Decizie CNSC 329/2024

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 329/C9/209 Data: 08.02.2024 Prin contestația datată 25.01.2024 înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 5013/26.01.2024, depusă de ANA INVEST & RESEARCH SRL, cu sediul social în Bistrița, str. Vasile Goldiș nr. 3, județul Bistrița-Năsăud, înregistrată în Registrul Comerțului sub nr. J06/1118/2019, având CUI RO41568246, reprezentată convențional prin avocat Ioan-Alexandru Popescu, privind procedura simplificată organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect ”Materiale și echipamente didactice pentru dotarea atelierului de practică Colegiul Național „Bethlen Gabor”, cod CPV 39700000-9 Aparate de uz casnic (Rev.2), de MUNICIPIUL AIUD, cu sediul în Aiud, str. Cuza Vodă nr. 1, județul Alba, în calitate de autoritate contractantă, contestatoarea a solicitat: - în principal, obligarea autorității contractante la restructurarea procedurii în două loturi distincte, - în subsidiar, anularea procedurii, - obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor de judecată. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (2) și (7) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, pentru considerentele evocate în motivarea prezentei, admite contestația depusă de ANA INVEST & RESEARCH SRL, în contradictoriu cu MUNICIPIUL AIUD și anulează licitația deschisă pentru atribuirea contractului având ca obiect ”Materiale și echipamente didactice pentru Pagina 1 din 2

dotarea atelierului de practică Colegiul Național „Bethlen Gabor” inițiată prin anunțul de participare simplificat nr. SCN1138909/18.01.2024. Admite solicitarea contestatoarei ANA INVEST & RESEARCH SRL privind plata cheltuielilor de judecată și obligă MUNICIPIUL AIUD la plata către ANA INVEST & RESEARCH SRL, a sumei de 2.000 lei, reprezentând cheltuieli efectuate de aceasta pentru formularea contestației. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți. Împotriva ei se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016. Redactat practicaua deciziei Liliana CHELU Pagina 2 din 2

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 329/C9/209 Data: 08.02.2024 Prin contestația datată 25.01.2024 înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 5013/26.01.2024, depusă de ......... SRL, cu sediul social în ........., str. ...., județul ........., înregistrată în Registrul Comerțului sub nr. ...., având CUI ........., reprezentată convențional prin avocat ...., privind procedura simplificată organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect ”Materiale și echipamente didactice pentru dotarea atelierului de practică Colegiul Național „.....”, cod CPV 39700000-9 Aparate de uz casnic (Rev.2), de ........., cu sediul în ............, județul ........., în calitate de autoritate contractantă, contestatoarea a solicitat: - în principal, obligarea autorității contractante la restructurarea procedurii în două loturi distincte, - în subsidiar, anularea procedurii, - obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor de judecată. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care ......... SRL critică nedivizarea procedurii pe loturi, solicitând cele precizate în partea introductivă a deciziei. În fapt, contestatoarea arată că, la data de 18.01.2024, autoritatea contractantă a inițiat, în SEAP, procedura simplificată sub nr. SCN1138909, având ca obiect „Materiale și echipamente didactice pentru dotarea atelierului de practică Colegiul National „....."", structurată într- un singur lot, având în compoziție un număr de 45 de produse, respectiv aparate de uz casnic (electrocasnice industriale) și veselă (pahare, cuțite, etc). Dată fiind compoziția lotului, petenta consideră că autoritatea contractantă trebuia să restructureze procedura în două loturi distincte, Pagina 1 din 19

întrucât între cele 45 produse, ce formează obiectul de achiziție al procedurii, nu există nicio legătură funcțională care să impună atribuirea unui singur contract pentru toate produsele. Astfel, pe de o parte, reperele 1-14 și 42 reprezintă aparate de uz casnic, pe când celelalte repere reprezintă obiecte de veselă. Totodată, autoarea contestației consideră că aglomerarea de mai multe produse într-un singur lot implică restricționarea competiției, în mod cert fiind mai puțini ofertanți capabili de a oferta toate produsele, în comparație cu numărul celor capabili să oferteze pentru 2 (două) loturi distincte. Contestatoarea precizează că, deși toate cele 45 produse solicitate în cadrul procedurii de atribuire par a avea o componentă similară, multe dintre acestea sunt interdependente, iar funcționarea unuia nu depinde și nu afectează funcționarea niciunuia dintre celelalte. Astfel, produsele solicitate pentru reperele nr. 1-14 și 42 sunt pe deplin independente și autonome față de restul produselor, neexistând similaritate între acestea, având funcționalități proprii și distincte, deci nu se încadrează în categoria legală a „produselor similare". Astfel, în opinia contestatoarei, gruparea mai multor produse, distincte și independente, în cadrul unui singur lot global, determină îngrădirea nejustificată a concurenței în cadrul procedurii, blocând nejustificat accesul acelor operatori economici care nu pot furniza cumulativ toate produse solicitate prin același lot, dar ar putea depune oferte pentru unele dintre acestea, în acest sens fiind incidente prevederile art. 50 alin. (1) și (2) din Legea nr. 98/2016. De asemenea, autoarea contestației menționează că, în Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE, se arată că: Achizițiile publice ar trebui adaptate la necesitățile IMM-urilor. Autoritățile contractante ar trebui să fie încurajate să utilizeze Codul celor mai bune practici inclus în documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 25 iunie 2008 intitulat „Codul european al celor mai bune practici care facilitează accesul IMM-urilor la contractele de achiziții publice", care oferă îndrumări cu privire la modul în care acestea pot folosi cadrul de achiziții publice astfel încât să faciliteze participarea IMM-urilor. În acest scop și pentru a stimula concurența, autoritățile contractante ar trebui să fie în special încurajate să împartă în loturi contractele mari. O astfel de repartizare ar putea fi realizată pe baze cantitative, adaptând dimensiunea contractelor individuale astfel încât să corespundă mai bine capacității întreprinderilor mici și mijlocii, sau pe baze calitative, în conformitate cu diferitele meserii și specializări implicate, pentru a adapta conținutul contractelor individuale mai îndeaproape la sectoarele specializate ale IMM-urilor sau în conformitate cu diferitele faze ulterioare ale proiectului. [...] Statele membre ar trebui să dispună în continuare de libertatea de a merge mai departe în eforturile lor de a facilita participarea IMM-urilor la piața achizițiilor publice, prin extinderea domeniului de aplicare al obligației de a analiza oportunitatea împărțirii contractelor pe loturi la contracte mai mici, solicitând autorităților contractante să prezinte o justificare pentru decizia de a nu împărți contractele pe loturi sau făcând împărțirea [pe] loturi obligatorie în anumite condiții. Prin urmare, petenta menționează că legislația națională, cât și cea europeană, sunt în aceeași direcție, promovarea concurenței între operatorii economici însemnând, corelativ, și reprimarea oricărei practici Pagina 2 din 19

de creare a unui monopol în favoarea unui operator economic, respectiv de restrângere a accesului altor operatori la contractele de achiziție publică. De altfel, mai arată că, în jurisprudența constantă a CNSC, s-a statuat: Necesitatea deschiderii pieței, prin divizarea produselor ce urmează a fi achiziționate în mai multe loturi, este, în opinia Consiliului justificată, în condițiile în care, din perspectiva autorității contractante nu prezintă nicio relevanță numărul de contracte pe care le încheie (pentru un lot global sau pentru sapte loturi), atâta vreme cât obiectivul final al procedurii îl constituie, asa cum în mod corect sesizează și contestatorul, achiziționarea produselor solicitate, iar nu acela de a încheia un singur contract, cu un singur agent economic. Prin urmare, autoarea contestației consideră că se impune obligarea autorității contractante la restructurarea procedurii în două loturi distincte. Prin adresa nr. 3063/26.01.2024, înregistrată la Consiliu sub nr. 5491/29.01.2024, autoritatea contractantă a formulat punct de vedere cu privire la contestația depusă de ......... SRL, solicitând respingerea acesteia ca neîntemeiată și nefondată. În combaterea motivelor și a argumentelor invocate de societatea contestatoare, autoritatea contractantă arată că a organizat procedura de achiziție - Procedura simplificată pentru atribuirea contractului de achiziție publică având ca obiect Materiale și echipamente didactice pentru dotarea atelierului de practică. În acest sens a elaborat documentația de atribuire aferentă și a publicat în SEAP, în data de 18.01.2024, anunțul de participare simplificat cu nr. SCN1138909, criteriul de atribuire fiind prețul cel mai scăzut. În cadrul Proiectului cu titlul ”Dotări TIC pentru un învățământ modern în .........”, cod F-PNRR-Dotari-2023-1017, Contractul de finanțare nr 49DOT/2023 înregistrat la UAT ......... cu nr. 23862/20.07.2023 încheiat între Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării și ........., Municipiului .....i-a revenit sarcina de a realiza achiziții publice prin SEAP/SICAP pentru îndeplinirea Investiției 114- Ateliere de practică dotate cu materiale și echipamente, respectiv dotarea integrală a Atelierului de practică - Turism și alimentație, dotările permițând realizarea experimentelor și lucrărilor prevăzute în programele școlare. Achiziția publică urmează a fi realizată în conformitate cu Planul de achiziții aprobat în cadrul proiectului cu titlul ”Dotări TIC pentru un învățământ modern în .........", cod F-PNRR-Dotari-2023-1017, procedura de achiziții publice fiind Procedură simplificată în conformitate cu prevederile Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu completările și modificările ulterioare, art. 19, valoarea totală estimată fiind de 329.551.40 lei, fără TVA. Pagina 3 din 19

Autoritatea contractantă precizează că își dorește respectarea Planului de implementare al Proiectului cu titlul ”Dotări TIC pentru un învățământ modern în .........", cod F- PNRR-Dotari-2023-1017 și încadrarea în termenele stabilite pentru efectuarea achizițiilor. Așa după cum rezultă din contractul de finanțare, toate produsele din lot sunt grupate în cadrul unei singure necesități și anume dotarea integrală a Atelierului de practică - Turism și alimentație permițând realizarea experimentelor și lucrărilor prevăzute în programele școlare, constând în aparate de uz casnic și echipament de bucătărie, articole de menaj și uz casnic și articole de catering. Cele două categorii sunt interconectate între ele neputându-se face experimente, desfășurate activități și lucrări prevăzute în programa școlară, fără existența tuturor categoriilor de bunuri materiale din cadrul lotului. În conformitate cu art. 141 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, Autoritatea contractantă are dreptul de a recurge la atribuirea pe loturi a contractelor de achiziție publică și a acordurilor-cadru și, în acest caz, de a stabili dimensiunea și obiectul loturilor, cu condiția includerii acestor informații în documentele achiziției. De asemenea, în conformitate art. 11 alin. (2) din același act normativ, Autoritatea contractantă nu are dreptul de a diviza contractul de achiziție publică în mai multe contracte distincte de valoare mai mică și nici de a utiliza metode de calcul care să conducă la o subevaluare a valorii estimate a contractului de achiziție publică, cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire reglementate de prezenta lege. Autoritatea contractantă menționează că, la alcătuirea structurii lotului, a inclus produse similare, respectiv produse care îndeplinesc cumulativ cele două condiții privind similaritatea, conform art. 18 din Legea nr. 98/2016:  - produsele să fie destinate unor utilizări identice sau similare -realizarea integrală a experimentelor și lucrărilor din cadrul orelor desfășurate în Atelierul de Practică - Turism și alimentație și, respectiv, - produsele fac parte din gama normală de produse care sunt furnizate/comercializate de către operatori economici cu activitate constantă în sectorul aparate de uz casnic de domeniul bucătăriei. Conform încadrării procedurii de atribuire în Vocabularul Comun al Achizițiilor Publice, în Planul de achiziții aferent Contractului de finanțare a fost cuprins și aprobat codul CPV 39220000-0 - Echipament de bucătărie, articole de menaj și de uz casnic și articole de catering,(cod care a fost cuprins și în documentația de atribuire, alături de alte două coduri care defineau categoria de produse similare: 39700000-9 - Aparate de uz casnic, 39240000-6 Cuțitărie). Așa cum rezultă din specificațiile tehnice ale produselor pentru dotarea Atelierului de practică la Colegiul Național ".....”, produse care fac obiectul prezentei proceduri, achzitoarea precizează că acestea se încadrează în categoria aparatelor de uz casnic și nu a produselor industriale, după cum susține contestatoarea, chiar dacă anumite caracteristici sunt superioare, pentru folosința îndelungată a produselor, Pagina 4 din 19

în cadrul Atelierul de Practică - Turism și alimentație, acestea nu le califică încadrarea în categoria produselor industriale. Totodată, autoritatea contractantă menționează că se omite cu bună știință de către ......... SRL, în scopul apărării interesului propriu de a prezenta o ofertă, că autoritatea contractantă, conform Legii nr. 98/2016, permite asocierea și/sau subcontractarea operațiunilor, care nu conduce la ofertarea de prețuri mai mari, dar conduce la participarea neîngrădită la procedura de atribuire. Prin urmare, autoritatea solicită Consiliului: - să respingă, ca nefondată, contestația depusă de ......... SRL, respectiv să respingă divizarea contractului pe două loturi pe motiv că produsele nu ar fi similare, să respingă solicitarea de anularea procedurii de atribuire; - să mențină documentația de atribuire nr. DF1201551 din 16.01.2024, respectiv procedura de atribuire având reperul SCN1138909 din data 18.01.2024. Prin adresa datată 29.01.2024, înregistrată la Consiliu sub nr. 6001/31.01.2024, contestatoarea formulează răspuns la punctul de vedere al autorității contractante, solicitând respingerea apărărilor ca fiind nefondate și admiterea contestației astfel cum a fost formulată. Prin adresa datată 08.02.2024, înregistrată la Consiliu sub nr. 8076/08.02.2024, contestatoarea formulează concluzii scrise solicitând admiterea contestației astfel cum a fost formulată. Atașat depune dovada cheltuielilor de judecată solicitate. Din examinarea materialului probator administrat, aflat la dosarul cauzei, Consiliul reține următoarele: În vederea atribuirii contractului având ca obiect ”Materiale și echipamente didactice pentru dotarea atelierului de practică Colegiul Național .....”, cod CPV 39700000-9 Aparate de uz casnic (Rev.2), ........., în calitate de autoritate contractantă, a inițiat procedura simplificată, prin publicarea în SEAP a anunțului de participare simplificat nr. SCN1138909/18.01.2024. Din informațiile anunțului de participare simplificat amintit, s-a reținut că valoarea estimată a contractului de furnizare este de 329.551,54 lei, fără TVA, criteriul de atribuire este prețul cel mai scăzut, iar data limită de depunere a ofertelor a fost stabilită pentru 05.02.2024, ora 15:00. Nemulțumită fiind de nedivizarea procedurii pe loturi, ......... SRL a depus contestația în analiză, solicitând cele precizate în partea introductivă a deciziei. Contestatoarea a constituit cauțiunea în sumă de 7.000,00 lei, conform art. 611 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 101/2016, fiind depusă la dosar recipisa de consemnare nr. 209910212/1, eliberată de CEC Bank – Sucursala ........., la data de 30.01.2024. Pagina 5 din 19

În conformitate cu dispozițiile art. 15 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, procedura de soluționare a contestațiilor se desfășoară cu respectarea principiilor legalității, celerității, contradictorialității, asigurării dreptului la apărare, imparțialității și independenței activității administrativ-jurisdicționale. Pe cale de consecință, Consiliul va lua în considerare apărările și argumentele aduse de petenți formulate și înregistrate la Consiliu până la data emiterii deciziei. Analizând criticile formulate de autoarea contestației, Consiliul constată că acestea vizează aspectele legate de nelotizarea produselor, produsele fiind structurate într-un singur lot, 45 de produse, respectiv aparate de uz casnic (electrocasnice industriale) și veselă (pahare, cuțite, etc). Contestatoarea apreciază că achiziția trebuia să fie divizată în două loturi distincte, motivat de faptul că între cele 45 produse ce formează obiectul de achiziției nu există nicio legătură funcțională care să impună atribuirea unui singur contract pentru toate produsele, pe de o parte reperele 1-14 și 42-45 reprezintă aparate de uz casnic, pe când celelalte repere reprezintă obiecte de veselă. Se vor reține în soluționare și argumentele aduse de achizitoare, în replică la cele reclamate de contestatoare, respectiv faptul că în cadrul proiectului cu titlul: Dotări TIC pentru un învățământ modern în .........*\ cod F-PNRR-Dotari-2023-1017, Contractul de finanțare nr 49DOT/2023 înregistrat la UAT ......... cu nr 23862/20.07.2023 încheiat între Unitatea Executivă pentru Finanțarea învățământului Superior, a Cercetării. Dezvoltării și Inovării și ........., MUNICIPIULUI .....i-a revenit sarcina de a realiza achiziții publice prin SEAP/SICAP pentru îndeplinirea Investiției 114- Ateliere de practică dotate cu materiale și echipamente, respectiv dotarea integrală a Atelierului de practică - Turism și alimentație, dotările permițând realizarea experimentelor și lucrărilor prevăzute în programele școlare. A adăugat achizitoarea faptul că, așa cum rezultă din contractul de finanțare, toate produsele din lot sunt grupate în cadrul unei singure necesități și anume dotarea integrală a Atelierului de practică - Turism și alimentație permițând realizarea experimentelor și lucrărilor prevăzute în programele școlare, constând în aparate de uz casnic și echipament de bucătărie, articole de menaj și uz casnic și articole de catering. Cele două categorii sunt interconectate între ele neputându-se face experimente, desfășurate activități și lucrări prevăzute în programa școlară, fară existența tuturor categoriilor de bunuri materiale din cadrul lotului. Așadar, problema care se impune a fi dezlegată de Consiliu este aceea a corectitudinii/incorectitudinii nedivizării obiectului contractului pe loturi. Înainte de a proceda la analiza pe fond a aspectelor sesizate de societatea contestatoare, Consiliul găsește util expunerea câtorva Pagina 6 din 19

elemente din cadrul documentației de atribuire, menite să înlesnească înțelegerea ei, cât și să îi circumstanțieze soluționarea. Obiectul supus procedurii de atribuire în cauză îl constituie astfel cum este descris la pct. II.1.4, respectiv: II.1.4 Descrierea succinta a contractului sau a achiziției/achizițiilor: Materiale și echipamente didactice pentru dotarea atelierului de practică - pentru Colegiul Național „.....”, cod CPV 39700000-9 din cadrul Proiectului cu titlul „Dotări TIC pentru un învățământ modern în .........”, cod F-PNRR-Dotari-2023-1017, Contractul de finanțare nr 49DOT/2023 înregistrat la UAT ......... cu nr 23862/20.07.2023 încheiat între Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării și ......... Contractul are ca obiect furnizarea unor produse de resortul echipament de bucătărie, articole de menaj și uz casnic, aparate de uz casnic, veselă pentru dotarea atelierului de practică - pentru Colegiul Național „.....” La pct. II.1.6 sunt menționate următoarele: II.1.6) Împărțire în loturi: Nu. În cadrul Strategiei de contractare nr. 40970/06.12.2023 se regăsesc precizate elementele componente ale lotului unic, respectiv: Lot Unic Nr. crt. Denumire echipament+ material Cantitate 1 Robot de bucătărie (pentru tăiere, 2 mărunțire, feliere) 2 Feliator de mezeluri 1 3 Friteuza cu aer cald 1 4 Friteuza 1 5 Aparat de vidat alimente 1 6 Mașina de spălat pahare 1 7 Storcător de citrice 1 8 Aparat de gătit Sous-Vide 1 9 Mașină pentru cuburi de gheață 1 10 Blender profesional cocteiluri 1 11 Mixer de milkshake cu vase inox 1 12 Masa de lucru inox 2 13 Mașină de curățat cartofi 2 14 Mașină de tocat carne 1 15 Set de cratițe inox de diferite volume 2 16 Pahare de apă cu talpă 50 17 Pahare de vin alb 50 18 Pahare de vin roșu 50 19 Pahare de aperitiv 50 20 Pahare de bere 50 21 Pahare de cognac 50 22 Pahare de whisky 50 23 Pahare cocteiluri 50 Pagina 7 din 19

24 Cuțite mari 50 25 Cuțite aperitiv 50 26 Linguri 50 27 Lingurițe 50 28 Furculițe mari 50 29 Furculițe aperitiv 50 30 Oliviere 10 31 Pahare șampanie 50 32 Tăvi antiderapante 10 33 Suport șervetele 10 34 Cupe de înghețată 50 35 Cupă conică deserturi 50 36 Cană inox 150 37 Cratiță inox 40 1 2 38 Bol inox 8 1 5 39 Curățător legume 5 40 Cuțit 11 cm 5 41 Deschizător conserve 5 42 Mașina profesionala de spălat vase 1 43 Combina frigorifica 1 44 Mixer profesional cu bol 2 45 Mixer vertical profesional 1 În cuprinsul caietului de sarcini achizitoarea a precizat următoarele informații despre contextul achiziționării produselor care fac obiectul procedurii, astfel: Toate produsele aferente materialelor și echipamentelor didactice pentru dotarea atelierului de practică sunt grupate într-un singur lot. Ofertantul este obligat să oferteze lotul integral. în cazul în care oferta nu cuprinde toate bunurile din lot, aceasta va fi declarata neconformă. În continuare autoritatea contractantă a precizat pentru fiecare dintre cele 45 de produse specificațiile tehnice aferente care trebuie îndeplinite. Din economia celor anterior reținute, se reține faptul că în vederea atribuirii contractului de furnizare supus procedurii în cauză autoritatea contractantă a elaborat caietul de sarcini în cadrul căruia a menționat condițiile tehnice și de calitate pe care trebuie să le îndeplinească produsele ce se doresc a fi achiziționate. Procedura de atribuire a contractului impune operatorilor economici să prezinte oferte pentru 45 produse, potrivit mențiunilor caietului de sarcini anterior redate. În soluționare, Consiliul se va raporta la următoarele prevederi legale din Legea nr. 98/2016: Pagina 8 din 19

- art. 3 alin. (1): „dd) lot - fiecare parte din obiectul contractului de achiziție publică, obiect care este divizat pentru a adapta dimensiunea obiectului contractelor individuale rezultate astfel încât să corespundă mai bine nevoilor autorității contractante, precum și capacității întreprinderilor mici și mijlocii, sau pe baze calitative, în conformitate cu diferitele meserii și specializări implicate, pentru a adapta conținutul contractelor individuale mai îndeaproape la sectoarele specializate ale IMM-urilor sau în conformitate cu diferitele faze ulterioare ale proiectului"; - art. 18 alin. (1) și (3): „(1) În cazul în care autoritatea contractantă intenționează să achiziționeze produse similare, iar atribuirea contractelor poate fi realizată pe loturi separate, valoarea estimată a achiziției se determină luând în considerare valoarea globală estimată a tuturor loturilor. (3) În sensul dispozițiilor alin. (1), prin produse similare se înțelege acele produse care îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiții: a) sunt destinate unor utilizări identice sau similare; b) fac parte din gama normală de produse care sunt furnizate/comercializate de către operatori economici cu activitate constantă în sectorul respectiv”; - art. 50. - (1) Autoritățile contractante nu vor concepe sau structura achizițiile ori elemente ale acestora cu scopul exceptării acestora de la aplicarea dispozițiilor prezentei legi ori al restrângerii artificiale a concurenței. (2) În sensul alin. (1), se consideră că există o restrângere artificială a concurenței în cazul în care achiziția ori elemente ale acesteia sunt concepute sau structurate cu scopul de a favoriza ori dezavantaja în mod nejustificat anumiți operatori economici”; - art. 141. - (1) Autoritatea contractantă are dreptul de a recurge la atribuirea pe loturi a contractelor de achiziție publică și a acordurilor-cadru și, în acest caz, de a stabili dimensiunea și obiectul loturilor, cu condiția includerii acestor informații în documentele achiziției. (2) În sensul alin. (1), autoritatea contractantă va stabili obiectul fiecărui lot, pe baze cantitative, adaptând dimensiunea contractelor individuale astfel încât să corespundă mai bine capacității întreprinderilor mici și mijlocii, sau pe baze calitative, în conformitate cu diferitele meserii și specializări implicate, pentru a adapta conținutul contractelor individuale mai îndeaproape la sectoarele specializate ale IMM-urilor sau în conformitate cu diferitele faze ulterioare ale proiectului. (3) În situația în care autoritatea contractantă nu recurge la atribuirea contractului pe loturi, aceasta are obligația de a justifica decizia de a nu atribui contractul pe loturi. (4) În cazul prevăzut la alin. (1), autoritatea contractantă precizează în anunțul de participare dacă ofertele pot fi depuse pentru unul, pentru mai multe sau pentru toate loturile. (5) Autoritatea contractantă are dreptul, chiar și în cazul în care pot fi depuse oferte pentru mai multe sau pentru toate loturile, să limiteze numărul de loturi care pot fi atribuite aceluiași ofertant. (6) În situația prevăzută la alin. (5), autoritatea contractantă precizează în anunțul de participare numărul maxim de loturi care pot fi atribuite unui ofertant. (...) - art. 9 alin. (3) lit. f) din Norma metodologică aprobată prin H.G. nr. 395/2016: „(3) Prin intermediul strategiei de contractare se documentează deciziile din etapa de planificare/pregătire a achiziției în legătură cu: … f) justificările privind alegerea procedurii de atribuire în situațiile prevăzute la art. 69 alin. (2) - (5) din Lege și, după caz, decizia de a reduce termenele în condițiile legii, decizia de a nu utiliza împărțirea pe loturi, criteriile de calificare privind capacitatea și, după caz, criteriile de selecție, criteriul de atribuire și factorii de evaluare utilizați.” Din analiza normele legale anterior precizate, rezultă că: - la stabilirea tipurilor de proceduri ce urmează a se derula în cursul Pagina 9 din 19

unui an bugetar, autoritatea contractantă trebuie să ia în considerare valorile estimate ale tuturor achizițiilor de produse destinate unor utilizări identice sau similare, în raport de care se stabilește și se include în programul anual al achizițiilor publice procedura stabilită pentru derularea procesului de achiziție; - alcătuirea loturilor se efectuează prin includerea în componența acestora doar de produse similare, sintagmă ce presupune îndeplinirea cumulativă a două condiții: să fie destinate unor utilizări identice sau similare și, respectiv, să facă parte din gama normală de produse care sunt furnizate/comercializate de către operatori economici cu activitate constantă în sectorul respectiv; - suplimentar, legislația în materie statuează că autoritatea contractantă va stabili obiectul fiecărui lot, pe baze cantitative, adaptând dimensiunea contractelor individuale astfel încât să corespundă mai bine capacității întreprinderilor mici și mijlocii, sau pe baze calitative, în conformitate cu diferitele meserii și specializări implicate, pentru a adapta conținutul contractelor individuale mai îndeaproape la sectoarele specializate ale IMM-urilor sau în conformitate cu diferitele faze ulterioare ale proiectului; - în situația în care autoritatea contractantă nu recurge la atribuirea contractului pe loturi, aceasta are obligația de a justifica decizia de a nu atribui contractul pe loturi, justificare care trebuie să se regăsească la nivelul strategiei de contractare. Din dispozițiile legale mai sus citate, se constată că împărțirea pe loturi a contractelor de achiziție publică reprezintă un drept al autorității contractante de a recurge la atribuirea pe loturi a contractelor de achiziție sectoriale, aspect reținut și de autoritatea contractantă. Totodată legislația redată condiționează, în cazul în care autoritatea contractantă nu recurge la atribuirea pe loturi, obligația acesteia de a justifica decizia de a nu atribui contractul pe loturi. (Legea nr. 98/2016 - art. 141 alin. (3) În situația în care entitatea contractantă nu recurge la atribuirea contractului pe loturi, aceasta are obligația de a justifica decizia de a nu atribui contractul pe loturi și Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016: - art. 9 alin. (3) lit. f) – „(3) Prin intermediul strategiei de contractare se documentează deciziile din etapa de planificare/pregătire a achiziției în legătură cu: f) justificările privind alegerea procedurii de atribuire în situațiile prevăzute la art. 69 alin. (2) - (5) din Lege și, după caz, decizia de a reduce termenele în condițiile legii, decizia de a nu utiliza împărțirea pe loturi, criteriile de calificare privind capacitatea și, după caz, criteriile de selecție, criteriul de atribuire și factorii de evaluare utilizați”). Consiliul observă că, din modul de redactare al obiectului contractului supus procedurii de atribuire în cauză, achizitoarea dorește dotarea atelierului de practică prin achiziționarea a mai multor produse Pagina 10 din 19

de diferite tipuri, constând în aparate de uz casnic (echipament de bucătărie), precum și articole de veselă (articole de uz casnic). Așa cum a susținut contestatoarea, Consiliul determină că cele două categorii de produse, chiar dacă sunt similare, sub aspectul încadrării în codul CPV, în fapt între cele 45 produse ce formează obiectul achiziției nu există nicio legătură funcțională care să impună atribuirea unui singur contract pentru toate produsele. În raport de precizările redate, sunt judicioase susținerile contestatoarei, potrivit cărora: Deși toate cele 45 produse solicitate în cadrul procedurii de atribuire par a avea o componentă similară, multe dintre acestea sunt interdependente, iar funcționarea unuia nu depinde și nu afectează funcționarea niciunuia dintre celelalte. Astfel, produsele solicitate pentru reperele nr. 1-14 și 42 sunt pe deplin independente și autonome față de restul produselor, neexistând similaritate între acestea, având funcționalități proprii și distincte, deci nu se încadrează în categoria legală a „produselor similare". Gruparea mai multor produse distincte și independente în cadrul unui singur lot global determină îngrădirea nejustificată a concurenței în cadrul procedurii, blocând nejustificat accesul acelor operatori economici care nu pot furniza cumulativ toate produse solicitate prin același lot, dar ar putea depune oferte pentru unele dintre acestea. Se constată astfel că, deși prevederile art. 141 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 reglementează un drept al autorității contractante, și nu o obligație, pentru împărțirea pe loturi a contractului/acordului-cadru care se intenționează a se atribui, în condițiile în care între produsele care fac obiectul contractului/acordului-cadru, respectiv utilizarea acestora, nu există nicio interdependență, nu se poate recurge la atribuirea unui singur contract, ci a mai multora, după utilizarea pe care o au. Este important de reținut faptul că, așa cum a fost anterior punctat, legislația redată condiționează în cazul în care autoritatea contractantă nu recurge la atribuirea pe loturi trebuie să justifice decizia de a nu atribui contractul pe loturi, justificare care trebuie să se regăsească la nivelul strategiei de contractare. Din examinarea Strategiei de contractare nr. 409670/06.12.2023, Consiliul constată că achizitoarea a argumentat decizia de a nu lotiza astfel: 3.2. Alegerea și justificarea procedurii de atribuire (...) Autoritatea contractantă optează pentru încheierea unui contract cu un singur operator economic pentru toate bunurile din resortul materiale și echipamente didactice pentru dotarea atelierului de practică pentru Colegiul Național ........, grupate într-un singur lot, respectiv într- o singură achiziție. Justificare: - necesitatea achiziționării integrale a materialelor și echipamentelor didactice pentru dotarea atelierului de practică pentru Colegiul Național ”....."; - necesitatea finalizării integrale a Proiectului cu titlul ..Dotări TIC pentru un învățământ modern în Municipiul .... cod F-PNRR-Dotari-2023-1017; - existenta bugetului care poate asigura achiziționarea integrală a materialelor și echipamentelor didactice pentru dotarea atelierului de practică pentru Colegiul Național ......."; - achiziția este de complexitate redusă, autoritatea contractantă consideră că, prin documentele solicitate pentru îndeplinirea criteriilor de calificare și clauzele contractuale Pagina 11 din 19

prevăzute sunt eliminate riscurile ce pot apărea în legătura cu neîndeplinirea contractului de către operatorul economic declarat câștigător. Ca o primă chestiune, Consiliul constată că argumentul decisiv adus de achizitoare privind nelotizarea, se bazează pe necesitatea achiziționării integrale a materialelor și echipamentelor didactice, pe necesitatea finalizării integrale a proiectului și pe existenta bugetului care poate asigura achiziționarea integrală a materialelor și echipamentelor didactice. Niciunul din argumentele menționate nu sunt de natura la a determina faptul că doar dacă produsele sunt ofertate într-un lot unic acestea vor satisface necesitatea achizitoarei sub aspectul achiziționării integrale, necesitatea putând fi îndeplinită și prin ofertarea produselor structurate în două loturi, astfel cum a susținut contestatoare, respectiv aparate de uz casnic (echipament de bucătărie) și articole de veselă. Susținerea achizitoarei din punctul de vedere în legătură cu faptul că: Conform încadrării procedurii de atribuire în Vocabularul Comun al Achizițiilor Publice, în Planul de achiziții aferent Contractului de finanțare a fost cuprins și aprobat codul CPV 39220000-0 - Echipament de bucătărie, articole de menaj și de uz casnic și articole de catering,(cod care a fost cuprins și în documentația de atribuire, alături de alte două coduri care defineau categoria de produse similare: 39700000-9 - Aparate de uz casnic, 39240000-6 Cuțitărie) nu poate fi reținut ca fiind o justificare pentru a se considera că cele 45 produse sunt interdependente. Faptul că toate produsele ar avea ca element comun, includerea în același cod CPV și coduri care CPV care definesc categorii de produse similare și același scop/destinație nu demonstrează că trebuiau constituite într-un singur lot. Contrar celor susținute de achizitoare potrivit cărora cele două categorii sunt interconectate între ele neputându-se face experimente, desfășurate activități și lucrări prevăzute în programa școlară, fără existența tuturor categoriilor de bunuri materiale din cadrul lotului, între cele două categorii de produse aparate de uz casnic și articole de veselă nu există nicio interdependență, în condițiile în care între produsele care fac obiectul contractului, acestea au utilizări diferite. În practica instanțelor de judecată și a Consiliului s-a avut în vedere la luarea deciziilor de obligare a autorității contractante la împărțirea pe loturi similaritatea și interdependența produselor, și nu un anumit scop, cum este cel indicat de autoritatea contractantă. În consecință, justificările autorității contractante anterior precizate nu sunt apreciate de Consiliu ca fiind pertinente și în acord cu dispozițiile art. 3 lit. dd) și art. 141 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, deoarece produsele în discuție, în circumstanțele date, ar trebui să facă obiectul unor atribuiri distincte, în funcție de natura și tipul produselor, situație în care pot participa la procedură mai mulți operatori economici interesați, fiind astfel folosite în mod eficient fondurile alocate. Pagina 12 din 19

Divizarea în loturi distincte a produselor din cadrul obiectului contractului este de natură a facilita accesul la licitație al întreprinderilor mici și mijlocii. Din redactarea cap. II, secțiunea a 3-a, din Legea nr. 346/2004 rezultă că autoritățile publice locale au obligația de a încuraja creșterea ponderii întreprinderilor mici și mijlocii în valoarea contractelor de achiziții publice de bunuri materiale, lucrări și servicii, creștere care în cazul de față se poate realiza prin divizarea obiectului acordului-cadru, implicit, diminuarea corespunzătoare a cuantumului garanției de participare. În aceeași direcție, în Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE se arată că: Achizițiile publice ar trebui adaptate la necesitățile IMM-urilor. Autoritățile contractante ar trebui să fie încurajate să utilizeze Codul celor mai bune practici inclus în documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 25 iunie 2008 intitulat „Codul european al celor mai bune practici care facilitează accesul IMM-urilor la contractele de achiziții publice”, care oferă îndrumări cu privire la modul în care acestea pot folosi cadrul de achiziții publice astfel încât să faciliteze participarea IMM-urilor. În acest scop și pentru a stimula concurența, autoritățile contractante ar trebui să fie în special încurajate să împartă în loturi contractele mari. O astfel de repartizare ar putea fi realizată pe baze cantitative, adaptând dimensiunea contractelor individuale astfel încât să corespundă mai bine capacității întreprinderilor mici și mijlocii, sau pe baze calitative, în conformitate cu diferitele meserii și specializări implicate, pentru a adapta conținutul contractelor individuale mai îndeaproape la sectoarele specializate ale IMM-urilor sau în conformitate cu diferitele faze ulterioare ale proiectului. [...] Statele membre ar trebui să dispună în continuare de libertatea de a merge mai departe în eforturile lor de a facilita participarea IMM-urilor la piața achizițiilor publice, prin extinderea domeniului de aplicare al obligației de a analiza oportunitatea împărțirii contractelor pe loturi la contracte mai mici, solicitând autorităților contractante să prezinte o justificare pentru decizia de a nu împărți contractele pe loturi sau făcând împărțirea [pe] loturi obligatorie în anumite condiții. Necesitatea deschiderii pieței este evidențiată și de Agenția Națională pentru Achiziții Publice, care a răspuns la întrebarea: „Împărțirea pe loturi este obligatorie?” după cum urmează (https://achizitiipublice.gov.ro/ matrix/cell/331/1): Din analiza prevederilor legale incidente, rezultă că, deși legislația achizițiilor publice nu obligă în mod explicit autoritatea contractantă la împărțirea unei achiziții pe loturi, o obligă în schimb să asigure un cadru concurențial cât mai larg și să nu limiteze în mod artificial concurența în cadrul achizițiilor publice, aceasta având responsabilitatea în acest sens de a analiza oportunitatea împărțirii contractelor/acordurilor- Pagina 13 din 19

cadru pe loturi, în funcție de necesități obiective, adaptând achizițiile publice astfel încât să permită participarea la procedură a unui număr cât mai mare de operatori economici. Faptul că autoritatea are obligația de a diviza achiziția pe loturi pentru a nu se îngrădi concurența a fost confirmat și în Decizia civilă nr. 3501 din 19 septembrie 2013 a Curții de Apel București, Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal: Pe fondul plângerii, Curtea observă că principala critică adusă deciziei Consiliului de către petenta autoritate contractantă vizează considerentele Consiliului în sensul că se impunea divizarea achiziției pe mai multe loturi. Această critică este nefondată, întrucât exercitarea de către autoritatea contractantă a drepturilor sale trebuie să respecte principiile consacrate de ordonanță, astfel încât gruparea mai multor activități diferite într-un singur contract sau acord-cadru să nu determine anumite îngrădiri pentru operatorii economici interesați să participe la licitație, într-o asemenea situație devenind abuzivă și contrară principiilor și scopurilor reglementate de art. 2 din ordonanță. Prin interdicția ofertării pe loturi se restrânge semnificativ numărul posibililor ofertanți la cei al căror obiect de activitate privește multitudinea de tipuri de servicii și de lucrări, mai cu seamă că operatorii economici se axează, de regulă, pe anumite tipuri de servicii sau lucrări, și nu pe întreaga gamă cuprinsă de autoritatea contractantă în caietul de sarcini. Astfel, acceptând numai ofertanți care au în obiectul lor de activitate prestarea tuturor tipurilor de activități supuse licitației, autoritatea limitează accesul la procedura de achiziție publică al profesioniștilor autorizați. Consiliul nu poate reține susținerile autorității contractante referitoare la faptul că autoarea contestației poate să se asocieze cu alți operatori

economici

sau

să

subcontracteze,

deoarece asocierea/subcontractarea nu este o obligație, ci un drept al operatorilor economici. Achizitoarea nu poate forța un operator economic să se asocieze pentru a putea să îi furnizeze toate cele 45 produse, câtă vreme el nu poate asigura decât unele dintre acestea, pentru care ar putea licita/oferta. Asocierea sau subcontractarea este un drept al operatorilor economic, nicidecum o obligație, iar titularul poate alege să nu uzeze de acest drept, mai ales în împrejurarea în care este foarte greu de realizat o asociere a operatorilor economici care sunt în competiție. La nivelul Consiliului au fost pronunțate numeroase decizii în sensul celor mai sus reținute, între care amintim decizia Consiliului nr. 2425/C7/2653 din 28.12.2020, în care s-au reținut, între altele: Din analiza componenței lotului 14 care face obiectul prezentei contestații, Consiliul reține că, deși echipamentele solicitate sunt din aceeași categorie respectiv aparatură de laborator, ele sunt produse de sine stătătoare, independente unul de altul, care nu sunt interconectate în vederea funcționării, putând funcționa independent unele față de altele. Este lipsit de Pagina 14 din 19

relevanță faptul că echipamentele vor fi instalate într-un spațiu comun al aceluiași departament, acesta neputând constitui un argument pentru includerea lor în cadrul aceluiași lot, câtă vreme aceste echipamente nu sunt interdependente, iar funcționarea unuia nu depinde și nu afectează funcționarea niciunuia dintre celelalte trei. În aceste condiții, justificările autorității contractante de includere a mai multor tipuri de produse/echipamente în cadrul unui singur lot pe considerentul „loc de utilizare” nu sunt apreciate de Consiliu ca fiind pertinente și în acord cu dispozițiile art. 141 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, deoarece produsele/echipamentele incluse în cadrul unui lot trebuie să facă obiectul unor atribuiri distincte, în funcție de natura și tipul acestora, situație în care pot participa la procedură mai mulți operatori economici interesați, fiind astfel folosite în mod eficient fondurile alocate proiectului. Nici faptul că societatea contestatoare poate să se asocieze în vederea satisfacerii necesității autorității contractante cu alți operatori economici sau să subcontracteze nu poate fi reținut în soluționare deoarece asocierea nu este o obligație ci un drept al operatorilor economici, relevante fiind și dispozițiile art. 3 lit. yy) din Legea nr. 98/2016, conform căruia subcontractant este „orice operator economic care nu este parte a unui contract de achiziție publică și care execută și/sau furnizează anumite părți ori elemente ale lucrărilor sau ale construcției ori îndeplinesc activități care fac parte din obiectul contractului de achiziție publică, răspunzând în fața contractantului de organizarea și derularea tuturor etapelor necesare în acest scop”. În acest sens s-a pronunțat și Curtea de Apel .....în Decizia civilă nr. 7264 pronunțată la 20.12.2018 în dosarul nr. 8396/2/2018, respectiv: „Referitor la posibilitatea pentru ofertanți de a se asocia conform art. 53 din Legea nr. 98/2016 pentru a participa la procedură se reține că necesitatea ca ofertanții să se asocieze pentru a putea depune oferte dovedește (...) că modalitatea de stabilire a lotului nr. 1 este restrictivă și că micii producători ori furnizori nu ar putea depune singuri oferte, nefiind astfel încurajată participarea lor la procedură. (...) Neputând depune o ofertă completă, nefiind furnizor al unuia dintre produsele din cadrul lotului în mod evident că este restricționat accesul la procedură al contestatoarei”. Totodată, este de amintit Decizia nr. 633/C2/478 din 24.03.2022, în care s-a reținut: ”Nu se poate impune, în opinia Consiliului, nici ca operatorul economic interesat să participe la procedură să apeleze la asociați sau subcontractanți doar pentru a putea participa la licitație, după cum a sesizat și motivat și Curtea de Apel .....în Decizia civilă nr. 7264 pronunțată la 20.12.2018 în dosarul nr. 8396/2/ 2018, respectiv: Referitor la posibilitatea pentru ofertanți de a se asocia conform art. 53 din Legea nr. 98/2016 pentru a participa la procedură se reține că necesitatea ca ofertanții să se asocieze pentru a putea depune oferte dovedește (...) că modalitatea de stabilire a lotului nr. 1 este restrictivă și că micii producători ori furnizori nu ar putea depune singuri oferte, nefiind astfel încurajată participarea lor la procedură. (...) Neputând depune o ofertă completă, nefiind furnizor al unuia dintre produsele din cadrul lotului în mod evident că este restricționat accesul la procedură al contestatoarei. Asocierea sau subcontractarea constituie un drept al operatorilor economici, nu o obligație, iar dreptul îl implică și pe cel de a nu se asocia sau de a nu subcontracta, dacă titularul lui nu dorește. Pagina 15 din 19

Cu alte cuvinte, achizitoarea nu poate forța un operator economic să îi presteze toate serviciile, câtă vreme el nu poate asigura decât unele dintre acestea, pentru care ar putea licita. Din analiza modului de grupare a celor 2 categorii de dezinfectanți ca obiect al unui singur contract, Consiliul reține că, deși acești dezinfectanți sunt destinați pentru satisfacerea unei necesități generale, respectiv asigurarea măsurilor de dezinfecție și igienă a beneficiarilor (elevi, cadre didactice, personal auxiliar) și a spațiilor, cele 2 categorii de dezinfectanți sunt categorii de produse de sine stătătoare, cu utilizări diferite (pentru mâini și pentru suprafețe), aceste categorii de produse putând fi utilizate independent unele față de altele. Desigur că împărțirea pe loturi reprezintă un drept al autorității contractante ce derivă din dispozițiile art. 141 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, dar acest drept nu poate fi exercitat în mod discreționar și abuziv prin nerespectarea atât a scopului legii, de promovare a concurenței între operatorii economici cât și a principiilor care guvernează atribuirea contractelor de achiziție publică, respectiv principiile nediscriminării, tratamentului egal și al proporționalității. Justificarea autorității contractante, oferită în punctul de vedere transmis Consiliului, cum că a luat în considerare principalele categorii de produse, prin raportare la termenul de implementare al proiectului aferent cererii de finanțare nu este apreciată de Consiliu ca fiind pertinentă și în acord cu dispozițiile art. 3 lit. dd) și art. 141 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, deoarece produsele – dezinfectanți - trebuie să facă obiectul unor atribuiri distincte, în funcție de natura și tipul acestora, situație în care pot participa la procedură mai mulți operatori economici interesați, fiind astfel folosite în mod eficient fondurile alocate. În acest context, termenul de implementare al proiectului pare a fi artificial invocat. În atari circumstanțe, criticile contestatoarei vizând structura lotului 3 se constată a fi întemeiate. Pe cale de consecință, ca măsură de remediere necesar a fi adoptată pentru restabilirea legalității procedurii de atribuire, Consiliul trebuie să oblige autoritatea să își modifice documentele de derulare a licitației, în sensul lotizării produselor ce fac obiectul lotului 3.” Responsabilitatea achizitoarei privind necesitatea achiziționării integrale a materialelor și echipamentelor didactice pentru dotarea atelierului de practică pentru Colegiul Național ..... și necesitatea finalizării integrale nu este acoperită prin achiziționarea produselor de la un singur operator economic, această responsabilitate existând indiferent de modul de achiziție a produselor, de la un singur sau de la mai mulți.

După cum s-a reținut anterior, se poate acoperi necesitatea autorității de livrare a produselor chiar dacă ele provin de la ofertanți diferiți, din perspectiva redactării actuale a caietului de sarcini întocmit de autoritate. Necesitatea deschiderii pieței, prin divizarea achiziției în două loturi, este cu atât mai justificată cu cât, nu prezintă nicio relevanță numărul de Pagina 16 din 19

contracte pe care le încheie (pentru un lot global sau mai multe loturi), atâta vreme cât obiectivul final al procedurii îl constituie achiziționarea produselor solicitate, iar nu acela de a încheia un singur contract, cu un singur agent economic. Aceeași abordare a îmbrățișat Consiliul și cu ocazia pronunțării Deciziilor nr. 627/C9/492 din 15.04.2020, nr. 1406/C3/1345 din 21.06.2023, 1900/C4/2133 din 17.08.2023, 2178/C3/2200 din 18.09.2023, 2138/C9/ 2223 din 13.09.2023 și nr. 2260/C9/2550 din 26.09.2023, Decizia nr. 2632/C9/2847, 2849 din 08.11.2023. Pe cale de consecință, în aceste condiții, raportat la toate considerațiile anterioare, Consiliul constată că sunt întemeiate susținerile contestatoarei ......... SRL, potrivit cărora sunt întrunite condițiile pentru împărțirea obiectului contractului în două loturi distincte, pentru două categorii de produse respectiv aparate de uz casnic și articole de veselă. În contextul descris, critica contestatoarei vizând acceptarea divizării pe loturi fiind întemeiată, produsele având funcționalități diferite, fiind autonome și independente, autoritatea contractantă trebuie să modifice în consecință documentele de derulare a licitației, în sensul lotizării produselor și al acceptării depunerii de oferte pe 2 loturi distincte, însă divizarea achiziției pe loturi, pe care o pretinde în mod întemeiat societatea contestatoare, nu este permisă de configurația tehnică actuală a Sistemului Electronic de Achiziții Publice - SEAP, care nu acceptă astfel de modificări la nivelul procedurii de atribuire. (Prin adresa nr. 16301/27.10.2020, înregistrată la C.N.S.C. sub nr. 46905/27.10.2020, AUTORITATEA PENTRU DIGITALIZAREA ROMÂNIEI a precizat următoarele: „Referitor la adresa dumneavoastră nr. 46165/C7/2196/22.10.2020 înregistrată la A.D.R. cu nr. 16232 din 23.10.2020 vă comunicăm că, din punct de vedere tehnic, opțiunea de împărțire pe loturi a procedurii de atribuire se realizează la configurarea documentației de atribuire, în starea ÎN DEFINIRE a documentației, înainte de publicarea acesteia în SEAP. În acest sens vă informăm că, după publicarea acesteia, sistemul nu permite efectuarea modificărilor privind împărțirea pe loturi, soluția tehnică în acest caz fiind aceea de definire a unei noi documentații de atribuire, fie prin copierea și editarea documentației inițiale prin adăugarea și configurarea loturilor dorite, fie prin definirea unei noi documentații de atribuire în care, de asemenea, să fie adăugate loturile respective. În mod similar, prin intermediul Adresei nr. 3538/23.06.2021, emisă de aceeași instituție, se precizează următoarele: ”Odată publicată documentația de atribuire și inițiată procedura de achiziție publică prin publicarea anunțului aferent, nu există posibilități tehnice de reîmpărțire a achiziției pe mai multe loturi sau prin comasarea loturilor”.) Dat fiind faptul că nu este posibilă adoptarea unor măsuri de remediere de către achizitoare, Consiliul anulează procedura de atribuire. În ceea ce privește solicitarea cheltuielilor de avansate cu soluționarea cauzei, Consiliul constată că acestea sunt în sumă 3.570 lei și reprezintă onorariu avocat pentru redactarea contestației de către Cabinet Avocat ”.....”, servicii facturate cu factura având seria AI și nr. 20/08.02.2024 și achitate de societatea contestatoare prin tranzacție interbancară la 08.02.2024 (ordinul de plată prin Raiffeisen Bank nr. 1/08.02.2024), potrivit actelor depuse la dosarul cauzei. Pagina 17 din 19

Față de documentele întocmite de contestatoare și complexitatea cauzei, Consiliul va reduce onorariul avocat până la suma de 2.000 lei, sumă la care va fi obligată autoritatea contractantă. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (2) și (7) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, pentru considerentele evocate în motivarea prezentei, admite contestația depusă de ......... SRL, în contradictoriu cu ......... și anulează licitația deschisă pentru atribuirea contractului având ca obiect ”Materiale și echipamente didactice pentru dotarea atelierului de practică Colegiul Național „.....” inițiată prin anunțul de participare simplificat nr. SCN1138909/18.01.2024. Admite solicitarea contestatoarei ......... SRL privind plata cheltuielilor de judecată și obligă ......... la plata către ......... SRL, a sumei de 2.000 lei, reprezentând cheltuieli efectuate de aceasta pentru formularea contestației. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți. Împotriva ei se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, ........ ....... ......... Redactat practicaua deciziei Liliana CHELU Pagina 18 din 19

.............. Pagina 19 din 19