Decizie CNSC BO2016_1828

CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR C. N. S. C. Str. Stavropoleus nr.6 Sector 3, București, România,CP 030084, CIF 20329980 Tel. +4 021 3104641 Fax. +4 021 3104642, +4 021 8900745 www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. ........./ ........./......... Data: ......... Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. ........./........., depusă de SC ......... SA, cu sediul în ........., str. .............., județul ........., având CUI: ........., înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. ........., reprezentată convențional prin Avocat ........., cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în ........., împotriva documentației de atribuire aferentă procedurii de licitație deschisă, inițiată de .................. ......... - .................. ........., cu sediul în ........., B-dul ..........., cod poștal ..............., județul ........., în calitate de autoritate contractantă, în vederea încheierii contractului de concesionare, având ca obiect: „.........”, COD CPV 90513000-6, 77120000-7, 90510000-5, 90512000-9, 90514000-3, s-a solicitat: - suspendarea procedurii; - în principal, admiterea contestației și, pe cale de consecință, ........., ținând cont de prevederile art. 89 alin. (1), lit. c), coroborat cu alin. (2) din Legea nr. 100/.........; - în subsidiar, admiterea contestației și, pe cale de consecință, ......... de atribuire, astfel încât aceasta să corespundă legislației în materie și să nu restricționeze accesul la procedură operatorilor economici și implicit decalarea termenului de depunere a ofertelor, astfel încât să se asigure același termen de întocmire a documentației de atribuire ca cel de la momentul publicării anunțului de concesiune, respectiv 37 zile; - în situația în care nu se va suspenda procedura de atribuire, și se va continua procedura de atribuire astfel încât să fie depășit 1

termenul limită de depunere a ofertelor (data de .........), solicită ......... de atribuire, întrucât nu mai există posibilitatea de remediere a situației deoarece SC ......... SA nu a avut posibilitatea de a participa la procedură iar remedierea eventualei documentații ulterior datei deschiderii ofertei încalcă Principiile reglementate de Legea nr. 100/.........; - acordarea cheltuielilor de judecată; - accesul la dosarul cauzei. În luarea deciziei, CONSILIUL, legal investit, a avut în vedere următoarele: Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. ........./........., depusă de SC ......... SA, împotriva documentației de atribuire aferentă procedurii de licitație deschisă, inițiată de .................. ......... - .................. ........., în calitate de autoritate contractantă, în vederea încheierii contractului de concesionare, având ca obiect: „.........”, COD CPV 90513000-6, 77120000-7, 90510000-5, 90512000-9, 90514000-3, s-a solicitat: - suspendarea procedurii; - în principal, admiterea contestației și, pe cale de consecință, ........., ținând cont de prevederile art. 89 alin. (1), lit. c), coroborat cu alin. (2) din Legea nr. 100/.........; - în subsidiar, admiterea contestației și, pe cale de consecință, ......... de atribuire, astfel încât aceasta să corespundă legislației în materie și să nu restricționeze accesul la procedură operatorilor economici și implicit decalarea termenului de depunere a ofertelor, astfel încât să se asigure același termen de întocmire a documentației de atribuire ca cel de la momentul publicării anunțului de concesiune, respectiv 37 zile; - în situația în care nu se va suspenda procedura de atribuire, și se va continua procedura de atribuire astfel încât să fie depășit termenul limită de depunere a ofertelor (data de .........), solicită ......... de atribuire, întrucât nu mai există posibilitatea de remediere a situației deoarece SC ......... SA nu a avut posibilitatea de a participa la procedură iar remedierea eventualei documentații ulterior datei deschiderii ofertei încalcă Principiile reglementate de Legea nr. 100/.........; - acordarea cheltuielilor de judecată; - accesul la dosarul cauzei. În preambul, contestatorul face un rezumat al criticilor, după cum urmează: - există

contradicții

între

capacitățile

stațiilor

din complexul .........-.................. în documentația de atribuire, situație care pe de o parte încalcă principiul transparenței iar, pe de altă parte, determină imposibilitatea formulării unei oferte 2

conforme. La momentul de față nu există informații clare care să permită ofertanților să-și întocmească oferta; - în cadrul studiului de oportunitate, calculele aferente tarifului se raportează la derularea contractului de delegare pe o perioadă de 8 ani, în timp ce contractul de delegare ce face obiectul acestei proceduri are o durată de 5 ani. Așadar, există o lipsă de transparență și proporționalitate față de calculele tuturor costurilor de operare și/sau a tarifului maximal estimat; - matricea riscurilor este dezechilibrată întrucât, pe de o parte, din cadrul matricei riscurilor lipsesc o serie de riscuri care au o mare influență asupra executării și suportabilității contractului iar, pe de altă parte, o serie de riscuri nu ar trebui să fie suportate de către operator; - redevența reprezintă o valoarea disproporționată (o valoare prea mare) raportat la valoarea estimată a contractului și a cantităților de deșeuri estimate (fie de ..........675 tone/an, fie de 20.666,66 tone/an) și nu există nici o justificare pentru impunerea unei astfel de redevențe; - cerințele privind personalul ce trebuie să fie ofertat sunt disproporționate față de necesarul ce poate asigura derularea contractului în condiții optime; - ajustarea tarifului nu este conformă cu dispozițiile Ordinului A.N.R.S.C. nr. ........./......... întrucât se va realiza doar după primii trei ani de derulare iar autoritatea contractantă a prevăzut ca ajustarea redevenței cu rata inflației să se realizeze anual, determinându-se în acest sens un dezechilibru contractual; - în cadrul documentației de atribuire fie sunt menționate informații contradictorii, neclare sau care determină interpretări, fie lipsesc anumite informații care sunt esențiale pentru întocmirea ofertei; - documentația de atribuire cuprinde cerințe care nu sunt conforme cu Legea nr. 100/.........; - nu se regăsesc condițiile în temeiul cărora se realizează evaluarea, modul în care vor fi evaluate ofertele, criteriile acesteia și care sunt motivele pentru care se va elimina o ofertă; - contractul cuprinde clauze abuzive. În ceea ce privește adresa nr. 1122/........., prin care autoritatea contractantă a răspuns la notificarea transmisă, contestatorul solicită anularea în parte a acesteia, ținând cont de următoarele aspecte: Contestatorul susține că aspectele din adresa nr. 1122/........., cu care este de acord și față de care înțelege să își retragă criticile, întrucât acestea au rămas fără obiect, sunt următoarele: - măsura de remediere nr. 4: „În cazul în care într-un anumit an nu este atinsă cantitatea estimată în documentația de atribuire, redevența revenită autorității contractante va fi diminuată proporțional, după următoarea formulă (Cantitate atinsă/Cantitatea 3

studiu)*Nivel redevență anual”. Așadar, această măsură corectează disproporționalitatea redevenței; - măsura de remediere nr. 5: „Perioada de mobilizare este de 3 luni”. Această măsură răspunde întocmai la solicitare, prin urmare în mod clar nu mai există obiect de contestare. Pe fondul cauzei, contestatorul precizează că există contradicții între capacitățile stațiilor din complexul .........-.................. în documentația de atribuire, situație care, pe de o parte, încalcă principiul transparenței iar, pe de altă parte, determină imposibilitatea formulării unei oferte conforme. La momentul de față nu există informații clare care să permită ofertanților să-și întocmească oferta. De asemenea, consideră că documentul care este cel mai important în ceea ce privește verificarea sustenabilității contractului și a tarifelor/costurilor impuse de către autoritatea contractantă, dar care lipsește din documentația de atribuire este Manualul de operare a instalațiilor. În aceste condiții, operatorul economic nu-și poate întocmi oferta, dacă nu are la dispoziție modul de funcționare și capacitățile instalației mixte, iar fără acest manual nu există o transparență și o informare corectă a operatorilor economici și nici nu se poate verifica veridicitatea cantităților și costurilor estimate de către autoritatea contractantă. În ceea ce privește susținerile autorității contractante din cuprinsul adresei nr. 1122/........., conform cărora: „așa cum se menționează în caietul de sarcini, este vorba de cantități medii prelucrate până în prezent, cantitățile din caietul de sarcini (700tone/an, 4875tone/an, 6100 tone/an) nefiind nicidecum cele estimate a fi preluate în cadrul contractului ce face obiectul prezentei proceduri. (...) Cantitățile estimate luate în calculul financiar sunt cele aferente fiecărui an menționate în cadru Studiului de oportunitate. Nu există nici o contradicție în ceea ce privește cantitățile pe baza cărora trebuie să fie efectuată ofertarea, pe de o parte s-a prezentat cantitatea medie efectuată până în prezent și pe de altă parte, s-a indicat cantitatea anuală estimată pe fiecare an în parte și, aceasta din urmă cantitate va fi avută în vedere în momentul elaborării ofertei”, contestatorul apreciază că acestea sunt eronate, întrucât există o veritabilă contradicție între cantități și o lipsă de informare cu privire la cantitatea pe care trebuie să o aibă în vedere ofertantul în momentul calculării costurilor; nu se menționează nicăieri în dreptul cantităților ce reprezintă acestea pentru a se putea deduce o astfel de interpretare. Mai mult, în lipsa unei măsuri de remediere care să clarifice această situație orice explicație care nu aduce nici o modificare documentației de atribuire nu poate sta la baza întocmirii unei oferte. În susținerea celor de mai sus, contestatorul precizează că există contradicții între capacitățile stațiilor din complexul .........-.................. care sunt menționate în cuprinsul caietului de sarcini față de Anexa ......... din caietul de sarcini privind prognoza cantităților de deșeuri generate în zonele de arondare aferente contractului de 4

delegare, acestea rezultând din următoarele informații ce se regăsesc în documentația de atribuire:  Referitor la cantitățile estimate față de Stația de Compostare - la art. 195 din caietul de sarcini, pag. 32, se menționează că: „în acest scop, operatorul are obligația de a opera Stația de compostare din cadrul Complexului de tratare .................. cu o capacitate de 700 tone/an”, fiind clar că aceasta capacitate este cea maximă; - la art. 198 din caietul de sarcini, pag.33, se menționează: „Cantitățile de deșeuri care vor fi tratate în Stația de compostare din cadrul Complexului de tratare .................. sunt prezentate estimativ pe ani și proveniență în Anexa ......... la prezentul caiet de sarcini, (respectiv în anul ......... - 1.328,......... tone/an, în anul 2017 -1..........,42 tone/an)”; - în studiu de oportunitate la pag. 24 se menționează o cantitate de 1.344,9 tone/an (medie 8 ani); - la art. 204 din caietul de sarcini, pagina 34 se prevede că parametrii tehnici ai stației de compostare din cadrul complexului de tratare .................. sunt: - capacitatea medie anuală a stației - 700 tone/an; - nivelul mediu de încărcare stație - 100%; - capacitatea medie zilnică a zonei de compostare intensă-5 tone/zi; - capacitatea medie zilnică a zonei de maturare - 4 tone/zi; - timpul de compostare intensa- 4 săptămâni; - timpul de maturare a compostului -12 săptămâni. Astfel, în condițiile în care nivelul maxim de încărcare este de 100% cu capacitate de 700 tone/an, contestatorul susține că nu înțelege cum se poate procesa cantitatea precizată în studiul de oportunitate și în Anexa ......... din caietul de sarcini unde este prevăzută cantitatea de 1.328,......... tone în anul ........., respectiv 1..........,42 tone în anul 2017 și cum va putea fi supusă compostării o cantitate mai mare decât capacitatea instalației ținând cont de perioada de compostare intensivă și de maturare a compostului.  Referitor la cantitățile estimate față de Stația de Transfer: - în studiu de oportunitate la pag. 25, se menționează o cantitate de 6.676,13 tone/an (medie 8 ani); - la art. 165 din caietul de sarcini, pagina 26, se menționează: „în acest scop, operatorul are obligația de a opera stația de transfer de la .................., cu o capacitate de 4.......... tone/an”, fiind clar că această capacitate este cea maximă; - la art. 168 din caietul de sarcini pagina 27, se menționează: „Cantitățile de deșeuri care se vor transfera la depozitul conform sunt prezentate în Anexa ......... la prezentul caiet de sarcini (respectiv în anul 1 de operare 6.335,88 tone/an, anul 2 de operare 6.363,57 tone/an s.a.)”; 5

- la art. 176 din caietul de sarcini, pagina 28, se prevede că Parametrii tehnici ai stației de tratare din cadrul complexului de tratare .................. sunt: - capacitatea medie de funcționare a stației - 4.......... tone/an; - capacitatea maximă pe zi de lucru - 15 tone/zi; - numărul total de zile de funcționare stație - ......... zile/an; - nivelul mediu de încărcare al stației - .........%; - capacitate container deschis - 40 m3; - capacitate teoretică a containerului - 8 t; - grad de încărcare container- 90%; - capacitate container la grad încărcare - 7,2 t. Astfel, dacă se face un calcul la cantitatea maximă pe zi de lucru 15 tone/zi x ......... zile/an=4.680 tone/an, iar în studiul de oportunitate și Anexa ......... din caietul de sarcini se regăsește cantitatea de 6.398,97 tone/an în primul an de operare, contestatorul susține că nu înțelege ce se întâmplă cu diferența de cantitate dacă capacitatea maximă pe zi este de 15 tone, iar pe an de 4.680 tone/an, precum și cum se va putea transfera cantitatea de 1.523,......... tone.  Referitor la cantitățile estimate față de Stația de Sortare: - în studiu de oportunitate la pag. 25 se menționează o cantitate de 12.645,63 tone/an (medie 8 ani inclusiv anul 1 cu zone de tranzit); - în studiu de oportunitate la pag. 25 se menționează o cantitate de ..........009,53 tone/an (medie 7 ani fără anul 1 cu zone de tranzit); - la art. 181 din caietul de sarcini se menționează: „în acest scop, operatorul are obligația de a opera stația de sortare din cadru/ Complexului de tratare .................., cu o capacitate de 6.100 tone/an”, fiind astfel clar că această capacitate este cea maximă; - la art. ......... din caietul de sarcini se precizează: „Cantitățile de deșeuri procesate prin sortare sunt prezentate în Anexa ......... la prezentul caiet de sarcini (respectiv în anul 1 de operare: 30.521,21 to, anul 2 de operare: 20.458,20 tone)”; - la art. ......... din caietul de sarcini, pagina 30 se prevede că: Parametrii tehnici ai stației de sortare din cadrul complexului de tratare .................. sunt: - numărul total de zile de funcționare stație - 305 zile/an; - nivelul mediu de încărcare stație - .........%; - capacitatea medie anuală stație - 6.100 tone/an; - capacitatea medie zilnică a stației de sortare - 20 tone/zi; - cantitatea de deșeuri reciclabile -15 tone/zi. Astfel, dacă se face un calcul la cantitatea medie la un nivel de .........% grad de încărcare pe zi de lucru, rezultă o cantitate de 20 tone/zi x 305 zile/an = 6.100 tone/an, iar în studiul de oportunitate și Anexa ......... la caietul de sarcini se regăsește cantitatea de 30.521,21 tone/an în primul an de operare cu perioada de tranzit, contestatorul susține că nu înțelege ce se întâmplă cu diferența de cantitate dacă capacitatea medie pe zi la un grad de încărcare de .........% este de 20 tone, iar pe an de 6

6.100 tone/an, precum și ce se va întâmpla cu cantitatea de 24.421,21 tone și cum se va prelucra. Așadar, documentația de atribuire cuprinde informații contradictorii care nu respectă principiul transparenței reglementat de art. 2 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 100/......... și care determină imposibilitatea întocmirii ofertelor. De asemenea, contestatorul menționează că din contradicția acestora date nu se înțelege care este cantitatea de deșeuri reală care se estimează a face obiectul contractului și în temeiul căreia a fost calculată valoarea estimată a contractului, redevența și celelalte costuri specifice operării acestei stații de compostare. În opinia contestatorului, această lipsă de transparență și claritate poate fi determinată de următoarele aspecte: - acest studiu de oportunitate se referă la un contract de concesiune încheiat pentru 8 ani de zile; - contractul de delegare de gestiune ce urmează a fi atribuit are o durată de 5 ani de zile; - nu s-a realizat nici o corelare între studiul de oportunitate și documentația de atribuire. Contestatorul susține că fără un manual de utilizare în care să se regăsească parametrii tehnici și cantitatea maximă care poate fi procesată nu își poate da seama care este capacitatea maximă a instalației, aspecte care nu se regăsesc într-un mod clar în caietul de sarcini sau studiu de oportunitate. De asemenea, în documentația de atribuire nu se menționează care este capacitatea proiectată iar autoritatea contractantă nu a pus la dispoziție Manualul de operare a instalațiilor pentru a se verifica și stabili dacă toate datele din documentația de atribuire sunt realiste, corecte și sustenabile. Astfel, nici la acest moment, după publicarea adresei nr. 1122/........., documentația de atribuire nu este clară în ceea ce privește aceste cantități estimate care au fost avute în vedere la momentul calculării valorii estimate a contractului, precum și a tarifului maximal impus, iar operatorii economici nu își pot întocmi oferta în această lipsă de transparență. Atât timp cât există o lipsă de transparență iar datele din documentația de atribuire arată că există o discrepanță între capacitatea stației și cantitățile ce urmează a fi procesate, în opinia contestatorului este evident că nimeni nu își se poate asuma procesarea unei cantități mai mari decât capacitatea instalațiilor din complex. Ipotetic vorbind, dacă s-ar accepta o astfel de situație nu s-ar putea recupera costurile fixe, iar contractul ar fi nesustenabil. Așadar, dacă se adună cantitățile totale de deșeuri care urmează a fi procesate în complexul .........-.................., rezultă o medie a cantităților pe 8 ani (perioada studiului de oportunitate) de 20.666,66 tone/an, pe când capacitatea de procesare a complexului .........-.................. este de ..........675 tone/an (așa cum rezultă din adunarea tuturor capacităților declarate ale stațiilor Complexului). 7

Invocând dispozițiile art. 62 și art. 71 alin. (1) din Legea nr. 100/........., contestatorul arată că se critică această lipsă de transparență și neclaritate legată de cantitatea de deșeuri ce urmează a fi prelucrat, criticile raportându-se și la cele două valori menționate (de 20.666,66 tone/an sau de ..........675 tone/an), acestea nefiind sustenabile întrucât acestea în mod evident depind de modul în care a fost gestionat contractul de achiziție în temeiul cărora au fost construite stațiile din Complex a căror administrare se atribuire prin prezentul contract. Contestatorul invocă și lipsă de transparență și neasumare a autorității contractante prin neintroducerea nici unui risc, pe de o parte față de nefuncționalitatea stațiilor (deși autoritatea afirmă că acestea funcționează la capacitatea de ..........675 tone/an această cifră nu rezultă din exploatarea acesteia ci din calcule matematice care, de obicei, se dovedesc a nu reflecta realitatea practică - risc pe care doar autoritatea contractantă ar trebui să îl suporte întrucât aceasta a fost parte în contractul în temeiul căruia au fost construite stațiile din Complexul .........-..................) iar, pe de altă parte, față de nerealizarea cantităților prognozate (în egală măsură nici acest risc nu a fost prevăzut în documentația de atribuire, deși depinde de mai mulți factori care pot fi influențați de acțiunea autorității contractante: volumul de deșeuri selectat de operatorul de colectare și transport, modul în care populația selectează deșeurile, calitatea deșeurilor care ar putea determina o cantitate mai mică de compost decât cel preconizat etc). În atare situație, autoritatea contractantă menționează faptul că „Posibilitatea ca echipamentele să se strice este extrem de mică având în vedere că sunt noi și se pleacă de la prezumția că achiziția a fost făcută corespunzător și nu invers. În cazul în care apar disfuncționalități în funcționarea stației acestea vor fi remediate de persoana juridică din cauza cărora au apărut”. Contestatorul consideră că autoritatea contractantă trebuia să menționeze riscurile în matricea riscurilor din documentația de atribuire. În opinia contestatorului este evident că modul de operare al instalației trebuie să se facă în conformitate cu Manualul de operare, iar orice abatere care se dovedește a fi cauzată de către operatorul instalației se va suporta de către delegat. O astfel de situație este prevăzută (chiar dacă nu este clară și cuantificată în mod corect - fapt pe care l-a contestat), potrivit matricei riscului nr. 5 Parametri proiectați ai instalației Scăderea gradului de atingere al parametrilor proiectați ai serviciului sunt în sarcina delegatului, prin urmare deja există o prevedere în cadrul documentației care să acopere situația la care face trimitere autoritatea contractantă, însă și autoritatea contractantă trebuie să-și asume în totalitate riscul de neadecvare a Stației mixte întrucât dacă pe de o parte Stația nu se ridică la nivelul standardelor tehnice expuse în cadrul Manualului de operare a stațiilor sau pe de altă parte se defectează instalația cu toate că a fost operată conform Manualului de operare, atunci însă, cel responsabil nu este delegatul, ci 8

autoritatea contractantă, iar acest risc nu poate fi asumat de către operatorul stației de compostare. Prin urmare, în lipsa unei identificări, cuantificări și remedieri clare a riscurilor nu există transparență în ceea ce privește riscurile, obligațiile, asumările și sustenabilitatea contractului. De asemenea, contestatorul menționează că, dacă calculează valoarea cantității de deșeuri estimate, raportat la valoarea estimată a contractului, cât și la tariful maximal impus se va ajunge la următoarele calcule: - 2.509..........,55 lei (valoarea anuală estimată a contractului: 12.54'9.107,75 lei/5 ani) : .........,63 lei/tonă (tariful maximal impus) = 20.466,......... tone/an (valoare care nu se regăsește nicăieri); - 20.666,66 tone/an (valoarea cantității de deșeuri estimată în Studiul de fezabilitate și Anexa ......... la Caietul de sarcini) x .........,63 lei/tonă (tariful maximal impus) = 2.534.352,51 lei/an (valoarea estimată anuală a contractului - pentru 5 ani rezultă o valoare de 12.671.762,57 lei); - ..........675 tone/an (valoarea cantității de deșeuri estimată în cuprinsul Caietului de sarcini) x .........,63 lei/tonă (tariful maximal impus) = 1.431.705,25 lei/an (valoarea estimată anuală a contractului - pentru 5 ani rezultă o valoare de 7.158.526,25 lei). Așadar, contestatorul arată că pe lângă această neconcordanță, valorile impuse contrazic celelalte date ale contractului, determinând o nesustenabilitate a contractului întrucât nu se va putea niciodată respecta indicatorul de performanță de a se sigura capacitatea stației de complexe la o capacitate de 90%. În atare condiții, contestatorul solicită Consiliului ......... de atribuire astfel încât să existe o transparență în ceea ce privește aceste date, o sustenabilitatea a acestora precum și o corelare cu celelalte date (matricea riscurilor, indicatorii de performanță etc.) din documentația de atribuire. În ceea ce privește studiul de oportunitate, contestatorul menționează că, calculele aferente tarifului se raportează la derularea contractului de delegare pe o perioadă de 8 ani, în timp ce contractul de delegare ce face obiectul acestei proceduri are o durată de 5 ani. Invocând prevederile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 100/........., contestatorul susține că, în speța de față, studiul de fundamentare este în realitate studiul de oportunitate pentru organizarea procedurii de atribuire a contractului de delegare a gestiunii serviciului de Operare a Instalațiilor de Tratare a Deșeurilor din Județul ......... întocmit în Noiembrie 2015 și care a fost atașat documentației de atribuire. Potrivit acestui studiu de oportunitate (care reprezintă în realitate o analiză a tuturor stațiilor de transfer, stațiilor de compostare și stațiilor de reciclare din județul .........) la pag. 10 se menționează: „Astfel, a fost considerată în costurile de operare amortizarea investițiilor solicitate operatorilor și pe care aceștia le vor utiliza în furnizarea serviciului. Perioada de amortizare luată în calcul în determinarea costurilor sistemului, în studiul de fezabilitate ce a stat la baza deciziei de 9

finanțare, este de 8 ani (96 luni). Recomandăm această perioadă deoarece o perioadă de amortizare mai scurtă ar conduce creșterea costurilor fixe anuale și, implicit, a costurilor ce urmează a fi suportat de utilizatorul final”. Față de acest aspect, contestatorul consideră că nu se poate ignora importanța studiului de oportunitate și faptul că acesta realizează o estimare a costurilor contractului de concesiune și amortizarea acestuia astfel încât atât autoritatea contractantă cât și operatorul economic să obțină un câștig (redevența - pentru autoritatea contractantă și profitul - pentru operatorul economic). În speța de față, potrivit Cap. II.3) Durata Contractului/Acordului Cadru/SAD sau Termenul pentru finalizare durata contractului de delegare de gestiune este de „60 luni începând de la data atribuirii contractului / emiterii ordinelor de începere a serviciilor sau lucrărilor”, respectiv 5 ani. Astfel, în urma acestor neconcordanțe, contestatorul nu înțelege cum se va asigura amortizarea investițiilor proiectului dacă tariful a rămas același, însă perioada de diminuare a contractului s-a diminuat. Așadar, este evident că reducerea perioadei de derulare a contractului de 5 ani nu determină în nici un caz același tarif, aceeași redevență sau aceleași costuri ca cele estimate în studiul de oportunitate care prevederea durata contractului de 8 ani; calculele financiare realizate în cadrul studiului de oportunitate, care se regăsesc și în valoarea estimată a contractului au fost raportate la o durată de 8 ani astfel încât doar respectându-se această durată se poate ajunge la închiderea cheltuielilor financiare și la echilibrul prognozat. Contestatorul susține că nu a criticat „durata contractului de 5 ani”, ci că, deși documentația de atribuire se raportează la studiul de oportunitate și preia toate datele din cadrul acestuia (care erau specifice unui contract de 8 ani) totuși autoritatea contractantă nu adaptează această documentație și nici costurile și tariful maximal impuse la această nouă perioadă de 5 ani. Practic, se constată că autoritatea contractantă a luat toate datele din studiul de oportunitate calculate în raport de 8 ani și le-a impus prin documentația de atribuire fără însă a le adapta proporțional la cei 5 ani de delegare de gestiune. Astfel, dacă autoritatea contractantă a luat în cadrul calculului estimării contractului, doar primii 5 ani de derulare prezentați în studiul de oportunitate, contestatorul își pune întrebarea de ce tariful, costurile și celelalte aspecte calculate în studiul de oportunitate sunt menținute în totalitate cu toate că, calculele din studiul de oportunitate a avut în vedere o durată contractuală de 8 ani indicând foarte clar faptul că „o perioadă de amortizare mai scurtă ar conduce creșterea costurilor fixe anuale și, implicit, a costurilor ce urmează a fi suportat de utilizatorul final”. Contestatorul consideră că din moment ce în studiul de oportunitate s-a menționat că estimarea atât a duratei contractului de 8 ani cât și că estimarea tarifelor se raportează la amortizarea investițiilor și a costurilor operatorului economic, înseamnă că acestea există si se 10

regăsesc atât în studiu de oportunitate cât și în documentația de atribuire. Totodată, contestatorul arată că studiul de oportunitate face trimitere la faptul că „a fost considerată în costurile de operare amortizarea investițiilor solicitate operatorilor și pe care aceștia le vor utiliza în furnizarea serviciului. Perioada de amortizare luată în calcul în determinarea costurilor sistemului, în Studiul de Fezabilitate ce a stat la baza Deciziei de finanțare, este de 8 ani (96 luni)”; prin urmare, estimarea s-a raportat la recuperarea costurilor pe care operatorul economic le va realiza în vederea administrării respectivei stații complexe precum și de investițiile solicitate operatorilor. Or, atâta timp cât autoritatea contractantă a solicitat aceleași investiții din partea operatorilor (legate de resursa umană, de resursele materiale etc.) ca cele stabilite în cadrul studiului de oportunitate, este evident că datele din cadrul documentației nu sunt proporționale cu amortizarea costurilor pe o perioadă de 5 ani iar autoritatea contractantă putea să ia următoarele măsuri: - fie menținea în totalitate condițiile / criteriile / datele / informațiile din studiul de oportunitate, implicit în ceea ce privește durata contractului de concesiune și implicit tariful maximal propus; - fie modifica condițiile/criteriile/datele/informațiile din studiul de oportunitate și implicit estimările cu privire la valoarea contractului, a amortizării, a recuperării costurilor și a tarifului maximal propus raportându-le la o durată de 5 ani (o durată mai mică de executare a contractului decât cea din Studiul de oportunitate) și implicit să mărească tariful maximal impus întrucât perioada de amortizare și de recuperare a costurilor se reduce cu aproximativ o treime față de datele din Studiul de oportunitate. Astfel, nu se înțelege cum s-ar mai respecta echilibrul contractual de la momentul încheierii contractului (redevența și profitul estimat) atât timp cât chiar în studiul de oportunitate s-a menționat faptul că „o perioadă de amortizare mai scurtă ar conduce creșterea costurilor fixe anuale și, implicit, a costurilor ce urmează a fi suportat de utilizatorul final”, fiind evident că reducerea perioadei de derulare a contractului de 5 ani nu determină în nici un caz același tarif, aceeași redevență sau aceleași costuri ca cele estimate în studiul de oportunitate, care prevederea durata contractului de 8 ani. Totodată, costurile medii aferente acestui serviciu a fost calculat la 8 ani în studiul de oportunitate, astfel încât dacă aceste costuri medii s-ar fi calculat la o perioadă de 5 ani atunci este evident că acestea cresc și se modifică în mod clar. În atare condiții, contestatorul apreciază că documentația de atribuire încalcă principiul proporționalității întrucât deși durata contractului de concesiune a scăzut, tariful maximal indicat a rămas același (deși acesta este specific unui contract de concesiune de 8 ani). În ceea ce privește Matricea riscurilor, contestatorul consideră că aceasta este dezechilibrată, întrucât, pe de o parte, din cadrul matricei 11

riscurilor, lipsesc o serie de riscuri care au o mare influență asupra executării și suportabilității contractului iar, pe de altă parte, o serie de riscuri nu ar trebui să fie suportate de către operator. Invocând dispozițiile art. 71 alin. (1) din legea nr. 100/......... și art. 27 alin. (2) din Legea nr. 101/........., contestatorul subliniază că un contract de delegare de gestiune presupune stabilirea unui echilibru între riscurile și beneficiile asumate de către părți, iar documentația de atribuire trebuie să cuprindă o astfel de matrice a riscurilor, riscuri care trebuie să fie identificate, cuantificate și raportate la fiecare parte contractantă. Așa cum rezultă din Ghidul pentru Implementarea Proiectelor de Concesiune de Lucrări și Servicii din România aprobat prin Ordinul nr. 1........../9574/2009, aprobat de către Ministerul Finanțelor Publice și Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice, denumit în continuare „Ghidul”, Costul comparativ de referință (CCR) este format din: CCR brut + riscuri + considerații financiare suplimentare (pag. 108 din acest Ghid); acest Ghid a fost avut în vedere la întocmirea documentației de atribuire așa cum rezultă din studiul de oportunitate Contestatorul susține că, în cazul de față, matricea riscurilor prezintă următoarele neregularități: 1. Nu există nici o cuantificare a riscurilor (deși practica, doctrina și principiul transparenței impun o astfel de cuantificare, autoritatea contractantă a realizat doar o identificare simplistă și incompletă, fără însă a stabili pentru fiecare în parte o valoare concretă a pierderii în cazul în care s-ar implica acest risc), ceea ce e publicat în Matricea de riscuri din caietul de sarcini este total ......... de Matricea riscurilor cuprinsă în studiul de oportunitate (iarăși există o inconsecvență și o contradicție a informațiilor din cadrul documentației de atribuire). 2. Anumite riscuri nu pot fi alocate în sarcina ofertantului, întrucât ofertantul nu are nici o influență asupra acestora, în schimb autoritatea contractantă, în calitate de autoritate publică (ce este formată din toate unitățile administrativ teritoriale din județul .........) și de contractant al contractului de lucrări a stației de compostare are un control (oricât de mic) asupra riscului produs. Cum ar fi, spre exemplu:  fluctuația populației (riscul 1 de la pag. 81 din caietul de sarcini);  conformarea la indicatori (riscul 4 de la pag. 82 din caietul de sarcini);  inflația (riscul 14 de la pag. 84 din caietul de sarcini);  sustenabilitatea (riscul 15 de la pag. 84 din caietul de sarcini);  dobânzi bancare ulterioare atribuirii contractului (riscul 16 de la pag. 84 din caietul de sarcini); 12

 aprecierea tarifelor(riscul 17 de la pag. 84 din caietul de sarcini);  schimbări în sistemul financiar (riscul 18 de la pag. 84 din caietul de sarcini);  costul asigurării (riscul 21 de la pag. 85 din caietul de sarcini). De asemenea la art. 28 alin. (1) din Contract se menționează că „Delegatul declară și garantează că acceptă și încheie prezentul contract pe propriul său risc tehnic, economic și financiar și că este răspunzător atât în fața Delegatarului cât și, în unele situații, față de autoritățile competente pentru obligațiile asumate, furnizarea Serviciului si exploatarea Bunurilor de Retur conform prevederilor prezentului Contract”. Or, nici acest risc nu poate fi alocat în sarcina operatorului cu atât mai mult cu cât autoritatea contractantă este responsabilă de gradul de funcționare a Stației complexe ......... - .................. iar la momentul de față aceasta nu a pus la dispoziție manualul de operare a instalației si nici nu a asigurat o corectă identificare, cuantificare și distribuire a riscurilor. Contestatorul consideră că toate aceste riscuri nu pot fi asumate de către delegat întrucât acesta nu are nici un control asupra situației care ar putea determina apariția riscului, astfel încât nu poate fi obligat să suporte toate cheltuieli suplimentare care au rezultat ca urmare a îndeplinirii acestui risc. Mai mult, aceste riscuri nu sunt cuantificate și prin urmare nu există informațiile necesare pentru a realiza o estimare corectă a executării contractului și implicit a întocmirii ofertei 3. Nu sunt trecute în matricea riscurilor o serie de riscuri care au un impact major în executarea și sustenabilitatea contractului și care ar trebui să fie preluat de către autoritatea contractantă:  Riscul de neadecvare a Stației complexe .........-................... Acest risc se referă la estimarea capacității de compostare, sortare și transfer a instalației din complexul .........-.................. întrucât, deși autoritatea

contractantă

estimează

că

instalațiile

din complexul .........-.................. pot suportă o cantitate totala de ..........675 tone/an sau de 20.666,66 tone/an există posibilitatea ca, în realitate, instalația tehnică să poată asigura o cantitate de deșeuri mai mică decât cea estimată. Este evident că acest risc nu poate fi în sarcina operatorului economic, ci în sarcina autorității contractante întrucât acesta a fost parte în contractul de lucrări care a determinat construcția acestei instalații și ea este cea care a avut control asupra executării acestui contract.  Riscul nerealizării cantității și/sau a calității de deșeuri care intră în Stația complexe .........-................... Acest risc se referă la situația în care cantitatea de deșeuri estimată a intra în cadrul stației pentru a se realiza activitatea de compostare și sortare ar putea să fie mai mică decât cea estimată și/sau calitatea acesteia să fie în egală măsură inferioară față de cea estimată (ex. 13

deșeul să nu aibă gradul de umezeală necesar pentru a realiza compostul în condiții normale, deșeurile destinate sortării să fie contaminate cu deșeuri ce nu pot fi sortate etc.). Acest risc intră în sarcina autorității contractante întrucât aceasta are pârghiile necesare pentru a influența cantitatea și calitatea deșeurilor atât prin modul în care va fi atribuit contractul de colectare și transport deșeuri cât și prin modul coercitiv și preventiv prin care poate să fie educată populația în ceea ce privește colectarea deșeurilor  Riscul în ceea ce privește nerealizarea cantității de compost sau de deșeuri rezultate ca urmare a activității de sortare estimate precum și a reziduurilor ce trebuie transportate la depozitul conform. Acest risc se referă la cantitatea de compost ce va rezulta din prelucrarea deșeurilor în această Stație mixtă, precum și cea de reziduuri care va trebui să fie transportată la deșeul conform, cantități care depind în mod clar de modul în care a fost executată construcția instalației și gradul de performanță al acesteia, iar o evaluare greșită din partea autorității contractante a capacității acesteia nu poate reprezenta decât un risc în sarcina acesteia. Așadar, riscul pe output trebuie să fie în sarcina autorității contractante întrucât pe de o parte aceasta a realizat investiția instalației Stației mixte, iar pe de altă parte, aceste cantități de output sunt influențate și de cantitatea și calitatea de deșeuri ce intră în Stația mixtă de la .........-................... Contestatorul subliniază că aceste riscuri sunt esențiale în executarea și sustenabilitate contractului iar lipsa acestora din cadrul documentației de atribuire sunt o dovadă în plus a unei evaluări eronate a costurilor implicate pentru derularea contractului. Referitor la pct. 3 din adresa nr. 1122/........., contestatorul consideră că aceste aspecte nu au lămurit și nici nu au înlăturat criticile anterioare. Invocarea faptului că trimiterile la Ghidul pentru Implementarea Proiectelor de Concesiune de Lucrări și Servicii din România aprobat prin Ordinul nr. 1........../9574/2009, aprobat de către Ministerul Finanțelor Publice și ANRMAP ar fi incorectă întrucât acesta se referă la legislația în domeniul achizițiilor publice care a fost abrogată, subliniind faptul că: - studiul de oportunitate invocă aceeași legislație la care se referă ghidul, respectiv legislația privind contractele de concesiuni HG nr. 71/2006, OUG nr. 34/2006; - chiar studiul de oportunitate face trimitere la acest ghid la pag. 29: „procedura de delegare a gestiunii activităților de operare a stațiilor și instalațiilor de gestiune a deșeurilor din Județul ......... se va conforma prevederilor Ordinului ministerului finanțelor publice și Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice nr. 1........../9574/2009 privind aprobarea Ghidul pentru Implementarea Proiectelor de Concesiune de Lucrări și Servicii din România”; - dacă se consideră că SC ......... SA nu poate să facă trimitere la ghid, rezultă că studiul de fundamentare întocmit nu este actual și 14

nici elaborat pe o legislație actuală și prin urmare nu poate sta la baza unei documentații întocmite în temeiul Legii 100/........., ceea ce determină în egală măsură ......... întrucât sunt încălcate prevederile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 100/.......... În ceea ce privește riscul „Fluctuația populației”, contestatorul consideră că acesta este influențat de autoritățile locale, întrucât măsurile pe care acestea le-ar adopta la nivel local (prin reglementări locale, sau impunerea taxelor/impozitelor sau altor măsuri administrative) au o influență mare față de populație (creșterea nivelului de trai determină și creșterea natalității, scăderea nivelului de trai determină și migrarea în masă în alte județe/țări etc.). Totodată, riscul „inflația” nu poate să fie în sarcina operatorului economic atât timp cât acesta nu are nici o influență asupra ei. Mai mult, autoritatea contractantă justifică impunerea acestui risc operatorului economic pe motiv că „având în vedere prevederile din documentația de atribuire cu privire la actualizarea tarifului”. Or, și acest aspect de actualizarea a tarifului doar raportat la o perioadă ulterioară celui de-al treilea an, a fost deja criticat, întrucât încalcă dispozițiile Ordinului nr. ........./.......... În ceea ce privește riscul „conformarea la indicatori”, contestatorul precizează că a criticat acest risc având în vedere că atât timp cât indicatorii de performanță nu sunt detaliați, cuantificați corect și justificați, atunci delegatul nu poate să-și asume neîndeplinirea lor, cu atât mai mult cu cât nu există niciun risc privind neadecvarea stațiilor de transfer. Referitor la riscul „sustenabilității”, contestatorul menționează că autoritatea contractantă are o influență majoră asupra acestuia întrucât ea este cea care stabilește valoarea estimată a contractului, cantitățile și tarifele preconizate, inclusiv câștigurile estimate. Or, atât timp cât autoritatea estimează cantități nerealiste/nedovedite, precum și câștiguri nerealiste, nerealizarea acestora nu poate fi direcționată în sarcina delegatului. Or, autoritatea contractantă este cea responsabilă pentru corectitudinea datelor din documentația de atribuire iar estimarea greșită a costurilor și câștigurilor trebuie să fie suportată de către aceasta. Contestatorul consideră că cerințele privind personalul de specialitate ce trebuie să fie ofertat sunt disproporționate față de necesarul ce poate asigura derularea contractului în condiții optime. Astfel, în cadrul fișei de date la cap. III.2.3.a) Capacitatea tehnica si/sau profesională Cerința nr. 3, au fost impuse următoarele: „manager parc auto: 2 persoane cu studii superioare și cu experiența în organizarea activităților specifice parcului auto, care vor răspunde de utilajele și mijloacele de transport regăsite la nivelul fiecăreia dintre cele 2 stații”. Contestatorul consideră că acest manager nu este necesar și determină cheltuieli nejustificate operatorului în întocmirea ofertei având în vedere că în caietul de sarcini s-au solicitat doar asigurarea a 4 utilaje. Or, atât timp cât se solicită un manager de contract, contestatorul 15

consideră că nu este necesar și justificat în mod obiectiv solicitarea a doi manageri pentru parcul auto iar, pe de altă parte, nici ca aceste două persoane să fie cu studii superioare (care implică cheltuieli mult mai mari decât persoane cu studii medii ce ar putea asigura controlul asupra acestui mic parc auto). Dacă totuși se consideră că este nevoie de o persoană responsabilă pentru cele 4 utilaje separat de managerul de contract, această persoană ar putea avea studii medii, iar nu superioare. De asemenea, în documentația de atribuire, nu s-a permis cumulul de funcții menționându-se în cadrul acestei cerințe, faptul că: „Se vor nominaliza persoane diferite pentru fiecare din pozițiile solicitate. Ofertele în care nu se vor nominaliza persoane diferite pentru fiecare post vor fi respinse”. În ceea ce privește cerința: „manager servicii colectare: 2 persoane cu studii superioare din care cel puțin o persoana cu studii superioare și cu experiența în participarea în cel puțin un contract în care a avut responsabilități similare.” În acest sens, contestatorul menționează că prezentul contract nu presupune activități de colectare a deșeurilor astfel încât este disproporționată această cerință față de obiectul contractului. Prin urmare, nici din acest punct de vedere nu se justifică impunerea a doi manageri, dar nici ca aceștia să aibă studii superioare Contestatorul consideră că ajustarea tarifului nu este conformă cu dispozițiile Ordinul A.N.R.S.C. nr. ........./........., întrucât se va realiza doar după primii trei ani de derulare iar autoritatea contractantă a prevăzut că ajustarea redevenței cu rata inflației să se realizeze anual, determinându-se în acest sens un dezechilibru contractual. Astfel, potrivit Cap. II.4) din fișa de date a achiziției: „Ajustarea prețului contractului”: „Ajustarea tarifelor unitare se poate propune începând cu al treilea an de derulare a contractului, fără să depășească tarifele maxime aprobate atât prin Studiul de Fundamentare cât și prin Contractul de Finanțare, fără a contravine Contractului de Finanțare” și în același timp se menționează că ajustarea prețului se va face în conformitate cu Dispozițiile Ordinului ANRSC nr. ........./.......... De asemenea, este indicată și o formulă de ajustare, respectiv: V=V (0) x C (A), în care V reprezintă valoarea ajustată a prețului unitar ofertat; V (0) reprezintă valoarea preturilor unitare declarate în propunerea financiară; C (A) reprezintă coeficientul de ajustare care urmează să fie aplicat. Mai mult, aceleași condiții de asigurare a ajustării se regăsesc și în Contract, cu mențiunea că suplimentar se specifică la art. 6 lit. c) faptul că „Delegatul are următoarele drepturi: (...) c) să solicite ajustarea tarifului existent în raport cu evoluția generală a prețurilor și tarifelor din economie, începând cu al 3-lea an de derulare”. Aceeași cerință restrictivă este menționată la art. 10 alin. (3) din contract potrivit căruia „Tarifele vor fi modificate sau ajustate numai cu aprobarea Consiliului Județean, în funcție de influențele intervenite în costurile de operare. Ajustarea tarifelor unitare se poate propune începând cu al treilea an de derulare a contractului, fără să depășească tarifele maxime aprobate 16

atât prin Contractul de Finanțare, Studiul de Fundamentare cât și prin Studiul de Oportunitate, aprobate prin Hotărâre de Consiliu. Ajustarea prețului contractului se va putea face anual, începând cu al treilea an de derulare a contractului, cu parametrul de ajustare „indicele prețurilor de consum” comunicat de Institutul Național de Statistică. Formula de ajustare este: V=V (0) x C (A), în care V reprezintă valoarea ajustată a prețului unitar ofertat; V(0) reprezintă valoarea prețurilor unitare declarate în propunerea financiară; C(A) reprezintă coeficientul de ajustare care urmează să fie aplicat”. Față de cele mai sus menționate, contestatorul consideră că limitarea ajustării prețului (ce reprezintă același lucru cu modificarea tarifului prevăzută la art. 13 - art. 18 din Normele metodologice aprobate prin Ordinul ........./.........) la situații care exced legislației specifice în domeniul salubrizării, reprezintă o încălcare a principiului proporționalității și determină restricționarea concurenței. Astfel, se constată că autoritatea contractantă a limitat, fără nici o justificare obiectivă, accesul la procedura de atribuire prin invocarea faptului că ajustarea se va realiza începând cu al 3-lea an de derulare, atât timp cât Normele Metodologice aprobate prin Ordinul ANRSC nr. ........./......... nu stabilesc o astfel de restricționare, ci limitează ajustarea la momentul și condițiile de realizare a ajustării iar nu la o anumită perioadă. În opinia contestatorului, impunerea unei astfel de condiții este discriminatorie, fără nici o justificare obiectivă și încalcă legislația în domeniul ajustării tarifelor în cazul contractelor de delegare a serviciilor de salubrizare. Contestatorul susține că, prin limitarea posibilității de ajutare a tarifului, se încalcă dispozițiile Normelor Metodologice aprobate prin Ordinul ANRSC nr. ........./......... astfel încât această cerință este discriminatorie, disproporționată, încalcă principiul tratamentului egal și restricționează concurența, cu atât mai mult cu cât autoritatea contractantă a impus în cadrul Contractului la art. ......... alin. (7) „Cuantumul redevenței se va actualiza anual cu indicele preturilor de consum ("IPC") comunicat de Institutul Național de Statistică”. Așadar, este astfel inechitabil și într-un dezechilibru contractual ca doar pentru autoritatea contractantă să se asigure ajustarea redevenței anual, în schimb față de SC ......... SA să se aștepte 3 ani pentru a opera pentru prima data ajustarea. Pe de altă parte, în caietul de sarcini, la pag. 123 se menționează faptul că „Indexarea se va face cu indicele prețurilor de consum comunicat de INS, începând cu anul al șaselea al delegării”, în condițiile în care durata de executare a contractului este de 5 ani. Privitor la măsura de remediere de la punctul 6 din adresa nr. 1122/........., care permite ajustarea redevenței în același mod ca și ajustarea tarifului, respectiv după al 3-a an de operare, contestatorul menționează că, deși prin acest mod se ajunge la un echilibru financiar, totuși nu poate fi de acord cu limitarea majorării/ajustării tarifului la tariful maximal prevăzut în contractul de finanțare și mai mult o ajustare / modificare care să fie limitată la al 3-lea an, întrucât se încalcă 17

Ordinul ........./.......... Mai mult, dacă s-ar lua în considerare cele menționate de autoritatea contractantă, respectiv că trebuie să se țină cont de contractul de finanțare, atunci se ajunge la situația existenței a încă unui risc care nu a fost prevăzut de către autoritatea contractantă în documentația de atribuire și care depinde în totalitate de modul în care a fost gestionat contractul de finanțare, respectiv riscul de depășire a tarifului estimat în contract, risc ce ar trebui să fie indicat și să fie asumat de către autoritatea contractantă, aceasta fiind cea care trebuie să suporte orice depășire a tarifului prevăzut în contractul de finanțare. Contestatorul precizează că în cadrul documentației de atribuire fie sunt menționate informații contradictorii, neclare sau care determină interpretări, fie lipsesc anumite informații care sunt esențiale pentru întocmirea ofertei, după cum urmează:  În caietul de sarcini la pag. 13-4 se face vorbire despre un număr de 76.635 de locuitori astfel: ( a) Zona 3 ......... 43.104 de locuitori împărțiți în felul următor: urban-9.260 locuitori rural-33.844 locuitori, b) Zona 4 ..................: 33.531 de locuitori împărțiți astfel: urban-5979 de locuitori și rural 27.......... locuitori). La art. ......... din caietul de sarcini populația deservită este de 73.......... de locuitori. Așadar, exisă o contradicție între date și o lipsă de transparență a valorii care a fost avută în vedere la stabilirea valorii estimate a contractului, și implicit a tarifului maximal. De asemenea, la pag. 196 din caietul de sarcini pentru calculul numărului de locuitori se are în vedere Anexa 3 de la caietul de sarcini, anexă care nu cuprinde nici o informație cu privire la numărul de locuitori, ci se referă la contractele care vor fi în vigoare la momentul încheierii contractului de delegare. Așadar, contestatorul apreciază că trimiterile la această anexă sunt la fel de contradictorii ca și valorile ce nu sunt clare, solicitând în acest caz corectarea informațiilor pentru a se putea întocmi o ofertă sustenabilă. Se impune eliminarea indicatorilor de performanță care nu corespund cu obiectul contractului, iar cei rămași trebuie modificați astfel încât să fi adaptați atât la cantitățile de deșeuri previzionate a fi procesate (la fluxul de deșeuri), precum și capacitățile de prelucrare a deșeurilor cât și la fiecare activitate în parte (se poate observa că unele activități au indicatori de performanță iar altele nu - cum este cazul indicatorului de performanță nr. 2.5 din Anexa 1 la caietul de sarcini care se raportează doar la „folosirea stației de transfer la capacitatea proiectată” - 90%, dar nu se regăsește acest indicator față de celelalte stații din Complex etc.). Mai mult, pe de o parte, Anexa 8 la contract nu se 18

regăsește în documentația de atribuire iar, pe de altă parte, în cadrul anexei nr. 1 la caietul de sarcini (ce reprezintă indicarea tuturor indicatorilor de performanță pe care operatorul economic trebuie să-i includă în oferta sa) sunt menționați indicatori care nu sunt corelați cu toate activitățile din contract.  La art. ......... alin. (2) din contract se menționează faptul că: „redevența devine exigibilă de la data de începere a contractului și va fi plătită în tranșe trimestriale egale în contul notificat de Delegatar, până la data de 15 ale primei luni următoare trimestrului pentru care trebuie efectuată plata. Plata redevenței pentru primul trimestru va fi efectuată înainte de data de 15 a celei de-a patra luni calculate de la data de începere a contractului si așa mai departe”. Pe de altă parte, la pag. 125 din caietul de sarcini se menționează că: „delegatul va plăti delegatarului, trimestrial, o sumă reprezentând o pătrime din redevența anuală datorată Delegatarului și penalizările sau despăgubirile stabilite de acesta pentru perioada scursă de la ultima plată. Plata se va face de cel mult 30 de zile de la emiterea documentelor de plată de către Delegatar”. Așadar, nu se înțelege dacă 1/4 din redevență este penalitate sau nu, astfel încât contestatorul solicită să se menționeze clar fi fără echivoc modul de plată al redevenței, precum și modul de calcul al acesteia.  La Cap. IV.4.1 din fișa de date se menționează faptul că: „Se va propune un număr realist de programe pe care ofertantul considera ca le poate promova si susține, independent sau alături de autoritatea contractantă care să identifice date concrete până la care ofertantul va face acțiunile de conștientizare/ informare a publicului cu privire la activitatea gestionată în conformitate cu contractul. Se va descrie modul concret în care ofertantul intenționează să acționeze pentru derularea cu succes a acestor programe, menționând, unde este cazul, care este rolul autorității contractante”. În acest caz nu se detaliază ce anume înseamnă „număr realist de programe”. Nu se oferă nici o detaliere a criteriilor de departajare a ofertelor referitor la acest criteriu și nici modul în care această cerință trebuie să fie îndeplinită. Exprimările generaliste care lasă loc de interpretări determină lipsa de transparență; exprimarea „Măsuri pentru creșterea cotelor de reciclare și îndeplinirea țintelor privind, reducerea cantităților impuse prin Programul de Gestionare a deșeurilor” este una mult prea vagă. Prin urmare, contestatorul solicită să se menționeze clar, fără echivoc la ce anume s-au referit cerințele susmenționate.  Modul în care este explicitată Anexa 4 - Inventarul bunurilor mobile și imobile, proprietate a Delegatarului, concesionate Delegatului pe întreaga durată a contractului, care sunt bunuri de retur din caietul 19

de sarcini. Astfel, deși la pag. 45, pag. 47 și pag. 55 din caietul de sarcini se menționează că autoritatea contractantă pune la dispoziție următoarele bunuri: containere de 1,1 mc, containerele de 40 mc si utilajele (camion transport, încărcătoare, motostivuitoare, etc), în anexa nr. 4 nu sunt indicate, motiv pentru care nu se înțelege, pe de o parte, dacă aceste bunuri sunt în realitate puse la dispoziție de către autoritatea contractantă iar, pe de altă parte, nu se înțelege nici dacă aceste bunuri ce sunt puse la dispoziție trebuie să fie predate înapoi la finalizarea contractului, în condițiile în care nu se regăsesc în anexă. De asemenea, tot în Anexa 4 se menționează: „predarea stației complet echipate”, fără a se menționa un inventar a ceea ce înseamnă o „stație complet echipată”.  În egală măsură documentația de atribuire nu cuprinde informații care sunt importante pentru întocmirea ofertei, cum este cazul anexelor la contract, care nu se regăsesc în documentația de atribuire.  Indicatorii de performanță din anexa 8 la contract nu sunt publicați în documentația de atribuire, iar în regulamentul de salubrizare sunt detaliați per total activitate și nu sunt nominalizate penalitățile sau condițiile de reziliere în cazul neîncadrării în indicatori. O astfel de lipsă de claritate și transparență afectează modul în care operatorii economici își întocmesc ofertele.  Potrivit art. 28 alin. (6) din contract: „Nerespectarea de către Delegat a obligațiilor sale de realizare a Investițiilor la care s-a angajat prin prezentul Contract (dacă acestea vor deveni incidente), astfel cum sunt detaliate în Anexa nr. 7 la prezentul Contract („Programul de investiții”), inclusiv întârzierile înregistrate fata de termenele de realizare a investițiilor, prevăzute in Programul de Investiții, va atrage, pe lângă dreptul Delegatarului de a rezilia prezentul Contract conform Articolului 38 („Rezilierea Contractului"), și obligația Delegatului de a plați Delegatarului penalități după cum urmează: a) penalități de 10% din valoarea investiției nerealizate pentru întârzieri la finalizarea acesteia mai mici de 1 an fata de termenul prevăzut in Programul de Investiții (daca acestea vor deveni incidente); b) penalități de 25 % din valoarea investiției nerealizate pentru fiecare an calendaristic de întârziere, calculați de la data la care investiția era prevăzută a fi finalizata în Programul de Investiții (dacă acestea vor deveni incidente)", în condițiile în care, potrivit Capitolului „Anexele prezentului contract”, la Anexa nr. 7 - Programul/Lista de Investiții, se menționează că „la momentul preluării nu există investiții, dacă acestea vor fi incidente pe parcurs această listă se va completa în consecință”, contestatorul apreciază că este evident că nu se justifică clauze sus menționate. 20

Având în vedere aceste aspecte contestatorul solicită anularea/ revocarea clauzei întrucât dacă se fac pe parcurs investiții, în mod evident se va ajunge la un dezechilibru financiar în sensul că pe de o parte această clauză intră în contradicție cu secțiunea privind ajustarea prețului care se poate realiza doar ulterior primilor 3 ani și doar până la nivelul tariful maximal iar, pe de altă parte, tariful implică și costuri cu amortizarea și, atât timp cât pe parcursul executării contractului intervin noi costuri (fără indicarea în concret a modului în care se vor acoperi acestea și fără indicarea/cuantificarea/explicitarea/atribuirea unor riscuri care să impună apariția acestor investiții), acestea trebuie să fie recuperate prin creșterea tarifului (situație care nu este lămurită la momentul de față). De asemenea, în caietul de sarcini la pagina .........: „Monitorizarea și acceptarea intrărilor”, este prevăzută facturarea dublă doar pentru deșeurile neconforme compostabile. Or, pentru respectarea principiului tratamentului egal și a proporționalității deșeurilor ce intră în Complex pentru activitatea de transfer și sortare trebuie să li se aplice același principiu. În acest sens, contestatorul solicită corelarea acestei prevederi din caietul de sarcini cu obiectul contractului, respectiv indicarea acestor principii și față de celelalte activități (de transfer și de sortare). De asemenea, contestatorul menționează că o altă neclaritate constatată în cadrul documentației de atribuire se referă la programul de funcționare. Astfel, la pag 67 din caietul de sarcini se menționează că programul de funcționare este: „luni - sâmbătă 6:00 - 22:00”, însă, această informație este în contradicție cu perioada de primire în stațiile de transfer amintită la pag 59 din caietul de sarcini unde se menționează un program de „luni - sâmbătă 6:00 - 18:00”. De asemenea, un alt exemplu de prevedere din documentația de atribuire care determină nelămuriri și necorelări față de restul informațiilor, se regăsește la art. 6 lit. b) din Contract conform căruia: „să aplice la facturare tarifele de operare specifice activităților de compostare si transport către depozitul conform”. Or, obiectul contractului nu privește doar activitatea de transport și de compostare, ci și de sortare și transfer. Totodată nu există precizat în caietul de sarcini sau contract tariful lei/tonă de depozitare la depozitul .........; singurul loc unde se regăsește este în studiul de oportunitate ca fiind un cost mediu de depozitare de 106,63 lei/tonă. Fluxurile de deșeuri nu sunt clare în sensul că nu sunt identificate corespunzător pentru a fi întocmite ofertele financiare. Contestatorul susține că nu se înțelege care sunt utilajele necesare pentru derularea contractelor întrucât nu există o listă clară, completă a acestora utilaje, astfel încât ar trebui să se menționeze clar și fără echivoc în documentația de atribuire aceste informații. Astfel, aceste utilaje nu se găsesc pe fiecare activitatea în parte: - la pag. 45 se menționează un camion transport containere (dar se menționează că se folosește doar pentru Stația de transfer); 21

- la pag. 44 se menționează un încărcător frontal (dar se menționează că se folosește doar pentru Stația de compostare); - la pag. 54-55 se menționează un încărcător frontal, un motostivuitor, un camion transport containere si un camion transport (dar nu se menționează dacă sunt singurele utilaje care se utilizează sau acestea trebuie adunate cu cele de la pag. 44 sau 45); În acest sens, contestatorul consideră că nu se înțelege câte utilaje sunt necesare pentru derularea contractului: fie 4 (cele de la pag. 54-55) fie 6 (cele de la pag. 44, pag. 45 și pag. 54-55). O astfel de informație este esențială pentru întocmirea propunerii financiare, respectiv pentru calcularea costurilor de salarizare și de operare și întreținere utilaje. În egală măsură documentația de atribuire nu cuprinde informații care sunt importante pentru întocmirea ofertei, cum este cazul listei de deșeuri acceptate în Complex, în tot cuprinsul caietului de sarcini se face referire la manual de operare a instalațiilor care vor fi puse la dispoziție la cerere și vor fi predate după semnarea contractului (or, documentația de atribuire trebuie să cuprindă toate datele necesare pentru întocmirea ofertei într-un mod transparent, iar acest manual de operare este esențial în derularea contractului și întocmirea ofertei), nu se regăsesc în documentația de atribuire toate anexele la Contract Referitor la pct. 9 din Adresa nr. 1122/........., contestatorul consideră că aceste aspecte nu au lămurit și nici nu au înlăturat criticile SC ......... SA, autoritatea contractantă menționând că: „nu există nici o neconcordanță în caietul de sarcini, ci o interpretare eronată și vădit rău intenționată din partea operatorului, întrucât, pe de o parte se menționează numărul total al persoanelor care generează fracția biodegradabilă și pe de altă parte se menționează numărul mediu anual al persoanelor aferente serviciului, ca urmare a integrării etapizate în sistemul Integrat de Deșeuri. Anexa 3 cuprinde localitățile ce vor fi deservite de stația ......... și sau la baza calculării numărului mediu anual ca urmare a integrării etapizate în sistemul integrat”. În opinia contestatorului, această afirmație este lipsită de fundament, deoarece numărul de locuitori este necesar pentru a putea calcula cantitatea de deșeuri colectată în vederea transportării și prelucrării acesteia, în stația de compostare. Din Anexa nr. 3 nu reiese calculul numărului populației respectiv, din valabilitatea contractelor prevăzute în cadrul acestei anexe, nu rezultă ce număr de populație deservește. În ceea ce privește afirmația autorității contractante conform căreia: „în cadrul documentației de atribuire nu există prevederi ambigue, ci operatorul refuză să înțeleagă niște elemente clare”, contestatorul menționează că indicatorii de performanță din contract sunt aferenți și altor activități, nu doar a celor care fac obiectul prezentului contract. Potrivit mai multor prevederi contractuale, indicatorii de performanță care trebuie respectați sunt cei din Anexa nr. 8 la caietul de sarcini dar și la Indicatorii de performanță prevăzuți în caietul de sarcini. Mai mult, aceștia sunt definiți prin exprimări generale 22

însă aceștia trebuie să fie adaptați la fiecare situație specifică prezentului contract în parte. Astfel, se impune a fi eliminați indicatorii care nu corespund, iar indicatorii rămași trebuie modificați astfel încât să fie adaptați la cantitățile de deșeuri previzionate a fi procesate (la fluxul de deșeuri), precum și capacitățile de prelucrare a deșeurilor. Pe de o parte, anexa 8 la contract nu se regăsește în documentația de atribuire, iar pe de altă parte în cadrul anexei nr. 1 la caietul de sarcini (ce reprezintă indicarea tuturor indicatorilor de performanță pe care operatorul economic trebuie să-i includă în oferta sa) sunt menționați indicatori care sunt specifici unei stații de sortare sau a unei stații de transfer. De asemenea, contestatorul consideră că documentația de atribuire cuprinde cerințe care nu sunt conforme cu Legea nr. 100/........., astfel: - Legea nr. 100/......... nu impune constituirea garanției de participare, astfel încât impunerea cuantumului de 250.000 lei de la Cap. III. 1.1.a) Garanția de participare este nelegală și chiar disproporționată față de valoarea contractului. Indicarea din cadrul adresei nr. 1122/......... a faptului că garanția de participare reprezintă 2% din valoarea contractului sunt irelevante atât timp cât nu există temei legal pentru impunerea unui astfel de procent; - impunerea unei declarații privind efectivul mediu al personalului și al personalului de conducere în ultimii 3 ani (completarea Formularului), cerință prevăzută la Cap. III.2.3.a) Cerința 2 din fișa de date este în afara prevederilor Legea nr. 100/........., sau în vreun alt act normativ de specialitate aplicabil în cazul de față; - Cerința 3 de la Cap. III.2.3.a) referitoare la lista cu personalul propus respectiv „În cazul în care oferta este depusă de o asociere de operatori economici, fiecare asociat va prezenta documentele menționate mai sus la lit. a)-c)” este pe de o parte ambiguă întrucât nu se înțelege la ce anume se referă, iar pe de altă parte dacă se referă la documentele aferente personalului propus atunci cerința este disproporționată întrucât la Cerința 6 din cap III.2.2 se menționează că „În cazul asocierii unui grup de operatori economici, îndeplinirea cerințelor privind situația economico- financiară, precum si capacitatea tehnică și profesională, se demonstrează prin luarea în considerare a resurselor tuturor membrilor grupului”; - o altă încălcare a Legii nr. 100/......... este aplicarea criteriul de atribuire „Prețul cel mai scăzut” deși potrivit art. 86 din Legea nr. 100/........., nu se mai permite un astfel de criteriu. Totodată, contestatorul subliniază că nu se regăsesc condițiile în temeiul cărora se realizează evaluarea, modul în care vor fi evaluate ofertele, criteriile acesteia și care sunt motivele pentru care se va elimina o ofertă. Astfel, în speța de față, autoritatea contractantă ar fi trebuit să menționeze clar și fără echivoc care sunt cerințele pentru care o ofertă va fi descalificată și care sunt cerințele pentru care oferta va fi considerată admisibilă. 23

În ceea ce privește măsura de remediere luată de către autoritatea contractantă în cuprinsul adresei nr. 1122/........., respectiv: „Cerințele impuse în caietul de sarcini vor fi considerate minimale. Se vor furniza orice informații considerate semnificative pentru evaluarea corespunzătoare a propunerii tehnice. (...) Se acceptă modificări sau completări ale propunerii tehnice în condițiile legii”, contestatorul consideră că este neclară și încalcă transparența întrucât nu sunt indicate condițiile în temeiul cărora se vor respinge/admite ofertele. În condițiile în care, în cadrul adresei nr. 1122/......... autoritatea contractantă menționează că nu va modifica termenul limită de depunere a ofertelor deși se păstrează aceeași neclaritate a informațiilor din documentația de atribuire, iar măsurile de remediere sunt întocmite în același mod arbitrar, contestatorul consideră că autoritatea contractantă nu urmărește să publice o documentație transparentă cu un mod obiectiv de evaluare. Cu privire la Contract, contestatorul precizează că acesta conține clauze abuzive, respectiv: „Toate contractele a căror valoare depășește echivalentul în Lei al sumei de 5000 € (cincimii euro) încheiate de către Delegat după data intrării în vigoare, trebuie să includă o clauză care să stipuleze în mod expres că Delegatarul are dreptul să preia și să continue astfel de contracte care sunt încă în vigoare la data încetării prezentului Contract, indiferent de modul în care ar fi încetat acesta și indiferent daca aceasta preluare constituie o cesiune sau o novație a acestora. Delegatul va notifica Delegatarului/.................. ......... despre toate aceste contracte și le va furniza copii ale acestor contracte imediat după semnarea acestora de către Delegat. (2) Toate contractele sau înțelegerile de orice fel ce vor fi încheiate între Delegat și un Afiliat trebuie, indiferent de valoarea sau durata lor, să fie încheiate, cu aprobarea Delegatarului........., pe o baza strictă și în termeni comerciali (această aprobare nefiind reținuta sau întârziată în mod nejustificat). Orice nerespectare de către Delegat a prevederilor prezentului alineat va constitui o încălcare a prezentului Contract de către Delegat, iar Delegatarul va fi îndreptățit să rezilieze Contractul conform Articolului 38 („Rezilierea Contractului”). (3) Delegatul va respecta avizul conform emis de Delegatarul/......... pentru toate contractele pe care le încheie pentru vânzarea Deșeurilor Reciclabile, conform Articolului 8 („Obligațiile Delegatului”) din prezentul Contract”. În opinia contestatorului, toate aceste clauze sunt abuzive întrucât autoritatea contractantă se implică într-un raport contractual dintre operator și terțele persoane. Un astfel de control nu se justifică întrucât această ingerință a autorității contractante intră în contradicție cu responsabilitățile pe care delegatul le are în ceea ce privește derularea contractului. Acest control suplimentar impus de autoritatea contractată este arbitrar, nejustificat și poate determina abuzuri pe parcursul derulării contractului, afectând în mod concret modul de prestare a serviciului existând pericolul ca din cauza refuzului nejustificat de a 24

aproba contractele derulate de delegat, executarea contractului să ajungă într-un impas. Așadar, autoritatea contractantă nu poate interveni în derularea contractelor pe care delegatul le va încheia cu terții, și cu atât mai puțin să impună aprobarea prealabilă al acesteia față înainte de încheierea contractului. Pe de altă parte, preluarea contractului încheiat de către delegat cu terțele persoane de către autoritatea contractantă ulterior duratei contractului încalcă principul forței obligatorii a contractului precum și confidențialitatea acestor contracte față de terțele persoane (cum este cazul autorității contractante); astfel, contractele la care face trimitere autoritatea contractantă sunt cele pe care ofertantul declarat câștigător le-ar încheia cu terțele persoane pentru derularea contractului. Prin urmare, aceste contracte sunt încheiate între operatori economici față de care există obligația asigurării confidențialității clauzelor și informațiilor din contractele respective, situație care nu poate fi îngrădită printr-un contract la care terții nu iau parte, sens în care, devine evidentă restricționarea la participarea la procedură utilizând anumite clauze care nu sunt justificate în mod obiectiv și care încalcă în egală măsură principiul confidențialității și al forței obligatorii ale contractului. De asemenea, contestatorul subliniază că autoritatea contractantă nu poate deține nici un control asupra contractelor încheiate între delegat și terțele persoane față de contractul de delegare de gestiune, respectivele contracte putând înceta în sensul clauzelor contractuale și exclusiv voința părților, iar nu în funcție de eventualele obligații pe care autoritatea contractantă le impune anterior încheierii contractului. Astfel, este încălcat principiul forței obligatorii a contractului („pacta sunt servanda”) în sensul că autoritatea contractantă deja a condiționat prin contractul de delegare de gestiune încheierea unor contracte independente dintre delegat și eventualii terți. Or, obligarea unui terț la contractul de delegare de gestiune de a transmite drepturile și obligațiile sale autorității contractante reprezintă o atingere a libertății de a contracta prevăzute de art. 1169 din Cod.civ. potrivit căruia „părțile sunt libere să încheie orice contracte și să determine conținutul acestora, în limitele impuse de lege, de ordinea publică și de bunele moravuri”. Astfel, dacă terțul operator economic (terțul) dorește ca respectivul contract să fie încheiat doar cu delegatul, fără a exista posibilitatea ca autoritatea contractantă să se substituie în drepturile și obligațiile delegatarului, dar totuși delegatul este obligat să îi impună acestui terț să facă ceea ce nu dorește, este evident că poate să apară situația în care respectivul operator economic să nu mai încheie contractul cu delegatul, determinându-se în acest caz o dublă încălcare a libertății de a contracta, această încălcare resfrângându-se atât asupra delegatului cât și asupra terțului. De asemenea, contestatorul consideră că sunt clauze abuzive și dispozițiile contractuale: art. 28 alin. (2), art. 28 alin. (4), art. 28 alin. (5), art. 28 alin. (6) și art. 28 alin. (7) precum și art. 37 și art. 38 din 25

Contract, întrucât se impun penalități și sancțiuni nerealiste care determină un dezechilibru contractual ce nu poate fi explicat în mod obiectiv. Mai mult, și art. 38.1.1 lit. k) din Contract – rezilierea contractului ca urmare a neplății tarifelor către depozit – este în egală măsură o sancțiune nejustificată întrucât acest motiv de reziliere nu are legătură cu obiectul contractului de față, referindu-se la raporturi juridice ce sunt încheiate între delegat și terțe persoane. Or, rezilierea contractului reprezintă o sancțiune doar pentru neîndeplinirea obligațiilor specifice prezentului contract. Contestatorul consideră că cele menționate în adresa nr. 1122/......... nu înlătură aceste critici ci fac trimitere, încă o dată, la contractul de finanțare, care nu poate influența această procedură atât timp cât acest contract nu este finanțat din fondurile dobândite prin încheierea respectivului contract de finanțare, iar pe de altă parte, în aceste condiții, este evident că autoritatea ar trebui să-și asume riscurile pe care contractul de finanțare le determină asupra prezentului contract. În opinia contestatorului, aceste clauze contractuale fie nu respectă echilibrul contractual, fie nu sunt specifice acestui tip de contract, fie nu pot fi justificate în mod obiectiv, fie sunt interpretabile și neclare, astfel încât solicită în principal să fie eliminate, iar în subsidiar să fie corectate astfel încât să determine un echilibru contractual precum și să nu se încalce nici un drept sau principiu din legislația în materie. În final, ținând cont de faptul că documentația de atribuire încalcă principiile prevăzute de legislația achizițiilor publice, precum și legislația în domeniu, contestatorul solicită Consiliului să admită contestația formulată, să constate veridicitatea aspectelor criticate și pe cale de consecință să decidă în sensul celor solicitate. În vederea soluționării contestației în cauză, prin adresa nr. 28548/20203/........./........., Consiliul solicită autorității contractante dosarul achiziției publice, în copie certificată, în conformitate cu dispozițiile art. 18, art. 20 din Legea nr. 101/........., coroborat cu art. 116 alin. (2) din Legea 100/........., precum și dovada respectării prevederilor art. 16 alin. (2) și art. 6 alin. (4) din Legea nr. 101/......... în termen de 5 zile lucrătoare de la data comunicării prezentei sub sancțiunea reglementată de art. 20 alin. (5) din actul normativ antemenționat. De asemenea, în situația în care autoritatea contractantă a adoptat vreo măsură de remediere, Consiliul a solicitat transmiterea dovezii respectării prevederilor art. 9 alin. (1) din Legea nr. 101/.......... Prin adresa nr. 1224/........., înregistrată la CNSC sub nr. 29328/........., autoritatea contractantă transmite punctul de vedere cu privire la contestația în cauză. În preambul, autoritatea contractantă face o prezentare generală a proiectului intitulat: „Sistem de management integrat al deșeurilor solide în județul .........”, după cum urmează:  în anul 2010 a fost semnat contractul de finanțare nr. ......... din 22.02.2010, încheiat între Ministerul Mediului și Pădurilor și 26

Consiliul Județean .......... În baza acestui contract au fost construite și echipate cele 3 tipuri de stații, respectiv stațiile de transfer din Bârzava, Chișinău-Criș si .................., stația complexă .........-.................. de compostare, sortare și transfer cât și stația de compostare în tunel ......... pentru deșeurile bio-degradabile. La nivelul contractului de finanțare a fost tratată și activitatea de colectare separata și transport separat al deșeurilor municipale și al deșeurilor similare provenite din activități comerciale din industrie și instituții, inclusiv fracții colectate separat, sens în care, Consiliul Județean ......... a achiziționat echipamentele și mijloacele de transport solicitate prin Aplicația de Finanțare, urmând ca pentru obținerea unei desfășurări optime a activității de colectare separată și transport separat, operatorul care va câștiga contractul de concesiune să vină cu echipamentele și utilajele necesare în completare, acesta dimensionându-le după propria sa experiență;  contractul de finanțare mai sus menționat a avut la bază aplicația de finanțare care a fost construită în baza unui Studiu de Fezabilitate, elaborat la vremea respectivă. Prin acesta au fost trasate toate direcțiile economice în baza cărora a fost construit sistemul de management integrat al deșeurilor solide în județul ........., iar prin contractual de finanțare, Consiliul Județean a devenit principalul actor care trebuie să implementeze sistemul. În baza elementelor economice calculate în studiul de fezabilitate, s-a creat aplicația de finanțare, care a stat la baza încheierii contractului de finanțare, aceasta devenind apoi anexa celui din urmă. Prin contractul de finanțare au fost stabilite tarifele maxime pentru fiecare tip de activitate ce urma să fie derulată prin proiect, în concluzie, acestea nu puteau fi ajustate decât în condițiile impuse prin contractul de finanțare;  având

în vedere

complexitatea

proiectului,

a

fost înființată .................. ......... - .................. ........., având rol de autoritate contractantă, delegată de către CONSILIUL JUDEȚEAN ........., ca pe seama și în numele acestuia, să organizeze și să deruleze procedurile de atribuire a contractelor de delegare a gestiunii, atât pentru activitatea de colectare și transport, cât și pentru operarea stațiilor de tratare și transfer a deșeurilor. În ceea ce privește fondul cauzei, autoritatea contractantă consideră că majoritatea criticilor invocate de contestator nu pot fi percepute ca încălcări ale legislației în domeniul achizițiilor publice și ale principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din cadrul Legii nr. 100/........., ci acestea trebuie percepute prin prisma refuzului contestatorului de a-și asuma prevederile documentației de atribuire și elaborarea unei oferte în conformitate cu solicitările din cuprinsul acesteia. Mai mult, toate clauzele regăsite în studiul de oportunitate, regulament, caietul de sarcini și contract au fost impuse de către .................. ......... 27

- .................. ........., în calitate de autoritate contractantă, prin prisma condițiilor acceptate în fața principalului finanțator al investiției. Autoritatea contractantă solicită Consiliului respingerea primului capăt de cerere ca nefondat, întrucât contestatorul se află într-o gravă eroare, în ceea ce privește documentația de atribuire. Așa cum se intenționează în caietul de sarcini, este vorba de cantități medii prelucrate până în prezent, cantitățile din caietul de sarcini (700 tone/an, 4875 tone/an, 6100 tone/an) nefiind, nicidecum, cele estimate a fi preluate în cadrul contractului ce face obiectul prezentei proceduri. Cantitățile estimate luate în calculul financiar sunt cele aferente fiecărui an menționate în cadrul studiului de oportunitate. Nu există nici o contradicție în ceea ce privește cantitățile pe baza cărora trebuie să fie efectuată ofertarea. Pe de o parte s-a prezentat cantitatea medie efectuată până în prezent și, pe de altă parte, s-a indicat cantitatea anuală estimată pe fiecare an în parte și, această din urma cantitate va fi avută în vedere în momentul elaborării ofertei. Referitor la criticile legate de manualul de operare, autoritatea contractantă menționează că a adoptat deja o măsura de remediere în acest sens, publicând în SEAP manualul de operare aferent fiecăreia dintre stații, respectiv și .........-................... Referitor la cel de-al doilea capăt de cerere, autoritatea contractantă menționează că durata contractului de concesiune a fost stabilită în conformitate cu prevederile art. 16 din Legea nr. 100/.......... Astfel, având în vedere că în cadrul prezentului contract nu există investiții de efectuat, durata contractului nu putea să depășească 5 ani. Chiar dacă în studiul de oportunitate au fost considerați 8 ani, pentru stabilirea valorii estimate, s-au luat în considerare doar primii 5 ani de derulare, prezentați în cadrul studiului de oportunitate. Mai mult, în cadrul studiului de oportunitate se menționează amortizarea investițiilor efectuate de operator, fără însă ca acestea să fie descrise; prin urmare, nu există investiții de efectuat de către operator. Singurele investiții care trebuie amortizate sunt cele efectuate deja de Județul ......... prin contractul de finanțare, amortizare care nu are nici o influența asupra duratei contractului, întrucât Județul ......... își poate recupera investiția și amortizarea poate să curgă și după cei 5 ani de concesiune. În ceea ce privește capătul de cerere referitor la Matricea riscurilor, autoritatea contractantă menționează că trimiterea la Ghidul pentru Implementarea Proiectelor de Concesiune de Lucrări și Servicii din România nu poate fi reținută având în vedere faptul că acest Ghid face referire la un normativ în domeniul achizițiilor publice care a fost abrogat, iar asupra Ghidului nu a fost implementată modificarea necesara actualizării, conform noii legi în domeniul concesiunilor de lucrări și servicii. Totodată, autoritatea contractantă precizează că exemplele de riscuri prezentate ca fiind sub control în sarcina Delegatarului nu pot fi reținute din următoarele considerente: 28

- Fluctuația populației - UAT-urile nu pot avea control asupra nașterilor si deceselor populației sau asupra migrației populației în direcția unor zone cu șomaj mai redus; - Inflația – riscul este în sarcina prestatorului având în vedere faptul că în momentul ofertării, ofertanții trebuie să aibă în vedere toate cheltuielile posibile în prestarea serviciului, chiar și posibile modificări ale inflației, având în vedere prevederile din documentația de atribuire cu privire la actualizarea tarifului. Inflația nu poate fi influențată de delegator; - Conformarea la indicatori – riscul prestării serviciului la un nivel inferior indicatorilor de performanță cade în sarcina prestatorului întrucât acesta este sigurul responsabil de prestarea serviciului concesionat, iar executantul lucrărilor stațiilor are control doar asupra funcționarii stației de compostare, aspect ce nu este egal cu eficienta prestării serviciului de către prestator; - Sustenabilitatea – UAT-urile nu au control asupra modului de constituire a costurilor prestatorului sau a tehnologiilor de prestare a serviciului, astfel că acest risc cade strict în sarcina prestatorului. Același raționament se aplică și pentru riscurile nr. 16, 17 și 18 de la pagina 84 și riscul 21 de la pagina 85, unde totul se referă la elemente care se modifică mai mult sau mai puțin față de estimările delegatului, respectiv ale prestatorului. Astfel că, totul depinde de estimarea și ofertarea fiecărui ofertant în parte, aspect pe care autoritatea contractanta nu îl poate influența și cu atât mai puțin controla. - Riscurile propuse de ofertant nu pot fi luate în considerare întrucât acestea sunt redundante față de obligațiile contractuale și față de prevederile legislative în domeniul salubrizării și construcțiilor. Cu privire la capătul de cerere referitor la personalul solicitat, autoritatea contractantă solicită respingerea ca rămas fără obiect, având în vedere măsura de remediere adoptata prin adresa cu nr. 1122 publicată în SEAP în data de ......... si anunțul de tip erata cu nr. 93352/ .......... Referitor la actualizarea tarifului prestatorului, autoritatea contractantă precizează că în contract s-a menționat în mod clar obligativitatea menținerii tarifelor pentru o perioadă strictă după punerea acestora în funcțiune. Referitor la ajustarea redevenței, și acest capăt de cerere a fost remediat prin adresa cu nr. 1122 publicată în SEAP în data de .......... Cu privire la capătul de cerere referitor la actualizarea tarifului prestatorului, chiar dacă acest contract de concesiune nu se finanțează prin fondurile unui contract de finanțare, în contractul de finanțare prin care s-au finanțat stațiile de compostare, tratare și transfer din Județul ........., s-a menționat în mod clar obligativitatea menținerii tarifelor pentru o perioadă strictă după punerea acestora în funcțiune. În acest mod, prin efectuarea unor acțiuni contrare prevederilor 29

contractului de finanțare, Județul ......... riscă primirea unor sancțiuni financiare din partea finanțatorului, autoritatea contractantă solicitând respingerea si acestui capăt de cerere ca nefondat. Referitor la indicatorii de performanță anexă la caietul de sarcini, deși aceștia au fost stabiliți pentru întregul sistem integrat, având în vedere interdependența dintre activitățile derulate la nivelul fiecărei stații, cu atât mai mult cu cât la nivelul acestei stații se desfășoară toate activitățile atât de compostare, sortare cât și de transfer. Autoritatea contractantă precizează că în cadrul documentației de atribuire nu există prevederi ambigue, ci operatorul refuză să înțeleagă niște elemente clare precum prevederile art. ......... alin. (2) din Contractul de delegare. De asemenea, autoritatea contractantă susține că prevederile contractuale nu sunt abuzive sau restrictive. În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (1) și art. 20 alin. (1) din Legea nr. 101/........., prin adresa nr. 29746/.........-........./........., Consiliul solicită autorității contractante să comunice legislația aplicată în organizarea procedurii prezentei spețe, având în vedere următoarele aspecte:  valoarea estimată a contractului este de 12.549.107,75 lei fără TVA;  potrivit art. ......... alin. (2) din Legea nr. 100/.........: „Concesiunile de lucrări sau concesiunile de servicii a căror valoare este mai mică decât pragul valoric prevăzut la alin. (1) se atribuie, cu respectarea principiilor generale prevăzute la art. 2 alin. (2), în condițiile și potrivit procedurilor reglementate prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi”;  în aplicarea Legii nr. 100/......... nu au fost publicate normele metodologice. www.anap.gov.ro

www.anrsc.roPrin adresa nr. 1293/........., înregistrată la CNSC sub nr. 30373/07.10.2016, autoritatea contractantă răspunde solicitării Consiliului, precizând că legislația aplicabilă prezentei proceduri este cea indicată în fișa de date a achiziției, secțiunea III.1.5), respectiv actele normative nominalizate, care se completează cu actele normative aplicabile și care există pe site-ul www.anap.gov.ro și www.anrsc.ro. În principal, documentația de atribuire s-a elaborat pe baza Legii nr. 100/2016 și nu s-a avut în vedere art. 11 alin. (2) din cadrul acestui act normativ, din următoarele considerente: - chiar dacă valoarea estimată este mai mică decât pragul prevăzut la art. ......... alin. (1), nu este menționat în nici un act normativ faptul că nu se pot demara proceduri de atribuire prin aplicarea Legii nr. 100/........., cu atât mai mult cu cât echipamentele care vor fi transferate și care fac parte din obiectul concesiunii, au fost achiziționate printr-un proiect finanțat din POS-MEDIU, rezultatele prezentului contract de concesiune făcând obiectul verificării de către AM. 30

De asemenea, autoritatea contractantă menționează că urmează să atribuie o procedură în care vor fi operate echipamente care au fost achiziționate prin fonduri europene. Astfel, ținând cont de acest aspect, s-au avut în vedere următoarele aspecte:  inițial, a fost transmisă spre validare către ANAP, documentația de atribuire nr. 238333/......... elaborată prin normele Legii nr. ........./........., respectiv cele regăsite în HG nr. 395/........., dar, urmărind și proiectul de Norme pentru Legea nr. 100/........., regăsit pe site-ul ANAP;  în data de ........., ANAP a respins documentația de atribuire, recomandând excluderea prevederilor legale regăsite în HG nr. 395/........., întrucât acestea nu se aplică pentru contractele de concesiune de servicii/lucrări, menționând: „Prin urmare, prezentați motivele/argumentele care au condus către impunerea criteriilor de calificare, conform prevederilor art. 75, alin. (3) din Legea nr. 100/........., respectiv acestea trebuie să aibă legătură și să fie proporționale cu nevoia de a asigura capacitatea concesionarului de a executa contractul de concesionare, luând în considerare obiectul contractului și scopul de a asigura o concurență reală”;  în urma transmiterii spre validare a documentației cu nr. 238579/........., aceasta a fost respinsă în data de ........., cu recomandare privind durata de concesionare; astfel, având în vedere că pentru această procedură nu există investiții de efectuat de către delegat, autoritatea contractantă s-a văzut în situația de a restrânge durata procedurii la 5 ani, motiv pentru care s-a micșorat și valoarea estimată, aceasta fiind sub pragul regăsit la art. ......... alin. (1);  în acest sens, s-a retransmis spre validare către ANAP, documentația de atribuire refăcută, aceasta publicându-se în forma existentă la dosarul achiziției prezentat la CNSC, iar ANAP nu a precizat că nu se pot aplica prevederile Legii nr. 100/......... sau că nu se poate demara procedura, întrucât nu s-au publicat normele de aplicare, ci a făcut mențiunea privind obligativitatea respectării principiilor achizițiilor publice;  de asemenea, în condițiile în care este vorba despre un proiect de management integrat al deșeurilor la nivelul județului ........., care cuprinde atât activități de operare a stațiilor de tratare, cât și activități de colectare și transport, s-au avut în vedere și prevederile art. 17 alin. (1), (2) și (3) din HG nr. 395/.........;  astfel, în condițiile în care fiecare dintre cele 3 proceduri de atribuire publicate, fac parte din serviciul de salubrizare al județului ........., chiar dacă fac referire la obiective diferite, stabilirea procedurii de licitație deschisă s-a avut în vedere prin luarea în considerare cumulat a tuturor serviciilor similare, cu atât mai mult, cu cât Legea nr. 51/2006 prevede obligativitatea delegării gestiunii serviciilor comunitare de utilitate publică, prin licitație deschisă. 31

Ulterior studierii dosarului cauzei, prin adresa înregistrată la CNSC sub nr.30909/........., contestatorul transmite concluzii scrise. În ceea ce privește remedierile efectuate de către autoritatea contractantă, contestatorul apreciază că acestea trebuie publicate și în SEAP. În ceea ce privește temeiul de drept al procedurii, contestatorul arată că autoritatea contractantă a indicat în cuprinsul documentației de atribuire că în cauză, sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 100/......... și a Legii nr. 101/........., asumându-și astfel, aplicabilitatea acestor prevederi legale. În ceea ce privește fondul cauzei, contestatorul precizează că există contradicții între capacitățile stațiilor din complexul .........-.................. în documentația de atribuire, situație care pe de o parte încalcă principiul transparenței iar pe de altă parte determină imposibilitatea formulării unei oferte conforme. La momentul de față nu există informații clare care să permită ofertanților să-și întocmească oferta. Astfel, contestatorul apreciază că deși au fost postate în SEAP documente aferente acestor manuale, își menține în continuare criticile invocate, întrucât:  în partea 1 din document unde se face vorbire despre compostare este incomplet, respectiv de la pag. 20 (unde se regăsește un mesaj de eroare de imprimare) până la pag. 70 astfel încât nici până în acest moment nu există datele tehnice de operare;  deși stațiile sunt diferite se poate observa că este același manual de operare cu aceleași caracteristici ca în cazul Stației de compostare în tunel ......... aferent procedurii de atribuire inițiată prin anunțul de concesiune nr. 2850/30.08........... (sunt aceleași manuale de operare pentru două instalații cu capacități diferite, respectiv Stația de la ......... .................. care are în caietul de sarcini o capacitate de 700 tone/an, iar Stația de compostare în tunel ......... are o capacitate de 19.000 tone/an conform caietului de sarcini a acestei documentații);  în cadrul acestor manuale nu se regăsesc capacitățile stațiilor, pentru a putea verifica dacă informațiile date de autoritatea contractantă sunt realiste;  în manualul de operare în cadrul complexului ......... .................. pentru stația de sortare cu o capacitate de 6.100 tone/an proiectantul face referire că aceste calcule au fost făcute pentru condiții de operare pe 1 schimb cu 7,5 ore/schimb. Toate datele tehnice descrise pentru fiecare linie în parte sunt pentru condiții de operare într-un singur schimb cu 7,5 ore. Dacă toate calculele din fundamentarea tarifului sunt raportate la un singur schimb de lucru atunci acestea sunt eronate întrucât pentru a putea opera cantitatea de aproximativ ..........675 tone/an trebuie să se lucreze în două schimburi, ceea ce presupune costuri mai mari cu 32

personalul. Totodată, raportat la capacitatea stației nu se poate procesa cantitatea de 24.098,39 tone în primul an de operare în perioada de tranzit, (prin urmare, raportat la aceste date se ajunge la aceeași concluzie: proiectul este nesustenabil raportat la tariful maximal impus precum și toate celelalte informații din documentația de atribuire). Cu privire la criticile aferente cantităților declarate în documentația de atribuire, contestatorul consideră că nu se înțelege care este cantitatea estimată față de care trebui să se întocmească oferta, iar pe de altă parte cum se poate susține că proiectul este sustenabil dacă cantitatea de deșeuri estimată a se procesa în stație (20.666,66 tone/an) este cu mult mai mare decât capacitatea de procesare a stației (..........675 tone/an). Totodată, dacă se calculează valoarea cantității de deșeuri estimate raportat la valoarea estimată a contractului cât și la tariful maximal impus se va ajunge la următoarele calcule: - 2.509..........,55 lei (valoarea anuală estimată a contractului: 12.549.107,75 lei/5 ani): .........,63 lei/t (tariful maximal impus) = 20.466,......... tone/an (valoare care nu se regăsește nicăieri); - 20.666,66 tone/an (valoarea cantității de deșeuri estimată în Studiul de fezabilitate și Anexa ......... la Caietul de sarcini) x .........,63 lei/t (tariful maximal impus) = 2.534.352,51 lei/an (valoarea estimată anuală a contractului - pentru 5 ani rezultă o valoare de 12.671.762,57 lei); - ..........675 tone/an (valoarea cantității de deșeuri estimată în cuprinsul Caietului de sarcini) x .........,63 lei/t (tariful maximal impus) = 1.431.705,25 lei/an (valoarea estimată anuală a contractului - pentru 5 ani rezultă o valoare de 7.158.526,25 lei). Așadar, contestatorul arată că pe lângă această neconcordanță, valorile impuse contrazic celelalte date ale contractului, determinând o nesustenabilitate a contractului întrucât nu se va putea niciodată realiza întreaga cantitate a deșeurilor prognozate, în condițiile în care capacitatea stației este cu mult sub valoarea cantității estimate a deșeurilor ce trebuie să fie procesate. În atare condiții contestatorul solicită ......... de atribuire astfel încât să existe o transparență în ceea ce privește aceste date, o sustenabilitatea a acestora precum și o corelare cu celelalte date (matricea riscurilor, indicatorii de performanță etc.) din documentația de atribuire De asemenea, contestatorul reiterează faptul că în cadrul studiului de oportunitate calculele aferente tarifului se raportează la derularea contractului de delegare pe o perioadă de 8 ani, în timp ce contractul de delegare ce face obiectul acestei proceduri are o durată de 5 ani, invocând în acest sens dispozițiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 100/.......... Contestatorul subliniază că în cazul de față, studiul de fundamentare este în realitate studiul de oportunitate pentru organizarea 33

procedurii de atribuire a contractului de delegare a gestiunii serviciului de operare a instalațiilor de tratare a deșeurilor din Județul ......... întocmit în Noiembrie 2015 și care a fost atașat documentației de atribuire. Astfel, Studiul de oportunitate face trimitere la faptul că „a fost considerată în costurile de operare amortizarea investițiilor solicitate operatorilor și pe care aceștia le vor utiliza în furnizarea serviciului. Perioada de amortizare luată în calcul în determinarea costurilor sistemului, în Studiul de Fezabilitate ce a stat la baza Deciziei de finanțare, este de 8 ani (96 luni). Recomandăm această perioadă deoarece o perioadă de amortizare mai scurtă ar conduce creșterea costurilor fixe anuale și, implicit, a costurilor ce urmează a fi suportat de utilizatorul final". Prin urmare, estimarea s-a raportat la recuperarea costurilor pe care operatorul economic le va realiza în vederea administrării respectivei stații mixte precum și de investițiile solicitate operatorilor. În opinia contestatorului este evident faptul că reducerea perioadei de derulare a contractului de 5 ani nu determină în nici un caz același tarif, aceeași redevență sau aceleași costuri ca cele estimate în studiul de oportunitate care prevederea durata contractului de 8 ani. În acest sens, susține că, calculele financiare realizate în cadrul studiului de oportunitate, care se regăsesc și în valoarea estimată a contractului au fost raportate la o durată de 8 ani astfel încât doar respectându-se această durată se poate ajunge la închiderea cheltuielilor financiare și la echilibrul prognozat. În ceea ce privește matricea riscurilor, contestatorul consideră că aceasta este dezechilibrată întrucât pe de o parte din cadrul matricei riscurilor lipsesc o serie de riscuri care au o mare influență asupra executării și suportabilității contractului iar pe de altă parte o serie de riscuri nu ar trebui să fie suportate de către operator. Totodată, contestatorul reiterează aceleași aspecte deja menționate cu privire la riscurile invocate. De asemenea, cu privire la riscul „Fluctuația populației”, contestatorul consideră că acesta este influențat de autoritățile locale (care fac parte din ADIS), întrucât măsurile pe care acestea le-ar adopta au o influență mare față de populație (creșterea nivelului de trai determină și creșterea natalității, scăderea nivelului de trai determină și imigrarea în masă etc.). Riscul „inflația” nu poate să fie în sarcina operatorului economic atât timp cât acesta nu are nici o influență asupra ei. Riscul „conformarea la indicatori” a fost criticat având în vedere că atât timp cât indicatorii de performanță nu sunt detaliați, cuantificați corect și justificați atunci delegatul nu poate să-și asume neîndeplinirea lor, cu atât mai mult cu cât nu există nici un risc privind neadecvarea Stației mixte. Referitor la riscul „sustenabilității”, autoritatea contractantă are o influență majoră asupra acestuia întrucât ea este cea care stabilește valoarea estimată a contractului, cantitățile și tarifele preconizate, inclusiv câștigurile estimate. Or, atât timp cât autoritatea 34

estimează cantități nerealiste, precum și câștiguri nerealiste, nerealizarea acestora nu poate fi direcționată în sarcina delegatului; autoritatea contractantă fiind cea responsabilă pentru corectitudinea datelor din documentația de atribuire și estimarea greșită a costurilor și câștigurilor. Cu privire la cerințele privind personalul de specialitate ce trebuie să fie ofertat, constatând că nu există nici o măsură de remediere emisă de autoritatea contractantă, contestatorul își menține criticile formulate cu privire la acest aspect. În ceea ce privește ajustarea tarifului, contestatorul apreciază că nu este conformă cu dispozițiile Ordinul A.N.R.S.C. nr. ........./........., întrucât se va realiza doar după primii trei ani de derulare iar autoritatea contractantă a prevăzut ca ajustarea redevenței cu rata inflației să se realizeze anual, determinându-se în acest sens un dezechilibru contractual. În ceea ce privește această cerință contestatorul consideră că autoritatea contractantă nu a lămurit și nici nu a înlăturat criticile din contestație. În ceea ce privește contradicția dintre numărul de locuitori, contestatorul precizează își menține cele invocate în cadrul contestației cu atât mai mult cu cât punctul de vedere al autorității contractante invocă aceleași argumente ca cele din adresa nr. 1122/......... În ceea ce privește criticile față de indicatorii de performanță, și susținerile autorității contractante de la pct. 8 din punctul de vedere potrivit cărora: „deși aceștia sunt stabiliți pentru întregul sistem integrat, având în vedere interdependența dintre activitățile derulate la nivelul fiecărei stații, cu atât mai mult cu cât nivelul acestei stații se desfășoară toate activitățile atât de compostare, sortare cât și transfer", contestatorul consideră că aceste susțineri nu lămuresc situația întrucât acești indicatori sunt definiți prin exprimări generale, nu sunt cuantificați, detaliați și nici nu se indică clar sancțiunea față de nerespectarea acestora, în același timp adaptați atât la cantitățile de deșeuri previzionate a fi procesate (la fluxul de deșeuri), precum și capacitățile de prelucrare a deșeurilor cât și la fiecare activitate în parte (de poate observa că unele activități au indicatori de performanță iar altele nu - cum este cazul indicatorului de performanță nr. 2.5 din Anexa 1 la caietul de sarcini care se raportează doar la „folosirea stației de transfer la capacitatea proiectată” - 90%, dar nu se regăsește acest indicator față de celelalte stații din Complex etc.). În ceea ce privește măsura de remediere nr. 9 din punctul de vedere al autorității contractante potrivit căreia „redevența se plătește trimestrial (lucru confirmat atât de Caiet cât și de contract)" referitoare la modul de plată a redevenței, contestatorul este de acord cu această lămurire a documentației de atribuire În ceea ce privește măsura de remediere nr. 10 din punctul de vedere al autorității contractante potrivit căreia: „Referitor la mențiunea din Cap. VI.4.1 din fișa de date: „Se va propune un număr realist de 35

programe pe care ofertantul consideră că le poate promova” aplicăm următoarea măsură de remediere, respectiv solicităm indicarea a cel puțin unui program pe an, a se citi „Se va propune cel puțin un program pe an pe care ofertantul consideră că îl poate promova”, contestatorul este de acord cu această lămurire a documentației de atribuire Referitor la criticile fată de neclaritatea documentației de atribuire contestatorul precizează că își menține criticile. În ceea ce privește neclaritatea legată de programul de funcționare la pct. 14, autoritatea contractantă a menționat că: „nu este vorba de nici o neconcordanță. Acesta este până la ora 22:00, așa cum este indicat la pagina 67 din Caietul de sarcini, urmând ca până la ora 18:00, oră până la care se primesc deșeurilor în stație, aceasta să fie trecute în funcție de proveniență prin activitățile stației complexe și tratate în consecință". Contestatorul consideră că această mențiune nu înlătură neclaritatea sesizată întrucât nici acum autoritatea contractantă nu menționează clar câte schimburi de personal și ce program trebuie să fie respectat, această lămurire fiind foarte importantă având în vedere faptul

că

în

manualul

de

operare

în

cadrul complexului ......... .................. pentru stația de sortare cu o capacitate de 6.100 tone/an proiectantul face referire că aceste calcule au fost făcute pentru condiții de operare pe 1 schimb cu 7,5 ore/schimb. Analizând susținerile și documentele depuse la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarele: .................. ......... - .................. ........., a organizat, în calitate de autoritate contractantă, procedura de atribuire, în vederea atribuirii unui contract de concesiune, având ca obiect: „.........”, COD CPV 90513000-6, 77120000-7, 90510000-5, 90512000-9, 90514000-3, elaborând, în acest sens, documentația de atribuire aferentă și publicând, în SEAP, anunțul de concesionare nr. ........./........., valoarea estimată a achiziției fiind de 12.549.107,75 RON. Nemulțumită de prevederile documentației de atribuire, SC ......... SA a depus contestația în analiză. Urmare notificării prealabile din ........., autoritatea contractantă a publicat în SEAP adresa nr. 1122/........., cuprinzând și măsurile de remediere luate. În ceea ce privește măsura de remediere nr. 4 „în cazul în care într- un anumit an nu este atinsă cantitatea estimată în Documentaţia de atribuire, redevența revenită autorității contractante va fi diminuată proporţional, după următoarea formulă (Cantitate atinsă/Cantitate studiu)*Nivel redevență anual” și nr. 5 „perioada de mobilizare este de 3 luni” contestatorul menționează că este de acord cu aceste măsuri de remediere astfel încât își retrage criticile. În punctul său de vedere, referitor la manualul de operare a stației autoritatea contractantă a menționat că a adoptat măsura de remediere 36

prin publicarea acestuia în SEAP, astfel că aceste criticii au rămas fără obiect. Referitor la criticile cu privire la contradicția dintre cantitatea de deșeuri reală și cea estimată de deșeuri care urmează a fi procesată, autoritatea contractantă, prin adresa de răspuns la notificarea contestatorului, emisă de aceasta sub nr. 1122/........., a menționat următoarele: „Așa cum se menționează în Caietul de sarcini, este vorba de cantități medii prelucrate până în prezent, cantitățile din caietul de sarcini (700 t/an, 4.......... t/am, 6.100t/an) nefiind, nicidecum cele estimate a fi prelucrate în cadrul contractului ce face obiectul prezentei proceduri. Cantitățile estimate sunt cele aferente fiecărui an menționate în cadrul Studiului de oportunitate. Nu există nicio contradicție în ceea ce privește cantitățile pe baza cărora trebuie să fie efectuată ofertarea, pe de o parte s-a prezentat cantitatea minimă și medie efectuată până în prezent și pe de altă parte, s-a indicat cantitatea anuală estimată pe fiecare an în parte și, aceasta din urmă) cantitatea va fi avută în vedere în momentul elaborării ofertei. Fiind vorba despre un contract de concesiune, îngrijirea și asigurarea funcționalității echipamentelor date în administrare cade în sarcina operatorului câștigător. Posibilitatea ca echipamentele să se strice este extrem de mică având în vedere că sunt noi și se pleacă de la prezumția că achiziția a fost făcută corespunzător și nu invers. În cazul în care apar disfuncționalități în funcționarea stației acestea vor fi remediate de persoana juridică din cauza cărora au apărut”. Vizavi de susținerea contestatoarei că nici în urma publicării răspunsului autorității nu se cunoaște cantitatea de deșeuri care se va avea în vedere în elaborarea ofertei, este de observat că s-a precizat expres că ofertarea se va face cu luarea în considerare a cantității anuale estimate care este cuprinsă în studiul de oportunitate. Prevederile art. 168, art. ......... și 198 din caietul de sarcini stipulează Cantitățile de deșeuri care se vor transfera, sorta, tratate sunt prezentate la Anexa nr. ......... la prezentul caiet de Sarcini. Anexa nr. ......... prevede prognoza cantităților de deșeuri generate în zonele de arondare aferente contractului de delegare pentru perioada de 2015- 2024, cantități care trebuie luate în considerare la elaborarea ofertei astfel cum a menționat autoritatea contractantă în cadrul adresei nr. 1122/........., celelalte aspecte invocate, referitoare la capacitatea maximă și imposibilitatea procesării întregii cantități, sunt simple presupuneri ale contestatoarei, nefiind aduse probe în acest sens. În ceea ce privește preluarea riscurilor, în răspunsul la notificare, autoritatea contractantă a arătat că, „în cazul în care apar disfuncționalități în funcționarea stației, acestea vor fi remediate de persoana juridică din cauza cărora au apărut”, neputându-se considera că, în situația în care instalația nu se ridică la nivelul standardelor tehnice din manualul de operare sau se defectează, deși a fost operată conform, va fi răspunzător ofertantul desemnat câștigător. 37

Informațiile puse la dispoziție de autoritatea contractantă nefiind contradictorii, calculele contestatorului vizavi de calcului redevenței și al tarifului maximal nu se justifică. Referitor la derularea contractului pe o perioadă de 5 ani, dar calculele conform studiului de oportunitate sunt efectuate pe o perioadă de 8 ani, Consiliul reține că, prin răspunsul la notificarea prealabilă, s-au prevăzut următoarele: „Durata contractului de concesiune a fost stabilită în conformitate cu prevederile art. 16 din Legea 100/......... (...). Astfel, având în vedere că în cadrul prezentului contract nu există investiții de efectuat, durata contractului nu putea să depășească 5 ani. Chiar dacă în Studiul de oportunitate au fost considerați 8 ani, pentru stabilirea valorii estimate, s-au luat în considerare doar primii 5 ani de derulare prezentați în cadrul Studiului de oportunitate. Mai mult decât atât, în cadrul Studiului de oportunitate se menționează de amortizarea investițiilor efectuate de operator fără însă ca acestea să fie descrise; prin urmare, NU EXISTA INVESTIȚII DE EFECTUAT DE CĂTRE OPERATOR. Singurele investiții care trebuie amortizate sunt cele efectuate deja de Județul ......... prin Contractul de finanțare, amortizare care nu are nicio influență asupra duratei contractului, întrucât Județul ......... își poate recupera investiția și amortizarea poate să curgă și după cei 5 ani de concesiune, respectiv pe durata de derulare a unui alt contract de concesiune. În studiul de oportunitate au fost estimate și luate în calcul cantități și valori medii anuale și s-a făcut calculul pentru 5 ani pe baza acestor indicatori medii’’. Analizând strategia de contractare, se poate constata că aceasta cuprinde datele pentru 5 ani, toate calculele autorității contractante fiind efectuate pentru o perioadă de 5 ani. De altfel, și în răspunsul la notificare și în punctul de vedere, autoritatea contractantă a arătat că, în studiul de oportunitate, au fost estimate și luate în calcul cantități și valori medii anuale, ulterior fiind efectuate calculele pentru 5 ani pe baza acestor indicatori medii. Contestatorul nu a prezentat calcule concrete, pe baza datelor avute la dispoziție, din care să rezulte care ar fi trebuit să fie tariful maximal care ar fi trebuit luat în calcul, cu atât mai mult cu cât autoritatea contractantă a arătat că nu există investiții de efectuat de către operator. Nici nu au fost indicate în clar erorile autorității contractante în calculele efectuate. Într-adevăr, în studiul de oportunitate, s-a recomandat o perioadă de 8 ani, „deoarece o perioadă de amortizare mai scurtă ar conduce la creșterea costurilor fixe anuale și, implicit, a costurilor ce urmează a fi suportate de utilizatorul final”, însă autoritatea a arătat că singurele investiții care trebuiau amortizate sunt cele deja efectuate de Județul ......... prin contractul de finanțare, amortizare care nu are nicio influență asupra duratei contractului. Astfel, se constată a fi nefondate criticile contestatoarei. 38

În ce privește matricea riscurilor, Consiliul reține că, astfel cum a susținut și autoritatea contractantă, Ghidul invocat face referire la un cadru legislativ abrogat. De altfel, art. 2 al Ordinului nr. 1517/9574 al ministrului Finanțelor Publice și președintelui Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice prevede că ”Ghidul cuprinde informații privind etapa de pregătire a proiectelor, procedurile de atribuire, precum și metodologii specifice relevante atât în etapa de pregătire, cât și în cea de atribuire a unui contract de concesiune de lucrări publice sau a unui contract de concesiune de servicii, astfel cum sunt acestea definite la art. 3 lit. g) și h) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările și completările ulterioare”, așadar, la o legislație abrogată. Faptul că studiul de oportunitate, întocmit în noiembrie 2015, stabilește, la pag. 29, că „procedura de delegare a gestiunii se va conforma prevederilor Ordinului nr. 1517/9574/2009” nu înseamnă că autoritatea contractantă urma să aibă în vedere un ghid care are la bază o legislație abrogată. Câtă vreme exista un studiu de oportunitate întocmit în baza legislației existente la data întocmirii lui, autoritatea contractantă nu avea motive pentru întocmirea unui alt studiu de fundamentare în sensul art. 7 din Legea nr. 100/........., oportunitatea realizării proiectului fiind cuprinsă în documentul deja întocmit. Contrar susținerilor contestatorului, luarea în considerare a studiului întocmit în mod legal, cum ea însăși arată, nu poate conduce la ........., iar pe de altă parte, procedura fiind inițiată sub o altă legislație ghidul în discuție nu mai poate fi aplicat. În ceea ce privește matricea riscurilor, în răspunsul la notificarea prealabilă, s-au prevăzut următoarele: „În ceea ce privește Matricea riscurilor, menționăm că trimiterea la Ghidul pentru Implementarea Proiectelor de Concesiune de Lucrări și Servicii din România nu poate fi reținută având în vedere faptul că acest Ghid face referire la un normativ în domeniul achizițiilor publice care a fost abrogat, iar asupra Ghidului nu a fost implementată modificarea necesară actualizării conform noii legi în domeniul concesiunilor de lucrări și servicii. Exemplele de riscuri prezentate ca fiind sub control (oricât de mic) în sarcina Delegatarului nu pot fi reținute din următoarele considerente: - Fluctuația populației: cum pot UAT-urile să aibă control asupra nașterilor și deceselor populației? Sau asupra migrației populației în direcția unor zone cu șomaj mai redus? - Inflația: riscul este în sarcina prestatorului având în vedere faptul că în momentul ofertării, ofertanții trebuie să aibă în vedere toate cheltuielile posibile în prestarea serviciului, chiar și posibile modificări ale inflației, având în vedere prevederile din Documentația de atribuire cu privire la actualizarea tarifului. Inflația nu poate fi influențată de 39

delegatar. Conformarea la indicatori: riscul prestării serviciului la un nivel inferior indicatorilor de performanță cade în sarcina prestatorului întrucât acesta este sigurul responsabil de prestarea serviciului concesionat, iar executantul lucrărilor stațiilor are control doar asupra funcționării stației de compostare, lucru ce nu este egal cu eficiența prestării serviciului de către prestator. - Sustenabilitatea: UAT-urile nu au control asupra modului de constitute a costurilor prestatorului sau a tehnologiilor de prestare a serviciului, astfel că acest risc cade strict în sarcina prestatorului. Același raționament se aplică și pentru riscurile nr. 16, 17 și 18 de la paginile 92-93 și riscul 21 de la pagina 93, unde totul se referă la elemente care se modifică mai mult sau mai puțin față de estimările DELEGATULUI, respectiv ale prestatorului. Astfel că, totul depinde de estimarea și ofertarea fiecărui ofertant în parte, aspect pe care autoritatea contractantă nu îl poate influența și cu atât mai puțin controla. Riscurile propuse de ofertant nu pot fi luate în considerare întrucât acestea sunt redundante față de obligațiile contractuale și față de prevederile legislative în domeniul salubrizării și construcțiilor’’. Ori, așa cum a susținut și societatea contestatoare, riscurile din caietul de sarcini diferă de cele din studiul de oportunitate. Mai mult, în studiul de oportunitate, de exemplu, schimbările demografice sunt considerate a fi 100% în sarcina operatorului, inflația este în procent de 100% în sarcina ADI, dobânzile pe parcursul investiției 100% operator. În studiul de oportunitate, matricea riscurilor prevede gradul de probabilitate, măsuri și repartiția riscurilor. Față de cele mai sus reiterate, Consiliul consideră că este necesară refacerea matricei riscurilor, includerea în aceasta a tuturor riscurilor ce pot apărea, cu luarea în considerare a gradului de probabilitate și a măsurilor ce se impun a fi evidențiate. Referitor la cerințele privind personalul, Consiliul constată că prin anunțul tip erată nr. 93352/......... autoritatea contractantă a renunțat la cerințele privind managerul parc auto și managerul servicii colectare, astfel au rămas fără obiect aceste critici. Cu privire la ajustarea redevenței, autoritatea contractantă a adoptat următoarea măsură de remediere: „Cuantumul redevenței se va actualiza anual, începând cu al treilea an de derulare a contractului, cu indicele prețurilor de consum ("IPC") comunicat de Institutul Național de Statistică". Cu privire la actualizarea tarifului prestatorului, s-au precizat următoarele: „chiar dacă acest contract de concesiune nu se finanțează prin fondurile unui Contract de finanțare, în Contractul de finanțare prin care s-au finanțat stațiile de compostare, tratare și transfer din Județul ........., s-a menționat în mod clar obligativitatea menținerii tarifelor pentru o perioadă strictă după punerea acestora în funcțiune. În acest mod, prin efectuarea unor acțiuni contrare prevederilor Contractului de finanțare, Județul ......... riscă primirea unor sancțiuni financiare din partea finanțatorului”. 40

Conform art. 13 din Normele metodologice de stabilire, ajustare sau modificare a tarifelor pentru activitățile specifice serviciului de salubrizare a localităților, aprobate prin Ordinul președintelui ANRSC nr. ........./......... „(1) Tarifele pentru activitățile specifice serviciului de salubrizare se pot ajusta, cu aprobarea autorității administrației publice locale, la solicitarea operatorilor, în raport cu evoluția parametrului de ajustare, în baza cererilor de ajustare, însoțite de documentația de fundamentare a tarifelor, pe elemente de cheltuieli. (2) Nivelul tarifului rezultat nu poate depăși nivelul actual, ajustat cu indicele de creștere a parametrului de ajustare”. Astfel cum a susținut și contestatorul, autoritatea contractantă stabilește ajustarea tarifului după derularea unei perioade contractuale de trei ani, pe motivul respectării contractului de finanțare prin care s-au finanțat stațiile de transfer, deși pot exista motive pentru care este necesară ajustarea tarifului (ex. modificări taxe de depozitare), situație care obligă operatorul economic să își dimensioneze cheltuielile cu luarea în considerare a unor posibile modificări pe care nu le poate cere în prima perioadă de derulare a contractului. Deși, prin măsura de remediere, a fost acceptată actualizarea redevenței, asigurându-se astfel un echilibru financiar, situația cu privire la riscul depășirii tarifului estimat în primii ani nu a fost acoperită. Referitor la mențiunea din caietul de sarcini, pag. 123, referitoare la indexare, în punctul său de vedere, autoritatea contractantă a precizat că va aplica măsura de remediere. Astfel fiind, Consiliul constată a fi întemeiată critica societății contestatoare, urmând a fi aplicată măsura de remediere de către autoritatea contractantă. Referitor la criticile aduse documentației de atribuire sub aspectul includerii în aceasta a unor alte activități care nu fac obiectul contractului care urmează a se atribui, achizitoarea a arătat, în răspunsul la notificarea prealabilă, că „pentru delegarea gestiunii stațiilor a fost efectuat un singur Studiu de oportunitate prin care s-au avut în vedere toate cele 3 proceduri aferente celor 3 stații, prin urmare este logic că se vor regăsi mențiuni referitoare la transfer sau sortare. Cu privire la mențiunile din caietul de sarcini la activitatea de transfer sau sortare, operatorul a făcut mențiuni generale, fără a indica în mod clar care sunt aceste mențiuni pentru a se putea efectua măsuri de remediere sau pentru a se oferi un punct de vedere”. Față de cele menționate de autoritatea contractantă, este de reținut că punerea la dispoziție a studiului de oportunitate în întregime, câtă vreme el a fost întocmit pentru mai multe activități, nu poate constitui un impediment în elaborarea ofertei. În ce privește caietul de sarcini, într-adevăr, acesta fiind aferent procedurii în analiză, trebuie să facă referire stricte la acele specificații tehnice care privesc serviciile care vor fi prestate în cadrul acestui contract de concesiune, însă câtă vreme contestatorul nu a indicat punctual cerințele din caietul de sarcini care ar trebui eliminate și nu a specificat cum a fost împiedicată să își elaboreze 41

oferta din cauza acestor neajunsuri, nici autoritatea contractantă nu poate fi obligată la luarea unor măsuri cu caracter general. Cu privire la informațiile contradictorii, neclare sau care determină interpretări, autoritatea contractantă a răspuns următoarele: Cu privire la numărul populației, nu există nicio neconcordanță în Caietul de sarcini, ci o interpretare eronată și vădit rău intenționată din partea operatorului, întrucât, pe de o parte se menționează numărul total al persoanelor care generează fracția biodegradabilă și pe de altă parte se menționează numărul mediu anual al persoanelor aferente serviciului, ca urmare a integrării etapizate în Sistemul Integrat de Deșeuri. Anexa 3 cuprinde localitățile ce vor fi deservite de stația ......... și stau la baza calculării numărului mediu anual ca urmare a integrării etapizate în sistemul integrat. În cadrul contractului de delegare a gestiunii, Indicatorii de performanță, regăsiți la art. 12 fac referire strict la serviciul de compostare. În cadrul documentației de atribuire nu există prevederi ambigue, ci operatorul refuză să înțeleagă niște elemente clare precum prevederile art. ......... alin. (2) din Contractul de delegare. Potrivit caietului de sarcini, populația deservită de stația de transfer este de cca. 40.452 locuitori – art. 166 din caietul de sarcini, populația deservită anual de stația de sortare este de cca. 73.......... locuitori pe perioada întregului contract și 105.078 locuitori pe perioada de tranziție a contractului – art. ......... din caietul de sarcini iar populația deservită de stația de comportare este de cca. 8.461 locuitori care generează fracția biodegradabilă și cca. 14.284 locuitori care generează fracția de deșeuri verzi – art. 196 din caietul de sarcini, aspecte care se regăsesc și la pag. 41 din cadrul caietului de sarcini. Sursa calculelor a fost baza de date de la INSSE recensământ. Anexa 3 cuprinde localitățile care vor fi deservite de stația ......... și care stau la baza numărului mediu anual al persoanelor. În cadrul caietului de sarcini la filele 12-14 autoritate contractantă indică un număr de 76.635 locuitori. Ținând cont de aceste date, întrucât operatorii economici trebuie să cunoască cu exactitate numărul de locuitori care a fost avut în vedere la stabilirea valorii estimate și, implicit, a calculului tarifului maximal, Consiliul va obliga autoritatea contractantă să aducă explicații prin care să lămurească operatorii economici cu privire la date concrete privind numărul generatorilor de deșeuri care a fost luat în calcul. Referitor la cerințele neclare referitoare la plata redevenței, se reține că, potrivit art. ......... alin. (2) din contract, „Redevența devine exigibilă de la Data de începere a contractului și va fi plătită în tranșe trimestriale egale în contul notificat de Delegatar, până la data de 15 ale primei luni următoare trimestrului pentru care trebuie efectuată plata, plata redevenței pentru primul trimestru va fi efectuată înainte de data de 15 a celei de-a patra luni calculate de la data de începere a Contractului si așa mai departe”. În caietul de sarcini, la pag. 95, se prevede că „Delegatul va plăti Consiliului Județean ........., trimestrial, o 42

sumă reprezentând o pătrime din redevența anuală datorată și penalizările sau despăgubirile stabilite de acesta pentru perioada scursă de la ultima plată. Plata se va face de cel mult 30 de zile de la emiterea documentelor de plată de către Consiliul Județean”. Contrar afirmațiilor contestatoarei, nu se poate susține că ¼ din redevență reprezintă penalitate, atâta vreme cât se precizează expres că se va plăti o pătrime din redevență și penalitățile sau despăgubirile. Utilizarea conjuncției „și” nu poate conduce la considerarea plății din redevența anuală datorată ca fiind penalitate. Modul de plată a fost stabilit în mod clar, societatea contestatoare nemotivând în concret care ar fi informațiile neclare. Referitor la informațiile de la cap. IV.4.1 din fișa de date a achiziției potrivit cărora „Se va propune un număr realist de programe pe care ofertantul considera ca le poate promova si susține, independent sau alături de Autoritatea Contractantă care să identifice date concrete până la care ofertantul va face acțiunile de conștientizare/informare a publicului cu privire la activitatea gestionată în conformitate cu contractul. Se va descrie modul concret în care ofertantul intenționează să acționeze pentru derularea cu succes a acestor programe, menționând, unde este cazul, care este rolul Autorității Contractante”, se reține că autoritatea contractantă a precizat că va aplica următoarea măsură de remediere: „Se va propune cel puțin un program pe an pe care ofertantul consideră că îl poate promova...”. Se constată achiesarea autorității la criticile contestatoarei urmând a fi aplicată măsura de remediere propusă. Referitor la exprimarea: Măsuri pentru creșterea cotelor de reciclare și îndeplinirea țintelor privind reducerea cantităților impuse prin Programul de Gestionare a deșeurilor”, măsura de remediere propusă este următoarea: „Minim două măsuri pentru creșterea cotelor de reciclare și îndeplinirea țintelor privind reducerea cantităților impuse prin Programul Gestionare deșeuri”. Se constată astfel achiesarea autorității la criticile contestatoarei urmând a fi aplicată măsura de remediere propusă. Referitor la neconcordanțele existente între prevederile caietului de sarcini pag. 45, 47 și 55 și anexa nr. 4 Consiliul urmează să le respingă ca neîntemeiate având în vedere faptul că bunurile pe care contestatorul le consideră ca fiind indicate, în fapt se regăsesc în cadrul anexei nr. 9 – lista echipamentelor tehnologice și a echipamentelor mobile furnizate de delegatar. De asemenea, în ce privește art. 28 alin. (3), (4) și (5) din contract, potrivit cărora „(3) Anexa nr. 8 („Indicatorii de Performanta”) la prezentul Contract stipulează cuantumul penalităților pentru fiecare Indicator de Performanta care a fost încălcat sau nu a fost atins conform termenilor si condițiilor stabilite de anexa menționata. (4) Nu sunt acceptate cazuri de nerespectare a obligațiilor contractuale sau a Indicatorilor de Performanta, in afara celor expres stipulate in Contract. 43

(5) Nerespectarea gravă și repetata a Indicatorilor de Performanță poate determina rezilierea Contractului de către Delegatar, conform Articolului 38 („Rezilierea Contractului”) și lipsa anexei 8, autoritatea contractantă nu a adus lămuriri prin răspunsul la notificarea prealabilă sau prin punctul de vedere. Fiind făcută în contract o referire la o anexă lipsă, autoritatea contractantă trebuie fie să o pună la dispoziția operatorilor economici, fie să aducă explicații suplimentare care să permită înțelegerea corectă a prevederilor în discuție. În ce privește art. 28 alin. (6) din contract, în punctul său de vedere, achizitoarea arătat că „prevederile regăsite la art. 28 alin. 6 din contract devin incidente numai în cazul în care, în derulare, apar investiții de efectuat, iar Anexa 7 se va completa în acest sens. Așa cum bine a observat contestatoarea, aceste prevederi nu au aplicabilitate decât în cazul în care apare necesitatea efectuării de investiții”. Astfel fiind, autoritatea trebuie să aducă la cunoștința operatorilor cele precizate în punctul de vedere. Referitor la programul de lucru, în punctul de vedere, s-au precizat următoarele „cu privire la programul de lucru al personalului nu există nicio neconcordanță. Acesta este până la ora 22:00 așa cum este indicat la pagina 67 din caietul de sarcini urmând ca până la ora 18:00, oră până la care se primesc deșeurile în stație, acestea să fie trecute în funcție de proveniență prin activitățile stației complexe și tratate în consecință”. La pag. 58 din caietul de sarcini, s-a prevăzut, că „primirea la depozitarea temporară se face în zilele de luni - sâmbătă în intervalul 8.00-18.00” iar la fila 67 din caiet s-a prevăzut că „programul de funcționare va fi de luni până sâmbătă de la 6 am până la 10 pm” Așadar, criticile contestatoarei sunt neîntemeiate. Referitor la prevederile contractuale, respectiv art. 6 lit. b) din contract, autoritate contractantă menționează în cadrul punctului de vedere faptul că „se va citi compostare, sortare transfer în loc de compostare și sortare”. Astfel fiind, autoritatea trebuie să aducă la cunoștința operatorilor cele precizate în punctul de vedere. Referitor la tarifele practicate, prin adresa nr. 1155/........., publicată în SEAP, autoritatea contractantă a adus la cunoștința operatorilor economici următoarele: Tarifele de depozitare la depozitul conform din ........., pentru anul în curs, sunt: deșeuri menajere: 22,6 euro/tonă, exclusiv TVA, deșeuri de construcții: 9,5 euro/tonă, exclusiv TVA, deșeuri industriale: 28,5 euro/tonă, exclusiv TVA. Se constată a fi rămase fără obiect criticile contestatoarei. Sub aspectul fluxurilor de deșeuri, contestatorul a susținut că nu sunt identificate corespunzător pentru a fi întocmite ofertele financiare, însă nu au fost aduse argumente concrete în acest sens. Referitor la criticile cu privire la utilajele necesare derulării contractelor, autoritate contractantă în cadrul punctului de vedere 44

menționează că „considerăm că prin postarea în SEAP a datelor tehnice legate de echipamentele regăsite la nivelul fiecărei stații, criticile referitoare la punctele 149-155 pot fi considerate ca fiind rămase fără obiect”. Se constată achiesarea autorității la criticile contestatoarei urmând a fi aplicată măsura de remediere propusă. Referitor la dispozițiile care nu sunt conforme cu Legea nr. 100/........., Consiliul reține că garanția de participare a fost stabilită în cuantum de aproximativ 2% din valoarea estimată. Într-adevăr, solicitarea de constituire a garanției, într-un cuantum care nu depășește valoarea estimată a contractului, nu poate fi considerată disproporționată, constituirea acesteia având rolul de a proteja autoritate contractantă față de riscul unui comportament necorespunzător al ofertantului pe toată perioada implicării sale în procedură, însă având în vedere faptul că Legea nr. 100/......... nu face referire la constituirea garanției de participare, autoritatea contractantă fie va elimina cerința cu privire la depunerea acestei garanții de participare, fie pentru respectarea principiilor reglementate la art. 2 alin. (2) și a prevederilor art. 71 din Legea nr. 100/......... va menționa în cadrul documentației de atribuire modalitatea de constituire, situațiile de reținere, modalitatea de restituirea a acesteia. În ce privește declarația privind efectivul mediu al personalului și personalului de conducere, Consiliul constată că, această declarație nu constituie o cerință restrictivă având în vedere prevederile art. 75 alin. (3) din Legea nr. 100/......... „criteriile de calificare și de selecție trebuie să aibă legătură și să fie proporționale cu nevoia de a asigura capacitatea concesionarului de a executa contractul de concesiune, luând în considerare obiectul concesiunii de lucrări sau al concesiunii de servicii și scopul de a asigura o concurență reală” coroborat cu alin. (1) lit. b) „entitatea contractantă are dreptul de a aplica în cadrul procedurii de atribuire numai criterii de calificare şi selecţie nediscriminatorii şi proporţionale cu obiectul concesiunii de lucrări sau al concesiunii de servicii, referitoare la: (...) b) capacitatea candidatului/ ofertantului”. Referitor la cerința 3, cap. III.2.3.a), din fișa de date a achiziției, „în cazul în care oferta este depusă de o asociere de operatori economici, fiecare asociat va prezenta documentele menționate mai sus la lit. a)-c)” se constată că trimirea la documentele menționate la lit. a)- c) este ambiguă, în cadrul fișei de date neregăsindu-se lit.a)-c), autoritate contractantă trebuind să reformuleze această cerință. Referitor la criteriul de atribuire, autoritatea contractantă a explicat că „a fost ales criteriul «nivelul tarifelor de utilizare», iar cea mai apropiată variantă pt acest criteriu din cele disponibile în SEAP (...) a fost prețul cel mai scăzut” Potrivit art. 86 alin. (1) Contractele de concesiune se atribuie pe baza criteriului ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, stabilită în baza unor criterii obiective care garantează evaluarea ofertelor în condiții de concurență reală. 45

(2) În sensul alin. (1), criteriile obiective trebuie să aibă legătură directă cu obiectul concesiunii de lucrări sau al concesiunii de servicii și se pot referi la

oricare

dintre următoarele: a) gradul de preluare a unor riscuri de către concesionar; b) nivelul plăților actualizate efectuate de către entitatea contractantă; c) nivelul tarifelor de utilizare; d) modalitatea de execuție a lucrărilor/prestare a serviciilor bazată pe indicatori de performanță de ordin calitativ, tehnic, funcțional, financiar etc.; e) modul de asigurare a protecției mediului; f) modul de rezolvare a unor probleme sociale; g) nivelul redevenței; h) durata concesiunii; i) inovarea. (3) Entitatea contractantă poate utiliza criteriile prevăzute la alin. (2) și în mod combinat, în funcție de obiectul concesiunii și în măsura în care respectivele criterii sunt compatibile. Din dispozițiile de mai sus, rezultă că autoritatea se poate referi la oricare dintre criteriile prevăzute sau le poate utiliza în mod combinat, în cazul în care criteriile sunt compatibile. Consiliul reține că potrivit art. 86 alin. (4) „Criteriile de atribuire sunt enumerate în cuprinsul documentelor prevăzute la art. 71 alin. (2) lit. b), în ordinea descrescătoare a importanţei lor, fiind însoţite de cerinţe care să permită verificarea efectivă a informaţiilor furnizate de ofertanţi” coroborat cu art. 71 alin. (1) și (2) „(1) Entitatea contractantă are obligaţia de a elabora documentaţia de atribuire care conţine toate informaţiile necesare pentru a asigura ofertanţilor/candidaţilor o informare completă, corectă şi precisă cu privire la cerinţele concesiunii de lucrări sau ale concesiunii de servicii, obiectul contractului, repartizarea riscurilor şi modul de desfăşurare a procedurii de atribuire. (2) În sensul alin. (1), entitatea contractantă furnizează: (...) b) o descriere a criteriilor de atribuire şi, după caz, a cerinţelor minime care trebuie îndeplinite, precum şi un termen orientativ de finalizare a procedurii de atribuire - în anunţul de concesionare, în documentaţia de atribuire şi/sau în alte documente ale concesiunii” autoritatea contractantă în cadrul fișei de date la cap. VI.3) Alte informații, a indicat „în cazul in care exista preturi egale intre ofertantii clasati pe primul loc, se va solicita transmiterea de noi oferte de pret (reofertare de pret) prin plic inchis. Serviciul integrat de salubrizare din cadrul judetului ........., a fost constituit prin implementarea proiectului finantat prin programul POS Mediu – Axa Prioritara 2, aferent perioadei de programare financiara .........-........., echipamentele care deservesc statiile fiind deja achizitionate prin programul mai sus mentionat. Contractul de concesiune ce face obiectul prezentei proceduri are in vedere stabilirea cadrului de operare a echipamentelor si utilajelor deja achizitionate in 46

vederea indeplinirii scopului proiectului derulat pe fonduri europene si anume implementarea unui sistem de management integrat al deseurilor la nivelul judetului .......... Nivelul tarifelor de utilizare Pentru cel mai mic tarif se va acorda punctaj maxim. Pentru alt tarif, punctajul se va calcula dupa formula: Punctaj(x)=(Tmin/Tx)*100 Unde, Tmin = cel mai mic tarif Tx = tariful ofertat Ofertele care depasesc tariful maxim indicat in prezenta documentatie vor fi respinse”. În ceea ce privește criticile contestatoarei referitoare la lipsa menționării cerințelor pentru care o ofertă este descalificată sau admisibilă, autoritatea contractantă a luat următoarea măsură de remediere: „Cerințele impuse prin caietul de sarcini vor fi considerate ca fiind minimale. Se vor furniza orice alte informații considerate semnificative pentru evaluarea corespunzătoare a propunerii tehnice. Lipsa informațiilor minimale solicitate duce la descalificarea ofertelor ca neconforme. Se acceptă modificări sau completări ale propunerii tehnice în condițiile legii". Având în vedere criteriile prevăzute în fișa de date a achiziției și precizările referitoare la cerințele impuse în caietul de sarcini, nu se poate considera că nu sunt cunoscute cerințele care ar putea conduce la o respingere a ofertelor. Având în vedere faptul că principiile prevăzute la art. 2 alin. (2) coroborat cu art. 71 din Legea nr. 100/......... autoritatea contractantă pe lângă măsurile de remedire reținute anterior, va completa documentația cu informațiile referitoare la întregul proces de verificare și evaluare a ofertelor. În privința clauzelor abuzive din contract, Consiliul reține că au fost criticate următoarele clauze (art. 26): (1) Toate contractele a căror valoare depășește echivalentul in Lei al sumei de 5000 € (cincimii Euro) încheiate de către Delegat după Data Intrării in Vigoare trebuie să includă o clauză care să stipuleze în mod expres că Delegatarul are dreptul să preia și să continue astfel de contracte care sunt încă în vigoare la Data încetării prezentului Contract, indiferent de modul în care ar fi încetat acesta și indiferent dacă aceasta preluare constituie o cesiune sau o novație a acestora. Delegatul va notifica Delegatarului/......... despre toate aceste contracte si le va furniza copii ale acestor contracte imediat după semnarea acestora de către Delegat. (2) Toate contractele sau înțelegerile de orice fel ce vor fi încheiate între Delegat si un Afiliat trebuie, indiferent de valoarea sau durata lor, să fie încheiate, cu aprobarea Delegatarului/........., pe o baza stricta si in termeni comerciali (aceasta aprobare nefiind reținuta sau întârziată in 47

mod nejustificat). Orice nerespectare de către Delegat a prevederilor prezentului alineat va constitui o încălcare a prezentului Contract de către Delegat, iar Delegatarul va fi îndreptățit sa rezilieze Contractul conform Articolului 38 (“Rezilierea Contractului”). (3) Delegatul va respecta avizul conform emis de Delegatarul/ ......... pentru toate contractele pe care le încheie pentru vânzarea Deșeurilor Reciclabile, conform Articolului 8 (“Obligațiile Delegatului”) din prezentul Contract. Se observă, așadar, că, astfel cum a susținut și societatea contestatoare, autoritatea contractantă impune un control suplimentar pentru contracte încheiate de delegat. O astfel de ingerință nu a fost justificată de autoritatea contractantă, scopul urmărit, respectiv acela de a cunoaște în mod clar toate contractele și înțelegerile prestatorului cu terții, nu poate determina clauze suplimentare în contractele încheiate de delegat cu terții. Într-adevăr, dat fiind specificul contractului de concesiune, autoritatea contractantă poate impune cerințe referitoare la notificarea sa de către delegat cu privire la contractele încheiate și să îi fie furnizate copii de pe contracte, însă condiționarea încheierii contractului de către delegat de primirea avizului sau aprobării sale sau să solicite introducerea obligatorie a unor clauze de preluare a contractului de către delegatar depășește scopul avut în vedere. Mai mult, autoritatea contractantă nu a adus justificări concrete în privința fiecăreia dintre clauzele introduse în modelul de contract și care presupuneau intervenția sa în contract. După cum se arată și în contestație, autoritatea contractantă condiționează, prin contractul de delegare, încheierea unor contracte independente dintre delegat și terți, condiționare ce conduce la încălcarea principiului forței obligatorii a contractului. Prin urmare, autoritatea contractantă va fi obligată să elimine din modelul de contract dispozițiile referitoare la aprobarea și avizarea contractelor și introducerea clauzei privind dreptul delegatarului de a prelua și continua contractele vizate de respectivul articol. Având în vedere specificul contractului și faptul că operatorul economic nu a justificat care ar fi acele clauze contractuale confidențiale care l-ar pune în situația de a nu le putea face cunoscute autorității contractante, nu poate fi considerată susținută solicitarea sa de eliminare a clauzelor privind notificarea Delegatarului/......... și furnizarea copiilor de pe contracte. În privința clauzelor art. 28 alin. (2), (4)-(7) și art. 37 și 38, societatea contestatoare a susținut că sunt impuse penalități și sancțiuni nerealiste care determină un dezechilibru contractual care nu poate fi explicat în mod obiectiv, însă nu a formulat o motivare concretă a celor susținute, astfel că nu pot fi analizate de Consiliu. Referitor la clauza 38.1.1 lit. k) din contract, potrivit căreia „Delegatarul va avea dreptul (dar nu si obligația) sa rezilieze prezentul 48

Contract, in momentul survenirii oricăruia dintre următoarele evenimente („Obligații încălcate”): neplata de către Delegat a tarifelor datorate către alți operatori de salubrizare pentru depozitarea Deșeurilor, după caz, in caz de mai mult de 3 facturi neplătite la termen sau in cazul unor întârzieri la plata unor astfel de facturi de mai mult de 90 Zile; alte încălcări semnificative ale obligațiilor contractuale care sunt prevăzute expres de prezentul Contract ca reprezentând cauze de reziliere a Contractului”, societatea contestatoare a susținut că motivul de reziliere nu are legătură cu obiectul contractului referindu-se la raporturi juridice care sunt încheiate între delegat și terțe persoane. Deși, într-adevăr, motivul de reziliere privește raporturi juridice existente între delegat și alți operatori de salubrizare pentru depozitarea deșeurilor, având în vedere specificul contractului de concesiune și faptul că neplata tarifelor pentru depozitarea deșeurilor poate avea efecte și asupra contractului în discuție, clauza nu poate fi considerată nejustificată. Neplata facturilor privind depozitarea deșeurilor poate atrage disfuncționalități în derularea contractului de delegare. Se constată astfel a fi neîntemeiate criticile contestatoarei. Față de cele de mai sus, Consiliul constată că, în privința anumitor critici, autoritatea contractantă a luat măsuri de remediere prin răspunsul la notificarea prealabilă, publicat în SEAP, alte măsuri fiind propuse prin punctul de vedere asupra contestațiilor, astfel că autoritatea contractantă va trebui să aducă măsurile de remediere la cunoștința tuturor operatorilor economici, prin publicare alor în SEAP. De asemenea, fiind întemeiate, în parte, criticile contestatoarei, Consiliul constând necesitatea luării și a altor măsuri de remediere, autoritatea contractantă va fi obligată să le publice și pe acestea. Cu privire la solicitarea contestatoarei de a fi decalată data de depunere a ofertelor, astfel încât să se asigure același termen de întocmire a documentației de atribuire (37 zile), Consiliul o va admite în parte, în sensul că, dată fiind necesitatea luării unor măsuri de remediere și suspendarea procedurii de atribuire dispusă de către Consiliu prin Încheierea nr. 121/........./......... din data de ........., autoritatea contractantă va trebui să stabilească o nouă data pentru depunerea ofertelor. Totodată, având în vedere măsurile de remediere care trebuie luate, precum și faptul că procedura a fost suspendată, un nou termen de 37 zile nu se justifică, autoritatea contractantă urmând să stabilească nouă dată de depunere a ofertelor cu luarea în considerare a timpului scurs înainte de suspendarea procedurii de atribuiri din termenul stabilit inițial de către autoritatea contractantă pentru depunerea ofertelor. Având în vedere că în prezenta cauză autoritatea contractantă are posibilitatea în această etapă la luarea unor măsuri de remediere în sensul celor prevăzute anterior, solicitarea de anularea a procedurii va fi respinsă. Referitor la manualele de operare ale utilajelor, Consiliul va reține că autoritatea contractantă a publicat, în SEAP, în anexa anunțului de 49

concesionare,

sub

identificatoarele

„[

.....

]

carti tehnice ......... ...................part1.rar.p7s” și „[ ...... ] carti tehnice ......... ...................part2.rar.p7s”, o arhivă formată din 3 volume care conțin, cărțile tehnice aferente utilajelor „utilaj mobil de cernut”, „sistem de înfășurat-desfășurat membrană”, „stație de sortare deșeuri reciclabile”, „desfăcător saci cu buncăr de recepție deșeuri”, „cabina sortare”, „sistem ventilație cu recuperarea căldurii și aport aer proaspăt”, „filtre cu scuturare automată”, „tablou de automatizare”, „monitorizare tip SCADA stație sortare deșeuri”, „benzi transportoare”, „separator magnetic”, „presă de balotat”, „perforator PET”, „bandă transportoare orizontală” și „bandă transportoare înclinată” în format PDF scanat, din care lipsesc paginile 18 – 70 aferente utilajului mobil de cernut, aceste pagini fiind înlocuite cu un mesaj de eroare, astfel cum, în mod corect, susține contestatorul. Referitor la solicitarea contestatorului privind „acordarea cheltuielilor de judecată”, Consiliul va reține că, potrivit art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/........., „Consiliul poate obliga, la cerere, partea în culpă, la plata cheltuielilor efectuate pentru soluționarea contestației. Cuantumul, detalierea și documentele doveditoare ale cheltuielilor efectuate sunt prezentate în cerere, care trebuie depusă înainte de pronunțarea deciziei de soluționare a contestației”. Ori, întrucât contestatorul nu a depus documente doveditoare din care să rezulte natura și cuantumul cheltuielilor efectuate, Consiliul va respinge ca nedovedită solicitarea acestuia privind obligarea autorității contractante la plata de cheltuieli de soluționare. Având în vedere prevederile art. 26 alin. (4) din Legea nr. 101/......... Consiliul constată pe lângă aspectele criticate în cadrul contestațiilor și următoarele aspecte: - potrivit art. ......... din Legea nr. 100/......... „(1) Procedurile de atribuire prevăzute de prezenta lege se aplică concesiunilor de lucrări sau concesiunilor de servicii a căror valoare, fără TVA, este egală sau mai mare decât pragul valoric de 23.227.215 lei. (2) Concesiunile de lucrări sau concesiunile de servicii a căror valoare este mai mică decât pragul valoric prevăzut la alin. (1) se atribuie, cu respectarea principiilor generale prevăzute la art. 2 alin. (2), în condițiile și potrivit PROCEDURILOR REGLEMENTATE prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi” - până la momentul pronunțării prezentei nu au fost adoptate norme metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 100/.........; existența unui proiect de norme metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 100/......... aflat în dezbatere publică nu poate sta la baza organizării acestei proceduri de atribuire având în vedere prevederile art. 12 alin. (3) din Legea 24/2000 „Actele normative prevăzute la art. ......... alin. (1) (n.n. hotărârile Guvernului), cu excepţia legilor şi a ordonanţelor, intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, dacă în cuprinsul lor nu este prevăzută o dată ulterioară. Atunci când 50

nu se impune ca intrarea în vigoare să se producă la data publicării, în cuprinsul acestor acte normative trebuie să se prevadă că ele intră în vigoare la o dată ulterioară stabilită prin text”. - valoarea estimată a prezentei proceduri de atribuire este 12.549.107,75 RON, sub pragul valoric de 23.227.215 reglementat la art. ......... alin. (1) din Legea nr. 100/........., motiv pentru care autoritatea contractantă trebuia să aplice prevederile alin. (2) a art. ......... în sensul organizării unei proceduri reglementate prin norme și nu alin. (1) a aceluiași articol în sensul organizării unei proceduri de atribuire reglementată de Legea nr. 100/........., respectiv de licitație deschisă. - având o valoare estimată sub pragul reglementat la art. ......... din legea și în lipsa procedurii reglementată prin normele metodologice, autoritatea contractantă a ales să își asume riscul de a iniția această procedură, procedură al cărui „anunț nu făcut obiectul verificării de către ANAP” astfel cum rezultă din cadrul rubricii intitulate „observațiile ANRMAP” din cadrul anunțului de concesionare nr. ........./.........; - potrivit prevederilor legale în cadrul normelor metodologice se stabilesc: Procedura de atribuire a contractelor de concesiune de lucrări sau servicii cu o valoare estimată mai mică de 23.227.215 lei – art. ......... din Legea nr. 100/......... Condițiile de transmitere spre publicare de către entitatea contractantă a anunțurile de concesionare și anunțurile de atribuire a concesiunii de lucrări sau a concesiunii de servicii, inclusiv anunțurile corespunzătoare tip erată – art. 67 din Legea nr. 100/......... Modalitățile de definire a cerințelor tehnice și funcționale – art. 73 din Legea nr. 100/......... Prevederi sau cerinţe standard în legătură cu modalităţile de îndeplinire a criteriilor referitoare la situaţia economică şi financiară şi capacitatea tehnică şi profesională prin susţinere acordată de unul sau mai mulţi terţi – art. 76 din Legea nr. 100/......... alin. (1)- potrivit art. 13 alin. (2) și (3) din legea nr. 100/......... „Entitatea contractantă nu are dreptul de a utiliza o anumită metodă de calcul al valorii estimate a unei concesiuni de lucrări sau a unei concesiuni de servicii cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire prevăzute de prezenta lege. Entitatea contractantă nu are dreptul de a diviza o concesiune de lucrări sau o concesiune de servicii, astfel încât aceasta să aibă ca efect neaplicarea procedurilor prevăzute de prezenta lege, cu excepţia situaţiilor justificate de motive obiective” iar potrivit art. 14 din același act normativ „(1) În cazul în care o construcţie preconizată sau un serviciu preconizat poate duce la atribuirea contractelor de concesiune pe loturi separate, valoarea estimată a concesiunii de lucrări sau a concesiunii de servicii se 51

determină luând în considerare valoarea globală estimată a tuturor loturilor. (2) În cazul în care valoarea globală estimată a tuturor loturilor este egală sau mai mare decât pragul valoric prevăzut la art. 11 alin. (1), procedurile de atribuire prevăzute de prezenta lege se aplică pentru atribuirea fiecărui lot” - în speță autoritatea contractantă alege să inițieze procedura de atribuire prin licitație deschisă a contractului având ca obiect „Delegarea prin concesiune a gestiunii de operare a Stației complexe ......... –.................. de compostare, sortare și transfer inclusiv pentru transportul de la această stație la depozitul existent din județul .........” prin publicarea anunțului nr. ........./........., valoarea estimată fiind de 12.549.107,75 lei, iar prin anunțul nr. ........./......... inițiază procedura de atribuire prin licitație deschisă a contractului având ca obiect „.........”, valoarea estimată a procedurii fiind de 15.764.795 lei procedură contestată ce face obiectul dosarelor nr. ........./......... și ........./.........; iar prin anunțul nr. 2850/30.08.......... inițiază procedura de licitație deschisă a contractului având ca obiect „Delegarea prin concesiune a gestiunii activității de compostare a deșeurilor biodegradabile, respectiv operarea Stației de compostare în Tunel județul ......... și transportul reziduurilor rezultate către depozitul conform, parte componentă a Serviciului de Salubrizare al Județului .........” valoarea estimată a procedurii fiind de 21.092.880 lei – procedură contestată ce face obiectul dosarelor nr. 2000/......... și 2010/........., toate aceste proceduri având valori sub pragul prevăzut la art. ......... și astfel nu au făcut obiectul verificării de către ANAP; autoritate contractantă menționează în cadrul punctului de vedere faptul că a încheiat un contract de finanțare pentru construirea și echiparea a 3 tipuri de stații în 5 locații diferite însă a ales să organizeze procedurile pe tipurile de stații care urmau a fi construite și echipate. Faţă de aceste aspecte Consiliul constată că autoritatea contractantă nu a aplicat în mod corespunzător prevederile Legii nr. 100/........., sens în care potrivit art. 26 alin. (4) din Legea nr. 101/......... va sesiza Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice şi Curtea de Conturi. Pentru aceste motive în baza documentelor depuse de părți, CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR DECIDE:

Admite în parte contestația formulată de SC ......... SA, împotriva documentației de atribuire emisă de .......... 52

Pe cale de consecință obligă autoritatea contractantă la remedierea documentației de atribuire în sensul celor precizate în motivarea prezentei, în termen de 10 zile de la comunicare. Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare Complet de soluționare a contestațiilor în domeniul achizițiilor publice: Consilier de soluționare ......... PREȘEDINTE ......... Consilier de soluționare ......... Redactată în 4 (patru) exemplare originale, conține 52 (cincizecicișidouă) pagini.

53