AchiziaBibliotecă
Instrumentele Achizia
Aspect

Buletin oficial · acces liber

Decizie CNSC BO2017_4114

BO2017_4114

Respinge
2017Fonduri: PropriiCerere de oferta offline fara faza finala de licitatie electronica
ContestatorNespecificat
AutoritateNespecificată

CPV: 35320000-3
Critici: D3

Textul integral al documentului

PDF CNSC

Text extras automat; verificați forma originală în PDF.

Numerotarea pasajelor aparține Achizia. Pentru citarea oficială, verificați pagina din PDF.

Citește textul integral · 63.532 caractere
§ 1

CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR C. N. S. C. Str. Stavropoleos nr. 6, Sector 3, București, România, CP 030084, CIF 20329980 Tel. +4 021 3104641 Fax. +4 021 3104642; +4 021 8900745, www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. ........./........./......... Data:......... Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. ........./........., formulată de SC ......... SRL, cu sediul în ........., str. ........ nr. 23, județul ........., înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. ........., având CUI ........., reprezentată legal prin ............ și convențional prin SCA ..........., cu sediul procesual ales în ........., str. ........... nr. 2, etaj 1, județul ........., privind procedura de cerere de ofertă, organizată în vederea atribuirii contractului de achiziție publică de furnizare având ca obiect „Disruptor cu recul cal. ...... mm (....... cal. ...........)”, cod CPV 35320000-3, organizată de ........... ........., în calitate de autoritate contractantă, cu sediul în ........., str. ..........., ........., s-a solicitat: - eliminarea elementelor/cerințelor neconforme/ilegale indicate în prezenta contestație din specificațiile tehnice aferente procedurii de atribuire (inclusiv, dar fără a se limita la eliminarea referințelor la cal. 12,7 mm/.50 cal. Dearmer sau considerarea ca acceptabil a oricărui calibru echivalent, respectiv, 50 cal., 20 mm, 12 ga, etc., eliminarea dispozitivului pentru desertizare a cartușelor ca și cerință minimă, acesta urmând să fie solicitat numai dacă este necesar pentru echipamentul ofertat) cu consecința anulării specificației tehnice aferente procedurii de atribuire; - implicit anularea procedurii de atribuire, împreună cu toate actele îndeplinite în cadrul acesteia, în conformitate cu prevederile art. 181, alin. (2), litera b) din OUG nr. 114/2011 și art. 8 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, 1/20

§ 2

prin care ............. reclamă modul în care autoritatea contractantă a înțeles să întocmească documentația de atribuire în cadrul procedurii menționată în partea introductivă, învederând în motivare următoarele: I. În fapt, contestatorul menționează că, fiind interesat să participe la prezenta procedură, în data de 15.05.......... a solicitat clarificări autorității cu privire la unele omisiuni, inadvertențe și erori identificate în cadrul documentației. De asemenea, contestatorul a atras atenția autorității asupra caracterului învechit/depășit al specificației tehnice, care determină achiziționarea unor produse învechite/de calitate îndoielnică prin descalificarea unor tehnologii mai noi, mai performante și chiar mai convenabile ca preț de achiziție și costuri de exploatare (având în vedere că noile tehnologii oferă echipamente de dimensiunii reduse și cu mai puține componente) și să favorizeze în mod nejustificat/ilegal anumiți producători. Concret, contestatorul menționează că au fost solicitate lămuriri cu privire la: - referințele la calibru, având în vedere că în cazul disruptoarelor/dearmerelor calibrul nu poate fi considerat o condiție minimă obligatorie, pentru că majoritatea dispozitivelor de acest tip nu au un standard cu privire la calibru, nu utilizează doar muniție de un singur calibru; - referințele la tipul de inițiere a cartușelor, întrucât specificațiile din documentația tehnică aferentă procedurii de atribuire erau incomplete și lăsau loc de interpretări; - referințele la hoiturile metalice tip lama, dat fiind că autoritatea contractantă a omis să le solicite ca parte din produsele care trebuie ofertate de candidați; - referințele la dispozitivul de desertizare, întrucât acest dispozitiv suplimentar se folosește doar la modele foarte vechi, dintre care multe au fost retrase din uz ca nefiind sigure. Contestatorul mai adaugă că majoritatea dispozitivelor de acest tip folosite în prezent nu mai utilizează acest dispozitiv suplimentar, dat fiind faptul că s-au impus pe piață modele mult mai sigure și mai ușor de utilizat; - referințele la componenta ohmmetru, întrucât această componentă nu poate fi considerată o condiție minimă obligatorie, având în vedere că există multe sisteme echivalente care simplifică operațiunile și reduc costurile cu disruptorul și au același rol ca și ohmmetrul; - referințele la compatibilitatea electromagnetică și respectiv la un suport de tragere pentru disruptor, întrucât autoritatea contractantă nu a inclus niciun fel de detalii cu privire la aceste aspecte, dând dovadă de superficialitate și/sau nepregătire tehnică, dat fiind faptul că aceste aspecte sunt relevante pentru majoritatea echipamentelor de acest tip folosite în prezent). Față de solicitările contestatorului, autoritatea a postat în SEAP, în data de 16.05.........., răspunsul său, prin acesta fiind clarificate aspectele referitoare la ohmetru și la tipul de inițiere a cartușelor. Totodată, autoritatea a admis că a omis să solicite includerea la produsele ofertate a bolțurilor metalice tip lama și a operat o completare a documentației de 2

§ 3

atribuire, fapt ce, în opinia contestatorului, nu este permis de legislația aplicabilă. Cu toate acestea, contestatorul susține că referințele la calibru, care erau cele mai importante și care se regăseau, în mod greșit, inclusiv în denumirea produsului care făcea obiectul procedurii de atribuire, nu au fost eliminate, fapt care duce la descalificarea din start a tuturor tehnologiilor folosite în mod curent în domeniu și favorizează un singur producător care mai are în ofertă un produs depășit din punct de vedere tehnologic. În opinia contestatorului răspunsul autorității contractante dovedește fie că nu s-a făcut o evaluare corespunzătoare din punct de vedere comercial al celor mai comune echipamente existente pe piață la acest moment în domeniu, iar consecința acestui fapt este că prin specificația tehnică și clarificările emise se descalifică din start tehnologiile performante folosite în mod curent în domeniu, fie că există o rea-credință în vederea favorizării unui singur produs/producător, iar specificația tehnică aferentă procedurii de atribuire a fost elaborată special în acest scop. Ca urmare a faptului că autoritatea nu a răspuns corespunzător solicitării de clarificări, contestatorul a formulat notificare prealabilă în data de 17.05.........., la care autoritatea contractantă a răspuns prin adresa nr. A3/2644/19.05.........., comunicând că își menține cerințele din anunțul de participare și refuză să adopte măsurile de remediere solicitate. II. În ceea ce privește cerințele din specificațiile tehnice contestatorul face următoarele mențiuni: A. Referințele la calibru Cu privire la acest aspect, contestatorul arată că la punctul 2 - Documente de referință din Specificația tehnică, nu este indicat un standard legat de calibrul disruptorului, însă, procedura de atribuire în sine solicită un disruptor de calibrul 12,7 x 99 mm. Contestatorul susține că această referință la un cartuș cu glonț (tip muniție letală) este nepotrivită cu privire la un disruptor/dearmer actual, care nu poate utiliza sub nicio forma și în niciun fel astfel de cartușe cu glonț. Astfel, se afirmă că, în speță, cartușul .50 cal (12,7x99 mm NATO) reprezintă un cartuș cu glonț - muniție letală, care nu mai este folosit în prezent în cazul disruptoarelor. „Disruptorul cu recul calibru 12,7 x 99mm" nu poate fi solicitat și respectiv livrat pentru simplul motiv că la ora actuală nu se mai utilizează muniție cu glonț în cazul disruptoarelor. Se subliniază că, în privința acestui tip de produs - disruptor/dearnier, nu există un standard în ceea ce privește calibrul, acesta nu utilizează doar muniție de un singur calibru. Mai departe contestatorul arată că, în specificația tehnică se face referire la un calibru al țevii disruptorului de 20 mm (de exemplu cerințele C1, C2 și C6 de la punctul 3.2), iar specificația în sine face referire la calibru de cartuș 12,7 x 99 mm, care reprezintă, așa cum s-a indicat anterior, o muniție letală conform standardelor NATO și care nu poate fi folosită în cazul disruptoarelor/dearmerelor actuale. În acest context, contestatorul apreciază că autoritatea contractantă ar fi trebuit cel puțin să clarifice faptul că orice calibru echivalent este acceptabil în cadrul procedurii de atribuire, respectiv 50 cal., 20 mm, 12 ga, etc. În susținere 3/20

§ 4

se precizează că singurul disruptor/dearmer care funcționa cu cartușe calibrul 12,7 mm a fost produs în Statele Unite ale Americii în anii ‘70 și a fost scos din uz, întrucât prezenta importante carențe din punct de vedere al securității utilizării acestuia. Singurul disruptor care încă mai utilizează la ora actuală cartușe cu glonț și la modul descris în specificațiile tehnice aferente Procedurii este modelul RE 70 de la producătorul Chemring. În opinia contestatorului acest lucru favorizează în fapt un singur producător de echipamente și îi defavorizează pe toți ceilalți producători, cu încălcarea principiului în conformitate cu care specificațiile tehnice trebuie să ofere accesul egal ofertanților la procedura de atribuire, respectiv art. 31 alin. (4) din OUG nr. 114/2011. Mai mult decât atât contestatorul învederează că, acest echipament este învechit ca și tehnologie și operare, neexistând nicio justificare logică pentru care autoritatea contractantă să considere necesar sau oportun să achiziționeze astfel de produse. Față de această solicitare, autoritatea a motivat impunerea calibrului indicând standardul STANAG 2369 (NATO EOD Public ations Set - NEPS - Identification and Disposal of Surface, Air and Underwater Munitions) despre care afirmă că prevede folosirea acestui tip de disruptor cu această muniție. Ca răspuns la cele susținute de autoritatea contractantă, contestatorul precizează că STANAG 2369 a fost promulgat în decembrie 2009, deci în urmă cu aproape 8 ani și nu putea cuprinde toate progresele tehnice de pe piața mondială din motive lesne de înțeles. Mai mult decât atât, acest standard la care se face referire este un standard clasificat al NATO care nu este disponibil decât persoanelor care au o poziție în structurile militare sau guvernamentale, și era imposibil pentru ofertant să îl obțină spre a fi analizat. Având în vedere că acest standard - STANAG 2369 nu a fost inclus în specificația tehnică aferentă procedurii de atribuire, contestatorul consideră că autoritatea contractantă nu poate, prin răspunsul la o solicitare de clarificări, să precizeze că un alt standard față de cele comunicate prin documentația de atribuire (mai ales unul clasificat care nu este disponibil ofertanților) este obligatoriu pentru procedura de atribuire, acest lucru fiind ilegal. În susținerea contestației, ............ menționează că simpla interogare pe orice motor de căutare de internet arată că există mai multe tipuri de echipamente utizate ca disruptoare/dearmere, neexistând în fișele tehnice ale acestora în niciun caz referințele la un singur tip de calibru. Un alt motiv indicat de autoritatea contractantă prin răspunsul la solicitarea de clarificări pentru impunerea obligativității utilizării cartușelor cu glonț calibrul 12,7 mm este că acest tip de muniție este ușor de procurat și nu implică mari costuri de achiziție. Contestatorul arată că această afirmație nu este adevărată întrucât este evident că este la fel de ușor de procurat și orice altă muniție NATO de calibre apropiate, iar procurarea unor cartușe speciale pentru disruptoare/dearmere care nu au glonț (nu reprezintă muniție letală) sunt mult mai ușor de procurat și au costuri mult mai mici. Având în vedere cele anterior menționate, contestatorul apreciază că se impunea eliminarea din specificația tehnică și celelalte documente aferente procedurii, (în special la punctul 1.1. - „Scop specificație" și punctele 3.1 și 3.2 din specificația tehnică) referințele la cal 12,7 mm (.50 4

§ 5

cal. Dearmer) sau să se considere că orice referire la calibru este doar o indicație, iar nu o condiție obligatorie, fiind astfel acceptabil orice calibru echivalent, respectiv, 50 cal., 20 mm, 12 ga, etc. Concluzionând, contestatorul afirmă că simpla evaluare pe baza unui calibru pentru care nici măcar nu se face precizarea că este de „disruptor/dearmer" limitează posibilitatea tehnicienilor români de a alege, în cunoștință de cauză, cel mai bun produs posibil, iar precizarea că aceste cartușe „nu implică costuri mari de achiziție", când bugetul prevăzut pentru această procedură de atribuire este extrem de ridicat, arată că nu s-a făcut o evaluare corespunzătoare din punct de vedere comercial al celor mai comune echipamente existente pe piață la acest moment în domeniu. B. Considerații cu privire la dispozitivul de desertizare. În preambul, cu privire la acest aspect, contestatorul menționează că noile modele de disruptoare nu mai au nevoie de un dispozitiv de desertizare a cartușelor întrucât nu mai folosesc muniție cu glonț, simplificându-se astfel procedurile de operare a disruptorului și crescând siguranța în exploatarea acestuia, precum și securitatea operatorului. În acest caz, un dispozitiv pentru desertizare poate fi solicitat numai dacă este necesar, iar nu ca și condiție minimă, pentru că majoritatea modelelor recente nu mai au nevoie de un astfel de dispozitiv. Nu ar avea sens ca un ofertant să fie obligat să adauge obligatoriu ofertei sale un dispozitiv de desertizare, dacă acesta nu este necesar, pentru a fi acceptat în cadrul procedurii, crescând inutil prețul total al produsului și complicând nejustificat operațiunile de exploatare a unui produs utilizat în dezamorsarea bombelor. Contestatorul precizează că, prin clarificările transmise, autoritatea a afirmat că „Dispozitivul de desertizare este folosit în cazul utilizării cartușelor standard NATO 12,7x99 mm cu glonț. Cum folosirea acestora este o condiție obligatorie, și dispozitivul trebuie sa facă parte din ofertă. Dispozitivul trebuie să permită extragerea glonțului din tubul cartuș manual, de către o singură persoană, în condiții de siguranță și sertizarea ulterioară a gulerului tubului cartuș pentru a evita vărsarea pulberii. în mod normal, acesta este mecanic, de tip presă cu șurub și este obligatoriu să fie inclus în ofertă." Cu alte cuvinte, se impune utilizarea unui dispozitiv prin care să se elimine glonțul din cartuș și resertizarea acestuia și nu se consideră această operațiune periculoasă sau incontrolabilă din punct de vedere al siguranței/calității produsului final, dar se resping orice alt tip de cartușe fără glonț, special fabricate și categorizate pentru utilizarea în disruptoare/dearmere ca nesigure și periculoase. Se reiterează faptul că fără o evaluare directă a produselor susceptibile de a fi utilizate pentru eliminarea muniției neexplodate, orice referire la acestea ca fiind neperformante sau periculoase este doar o alegație fără acoperire din punct de vedere tehnic și o clară intenție de favorizare a unui singur tip de echipament. În aceste condiții contestatorul susține că dispozitivul pentru desertizarea cartușelor se impune să fie solicitat numai dacă este necesar pentru echipamentul ofertat, iar nu să fie inclus ca și cerință minimă în cadrul specificației tehnice aferente procedurii de atribuire. 5/20

§ 6

C. Considerații suplimentare cu privire la necesitatea revizuirii radicale a specificației tehnice aferente procedurii de atribuire. Cu privire la terminologia folosită pentru descrierea tipului de echipament care face obiectul procedurii de atribuire, contestatorul menționează că autoritatea contractantă a precizat în clarificările transmise la data de 16.06.......... că „Denumirea specificației a fost aleasă «Disruptor fără recul cal. 12,7 mm (.50 cal dearmer)» deoarece, deși ea se referă la achiziția unui produs denumit în limba engleză «dearmer», în limba română nu există acest cuvânt, fiind folosit termenul generic «disruptor». Ca domeniu de folosință și funcționalitate, între «disruptor» și «dearmer» există diferențe”. Având în vedere că pe piața mondială există câțiva producători care oferă produse cu utilizare duală - disruptor și dearmer – contestatorul apreciază că răspunsul autorității la solicitarea de clarificări a ........., cu bună știință induce în eroare, prin simplu fapt că neagă realitatea de pe piață. În acest sens, se învederează că, pe lângă disruptorul/dearmer pe care .......... îl distribuie, prin simpla accesare a următoarelor website-uri ale câtorva producători mondiali (AB Precision din Marea Britanie, Chemring EOD din Marea Britanie), se poate constata ușor că mai mulți dintre

§ 7

aceștia

§ 8

oferă

§ 9

produse

§ 10

de

§ 11

utilizare

§ 12

duală (http://www.abprecision.co.uk/explosive-ordnance-disposal/recoilless- disruptors-de-armers, http://www.chemringts.com/products/eod/disruptors/re50-28-midi- disruptor sau http://www. chemringts. com/products/eod/disruptors/wasp. În opinia contestatorului, pentru un astfel de echipament autoritatea contractantă trebuia să se asigure, prin cerințele tehnice solicitate, că are performanțele necesare pentru dezamorsarea bombelor și muniției neexplodate. Nici măcar articolele de specialitate cu privire la disruptoare/dearmere nu se fac referiri la calibre, ci doar la performanțele echipamentelor. În cadrul aceluiași răspuns la solicitarea de clarificări, autoritatea contractantă a precizat că „folosirea unui alt tip de muniție sau a unui bolț cu alt diametru poate conduce la funcționarea defectuoasă/nefuncționarea procedurii sau, în cazuri extreme, la vătămarea operatorului". Se subliniază de către contestator că, atâta timp cât se poate demostra utilizarea corectă a unui alt tip de dearmer, mult mai avansat decât cel la care se face referire și când se cunoaște că operatorul acționeaza împotriva unui dispozitiv care este periculos, fără evaluarea tehnică directă a tipului de dearmer propus, nu se pot face aprecieri în ceea ce privește capabilitățile acestuia. În acest sens, se afirmă că simplul argument că utilizarea unui alt tip de produs poate să ducă la nefuncționarea procedurii de atribuire sau chiar la accidentarea utilizatorului și asta numai pe baza calibrului unui cartuș „preferat" de autoritatea contractantă, este o dovadă de diletantism care nu are nimic de a face cu situația reală din piața actuală de echipamente. În susținerea celor afirmate contestatorul oferă exemple concrete legate de utilizarea disruptorului ca dearmer, fără a utiliza o muniție letală transformată într-una de dearmer, prezentând poze de dezamorsare a unor muniții neexplodate. 6

§ 13

În cadrul răspunsului la întrebarea nr. 5 din clarificarea transmisă la 16.05.......... de către autoritatea contractantă s-a precizat: „Disruptorul solicitat este folosit exclusiv la neutralizarea focoaselor munițiilor convenționale. In majoritatea cazurilor, va fi utilizat la o distanța foarte mică de muniție și va fi amplasat manual. Din această cauză nu necesită folosirea unui suport sau a unui aparat de ochire". Astfel, în aprecierea contestatorului simplul fapt că se face referire la aspectul că nu se solicită în suport sau în sistem de ochire arată că autoritatea contractantă nu a încercat să evalueze alte produse care pot fi nu numai mult mai performante, dar și mai sigure, oferind operatorului posibilitatea de a trage de la mari distanțe, de a utiliza un sistem de țintire spre a fi sigur de reușita operațiunii și nu în ultimul caz, de a utiliza apa în locul oricărui proiectil care poate determina daune colaterale. III. Considerații cu privire la nerespectarea prevederilor legale în cadrul procedurii de atribuire. Contestatorul invocă dispozițiile art. 31 alin. (2) din OUG nr. 114/2011 și reiterează faptul că specificațiile tehnice utilizate în cadrul prezentei proceduri sunt depășite din punct de vedere al avansului tehnologic și au ca efect descalificarea unor tehnologii mai noi și mai performante și calificarea unor produse învechite sau de calitate îndoielnică. De asemenea, se invocă dispozițiile art. 181 alin. (1) lit. c) din OUG nr. 114/2011 și se învederează că, în contextul multiplelor erori și omisiuni din documentația tehnică și în contextul în care formularea actuală a documentelor de atribuire este de natură să favorizeze un singur producător de echipamente, autoritatea contractantă trebuia să anuleze procedura de atribuire, în conformitate cu obligația instituită de textele legale. IV. Considerații cu privire la calitatea ............ de persoană vătămată. Cu privire la acest aspect, contestatorul menționează că, având în vedere condițiile/cerințele nejustificate și nelegale din specificația tehnică, ............ nu putea să fie calificată în cadrul procedurii de selecție, fapt care îi cauzează un important prejudiciu reprezentat de imposibilitatea exercitării dreptului său de a participa la procedura de atribuire. Prin adresa nr. A3/2839/30.05.........., înregistrată la Consiliu sub nr. 21357/30.05.........., .......... ........., în calitate de autoritate contractantă, a formulat punct de vedere cu privire la contestația depusă de ............ precizând că obiectul contestației este formulat imprecis, autorul contestației

§ 14

solicitând

§ 15

„eliminarea

§ 16

elementelor/cerințelor neconforme/ilegale indicate în prezenta contestație din Specificațiile tehnice aferente Procedurii de atribuire (inclusiv, dar fără a se limita la eliminarea referințelor la cal. 12,7 mm/.50 cal. Dearmer ...", fără însă a indica și preciza exact toate elementele/cerințele pe care le consideră ilegale. În ceea ce privește susținerile contestatorului privind solicitarea de clarificări, autoritatea contractantă afirmă că ofertantul contestator prezintă denaturat solicitarea de clarificări, în sensul că prin respectivul document nu au fost solicitate numai clarificări în vederea detalierii sau 7/20

§ 17

lămuririi unor cerințe din specificația tehnică, ci a încercat să impună autorității modificarea cerințelor privind calibrul disruptorului, tipul de inițiere al cartușelor, sau renunțarea la anumite componente din inventarul produsului (dispozitivul de desertizare, ohmetru): i. Referitor la cerința privind calibrul disruptorului de 12,7 mm (pct.2, cap.3.1 din specificația tehnică de achiziție cod ST - C. 16-3411 .v.2), autoritatea contractantă menționează că în solicitarea de clarificări, contestatorul a solicitat să se renunțe la cerința privind calibrul de 12,7 x 99 mm și să se accepte orice calibru echivalent cu 12,7 mm, .50 cal. (respectiv să accepte și disruptoare cu orice calibru echivalent cum sunt cele care folosesc muniție de cal. 50 cal., 20 mm, 12 ga, etc). Față de această solicitare, autoritatea contractantă subliniază că în răspunsul la solicitarea de clarificări a precizat că își menține cerința privind calibrul de 12,7 x 99 mm, pe baza următoarelor considerente: calibrul prezentat (12.7 mm) se refera strict la dimensiunile cartușului folosit pentru propulsia bolțurilor și nu la diametrul țevii pe care sunt proiectate bolțurile sau diametrul acestora (20 mm); calibrul 20 mm diferă de cal. 12,7 x99 mm, iar cal. 12 ga, pe care contestatorul îl consideră echivalent celui de 12,7 x 99 mm, nu este echivalent acestuia deoarece, cal. 12 ga reprezintă echivalentul metric de 18,5 x 89 mm. Cartușele cal.20 mm și 12 ga diferă prin formă și încărcătură de cartușul cal. 12,7 x99 mm; cartușele cal. 12,7x 99 mm/ .50 cal reprezintă un tip de muniție standard NATO utilizată de mai multe armate în cadrul alianței, ceea ce determină o facilitate în procesul de asigurare al muniției, în special pe timpul executării misiunilor în teatrele de operații; beneficiarul produsului are în derulare și alte proceduri de achiziție, pentru echipamente care folosesc același tip de cartușe (12,7x 99 mm/.50 cal), iar cerințele de interoperabilitate și compatibilitate determină folosirea aceleiași muniții; disruptorul cal. cal. 12,7 x 99 mm este folosit și pe timpul instruirii și pregătirii operatorilor EOD pe plan internațional, ceea ce determină un grad ridicat de compatibilitate cu disruptoarele folosite în cadrul alianței NATO; procedurile EOD folosite pentru neutralizarea focoaselor munițiilor cu ajutorul disruptorului, prezentate in STANAG 2369, NATO EOD PUBLICATIONS SET (NEPS) - IDENTIFICATION AND DISPOSAL OF SURFACE, AIR, AND UNDERWATER MUNITIONS, prevăd folosirea acestui tip de disruptor cu aceasta muniție. Folosirea unui alt tip de muniție sau a unui bolț cu un alt diametru poate conduce la funcționarea defectuoasă sau nefuncționarea procedurii și în cazuri extreme, la vătămarea operatorului; este necesară respectarea prevederilor STANAG 2369, deoarece acest standard este implementat la nivelul armatei române prin ordinul șefului Statului Major General nr. SMG 22/21.02.2011. ii.Referitor la tipul de inițiere al cartușelor, autoritatea contractantă precizează că, deși cerințele din specificația tehnică au fost clare și complete, fără a lăsa loc de interpretări, așa cum a apreciat contestatorul, 8

§ 18

prin răspunsul la solicitarea de clarificări a fost înlăturat orice dubiu în acest sens. iii. Cât privește bolțurile metalice tip lamă, autoritatea susține că acestea au fost menționate la cerința C.6 din specificația tehnică de achiziție, iar prin răspunsul la solicitarea la clarificări, postat în SEAP înainte de depunerea ofertelor, a fost înlăturată orice neclaritate. iv. În ceea ce privește dispozitivul de desertizare, autoritatea învederează că, deși cerința privind livrarea acestuia în completul produsului care trebuie livrat a fost clară (punctul 4, cap. 3.1. din specificația tehnică de achiziție), fiind impusă de cerințele din documentația de atribuire, conform celor prezentate mai sus, contestatorul încearcă să determine modificarea acestei cerințe invocând niște argumente nedemonstrate (faptul că acest desertizor se folosește la modele foarte vechi, dintre care multe au fost retrase din uz, sau faptul că majoritatea disruptoarelor folosite în prezent nu îl mai utilizează). În susținere autoritatea arată că desertizarea cartușelor nu este o operațiune cu grad ridicat de periculozitate atât timp cât este efectuată cu ajutorul unui dispozitiv omologat. Nu în ultimul rând, furnizarea unui desertizor este determinată de faptul că utilizatorul final al produsului are în stoc muniție cal. 12,7x99 mm, care poate fi utilizată fără a fi necesară cheltuirea altor fonduri suplimentare pentru achiziția unei muniții de alt tip. v. Referitor la furnizarea unui ohmetru, autoritatea consideră că nu au existat neclarități privind această cerință. Mai mult prin răspunsul la solicitarea de clarificări, autoritatea contractantă a făcut precizări privind rolul acestei componente și a confirmat că este acceptat un produs echivalent cu aceeași destinație. vi. Privitor la compatibilitatea electromagnetică și respectiv la un suport de tragere pentru disruptor, autoritatea contractantă menționează că a confirmat faptul că nu solicită sistem de tragere fără fir și nici suport de tragere. De asemenea, a confirmat că disruptorul nu va folosi un sistem de ochire și nici nu are cerințe de interfațare pentru montarea pe un suport existent fix sau mobil (de tip robot). În consecință, autoritatea apreciază că cerințele sale precum și răspunsul la solicitarea de clarificări au fost suficiente pentru a asigura condițiile elaborării și depunerii ofertelor. Față de susținerile contestatorului privind descalificarea din start a tuturor tehnologiilor folosite în mod curent în domeniu și favorizarea unui singur producător care mai are în ofertă un produs depășit din punct de vedere tehnologic, autoritatea contractantă susține că, în fapt, contestatorul încearcă să devieze atenția de la scopul real al procedurii de atribuire (achiziția unui disruptor cu recul destinat neutralizării munițiilor convenționale) către disruptoarele fără recul destinate neutralizării dispozitivelor explozive improvizate. Deși în cazul acestora din urmă s-au înregistrat progrese tehnologice semnificative, în cazul disruptoarelor cu recul de tipul celui care face obiectul achiziției, nu sunt schimbări însemnate, rămânând ca referință modelul MK2 MOD1 .50 cal. dearmer, folosit și în prezent în mai multe armate NATO și care folosește cartușe cal. 12,7 x 99 mm. Totodată, autoritatea contractantă arată că disruptorul 9/20

§ 19

RE 70 de la producătorul Chemring indicat de contestator ca fiind singurul care îndeplinește cerințele specificației tehnice și favorizat de către autoritatea contractantă, nu numai că nu este singurul, dar nici nu îndeplinește cerințele, fiind un disruptor fără recul, așa cum de altfel este și disruptorul Lance de la producătorul CTS, pe care contestatorul menționează că îl poate oferta. Se subliniază că, beneficiarul are deja în dotare disruptoare fără recul, similare cu cele prezentate de contestator care deși sunt eficace pentru neutralizarea dispozitivelor explozive improvizate, s-au dovedit ineficiente pentru neutralizarea munițiilor convenționale (în special a focoaselor bombelor de aviație). Din acest motiv, beneficiarul a solicitat achiziționarea unui disruptor/dearmer special destinat pentru neutralizarea munițiilor convenționale. achiziționarea unui disruptor/dearmer special destinat pentru neutralizarea munițiilor convenționale. De asemenea, autoritatea afirmă că susținerile contestatorului referitoare la faptul că specificația tehnică de achiziție ar încălca prevederile legale, sunt neîntemeiate, deoarece nu există în acest document vreo impunere despre un producător, o marcă sau un produs anume. Referitor la susținerile contestatorului privind notificarea prealabilă depusă și răspunsul la aceasta, autoritatea contractantă arată că în urma primirii notificării prealabile a analizat solicitările și a decis că modificarea specificației tehnice în conformitate cu cerințele enunțate ar conduce la achiziția unui alt echipament față de cel solicitat de beneficiar. Din acest motiv s-a decis menținerea cerințelor din anunțul de participare și nu au fost adoptate măsuri corective. Raportat la cele afirmate de contestator la punctul „II. Considerații cu privire la cerințele absurde din Specificația tehnică", autoritatea contractantă învederează că nu există standarde privind calibrul disruptoarelor, acestea putând folosi mai multe tipuri de muniții, în schimb cerințele privind folosirea calibrului 12,7 x 99 mm au fost formulate și susținute de către beneficiarul final al produsului. Se mai adaugă că, pe plan internațional există mai multe tipuri de disruptoare cu sau fără recul care folosesc cartușe calibru 12,7 x99 mm /.50 cal. Cât privește criticile contestatorului potrivit cărora s-ar favoriza un singur producător, autoritatea afirmă că Disruptorul RE 70 de la producătorul Chemring, indicat de contestator ca fiind singurul care îndeplinește cerințele specificației tehnice, nu este singurul și nici nu îndeplinește cerințele din specificația tehnică, fiind un disruptor fără recul, prin prezenta procedură dorind a se achiziționa un disruptor cu recul. Disruptoarele fără recul au o precizie de lovire mai ridicată, puterea de distrugere este scăzută, în timp ce disruptoarele cu recul au o putere de distrugere mult mai mare, fiind folosite cu precădere pentru neutralizarea muniției convenționale de calibru mare (focoaselor bombelor de aviație, proiectilelor de artilerie, etc.). În continuare, autoritatea învederează că STANAG 2369, NATO EOD PUBLICATIONS SET (NEPS) - IDENTIFICATION AND DISPOSAL OF SURFACE, AIR, AND UNDERWATER MUNITIONS nu a fost menționat în specificația tehnică, deoarece nu prezintă cerințe tehnice pentru disruptoare, nu creează obligații pentru potențialii ofertanți, ci justifică 10

§ 20

nevoia beneficiarului de a achiziționa acest tip de disruptor. Prin urmare nu a fost necesară includerea acestui standard în specificația tehnică de achiziție. STANAG 2369 implementează o aplicație informatică și o bază de date cu proceduri obligatoriu de respectat pe timpul neutralizării și distrugerii munițiilor convenționale. În cadrul acestor proceduri este specificată folosirea unui disruptor de tipul celui solicitat prin specificație tehnică în cazul neutralizării focoaselor munițiilor convenționale. STANAG 2369 a fost revizuit ediția 4 la data de 19.06.2016, are caracter neclasificat, și poate fi accesat pe site-ul NATO STANDARDIZATION AGENCY, la adresa https://nso.nato.int. Baza de date implementată de acest STANAG este actualizată anual și are caracter NATO CONFIDENȚIAL. Mai departe, autoritatea susține că nu a publicat nicăieri informații despre bugetul alocat acestei achiziții, astfel că, sunt total lipsite de fundament alegațiile contestatorului referitoare la faptul că bugetul alocat ar fi „extrem de ridicat", în condițiile în care acesta nu îl cunoaște. Se precizează că în invitația de participare publicată în SEAP, este menționată valoarea estimată a contractului, valoare care a fost stabilită pe baza ofertelor primite de la furnizori de produse asemănătoare de pe piața românească și prin raportare la produsele de același tip achiziționate de-a lungul timpului. Referitor la adresele website-urilor indicate de contestator ca exemple de disruptoare cu utilizare duală (disruptor/dearmer), autoritatea afirmă că acestea fac referire la disruptoare iară recul, produse care nu fac obiectul prezentei proceduri. În opinia autorității, având în vedere că se dorește achiziționarea unui disruptor cu recul, este absolut logic faptul că nu a fost necesară includerea în cerințele specificației tehnice furnizarea unui dispozitiv de ochire, deoarece acesta nu poate fi folosit pe timpul tragerilor, acesta neputând fi utilizat și putând fi distrus datorită reculului. Raportat la cele precizate de contestator la punctul „III. Considerații cu privire la nerespectarea prevederilor legale în cadrul procedurii de atribuire", autoritatea învederează că în comisia de evaluare sunt nominalizați experți tehnici care sunt și utilizatori finali ai produsului, iar răspunsurile la solicitările de clarificări au fost formulate de specialiștii în domeniu, ținându-se cont de tehnologiile existente pe piață și de nevoile reale ale structurii beneficiare. Astfel, se reiterează că specificația tehnică folosită în această procedură nu este veche și nici depășită tehnologic, aceasta stabilind cerințele necesare achiziționării unor echipamente de bază și strict necesare neutralizării focoaselor muniției convenționale pentru structurile militare EOD. Se precizează că beneficiarul a solicitat achiziția acestor produse având la bază atât considerente tehnice privind funcționarea disruptoarelor, cât și considerente tactice legate de întreaga gamă de misiuni pe care trebuie să le îndeplinească, atât în țară, cât și în teatrele de operații. În aprecierea autorității, disruptorul Lance produs de Canadian Technology Systems (CTS) pe care contestatorul îl menționează ca obiect al unei posibile oferte, deși este un echipament de ultimă generație, nu poate face obiectul acestei proceduri de achiziție fiind un disruptor fără 11/20

§ 21

recul, folosit în principal pentru neutralizare dispozitivelor explozive improvizate. Față de cele susținute de ofertantul contestator cu privire la calitatea sa de persoană vătămată, autoritatea afirmă că acestea sunt neîntemeiate datorită faptului că ............ nu poate oferta un produs care îndeplinește cerințele din specificația tehnică de achiziție. Se învederează că un contestator nu poate impune autorității modul de formulare a cerințelor din specificația tehnică de achiziție, întrucât autoritatea este cea care identifică și stabilește propria necesitate, în temeiul principiului asumării răspunderii. Pentru toate cele anterior arătate autoritatea contractantă solicită Consiliului respingerea contestației ca fiind fără obiect și inadmisibilă. Prin

§ 22

adresa

§ 23

înregistrată

§ 24

la

§ 25

Consiliu

§ 26

sub

§ 27

nr. 24430/20.06.........., ............ formulează răspuns la punctul de vedere al autorității contractante, menționând următoarele: I. Cu privire la standardul NATO STANAG 2369 Referitor la susținerile autorității potrivit cărora standardul NATO STANAG 2369 „are caracter neclasificat și poate fi accesat pe site-ul NATO STANDARDIZATION AGENCY, la adresa https:/nso.nato.int", contestatorul menționează că această informație este neadevărată. Pe site-ul indicat sunt într-adevăr publicate standardele disponibile publicului (neclasificate), însă, standardul NATO STANAG 2369 nu se regăsește nicăieri în lista acestor standarde disponibile (neclasificate). În susținere contestatorul anexează o listă. Totodată, contestatorul arată că acest standard NATO, împreună cu documentul asociat AEODP - 14 („NATO EOD Publications Set - NEPS - Identification and Disposal of Surface, Air and Underwater Munitions") sunt documente clasificate, care nu sunt disponibile decât persoanelor care au o poziție în structurile militare sau guvernamentale, și este imposibil pentru un ofertant să le obțină spre a fi analizate. Acesta critică faptul că, prin punctul de vedere formulat, autoritatea contractantă se contrazice, pag. 4 paragraful 7, afirmând de această dată că: „Baza de date implementată de acest STANAG este actualizată anual și are caracter NATO CONFIDENȚIAL." Se învederează că acest document este sub incidența Ministerului Apărării din Statele unite ale Americii, pentru că se referă la teste și evaluări făcute în Statele Unite ale Americii, de către experți americani. Ca urmare a acestor teste, experții au întocmit proceduri de neutralizare a muniției neexplodate în cadrul cărora au făcut referire la ce echipamente au utilizat ei pentru o astfel de procedură. Contestatorul învederează că în standard nu se menționează obligativitatea utilizării unui singur tip de dearmer, de un anumit calibru și asta datorită faptului că există mai multe echipamente capabile să trimită un proiectil specializat spre a realiza neutralizarea, în acest sens exprimându-se chiar autoritatea contractantă prin punctul de vedere „STANAG 2369, NATO EOD Publications Set (NEPS) - Identification and Disposal of Surface, Air and Underwater Munitions, nu a fost menționat în specificația tehnică deoarece nu prezintă cerințe tehnice pentru disruptoare, nu creează obligații pentru potențialii ofertanți ... nefiind necesară includerea acestui standard în specificația tehnică de achiziție". Cu toate acestea, cu câteva rânduri mai jos în același punct de vedere, 12

§ 28

autoritatea contractantă afirmă că acest standard impune „proceduri obligatoriu de respectat pe timpul neutralizării și distrugerii munițiilor convenționale. în cadrul acestor proceduri este specificată folosirea unui disruptor de tipul celui solicitat prin specificația tehnică în cazul neutralizării focoaselor munițiilor convenționale." În răspunsul formulat contestatorul mai arată că, la intervenția producătorului echipamentului la NATO, referitor la STANAG 2369, acesta a primit un răspuns care nu lasă loc de interpretări „The site is not open to industry. Release of STANAG to industry is a național responsibility." („Acest site NU ESTE DISPONIBIL către industrie. Eliberarea STANAG- urilor către industrie este de responsabilitate națională"). În mod similar, răspunsul armatei canadiene referitor la STANAG 2369, la interpelarea producătorului echipamentului a fost că acest STANAG este clasificat ca document secret NATO și nu poate fi transmis decât persoanelor autorizate din cadrul structurilor militare sau guvernamentale, având în vedere că este necesară o aprobare specială a Ministerului Apărării al Statelor Unite ale Americii. Cu toate acestea, pe baza faptului că producătorul echipamentului ofertat are nivelul de securitate impus spre a avea acces la informații sensibile, reprezentantului acestuia i s-a explicat telefonic că STANAG 2369 se bazează pe o serie de teste făcute de armata americană unde s-a folosit ca echipament de neutralizare disruptorul de 12/7/ dar că nu se impune ÎN NICIUN FEL utilizarea doar a acestui echipament în cazul neutralizării munițiilor neexplodate, ci doar precizează un minim de dotare și o baza de evaluare, iar referința ar fi „de tipul dearmer", adică a un echipament care poate realiza scopul dorit, și anume neutralizarea munițiilor neexplodate. Se anexează în susținere, în varianta originală (engleză) și în traducere în română, corespondența e-mail purtată de dl. Marin Tănase, reprezentantul producătorului echipamentului ofertat cu structurile militare mai sus amintite referitor la standardul STANAG 2369. Astfel, se arată că simpla referire la un astfel de standard clasificat spre a justifica impunerea unui anumit tip de echipament ca fiind singurul în măsura să răspundă cerințelor arată clar dorința de eliminare a oricărui competitor și asta prin utilizarea unui document care este clasificat ca secret NATO, deci imposibil de folosit ca referință de către o entitate privată. În opinia contestatorului, autoritatea contractantă încearcă să inducă în eroare prin referirea la acest echipament ca unul standard pentru țările NATO, ceea ce e departe de a fi adevărat, așa cum este detaliat și în punctul de vedere transmis de producătorul echipamentului ofertat de ............. II. Cu privire la distincția dintre „cu recul" și „fără recul", contestatorul arată că, așa cum se detaliază și în punctul de vedere al producătorului, simpla divizare în aceste două categorii și susținerea opțiunii de „disruptor cu recul" ca cea potrivită pentru îndeplinirea cerințelor operațiunilor de neutralizare a munițiilor neexplodate, „arată serioase carențe de pregătire tehnică a evaluatorilor, limitări în înțelegerea științei ce stă la baza utilizării disruptoarelor în general, lipsa unor informații privind ultimele realizări în domeniu pe plan mondial și nu 13/20

§ 29

în ultimul rând o serioasă rea-voință în a dota utilizatorii cu un echipament care îi poate ajuta în operațiunile din teren". În acest sens se precizează că, dacă afirmația că disruptoarele fără recul au putere redusă era valabilă acum aproximativ 10-20 de ani, în ultimii ani producătorii de pe piața mondială au oferit o serie de variante care să le confere acestora posibilitatea de a fi utilizate ca dearmer, de a le crește puterea, etc. și de a oferi utilizatorilor posibilitatea de a folosi un singur tip de echipament apt de a neutraliza un spectru larg de dispozitive explozive, de la dispozitive explozive improvizate până la muniție convențională de calibru mare. La momentul actual, o instituție din domeniul armatei/ securității naționale nu mai are nevoie să achiziționeze mai multe tipuri de disruptoare/ dearmere, ci există pe piață disponibile o gamă largă de echipamente performante care pot neutraliza, așa cum am subliniat anterior, inclusiv muniția convențională de calibru mare. Pe lângă înaltele performanțe tehnice ale acestor echipamente mai noi, acestea sunt preferabile și din motive economice, întrucât un singur echipament înlocuiește o multitudine de disruptoare/dearmere de diverse tipuri. Contestatorul mai adaugă că echipamentul ofertat nici măcar nu este un disruptor/dearmer fără recul, concluzia autorității contractante fiind una eronată. Concret, se arată că produsul ofertat este un disruptor cu recul redus și nu există nicăieri informația că acesta ar fi un disruptor fără recul, așa cum afirmă autoritatea contractantă. Se subliniază că prin simpla

§ 30

accesare

§ 31

a

§ 32

paginii

§ 33

internet

§ 34

a

§ 35

companiei

§ 36

aici: http://www.ctsystems.ca/products/lance-disrupter.html se putea găsi descrierea tehnologiei utilizate de producător ca fiind „Hybrid Recoil-less Technology7”, adică o tehnologie hibrid cu recul redus. Lance este singurul disruptor hibrid de pe piața mondială și este rodul a 5 ani de cercetare cu sprijinul guvernului canadian, iar cei doi fondatori ai companiei și deținătorii proprietății intelectuale legate de disruptorul Lance (unul dintre ei fiind autorul punctului de vedere al producătorului anexat prezentului document) au cunoștințe științifice și tehnice extinse nu numai despre disruptorul Lance, dar și despre toate echipamentele similare existente în lume, cu sau fără recul. Față de susținerea autorității contractante, conform căreia: „are deja în dotare disruptoare fără recul (...) care s-au dovedit ineficiente pentru neutralizarea munițiilor convenționale (în special a focoaselor bombelor de aviație). Din acest motiv, beneficiarul a solicitat achiziționarea unui disruptor/dearmer special destinat pentru neutralizarea munițiilor convenționale." contestatorul arată că, dincolo de faptul că, în dorința de a justifica procedura de a achiziție și specificațiile tehnice ale acesteia, aceasta include pentru prima dată o noua cerință de performantă, și anume că disruptorul trebuie să fie în măsură să neutralizeze focoase ale bombelor de aviație, autoritatea face din nou referire la disruptoarele fără recul și încearcă prin acest fapt să arate indirect că Lance nu ar fi în măsura să răspundă acestei cerințe. În opinia contestatorului este clar că, mai ales pornind de la specificațiile tehnice învechite utilizate, este imposibil ca autoritatea contractantă să poate trage astfel de concluzii cu privire la echipamentul ofertat, fără a face o evaluare riguroasă, în special fără o evaluare în teren. 14

§ 37

Se învederează de către contestator că, urmare a evaluărilor tehnice făcute de laboratoarele guvernului canadian, se poate afirma că viteza de tir a disruptorului Lance este de 2,5 ori mai mare decât cea a unui disruptor cu recul de tipul celui solicitat de către autoritatea contractantă. Acest lucru permite disruptorului Lance să genereze energia necesară pentru a realiza o neutralizare eficientă a diverselor ținte, inclusiv a celor menționate de către autoritatea contractanta. Având în vedere că Lance lansează aceleași proiectile ca cele utilizate de disruptorul cu recul de tipul celui solicitat de autoritatea contractantă, este ușor de constatat că echipamentul ofertat de ......... are de fapt o forță de penetrare/distrugere mai mare. Acest lucru permite îndepărtarea disruptorului de țintă (deci diminuarea pericolului la care este expus utilizatorul), dar și o protecție a echipamentului în cazul unei explozii accidentale. III. Cu privire la cerința referitoare la calibru, contestatorul menționează că autoritatea contractantă încearcă să explice necesitatea, ba chiar obligativitatea de îndeplinire a cerinței privind calibrul făcând referire la faptul că tipul de cartuș cu glonț impus prin specificația tehnică este utilizat în mai multe țări NATO, că există interoperabilitate și compatibilitate, ba chiar că este prevăzut în STANAG 2369, iar utilizarea unui alt tip de muniție „poate conduce la funcționarea defectuoasă sau nefuncționarea procedurii și în cazuri extreme, la vătămarea operatorului”. Contestatorul reiterează faptul că, echipamentul pe care ......... îl produce, precum și echipamentele actuale/performante la acest moment în domeniu, au capacitatea de a realiza același efect asupra unei ținte, fără a utiliza un cartuș ca cel menționat în specificația tehnică folosită de autoritatea contractantă, fiind absurd să fie impusă o astfel de condiție în specificațiile tehnice, din moment ce asta ar atrage din start eliminarea tuturor tehnologiilor noi și performante. În aceste condiții se afirmă că susținerile referitoare la nefuncționarea unui disruptor cu alt tip de muniție și/sau la vătămarea operatorului sunt false. IV. Cu privire la dispozitivul de ochire, contestatorul arată că autoritatea contractantă afirmă că dispozitivul de ochire nu poate fi utilizat și poate fi distrus datorită reculului, prin această susținere autoritatea arătând din nou lipsa de informații actuale din această sferă. Astfel, se reiterează faptul că echipamentele mai noi nu prezintă astfel de riscuri, și asta chiar la o putere comparabilă sau mai mare cu un disruptor cu recul de tipul celui solicitat de autoritatea contractantă. Mai mult de atât, echipamentul poate fi montat pe roboți EOD de mici dimensiuni, ceea ce elimină necesitatea utilizării componentei umane în operațiunea de amplasare a disruptorului în vederea tirului de neutralizare. În susținere contestatorul menționează că atunci când a solicitat clarificări legate de utilizarea disruptorului pe roboți i s-a răspuns că „Disruptorul solicitat este folosit exclusiv la neutralizarea focoaselor munițiilor convenționale. În majoritatea cazurilor, va fi utilizat la o distanță foarte mică de muniție și va fi amplasat manual. Din această cauză nu necesită folosirea unui suport sau a unui aparat de ochire. Disruptorul nu va fi montat pe roboți. Evaluarea produsului nu se va face pe baza preciziei, ci pe baza puterii acestuia și a efectului asupra focoaselor de muniții." 15/20

§ 38

În aprecierea contestatorului este inexplicabil și lipsit de orice fel de logică ca, în condițiile în care se are în vedere achiziția unui echipament destinat apărării naționale, prin condițiile impuse și clarificările oferite, autoritatea contractantă să refuze să accepte posibilitatea deschiderii la tehnologiile performante existente, care să permită protecția tehnicianului sau creșterea distanței de tragere (deci nu utilizarea „la distanță foarte mică și... .amplasat manual"), dar și a posibilității de evitare a daunelor colaterale generate de zborul disruptorului la tragere. Se subliniază că echipamentul avut în vedere a fi ofertat de ........... nu depășește valoarea estimată aferentă procedurii de atribuire, ci din contră valoarea estimată este cu mult mai mare, permițând achiziționarea chiar a mai multor astfel de echipamente. V. Cu privire la obiectul contestației, contestatorul menționează că în cuprinsul contestației au fost precizate în mod expres toate aspectele necorespunzătoare/ilegale din cadrul procedurii de atribuire, acestea incluzând „eliminarea referințelor la cal. 12,7 mm/.50 cal. Dearmer sau considerarea ca acceptabil a oricărui calibru echivalent, respectiv, 50 cal., 20 mm, 12 ga, etc., eliminarea dispozitivului pentru desertizare a cartușelor ca și cerință minimă, acesta urmând să fie solicitat numai dacă este necesar pentru echipamentul ofertat". Raportat la prevederile legale, neregularitățile sesizate cu privire la întocmirea specificațiilor tehnice determină anularea procedurii de atribuire. Se învederează că din cauza modului în care a fost întocmită documentația tehnică a procedurii de atribuire, sunt excluse din start tehnologiile performante/actuale care există pe piața de specialitate, iar acest lucru denotă fie un dezinteres nepermis într-un astfel de domeniu, fie reaua-credință în sensul favorizării anumitor ofertanți. Indiferent de motivul care stă la baza folosirii unei astfel de documentații tehnice, sancțiunea care se impune în cauză este anularea procedurii de atribuire, împreună cu toate actele îndeplinite în cadrul acesteia în conformitate cu prevederile art. 181 alin. (2) lit. b) din OUG nr. 114/2011 și art. 8 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Referitor la criticile contestatorului din răspunsul la punctul de vedere, .......... ........., face următoarele precizări: a) Referitor la standardul NATO STANAG 2369 În ceea ce privește posibilitatea accesării/consultării standardelor NATO, autoritatea contractantă precizează că la nivel național, există Agenția Militară de Standardizare care, în urma cererii operatorului economic, poate pune la dispoziție standardele NATO solicitate. Se arată că acest standard nu a fost menționat în specificația tehnică și nu prezintă cerințe tehnice pentru disruptoare, nu creează obligații pentru potențialii ofertanți, iar nepunerea la dispoziție nu poate leza în niciun fel interesele contestatorului. b) Cu privire la distincția „cu recul/fără recul" autoritatea menționează că specificația tehnică de achiziție a fost întocmită în urma cerințelor operaționale furnizate de către beneficiarul final (utilizator), cerințe ce au la bază proceduri de neutralizare și distrugere a munițiilor convenționale. Experiența tehnică și profesională a specialiștilor militari a fost dobândită și probată pe timpul antrenamentelor și misiunilor reale desfășurate în teatrele de operații cât și în țară. 16

§ 39

În ceea ce privește alegația contestatorului referitoare la „echipamentul ofertat", autoritatea învederează că ............ nu a depus ofertă în cadiul procedurii de achiziție iar îndeplinirea cerințelor de performanță/tehnice a produsului LANCE trebuia demonstrată prin oferta tehnică depusă în cadrul procedurii de achiziție, ceea ce contestatorul nu a făcut. În acest sens se arată că notificarea prealabilă (nr. 104/17.05..........) a contestatorului a fost emanată înainte de termenul limită de depunere a ofertelor, respectiv 22.05........... c) Privind cerința referitoare la calibru: În acest sens autoritatea arată că aceste cartușe cal 12,7x 99 mm/ . 50 cal reprezintă un tip de muniție standard NATO utilizată de mai multe armate în cadrul alianței, ceea ce determină o facilitate în procesul de asigurare al muniției, în special pe timpul executării misiunilor în teatrele de operații. Beneficiarul produsului are în derulare și alte proceduri de achiziție, pentru echipamente care folosesc același tip de cartușe (12,7x 99 mm/. 50 cal), iar cerințele de interoperabilitate și compatibilitate determină folosirea aceleiași muniții. Disruptorul cal 12,7 x99 mm este folosit și pe timpul instruirii și pregătirii operatorilor EOD pe plan internațional, ceea ce determină un grad ridicat de compatibilitate cu disruptoarele folosite în cadrul alianței NATO. d) Raportat la cerința referitoare la dispozitivul de ochire autoritatea menționează că disruptorul nu va folosi un sistem de ochire și nici nu are cerințe de interfațare pentru montarea pe un suport existent fix sau mobil (de tip robot) datorită misiunilor specifice la care va fi utilizat, conform cerințelor beneficiarului f) Privind obiectul contestației, autoritatea arată că autorul contestației nu poate impune autorității contractante modul de formulare a cerințelor din specificația tehnică de achiziție, întrucât autoritatea contractantă este cea care identifică și stabilește propria necesitate, în temeiul principiului asumăm răspunderii. În opinia acesteia contestatorul nu este discriminat în nici un fel în raport cu alți operatori economici care au posibilitatea să oferteze produsul solicitat prin documentația de atribuire, acesta având posibilitatea de a depune ofertă în cadrul procedurii. Mai adaugă autoritatea că eliminarea elementelor și a cerințelor solicitate de contestator ar conduce la achiziția unui echipament total diferit și inadecvat nevoilor beneficiarului final. Pentru toate cele arătate, autoritatea solicită respingerea contestației întrucât este fără obiect și inadmisibilă. Analizând documentele depuse la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarele: ........... ........., în calitate de autoritate contractantă, a organizat atribuirea, prin procedură de cerere de ofertă, a contractului de achiziție publică de furnizare având ca obiect „Disruptor cu recul cal. 12,7 mm (50 cal. Dearmer)”, cod CPV 35320000-3. În acest sens a elaborat documentația de atribuire aferentă și a publicat în SEAP invitația de participare nr. ........./ ........., criteriul de atribuire stabilit fiind „prețul cel mai scăzut”. 17/20

§ 40

În procesul verbal nr. A3/2690/22.05.......... de deschidere a ofertelor comisia de evaluare a reținut depunerea unei oferte. Referitor la solicitarea formulata de autoritatea contractantă, de respingere a contestației ca lipsită de obiect și inadmisibilă, Consiliul urmează să o respingă având în vedere că, ofertantul contestator a respectat prevederile art. 6 s.u. din Legea nr. 101/2016 iar obiectul contestației este clar precizat, în sensul că prin contestație se solicită: ”- eliminarea elementelor/cerințelor neconforme/ilegale indicate în prezenta contestație din specificațiile tehnice aferente procedurii de atribuire (inclusiv, dar fără a se limita la eliminarea referințelor la cal. 12,7 mm/.50 cal. Dearmer sau considerarea ca acceptabil a oricărui calibru echivalent, respectiv, 50 cal., 20 mm, 12 ga, etc., eliminarea dispozitivului pentru desertizare a cartușelor ca și cerință minimă, acesta urmând să fie solicitat numai dacă este necesar pentru echipamentul ofertat) cu consecința anulării specificației tehnice aferente procedurii de atribuire; - anularea procedurii de atribuire, împreună cu toate actele îndeplinite în cadrul acesteia, în conformitate cu prevederile art. 181, alin. (2), litera b) din OUG nr. 114/2011 și art. 8 alin. (1) din Legea nr. 101/2016”. Pe fondul contestației formulate de către ............, Consiliul retine: Contestatorul a prezentat motivele pentru care considera ca anumite specificatii tehnice, impuse ca obligatorii de catre autoritatea contractanta, sunt de natura, pe de o parte, a reduce in mod drastic concurenta cu incalcarea prevederilor legale, iar pe de alta parte de natura să favorizeze în mod nejustificat/ilegal anumiți producători. Contestatorul susține si argumenteaza faptul că „referințele la calibru, care erau cele mai importante și care se regăseau, în mod greșit, inclusiv în denumirea produsului care făcea obiectul procedurii de atribuire („Disruptor cu recul cal. 12,7 mm (50 cal. Dearmer)”), nu au fost eliminate, fapt care duce la descalificarea din start a tuturor tehnologiilor folosite în mod curent în domeniu și favorizează un singur producător care mai are în ofertă un produs depășit din punct de vedere tehnologic”. Consiliul admite, in principiu, faptul ca autoritatea contractanta are dreptul sa-si stabileasca singura necesitatile, dar in momentul in care organizeaza o procedura de achizitie competitiva, deschisa tuturor operatorilor economici din domeniu, are si obligatia sa respecte actele normative care reglementeaza acest tip de procedura si sa argumenteze impunerea specificatiilor tehnice principale (vezi de ex. in speta calibrul disruptorului) care pot conduce, daca impunerea este arbitrara, la eliminarea concurentei. Din punct de vedere al legislatiei aplicabile, autoritatea contractanta a indicat la capitolul III.1.5) din fisa de date a achizitiei, doua acte normative abrogate integral cu mai mult de un an in urma (OUG 34/2006, respectiv HG 925/2006) si un altul aflat in vigoare OUG 114/2011 care reglementeaza atribuirea contractelor de achizitii publice in domeniul apararii si securitatii, act normativ care contine numeroase trimiteri la textul OUG 34/2006 cu modificarile si completarile ulterioare. Acest aspect nu influenteaza semnificativ cauza aflata in solutionare, intrucat atribuirea contractelor de achizitii publice in domeniul apararii si securitatii 18

§ 41

reglementata prin OUG 114/2011 are la baza absolut aceleasi scopuri si principii ca si legislatia trecuta sau prezenta care reglementeaza achizitiile publice clasice. Potrivit prevederilor art. 2 din OUG 114/2011: „Art. 2. - (1) Scopul prezentei ordonanţe de urgenţă îl constituie: a) promovarea concurenţei între operatorii economici; b) garantarea tratamentului egal şi nediscriminarea operatorilor economici; c) asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică; d) asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, prin aplicarea procedurilor de atribuire de către autorităţile contractante. (2) Principiile care stau la baza atribuirii contractului de achiziţie publică sunt: a) nediscriminarea; b) tratamentul egal; c) recunoaşterea reciprocă; d) transparenţa; e) proporţionalitatea; f) eficienţa utilizării fondurilor; g) asumarea răspunderii.” Revenind la situatia analizata in speta, Consiliul a constatat, referitor la impunerea calibrului 12,7 mm (50 cal. Dearmer), ca argumentele autoritatii contractante, cuprinse in raspunsul la solicitarea de clarificari si in punctul de vedere adresat CNSC, nu sunt sustinute de documente si a solicitat prin adresa nr. 26609/......... ........./03.07.......... demararea procedurilor pentru transmiterea partilor relevante din setul de publicatii NATO pentru identificarea, neutralizarea si distrugerea munitiilor explozive de suprafata, de aviatie si sub apa – NATO EOD PUBLICATIONS SER (NEPS) – IDENTIFICATION AND DISPOSAL OF SURFACE, AIR, AND UNDERWATER MUNITIONS, pentru a fi consultate. La solicitarea Consiliului, autoritatea contractanta a raspuns prin adresa nr. A3/3777/10.07.........., inregistrata la Consiliu sub nr. 27683/10.07.........., la care au fost anexate, printre altele, extrasele relevante din procedurile NATO EOD PUBLICATIONS SER (NEPS). Referitor la sustinerea potrivit careia: „procedurile EOD folosite pentru neutralizarea focoaselor munițiilor cu ajutorul disruptorului, prezentate in STANAG 2369, NATO EOD PUBLICATIONS SET (NEPS) - IDENTIFICATION AND DISPOSAL OF SURFACE, AIR, AND UNDERWATER MUNITIONS, prevăd folosirea acestui tip de disruptor cu aceasta muniție.” Consiliul a considerat ca daca aceasta prevedere din procedurile EOD se confirma, ar reprezenta un argument solid si suficient in impunerea specificatiei tehnice privind calibrul 12,7 mm (.50 cal. Dearmer). Consultand extrasele relevante din procedurile EOD folosite pentru neutralizarea focoaselor munițiilor cu ajutorul disruptorului, Consiliul a constatat ca descrierea procedurilor contine detaliul relevant si anume calibrul .50 cal Dearmer, astfel incat specificatia tehnica impusa de autoritatea contractanta apare ca fiind intemeiata. 19/20

§ 42

Este adevarat ca procedurile in cauza au fost emise in urma cu peste 25 de ani, dar acestea sunt actualizate si este intemeiat a fi folosite ca recomandari pentru disruptoarele folosite în cadrul alianței NATO. In ceea ce priveste critica formulata de contestator cu privire la solicitarea dispozitivului de desertizare, Consiliul apreciaza ca aceasta este nefondata, optiunea autoritatii contractante fiind de a achizitiona un disruptor cu recul si cu glont, optiune care apare ca fiind atat legala, cat si uzuala, raportat la recomandarile si procedurile continute în STANAG 2369. Prin urmare, Consiliul apreciaza ca specificatiile tehnice impuse de autoritatea contractanta sunt sustinute de documente si procedura nu este afectata. În consecință, luând în considerare cele mai sus menționate, în temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge ca nefondată contestația formulată de ............ în contradictoriu cu ............. ......... Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, respinge ca nefondată contestația formulată de către ............ în contradictoriu cu ......... .......... Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 și poate fi atacată cu plângere, în temeiul art. 29 alin. (1) din același act normativ, în termen de 10 zile de la comunicare. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, ......... ......... ......... ............. 20