Decizie CNSC BO2018_6315

CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR Str. Stavropoleos nr. 6, sector 3, Bucureşti, cod poştal 030084, România Tel: +4 021.310.46.41 Fax: +4 021.890.07.45 şi +4 021.310.46.42 www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) şi ale 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. ... Data: ... Prin contestaţia nr. 1347/29.12.2017, înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor cu nr. 55734/29.12.2017, depusă de ..., cu sediul în ..., având CUI ..., privind procedura de licitație deschisă, organizată de ..., cu sediul în ..., în calitate de autoritate contractantă, pentru atribuirea contractului de servicii având ca obiect ..., coduri CPV ..., contestatoarea a solicitat anularea documentației de atribuire și, în subsidiar, remedierea procedurii de atribuire în sensul celor arătate în motivare, prelungirea termenului de pregătire și de depunere a ofertelor ca urmare a modificării cerințelor de calificare, suspendarea procedurii până la soluționarea contestației și obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor de judecată suportate. Prin contestaţia nr. 03/03.01.2018, înregistrată la Consiliu cu nr. 75/03.01.2018, depusă de ..., cu sediul în ..., având CUI ..., în cadrul aceleiași proceduri de licitație deschisă, organizată de ..., contestatoarea a solicitat obligarea autorității contractante să clarifice aspectele referitoare la documentația de atribuire, evidențiate în cuprinsul notificării prealabile și să adopte măsurile de remediere care se impun pentru restabilirea legalității. Prin contestaţia înregistrată la Consiliu cu nr. 1266/10.01.2018, depusă de ..., în cadrul aceleiași proceduri de licitație deschisă, organizată de ..., contestatoarea a solicitat remedierea documentației de atribuire conform solicitărilor cuprinse în notificarea prealabilă. Conform prevederilor art. 17 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, contestaţiile care fac obiectul dosarelor nr. 4779/2017, 9/2018 și 105/2018, au fost conexate, pentru a se pronunţa o soluţie unitară, deoarece acestea sunt formulate în cadrul aceleiaşi proceduri de atribuire. Capătul de cerere privind suspendarea procedurii din contestația ... a fost respins ca nefondat prin Încheierea nr. 3/C9/4779 din 03.01.2018. 1

2 CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR, asupra cauzei de faţă, constată următoarele: Prin contestația depusă, ... a solicitat cele menționate în partea introductivă a deciziei, arătând în motivare că autoritatea contractantă a introdus în documentația de atribuire anumite cerințe și criterii, prin care a încălcat principiile prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. a)-f) din Legea nr. 98/2016. Cu privire la Cerința nr. 1 din cadrul capitolului III.2.3.a) - Condițiile de participare, apreciază că autoritatea contractantă impune o cerință restrictivă referitoare la experiență prin stabilirea unui număr de 250 de imobile pentru care ofertantul să fi realizat documentații cadastrale, în conformitate cu prevederile Legii nr. 255/2010, aferente procesului de expropriere pentru infrastructura de transport în ultimii 3 ani. Apreciază că, prin cerința privind experiența în procesul de expropriere derulat pentru infrastructura de transport, autoritatea contractantă solicita ca operatorii economici să aibă o experiență identică, și nu una similară. Astfel, este îngrădit accesul la procedură al tuturor operatorilor economici care au potențialul, capacitatea, competența și resursele necesare îndeplinirii contractului în condiții corespunzătoare și care au executat documentații cadastrale în alte scopuri decât acela al exproprierii pentru infrastructura de transport. Totodată, consideră că această cerință nu reprezintă un factor obiectiv pentru determinarea celui mai bun raport calitate-preț, limitând accesul la procedură al unor operatori econimici cu suficientă experiență pentru a duce la îndeplinire obiectul contractului. Această cerință vizează experiența deținută de expertul autorizat cadastru din cadrul ofertantului, care, potrivit secțiunii III.2.1b) referitoare la capacitatea de exercitare a profesiei, trebuie să fie autorizat în Clasa I de autorizare - pentru categoria de lucrări D. Conform legii, condițiile minime de autorizare pentru categoria D de expert cadastru presupun studii în domeniul geodezie, cadastru, topografie, cartografie, topografie minieră și o vechime minimă în specialitate de 7 ani. Așadar, pentru obținerea autorizării specifice acestei categorii de experți cadastru este necesară dovedirea unei experiențe vaste în domeniu, iar impunerea unor condiții suplimentare cu privire la experiența anterioară prin documentația de atribuire este excesivă. Solicită remedierea documentației de atribuire prin înlăturarea cerinței mai sus criticată. Cu privire la Cerința nr. 2 din cadrul capitolului III.2.3.a) - Condițiile de participare,arată că autoritatea contractantă solicită ofertanților date doveditoare privind îndeplinirea capacității tehnice și/sau profesionale (numărul mediu de personal pentru ultimul an de minim 15 persoane), fără a justifica măsura în care acestea sunt relevante pentru îndeplinirea contractului, îndepărtându-se de la sensul pe care legiuitorul l-a avut în vedere la stabilirea posibilității de aplicare a acestui criteriu. 2

Cerința este considerată lacunară și interpretabilă, impunându-se clarificarea noțiunii de "personal" și stabilirea exactă a persoanelor care sunt incluse în această categorie în sensul documentației de atribuire. În cazul societăților de avocatură nu reiese exact care dintre persoanele care au relații de muncă sau relații similare cu societatea sunt luate în calcul în stabilirea numărului de personal, anume: salariații, avocații colaboratori și avocații titulari ai unui cabinet individual care au încheiat o convenție de conlucrare cu societatea de avocatură. Cerința nu este motivată obiectiv și este formulată fără luarea în considerare a naturii și complexității contractului de achiziție publică ce urmează a fi atribuit, reprezentând o cerință restrictivă. Așadar, apreciază că se impune remedierea documentației de atribuire și modificarea cerinței prin stabilirea numărului de personal în funcție de toate persoanele care au relații contractuale de colaborare/conlucrare cu societatea de avocatură care participă în calitate de ofertant la procedură. Cu privire la Criteriile nr. 3-5 din cadrul capitolului IV.2.1) - Criterii de atribuire, arată că acestea punctează suplimentar experiența deținută în realizarea de Experți Autorizați de Cadastru (autorizați ... categoria D) în realizarea de documentații cadastrale aferente procesului de expropriere pentru infrastructura de transport. Susține că dovedirea experienței experților cadastru se face odată cu obținerea autorizării specifice categoriei D, aceste criterii suplimentare cu privire la experiență fiind irelevante și limitând accesul la procedură al unor operatori economici cu suficientă experiență pentru a duce la îndeplinire obiectul contractului. Așadar, se impune remedierea documentației de atribuire și eliminarea din conținutul cerinței a sintagmei: "în realizarea de documentații cadastrale aferente procesului de expropriere derulat în conformitate cu prevederile Legii nr. 255/2010, cu modificările și completările ulterioare, pentru infrastructura de transport". Cu privire la Criteriul nr. 6 din cadrul capitolului IV.2.1) - Criterii de atribuire, susține că acordarea unui punctaj suplimentar pentru experiența deținută de ... în realizarea de rapoarte de evaluare individuală pentru terenuri/construcții necesar a fi expropriate aferente infrastructurii de transport reprezintă, de asemenea, un criteriu de atribuire restrictiv. Specializarea competenței în evaluări de bunuri imobile este un criteriu obiectiv și suficient pentru a stabili experiența, potențialul și capacitatea tehnică a evaluatorului de a duce la îndeplinire obiectul contractului de achiziție publică. Prin urmare, documentația de atribuire nu poate institui un criteriu de evaluare suplimentar cu privire la experiența evaluatorilor și calitatea activității de evaluare în funcție de scopul proiectului pentru care au fost realizate rapoartele. Consideră că se impune remedierea documentației de atribuire și eliminarea din conținutul cerinței a sintagmei: "în realizarea de rapoarte de evaluare individuală pentru terenuri și/sau construcții necesar a fi 3

4 expropriate în conformitate cu prevederile Legii nr. 255/2010 aferente infrastructurii de transport". În referire la Criteriul nr. 7 din cadrul capitolului IV.2.1) - Criterii de atribuire, contestatoarea consideră că, prin aplicarea criteriului de atribuire nr. 7 referitor la experiența deținută în calitate de Avocat definitiv în cadrul Comisiilor de verificare a dreptului de proprietate sau a altui drept real organizate în baza HG nr. 53/2011, autoritatea contractantă favorizează în mod direct și nejustificat un număr mic de operatori economici. Astfel, este încălcată una dintre regulile principiului nediscriminării conform căreia autoritățile contractante trebuie să evite stabilirea de cerințe de calificare care să favorizeze anumiți participanți la procedură. Așadar, o astfel de cerință este irelevantă în ceea ce privește capacitatea profesională a avocaților și calitatea serviciilor juridice a avocaților. Consideră necesară modificarea documentației de atribuire și înlăturarea cerinței din cuprinsul documentației de atribuire. Prin cea de-a doua contestație formulată în cadrul procedurii, ... a solicitat cele menționate în partea introductivă a deciziei, arătând că, în cuprinsul fișei de date a achiziției, cap. III.2.3.a) Capacitatea tehnică și/sau profesională - Cerința nr. 1, s-a prevăzut că "Ofertantul va prezenta lista principalelor servicii prestate în ultimii 3 ani, care se calculează prin raportare la data limită pentru depunerea ofertelor, din care să rezulte că ofertantul a realizat documentații cadastrale aferente procesului de expropriere derulat în conformitate cu prevederile Legii nr. 255/2010, cu modificările și completările ulterioare, pentru infrastructura de transport, pentru un număr de 200 de imobile”. Menționează că a solicitat autorității să clarifice criteriul de selecție, respectiv să comunice sensul/înțelesul sintagmei „documentație cadastrală aferentă procesului de expropriere", motiv pentru care cere admiterea contestației și obligarea autorității să furnizeze clarificarea solicitată. În lipsa unei clarificări din partea achizitoarei, din cuprinsul documentației de atribuire poate rezulta că, prin „documentație cadastrală aferentă procesului de expropriere", se înțelege exclusiv ”documentația individuală", care rezultă în urma finalizării procedurii de definitivare a „coridorului de expropriere", motiv pentru care apreciază că sunt încălcate dispozițiile reglementate în cuprinsul art. 5 alin. (1) din Instrucțiunile nr. 2/2017. Solicită admiterea constestației și obligarea autorității să adopte măsura de remediere care constă în acceptarea ca mijloc de dovedire a experienței similare, a faptului realizării lucrărilor topografice care au generat stabilirea coridorului de expropriere în cadrul unor proiecte similare cu condiția ca acel coridor de expropriere să includă minimum 250 de imobile. În opinia contestatoarei, condiționarea accesului la procedură de necesitatea prezentării unui număr minim de documentații cadastrale individuale, în contextul probării capacității tehnice/profesionale prin 4

faptul definitivării coridoarelor de expropriere pentru proiecte de investiții similare, contravine prevederilor art. 2 alin. (2) din Instrucțiunea nr. 2/2017. De asemenea, societatea contestatoare critică, în privința criteriilor de atribuire, cerința ca experții autorizați ... să dețină categoria de autorizare „D" apreciată ca fiind excesivă și nelegală și cerința ca experții autorizați ... să dețină categoria de autorizare C (categoria C nu execută tipul de lucrări care sunt specifice proiectului). Consideră nelegal și faptul acordării punctajului exclusiv pentru experții categoria D. Solicită admiterea contestației și, pe cale de consecință, obligarea autorității contractante să adopte măsura de remediere care constă din includerea categoriei A de experți, în locul categoriei C, excluderea categoriei C și faptul acordării punctajului, pentru oricare dintre categoriile sus-menționate (A, B sau D), în contextul stabilit. Totodată, apreciază nelegal și faptul că autoritatea contractantă a pretins în cuprinsul caietului de sarcini ca ofertantul să pună la dispoziție un număr de 8 experți autorizați ..., dintre care minimum 2 categoria D, 3 categoria B și 3 categoria C, iar punctajul sa fie acordat exclusiv pentru experții categoria D. În privința cerinței pentru expertul evaluator ..., solicită obligarea autorității contractante să clarifice modalitatea în care se punctează experiența pentru această categorie de experți, respectiv să transmită ce se înțelege prin „raport de evaluare individual pentru terenuri și/sau construcții". Pentru cerința privind experiența avocatului nr. 1, solicită obligarea achizitoarei să clarifice modalitatea în care se punctează experiența acestuia. Ținand cont de faptul că, în lipsa unei clarificări prealabile, cerința sus- menționată poate presupune dovedirea faptului participării avocatului nr. 1 la mai multe proiecte, derulate în cadrul mai multor contracte de achiziție pentru care s-au emis mai multe decizii de numire a comisiei de verificare a dreptului de proprietate sau a unui alt drept real, solicită obligarea achizitoarei să adopte măsura de remediere care constă din modificarea modalității de acordare a punctajului, prin luarea în considerare a numărului comisiilor organizate în cadrul mai multor UAT- uri, indiferent de numărul deciziilor de numire a Comisiei de verificare a dreptului de proprietate sau a unui alt drept real. Referitor la caietul de sarcini și la contractul de prestări servicii, solicită următoarele: - eliminarea din cuprinsul art. B1.2), a cerintei referitoare la verificarea și actualizarea listelor proprietarilor și ale altor titulari de drepturi reale asupra imobilelor care constituie coridorul de expropriere; - modificarea art. B 3.10) în sensul eliminării cerinței referitoare la redactarea documentației cadastral-juridice în 3 exemplare; - completarea art. B 4.1. 7) cu definiția serviciilor necesar a fi prestate de către Prestator în vederea îndeplinirii obligației de a acorda asistență Beneficiarului la predarea amplasamentului către Antreprenor; 5

6 - modificarea art. B 5.7) în sensul introducerii unui termen rezonabil pentru acordarea serviciilor aferente etapei B5; - completarea articolelor referitoare la etapa B6 și anume: la alin. 2 introducerea unui text din care să rezulte faptul că notificarea trimisă autorităților locale este suficientă, conform Legii nr. 255/2010 pentru îndeplinirea obligației asumate de către Prestator privind transferul dreptului de administrare asupra domeniului public, aflat în patrimoniul autorităților locale; - modificarea art. B.6. 3) în sensul în care documentațiile cadastrale în vederea transferului vor fi întocmite numai în cazul în care instituția care deține în proprietate/administrare imobilul are (la data solicitării transferului) dreptul respectiv înscris în cartea funciară, în baza unei documentații avizate de către ... competent; - eliminarea cerinței referitoare la punerea în executare a titlurilor executorii; - eliminarea din cuprinsul art. B.8 2) a obligației de a asigura prezența avocaților Prestatorului la fiecare termen de judecată, în fiecare litigiu rezultat din procedura de expropriere; - modificarea cuprinsului art. B.8.5) în sensul stabilirii unui termen cert rezonabil pentru asigurarea asistenței în cazul litigiilor izvorâte din procedura de expropriere; - modificarea cuprinsului art. B11 în sensul enumerării documentelor, situațiilor, informațiilor avute în vedere; - modificarea cerinței din art. C referitoare la predarea documentațiilor în pachete de minim 200 în sensul reducerii acestuia la un număr rezonabil, ca de exemplu 50 de unități. - eliminarea din cuprinsul art. C, a cerintei referitoare la actualizarea documentației care a stat la baza emiterii hotărârii de guvern pe cheltuiala Prestatorului; - modificarea articolului C în sensul în care documentațiile cadastrale pentru imobilele care au făcut obiectul transferului să fie predate numai numai în cazul în care instituția care deține în proprietate/administrare imobilul are (la data solicitării transferului) dreptul respectiv înscris în cartea funciară, în baza unei documentații avizate de către ... competent; - modificarea primului paragraf din art. D în sensul ca termenul de plată nu va putea depăși 30 de zile conform art. 6 din Legea nr. 72/2013; - completarea primului paragraf din art. D cu posibilitatea Prestatorului de a livra parțial serviciile aferente etapei B6; - modificarea cuantumului tranșelor de plată stabilite la cap. D, art. 1, art. 2, respectiv art. 3; - modificarea art. D. 3. b) în sensul eliminării cerinței referitoare la documentațiile cadastrale aferente imobilelor pentru care a operat transferul dreptului de administrare care nu sunt înscrise în cărțile funciare relevante la data la care transferul s-a produs; - modificarea art. D. 6. în sensul definirii noțiunii de "documentație întocmită necorespunzător"; 6

- modificarea art. D. 8. în sensul în care Prestatorul să fie obligat la refacerea fără costuri suplimentare numai a documentațiilor întocmite în mod corespunzător din culpa sa exclusivă, - modificarea art. E lit. b. Cerința ca experții autorizați ... să dețină categoria de autorizare „D" este considerată excesivă; de asemenea, cerința ca experții autorizați ... să dețină categoria de autorizare C este nelegală (categoria C nu execută tipul de lucrări care sunt specifice proiectului); - modificarea duratei contractului din forma în care este stabilită în prezent la art. F, în sensul stabilirii unui termen cert, bine determinat rezonabil prin raportare la valoarea contractului; - armonizarea prevederilor art. G din caietul de sarcini cu prevederile contractului de prestări servicii; - modificarea definiției duratei contractului prin introducerea unui termen cert și rezonabil, raportat la momentul exproprierii, la care încetează obligația de a presta servicii referitoare la eliberarea consemnărilor, respectiv reprezentarea în litigii. - modificarea art. 3.5 raportat la momentul exproprierii la care încetează obligația de a presta servicii referitoare la eliberarea consemnărilor, respectiv reprezentarea în litigii; - modificarea art. 3.6. în sensul definirii conținutului ordinelor de lucru care nu modifică Perioada de prestare a Serviciilor; - modificarea cuantumului tranșelor de plată stabilite la cap. IV art. 4.2; - modificarea termenului de plată stabilit la cap. IV art. 4.2. în sensul că nu va putea depăși 30 de zile conform art. 6 din Legea nr. 72/2013; - modificarea art. 4.2.1. III) în sensul eliminării cerinței referitoare la documentațiile cadastrale aferente imobilelor pentru care a operat transferul dreptului de administrare care nu sunt înscrise în cărțile funciare relevante la data la care transferul s-a produs; - modificarea art. 4.2.1. III) în sensul în care să fie permise predări parțiale pentru servicii aferente etapei B6; - conform art. 4.2.1. III) termenul de plată este extins cu o perioadă de 30 de zile necesară verificării serviciilor prestate. Pentru simetrie contractuală, solicită să fie obligată autoritatea să introducă o penalitate de întârziere care se va aplica în eventualitatea depășirii termenului de verificare; - modificarea art. 4.2.4. prin introducerea definiției exacte a noțiunii de "documentație necorespunzătoare"; - modificarea art. 4.2.5. Refacerea documentațiilor pe cheltuiala Prestatorului pentru motive care nu țin de conduita/acțiunile Prestatorului nu este întemeiată nici echitabilă; - eliminarea art. 4.2.12. Orice clauză care derogă de la prevederile imperative ale Legii nr. 72/2013 este nulă; - modificarea art. 5.5.7. În forma sa actuală, sfera serviciilor care pot fi solicitate în legătură cu obiectul contractului este extinsă fără a se 7

8 defini limitele acestei extinderi și, pe cale de consecință, și cantitățile de servicii care pot fi solicitate; - modificarea art. 5.5.8 B) 6) în sensul eliminării răspunderii Prestatorului pentru demisia salariatului; - completarea art. 6.3 în sensul că răspunderea Prestatorului este limitată la preluarea în mod complet și corect a informațiilor furnizate de autoritățile/instituțiile competente la data la care acestea au fost colectate. Eventualele modificări ulterioare nu pot atrage răspunderea Prestatorului; - modificarea art. 9.3. în sensul că polița de asigurare profesională se poate transmite în copie legalizată/certificată de avocat. Polița de asigurare în original este necesară avocaților în derularea activității profesionale; - modificarea art. 13.9. Garanția de bună execuție este de 10% din valoarea contractului și se constituie în avans. Se eliberează în termen de 14 zie de la data la care Prestatorul a îndeplinit integral obligațiile contractuale; - modificarea art. 13.13. Solicită obligarea Autorității contractante la eliminarea prevederii referitoare la aplicarea de penaliți de întârziere; - capitolul XVI trateaza dreptul autorității contractante de a suspenda în mod unilateral executarea contractului și de a-l rezilia, conform art. 16.4, în situația în care durata suspendării excede 12 luni. Solicită eliminarea posibilității de reziliere unilateral fără compensații. - eliminarea art.17.16 lit.b), respectiv prevederea potrivit căreia Prestatorul își asumă riscul întârzierilor generate de acțiunile instituțiilor statului. Acestea se află în afara sferei controlului Prestatorului, care nu poate fi ținut răspunzator pentru acțiunile/inacțiunile lor; - modificarea art. 17.8. Solicită ca aplicarea procentului penalităților stipulate la art. 17.8 să se facă potrivit uzanțelor, la valoarea obligațiilor pentru care termenul de executare a fost depășit; - modificarea art. 17.9 care impune prezența avocaților Prestatorului la fiecare termen de judecată, în fiecare litigiu rezultat din procedura de expropriere; - modificarea art. 17.10, acesta fiind formulat în mod general din interpretarea acestuia Prestatorul poate ajunge să fie ținut răspunzător fără a fi cupabil în vreun fel. - eliminarea lit. b) din art. 17.11. Sancțiunea rezilierii contractului și aplicarea de penalități în cuantum de mai mult de 50% din valoarea acestuia este mai mult decât suficientă pentru a acoperi prejudiciile suferite de autoritatea contractantă; - modificarea art. 17.12. Pentru simetrie și pentru păstrarea unui raport echitabil între părți solicită ca penalitățile de întârziere la plată să fie calculate la aceeași valoare procentuală cu cea aplicată penalităților de întârziere stabilite în sarcina Prestatorului. De asemenea, deorece termenul de plată se calculează prin raportare la termenul în care autoritatea contractantă verifică serviciile prestate, solicită introducerea 8

de penalități de întârziere pentru depășirea termenului prevăzut pentru verificare, calculate la valoarea serviciilor supuse verificării; - eliminarea sau reformularea art. 17.16; - articolele 18.1, 18.2., 18.3, 18.4, 18.6 sunt formulate în mod general pot duce la interpretări divergente în executarea contractului; - eliminarea lit. e) din art. 19.2.1); - modificarea art. 19.3. care stabilește cazurile în care se poate aplica sancțiunea rezilierii unilaterale a contractului; - completarea art. 19.8 cu un termen clar exprimat în zile pentru certificarea sumelor convenite Prestatorului în cazul rezilierii; - completarea art. 20.1. cu titlu exemplificativ, cu cel puțin o circumstanță imprevizibilă ce ar face ca îndeplinirea contractului să devină contrară interesului public; - eliminarea art. 20.2. Forma actuală a acestui articol transformă obligațiile autorității contractante în obligatii pur potestative; - modificarea art. 23.3 în sensul în care să permită suspendarea acordării serviciilor de către Prestator în cazul în care autoritatea contractantă nu își îndeplinește obligațiile de plată scadente în temenul impus de contract. Prin cea de-a treia contestație formulată în cadrul procedurii, ... a solicitat cele menționate în partea introductivă a deciziei, arătând în motivare că a formulat notificarea prealabilă, la care autoritatea contractantă nu a răspuns, motiv pentru care solicită obligarea acesteia să adopte anumite măsuri de remediere. Astfel, susține că, din caietul de Sarcini cap. A 2 - Date generale privind obiectivul, rezultă că autoritatea contractantă a elaborat documentația în baza variantei finale a Studiului de fezabilitate și că numărul estimat de imobile a rezultat din studiul de fezabilitate și din informațiile și planurile ce au stat la baza acestuia. Studiul de fezabilitate nu a fost publicat în SEAP, astfel că nu poate înțelege cu claritate și cu acuratețe caracteristicile obiectivului la care se raportează serviciile necesare și nici cum a fost estimat numărul de imobile pentru care urmează a se realiza toate serviciile licitate, de aceea nu poate face o analiză în cunoștință de cauză a documentației și a implicațiilor. Solicită să publice în SEAP studiul de fezabilitate și abia după data publicării să curgă termenul în care să aibă dreptul să solicite, eventual, remedieri ale documentației în raport de prevederile studiului de fezabilitate ori, după caz, clarificări. Solicită obligarea autorității contractante să coreleze documentația de atribuire, respectiv să completeze prevederile art. 5.4. din contract cu obligația acesteia de a pune la dispoziție în copie toate documentele, planurile de situație, de amplasament, planurile parcelare și informațiile din care să rezulte amplasamentul, limita de expropriere în format Stereo 1970 și numărul estimat de imobile. Aceste documente și informații este necesar să fie predate prestatorului înainte de data de începere a prestării serviciilor care va fi notificată de către Beneficiar- dispozițiile art. 3.4. urmând să fie, de asemenea, corelate. 9

10 De asemenea, în cazul în care autoritatea contractantă nu va decide să publice studiul de fezabilitate în SEAP, solicită să o oblige să includă în art. 5.4. și 3.4. din contract obligația beneficiarului de a preda prestatorului și studiul de fezabilitate înainte de data de începere a prestării serviciilor ce va fi notificată de către beneficiar. Totodată, solicită ca ... să fie obligată să includă în contract un nou articol din care să rezulte expres că, în situația în care, pe parcursul derulării contractului, va fi modificat studiul de fezabilitate, proiectul tehnic etc., noile studii, proiecte, planuri și documentele vor fi comunicate prestatorului în cel mai scurt timp, urmând ca părțile să stabilească, după caz, modificările subsecvente și necesare ale contractului. În cuprinsul art. 4.2.1. III din Contract se mentionează: Serviciile juridice prevăzute la punctul B.4.2 în caietul de sarcini nu vor depăși 20% din prețul unitar pentru fiecare imobil multiplicat cu numărul de imobile pentru care au fost realizate serviciile de la punctul B4.2 din caietul de sarcini. Aceleași prevederi se regăsesc și la cap. D pct. 3 din caietul de sarcini. Susține că toate activitățile efective ce vor fi desfășurate în raport de normele de drept material aplicabile fiecarei specializări și ale legislației specifice exproprierilor, volumul de activități și complexitatea lor, pot să impună, în mod efectiv și real, implicarea într-o măsură mai mare sau mai mică a diferitelor categorii de specialiști în realizarea lor. Din acest motiv, restrângerea a priori a cuantumului onorariului, doar cu privire la avocați - așadar pentru una dintre specialitățile implicate - fără nicio motivare și fără legătură cu volumul sau complexitatea activităților care, în mod efectiv și real, vor fi necesare, apare ca fiind nefundamentată, discriminatorie și o ingerință nejustificată în drepturile operatorilor privați - îngrădind dreptul operatorilor de a se asocia și de a dispune liber de modul de repartizare a sarcinilor corelat cu onorariul fiecărei categorii de specialiști implicați. Solicită obligarea ... să dispună măsurile de remediere ale documentației de atribuire, în sensul în care drepturile și obligațiile, riscul contractului să fie suportat în mod permanent și efectiv, în mod proporțional, de toți asociații prestatorului, întrucât răspunderea contractuală este solidară. Sunt criticate prevederile art. 17.9 din contract și în art. B.8 pct. 2 din caietul de sarcini, susținându-se că, având în vedere împrejurarea că, în procedura contencioasă, instanța poate să constate lipsa de procedură/lipsa raportului de expertiză etc. - împrejurări independente de orice acțiune sau inacțiune a prestatorului - pentru astfel de situații, așadar, în absența culpei, nu există răspundere, prin urmare, nici temei pentru perceperea penalității de 200 lei. Din acest motiv, solicită obligarea autorității contractante să modifice prevederile invocate în sensul de a se menționa expres că această penalitate nu se aplică pentru termenele la care există motive obiective, independente de avocat, pentru amânarea cauzei, prin urmare, pentru care nu este absolut necesară prezența avocatului. 10

De asemenea, sunt aduse critici factorilor de evaluare. Cerința privind experiența profesională este considerată vădit disproporționată, motiv pentru care solicită obligarea ... să modifice documentația de atribuire în sensul propus mai sus. Cu adresele nr. 6241/30.01.2018, 6660/01.02.2018, 8035/ 05.02.2018 și 6283/30.01.2018, ... a transmis punctele de vedere pentru cele trei contestații, aducând argumente punctuale criticilor formulate. Cu adresa nr. 231/09.02.2018, înregistrată la Consiliu sub nr. 5490/ 09.02.2018, ... a transmis răspuns la punctul de vedere al autorității contractante. Din examinarea materialului probator administrat, aflat la dosarul cauzelor conexate, Consiliul reţine următoarele: ..., în calitate de autoritate contractantă, a inițiat procedura de licitație deschisă, pentru atribuirea contractului de servicii având ca obiect ..., coduri CPV ..., prin publicarea în SEAP a anunțului de participare nr. ... Din informaţiile anunțului de participare se reţine că valoarea estimată a contractului de servicii este de ... lei, fără TVA, criteriul de atribuire aplicat cel mai bun raport calitate-preț, iar data limită pentru depunerea ofertelor este ..., decalată pentru ... Nemulțumite de conținutul documentației de atribuire, pentru motivele evocate anterior, ..., ... și ... au înaintat contestaţiile în analiză. Trecând la soluționarea primei contestații, formulate în procedură de ..., Consiliul constată că, în fișa de date a achiziției, a fost prevăzută Cerința nr. 1: Ofertantul va prezenta lista principalelor servicii prestate in ultimii 3 ani*), din care sa rezulte ca ofertantul a realizat documentatii cadastrale aferente procesului de expropriere derulat in conformitate cu prevederile Legii nr. 255/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru infrastructura de transport, pentru un numar minim de 200 imobile. *) ultimii 3 ani se raporteaza la termenul limita de depunere a ofertelor, cu aplicarea corespunzatoare a Instructiunii ANAP nr. 2/2017 (art. 13). Se vor lua in considerare numai documentatiile cadastrale depuse si inregistrate la .... Potrivit art. 1 din Legea nr. 255/2010, această lege stabileşte cadrul juridic pentru luarea măsurilor necesare executării: lucrărilor de construcţie, reabilitare şi modernizare a drumurilor de interes naţional, judeţean şi local, lucrărilor de construcţie, reabilitare şi extindere a infrastructurii feroviare publice, lucrărilor necesare dezvoltării reţelei de transport cu metroul şi de modernizare a reţelei existente, lucrărilor de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare, precum şi a infrastructurii de transport naval, lucrărilor din domeniul gospodăririi apelor, respectiv construcţiile hidrotehnice şi lucrările anexe, acumulările de apă permanente şi nepermanente, cantoanele de exploatare, digurile de apărare împotriva inundaţiilor, construcţiile şi instalaţiile hidrometrice, instalaţiile de determinare automată a calităţii apei, lucrările de amenajare, regularizare sau consolidare a albiilor, canalelor şi derivaţiilor hidrotehnice, staţiile de pompare, precum şi altor construcţii hidrotehnice realizate pe ape, lucrări de renaturare, reabilitare zone umede şi de asigurare a conectivităţii laterale, lucrărilor de construcţie, reabilitare, modernizare şi dezvoltare a staţiunilor turistice de interes naţional, lucrărilor de construcţie, reabilitare, modernizare, dezvoltare şi ecologizare a zonei litorale a Mării Negre, lucrărilor de amenajare, dezvoltare sau reabilitare a pârtiilor de schi, cu instalaţiile de transport pe cablu aferente, cu lucrările de amenajare, instalaţiile şi echipamentele de producere a zăpezii şi gheţii artificiale şi de întreţinere a pârtiilor, instalaţiile pentru iluminatul pârtiilor de schi şi alte echipamente necesare dezvoltării domeniului schiului, amenajarea, dezvoltarea sau reabilitarea pârtiilor destinate practicării celorlalte sporturi 11

12 de iarnă - biatlon, bob, sanie, sărituri de la trambulină -, a patinoarelor şi echiparea cu instalaţii şi echipamente corespunzătoare, cuprinse în Programul naţional de dezvoltare a turismului "Schi în România", aprobat prin Legea nr. 526/2003, cu modificările şi completările ulterioare, lucrărilor de interes naţional pentru realizarea, dezvoltarea producerii, transportului şi distribuţiei de energie electrică, transportului şi distribuţiei de gaze naturale, de extracţie a gazelor naturale, lucrărilor de dezvoltare, modernizare şi reabilitare a Sistemului naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, etanului, condensatului şi gazelor naturale şi lucrărilor miniere de interes naţional pentru exploatarea zăcămintelor de lignit, care se execută în baza unei licenţe de exploatare, lucrărilor pentru realizarea Sistemului naţional al perdelelor forestiere de protecţie, precum şi pentru împădurirea terenurilor degradate, precum şi, în situaţia în care nu există o altă soluţie tehnică, lucrărilor de interes public de construcţie, reabilitare şi modernizare a infrastructurii de alimentare cu apă, a infrastructurii de apă uzată şi lucrărilor de construcţie, reabilitare şi modernizare a staţiilor de epurare, lucrări de interes public naţional de construcţie, reabilitare, modernizare şi reconversie funcţională, pentru construcţii administrative necesare funcţionării sistemului judiciar, în zona centrală a municipiului Bucureşti, delimitată în condiţiile legii, inclusiv pentru infrastructura aferentă acestora, lucrări de interes public local de construcţie, reabilitare, modernizare şi reconversie funcţională, pentru construcţii administrative, sociale şi culturale, în zona centrală a municipiului Bucureşti, delimitată în condiţiile legii, inclusiv pentru infrastructura aferentă acestora. De asemenea, potrivit art. 2 alin. (1) În sensul prezentei legi, sunt declarate de utilitate publică următoarele lucrări: a) lucrările de construcţie, reabilitare şi modernizare de drumuri de interes naţional, judeţean şi local, precum şi toate lucrările de construcţie, reabilitare şi extindere a infrastructurii feroviare publice, lucrările necesare dezvoltării reţelei de transport cu metroul şi de modernizare a reţelei existente, lucrările de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare, precum şi a infrastructurii de transport naval; b) lucrările din domeniul gospodăririi apelor, respectiv construcţiile hidrotehnice şi lucrările anexe, acumulările de apă permanente şi nepermanente, cantoanele de exploatare, digurile de apărare împotriva inundaţiilor, construcţiile şi instalaţiile hidrometrice, instalaţiile de determinare automată a calităţii apei, lucrările de amenajare, regularizare sau consolidare a albiilor, canalele şi derivaţiile hidrotehnice, staţiile de pompare, precum şi alte construcţii hidrotehnice realizate pe ape, lucrări de renaturare, reabilitare zone umede şi asigurarea conectivităţii laterale; c) lucrările de construcţie, reabilitare, modernizare, dezvoltare şi ecologizare a zonei litorale a Mării Negre, precum şi a staţiunilor turistice de interes naţional; d) lucrările de interes naţional pentru realizarea, dezvoltarea producerii, transportului şi distribuţiei de energie electrică, transport şi distribuţie de gaze naturale, a extracţiei de gaze naturale, lucrările de dezvoltare, modernizare şi reabilitare a Sistemului naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, etanului, condensatului; e) lucrările miniere de interes naţional pentru exploatarea zăcămintelor de lignit, care se execută în baza unei licenţe de exploatare de către operatorii economici aflaţi sub autoritatea Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri, în calitate de minister de resort; f) lucrările de amenajare, dezvoltare sau reabilitare a pârtiilor de schi, cu instalaţiile de transport pe cablu aferente, lucrările de amenajare a instalaţiilor şi echipamentelor de producere a zăpezii şi gheţii artificiale şi de întreţinere a pârtiilor, instalaţiile pentru iluminatul pârtiilor de schi şi alte echipamente necesare dezvoltării domeniului schiului, amenajarea, dezvoltarea sau reabilitarea pârtiilor destinate practicării celorlalte sporturi de iarnă - biatlon, bob, sanie, sărituri de la trambulină - a patinoarelor şi echiparea cu instalaţiile şi echipamentele corespunzătoare, cuprinse în Programul naţional de dezvoltare a turismului "Schi în România", aprobat prin Legea nr. 526/2003, cu modificările şi completările ulterioare; g) lucrările de realizare a Sistemului naţional al perdelelor forestiere de protecţie, precum şi lucrările de împădurire a terenurilor degradate. 12

h) lucrările de interes public de construcţie, reabilitare şi modernizare a infrastructurii de alimentare cu apă, a infrastructurii de apă uzată şi lucrările de construcţie, reabilitare şi modernizare a staţiilor de epurare. i) lucrări de interes public naţional de construcţie, reabilitare, modernizare şi reconversie funcţională, pentru construcţii administrative necesare funcţionării sistemului judiciar, în zona centrală a municipiului Bucureşti, delimitată în condiţiile legii, inclusiv pentru infrastructura aferentă acestora; j) lucrări de interes public local de construcţie, reabilitare, modernizare şi reconversie funcţională, pentru construcţii administrative, sociale şi culturale, în zona centrală a municipiului Bucureşti, delimitată în condiţiile legii, inclusiv pentru infrastructura aferentă acestora. Relevanță în soluționarea cauzei prezintă dispozițiile art. 2 alin. (2) din Instrucțiunea președintelui ANAP nr. 2/2017, potrivit cărora La stabilirea cerinţelor minime de calificare şi selecţie, autorităţile/entităţile contractante vor ţine cont de aspecte precum: complexitatea, volumul, durata, valoarea şi natura contractului de achiziţie publică/de achiziţie sectorială/acordului-cadru care urmează a fi încheiat, fără a se impune îndeplinirea unor condiţii ce nu prezintă relevanţă sau sunt disproporţionate în raport cu scopul menţionat la alin. (1) și cele ale art. 9 alin. (3) din Instrucțiune, potrivit cărora Cerinţa de calificare se va formula făcându-se referire la activităţi/ servicii duse la bun sfârşit în cadrul perioadei de 3 ani calculată conform art. 13, prin această sintagmă înţelegându-se: a) servicii recepţionate parţial, cu condiţia ca specificul contractului/activităţilor ce reprezintă experienţă similară să permită elaborarea unui livrabil care să poată fi utilizat de beneficiar ca rezultat independent. În strategia de contractare, autoritatea contractantă a justificat cerința astfel: Cerința s-a stabilit ținând cont de obiectul dominant al serviciilor care fac obiectul achiziției, precum și de ponderea alocată serviciilor de cadastru din valoarea estimată a achiziției. De asemenea, s-a avut în vedere necesitatea ca operatorul economic să mai fi realizat în trecut servicii similare celor preponderent solicitate prin prezenta achiziție, adică o experință similară care să asigure autoritatea contractantă că antreprenorul va putea duce la bun sfârșit contractul de servicii. În acest context, menționează că, deși obiectul contractului este de întocmire documentații cadastrale, rapoarte de evaluare și asigurare servicii juridice de asistență și reprezentare în vederea dobândirii prin expropriere/transfer a imobilelor necesare proiectării și execuției unui obiectiv de investiții aferent infrastructurii de transport rutier, pentru îndeplinirea cerinței de calificare, ofertanții pot prezenta o experiență similară în ceea ce privește realizarea de documentații cadastrale aferente procesului de expropriere derulat în conformitate cu prevederile Legii nr. 255/2010, pentru orice infrastructură de transport. Astfel, autoritatea contractantă nu a restricționat participarea la licitație a acelor operatori economici care au prestat servicii similare, însă în alte domenii de transport decât cel rutier, respectiv naval, aerian, feroviar, metrou. Totodată, autoritatea contractantă nu a restricționat participarea la licitație a acelor operatori economici care au desfășurat activități similare, însă pentru alte categorii de drumuri și structuri decât cele pentru care se realizează prezentele servicii, respectiv pod suspendat și drum național. În ceea ce privește solicitarea ca documentațiile cadastrale să fie eferente procesului de expropriere derulat în conformitate cu prevederile Legii nr. 255/2010, autoritatea contractantă a avut în vedere faptul că, în cadrul procedurii de expropriere, elaborarea documentațiilor cadastrale este în mod expres reglementată la cap. III din Legea nr. 255/2010, aceste servicii fiind suspuse unor rigori distincte de cele incidente în cazul elaborării unor documentații cadastrale în scopurile obișnuite prevăzute de Legea nr. 7/1996 – republicare. 13

14 Astfel, raportat la scopul solicitării îndeplinirii unei cerințe de experiență similară, și anume de a obține o confirmare că operatorii economici au capacitatea și experiența necesară pentru a gestiona și a duce la bun sfârșit, în condițiile de performanță impuse prin caietul de sarcini, contractul de prestări servicii ce urmează a fi atribuit, cerința ca ofertantul să fi realizat documentații cadastrale aferente procesului de expropriere derulat în conformitate cu prevederile Legii nr. 255/2010 este atât relevantă, cât și proporțională în raport cu natura și complexitatea contractului, fiind respectate în integralitate dispozițiile art. 31 alin. (1) din HG nr. 395/2016, precum și prevederile Instrucțiunii nr. 2/2017. Numărul minim de imobile pentru care ofertantul trebuie să demonstreze că a realizat documentații cadastrale în condițiile solicitate prin criteriu, reprezintă aproximativ 43% din numărul total al imobilelor estimate a fi expropriate în cadrul contractului care face obiectul achiziției. Mai mult decât atât, autoritatea contractantă nu a limitat concurența prin stabilirea unui număr minim de contracte în care să fi fost realizate documentațiiile cadastrale și nici nu a impus valori minime serviciilor prestate. În final, autoritatea contractantă consideră că, în sensul art. 9 alin. (3) din Instrucțiunea ANAP nr. 2/2017, prin documentații cadastrale depuse și înregistrate la ... demonstrează, în fapt, ducerea la bun sfârșit a serviciilor solicitate ca experință similară. Astfel, documentația cadastrală reprezintă un livrabil de sine stătător, nefiind posibilă o recepție parțială a unui astfel de document, așa cum se menționează în art. 9 alin. (3) lit. a) din Instrucțiunea ANAP nr. 2/2017. Depunerea și înregistrarea documentațiilor cadastrale ... reprezintă finalitatea activității de realizare a acestora, în caz contrar elaborarea acestora nefiind considerată dusă la bun sfârșit. Raportat la dispozițiile legale invocate și ținând seama de justificările autorității contractante, Consiliul constată că, într-adevăr, autoritatea contractantă a solicitat experiența similară în elaborarea documentațiilor cadastrale în domeniul infrastructurii de transport, fără a limita concurența în funcție de tipul transportului (rutier, naval, aerian etc). Pe de altă parte însă, se reține că exproprierea urmează a se efectua conform Legii nr. 255/2010, relevant în privința experienței similare fiind ca ofertanții să fi prestat anterior servicii în acest domeniu, domeniu care este mai larg, cuprinzând și alte domenii, pe lângă cel în referire la infrastructura de transport. Nu se poate susține că experiența dobândită în realizarea de documentații cadastrale aferente procesului de expropriere necesară realizării lucrărilor declarate a fi de utilitate publică, astfel cum sunt acestea menționate la art. 1 și 2 alin. (1) din Legea nr. 255/2010, nu permite verificarea potențialului operatorului economic de a presta serviciile în mod corespunzător. Astfel fiind, se constată necesitatea eliminării sintagmei ”pentru infrastructura de transport” din textul cerinței amintite. Referitor la criteriile considerate obiective de contestatoare, cum ar fi vechimea în profesie, cifra de afaceri sau competența profesională, însă acestea sunt criterii diferite, nefiind în referire la experiența similară. În privința numărului de documentații cadastrale, având în vedere că autoritatea contractantă a justificat numărul impus, acesta reprezentând 43% din numărul total al imobilelor estimate a fi expropriate, iar contestatoarea nu a indicat care ar fi numărul de documentații pe care l-ar considera necesar pentru demonstrarea 14

experienței similare, Consiliul nu va dispune măsuri în sensul eliminării numărului de documentații impus. Cerința impusă reprezintă un criteriu de calificare, și nu un factor de evaluare pentru determinarea celui mai bun raport calitate-preț. Faptul că este solicitată o experiență pentru expertul autorizat cadastru nu înseamnă că nu poate fi cerută și o experiență pentru ofertant, serviciile în cadrul contractului urmând a fi prestate de ofertant. Cum a arătat și achizitoarea în punctul său de vedere, la secțiunea III.2.1b) referitoare la capacitatea de exercitare a activității profesionale, cerința minimă privea autorizarea pentru ofertantul unic/asociat, nu pentru expertul autorizat cadastru. Experiența experților autorizați este punctată în cadrul factorilor de evaluare. Condițiile de autorizare pentru experții autorizați cadastru categoria D nu reprezintă o dovadă a capacității și experienței ofertantului. Astfel fiind, Consiliul constată a fi nefondate criticile privind numărul documentațiilor cadastrale. În referire la criticile aduse cerinței nr. 2, prin care s-a solicitat ca ofertantul să prezinte o declarație cu privire la numărul mediu anual de personal pentru ultimul an*, din care să reiasă un număr de minim 15 persoane, *ultimul an se raporteaza la termenul limita de depunere a ofertelor, Consiliul reține că, în strategia de contractare, autoritatea contractantă nu a explicat cum a ajuns la numărul minim de 15 persoane impus, însă în punctul de vedere asupra contestației, a precizat că a avut în vedere faptul că obiectivul de investiții străbate 4 UAT-uri și este necesară exproprierea unui număr estimat de 464 imobile. Numai pentru a fi posibilă constituirea simultană de comisii de verificare a dreptului de proprietate la nivelul tuturor UAT- urilor ar fi necesar un număr de 8 persoane. Vizavi de personalul care va fi luat în considerare, autoritatea contractantă a explicat că personalul la care se face referire este cel care rezultă din documentele privind organizarea și funcționarea societății personalul putând fi obținut și din cumularea personalului prin asocierea ofertanților. A adăugat că cerința nu putea fi particularizată pentru societățile de avocatură. Se observă că achizitoarea face referire la numărul de persoane care vor fi implicate în cadrul contractului, însă declarația privește numărul mediu anual de personal pentru ultimul an anterior datei limită de depunere a ofertelor. Potrivit art. 179 din Legea nr. 98/2016 Operatorul economic face dovada îndeplinirii cerinţelor privind capacitatea tehnică şi profesională prin prezentarea, după caz, a unora sau mai multora dintre următoarele informaţii şi documente: i) o declaraţie cu privire la numărul mediu anual de personal al operatorului economic care prestează servicii ori execută lucrări şi numărul personalului de conducere din ultimii 3 ani. În acord cu dispozițiile legale, autoritatea contractantă are dreptul de a solicita numărul mediu anual de personal, însă în privința celor minim 15 persoane implicate în desfășurarea contractului, se observă că, pe de o parte, achizitoarea are în vedere acest personal pentru desfășurarea contractului, iar pe de altă parte, cerința vizează personalul din anul 15

16 anterior datei limită de depunere a ofertelor, astfel că este necesară o reformulare a cerinței, în sensul de a se stabili că cele minim 15 persoane privesc personalul necesar executării contractului. Mai mult decât atât, pentru prestarea serviciilor în cadrul contractului, personalul nu trebuie să facă parte numai din personalul angajat al operatorului economic, ci pot fi încheiate și contracte de colaborare. Astfel fiind, Consiliul constată că este necesară modificarea cerinței, astfel încât să fie relevantă pentru verificarea capacității tehnice a ofertantului în implementarea contractului. În privința criteriilor nr. 3-5 din cadrul cap. IV.2.1) Criterii de atribuire contestatoarea a indicat în mod greșit criteriile 3-5, acestea fiind criteriile 3 și 4), Consiliul constată că, în fișa de date a achiziției, s-au prevăzut următoarele: 3. Experienta detinuta de Expertul Autorizat Cadastru 1 (autorizat ... categoria D) - 6.00% Descriere: Experienta detinuta in realizarea de documentatii cadastrale aferente procesului de expropriere derulat in conformitate cu prevederile Legii nr. 255/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru infrastructura de transport. Algoritm de calcul: Experienta detinuta in realizarea de documentatii cadastrale aferente procesului de expropriere derulat in conformitate cu prevederile Legii nr. 255/ 2010, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru infrastructura de transport se va puncta astfel: minim 10 documentatii cadastrale: 1,50 puncte intre 11-20 documentatii cadastrale: 3 puncte intre 21-30 documentatii cadastrale: 4,50 puncte mai mult de 30 documentatii cadastrale: 6 puncte 4. Experienta detinuta de Expertul Autorizat Cadastru 2 (autorizat ... categoria D) – 6% Descriere: Experienta detinuta in realizarea de documentatii cadastrale aferente procesului de expropriere derulat in conformitate cu prevederile Legii nr. 255/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru infrastructura de transport. Algoritm de calcul: Experienta detinuta in realizarea de documentatii cadastrale aferente procesului de expropriere derulat in conformitate cu prevederile Legii nr. 255/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru infrastructura de transport se va puncta astfel: minim 10 documentatii cadastrale: 1,50 puncte intre 11-20 documentatii cadastrale: 3 puncte intre 21-30 documentatii cadastrale: : 4,50 puncte mai mult de 30 documentatii cadastrale: 6 puncte Cum s-a arătat și în soluționarea criticilor aferente criteriului privind experiența similară a ofertantului, este relevantă pentru autoritatea contractantă experiența rezultată din exproprierile pentru care s-a aplicat Legea nr. 255/2010, astfel că punctarea suplimentară a expertului autorizat ... categoria D nu se poate considera că determină restrângerea concurenței. Cu cât a participat la întocmirea mai multor documentații, prin urmare are mai multă experiență, cu atât punctajul primit pentru expertul implicat va fi mai mare. 16

Referitor la criteriul 5. Experiența deținută de ... (și nu criteriul 6 cum în mod greșit este menționat în contestație), s-au prevăzut următoarele: Descriere: Experienta detinuta in realizarea de rapoarte de evaluare individuala pentru terenuri si/sau constructii necesar a fi expropriate in conformitate cu prevederile Legii nr. 255/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, aferente infrastructurii de transport. Algoritm de calcul: Experienta detinuta in realizarea de rapoarte de evaluare individuala pentru terenuri/constructii necesar a fi expropriate in conformitate cu prevederile Legii nr. 255/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, aferente infrastructurii de transport se va puncta astfel: minim 5 rapoarte de evaluare individuala pentru terenuri: 1 punct minim 10 rapoarte de evaluare individuala pentru terenuri: 2 puncte minim 3 rapoarte de evaluare individuala pentru constructii: 1 punct minim 5 rapoarte de evaluare individuala pentru constructii: 2 puncte minim 10 rapoarte de evaluare individuala pentru constructii: 4 puncte Ca și în cazul experților autorizați, ceea ce se punctează este numărul de rapoarte de evaluare întocmite, neputându-se considera că o experiență suplimentară nu este relevantă pentru departajarea ofertanților. Faptul că experții sunt subiecții unui sistem de monitorizare a calității activității de evaluare nu înseamnă că nu pot fi punctate și obținute punctaje suplimentare prin raportare la experiența avută, respectiv numărul de rapoarte întocmit. Contestatoarea aduce în discuție potențialul și capacitatea expertului de a duce la îndeplinire contractul, însă se poate observa că autoritatea contractantă a acordat punctaj suplimentar în funcție de experiența avută de expertul evaluator, în cadrul factorilor de evaluare, nefiind impus ca și criteriu de calificare. În privința Criteriul 6 - Experiența deținută de Avocat 1 - 5.00% Descriere: Experienta detinuta in calitate de Avocat definitiv in cadrul Comisiilor de verificare a dreptului de proprietate sau a altui drept real, organizate in baza art. 15 alin. (8) din HG nr. 53/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica, necesara realizarii unor obiective de interes national, judetean si local. Algoritm de calcul: Experienta detinuta in calitate de Avocat definitiv in cadrul Comisiilor de verificare a dreptului de proprietate sau a altui drept real, organizate in baza art. 15 alin. (8) din HG nr. 53/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica, necesara realizarii unor obiective de interes national, judetean si local, se va puncta astfel: participarea in minim 2 comisii: 1,25 puncte intre 3-4 comisii: 2,50 puncte intre 5-6 comisii: 3,75 puncte mai mult de 6 comisii: 5 puncte Ca și în cazul experților, autoritatea contractantă a punctat, în cazul avocaților, experiența suplimentară dobândită prin participarea în cadrul comisiilor de verificare a dreptului de proprietate sau a altui drept real. Având în vedere implicarea avocaților definitivi în cadrul contractului nu se poate susține că nu este relevantă experiența suplimentară avută în cadrul comisiilor de verificare, astfel că în mod corect a fost stabilit drept factor de evaluare. 17

18 Relevante sunt și dispozițiile din Instrucțiunea 1/2017 a președintelui ANAP: - art. 10 alin. (3) În aplicarea alin. (1) lit. b), autoritatea/entitatea contractantă va utiliza, în cadrul criteriului de atribuire preţ-calitate, factori de evaluare care se referă la experienţa profesională a experţilor-cheie şi la modul de organizare a activităţilor de care sunt răspunzători aceştia în procesul de implementare a contractului ce urmează a fi atribuit, ponderea alocată factorului preţ fiind de cel mult 40%. - art. 12 nota (iii) Pentru experţii-cheie la care experienţa profesională în implementarea unor activităţi similare, în cadrul unor proiecte comparabile, poate influenţa în mod direct calitatea executării contractului şi, prin urmare, valoarea economică a ofertei, se pot stabili factori de evaluare care să urmărească avantajele competitive aduse de o ofertă ce prezintă experţi-cheie superiori, din punctul de vedere al experienţei specifice, în raport cu celelalte oferte. Se constată, astfel a fi nefondate, criticile referitoare la factorii de evaluare. În considerarea celor prezentate, Consiliul va admite, în parte, contestația ..., autoritatea contractantă urmând a fi obligată să modifice cerința referitoare la experiența similară, în sensul celor din motivare. Capătul de cerere privind anularea documentației de atribuire va fi respins ca inadmisibil, nefiind cuprins în notificarea prealabilă. Capătul de cerere privind suspendarea procedurii a fost respins ca nefondat prin Încheierea nr. 3/C9/4779 din 03.01.2018. Referitor la capătul de cerere privind obligarea achizitoarei la plata cheltuielilor efectuate cu soluționarea contestației, Consiliul ia act de renunțarea contestatoarei, prin adresa nr. 1516/08.02.2018, înregistrată la Consiliu sub nr. 5380/08.02.2018, la acest capăt de cerere. Trecând la soluționarea celei de-a doua contestații, formulată în cadrul procedurii de atribuire de ..., ca aspect preliminar, este de reținut că, după cum a invocat și organizatoarea procedurii în punctul său de vedere, deși contestatoarea a avut anumite neclarități în legătură cu conținutul documentației de atribuire, solicitând cu privire la anumite aspecte criticate obligarea autorității contractante să clarifice documentația, a ales depunerea unei notificări prealabile împotriva acesteia, fără a apela la prevederile art. 160 din Legea nr. 98/2016, care îi dădeau posibilitatea de a solicita clarificări sau informaţii suplimentare în legătură cu aceasta, cu respectarea termenului limită stabilit în anunţul de participare/simplificat/de concurs. Lipsa clarificărilor a determinat criticarea anumitor cerințe din fișa de date/caietul de sarcini/modelul de contract pe baza unor supoziții, neputându-se motiva, în concret, cum anume se dorește modificarea/ completarea respectivelor cerințe. Vizavi de susținerea petentei din răspunsul la punctul de vedere că nu a formulat o cerere de clarificări distinctă, întrucât timpul nu i-a permis acest lucru, existând posibilitatea depunerii în termenul legal a notificării prealabile, este de menționat că regimul juridic al celor două acte este diferit, solicitarea de clarificări conform art. 160 din Legea nr. 98/2016 reglementând posibilitatea de a cere clarificări asupra aspectelor care îi 18

sunt neclare, în timp ce notificarea prealabilă privește cerințe care, deși nu mai au nevoie de lămuriri, sunt considerate nelegale. Așadar, regimul celor două acte fiind diferit, afirmațiile contestatoarei nu își găsesc vreo justificare în acord cu dispozițiile legale. Pe fondul cauzei, Consiliul constată că prima critică a contestatoarei vizează cerința privind experiența similară, apreciată ca încălcând dispozițiile legale, întrucât impune o perioadă pentru prestarea serviciilor similare de 3 ani, și nu 5 ani. Potrivit art. 179 din Legea nr. 98/2016 ”Operatorul economic face dovada îndeplinirii cerinţelor privind capacitatea tehnică şi profesională prin prezentarea, după caz, a unora sau mai multora dintre următoarele informaţii şi documente: b) lista principalelor livrări de produse efectuate sau a principalelor servicii prestate în cursul unei perioade care acoperă cel mult ultimii 3 ani, cu indicarea valorilor, datelor şi a beneficiarilor publici sau privaţi; atunci când este necesar în scopul asigurării unui nivel corespunzător de concurenţă, autoritatea contractantă poate stabili că sunt luate în considerare livrări de produse relevante efectuate sau servicii relevante prestate cu mai mult de 3 ani în urmă”. Prevederile art. 9 alin. (4) din Instrucțiunea nr. 2/2017 stabilesc că ”Nu se consideră restrictiv atunci când o autoritate/entitate contractantă impune, în scopul asigurării unui nivel corespunzător al concurenţei, o cerinţă de calificare cu privire la prezentarea unor dovezi privind prestarea de servicii similare într-o perioadă mai mare de 3 ani, în situaţia în care la nivelul pieţei de profil relevante se înregistrează o cerere mică pentru asemenea servicii şi/sau aceasta apare la intervale mari de timp datorită nivelului ridicat al competenţelor necesare pentru prestarea serviciilor în cauză şi/sau specificitatea acestora, faptului că acestea se încadrează într-un segment de nişă sau implică perioada lungă de timp pentru obţinerea rezultatelor prestării serviciilor.” Se observă că, în contestație, au fost invocate dispozițiile instrucțiunii, însă nu a fost adusă vreo motivare sau vreo dovadă că ne aflăm în situația de excepție care să determine modificarea perioadei pentru care s-a cerut prestarea serviciilor similare. În lipsa unei motivări corespunzătoare, Consiliul nu poate modifica cerința pe baza unei simple afirmații. În ceea ce privește definirea noțiunii de documentație cadastrală aferentă procesului de expropriere, autoritatea contractantă a explicat că s-au avut în vedere documentațiile cadastrale la care face referire cap. III din Legea nr. 255/2010, respectiv documentațiile individuale diferite pentru 200 de imobile. De altfel, autoritatea contractantă a precizat că va publica o clarificare în acest sens. Contestatoarea a urmărit să se accepte ca dovedire a experienței similare și serviciile prestate pentru stabilirea coridorului de expropriere, însă autoritatea contractantă a explicat că relevantă pentru ea este experiența similară dobândită în cadrul întocmirii documentațiilor individuale pentru imobile, și nu doar cea de întocmire a documentației pentru întregul coridor, care este o activitate de centralizare a datelor, pe baza unor documente existente, de o complexitate mai scăzută. Potrivit art. 5 alin. (3) din Legea nr. 255/2010 În înţelesul prezentei legi, coridorul de expropriere este stabilit pe baza studiilor de fezabilitate în varianta finală sau a documentaţiilor de urbanism ori a documentaţiilor topo-cadastrale, aprobate conform legii, şi este aprobat odată cu indicatorii tehnico-economici, cu documentaţia 19

20 de urbanism sau cu documentaţia topo-cadastrală, după caz, incluzând şi lista imobilelor ce urmează a fi expropriate. La art. 4 din același act normativ sunt enumerate Etapele procedurii de expropriere, acestea fiind: a) aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai lucrărilor de interes naţional, judeţean sau local; b) consemnarea sumei individuale aferente reprezentând plata despăgubirii pentru imobilele care fac parte din coridorul de expropriere şi afişarea listei proprietarilor imobilelor; c) transferul dreptului de proprietate; d) finalizarea formalităţilor aferente procedurii de expropriere. Potrivit art. 5 alin. (1) În vederea realizării lucrărilor prevăzute la art. 1 şi 2, expropriatorul prevăzut la art. 2 alin. (2) are obligaţia de a aproba prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărâre a autorităţii administraţiei publice locale sau judeţene, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz, potrivit legii, indicatorii tehnico-economici ai lucrărilor de interes naţional, judeţean şi local, pe baza documentaţiei tehnico-economice aferente, amplasamentul lucrărilor, conform variantei finale a studiului de prefezabilitate, respectiv a variantei finale a studiului de fezabilitate, după caz, sursa de finanţare, precum şi declanşarea procedurii de expropriere a tuturor imobilelor care constituie coridorul de expropriere, a listei proprietarilor aşa cum rezultă din evidenţele Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară sau ale unităţilor administrativ-teritoriale, sumele individuale aferente despăgubirilor estimate de către expropriator pe baza unui raport de evaluare întocmit având în vedere expertizele întocmite şi actualizate de camerele notarilor publici şi termenul în care acestea se virează într-un cont deschis pe numele expropriatorului la dispoziţia proprietarilor de imobile. Amplasamentul lucrării se aduce la cunoştinţa publică prin afişarea la sediul consiliului local respectiv, prin afişare pe pagina proprie de internet a expropriatorului şi va fi comunicat spre avizare şi recepţie Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară. Amplasamentul va fi materializat prin bornarea tuturor punctelor de coordonate care îl definesc pe acesta. Autorităţile administraţiei publice locale vor include coordonatele coridorului de expropriere în planurile urbanistice generale ale localităţilor. Actualizarea planurilor urbanistice generale ale localităţilor şi a regulamentelor locale de urbanism poate fi finanţată şi de către expropriator. Așadar, cum a susținut și achizitoarea, documentațiile pentru coridorul de expropriere și cele pentru imobile sunt diferite. Stabilirea coridorului de expropriere reprezintă o secvență a primei etape a procedurii de expropriere, astfel încât nu poate fi primită pretenția contestatoarei ca autoritatea contractantă să accepte, ca mijloc de dovedire a experienței similare, realizarea lucrărilor topografice care au generat stabilirea coridorului de expropriere în cadrul unor proiecte similare cu condiția ca acel coridor de expropriere să includa minimum 200 de imobile. Stabilirea experienței similare prin raportare la realizarea lucrărilor aferente determinării coridorului de expropriere în cadrul unor proiecte similare, cu condiția ca acel coridor de expropriere să includă minimum 200 de imobile, ar limita edificarea achizitoarei asupra celorlalte activități pe care le implică procesul de expropriere și care au fost descrise în caietul de sarcini. Contrar susținerilor contestatoarei, întocmirea documentațiilor cadastrale individuale nu reprezintă o formalitate. Astfel fiind, se consideră a fi neîntemeiată critica contestatoarei. 20

În ce privește critica adusă cerinței ca experții autorizați ... să dețină categoria de autorizare D și C și acordarea punctajului doar pentru experții de categoria D, Consiliul constată că, în caietul de sarcini, s-a solicitat ca operatorii economici să pună la dispoziție un număr de minim 8 experți autorizați ..., din care minimum 2 categoria D, 3 categoria B și 3 categoria C. Potrivit art. 4 din Regulamentul privind autorizarea sau recunoaşterea autorizării persoanelor fizice şi juridice române, ale unui alt stat membru al Uniunii Europene sau ale unui stat care aparţine Spaţiului Economic European în vederea realizării şi verificării lucrărilor de specialitate în domeniul cadastrului, al geodeziei şi al cartografiei pe teritoriul României, aprobat prin Ordinul nr. 107/2010, (1) Autorizarea persoanelor fizice se solicită şi se acordă pentru una dintre categoriile A, B, C, D ori E. (2) Persoanele fizice autorizate în categoria A pot executa următoarele tipuri de lucrări de specialitate: a) cele prevăzute la alin. (3) şi (4); b) proiectarea şi realizarea reţelelor de sprijin pentru lucrările de specialitate; c) proiectarea şi realizarea lucrărilor de cadastru general; d) realizarea şi actualizarea hărţilor. (3) Persoanele fizice autorizate în categoria B pot executa următoarele tipuri de lucrări de specialitate: a) cele prevăzute la alin. (4); b) întocmirea planurilor de situaţie necesare studiilor şi proiectelor din domeniul construcţiilor, al urbanismului, al amenajării teritoriului, delimitarea unităţilor- administrativ teritoriale; c) executarea măsurătorilor necesare realizării sau actualizării sistemelor informaţionale specifice domeniului de activitate; d) întocmirea documentaţiilor topografice privind stabilirea şi evaluarea terenurilor aflate în patrimoniul societăţilor comerciale cu capital de stat, potrivit legii; e) executarea măsurătorilor şi a lucrărilor tehnice necesare întocmirii documentaţiilor privind exproprierea pentru utilitate publică; f) proiectarea şi realizarea reţelelor de îndesire pentru lucrări de specialitate; g) trasarea şi materializarea pe teren a limitelor imobilelor şi a construcţiilor. h) executarea lucrărilor de înregistrare sistematică. (4) Persoanele fizice autorizate în categoria C pot executa următoarele tipuri de lucrări de specialitate: a) întocmirea planurilor de amplasament şi delimitare; b) întocmirea planurilor de situaţie necesare studiilor de prefezabilitate sau fezabilitate de interes local; c) întocmirea planurilor parcelare; d) întocmirea documentaţiilor de scoatere sau reintroducere din circuitul agricol a terenurilor; e) executarea lucrărilor topografice necesare punerii în posesie a titularilor prevăzuţi de legile fondului funciar. (5) Persoanele fizice autorizate în categoria D pot executa următoarele tipuri de lucrări de specialitate: a) executarea şi verificarea, în cadrul procesului de control intern al calităţii, a lucrărilor din categoria A; b) proiectarea, executarea şi completarea reţelelor geodezice de referinţă; c) proiectarea şi realizarea lucrărilor de fotogrammetrie. Întrucât experții din categoria A pot executa lucrările prevăzute la art. 4 alin. (3) și (4) din regulament, nu se justifică eliminarea acestei categorii de experți. 21

22 Având în vedere că, în caietul de sarcini, sunt incluse categorii de lucrări aferente experților din categoria C, respectiv întocmirea planurilor de amplasament, nu se impune eliminarea acestei cerințe, ci adăugarea ca și cerințe minime a deținerii experților autorizați categorie A. Așadar, autoritatea contractantă trebuie să acceptate ambele categorii de experți. În ce privește punctajul acordat, respectiv limitarea acordării punctajului doar la experții din categoria D, deși s-a solicitat ca ofertantul să aibă și alte categorii de experți, Consiliul reține explicațiile autorității contractante, respectiv considerarea serviciilor din această categorie mai importantă în desfășurarea contractului. Faptul că nu au fost acordate punctaje suplimentare pentru toate categoriile de experți nu poate constitui o încălcare a legislației, achizitoarea acordând punctaj categoriei apreciate relevante. În privința expertului evaluator ..., contestatoarea a solicitat explicarea termenului ”raport de evaluare individual pentru terenuri și/sau construcții”. Față de explicațiile aduse în punctul de vedere asupra contestației, Consiliul constată că se impune, pentru o mai clară înțelegere a termenilor, clarificarea sintagmei amintite și a modului de aplicare a algoritmului de calcul. În privința cerinței pentru avocatul 1, prin punctul de vedere asupra contestației, achizitoarea a explicat că va avea în vedere numărul comisiilor din care a făcut parte avocatul, și nu numărul deciziilor de numire. Față de explicațiile aduse în punctul de vedere asupra contestației, Consiliul constată că se impune, pentru o mai clară înțelegere a termenilor, publicarea unei clarificări, în sensul celor susținute în punctul de vedere. Trecând la analiza criticilor aduse caietului de sarcini, Consiliul constată că societatea contestatoare a solicitat eliminarea din cuprinsul art. B1.2), a cerinței referitoare la verificarea și actualizarea listelor proprietarilor și ale altor titulari de drepturi reale asupra imobilelor care constituie coridorul de expropriere. Consiliul reține că, în caietul de sarcini, s-a solicitat: Verificarea, actualizarea şi prezentarea în vederea avizării de către ..., după caz, a listelor proprietarilor şi a altor titulari de drepturi reale asupra imobilelor care constituie coridorul de expropriere, identificaţi pe baza evidenţelor de la ... şi/sau ale unităţilor administrativ-teritoriale. Prestatorul va depune la sediul Beneficiarului planurile parcelare existente utilizate la identificarea proprietarilor si imobilelor afectate. Potrivit art. 5 alin. (1) din Legea nr. 255/2010 „În vederea realizării lucrărilor prevăzute la art. 1 şi 2, expropriatorul prevăzut la art. 2 alin. (2) are obligaţia de a aproba prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărâre a autorităţii administraţiei publice locale sau judeţene, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz, potrivit legii, indicatorii tehnico-economici ai lucrărilor de interes naţional, judeţean şi local, pe baza documentaţiei tehnico-economice aferente, amplasamentul lucrărilor, conform variantei finale a studiului de prefezabilitate, respectiv a variantei finale a studiului de fezabilitate, după caz, sursa de finanţare, precum şi declanşarea procedurii de expropriere a tuturor imobilelor care constituie coridorul de expropriere, a listei proprietarilor aşa cum rezultă din evidenţele Agenţiei 22

Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară sau ale unităţilor administrativ- teritoriale, sumele individuale aferente despăgubirilor estimate de către expropriator pe baza unui raport de evaluare întocmit având în vedere expertizele întocmite şi actualizate de camerele notarilor publici şi termenul în care acestea se virează într-un cont deschis pe numele expropriatorului la dispoziţia proprietarilor de imobile. Amplasamentul lucrării se aduce la cunoştinţa publică prin afişarea la sediul consiliului local respectiv, prin afişare pe pagina proprie de internet a expropriatorului şi va fi comunicat spre avizare şi recepţie ... Amplasamentul va fi materializat prin bornarea tuturor punctelor de coordonate care îl definesc pe acesta. Autorităţile administraţiei publice locale vor include coordonatele coridorului de expropriere în planurile urbanistice generale ale localităţilor. Actualizarea planurilor urbanistice generale ale localităţilor şi a regulamentelor locale de urbanism poate fi finanţată şi de către expropriator”. Într-adevăr, verificarea și actualizarea listelor se va realiza pe baza evidențelor de la ... şi/sau ale unităţilor administrativ-teritoriale, însă, astfel cum susține și achizitoarea, este necesar ca informațiile primite în vederea promovării hotărârii de Guvern să reflecte o situația reală, verificată și actualizată. Prin urmare, operatorii economici trebuie să verifice și să actualizeze listele proprietarilor, critica fiind considerată neîntemeiată. În ce privește obligația prestatorului prevăzută la pct. B.3.10), respectiv redactarea documentaţiei cadastral-juridice în 3 exemplare, conform legislaţiei în vigoare şi Protocolului încheiat între ... actualmente ... şi ..., societatea contestatoare nu a justificat vreo îngrădire a participării sale la procedură prin întocmirea documentației în trei exemplare. Mai mult, autoritatea contractantă exprimându-și clar necesitatea de a avea un exemplar original pentru ... și două pentru ea, nu se justifică eliminarea cerinței. Totodată, se reține că, atât timp cât sunt solicitate prin caietul de sarcini, contravaloarea serviciilor prestate, inclusiv a numărului de exemplare, se vor regăsi în propunerea financiară. Referitor la pct. B.4.1.7) Prestatorul va asista Beneficiarul la predarea amplasamentului către Antreprenor, în punctul său de vedere, autoritatea contractantă a explicat că acestea constau în însoțirea beneficiarului la momentul predării amplasamentului (ulterior întabulării), implicând deplasarea pe întreg traseul proiectului și predarea lui (activitate îndeplinită anterior, ca urmare a sarcinii prevăzute la lit. B1, pct. 3 și 4 din caietul de sarcini). Pentru claritatea caietului de sarcini și pentru a permite bugetarea corespunzătoare a cheltuielilor de către operatorii economici, ceea ce este și în interesul autorității contractante, este necesară publicarea în SEAP a informațiilor prezentate în punctul de vedere, vizavi de serviciile de asistență a beneficiarului. În ce privește critica adusă pct. B.5. Serviciile aferente etapei B5 vor fi realizate integral de către Prestator si documentele vor fi predate Beneficiarului pana la deblocarea tuturor conturilor de consemnări, Consiliul retine mențiunile autorității contractante din punctul de vedere la contestație, potrivit cărora prestatorul va reprezenta beneficiarul în instanță exclusiv în litigiile care vor apărea în termenul de 3 ani de la comunicarea ultimei hotărâri de stabilire a despăgubirilor pentru ultimul imobil expropriat, orice acțiune de 23

24 contestare introdusă ulterior acestui termen legal de prescriere neintrând în sarcina prestatorului și nefăcând obiectul contractului. Prin urmare, data fiind aceasta mențiune a autorității contractante, nu se poate reține că acest contract este, în fapt, unul încheiat sine die, fiind identificat momentul în care încetează prestarea serviciilor care fac obiectul contractului. De asemenea, sunt aduse critici prevederilor pct. B.6: Servicii în vederea transmiterii dreptului de administrare din domeniul public al Statului Român în administrarea ... 2) notificarea unităţilor administrativ-teritoriale cu privire la trecerea bunurilor imobile afectate de lucrările de utilitate publică, proprietate publică a acestora, în proprietatea publică a Statului şi în administrarea reprezentantului expropriatorului, în condiţiile art. 28 din Legea nr. 255/2010 cu modificările si completările ulterioare. Potrivit art. 28 alin. (1) din Legea nr. 255/2010 Bunurile imobile, proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale, care sunt afectate de lucrările de utilitate publică trec, în condiţiile legii, în proprietatea publică a statului şi în administrarea reprezentanţilor expropriatorilor în termen de 30 de zile de la înştiinţarea unităţii administrativ-teritoriale. Fac excepţie de la prevederile prezentului alineat lucrările de construcţie de drumuri de interes judeţean şi cele aferente dezvoltării aeroporturilor de interes local, precum şi lucrările de interes public de construcţie, reabilitare şi modernizare a infrastructurii de alimentare cu apă, a infrastructurii de apă uzată şi lucrările de construcţie, reabilitare şi modernizare a staţiilor de epurare. (11) Prin derogare de la prevederile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, la expirarea termenului prevăzut la alin. (1) bunurile imobile care sunt afectate de lucrările de utilitate publică trec de drept din proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale în proprietatea publică a statului şi în administrarea reprezentanţilor expropriatorilor. Cerința este clar formulată, astfel că nu este necesară completarea ei, criticile contestatoarei fiind neîntemeiate. Notificarea/înștiințarea unităților administrativ-teritoriale reprezintă un demers suficient al prestatorului pentru îndeplinirea obligației asumate privind transferul dreptului de administrare asupra domeniului public, aflat în patrimoniul autorităților locale, nefiind necesară precizarea explicită a acestui fapt în cadrul art. B.6 din caietul de sarcini, atât timp cât acest aspect este prevăzut în textul legal invocat în cuprinsul cerinței în cauză. Totodată, s-a prevăzut, la pct. B.6 Servicii în vederea transmiterii dreptului de administrare din domeniul public al Statului Român în administrarea ... 3) realizarea si depunerea la ... in vederea receptionarii, a documentaţiilor cadastrale aferente imobilului care face obiectul transferului dreptului de proprietate/administrare. Cum a arătat și autoritatea contractantă, întrucât aceste servicii fac parte din obiectul contractului, vor fi remunerate, astfel că nu se justifică eliminarea prestării serviciilor pentru imobile aparținând anumitor instituții. Condiția impusă de contestatoare de a fi întocmite documentațiile cadastrale numai în cazul în care instituția care deține în proprietate/ administrare imobilul are dreptul respectiv înscris în cartea funciară ar presupune o realizare parțială a unor servicii esențiale, ceea ce nu se justifică. În plus, limitarea întocmirii documentațiilor doar la cele care dețin în proprietate/administrare imobilului nu ar asigura necesitatea achizitoarei, stabilită prin însuși obiectul contractului. 24

La pct. B.8, s-a prevăzut: Servicii de reprezentare a Beneficiarului în instanţa în litigiile generate de procedura de expropriere si / sau transfer a imobilelor afectate de Proiect: 1) întocmirea şi depunerea la dosarul cauzei a actelor procedurale necesare, cum ar fi: întâmpinări, note de şedinţă, concluzii scrise, obiecţiuni la rapoartele judiciare de expertiză, exercitarea căilor de atac până la soluţionarea definitivă a cauzei; -Exercitarea căilor de atac ordinare si extraordinare care se impun, potrivit legii; - Punerea in executare a titlurilor executorii - Deciziile de expropriere, emise in conformitate cu legislaţia in materia exproprierii; - Efectuarea procedurii prevăzută de lege, in vederea punerii in executare a oricărui titlu executoriu ce va decurge din aceasta procedura de expropriere, precum si recuperarea tuturor cheltuielilor de judecata ocazionate de respectivul litigiu (taxa de timbru, onorariu de expert, onorariu executor judecătoresc, onorariu de avocat etc). În punctul său de vedere asupra contestației, autoritatea contractantă a explicat că, prin obligația de a fi puse în executare titlurile executorii, nu s-a urmărit depășirea competențelor și atribuțiilor prestatorului avocat, ci a avut în vedere obligația prestatorului de a acorda asistență și reprezentare juridică beneficiarului, în litigiile care pot decurge din executarea titlurilor executorii. Pentru claritatea cerinței, Consiliul va obliga autoritatea contractantă să publice o clarificare în sensul celor precizate în punctul de vedere. La pct. B.8.2) s-a stabilit obligaţia Prestatorului de a se prezenta in instanta la toate termenele de judecata si de a reprezenta si susţine interesele Beneficiarului in fata instantei. Prestatorul va plati Beneficiarului penalitati in cuantum de 200 lei pentru fiecare termen la care nu se prezintă/reprezintă si susţine interesele acestuia din urma. Din clauza impusă se constată că autoritatea contractantă a prevăzut penalități pentru lipsa avocatului la fiecare termen de judecată, însă fără demonstrarea unui prejudiciu adus prin respectiva lipsă și a culpei avocatului, o astfel de clauză nu se justifică. Într-adevăr, obligațiile prestatorului sunt de a asigura reprezentarea în instanță, prin urmare prezența urmează a fi asigurată la toate termenele, criticile contestatoarei fiind nefondate, însă nu poate fi impusă plata unor penalitățile în lipsa existenței unui prejudiciu rezultat din culpa avocatului, care nu a fost prezent la termen. La pct. B.8.5) s-a prevăzut obligația prestatorului ca, la finalizarea fiecărei etape procesuale, să prezinte Beneficiarului Certificatul de grefă care să ateste soluţia instanţei, într-un termen de 10 zile de la pronunţare. Serviciile acestei etape vor fi realizate integral de către Prestator pana la finalizarea tuturor litigiilor existente cu privire la exproprierea imobilelor, prin parcurgerea tuturor etapelor procesuale pana la ramanerea definitiva a hotararii instantei. Contractul inceteaza automat fara nicio alta formalitate suplimentara din partea Beneficiarului/Prestatorului la soluţionarea ultimului litigiu cu privire la exproprierea imobilelor prin hotarare definitiva a instantei. Contrar susținerilor contestatoarei, contractul nu devine pe perioadă nedeterminată, câtă vreme se face referire expresă la prestarea serviciilor până la finalizarea litigiilor existente cu privire la exproprierea imobilelor. În punctul său de vedere, autoritatea contractantă a invocat prevederile art. 22 din Legea nr. 255/2010, potrivit cărora Expropriatul nemulţumit de cuantumul despăgubirii prevăzute la art. 19 se poate adresa instanţei judecătoreşti competente în termenul general de prescripţie, care curge de la data 25

26 la care i-a fost comunicată hotărârea de stabilire a cuantumului despăgubirii, sub sancţiunea decăderii, fără a putea contesta transferul dreptului de proprietate către expropriator asupra imobilului supus exproprierii, iar exercitarea căilor de atac nu suspendă efectele hotărârii de stabilire a cuantumului despăgubirii şi transferului dreptului de proprietate, și a arătat că prestatorul va reprezenta beneficiarul în instanță exclusiv în litigiile care vor apărea în termenul de 3 ani de la comunicarea ultimei hotărâri de stabilire a despăgubirilor pentru ultimul imobil expropriat, orice acțiune de contestare introdusă ulterior acestui termen legal de prescriere neintrând în sarcina prestatorului și nefăcând obiectul contractului. Pentru a fi înlăturate interpretările în privința termenului de finalizare a litigiilor existente cu privire la exproprierea imobilelor, Consiliu va obliga autoritatea contractantă să publice o clarificare, în sensul celor exprimate în punctul de vedere la contestație. La pct. B.11 Alte Servicii, s-a prevăzut că Prestatorul va pune la dispoziţia Beneficiarului orice fel de documente, informaţii, situații centralizatoare, precum si asigurarea participării la şedinţe, in vederea realizarea obiectului contractului. Astfel cum a susținut și contestatoarea, autoritatea contractantă nu a precizat la ce documente se referă. În punctul său de vedere, achizitoarea a menționat că cerințe privește documentele deja deținute și sintetizate de către prestator, astfel că se impune clarificarea cerinței, în sensul celor specificate în punctul de vedere. Potrivit Pct. C din caietul de sarcini: Prestatorul va preda Beneficiarului: •documentaţiile cadastrale; • rapoartele de evaluare individuale, conform art. 11 alin (7) si (8) din Legea 255/2010, semnate si stampilate pe fiecare pagina; •borderourile de plata/consemnare/reconsemnare, procesele verbale si hotararile de despăgubire • copii certificate "conform cu originalul" ale actelor doveditoare a drepturilor reale. Documentaţiile cadastrale individuale, cel de-al doilea raport de evaluare, borderourile de plata/consemnare/reconsemnare, procesele verbale si hotararile de despăgubire se predau in pachete de minim 200 din fiecare. La solicitarea expresa a Beneficiarului, numărul acestora poate fi mai mic de 200. Contestatoarea nu a indicat care ar fi dificultățile întâmpinate în a preda pachete de minim 200 fiecare, cu atât mai mult cu cât există posibilitatea ca, la solicitarea expresă a beneficiarului, numărul pachetelor să fie mai mic de 200. Pe de altă parte, Consiliul constată că posibilitatea expusă de autoritate în punctul său de vedere în sensul că se permite prestatorului, cu acceptul beneficiarului, depunerea unui număr mai mic de documentații, nu se regăsește în caietul de sarcini, capitolul C, invocat. În acest sens, se reține că singura prevedere din capitolul C, care dispune prezentarea unui număr mai mic de 200 de documentații, este formulată astfel „La solicitarea expresă a Beneficiarului, numărul acestora poate fi mai mic de 200” (pag. 12 din caietul de sarcini). Astfel, formularea cerinței nu permite interpretarea dată de autoritatea contractantă în punctul său de vedere, dat fiind că micșorarea numărului de documentații predate poate fi solicitată doar de beneficiar, nu și de prestator, atunci când acesta ar aprecia necesar. 26

Date fiind cele de mai sus, Consiliul constată că se impune modificarea cerinței regăsită în caietul de sarcini, cap. C, pag. 12 din „La solicitarea expresă a Beneficiarului, numărul acestora poate fi mai mic de 200”, astfel „La solicitarea expresă a Prestatorului/Beneficiarului, și cu acordul Beneficiarului/Prestatorului, numărul acestora poate fi mai mic de 200”. De asemenea, la pct. C din caietul de sarcini s-a prevăzut: Prestatorul are obligaţia de a actualiza documentaţia care a stat la baza H.G. in condiţiile în care se constata ulterior finalizării documentaţiilor cadastrale individuale modificări şi diferenţe în datele de identificare ale imobilelor (de suprafaţă, categorie de folosinţă, număr cadastral, rapoarte de evaluare etc.) şi va depune documentele necesare modificării şi completării Anexei nr. 2 la H.G. privind declanşarea procedurilor de expropriere. Chiar dacă modificări intervin ca urmare a informațiilor de la terți, autoritatea contractantă are dreptul să includă un anumit serviciu în cadrul contractului, cum este cel de actualizare a documentațiilor. Mai mult decât atât, cum a arătat și autoritatea contractantă în punctul său de vedere, contractul reglementează o serie de situații care determină modificări ale contractului sau revizuirea lui, precum și suplimentarea costurilor legate de elaborarea documentațiilor, astfel că sunt acoperite situațiile aduse în discuție de reclamantă. În privința criticilor aduse modului de predare a documentațiilor cadastrale pentru imobilele care au făcut obiectul transferului, în sensul de a nu fi cuprinse imobilele pentru care nu este înscris dreptul de proprietate/ administrare în cartea funciară, rămân valabile cele mai sus reținute în referire la același aspect. Relativ la modalitatea de plată, în caietul de sarcini, s-a prevăzut: La pct. D. MODALITATEA DE PLATA: Beneficiarul accepta livrări parţiale doar in prestarea serviciilor aferente etapelor B3, B4.1, B4.2 si B5. Se va întocmi un proces verbal de predare-primire pentru fiecare serviciu prestat. Plata se va realiza în termen de 60 de zile de la data verificării de către Beneficiar a documentelor justificative aferente facturii. In caz de neconformitate a documentaţiei depuse, termenul incepe sa curgă de la remedierea aspectelor neconforme sesizate de către Beneficiar. Verificarea documentelor justificative aferente facturii se va efectua de către Beneficiar intr-un termen de maxim 30 de zile de la predare. Potrivit art. 6 din Legea nr. 72/2013 (1) Autorităţile contractante execută obligaţia de plată a sumelor de bani rezultând din contractele încheiate cu profesionişti cel târziu la: a) 30 de zile calendaristice de la data primirii facturii sau a oricărei altei cereri echivalente de plată; b) 30 de zile calendaristice de la data recepţiei bunurilor sau prestării serviciilor, dacă data primirii facturii ori a unei cereri echivalente de plată este incertă sau anterioară recepţiei bunurilor sau prestării serviciilor; c) 30 de zile calendaristice de la recepţie sau verificare, dacă prin lege sau prin contract se stabileşte o procedură de recepţie ori de verificare pentru certificarea conformităţii mărfurilor sau serviciilor, iar autoritatea contractantă a primit factura ori cererea echivalentă de plată la data recepţiei sau verificării ori anterior acestei date. (2) Procedura de recepţie sau verificare prevăzută la alin. (1) lit. c) nu poate depăşi 30 de zile calendaristice de la data primirii bunurilor sau prestării serviciilor. Prin excepţie, în cazuri justificate în mod obiectiv de natura sau caracteristicile contractului, procedura de recepţie sau verificare poate avea o durată mai mare de 30 de zile calendaristice, dacă sunt stabilite expres în contract şi în documentaţia achiziţiei atât termenul de recepţie, cât şi motivele obiective, sub rezerva ca această clauză să nu fie abuzivă, în sensul art. 12. Potrivit art. 7 alin. (1) din același act normativ Termenele de plată stabilite în contract pentru executarea obligaţiilor autorităţilor contractante nu pot fi mai 27

28 mari decât termenele stabilite potrivit art. 6 alin. (1). În mod excepţional, părţile pot stipula un termen de plată de maximum 60 de zile calendaristice, dacă acesta este stabilit expres în contract şi în documentaţia achiziţiei şi este obiectiv justificat, ţinând cont de natura sau caracteristicile specifice ale contractului, sub rezerva ca această clauză să nu fie abuzivă, în sensul art. 12. Având în vedere că legislația permite situația de excepție a plății facturilor în termen de maximum 60 zile, ținând seama și de justificările din punctul de vedere asupra contestației, Consiliul apreciază că nu se impune modificarea cerinței. În ce privește solicitarea de a se acorda posibilitatea prestatorului de a livra parțial serviciile aferente etapei B6, se reține că aceste servicii sunt: B.6 - Servicii în vederea transmiterii dreptului de administrare din domeniul public al Statului Român în administrarea ... 1) Prestatorul pune la dispoziţia Beneficiarului orice documente necesare transferului dreptului de administrare; 2) notificarea unităţilor administrativ-teritoriale cu privire la trecerea bunurilor imobile afectate de lucrările de utilitate publică, proprietate publică a acestora, în proprietatea publică a Statului şi în administrarea reprezentantului expropriatorului, în condiţiile art. 28 din Legea nr. 255/2010 cu modificările si completările ulterioare; 3) realizarea si depunerea la ... in vederea receptionarii, a documentaţiilor cadastrale aferente imobilului care face obiectul transferului dreptului de proprietate/admini strare; 4)întocmirea de situaţii centralizatoare conform solicitărilor Beneficiarului pe baza documentaţiilor cadastrale; 5) predarea documentelor menţionate mai sus Beneficiarului în vederea promovării Hotărârii Guvernului de transfer in termen de 3 luni de zile de la intabularea coridorului de expropriere; 6) asigurarea oricăror alte servicii de asistenta juridica specifice acestei etape,necesare realizarii obiectului contractului; 7) sa obtina acordurile de transfer si/sau de folosinţa de la titularii drepturilor de administrare/proprietate, dovezi ca imobilele ce vor fi transferate nu fac obiectul unor cereri de revendicare in baza Legii nr. 10/2001, cu modificările si completările ulterioare sau al unor contracte de concesiune, numerele de inventar atribuite de Ministerul Finanţelor Publice cat si extrasele de carte funciara de informare, in baza unui mandat emis de către Beneficiar. În punctul său de vedere, autoritatea contractantă a precizat că, pentru armonizarea tuturor prevederilor documentației de atribuire, va completa documentația în sensul că va accepta livrări parțiale și pentru prestarea serviciilor de la pct. B6. Așadar, Consiliul va obliga achizitoarea să modifice documentația de atribuire în sensul celor susținute. Referitor la cuantumul tranșelor, societatea contestatoare nu a adus motive concrete care să determine o astfel de modificare. De asemenea, Consiliul are în vedere explicațiile din punctul de vedere, în sensul că s-a luat în considerare competențele și volumul de muncă, pentru a se asigura echilibrul contractual. În privința solicitărilor aferente pct. D.3.b), se constată că, la acest punct, au fost prevăzute următoarele: Pentru imobilele in privinţa carora a operat transferul dreptului de administrare: - dovada notificării U.A.T.-urilor cu privire la trecerea bunurilor imobile afectate de 28

lucrările de utilitate publică, proprietate publică a acestora, în proprietatea publică a Statului şi în administrarea reprezentantului expropriatorului (B6); -documentaţiile cadastrale recepţionate de către O.C.P.I. (B6); - situatiile centralizatoare conform solicitării Beneficiarului, pe baza documentaţiilor cadastrale (B6); -acordurile de transfer si/sau de folosinţa de la titularii drepturilor de administrare/proprietate (B6); - dovezile ca imobilele ce vor fi transferate nu fac obiectul unor cereri de revendicare in baza Legii nr. 10/2001, cu modificările si completările ulterioare sau al unor contracte de concesiune; numerele de inventar atribuite de Ministerul Finanţelor Publice cat si extrasele de carte funciara de informare, in baza unui mandat emis de către Beneficiar (B6). Vizavi de solicitările privind eliminarea cerinței referitoare la documentațiile cadastrale aferente imobilelor pentru care a operat transferul dreptului de proprietate și care nu sunt înscrise în cărțile funciare rămân valabile cele mai sus reținute în legătură cu același aspect. Nici solicitarea privind eliminarea cerinței referitoare la dovezile că imobilele transferate nu fac obiectul unor cereri de revendicare sau al unor contracte de concesiune nu poate fi acceptată, având în vedere că nu pot fi exceptate din obiectul contractului anumite servicii pe motiv că depind de acțiuni suplimentare ale unor terți, cu atât mai mult cu cât condițiile pentru transferarea imobilelor sunt stabilite de legislație. Referitor la criticile aduse prevederilor de la pct. D.6. Daca se dovedeşte ca in instanta, Beneficiarul a fost obligat sa plateasca despagubiri/daune - interese, cheltuieli de judecata din cauza documentaţiilor întocmite necorespunzator de către Prestator, acesta este obligat sa plateasca toate aceste cheltuieli (despagubiri/daune-interese, cheltuieli de judecata) si penalitati cu valoare egala cu cea a onorariului aferent realizarii acestor documentații întocmite greşit, Consiliul apreciază că nu este necesară definirea noțiunii de documentație necorespunzătoare, fiind evidentă referirea la o documentație care nu este în

acord

cu

cerințele

impuse,

fiind

incompletă/eronat elaborată/defectuoasă, vina aparținând în exclusivitate prestatorului. Autoritatea contractantă este îndreptățită să solicite astfel de despăgubiri/daune, câtă vreme ea însăși este obligată să plătească cheltuieli de judecată din cauza documentațiilor eronat întocmite. Referitor la criticile aduse pct. D.8. In condiţiile in care este necesara din orice motive refacerea documentatiilor/documentelor ce fac obiectul prezentului contract, Prestatorul are obligaţia refacerii acestora fara a solicita costuri suplimentare aferente acestei activitati, în mod evident acestea fac referire la întocmirea necorespunzătoare din culpa exclusivă a prestatorului, având în vedere, pe de o parte, că privesc documentațiile întocmite de prestator și, pe de altă parte, că nu poate fi cerută refacerea, pe cheltuiala sa, a unor documentații pentru care nu are nicio culpă. În privința categoriilor de experți, rămân valabile cele anterior reținute cu privire la autorizările necesare. Relativ la definiția duratei contractului, respectiv intervalul de timp in care opereaza valabil intre parti, potrivit legii, ofertei si documentatiei de atribuire, de la data semnării acestuia si pana la soluţionarea situatiei juridice a ultimului imobil expropriat si solicitării exprese in vederea eliberării despăgubirilor consemnate a persoanelor care si-au dovedit calitatea de proprietari de drepturi reale, precum si pana la finalizarea tuturor litigiilor cu privire la procesul de expropriere, prin parcurgerea 29

30 tuturor etapelor procesuale pana la ramanerea definitiva a hotararii instantei, cum s-a arătat anterior, durata nu este nelimitată, fiind stabilită finalizarea la momentul parcurgerii tuturor etapelor. Criticile aduse Pct. G. MODALITATEA DE MODIFICARE A CONTRACTULUI - Modificarea contractului se va realiza doar prin act adiţional, care nu corespund cu modalitățile de modificare din contract, se reține că, în modelul de contract, astfel cum a afirmat și autoritatea contractantă, modalitățile de modificare sunt act adițional, ordin de modificare, ordin administrativ, fiind detaliată aplicarea lor. Având în vedere neconcordanța existentă între caietul de sarcini și modelul de contract se constată a fi necesară corelarea informațiilor. Analizând criticile formulate cu privire la modelul de contract, în privința duratei contractului (art. 3.5 din contract) Durata contractului reprezinta intervalul de timp in care opereaza valabil intre parti, potrivit legii, ofertei si documentatiei de atribuire, de la data semnarii acestuia si pana la solutionarea situatiei juridice a ultimului imobil expropriat si solicitarii exprese in vederea eliberarii despagubirilor consemnate a persoanelor care si-au dovedit calitatea de proprietari de drepturi reale, precum si pana la finalizarea tuturor litigiilor cu privire la procesul de expropriere, prin parcurgerea tuturor etapelor procesuale pana la ramanerea definitiva a hotararii instantei, rămân valabile cele mai sus reținute în referire la acest aspect. În referire la solicitarea de definire a ordinelor de lucru prevăzute la art. 3.6: Pe parcursul derularii contractului Beneficiarul poate emite unul sau mai multe Ordine de Lucru, Ordine care nu vor afecta Perioada de Prestare a Serviciilor, se reține că Ordinul de lucru este definit în contract ca reprezentând orice instructiune, comanda sau dispozitie emise de Autoritatea Contractanta către Prestator privind prestarea Serviciilor din cadrul contractului. Deși în punctul de vedere, autoritatea contractantă susține că există mecanisme pentru prelungirea duratei contractului și modificarea perioadei de prestare a serviciilor, se constată că la pct. 3.6 din contract se face referire la ordine de lucru care nu vor afecta perioada de prestare a serviciilor, neputându-se determina ce ordine au fost avute în vedere. Așadar, se constată necesitatea clarificării prevederilor mai sus citate. Referitor la modificarea cuantumului tranșelor de plată și a termenului de plată și la eliminarea cerinței legate de documentațiile cadastrale aferente imobilelor pentru care a operat transferul dreptului de proprietate/ administrare și care nu sunt înscrise în cărțile funciare rămân valabile cele anterior expuse asupra acelorași aspecte, în soluționarea criticilor aduse caietului de sarcini. De asemenea, în privința acceptării plăților parțiale pentru serviciile din etapa B6, autoritatea contractantă va publica măsura de remediere la care a făcut referire în punctul de vedere. În privința solicitării de a fi plătite penalități, pentru simetrie contractuală, și de către autoritatea contractantă în cazul în care depășește termenul de 30 zile prevăzut pentru verificarea documentelor justificative, se reține că societatea contestatoarea a invocat simetria contractuală în sprijinul solicitării sale, însă, astfel cum s-a arătat în 30

soluționarea criticilor aferente caietului de sarcini, impunerea termenului de 60 zile pentru plata facturilor reprezintă o excepție prevăzută de dispoziție legală, și nu o faclitate impusă prin contract în favoarea achizitoarei. Asupra solicitării de definire a documentației necorespunzătoare rămân valabile cele expuse în soluționarea aceleiași critici în referire la cerința din caietul de sarcini. În privința refacerii documentațiilor pe cheltuiala prestatorului, se reține că, la pct. 4.2.5 s-a prevăzut: În conditiile in care este necesara din orice motive refacerea documentatiilor/documentelor ce fac obiectul prezentului contract, Prestatorul are obligatia refacerii acestora fara a solicita costuri suplimentare aferente acestei activitati. Cum s-a arătat și în cazul acelorași critici referitoare la caietul de sarcini, în mod evident prevederile fac referire la întocmirea necorespunzătoare din culpa exclusivă a prestatorului, având în vedere, pe de o parte, că privesc documentațiile întocmite de prestator și, pe de altă parte, că nu poate fi cerută refacerea, pe cheltuiala sa, a unor documentații pentru care nu are nicio culpă. În privința clauzei 4.2.12 potrivit căreia Părţile cunosc si garantează în virtutea prevederilor Legii nr. 72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligaţiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesionişti şi între aceştia şi autorităţi contractante, cu modificări şi completări ulterioare şi O.G. nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, cu modificări şi completări ulterioare, că relaţiile contractuale dintre părţi se desfăşoară pe principii de bună credinţă şi cu respectarea acestor dispoziţii legale, înţelegând că nicio clauză a contractului nu este abuzivă prin prisma dispoziţiilor legale enunţate, Consilul constată că o astfel de clauză nu se impune, părțile neputând fi obligate prin contract să respecte dispozițiile legale, această clauză fiind o dublare a obligațiilor provenite din actele normative. Se constată astfel că este necesară eliminarea clauzei. La art. 5.5.7 s-a prevăzut că Prestatorul are obligatia de a presta orice alte cerinte necesare indeplinirii obiectului prezentului contract, inclusiv cele transmise prin instructiunile si/sau Ordinele de lucru emise de catre Autoritatea Contractanta. Consiliul constată întemeiate criticile contestatoarei, în sensul că se extinde sfera serviciilor și cantitatea lor fără a se determina limitele întinderii. Justificările din punctul de vedere nu sunt în măsură să stabilească întinderea serviciilor avute în vedere. Așadar, autoritatea contractantă fie va elimina, fie va modifica clauza amintită. La art. 5.5.8 (6) s-a prevăzut că Prestatorul are obligaţia de a menţine Personalul nominalizat în ofertă şi/sau aprobat ulterior, pe întreaga durată de prestare a serviciilor. Argumentele aduse de achizitoare pentru menținerea clauzei nu pot fi primite, ținând seama tocmai de aspectele aduse în discuție chiar de aceasta, respectiv posibilitatea, acordată de legislație, de a fi înlocuit personalul implicat în anumite condiții. Prestatorul nu poate obliga personalul nominalizat în ofertă să mențină raporturile contractuale, în contra voinței lor. Potrivit art. 81 din Codul muncii: (1) Prin demisie se înţelege actul unilateral de voinţă a salariatului care, printr-o notificare scrisă, comunică angajatorului 31

32 încetarea contractului individual de muncă, după împlinirea unui termen de preaviz. (2) Angajatorul este obligat să înregistreze demisia salariatului. Refuzul angajatorului de a înregistra demisia dă dreptul salariatului de a face dovada acesteia prin orice mijloace de probă. (3) Salariatul are dreptul de a nu motiva demisia. Rezulă din reglementarea legală a demisiei, faptul că aceasta este un act unilateral de voință al salariatului, asupra căruia angajatorul nu poate decide, acesta, în cazul in care salariatul opteaza în acest sens, putând să nici nu cunoască motivele pentru care salariatul dorește încetarea contractului de muncă. Așadar, autoritatea contractantă fie va elimina, fie va modifica clauza amintită. La art. 6.3 s-a prevăzut că Prestatorul răspunde de realitatea şi concludenţa documentelor/informatiilor predate. Documentele/Documentatiile vor fi insotite de centralizatoare in format text si electronic conform solicitarii Beneficiarului. Toate documentele intocmite de catre Prestator vor fi transmise si in format electronic scanat si editabil (situatii, liste, centralizatoare, etc). Contrar susținerilor contestatoarei, câtă vreme este nevoie de actualizarea și verificarea informațiilor, nu poate fi limitată răspunderea la informațiile primite la data colectării lor. La art. 9.3. (1) s-a prevăzut că În termen de 10 zile de la semnarea Contractului de Servicii, Prestatorul va furniza Autorităţii contractante polita de asigurare sau politele de asigurare, in original, insotita/insotite de dovada platii integrale a acestora. In caz contrar, Autoritatea contractantă este indreptatita sa aplice penalitati in cuantum de 100 lei pentru fiecare zi de intarziere. Prin punctul de vedere la contestație, autoritatea contractantă a acceptat modificarea cerinței, în sensul prezentării poliței de asigurare în copie legalizată, astfel că aceasta va fi obligată să publice modificarea în SEAP. La art. 13.9 s-a prevăzut că Autoritatea Contractanta are obligatia de a elibera/restitui Garantia de bună executie în cel mult 14 zile de la data îndeplinirii de către Prestator a tuturor obligatiilor asumate prin Contract, dacă nu a ridicat până la acea data pretentii asupra ei. În privința criticii aduse faptului că durata contractului este nelimitată, rămân valabile cele reținute cu privire la aceleași critici aduse caietului de sarcini. La art. 13.13 s-a prevăzut: In situatia neîndeplinirii obligatiilor prevazute la Art. 13.10, Art. 13.11 şi/sau Art.13.12 în interiorul termenului mentionat anterior, Autoritatea Contractanta este îndreptătita să aplice penalităţi în valoare de 0,05%/zi de intarziere din Preţul Contractului, pentru fiecare zi de întârziere după expirarea termenului prevăzut la Art. 13.10, Art. 13.11 sau Art. 13.12 şi până la data prelungirii/completării/reîntregirii acesteia, si/sau sa rezilieze contractul in conformitate cu conditiile Art. 19.3. În ce privește solicitarea de eliminare a penalităților nu au fost aduse argumente în acest sens de către contestatoare. Vizavi de raportarea cuantumului penalităților la valoarea contractului, Consiliul reține că penalitățile vizează neîndeplinirea obligațiilor legate de prelungirea valabilității garanției de buna execuție sau completarea/ reîntregirea acesteia. Astfel: - art. 13.10. (1) In situatia în care este necesară prelungirea valabilitatii Garantiei de bună executie, Prestatorul este obligat, la solicitarea expresă a Autoritatii 32

Contractante, să prelungească valabilitatea acesteia in termen de 5 zile lucratoare de la data notificarii Autoritatii Contractante in acest sens. (2) In cazul in care Prestatorul nu prelungeste valabilitatea Garantiei de bună executie, Autoritatea Contractanta este indreptatita sa rezilieze Contractul in conformitate cu prevederile Art. 19.3. - art. 13.11. In cazul în care, pe parcursul executării contractului de achiziţie publică se suplimentează valoarea acestuia, Prestatorul are obligaţia de a completa valoarea Garanţiei de bună execuţie în corelaţie cu noua valoare a contactului de achiziţie publică, în termen de maximum 5 zile lucratoare de la data notificarii emise de Autoritatea Contractanta in acest sens. - art. 13.12. In situatia executarii Garantiei de buna executie, partial sau total, Prestatorul are obligatia de a reintregi Garantia de buna executie in cauza, raportat la restul ramas de executat in termen de 5 zile lucratoare de la data notificarii emise de Autoritatea Contractanta in acest sens. În forma impusă, clauza de a fi raportate penalitățile la valoarea contractului, și nu la valoarea garanției de bună execuție, creează o disproporție vădită între obligația neexecutată și valoarea contractului, astfel cum a susținut și contestatoarea. Faptul susținut de achizitoare că prejudiciul produs poate depăși cu mult valoarea garanției nu poate fi reținut, având în vedere că penalitățile nu se aplică pentru a se ajunge la cuantumul prejudiciului, ci ca sancțiune pentru neîndeplinirea obligațiilor mai sus amintite. Într-adevăr, este importantă pentru autoritatea contractantă constituirea/prelungirea/completarea garanției de bună execuție, însă nu poate fi impusă o sancțiune disproporționată în raport cu scopul urmărit. Prin urmare, se impune modificarea clauzei în sensul raportării penalităților la valoarea garanției. La art. 16.4 s-a prevăzut că Autoritatea contractanta are dreptul de a modifica perioada de suspendare a contractului în functie de circumstante. În cazul în care perioada de suspendare a Contractului de Servicii excede 12 luni, Autoritatea contractanta are dreptul, în mod unilateral, de a rezilia Contractul, fără ca Prestatorul să fie îndreptătit a solicita orice costuri suplimentare/daune aferente suspendarii sau care deriva/rezulta ca urmare a rezilierii. Având în vedere că, din chiar textul citat, rezultă că pot apărea costuri suplimentare/daune ca urmare a rezilierii, autoritatea contractantă nu poate impune prin contract neplata acestora. În forma în care a fost elaborată clauza este abuzivă și inechitabilă, astfel că fie va fi eliminată, fie va fi modificată de achizitoare. Pentru echilibru contractual, în contract, autoritatea trebuie să prevadă dreptul de reziliere a contractului și de către prestator, dacă perioada de suspendare depășește 12 luni și menținerea contractului ar determina cheltuieli excesive. Potrivit art. 17.16. Prestatorul va lua toate masurile necesare pentru evitarea/minimizarea/controlul efectelor urmatoarelor riscuri generale identificate si consecintele aferente: a)Riscul de prestare a serviciilor intarziat. In aceasta situatie, Autoritatea Contractanta este indreptatita la aplicarea sanctiunii mentionate in prezentul contract; b) Riscul intarzierilor in prestarea serviciilor datorate prelungirii perioadei de intocmire de catre Prestator si avizare a documentatiilor de catre alte institutii ale statului. In aceasta situatie, Autoritatea Contractanta este indreptatita atat la aplicarea de sanctiuni, conform prevederilor Capitolului XVII, cat si la rezilierea contractului, dupa caz. 33

34 Cum a arătat și autoritatea contractantă, clauza privește obligația prestatorului

de

a

lua

toate

măsurile

pentru evitarea/minimizarea/controlul riscurilor întârzierilor, și nu de preluare/asumare a acestor riscuri. Cu toate acestea, având în vedere că riscul descris la art. 17.16 lit. b) implică si activitatea unor terțe părți, asupra căreia prestatorul nu are niciun control, sanctionarea acestuia pentru situații în care, deși face dovada

ca

a

luat

toate

măsurile

necesare

pentru evitarea/minimizarea/controlul efectelor acestui risc, acesta totuși se produce, încalcă proporționalitatea între faptă și consecința ei. Pentru claritatea ceinței, autoritatea contractantă trebuie să modifice/completeze aceasta clauză în sensul incidenței sancțiunii mentionate la lit. b), doar pentru situațiile în care prestatorul nu face dovada că a luat toate măsurile necesare pentru evitarea/minimizarea/controlul efectelor acestui risc. Conform art. 17.8. In cazul in care din culpa sa exclusiva, Prestatorul nu isi indeplineste obligatiile aferente activitatilor B.7, B.8, B.9, B.10 din Caietul de Sarcini asumate prin Contract, Beneficiarul are dreptul sa solicite penalitati de intarziere in conformitate cu legislatia in vigoare, respectiv 0,03% pe zi de intarziere din pretul contractului fara TVA minus valoarea serviciilor prestate pana la indeplinirea efectiva a obligatiilor. Valoarea totala a penalizarilor nu poate depasi pretul contractului. Plata penalitatii nu il scuteste pe Prestator de indeplinirea contractului. Contrar susținerilor contestatoarei, penalitățile nu se raportează la valoarea contractului, ci la valoarea contractului din care se scade valoarea serviciilor prestate până la îndeplinirea efectivă a obligațiilor, fiind astfel neîntemeiate criticile aduse. La art. 17.9 s-a prevăzut: Prestatorul are obligatia de a se prezenta in Instanta la toate termenele de judecata si de a reprezenta si sustine interesele Beneficiarului in fata Instantei. In cazul in care Prestatorul nu-si indeplineste aceasta obligatie, acesta se obliga sa plateasca Beneficiarului penalitati in cuantum de 200 lei pentru fiecare termen la care nu se prezinta sau nu reprezinta si/sau sustine interesele Beneficiarului. Plata penalitatilor nu il scuteste pe Prestator de indeplinirea acestei activitati. În privința prezenței avocaților și a cuantumului penalităților, rămân valabile cele reținute în soluționarea criticilor aduse prevederilor similare din caietul de sarcini, urmând a fi corelate modificările din caietul de sarcini cu cele din contract. La art. 17.10 s-a prevăzut: Daca se dovedeste ca in Instanta, Beneficiarul a fost obligat sa plateasca despagubiri/daune- interese/penalitati/cheltuieli de judecata din cauza documentatiilor intocmite necorespunzator de catre Prestator, Prestatorul se obliga sa plateasca Beneficiarului contravaloarea acestor cheltuieli (despagubiri/daune- interese/penalitati/cheltuieli de judecata), precum si penalitati in valoare egala cu cea a Pretului unitar per imobil inmultit cu numarul de imobile pentru care documentatiile au fost intocmite necorespunzator de catre Prestator. Asupra noțiunii de documentație necorespunzător întocmită, Consiliul s-a pronunțat la momentul soluționării criticilor aduse prevederilor similare din caietul de sarcini, astfel că rămân valabile cele reținute. Potrivit art. 17.11 Daca cuantumul cumulat al despagubirilor si penalitătilor contractuale depăsesc mai mult de 50% din Preţul Contractului de Servicii, Autoritatea Contractanta, după notificarea Prestatorului, este îndreptăţită: 34

a) sa rezilieze Contractul de Servicii în conformitate cu prevederile Art. 19.3 lit. p) din Contractul de Servicii; si/sau b)sa finalizeze Serviciile pe cheltuiala Prestatorului. În punctul său de vedere, autoritatea contractantă a susținut că, din modalitatea de formulare a articolului nu rezultă că cele două penalități, rezilierea contractului și finalizarea serviciilor pe cheltuiala prestatorului sunt cumulative, însă se poate observa că, în textul articolului, sunt utilizate pentru cele două variante de la lit. a) și b) ambele conjucții (”și”/”sau”), prin urmare este luată în calcul și varianta cumulativă a penalităților. Față de cele exprimate în punctul de vedere, autoritatea contractantă va alimina conjuncția ”și”, pentru a se elimina cumularea posibilităților prevăzute la lit. a) și b). Potrivit art. 17.12. (1) În cazul în care Autoritatea Contractanta, din culpa sa, nu-şi îndeplineşte obligaţiile cu privire la plata efectuata în cadrul contractului, Prestatorul va avea dreptul de a calcula o dobândă legală penalizatoare stabilită la nivelul ratei de referinţă a dobânzii de politica monetara comunicata de BNR plus 8 puncte procentuale, calculată pentru suma datorata. Dobanda legala penalizatoare se va percepe pentru perioada scursă între data termenului limită de plată (exclusiv) şi data la care este debitat contul Autoritatii Contractante (exclusiv). (2) Plata datorată de către Autoritatea contractantă se va efectua in lei, in contul bancar/de trezorerie notificat de către Prestator Autorităţii contractante. În formularea solicitării, contestatoarea a invocat simetria obligațiilor părților și existența unui raport echitabil între acestea, însă motivele aduse în discuție nu sunt de natură a conduce la obligării autorității contractante la plata de penalități în aceeași valoare procentuală cu cele aplicate prestatorului. Mai mult decât atât, cum s-a prevăzut, Prestatorul va avea dreptul de a calcula o dobândă legală penalizatoare stabilită la nivelul ratei de referinţă a dobânzii de politica monetara comunicata de BNR plus 8 puncte procentuale, calculată pentru suma datorata, astfel că o modificare a cerinței nu se impune, Consiliul constatând netemeinicia criticii.

În privința penalităților pentru întârzieri în verificarea livrabilelor, cum s-a arătat în analiza criticilor aduse caietului de sarcini sub același aspect, impunerea termenului de 60 zile pentru plata facturilor reprezintă o excepție prevăzută de dispoziție legală, și nu o facilitate impusă prin contract în favoarea achizitoarei, astfel că nu este necesară, pentru simetrie contractuală, stabilirea de penalități pentru întârzieri în verificarea livrabilelor, ci doar pentru întârzieri în efectuarea plăților. Referitor la criticile aduse art. 17.16, rămând valabile explicațiile mai sus reținute, la pct. 19 din contestație fiind criticate prevederile art. 17.16.b). În modelul de contract la cap. XVIII. DESPĂGUBIRI GENERALE, s-au prevăzut următoarele: - art. 18.1. Prestatorul va despăgubi, proteja şi apăra pe cheltuiala sa Autoritatea Contractanta, pe agenţii şi salariaţii acestuia, pentru şi împotriva tuturor acţiunilor în justiţie, revendicărilor, pierderilor şi pagubelor rezultate din orice acţiune ori omisiune a Prestatorului, personalului salariat ori contractat de acesta, inclusiv conducerea, în executarea Serviciilor, inclusiv împotriva oricărei încălcări a prevederilor legale sau a 35

36 drepturilor terţilor, privind brevetele, mărcile comerciale ori alte forme de proprietate intelectuală, precum dreptul de autor. - art. 18.2. Pe cheltuiala sa, Prestatorul va despăgubi, proteja şi apăra Autoritatea Contractanta, agenţii şi salariaţii acestuia, pentru şi împotriva tuturor acţiunilor în justiţie, revendicărilor, pierderilor şi pagubelor rezultate din executarea Contractului de Servicii de către Prestator, în condiţiile în care: a) Prestatorul este notificat de către Autoritatea Contractanta despre asemenea acţiuni, revendicări, pierderi sau pagube, după ce Autoritatea Contractanta a luat cunoştinţă despre acestea; b) Plafonul maxim al răspunderii Prestatorului va fi limitat la o sumă egală cu Pretul contractului, dar acest plafon maxim nu se va aplica pentru pierderi ori pagube cauzate terţilor de către Prestator, ori ca urmare a abaterilor săvârşite de Prestator. - art. 18.3. Pe cheltuiala sa, Prestatorul, la cererea Autoritatii Contractante, va limita într-un termen de maximum 30 de zile de la data unei asemenea cereri, orice prestare necorespunzătoare a Serviciilor în cazul în care Prestatorul nu îşi îndeplineşte obligaţiile din Contractul de Servicii. Autoritatea Contractanta va stabili valoarea despăgubirii şi o va comunica Prestatorului pentru plată. - art. 18.4. Răspunderea Prestatorului se va întinde pentru întreaga daună ce poate fi demonstrată de Autoritatea Contractanta şi va acoperi toate pierderile ori pagubele cauzate terţilor de către Prestator ori ca urmare a abaterilor săvârşite de Prestator, cu respectarea Art. 18.2 (b). - art. 18.5. Prestatorul nu are dreptul să pretindă suplimentar faţă de sumele care i se cuvin pentru partea din contract îndeplinită, despăgubiri pentru nici o pierdere sau prejudiciu suferit. - art. 18.6. Autoritatea Contractanta va avea dreptul la despăgubiri pentru orice prejudiciu care este descoperit după finalizarea Contractului de Servicii. Astfel cum a susținut și contestatoarea, prevederile mai sus citate au un caracter general, astfel că este necesară reformularea lor, stabilindu-se în mod concret cuantumul despăgubirilor și situațiile concrete în care sunt necesare, sau eliminarea lor. Argumentele expuse în punctul de vedere nu sunt în măsură să înlăture caracterul general al dispozițiilor amintite. Referitor la prevederea de la art. 19.2.1) conform căreia contractul va înceta de drept la soluționarea ultimului litigiu cu privire la exproprierea imobilelor prin hotărâre definitivă a instanței, autoritatea contractantă a explicat la criticile aduse prevederilor similare din caietul de sarcini că litigiile intervenite ulterior expirării termenului de prescripție nu vor face obiectul contractului. Pentru claritatea clauzei, autoritatea contractantă va trebui să o completeze, cu precizarea expresă a celor susținute în punctul de vedere.

Potrivit art. 19.3 (1) Autoritatea Contractanta poate rezilia Contractul de Servicii cu efecte depline (de jure) fara a mai fi necesara punerea in intarziere a Prestatorului, fără a mai fi necesară îndeplinirea vreunei formalităţi prealabile şi fără a mai fi necesară intervenţia vreunei instanţe judecătoreşti si/sau arbitrale, în oricare dintre situaţiile următoare, dar nelimitându-se la acestea, Prestatorul nefiind îndreptăţit să pretindă nicio sumă reprezentând daune sau alte prejudicii, ca urmare a rezilierii Contractului, dacă: a) Prestatorul nu presteaza serviciile conform cu prevederile Contractului (...) m) în cazul în care, printr-un act normativ, se modifică interesul public al proiectului pentru care se presteaza serviciile care fac obiectul contractului. După cum a susținut și societatea contestatoare, ținând seama de gravitatea sancțiunii, situațiile în care se impune aplicarea ei se impune a 36

fi enumerate în mod limitativ, expresia ”nelimitându-se la acestea” permițând rezilierea de către autoritatea contractantă a contractului pentru situații care nu sunt prevăzute în contract și care nu au fost cunoscute prestatorului. Or, o astfel de clauză nu poate fi considerată concordantă cu principiul transparenței. În punctul său de vedere, achizitoarea a susținut că prevederile contractuale sunt completate de Codul civil, nefiind vorba despre prevederi generale, însă această explicație nu înlătură obligația sa de a stabili cu claritate situațiile în care intervine rezilierea contractului. Vizavi de rezilierea contractului în cazul în care nu sunt prestate serviciile conform caietului de sarcini, se observă că și această clauză este generală, în sensul că nu se cunoaște dacă rezilierea intervine pentru situația în care nu sunt prestate în totalitate serviciile sau nu sunt prestate corespunzător sau nu sunt prestate o parte dintre servicii, care ar fi acelea etc. Se constată astfel că este necesară eliminarea cerinței sau completarea ei, astfel încât părțile să cunoască clauzele de reziliere a contractului. În referire la cazul de reziliere prevăzut la lit. m), se reține că, într- adevăr, situația reglementată nu depinde de autoritatea contractantă, fiind vorba despre modificarea printr-un act normativ. Pe de altă parte, însă, această situație nu poate conduce la rezilierea contractului, rezilierea intervenind pentru neexecutarea obligațiilor, ceea ce nu este cazul pentru situația adusă în discuție. Astfel fiind, autoritatea contractantă trebuie să modifice clauza, astfel încât ambele părți să stabilească modalitatea de încetare a contractului, modificarea printr-un act normativ nefiind culpa vreuneia dintre părți. Potrivit art. 19.8. De îndată ce va fi posibil, după momentul rezilierii, reprezentantul Autoritatii Contractante va certifica sumele cuvenite Prestatorului la data rezilierii. Se poate observa, după cum a susținut și societatea contestatoare, că termenul pentru certificarea sumelor nu este stabilit, exprimarea lui în forma ”de îndată ce va fi posibil” lăsând termenul la dispoziția autorității contractante. Astfel fiind, Consiliul va obliga achizitoarea să modifice clauza amintită, în sensul indicării unui termen în care se va realiza certificarea.

La art. 20.1 s-a prevăzut: Autoritatea Contractanta isi rezerva dreptul de a denunta unilateral prezentul Contract, in cel mult 15 zile de la aparitia unor circumstante care nu au putut fi prevazute la data incheierii Contractului si care conduc la modificarea clauzelor contractuale, in asa masura incat indeplinirea Contractului respectiv ar fi contrara interesului public. Astfel cum a arătat și autoritatea contractantă în punctul său de vedere, fiind vorba despre circumstanțe care nu au putut fi prevăzute, nu pot fi anticipate și nu pot fi date drept exemplu. Potrivit art. 20.2. Autoritatea Contractanta are dreptul de a denunta unilateral prezentul Contract si in situatia in care alocarea resurselor financiare a fost sistata/ modificata. Vizavi de susținerile contestatoarei că forma actuală a acestui articol transformă obligațiile autorității contractante în obligații pur potestative, se reține că, potrivit art. 1403 Cod Civil, condiția pur potestativă reprezintă 37

38 obligația contractată sub o condiție suspensivă ce depinde exclusiv de voința debitorului, situație care nu se întâlnește în speță. În punctul său de vedere, organizatoarea procedurii a explicat că lipsa alocării bugetare, este independentă de acțiunea sa, existând posibilitatea, în ciuda tuturor diligențelor sale, să se afle în situația sistării alocării bugetare, fapt ce nu va afecta plata serviciilor deja prestate, neexistând niciun risc de prejudiciere a prestatorului. Sursa de finanțare a contractului este asigurată din fonduri europene nerambursabile aferente POIM 2014-2020, astfel că riscul sistării bugetare este scăzut. Se constată astfel că nu se impune eliminarea cerinței. Conform art. 23.3. Pe perioada solutionării litigiului, Prestatorul este obligat să continue să-şi îndeplinească obligaţiile contractuale, astfel cum au fost stabilite prin prezentul Contract de servicii. În situaţia nerespectării prezentei obligaţii, Autoritatea Contractanta este îndreptăţita la despăgubiri în valoare de 0,1%/zi din Pretul Contractului pentru neexecutarea obligaţiilor contractuale, aceste sume urmând a fi reţinute din plata ce urmează a fi efectuată sau din garanţia de bună execuţie. Referitor la situația adusă în discuție de contestatoare, vizând suspendarea prestării serviciilor pentru situația în care autoritatea contractantă nu și-a îndeplinit obligațiile de plată scandente, se reține că, după cum a invocat și organizatoarea procedurii, pentru situația descrisă, sunt prevăzute penalități și, în plus, poate fi opusă excepția de neexecutare a obligațiilor de către achizitoare. Prin urmare, suspendarea prestării serviciilor nu se impune. În considerarea celor prezentate, Consiliul va admite contestația ... și

va

obliga

autoritatea

contractantă

la clarificarea/modificarea/completarea documentației de atribuire conform celor reținute în motivarea deciziei. Măsurile dispuse vor fi efectuate într- un termen de 15 zile de la primirea deciziei și vor fi aduse la cunoștința operatorilor economici, în cadrul aceluiași termen, prin publicarea lor în SEAP. Trecând la soluționarea celei de-a treia contestații, formulate în cadrul procedurii de ..., cercetând cu întâietate, conform prevederilor art. 26 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, excepţia tardivității formulării contestaţiei, ridicată din oficiu, reține că, potrivit art. 8 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 101/2016 - Persoana care se consideră vătămată de răspunsul primit la notificarea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 6 alin. (4), precum şi oricare persoană care se consideră vătămată de măsurile de remediere adoptate de autoritatea contractantă poate sesiza Consiliul în vederea anulării actului autorităţii contractante, obligării acesteia la emiterea unui act sau la adoptarea de măsuri de remediere, precum şi pentru recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, în termen de: a) 10 zile, în cazul în care valoarea estimată a procedurii de achiziţie publică, achiziţie sectorială sau de concesiune este egală sau mai mare decât pragurile valorice în raport cu care este obligatorie transmiterea spre publicare către Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a anunţurilor de participare, potrivit legislaţiei privind achiziţiile publice, legislaţiei privind achiziţiile sectoriale sau legislaţiei privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de 38

servicii, după caz. (2) Termenul de contestare prevăzut la alin. (1) se calculează după cum urmează: (…) b) începând cu ziua următoare împlinirii termenului prevăzut la art. 6 alin. (4), când autoritatea contractantă nu a transmis un răspuns. Potrivit art. 6 alin. (4) din Legea nr. 101/2016 În termen de 3 zile, calculat începând cu ziua următoare primirii notificării prealabile, autoritatea contractantă transmite un răspuns prin care comunică dacă urmează sau nu să adopte măsuri de remediere a pretinsei încălcări.

Conform anunțului de participare nr. ..., valoarea estimată a contractului ce urmează a fi atribuit este stabilită între ... lei, fără TVA, și valoare ce se situează peste pragul valoric prevăzut de art. 7 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016, în cauză urmând să fie atribuit un contract de servicii, astfel că termenul de contestare este de zece zile. Contestaţia formulată în prezenta cauză vizează documentația de atribuire, publicată în SEAP la data de 08.12.2017, împotriva căreia societatea contestatoare a formulat notificarea prealabilă în data de 18.12.2017, primită de autoritatea contractantă la data de 20.12.2017. După cum și părțile susțin, nu s-a transmis un răspuns la notificarea prealabilă. Astfel, față de cele reținute, calculând termenul legal pentru formularea contestației conform dispozițiilor aplicabile, se reține că ultima zi pentru depunerea în termen a contestației era 08.01.2018. Atașat contestației, ... a depus AWB-ul 40058000006606 din data de 05.01.2018. Din informațiile disponibile pe site-ul Fan Courier Expres, societatea care a prestat serviciile de curierat, rezultă că preluarea contestației s-a efectuat în data de 09.01.2018. Potrivit art. 183 alin. (1) Cod procedură civilă Actul de procedură depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare este socotit a fi făcut în termen. În contextul celor de mai sus, Consiliul ia act de faptul că depunerea contestației către serviciul de curierat s-a efectuat în data de 09.01.2018, și nu în data de 05.01.2018. De altfel, urmare solicitării Consiliului, prin adresa de răspuns înregistrată sub nr. 5313/08.02.2018, societatea contestatoare a explicat că, în data de 05.01.2018, a solicitat Fan Courier expediția plicului, precizând că nu cunoaște motivul pentru care în sistemul serviciului de curierat data de preluare a expediției este 09.01.2018. Având în vedere că depunerea la serviciul de curierat o reprezintă data preluării expediției, neavând relevanță data solicitării expediției, în calculul termenului se va avea în vedere data de 09.01.2017, fiind astfel depășit termenul pentru depunerea contestației. Astfel fiind, Consiliul constată tardivitatea reclamării cerințelor din documentația de atribuire de către .... Cât privește solicitarea petentei de calificare a contestației sale drept cerere de intervenție în interesul contestatoarei în dosarul în care a fost înregistrată prima contestație în cauză, respectiv dosarul nr. 4779/2017, 39

40 Consiliul reține că, potrivit art. 61 alin. (1) și (3) Cod procedură civilă, oricine are interes poate interveni într-un proces care se judecă între părțile originare, interevenția fiind accesorie când sprijină apărarea numai a uneia dintre părți. La art. 64 din cod se menționează că instanța trebuie să se pronunțe asupra admisibilității în principiu a intervenției. Verificând contestația în analiză cu cea a cărui sprijin se susține, Consiliul constată că aspectele reclamate de ... nu coincid cu cele criticate de contestatoarea în interesul căreia înțelege să intervină, astfel încât, nefiind îndeplinite condițiile de formă ale unei cereri de intervenție accesorie în interesul ..., nu va încuviința, în principiu, această cerere, urmând a fi respinsă ca inadmisibilă cererea înaintată. Pentru aceste motive, în baza legii şi a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, pentru considerentele evocate în motivarea prezentei, admite, în parte, contestaţia formulată de ... și, în totalitate, pe cea formulată de ..., în contradictoriu cu ..., și obligă autoritatea contractantă la clarificarea/ modificarea/completarea documentației de atribuire conform celor reținute în motivarea deciziei. Măsurile luate vor fi efectuate într-un termen de 15 zile de la primirea deciziei și vor fi aduse la cunoștința operatorilor economici, în cadrul aceluiași termen, prin publicarea lor în SEAP. În temeiul art. 26 alin. (6) din lege, respinge ca inadmisibil capătul de cerere privind anularea procedurii, din contestația .... În temeiul art. 26 alin. (6) din lege, respinge ca tardiv formulată contestația ... Prezenta decizie este obligatorie pentru părţi. Împotriva ei se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare. PREŞEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, Redactată în 6 exemplare, conţine 40 pagini 40