declararii unor noi subcontractanti ulterior semnării contractului de achiziţie publica, ingorand deliberat si cu desavarsire argumentaţia din contestație, susținută de jurisprudenta relevanta prezentata. Documentaţia de atribuire la care se adauga clarificările postate in SEAP, nu a fost contestată de niciun operator economic, drept pentru care toate prevederile ei şi-au consolidat forţa obligatorie atat pentru autoritatea contractanta, cat mai ales pentru operatorii economici participanţi la procedura de atribuire, inclusiv pentru ASOCIEREA ... - .... La acest moment, nu pot fi emise pretentii sau critici vizavi de prevederile documentaţiei de atribuire, întrucât ar fi vădit tardive, raportat la termenul prescris de Legea nr. 101/2016. În concluzie, documentaţia acceptată implicit de toate societăţile ofertante le impunea să îi urmeze cu stricteţe prescripţiile. Prin depunerea ofertelor la procedură, se presupune ca ofertanţii și-au însușit documentaţia de atribuire fără rezerve, ceea ce inseamnă că nu li se poate scuza nicio abatere de la prescripţiile ei, opozabile in cel mai mic detaliu. Riscul neintocmirii conforme a ofertei cade in sarcina operatorului economic, acesta neputand sa isi invoce propria culpa ca motiv al elaborarii neconforme a ofertei sau a nedepunerii acesteia in conformitate cu cerinţele documentaţiei de atribuire. Neglijenta operatorului economic care nu îndeplineşte cerinţele documentaţiei de atribuire se apropie si

împrumuta din atributele intentiei directe sau ale culpei cu prevedere, in contextul in care ofertantul este prevenit de lege si de autoritate ca trebuie sa se conformeze documentatiei de atribuire. Documentaţia de atribuire este in egala masura OBLIGATORIE atat pentru autoritatea contractanta, cat si pentru operatorii economici. Potrivit adagiului latin „nemo auditur propriam turpitudinem allegans” - nimeni nu poate invoca in susţinerea intereselor sale propria sa culpa, nimeni nu poate sa obtina foloase invocând propria sa vina, incorectitudine, necinste, si nici sa se apere valorificând un asemenea temei. Nu pot fi primite alegaţiile autoritatii contractante de la pag. 4 din cuprinsul punctului său de vedere, potrivit cărora „ofertantul castigator are posibilitatea pe parcursul derulării contractului de a declara noi subcontractanti chiar daca nu au fost iniţial nominalizaţi” din simplul motiv că o eventuala subcontractare ulterioara in perioada de implementare a contractului, se poate face DOAR DE CĂTRE CONTRACTANT, adica de operatorul economic a cărui oferta a fost desemnata castigatoare a unui contract de achiziţie publica (situatie care nu e aplicabila intervenientului Asocierea ... - ...). Desemnarea ofertelor castigatoare se face DOAR DINTRE OFERTELE ADMISIBILE, conform art. 137 alin. (5) din HG nr. 395/2016. În aceste condiţii, pentru stabilirea caracterului admisibil al unei oferte, autoritatea contractanta trebuie sa se asigure ca oferta depusa de un operator economic este conforma cu toate cerinţele impuse prin documentaţia de atribuire. Prin documentaţia de atribuire, prin nominalizarea verificatorilor de proiect rămâne la latitudinea potenţialilor ofertanţi de a-şi elabora oferta în confomnitate cu prevederile legale în vigoare privind derularea procedurilor de achiziţie publică. Contestatorul invocă prevederile art 151 lit. b) din HG nr. 395/2016, precizând că ofertantul căştigator are posibilitatea pe parcursul derulării contractului de a declara noi subcontractanţi chiar dacă aceştia nu au fost iniţial nominalizaţi, prin urmare modalitatea de elaborare a ofertei rămâne la latitudinea fiecărui potenţial ofertant, neputând să fie impusă de autoritatea contractantă. Se arată că Autoritatea contractantă își justifică în continuare decizia de declarare drept admisibila si castigatoare a ofertei intervenientei Asocierea ... - ... astfel: - prin faptul ca i-a solicitat acesteia clarificari cu privire la activitatile contractuale ce se vor realiza de catre liderul ..., iar prin răspunsul la solicitarea de clarificari ofertantul Asocierea ... - ... „a prezentat modalitatea de îndeplinire a cerinţelor din caietul de sarcini cu privire la asigurarea verificării tehnice a proiectului. In cadrul propunerii tehnice au fost nominalizaţi verificatori tehnici atestati, independenţi, care nu participa la prestarea serviciilor de proiectare sau expertizare si pentru care s-au prezentat declaraţii de disponibilitate”; - prin faptul ca la pag. 80-88 din oferta intervenientului se mentioneaza urmatoarele: „prin faptul ca acesta nu este angajat sau 54

subcontractant al ofertantului se demonstrează imparţialitatea acestuia”; - prin faptul ca la pag. 71-75 din cadrul ofertei tehnice a acestuia, „este evidentiat clar ca experţii tehnici de proiect participa doar la elaborarea expertizelor tehnice si la vizarea documentaţiei, iar verificatorii de proiect la etapele de verificare a documentaţiilor. Atat experţii cat si verificatorii de proiect nu desfasoara alte activitati decât cele aferente poziţiilor pentru care au fost propusi”. Cu alte cuvinte, in opinia eronata a autoritații contractante, este suficienta declaraţia pe proprie răspundere, emisa in mod evident „pro causa" de catre intervenient, potrivit careia verificatorii de proiect nu vor participa la prestarea serviciilor de proiectare, ceea ce in mod evident nu poate fi primit. În egală măsură, nu poate fi acceptată nici alegaţia intervenientului de la pag. 10 din cererea sa de interventie, potrivit careia „A interpreta Fisa de date a achiziţiei in sensul ca verificarea proiectului face parte din obiectul contractului si, prin urmare, nu poate fi incredintata unor furnizori, ci doar unor subcontractori este o interpretare rigida, incompatibila cu materia achiziţiilor publice care reclama celeritate in derularea procedurii, stimularea profesionalismului si cheltuirea eficienta a banilor publici. Concret, nu rezulta niciun avantaj din efectiuirea verificării proiectului de catre un subcontractant in raport de cea efectuata de un colaborator/furnizor”. Se arată că, în realitate, verificarea tehnica a proiectului NU poate fi realizata de către acelaşi operator economic care intocmeste proiectul, ofertanţii avand obligaţia de a declara entitatea care urmeaza sa presteze aceste servicii, in calitate de subcontractant sau asociat diferit de cel care realizeaza proiectul, întrucât acesta urmeaza a realiza parti din obiectul contractului. In condiţiile in care liderul asocierii, ..., va realiza atat activitatea de proiectare, cat si activitatea de verificare a proiectului, este mai mult decât evident faptul ca oferta sa trebuia respinsa ca neconforma. Se învederează că intervenientul este nemulțumit de „interpretarea rigidă” a contestatorului, potrivit căreia verificarea proiectului face parte din obiectul contractului și, prin urmare, nu poate fi încredințată unor furnizori, ci doar unor subcontractori. În egală măsură, acesta menționează, la pag. 11 din cererea sa de intervenție, faptul că „în întreaga economie a ofertei depuse, costurile legate de verificatorul de proiect sunt infime față de valoarea totală a contractului”. Cu alte cuvinte, în opinia eronată a intervenientului, ar trebui făcut rabat de prevederile legale justificat de faptul că verificarea proiectului reprezintă doar o mică parte din contract. O altă justificare pentru care intervenientul apreciază în mod eronat faptul că nu avea obligaţia de a declara ca subcontractanți verificatorii de proiect e reprezentată de faptul că această operaţiune reprezintă „o sarcină administrativă consistentă” (depunere DUAE, documente suport etc.).

Cu alte cuvinte, prevederile legale obligatorii ar trebui ignorate pentru a nu îl „împovăra” pe intervenient, care ar fi trebuit sa depună integralitatea documentelor pentru subcontractantii declaraţi, ceea ce în mod evident nu poate fi primit. Este lipsită de relevanță ponderea serviciilor de verificare tehnică în cadrul preţului ofertat, în condiţiile în care serviciile în discuţie sunt parte din obiectul contractului ce urmeaza a fi atribuit, astfel ca prestarea acestora trebuie realizata fie de către ofertant, fie de către subcontractant. Contestatorul subliniază că intervenientul ignora cu desavarsire faptul ca Autoritatea contractantă are obligaţia de a evalua propunerile tehnice în baza competenţelor profesionale ale ofertanţilor şi subcontractanţilor, prin raportare la obiectul acordurilor de asociere sau al celor de subcontractare. În aceste condiţii, atunci când, pentru o parte din activităţile care fac parte din obiectul contractului de achiziţie, participantul ştie de la bun început că nu le poate realiza decât prin intermediul unui subcontractant, acesta este obligat să arate partea ce urmează să fie executată de subcontractant. Necesitatea declarării subcontractorilor la momentul depunerii ofertelor rezidă din prevederile art. 179 din Legea nr. 98/2016, unde legiuitorul menţionează, în mod expres, obligaţiile ofertanţilor. Astfel, ofertanţii, pentru a depune o ofertă conformă, în dovedirea capacităţii tehnice şi profesionale, raportat la prevederile art 179 din Legea nr. 98/2016. În cazul în care nu pot, în mod legal, să realizeze părţi din obiectul contractului, au obligaţia să facă „dovada îndeplinirii cerinţelor privind capacitatea tehnică şi profesională prin prezentarea, după caz a unora sau mai multora dintre următoarele documente - lit k) - să precizeze partea/părţile din contract pe care operatorul intenţionează să o/le subcontracteze.” Este adevarat faptul ca documentele justificative care dovedesc îndeplinirea celor asumate prin DUAE vor fi prezentate doar de către ofertantul clasat pe primul loc, dar la fel de adevarat este faptul ca toti operatorii economici implicaţi in procedura de atribuire, deci inclusiv subcontractantul (indiferent dacă ofertantul se bazează sau nu pe capacităţile subcontractantului pentru îndeplinirea criteriilor de calificare) sau asociatul care vor efectua activitatea de verificare a proiectului au obligaţia de a depune DUAE, asa cum rezulta din prevederile fisei de date a achiziţiei. In egala masura, prin neprezentarea declaraţiilor prevăzute de art. 59-60, 164, 165 şi 167 din Legea nr. 98/2016 nu se poate verifica un eventual conflict de interese dintre persoanele cu atribuţii de conducere din această entitate si persoanele cu atribuţii de conducere la nivelul autorităţii contractante. În condiţiile în care respectivii verificatori de proiecte vor fi angajaţi sau colaboratori ai societatii care a elaborat proiectul, este un conflict de interese si o incompatibilitate evidente, verificatorul de proiecte neputand presta in mod obiectiv serviciile de verificare a proiectului, fiind absolut necesar ca persoana care presteaza aceste servicii sa fie independenta total fata de operatorul economic care a realizat proiectul. 56

În cazul în care verificatorul de proiect este „legat ombilical” de ofertant/proiectant, calitatea proiectului nu poate fi certificată în mod obiectiv de către verificatorul de proiecte atestat, activitatea de proiectare nereducându-se doar la predarea unor livrabile, ci şi la nivelul calitativ al acestora. Verificarea proiectului de către verificatori atestaţi, în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995, nu este doar o formalitate, adică încă o semnătură şi ştampilă pe documentaţie, ci verificarea tehnică este un act presupus a fi eminamente obiectiv, instituit de legiuitor ca pârghie în atingerea nivelului de calitate impus de legislaţia în vigoare. Or, în cazul în care interesele proiectantului interferează cu atribuţiile legale ale verificatorului, autoritatea contractantă nu mai are nici măcar teoretic, garanţia că proiectul satisface cerinţele minime de calitate instituite de legislaţie în vigoare. Contestatorul reiterează faptul ca jurisprudența este mai mult decât relevanta si dovedeşte fara putinta de tagada faptul ca oferta depusa de către Asocierea ... - ... trebuia respinsa ca neconforma, in conformitate cu prevederile 137 alin. (3) lit. a) din HG nr. 395/2016 - a) nu satisface în mod corespunzător cerinţele caietului de sarcini, întrucât NU poate indeplini in mod legal activitatea de verificare a proiectului, componenta a obiectului contractului de achiziţie publica. 4. CU PRIVIRE LA OFERTAREA UNUI PREȚ NEOBIŞNUIT DE SCĂZUT SI CARE NU POATE FI JUSTIFICAT – contestatorul arată că își menţine in integralitate criticile din cuprinsul contestatiei cu privire la acest capat de cerere. 5. CU PRIVIRE LA NELEGALITATEA DECIZIEI AUTORITATII CONTRACTANTE DE A DECLARA ADMISIBILA SI CASTIGATOARE OFERTA DEPUSA DE CĂTRE ASOCIEREA ... - ... DEOARECE ACEASTA ESTE INACCEPTABILA, ÎNTRUCÂT NU ÎNDEPLINEŞTE CERINŢA REFERITOARE LA EXPERIENŢA SIMILARA SOLICITATA IN CUPRINSUL FISEI DE DATE A ACHIZIŢIEI Faptul că „experienţa trebuie sa fie similara nu identica”, dupa cum susţine autoritatea contractanta la pag. 8 din punctul sau de vedere, nu poate constitui un argument pentru ignorarea totala a cerinţelor documentaţiei de atribuire si pentru admiterea unei oferte care nu le îndeplineşte. Contestatorul invocă prevederile pct. III.1.3.a) Capacitatea tehnica si/sau profesionala, din cuprinsul fisei de date a achiziţiei, precizând că cerinţa autoritarii contractante a fost clara, aceasta solicitând CLASA TEHNICA III, si nu CATEGORIA III. In deplina concordanță cu cerinţele documentaţiei de atribuire, contestatorul a prezentat ca experienţă similară drumuri de clasa tehnică III, acesta fiind si motivul pentru care nu i-au fost solicitate clarificari, nefiind necesar. Mai mult, desi autoritatea contractanta precizeaza intr-adevar „drumuri si/sau străzi”, aceasta vine cu o detaliere/clarificare, solicitând expres CLASA TEHNICA III, de unde rezulta că puteau fi luate in considerare in îndeplinirea cerinţei referitoare la experienţa similara DOAR

DRUMURI, atata timp cat, in acord cu susţinerile intervenientului, străzile se clasifica in categorii, iar drumurile in clase tehnice. Contestatorul prezintă Tabelul nr. I din Normele tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor, precizând că, potrivit acestor Norme, „La racordarea drumurilor publice din afara localităţilor cu cele din interiorul localităţilor trebuie aplicat principiul conform căruia drumurile publice din afara localitatilor trebuie să se continue cu drumuri de acelaşi ram sau superior în traversarea localităţilor.” Contestatorul subliniază că, deoarece străzile Oaşului si Răsăritului nu se suprapun cu drumuri de interes naţional, judeţean sau local, contractul prezentat ca experienţa similara, respectiv „Construire pod peste Someşul Mic, care face legătură intre Strada Oaşului si Strada Răsăritului in Mun. Cluj-Napoca” nu îndeplineşte cerinţele Autoritatii Contractante, deci nu poate fi luat in considerare in susţinerea acesteia. Singura posibilitate pentru a fi putut fi luat in considerare contractul in discuţie ar fi fost ca străzile Oaşului si Răsăritului sa se fi suprapus cu drumuri de interes naţional, judeţean sau local, ceea ce nu e cazul. Cu titlu de exemplu, DN1 se suprapune in Mun. Cluj-Napoca cu Calea Moţilor, situatie in care contractul ar fi putut fi luat in considerare. De asemenea, solicitarea autoritatii contractante a fost cat se poate de clara, respectiv contracte de drumuri si/sau străzi de clasa tehnica III sau superioare ce au inclus cel puţin un pod şi/sau pasaj şi/sau viaduct - poduri mijlocii. Or, prezentând contractul „Construire pod peste Someşul Mic, care face legătura intre Strada Oaşului si Strada Răsăritului in Mun. Cluj- Napoca”, Asocierea ... - ... nu îndeplineşte cerinţa documentaţiei de atribuire, prezentând un contract de proiectare pod si nu un contract de proiectare drumuri și/sau străzi de clasa tehnică III sau superioare ce au inclus cel puţin un pod și/sau pasaj și/sau viaduct - poduri mijlocii. 6. CU PRIVIRE LA SOLICITAREA INTERVENIENTULUI DE ACORDARE A CHELTUIELILOR DE JUDECATA, contestatorul solicită respingerea acestui capăt de cerere, deoarece, asa cum rezulta din Buletinul Oficial care se regaseste la adresa http://portal.cnsc.ro/sivadoc/download.aspx7docUID- YzU2MiYwNDItZDNkNvOOMDNk LWJiNTMtMiFmMTM3MiMzNjc4&pdfa 1 =ZmFsc2U=&filename=Ok8vMDIxXzUvNv5

wZGY=&action=aW5saW51, „intervenientul accesoriu deşi devine parte în proces după admiterea în principiu a cererii sale, conform art. 65 alin. (1) CPC, totuşi acesta nu a invocat şi nu putea invoca nicio pretenţie proprie în proces pentru a deveni „parte care câştigă procesul” sau „parte în culpă”, ci sprijină numai apărarea uneia dintre părţi, după cum rezultă din dispoziţiile art. 61 alin. (3) CPC, astfel încât acesta nu poate obţine condamnarea părţii care a căzut în pretenţii la plata cheltuielilor de judecată şi nici nu poate ft oblieat la plata acestora părţii care a câştieat procesul, ci doar partea în favoarea căreia a intervenit si care a fost în culpă putând fi obligată la achitarea acestor cheltuieli. Faţă de cele de mai sus, Consiliul va respinge ca inadmisibilă solicitarea intervenientului SC ...

SRL de obligare a contestatorului la plata de cheltuieli de judecată”. 58

Pentru considerentele expuse atât în cuprinsul contestației, cât și în cuprinsul concluziilor scrise, contestatorul solicită admiterea contestației astfel cum a fost formulată. Prin adresa nr. 1614/06.04.2022, înregistrată la CNSC sub nr. 17907/06.04.2022, contestatorul ... a transmis în original Factura seria PDV-022 nr. 07/14.03.2022 aferentă onorariului avocațial. Prin adresa înregistrată la CNSC sub nr. 18773/11.04.2022, Asocierea ... – ..., prin ..., a transmis NOTĂ DE CHELTUIELI prin care solicită obligarea contestatorului la plata, în favoarea sa, a sumei de 8.239,04 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, conform documentelor justificative anexate, reprezentând onorariu avocaţial. În justificarea cererii sale, Asocierea ... – ... reiterează faptul că practica judiciară în materie apreciază îndreptăţirea intervenientului la recuperarea cheltuielilor de judecată în măsura în care apărările sale au contribuit la pronunţarea asupra cererii pricipale. De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că, prin cererea de intervenţie formulată, a urmărit apărarea unui interes propriu. Apărarea în mod preventiv a acestui interes, prin formularea cererii de intervenţie accesorie, a condus la ocazionarea unor cheltuieli în proces, fiind echitabil şi legal să i se recunoască dreptul de a le recupera de la partea în culpă, care prin acţiunile sau inacţiunile sale este pe cale de a produce un prejudiciu. Având în vedere toate aceste aspecte, intervenientul solicită obligarea contestatorului la plata, în favoarea sa a cheltuielilor de judecată ocazionate. În probațiune, anexează Factura BP-5158 din data de 04.04.2022 și Ordinul de plată din data de 05.04.2022, aferent sumei de 8.239,04 RON. Prin adresa înregistrată la CNSC sub nr. ..., Asocierea ... - ..., prin ..., a formulat CONCLUZII SCRISE, prin care solicită: 1. Admiterea în principiu (cu directa consecinţă a introducerii în cauză în calitate de intervenient) şi admiterea pe fond a cererii de intervenţie; 2. Respingerea ca nefondată a contestaţiei ce face obiectul dosarului 665/2022 şi menţinerea ca temeinice şi legale a actelor atacate, întocmite de către autoritatea contractantă, în ceea ce priveşte intervenientul; 3. Continuarea procedurii de achiziţie publică; 4. Obligarea contestatorului la plata cheltuielilor ocazionate cu prezenta procedură, conform documentelor justificative ce vor fi depuse înainte de pronunţarea deciziei de soluţionare, având în vedere următoarele considerente: Referitor la admiterea în principiu a cererii de intervenţie, intervenientul apreciază că cererea de intervenţie îndeplineşte toate condiţiile legale în vederea admiterii acesteia, precizând că justifică un

interes legitim, personal, născut şi actual, motiv pentru care se impune admiterea cererii. Pe fondul cauzei, se arată că, prin contestaţia formulată, ... invocă următoarele elemente: 1. încălcarea dreptului de acces la dosarul achiziţiei; 2. cu privire la pretinşii subcontractanţi pentru avizul de mediu; 3. cu privire la declaraţia de disponibilitate a verificatorului de proiecte; 4. cu privire la preţul neobişnuit de scăzut; 5. cu privire la experienţa similară. 1. Cu privire la pretinsa încălcare a prevederilor art. 217 alin. (6) din Legea nr. 98/2016 privind accesul la dosarul de achiziţie, intervenientul invocă toate aspectele cuprinse pe larg în conţinutul cererii de intervenţie formulată. Sumarizând, se arată că alegaţiile contestatorului nu pot fi primite raportat la faptul că: - Autoritatea contractantă a răspuns cu celeritate solicitării contestatorului de a-i oferi accesul neîngrădit la dosarul achiziţiei, iar intervalul orar alocat a fost mai mult decât suficient pentru studierea dosarului de achiziţie (cu atât mai mult, cu cât avea de studiat doar oferta intervenientului); - contestatorul nu a formulat o solicitare în faţa Consilului de a i se permite accesul la dosarul achiziţiei publice, putând conchide, deci, că a studiat suficient documentele relevante; - modalitatea concretă în care i s-a oferit contestatorului posibilitatea de a consulta dosarul este una corectă şi conformă cu rigorile legislative. Nu în ultimul rând, nici prin contestaţia formulată, dar nici ulterior, prin concluziile scrise transmise, nu se identifică nicio pretenţie cu privire la pretinsa încălcare a dreptului la accesul la dosarul achiziţiei. 2. Cu privire la nedeclararea subcontractanţilor necesari în vederea elaborării documentaţiei pentru obţinerea avizului final de mediu - pretins motiv de neconformitate, intervenientul învederează că, prin contestaţia formulată, ... susţine faptul că, într-adevăr, obţinerea avizului de mediu incumbă autorităţii contractante, însă elaborarea documentaţiei în vederea obţinerii acestui aviz ar cădea în sarcina ofertanților. Intervenientul consideră că această optică este eronată având în vedere următoarele aspecte: - obiectul procedurii de achiziţie publică a fost acela de SERVICII DE PROIECTARE, astfel că dacă se dorea achiziţionarea unor servicii de elaborare a diferitelor documentaţii, s-ar fi menţionat expres acest aspect; - nicăieri în cuprinsul documentaţiei de atribuire nu se identifică solicitarea autorităţii contractate privind elaborarea documentaţiei în discuţie; - potrivit Fişei de date, se menţionează expres şi limitativ serviciile solicitate de Mun. Baia Mare în procedura derulată, respectiv elaborarea proiectului pentru autoriarea executării lucrărilor de construire PAC şi proiect de organizare a execuţiei lucrărilor POE, elaborarea Proiectului Tehnic şi verificarea proiectului tehnic, asigurarea asistenţei tehnice pe perioada de execuţie; 60

- aceste aspecte se susţin inclusiv prin solicitarea de clarificări formulată de intervenient prin care a ridicat problema obţinerii avizului final, despre care a făcut referire contestatorul. La această solicitare, s-a menţionat - prin răspunsul nr. 5 - faptul că autoritatea contractantă este cea care va obţine avizele, neindicând faptul că ar cădea în sarcina ofertanţilor vreo obligaţie corelativă; - ţinând cont de etapizarea derulării proiectului demarat de Mun. Baia Mare, respectiv acela de reabilitare a Străzii Victoriei, obţinerea acestui aviz nu face parte din etapa de implementare a proiectului în care intervenientul a ofertat serviciile. Concluzionând, având în vedere motivele expuse mai sus, intervenientul arată că autoritatea contractantă nu a solicitat ca ofertanta să participe în vreun fel la obţinerea avizului final de mediu şi, în consecinţă, nicio ofertă nu putea fi respinsă pentru motivul invocat de către contestator. Se precizează că oferta intervenientului a respectat şi îndeplinit toate cerinţele din documentaţie, niciuna dintre criticile formulate de contestator cu privire la oferta asocierii nu este fondată, iar declararea acestei oferte ca admisibilă şi ulterior câştigătoare este justificată. 3. Cu privire la declaraţia de disponibilitate a verificatorilor de proiecte - pretins motiv de neconformitate, referitor la alegaţiile contestatorului, iterate prin intermediul Concluziilor scrise, care menţionează că asocierea ar fi întocmit o declaraţie pro causa, intervenientul înţelege să conteste această susţinere, având în vedere faptul că a depus acea declaraţie de disponibilitate împreună cu oferta, astfel că nu înţelege ce putea fi întocmită pro causa. Intervenientul subliniază că își menţine întreaga poziţie exprimată în cadrul cererii de intervenţie, punctând următoarele: - specialiştii verificatori atestaţi vor realiza activităţile în concordanţă cu prevederile legale, răspunzând profesional pentru corectitudinea acestora şi indiferent de modalitatea de acces la serviciile verificatorilor atestaţi (colaborare, declaraţie de disponibilitate, subcontractare), aceştia având obligaţia respectării cadrului legislativ care reglementează domeniul de activitate, acţionând în mod independent de elaboratorii proiectului tehnic; - ținând cont de faptul că prevederile legale nu stabilesc o anume modalitate de desfăşurare - în mod independent - a activităţii verificatorului de proiecte (spre exemplu, sub forma unei persoane fizice autorizate sau de salariat al unei persoane juridice care are un astfel de obiect de activitate, fiind la latitudinea ofertanţilor modul în care vor coopta un asemenea specialist în activitatea respectivă) şi nici autoritatea nu a impus modalitatea de acces la specialiştii atestaţi, rezultă fără urmă de dubiu faptul că aceşti urmează a fi asiguraţi în orice modalitate prevăzută de legislaţia în vigoare (contract de muncă, declaraţii de disponibilitate etc.); - faptul că activitatea de verificare a proiectului îi aparţine operatorului economic (trebuind aşadar să fie inclusă în ofertă) şi nu autorităţii, nu

conduce la ideea de subordonare faţă de contractant, respectiv la lipsa unei independenţe a verificatorului de proiecte, atât timp cât, indiferent că a fost indicat ca subcontractant sau ca furnizor de servicii, verificatorul de proiecte nu verifică sau semnează proiecte întocmite de el, ci de ofertant, purtând răspunderea pentru activitatea desfăşurată; - cât timp sunt indicate numele persoanelor propuse în această calitate şi cât timp sunt depuse documente anexate propunerii tehnice este dovedită capacitatea lor profesională şi independenţa; - jurisprudenţa recentă s-a conturat în jurul ideii că personalul nu trebuie să fie în mod necesar angajat al ofertantului sau al unuia dintre membrii asocierii în baza vreunui contract de muncă sau de colaborare, la data depunerii ofertei, ci declaraţia de disponibilitate este suficientă; - ANAP a statuat în multiple rânduri faptul că, în situaţia în care verificatorul este angajat al Antreprenorului (adică are un raport de muncă sau de colaborare - în baza unui contract de prestări servicii), nu există un conflict de interese în sensul legii; - Verificatorul de proiecte nu se află în nicio situaţie de incompatibilitate - acesta nu intervine în desfăşurarea realizării contractului: nu execută părţi din proiect şi, în esenţă, nu participă în niciun fel la elaborarea acestuia. Intervenientul concluzionează că a respectat cerinţele autorităţii, iar oferta depusă este una conformă. 4. Cu privire la preţul neobişnuit de scăzut - pretins motiv de neconformitate, intervenientul arată că acest motiv de pretinsă neconformitate a ofertei sale nu este susţinut de niciun argument concret care să valideze supoziţia contestatorului. Nici în cuprinsul concluziilor scrise, contestatorul nu înţelege să aducă argumente concrete în raport de care oferta asocierii ar avea un preţ neobişnuit de scăzut. De asemenea, aşa cum s-a menţionat şi în cuprinsul cererii de intervenţie, comisia de evaluare, analizând oferta financiară propusă de asociere, nu a constatat elemente de preţ aparent neobişnuit de scăzute, prin urmare nici nu a solicitat justificarea preţului ofertat (sau a elementelor de preţ ce constitue oferta financiară), apreciind că oferta cuprinde toate elemenetele indicate în cadrul Fişei de date. Astfel, lipsa unor indicii concrete furnizate de contestator, indicii care să îi susţină alegaţiile în sensul că preţul ofertat de asocere ar fi neobişnuit de scăzut, coroborată cu faptul că intervenientul a întocmit temeinic şi conform oferta financiară ţinând cont de toate elementele solicitate poate forma convingerea că motivul invocat de contestator este nefondat. Simpla nemulţumire a contestatorului privind rezultatul procedurii de achiziţie nu poate modifica clasamentul ofertelor în lipsa unor motive pertinente cu aplicare directă asupra ofertei declarată câştigătoare, motive care să demonstreze, în concret, neconformitatea acesteia. 5. Cu privire la experienţa similară - pretins motiv de inacceptabilitate, se arată că, în cadrul concluziilor scrise, contestatorul încearcă să inducă ideea că, în realitate, autoritatea ar fi solicitat, ca experienţă similară, doar documente referitoare la realizarea unor drumuri (care au clasă tehnică). 62

Această abordare nu este susţinută şi este contrazisă de însuşi conţinutul fişei de date (pe care chiar contestatorul o citează), unde se menţionează în termeni foarte clari că se solicită: „drumuri şi/sau străzi”. Faptul că se menţionează doar terminologia clasa tehnică III sau superioară nu poate duce la concluzia că nu ar fi acceptate şi străzile, ci doar că acestea au o altă modalitate de a fi categorisite. Orice profesionist în domeniu înţelege acest lucru şi nu poate face o confuzie în sensul în care ar menţiona că strada ar avea categorie tehnică. Intervenientul reiterează că străzile se clasifică în categorii, iar drumurile sunt împărţite în clase tehnice. Se arată că ... nu contestă că proiectul „Construire pod peste râul Someşul Mic, care face legătura între Strada Oaşului şi Strada Răsăritului în Mun. Cluj-Napoca” (depus de intervenient ca experienţă similară) nu ar avea străzi de categoria III, ci spune că nu ar avea clasa tehnică III. Contestatorul persistă în eroare, refuzând să înţeleagă faptul că străzile au CATEGORII, iar nu CLASE TEHNICE. Intervenientul consideră că a demonstrat extrem de clar faptul că ambele străzi (Oaşului şi Răsăritului) sunt străzi de categorie III, iar podul care le uneşte este un pod mijlociu. Aceste aspecte rezultă din actele normative indicate în cererea de intervenţie. Se precizează că străzile colectoare sunt străzile încadrate în categoria a III-a şi sunt cele mai întâlnite şi construite străzi. Majoritatea au două benzi de circulaţie (o bandă pe fiecare sens). Unele din aceste străzi ele au acostament pe o parte sau pe ambele părţi, pavat parţial sau total, continuu sau întrerupt în lungul străzii. Aşadar, străzile sunt incluse în definiţia drumului, însă au o categorisire specială: „Drumuri de interes local” ce includ și „Străzi”. Din aceste considerente, intervenientul consideră că a îndeplinit cerinţele autorităţii în ceea ce priveşte experienţa similară. 6. Cu privire la cheltuielile de judecată, intervenientul învederează că, prin cererea de intervenţie a solicitat obligarea contestatorului la achitarea cheltuielilor de judecată ocazionate în această procedură. În ceea ce priveşte îndreptăţirea intervenientului la recuperarea acestor cheltuieli, potrivit dispoziţiilor legale, după admiterea în principiu a cererii de intervenţie accesorie, intervenientul devine parte în litigiul pendinte. Mai departe, dispoziţiile art. 26 alin. (9) din Legea 101/2016, coroborate cu cele ale art. 453 din Codul de procedură civilă, prevăd posibilitatea părţilor de a-şi recupera cheltuielile ocazionate de la partea care a pierdut procesul. Astfel, având în vedere că intervenientul este şi el parte în proces, dar ţinând cont şi de faptul că nu este prevăzută nicio excepţie de la regula menţionată în paragraful anterior, intervenientul consideră că este îndreptăţit la recuperarea cheltuielilor ocazionate. Soluţia contrară ar prespune restrângerea unui drept, restrângere care ar trebui să fie în mod expres prevăzută de reglementările în vigoare.

Ba mai mult, potrivit doctrinei exprimată în materie, ar fi injust ca, în situaţia în care intervenientul accesoriu a avut un rol activ, a fost diligent, contribuind la câştigarea procesului, să nu îşi recupereze sumele avansate. Pentru toate aceste motive, intervenientul apreciază că este îndreptăţit la recuperarea cheltuielilor ocazionate în prezenta procedură astfel că, în măsura respingerii contestaţiei, se impune obligarea societăţii ... la suportarea acestor cheltuieli. Intervenientul concluzionează că, raportat la toate aceste considerente, dar ţinând cont şi de toate aspectele menţionate pe larg în cuprinsul cererii de intervenţie, oferta sa îndeplineşte toate condiţiile legale, astfel încât autoritatea l-a declarat în mod corect câştigătorul procedurii, motiv pentru care se impune respingerea contestaţiei. Analizând documentele depuse la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarele: ..., în calitate de autoritate contractantă, a organizat procedura procedura simplificată, în vederea atribuirii contractului de servicii având ca obiect Servicii de proiectare pentru obiectivul de investiții „Reabilitare strada Victoriei, tronson cuprins între bulevardul Decebal și bulevardul Independenței”, cod CPV – 71322500-6. În acest sens a elaborat documentația de atribuire aferentă și a publicat în SEAP anunțul de participare simplificat nr. .../23.12.2021, criteriul de atribuire stabilit fiind „cel mai bun raport calitate-preț”. În Raportul procedurii nr. 11731/09.03.2022, s-a consemnat depunerea a 3 oferte, respingerea unei oferte (... SRL) și desemnarea a două oferte admisibile: oferta depusă de contestatorul ... s-a situat pe locul al II- lea în clasament cu o propunere financiară în valoare de 724.450 lei fără TVA, iar oferta Asocierii ... - ... a fost declarată câștigătoarea procedurii cu o propunere financiară totală de 555.648 lei fără TVA. Împotriva rezultatului procedurii, comunicat prin adresa nr. 11736/09.03.2022, ... a formulat contestația care formează obiectul dosarului nr. 665/2022. Ca un aspect prealabil, Consiliul va admite, în principiu, cererea de intervenție formulată de ... - ...; acesta are interes să intervină în cauză, deoarece a fost desemnat câștigător al procedurii, potrivit Raportului procedurii nr. 11731/09.03.2022, fiind incidente în cauză dispozițiile art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 și art. 61 și următoarele din cod procedură civilă. Consiliul apreciază ca nefondate susținerile contestatorului privind îngrădirea de către autoritatea contractantă a accesului la dosarul achiziției publice, întrucât faptul că autoritatea nu i-a permis eliberarea de fotocopii și fotografierea unor părți din dosarul achiziţiei publice nu i-a produs nicio vătămare contestatorului, în sensul de a-l împiedica în formularea unei contestații în condițiile prevăzute de lege. Se reține că în cuprinsul contestației, ... formulează critici cu privire la oferta câștigătoare depusă de ... - ..., sub următoarele aspecte: 64

1.Nedeclararea subcontractanților necesari în vederea elaborării documentației pentru obţinerea avizului final de mediu, 2.Nedeclararea ca subcontractant sau asociat, diferit de cel care realizează activitatea de proiectare, a unui verificator de proiecte atestat pentru prestarea serviciilor de verificare tehnică de calitate, 3. Ofertarea unui preț neobişnuit de scăzut și care nu poate fi justificat, 4. Neîndeplinirea cerinţei referitoare la experienţa similară solicitată în cuprinsul fișei de date a achiziţiei. Din verificarea documentelor aflate la dosar prin prisma criticilor formulate de contestator, se rețin în soluționare următoarele aspecte relevante: 1.Cu privire prima critică, se reține că la întrebarea adresată de un operator economic: „Vă rugăm să ne puneţi la dispoziţie avizul final de mediu şi protocolul încheiat, între Administraţia Naţională Apele Romane şi ..., în vederea realizării obiectivului de investiţii „REABILITARE STRADA VICTORIEI, TRONSON CUPRINS ÎNTRE BULEVARDUL DECEBAL Șl BULEVARDUL INDEPENDENŢEI”, autoritatea contractantă a răspuns următoarele în răspunsul consolidat nr. 601/06.01.2022 publicat în S.E.A.P. în data de 06.01.2022, pct. 5: „Avizul final de mediu şi protocolul încheiat între Administraţia Naţională Apele Romane şi ..., în vederea realizării obiectivului de investiţii „Reabilitare strada Victoriei, tronson cuprins între bulevardul Decebal şi bulevardul Independenței” se va obţine de autoritatea contractantă.” Rezultă că autoritatea contractantă este responsabilă cu obţinerea și elaborarea Avizului final de mediu. Mai mult, la răspunsul aferent întrebării 4 din Răspunsul consolidat, autoritarea menţionează că deţine avizele necesare şi că acestea sunt în perioada de valabilitate. Astfel, ofertanţii care s-au prezentat la procedură nu au obligaţia întocmirii documentaţiei pentru mediu și autoritatea contractantă nu a solicitat ofertanţilor întocmirea documentației pentru avizul de mediu. În concluzie, contestatoarea a interpretat greşit răspunsul nr. 5 din răspunsul consolidat nr. 601/06.01.2022. În primul rând, obiectul procedurii de achiziţie publică desfăşurat de Mun. Baia Mare a fost acela de „Servicii de proiectare pentru obiectivul de investiţii: Reabilitare strada Victoriei”. Mai concret, prin anunţul de participare publicat, s-au solicitat SERVICII DE PROIECTARE. Potrivit documentației de atribuire, Serviciile solicitate sunt: Elaborarea proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor de construire PAC și proiect de organizare a execuţiei lucrărilor POE; Elaborarea Proiectului Tehnic și verificarea proiectului tehnic de către verificatori tehnici autorizati, pe specialități, și a detaliilor de execuţie; Asigurarea asistenţei tehnice pe perioada de execuţie, participarea la recepţie şi la elaborarea Cărţii tehnice a construcţiei, aspect întărit şi de conţinutul clauzelor contractuale - art. 4.

Prin urmare, în obiectul contractului se regăsesc menţionate prestarea serviciilor de elaborare a proiectului tehnic, ofertanţii având doar obligaţia de a elabora oferta în conformitate cu cerinţele din documentaţia de atribuire (a se vedea art. 123 alin. (1) din HG nr. 395/2016) şi nicidecum servicii pentru elaborarea documentaţiei privind obţinerea avizului final de mediu, cum eronat a înțeles contestatorul. De asemenea, în caietul de sarcini nu se face nicio menţiune cu privire la împrejurarea că serviciile de proiectare ar include şi serviciile de elaborare a documentaţiei privind obţinerea avizului final de mediu. Atât timp cât perioada de obţinere a avizelor nu face obiectul contractului şi obţinerea acestora nu este cerută prin documentaţie, rezultă faptul că motivele evocate de contestator sunt incorecte. Atât timp cât autoritatea a menţionat că va obţine singură acest aviz, era clar că nu se pot presupune alte servicii colaterale. Prin urmare, este evident faptul că autoritatea nu a transferat această obligaţie de a face în sarcina ofertantului câştigător şi, în consecinţă, nicio ofertă nu putea fi respinsă pentru motivul invocat de către contestator, critica fiind neîntemeiată. 2. Cu privire critica contestatorului privind „nedeclararea ca subcontractant sau asociat, diferit de cel care realizează activitatea de proiectare, a unui verificator de proiecte atestat pentru prestarea serviciilor de verificare tehnică de calitate”, se reține că: Potrivit cap. II.1.4 din fișa de date a achiziției, serviciile solicitate sunt: „Elaborarea proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor de construire PAC și proiect de organizare a execuţiei lucrărilor POE; Elaborarea Proiectului Tehnic și verificarea proiectului tehnic de către verificatori tehnici autorizati, pe specialități, și a detaliilor de execuţie; Asigurarea asistenţei tehnice pe perioada de execuţie, participarea la recepţie şi la elaborarea Cărţii tehnice a construcţiei”. Se reține că în cadrul procesului de evaluare a ofertelor, autoritatea i-a solicitat clarificări ofertantului Asocierea ... - ... cu privire la activitățile contractuale ce se vor realiza de către liderul asocierii ... conform acordului de asociere depus, potrivit căruia acesta va realiza 65,44% din contract, respectiv servicii de proiectare infrastructură, servicii de expertizare tehnică și de verificare proiect. Prin răspunsul nr. 87/16.01.2022 la solicitarea de clarificări nr. 3378/21.01.2022, asocierea a prezentat modalitatea de îndeplinire a cerinţelor din caietul de sarcini cu privire la asigurarea verificării tehnice a proiectului, precizând și faptul că în cadrul propunerii tehnice au fost nominalizaţi verificatori tehnici atestați, independenţi, care nu participă la prestarea serviciilor de proiectare sau expertizare și pentru care s-au prezentat declaraţii de disponibilitate. Astfel, se reține că la pag. 80-88 a propunerii tehnice a ofertantului câștigător se menţionează modalitatea prin care ofertantul asigură accesul la fiecare expert. În cazul verificatorilor de proiect, modalitatea de acces menţionată este declaraţia de disponibilitate, iar prin faptul că acesta nu este angajat al ofertantului se demonstrează imparţialitatea acestuia. 66

La pag. 45-47 a propunerii tehnice, la prezentarea modului de supunere a proiectului tehnic verificării și la pag. 71-75, este evidenţiat clar faptul că experţii tehnici de proiect participă doar la elaborarea expertizelor tehnice și la vizarea documentaţiei, iar verificatorii de proiect la etapele de verificare a documentaţiilor. Atât experţii, cât și verificatorii de proiect nu desfășoară alte activități decât cele aferente poziţiilor pentru care au fost propuşi. Aceste informaţii sunt susţinute și de tabelul de la paginile 82-88 în care sunt menționate activitățile la care participă fiecare expert/verificator. La paginile 238-243 a anexei 1 a propunerii tehnice, 2.1 Anexa I_Documente personal se regăsesc: - Declaraţie de disponibilitate ..., Expert tehnic domeniul Is și Ig; - Declaraţie de disponibilitate ..., Expert tehnic domeniul A4 B2 D – poduri; - Declaraţie de disponibilitate ..., Expert tehnic domeniul A4 B2 D – drumuri; - Declaraţie de disponibilitate ..., Verificator tehnic domeniul A4 B2 D; - Declaraţie de disponibilitate ..., Verificator tehnic domeniul Is și Ig; - Declaraţie de disponibilitate ..., Verificator tehnic domeniul le. În continuare, comisia de evaluare a solicitat clarificări suplimentare cu privire la acest aspect prin adresa nr. 108/02.02.2022, iar ca răspuns Asocierea ... - ... a reiterat faptul că verificatorii de proiect au depus declaraţiile de disponibilitate, prin care aceştia declară şi îşi asumă faptul că vor lucra pe postul de verificator tehnic, fiecare în specializarea deţinută. Astfel, verificatorul de proiecte nu se află în nicio situaţie de incompatibilitate, prin prisma faptului că Legea nr. 10/1995 defineşte singurul caz de incompatibilitate în care s-ar putea găsi verificatorul de proiecte, și anume că acesta nu poate verifica şi ştampila acele proiecte la care a participat, ceea ce nu se aplică în cazul de față. Modul în care se va realiza în situația dată verificarea proiectului nu constituie conflict de interese, deoarece verificatorii de proiecte nu vor participa la elaborarea proiectelor, ei fiind implicați doar pentru prestarea serviciilor de verificare a proiectului. Atât timp cât verificatorii de proiect nu participă efectiv la realizarea proiectului, aşa cum rezultă şi din declaraţiile de disponibilitate transmise, ei nu realizează părţi din proiect, activitatea lor este o simplă verificare a activităţii altor persoane, conform legii. Nicio dispoziţie legală din materia achiziţiilor publice nu condiţionează legalitatea operaţiunii de verificare proiect de încheierea unui contract de subcontractare între ofertant şi persoana fizică/persoana juridică autorizată să efectueze verificarea proiectului. Aşa fiind, se poate aprecia că operaţiunea de verificare poate fi efectuată, în condiţii de legalitate, atât de către un furnizor cât şi de către un subcontractant, legea impunând condiţii doar în privinţa privind atestării verificatorului şi a independenţei sale în raport de redactarea proiectului.

Concret, nu rezultă niciun avantaj din efectuarea verificării proiectului de către un subcontractant în raport de cea efectuată de un colaborator/ furnizor. În speţă, verificatorul nu prestează un serviciu direct către autoritatea contractantă, ci doar către proiectant, căruia îi va verifica proiectul, acesta fiind predat de proiectant către autoritatea contractantă deja verificat, rezultă că situaţia acestuia se încadrează în categoria de prestator. Oricum, în întreaga economie a ofertei depuse, costurile legate de verificatorul de proiect sunt infime faţă de valoarea totală a contractului. Atât timp cât pentru contractul ce face obiectul prezentei proceduri ofertantul a propus drept specialişti elaboratori alte persoane decât cele responsabile pentru verificarea proiectului, nu poate fi reţinut niciun conflict de interese. Verificarea proiectului reprezintă, de fapt, aşa cum spune şi Legea nr. 10/1995 şi HG nr. 925/1995, o verificare şi nu o realizare a proiectului. Verificatorul de proiect nu intervine în desfăşurarea realizării contractului, rolul acestuia fiind doar acela de a emite referatul privind verificarea proiectului la o anumită exigenţă impusă de Legea nr. 10/1995. Verificatorul nu poate să execute prin lege părţi din proiect şi nici măcar să participe în niciun fel la elaborarea proiectului. Prin urmare, având în vedere că: - în cadrul ofertei depusă de către ofertantul declarat câştigător, acesta a prezentat modalitatea de asigurare a accesului la specialiştii necesari, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare în vederea verificării proiectelor elaborate în cadrul contractului, - Asocierea ... - ... a nominalizat în oferta depusă verificatorii de proiect la etapele de verificare a documentaţiilor, - verificatorii nominalizaţi nu sunt angajaţi ai operatorilor economici care vor elabora proiectele din cadrul contractului, - verificarea proiectului/documentaţiei elaborată va fi realizată de către verificatori de proiecte atestaţi, - pentru verificatorii nominalizaţi, ofertantul a depus declaraţii de disponibilitate, prin care fiecare specialist şi-a asumat disponibilitatea şi angajamentul că vor presta serviciile de verificare de proiecte în cadrul contractului, - prin documentația de atribuire nu s-a impus modul în care ofertantul trebuie să dispună de verificatorul de proiect, respectiv tipul de relație contractuală cu prestatorul serviciilor de verificare tehnică a proiectării, ci s-a menţionat doar faptul că verificatorul nu poate verifica şi ştampila proiectele întocmite de el sau la a căror elaborare a participat, Consiliul apreciază ca neîntemeiate criticile contestatorului privind nedeclararea ca subcontractant sau asociat, diferit de cel care realizează activitatea de proiectare, a unui verificator de proiecte atestat pentru prestarea serviciilor de verificare tehnică de calitate”, contestatorul făcând susțineri mai mult speculative, în sensul în care în opinia sa, ar exista posibilitatea (aleatorie) ca proiectul să fie elaborat şi verificat de către 68

ofertantul/ofertanţi, dar fără a aduce probe certe pentru dovedirea, la momentul actual, a unui conflict de interese. 3. Cu privire critica contestatorului privind „ofertarea unui preț neobișnuit de scăzut și care nu poate fi justificat”, se reține că Asocierea ... - ... a prezentat o propunere financiară în valoare de 555.648 lei fără TVA, adică aproximativ 69% din valoarea estimată a contractului, de 805.287 lei fără TVA. În aprecierea Consiliului, afirmaţiile ale contestatorului privind nejustificarea preţului sunt bazate pe speculaţii, fără a aduce argumente şi probe în susținere ci, din contră, face mențiuni cu caracter general privind faptul că asocierea a înţeles să prezinte „o oferă financiară conţinând preţuri derizorii”. Consiliul are în vedere că legislatia în vigoare la momentul demarării procedurii nu mai stabilește un prag de la care o ofertă este considerată ca având un preţ sau cost aparent neobişnuit de scăzut, aprecierea fiind în sarcina autorității contractante, după cum se menționează la art. 210 din Legea nr. 98/2016: Art. 210. - „(1) În cazul unei propuneri financiare aparent neobişnuit de scăzută în raport cu lucrările, produsele sau serviciile care constituie obiectul contractului de achiziţie publică/acordului-cadru care urmează a fi atribuit/încheiat, autoritatea contractantă are obligaţia de a solicita ofertantului care a depus o astfel de ofertă clarificări cu privire la preţul sau costurile propuse în respectiva ofertă. (2) Clarificările prevăzute la alin. (1) se pot referi în special la: a) fundamentarea economică a modului de formare a preţului, prin raportare la procesul de producţie, serviciile furnizate sau metodele de construcţie utilizate; b) soluţiile tehnice adoptate şi/sau orice condiţii deosebit de favorabile de care beneficiază ofertantul pentru furnizarea produselor sau a serviciilor ori executarea lucrărilor; c) originalitatea lucrărilor, produselor sau serviciilor propuse de ofertant; d) respectarea obligaţiilor prevăzute la art. 51 alin. (1); e) respectarea obligaţiilor prevăzute la art. 218; f) posibilitatea ca ofertantul să beneficieze de un ajutor de stat. (3) Autoritatea contractantă evaluează informaţiile şi documentele furnizate de ofertantul a cărui ofertă are un preţ aparent neobişnuit de scăzut şi respinge respectiva ofertă numai atunci când dovezile furnizate nu justifică în mod corespunzător nivelul scăzut al preţului sau al costurilor propuse, ţinând seama de elementele menţionate la alin. (2). (4) Autoritatea contractantă respinge întotdeauna o ofertă atunci când constată că aceasta are un preţ neobişnuit de scăzut deoarece nu respectă obligaţiile prevăzute la art. 51 alin. (1). (5) Atunci când autoritatea contractantă constată că o ofertă are un preţ neobişnuit de scăzut deoarece ofertantul beneficiază de un ajutor de stat, oferta respectivă poate fi respinsă doar din acest motiv numai dacă, în

urma clarificărilor solicitate, ofertantul nu a putut demonstra, într-un termen corespunzător stabilit de autoritatea contractantă, că ajutorul de stat a fost acordat în mod legal. (6) În cazul în care autoritatea contractantă respinge o ofertă pentru motivul prevăzut la alin. (5), va informa Comisia Europeană după consultarea cu Consiliul Concurenţei”. Având în vedere că propunerea financiară a ofertantului câștigător reprezintă peste 69% din valoarea estimată a contractului, adică un procent rezonabil pentru o ofertă financiară, este la aprecierea autorității contractante să solicite sau nu clarificări pe preț. Pe de altă parte, având în vedere că prin acest contract se doreşte achiziţia unor servicii de proiectare, iar criteriul de atribuire ales este „cel mai bun raport calitate-preț”, în care cea mai mare pondere în stabilirea ofertei câștigătoare o reprezintă experienţa experţilor cheie împreună cu demonstrarea unei metodologii adecvate de implementare, factorul de evaluare preţ reprezintă numai 40%. Oricum, critica formulată de ... apare ca fiind nemotivată, aceasta neprecizând în concret ce elemente ale propunerii financiare prezentate de către asociere au condus la ofertarea unui preţ aparent neobişnuit de scăzut şi care, în opinia sa, nu ar fi putut fi justificat. Prin urmare, critica formulată de contestator în acest sens va fi respinsă ca nefondată. 4. Referitor la critica privind experiența similară, se reține că în fișa de date a achiziției, la cap. III.1.3.a) Capacitatea tehnica si/sau profesionala s-a solicitat: „Pentru contractele de achizitie de servicii: executarea de servicii de tipul specificat Cerinţa nr. 1 - Ofertantul va prezenta lista serviciilor prestate/duse la bun sfarsit în ultimii 3 ani continand: valori, perioade de prestare a serviciilor, beneficiari, indiferent daca acestia din urma sunt autoritati contractante sau clienti privati, din care sa rezulte ca a prestat servicii similare de natura si complexitate similara/comparabila cu serviciile care fac obiectul contractului, operatiuni de tipul celor precizate in obiectul contractului în cadrul unor contracte de elaborare și/sau revizuire și/sau actualizare și/sau completare documentații tehnico - economice pentru contrucție nouă și/sau modernizare de drumuri și/sau strazi de clasa tehnică III sau superioare ce au inclus cel puțin un pod și/sau pasaj și/sau viaduct – poduri mijlocii, la nivelul a minim un (1) contract – maxim 3 contracte în valoare cumulată de minim 555.000 lei fără TVA.(....)”. Referitor la modul de îndeplinire a cerinței privind experiența similară de către Asocierea ... - ..., contestatorul susține că, în opinia sa, ar rezulta din cerința privind experiența similară că trebuie îndeplinite în mod cumulativ două condiţii privind contractele prezentate: „a. Sa aibă ca obiect elaborare şi/sau revizuire şi/sau actualizare şi/sau completare documentaţii tehnico-economice pentru contrucţie nouă şi/sau modernizare de drumuri şi/sau străzi de clasa tehnică III sau superioare; b. Sa includă cel puţin un pod şi/sau pasaj şi/sau viaduct.” 70

Însă, în aprecierea Consiliului, din cerința de la cap. III.1.3.a) Capacitatea tehnica si/sau profesionala din fișa de date a achiziției nu rezultă nicio condiție cumulativă pe care trebuie să o îndeplinească contractele prezentate de ofertanți; conform cerinței, trebuie prezentate contracte similare ce au inclus cel puțin un pod și/sau pasaj și/sau viaduct – poduri mijlocii, la nivelul a minim un (1) contract – maxim 3 contracte în valoare cumulată de minim 555.000 lei fără TVA, nefiind obligatoriu ca fiecare contract să conțină pe lângă proiectarea de drumuri/străzi, și proiectarea unui pod. Dimpotrivă, se solicită ca cel puțin unul dintre contractele similare să conțină proiectare pod. Astfel, se reține că Asocierea ... - ... a depus următoarele contracte în cadrul cărora a prestat servicii de proiectare: 1.Contractul nr. 19/11.11.2019, încheiat cu Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Oradea, având ca obiect „Creşterea mobilităţii şi sporirea siguranţei rutiere prin amenajarea denivelată a intersecţiei în zona Străzii Meşteşugarilor cu Strada Ovidiu Densuşianu şi magistrala CF Timişoara-Arad-Oradea”, 2.Contractul nr. 72928/03.02.2021 încheiat cu Municipiul Cluj Napoca, având ca obiect „Construire pod peste râul Someşul Mic, care face legătura între Strada Oaşului şi Strada Răsăritului în Mun. Cluj-Napoca”, 3.Contractul nr. 6/11.03.2020, încheiat cu Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Oradea, având ca obiect „Centura ocolitoare a localităţii Oşorhei, jud. Bihor”. Rezultă că, prin prezentarea acestor contracte, din care cel de-al doilea include și servicii de proiectare a unui pod, cerința a fost îndeplinită. Contestatorul mai susține și faptul că, din cel de-al doilea contract prezentat de ofertantul desemnat câștigător, respectiv cel încheiat cu Municipiul Cluj Napoca, nu rezultă că este îndeplinită partea din cerința privind experiența similară care se referă la „drumuri și/sau strazi de clasa tehnică III sau superioare ce au inclus cel puțin un pod și/sau pasaj și/sau viaduct – poduri mijlocii”, în sensul că nu a fost respectată clasa/categoria de încadrare III. Contrar afirmațiilor contestatorului, potrivit cărora autoritatea nu ar fi solicitat clarificări pe acest subiect ofertantului câștigător, se reține că acestuia i-au fost solicitat clarificări cu privire la îndeplinirea experienţei similare prin adresa nr. 3378/21.01.2022, respectiv cu privire la contractul nr. 72928/03.02.2021 încheiat cu Municipiul Cluj Napoca având ca obiect „Construire pod peste râul Someşul Mic, care face legătura între Strada Oaşului şi Strada Răsăritului în Mun. Cluj-Napoca”; prin adresa menționată autoritatea i-a cerut dovezi privind prestarea serviciilor de proiectare în cadrul contractului, la care acesta a răspuns transmițând documentele solicitate. Prin Referatul nr. 3019/17.08.2021 anexat răspunsului, rezultă clar faptul că ambele străzi (Oaşului şi Răsăritului) sunt străzi de categorie III, iar podul care le uneşte este un pod mijlociu, aspecte ce rezultă din actele normative aplicabile:

-Normele Tehnice din 1998 privind proiectarea si realizarea străzilor in localitatile urbane, aprobat prin Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 49/1998. Aceeaşi împărţire - în categorii - se regăsește şi în STAS 10144/1-90 Străzi. Profiluri Transversale. Prescripţii Proiectare: „1.3. Străzile din localităţile urbane se clasifică în raport de intensitatea traficului şi de funcţiile pe care le îndeplinesc, astfel: — străzi de categoria I — magistrale; — străzi de categoria a ll-a — de legătură; —

străzi de categoria a lll-a — colectoare; — străzi de categoria a IV-a — de folosinţă locală.” Normele Tehnice din 1998 menţionate anterior, unde - la pct. 3.1. - se detaliază funcţiile şi caracteristicile străzilor: „CAPITOLUL 3: Prescripţii generale 3.1. Străzile din localităţile urbane au următoarele funcţii şi caracteristici: - străzile de categoria I - magistrale - asigură preluarea fluxurilor majore ale oraşului pe direcţia drumului naţional ce traversează oraşul sau pe direcţia principală de legătură cu acest drum, având minimum 6 benzi de circulaţie, inclusiv liniile de tramvai; - străzile de categoria a II-a - de legătură - asigură circulaţia majoră între zonele funcţionale şi de locuit, având 4 benzi de circulaţie, inclusiv liniile de tramvai; - străzile de categoria a III-a - colectoare - preiau fluxurile de trafic din zonele funcţionale şi le dirijează spre străzile de legătură sau magistrale, având 2 benzi de circulaţie; - străzile de categoria a IV-a - de folosinţă locală - asigură accesul la locuinţe şi servicii curente sau ocazionale din zonele cu trafic foarte redus. ” Faptul că proiectul „Construire pod peste râul Someşul Mic, care face legătura între Strada Oaşului şi Strada Răsăritului în Mun. Cluj-Napoca” îndeplineşte condiţiile impuse de către autoritatea contractantă rezultă din Referatul nr. 3019 din 17.08.2021, astfel, în cadrul acestuia se identifică ambele străzi ca fiind de categorie III. Străzile colectoare sunt străzile încadrate în categoria a III-a şi sunt cele mai întâlnite şi construite străzi. Majoritatea au două benzi de circulaţie (o bandă pe fiecare sens). Unele din aceste străzi ele au acostament pe o parte sau pe ambele părţi, pavat parţial sau total, continuu sau întrerupt în lungul străzii. Nici alegația contestatorului potrivit căreia „străzile Oaşului si Răsăritului nu se suprapun cu drumuri de interes naţional, judeţean sau local” nu vor fi luate în considerare, întrucât nu au corespondent în cerințele documentației de atribuire. Față de cele expuse anterior în motivare, Consiliul apreciază că sunt nefondate toate criticile formulate de către contestator cu privire la oferta depusă de ... - ..., autoritatea contractantă în mod corect stabilind că oferta sa este admisibilă și declarând-o ulterior câștigătoare, cu aplicarea criteriului de atribuire stabilit prin documentația de atribuire. 72

În consecință, luând în considerare cele mai sus menționate, în temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge ca nefondată contestația formulată de către ... în contradictoriu cu .... Pe cale de consecință, în temeiul dispozițiilor art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, coroborat cu dispozițiile art. 61 și urm. din Codul de procedură civilă, Consiliul va admite cererea de intervenție formulată de ... - .... În ceea ce priveste solicitarea intervenientului ... - ... de obligare a contestatorului la suportarea cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu, Consiliul o va respinge având în vedere caracterul accesoriu al cererii de intervenție. Pentru aceste motive, în baza legii şi a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, respinge ca nefondată contestația formulată de către ... în contradictoriu cu .... În temeiul dispozițiilor art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, coroborate cu dispozițiile art. 61 și urm. din Codul de procedură civilă, admite cererea de intervenție formulată de ... - .... Respinge cererea intervenientului ... - ... de obligare a contestatorului la suportarea cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 și poate fi atacată cu plângere, în temeiul art. 29 din același act normativ, în termen de 10 zile de la comunicare. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, ... ... ...