Decizie CNSC BO2018_6232

CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR Str. Stavropoleos nr. 6, sector 3, București, cod poștal 030084, România Tel: +4 021.310.46.41 Fax: +4 021.890.07.45 și +4 021.310.46.42 www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. ... Data: ... Prin contestația nr. 144/„12.02.2018”, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 1744/12.01.2018, înaintată de SC ... SRL, cu sediul în ..., înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. ..., având CUI ..., reprezentată legal prin ... – administrator judiciar, formulată împotriva anunțului de participare și, implicit, a documentației de atribuire aferentă acestuia, elaborate de ... SA, cu sediul în ..., în calitate de entitate contractantă, în cadrul procedurii de licitație deschisă, organizată pentru încheierea acordului- cadru de servicii, având ca obiect „Servicii de pază a obiectivelor, bunurilor și valorilor deținute de ...”, s-a solicitat Consiliului modificarea conținutului documentației de atribuire cu privire la: modul de stabilire a valorii estimate a procedurii de achiziție, numărul de ore de prestare aferente fiecărei categorii de personal și factorii de evaluare. Prin Încheierea nr. ..., s-a admis solicitarea SC ... SRL de suspendare a procedurii de licitație deschisă, organizată de către ... SA. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care SC ... SRL critică conținutul documentației de atribuire, în ceea ce privește: 1. Din cuprinsul anunțului de participare și al documentației de atribuire, se înțelege că numărul de ore de prestare, respectiv numărul de personal este: A. Pentru acordul-cadru: A.1. Șef obiectiv: - cantitate minimă acord-cadru 1 (un) șef de obiectiv; 1

- cantitate maximă acord-cadru 2 (doi) șefi de obiectiv; - nr. ore minim acord cadru 8784 ore; - nr. maxim ore 17568 ore A.2. Șef tură: - cantitate minimă acord-cadru 1 (un șef de tură); - cantitate maximă acord-cadru 2 (doi); - nr. ore minim acord-cadru 26352 ore; - nr. maxim ore 52704 ore A.3. Patrulă auto cu 2 agenți de pază: - cantitate minimă acord-cadru 2 (două) patrule; - cantitate maximă acord-cadru 3 (trei) patrule; - nr. ore minim acord-cadru 52704 ore; - nr. maxim ore 79056 ore A.4 Echipă intervenție cu 3 agenți de pază: - cantitate minimă acord-cadru 1 (una) echipă de intervenție; -cantitate maximă acord-cadru 2 (două) echipe de intervenție; - nr. ore minim acord cadru 26352 ore; - nr. maxim ore 52704 ore A.5 Post pază fix/mobil; - cantitate minimă acord-cadru 25 posturi de pază; - cantitate maximă acord-cadru 35 posturi de pază; - nr. ore minim acord-cadru 658800 ore; - nr. maxim ore 922320 ore B. Pentru contractele subsecvente: B.1. Șef obiectiv: - cantitate minimă contract subsecvent 1 (unu) șef obiectiv; - cantitate maximă contract subsecvent 1 (unu); - nr. ore minim contract subsecvent 8784 ore; - nr. maxim ore 8784 ore B.2. Șef tură: - cantitate minimă contract subsecvent 1 (unu) șef obiectiv; - cantitate maximă contract subsecvent 1 (unu) șef obiectiv; - nr. ore minim contract subsecvent 26352 ore; - nr. maxim ore 26352 ore B.3 Patrulă auto cu 2 agenți de pază: - cantitate minimă contract subsecvent 1 (una) patrulă; - cantitate maximă contract subsecvent 2 (două) patrule; - nr. ore minim contract subsecvent 26352 ore; - nr. maxim ore 52704 ore B.4. Echipă intervenție cu 3 agenți de pază: - cantitate minimă contract subsecvent 1 (una) echipă; - cantitate maximă contract subsecvent 1 (una) echipă; - nr. ore minim contract subsecvent 26352 ore; - nr. maxim ore 26352 ore B.5 Post pază fix/mobil; - cantitate minimă contract subsecvent 15 (posturi); - cantitate maximă contract subsecvent 25 (posturi); - nr. ore minim contract subsecvent 395280 ore; 2

- nr. maxim ore 658800 ore. Valoarea estimată, fără TVA, este între 19.550.900,16 și 29.324.417,76 RON. 1.1. Potrivit proiectului de acord-cadru și contractului subsecvent, postate ca parte a documentației de atribuire, conform definițiilor acordate la art. 2.1 lit. g) din acordul-cadru și art. 2.1 lit. f) din contractul subsecvent, în accepțiunea entității contractante, 1 (un) an are 365 zile lucrătoare. Având în vedere că serviciul se prestează 24 de ore din 24, în toate cele 36 de luni, înseamnă că, în fapt, media este de 30,42 de zile, lunar, rezultat din următorul calcul: 365 zile/12 luni = 30,42 de zile, iar nu la o medie de 30,50 zile lunar, așa cum s-a constatat din verificarea numărului de ore. Astfel, în măsura în care informațiile din cuprinsul documentației de atribuire ar fi corelate, respectiv numărul de ore ar fi raportate la durata comunicată a unui an calendaristic, în fapt, numărul de ore de lucru ar fi, calculat, după cum urmează: A. Pentru acordul-cadru: A.1. Șef obiectiv: - nr. ore minim acord-cadru 5904 de ore, în loc de 8784 de ore; - nr. ore maxim 11808 ore, în loc de 17568 ore, rezultat din următorul calcul: 1 om x 8 ore, potrivit caietului de sarcini, x 20,5 zile lucrătoare lunar x 36 de luni A.2. Șef tură: - nr. ore minim acord-cadru 26.282 de ore, în loc de 26.352 ore; - nr. maxim 52.656,76 ore de pază, în loc de 52.704 ore, rezultat din următorul calcul: 2 oameni x 24 ore, potrivit caietului de sarcini, x 30,42 zile calendaristice lunar x 36 de luni A.3. Patrulă auto cu 2 agenți de pază: - nr. ore minim acord-cadru 105130 ore, în loc de 52.704 ore; - nr. maxim 78.848,64,28 ore, în loc de 79056 ore, rezultat din următorul calcul: 3 dispozitive x 24 ore, potrivit caietului de sarcini, x 30,42 zile calendaristice lunar x 36 de luni A.4 Echipă intervenție cu 3 agenți de pază: - nr. ore minim acord-cadru 78848,64, în loc de 26352 ore; - nr. maxim 52.565 ore, în loc de 52.704 ore, rezultat din următorul calcul: 2 dispozitive x 24 ore, potrivit caietului de sarcini, X 30,42 zile calendaristice lunar x 36 de luni A.5 Post pază fix/mobil; - cantitate minimă acord-cadru: 25 posturi de pază; - cantitate maximă acord-cadru: 35 posturi de pază, - nr. ore minim acord-cadru 657072, în loc de 658800 ore; - nr. maxim 919.900 ore, în loc de 922.320 ore, rezultat din următorul calcul: 35 oameni x 24 ore, potrivit caietului de sarcini, x 30,42 zile calendaristice lunar x 36 de luni B. Pentru contractele subsecvente: B.1. Șef obiectiv: - cantitate minimă contract subsecvent 1 (unu) șef obiectiv; 3

- cantitate maximă contract subsecvent 1 (unu); - nr. ore minim contract subsecvent: 8784 ore; - nr. maxim 3.936, în loc de 8.784 ore, rezultat din următorul calcul: 1 om x 8 ore x 20,40 zile lucrătoare pe lună x 12 luni B.2. Șef tură: - cantitate minimă contract subsecvent: 1 (unu) șef tură; - cantitate maximă contract subsecvent: 1 (unu) șef tură; - nr. ore minim contract subsecvent: 8760,96, în loc de 26.352 ore;

- nr. maxim 8.760,96 ore, în loc de 26.352 ore, rezultat din următorul calcul: 1 om x 24 ore x 30,42 zile calendaristice x 12 luni B.3 Patrulă auto cu 2 agenți de pază: - cantitate minimă contract subsecvent 1 (una) patrula; - cantitate maximă contract subsecvent 2 (două) patrule; - nr. ore minim contract subsecvent 17521,92 ore în loc de 26352 ore; - nr. maxim 52.565,76 ore în loc de 52704 ore, rezultat din următorul calcul: 2 dispozitive x 24 ore x 30,42 zile calendaristice x 12 luni B.4. Echipă intervenție cu 3 agenți de pază: - cantitate minimă contract subsecvent 1 (una) echipă; - cantitate maximă contract subsecvent 1 (una) echipă; - nr. ore minim contract subsecvent 26.282,88, în loc de 26352 ore; - nr. maxim ore 26.282,88 ore, în loc de 26.352 ore, rezultat din următorul calcul: 1 dispozitiv x 24 ore x 30,42 zile calendaristice x 12 luni B5 Post pază fix/mobil; - cantitate minimă contract subsecvent 15 (posturi); - cantitate maximă contract subsecvent 25 (posturi); - nr. ore minim contract subsecvent 131.414,4 ore, în loc de 395.280 ore; - nr. maxim ore 219.024 ore, în loc de 658.800 ore, rezultat din următorul calcul: 25 oameni x 24 de ore X 30,42 luni calendaristice x 12 luni. Ținând cont de cele prezentate, contestatoarea apreciază că, prin aplicarea unui medii orare lunare mai mari se mărește în mod artificial numărul de ore de prestare în detrimentul tarifului unitar, operatorii economici neajungând, în fapt, niciodată să presteze acel număr de ore pentru care s-a realizat ofertarea, rezultatul aplicării procedurii fiind astfel distorsionat în mod nejustificat. Concret, în măsura în care se admite că numărul total de ore de prestare aferente acordului-cadru ar fi de 1.124.352 de ore, raportate la valoarea estimată maximă a acordului-cadru, de 29.324.417,76, se ajunge la un tarif mediu de 26,08 lei/oră, raportat la anul calendaristic, așa cum este definit de entitatea contractantă în modelele de acord- cadru și de contract subsecvent, rezultă un număr total de 1.299.759,32 de ore, care, raportate la valoarea maximă a acordului- cadru, ar însemna un tarif orar de 22,56 lei/ oră. Acest aspect este cu atât mai vizibil atunci când se aplică la cantitățile maxime ale celui mai mare contract subsecvent. Astfel, prin necoordonarea numărului maxim de ore de prestare per acord-cadru cu 4

numărul maxim de ore ale celui mai mare contract subsecvent, prin necorelarea numărului de persoane necesare în mod real, respectiv prin indicarea per acord-cadru a unui număr semnificativ mai mare de persoane decât cele din cel mai mare contract subsecvent se ajunge per acord-cadru la 1.124.352 de ore, iar, per contract subsecvent maxim, la un număr de 310.569,6 ore anual, care, înmulțit cu 3 ani, ar însemna 931.708,8 ore totale (per acord-cadru). Or, 29.324.417 lei/931.708,8 ore înseamnă un tarif orar mediu de 31,47 lei/oră. În acest context, în opinia SC ... SRL, nu pot fi primite nici susținerile entității contractante, potrivit cărora, în conținutul documentației de atribuire, sunt simple cantități minime și maxime estimate, cu alte cuvinte ¡relevante, la dispoziția arbitrară a entității, căci, în funcție de aceste informații operatorii economici urmează să-și calculeze și să-și fundamenteze calculele aferente propunerii financiare. În același timp, operatorii economici trebuie să cunoască în detaliu efortul fizic (uman) și material (resurse) pe care li au de îndeplinit simultan, respectiv prin contractele subsecvente pe care urmează să le semneze. Or, atât timp cât documentația de atribuire păstrează la nivelul celui mai mare contract subsecvent informațiile publicate, fără corelarea acestora, fără indicarea momentului în care cantitățile maxime pot fi atinse, fără explicitarea concretă a momentului și a condițiilor în care operatorii economici, viitori prestatori, vor atinge nivelul maxim al acordului cadru/contractului subsecvent, fac procedura de achiziție publică lipsită de transparență, aspect de neprimit în materia achizițiilor sectoriale. Având în vedere diferențele semnificative de calcul identificate, petenta consideră că este necesar admiterea contestației cu privire la acest aspect și impunerea obligației entității contractante de a adopta măsuri de remediere, constând în refacerea calculelor orare atât per acord-cadru, cât și per contract subsecvent, menținerea discrepanțelor atrăgând, în mod automat, depunerea unor oferte incomparabile, cel puțin din punct de vedere al ofertelor financiare. 1.2. Cu privire la stabilirea personalului ce urmează a fi folosit, contestatoarea înțelege că, în situația atingerii maximului acordului- cadru, vor fi necesari 2 șefi de obiectiv și 2 șefi de tură, însă acest aspect nu se regăsește reflectat și în cel mai mare contract subsecvent. În egala măsură, din răspunsurile entității contractante formulate cu privire la notificarea prealabilă și/sau la solicitări de clarificări adresate de terți operatori economici, contestatoarea înțelege că, în fapt, sunt 2 șefi de obiectiv și 2 șefi de tură, aferenți fiecăruia dintre cele 2 obiective (... și ...), nicidecum la 1 șef de obiectiv și 1 șef de tură per contract subsecvent. Mai mult, din aceste noi documente, reiese că vor fi încheiate simultan 2 contracte subsecvente, unul pentru un obiectiv (...) și unul pentru cel de al doilea obiectiv (...), nicidecum la un contract subsecvent ale cărui cantități maxime vizează 1 șef de obiectiv și 1 șef de tură, deși acest aspect nu este publicat la nivelul anunțului de participare și al fișei de date a achiziției, structura 5

contractelor subsecvente, așa cum este aceasta publicată, nefăcând o astfel de distincție, între cele 2 (două) obiective de pază. Contestatoarea supune atenției faptul că aceste aspecte nu sunt enunțate explicit la nivelul documentației de atribuire și nici nu au făcut obiectul vreunei erate modificatoare a conținutului anunțului de participare și a documentației de atribuire, fiind lăsate în mod netransparent la intuiția fiecăruia dintre potențialii participanți, consecința directă fiind aceea a riscului ca fiecare operator economic să oferteze ce consideră, iar nu ceea ce se solicită prin documentația de atribuire. Față de aceste aspecte, contestatoarea apreciază că, din cuprinsul documentației de atribuire, lipsesc informații esențiale necesare elaborării ofertelor, respectiv lipsesc informații referitoare la momentele și situațiile în care cei 2 (doi) șefi de obiectiv estimați pentru maximul acordului-cadru, respectiv cei 2 (doi) șefi de tură, vor fi necesari simultan, răspunsurile realizate de entitatea contractantă producând și mai mare confuzie. În acest context, prin maniera în care sunt descrise estimările privind numărul de personal necesar derulării contractului și, implicit prin necorelarea cantităților maxime din acordul-cadru cu cantitățile maxime din contractele subsecvente, se încalcă prevederilor art. 164 din Legea nr. 99/2016. Absența și/sau incoerența informațiilor au ca efect direct distorsionarea informațiilor referitoare la modul de stabilire a valorii estimate, cu consecință asupra modului de calcul al viitoarelor propuneri financiare, aspect care nu poate fi primit și care trebuie remediat cu atât mai mult cu cât, conform documentației de atribuire, entitatea contractantă urmărește pe de o parte stabilitatea personalului de prestare și, pe de altă parte, un nivel de salarizare satisfăcător. Or, prin mărirea artificială a numărului de ore de prestare, în scopul încadrării în valorile estimate și în scopul câștigării acordului-cadru, având în vedere că factorul preț are o pondere de 80%, operatorii economici vor diminua semnificativ costul cu forța de muncă, scopul entității contractante fiind abandonat. 1.3. Cu privire la modul de stabilire a factorilor de evaluare aferenți criteriului de atribuire. 2.3.1. La analiza modului de stabilire a factorilor de evaluare, se constată că se acordă 10 puncte factorului de evaluare „Autovehicule utilizate pentru prestarea serviciilor cu norma de poluare mai mare de Euro 5”, unde, pentru prezentarea autovehiculelor cu normă de poluare Euro 5, se acordă 0 puncte, iar, pentru ofertarea de autovehicule cu normă de poluare mai mare de Euro 5, se acordă 10 puncte. În același timp, din parcurgerea cerințelor minime de calificare, instituite la punctul III.2.3.a) Cerința 2, resurse tehnice, se înțelege că pentru a fi considerat calificat, operatorul economic trebuire să facă dovada deținerii a minim 3 autovehicule cu norma de poluare minim Euro 5. Față de aceste cerințe, SC ... SRL apreciază că factorul de evaluare enunțat nu respectă prevederile art. 38 alin. (2) din HG nr. 6

394/2016, în sensul în care modul de calcul al punctajului nu reflectă în totalitate metodologia de punctare a avantajelor ce vor rezulta din propunerea tehnică și financiară a fiecărui operator economic. Practic, raportat la maniera în care este stabilit modul de calcul al factorului de evaluare, punctajul nu poate fi obținut decât în măsura în care toate autovehiculele solicitate vor avea o normă de poluare mai mare de Euro 5, o singură mașină cu normă de poluare mai mare decât minim neprimind niciun punct, deși acest aspect reprezintă un avantaj în sensul prevederilor legale mai sus menționate. Contestatoarea supune atenției faptul că răspunsul 2 acordat de entitatea contractantă prin clarificarea postată în SEAP în data de 04.01.2018, sub nr. 26, este lipsit de transparență, informația neregăsind-se în mod corelativ în documentația de atribuire sau prin publicarea unei erate modificatoare, în mod corespunzător, potrivit prevederilor art. 62 din HG nr. 394/2016. Astfel, petenta consideră necesar cel puțin publicarea unei erate pentru stabilirea modului de acordare a punctajelor intermediare pentru situația prezentării și a mai puțin de 3 autovehicule cu norme de poluare mai mari de Euro 5, deoarece absența eratei cu privire la punctajele intermediare, în acest context, reprezintă o încălcare a principiilor transparenței, cu consecința unui dezavantaj evident pentru operatorii economici care nu dețin toate cele 3 autovehicule cu norme de poluare mai mari, ci doar o parte dintre acestea. Așadar, contestatoarea solicită adoptarea măsurilor de remediere, constând în publicarea unei erate, în sensul prevederilor art. 62 din HG nr. 394/2016. 2.3.2. Cu privire la factorul de evaluare „Instruire și calificări suplimentare pentru șeful de obiectiv”, unde pentru „Instruire și calificări suplimentare pentru șeful de obiectiv” se are în vedere instruirea șefului de obiectiv propus, în domeniul securității aviației civile, respectiv „pregătirea de bază”, astfel cum este definită la cap. 3 pct. 11 din Programul National de Pregătire în domeniul Securității Aviației Civile – PNPSA, aprobat prin OMTI nr. 326/2012, punctajul se calculează astfel: a) pentru ofertantul care desemnează șef de obiectiv ce deține pregătire de bază se acordă 10 puncte b) pentru ofertantul care nu desemnează un șef de obiectiv ce deține pregătire de bază se acorda 0 puncte Contestatoarea susține că acest factorul de evaluare este eronat și trebuie reconsiderat, deoarece, în materie de Securitate a Aviației Civile, instruirea personalului este obligatorie, iar nu un avantaj care să poată fi punctat în maniera descrisă. Astfel, potrivit prevederilor art. 1.3.2 lit. h) din PNPSA, aprobat prin Ordinul MTI 326/2012, norma este obligatorie pentru toți operatorii, inclusiv societățile comerciale care prestează servicii în structurile de securitate care asigură controlul accesului și activitățile de supraveghere și patrulare, categoriile de personal pentru care se aplică PNSPA fiind prevăzute în anexa 1 a programului. 7

În acest context, SC ... SRL apreciază că nivelul de instruire al șefului de obiectiv nu poate reprezenta un factor de evaluare ce urmează a fi punctat, ci trebuie să reprezinte o cerința minimă, căci absența nivelului de instruire, așa cum este acesta definit în PNSPA, face imposibilă prestarea serviciului și, deci, nu poate reprezenta un avantaj, atâta timp cât reprezintă o obligație. Totodată, reiterează contestatoarea, din maniera în care este definită cantitatea maximă a acordului-cadru, se înțelege că acesta poate atinge și nivelul a maxim 2 (doi) șefi de obiectiv, iar din răspunsurile entității contractante se înțelege că, în fapt, vom asista simultan la prezenta celor 2 șefi de obiectiv pentru fiecare contract subsecvent, deși acest aspect, nu este expres precizat în cuprinsul documentației de atribuire, cantitatea maximă a celui mai mare contract subsecvent fiind de 1 (unu) șef obiectiv. În egală măsură, din analiza documentației de atribuire, din maniera în care este definit factorul de evaluare, susținând ca acest tip de instruire nu reprezintă un avantaj pentru entitatea contractantă, ci o obligație în derularea cadrului contractual dintre parți, se înțelege că urmează a fi punctat doar unul dintre aceștia. Or, contestatoarea apreciază că, având în vedere scopul pentru care se instituie și se aplică criteriul de atribuire, cel mai bun raport calitate-preț, precum și regulile instituite de HG nr. 394/2016, cu privire la modul de calcul al factorilor de evaluare, trebuie adoptate măsuri de remediere, prin care factorul de evaluare să fie eliminat. În măsura în care, factorul de evaluare va fi menținut, apreciindu- se că acesta reprezintă un avantaj, contestatoarea solicită redefinirea algoritmului de calul al acestuia, în sensul transparentizării corespunzătoare a manierei în care se acordă punctajele intermediere pentru șefii de obiective. Absența unei erate, emisă în sensul prevederilor art. 62 din HG nr. 394/2016, echivalând cu încălcarea principiului transparenței precum și prevederilor art. 38 alin. (2) din HG nr. 394/2016. Prin adresa nr. 239/19.01.2018, înregistrată la Consiliu cu nr. 2748/19.01.2018, entitatea contractantă transmite punct de vedere, solicitând următoarele: 1. În ceea ce privește capătul de cerere referitor la numărul de ore stabilite ca și cantități minime și maxime/element dispozitiv aferente acordului-cadru și contractelor subsecvente, în temeiul art. 9 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, a se lua act de măsura de remediere adoptată; 2. În ceea ce privește capătul de cerere referitor la algoritmul de calcul aplicabil factorilor de evaluare, în temeiul art. 9 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, a se lua act de măsura de remediere adoptată; 3. În ceea ce privește capătul de cerere referitor la factorul de evaluare „Instruiri și calificări suplimentare pentru șeful de obiectiv”, prevăzut în fișa de date aferentă anunțului de participare nr. ..., respingerea lui ca neîntemeiat. 8

1. Referitor la capătul de cerere privind numărul de ore stabilite ca și cantități minime și maxime/element dispozitiv aferente acordului- cadru și contractelor subsecvente, entitatea contractantă precizează că, în temeiul art. 9 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, a decis să adopte măsuri de remediere, procedând, printr-un anunț tip erată, la modificarea secțiunii II.2.1.) „Cantitatea totală sau domeniul" din fișa de date aferentă anunțului de participare nr. ..., în ceea ce privește numărul minim și maxim estimat de ore aferente fiecărui element de dispozitiv ce urmează să formeze obiectul acordului-cadru.

Astfel, la calcularea numărului minim și maxim estimat de ore aferente fiecărui element de dispozitiv, s-a luat în considerare durata acordului-cadru, respectiv 36 de luni (3 ani), rezultând un număr de 1096 de zile, determinate din următoarea formulă: 365+365+366 zile. Valoarea de 366 zile a fost luată în calcul întrucât anul 2020 este un an bisect, luna februarie 2020 intrând în perioada de valabilitate a acordului-cadru. În acest sens, secțiunea II.2.1.) „Cantitatea totală sau domeniul” din fișa de date aferenta anunțului de participare ... se va modifica, după cum urmează: „Servicii de pază a obiectivelor bunurilor și valorilor deținute de .... Cantități minime și maxime estimate acord cadru și contracte subsecvente: Șef obiectiv: cantitate minimă acord cadru - 1; cantitate maximă acord cadru - 2; nr. ore minim acord cadru - 8768 ore; nr. maxim ore - 17536 ore Notă: 1 șef de obiectiv pentru ... și 1 șef obiectiv pentru ... Șef tură: cantitate minimă acord cadru - 1; cantitate maximă acord cadru - 2; nr. ore minim acord cadru - 26304 ore; nr. maxim ore - 52608 ore Notă: 1 șef tură pentru ... și 1 șef tură pentru ... Patrulă auto cu 2 agenți de pază: cantitate minimă acord cadru - 2; cantitate maximă acord cadru - 3; nr. ore minim acord cadru -52608 ore; nr. maxim ore -78912 ore Echipă intervenție cu 3 agenți de pază: cantitate minima acord cadru - 1; cantitate maxima acord cadru - 2; nr. ore minim acord cadru - 26304 ore; nr. maxim ore - 52608 ore Post pază fix/mobil; cantitate minimă acord cadru - 25; cantitate maximă acord cadru - 35; nr. ore minim acord cadru -657600 ore; nr. maxim ore - 920640 ore Șef obiectiv: cantitate minimă contract subsecvent - 1; cantitate maximă contract subsecvent - 1; nr. ore minim contract subsecvent - 8768 ore; nr. maxim ore - 8768 ore Șef tură: cantitate minimă contract subsecvent - 1; cantitate maxima contract subsecvent - 1; nr. ore minim contract subsecvent - 26304 ore; nr. maxim ore - 26304 ore 9

Patrulă auto cu 2 agenți de pază: cantitate minimă contract subsecvent - 1; cantitate maximă contract subsecvent - 2; nr. ore minim contract subsecvent - 26304 ore; nr. maxim ore - 52608 ore Echipă intervenție cu 3 agenți de pază: cantitate minimă contract subsecvent - 1; cantitate maximă contract subsecvent - 1; nr. ore minim contract subsecvent - 26304 ore; nr. maxim ore - 26304 ore Post pază fix/mobil; cantitate minimă contract subsecvent - 15; cantitate maximă contract subsecvent - 25; nr. ore minim contract subsecvent - 394560 ore; nr. maxim ore - 657600 ore Valoarea estimată fără TVA: între 19.515.288 și 29.271.004 RON”. De asemenea, ca urmare a modificării numărului minim și maxim de ore aferent acordului-cadru se va modifica și secțiunea II.1.4) „Informații privind acordul-cadru” din fișa de date aferentă anunțului de participare nr. ..., după cum urmează: „Contractele subsecvente urmează să se atribuie prin reluarea competiției: NU Acord cadru cu un singur operator Durata acordului cadru: 36 luni Valoarea estimată fără TVA: între 19.515.288 și 29.271.004 RON Frecvența și valoarea contractelor ce urmează să fie atribuite: Valoarea celui mai mare contract subsecvent: 19.515.288 LEI și 30 posturi de pază Anual sau în funcție de nevoile autorității contractante se pot încheia mai multe contracte subsecvente”. Totodată, ca urmare a modului de stabilire a cantităților minime și maxime aferente acordului-cadru se va modifica și formula de stabilire a valorii total ofertate, stabilită la secțiunea IV.4.2) „Modul de prezentare a propunerii financiare”, astfel: „Valoare totală acord cadru = (Tarif șef obiectiv ofertat/oră x 17.536 ore) + (Tarif șef tură ofertat/oră x 52.608 ore) + (Tarif patrulă auto ofertat/oră x 78.912 ore) + (Tarif echipă de intervenție ofertat/oră x 52.608 ore) + (Tarif post pază fix/mobil ofertat/oră x 920.640 ore)”. Calculul privind stabilirea numărul minim și maxim estimat de ore aferente acordului-cadru și contractelor subsecvente sunt prevăzute în anexa nr. 1 și 2 la punctul de vedere. 2. În ceea ce privește capătul de cerere referitor la algoritmul de calcul aplicabil factorilor de evaluare, entitatea contractantă precizează că, în temeiul art. 9 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, a decis să adopte măsuri de remediere, procedând, printr-un anunț tip erată, la modificarea secțiunii IV.2.1) „Criterii de atribuire" din fișa de date aferentă anunțului de participare nr. ..., în ceea ce privește algoritmul de calcul aplicabil factorilor de evaluare (criterii) nr. 2 și 3, după cum urmează: Pentru factorul de evaluare (criteriu) „Autovehicule utilizate pentru prestarea serviciilor cu normă de poluare mai mare de Euro 5” algoritmul de calcul este: 10

Punctajul pentru factorul de evaluare „Autovehicule utilizate pentru prestarea serviciilor cu normă de poluare mai mare de Euro 5” se calculează astfel: a) pentru norma de poluare Euro 5 se acordă 0 puncte, a1) Pentru o norma de poluare mai mare decât Euro 5 se acordă 10 puncte La stabilirea punctajului aferent factorului de evaluare nr. 2 „Autovehicule utilizate pentru prestarea serviciilor cu norme de poluare mai mare de EURO 5” se va lua în calcul numărul minim de autovehicule solicitate la secțiunea III.2.3.a) Cerința nr. 2 din fișa de date. În ceea ce privește stabilirea punctajului în funcție de norma de poluare a autoturismelor de teren tracțiune 4x4 se va aplica algoritmul de calcul: Ofertant 1: - 3 autoturisme de teren cu norme de poluare EURO 5 va obține 0 puncte pentru fiecare autoturism. Punctajul total rezultat este media aritmetică a punctajelor obținute pentru fiecare autoturism. (exemplu: 0+0+0 = 0 puncte). 3 Ofertant 2: - 2 autoturisme de teren cu norme de poluare EURO 5 va obține 0 puncte pentru fiecare autoturism; - 1 autoturism de teren cu norme de poluare EURO 6 va obține 10 puncte . Punctajul total rezultat este media aritmetică a punctajelor obținute pentru fiecare autoturism, (exemplu: 0+0+10 = 3,33 puncte). 3 Ofertant 3: - 1 autoturism de teren cu norme de poluare EURO 5 va obține 0 puncte; - 2 autoturisme de teren cu norme de poluare EURO 6 va obține 10 puncte pentru fiecare autoturism; Punctajul total rezultat este media aritmetică a punctajelor obținute pentru fiecare autoturism, (exemplu: 0+10+10 = 6,66 puncte). 3 Ofertant 4: - 3 autoturisme de teren cu norme de poluare EURO 6 va obține 10 puncte pentru fiecare autoturism. Punctajul total rezultat este media aritmetică a punctajelor obținute pentru fiecare autoturism. (exemplu: 10+10+10 = 10 puncte). 3 Pentru factorul de evaluare (criteriu) „Instruire și calificări suplimentare pentru șeful de obiectiv” algoritmul de calcul este: 11

Punctajul pentru factorul de evaluare „Instruire și calificări suplimentare pentru șeful de obiectiv" se calculează astfel: a) pentru ofertantul care desemnează șef de obiectiv ce deține pregătire de baza se acordă 10 puncte a1) pentru ofertantul care nu desemnează un șef de obiectiv ce deține pregătire de bază se acorda 0 puncte La stabilirea punctajului aferent factorului de evaluare nr. 3 „Instruiri și calificări suplimentare pentru șeful de obiectiv”, precizat la secțiunea IV.2.1) „Criterii de atribuire" din fișa de date aferentă anunțului de participare nr. ..., se va aplica următorul algoritm de calcul: Ofertant 1: - Șefi obiectiv propuși fără pregătire de bază efectuată în conformitate cu Programul național de Pregătire în domeniul Securității aviației civile se vor obține 0 puncte pentru fiecare șef de obiectiv propus. Punctajul total rezultat este media aritmetică a punctajelor obținute pentru Șef de obiectiv propus. (exemplu: 0+0 = 0 puncte). 2 Ofertant 2: - 1 șef obiectiv propus fără pregătire de baza efectuata în conformitate cu Programul național de Pregătire în domeniul Securității aviației civile se va obține 0 puncte; - 1 șef obiectiv propus cu pregătire de bază efectuată în conformitate cu Programul național de Pregătire în domeniul Securității aviației civile se va obține 10 puncte. Punctajul total rezultat este media aritmetică a punctajelor obținute pentru fiecare Șef de obiectiv propus. (exemplu: 0+10 = 5 puncte). 2 Ofertant 3: - 2 șefi obiectiv propuși cu pregătire de bază efectuată în conformitate cu Programul național de Pregătire în domeniul Securității aviației civile se vor obține 10 puncte pentru fiecare șef de obiectiv propus. Punctajul total rezultat este media aritmetică a punctajelor obținute pentru fiecare șef de obiectiv propus. (exemplu: 1 0+10 = 10 puncte). 2 3. În ceea ce privește capătul de cerere referitor la factorul de evaluare „Instruiri și calificări suplimentare pentru șeful de obiectiv” prevăzut în fișa de date aferentă anunțului de participare nr. ..., respectiv instituirea cerinței privind „pregătirea de bază”, astfel cum este definită la cap. 3 pct. 11 din Programul National de Pregătire în domeniul Securității Aviației Civile – PNPSA, aprobat prin OMTI nr. 326/2012, ca obligatorie, este, în opinia entității contractante, neîntemeiat, deoarece: 12

În caietul de sarcini, în care obiectul acordului-cadru îl constituie prestarea serviciilor de pază a obiectivelor, bunurilor și valorilor deținute de ..., activități reglementate de Legea nr. 333/2003, nu se face nicio referire la activitățile de control acces și activitățile de supraveghere și patrulare, invocate de către contestatoare, care sunt reglementate de Regulamentul (CE) nr. 300/2008, precum și de Programul National de Securitate Aeronautica, aprobat prin HG nr. 1193/2012 (document clasificat la nivel „secret de serviciu"). Conform punctului 1.3.2. din PNPSA, obligativitatea prevederilor acestui act normativ se aplică entităților care fac obiectul prevederilor actelor normative prevăzute la pct. 1.1.1 lit. b) din acest act normativ. Totodată, la pct. 1.3.2 lit. 1) din PNPSA se precizează că prevederile PNPSA se aplică doar companiilor private de securitate și societăților comerciale cu activitate în zonele de operațiuni aeriene și zonele de securitate cu acces restricționat ale aeroporturilor. Față de acestea, entitatea contractantă precizează că, pe de o parte Legea nr. 333/2003, nu face parte din actele normative prevăzute la pct. 1.1.1 lit. b) din PNPSA, iar activitatea ce formează obiectul acordului-cadru nu se va desfășura în zonele de operațiuni aeriene și zonele de securitate cu acces restricționat ale aeroporturilor, ci în zonele nerestricționate ale punctelor de lucru ... și .... Astfel, existența pregătirii de bază, în cazul șefului de obiectiv, nu constituie o obligație legală impusă de PNPSA, ci aceasta constituie doar un avantaj pentru entitatea contractantă, respectiv ca acest element de dispozitiv, care asigură coordonarea serviciilor de pază, să aibă cunoștințe minimale despre securitatea aeroportuară, aspect care poate asigura o calitate superioară serviciilor de pază, raportat la specificul obiectivelor asupra cărora urmează a fi prestate, și anume la punctele de lucru ... și .... Concluzionând, entitatea contractantă arată că, prestatorul serviciilor de pază nu va desfășura niciuna dintre activitățile ce formează obiectul securității aviației civile, motiv pentru care instituirea obligativității acestei pregătiri de bază ar fi excesivă față de obiectul acordului-cadru. Având în vedere cele precizate, ... SA solicită respingerea ca neîntemeiat a acestui capăt de cerere. Prin adresa nr. 411/29.01./2018, înregistrată la Consiliu cu nr. 3839/29.01.2018, SC ... SRL transmite răspuns la „Adresă măsuri de remediere”, publicată de entitatea contractantă în SEAP, precizând că aceasta nu acoperă în integralitate solicitările sale și că, prin urmare, înțelege să-și susțină în continuare contestația, pentru următoarele considerente: Prin adresa de adoptare de măsuri de remediere, entitatea contractantă a operat măsura de remediere referitoare la calcul valorii estimate totale a acordului-cadru, fără să lămurească însă, în totalitate, maniera în care urmează să fie încheiate contractele subsecvente, respectiv în ce moment urmează a fi atinsă cantitatea maximă de personal comunicată pentru acordul-cadru, atât timp cât cantitățile 13

maxime preconizate pentru unele categorii de personal (număr și ore), pentru cel mai mare contract subsecvent se limitează la cantități înjumătățite. De exemplu: A. șef obiectiv: cantitate maximă acord-cadru - 2 persoane, 17536 ore, cantitate maximă contract subsecvent - 1 persoană, 8768 ore - în condițiile în care nivelul de instruire a acestor persoane urmează a se puncta în cadrul criteriului de atribuire. B. șef de tură: cantitate maximă acord-cadru - 2 persoane, 52608 ore, cantitate maximă contract subsecvent - 1 persoană, 26304 ore. C. patrulă auto cu 2 agenți de pază: cantitate maximă acord- cadru - 3 patrule, 78912 ore, cantitate maximă contract subsecvent 2 patrule, 52608 ore, în condițiile în care nivelul de poluare a autoturismelor ce urmează a fi utilizate în patrulare urmează a se puncta în cadrul criteriului de atribuire. Astfel, simpla nota introdusă în adresa de remediere potrivit căreia: „1 șef de obiectiv pentru ... și 1 șef de obiectiv pentru ...”, idem șef de tură, nu reprezintă o măsură de remediere, caci niciunde nu se precizează că șefii de obiectiv vor funcționa alternativ, respectiv pentru un contract subsecvent maxim la un obiectiv (...) și pentru un alt contract subsecvent maxim la celălalt obiectiv (...), sau în orice alta formă, astfel încât pe de o parte să se mențină cantitatea maximă a acordului-cadru, 2 (doi) șefi de obiectiv/șefi de tură, dar pe de altă parte să nu se ajungă în niciun contract subsecvent la atingerea, utilizarea celor 2 (doi). Or, până la lămurirea completă a manierei în care se vor derula contractele subsecvente, respectiv până la lămurirea completă a motivului pentru care acordul-cadru maxim prevede 2 (doi) șefi de obiectiv și 2 (doi) șefi de tură, respectiv 3 (trei) patrule, în timp ce din structura contractelor subsecvente, acest nivel maxim nu urmează să se atingă niciodată, contestatoarea apreciază că masurile de remediere adoptate sunt insuficiente și ca atare, solicită, în continuare obligarea autorității contractante la corelarea informațiilor publicate. Totodată, contestatoarea apreciază că, solicitările referitoare la șefii de obiectiv/tură și la numărul de patrule la nivelul maxim al acordului-cadru, fără ca acest aspect să fie reflectat și la nivelul contractelor subsecvente, prezumă ideea că aceștia au fost introduși în documentația de atribuire doar pentru a putea fi generați factorii de evaluare și implicit pentru a se stabilii criteriul de atribuire cel mai bun raport calitate – preț, neexistând niciun alt argument pentru acestea. Menținerea informațiilor la acest nivel de descriere, este, pe de o parte, derutant și lipsit de transparență și, pe de altă parte, este emis cu încălcarea prevederilor referitoare la eficiența economică, așa cum sunt acestea enunțate la art. 2 alin. (1) din Legea 99/2016. Mai mult, din aceste nou document, contestatoarea înțelege că vor fi încheiate simultan 2 contracte subsecvente, unul pentru un obiectiv (...) și unul pentru cel de al doilea obiectiv (...), nicidecum la un contract subsecvent ale cărui cantități maxime vizează 1 șef de obiectiv și 1 șef de tură, deși acest aspect nu este publicat la nivelul 14

anunțului de participare și al fișei de date a achiziției, și nici în erata postată ca măsură de remediere, structura contractelor subsecvente, așa cum este aceasta publicată, neexistând o astfel de distincție, între cele 2 (două) obiective de pază. Față de aceste aspecte, contestatoarea apreciază că, din cuprinsul documentației de atribuire, față de care au fost adoptate măsuri de remediere, lipsesc informații esențiale necesare elaborări ofertelor, respectiv lipsesc informații referitoare la momentele și situațiile în care cei 2 (doi) șefi de obiectiv estimați pentru maximul acordului-cadru, respectiv cei 2 (doi) șefi de tură și cele 3 (trei) patrule vor fi necesari simultan, răspunsurile realizate de entitatea contractantă menținând lipsa de transparență cel puțin cu privire al acest aspect. Referitor la factorul de evaluare „Instruire și calificări suplimentare pentru șeful de obiectiv”, pe care-l consideră eronat, contestatoarea reiterează aspectele prezentate în contestație, și solicită admiterea contestației, astfel cum a fost formulată. Din analiza susținerilor părților și a documentelor existente la dosarul cauzei, Consiliul reține cele ce urmează: ... SA, în calitate de entitate contractantă, a inițiat procedura de licitație deschisă, pentru încheierea acordului-cadru de servicii, având ca obiect „Servicii de pază a obiectivelor, bunurilor și valorilor deținute de ...”, clasificare CPV: 79713000-5 Servicii de paza (Rev.2), prin publicarea în SEAP a anunțului de participare sectorial nr. ..., la care a anexat documentația de atribuire, valoarea estimată fiind între 19.550.900,16 și 29.324.417,76 lei, fără TVA. Depunerea ofertelor a fost stabilită pentru data de 22.01.2018, ora 16:00. Nemulțumită fiind de conținutul documentației de atribuire, SC ... SRL, după parcurgerea etapei de notificare prealabilă, a învestit Consiliul cu soluționarea prezentei contestații, solicitând cele menționate în partea introductivă. Din actele dosarului cauzei, rezultă că, prin adresa nr. 238 din 19.01.2018, postata în SEAP la aceeași data, entitatea contractantă a luat o serie de măsuri de remediere în sensul celor reclamate de contestatoare, astfel ca rămân fără obiect susținerile acesteia vizând: calculul numărului de ore stabilite drept cantități minime și maxime/element dispozitiv, aferente acordului-cadru și contractelor subsecvente; algoritmul de calcul aferent factorilor de evaluare „autovehicule utilizate pentru prestarea serviciilor cu norma de poluare mai mare de Euro 5” și „instruire și calificări suplimentare pentru șeful de obiectiv”. Rămân în analiza Consiliului solicitarea de eliminare a factorului de evaluare „instruire și calificări suplimentare pentru șeful de obiectiv” și critica privind informațiile din documentația de atribuire vizând stabilirea personalului. Astfel, în susținerea pretenției sale ca factorul de evaluare „instruire și calificări suplimentare pentru șeful de obiectiv” să fie eliminat, contestatoarea arată că pregătirea personalului în materie de securitate a aviației civile este obligatorie pentru derularea activităților 15

ce fac obiectul acordului-cadru ce se dorește a fi încheiat, astfel încât nu poate reprezenta un avantaj pe care entitatea contractantă îl obține prin utilizarea acestei pregătiri ca factor de evaluare. Contestatoarea arată că pregătirea personalului intră sub incidenta Ordinului nr. 326/2012. Verificând, Consiliul constată că la punctul 1.3.2. din Programul național de pregătire în domeniul securităţii aviaţiei civile - PNPSA din 21.04.2012, aprobat prin Ordinul nr. 326/2012, emis de Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, se stabilesc următoarele: “1.3.2. Prevederile PNPSA sunt obligatorii pentru toţi operatorii şi toate entităţile care fac obiectul prevederilor actele normative prevăzute la pct. 1.1.1. lit. b), respectiv: a) operatorii aeroportuari; b) transportatorii aerieni; c) administratorii aerodromurilor sau ale părţilor de aeroport desemnate ca zone demarcate ale aeroporturilor, pe care se operează zboruri din categoria celor prevăzute în legislaţia naţională privind aprobarea măsurilor de securitate alternative pentru operaţiunile de aviaţie civilă prevăzute la art. 1 din Regulamentul (UE) nr. 1254/2009 al Comisiei din 18 decembrie 2009 de stabilire a criteriilor care să permită statelor membre să deroge de la standardele de bază comune privind securitatea aviaţiei civile şi să adopte măsuri de securitate alternative; d) structurile tehnice de exploatare la sol, întreţinere şi reparare ale aeronavelor, cu atribuţii de protecţie a aeronavelor sau al căror personal are acces la aeronavele parcate în zonele de operaţiuni aeriene, zonele de securitate cu acces restricţionat sau în părţile critice ale zonelor de securitate cu acces restricţionat; e) structura specializată antiteroristă a Serviciului Român de Informaţii; f) organele statului cu atribuţii specifice în zonele publice, în zonele de operaţiuni aeriene şi în zonele de securitate cu acces restricţionat ale aeroporturilor, respectiv Poliţia transporturi, Poliţia de frontieră şi Autoritatea vamală; g) agenţii abilitaţi cargo şi poştali, expeditorii cunoscuţi, expeditorii cu cont, transportatorii rutieri cargo şi poştali, furnizorii abilitaţi de provizii de bord, furnizorii cunoscuţi de provizii de bord şi furnizorii cunoscuţi de provizii de aeroport; h) structurile de securitate care asigură controlul accesului şi activităţile de supraveghere şi patrulare; i) agenţii de handling şi furnizorii de alte de servicii la sol, cum sunt concordanţa dintre bagaje şi pasageri, sortarea, transportul şi încărcarea/descărcarea bagajelor de cală; j) furnizorii de servicii de navigaţie aeriană; k) centrele de pregătire a personalului în domeniul securităţii aviaţiei civile; l) furnizorii de servicii de securitate a aviaţiei civile, inclusiv companiile private de securitate şi societăţile comerciale cu activitate în zonele de operaţiuni aeriene şi zonele de securitate cu acces restricţionat ale aeroporturilor, care aplică măsuri de protecţie a aviaţiei civile împotriva actelor de intervenţie ilicită.” 16

În caietul de sarcini, parte a documentației de atribuire elaborată în vederea derulării prezentei proceduri de atribuire, entitatea contractantă a indicat că serviciile de pază ce urmează a fi contractate sunt reglementate de dispozițiile Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecția persoanelor. Așa cum arată și entitatea contractanta, în caietul de sarcini nu se fac trimiteri la activități de supraveghere şi patrulare, iar în ceea ce privește accesul, trimiterile din caietul de sarcini vizează permisele de acces acordate personalului și autovehiculelor aparținând prestatorului. În atari condiții, Consiliul stabilește că, prin natura serviciilor ce urmează a fi achiziționate, acestora nu le sunt incidente prevederile Ordinului nr. 326/2012, situație în care susținerile contestatoarei vizând necesitatea eliminării factorului de evaluare „instruire și calificări suplimentare pentru șeful de obiectiv” apar ca nefondate. Un ultim aspect rămas în verificarea Consiliului îl reprezintă informațiile din documentația de atribuire vizând stabilirea personalului. Consiliul constată că în comunicarea nr. 238 din 19.01.2018, reprezentând măsurile de remediere adoptate de entitatea contractantă, aceasta arată că, în ceea ce privește șeful de obiectiv și șeful de tura, cantitatea minimă acord-cadru este 1, iar cea maximă este 2, cu notele următoare: „1 șef de obiectiv pentru ... și 1 șef obiectiv pentru ...” și „1 șef tură pentru ... și 1 șef tura pentru ...”. De asemenea, în aceeași adresa se mai regăsesc următoarele informații: - „Șef obiectiv: cantitate minimă contract subsecvent -1; cantitate maximă contract subsecvent -1”; - „Șef tura: cantitate minimă contract subsecvent -1; cantitate maximă contract subsecvent -1”. În acest context, Consiliul stabilește că îi revine entității contractante sarcina de a informa posibilii ofertanți în mod clar și lipsit de echivoc asupra momentelor și situațiilor în care cei 2 șefi de obiectiv și cei 2 șefi de tură (estimați pentru maximul acordului-cadru) vor fi necesari simultan, în condițiile în care în privința celui mai mare contract subsecvent nu se regăsește aceeași informație. Luând în considerare aspectele de fapt și de drept evocate, în baza art. 26 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Consiliul urmează să admită contestația depusă de SC ... SRL. În baza art. 26 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va obliga entitatea contractantă ca, în termen de 15 zile de la primirea deciziei Consiliului, cu respectarea prevederilor legale, a propriilor achiesări și lămuriri și a celor evocate în motivare, să modifice documentația de atribuire, să aducă modificările efectuate la cunoștința tuturor operatorilor economici interesați de participarea la procedura de atribuire, prin publicarea lor în SEAP, și să stabilească o nouă dată de 17

depunere a ofertelor, în acord cu dispozițiile art. 162 alin. (1) din Legea nr. 99/2016. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite contestația depusă de SC ... SRL în contradictoriu cu ... SA. Obligă entitatea contractantă ca, în termen de 15 zile de la primirea deciziei Consiliului, cu respectarea prevederilor legale, a propriilor achiesări și lămuriri și a celor evocate în motivare, să modifice documentația de atribuire, să aducă modificările efectuate la cunoștința tuturor operatorilor economici interesați de participarea la procedura de atribuire, prin publicarea lor în SEAP, și să stabilească o noua dată de depunere a ofertelor, în acord cu dispozițiile art. 162 alin. (1) din Legea nr. 99/2016. Prezenta decizie este obligatorie, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, ... ... ... Redactată în ... exemplare, conține ... pagini. 18