Decizie CNSC BO2018_6363

CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR C. N. S. C. Str. Stavropoleos nr.6 Sector 3, București, România, CP 030084, CIF 20329980 Tel. +4 021 3104641 Fax. +4 021 3104642, +4 021 8900745 mail: office@cnsc.ro www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. ........./........./........., ........., ......... Data: ......... Prin contestația nr. ........./........., înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. ........./........., depusă de ........., cu sediul în ........., ......... ........., având CUI RO ........., reprezentată prin ........., în calitate de avocat coordonator, împotriva documentației de atribuire a procedurii de atribuire aferentă anunțului de participare nr. ........./......... emis de ......... SA, cu, ........., în calitate de autoritate contractantă, în vederea atribuirii contractului de achiziție publică, având ca obiect: ” ............................. s-a solicitat: a) ........., publicată în SEAP în anexa anunțului de participare nr. ........./......... care face obiectul prezentei contestații; b) în subsidiar: - remedierea procedurii de atribuire în sensul celor pe care le vom arata mai jos; - prelungirea termenului de pregătire și de depunere a ofertelor ca urmare a modificării cerințelor de calificare c) obligarea autorității contractante la plata tuturor cheltuielilor de judecată suportate de către .......... Prin contestația nr. ........./......... înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. ........./........., depusă de ......... cu sediul în ........., Str. ................. având CUI RO ........., reprezentată prin Avocat ........., împotriva documentației de atribuire potrivit anunțului de participare nr. ........./......... emis de ......... SA, cu sediul ................... ........., în calitate de autoritate contractantă, în 1

vederea atribuirii contractului de achiziție publică, având ca obiect: ..................... de investiție ............................., s-a solicitat: - obligarea autorității contractante să clarifice aspectele referitoare la documentația de atribuire, evidențiate în cuprinsul notificării prealabile; - obligarea autorității contractante să adopte măsurile de remediere care se impun pentru restabilirea legalității. Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. ........./........., depusă de ........., cu sediul în ........., ............................. reprezentată prin Avocat ........., împotriva documentației de atribuire aferentă anunțului de participare nr. ........./ ......... emis de ......... SA, cu sediul ..................., ........., în calitate de autoritate contractantă, în vederea atribuirii contractului de achiziție publică, având ca obiect: „............................. cod CPV ....................a solicitat să se dispună măsuri de remediere astfel încât documentația de atribuire să respecte prevederile legale și să permită în mod real și efectiv realizarea serviciilor obiectului contractului. Conform prevederilor art. 17 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, contestațiile care fac obiectul dosarelor nr. ........./........., nr. ........./........., nr. ........./......... au fost conexate pentru a se pronunța o soluție unitară, deoarece acestea sunt formulate în cadrul aceleiași proceduri de atribuire. În luarea deciziei, CONSILIUL, legal investit, a avut în vedere următoarele: ......... menționează că autoritatea contractantă a inițiat procedura .......................... .............................” prin publicarea anunțului de participare nr. ........./......... și documentația de atribuire aferentă. Contestatorul, în calitate de persoană interesată să participe la procedură consideră necesară ......... și înlăturarea unor cerințe. A. Cu privire la cerința nr. 1 din cadrul capitolului III.2.3.a) - condițiile de participare, contestatorul constată că autoritatea contractantă impune o cerință restrictivă cu privire la experiența prin stabilirea unui număr de 250 de imobile pentru care ofertantul să fi realizat documentații cadastrale, în conformitate cu prevederile legii nr. 255/2010, aferente procesului de expropriere pentru infrastructura de transport în ultimii 3 ani. Contestatorul consideră că experiența operatorilor economici poate fi analizată în cadrul procedurii de achiziție publică în funcție de criterii obiective, cum ar fi vechimea în profesie, cifra de afaceri sau competența 2

profesională. Prin cerința autorității contractante, contestatorul înțelege ca operatorii economici să aibă o experiență identică și nu una similară. Prin urmare este îngrădit accesul la procedură al tuturor operatorilor economici care au potențialul, capacitatea, competența și resursele necesare îndeplinirii contractului în condiții corespunzătoare și care au executat documentații cadastrale în alte scopuri decât acela al exproprierii pentru infrastructura de transport. În același timp, aceasta cerința privind experiențele anterioare în realizarea documentelor cadastrale aferente procesului de expropriere pentru 250 de imobile excede obligației ofertantului de a cunoaște modul în care trebuie să se organizeze pentru a duce la bun sfârșit contractul cu respectarea obligațiilor asumate și de a face dovada ca deține suficiență experiență specifică în domeniu pentru a reduce riscul de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a contractului. Contestatorul consideră că aceasta cerință nu reprezintă un factor obiectiv pentru determinarea celui mai bun raport calitate-preț limitând accesul la procedura al unor operatori economici cu suficientă experiență pentru a duce la îndeplinire obiectul contractului. Această cerință vizează experiența deținută de expertul autorizat cadastru din cadrul ofertantului, care, potrivit secțiunii III.2.1.b) referitoare la capacitatea de exercitare a profesiei, trebuie să fie autorizat în clasa I de autorizare - pentru categoria de lucrări D. Conform legii, condițiile minime de autorizare pentru categoria D de expert cadastru presupun studii în domeniul geodezie, cadastru, topografie, cartografie, topografie minieră și o vechime minimă în specialitate de 7 ani. Pentru obținerea autorizării specifice acestei categorii de experți cadastru este necesară dovedirea unei experiențe vaste în domeniu, iar impunerea unor condiții suplimentare cu privire la experiența anterioară prin documentația de atribuire este excesiva din punctul de vedere al contestatorului. Dovada calificării experților se face prin calitatea și volumul lucrărilor de specialitate efectuate de aceștia, cifra de afaceri a acestora (care este în sine o condiție de participare), nicidecum prin scopul pentru care aceste lucrări au efectuate. Totodată, faptul că lucrările sunt aferente procesului de expropriere pentru infrastructura de transport nu influențează în mod substanțial standardele, modalitățile și procedeele de realizare a acestora. Astfel, contestatorul solicită necesară remedierea documentației de atribuire prin înlăturarea cerinței de mai sus. B. Cu privire la cerința nr. 2 din cadrul capitolului III.2.3.a) - condițiile de participare, prin care autoritatea contractantă solicită ofertanților date doveditoare privind îndeplinirea capacitații tehnice și/sau profesionale (numărul mediu de personal pentru ultimul an de minim 15 persoane), fără a justifica măsura în care acestea sunt 3

relevante pentru îndeplinirea contractului, îndepărtând-se de la sensul pe care legiuitorul l-a avut în vedere la stabilirea posibilității de aplicare a acestui criteriu. Conform legii, autoritatea contractantă are dreptul de a stabili prin documentația de atribuire, atunci când este necesar și justificat din motive obiective, modul în care operatorii economici urmează să îndeplinească cerințele referitoare la capacitatea economică și financiară și capacitatea tehnică și profesională în cazul participării în comun la procedura de atribuire, cu respectarea principiului proporționalității. Contestatorul consideră că cerința este lacunară și interpretabilă, în acest sens impunându-se clarificarea noțiunii de „personal” și stabilirea exactă a persoanelor care sunt incluse în această categorie în sensul documentației de atribuire. În cazul societăților de avocatură, nu reiese exact care dintre persoanele care au relații de muncă sau relații similare cu societatea sunt luate în calcul în stabilirea numărului de personal, anume: salariații, avocații colaboratori și avocații titulari ai unui cabinet individual care au încheiat o convenție de conlucrare cu societatea de avocatură. De asemenea, din formularea cerinței nu reiese cu exactitate dacă în stabilirea numărului de personal se iau în calcul contractele de colaborare încheiate cu persoanele care au calificarea de experți organizate ca și persoane fizice autorizate. În măsura în care cerința nu presupune luarea în calcul a tuturor persoanelor care au relații de muncă sau similare cu societatea de avocatură sau care au încheiat contracte de colaborare sau convenții de conlucrare, contestatorul consideră că este încălcat principiul proporționalității. În acest sens, nu este justificat un echilibru între această cerință de calificare și natura și gradul de complexitate a obiectului contractului. Prin urmare, o astfel de cerință nu ar fi motivată obiectiv și ar fi formulată fără luarea în considerare a naturii și complexității contractului de achiziție publică ce urmează a fi atribuit, reprezentând o cerință restrictivă. C. Cu privire la criteriile nr. 3-5 din cadrul capitolului IV.2.1) - Criterii de atribuire, cerințe ce punctează suplimentar experiența deținută de experți autorizați de cadastru (autorizați ANCPI categoria D) în realizarea de documentații cadastrale aferente procesului de expropriere pentru infrastructura de transport. În cadrul punctului A, contestatorul a arătat că dovedirea experienței experților cadastru se face odată cu obținerea autorizării 4

specifice categoriei D, aceste criterii suplimentare cu privire la experiență fiind irelevante și limitând accesul la procedura al unor operatori economici cu suficientă experiență pentru a duce la îndeplinire obiectul contractului. Contestatorul consideră că prin aplicarea acestui criteriu de atribuire este încălcat principiul proporționalității și sunt favorizați în mod nejustificat un număr mic de operatori economici care au realizat documentații cadastrale aferente procesului de expropriere pentru infrastructura de transport, fără ca acest lucru să garanteze un raport calitate-preț mai bun în comparație cu alți operatori. Prin urmare contestatorul consideră că se impune remedierea documentației de atribuire și eliminarea din conținutul cerinței a sintagmei; „în realizarea de documentații cadastrale aferente procesului de expropriere derulat în conformitate cu prevederile Legii nr. 255/2010, cu modificările și completările ulterioare, pentru infrastructura de transport”. D. Cu privire la Criteriul nr. 6 din cadrul capitolului IV.2.1) - Criterii de atribuire, contestatorul consideră că acordarea unui punctaj suplimentar pentru experiența deținută de expertul evaluator UNEAR/ ANEVAR în realizarea de rapoarte de evaluare individuală pentru terenuri/ construcții necesar a fi expropriate aferente infrastructurii de transport reprezintă este, de asemenea, un criteriu de atribuire restrictiv. Potrivit legii, toți evaluatorii autorizați membri ai ANEVAR, persoane fizice și persoane juridice, sunt subiecții unui sistem de monitorizare a calității activității de evaluare, care este organizat și implementat de organele profesiei. De altfel, experții evaluatori autorizați sunt specializați conform activităților pe care le pot desfășura în exercitarea independentă a profesiei, respectiv: evaluări de bunuri imobile (EPI), evaluări de întreprinderi, fond de comerț și alte active necorporale (EI), evaluări de bunuri mobile (EBM), evaluări de acțiuni și alte instrumente financiare (EIF), verificări de rapoarte de evaluare (VE). Specializarea competenței în evaluări de bunuri imobile este un criteriu obiectiv și suficient pentru a stabili experiența, potențialul și capacitatea tehnică a evaluatorului de a duce la îndeplinire obiectul contractului de achiziție publică. Prin urmare, documentația de atribuire nu poate institui un criteriu de evaluare suplimentar cu privire la experiența evaluatorilor și calitatea activității de evaluare în funcție de scopul proiectului pentru care au fost realizate rapoartele. Contestatorul consideră că acest criteriu limitează accesul operatorilor economici la procedura de atribuire și încalcă principiul proporționalității conform căruia autoritatea contractantă ar putea 5

institui, în schimb, condiții de departajare în funcție de vechimea în profesie sau de capacitatea tehnică și profesională. Prin urmare, contestatorul consideră că se impune remedierea documentației de atribuire și eliminarea din conținutul cerinței a sintagmei: „realizarea de rapoarte de evaluare individuală pentru terenuri și/sau construcții necesar a fi expropriate în conformitate cu prevederile Legii nr. 255/2010 aferente infrastructurii de transport”. 7. Cu privire la criteriul nr. 7 din cadrul capitolului IV.2.1) - criterii de atribuire, referitor la experiența deținută în calitate de avocat definitiv în cadrul comisiilor de verificare a dreptului de proprietate sau a altui drept real organizate în baza HG nr. 53/2011, autoritatea contractantă favorizează în mod direct și nejustificat un număr mic de operatori economici. Astfel, este încălcată una dintre regulile principiului nediscriminării conform căreia autoritățile contractante trebuie să evite stabilirea de cerințe de calificare care să favorizeze anumiți participanți la procedura de achiziție publică. Legea nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat stabilește activitățile pe care le poate realiza un avocat și nu stabilește limitări decât în ceea ce privește vechimea în profesie necesară pentru a pune concluzii în fata instanțelor ierarhic superioare. Contestatorul consideră că o astfel de cerință este irelevantă în ceea ce privește capacitatea profesională a avocaților și calitatea serviciilor juridice a avocaților. Acestea sunt apreciate în funcție de pregătire, experiență și modalitatea de abordare a cazurilor, și nu în funcție de participarea în anumite comisii ale statului. Autoritatea contractantă nu oferă șanse egale ofertanților stabilind un criteriu legat de experiența în cadrul comisiilor de verificare a dreptului de proprietate sau a altui drept real, criteriu care conduce la restricționarea nejustificată a concurenței și la depășirea strictului necesar pentru asigurarea îndeplinirii contractului. Contestatorul susține că este încălcat principul proporționalității nefiind justificat un echilibru între experiența în aceste comisii ca și criteriu de atribuire a contractului de achiziție publică și natura și gradul de complexitate a obiectului contractului. Prin urmare, contestatorul este de părere că este necesară ......... și înlăturarea acestei cerințe din cuprinsul documentației de atribuire a contractului de achiziție publică. ......... susține că, în calitate de persoană interesată să participe la procedură, a identificat în cuprinsul documentației de atribuire atât aspecte care necesită clarificări din partea autorității contractante cât și 6

aspecte care contravin legislației achizițiilor publice și care din punctul său de vedere se impun a fi remediate. I. Referitor la FIȘA DE DATE: 1. în cuprinsul „fișei de date”, la cap. Ill.2.3.a) capacitatea tehnică și/sau profesională - cerința nr. 1: „Ofertantul va prezenta lista principalelor servicii prestate în ultimii 3 ani, care se calculează prin raportare la data limită pentru depunerea ofertelor, din care să rezulte că ofertantul a realizat documentații cadastrale aferente procesului de expropriere derulat în conformitate cu prevederile Legii nr. 255/2010, cu modificările și completările ulterioare, pentru infrastructura de transport, pentru un număr de 250 de imobile”. Contestatorul consideră că în speță este incidentă ipoteza reglementată în cuprinsul art. 9 alin. (4) din Instrucțiunile nr. 2/......... emisă în aplicarea prevederilor art. 178 și art. 179 lit. a) și b) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu completările ulterioare, respectiv a prevederilor art. 191 și art. 192 lit. a) și b) din Legea nr. ........./2016 privind achizițiile sectoriale, respectiv „la nivelul pieței de profil relevante se înregistrează o cerere mică pentru asemenea servicii și/sau aceasta apare la intervale mari de timp datorită nivelului ridicat al competențelor necesare pentru prestarea serviciilor în cauză și/sau specificitatea acestora, faptului că acestea se încadrează într-un segment de nișă sau implică perioada lungă de timp pentru obținerea rezultatelor prestării serviciilor”, astfel că, în opinia contestatorului, se impune, ca autoritatea contractantă să majoreze intervalul de timp necesar pentru dovedirea capacității tehnice și/sau profesionale, de la 3 ani, la 5 ani. Referitor la cerința care vizează dovedirea experienței similare în realizarea documentațiilor cadastrale aferente procesului de expropriere derulat în conformitate cu prevederile Legii nr. 255/2010, contestatorul susține că a solicitat autorității contractante să–i comunice/înțelesul sintagmei „......... cadastrală aferentă procesului de expropriere”. În lipsa unei clarificări din partea autorității, din cuprinsul documentației de atribuire poate rezulta că prin „......... cadastrală aferentă procesului de expropriere” se înțelege exclusiv „documentația individuală”, care rezultă în urma finalizării procedurii de definitivare a „coridorului de expropriere”. Contestatorul consideră că este încălcată dispoziția reglementată în cuprinsul art. 5 alin. (1) din Instrucțiunile nr. 2/........., potrivit căreia „Nu se poate solicita demonstrarea experienței similare prin furnizarea de produse/prestarea de servicii/execuția de lucrări identice cu cele care fac obiectul contractului de achiziție publică/de achiziție sectorială/acordului- cadru care urmează a se atribui, pentru a nu se restrânge competiția, fiind necesar să fie permise și cele similare sau superioare din punctul de vedere al complexității și/sau scopului”. 7

Contestatorul solicită obligarea autorității contractante să adopte măsura de remediere care constă din acceptarea ca mijloc de dovedire a experienței similare, a faptului că au fost realizate lucrări topografice care au generat stabilirea coridorului de expropriere în cadrul unor proiecte similare cu condiția ca acel coridor de expropriere să includă minimum 350 de imobile. Contestatorul susține că întocmirea documentațiilor cadastrale individuale este imposibil de realizat în lipsa definitivării „coridorului de expropriere” și că, din punct de vedere al procedurii, documentația cadastrală individuală reprezintă „o formalitate”. Activitatea de definitivare a coridorului de expropriere este superioară din punct de vedere a complexității/scopului, celei de întocmire a documentației cadastrale individuale. în sprijinul celor afirmate invocă dispozițiile art. 2 alin. (2) din Instrucțiunile nr. 2/........., potrivit cărora „La stabilirea cerințelor minime de calificare și selecție, autoritățile/entitățile contractante vor tine cont de aspecte precum: complexitatea, volumul, durata, valoarea și natura contractului de achiziție publică/de achiziție sectorială/acordului- cadru care urmează a fi încheiat, fără a se impune îndeplinirea unor condiții ce nu prezintă relevanță sau sunt disproporționate în raport cu scopul menționat la alin. (1)”. Elementul esențial pentru procedura de expropriere este întocmirea și avizarea coridorului de expropriere, așa cum este acesta definit de prevederile Legii nr. 255/2010. Pentru întocmirea coridorului se realizează măsurători topografice complexe, se identifică loturile de teren afectate și proprietarii acestora, precum și titularii de alte drepturi reale ce vizează imobilele ce urmează a fi expropriate. Tot în cadrul acestei etape se obține de la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară competent avizul de începere a lucrărilor. În cadrul acestei etape se realizează toate măsurătorile necesare pentru determinarea suprafețelor de teren afectate, a suprafețelor construcțiilor și se determină valoarea sumelor ce vor fi oferite cu titlu de despăgubire pentru expropriere. Mai mult decât atât, ulterior consemnării despăgubirilor oferite și emiterii deciziei de expropriere, imobilele afectate trec de drept în domeniul public al statutului și în administrarea expropriatorului, fără nicio altă formalitate. Ca urmare a acestui fapt, terenul aflat în coridorul de expropriere poate fi pus la dispoziția antreprenorului, liber de sarcini, iar acesta poate demara lucrările de șantier. Contestatorul susține că condiționarea accesului la procedură de faptul prezentării unui număr minim de documentații cadastrale 8

individuale, în contextul probării capacității tehnice/profesionale prin faptul definitivării coridoarelor de expropriere pentru proiecte de investiții similare, contravine prevederile art. 2 alin. (2) din Instrucțiunile nr. 2/.......... 2. în cuprinsul fișei de date, la cap. IV.2) „criterii de atribuire”, cerința ca experții autorizați ANCPI să dețină categoria de autorizare „D" este excesivă și nelegală, potrivit contestatorului, respectiv cerință ca experții autorizați ANCPI să dețină categoria de autorizare „C” este nelegală (categoria C nu execută tipul de lucrări care sunt specifice proiectului), precum și faptul acordării punctajului exclusiv pentru experții categoria „D” este nelegal. Prin urmare, contestatorul solicită obligarea autorității contractante la adoptarea măsurilor de remediere ce constau în includerea categoriei „A” de experți, în locul categoriei „C”, excluderea categoriei „C” și acordarea punctajului pentru oricare dintre cele categoriile sus- menționate (A, B sau D), în contextul stabilit. În sprijinul cererii, invocă: • art. 2 alin. (2) din instrucțiunile nr. 2/........., potrivit căruia „la stabilirea cerințelor minime de calificare și selecție, autoritățile/entitățile contractante vor tine cont de aspecte precum: complexitatea, volumul, durata, valoarea și natura contractului de achiziție publică/de achiziție sectorială/acordului- cadru care urmează a fi încheiat, fără a se impune îndeplinirea unor condiții ce nu prezintă relevanță sau sunt disproporționate în raport cu scopul menționat la alin. (1)"; • art. 7 alin. (1) din instrucțiunile nr. 2/........., potrivit căruia „atunci când impune cerințe minime de calificare referitoare la experiența similară, autoritatea/entitatea contractantă trebuie să fie în măsură să motiveze aceste cerințe, precum și necesitatea solicitării acestora în raport cu natura și anvergura contractului de achiziție publică/de achiziție sectorială/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit, în cadrul strategiei de contractare. Prin intermediul acesteia vor fi prezentate argumentele pentru care un operator economic ce nu îndeplinește nivelul de complexitate asociat cerinței de către autoritatea/entitatea contractantă sau nu îl poate atinge prin numărul de contracte impus nu ar avea capabilitățile necesare pentru a duce la bun sfârșit contractul ce urmează a fi atribuit". • Ordinul nr. 107/2010 pentru aprobarea Regulamentului privind autorizarea sau recunoașterea autorizării persoanelor fizice și juridice române, ale unui alt stat membru al Uniunii Europene sau ale unui stat care aparține Spațiului Economic European în vederea realizării și verificării lucrărilor de specialitate în domeniul cadastrului, al geodeziei și al cartografiei pe teritoriul României (emis de către directorul ANCPI), respectiv art. 4 din Regulamentul privind autorizarea sau recunoașterea autorizării persoanelor fizice și juridice române, ale unui alt stat membru al Uniunii Europene sau ale unui stat care aparține Spațiului Economic 9

European în vederea realizării și verificării lucrărilor de specialitate în domeniul cadastrului al geodeziei și al cartografiei pe teritoriul României din 29.03.2010. Potrivit ordinului nr. 107 din 29 martie 2010 al directorului General al ANCPI, executarea măsurătorilor și a lucrărilor tehnice necesare întocmirii documentațiilor privind exproprierea pentru utilitate publică poate fi realizata de persoane care dețin categoriile de autorizare „A”, „B”, „D” și, prin urmare, impunerea unei singure categorii de autorizare „D”, este restrictiva și implicit nelegală. Contestatorul susține că nu este legal nici faptul că autoritatea contractantă a pretins în cuprinsul caietului de sarcini ca ofertantul să pună la dispoziție un număr de 12 experți autorizați ANCPI, dintre care minimum 4 categoria „D”, 4 categoria „B” și 4 categoria „C”, iar punctajul să fie acordat exclusiv pentru experții categoria D. Astfel, este nelegal să condiționezi participarea la proiect de prezența unor experți categoria „D”, precum și faptul că se va acorda punctaj exclusiv pentru experții categoria „D”. Potrivit Ordinului nr. 107/2010, sus-menționat, experții categoria „C” nu pot executa lucrările de specialitate care sunt specifice proiectului, deci este nelegală condiționarea participării la proiect de prezența experților categoria „C”. 2.2. Contestatorul solicită clarificarea cerinței pentru expertul evaluator ANEVAR/UNEAR, modalitatea în care se punctează experiența pentru această categorie de experți, respectiv ce se înțelege prin „raport de evaluare individual pentru terenuri și/sau construcții”. 2.3. Referitor la cerința pentru avocatul nr. 1 , prin care se solicită experiența deținută în calitate de avocat definitiv în cadrul comisiilor de verificare a dreptului de proprietate sau a altui drept real, organizate în baza art. 15 alin. 8 din HG nr. 53/2011, contestatorul solicită explicarea/ definirea termenul „comisie”. În contextul în care printr-o singură decizie se pot numi mai multe comisii pentru mai multe UAT-uri, înseamnă că pentru fiecare UAT (unitatea administrativ teritorială) se constituie o comisie separată, elementul distinctiv constând cel puțin din persoana primarului. 2.3.2. Ținând cont de faptul că, în lipsa unei clarificări prealabile, cerința sus-menționată ar putea presupune dovedirea faptului participării avocatului nr. 1 la mai multe proiecte, derulate în cadrul mai multor contracte de achiziție pentru care s-au emis mai multe decizii de numire a comisiei de verificare a dreptului de proprietate sau a unui alt drept real, contestatorul solicită obligarea autorității contractante la adoptarea măsurii de remediere ce constă în modificarea modalității de 10

acordare a punctajului, prin luarea în considerare a numărului comisiilor organizate în cadrul mai multor UAT-uri, indiferent de numărul deciziilor de numire a comisiei de verificare a dreptului de proprietate sau a unui alt drept real. În sprijinul celor afirmate contestatorul invocă art. 2 alin. (2) și art. 7 alin. (1) din Instrucțiunile nr. 2/.......... II. Referitor la caietul de sarcini și la contractul de prestări servicii, Contestatorul susține că autoritatea contractantă nu respectă principiul egalității părților, conțin clauze abuzive sau care pun prestatorul într-o poziție vădit dezavantajată în relația cu autoritatea contractantă. Este încălcat principiul echității și toate riscurile contractuale sunt transferate către prestator care răspunde practic nelimitat fată de autoritatea contractantă și terți, care este ținut răspunzător pentru faptele unor instituții/autorități independente de controlul său. Termenele de plată a serviciilor sunt excesiv de mari cu depășirea termenelor legale, termenul de prestare a serviciilor este extins pe o perioadă nedeterminată, cu referire la etapele B5 și B8 din caietul de sarcini. Prin urmare, contestatorul are următoarele critici la caietul de sarcini și solicită următoarele măsuri de remediere: 1) - eliminarea din cuprinsul art. B1.2) a cerinței referitoare la verificarea și actualizarea listelor proprietarilor și ale altor titulari de drepturi reale asupra imobilelor care constituie coridorul de expropriere. Listele se întocmesc prin raportarea la planurile parcelare a căror întocmire, verificare, actualizare este atributul exclusiv al autorităților locale/instituțiilor statului. Prestatorul nu poate înlocui competențele instituțiilor și nu are capacitatea de a controla activitatea acestora. 2) - să modifice art. B3, 10) în sensul eliminării cerinței referitoare la redactarea documentației cadastral-juridice în 3 exemplare. Conform Regulamentului de avizare, recepție și înscriere în evidențele de carte funciară, reprezentatului expropriatorului i se eliberează un singur exemplar al documentației recepționate, în forma impusă de regulament. 3) - să completeze art. B 4.1. 7) cu definiția serviciilor necesar a fi prestate de către prestator în vederea îndeplinirii obligației de a acorda asistență beneficiarului la predarea amplasamentului către antreprenor, aceasta pentru a permite prestatorul întocmirea unui buget de cheltuieli în vederea derulării contractului. 4) - să modifice art. B5 7) în sensul introducerii unui termen rezonabil pentru acordarea serviciilor aferente etapei B5. Sintagma „până la deblocarea tuturor conturilor de deblocări” dă naștere unei obligații sine die. În practică există conturi de consemnare nedeblocate după intervale de timp de la momentul exproprierii care ajung până la 10 ani sau mai mult. Sumele rămân consemnate din lipsa interesului persoanelor îndreptățite. Nu este justificată și nici întemeiată menținerea obligațiilor prestatorului pe un interval de timp care depinde exclusiv de 11

voința/ interesul terților, cu atât mai mult cu cât prestatorul are, conform documentației de achiziție, costuri în creștere pentru menținerea personalului, garanțiilor și altele asemenea, puse la dispoziția autorității contractante. În lipsa unui termen determinat, valoarea acestor costuri nu poate fi cuantificată la momentul ofertei în vederea stabilirii ofertei financiare. 5) - să completeze art. referitoare la etapa B6 și anume: la alin. (2) introducerea unui text din care să rezulte faptul că notificarea trimisă autorităților locale este suficientă, conform Legii nr. 255/2010 pentru îndeplinirea obligației asumate de către prestator privind transferul dreptului de administrare asupra domeniului public, aflat în patrimoniul autorităților locale. Conform aspectelor invocate anterior, în termen de 30 de zile de la data notificării, dreptul de administrare trece în patrimoniul autorității contractante. 6) - să modifice art. B.6. 3) în sensul în care documentațiile cadastrale în vederea transferului vor fi întocmite numai în cazul în care instituția care deține în proprietate/administrare imobilul are (la data solicitării transferului) dreptul respectiv înscris în cartea funciară, în baza unei documentații avizate de către OCPI competent. În forma actuală, prestatorul ar trebui, acolo unde este cazul, să realizeze, în favoarea unui terț, cu care nu are legături contractuale, înscrierea în cartea funciară a drepturilor asupra domeniului public al statului. Suplimentar, în multe cazuri, suprafețele aflate în administrare sunt mari și implică costuri însemnate pentru realizarea măsurătorilor cadastrale, iar actele care atestă drepturile asupra acestor imobile sunt de multe ori incomplete. 7) - să elimine cerința referitoare la punerea în executare a titlurilor executorii - decizii de expropriere, din cuprinsul art. B.8 1). În formularea actuală serviciile solicitate implică inclusiv evacuări care intră în competența executorilor judecătorești și nu reprezintă servicii legate de expropriere. Reprezintă acte de exercitare a dreptului de administrare a expropriatorului asupra imobilelor expropriate. 8) - să elimine din cuprinsul art. B.8 2) obligația de a asigura prezența avocaților prestatorului la fiecare termen de judecată, în fiecare litigiu rezultat din procedura de expropriere. Aceasta în condițiile în care, conform prevederilor Codului de Procedură Civilă, apărările pot fi depuse la dosar, iar ședințele de judecată se pot desfășura și în lipsa părților. Ținând cont de prețul contractului și de procentul de 20% din preț, care este alocat pentru activități de reprezentare în fața instanțelor de judecată, precum și de faptul că un singur ciclu procesual în materia 12

litigiilor referitoare la expropriere implică un număr de cel puțin 10 ședințe de judecată, solicitarea din contract și din documentația de atribuire este excesiv de oneroasă pentru prestator. Numărul de ore de muncă necesare pentru asigurarea prezenței fizice la toate termenele de judecată, în toate ciclurile procesuale, generează costuri care exced cu mult valoarea maximală a onorariului propus de către autoritatea contractantă. Contestatorul solicită modificarea documentației, în sensul în care prezența fizică a avocaților în fața instanței să nu fie considerată obligatorie, în condițiile în care apărările pot fi efectuate și în lipsă, fără a exclude înfățișările în cazurile în care prestatorul consideră că prezența avocatului în sala de judecată este imperios necesară pentru apărarea intereselor autorității contractante. 9) - să modifice cuprinsul art. B8 5) în sensul stabilirii unui termen cert și rezonabil pentru asigurarea asistenței în cazul litigiilor izvorâte din procedura de expropriere. Procedura de expropriere poate da și dă naștere la litigii oricând de la data demarării procedurii, fără limită în timp. Chiar dacă dreptul la acțiune al reclamantului ar fi prescris, acesta poate introduce o acțiune în instanță, iar apărătorul autorității contractante ar trebui să invoce excepția corespunzătoare. Prin urmare contactul devine unul pe perioadă nedeterminată, cu implicațiile ce rezultă de aici referitor la obligațiile prestatorului, costurile menținerii personalului, a garanțiilor și altele asemenea. În lipsa unui termen determinat, valoarea acestor costuri nu poate fi cuantificată la momentul ofertei în vederea stabilirii ofertei financiare. De asemenea, prevederea din paragraful final, potrivit căreia contractul încetează la data soluționării ultimului litigiu este lipsită de efect. 10) - să modifice cuprinsul art. B11 în sensul enumerării documentelor, situațiilor, informațiilor avute în vedere. Aceasta pentru a se putea face estimarea volumului de ore de muncă care ar putea fi necesare în vederea îndeplinirii cerințelor autorității contractante și pentru a permite ofertanților să întocmească un buget realist al costurilor contractului în vederea întocmirii ofertei financiare. .........) - să modifice cerința din art. C referitoare la predarea documentaților în pachete de minim 200 în sensul reducerii acestuia la un număr rezonabil, ca de exemplu 50 de unități. Ținând cont de numărul de imobile și de posibilitatea ca beneficiarul să solicite predarea unui număr mai mic de imobile precum și de faptul că imobilele având categoria de folosință curți construcții, sau pe care sunt amplasate construcții trebuie predate cu prioritate, impunerea cerinței de predare la un număr atât de mare este nejustificată și poate duce la dificultăți în derularea contractului. 12) - să elimine din cuprinsul art. C cerința referitoare la actualizarea documentației care a stat la baza emiterii hotărârii de guvern pe cheltuiala prestatorului. Acesta pentru că prestatorul nu poate 13

exercita controlul asupra eventualelor modificări referitoare la datele de identificare a imobilelor și nu poate fi ținut să suporte costuri generate de acțiunile terților aflați în afara controlului său. 13) - să modifice articolul C în sensul în care documentațiile cadastrale pentru imobilele care au făcut obiectul transferului să fie predate numai în cazul în care instituția care deține în proprietate/ administrare imobilul are (la data solicitării transferului) dreptul respectiv înscris în cartea funciară, în baza unei documentații avizate de către OCPI competent. De asemenea, lista numerelor de inventar poate fi predată de către prestator numai în măsura în care titularul inițial al dreptului de administrare a primit un număr de inventar de la Ministerul Finanțelor Publice anterior momentului transferului. 14) - să modifice primul paragraf din art. D în sensul că termenul de plată nu va putea depăși 30 de zile conform art. 6 din Legea nr. 72/2013. 15) - să completeze primul paragraf din art. D cu posibilitatea prestatorului de a livra parțial serviciile aferente etapei B6. În forma actuală, plata pentru serviciile aferente etapei B6 este condiționată de obținerea transferului dreptului de administrare pentru toate imobilele aflate în domeniul public al statului. 16) - să modifice cuantumul tranșelor de plată stabilite la cap. D, art. 1, art. 2, respectiv art. 3 după cum urmează: pentru serviciile aferente etapei B1 plata a 25% din valoarea onorariului per imobil, multiplicată cu numărul de imobile; pentru serviciile aferente etapei B2 și B7 plata a 25% din valoarea onorariului per imobil, multiplicată cu numărul de imobile; pentru serviciile aferente etapelor B3, B.4.I., B4.2., B5, B6 plata a 30 % din valoarea onorariului per imobil, multiplicată cu numărul de imobile. Modificarea este justificată de cantitatea de servicii livrată în cadrul fiecărei etape. Valorile propuse reflectă mai bine costurile prestatorului pentru livrarea serviciilor. 17) - să modifice art. D. 3. b) în sensul eliminării cerinței referitoare la documentațiile cadastrale aferente imobilelor pentru care a operat transferul dreptului de administrare și care nu sunt înscrise în cărțile funciare relevante la data la care transferul s-a produs. Cerința este motivată de considerentele enumerate anterior, referitoare la complexitatea operațiunilor necesare pentru întocmirea documentaților de primă înscriere urmate de dezmembrare, acolo unde este necesar. Contestatorul solicită și eliminarea cerinței referitoare la dovezile că imobilele transferate nu fac obiectul unor cereri de revendicare sau contracte de concesiune. Aceste dovezi depind de conduita unor 14

instituții/ autorități publice care nu pot fi controlate de către prestator. De asemenea solicită și eliminarea cerinței referitoare la numerele de inventar atribuite de Ministerul Finanțelor Publice. Îndeplinirea acesteia cerințe ar transforma prestatorul în furnizor de servicii de cadastru pentru instituțiile/autoritățile publice care administrau imobilele în cauză anterior transferului și, de asemenea, în reprezentant al acestora în relația cu Ministerul Finanțelor Publice pentru obținerea numerelor de inventar, elemente care exced scopului prezentei proceduri de achiziție publică și care implică persoane complet străine față de procedură. 18) - să modifice art. D.6 în sensul definirii noțiunii de „......... întocmită necorespunzător”. Nu se definește conținutul exact al documentației în accepțiunea acestui articol și nici ce înseamnă „întocmire necorespunzătoare”. Prestatorul poate fi ținut răspunzător doar pentru faptele sale, care constau în prelucrarea informațiilor primite de la autoritățile/instituțiile statului, pentru efectuarea de măsurători topografice și pentru realizarea rapoartelor de evaluare. Contestatorul susține că menținerea corectă și la zi a evidențelor funciare nu este sarcina prestatorului. Erorile generate de evidența incompletă sau incorectă nu pot cădea în sarcina prestatorului. Mai mult, lucrările cadastrale sunt verificate și recepționate de către OCPI competente, conform evidențelor deținute de acestea la data recepției. Rapoartele de evaluare sunt rezultatul activității unui expert autorizat, care își desfășoară activitatea conform regulilor și reglementărilor profesiei, iar valorile rezultate nu sunt și nu pot fi identice în situația în care se realizează evaluări diferite de către experți diferiți. Ținând cont de aceste considerente și de cuantumul sancțiunilor impuse, contestatorul solicită modificarea articolului în sensul definirii clare și exhaustive a cazurilor în care se poate cere angajarea răspunderii prestatorului, limitarea acesteia la situațiile în care culpa îi aparține în exclusivitate și derivă din prelucrarea defectuoasă a informațiilor primite de la autoritatea contractantă sau de la terți. Solicităm, de asemenea, limitarea răspunderii la prejudiciul direct și nemijlocit cauzat în dosare privind exproprierea în care prestatorul a fost parte sau în care avocații acestuia au reprezentat interesele autorității contractante. 19) - să modifice art. D.8 în sensul în care prestatorul să fie obligat la refacerea fără costuri suplimentare numai a documentaților întocmite în mod corespunzător din culpa sa exclusivă. Formularea actuală impune refacerea documentaților din orice cauză, consecință a oricărei acțiuni a oricărui terț, inclusiv la inițiativa autorității contractante sau a antreprenorului acestei. În opinia contestatorului o asemenea obligație este inechitabilă, injustă și lipsită de orice temei juridic. 15

20) -să modifice art. E lit. b. Cerința ca experții autorizați ANCPI să dețină categoria de autorizare „D” este excesivă, la fel ca și cerința ca experții autorizați ANCPI să dețină categoria de autorizare C este nelegală (categoria C nu execută tipul de lucrări care sunt specifice proiectului). 21) - să modifice durata contractului din forma în care este stabilită în prezent la art. F, în sensul stabilirii unui termen cert, bine determinat și rezonabil prin raportare la valoarea contractului. Raportarea duratei la un eveniment incert din viitor și anume „ultimul litigiu”, respectiv „deblocarea ultimei consemnări” reprezintă în fapt transformarea contractului într-un contract cu durată nelimitată. Contestatorul reiterează că un litigiu poate fi inițiat/declanșat la orice interval de timp scurs de la data exproprierii (indiferent dacă cererea introductivă de instanță este întemeiată sau nu, dacă dreptul la acțiune s-a prescris sau nu etc.) și că finalizarea procedurii de eliberare a consemnărilor depinde de voința exclusivă, care poate fi manifestată oricând, a persoanelor îndreptățite la despăgubiri. Cerința autorității contractante, ca prestatorul să rămână la dispoziția sa, cu toate implicațiile financiare pe care aceasta le presupune pentru acesta din urmă, în condițiile în care prestatorul nu primește nicio remunerație suplimentară, pe termen nedeterminat, fără posibilitatea de a se retrage, sub sancțiunea penalităților substanțiale prevăzute în contract, este una neîntemeiată și abuzivă. 22) - să armonizeze prevederile art. G din caietul de sarcini cu prevederile contractului de prestări servicii. Potrivit contractului, acesta poate fi modificat prin Ordine de modificare, în condițiile în care caietul de sarcini permite modificările contractului exclusiv prin act adițional. III. Referitor la contractul de prestări servicii, contestatorul susține modificarea următoarelor: 1) - să modifice definiția duratei contractului prin introducerea unui termen cert și rezonabil, raportat la momentul exproprierii, la care încetează obligația de a presta servicii referitoare la eliberarea consemnărilor, respectiv reprezentarea în litigii. 2) - să modifice art. 3.5 raportat la momentul exproprierii la care încetează obligația de a presta servicii referitoare la eliberarea consemnărilor, respectiv reprezentarea în litigii. 3) - să modifice art. 3.6. în sensul definirii conținutului ordinelor de lucru care nu modifică perioada de prestare a serviciilor. În cazul în care cantitatea de servicii solicitată creste ca urmare a ordinelor de lucru, menținerea nemodificată a perioadei de prestare a serviciilor poate 16

crea dificultăți prestatorului și îl poate expune nejustificat la plata de penalității sau daune. 4) - să modifice cuantumul tranșelor de plată stabilite la cap. IV art. 4.2., după cum urmează: pentru serviciile menționate la punctul I) plata a 25% din valoarea onorariului per imobil, multiplicată cu numărul de imobile; pentru serviciile pentru serviciile menționate la punctul II) plata a 25% din valoarea onorariului per imobil, multiplicată cu numărul de imobile; pentru serviciile pentru serviciile pentru serviciile menționate la punctul III) plata a 30 % din valoarea onorariului per imobil, multiplicată cu numărul de imobile. Modificarea este justificată de cantitatea de servicii livrată în cadrul fiecărei etape. Valorile propuse reflectă mai bine costurile Prestatorului pentru livrarea serviciilor. 5) - să modifice termenul de plată stabilit la cap. IV art. 4.2. în sensul că nu va putea depăși 30 de zile conform art. 6 din Legea nr. 72/2013. 6) - să modifice art. 4.2.1. III) în sensul eliminării cerinței referitoare la documentațiile cadastrale aferente imobilelor pentru care a operat transferul dreptului de administrare și care nu sunt înscrise în cărțile funciare relevante la data la care transferul s-a produs. Cerința este motivată de considerentele enumerate anterior, referitoare la complexitatea operațiunilor necesare pentru întocmirea documentaților de primă înscriere urmate de dezmembrare, acolo unde este necesar, respectiv eliminarea cerinței referitoare la dovezile că imobilele transferate nu fac obiectul unor cereri de revendicare sau contracte de concesiune. Aceste dovezi depind de conduita unor instituții/ autorități publice care nu pot fi controlate de către prestator. De asemenea solicită eliminarea cerinței referitoare la numerele de inventar atribuite de Ministerul Finanțelor Publice. Îndeplinirea acestei cerințe ar transforma prestatorul în furnizor de servicii de cadastru pentru instituțiile/autoritățile publice ce administrau imobilele în cauză anterior transferului și de asemenea în reprezentant al acestora în relația cu Ministerul Finanțelor Publice pentru obținerea numerelor de inventar, elemente care exced scopului prezentei proceduri de achiziție publică și care implică persoane complet străine față de procedură. 7) - să modifice art. 4.2.1. III) în sensul în care să fie permise predări parțiale pentru servicii aferente etapei B6. În forma actuală, plata pentru serviciile aferente etapei B6 este condiționată de obținerea transferului dreptului de administrare pentru toate imobilele aflate în domeniul public al statului. Dacă, pentru motivele arătate mai sus (independent de voința prestatorului și posibilitățile acestuia de a obține un rezultat favorabil), nu se poate obține transferul în cazul unui singur imobil, plata serviciilor pentru toate celelalte imobile este în fapt suspendată. 8) - conform art. 4.2.1. III) termenul de plată este extins cu o perioadă de 30 de zile necesară verificării serviciilor prestate. Pentru 17

simetrie contractuală, contestatorul solicită fie obligarea autorității contractante să introducă o penalitate de întârziere care se va aplica în eventualitatea depășirii termenului de verificare. 9) - să modifice art. 4.2.4. prin introducerea definiției exacte a noțiunii de „......... necorespunzătoare”. Prestatorul poate fi ținut răspunzător doar pentru faptele sale, care constau în prelucrarea informațiilor primite de la autoritățile/instituțiile statului, pentru efectuarea de măsurători topografice și pentru realizarea rapoartelor de evaluare. Menținerea corectă și la zi a evidențelor funciare nu este sarcina prestatorului. Erorile generate de evidența incompletă sau incorectă nu pot cădea în sarcina prestatorului. Mai mult, lucrările cadastrale sunt verificate și recepționate de OCPI competente, conform evidențelor deținute de acestea la data recepției. Rapoartele de evaluare sunt rezultatul activității unui expert autorizat, care își desfășoară activitatea conform regulilor și reglementărilor profesiei, iar valorile rezultate nu sunt și nu pot fi identice în situația în care se realizează evaluări diferite de către experți diferiți. Ținând cont de aceste considerente și de cuantumul sancțiunilor impuse, contestatorul solicită modificarea articolului în sensul definirii clare și exhaustive a cazurilor în care se poate cere angajarea răspunderii prestatorului, limitarea acesteia la situațiile în care culpa îi aparține în exclusivitate și derivă din prelucrarea defectuoasă a informațiilor primite de la autoritatea contractantă sau de la terți. 10) - să modifice art. 4.2.5., refacerea documentaților pe cheltuiala prestatorului pentru motive care nu țin de conduita/acțiunile prestatorului nu este întemeiată și nici echitabilă. În cazul în care intervin modificări de proiect, schimbări în planurile parcelare, schimbări în evidențele de carte funciară, modificări ale cadrului legislativ sau altele, nu există temei pentru transferarea costurilor în sarcina prestatorului. Cu precădere în situația modificărilor de proiect sau în cazul modificărilor rezultate din emiterea de ordine de lucru conform prevederilor art. 3.6., costurile ar trebui să cadă în sarcina părții care le- a generat și anume autoritatea contractantă. .........) - să elimine art. 4.2.12. Orice clauză care derogă de la prevederile imperative ale Legii nr. 72/2013 este nulă. 12) - să modifice art. 5.5.7. în forma sa actuală, sfera serviciilor care pot fi solicitate în legătură cu obiectul contractului este extinsă fără 18

a se defini limitele acestei extinderi și, pe cale de consecință, și cantitățile de servicii care pot fi solicitate. 13) - să modifice art. 5.5.8 B) 6) în sensul eliminării răspunderii prestatorului pentru demisia salariatului. Prestatorul nu are dreptul legal de a interzice salariaților demisia și nici nu poate fi ținut să răspundă pentru exercitarea acestui drept. 14) - să completeze art.6.3 în sensul că răspunderea prestatorului este limitată la preluarea în mod complet și corect a informațiilor furnizate de autoritățile/instituțiile competente la data la care acestea au fost colectate. Eventualele modificări ulterioare nu pot atrage răspunderea prestatorului. 15) - să modifice art. 9.3. în sensul că polița de asigurare profesională se poate transmite în copie legalizată/certificată de avocat. Polița de asigurare în original este necesară avocaților în derularea activității profesionale. 16) - să modifice art. 13.9. Garanția de bună execuție este de 10% din valoarea contractului și se constituie în avans. Se eliberează în termen de 14 zile de la data la care prestatorul a îndeplinit integral obligațiile contractuale. În forma actuală durata contractului este nelimitată prin raportare la durata prestării serviciilor aferente etapelor B5 respectiv B8. Contestatorul solicită limitarea clară a duratei de timp pentru care se asigură serviciile menționate anterior și pe cale de consecință determinarea exactă a datei la care garanția se va elibera. 17) - să modifice art. 13.13. Contestatorul solicită obligarea autorității contractante la eliminarea prevederii referitoare la aplicarea de penalității de întârziere. În cazul în care Consiliul apreciază necesară menținerea clauzei, contestatorul susține obligarea autorității contractante la diminuarea penalităților și la calcularea prin raportare la valoarea garanției de bună execuție și nu prin raportare la valoarea contractului. Aceasta deoarece, în forma actuală, clauza creează o disproporție vădită între obligația neexecutată și valoarea penalităților. De asemenea, în situația menținerii clauzei, contestatorul apreciază că se impune obligarea autorității contractante să introducă un termen minim în care prestatorul are dreptul de a reîntregi polița, anterior exercitării opțiunii de reziliere a contractului. 18) - Capitolul XVI tratează dreptul autorității contractante de a suspenda în mod unilateral executarea contractului și de a-l rezilia, conform art. 16.4, în situația în care durata suspendării excede 12 luni. Contestatorul solicită eliminarea posibilității de reziliere unilaterală fără compensații. În forma actuală, art. 16.4 poate constitui un izvor pentru conduita abuzivă a autorității contractante. Având în vedere faptul că serviciile contractate sunt legate în succesiune, posibilitatea autorității contractante de a rezilia unilateral contractul, fără plata vreunei compensații prestatorului este inechitabilă și poate crea prejudicii acestuia. Ținând cont de condițiile de plată, se poate ajunge în situația în 19

care prestatorul să nu poată încasa contravaloarea serviciilor prestate dar încă nefacturate. Ținând cont de faptul că suspendarea contractului este un act unilateral, impus de autoritatea contractată, contestatorul solicită obligarea autorității contractante la introducerea unei clauze care să îi permită prestatorului, în cazul în care consideră că menținerea contractului depășește nivelul preconizat de cheltuieli, să rezilieze contractul în situația în care perioada de suspendare instituită de autoritatea contractantă depășește un interval de 12 luni. Aceasta deoarece menținerea personalului, a tehnicii și a garanțiilor alocate contractului naște cheltuieli în sarcina prestatorului, cheltuieli care pot deveni excesiv de oneroase. 19) - să elimine art.17.16 lit. b), respectiv prevederea potrivit căreia prestatorul își asumă riscul întârzierilor generate de acțiunile instituțiilor statului. Acestea se află în afara sferei controlului prestatorului, care nu poate fi ținut răspunzător pentru acțiunile/inacțiunile lor. 20) - să modifice art. 17.8. Contestatorul solicită ca aplicarea procentului penalităților stipulate la art. 17.8 să se facă, conform uzanțelor, la valoarea obligațiilor pentru care termenul de executare a fost depășit. Raportarea actuală la valoarea contractului este excesivă, cu atât mai mult cu cât pentru 20% din valoare, prestarea de servicii este incertă, depinzând de existenta sau de data introducerii de acțiuni în instanță de către persoanele expropriate. 21) - să modifice art. 17.9. Art. 17.9 impune prezenta avocaților prestatorului la fiecare termen de judecată, în fiecare litigiu rezultat din procedura de expropriere. Aceasta în condițiile în care, conform prevederilor Codului de Procedură Civilă, apărările pot fi depuse la dosar, iar ședințele de judecata se pot desfășura și în lipsa părților. Ținând cont de prețul contractului și de procentul de 20% din acesta alocat pentru activități de reprezentare în fata instanțelor de judecată, precum și de faptul că un singur ciclu procesual în materia litigiilor referitoare la expropriere implică un număr de cel puțin 10 ședințe de judecată, solicitarea din contract și din documentația de atribuire este excesiv de oneroasă pentru prestator. Numărul de ore de muncă necesar pentru asigurarea prezentei fizice la toate termenele de judecată, în toate ciclurile procesuale generează costuri ce exced cu mult valoarea maximală a onorariului propus de autoritatea contractantă. Contestatorul solicită obligarea autorității la modificarea documentației în sensul în care prezenta fizică a avocaților în fața instanței să nu fie considerată 20

obligatorie, în condițiile în care apărările pot fi efectuate și în lipsă, fără a exclude înfățișările în cazurile în care prestatorul consideră că prezența avocatului în sala de judecată este imperios necesară pentru apărarea intereselor autorității contractante. Contestatorul solicită de asemenea limitarea răspunderii la prejudiciul direct și nemijlocit cauzat autorității contractante prin faptul neparticipării avocaților prestatorului la termene. În prezent, plata daunelor nu este condiționată de existenta prejudiciului încercat de către autoritate (200/lei/termen neprezentare), or, după cum bine se știe, orice despăgubire presupune incidența unui prejudiciu. 22) - să modifice art. 17.10. Art. 17.10 este formulat în mod general și din interpretarea acestuia prestatorul poate ajunge să fie ținut răspunzător fără a fi culpabil în vreun fel. Nu este definită noțiunea de „......... întocmită necorespunzător”. Nu se definește conținutul exact al documentației în accepțiunea acestui articol și nici ce înseamnă întocmire necorespunzătoare. Prestatorul poate fi ținut răspunzător doar pentru faptele sale, care constau în prelucrarea informațiilor primite de la autoritățile/instituțiile statului, pentru efectuarea de măsurători topografice și pentru realizarea rapoartelor de evaluare. Menținerea corectă și la zi a evidențelor funciare nu este sarcina prestatorului. Erorile generate de evidența incompletă sau incorectă nu pot cădea în sarcina prestatorului. Mai mult, lucrările cadastrale sunt verificate și recepționate de OCPI competente, conform evidențelor deținute de acestea la data recepției. Rapoartele de evaluare sunt rezultatul activității unui expert autorizat, care își desfășoară activitatea conform regulilor și reglementărilor profesiei, iar valorile rezultate nu sunt și nu pot fi identice în situația în care se realizează evaluări diferite de către experți diferiți. Ținând cont de aceste considerente și de cuantumul sancțiunilor impuse, contestatorul solicită obligarea autorității contractante la modificarea articolului în sensul definirii clare și exhaustive a cazurilor în care se poate cere angajarea răspunderii prestatorului și limitarea acesteia la situațiile în care culpa îi aparține în exclusivitate și derivă din prelucrarea defectuoasă a informațiilor primite de la autoritatea contractantă sau de la terți. Contestatorul solicită de asemenea limitarea răspunderii la prejudiciul direct și nemijlocit cauzat în dosare privind exproprierea în care prestatorul a fost parte sau în care avocații acestuia au reprezentat interesele autorității contractante. 23) - să elimine lit. b) din art. 17........... Sancțiunea rezilierii contractului și aplicarea de penalității în cuantum de mai mult de 50% din valoarea acestuia este mai mult decât suficientă pentru a acoperi prejudiciile suferite de autoritatea contractantă. Finalizarea serviciilor pe cheltuiala prestatorului, fără limitarea valorii acestei cheltuieli, reprezintă o veritabilă situație de îmbogățire fără justă cauză pentru autoritatea contractantă. Scopul penalităților, potrivit sistemului de drept român, 21

este acela de acoperi prejudiciul și nu de a genera venituri în favoarea părții care le aplică. 24) - să modifice art. 17.12. Contestatorul solicită ca penalitățile de întârziere la plată să fie calculate la aceeași valoare procentuală cu cea aplicată penalităților de întârziere stabilite în sarcina prestatorului. De asemenea, deoarece termenul de plată se calculează prin raportare la termenul în care autoritatea contractantă verifică serviciile prestate, solicită introducerea de penalități de întârziere pentru depășirea termenului de prevăzut pentru verificare, calculate la valoarea serviciilor supuse verificării. 25) - să elimine sau sa reformuleze art. 17.16. Conform formulării actuale, prestatorul suportă riscuri generate de conduita terților asupra cărora nu are niciun instrument de control. Întârzierile cauzate de faptele instituțiilor statului sau a autorităților implicate în procedura de expropriere nu pot reprezenta motiv de angajare a răspunderii prestatorului și nici de reziliere a contractului. Angajarea răspunderii prestatorului pentru conduita unor terți ce acționează autonom și independent de acesta nu este echitabilă, nu poate fi justificată și nu are niciun temei juridic. 26) - articolele 18.1, 18.2., 18.3, 18.4, 18.6 sunt formulate în mod general și pot duce la interpretări divergente în executarea contractului. Pentru acest motiv și ținând cont de faptul că penalitățile/despăgubirile sunt stabilite fără a exista o limită superioară, solicită obligarea autorității contractante, fie la reformularea acestora pentru a se indica expres și limitat situațiile în care despăgubirile generale sunt aplicabile, fie la eliminarea în totalitate a acestor articole. 27) - să elimine litera e) din art. 19.2.1) pentru următoarele considerente. Procedura de expropriere poate da și dă naștere la litigii oricând de la data demarării procedurii, fără limită în timp. Chiar dacă dreptul la acțiune al reclamantului ar fi prescris, acesta poate introduce o acțiune în instanță, iar apărătorul autorității contractante ar trebui să invoce excepția corespunzătoare. Prin urmare contactul devine unul pe perioadă nedeterminată, cu implicațiile ce rezultă de aici referitor la obligațiile prestatorului, costurile menținerii personalului, a garanțiilor și altele asemenea. 28) - să modifice art. 19.3. Art. 19.3 stabilește cazurile în care se poate aplica sancțiunea rezilierii unilaterale a contractului. Ținând cont de gravitatea sancțiunii, situațiile în care aceasta poate fi aplicată se impune a fi enumerate limitativ. Pentru acest motiv solicită obligarea autorității la eliminarea sintagmei „dar nelimitându-se la acestea” din 22

paragraful 1 al articolului, și eliminarea literei a) din același articol. Aceste prevederi sunt generale permit aplicarea sancțiunii pentru orice abatere, chiar minoră de la obligațiile stabilite prin contract. De asemenea, solicită obligarea autorității contractante la modificarea literei m) în sensul că, în situația în care intervine actul normativ modificator, părțile vor conveni asupra modalităților de încetare a contractului. În forma actuală riscul rezilierii, în cazul prestatorului, depinde exclusiv de voința autorității publice. 29) - să completeze art. 19.8 cu un termen clar exprimat în zile pentru certificarea sumelor convenite prestatorului în cazul rezilierii. 30) - să completeze art. 20.1. cu titlu exemplificativ, cu cel puțin o circumstanța imprevizibila ce ar face ca îndeplinirea contractului să devină contrară interesului public. 31) - să elimine art. 20.2. Forma actuală a acestui articol transformă obligațiile autorității contractante în obligații pur potestative. 32) - să modifice art. 23.3 în sensul în care să permită suspendarea acordării serviciilor de către prestator în cazul în care autoritatea contractantă nu își îndeplinește obligațiile de plată scadente în termenul impus de contract. Contestatorul ........., în calitate de posibil ofertant la procedura menționată mai sus, a depus prezenta contestație prin care solicită remedierea documentației de atribuire. Referitor la caietul de sarcini cap. A 2, privind date generale privind obiectivul, contestatorul consideră că autoritatea contractantă a elaborat prezenta ......... în baza variantei finale a studiului de fezabilitate și că numărul estimat de imobile a rezultat din studiul de fezabilitate și din informațiile și planurile ce au stat la baza acestuia. a) Studiul de fezabilitate nu a fost publicat în SEAP astfel încât contestatorul nu înțelege cu claritate și cu acuratețe caracteristicile obiectivului la care se raportează serviciile necesare și nici cum a fost estimat numărul de imobile pentru care urmează a se realiza toate serviciile licitate, prin urmare nu poate face o analiză în cunoștința de cauza a documentației și a implicațiilor. Prin urmare, contestatorul consideră oportună publicarea în SEAP a studiului de fezabilitate și abia după data publicării să curgă termenul în care să poată solicită, eventual, remedieri ale documentației în raport de prevederile studiului de fezabilitate ori, după caz, clarificări. Din caietul de sarcini și din contract nu rezultă că autoritatea contractantă va pune la dispoziția prestatorului documentele și planurile în baza căruia s-a stabilit amplasamentul, limita de expropriere și numărul estimat de imobile. Pentru aceste motive, contestatorul solicită obligarea autorității contractante să completeze prevederile art. 5.4. din contract cu obligația autorității de a pune la dispoziție în copie toate documentele, planurile de situație, de amplasament, planurile parcelare și informațiile din care 23

să rezulte amplasamentul, limita de expropriere în format Stereo 1970 și numărul estimat de imobile. Aceste documente și informații fiind necesar fi predate prestatorului înainte de data de începere a prestării serviciilor ce va fi notificată de către beneficiar, dispozițiile art. 3.4. urmând să fie, corelate. De asemenea, în cazul în care autoritatea contractantă nu va decide să publice studiul de fezabilitate în SEAP, contestatorul solicită obligarea autorității să includă în art. 5.4. și 3.4. din contract obligația beneficiarului de a preda prestatorului și studiul de fezabilitate înainte de data de începere a prestării serviciilor ce va fi notificată de către beneficiar. Contestatorul solicită includerea în contract a unui articol din care să rezulte expres ca în situația în care, pe parcursul derulării contractului, va fi modificat studiul de fezabilitate, proiectul tehnic etc., noile studii, proiecte, planuri și documentele vor fi comunicate prestatorului în cel mai scurt timp, urmând ca pârțile să stabilească, după caz, modificările subsecvente și necesare ale contractului. 2. Referitor la contract, conform art. 4.2.1. III din contract se menționează „Serviciile juridice prevăzute la punctul B.4.2 în caietul de sarcini nu vor depăși 20% din prețul unitar pentru fiecare imobil multiplicat cu numărul de imobile pentru care au fost realizate serviciile de la punctul B4.2 din caietul de sarcini”. Aceleași prevederi se regăsesc și la Cap D pct. 3 din caietul de sarcini. Serviciile efective ce urmează a fi desfășurate pentru a se atinge scopul urmărit de autoritatea contractantă se pot defini doar la nivel generic, pe categorii de activități, prin contractul de servicii pentru că, în realitate, imobilele afectate de coridorul de expropriere pot fi în situații complet diferite din punct de vedere tehnic, juridic sau de evaluare, de la existența completă sau inexistența planurilor parcelare, de la situații juridice precise la majoritatea imobilelor până la situații în care majoritatea titularilor nu pot fi identificați/ sunt decedați/se suprapun titlurile deținute etc, de la inexistența unor construcții afectate până la existența unei multitudini de construcții afectate ce se impun a fi evaluate, astfel încât toate activitățile efective ce vor fi desfășurate în raport de normele de drept material aplicabile fiecărei specializări și ale legislației specifice exproprierilor, volumul de activități și complexitatea lor, pot să impună, în mod efectiv și real, implicarea într-o măsura mai mare sau mai mică a diferitelor categorii de specialiști în realizarea lor. Din acest motiv, restrângerea a priori a cuantumului onorariului, doar cu privire la avocați, deci pentru una singură dintre specialitățile 24

implicate, fără nicio motivare și fără legătură cu volumul sau complexitatea activităților ce vor fi necesare în mod efectiv și real, apare ca fiind nefundamentată, discriminatorie și o ingerință nejustificată în drepturile operatorilor privați, îngrădind dreptul operatorilor de a se asocia și de a dispune liber de modul de repartizare a sarcinilor corelat cu onorariul fiecărei categorii de specialiști implicați. Pe de altă parte, având în vedere împrejurarea că, autoritatea contractantă a prevăzut nenumărate motive pentru care poate decide în orice moment suspendarea/încetarea contractului, asumarea drepturilor și obligațiilor, riscul contractului este firesc să fie suportat în mod permanent și efectiv, în mod proporțional, de toți asociații prestatorului, întrucât răspunderea contractuală este solidară. În art. 17.9 din contract și în art. B.8 pct. 2 din caietul de sarcini se prevede: „Prestatorul are obligația de a se prezenta în instanță la toate termenele de judecată și de a reprezenta și susține interesele beneficiarului în fata instanței. în cazul în care prestatorul nu-și îndeplinește aceasta obligație, acesta se obligă să plătească beneficiarului penalități în cuantum de 200 lei pentru fiecare termen la care nu se prezintă sau nu reprezintă și/sau susține interesele beneficiarului”. Având în vedere împrejurarea că în procedura contencioasă instanța poate să constate lipsa de procedură/lipsa raportului de expertiză etc. - împrejurări independente de orice acțiune sau inacțiune a prestatorului - pentru astfel de situații, deci în absența culpei, nu există răspundere, deci nici temei pentru perceperea penalității de 200 lei. Prin urmare contestatorul solicită ca această penalitate să nu se aplice pentru termenele la care există motive obiective, independente de avocat, pentru amânarea cauzei, deci pentru care nu este absolut necesara prezenta fizică a avocatului. 3. în Cap. E, personal de specialitate lit. d) din caietul de sarcini se menționează faptul că autoritatea contractantă consideră necesar ca pentru activitatea de lucru în comisii prestatorul să aibă câte 2 avocați definitivi pentru fiecare UAT, iar în total echipa prestatorului să aibă minim 8 avocați. În fișa de date la capitolul criterii de atribuire se prevede că punctajul pentru avocați este pentru două categorii de experiență: - avocat 1: participarea în cadrul a minim 6 comisii constituite în baza Legii nr. 255/2010 pentru obținerea unui punctaj maxim - avocat 2: experiență în reprezentare clienți în instanțe în litigii referitoare la dreptul de proprietate/alte drepturi reale. Dar cerințele din caietul de sarcini nu sunt coroborate cu exigentele din fișa de date și nici cu nevoile reale ale beneficiarului. Contestatorul consideră că în locul unei cerințe disproporționate ca avocatul nr. 1 să fi participat la mai mult de 6 comisii fără însă a se 25

menționa nicio cerință pentru restul avocaților ce vor face parte și din celelalte comisii, mai adecvată ar fi fost cerința ca pentru fiecare comisie constituită la nivel de UAT fiecare dintre cei doi avocați să aibă experiența necesara lucrărilor în comisie, astfel încât: - avocatul 1 să fi participat la minim o comisie constituită în baza legii nr. 255/2010, iar - avocatul 2 să fi reprezentat clienți în spete referitoare la dreptul de proprietate/alte drepturi reale. Aceasta deoarece experiența unui singur avocat, chiar dacă pentru un număr mare de comisii, nu poate fi elocventă pentru fiecare dintre comisiile ce vor fi constituite în funcție de numărul de UAT. Orice cerință trebuie să fie proporțională cu activitatea pe care în mod real o poate îndeplini o persoană. Așa cum este în prezent prevăzut în ........., se ajunge la situația în care un singur avocat nu poate suplini lipsa de experiența a celorlalți și nici nu poate să fie parte deodată la toate comisiile. Cerința privind experiența profesională este vădit disproporționată, motiv pentru care contestatorul solicită ......... în sensul propus mai sus, invocând art. 172 din Legea nr. 98/2016 și art. 189 din Normele de aplicare ale Legii nr. 98/2016. Pentru aceste motive, contestatorul solicită .......... Prin adresa nr. 1...................Consiliul solicită autorității contractante transmiterea dosarului achiziției respectiv dovada respectării prevederilor art. 16 alin. (2) și art. 6 alin. (4) din Legea nr. 101/2016 iar, în situația în care a adoptat vreo măsură de remediere după primirea contestației transmiterea dovezii respectării prevederile art. 9 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Autoritatea contractantă răspunde solicitării și, prin adresa nr. 630/08.01.........., înregistrată la CNSC cu nr. 639/08.01.......... transmite documentele solicitate. Prin adresa 6238/30.01.........., înregistrată la CNSC sub nr. 2755/19.01.........., autoritatea contractantă solicită o prelungire a termenului de transmitere a punctului de vedere privind fondul celor trei contestații și, implicit, de soluționare a contestației, îndeplinindu-se condițiile prevăzute la art. 24 alin. (2) din Legea nr. 101/2016. Prin adresa nr. 6238/30.01.........., înregistrată la CNSC sub nr. 4009/30.01.........., autoritatea contractantă transmite punctul de vedere privind contestația depusă de .......... 26

Raportat la această contestație, autoritatea contractantă menționează că operatorul ......... prin adresa nr. 1331/18.12.......... a formulat notificare prealabila prin care a solicitat: - remedierea încălcărilor legislației privind achizițiile publice prin: - înlăturarea cerinței de participare nr. 1 din cadrul cap. III.2.3.a); - modificarea cerinței de participare nr. 2 din cadrul cap. III.2.3.a); - modificarea criteriilor de atribuire nr. 3-7 din cadrul cap. IV.2.1); - înlăturarea criteriului de atribuire nr. 8 din cadrul cap. IV.2.1); - refacerea anunțului de participare și a documentației de atribuire aferentă ținând cont de aceste principii menționate de Legea nr. 98/2016 și valabile pentru orice tip de procedura de achiziție publică, inclusiv pentru procedura simplificată proprie. Având în vedere că autoritatea contractantă, nu a transmis un răspuns la această notificare, prin adresa nr. ........./........., înregistrată la autoritate cu nr. 92/17/........., contestatorul a formulat contestație la CNSC prin care solicită: a) .........; b) în subsidiar, remedierea procedurii de atribuire și prelungirea termenului de pregătire și de depunere a ofertelor; c) obligarea autorității contractante la plata tuturor cheltuielilor de judecată suportate. Autoritatea contractantă subliniază caracterul contradictoriu al primelor două capete de cerere din cuprinsul contestației, determinat de faptul de o eventuala decizie de anulare a documentației de atribuire ar conduce, implicit, la a anularea procedurii de atribuire a contractului din referință, situație în care nicio altă măsură de remediere precum „remedierea procedurii de atribuire și prelungirea termenului de pregătire și de depunere a ofertelor” nu ar mai fi posibila. Autoritatea contractantă subliniază și lipsa de consecvență cu privire la masurile de remediere solicitate prin notificarea prealabila (înlăturarea și/sau modificarea unor criterii de calificare și a unor factori de evaluare) și cele solicitate prin contestație (anularea în integralitate a documentației de atribuire). Pe fondul contestației, autoritatea contractantă menționează următoarele: a) - cu privire la cerința nr. 1 din cadrul capitolului III.2.3.a) - condiții de participare (paginile 4-6 din contestație): Potrivit cap. III.2.3.a) - capacitatea tehnic și/sau profesională - cerința nr. 1 din fișa de date a achiziției; „Ofertantul va prezenta lista principalelor servicii prestate în ultimii 3 ani*), din care să rezulte că ofertantul a realizat documentații cadastrale aferente procesului de expropriere derulat în conformitate cu prevederile Legii nr. 255/2010, cu modificările și completările ulterioare, pentru infrastructura de transport, pentru un număr minim de 350 imobile. 27

*) ultimii 3 ani se raportează la termenul limită de depunere a ofertelor, cu aplicarea corespunzătoare a Instrucțiunii ANAP nr. 2/......... (art. 13). Se vor lua în considerare numai documentațiile cadastrale depuse și înregistrate la OCPI”. Contestatorul aduce critici cerinței nr. 1 din cadrul capitolului III.2.3.a) referitoare la experiența ofertantului în întocmirea documentațiilor cadastrale aferente procesului de expropriere derulat în conformitate cu prevederile Legii nr. 255/2010, pentru un număr minim de 350 de imobile (și nu 250 așa cum se precizează în mod eronat în contestație). În contradicție cu susținerile contestatorului, autoritatea contractantă nu consideră cerința ca fiind una excesivă și restrictivă, în condițiile în care orice cerință de participare este de natură să contureze condițiile în care operatorii economici participa la procedura, raportat la natura contractului și la nevoile autorității contractante. Această cerință de experiență similară a fost stabilită în conformitate cu prevederile art. 178 alin. (1)-(2) și art. 179 lit. b) din Legea nr. 98/2016. Având în vedere aceste prevederi legale aplicabile, autoritatea contractantă constată caracterul nefondat al argumentelor invocate de contestator, și anume că „Experiența operatorilor economici poate fi analizată în cadrul procedurii de achiziție publică în funcție de criterii obiective, cum ar fi vechimea în profesie, cifra de afaceri sau competența profesională”, ținând cont de faptul că însuși legiuitorul a considerat că unul dintre cele mai relevante cerințe pentru determinarea capacitații tehnice este chiar experiență similară anterioara a operatorului economic. În speță, cerința referitoare la experiența ofertantului în întocmirea de documentații cadastrale specifice procedurii de expropriere provine din experiența autorității contractante în derularea contractelor similare pentru diversele obiective de investiții, fiind observată o tendință a prestatorilor de servicii cărora nu le-au fost impuse astfel de criterii de calificare de a întâmpina mai frecvent greutăți în îndeplinirea obligațiilor contractuale, sau chiar de a nu finaliza cu succes contractele semnate. În ceea ce privește solicitarea ca documentațiile cadastrale să fie aferente procesului de expropriere derulat în conformitate cu prevederile Legii nr. 255/2010, autoritatea contractantă a avut în vedere că în cadrul procedurii de expropriere, elaborarea documentațiilor cadastrale este în mod expres reglementată la cap. III din Legea nr. 255/2010, aceste 28

servicii fiind supuse unor rigori distincte de cele incidente în cazul elaborării unor documentații cadastrale în scopurile obișnuite prevăzute de Legea nr. 7/1996 - republicată. Astfel, cerința ca ofertantul să fi realizat documentații cadastrale aferente procesului de expropriere derulat în conformitate cu prevederile Legii nr. 255/2010 este atât relevantă, cat și proporțională în raport cu natura și complexitatea contractului, fiind respectate în integralitate dispozițiile art. 31 alin. (1) din HG nr. 395/2016, precum și prevederile Instrucțiunii ANAP nr. 2/.......... Autoritatea contractantă nu a restricționat participarea la licitație a acelor operatori economici care au desfășurat activități similare, doar pentru alte categorii de drum decât cel pentru care se realizează prezentele servicii, respectiv drum expres. Astfel, concluzia contestatarului că autoritatea contractantă a solicitat o experiență identică și nu similară este infirmată de însuși domeniul de aplicare al Legii nr. 255/2010. Autoritatea contractantă menționează că numărul minim de imobile pentru care ofertantul trebuie să demonstreze ca a realizat documentații cadastrale în condițiile solicitate prin criteriu, reprezintă aproximativ 7 % din numărul total al imobilelor estimate a fi expropriate în cadrul contractului ce face obiectul prezentei achiziții. Având în vedere cele expuse, rezultă cu claritate faptul că experiența similară anterioară solicitată pentru demonstrarea capacitații tehnice a ofertantului nu este de natură a îngrădi accesul la procedură operatorilor economici, ci este absolut necesară pentru a demonstra că viitorul prestator deține competentele tehnice necesare îndeplinirii obligațiilor în parametrii cantitativi și calitativi prevăzuți prin contract. Aprecierile contestatarului potrivit cărora „cerința nu reprezintă un factor obiectiv pentru determinarea celui mai bun raport calitate-preț limitând accesul la procedura al unor operatori economici cu suficientă experiență pentru a duce la îndeplinire obiectul contractului” demonstrează faptul că ......... face o gravă confuzie intre cerința minimă de experiență similară și experiența deținută de «expertul autorizat cadastru din cadrul ofertantului, care, potrivit secțiunii III.2.1b) referitoare la capacitatea de exercitare a profesiei, trebuie sa fie autorizat în Clasa I de autorizare - pentru categoria de lucrări „D”». Cu privire la aceasta afirmație, sunt de clarificat următoarele aspecte: a) La secțiunea III.2.1b) din fișa de date a achiziției, astfel cum a fost revizuită în data de 04.01.......... prin documentul „Modificări și completări DA - capacitatea de exercitare a activității profesionale” și prin anunțul de tip erata nr. 118499/04.01.........., autoritatea contractantă a definit cerințele minime de calificare privind capacitatea de exercitare a activității profesionale, precizând explicit că „ofertantul unic/ofertantul asociat trebuie să fie autorizat în „clasa de autorizare I”, în conformitate cu Regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 107/ 2010 al 29

Directorului General al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară”. Așadar, această cerință nu se refera la un „expert autorizat cadastru din cadrul ofertantului” așa cum susține contestatorul, ci la un operator economic care desfășoară activități specifice de cadastru, pentru care condițiile de atestare, potrivit anexei nr. 8 la Regulamentul privind autorizarea sau recunoașterea autorizării persoanelor fizice și juridice române, ale unui alt stat membru al Uniunii Europene sau ale unui stat care aparține Spațiului Economic European în vederea realizării și verificării lucrărilor de specialitate în domeniul cadastrului, al geodeziei și al cartografiei pe teritoriul României aprobat prin Ordinul nr. 107/ 2010 al Directorului General al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, nu prevede îndeplinirea unor cerințe de experiență specifică anterioara sau de vechime, ci doar îndeplinirea unor cerințe privind experți calificați și dotări specifice. Autoritatea contractantă, prin raportare la complexitatea și natura contractului, consideră că demonstrarea faptului că ofertantul/ofertantul asociat deține capacitatea de exercitare a activităților de cadastru în condițiile legii nu poate fi reținuta, totodată, ca o dovada suficientă a capacitații sale tehnice și nici a experienței sale anterioare. b) Referitor la expertul autorizat cadastru (autorizat ANCPI categoria D), acesta reprezintă unul dintre cei minim 4 experți autorizați cadastru - categoria „D” solicitați de autoritatea contractantă prin caietul de sarcini și care trebuie să fie în mod obligatoriu asigurați de ofertant ca o condiție de conformitate a propunerii tehnice. Totodată, cei patru experți autorizați cadastru (autorizat ANCPI categoria „D”) reprezintă și factori de evaluare, fiecare dintre aceștia fiind punctați după cum urmează: „Experiența deținută în realizarea de documentații cadastrale aferente procesului de expropriere derulat în conformitate cu prevederile Legii nr. 255/2010, cu modificările și completările ulterioare, pentru infrastructura de transport se va puncta astfel: - minim 10 documentata cadastrale: 1,25 puncte - între .........-20 documentata cadastrale: 2,5 puncte - între 21-30 documentații cadastrale: 3,75 puncte - mai mult de 30 documentații cadastrale: 5 puncte”. Autoritatea contractantă consideră că rezultă astfel cu claritate că expertul autorizat cadastru (autorizat ANCPI categoria „D”) este unul dintre membrii personalului de specialitate al prestatorului, așadar o persoană fizică și nu una juridica, și nicidecum ofertantul (operatorul 30

economic) care trebuie să demonstreze experiența similară anterioară potrivit cerinței 1 din secțiunea III.2.3.a) Capacitatea tehnica și/sau 4 profesionala a Fisei de date a achiziției. Condițiile de autorizare pentru experții autorizați cadastru - categoria „D” respectiv vechimea minim de 7 ani în domeniul geodeziei/ cadastrului/ topografiei/ cartografiei/ topografiei miniere, nu reprezintă o dovadă a capacitații tehnice și a experienței similare a ofertantului. Mai mult decât atât, asigurarea unor experți autorizați cadastru - categoria „D” reprezintă o cerință minima a caietului de sarcini care nu se suprapune cu demonstrarea cerinței minime de calificare privind experiența anterioară a ofertantului în realizarea de documentații cadastrale de tipul și în numărul solicitat. Autoritatea contractantă consideră, că pentru motivele prezentate la lit. a) și b) de mai sus, argumentul dezvoltat la pagina 5, paragrafele 8-......... din contestație, nu poate fi luat în considerare, întrucât este neîntemeiat și nefondat, contestatorul ignorând în mod flagrant prevederile documentației de atribuire și legislația aplicabilă în domeniul cadastrului. Cu privire la cerința nr. 1 de capacitate tehnică, autoritatea contractantă menționează că documentațiile cadastrale necesare procedurii de expropriere trebuie să respecte anumite prevederi impuse de legislația specială, respectiv Legea nr. 255/2010, HG nr. 53/2011 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 255/2010, iar practica oficiilor din Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară la recepționarea și avizarea acestora este extrem de diversă, experiența solicitată fiind un criteriu relevant și de natură să asigure șanse mai bune ale ofertantului care îl îndeplinește, de a duce la bun sfârșit contractul. Punerea la dispoziția constructorului a terenului liber de orice sarcini reprezintă o condiție esențială în procesul de construire a autostrăzilor/ drumurilor naționale, aceste obiective fiind finanțate din fonduri europene nerambursabile. Orice întârziere a acestui demers, generată de lipsa de experiența în întocmirea documentațiilor cadastrale specifice procedurii de expropriere, are ca rezultat direct costuri suplimentare semnificative suportate de la bugetul de stat. Prin urmare, motivele înlăturării cerinței nr. 1 din cadrul cap. III 2.3.a) din fișa de date a achiziției invocate de contestator sunt lipsite de relevanță pentru speță de fața supusă judecații, iar pe cale de consecință solicită respingerea ca nefondată și neîntemeiată a acestui capăt de cerere. B. Cu privire la cerința nr. 2 din cadrul capitolului III.2.3.a) - condiții de participare (paginile 6-7 din contestație), autoritatea contractantă menționează că, potrivit Cap. III.2.3.a) - capacitatea tehnică și/sau profesională, cerința nr. 2 din fișa de date a achiziției, 31

„Ofertantul va prezenta o declarație cu privire la numărul mediu anual de personal pentru ultimul an*, din care să reiasă un număr de minim 15 persoane, * ultimul an se raportează la termenul limită de depunere a ofertelor”. Contestatorul ......... reclamă faptul că cerința nr. 2 privind îndeplinirea capacitații tehnice și/sau profesionale referitoare la numărul mediu de personal pentru ultimul an de minim 15 persoane nu a fost justificată, solicitând modificarea cerinței în sensul stabilirii numărului de personal în funcție de toate persoanele care au relații contractuale de colaborare/conlucrare cu societatea de avocatura. Aceasta cerință a fost stabilita de autoritatea contractantă în conformitate cu prevederile art. 179 lit. i) din Legea nr. 98/2016. Prezentarea numărului mediu anual de personal din ultimul an reprezintă un indicator al capacității de lucru a ofertanților în ceea ce privește mobilizarea și capacitatea de coordonare a personalului de specialitate în cadrul contractelor realizate în trecut, cerința respectând întrutotul prevederile legale anterior enunțate. Această cerință prezintă relevanță pentru determinarea capacitații tehnice și/sau profesionale a ofertantului în sensul că autoritatea contractantă va obține o imagine clară în ceea ce privește fluxul de personal relevant utilizat de ofertant pentru activitățile specifice, determinant cu privire la capacitatea acestuia de a asigura, inclusiv pentru prezentul contract, un număr cât mai mare de personal propriu, evitându-se astfel întârzierile în prestarea serviciilor generate de perioada necesară desfășurării formalităților de recrutare/ angajare/ calificare a personalului sau obținerea autorizărilor necesare acestora pentru prestarea serviciilor. La determinarea numărului minim de personal, autoritatea contractantă a avut în vedere faptul că obiectivul de investiții străbate 14 UAT-uri și este necesară exproprierea unui număr estimat de 4.900 de imobile. Numai pentru a fi posibilă constituirea simultană de comisii de verificare a dreptului de proprietate la nivelul tuturor UAT-urilor ar fi necesar un număr de 28 persoane cu pregătire juridică, pentru a nu menționa restul serviciilor de cadastru și evaluare care necesită personal de specialitate, autorizat în conformitate cu cerințele specificate în caietul de sarcini. Autoritatea contractantă susține că prevederile fișei de date a achiziției sunt extrem de clare în ceea ce privește modalitatea de îndeplinire a cerinței. 32

Astfel, este evident că personalul la care se face referire este cel care rezultă din documentele privind organizarea și funcționarea societății, astfel cum se precizează în fisa de date a achiziției. Pentru îndeplinirea cerinței, mai mulți operatori economici se pot asocia și, totodată, ofertantul poate beneficia de susținere din partea unui terț, în situația în care acesta nu deține resursele necesare îndeplinirii criteriului. Autoritatea contractantă menționează că nu poate elabora cerințe de calificare luând în considerare situația particulară a societăților de avocatură, caz în care nu ar mai fi asigurat tratamentul egal, și nici nu poate anticipa toate formele de colaborare între un angajator și personalul de care acesta dispune sau pe care îl utilizează în desfășurarea activităților specifice. Prin urmare, motivele de modificare a cerinței nr. 2 din cadrul cap. III 2.3.a) din fisa de date a achiziției invocate de contestator sunt lipsite de relevanță pentru speță de față supusă judecații, iar pe cale de consecință autoritatea contractantă solicită respingerea ca nefondată și neîntemeiată a acestui capăt de cerere. C. Cu privire la criteriile nr. 3 - 5 din cadrul capitolului IV.2.1) - criterii de atribuire (pagina 7 din contestație), contestatorul reiterează criticile detaliate la punctul A (pag. 4 -6) din contestație, de această dată aduse criteriilor de atribuire nr. 3-5 din cadrul cap. IV. 2.1) din fișa de date referitoare la experiența deținută de experții autorizați cadastru în realizarea de documentații cadastrale aferente procesului de expropriere pentru infrastructura de transport și solicită eliminarea din conținutul cerințelor a sintagmei „în realizarea de documentata cadastrale aferente procesului de expropriere derulat în conformitate cu prevederile Legii nr. 255/2010, cu modificările și completările ulterioare, pentru infrastructura de transport”. Totodată, contestatorul apreciază că experiența necesară obținerii autorizării ANCPI specifice categoriei „D” este acoperitoare, iar cerințele suplimentare sunt irelevante și de natură să limiteze accesul la procedură al operatorilor economici. Autoritatea contractantă menționează că în cadrul fișei de date a achiziției a definit factori de evaluare pentru toți cei patru experți autorizați cadastru - categoria „D”, astfel încât referința corectă este la criteriile 3-6 din Capitolul IV.2.1), și nu 3-5 așa cum se menționează în contestație. La elaborarea factorilor de evaluare, autoritatea contractantă a avut în vedere prevederile art. 187 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 98/2016, precum și ale art. 32 alin. (3) din HG nr. 395/2016. Având în vedere faptul că factorii de evaluare includ aspecte calitative și vizează experiența personalului relevant desemnat pentru realizarea contractului, deoarece personalul în speță are un impact semnificativ asupra nivelului calitativ de prestare a serviciilor, acordarea 33

punctajului pentru experții autorizați cadastru pentru deținerea unei experiențe profesionale în realizarea de documentații cadastrale aferente procesului de expropriere derulat în conformitate cu Legea nr. 255/2010 reprezintă un avantaj pentru autoritatea contractantă deoarece va motiva ofertanții să propună personal cu o experiență cât mai vastă, familiarizați cu reglementările specifice domeniului, cu riscurile asociate activității, precum și cu secvențialitatea activităților și punctele critice ale unui contract de acest gen, ținând cont și de angrenajul instituțional complex care condiționează desfășurarea serviciilor prestate de acesta. Punctarea experienței în activități similare derulate anterior, așa cum sunt acestea descrise în factorul de evaluare, reprezintă un avantaj pentru autoritatea contractantă deoarece permite crearea unui cadru competițional între ofertanți în ceea ce privește experiența similară a persoanelor nominalizate în cadrul propunerilor tehnice, fiind asigurată o concurență reală între operatorii economici. Autoritatea contractantă punctează în cadrul factorilor de evaluare elemente suplimentare față de cerințele obligatorii ale caietului de sarcini. Astfel, în măsura în care deținerea a 4 experți autorizați cadastru-categoria „D” reprezintă o cerința obligatorie de conformitate a propunerii tehnice, demonstrarea unei experiențe specifice în realizarea de documentații cadastrale aferente procesului de expropriere derulat în conformitate cu Legea nr. 255/2010 pentru infrastructura de transport va conduce la obținerea unui punctaj acordat în conformitate cu algoritmul de calcul menționat în fișa de date a achiziției. Autoritatea contractantă precizează că aceste „criterii suplimentare” față de autorizarea categoria „D” sunt extrem de relevante raportat la obiectul contractului, exproprierea pentru cauza de utilitate publică fiind reglementată prin Legea nr. 255/2010, iar experiența întocmirii documentațiilor cadastrale necesare procedurii de expropriere este un avantaj evident de care trebuie să se tina cont la departajarea ofertanților, în vederea maximizării șanselor de a finaliza cu succes contractul de prestări servicii. Potrivit Anexei nr. 1, condiții minime de autorizare pentru persoane fizice din Regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 107/ 2010 al Directorului General al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, pentru obținerea autorizării în categoria „D” expertul trebuie să dețină minim 7 ani vechime în specialitate, iar specialitatea este definită astfel: „Geodezie, cadastru, topografie, cartografie, topografie minieră”. Autoritatea contractantă punctează deținerea unei cât mai vaste experiențe specifice aferentă procesului de expropriere derulat în 34

conformitate cu Legea nr. 255/2010, pentru infrastructura de transport, și avantajele mai sus precizate ce decurg din folosirea unor experți cu calificări și experiență superioare, participarea la licitație nefiind în niciun fel îngrădită, singurul risc fiind obținerea unui punctai mai mic în funcție de modalitatea de a răspunde algoritmului de calcul. Un expert cadastru autorizat categoria „D” nu deține, în mod automat, în virtutea autorizării, experiența în realizarea de documentații cadastrale aferente procesului de expropriere, și nici în domeniul infrastructurii de transport, prin urmare, raportat la specificul acestui contract, punctarea unei experiențe specifice încurajează ofertații să propună în cadrul ofertelor un personal care cunoaște deja legislația specifică aplicabilă, procedurile specifice și mecanismele instituționale implicate în desfășurarea activităților, poate furniza o reală expertiză care se traduce într-o calitate superioară a serviciilor prestate. Prin urmare, în opinia autorității contractante motivele de modificare a criteriilor de atribuire nr. 3-6 din cadrul Cap. IV.2.1) din fișa de date a achiziției invocate de contestator sunt lipsite de relevanță. D. Cu privire la criteriul nr. 6 din cadrul Capitolului IV.2.1), Criterii de atribuire (paginile 7-8 din contestație), contestatorul solicită eliminarea din criteriul nr. 6 - experiența deținută de expertul evaluator UNEAR/ANEVAR din cadrul cap. IV.2.1), din fișa de date a achiziției a sintagmei „în realizarea de rapoarte de evaluare individuală pentru terenuri și/sau construcții necesar a fi expropriate în conformitate cu prevederile Legii 255/2010”, apreciind ca fiind restrictiv criteriul de atribuire. Autoritatea contractantă menționează că factorul de evaluare privind experiența expertului evaluator reprezintă factorul de evaluare nr. 7, iar nu nr. 6 așa cum eronat se consemnează în contestație. La elaborarea factorilor de evaluare, s-au avut în vedere prevederile art. 187 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 98/2016, precum și ale art. 32 alin. (3) din HG nr. 395/2016. Autoritatea contractantă susține că existând un specific pronunțat al procedurii de expropriere se impune necesitatea departajării operatorilor economici în funcție de experiența pe care o au în întocmirea rapoartelor de evaluare, conform Legii speciale nr. 255/2010. Autoritatea contractantă invocă practica în domeniu referitor la greutățile întâmpinate în derularea contractelor încheiate cu diferiți evaluatori, constatându-se existența unei practici neunitare. Introducerea factorului de evaluare referitor la experiența în întocmirea rapoartelor de evaluare specifice procedurii de expropriere crește șansa ca toate dificultățile amintite mai sus să nu apară, ori să fie depășite cu ușurință, fiind un criteriu relevant de departajare între posibilii ofertanți. Prin acest criteriu autoritatea contractantă susține că participarea la licitație nu este în niciun fel îngrădită, riscul fiind doar obținerea unui 35

punctaj mai mic în funcție de modalitatea de a răspunde algoritmului de calcul. Autoritatea contractantă susține că nu există nicio prevedere legală care să susțină afirmațiile contestatarului referitoare la faptul că principiul proporționalității presupune că „autoritatea contractantă ar putea institui condiții de departajare în funcție de vechimea în profesie sau de capacitatea tehnică și profesională” invocând în acest sens Instrucțiunea ANAP nr.1/........., art. 12, lit. a) și mențiunile notei aferente art. 12 din Instrucțiunea ANAP nr. 1/........., pct. (iii). Autoritatea contractantă consideră că factorul de evaluare a fost stabilit cu respectarea tuturor prevederilor legale incidente, fără restricționarea concurenței și cu încurajarea propunerii unui personal a cărui experiență are un impact substanțial și direct asupra obținerii în condiții de calitate a rezultatelor așteptate în cadrul contractului. Prin urmare, motivele de modificare a criteriului de atribuire nr. 7 din cadrul Cap. IV.2.1) din fișa de date a achiziției invocate de contestator sunt lipsite de relevanță. E. Cu privire la criteriul nr. 7 din cadrul capitolului IV.2.1), criterii de atribuire (paginile 8-9 din contestație), contestatorul solicită înlăturarea cerinței nr. 7 - experiența deținută de avocat 1 din cadrul cap. IV.2.1) din fișa de date a achiziției, referitoare la experiența deținută în calitate de avocat definitiv în cadrul comisiilor de verificare a dreptului de proprietate sau a altui drept real, invocându-se faptul că acest criteriu favorizează în mod direct și nejustificat un număr mic de operatori economici. Autoritatea contractantă menționează că factorul de evaluare privind experiența Avocatului 1 reprezintă factorul de evaluare nr. 8, iar nu nr. 7 așa cum eronat se consemnează în contestație. Având în vedere că în cadrul contractului au fost prevăzute și servicii de asigurarea a asistenței și reprezentării juridice pe parcursul procesului de expropriere, avocații solicitați prin caietul de sarcini urmând să desfășoare: - activități specifice în cadrul comisiilor de verificare a dreptului de proprietate sau a altui drept real, organizate în baza art. 15 alin. (8) din HG nr. 53/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local; 36

- activități specifice de reprezentare în instanță a beneficiarului în litigiile generate de procedura de expropriere și/sau transfer a imobilelor afectate de construcția drumului expres; - orice alte activități specifice de asistență tehnică și reprezentare juridică specifice etapelor B1 „Servicii în vederea emiterii și publicării hotărârii Guvernului prevăzută la art. 5 alin. (1) din Legea nr. 255/2010, cu modificările și completările ulterioare”, B3 ”Servicii în vederea realizării documentațiilor cadastrale și a rapoartelor de evaluare a imobilelor expropriate pentru fiecare unitate administrativ- teritorială, și pe fiecare categorie de folosință”, B5 „Servicii în vederea eliberării despăgubirilor consemnate/reconsemnate și plata acestor sume persoanelor care și-au dovedit ulterior exproprierii calitatea de titulari de drepturi reale asupra terenurilor” și B6 „Servicii în vederea transmiterii dreptului de administrare din domeniul public al Statului Român în administrarea C.N.A.I.R. - S.A”, autoritatea contractantă a apreciat că experiența avocaților definitivi este esențială pentru îndeplinirea cu succes a obiectivelor contractului de servicii. Astfel, dintre cei 10 avocați definitivi solicitați prin caietul de sarcini, autoritatea contractantă a acordat punctaj pentru doi dintre aceștia, unul demonstrând o experiență solidă în cadrul comisiilor de verificare a dreptului de proprietate sau a altui drept real, al doilea demonstrând o experiență solidă în reprezentarea în instanțele civile în cadrul unor litigii referitoare la dreptul de proprietate și/sau alte drepturi reale. Logica introducerii acestui criteriu de evaluare derivă din faptul că avocații stagiari, prin prisma experienței în domeniul juridic pot fi supuși anumitor erori, care ar avea potențiale consecințe semnificative, atât sociale, cât și asupra procedurii exproprierii. În fapt, cu ocazia constituirii comisiilor de verificare a dreptului de proprietate sunt efectuate cercetări ale actelor de proprietate, stabilindu- se titularul dreptului real căruia i se cuvin despăgubirile ca urmare a exproprierii imobilelor, spețele fiind din cele mai diverse, în contradicție cu cele susținute de contestator. Astfel, nu orice avocat care își desfășoară activitatea în baza Legii nr. 51/1995 are experiență și cunoștințele necesare să desfășoare activități specifice și să conducă proceduri de strictă reglementare, în conformitate cu legislația exproprierilor. Autoritatea contractantă menționează că susținerea contestatorului referitoare la favorizarea în mod direct și nejustificat a unui număr mic de operatori economici nu este plauzibilă, în condițiile în care acest argument poate fi ușor demontat prin cercetarea tablourilor avocaților definitivi afișate pe site-urile barourilor de avocați din țară, precum și de faptul că au fost realizate numeroase procese de expropriere potrivit Legii nr. 255/2010 care au presupus constituirea unor astfel de comisii 37

de verificare a dreptului de proprietate sau a altui drept real din care au făcut parte, în mod obligatoriu, avocați. Autoritatea contractantă consideră că ......... se află într-o gravă eroare de interpretare a legislației în materia achizițiilor publice atunci când afirmă că factorul de evaluare conduce la „depășirea strictului necesar pentru asigurarea îndeplinirii contractului”, dat fiind că, astfel cum a arătat și la punctul „D” de mai sus, în cadrul factorilor de evaluare se punctează elemente suplimentare față de cerințele minime ale documentației de atribuire, nicidecum strictul necesar pentru îndeplinirea contractului. Prin urmare, motivele de înlăturare a criteriului de atribuire nr. 8 din cadrul Cap. IV.2.1) din fișa de date a achiziției invocate de contestator sunt lipsite de relevantță pentru speța de față supusă judecății. În concluzie, pentru motivele susmenționate, autoritatea contractantă solicită respingerea contestației depuse de ........., considerând neîntemeiate solicitările cuprinse în contestație. Prin adresa nr. 6282/30.01.........., înregistrată la CNSC sub nr. 4048/ 30.01.........., autoritatea contractantă trimite punctul de vedere cu privire la contestația depusă de ........., în procedura menționată mai sus. Cu privire la motivele invocate în contestație la punctul 1, autoritatea contractantă consideră că solicitarea contestatorului privind publicarea studiului de fezabilitate este neîntemeiata și redundantă, având în vedere următoarele considerente: - fișa de date a achiziției conține numărul de imobile, conform volumului de ocupări terenuri aferent studiului de fezabilitate; - serviciile necesar a fi realizate pentru numărul estimat de imobile se regăsesc atât în caietul de sarcini, cât și în cadrul modelului de contract încărcat în SEAP; - orice operator economic diligent putea consulta studiul de fezabilitate atât în SEAP, cât și pe site-ul ..................... la rubrica „achiziții publice”, în cadrul documentației de atribuire aferentă contractului de proiectare și execuție a obiectivului de investiții. Autoritatea contractantă menționează că punerea la dispoziție a studiului de fezabilitate nu prezintă în niciun fel relevanță pentru pregătirea ofertelor, având în vedere că serviciile ce fac obiectul contractului se referă la realizarea de documentații cadastrale și rapoarte de evaluare pentru imobilele afectate de coridorul de expropriere, precum și la asigurarea serviciilor de asistență și reprezentare juridică în 38

vederea dobândirii prin expropriere/transfer a acestor imobile necesare pentru eliberarea amplasamentului în care vor fi realizate lucrările aferente obiectivului de investiții. În cadrul contractului de servicii a fost prevăzută atât posibilitatea prelungirii duratei contractului, cât și posibilitatea majorării prețului contractului ca urmare a suplimentarii numărului de imobile care fac obiectul exproprierii, în acest sens, a se vedea art. ..........1 (4) din contractul de servicii. De asemenea, solicitarea contestatorului privind corelarea documentației de atribuire prin introducerea obligației autorității contractante de a pune la dispoziție în copie toate documentele, planurile de situație, de amplasament, planurile parcelare și informațiile din care să rezulte amplasamentul, limita de expropriere în format Stereo 70 și numărul estimat de imobile este neîntemeiată și redundantă, având în vedere următoarele: - documentația care va fi pusă la dispoziția prestatorului, conform art. 5.4 din modelul de contract include numărul estimat de imobile, conform volumului de ocupări terenuri aferent studiului de fezabilitate. Prestatorul, conform lit. B.1. pct. 2) din caietul de sarcini, are obligația verificării și actualizații listei proprietarilor imobilelor, în vederea predării către beneficiar a documentației necesare emiterii Hotărârii de Guvern de expropriere; - obligația de predare a planurilor parcelare nu este în sarcina autorității contractante, prestatorul urmând să suprapună planul de amplasament cu planurile parcelare obținute de la primarii, în conformitate cu prevederile lit. B 1. pct. 3) din caietul de sarcini. În condițiile în care va rezulta necesitatea modificării studiului de fezabilitatea/proiectului

tehnic,

există

posibilitatea

adiționării contractului, prin ordin de modificare sau act adițional conform art. ..........1 (4) coroborat cu prevederile art. ..........1 (4) din contractul de servicii. Astfel, având în vedere prevederile art. 5.4 din modelul de contract, care prevede că „autoritatea contractantă va pune la dispoziția prestatorului orice informații și/sau documente pe care le deține și care pot fi relevante pentru realizarea contractului”, autoritatea contractantă consideră nejustificată solicitarea operatorului economic de a introduce un articol distinct din care să rezulte în mod expres obligația beneficiarului de a pune la dispoziția prestatorului „noile studii, proiecte, planuri și documente ca urmare a modificării studiului de fezabilitate/proiectului tehnic”. 2. Cu privire la pct. 2 din cadrul contestației, autoritatea contractantă consideră că solicitarea contestatorului privind remedierea „documentației de atribuire în sensul în care drepturile și obligațiile, riscul contractului să fie suportat în mod permanent și efectiv, în mod 39

proporțional, de toți asociații prestatorului (...) este neîntemeiata având în vedere următoarele: Prevederile art. 4.2.1. cap. III din contract asigură tocmai proporționalitatea drepturilor și obligațiilor/riscului contractului, prin raportarea valorii onorariului pentru serviciile juridice prevăzute la lit. B.4.2 din caietul de sarcini la numărul de imobile pentru care acestea au fost prestate efectiv. Toate variabilele enumerate de către contestator, referitoare la specificitatea/volumul/complexitatea activităților, precum și gradul de implicare al diferitelor categorii de specialiști în derularea acestora, a fost luat în calcul de către autoritatea contractantă la stabilirea cotelor de onorariu pentru fiecare dintre sarcini. Cuantumul onorariului cuvenit avocatului pentru sarcinile prevăzute la lit. B.4.2 din caietul de sarcini nu constituie în niciun caz o restrângere a cuantumului onorariului doar pentru această categorie de prestatori, motivul pentru care este stabilit un prag superior în locul unui procent fix fiind generat de imposibilitatea de estimare a numărului de litigii generate de procedura exproprierii. Pe de altă parte, se prezintă ca inechitabilă remunerarea prestatorului prin raportare la numărul total de imobile, neexistând o justificare pentru care acesta să primească onorariul aferent unor servicii neprestate efectiv. Autoritatea contractantă a impus un model de acord de asociere prin documentația de atribuire care reglementează în mod clar relațiile între asociați, aceștia răspunzând atât individual, cât și solidar, de toate responsabilitățile și obligațiile decurgând din sau în legătură cu contractul: „Art. 2.4. Activitatea desfășurată în cadrul asocierii se realizează pe baza principiului independenței comerciale și juridice a fiecărei părți și pe cel al sprijinului reciproc privind obligațiile contractuale asumate în vederea realizării scopului asocierii. Art. 4.3. Părțile vor răspunde individual și solidar în fața beneficiarului în ceea ce privește toate responsabilitățile și obligațiile decurgând din sau în legătură cu contractul. Art. 4.4. Fiecare parte va garanta, va apară și va despăgubi cealaltă parte pentru toate daunele previzibile sau imprevizibile, care ar putea rezulta din sau în legătura cu încălcarea obligațiilor asumate prin contract, de către partea culpabilă. Art. 6.3. Asociații convin să se susțină ori de câte ori va fi nevoie pe tot parcursul realizării contractului, acordându-și sprijin de natură tehnică, managerială sau/și logistică ori de câte ori situația o cere”. 40

Autoritatea contractantă susține ca neîntemeiată solicitarea contestatorului de eliminare a penalității pentru neîndeplinirea obligației de prezentare la termenele de judecată, prevederile art. 17.9 din contract fiind fundamentate prin obligativitatea reprezentării în instanță și a susținerii intereselor autorității contractante, acest demers fiind de natură să îmbunătățească considerabil șansele obținerii unei soluții favorabile. Prezența avocatului la termenele de judecată poate determina instanța să procedeze la judecarea cauzei în loc de a dispune amânarea termenului, în acest mod fiind semnificativ redus timpul procesului, conducând inclusiv la despăgubirea mai rapidă a titularilor drepturilor reale și finalizarea procedurii de expropriere. 3. Cu privire la pct. 3 din cadrul contestației, autoritatea contractantă consideră că solicitarea contestatorului privind modificarea cerinței din fișa de date referitoare la experiența profesională deținută de către avocați este neîntemeiată având în vedere următoarele: - cerințele prevăzute în caietul de sarcini reprezintă o condiție minimă de conformitate, ofertantul care nu poate asigura numărul minim de personal solicitat, urmând a fi respins întrucât nu satisface cerințele minime obligatorii pentru îndeplinirea contractului. - factorii de evaluare cu privire la personal care se regăsesc în fișa de date a achiziției reprezintă elemente suplimentare față de cerințele minime de conformitate și sunt punctați în conformitate cu algoritmul de calcul indicat în documentația de atribuire. Astfel, ofertantul are obligația de a asigura un număr minim de 10 avocați definitivi pentru ca propunerea sa tehnică să satisfacă cerințele autorității contractante. Dacă doi dintre acești avocați au și experiență solicitată în cadrul factorilor de evaluare, propunerea tehnica a ofertantului va obține un punctaj conform algoritmului de calcul care poate departaja oferta sa de alte oferte, însă această experiență specifică nu reprezintă nici o cerință de calificare. Autoritatea contractantă precizează că stabilirea experienței necesare în fișa de date, în vederea obținerii punctajului pentru avocații, a fost făcută cu luarea în considerare a ponderii serviciilor de specialitate raportat la obiectul contractului. Autoritatea contractantă consideră că propunerea contestatorului ca cerință să prevadă pentru avocatul nr. 1 participarea la minim o comisie constituită în baza Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local nu este relevantă în vederea departajării participanților la procedura de achiziție, experiența propusă fiind insuficientă pentru a asigura îndeplinirea cu succes a activităților prevăzute în caietul de sarcini. Autoritatea contractantă reiterează faptul că aspectele punctate în cadrul factorilor de evaluare nu reprezintă cerințe minime de calificare 41

sau de conformitate, riscul fiind de obținere a unui punctai mai mic în funcție de modalitatea de a răspunde algoritmului de calcul, iar scopul fiind acela de a obține avantaje de natură calitativă prin utilizarea unui personal cu calificări și experiență superioare, nu doar de a satisface cerințele minim obligatorii ale autorității contractante. În concluzie, autoritatea contractantă solicită respingerea contestației depusă de ........., considerând neîntemeiate solicitările contestatorului. Prin adresele nr. 661/01.01.......... și nr. 8033/..........02.........., înregistrate la CNSC sub nr. 4428/01.01.......... respectiv nr. 4848/ ..........02.........., autoritatea contractantă depune punctul de vedere cu privire la contestația formulată de .......... Autoritatea contractantă precizează că în situația în care contestatorul ar fi avut neclarități cu privire la prevederile documentației de atribuire, ar fi avut posibilitatea, în conformitate cu dispozițiile art. 160 din Legea nr. 98/2016, să solicite clarificări în acest sens, autoritatea contractantă având obligația să îi răspundă cu respectarea termenelor prevăzute de legislația aplicabilă. În acest context, având în vedere că singura solicitare de clarificare adresată cu privire la documentația de atribuire aparține unui alt operator economic, autoritatea contractantă apreciază că presupusa solicitare de clarificări prin intermediul unei notificări prealabile, ca act premergător al procedurii de contestare, demonstrează o atitudine vădit rău intenționată a contestatorului. Obținerea unor clarificări prin intermediul procedurii de contestare a documentației de atribuire nu răspunde interesului contestatorului de a obține cu celeritate răspunsuri clare la eventualele nelămuriri, astfel încât să poată pregăti o ofertă corectă și competitivă, ci tergiversează în mod nejustificat, chiar blochează, procesul de achiziție, în detrimentul altor operatori economici interesați de participarea la procedură. 1. Referitor la observațiile aduse fișei de date cu privire la cerințele de calificare și la factorii de evaluare (pag. 2-8 din contestație), respectiv punctul 1.1 din contestație, prin care contestatorul reclamă majorarea intervalului de referință pentru îndeplinirea cerinței de la 3 la 5 ani, este de menționat faptul că nu se prezintă, în cuprinsul contestației, nicio justificare pertinentă privind extinderea perioadei de referință. Autoritatea contractantă precizează că aplicabilitatea prevederilor art. 179 lit. b) teza a II-a din Legea nr. 98/2016, reprezintă o situație de excepție, în condițiile limitative care sunt enunțate și în Instrucțiunea ANAP nr. 2/........., la art. 9 alin (4), respectiv „în situația în care la 42

nivelul pieței de profil relevante se înregistrează o cerere mică pentru asemenea servicii și/sau aceasta apare la intervale mari de timp datorită nivelului ridicat al competențelor necesare pentru prestarea serviciilor în cauza și/sau specificitatea acestora, faptului că acestea se încadrează într-un segment de nișă sau implică perioada lungă de timp pentru obținerea rezultatelor prestării serviciilor”. Prevederile art. 2 din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, enumeră lucrările de utilitate publică pentru care este aplicabilă legea specială, precum și instituțiile/autoritățile publice care au calitatea de expropriator. Prin urmare, serviciile de specialitate specifice procedurii exproprierii pot fi achiziționate

de

către

Consiliile

Locale,

Consiliile Județene, ...................., CNCF CFR SA etc, instituții de profil care în ultimii 3 ani au efectuat exproprieri pentru numeroase obiective de investiții și pentru care au fost contractate inclusiv servicii de elaborare documentații cadastrale. Autoritatea contractantă nu a restricționat participarea la licitație a acelor operatori economici care au prestat servicii similare, însă în alte domenii de transport decât cel rutier, respectiv naval, aerian, feroviar, metrou, și nici nu a restricționat participarea la licitație a acelor operatori economici care au desfășurat activități similare, însă pentru alte categorii de drum decât cel pentru care se realizează prezentele servicii, respectiv drum expres. În acest context, autoritatea contractantă nu putea oferi justificări pertinente pentru extinderea termenului de referință de la 3 la 5 ani în cuprinsul strategiei de contractare, având în vedere că nu există niciun indiciu privind o eventuală cerere mică pentru astfel de servicii sau privind raritatea unor astfel de servicii datorată unui nivel ridicat al competențelor pe care prestarea serviciilor l-ar presupune. Termenul de referință de 3 ani este stabilit pentru a dovedi capacitatea tehnică a prestatorului de a procesa documentațiile cadastrale pentru un număr de 350 de imobile cu celeritate și cu respectarea termenelor contractuale. Autoritatea contractantă susține că prin aplicarea acestui criteriu este interesată de servicii prestate privind realizarea unui număr limitat de documentații cadastrale (350 - și nu 250 așa cum se precizează în mod eronat în contestație), pentru care se poate face dovada depunerii și înregistrării la OCPI, ceea ce echivalează cu dovada unei recepții calitative a respectivelor servicii. În situația în care un operator economic nu ar putea îndeplini singur cerința, autoritatea contractantă a prevăzut, în conformitate cu dispozițiile legale aplicabile, atât posibilitatea participării în asociere la licitație, cât și posibilitatea de a beneficia de susținere din partea unui 43

terț, deci cumularea resurselor în vederea demonstrării criteriului de capacitate tehnică. Cu privire la pct. 1.2 din contestație, prin care contestatorul solicită clarificarea sintagmei „......... cadastrală aferentă procesului de expropriere” și, totodată, adoptarea unei măsuri de remediere în sensul acceptării, în vederea îndeplinirii cerinței privind experiența similară, a documentațiilor necesare pentru intabularea coridorului de expropriere, autoritatea contractantă este surprinsă ca o societate de avocatură poate solicita astfel de clarificări și poate avea astfel de nelămuriri, în condițiile în care cap. III, documentații cadastrale din Legea nr. 255/2010 reglementează fără echivoc acest aspect. Autoritatea contractantă nu a cerut ca ofertanții să facă dovada că au prestat servicii pentru definitivarea coridorului de expropriere pentru proiecte de investiții similare (așa cum contestatorul susține în paragraful final al pct. 1.2.2), ci doar să fi realizat documentații cadastrale diferite (individuale) pentru 350 de imobile diferite. Autoritatea contractantă consideră neîntemeiată solicitarea contestatorului referitoare la adoptarea măsurii de remediere prin acceptarea ca mijloc de dovedire a experienței similare a lucrărilor de specialitate de intabulare a coridorului de expropriere, având în vedere faptul că elaborarea unei documentații cadastrale totale pentru un coridor expropriat cu 350 de imobile nu presupune același lucru cu elaborarea de documentații cadastrale individuale pentru 350 de imobile diferite și, pe cale de consecință, o astfel de ......... cadastrală pentru intabularea coridorului expropriat nu va fi reținută pentru îndeplinirea cerinței. Documentația pentru întregul coridor, indiferent de numărul de imobile conținut de acesta, presupune doar o centralizare a informațiilor obținute din documentațiile cadastrale individuale realizate pentru fiecare imobil în parte și care poate fi realizată într-un termen de 30 de zile, realizarea documentației cadastrale pentru fiecare imobil în parte presupune o activitate mult mai complexă și de dificultate sporită, pentru care se alocă mai multe resurse și care se întinde pe o perioadă mai mare de timp. Pentru intabularea culoarului de expropriere prestatorul procesează, cu precădere, informațiile și documentația pusă la dispoziție de către autoritatea contractantă, spre deosebire de întocmirea documentațiilor cadastrale individuale, în cazul căreia prestatorul trebuie să realizeze o serie complexă de demersuri în vederea îndeplinirii condițiilor de avizare. 44

Raportat la gradul de dificultate și la complexitatea operațiunilor pe care le presupune întocmirea celor doua tipuri de documentații, autoritatea contractantă consideră că intabularea culoarelor de expropriere pentru un număr de 350 de imobile, nu este relevantă și nu reflectă experiența prestatorului în acest domeniu. Autoritatea contractantă reiterează faptul că în situația în care ......... ar fi avut în mod real o neclaritate privind modalitatea de îndeplinire a cerinței privind experiența similară, avea posibilitatea de a solicita clarificarea acestor aspecte, nefiind necesară o procedură îndelungată de soluționare a contestației pentru obținerea unui răspuns. Pentru a evita orice posibile ambiguități cu privire la modalitatea de îndeplinire a cerinței nr. 1 privind capacitatea tehnică, autoritatea contractantă menționează că va publica o clarificare, ulterior revenirii la cursul normal al procedurii, prin care va traduce sensul sintagmei „......... cadastrală aferentă procesului de expropriere”, în sensul menționat mai sus, respectiv ......... cadastrală individuală, realizată pentru fiecare dintre cele 350 de imobile în parte. În concluzie, pentru motivele expuse în cele de mai sus, autoritatea contractantă solicită Consiliului să respingă ca nefondat și neîntemeiat capătul de cerere detaliat la punctul 1 al contestației. 2. Referitor la cap. IV.2), criterii de atribuire din fișa de date a achiziției (paginile 4-8 din contestație), autoritatea contractantă susține că ......... face o gravă confuzie între factorii de evaluare utilizați pentru acordarea punctajului privind componența tehnică și cerințele minime obligatorii ale caietului de sarcini, demonstrând totodată o înțelegere deficitară a atribuțiilor personalului de specialitate pentru activitățile de cadastru și a competențelor pe care aceștia trebuie să le dețină astfel încât să poată realiza activitățile specifice în cadrul contractului. Autoritatea contractantă menționează că în cuprinsul caietului de sarcini sunt prezentate cerințele cu privire la personalul de specialitate pentru activitățile de cadastru, precum și factorii de evaluare cu privire la această componentă. Astfel: „Pentru realizarea serviciilor de mai sus, Ofertantul va deține Clasa I de autorizare și va pune la dispoziție un număr de 12 experți autorizați ANCPI, persoane fizice sau juridice, din care minimum 4 categoria D, 4 categoria B și 4 categoria C, pentru care se vor prezenta în cadrul Propunerii tehnice documentele care atestă acreditările/autorizările solicitate". Factori de evaluare: Factorul de evaluare nr. 3, experiența deținută de expertul autorizat cadastru 1 (autorizat ANCPI categoria D) - 5 puncte (5%) „Descriere: Experiența deținută în realizarea de documentații cadastrale aferente procesului de expropriere derulat în conformitate cu 45

prevederile Legii nr. 255/2010, cu modificările și completările ulterioare, pentru infrastructura de transport. Algoritm de calcul: Experiența deținută în realizarea de documentații cadastrale aferente procesului de expropriere derulat în conformitate cu prevederile Legii nr. 255/2010, cu modificările și completările ulterioare, pentru infrastructura de transport se va puncta astfel: minim 10 documentații cadastrale: 1,25 puncte între .........-20 documentații cadastrale: 2,5puncte între 21-30 documentații cadastrale: 3,75 puncte mai mult de 30 documentații cadastrale: 5 puncte Nota 1: În vederea acordării punctajului, ofertanții vor depune Anexa 1 – „Curriculum Vitae” la Formularul nr. 4 și copii ale documentațiilor cadastrale/cererilor de recepție pentru documentații de dezmembrare înregistrate la OCP”. Factorul de evaluare nr. 4: Experiența deținută de expertul autorizat Cadastru 2 (autorizat ANCPI categoria D) - 5 puncte (5%) „Descriere: Experiența deținută în realizarea de documentații cadastrale aferente procesului de expropriere derulat în conformitate cu prevederile Legii nr. 255/2010, cu modificările și completările ulterioare, pentru infrastructura de transport. Algoritm de calcul: Experiența deținută în realizarea de documentații cadastrale aferente procesului de expropriere derulat în conformitate cu prevederile Legii nr. 255/2010, cu modificările și completările ulterioare, pentru infrastructura de transport se va puncta astfel: minim 10 documentații cadastrale: 1,25 puncte între .........-20 documentații cadastrale: 2,5 puncte între 21-30 documentații cadastrale: 3,75 puncte mai mult de 30 documentații cadastrale: 5 puncte Nota 1: În vederea acordării punctajului, ofertanții vor depune anexa 1 – „Curriculum Vitae” la Formularul nr. 4 și copii ale documentațiilor cadastrale/cererilor de recepție pentru documentații de dezmembrare înregistrate la OCPI”. Factorul de evaluare nr. 5: Experiența deținută de expertul autorizat Cadastru 3 (autorizat ANCPI categoria D) - 5 puncte (5%) „Descriere: Experiența deținută în realizarea de documentații cadastrale aferente procesului de expropriere derulat în conformitate cu prevederile Legii nr. 255/2010, cu modificările și completările ulterioare, pentru infrastructura de transport. 46

Algoritm de calcul: Experiență deținută în realizarea de documentații cadastrale aferente procesului de expropriere derulat în conformitate cu prevederile Legii nr. 255/2010, cu modificările și completările ulterioare, pentru infrastructura de transport se va puncta astfel: minim 10 documentații cadastrale: 1,25puncte intre .........-20 documentații cadastrale: 2,5 puncte intre 21-30 documentații cadastrale: 3,75puncte mai mult de 30 documentații cadastrale: 5 puncte Nota 1: În vederea acordării punctajului, ofertanții vor depune anexa 1 – „Curriculum Vitae” la Formularul nr. 4 și copii ale documentațiilor cadastrale/cererilor de recepție pentru documentații de dezmembrare înregistrate la OCPI”. Factorul de evaluare nr. 6: experiență deținută de expertul autorizat cadastru 4 (autorizat ANCPI categoria D) - 5 puncte (5%) „Descriere: experiență deținută în realizarea de documentații cadastrale aferente procesului de expropriere derulat în conformitate cu prevederile Legii nr. 255/2010, cu modificările și completările ulterioare, pentru infrastructura de transport. Algoritm de calcul: experiență deținută în realizarea de documentații cadastrale aferente procesului de expropriere derulat în conformitate cu prevederile Legii nr. 255/2010, cu modificările și completările ulterioare, pentru infrastructura de transport se va puncta astfel: - minim 10 documentata cadastrale: 1,25 puncte - între .........-20 documentata cadastrale: 2,5 puncte - între 21-30 documentata cadastrale: 3,75 puncte - mai mult de 30 documentata cadastrale: 5 puncte Nota 1: În vederea acordării punctajului, ofertanții vor depune anexa 1 – „Curriculum Vitae” la Formularul nr. 4 și copii ale documentațiilor cadastrale/cererilor de recepție pentru documentații de dezmembrare înregistrate la OCPI”. Așadar, pentru conformitatea ofertei în ceea ce privește personalul specific activităților de cadastru, ofertantul trebuie să pună la dispoziție: - minim 4 experți autorizați ANCPI categoria D, - minim 4 experții autorizați ANCPI categoria C, - minim 4 experții autorizați ANCPI categoria B. Dintre aceștia, autoritatea contractantă a punctat în cadrul factorilor de evaluare acei experții care prezintă cea mai mare relevanță pentru desfășurarea activităților de cadastru și au cel mai mare impact calitativ asupra serviciilor prestate, respectiv a punctat experiența specifică a celor 4 experți cadastru, autorizați ANCPI pentru categoria D. În acest context al prevederilor documentației de atribuire, și ținând cont de faptul că este foarte clar faptul că experții sus menționați sunt cerințe minime obligatorii și de conformitate ale caietului de sarcini, 47

respectiv factori de evaluare pentru care ofertanții pot primi punctaj, invocarea de către contestator a prevederilor art. 2 alin. (2) și ale art. 7 alin. (1) din Instrucțiunea ANAP nr. 2/......... este improprie și nu susține argumentele ce se doresc a fi evidențiate, întrucât respectivele prevederi se referă la modalitatea de stabilire a criteriilor de calificare, și nu la modalitatea de stabilire a cerințelor caietului de sarcini sau a factorilor de evaluare. Autoritatea contractantă invocă Instrucțiunea ANAP nr. 1/........., care justifică factorii de evaluare stabiliți, respectiv, art. 12, lit. a), nota aferentă art. 12, pct. (iii). Referitor la afirmația contestatorului potrivit căreia „executarea măsurătorilor și lucrărilor tehnice necesare întocmirii documentațiilor privind exproprierea pentru utilitate publică poate fi realizată de persoane care dețin categoriile de autorizare A, B, D și, prin urmare, impunerea unei singure categorii de autorizare „D”, este restrictivă și, deci, nelegală”, aceasta nu reflectă informațiile din cuprinsul documentației de atribuire. Autoritatea contractantă precizează că prin caietul de sarcini, a solicitat personal de specialitate autorizat atât în categoria „D”, cât și în categoriile „B” și „C”, autoritatea contractantă alegând să puncteze acele categorii de personal care prezintă cea mai mare relevanță pentru derularea activităților și care, prin gradul ridicat de specializare și experiență, pot aduce un spor de calitate serviciilor prestate, în acord cu prevederile legale aplicabile în materia achizițiilor publice. Referitor la observația contestatorului „Or, autoritatea contractantă nu a motivat cerința prezentării categoriei de autorizare „D”, în detrimentul celorlalte 2 (A și B) și nici necesitatea solicitării în raport cu natura și anvergura contractului”, autoritatea contractantă susține că nu înțelege la ce se referă contestatoarea, având în vedere ca prin caietul de sarcini se solicită și asigurarea a 4 experți cadastru autorizați ANCPI pentru categoria „B” și a 4 experți cadastru autorizați ANCPI pentru categoria „C”. Referitor la solicitarea contestatorului referitoare la introducerea clasei „A” în locul clasei „C” de autorizare, respectiv de a fi punctate toate clasele de autorizare, autoritatea consideră că aceasta este neîntemeiat datorită faptului că anumite tipuri de lucrări nu pot fi executate de experți autorizați clasa „A”, respectiv măsurători, întocmirea planurilor de amplasament și delimitare, întocmirea documentațiilor de scoatere din circuitul agricol a terenurilor etc. 1. 48

Autoritatea contractantă menționează că fără autorizații clasa „D” nu era posibilă realizarea obligațiilor privind intabularea culoarului, avizarea documentației de către un verificator autorizat etc. De asemenea, punctarea clasei D este relevanta în contextul în care activitățile desfășurate de către celelalte tipuri de autorizați - măsurători, ridicări topo, sunt inferioare răspunderii verificărilor efectuate de către autorizații clasa „D”. Referitor la opinia contestatorului cu privire la nelegalitatea solicitării din caietul de sarcini ca prestatorii de servicii să dețină categoriile de autorizare antemenționate, autoritatea contractantă susține faptul că acestea sunt strict reglementate în Ordinul nr. 107/2010 emis de ANPCI, subliniind că activitățile de expropriere cuprinse în cadrul caietului de sarcini nu ar putea fi realizate fără deținerea acestora. Referitor la numărul personalului, acesta a fost stabilit prin raportare la volumul de munca pe care îl presupune obiectul contractului, în vederea realizării obligațiilor cu respectarea termenelor prevăzute în caietul de sarcini. Având în vedere argumentele expuse mai sus, autoritatea contractantă consideră criticile aduse la pct. 2.1 al contestației ca fiind neîntemeiate și nefondate, motiv pentru care solicită respingerea acestui capăt de cerere. 2.2. Cu privire la pct. 2.2 din contestație prin care solicită clarificarea sintagmei „raport de evaluare individual pentru terenuri și/sau construcții”, autoritatea contractantă menționează că Legea nr. 255/2010 reglementează fără echivoc aspectele legate de întocmirea rapoartelor de evaluare individuale. Conform factorului de evaluare nr. 7 la care se face referire în contestație, Experiența deținută de expertul evaluator UNEAR/ANEVAR - 5 puncte (5%). „Descriere: Experiența deținută în realizarea de rapoarte de evaluare individuală pentru terenuri și/sau construcții necesar a fi expropriate în conformitate cu prevederile Legii nr. 255/2010, cu modificările și completările ulterioare, aferente infrastructurii de transport. Algoritm de calcul: experiența deținută în realizarea de rapoarte de evaluare individuală pentru terenuri/construcții necesar a fi expropriate în conformitate cu prevederile Legii nr. 255/2010, cu modificările și completările ulterioare, aferente infrastructurii de transport se va puncta astfel: - minim 5 rapoarte de evaluare individuală pentru terenuri: 1 punct - minim 10 rapoarte de evaluare individuală pentru terenuri: 2 puncte 49

- minim 3 rapoarte de evaluare individuală pentru construcții: 1 punct minim 5 rapoarte de evaluare individuală pentru construcții: 2 puncte - minim 10 rapoarte de evaluare individuala pentru construcții: 3 puncte Nota 1: Punctajul total se calculează ca suma între punctajul obținut pentru terenuri și cel obținut pentru construcții. Punctajul maxim care poate fi obținut este de 5 puncte (terenuri 2 puncte + construcții 3 puncte). Nota 2: În vederea acordării punctajului, ofertanții vor depune Anexa 1 – „Curriculum Vitae” la Formularul nr. 4 și copii ale rapoartelor de evaluare individuala”. Așadar, în mod similar cu cerința de elaborare a rapoartelor de evaluare prevăzută în caietul de sarcini pentru prezenta procedură, vor fi reținute pentru acordarea punctajului acele rapoarte de evaluare individuală realizate pentru fiecare imobil în parte (în funcție de categoria de folosință) pentru a putea stabili cuantumul despăgubirilor în baza suprafețelor reale rezultate din documentațiile cadastrale individuale realizate pentru fiecare imobil. Autoritatea contractantă susține că în cazul în care contestatorul avea vreo nelămurire, putea solicita clarificări. 2.3. Cu privire la pct. 23 din contestație prin care contestatorul solicită clarificarea modului de punctare a experienței avocatului 1, autoritatea contractantă a precizat în fișa de date a achiziției, factorul nr 8, experiența deținută de Avocat 1-4 puncte (4%), conform căruia: „Descriere; experiența deținută în calitate de avocat definitiv în cadrul comisiilor de verificare a dreptului de proprietate sau a altui drept real, organizate în baza art. 15 alin. (8) din HG nr. 53/2011 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local. Algoritm de calcul: experiența deținută în calitate de avocat definitiv în cadrul comisiilor de verificare a dreptului de proprietate sau a altui drept real, organizate în baza art. 15 alin. (8) din HG nr. 53/2011 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, se va puncta astfel: - participarea în minim 2 comisii: 1 punct - între 3-4 comisii: 2 puncte 50

- între 5-6 comisii: 3 puncte - mai mult de 6 comisii: 4 puncte Nota 1: în vederea acordării punctajului, ofertanții vor depune anexa 1 – „Curriculum Vitae” la Formularul nr. 4 și copia deciziilor de numire a comisiei de verificare a dreptului de proprietate sau a altui drept real”. Autoritatea contractantă consideră că rezultă cu claritate faptul că va puncta numărul de comisii de verificare a dreptului de proprietate sau a altui drept real în care avocatul a activat, documentul justificativ prin care urmează a se verifica acest aspect fiind decizia de numire în aceste comisii. Factorul de evaluare se refera în mod evident la numărul de comisii în care avocatul a participat și nicidecum la numărul de decizii în care acesta a fost nominalizat. Astfel, în situația în care un avocat este nominalizat, prin aceiași decizie, în cadrul mai multor comisii, în aplicarea algoritmului de calcul pentru acest factor de evaluare, se va lua în considerare numărul comisiilor în care este desemnat prin acea unica decizie, și nu se va considera ca fiind o singură comisie doar pentru ca documentul de nominalizare este unul singur. De asemenea, în situația în care pentru același proiect, avocatul este desemnat în mai multe comisii, toate vor fi luate în considerare, chiar dacă sunt aferente aceluiași obiectiv de investiții. Având în vedere aspectele mai sus menționate, care rezultă în mod clar și fără ambiguități din descrierea factorului de evaluare, autoritatea contractantă consideră că nu se justifică adoptarea niciunei măsuri de remediere, sensul acordat de contestator modalității de acordare a punctajului fiind identic cu cel stabilit de autoritatea contractantă în fișa de date a achiziției. Și în acest caz, autoritatea contractantă susține faptul că în locul contestației se puteau solicita clarificări. În contextul prevederilor documentației de atribuire, și ținând cont de faptul că este foarte clar faptul că avocatul sus menționat este un factor de evaluare pentru care ofertanții pot primi punctaj, invocarea de către contestatoare a prevederilor art. 2 alin. (2) și ale art. 7 alin. (1) din Instrucțiunea ANAP nr. 2/......... este improprie și nu susține argumentele ce se doresc a fi evidențiate, întrucât respectivele prevederi se referă la modalitatea de stabilire a criteriilor de calificare, și nu au aplicabilitate asupra factorilor de evaluare.  Având în vedere argumentele expuse mai sus, autoritatea contractantă consideră criticile aduse la pct. 2.3 al contestației ca fiind neîntemeiate și nefondate. Prin adresa 8033/..........02.........., înregistrată la CNSC sub nr. 4848/ ..........02.........., autoritatea contractantă completează punctul de vedere cu privire la criticile contestatorului, ........., privind caietul de sarcini și condițiile de contract. 51

Referitor la aspectele generale privind caietul de sarcini și contractul de prestări servicii (paginile 8-9 din contestație), autoritatea contractantă precizează că nu a introdus nici în caietul de sarcini și nici în contractul de servicii nicio clauză abuzivă, astfel cum se va demonstra din analizarea și combaterea celor 54 de puncte ale acestei parți a contestației (22 de puncte cu privire la caietul de Sarcini și 32 de puncte privind contractul). Autoritatea contractantă susține că, contestatorul a demonstrat o profundă neînțelegere a obligațiilor ce îi revin prestatorului în cadrul contractului raportat la specificul activităților necesar a fi derulate pentru procesul de expropriere și ridicând, încă de la acest moment al ofertării, reale semne de întrebare cu privire la capacitatea unui astfel de operator economic de a derula un contract esențial pentru realizarea investiției în discuție. Autoritatea contractantă menționează că nu a transferat toate riscurile către prestator, dimpotrivă, a conceput suficiente mecanisme contractuale care să permită atât prelungirea duratei contractului, cât și remunerarea corespunzătoare pentru servicii suplimentare care pot deveni necesare pentru atingerea obiectului contractului, sens în care opțiunea de modificare a contractului au fost prevăzută atât în fișa de date a achiziției, secțiunea VI.3) alte informații, cât și la art. XI, modificarea contractului de servicii, amendamente, clauze de revizuire din contractul servicii. Astfel, la art. ..........1 alin. (4) din contract, autoritatea contractantă a prevăzut posibilități de modificare a contractului, majoritatea tocmai pentru acele situații care nu țin de culpa prestatorului și reprezintă circumstanțe imprevizibile, care nu pot fi imputate prestatorului: „(4) Modificările contractului: a. generate de schimbări legislative; b. generate de solicitări ale diferitelor entități care au atribuțiuni în legătură cu proiectul; c. generate de înlocuirea personalului; d. generate de înlocuirea /introducerea subcontractanților; e. referitoare la durata contractului (în cazul în care nu este culpa prestatorului și sunt circumstanțe imprevizibile), posibil generate de, dar nu exclusiv: e1 - imposibilitatea identificării domiciliilor actuale ale persoanelor afectate de expropriere în vederea transmiterii notificărilor, astfel cum prevede protocolul încheiat între .............., actual ............, ..............; 52

e2- modificarea de către primarii/OCPI a documentațiilor și informațiilor puse inițial la dispoziție, ceea ce presupune necesitatea refacerii documentației cadastrale; e3 - schimbări solicitate de primării/OCPI în ceea ce privește proprietarii terenurilor afectate, în ciuda faptului ca listele cu proprietarii care au stat la baza promovării HG de expropriere au fost puse la dispoziție și confirmate chiar de primării/OCPI; e4 - întârzieri în colectarea actelor de proprietate în copie legalizată la întocmirea documentațiilor cadastrale individuale; e5- probleme tehnice în cadrul OCPI privind procedura de înregistrare și avizare a documentațiilor cadastrale individuale; e6 - schimbări legislative și/sau ale procedurilor interne ce pot surveni anterior încetării duratei contractului; e7 - întârzieri cu privire la emiterea și publicarea unei Hotărâri a Guvernului de expropriere; e8 - întârzieri în obținerea intabulării culoarului de expropriere de la OCPI/ANCPI; e9 - situații ivite în avizarea documentațiilor cadastrale de către OCPI/ANCPI; e10 - întârzieri în obținerea Hotărârilor Consiliilor Locale/Consiliilor Județene; e11 - modificarea numărului de imobile sau a categoriei de folosință; f. referitoare la modalități de plată și/sau recuperarea creanțelor; g. referitoare la verificări și recepție. h. suplimentarea /diminuarea prețului contractului, ca urmare a: h1 - suplimentării/diminuării numărului estimat de imobile; l % h2 - schimbării categoriilor de folosință a terenurilor; i. eventuale solicitări suplimentare de documente, ce pot surveni din partea celor două părți contractante, j. referitoare la perioada de prestare a serviciilor (în cazul în care nu este culpa prestatorului), posibil generate de, dar nu exclusiv: j1. neobținerea într-un termen rezonabil a extrasului de carte funciara de la OCPI privind înscrierea dreptului de proprietate al Statului Roman asupra coridorului expropriat, j2. neobținerea într-un termen rezonabil a documentațiilor cadastrale vizate de către OCPI, j3. neobținerea într-un termen rezonabil a Hotărârilor Consiliilor Locale/Județene în vederea trecerii din domeniul public al UAT-urilor în domeniul public al statului și în administrarea MT- .................”, se realizează în conformitate atât cu prevederile Legii nr. 98/2016 și ale HG nr. 395/2016, cât și cu prevederile contractuale și nu vor afecta caracterul general al contractului. 53

Mai mult decât atât, la art. ..........1 alin (5) - (6) se precizează explicit: „(5) Perioada de prestare a serviciilor va putea fi extinsă atunci când apar situații independente de voința prestatorului. (6) Pentru motivele menționate la art. ..........1 (4), lit. e) și j), autoritatea contractantă poate accepta o depășire a perioadei de prestare a serviciilor cu cel mult 730 de zile, dacă prestatorul aduce justificări temeinice care atestă necesitatea prelungirii perioadei. Ținând cont de circuitul, respectiv perioada de avizare și publicare a Hotărârii Guvernului de expropriere, termenele se mai pot prelungi cu încă 150 de zile”. De asemenea, posibilitatea suplimentarii valorii contractului este reluată și la art. ..........1 alin (9) din contract: „(9) în aplicarea prevederilor Legii nr. 98/2016, modificările specificate la art. ..........1 (4) lit. h) din contract reprezintă modificări nesubstanțiale în sensul art. 221 alin 1. lit. e) din Legea nr. 98/2016 și se pot realiza, în scris, prin ordin de modificare (și, dacă e cazul prin act adițional), numai cu condiția să nu depășească, cumulat cu orice alte modificări nesubstanțiale care s-ar realiza per total în cadrul contractului. 10% din prețul contractului”. Mai mult decât atât, în fisa de date a achiziției, secțiunea II.2.1) cantitatea totală sau domeniul, autoritatea contractantă și-a manifestat opțiunea pentru achiziția ulterioară de servicii similare, în condițiile prevăzute la art. 104 alin. (8) din Legea nr. 98/2016, astfel „în conformitate cu prevederile art. 104 alin. (8) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă optează pentru achiziția ulterioară de noi servicii similare de la ofertantul a cărui ofertă va fi declarată câștigătoare în cadrul prezentei proceduri de achiziție publica în cuantum de 10.143.000 Lei, fără TVA, valoarea reprezentând 50% din valoarea estimată a contractului. Valoarea estimată totală a contractului (inclusiv servicii similare) este de 30.429.000 Lei fără TVA”. Informația a fost în mod corespunzător reluată și în secțiunea II.2.2) opțiuni din fișa de date a achiziției și se reflectă și în modalitatea de determinare a valorii estimate, care este definită ca interval între 20.286.000,00 Lei fără TVA (valoarea estimată a prezentei proceduri, în funcție de care se va elabora și evalua oferta) și 30.429.000,00 Lei fără TVA (valoarea estimată ce conține atât valoarea estimată a prezentei proceduri, cât și valoarea posibilelor suplimentări conform art. 104 alin. (8) din Legea nr. 98/2016.) Așadar, având în vedere toate aceste clauze de revizuire și opțiuni prevăzute în documentația de atribuire, elaborate de autoritatea 54

contractantă tocmai pentru a se asigura că există mecanismele contractuale pentru ca prestatorul să poată îndeplini scopul contractului și în situația apariției unor situații ce nu se află sub controlul acestuia sau ale autorității contractante, fiind remunerat pe măsura prestațiilor, acuzațiile contestatorului apar ca nefondate și introduse cu rea-credință. Autoritatea contractantă susține că acest contract presupune derularea unui set mixt de servicii, atât de cadastru și evaluare, cât și de asistență și reprezentare juridică în diferitele etape ale procesului de expropriere. În caietul de sarcini, cap. C, recepția serviciilor, autoritatea contractantă a prevăzut durate clare pentru prestarea serviciilor descrise la pct. B1-B7, respectiv pentru acele servicii pentru care se poate în mod obiectiv stabili o durată clară și cuantificabilă. Or, pentru serviciile de reprezentare a beneficiarului în instanță în litigiile generate de procedura de expropriere (B8), nu se poate anticipa nici momentul exact în care aceste litigii pot interveni pe parcursul procedurii de expropriere, nici durata exactă a acestora, mai ales că durata litigiului depinde inclusiv de abilitățile prestatorului în gestionarea litigiul și performantele acestuia în reprezentarea intereselor autorităților contractante în instanță. În ceea ce privește serviciile B9, B10 și B11, referitor la îndeplinirea cerințelor privind informarea și publicitatea pe durata contractului și a cerințelor privind publicitatea conform manualului de identitate vizuală, care presupun inscripționarea documentelor elaborate cu sigla Uniunii Europene, autoritatea contractantă consideră că nu poate ridica, în mod real, pentru orice operator economic, probleme de cuantificare financiară prin raportare la întinderea (durata) acestor servicii. Autoritatea contractantă menționează că a precizat expres în caietul de sarcini faptul că „Perioada de prestare a serviciilor este condiționată de motive independente de voința prestatorului, cum ar fi de exemplu: obținerea într-un termen rezonabil a extrasului de carte funciară de la OCPI privind înscrierea dreptului de proprietate al Statului Roman asupra coridorului expropriat, de obținerea într-un termen rezonabil a documentațiilor cadastrale vizate de către OCPI, de obținerea într-un termen rezonabil a Hotărârilor Consiliilor Locale/Județene în vederea trecerii din domeniul public al UAT-urilor în domeniul public al statului și în administrarea MT - ................” motiv pentru care a prevăzut posibilitatea de extindere a perioadei de prestare a serviciilor atunci când apar aceste situații independente de voința prestatorului. Referitor la constituirea de garanții și conservarea acestora pe întreaga durată a contractului, autoritatea contractantă menționează că solicitarea constituirii garanției de buna execuție, precum și modalitatea de executare și returnare a acesteia sunt stipulate cu respectarea integrală a prevederilor legale aplicabile, respectiv art. XIII, garanția de 55

bună execuție a contractului din contractul de servicii, elaborat în conformitate cu art. 39-42 din HG nr. 395/2016. Referitor la rezilierea unilaterală a contractului, aceasta poate interveni nu pentru abateri minore ale prestatorului, cum susține contestatorul, ci pentru încălcări grave ale obligațiilor contractuale, dintre care enumeră exemplificativ: „art. 19.3.(1) autoritatea contractantă poate rezilia contractul de servicii cu efecte depline (de jure) fără a mai fi necesară punerea în întârziere a prestatorului, fără a mai fi necesară îndeplinirea vreunei formalități prealabile și fără a mai fi necesară intervenția vreunei instanțe judecătorești și/sau arbitrate, în oricare dintre situațiile următoare, dar nelimitându-se la acestea, prestatorul nefiind îndreptățit să pretindă nicio sumă reprezentând daune sau alte prejudicii, ca urmare a rezilierii contractului, dacă: a) prestatorul nu prestează serviciile conform cu prevederile contractului; b) prestatorul nu se conformează, într-o perioadă de timp rezonabilă, notificării emise de către reprezentantul autorității contractante, care îi solicită remedierea executării corespunzătoare sau neexecutării obligațiilor din prezentul contract, care afectează în mod grav executarea corespunzătoare și la timp a obligațiilor contractuale ale expertului autorizat/prestatorului; [...] d) prestatorul și-a încălcat în mod grav sau repetat obligațiile principale ce-i reveneau în cadrul contractului de achiziție publica; [...]”. Aceste abateri exemplificative sunt considerate de autoritatea contractantă ca îndeplinirea necorespunzătoare sau neîndeplinirea obligațiilor contractuale. Autoritatea contractantă susține că pot exista și cazuri când lipsa alocării bugetare, deși este o cauză independentă de acțiunea sau inacțiunea Prestatorului, este în egală măsură independentă și de Autoritatea contractantă care, în ciuda tuturor diligentelor depuse, se poate afla, pe parcursul derulării contractului, în situația sistării alocării bugetare pentru acest contract, situație în care, însă, nu există niciun dubiu cu privire la faptul ca prestațiile efectuate vor fi plătite, neexistând niciun risc de prejudiciere a prestatorului. Având în vedere că sursa de finanțare pentru acest contract este asigurată din fonduri europene nerambursabile aferente POIM 2014- 2020, astfel cum se menționează explicit în fișa de date a achiziției, autoritatea contractantă consideră că riscul absenței alocării financiare este minor, din experiența autorității contractante situația rezilierii contractelor pentru acest motiv fiind o reală excepție. 56

Referitor la caracterul disproporționat al prestațiilor părților, care ar fi „în afara uzanțelor comerciale”, sunt de lămurit doua aspecte: - autoritatea contractantă are obligația de a stabili în sarcina prestatorului toate acele servicii care îi satisfac necesitatea, obligația prestării fiind în sarcina prestatorului, nu a beneficiarului, deci stabilirea unor prestații proporționale între parți este în sine un non-sens; - prezentul contract de achiziție publică este unul administrativ în lumina definiției contractului de achiziție publică și a Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004. Astfel, regimul juridic al contractului în discuție este unul special, preponderent de drept public. Prerogativele de drept public la îndemâna autorității contractante constau în faptul că se încheie contractul pentru realizarea unor sarcini ale interesului public, ceea ce pune autoritatea contractantă într-o poziție privilegiată cu posibilitatea de a impune unele clauze în contract, de a controla modul de executare și chiar de reziliere a contractului. Autoritatea contractantă susține și aici faptul că contestatorul punea solicita clarificări ori putea propune amendamente la contractul de servicii, ce puteau fi analizate în conformitate cu prevederile art. 137 alin. (3) din HG nr. 395/2016. Din analiza celor 54 de puncte ale contestației cu privire la caietul de sarcini și contract, în absenta unor motivări pertinente, susținute de argumente solide și nu de simple opinii ale contestatorului, se conturează o concluzie generală privind dorința sa de a elimina din documentația de atribuire prestarea unor servicii fără de care nu se poate atinge obiectul contractului și de a exonera prestatorul de orice răspundere față de modalitatea în care prestează serviciile aferente contractului. II. Referitor la criticile privind caietul de sarcini (paginile 9-14 din contestație) autoritatea contractantă face următoarele precizări: 1. În ceea ce privește solicitarea referitoare la eliminarea cerinței de verificare și actualizare a listei proprietarilor și ale altor titulari de drepturi reale asupra imobilelor care constituie coridorul de expropriere, listele sunt compuse de către expropriator pe baza informațiilor transmise de către UAT-uri/OCPI-uri, conform art. 5 alin. (1) din Legea nr. 255/2010. Autoritatea contractantă susține că ......... a întocmit listele imobilelor expropriate pentru un proiect, fiind omise un număr de 44 de imobile, fapt care a rezultat în întârzieri semnificative în procedura exproprierii și care sunt de natură a genera cheltuieli suplimentare la bugetul de stat prin solicitarea de către antreprenori de revendicări prin DAB/CAD. Autoritatea contractantă nu poate prezenta pentru promovarea Hotărârii de Guvern pentru exproprieri informații care nu au fost verificate sau actualizate la momentul inițierii proiectului de HG, întrucât pe baza Hotărârii de Guvern se vor plăti despăgubirile titularilor de 57

drepturi reale raportat la suprafața fiecărui imobil expropriat, acestea suferind numeroase modificări/reconfigurări (dezmembrări, alipiri, etc.) de la momentul studiului de fezabilitate și până la momentul promovării Hotărârii de Guvern. Astfel, informațiile incluse în documentele ce stau la baza emiterii Hotărârii de Guvern pentru exproprieri trebuie să reflecte situația reală a imobilelor din teren, fiind evident în sarcina prestatorului să verifice și să actualizeze aceste informații, nu doar să preia informații dintr-un studiu de fezabilitate care a fost realizat în anul 2007. Sensul și scopul serviciilor pentru care este remunerat prestatorul nu este acela de a reproduce și de a centraliza informații lipsite de actualitate, care generează consecințe grave asupra întregului proces de expropriere. Având în vedere aspectele sus menționate, autoritatea contractantă consideră că solicitarea de modificare a serviciilor prevăzute la cap. B1.2 din caietul de sarcini este neîntemeiată. 2. Referitor la punctul 2, solicitarea de eliminare a cerinței privind redactarea documentației cadastral-juridice în 3 exemplare, autoritatea contractantă, având în vedere prevederile Legii nr. 7/1996 cu modificările și completările ulterioare, care prevede întocmirea documentației cadastral-juridice în 3 exemplare originale, nu va face nicio derogare de la această obligație legală. 3. Referitor la punctul 3, autoritatea contractantă consideră redundantă solicitarea de definire a serviciilor necesar a fi prestate în vederea îndeplinirii obligației de a acorda asistență beneficiarului la predarea amplasamentului către antreprenor, cerință prevăzută la litera B.4.1, punctul 7) constând în însoțirea beneficiarului la momentul predării amplasamentului (ulterior intabulării) și implicând deplasarea pe întreg traseul proiectului și predarea lui (activitate îndeplinită anterior, ca urmare a sarcinii prevăzute la litera B1, punctul 3 și 4 din caietul de sarcini). 4. În ceea ce privește punctul 4, autoritatea contractantă consideră neîntemeiată solicitarea contestatorului, având în vedere că potrivit pct. B4 prestatorul verifică/stabilește motivul consemnării sumelor în cadrul comisiilor și emite Hotărârile de stabilire în consecință, astfel că tot acesta este în măsură să constate dispariția motivului consemnării și să realizeze demersurile necesare în vederea eliberării despăgubirilor. 5. Cu privire la punctul 5, autoritatea contractantă consideră neîntemeiată solicitarea contestatorului, întrucât activitatea prevăzută la litera B6, punctul 2) din caietul de sarcini este în perfecta concordanță cu prevederile stabilite prin art. 28 alin. (1) și alin. (1 ind. 1) din Legea nr. 255/2010. 58

Totodată, cerința enunțată în caietul de sarcini la pct. B.6. 2) este foarte clară „notificarea unităților administrativ-teritoriale cu privire la trecerea bunurilor imobile afectate de lucrările de utilitate publică, proprietate publică a acestora, în proprietatea publică a Statului și în administrarea reprezentantului expropriatorului, în condițiile art. 28 din Legea nr. 255/2010 cu modificările și completările ulterioare”, prestatorului nesolicitându-i-se altceva decât să notifice unitățile administrativ-teritoriale, astfel cum este explicit stipulat în Legea nr. 255/2010. 6. Cu privire la punctul 6, consideră neîntemeiată solicitarea contestatorului, având în vedere următoarele considerente: Legea nr. 255/2010 nu face distincție în ceea ce privește documentația cadastrală, între domeniul public și domeniul privat. Atât timp cât textul Legii tratează acest aspect în mod unitar, în sensul întocmirii documentației cadastrale atât pentru imobilele aflate în domeniul public (transfer), cât și pentru cele aflate în domeniul privat (expropriere), iar activitatea prestatorului va fi remunerată, solicitarea contestatorului privind întocmirea documentației cadastrale numai în privința imobilelor înscrise în cartea funciară este lipsită de orice temei legal, financiar, logic sau juridic. 7. Referitor la punctul 7, autoritatea contractantă consideră neîntemeiată solicitarea de eliminare a obligației prevăzute la litera B.8, punctul 1), întrucât aceasta presupune efectuarea de diligențe din partea avocaților având în vedere caracterul de titlu executoriu al deciziei de expropriere, în vederea evitării executării silite. În cazul în care Consiliul va considera de cuviință, autoritatea contractantă este de acord cu emiterea unei clarificări, după revenirea la cursul normal al procedurii, în sensul că cerința din caietul de sarcini privind „punerea în executare a titlurilor executorii - Deciziile de expropriere, emise în conformitate cu legislația în materia exproprierii” nu se referă la acțiunea de evacuare propriu-zisă, întrucât aceasta excede competentelor și atribuțiilor prestatorului, avocat, prin urmare nici nu ar putea fi realizată de acesta. Prin urmare, pentru eliminarea oricăror ambiguități, autoritatea contractantă poate emite o clarificare în sensul celor de mai sus, cu toate că este evident faptul ca nu poate aștepta din partea prestatorului efectuarea unor servicii pe care acesta nu este abilitat sa le realizeze (evacuarea). 8. În ceea ce privește punctul 8, autoritatea contractantă consideră că obligația de asigurare a prezentei avocaților la termenele de judecată este esențială pentru obținerea unor soluții favorabile în cadrul litigiilor generate de procesul de expropriere, autoritatea contractantă investind prestatorul cu puterea de reprezentare în instanță și de susținere a intereselor beneficiarului în litigiile cu expropriații. 59

Autoritatea contractanta a ținut cont de implicațiile acestei cerințe la momentul stabilirii valorii estimate, sens în care procentul de 20% din onorariul/ imobil alocat pentru serviciile juridice este proporțional cu ponderea componentei juridice în contextul întregului contract de servicii. 9. Referitor la punctul 9, privind solicitarea contestatorului de modificare a art. B.8.5) în sensul stabilirii unui termen pentru asigurarea asistenței în cazul litigiilor izvorâte din procedura de expropriere, autoritatea contractantă o consideră neîntemeiată. În primul rând, serviciile prevăzute la B.8.5) instaurează următoarele obligații în sarcina Prestatorului: „la finalizarea fiecărei etape procesuale, Prestatorul are obligația de a prezenta beneficiarului certificatul de grefă care să ateste soluția instanței, într-un termen de 10 zile de la pronunțare”, din moment ce această activitate ține chiar de specificul serviciilor prestate. În al doilea rând, referitor la stabilirea unei durate ferme pentru activitatea de reprezentare de la B.8., astfel cum a precizat și la pct. I din prezentul punct de vedere, este imposibil de determinat un termen clar pentru finalizarea tuturor litigiilor, întrucât acesta nu este sub controlul autorității contractante, fiind influențat de numărul și complexitatea litigiilor, precum și de calitatea serviciilor de reprezentare în instanță furnizate de prestator. Conform art. 22 din Legea nr. 255/2010, Hotărârea de stabilire a despăgubirilor poate fi contestată în instanță în termenul general de prescripție de 3 ani de la comunicare, cu respectarea termenelor contractuale. Așadar, prestatorul va reprezenta beneficiarul în instanță exclusiv în litigiile care vor apărea în termenul de 3 ani de la comunicarea ultimei Hotărâri de stabilire a despăgubirilor pentru ultimul imobil expropriat, orice acțiune de contestare introdusă ulterior acestui termen legal de prescriere neintrând în sarcina prestatorului și nefăcând obiectul contractului. Prin urmare, nu se poate afirma că acest contract va opera valabil între părți sine die. Autoritatea Contractanta a făcut o distincție clară între perioada de prestare a serviciilor și durata contractului, conform contractul de servicii: „Art. 3.3. Perioada de prestare a serviciilor în cadrul contractului reprezintă intervalul de timp în care sunt realizate serviciile de către prestator pe care le presupune îndeplinirea contractului și este de 31 luni de la data de începere a prestării serviciilor menționate în ordinul de 60

începere a prestării serviciilor emis de către beneficiar, cu excepția reprezentării în instanță. Art. 3.5. Durata contractului reprezintă intervalul de timp în care operează valabil între părți, potrivit legii, ofertei și documentației de atribuire, de la data semnării acestuia și până la soluționarea situației juridice a ultimului imobil expropriat și solicitării exprese în vederea eliberării despăgubirilor consemnate a persoanelor care si-au dovedit calitatea de proprietari de drepturi reale, precum și până la finalizarea tuturor litigiilor cu privire la procesul de expropriere, prin parcurgerea tuturor etapelor procesuale până la rămânerea definitivă a hotărârii instanței”. Cazurile la care face referire contestatorul (introducerea peste termen a acțiunilor) apar cu titlu de excepție, iar apărările care sunt necesar a fi formulate presupun un nivel de dificultate redus, care nu ar fi de natură a afecta în mod real resursele prestatorului, însă acestea nu vor face obiectul contractului. În ceea ce privește costurile menținerii garanțiilor, autoritatea contractantă a prevăzut modalitatea de menținere și eliberare a garanției de bună execuție în conformitate cu prevederile legale aplicabile, respectiv ale art. 41 și ale art. 42 alin. (2) din HG nr. 395/2016. 10. Cu privire la punctul 10, autoritatea contractantă consideră neîntemeiată solicitarea contestatorului, având în vedere că impactul costurilor necesare îndeplinirii cerinței asupra prețului ofertat este nesemnificativ. Informațiile/situațiile solicitate la punctul B........... implică documente / informații / situații deja deținute și sintetizate de către prestator, nefiind de natură să consume resurse considerabile de timp/personal, și nepresupunând nici costuri de deplasare. .......... Cu privire la punctul nr. ........., consideră neîntemeiată solicitarea contestatorului de micșorare a numărului minim de pachete predate, prevăzut la litera C din caietul de sarcini, întrucât la stabilirea acestui număr s-a avut în vedere necesitatea asigurării unui management riguros. De asemenea, în caietul de sarcini la Capitolul C, recepția serviciilor, a fost prevăzută posibilitatea ca prestatorul, cu acceptul beneficiarului, să depună un număr mai mic de documentații, această metodă de lucru fiind folosită în cazul în care există terenuri pe care sunt edificate construcții. Numărul minim de 500 de documentații conținut de fiecare pachet predat este stabilit prin raportare la numărul total de imobile prevăzut în contract și corelat cu perioada de prestare a serviciilor. Autoritatea contractantă susține că nu există niciun impediment pentru ca ulterior începerii activității, în funcție de situația din teren și de volum de muncă, să se poată stabili, de comun acord cu beneficiarul, predarea unor pachete cu un număr mai mic de imobile, în situații temeinic justificate, 61

existând mecanismele contractuale și prevederi explicite ale caietului de sarcini care să permită acest lucru. 12. În ceea ce privește punctul 12, autoritatea contractantă susține că a inclus o serie de mecanisme contractuale pentru tratarea situațiilor descrise de contestator, care nu țin de culpa prestatorului, reprezintă circumstanțe imprevizibile și care nu pot fi imputate prestatorului, în acest sens fiind elocvente prevederile art. ..........1 alin. (4) din contractul de servicii. Autoritatea contractantă art. XI, modificarea contractului de servicii, amendamente, clauze de revizuire din Contract prevede inclusiv posibilitatea de suplimentare a valorii contractului, pe baza unei analize a situațiilor generatoare de costuri suplimentare. Totodată, în eventualitatea în care devine necesară achiziția unor servicii similare noi, autoritatea contractantă a anunțat această opțiune în fișa de date a achiziției și anunțul de participare aferent prezentei proceduri, suma alocată pentru noile servicii similare reprezentând 50% din valoarea estimată a prezentului contract. În acest context, consideră că prestatorul are la dispoziție o gamă variată de mecanisme contractuale astfel încât să nu se considere prejudiciat. 13. În privința punctului 13, autoritatea contractantă invocă argumentele prezentate la pct. 6 de mai sus, întrucât Legea nr. 255/2010 nu face distincție în ceea ce privește documentația cadastrală între domeniul public și domeniul privat 14. Cu privire la punctul 14 din contestație, autoritatea contractantă nu va opera această modificare în cuprinsul caietului de sarcini, termenul de plată trebuind să fie armonizat cu termenul de plată de 60 de zile indicat în contract. Prin introducerea detaliilor privind plățile în documentația de atribuire, autoritatea contractantă a urmărit armonizarea cu Legea nr. 72/2013 cu modificările și completările ulterioare, contractul în cauză fiind finanțat din fonduri nerambursabile, autoritatea contractantă considerând că devin incidente în acest caz prevederile art. 7 alin. (1). Având în vedere că termenul de plata de 60 de zile menționat în contract respectă prevederile legale, autoritatea contractantă nu va include în caietul de sarcini un termen de plată diferit, motiv pentru care solicită respingerea acestui capăt de cerere. 15. Referitor la punctul 15 din contestație, autoritatea contractantă susține că plata serviciilor se realizează/ imobil expropriat, indiferent dacă acesta este de drept public sau de drept privat, în 62

conformitate cu modalitatea descrisă la cap. D.3 din caietul de sarcini și art. 4.2.1, pct. III din contractul de servicii, respectiv „60% din prețul unitar pentru fiecare imobil multiplicat cu numărul de imobile, pentru care a fost predată ......... aferentă serviciilor prevăzute la punctele B3, B4.1, B4.2, B5, respectiv B6 din caietul de sarcini”. La determinarea valorii estimate, nici autoritatea contractantă nu a făcut distincția între servicii realizate pentru imobile de drept public sau de drept privat. Pentru armonizarea tuturor prevederilor documentației de atribuire, autoritatea contractantă va opera următoarea modificare cu privire la primul paragraf al cap. D, modalitatea de plată din caietul de sarcini: Fraza „Beneficiarul acceptă livrări parțiale doar în prestarea serviciilor aferente etapelor B3, B4.1, B4.2 și B.5” se completează și devine: „Beneficiarul accepta livrări parțiale doar în prestarea serviciilor aferente etapelor B3, B4.1, B4.2, B.5 și B6”. Având în vedere explicațiile furnizate, precum și măsura de remediere propusă de autoritatea contractantă, consideră că cererea contestatorului rămâne fără obiect. 16. Referitor la punctul 16, autoritatea contractantă consideră neîntemeiată solicitarea contestatorului de modificarea a cuantumului transelor de plata stabilite la cap. D, art. 1, art.2, respectiv art. 3, întrucât la stabilirea acestora s-a ținut cont de competențele și volumul de muncă pe care îl presupune îndeplinirea obligațiilor contractuale. În opinia autorității, contestatorul nu prezintă o justificare temeinică privind modificarea tranșelor de plată, propunerea acesteia permițând prestatorului să primească 50% din prețul contractului pentru serviciile cele mai ușor de realizat și care presupun complexitatea cea mai redusă, fără asumarea răspunderii, total disproporționat față de restul serviciilor rămase de prestat până la atingerea obiectului contractului. Practic, prin modificarea ponderilor plăților, prestatorul poate ieși din contract fără ca partea cea mai dificilă să fie executată, cum ar fi reprezentarea în litigiu elaborarea documentațiilor cadastrale, comisiile de stabilire a drepturilor reale, stabilirea despăgubirilor. Având în vedere că această modificare solicitată creează un evident dezechilibru contractual, autoritatea contractantă nu poate, în mod întemeiat, da curs solicitării, motiv pentru care solicită respingerea acestui capăt de cerere. 17. Cu privire la punctul 17, consideră nejustificată solicitarea de eliminare a cerinței referitoare la întocmirea documentațiilor cadastrale și pentru imobilele neînscrise în cartea funciară, având în vedere motivele detaliate la punctul 6 de mai sus. Cerințele referitoare la dovada că imobilele transferate nu fac obiectul unor cereri de revendicare sau contracte de concesiune și 63

referitoare la numerele de inventar atribuite de Ministerul Finanțelor Publice nu pot fi eliminate, întrucât acestea reprezintă condiții obligatorii prevăzute în Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare. Pe cale de consecință, având în vedere că solicitarea din caietul de sarcini este reglementată de legislația incidentă, autoritatea contractantă nu va opera nicio modificare cu privire la cap. D.3. b), în acest sens, solicitând respingerea acestui capăt de cerere ca neîntemeiat și nefondat. 18. Cu privire la punctul 18, consideră neîntemeiată solicitarea contestatorului de a enumera exhaustiv cazurile în care se poate cere angajarea răspunderii prestatorului, din moment ce pct. D.6 prevede explicit că este vorba despre documentații necorespunzător întocmite de către prestator. Prin „......... întocmită necorespunzător”, autoritatea contractantă precizează că sintagma se referă la realizarea unor documentații incomplete, la documentații elaborate eronat, care ulterior vor face obiectul unui litigiu în urma căruia ...................SA este obligată să plătească despăgubiri/penalități. Prestatorul este responsabil de prelucrarea unor informații, dar are și obligația, de exemplu, de a verifica și de a actualiza ......... care stă la baza emiterii Hotărârii de Guvern de expropriere, conform cap. B.1.2) din caietul de sarcini. Autoritatea contractantă reiterează faptul că penalitatea acordată vizează exclusiv culpa prestatorului, pentru situația în care documentele au fost greșit sau incomplet elaborate de acesta, astfel încât consideră că nu sunt necesare clarificări suplimentare și nici modificarea cap. D.6 din caietul de sarcini. Drept urmare, solicită respingerea acestui capăt de cerere ca neîntemeiat și nefondat. 19. Solicitarea contestatorului prevăzută la punctul 19 (respectiv modificarea art. D.8 în sensul în care prestatorul să fie obligat la refacerea fără costuri suplimentare numai a documentațiilor întocmite în mod corespunzător din culpa sa exclusivă) reprezintă un nonsens, dat fiind faptul că nu este necesară refacerea documentațiilor întocmite corespunzător, chiar și din „culpa exclusivă” a prestatorului, autoritatea contractantă fiind interesată de recepționarea unor documentații corect și la timp întocmite, sens în care solicită respingerea ca neîntemeiată a solicitării contestatorului 20. Cu privire la punctul 20, solicitarea contestatorului de modificare a art. E lit. b. opinând că „cerința ca experții autorizați ANCPI 64

să dețină categoria de autorizare D este excesivă”, este considerată netemeinică. 21. Cu privire la punctul 21, consideră neîntemeiată solicitarea contestatorului de modificare a duratei contractului în sensul stabilirii unui termen cert, bine determinat și rezonabil prin raportare la valoarea contractului, așa cum a argumentat pe larg în prezentul punct de vedere, atât la pct. I. cât și la punctul 9 de mai sus. 22. În privința punctului 22, autoritatea contractantă susține că prevederile contractului prevalează față de anexele acestuia, respectiv față de prevederile caietului de sarcini, iar documentele achiziției trebuie citite împreună, nu separat. Prin urmare, nu se impune modificarea cap. G din caietul de sarcini, având în vedere că mecanismele de modificare a contractului (act adițional, ordin de modificare, ordin administrativ) sunt detaliate în modelul de contract, aceste informații nefiind necesar a se regăsi și în caietul de sarcini. III. Referitor la criticile privind contractul de servicii (paginile 15-21 din contestație) autoritatea contractantă aduce următoarele argumente: 1-2. Cu privire la solicitările contestatorului prevăzute la punctele 1 și 2, se vor avea în vedere justificările oferite atât în partea I a prezentului punct de vedere, cat și la punctele 4, 9 și 21 din partea II a prezentului punct de vedere. 3. Autoritatea contractantă susține că nu este necesară completarea clauzei 3.6 din contractul de servicii, din moment ce autoritatea contractantă a prevăzut deja, la art. 1.1, o definiție pentru ordinul de lucru, respectiv „orice instrucțiune, comandă sau dispoziție emise de autoritatea contractantă către prestator privind prestarea serviciilor din cadrul contractului”. Așa cum rezultă din chiar definiția Ordinului de lucru, conținutul acestuia nu se poate referi decât la aspecte legate de prestarea serviciilor din cadrul contractului, care nu pot presupune cantități mai mari decât ceea ce este inclus în obiectul contractului sau încălcarea termenelor pe care chiar autoritatea contractantă le-a stabilit în documentația de atribuire pentru prestarea serviciilor. Autoritatea contractantă consideră neîntemeiată solicitarea contestatorului de modificare a art. 3.6. din contract, cu atât mai mult cu cât, dacă în timpul derulării contractului va exista necesitatea modificării perioadei de prestare a serviciilor, survenită ca urmare a emiterii Ordinelor de lucru, aceasta se va realiza prin încheierea unui act adițional. La Cap. XI din contract este prevăzută posibilitatea prelungirii perioadei de prestare a serviciilor atunci când apar situații independente de voința prestatorului, iar pentru situația suplimentării cantității de servicii este prevăzută inclusiv posibilitatea suplimentarii valorii contractului. 65

Pe cale de consecință, solicită respingerea acestui capăt de cerere ca neîntemeiat și nefondat. 4. Referitor la punctul 4, se vor avea în vedere argumentele deja enunțate în prezentul punct de vedere, în partea II. pct. 16. 5. În privința punctului 5, se vor avea în vedere argumentele deja enunțate în prezentul punct de vedere, în partea II. pct. 14. 6. Cu privire la punctul 6, autoritatea contractantă reiterează aspectele detaliate la pct. 13 și 17 din partea II a prezentului punct de vedere. 7. Referitor la punctul nr. 7, pentru armonizarea informațiilor din cuprinsul documentelor achiziției, în mod similar cu modificarea propusă cu privire la primul paragraf al cap. D, modalitatea de plată din caietul de sarcini (a se vedea pct. ..........15 de mai sus), autoritatea contractantă operează următoarea modificare în contractul de servicii: În cuprinsul art. 4.2.1, pct. III), paragraful „Beneficiarul acceptă și recepții parțiale doar pentru prestarea serviciilor aferente etapelor B3, B4.1, B4.2 și B.5. din caietul de sarcini. Pentru recepțiile parțiale se va întocmi câte un proces verbal de predare-primire aferent fiecărui serviciu prestat. Beneficiarul va efectua plăți parțiale aferente etapelor B3, B4.1, B4.2 și B5 din caietul de sarcini”. se completează și devine: „Beneficiarul acceptă și recepții parțiale doar pentru prestarea serviciilor aferente etapelor B3, B4.1, B4.2, B.5 și B6 din caietul de sarcini. Pentru recepțiile parțiale se va întocmi cate un proces verbal de predare-primire aferent fiecărui serviciu prestat. Beneficiarul va efectua plăți parțiale aferente etapelor B3, B4.1, B4.2, B5 și B6 din caietul de sarcini”. 8. Referitor la punctul 8, autoritatea contractantă consideră neîntemeiată solicitarea contestatorului de introducere a unei penalități distincte pentru nerespectarea termenului de verificare a documentațiilor predate, dat fiind faptul că verificarea și efectuarea plății sunt acțiuni interdependente, iar prestatorul nu este în niciun mod prejudiciat dacă în final plata este efectuată cu respectarea termenului prevăzut în contract. Termenul de plata de 60 de zile este stabilit în conformitate cu prevederile art. 7, alin. (1) din Legea nr. 72/2013 cu modificările și completările ulterioare, iar justificarea nu se bazează exclusiv prin necesitatea cerificării serviciilor prestate, astfel a arătat la punctul 14 din partea II a punctului de vedere. 9. Referitor la punctul 9, autoritatea contractantă invocă justificările enunțate la pct. II.18 din prezentul punct de vedere. 66

10. Referitor la punctul 10, autoritatea contractantă invocă argumentele expuse la pct. II.19 și la pct. III.3 de mai sus. .......... Cu privire la punctul ........., autoritatea contractantă menționează că art. 4.2.12 nu prevede nicio derogare de la Legea nr. 72/2013, dimpotrivă, capitolul de plăți este elaborat cu respectarea integrală a dispozițiilor legale aplicabile. Prin urmare, nu consideră necesară eliminarea art. 4.2.12, întrucât acesta nu contravine Legii nr. 72/2013. 12. Autoritatea contractantă consideră neîntemeiată solicitarea contestatorului de modificare a art. 5.5.7, întrucât limitele/ sfera serviciilor care pot fi solicitate, precum observă și contestatorul, este stabilită prin raportare la obiectul contractului, atât caietul de sarcini cât și contractul conținând cantitatea de servicii ce poate fi solicitată. 13. În privința punctului 13, prin care se solicită modificarea art. 5.5.8 B) 6) în sensul eliminării răspunderii prestatorului pentru demisia salariatului, autoritatea contractantă menționează faptul că înlocuirea personalului de specialitate nominalizat pentru îndeplinirea contractului se poate realiza numai în condițiile prevăzute de legiuitor la art. 162 din Normele Metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru din Legea privind achizițiile publice nr. 98/2016 aprobate prin HG nr. 395/2016. Autoritatea contractantă a stabilit la art. 5.5.8 B) 6) din contractul de servicii, o clauză penalizatoare pentru fiecare înlocuire de persoană efectuată în cadrul personalului de specialitate, cu excepția situațiilor indicate la art. Art. 5.5.8. B alin. (2) lit. a), lit. b, pe care le-a considerat mai presus de controlul prestatorului. Referitor la demisie, chiar dacă este un act unilateral de voință al salariatului, acesta este sub controlul prestatorului, care poate lua măsuri pentru a împiedica încetarea contractului de muncă cu expertul respectiv. În cazul acceptării modificării art. 5.5.8 B) 6) din contractul de servicii în sensul propus de către prestator, această situație ar putea conduce la înlocuirea frecventă a personalului de specialitate sub pretextul demisiei, prin inexistența unei sancțiuni aplicate prestatorului, fluctuație de personal care, din experiența autorității contractante, poate afecta continuitatea și buna desfășurare a contractului. Drept urmare. autoritatea contractantă își menține neschimbate prevederile art. 5.5.8 B1 6) din contractul de servicii. 14. Cu privire la punctul 14, autoritatea contractantă consideră neîntemeiată solicitarea contestatorului de modificare a art. 6.3, având în vedere motivele pe larg expuse la pct. II. 1 și ..........12 din prezentul punct de vedere cu privire la prevederi similare ale caietului de sarcini. 15. În privința punctului 15, înțelegând constrângerile invocate de contestator, autoritatea contractantă va opera modificarea art. 9.3 (1) în sensul acceptării poliței de asigurare profesională în copie legalizată. Astfel, prevederile art. 9.3 (1) se modifică și devin: 67

„Art. 9.3. (1) în termen de 10 zile de la semnarea contractului de servicii, prestatorul va furniza autorității contractante polița de asigurare sau polițele de asigurare, în copie legalizată, însoțită/însoțite de dovada plății integrale a acestora. În caz contrar, autoritatea contractantă este îndreptățită să aplice penalități în cuantum de 100 lei pentru fiecare zi de întârziere”. 16. Referitor la punctul 16, autoritatea contractantă menționează că având în vedere scopul contractării serviciilor, nu se poate determina la momentul elaborării documentației de atribuire, respectiv a condițiilor de contract, durata de implementare a contractului, din motivele pe larg enunțate în prezentul punct de vedere. Prin urmare, nu este posibilă nici determinarea exactă a duratei la care garanția se va elibera. Având în vedere prevederile art. 39 respectiv art. 42 din HG nr. 395/2016 cu modificările și completările ulterioare, autoritatea contractantă solicită garanția de bună execuție pentru ca prestatorul să asigure calitatea serviciilor efectuate pe parcursul derulării contractului, până la soluționarea situației juridice a ultimului imobil expropriat și solicitării exprese în vederea eliberării despăgubirilor consemnate a persoanelor care și-au dovedit calitatea de proprietari de drepturi reale, precum și până la finalizarea tuturor litigiilor cu privire la procesul de expropriere, prin parcurgerea tuturor etapelor procesuale până la rămânerea definitivă a hotărârii instanței. Pe cale de consecință, consideră că solicitarea contestatorului este neîntemeiată și nefondată, prin urmare solicită respingerea acesteia. 17. Referitor la punctul 17, consideră neîntemeiată solicitarea de eliminare/reducere a cuantumului penalităților, întrucât această prevedere asigură îndeplinirea corespunzătoare a obligațiilor contractuale, cu respectarea termenelor contractuale, raportarea la valoarea garanției de buna execuție nu ar fi relevantă, în condițiile în care prejudiciul produs poate depăși cu mult valoarea acesteia. 18. În privința punctului 18, consideră că nu este necesară modificarea contractului de prestări servicii, în sensul introducerii de compensații pentru reziliere unilaterală, întrucât serviciile neprestate nu pot fi prețuite. Măsura suspendării/rezilierii intervine ca remediu pentru îndeplinirea defectuoasă a obligațiilor contractuale sau în caz de fraudă. Autoritatea contractantă menționează că art. 19.8 din contract prevede că: „[...] după momentul rezilierii, reprezentantul autorității contractante va certifica sumele cuvenite prestatorului la data rezilierii”. 68

Așadar, beneficiarul va plăti, potrivit contractului, doar prestațiile anterioare suspendării contractului, având în vedere că în perioada de suspendare nu sunt prestate servicii. 19. Cu privire la punctul 19, contestatorul invocă o interpretare eronată a prevederilor art. 17.16. din contract, întrucât nu este vorba despre asumarea riscului întârzierilor, ci despre efectuarea tuturor demersurilor în vederea evitării / minimalizării / controlării efectelor riscurilor. Prin urmare, autoritatea contractantă își menține clauza contractuală. 20. Referitor la punctul 20, autoritatea contractantă menționează că se va avea în vedere faptul că valoarea penalităților se calculează ca procent (0,03% pe zi de întârziere) din (prețul contractului fără TVA - valoarea serviciilor prestate până la îndeplinirea efectiv a obligațiilor), cu alte

cuvinte

din

„Prețul

contractului

fără

TVA

- (B1+B2+B3+B4+B5+B6)”, și nu așa cum susține contestatorul din valoarea totala a contractului. În ceea ce privește procentul de 20%, autoritatea contractantă nu are niciun motiv să plătească servicii care ar fi putut să nu fie prestate în cadrul contractului. 21. Cu privire la punctul 21, autoritatea contractantă nu consideră că este necesară modificarea art. 17.9. din contract în sensul eliminării obligației de prezentare a avocaților la termenele de judecată, pentru motivele prezentate la pct. II. 8 din prezentul punct de vedere. Valoarea penalităților este proporțională cu efectele neprezentării avocaților la termenele de judecată, respectiv pierderea procesului, un cuantum mai mare al despăgubirilor suportate de expropriator, suprafețe expropriate eronat, tergiversarea pronunțării unei soluții pentru neîndeplinirea rigorilor procedurale sau pentru nesusținerea argumentelor în fata instanței etc. 22. Cu privire la punctul 22, nu consideră că este necesară modificarea art. 17.10. din contract în sensul enumerării exhaustiv a cazurilor în care se poate cere angajarea răspunderii prestatorului, urmând a fi reținute argumentele expuse la punctul ..........18 din prezentul punct de vedere. 23. Cu privire la solicitarea contestatorului prevăzută la punctul 23, de eliminare a lit. b) din cadrul art. 17........... din contract, consideră că este neîntemeiată având în vedere faptul că erorile/întârzierile generate din culpa prestatorului pot cauza revendicări de ordinul milioanelor de euro, din partea antreprenorilor/constructorilor cu care autoritatea contractantă are încheiate contracte de execuție lucrări pentru diferitele obiective de investiții. Mai mult decât atât, din modalitatea de formulare a articolului, nu rezultă că cele două penalități, rezilierea contractului și finalizarea serviciilor pe cheltuiala prestatorului, sunt cumulative. În fapt, odată 69

reziliat contractul, nu mai există pârghiile legale ca beneficiarul să oblige prestatorul să finalizeze contractul pe cheltuiala sa, din moment ce contractul nu mai operează între părți. 24. Cu privire la solicitarea contestatorului prevăzută la punctul 24, respectiv modificarea art. 17.12 din contract, autoritatea contractantă menționează că prezentul contract este unul administrativ, în lumina definiției contractului de achiziție publică și a Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004. Astfel, regimul juridic al contractului în discuție este unul special, preponderent de drept public. Prerogativele de drept public la îndemâna autorității contractante constau în faptul că se încheie contractul pentru realizarea unor sarcini ale interesului public, ceea ce pune autoritatea contractantă într-o poziție privilegiată cu posibilitatea de a impune unele clauze în contract, de a controla modul de executare și chiar de reziliere a contractului. În ceea ce privește aplicarea unei penalități pentru întârzieri în verificarea livrabilelor, autoritatea contractantă își menține punctul de vedere enunțat la pct. III.8 de mai sus. 25. Cu privire la solicitarea contestatorului prevăzută la punctul 25, respectiv eliminarea sau reformularea art. 17.6 din contract, autoritatea contractantă își menține argumentele prezentate la pct. III. 19 de mai sus. 26. În privința punctului 26, autoritatea contractantă menționează că achiziționează servicii pentru întocmire documentații cadastrale, rapoarte de evaluare și asigurare servicii juridice de asistență și reprezentare în vederea dobândirii prin expropriere/transfer a imobilelor necesare proiectării și execuției obiectivului de investiție „Drum expres Craiova — Pitești și legăturile cu drumurile existente” LOT 2 Județul Olt, în conformitate cu caietul de sarcini și cu respectarea legislației în vigoare, pentru a-și satisface o nevoie în vederea îndeplinirii obiectului de activitate, respectiv construcția drumului expres Craiova — Pitești și legăturile cu drumurile existente. Pentru aceste servicii, autoritatea contractantă plătește prețul aferent acestora, finanțarea acestuia fiind din fonduri comunitare. Neexecutarea la termen a serviciilor/ obligațiilor de către prestator va conduce indirect la o întârziere a obținerii fondurilor pentru finanțarea acestui contract, precum și la o întârziere a obținerii fondurilor pentru finanțarea construcției drumului expres Craiova - Pitești sau, în cea mai nefericită situație, chiar la pierderea finanțării nerambursabile. Autoritatea contractantă a stabilit criteriul de atribuire pentru această procedură „Cel mai bun raport calitate-preț”, tocmai pentru a 70

obține îndeplinirea serviciilor la un nivel calitativ cât mai ridicat, dar și în termenele stabilite în prezentul contract de servicii. Penalitățile contractuale stabilite de autoritatea contractantă au rolul de sancțiune pentru neîndeplinirea obligațiilor stabilite în sarcina prestatorului, în interiorul termenelor impuse, cât și de asigura autoritatea contractantă de orice prejudiciu care este descoperit după finalizarea contractului. 27. Cu privire la solicitarea contestatorului prevăzută la punctul 27, respectiv eliminarea lit. e) din art. 19.2.1) din contract, autoritatea contractantă o consideră neîntemeiată pentru motivele deja expuse la pct. I și la pct. II.9 din prezentul punct de vedere. 28. În ceea ce privește solicitarea contestatorului prevăzută la punctul 28 în sensul modificării art. 19.3 din contract, consideră nejustificată solicitarea de eliminare a sintagmei în cauza („dar nelimitându-se la aceasta”) din paragraful 1 al articolului și eliminarea literei a) din același articol, dat fiind faptul că prevederile contractuale sunt completate de dreptul comun - Codul Civil, nefiind vorba despre prevederi generale, precum susține în mod eronat contestatorul. Rezilierea contractului pentru motivele prevăzute la litera a), respectiv „Prestatorul nu prestează serviciile conform cu prevederile Contractului” nu reprezintă o abatere minoră, ci o încălcare flagrantă a obligațiilor contractuale, prin urmare nicio măsură mai puțin severă nu poate fi aplicată. În ceea ce privește litera m), „în cazul în care, printr-un act normativ, se modifică interesul public al proiectului pentru care se prestează serviciile care fac obiectul contractului”, autoritatea contractantă susține că beneficiarul nu deține controlul asupra unei astfel de decizii emisă de alte instituții ale statului, însă în cazul în care o atare situație ar apărea, având în vedere că beneficiarul este cel care a inițiat achiziția tocmai în interes public, este normal ca acesta să poată rezilia contractul, din moment ce nu mai servește interesului inițial. 29. Cu privire la punctul 29, autoritatea contractantă consideră că ar contraveni abordării unitare a contractului stabilirea unui termen exprimat în zile pentru certificarea sumelor „convenite” prestatorului în caz de reziliere, dat fiind faptul că termenele contractuale sunt exprimate în luni. Autoritatea contractantă consideră că certificarea sumelor cuvenite prestatorului în cazul rezilierii depinde în cea mai mare măsură chiar de acesta și de momentul la care va transmite documentele relevante care să ateste îndeplinirea sarcinilor/ activităților din cadrul contractului pe care le-a realizat în mod corespunzător și în conformitate cu prevederile contractului până la momentul rezilierii. 30. Pentru această solicitare contestatorul nu oferă nicio justificare care să o susțină. Chiar în cadrul articolului invocat de contestator autoritatea contractantă a menționat în mod expres faptul că 71

„[...] de la apariția unor circumstanțe care nu au putut fi prevăzute la data încheierii contractului și care conduc la modificarea clauzelor contractuale, în așa măsură încât îndeplinirea contractului respectiv ar fi contrară interesului public”, posibilitatea denunțării unilaterale a contractului reglementată de această clauza va opera doar în anumite situații excepționale ce nu pot fi anticipate la acest moment. 31. Cu privire la punctul 31, autoritatea contractantă invocă argumentele deja prezentate la pct. I din prezentul punct de vedere. 32. Referitor la punctul 32, consideră redundantă solicitarea contestatorului de modificarea a art. 23.3 din contract în sensul introducerii posibilității suspendării contractului de către prestator în cazul neîndeplinirii obligației de plată de către beneficiar, având în vedere faptul că este prevăzută aplicarea de penalități ca remediu pentru neîndeplinirea acestei obligații contractuale. Prevederile contractuale sunt completate cu prevederile Codului Civil, Prestatorul, în caz de neplată, având la îndemână excepția de neexecutare care conferă acestuia posibilitatea, într-o măsură corespunzătoare, să refuze executarea propriei obligații. În concluzie, pentru motivele susmenționate, autoritatea contractantă solicita respingerea contestației depuse de ........., considerând neîntemeiate și nefondate solicitările cuprinse în contestație. Analizând susținerile și documentele depuse la dosarul cauzei, CONSILIUL constată următoarele: ......... SA, în calitate de autoritate contractantă, a organizat procedura de achiziție publică licitație deschisă, în vederea atribuirii contractului având ca obiect: ...................prin publicarea în SEAP a anunțului de participare nr. ........./........., elaborând în acest sens, documentația de atribuire aferentă. Conform anunțului de participare, criteriul de atribuire stabilit este „........................”, iar valoarea estimată a contractului este între ........................... lei. Cabinetul ................... contestă documentația de atribuire publicată în SEAP la data de ......... și solicită remedierea acesteia. Având în vedere prevederile art. 26 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, Consiliul urmează să se pronunțe cu întâietate asupra excepției tardivității depunerii contestației ................................ Rezultă fără putință de tăgadă faptul că potrivit rolului activ al consilierilor de soluționare, aceștia trebuie să verifice dacă au fost legal investiți cu soluționarea contestației formulate, sens în care trebuie să analizeze, înainte de toate, excepțiile – de procedură și de fond – care fac inutilă cercetarea în fond a contestației. 72

Nerespectarea termenului legal și imperativ de depunere a unei contestații determină, ca efect al decăderii, pierderea dreptului nevalorificat în termenul prevăzut de lege. Prin constatarea decăderii, dispare cadrul procesual pentru realizarea controlului legalității derulării procedurii de achiziție, astfel încât admiterea acestei excepții exclude analizarea celorlalte aspecte invocate. Excepțiile absolute (privesc încălcarea unor norme cu caracter imperativ) pot fi invocate de oricare dintre părți sau de Consiliu din oficiu în orice moment al soluționării contestației. Cabinetul .......................... contestă documentația de atribuire, contestația fiind transmisă către Consiliu prin curierat cu AWB ................. având data de ..........01.........., fiind înregistrată la CNSC sub nr. ........./........., și către autoritatea contractantă cu AWB ................. având data de ..........01.........., înscrisuri anexate contestației. Procedând la verificarea informațiilor disponibile pe site-ul oficial al societății de curierat, respectiv Fan Curier, rezultă că preluarea celor două corespondențe s-a efectuat în data de 09.01.......... orele 14:24. În speță sunt incidente următoarele prevederi legale: art. 16 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, „Sub sancțiunea respingerii contestației ca tardivă, aceasta se înaintează atât Consiliului, cât și autorității contractante, nu mai târziu de expirarea termenului legal de contestare”; art. 8 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 101/2016, „Persoana care se consideră vătămată de răspunsul primit la notificarea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 6 alin. (4), precum și oricare persoană care se consideră vătămată de măsurile de remediere adoptate de autoritatea contractantă poate sesiza Consiliul în vederea anulării actului autorității contractante, obligării acesteia la emiterea unui act sau la adoptarea de măsuri de remediere, precum și pentru recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, în termen de: a) 10 zile, în cazul în care valoarea estimată a procedurii de achiziție publică, achiziție sectorială sau de concesiune este egală sau mai mare decât pragurile valorice în raport cu care este obligatorie transmiterea spre publicare către Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a anunțurilor de participare, potrivit legislației privind achizițiile publice, legislației privind achizițiile sectoriale sau legislației privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii, după caz”; art. 8 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 101/2016, „Termenul de contestare prevăzut la alin. (1) se calculează după cum urmează: (...) b) începând cu ziua următoare împlinirii termenului prevăzut la art. 6 alin. (4), când autoritatea contractantă nu a transmis un răspuns”; 73

art. ......... alin. (2) din Legea nr. 101/2016: „Contestatorul atașează la contestație dovada notificării prealabile a autorității contractante și copia răspunsului autorității contractante, dacă există, dovada înaintării contestației către autoritatea contractantă, copia actului atacat, după caz, precum și mijloacele de probă de care dispune.”; Rezultă astfel fără putință de tăgadă faptul că societatea contestatoare a ales să nu îndeplinească obligația legală de transmitere a contestației către CNSC și către autoritatea contractantă în termenul legal de contestare prevăzut la art. 8 din Legea nr. 101/2016; obligație stabilită în sarcina sa potrivit prevederilor art. 16 alin. (1) din legea antemenționată, contestatorul neputând invoca în apărarea sa necunoașterea legii potrivit principiul de drept „nemo ignorare legem censetur”. În soluționare Consiliul reține și prevederile art. 183 alin. (1) cpc care potrivit art. 68 din Legea nr. 101/2016 completează acest act normativ „Actul de procedură depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare este socotit a fi făcut în termen.” Astfel, Consiliul reține faptul că societatea contestatoare nu a făcut dovada îndeplinirii obligației legale prevăzută la art. 16 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, de a transmite contestația în termenul legal. Având în vedere că depunerea la serviciul de curierat reprezintă data preluării expediției, neavând relevanță data solicitării expediției, în calculul termenului se va avea în vedere data de 09.01.........., fiind astfel depășit termenul pentru depunerea contestației. Astfel fiind, Consiliul constată tardivitatea reclamării cerințelor din documentația de atribuire de către ............................................. Până la data pronunțării prezentei, contestatorul nu a răspuns solicitării Consiliului cu privire la excepția invocată. Față de considerentele anterior expuse, având în vedere dispozițiile art. 26 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, potrivit cărora „Consiliul se pronunță mai întâi asupra excepțiilor de procedură și de fond, iar când constată că acestea sunt întemeiate, nu mai procedează la analiza pe fond a cauzei”, în temeiul art. 26 alin. (6) din același act normativ: „Consiliul poate respinge contestația ca fiind nefondată, tardivă, lipsită de interes, lipsită de obiect, introdusă de o persoană fără calitate sau de o persoană care nu are calitatea de reprezentant, precum și pe orice altă excepție de procedură sau de fond, care împiedică soluționarea pe fond a 74

contestației”, Consiliul respinge ca tardiv introdusă contestația formulată de ......... în contradictoriu cu ......... SA. Fără pronunțarea asupra fondului contestației. Referitor la criticile formulate de ......... și ......... cu privire la cerința nr. 1 din cadrul cap. III.2.3.a) Consiliul reține următoarele:  în cadrul fișei de date autoritatea contractantă a solicitat ca și cerință minimă de calificare la cap. III.2.3.a) - Capacitatea tehnică și/sau profesională următoarele „Ofertantul va prezenta lista principalelor servicii prestate în ultimii 3 ani*), din care să rezulte că ofertantul a realizat documentații cadastrale aferente procesului de expropriere derulat in conformitate cu prevederile Legii nr. 255/2010, cu modificările și completările ulterioare, pentru infrastructura de transport, pentru un număr minim de 350 imobile. *) ultimii 3 ani se raportează la termenul limită de depunere a ofertelor, cu aplicarea corespunzătoare a Instrucțiunii ANAP nr. 2/......... (art.13). Se vor lua în considerare numai documentațiile cadastrale depuse și înregistrate la OCPI.” Referitor la solicitarea de eliminare a acestei cerințe, având în vedere caracterul restrictiv al acesteia, prin raportare la numărul de imobile pentru care s-a realizat exproprierea și scopul pentru care s-au realizat documentațiile cadastrale, respectiv exproprierea realizată în conformitate cu prevederile Legii nr. 255/2010, pentru infrastructura de transport, Consiliul reține ca fiind incidente următoarele dispoziții legale: - Legea nr. 98/2016: - art. 172 „(3) Autoritatea contractantă stabilește numai cerințe de participare care sunt necesare și adecvate pentru a se asigura că un candidat/ofertant are capacitatea juridică și financiară și competențele tehnice și profesionale pentru a executa contractul de achiziție publică/acordul-cadru care urmează să fie atribuit. (5) Toate cerințele privind capacitatea solicitate de autoritatea contractantă trebuie să aibă legătură cu obiectul contractului de achiziție publică/acordului-cadru și să fie proporționale prin raportare la obiectul acestuia.” - art. 178 „(1) Autoritatea contractantă are dreptul de a stabili prin documentele achiziției cerințe privind capacitatea tehnică și profesională care sunt necesare și adecvate pentru a se asigura că operatorii economici dețin resursele umane și tehnice și experiența necesare pentru a executa contractul de achiziție publică/acordul-cadru la un standard de calitate corespunzător. (2) Cerințele privind capacitatea tehnică și profesională stabilite de autoritatea contractantă pot viza în special existența unui nivel corespunzător de experiență, prin raportare la contractele executate în trecut.” - art. 179 „Operatorul economic face dovada îndeplinirii cerințelor privind capacitatea tehnică și profesională prin prezentarea, după caz, a unora sau mai multora dintre următoarele informații și documente: b) lista principalelor livrări de produse efectuate sau a principalelor servicii prestate în cursul unei perioade care acoperă cel mult ultimii 3 ani, cu indicarea valorilor, datelor și a beneficiarilor publici sau privați; atunci când este necesar în scopul asigurării unui nivel corespunzător de concurență, autoritatea contractantă poate stabili că sunt luate în considerare livrări de produse relevante efectuate sau servicii relevante prestate cu mai mult de 3 ani în urmă.” 75

- HG nr. 395/2016: - art. 29 „(1) Criteriile de calificare au ca scop demonstrarea potențialului tehnic, financiar și organizatoric al fiecărui operator economic participant la procedură, potențial care trebuie să reflecte posibilitatea concretă a acestuia de a îndeplini contractul/acordul-cadru și de a rezolva eventualele dificultăți legate de îndeplinirea acestuia, în cazul în care oferta sa va fi declarată câștigătoare.” - art. 31 „(1) Autoritatea contractantă nu are dreptul de a restricționa participarea la procedura de atribuire a contractului de achiziție publică prin introducerea unor criteriile minime de calificare, care: a) nu prezintă relevanță în raport cu natura și complexitatea contractului de achiziție publică ce urmează să fie atribuit; b) sunt disproporționate în raport cu natura și complexitatea contractului de achiziție publică ce urmează a fi atribuit.” Rolul acestei cerințe cu privire la experiența similară ar trebuie să fie dovedirea faptului că operatorii economici participanți au experiență în domeniul serviciilor similare cu ceea ce urmează a fi prestat în urma încheierii contractului care face obiectul acestei proceduri, că aceștia au cunoștințele / experiența și capacitatea necesară derulării unui astfel de contract și că au finalizat astfel de contracte. Față de aceste aspecte Consiliul constată că scopul criteriilor de calificare este de a demonstra potențialul tehnic, financiar și organizatoric al fiecărui operator economic participant la procedură, potențial care ar trebui să reflecte posibilitatea concretă a acestuia de a îndeplini contractul și de a rezolva eventualele dificultăți legate de îndeplinirea acestuia, în cazul în care oferta sa va fi declarată câștigătoare și nu de a restricționa participarea la procedură prin impunerea unor cerințe pe care doar anumiți operatori economici le pot îndeplini. Astfel, referitor la numărul de imobile pentru care autoritatea contractantă a solicitat să se fi realizat exproprierea invocată ca experiență similară, Consiliul reține că la punctul II.1.5) „Descrierea succintă a contractului sau a achiziției/achizițiilor” din fișa de date a achiziției rezultă că «Obiectivul general al contractului este achiziția de servicii pentru întocmire documentații cadastrale, rapoarte de evaluare și asigurare servicii juridice de asistenta și reprezentare în vederea dobândirii prin expropriere/transfer a unui număr de 4.900 imobile estimate, necesare proiectării și execuției obiectivului de investiție „Drum expres Craiova - Pitești și legăturile cu drumurile existente” LOT 2 Județul Olt, pe raza unităților administrativ - teritoriale: Primăria Balș, Primăria Barza, Primăria Piatra Olt, Primăria Găneasa, Primăria Slatioara, Primăria Ulmi, Primăria Slatina, Primăria Valea Mare, Primăria Priseaca, 76

Primăria Scornicești, Primăria Optași, Primăria Tătulești, Primăria Colonești, Primăria Milcov din Județul Olt». Având în vedere scopul pentru care legiuitorul a instituit necesitatea solicitării îndeplinirii cerințelor de calificare, astfel cum a fost reținut anterior, Consiliul reține că prestarea, anterior, a unor servicii având ca obiect realizarea documentațiilor cadastrale aferente procesului de expropriere pentru un număr de 350 de imobile prin raportare la obiectul contractului ce urmează a fi executat, respectiv întocmirea documentațiilor cadastrale aferente unui număr de 4.900 imobile, servește acestui scop, fiind de natură să formeze autorității contractante convingerea că operatorul economic căruia i se va atribui contractul deține întregul potențial susținerii unei prestații de anvergura celei cerute în prezenta achiziție. Mai mult, Consiliul stabilește că cerința de calificare, din punctul de vedere al numărului de imobile indicat are relevanță față de natura și complexitatea contractului de achiziție publică ce urmează să fie atribuit, numărul minim de imobile pentru care ofertantul trebuie să demonstreze că a realizat documentații cadastrale reprezintă aproximativ 7,14% din numărul total al imobilelor estimate a fi expropriate, aspect subliniat în cadrul Strategiei de contractare nr. 12B/10307/29..................... Așadar, cerința în discuție nu este disproporționată în raport de natura și complexitatea contractului ce urmează a fi atribuit. În cadrul contestației formulate, contestatorul ......... a menționat doar faptul că cerința este excesivă însă nu a indicat care ar fi numărul de documentații pe care l-ar considera necesare pentru demonstrarea experienței similare, astfel că nu se vor dispune măsuri în sensul eliminării numărului de documentații impus. Cerința impusă reprezintă un criteriu de calificare, și nu un factor de evaluare pentru determinarea celui mai bun raport calitate-preț, așa cum în mod eronat susține contestatorul .......... Alegațiile contestatorului ......... cu privire la cerințele autorității contractante referitoare la capacitatea de exercitare a profesiei, nu pot fi reținute în soluționarea contestațiilor depuse având în vedere următoarele aspecte:  contestatorul face confuzii între cerința referitoare la experiența similară solicitată în vederea demonstrării capacității tehnice și sau profesionale și cerința referitoare la demonstrarea capacității de exercitare a activității profesionale care se referă la capacitatea juridică de a executa acest contract;  o altă confuzie pe care o face contestatorul se referă la condițiile minime de autorizare pentru persoane fizice expres detaliate în cadrul anexei 1 la Regulamentul aprobat prin Ord. 107/2010 și la condițiile minime de autorizare pentru persoane juridice expres detaliate în cadrul anexei 5 a aceluiași regulament; 77

 faptul că este solicitată o experiență pentru expertul autorizat cadastru nu înseamnă/implică în mod automat că nu poate fi cerută și o experiență pentru ofertant (în calitatea sa de operator economic, astfel cum este aceasta definit la art. 3 lit. gg) din Legea nr. 98/2016), serviciile în cadrul contractului urmând a fi prestate de acesta.  autoritatea contractantă în cadrul punctului său de vedere, subliniază faptul că secțiunea III.2.1b) referitoare la capacitatea de exercitare a activității profesionale, privea autorizarea pentru ofertantul unic/asociat, nu pentru expertul autorizat cadastru. Experiența experților autorizați este punctată în cadrul factorilor de evaluare. Condițiile de autorizare pentru experții autorizați cadastru categoria D nu reprezintă o dovadă a capacității și experienței ofertantului. Astfel fiind, Consiliul constată a fi nefondate criticile privind numărul documentațiilor cadastrale. Referitor la condiția autorității contractante ca documentațiile cadastrale aferente procesului de expropriere derulat în conformitate cu prevederile Legii nr. 255/2010, cu modificările și completările ulterioare, și care vor fi prezentate în vederea demonstrării cerinței nr. 1 cap. III.2.3.a), să fi fost realizate anterior pentru infrastructura de transport, Consiliul reține următoarele aspecte:  nr. 526/2003

în justificarea faptului că nu a fost avută în vedere exclusiv infrastructura de transport rutier, ci și pe cea de transport naval, aerian, feroviar, metrou, autoritatea contractantă citează în mod fracționat dispozițiile art. 1 din Legea nr. 255/2010, respectiv „Prezenta lege stabilește cadrul juridic pentru luarea măsurilor necesare executării: lucrărilor de construcție, reabilitare și modernizare a drumurilor de interes național, județean și local, lucrărilor de construcție, reabilitare și extindere a infrastructurii feroviare publice, lucrărilor necesare dezvoltării rețelei de transport cu metroul și de modernizare a rețelei existente, lucrărilor de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare, precum și a infrastructurii de transport naval, […]”, fără să ia în considerare prevederile întregului art. 1 din Legea nr. 255/2010 care dispun în mod expres că „Prezenta lege stabilește cadrul juridic pentru luarea măsurilor necesare executării: lucrărilor de construcție, reabilitare și modernizare a drumurilor de interes național, județean și local, lucrărilor de construcție, reabilitare și extindere a infrastructurii feroviare publice, lucrărilor necesare dezvoltării rețelei de transport cu metroul și de modernizare a rețelei existente, lucrărilor de 78

dezvoltare a infrastructurii aeroportuare, precum și a infrastructurii de transport naval, lucrărilor din domeniul gospodăririi apelor, respectiv construcțiile hidrotehnice și lucrările anexe, acumulările de apă permanente și nepermanente, cantoanele de exploatare, digurile de apărare împotriva inundațiilor, construcțiile și instalațiile hidrometrice, instalațiile de determinare automată a calității apei, lucrările de amenajare, regularizare sau consolidare a albiilor, canalelor și derivațiilor hidrotehnice, stațiile de pompare, precum și altor construcții hidrotehnice realizate pe ape, lucrări de renaturare, reabilitare zone umede și de asigurare a conectivității laterale, lucrărilor de construcție, reabilitare, modernizare și dezvoltare a stațiunilor turistice de interes național, lucrărilor de construcție, reabilitare, modernizare, dezvoltare și ecologizare a zonei litorale a Mării Negre, lucrărilor de amenajare, dezvoltare sau reabilitare a pârtiilor de schi, cu instalațiile de transport pe cablu aferente, cu lucrările de amenajare, instalațiile și echipamentele de producere a zăpezii și gheții artificiale și de întreținere a pârtiilor, instalațiile pentru iluminatul pârtiilor de schi și alte echipamente necesare dezvoltării domeniului schiului, amenajarea, dezvoltarea sau reabilitarea pârtiilor destinate practicării celorlalte sporturi de iarnă - biatlon, bob, sanie, sărituri de la trambulină - a patinoarelor și echiparea cu instalații și echipamente corespunzătoare, cuprinse în Programul național de dezvoltare a turismului "Schi în România", aprobat prin Legea nr. 526/2003, cu modificările și completările ulterioare, lucrărilor de interes național pentru realizarea, dezvoltarea producerii, transportului și distribuției de energie electrică, transportului și distribuției de gaze naturale, de extracție a gazelor naturale, lucrărilor de dezvoltare, modernizare și reabilitare a Sistemului național de transport al țițeiului, gazolinei, etanului, condensatului și gazelor naturale și lucrărilor miniere de interes național pentru exploatarea zăcămintelor de lignit, care se execută în baza unei licențe de exploatare, lucrărilor pentru realizarea Sistemului național al perdelelor forestiere de protecție, precum și pentru împădurirea terenurilor degradate, precum și, în situația în care nu există o altă soluție tehnică, lucrărilor de interes public de construcție, reabilitare și modernizare a infrastructurii de alimentare cu apă, a infrastructurii de apă uzată și lucrărilor de construcție, reabilitare și modernizare a stațiilor de epurare, lucrări de interes public național de construcție, reabilitare, modernizare și reconversie funcțională, pentru construcții administrative necesare funcționării sistemului judiciar, în zona centrală a municipiului ........., delimitată în condițiile legii, inclusiv pentru infrastructura aferentă acestora, lucrări de interes public local de construcție, reabilitare, modernizare și reconversie funcțională, pentru construcții administrative, sociale 79

și culturale, în zona centrală a municipiului ........., delimitată în condițiile legii, inclusiv pentru infrastructura aferentă acestora.” În soluționare Consiliul reține și faptul că legiuitorul a definit în cadrul art. 2 alin. (1) Legea nr. 255/2010, care sunt lucrările declarare de utilitate publică astfel: «În sensul prezentei legi, sunt declarate de utilitate publică următoarele lucrări: a) lucrările de construcție, reabilitare și modernizare de drumuri de interes național, județean și local, precum și toate lucrările de construcție, reabilitare și extindere a infrastructurii feroviare publice, lucrările necesare dezvoltării rețelei de transport cu metroul și de modernizare a rețelei existente, lucrările de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare, precum și a infrastructurii de transport naval; b) lucrările din domeniul gospodăririi apelor, respectiv construcțiile hidrotehnice și lucrările anexe, acumulările de apă permanente și nepermanente, cantoanele de exploatare, digurile de apărare împotriva inundațiilor, construcțiile și instalațiile hidrometrice, instalațiile de determinare automată a calității apei, lucrările de amenajare, regularizare sau consolidare a albiilor, canalele și derivațiile hidrotehnice, stațiile de pompare, precum și alte construcții hidrotehnice realizate pe ape, lucrări de renaturare, reabilitare zone umede și asigurarea conectivității laterale; c) lucrările de construcție, reabilitare, modernizare, dezvoltare și ecologizare a zonei litorale a Mării Negre, precum și a stațiunilor turistice de interes național; d) lucrările de interes național pentru realizarea, dezvoltarea producerii, transportului și distribuției de energie electrică, transport și distribuție de gaze naturale, a extracției de gaze naturale, lucrările de dezvoltare, modernizare și reabilitare a Sistemului național de transport al țițeiului, gazolinei, etanului, condensatului; e) lucrările miniere de interes național pentru exploatarea zăcămintelor de lignit, care se execută în baza unei licențe de exploatare de către operatorii economici aflați sub autoritatea Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri, în calitate de minister de resort; f) lucrările de amenajare, dezvoltare sau reabilitare a pârtiilor de schi, cu instalațiile de transport pe cablu aferente, lucrările de amenajare a instalațiilor și echipamentelor de producere a zăpezii și gheții artificiale și de întreținere a pârtiilor, instalațiile pentru iluminatul pârtiilor de schi și alte echipamente necesare dezvoltării domeniului schiului, amenajarea, dezvoltarea sau reabilitarea pârtiilor destinate practicării celorlalte sporturi de iarnă - biatlon, bob, sanie, sărituri de la trambulină - a patinoarelor și echiparea cu instalațiile și echipamentele corespunzătoare, cuprinse în Programul național de dezvoltare a turismului "Schi în România", aprobat prin Legea nr. 526/2003, cu modificările și completările ulterioare; g) lucrările de realizare a Sistemului național al perdelelor forestiere de protecție, precum și lucrările de împădurire a terenurilor degradate. h) lucrările de interes public de construcție, reabilitare și modernizare a infrastructurii de alimentare cu apă, a infrastructurii de apă uzată și lucrările de construcție, reabilitare și modernizare a stațiilor de epurare. i) lucrări de interes public național de construcție, reabilitare, modernizare și reconversie funcțională, pentru construcții administrative necesare funcționării sistemului judiciar, în zona centrală a municipiului ........., delimitată în condițiile legii, inclusiv pentru infrastructura aferentă acestora; 80

j) lucrări de interes public local de construcție, reabilitare, modernizare și reconversie funcțională, pentru construcții administrative, sociale și culturale, în zona centrală a municipiului ........., delimitată în condițiile legii, inclusiv pentru infrastructura aferentă acestora.» Relevante în soluționarea contestațiilor sunt dispozițiile art. 2 alin. (2) din Instrucțiunea președintelui ANAP nr. 2/........., potrivit cărora „La stabilirea cerințelor minime de calificare și selecție, autoritățile/entitățile contractante vor ține cont de aspecte precum: complexitatea, volumul, durata, valoarea și natura contractului de achiziție publică/de achiziție sectorială/acordului-cadru care urmează a fi încheiat, fără a se impune îndeplinirea unor condiții ce nu prezintă relevanță sau sunt disproporționate în raport cu scopul menționat la alin. (1)” și cele ale art. 9 alin. (3) din Instrucțiune, potrivit cărora „Cerința de calificare se va formula făcându-se referire la activități/ servicii duse la bun sfârșit în cadrul perioadei de 3 ani calculată conform art. 13, prin această sintagmă înțelegându-se: a) servicii recepționate parțial, cu condiția ca specificul contractului/activităților ce reprezintă experiență similară să permită elaborarea unui livrabil care să poată fi utilizat de beneficiar ca rezultat independent”. Pentru a justifica această cerință, autoritatea contractantă în cadrul strategiei de contractare, a menționat că „Cerința s-a stabilit ținând cont de obiectul dominant al serviciilor care fac obiectul achiziției, precum și de ponderea alocată serviciilor de cadastru din valoarea estimată a achiziției. De asemenea, s-a avut în vedere necesitatea ca operatorul economic să mai fi realizat în trecut servicii similare celor preponderent solicitate prin prezenta achiziție, adică o experiență similară care să asigure autoritatea contractantă că antreprenorul va putea duce la bun sfârșit contractul de servicii. În acest context, menționează că, deși obiectul contractului este de întocmire documentații cadastrale, rapoarte de evaluare și asigurare servicii juridice de asistență și reprezentare în vederea dobândirii prin expropriere/transfer a imobilelor necesare proiectării și execuției unui obiectiv de investiții aferent infrastructurii de transport rutier, pentru îndeplinirea cerinței de calificare, ofertanții pot prezenta o experiență similară în ceea ce privește realizarea de documentații cadastrale aferente procesului de expropriere derulat în conformitate cu prevederile Legii nr. 255/2010, cu modificările și completările ulterioare, pentru orice infrastructură de transport. Astfel, autoritatea contractantă nu a restricționat participarea la licitație a acelor operatori economici care au prestat servicii similare, însă în alte domenii de transport decât cel rutier, respectiv naval, aerian, feroviar, metrou. Totodată, autoritatea contractantă nu a restricționat participarea la licitație a acelor operatori economici care au desfășurat activități similare, însă pentru alte categorii de drum decât cel pentru care se realizează prezentele servicii, respectiv drum expres. În ceea ce privește solicitarea ca documentațiile cadastrale să fie eferente procesului de expropriere derulat în conformitate cu prevederile Legii nr. 255/2010, 81

autoritatea contractantă a avut în vedere faptul că, în cadrul procedurii de expropriere, elaborarea documentațiilor cadastrale este în mod expres reglementată la cap. III din Legea nr. 255/2010, aceste servicii fiind suspuse unor rigori distincte de cele incidente în cazul elaborării unor documentații cadastrale în scopurile obișnuite prevăzute de Legea nr. 7/1996 – republicare. Astfel, raportat la scopul solicitării îndeplinirii unei cerințe de experiență similară, și anume de a obține o confirmare că operatorii economici au capacitatea și experiența necesară pentru a gestiona și a duce la bun sfârșit, în condițiile de performanță impuse prin caietul de sarcini, contractul de prestări servicii ce urmează a fi atribuit, cerința ca ofertantul să fi realizat documentații cadastrale aferente procesului de expropriere derulat în conformitate cu prevederile Legii nr. 255/2010 este atât relevantă, cât și proporțională în raport cu natura și complexitatea contractului, fiind respectate în integralitate dispozițiile art. 31 alin. (1) din HG nr. 395/2016, precum și prevederile Instrucțiunii nr. 2/.......... Numărul minim de imobile pentru care ofertantul trebuie să demonstreze că a realizat documentații cadastrale în condițiile solicitate prin criteriu, reprezintă aproximativ 7% din numărul total al imobilelor estimate a fi expropriate în cadrul contractului care face obiectul achiziției. Mai mult decât atât, autoritatea contractantă nu a limitat concurența prin stabilirea unui număr minim de contracte în care să fi fost realizate documentațiile cadastrale și nici nu a impus valori minime serviciilor prestate. În final, autoritatea contractantă consideră că, în sensul art. 9 alin. (3) din Instrucțiunea ANAP nr. 2/........., prin documentații cadastrale depuse și înregistrate la OCPI demonstrează, în fapt, ducerea la bun sfârșit a serviciilor solicitate ca experiență similară. Astfel, documentația cadastrală reprezintă un livrabil de sine stătător, nefiind posibilă o recepție parțială a unui astfel de document, așa cum se menționează în art. 9 alin. (3) lit. a) din Instrucțiunea ANAP nr. 2/.......... Depunerea și înregistrarea documentațiilor cadastrale OCPI reprezintă finalitatea activității de realizare a acestora, în caz contrar elaborarea acestora nefiind considerată dusă la bun sfârșit”. Raportat la dispozițiile legale invocate și ținând seama de justificările autorității contractante, Consiliul constată că, într-adevăr, autoritatea contractantă a solicitat experiența similară în elaborarea documentațiilor cadastrale în domeniul infrastructurii de transport, fără a limita concurența în funcție de tipul transportului (rutier, naval, aerian etc). Cu toate acestea Consiliul reține, însă, că exproprierea ce face obiectul acestui contract de achiziție publică, urmează a se 82

efectua în conformitate cu prevederile Legii nr. 255/2010, relevant în privința experienței similare fiind ca ofertanții să fi prestat anterior servicii în acest domeniu, domeniu care este mai larg, cuprinzând și alte domenii, pe lângă cel în referire la infrastructura de transport. Nu se poate susține că experiența dobândită în realizarea de documentații cadastrale aferente procesului de expropriere necesară realizării lucrărilor declarate a fi de utilitate publică, astfel cum sunt acestea menționate la art. 1 și 2 alin. (1) din Legea nr. 255/2010, nu permite verificarea potențialului operatorului economic de a presta serviciile în mod corespunzător, autoritatea contractantă neprezentând niciun argument de ce numai o astfel de experiență poate fi reținută. Astfel fiind, se constată necesitatea eliminării sintagmei „pentru infrastructura de transport” din textul cerinței amintite. Cu privire la critica contestatoarei ......... care vizează cerința privind experiența similară, apreciată ca nelegală întrucât impune o perioadă pentru prestarea serviciilor similare de 3 ani, și nu 5 ani, Consiliul reține următoarele:  Potrivit art. 179 din Legea nr. 98/2016 ”Operatorul economic face dovada îndeplinirii cerințelor privind capacitatea tehnică și profesională prin prezentarea, după caz, a unora sau mai multora dintre următoarele informații și documente: b) lista principalelor livrări de produse efectuate sau a principalelor servicii prestate în cursul unei perioade care acoperă cel mult ultimii 3 ani, cu indicarea valorilor, datelor și a beneficiarilor publici sau privați; atunci când este necesar în scopul asigurării unui nivel corespunzător de concurență, autoritatea contractantă poate stabili că sunt luate în considerare livrări de produse relevante efectuate sau servicii relevante prestate cu mai mult de 3 ani în urmă”.  Prevederile art. 9 alin. (4) din Instrucțiunea nr. 2/......... stabilesc că ”Nu se consideră restrictiv atunci când o autoritate/entitate contractantă impune, în scopul asigurării unui nivel corespunzător al concurenței, o cerință de calificare cu privire la prezentarea unor dovezi privind prestarea de servicii similare într-o perioadă mai mare de 3 ani, în situația în care la nivelul pieței de profil relevante se înregistrează o cerere mică pentru asemenea servicii și/sau aceasta apare la intervale mari de timp datorită nivelului ridicat al competențelor necesare pentru prestarea serviciilor în cauză și/sau specificitatea acestora, faptului că acestea se încadrează într-un segment de nișă sau implică perioada lungă de timp pentru obținerea rezultatelor prestării serviciilor.” În cadrul contestației, așa cum se poate observa, au fost invocate de către contestator dispozițiile Instrucțiunii nr. 2/........., însă nu a fost adusă nicio motivare sau vreo dovadă că s-ar impune aplicarea excepției care să determine modificarea perioadei pentru care s-a cerut prestarea serviciilor similare, limitându-se la simple afirmații, în sensul că aceasta este necesară deoarece este în beneficiul procedurii ca asigurând premisele pentru participarea la procedura a unui număr mai mare de 83

operatori economici și optimizarea criteriului de atribuire; încălcând astfel prevederile art. 249 cpc care dispune că „Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege”. În lipsa unei motivări corespunzătoare, Consiliul nu poate modifica cerința pe baza unei simple afirmații. Referitor la definirea noțiunii de „......... cadastrală aferentă procesului de expropriere”, autoritatea contractantă a explicat că s-au avut în vedere documentațiile cadastrale la care face referire cap. III din Legea nr. 255/2010, respectiv documentațiile individuale diferite pentru 350 de imobile. De altfel, autoritatea contractantă a precizat, în punctul de vedere, că va publica o clarificare în acest sens, respectiv va menționa ......... cadastrală individuală, realizată pentru fiecare dintre cele 350 de imobile în parte. Contestatoarea a urmărit să se accepte ca dovedire a experienței similare și serviciile prestate pentru stabilirea coridorului de expropriere, însă autoritatea contractantă a explicat că relevantă pentru ea este experiența similară dobândită în cadrul întocmirii documentațiilor individuale pentru imobile, și nu doar cea de întocmire a documentației pentru întregul coridor, care este o activitate de centralizare a datelor, pe baza unor documente existente, de o complexitate mai scăzută. În soluționare Consiliul reține următoarele prevederi legale:  Potrivit art. 5 alin. (3) din Legea nr. 255/2010 „În înțelesul prezentei legi, coridorul de expropriere este stabilit pe baza studiilor de fezabilitate în varianta finală sau a documentațiilor de urbanism ori a documentațiilor topo- cadastrale, aprobate conform legii, și este aprobat odată cu indicatorii tehnico- economici, cu documentația de urbanism sau cu documentația topo-cadastrală, după caz, incluzând și lista imobilelor ce urmează a fi expropriate”.  La art. 4 din același act normativ sunt enumerate Etapele procedurii de expropriere, acestea fiind: „a) aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai lucrărilor de interes național, județean sau local; b) consemnarea sumei individuale aferente reprezentând plata despăgubirii pentru imobilele care fac parte din coridorul de expropriere și afișarea listei proprietarilor imobilelor; c) transferul dreptului de proprietate; d) finalizarea formalităților aferente procedurii de expropriere”.  Potrivit art. 5 alin. (1) „În vederea realizării lucrărilor prevăzute la art. 1 și 2, expropriatorul prevăzut la art. 2 alin. (2) are obligația de a aproba prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărâre a autorității administrației publice locale sau județene, respectiv a Consiliului General al Municipiului ........., după caz, potrivit legii, 84

indicatorii tehnico-economici ai lucrărilor de interes național, județean și local, pe baza documentației tehnico-economice aferente, amplasamentul lucrărilor, conform variantei finale a studiului de prefezabilitate, respectiv a variantei finale a studiului de fezabilitate, după caz, sursa de finanțare, precum și declanșarea procedurii de expropriere a tuturor imobilelor care constituie coridorul de expropriere, a listei proprietarilor așa cum rezultă din evidențele Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară sau ale unităților administrativ-teritoriale, sumele individuale aferente despăgubirilor estimate de către expropriator pe baza unui raport de evaluare întocmit având în vedere expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici și termenul în care acestea se virează într-un cont deschis pe numele expropriatorului la dispoziția proprietarilor de imobile. Amplasamentul lucrării se aduce la cunoștința publică prin afișarea la sediul consiliului local respectiv, prin afișare pe pagina proprie de internet a expropriatorului și va fi comunicat spre avizare și recepție Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Amplasamentul va fi materializat prin bornarea tuturor punctelor de coordonate care îl definesc pe acesta. Autoritățile administrației publice locale vor include coordonatele coridorului de expropriere în planurile urbanistice generale ale localităților. Actualizarea planurilor urbanistice generale ale localităților și a regulamentelor locale de urbanism poate fi finanțată și de către expropriator”.

Autoritatea contractantă a menționat că documentațiile pentru coridorul de expropriere și cele pentru imobile sunt diferite, astfel stabilirea coridorului de expropriere reprezintă o secvență a primei etape a procedurii de expropriere, astfel încât nu poate fi primită pretenția contestatorului ca autoritatea contractantă să accepte, ca mijloc de dovedire a experienței similare, realizarea lucrărilor topografice care au generat stabilirea coridorului de expropriere în cadrul unor proiecte similare cu condiția ca acel coridor de expropriere să includă minimum 350 de imobile. Stabilirea experienței similare prin raportare la realizarea lucrărilor aferente determinării coridorului de expropriere în cadrul unor proiecte similare, cu condiția ca acel coridor de expropriere să includă minimum 350 de imobile, ar limita edificarea autorității contractante asupra celorlalte activități pe care le implică procesul de expropriere și care au fost descrise în caietul de sarcini. Față de aceste aspecte Consiliul urmează să respingă ca nefondată această critică. Referitor la criticile contestatorului ......... cu privire la cerința nr. 2, Consiliul reține următoarele:  În cadrul fișei de date la cap. III.2.3.a) Capacitatea tehnica si/sau profesională, autoritatea contractantă a solicitat ca și cerință minimă 85

de calificare „Ofertantul va prezenta o declarație cu privire la numărul mediu anual de personal pentru ultimul an*, din care să reiasă un număr de minim 15 persoane * ultimul an se raportează la termenul limita de depunere a ofertelor.”  în strategia de contractare, autoritatea contractantă nu a justificat sub niciun aspect, cum a ajuns la numărul minim de 15 persoane impuse, însă în punctul de vedere asupra contestației, a precizat că a avut în vedere faptul că obiectivul de investiții străbate 14 UAT-uri și este necesară exproprierea unui număr estimat de 4900 imobile. Numai pentru a fi posibilă constituirea simultană de comisii de verificare a dreptului de proprietate la nivelul tuturor UAT-urilor ar fi necesar un număr de 28 persoane. Cu privire la personalul care va fi luat în considerare, autoritatea contractantă a explicat că personalul la care se face referire este cel care rezultă din documentele privind organizarea și funcționarea societății personalul putând fi obținut și din cumularea personalului prin asocierea ofertanților. A adăugat că cerința nu putea fi particularizată pentru societățile de avocatură. Se poate observa că autoritatea contractantă face referire la numărul de persoane care vor fi implicate în cadrul contractului, însă declarația privește numărul mediu anual de personal pentru ultimul an anterior datei limită de depunere a ofertelor. Potrivit art. 179 din Legea nr. 98/2016 Operatorul economic face dovada îndeplinirii cerințelor privind capacitatea tehnică și profesională prin prezentarea, după caz, a unora sau mai multora dintre următoarele informații și documente: (...) i) o declarație cu privire la numărul mediu anual de personal al operatorului economic care prestează servicii ori execută lucrări și numărul personalului de conducere din ultimii 3 ani. În acord cu aceste prevederi legale, autoritatea contractantă are dreptul de a solicita numărul mediu anual de personal, însă în privința celor minim 15 persoane implicate în desfășurarea contractului, se observă că, pe de o parte, autoritatea contractantă are în vedere acest personal pentru desfășurarea contractului, iar pe de altă parte, cerința vizează personalul din anul anterior datei limită de depunere a ofertelor, astfel că se impune reformularea cerinței, în sensul de a se stabili că cele minim 15 persoane privesc personalul necesar executării contractului. Totodată, având în vedere specificul activității profesiei de avocat, Consiliul stabilește că, pentru prestarea serviciilor în cadrul contractului, personalul nu trebuie să facă parte numai din personalul angajat al operatorului economic, ci pot fi luate în considerare și formele de colaborare specifice acestei profesii. Astfel fiind, Consiliul constată că 86

este necesară modificarea cerinței, astfel încât să fie relevantă pentru verificarea capacității tehnice a ofertantului în implementarea contractului. Referitor la criticile formulate de contestatori cu privire la criteriul de atribuire, factorii de evaluare nr. 3-6 – experiența experților autorizați de cadastru (contestatorul ......... a indicat în mod greșit criteriile 3-5), Consiliul reține următoarele: - în fișa de date a achiziției, s-au prevăzut ca și factori de evaluare: 3. Experiența deținută de Expertul Autorizat Cadastru 1 (autorizat ANCPI categoria D) - 5.00% 5.00 Descriere: Experiența deținută în realizarea de documentații cadastrale aferente procesului de expropriere derulat în conformitate cu prevederile Legii nr. 255/2010, cu modificările și completările ulterioare, pentru infrastructura de transport. Algoritm de calcul: Experiența deținută în realizarea de documentații cadastrale aferente procesului de expropriere derulat in conformitate cu prevederile Legii nr. 255/ 2010, cu modificările și completările ulterioare, pentru infrastructura de transport se va puncta astfel: minim 10 documentații cadastrale: 1,25 puncte intre .........-20 documentații cadastrale: 2,5 puncte intre 21-30 documentații cadastrale: 3,75 puncte mai mult de 30 documentații cadastrale: 5 puncte Nota 1: În vederea acordării punctajului, ofertanții vor depune Anexa 1 – „Curriculum Vitae" la Formularul nr. 4 și copii ale documentațiilor cadastrale/ Cererilor de recepție pentru documentații de dezmembrare înregistrate la OCPI. 4. Experiența deținută de Expertul Autorizat Cadastru 2 (autorizat ANCPI categoria D) – 5.00% 5.00 Descriere: Experiența deținută în realizarea de documentații cadastrale aferente procesului de expropriere derulat in conformitate cu prevederile Legii nr. 255/2010, cu modificările și completările ulterioare, pentru infrastructura de transport. Algoritm de calcul: Experiența deținută in realizarea de documentații cadastrale aferente procesului de expropriere derulat in conformitate cu prevederile Legii nr. 255/2010, cu modificările și completările ulterioare, pentru infrastructura de transport se va puncta astfel: minim 10 documentații cadastrale: 1,25 puncte intre .........-20 documentații cadastrale: 2,5 puncte intre 21-30 documentații cadastrale: : 3,75 puncte mai mult de 30 documentații cadastrale: 5 puncte Nota 1: În vederea acordării punctajului, ofertanții vor depune Anexa 1 – „Curriculum Vitae" la Formularul nr. 4 și copii ale documentațiilor cadastrale/ Cererilor de recepție pentru documentații de dezmembrare înregistrate la OCPI. 5. Experiența deținută de Expertul Autorizat Cadastru 3 (autorizat ANCPI categoria D) – 5.00% 5.00 Descriere: Experiența deținută in realizarea de documentații cadastrale aferente procesului de expropriere derulat in conformitate cu prevederile Legii nr. 255/2010, cu modificările și completările ulterioare, pentru infrastructura de transport. Algoritm de calcul: Experiența deținută in realizarea de documentații cadastrale aferente procesului de expropriere derulat in conformitate cu prevederile Legii nr. 255/2010, cu modificările și completările ulterioare, pentru infrastructura de transport se va puncta astfel: minim 10 documentații cadastrale: 1,25 puncte intre .........-20 documentații cadastrale: 2,5 puncte intre 21-30 documentații cadastrale: : 3,75 puncte 87

mai mult de 30 documentații cadastrale: 5 puncte Nota 1: In vederea acordării punctajului, ofertanții vor depune Anexa 1 - "Curriculum Vitae" la Formularul nr. 4 si copii ale documentațiilor cadastrale/ Cererilor de recepție pentru documentații de dezmembrare înregistrate la OCPI. 6. Experiența deținută de Expertul Autorizat Cadastru 4 (autorizat ANCPI categoria D) – 5.00% 5.00 Descriere: Experiența deținută in realizarea de documentații cadastrale aferente procesului de expropriere derulat in conformitate cu prevederile Legii nr. 255/2010, cu modificările și completările ulterioare, pentru infrastructura de transport. Algoritm de calcul: Experiența deținută in realizarea de documentații cadastrale aferente procesului de expropriere derulat in conformitate cu prevederile Legii nr. 255/2010, cu modificările și completările ulterioare, pentru infrastructura de transport se va puncta astfel: minim 10 documentații cadastrale: 1,25 puncte intre .........-20 documentații cadastrale: 2,5 puncte intre 21-30 documentații cadastrale: : 3,75 puncte mai mult de 30 documentații cadastrale: 5 puncte Nota 1: In vederea acordării punctajului, ofertanții vor depune Anexa 1 - "Curriculum Vitae" la Formularul nr. 4 si copii ale documentațiilor cadastrale/ Cererilor de recepție pentru documentații de dezmembrare înregistrate la OCPI” În soluționarea criticilor aferente criteriului privind experiența similară a ofertantului, Consiliul a reținut că este relevantă pentru autoritatea contractantă experiența rezultată din exproprierile pentru care s-a aplicat Legea nr. 255/2010, astfel că punctarea suplimentară a experților autorizați ANCPI categoria D nu se poate considera că determină restrângerea concurenței. Cu cât a participat la întocmirea mai multor documentații, are mai multă experiență, cu atât punctajul primit pentru expertul implicat va fi mai mare. Factorii de evaluare trebuie să vizeze chestiuni suplimentare, superioare condițiilor generale de admisibilitate/calificare a ofertei care se regăsesc în documentația de atribuire, astfel încât nu poate fi primită pretenția contestatoarei de a nu fi luat în considerare specificului derivat din realizarea de documentații cadastrale aferente procesului de expropriere pentru infrastructura de transport, o astfel de perspectivă nefiind de natură să reflecte vreun avantaj pe care autoritatea contractantă îl poate obține prin utilizarea factorului de evaluare respectiv. În ce privește critica adusă cerinței ca experții autorizați ANCPI să dețină categoria de autorizare D și C, Consiliul constată că, în caietul de sarcini, s-a solicitat ca operatorii economici să pună la dispoziție un număr de 12 experți autorizați ANCPI, din care minimum 4 categoria D, 4 categoria B și 4 categoria C. 88

Contestatorul solicită includerea categoriei A de experți, în locul categoriei C, excluderea categoriei C și acordarea punctajelor pentru oricare din categoriile A, B sau D. Potrivit art. 4 din Regulamentul privind autorizarea sau recunoașterea autorizării persoanelor fizice și juridice române, ale unui alt stat membru al Uniunii Europene sau ale unui stat care aparține Spațiului Economic European în vederea realizării și verificării lucrărilor de specialitate în domeniul cadastrului, al geodeziei și al cartografiei pe teritoriul României, aprobat prin Ordinul nr. 107/2010, „(1) Autorizarea persoanelor fizice se solicită și se acordă pentru una dintre categoriile A, B, C, D ori E. (2) Persoanele fizice autorizate în categoria A pot executa următoarele tipuri de lucrări de specialitate: a) cele prevăzute la alin. (3) și (4); b) proiectarea și realizarea rețelelor de sprijin pentru lucrările de specialitate; c) proiectarea și realizarea lucrărilor de cadastru general; d) realizarea și actualizarea hărților. (3) Persoanele fizice autorizate în categoria B pot executa următoarele tipuri de lucrări de specialitate: a) cele prevăzute la alin. (4); b) întocmirea planurilor de situație necesare studiilor și proiectelor din domeniul construcțiilor, al urbanismului, al amenajării teritoriului, delimitarea unităților-administrativ teritoriale; c) executarea măsurătorilor necesare realizării sau actualizării sistemelor informaționale specifice domeniului de activitate; d) întocmirea documentațiilor topografice privind stabilirea și evaluarea terenurilor aflate în patrimoniul societăților comerciale cu capital de stat, potrivit legii; e) executarea măsurătorilor și a lucrărilor tehnice necesare întocmirii documentațiilor privind exproprierea pentru utilitate publică; f) proiectarea și realizarea rețelelor de îndesire pentru lucrări de specialitate; g) trasarea și materializarea pe teren a limitelor imobilelor și a construcțiilor. h) executarea lucrărilor de înregistrare sistematică. (4) Persoanele fizice autorizate în categoria C pot executa următoarele tipuri de lucrări de specialitate: a) întocmirea planurilor de amplasament și delimitare; b) întocmirea planurilor de situație necesare studiilor de prefezabilitate sau fezabilitate de interes local; c) întocmirea planurilor parcelare; d) întocmirea documentațiilor de scoatere sau reintroducere din circuitul agricol a terenurilor; e) executarea lucrărilor topografice necesare punerii în posesie a titularilor prevăzuți de legile fondului funciar. (5) Persoanele fizice autorizate în categoria D pot executa următoarele tipuri de lucrări de specialitate: a) executarea și verificarea, în cadrul procesului de control intern al calității, a lucrărilor din categoria A; b) proiectarea, executarea și completarea rețelelor geodezice de referință; c) proiectarea și realizarea lucrărilor de fotogrammetrie”. Întrucât experții din categoria A pot executa lucrările prevăzute la art. 4 alin. (3) și (4) din regulament, nu se justifică eliminarea acestei categorii de experți. 89

Având în vedere că, în caietul de sarcini, sunt incluse categorii de lucrări aferente experților din categoria C, respectiv întocmirea planurilor de amplasament, nu se impune eliminarea acestei cerințe, ci adăugarea ca și cerințe minime a deținerii experților autorizați categoria A, autoritatea contractantă trebuind să accepte ambele categorii de experți. În ce privește punctajul acordat, respectiv limitarea acordării punctajului doar la experții din categoria D, deși s-a solicitat ca ofertantul să aibă și alte categorii de experți, Consiliul reține explicațiile autorității contractante, respectiv a punctat acei experți care prezintă cea mai mare relevanță pentru desfășurarea activităților de cadastru și au cel mai mare impact calitativ asupra serviciilor prestate. Faptul că nu au fost acordate punctaje suplimentare pentru toate categoriile de experți nu poate constitui o încălcare a legislației, autoritatea contractantă acordând punctaj categoriei apreciate relevante. Referitor la criticile contestatorilor cu privire la factorul de evaluare denumit Experiența deținută de Expertul Evaluator UNEAR/ANEVAR, Consiliul reține următoarele:  în fișa de date autoritatea contractantă a prevăzut următoarele: „Descriere: Experiența deținută în realizarea de rapoarte de evaluare individuală pentru terenuri și/sau construcții necesar a fi expropriate în conformitate cu prevederile Legii nr. 255/2010, cu modificările și completările ulterioare, aferente infrastructurii de transport. Algoritm de calcul: Experiența deținută în realizarea de rapoarte de evaluare individuala pentru terenuri/construcții necesar a fi expropriate în conformitate cu prevederile Legii nr. 255/2010, cu modificările și completările ulterioare, aferente infrastructurii de transport se va puncta astfel: minim 5 rapoarte de evaluare individuală pentru terenuri: 1 punct minim 10 rapoarte de evaluare individuală pentru terenuri: 2 puncte minim 3 rapoarte de evaluare individuală pentru construcții: 1 punct minim 5 rapoarte de evaluare individuală pentru construcții: 2 puncte minim 10 rapoarte de evaluare individuală pentru construcții: 3 puncte Nota 1: Punctajul total se calculează ca suma între punctajul obținut pentru terenuri și cel obținut pentru construcții. Punctajul maxim care poate fi obținut este de 5 puncte (terenuri 2 puncte + construcții 3 puncte). Nota 2: În vederea acordării punctajului, ofertanții vor depune Anexa 1 - "Curriculum Vitae" la Formularul nr. 4 și copii ale rapoartelor de evaluare individuală”. Ca și în cazul experților autorizați, ceea ce se punctează este numărul de rapoarte de evaluare întocmite, neputându-se considera că o experiență suplimentară nu este relevantă pentru departajarea ofertanților. Faptul că experții sunt subiecții unui sistem de monitorizare a calității activității de evaluare nu înseamnă că nu pot fi punctați și 90

obținute punctaje suplimentare prin raportare la experiența avută, respectiv numărul de rapoarte întocmit. Contestatoarea aduce în discuție potențialul și capacitatea tehnică a evaluatorului de a duce la îndeplinire obiectul contractului de achiziție publică, însă se poate observa că autoritatea contractantă a acordat punctaj suplimentar în funcție de experiența avută de expertul evaluator, în cadrul factorilor de evaluare, nefiind impus ca și criteriu de calificare. În privința solicitării explicării termenului „raport de evaluare individual pentru terenuri și/sau construcții”, Consiliul constată că se impune, pentru o mai clară înțelegere a termenilor, clarificarea sintagmei amintite și a modului de aplicare a algoritmului de calcul, mai cu seamă că autoritatea și-a manifestat această intenție în cuprinsul punctului de vedere. Cu privire la criticile contestatorilor în legătură cu factorul de evaluare denumit Experiența deținută de Avocat 1 Consiliul reține următoarele:  în fișa de date autoritatea contractantă a prevăzut următoarele: „Descriere: Experiența deținută în calitate de Avocat definitiv in cadrul Comisiilor de verificare a dreptului de proprietate sau a altui drept real, organizate in baza art. 15 alin. (8) din HG nr. 53/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local. Algoritm de calcul: Experiența deținută in calitate de Avocat definitiv in cadrul Comisiilor de verificare a dreptului de proprietate sau a altui drept real, organizate in baza art. 15 alin. (8) din HG nr. 53/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, se va puncta astfel: participarea în minim 2 comisii: 1 punct între 3-4 comisii: 2 puncte între 5-6 comisii: 3 puncte mai mult de 6 comisii: 4 puncte Nota 1: În vederea acordării punctajului, ofertanții vor depune Anexa 1 – „Curriculum Vitae" la Formularul nr. 4 și copia deciziilor de numire a comisiei de verificare a dreptului de proprietate sau a altui drept real”. Ca și în cazul experților, autoritatea contractantă a punctat, în cazul avocaților, experiența suplimentară dobândită prin participarea în cadrul comisiilor de verificare a dreptului de proprietate sau a altui drept real. Având în vedere implicarea avocaților definitivi în cadrul contractului, nu se poate susține că nu este relevantă experiența suplimentară avută în cadrul comisiilor de verificare, astfel că în mod corect a fost stabilit drept factor de evaluare, fiind valabile argumentele reținute anterior de Consiliu cu ocazia analizei celorlalți factori. În privința cerinței pentru avocatul 1, prin punctul de vedere asupra contestației, autoritatea contractantă a explicat că va avea în vedere numărul comisiilor din care a făcut parte avocatul, și nu numărul deciziilor de numire. 91

Față de explicațiile aduse de autoritatea contractantă în punctul de vedere asupra contestației, Consiliul constată că se impune, pentru o mai clară înțelegere a termenilor, publicarea unei clarificări, în sensul celor susținute în punctul de vedere. Relevante în soluționarea criticilor cu privire la factorii de evaluare sunt și dispozițiile din Instrucțiunea nr. 1/......... a președintelui ANAP: - art. 10 alin. (3) În aplicarea alin. (1) lit. b), autoritatea/entitatea contractantă va utiliza, în cadrul criteriului de atribuire preț-calitate, factori de evaluare care se referă la experiența profesională a experților-cheie și la modul de organizare a activităților de care sunt răspunzători aceștia în procesul de implementare a contractului ce urmează a fi atribuit, ponderea alocată factorului preț fiind de cel mult 40%. - art. 12 nota (iii) Pentru experții-cheie la care experiența profesională în implementarea unor activități similare, în cadrul unor proiecte comparabile, poate influența în mod direct calitatea executării contractului și, prin urmare, valoarea economică a ofertei, se pot stabili factori de evaluare care să urmărească avantajele competitive aduse de o ofertă ce prezintă experți-cheie superiori, din punctul de vedere al experienței specifice, în raport cu celelalte oferte. Pentru cele de mai sus, Consiliul apreciază ca nefondate, criticile referitoare la factorii de evaluare. Referitor la criticile formulate de ......... cu privire la cerințele caietului de sarcini, Consiliul constată că societatea contestatoare a solicitat eliminarea din cuprinsul art. B.1.2), a cerinței referitoare la verificarea și actualizarea listelor proprietarilor și ale altor titulari de drepturi reale asupra imobilelor care constituie coridorul de expropriere. În caietul de sarcini, autoritatea contractantă a solicitat: „Verificarea, actualizarea și prezentarea în vederea avizării de către Primării/O.C.P.I./A.N.C.P.I, după caz, a listelor proprietarilor și a altor titulari de drepturi reale asupra imobilelor care constituie coridorul de expropriere, identificați pe baza evidențelor de la O.C.P.I./ A.N.C.P.I. și/sau ale unităților administrativ-teritoriale. Prestatorul va depune la sediul Beneficiarului planurile parcelare existente utilizate la identificarea proprietarilor si imobilelor afectate”. Potrivit art. 5 alin. (1) din Legea nr. 255/2010 „În vederea realizării lucrărilor prevăzute la art. 1 și 2, expropriatorul prevăzut la art. 2 alin. (2) are obligația de a aproba prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărâre a autorității administrației publice locale sau județene, respectiv a Consiliului General al Municipiului ........., după caz, potrivit legii, indicatorii tehnico-economici ai lucrărilor de interes național, județean și local, pe baza documentației tehnico-economice aferente, amplasamentul lucrărilor, conform variantei finale a studiului de prefezabilitate, respectiv a variantei finale a studiului de fezabilitate, după caz, sursa de finanțare, precum și declanșarea procedurii de expropriere a tuturor imobilelor care constituie coridorul de expropriere, a listei proprietarilor așa cum rezultă din evidențele Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară sau ale unităților administrativ-teritoriale, sumele individuale aferente despăgubirilor estimate de către expropriator pe baza unui raport de evaluare întocmit având în vedere expertizele 92

întocmite și actualizate de camerele notarilor publici și termenul în care acestea se virează într-un cont deschis pe numele expropriatorului la dispoziția proprietarilor de imobile. Amplasamentul lucrării se aduce la cunoștința publică prin afișarea la sediul consiliului local respectiv, prin afișare pe pagina proprie de internet a expropriatorului și va fi comunicat spre avizare și recepție Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Amplasamentul va fi materializat prin bornarea tuturor punctelor de coordonate care îl definesc pe acesta. Autoritățile administrației publice locale vor include coordonatele coridorului de expropriere în planurile urbanistice generale ale localităților. Actualizarea planurilor urbanistice generale ale localităților și a regulamentelor locale de urbanism poate fi finanțată și de către expropriator”. Într-adevăr, verificarea și actualizarea listelor se va realiza pe baza evidențelor de la O.C.P.I./A.N.C.P.I. și/sau ale unităților administrativ- teritoriale, însă, astfel cum susține și autoritatea contractantă, este necesar ca informațiile primite în vederea promovării hotărârii de Guvern să reflecte o situație reală, verificată și actualizată; prin urmare, operatorii economici trebuie să verifice și să actualizeze listele proprietarilor, critica în discuție fiind neîntemeiată. În ce privește obligația prestatorului prevăzută la pct. B.3.10), respectiv „redactarea documentației cadastral-juridice în 3 exemplare, conform legislației în vigoare și Protocolului încheiat între C.N.A.D.N.R. - S.A. actualmente C.N.A.I.R. - S.A. și A.N.C.P.I”, contestatorul nu a justificat vreo îngrădire a participării sale la procedură prin întocmirea documentației în trei exemplare. Mai mult, autoritatea contractantă exprimându-și clar necesitatea de a avea un exemplar original pentru OCPI și două pentru ea, nu se justifică eliminarea cerinței. Totodată, se reține că, atât timp cât sunt solicitate prin caietul de sarcini, contravaloarea serviciilor prestate, inclusiv a numărului de exemplare, se vor regăsi în propunerea financiară. Referitor la pct. B.4.1.7) „Prestatorul va asista Beneficiarul la predarea amplasamentului către Antreprenor”, în punctul său de vedere, autoritatea contractantă a explicat că acestea constau în însoțirea beneficiarului la momentul predării amplasamentului (ulterior intabulării), implicând deplasarea pe întreg traseul proiectului și predarea lui (activitate îndeplinită anterior, ca urmare a sarcinii prevăzute la lit. B1, pct. 3 și 4 din caietul de sarcini). Pentru claritatea caietului de sarcini și pentru a permite bugetarea corespunzătoare a cheltuielilor de către operatorii economici, ceea ce este și în interesul autorității contractante, este necesară publicarea în SEAP a informațiilor prezentate în punctul de vedere, cu privire la serviciile de asistență a beneficiarului. În ce privește critica adusă pct. B.5.7) teza a doua „Serviciile aferente etapei B5 vor fi realizate integral de către Prestator și documentele vor fi predate Beneficiarului până la deblocarea tuturor conturilor de consemnări”, Consiliul reține mențiunile autorității contractante din punctul de vedere la contestație, potrivit cărora prestatorul va reprezenta beneficiarul în instanță exclusiv în litigiile care vor apărea în termenul de 3 ani de la comunicarea ultimei 93

hotărâri de stabilire a despăgubirilor pentru ultimul imobil expropriat, orice acțiune de contestare introdusă ulterior acestui termen legal de prescriere neintrând în sarcina prestatorului și nefăcând obiectul contractului. Prin urmare, dată fiind această mențiune a autorității contractante, nu se poate reține că acest contract este, în fapt, unul încheiat sine die, fiind identificat momentul în care încetează prestarea serviciilor care fac obiectul contractului. Referitor la criticile formulate cu privire la pct. B.6.2) „Servicii în vederea transmiterii dreptului de administrare din domeniul public al Statului Român în administrarea C.N.A.I.R. - S.A.: (...) 2) notificarea unităților administrativ- teritoriale cu privire la trecerea bunurilor imobile afectate de lucrările de utilitate publică, proprietate publică a acestora, în proprietatea publică a Statului și în administrarea reprezentantului expropriatorului, în condițiile art. 28 din Legea nr. 255/2010 cu modificările si completările ulterioare”, Consiliul reține următoarele: Potrivit art. 28 alin. (1) din Legea nr. 255/2010 „Bunurile imobile, proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale, care sunt afectate de lucrările de utilitate publică trec, în condițiile legii, în proprietatea publică a statului și în administrarea reprezentanților expropriatorilor în termen de 30 de zile de la înștiințarea unității administrativ-teritoriale. Fac excepție de la prevederile prezentului alineat lucrările de construcție de drumuri de interes județean și cele aferente dezvoltării aeroporturilor de interes local, precum și lucrările de interes public de construcție, reabilitare și modernizare a infrastructurii de alimentare cu apă, a infrastructurii de apă uzată și lucrările de construcție, reabilitare și modernizare a stațiilor de epurare. (.........) Prin derogare de la prevederile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările și completările ulterioare, la expirarea termenului prevăzut la alin. (1) bunurile imobile care sunt afectate de lucrările de utilitate publică trec de drept din proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale în proprietatea publică a statului și în administrarea reprezentanților expropriatorilor”. Cerința este clar formulată, (notificarea se face în condițiile art. 28 din Legea nr. 255/2010), fiind în concordanță cu temeiul de drept invocat, astfel că nu este necesară completarea ei, criticile contestatoarei fiind neîntemeiate. Notificarea/înștiințarea unităților administrativ-teritoriale reprezintă un demers suficient al prestatorului pentru îndeplinirea obligației asumate privind transferul dreptului de administrare asupra domeniului public, aflat în patrimoniul autorităților locale, nefiind necesară precizarea explicită a acestui fapt în cadrul art. B.6 din caietul de sarcini, 94

atât timp cât acest aspect este prevăzut în textul legal invocat în cuprinsul cerinței în cauză. Referitor la criticile formulate cu privire la pct. B.6.3) „Servicii în vederea transmiterii dreptului de administrare din domeniul public al Statului Român în administrarea C.N.A.I.R. - S.A.: (...) 3) realizarea și depunerea la O.C.P.I./A.N.C.P.I. în vederea recepționării, a documentațiilor cadastrale aferente imobilului care face obiectul transferului dreptului de proprietate/administrare”, Consiliul reține că autoritatea contractantă a subliniat că întrucât aceste servicii fac parte din obiectul contractului, vor fi remunerate, de unde rezultă fără putință de tăgadă faptul că nu se justifică eliminarea prestării serviciilor pentru imobile aparținând anumitor instituții. Condiția impusă de contestatoare de a fi întocmite documentațiile cadastrale numai în cazul în care instituția care deține în proprietate/ administrare imobilul are dreptul respectiv înscris în cartea funciară ar presupune o realizare parțială a unor servicii esențiale, ceea ce nu se justifică. În plus, limitarea întocmirii documentațiilor doar la cele care dețin în proprietate/administrare imobilului nu ar asigura necesitatea achizitoarei, stabilită prin însuși obiectul contractului. La pct. B.8.1) din caietul de sarcini, autoritatea contractantă a prevăzut că „Servicii de reprezentare a Beneficiarului în instanța în litigiile generate de procedura de expropriere si / sau transfer a imobilelor afectate de Proiect: 1) întocmirea și depunerea la dosarul cauzei a actelor procedurale necesare, cum ar fi: întâmpinări, note de ședință, concluzii scrise, obiecțiuni la rapoartele judiciare de expertiză, exercitarea căilor de atac până la soluționarea definitivă a cauzei; -Exercitarea căilor de atac ordinare si extraordinare care se impun, potrivit legii; - Punerea in executare a titlurilor executorii - Deciziile de expropriere, emise in conformitate cu legislația in materia exproprierii; - Efectuarea procedurii prevăzută de lege, in vederea punerii in executare a oricărui titlu executoriu ce va decurge din aceasta procedura de expropriere, precum si recuperarea tuturor cheltuielilor de judecata ocazionate de respectivul litigiu (taxa de timbru, onorariu de expert, onorariu executor judecătoresc, onorariu de avocat etc)”. În punctul său de vedere asupra contestației, autoritatea contractantă a explicat că, prin obligația de a fi puse în executare titlurile executorii, nu s-a urmărit depășirea competențelor și atribuțiilor prestatorului avocat, ci a avut în vedere obligația prestatorului de a acorda asistență și reprezentare juridică beneficiarului, în litigiile care pot decurge din executarea titlurilor executorii. Pentru claritatea cerinței, Consiliul va obliga autoritatea contractantă să publice o clarificare în sensul celor precizate în punctul de vedere, aceasta, cu atât mai mult cu cât, autoritatea contractantă a subliniat în punctul de vedere că în cazul în care Consiliul va considera de cuviință, autoritatea contractantă poate emite o clarificare. La pct. B.8.2) din cadrul caietului de sarcini și la art. 17.9 din modelul de contract autoritatea contractantă a stabilit „ obligația Prestatorului de a se prezenta în instanță la toate termenele de judecată și de a reprezenta și susține interesele Beneficiarului în fața instanței. Prestatorul va plăti 95

Beneficiarului penalități în cuantum de 200 lei pentru fiecare termen la care nu se prezintă/reprezintă și susține interesele acestuia din urma” și „Prestatorul are obligația de a se prezenta în Instanță la toate termenele de judecata și de a reprezenta și susține interesele Beneficiarului în fața Instanței. În cazul în care Prestatorul nu-și îndeplinește această obligație, acesta se obligă să plătească Beneficiarului penalități în cuantum de 200 lei pentru fiecare termen la care nu se prezintă sau nu reprezintă și/sau susține interesele Beneficiarului. Plata penalităților nu îl scutește pe Prestator de îndeplinirea acestei activități” Din clauza impusă se constată că autoritatea contractantă a prevăzut penalități pentru lipsa avocatului la fiecare termen de judecată, însă fără demonstrarea unui prejudiciu adus prin respectiva lipsă și a culpei avocatului, o astfel de clauză nu se justifică. Într-adevăr, obligațiile prestatorului sunt de a asigura reprezentarea în instanță, prin urmare prezența urmează a fi asigurată la toate termenele, criticile contestatoarei fiind nefondate, sub acest aspect, însă Consiliul apreciază că nu poate fi impusă plata unor penalități în lipsa existenței unui prejudiciu rezultat din culpa avocatului, care nu a fost prezent la termen. La pct. B.8.5) s-a prevăzut obligația prestatorului ca, „la finalizarea fiecărei etape procesuale, să prezinte Beneficiarului Certificatul de grefă care să ateste soluția instanței, într-un termen de 10 zile de la pronunțare. Serviciile acestei etape vor fi realizate integral de către Prestator până la finalizarea tuturor litigiilor existente cu privire la exproprierea imobilelor, prin parcurgerea tuturor etapelor procesuale până la rămânerea definitiva a hotărârii instanței. Contractul încetează automat fără nicio altă formalitate suplimentară din partea Beneficiarului/Prestatorului la soluționarea ultimului litigiu cu privire la exproprierea imobilelor prin hotărâre definitiva a instanței”. Contrar susținerilor contestatoarei, contractul nu devine pe perioadă nedeterminată, câtă vreme se face referire expresă la prestarea serviciilor până la finalizarea litigiilor existente cu privire la exproprierea imobilelor. În punctul său de vedere, autoritatea contractantă a invocat prevederile art. 22 din Legea nr. 255/2010, potrivit cărora „Expropriatul nemulțumit de cuantumul despăgubirii prevăzute la art. 19 se poate adresa instanței judecătorești competente în termenul general de prescripție, care curge de la data la care i-a fost comunicată hotărârea de stabilire a cuantumului despăgubirii, sub sancțiunea decăderii, fără a putea contesta transferul dreptului de proprietate către expropriator asupra imobilului supus exproprierii, iar exercitarea căilor de atac nu suspendă efectele hotărârii de stabilire a cuantumului despăgubirii și transferului dreptului de proprietate”, și a arătat că prestatorul va reprezenta beneficiarul în instanță exclusiv în litigiile care vor apărea în termenul de 3 ani de la comunicarea ultimei hotărâri de stabilire a despăgubirilor pentru ultimul 96

imobil expropriat, orice acțiune de contestare introdusă ulterior acestui termen legal de prescriere neintrând în sarcina prestatorului și nefăcând obiectul contractului. Pentru a fi înlăturate interpretările în privința termenului de finalizare a litigiilor existente cu privire la exproprierea imobilelor, Consiliul va obliga autoritatea contractantă să publice o clarificare, în sensul celor exprimate în punctul de vedere la contestație. La pct. B.......... Alte Servicii, autoritate contractantă a prevăzut că „Prestatorul va pune la dispoziția Beneficiarului orice fel de documente, informații, situații centralizatoare, precum și asigurarea participării la ședințe, în vederea realizarea obiectului contractului”. Astfel cum a susținut și contestatoarea, autoritatea contractantă nu a precizat la ce documente se referă. În punctul său de vedere, autoritatea contractantă a menționat că cerințele privesc documentele deja deținute și sintetizate de către prestator, astfel că se impune clarificarea cerinței, în sensul celor specificate în punctul de vedere, aceasta în condițiile în care documentele care vor fi predate beneficiarului sunt cele de la pct. C din caietul de sarcini: „Prestatorul va preda Beneficiarului:  documentațiile cadastrale;  rapoartele de evaluare individuale, conform art. ......... alin (7) si (8) din Legea 255/2010, semnate si stampilate pe fiecare pagina;  borderourile de plata/consemnare/reconsemnare, procesele verbale si hotărârile de despăgubire  copii certificate "conform cu originalul" ale actelor doveditoare a drepturilor reale. Documentațiile cadastrale individuale, cel de-al doilea raport de evaluare, borderourile de plata/consemnare/reconsemnare, procesele verbale și hotărârile de despăgubire se predau in pachete de minim 500 din fiecare. La solicitarea expresa a Beneficiarului, numărul acestora poate fi mai mic de 500”. Contestatoarea nu a indicat care ar fi dificultățile întâmpinate în a preda pachete de minim 500 fiecare (în mod greșit contestatoarea face referire la pachete de minim 200), cu atât mai mult cu cât există posibilitatea ca, la solicitarea expresă a beneficiarului, numărul pachetelor să fie mai mic de 500. Pe de altă parte, Consiliul constată că posibilitatea expusă de autoritate în punctul său de vedere în sensul că se permite prestatorului, cu acceptul beneficiarului, depunerea unui număr mai mic de documentații, nu se regăsește în caietul de sarcini, capitolul C, invocat. În acest sens, se reține că singura prevedere din capitolul C, care dispune prezentarea unui număr mai mic de 500 de documentații, este formulată astfel „la solicitarea expresă a Beneficiarului, numărul acestora poate fi mai mic de 500” (pag. 14 din caietul de sarcini). Astfel, formularea cerinței nu permite interpretarea dată de autoritatea contractantă în punctul său de vedere, dat fiind că micșorarea numărului de documentații predate poate fi solicitată doar de beneficiar, nu și de prestator, atunci când acesta ar aprecia necesar. 97

Date fiind cele de mai sus, Consiliul constată că se impune modificarea cerinței regăsită în caietul de sarcini, cap. C, pag. 14 din „La solicitarea expresă a Beneficiarului, numărul acestora poate fi mai mic de 500”, astfel „La solicitarea expresă a Prestatorului/Beneficiarului, și cu acordul Beneficiarului/Prestatorului, numărul acestora poate fi mai mic de 500”. De asemenea, la pct. C din caietul de sarcini s-a prevăzut că „Prestatorul are obligația de a actualiza documentația care a stat la baza H.G. in condițiile în care se constata ulterior finalizării documentațiilor cadastrale individuale modificări și diferențe în datele de identificare ale imobilelor (de suprafață, categorie de folosință, număr cadastral, rapoarte de evaluare etc.) și va depune documentele necesare modificării și completării Anexei nr. 2 la H.G. privind declanșarea procedurilor de expropriere”. Chiar dacă modificările intervin ca urmare a informațiilor de la terți, autoritatea contractantă are dreptul să includă un anumit serviciu în cadrul contractului, cum este cel de actualizare a documentațiilor. Mai mult decât atât, cum a arătat și autoritatea contractantă în punctul său de vedere, contractul reglementează o serie de situații care determină modificări ale contractului sau revizuirea lui, precum și suplimentarea costurilor legate de elaborarea documentațiilor, astfel că sunt acoperite situațiile aduse în discuție de către contestator. În privința criticilor referitoare la modul de predare a documentațiilor cadastrale pentru imobilele care au făcut obiectul transferului, în sensul de a nu fi cuprinse imobilele pentru care nu este înscris dreptul de proprietate/administrare în cartea funciară, rămân valabile cele mai sus reținute în referire la același aspect. Referitor la modalitatea de plată, în caietul de sarcini autoritatea contractantă a prevăzut la pct. D. Modalitatea de plată și în modelul de contract la pct. 4.2 că „Beneficiarul accepta livrări parțiale doar în prestarea serviciilor aferente etapelor B3, B4.1, B4.2 și B5. Se va întocmi un proces verbal de predare-primire pentru fiecare serviciu prestat. Plata se va realiza în termen de 60 de zile de la data verificării de către Beneficiar a documentelor justificative aferente facturii. În caz de neconformitate a documentației depuse, termenul începe să curgă de la remedierea aspectelor neconforme sesizate de către Beneficiar. Verificarea documentelor justificative aferente facturii se va efectua de către Beneficiar într-un termen de maxim 30 de zile de la predare”. Potrivit prevederilor art. 6 din Legea nr. 72/2013 „(1) Autoritățile contractante execută obligația de plată a sumelor de bani rezultând din contractele încheiate cu profesioniști cel târziu la: a) 30 de zile calendaristice de la data primirii facturii sau a oricărei altei cereri echivalente de plată; b) 30 de zile calendaristice de la data recepției bunurilor sau prestării serviciilor, dacă data primirii facturii ori a unei cereri echivalente de plată este incertă sau anterioară recepției bunurilor sau prestării serviciilor; c) 30 de zile calendaristice de la recepție sau verificare, dacă prin lege sau 98

prin contract se stabilește o procedură de recepție ori de verificare pentru certificarea conformității mărfurilor sau serviciilor, iar autoritatea contractantă a primit factura ori cererea echivalentă de plată la data recepției sau verificării ori anterior acestei date. (2) Procedura de recepție sau verificare prevăzută la alin. (1) lit. c) nu poate depăși 30 de zile calendaristice de la data primirii bunurilor sau prestării serviciilor. Prin excepție, în cazuri justificate în mod obiectiv de natura sau caracteristicile contractului, procedura de recepție sau verificare poate avea o durată mai mare de 30 de zile calendaristice, dacă sunt stabilite expres în contract și în documentația achiziției atât termenul de recepție, cât și motivele obiective, sub rezerva ca această clauză să nu fie abuzivă, în sensul art. 12”. Potrivit dispozițiilor art. 7 alin. (1) din același act normativ „termenele de plată stabilite în contract pentru executarea obligațiilor autorităților contractante nu pot fi mai mari decât termenele stabilite potrivit art. 6 alin. (1). În mod excepțional, părțile pot stipula un termen de plată de maximum 60 de zile calendaristice, dacă acesta este stabilit expres în contract și în documentația achiziției și este obiectiv justificat, ținând cont de natura sau caracteristicile specifice ale contractului, sub rezerva ca această clauză să nu fie abuzivă, în sensul art. 12”. Având în vedere că legislația permite situația de excepție a plății facturilor în termen de maximum 60 zile, ținând seama și de justificările din punctul de vedere asupra contestației formulate de autoritatea contractantă, Consiliul apreciază că nu se impune modificarea cerinței. În ce privește solicitarea de a se acorda posibilitatea prestatorului de a livra parțial serviciile aferente etapei B6, se reține următoarele: În cadrul caietului de sarcini, autoritatea contractantă a menționat „B.6 - Servicii în vederea transmiterii dreptului de administrare din domeniul public al Statului Român în administrarea C.N.A.I.R. - S.A.: 1) Prestatorul pune la dispoziția Beneficiarului orice documente necesare transferului dreptului de administrare; 2) notificarea unităților administrativ-teritoriale cu privire la trecerea bunurilor imobile afectate de lucrările de utilitate publică, proprietate publică a acestora, în proprietatea publică a Statului și în administrarea reprezentantului expropriatorului, în condițiile art. 28 din Legea nr. 255/2010 cu modificările si completările ulterioare; 3) realizarea și depunerea la O.C.P.I./A.N.C.P.I. în vederea recepționării, a documentațiilor cadastrale aferente imobilului care face obiectul transferului dreptului de proprietate/administrare; 4) întocmirea de situații centralizatoare conform solicitărilor Beneficiarului pe baza documentațiilor cadastrale; 5) predarea documentelor menționate mai sus Beneficiarului în vederea promovării Hotărârii Guvernului de transfer in termen de 3 luni de zile de la intabularea coridorului de expropriere; 6) asigurarea oricăror alte servicii de asistenta juridica specifice acestei etape, necesare realizării obiectului contractului; 7) să obțină acordurile de transfer si/sau de folosința de la titularii drepturilor de administrare/proprietate, dovezi ca imobilele ce vor fi transferate nu fac obiectul unor cereri de revendicare in baza Legii nr. 10/2001, cu modificările si completările ulterioare sau al unor contracte de concesiune, numerele de inventar atribuite de Ministerul Finanțelor Publice cat si extrasele de carte funciara de informare, in baza unui mandat emis de către Beneficiar”. În punctul său de vedere, autoritatea contractantă a precizat că, pentru armonizarea tuturor prevederilor documentației de atribuire, va completa documentația în sensul că va accepta livrări parțiale și pentru 99

prestarea serviciilor de la pct. B6. Așadar, Consiliul va obliga autoritatea contractantă să modifice documentația de atribuire (caietul de sarcini și modelul de contract) în sensul celor susținute. Referitor la criticile cu privire la cuantumul tranșelor din cadrul caietului de sarcini și din cadrul modelului de contract, contestatorul nu a adus motive concrete care să determine o astfel de modificare. De asemenea, Consiliul are în vedere explicațiile din punctul de vedere, în sensul că s-a luat în considerare competențele și volumul de muncă, pentru a se asigura echilibrul contractual. În privința solicitărilor de modificare a pct. D.3.b), se constată că, la acest punct, au fost prevăzute următoarele: „Pentru imobilele în privința cărora a operat transferul dreptului de administrare: - dovada notificării U.A.T.-urilor cu privire la trecerea bunurilor imobile afectate de lucrările de utilitate publică, proprietate publică a acestora, în proprietatea publică a Statului și în administrarea reprezentantului expropriatorului (B6); - documentațiile cadastrale recepționate de către O.C.P.I. (B6); - situațiile centralizatoare conform solicitării Beneficiarului, pe baza documentațiilor cadastrale (B6); - acordurile de transfer si/sau de folosința de la titularii drepturilor de administrare/proprietate (B6); - dovezile ca imobilele ce vor fi transferate nu fac obiectul unor cereri de revendicare in baza Legii nr. 10/2001, cu modificările si completările ulterioare sau al unor contracte de concesiune; numerele de inventar atribuite de Ministerul Finanțelor Publice cat si extrasele de carte funciara de informare, in baza unui mandat emis de către Beneficiar (B6)”. Referitor la solicitările privind eliminarea cerinței cu privire la documentațiile cadastrale aferente imobilelor pentru care a operat transferul dreptului de proprietate și care nu sunt înscrise în cărțile funciare rămân valabile cele mai sus reținute în legătură cu același aspect. Nici solicitarea privind eliminarea cerinței referitoare la dovezile că imobilele transferate nu fac obiectul unor cereri de revendicare sau al unor contracte de concesiune nu poate fi acceptată, având în vedere că nu pot fi exceptate din obiectul contractului anumite servicii pe motiv că depind de acțiuni suplimentare ale unor terți, cu atât mai mult cu cât condițiile pentru transferarea imobilelor sunt stabilite de legislație. Referitor la criticile contestatorului cu privire la prevederile de la pct. D.6. „Dacă se dovedește ca în instanță, Beneficiarul a fost obligat să plătească despăgubiri/daune-interese, cheltuieli de judecată din cauza documentațiilor întocmite necorespunzător de către Prestator, acesta este obligat să plătească toate aceste cheltuieli (despăgubiri/daune- interese, cheltuieli de judecata) și penalități cu valoare egală cu cea a onorariului aferent realizării acestor documentații întocmite greșit”, 100

Consiliul apreciază că nu este necesară definirea noțiunii de ......... necorespunzătoare, fiind evidentă referirea la o ......... care nu este în acord

cu

cerințele

impuse,

fiind

incompletă/

eronat elaborată/defectuoasă, vina aparținând în exclusivitate prestatorului. Referitor la criticile formulate de contestator cu privire la pct. D.8 din cadrul caietului de sarcini și pct. 4.2.5 din modelul de contract „În condițiile în care este necesară din orice motive refacerea documentațiilor/ documentelor ce fac obiectul prezentului contract, Prestatorul are obligația refacerii acestora fără a solicita costuri suplimentare aferente acestei activități”, în mod evident acestea fac referire la întocmirea necorespunzătoare din culpa exclusivă a prestatorului, având în vedere, pe de o parte, că privesc documentațiile întocmite de prestator și, pe de altă parte, că nu poate fi cerută refacerea, pe cheltuiala sa, a unor documentații pentru care nu are nicio culpă. Cu privire la definiția duratei contractului din cadrul caietului de sarcini și din cadrul modelului de contract art. 3.5, respectiv „intervalul de timp în care operează valabil între părți, potrivit legii, ofertei și documentației de atribuire, de la data semnării acestuia și până la soluționarea situației juridice a ultimului imobil expropriat și solicitării exprese în vederea eliberării despăgubirilor consemnate a persoanelor care și-au dovedit calitatea de proprietari de drepturi reale, precum și până la finalizarea tuturor litigiilor cu privire la procesul de expropriere, prin parcurgerea tuturor etapelor procesuale până la rămânerea definitiva a hotărârii instanței”, Consiliul reține că, durata nu este nelimitată, fiind stabilită finalizarea la momentul parcurgerii tuturor etapelor. Criticile formulate cu privire la pct. G. Modalitatea de modificare a contractului „modificarea contractului se va realiza doar prin act adițional”, care nu corespund cu modalitățile de modificare din contract, se reține că, în modelul de contract, astfel cum a afirmat și autoritatea contractantă, modalitățile de modificare sunt act adițional, ordin de modificare, ordin administrativ, fiind detaliată aplicarea lor. Având în vedere neconcordanța existentă între caietul de sarcini și modelul de contract se constată a fi necesară corelarea informațiilor pentru evitarea oricăror neclarități. Procedând la analizarea criticilor formulate de contestatorul ......... cu privire la modelul de contract, Consiliul reține următoarele: Referitor la solicitarea de definire a ordinelor de lucru prevăzute la art. 3.6: „Pe parcursul derulării contractului Beneficiarul poate emite unul sau mai multe Ordine de Lucru, Ordine care nu vor afecta Perioada de Prestare a Serviciilor”, se reține că Ordinul de lucru este definit în cadrul art. 1.1 al contractului ca reprezentând „orice instrucțiune, comandă sau dispoziție emise de Autoritatea Contractantă către Prestator privind prestarea Serviciilor din cadrul contractului”. Deși în punctul de vedere, autoritatea contractantă susține că există mecanisme pentru prelungirea duratei contractului și modificarea perioadei de prestare a serviciilor, se constată că la pct. 3.6 din contract se face referire la ordine de lucru care nu vor afecta perioada de 101

prestare a serviciilor, neputându-se determina ce ordine au fost avute în vedere. Așadar, se reține necesitatea clarificării prevederilor mai sus citate. Contestatorul solicită introducerea unei clauze prin care autoritatea contractantă să fie obligată la plata unei penalități de întârziere în eventualitatea în care depășește termenul de 30 de zile prevăzut pentru verificarea serviciilor prestate și cu care termenul de plata poate fi extins, așa cum este prevăzut la art. 4.2.1.III) din contract. Având în vedere dreptul și necesitatea autorității contractante, ca înainte de plata serviciilor, să verifice rezultatul prestării acestora, numai în situația în care acesta este conform urmând a face plățile aferente, Consiliul stabilește că autoritatea contractantă, direct interesată de derularea fără sincope și întârzieri a contractului, nu va fi în situația să depășească acest termen de 30 de zile. Pentru situațiile puțin probabile și cu titlu de excepție, în care vor fi depășite cele 30 de zile alocate verificării rezultatului serviciilor, Consiliul stabilește că nu îi pot fi aplicate autorității penalități, de vreme ce eventuala depășire a termenului nu poate fi decât în interesul ambelor părți contractante, al autorității în edificarea asupra calității serviciilor ce i-au fost prestate, iar al contractantului în a i se verifica și certifica drept conforme serviciile prestate. Drept urmare, Consiliul constată caracterul nefondat al acestei solicitări. Cu privire la clauza 4.2.12 potrivit căreia „Părțile cunosc si garantează în virtutea prevederilor Legii nr. 72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligațiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesioniști și între aceștia și autorități contractante, cu modificări și completări ulterioare și O.G. nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, cu modificări și completări ulterioare, că relațiile contractuale dintre părți se desfășoară pe principii de bună credință și cu respectarea acestor dispoziții legale, înțelegând că nicio clauză a contractului nu este abuzivă prin prisma dispozițiilor legale enunțate”, Consiliul constată că o astfel de clauză nu se impune, părțile neputând fi obligate prin contract să respecte dispozițiile legale, această clauză fiind o dublare a obligațiilor provenite din actele normative. Se constată astfel că este necesară eliminarea clauzei. La art. 5.5.7 din modelul de contract s-a prevăzut că „Prestatorul are obligația de a presta orice alte cerințe necesare îndeplinirii obiectului prezentului contract, inclusiv cele transmise prin instrucțiunile și/sau Ordinele de lucru emise de către Autoritatea Contractanta”. Consiliul constată întemeiate criticile contestatoarei, în sensul că se extinde sfera serviciilor și cantitatea lor 102

fără a se determina limitele întinderii. Justificările din punctul de vedere nu sunt în măsură să stabilească întinderea serviciilor avute în vedere. Așadar, autoritatea contractantă fie va elimina, fie va modifica această clauză contractuală. La art. 5.5.8 (6) din modelul de contract s-a prevăzut că „Prestatorul are obligația de a menține Personalul nominalizat în ofertă și/sau aprobat ulterior, pe întreaga durată de prestare a serviciilor”. Argumentele aduse de autoritatea contractantă pentru menținerea clauzei nu pot fi primite, ținând seama tocmai de aspectele aduse în discuție chiar de aceasta, respectiv posibilitatea, acordată de legislație, de a fi înlocuit personalul implicat în anumite condiții. Prestatorul nu poate obliga personalul nominalizat în ofertă să mențină raporturile contractuale, în contra voinței lor. Potrivit art. 81 din Codul muncii: „(1) Prin demisie se înțelege actul unilateral de voință a salariatului care, printr-o notificare scrisă, comunică angajatorului încetarea contractului individual de muncă, după împlinirea unui termen de preaviz. (2) Angajatorul este obligat să înregistreze demisia salariatului. Refuzul angajatorului de a înregistra demisia dă dreptul salariatului de a face dovada acesteia prin orice mijloace de probă. (3) Salariatul are dreptul de a nu motiva demisia”. Rezultă din reglementarea legală a demisiei, faptul că aceasta este un act unilateral de voință al salariatului, asupra căruia angajatorul nu poate decide, acesta, în cazul în care salariatul optează în acest sens, putând să nici nu cunoască motivele pentru care salariatul dorește încetarea contractului de muncă. Mai mult, Consiliul reține în soluționare și prevederile art. 3 din Codul Muncii care dispun că „(1) Libertatea muncii este garantată prin Constituție. Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. (2) Orice persoană este liberă în alegerea locului de muncă și a profesiei, meseriei sau activității pe care urmează să o presteze. (3) Nimeni nu poate fi obligat să muncească sau să nu muncească într-un anumit loc de muncă ori într-o anumită profesie, oricare ar fi acestea. (4) Orice contract de muncă încheiat cu nerespectarea dispozițiilor alin. (1) - (3) este nul de drept”. Față de aceste aspecte, autoritatea contractantă fie va elimina, fie va modifica această clauză contractuală. La art. 6.3 din modelul de contract s-a prevăzut că „Prestatorul răspunde de realitatea și concludența documentelor/informațiilor predate. Documentele/ Documentațiile vor fi însoțite de centralizatoare în format text și electronic conform solicitării Beneficiarului. Toate documentele întocmite de către Prestator vor fi transmise și în format electronic scanat și editabil (situații, liste, centralizatoare, etc)”. Contrar susținerilor contestatoarei, câtă vreme este nevoie de actualizarea și verificarea informațiilor, nu poate fi limitată răspunderea la informațiile primite la data colectării lor. La art. 9.3. (1) din modelul de contract s-a prevăzut că „În termen de 10 zile de la semnarea Contractului de Servicii, Prestatorul va furniza Autorității contractante polița de asigurare sau polițele de asigurare, în original, însoțită/însoțite de dovada plății integrale a acestora. În caz contrar, Autoritatea contractantă este îndreptățită să aplice penalități în cuantum de 100 lei pentru fiecare zi de întârziere”. 103

Prin punctul de vedere la contestație, autoritatea contractantă a acceptat modificarea cerinței, în sensul prezentării poliței de asigurare în copie legalizată, astfel că aceasta va fi obligată să publice modificarea în SEAP. La art. 13.9 din modelul de contract s-a prevăzut că „Autoritatea Contractanta are obligația de a elibera/restitui Garanția de bună execuție în cel mult 14 zile de la data îndeplinirii de către Prestator a tuturor obligațiilor asumate prin Contract, dacă nu a ridicat până la acea data pretenții asupra ei”. În privința criticii a fost adus ca și argument faptul că durata contractului este nelimitată. În soluționarea cerinței contestatorului de a obliga autoritatea contractantă să stabilească o limitare clară a duratei de timp pentru care se asigură serviciile, Consiliul urmează să le respingă având în vedere că aspectele reținute cu privire la aceleași critici formulate cerințelor caietului de sarcini rămân valabile. La art. 13.13 din modelul de contract s-a prevăzut: „În situația neîndeplinirii obligațiilor prevăzute la Art. 13.10, Art. 13.......... și/sau Art.13.12 în interiorul termenului menționat anterior, Autoritatea Contractanta este îndreptățită să aplice penalități în valoare de 0,.........%/zi de întârziere din Prețul Contractului, pentru fiecare zi de întârziere după expirarea termenului prevăzut la Art. 13.10, Art. 13..........

sau

Art.

13.12

și

până

la

data prelungirii/completării/reîntregirii acesteia, și/sau să rezilieze contractul în conformitate cu condițiile Art. 19.3”. În ce privește solicitarea de eliminare a penalităților, Consiliul stabilește că nu au fost aduse argumente în acest sens de către contestatoare. Cu privire la raportarea cuantumului penalităților la valoarea contractului, Consiliul reține că penalitățile vizează neîndeplinirea obligațiilor legate de prelungirea valabilității garanției de buna execuție sau completarea/ reîntregirea acesteia. Astfel: - art. 13.10. (1) În situația în care este necesară prelungirea valabilității Garanției de bună execuție, Prestatorul este obligat, la solicitarea expresă a Autorității Contractante, să prelungească valabilitatea acesteia în termen de 5 zile lucrătoare de la data notificării Autorității Contractante în acest sens. (2) În cazul în care Prestatorul nu prelungește valabilitatea Garanției de bună execuție, Autoritatea Contractantă este îndreptățită să rezilieze Contractul în conformitate cu prevederile Art. 19.3. - art. 13........... În cazul în care, pe parcursul executării contractului de achiziție publică se suplimentează valoarea acestuia, Prestatorul are obligația de a completa valoarea Garanției de bună execuție în corelație cu noua valoare a contactului de achiziție publică, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data notificării emise de Autoritatea Contractantă în acest sens. 104

- art. 13.12. În situația executării Garanției de bună execuție, parțial sau total, Prestatorul are obligația de a reîntregi Garanția de bună execuție în cauză, raportat la restul rămas de executat în termen de 5 zile lucrătoare de la data notificării emise de Autoritatea Contractantă în acest sens”. În forma impusă, clauza de a fi raportate penalitățile la valoarea contractului, și nu la valoarea garanției de bună execuție, creează o disproporție vădită între obligația neexecutată și valoarea contractului, astfel cum a susținut și contestatoarea. Faptul susținut de autoritatea contractantă că prejudiciul produs poate depăși cu mult valoarea garanției nu poate fi reținut, având în vedere că penalitățile nu se aplică pentru a se ajunge la cuantumul prejudiciului, ci ca sancțiune pentru neîndeplinirea obligațiilor mai sus amintite. Într-adevăr, este importantă pentru autoritatea contractantă constituirea/prelungirea/completarea garanției de bună execuție, însă nu poate fi impusă o sancțiune disproporționată în raport cu scopul urmărit. Prin urmare, se impune modificarea clauzei în sensul raportării penalităților la valoarea garanției. La art. 16.4 din modelul de contract s-a prevăzut că „Autoritatea contractantă are dreptul de a modifica perioada de suspendare a contractului în funcție de circumstanțe. În cazul în care perioada de suspendare a Contractului de Servicii excede 12 luni, Autoritatea contractanta are dreptul, în mod unilateral, de a rezilia Contractul, fără ca Prestatorul să fie îndreptățit a solicita orice costuri suplimentare/ daune aferente suspendării sau care deriva/rezulta ca urmare a rezilierii”. Având în vedere că, din conținutul textul citat, rezultă că pot apărea costuri suplimentare/daune ca urmare a rezilierii, autoritatea contractantă nu poate impune prin contract neplata acestora. În forma în care a fost elaborată, clauza este abuzivă și inechitabilă, astfel că fie va fi eliminată, fie va fi modificată de achizitoare. Pentru echilibru contractual, autoritatea contractantă trebuie să prevadă dreptul de reziliere a contractului și de către prestator, dacă perioada de suspendare depășește 12 luni și menținerea contractului ar determina cheltuieli excesive. Potrivit art. 17.16 din modelul de contract „Prestatorul va lua toate măsurile necesare pentru evitarea/minimizarea/controlul efectelor următoarelor riscuri generale identificate și consecințele aferente: a) Riscul de prestare a serviciilor întârziat. În această situație, Autoritatea Contractanta este îndreptățită la aplicarea sancțiunii menționate în prezentul contract; b) Riscul întârzierilor în prestarea serviciilor datorate prelungirii perioadei de întocmire de către Prestator și avizare a documentațiilor de către alte instituții ale statului. În această situație, Autoritatea Contractanta este îndreptățita atât la aplicarea de sancțiuni, conform prevederilor Capitolului XVII, cât și la rezilierea contractului, după caz”. Cum a menționat autoritatea contractantă, clauza privește obligația prestatorului de a lua toate măsurile pentru evitarea/minimizarea/ controlul riscurilor întârzierilor, și nu de preluare/asumare a acestor riscuri. 105

Cu toate acestea, având în vedere că riscul descris la art. 17.16 lit. b) implică și activitatea unor terțe părți, asupra căreia prestatorul nu are niciun control, sancționarea acestuia pentru situații în care, deși face dovada că a luat toate măsurile necesare pentru evitarea/minimizarea/ controlul efectelor acestui risc, acesta totuși se produce, încalcă proporționalitatea între faptă și consecința ei. Pentru claritatea cerinței, autoritatea contractantă trebuie să modifice/completeze această clauză în sensul incidenței sancțiunii menționate la lit. b), doar pentru situațiile în care prestatorul nu face dovada că a luat toate măsurile necesare pentru evitarea/minimizarea/controlul efectelor acestui risc. Conform art. 17.8 din modelul de contract „în cazul în care din culpa sa exclusivă, Prestatorul nu își îndeplinește obligațiile aferente activităților B.7, B.8, B.9, B.10 din Caietul de Sarcini asumate prin Contract, Beneficiarul are dreptul să solicite penalități de întârziere în conformitate cu legislația în vigoare, respectiv 0,03% pe zi de întârziere din prețul contractului fără TVA minus valoarea serviciilor prestate până la îndeplinirea efectiva a obligațiilor. Valoarea totală a penalizărilor nu poate depăși prețul contractului. Plata penalității nu îl scutește pe Prestator de îndeplinirea contractului”. Contrar susținerilor contestatoarei, penalitățile nu se raportează la valoarea contractului, ci la valoarea contractului din care se scade valoarea serviciilor prestate până la îndeplinirea efectivă a obligațiilor. Față de aceste aspecte criticile sunt neîntemeiate urmând a fi respinse. Potrivit art. 17.......... din modelul de contract „Dacă cuantumul cumulat al despăgubirilor și penalităților contractuale depășesc mai mult de 50% din Prețul Contractului de Servicii, Autoritatea Contractanta, după notificarea Prestatorului, este îndreptățită: a) să rezilieze Contractul de Servicii în conformitate cu prevederile Art. 19.3 lit. p) din Contractul de Servicii; si/sau b) să finalizeze Serviciile pe cheltuiala Prestatorului”. În punctul său de vedere, autoritatea contractantă a susținut că, din modalitatea de formulare a articolului nu rezultă că cele două penalități, rezilierea contractului și finalizarea serviciilor pe cheltuiala prestatorului sunt cumulative, însă se poate observa că, în textul articolului, sunt utilizate pentru cele două variante de la lit. a) și b) ambele conjuncții („și”/„sau”), prin urmare este luată în calcul și varianta cumulativă a penalităților. Față de cele exprimate în punctul de vedere, autoritatea contractantă va elimina conjuncția „și”, pentru a se elimina cumularea posibilităților prevăzute la lit. a) și b). Potrivit art. 17.12. din modelul de contract „(1) În cazul în care Autoritatea Contractantă, din culpa sa, nu-și îndeplinește obligațiile cu privire la plată efectuată în cadrul contractului, Prestatorul va avea dreptul de a calcula o dobândă 106

legală penalizatoare stabilită la nivelul ratei de referință a dobânzii de politică monetară comunicată de BNR plus 8 puncte procentuale, calculată pentru suma datorata. Dobânda legală penalizatoare se va percepe pentru perioada scursă între data termenului limită de plată (exclusiv) și data la care este debitat contul Autorității Contractante (exclusiv). (2) Plata datorată de către Autoritatea contractantă se va efectua în lei, în contul bancar/de trezorerie notificat de către Prestator Autorității contractante”. În formularea criticii, contestatoarea a invocat simetria obligațiilor părților și existența unui raport echitabil între acestea, însă motivele aduse în discuție nu sunt de natură a conduce la obligarea autorității contractante la plata de penalități în aceeași valoare procentuală cu cele aplicate prestatorului. Mai mult decât atât, cum s-a prevăzut, „Prestatorul va avea dreptul de a calcula o dobândă legală penalizatoare stabilită la nivelul ratei de referință a dobânzii de politica monetara comunicata de BNR plus 8 puncte procentuale, calculată pentru suma datorată”, astfel că o modificare a cerinței nu se impune, Consiliul constatând netemeinicia criticii.

În privința penalităților pentru întârzieri în verificarea livrabilelor, cum s-a arătat în analiza criticilor aduse caietului de sarcini sub același aspect, impunerea termenului de 60 zile pentru plata facturilor reprezintă o excepție prevăzută de dispoziție legală, și nu o facilitate impusă prin contract în favoarea achizitoarei, astfel că nu este necesară, pentru simetrie contractuală, stabilirea de penalități pentru întârzieri în verificarea livrabilelor, ci doar pentru întârzieri în efectuarea plăților. În modelul de contract la cap. XVIII. Despăgubiri generale, s-au prevăzut următoarele: - „art. 18.1. Prestatorul va despăgubi, proteja și apăra pe cheltuiala sa Autoritatea Contractanta, pe agenții și salariații acestuia, pentru și împotriva tuturor acțiunilor în justiție, revendicărilor, pierderilor și pagubelor rezultate din orice acțiune ori omisiune a Prestatorului, personalului salariat ori contractat de acesta, inclusiv conducerea, în executarea Serviciilor, inclusiv împotriva oricărei încălcări a prevederilor legale sau a drepturilor terților, privind brevetele, mărcile comerciale ori alte forme de proprietate intelectuală, precum dreptul de autor. - art. 18.2. Pe cheltuiala sa, Prestatorul va despăgubi, proteja și apăra Autoritatea Contractanta, agenții și salariații acestuia, pentru și împotriva tuturor acțiunilor în justiție, revendicărilor, pierderilor și pagubelor rezultate din executarea Contractului de Servicii de către Prestator, în condițiile în care: a) Prestatorul este notificat de către Autoritatea Contractanta despre asemenea acțiuni, revendicări, pierderi sau pagube, după ce Autoritatea Contractanta a luat cunoștință despre acestea; b) Plafonul maxim al răspunderii Prestatorului va fi limitat la o sumă egală cu Prețul contractului, dar acest plafon maxim nu se va aplica pentru pierderi ori pagube cauzate terților de către Prestator, ori ca urmare a abaterilor săvârșite de Prestator. - art. 18.3. Pe cheltuiala sa, Prestatorul, la cererea Autorității Contractante, va limita într-un termen de maximum 30 de zile de la data unei asemenea cereri, orice prestare necorespunzătoare a Serviciilor în cazul în care Prestatorul nu își îndeplinește obligațiile din Contractul de Servicii. Autoritatea Contractanta va stabili valoarea despăgubirii și o va comunica Prestatorului pentru plată. - art. 18.4. Răspunderea Prestatorului se va întinde pentru întreaga daună ce poate fi demonstrată de Autoritatea Contractanta și va acoperi toate pierderile ori pagubele 107

cauzate terților de către Prestator ori ca urmare a abaterilor săvârșite de Prestator, cu respectarea Art. 18.2 (b). - art. 18.5. Prestatorul nu are dreptul să pretindă suplimentar față de sumele care i se cuvin pentru partea din contract îndeplinită, despăgubiri pentru nici o pierdere sau prejudiciu suferit. - art. 18.6. Autoritatea Contractanta va avea dreptul la despăgubiri pentru orice prejudiciu care este descoperit după finalizarea Contractului de Servicii”. Astfel cum a susținut și contestatoarea, prevederile mai sus citate au un caracter general, astfel că este necesară reformularea lor, stabilindu-se în mod concret cuantumul despăgubirilor și situațiile concrete în care sunt necesare, sau eliminarea lor. Argumentele expuse în punctul de vedere nu sunt în măsură să înlăture caracterul general al dispozițiilor amintite. Referitor la prevederea de la art. 19.2.1) conform căreia contractul „va înceta de drept (...) la soluționarea ultimului litigiu cu privire la exproprierea imobilelor prin hotărâre definitivă a instanței”, autoritatea contractantă a explicat referitor la criticile aduse prevederilor similare din caietul de sarcini că litigiile intervenite ulterior expirării termenului de prescripție nu vor face obiectul contractului. Pentru claritatea clauzei, autoritatea contractantă va trebui să completeze documentația de atribuire, cu precizarea expresă a celor susținute în punctul de vedere. Potrivit art. 19.3 din modelul de contract „(1) Autoritatea Contractantă poate rezilia Contractul de Servicii cu efecte depline (de jure) fără a mai fi necesară punerea în întârziere a Prestatorului, fără a mai fi necesară îndeplinirea vreunei formalități prealabile și fără a mai fi necesară intervenția vreunei instanțe judecătorești si/sau arbitrale, în oricare dintre situațiile următoare, dar nelimitându- se la acestea, Prestatorul nefiind îndreptățit să pretindă nicio sumă reprezentând daune sau alte prejudicii, ca urmare a rezilierii Contractului, dacă: a) Prestatorul nu prestează serviciile conform cu prevederile Contractului (...) m) în cazul în care, printr-un act normativ, se modifică interesul public al proiectului pentru care se prestează serviciile care fac obiectul contractului”. După cum a susținut și contestatorul, ținând seama de gravitatea sancțiunii, situațiile în care se impune aplicarea ei ar fi trebuit enumerate în mod limitativ, expresia „nelimitându-se la acestea” permițând rezilierea de către autoritatea contractantă a contractului pentru situații care nu sunt prevăzute în contract și care nu au fost cunoscute prestatorului. Or, o astfel de clauză nu poate fi considerată concordantă cu principiul transparenței. În punctul său de vedere, autoritatea contractantă a susținut că prevederile contractuale sunt completate de Codul civil, nefiind vorba despre prevederi generale, însă această explicație nu înlătură obligația 108

sa de a stabili cu claritate situațiile în care intervine rezilierea contractului. Referitor la rezilierea contractului în cazul în care nu sunt prestate serviciile conform caietului de sarcini, se observă că și această clauză este generală, în sensul că nu se cunoaște dacă rezilierea intervine pentru situația în care nu sunt prestate în totalitate serviciile sau nu sunt prestate corespunzător sau nu sunt prestate o parte dintre servicii, care ar fi acelea etc. Se constată astfel că este necesară eliminarea cerinței sau completarea ei, astfel încât părțile să cunoască clauzele de reziliere a contractului. În referire la cazul de reziliere prevăzut la lit. m), se reține că, într-adevăr, situația reglementată nu depinde de autoritatea contractantă, fiind vorba despre modificarea printr-un act normativ. Pe de altă parte, însă, această situație nu poate conduce la rezilierea contractului, rezilierea intervenind pentru neexecutarea obligațiilor, ceea ce nu este cazul pentru situația adusă în discuție. Astfel fiind, autoritatea contractantă trebuie să modifice clauza, astfel încât ambele părți să stabilească modalitatea de încetare a contractului, modificarea printr-un act normativ nefiind culpa vreuneia dintre părți. Potrivit art. 19.8 din modelul de contract „De îndată ce va fi posibil, după momentul rezilierii, reprezentantul Autorității Contractante va certifica sumele cuvenite Prestatorului la data rezilierii”. Se poate observa, după cum a susținut și societatea contestatoare, că termenul pentru certificarea sumelor nu este stabilit, exprimarea lui în forma „de îndată ce va fi posibil” lăsând termenul la dispoziția autorității contractante. Astfel fiind, Consiliul va obliga autoritatea contractantă să modifice clauza amintită, în sensul indicării unui termen în care se va realiza certificarea.

La art. 20.1 din modelul de contract s-a prevăzut că „Autoritatea Contractanta își rezervă dreptul de a denunța unilateral prezentul Contract, în cel mult 15 zile de la apariția unor circumstanțe care nu au putut fi prevăzute la data încheierii Contractului și care conduc la modificarea clauzelor contractuale, în așa măsură încât îndeplinirea Contractului respectiv ar fi contrară interesului public”. Astfel cum a menționat și autoritatea contractantă în punctul său de vedere, fiind vorba despre circumstanțe care nu au putut fi prevăzute, nu pot fi anticipate și nu pot fi date drept exemplu. Potrivit art. 20.2 din modelul de contract „Autoritatea Contractanta are dreptul de a denunța unilateral prezentul Contract și în situația în care alocarea resurselor financiare a fost sistată/modificată”. Cu privire la susținerile contestatoarei că forma actuală a acestui articol transformă obligațiile autorității contractante în obligații pur potestative, se reține că, potrivit art. 1403 Cod Civil, „condiția pur potestativă reprezintă obligația contractată sub o condiție suspensivă ce depinde exclusiv de voința debitorului”, situație care nu se întâlnește în speță. În punctul său de vedere, organizatoarea procedurii a explicat că lipsa alocării bugetare, este independentă de acțiunea sa, existând posibilitatea, în ciuda tuturor diligențelor sale, să se afle în situația 109

sistării alocării bugetare, fapt ce nu va afecta plata serviciilor deja prestate, neexistând niciun risc de prejudiciere a prestatorului. Sursa de finanțare a contractului este asigurată din fonduri europene nerambursabile aferente POIM 2014-2020, astfel că riscul sistării bugetare este scăzut. Se constată astfel că nu se impune eliminarea cerinței. Conform art. 23.3 din modelul de contract „Pe perioada soluționării litigiului, Prestatorul este obligat să continue să-și îndeplinească obligațiile contractuale, astfel cum au fost stabilite prin prezentul Contract de servicii. În situația nerespectării prezentei obligații, Autoritatea Contractanta este îndreptățită la despăgubiri în valoare de 0,1%/zi din Prețul Contractului pentru neexecutarea obligațiilor contractuale, aceste sume urmând a fi reținute din plata ce urmează a fi efectuată sau din garanția de bună execuție”. Referitor la situația adusă în discuție de contestatoare, vizând suspendarea prestării serviciilor pentru situația în care autoritatea contractantă nu și-a îndeplinit obligațiile de plată scadente, se reține că, după cum a invocat și autoritatea contractantă, pentru situația descrisă, sunt prevăzute penalități și, în plus, poate fi opusă excepția de neexecutare a obligațiilor de către achizitoare. Prin urmare, suspendarea prestării serviciilor nu se impune. Pentru considerentele anterior expuse, în temeiul art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016 cu modificările și completările ulterioare, Consiliul va admite în parte contestațiile formulate de ......... și ......... și va

obliga

autoritatea

contractantă

la

clarificarea/ modificarea/completarea documentației de atribuire conform celor reținute în motivarea deciziei. Măsurile dispuse vor fi efectuate într-un termen de 10 zile de la primirea deciziei și vor fi aduse la cunoștința operatorilor economici, în cadrul aceluiași termen, prin publicarea lor în SEAP. În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge ca nefondat capătul de cerere privind ......... având în vedere că autoritatea contractantă poate adopta măsuri de remediere, anularea procedurii solicitată de către ......... nefiind justificată. Referitor la solicitarea ......... privind obligarea autorității contractante la plata de cheltuieli de judecată, Consiliul va reține că, potrivit art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, „Consiliul poate obliga, la cerere, partea în culpă, la plata cheltuielilor efectuate pentru soluționarea contestației. Cuantumul, detalierea și documentele doveditoare ale cheltuielilor efectuate sunt prezentate în cerere, care trebuie depusă înainte de pronunțarea deciziei de soluționare a contestației”. 110

Ori, întrucât ......... nu a depus documente doveditoare din care să rezulte cuantumul și detalierea cheltuielilor efectuate, Consiliul va respinge ca nedovedită solicitarea acestuia privind obligarea autorității contractante la plata de cheltuieli de judecată. Pentru aceste motive în baza documentelor depuse de părți, CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR DECIDE: Respinge ca tardivă contestația formulată de .......... Admite în parte contestațiile formulate de ......... și ......... și va obliga autoritatea contractantă la clarificarea/modificarea/completarea documentației de atribuire conform celor reținute în motivarea deciziei. Măsurile dispuse vor fi efectuate într-un termen de 10 zile de la primirea deciziei și vor fi aduse la cunoștința operatorilor economici, în cadrul aceluiași termen, prin publicarea lor în SEAP. Capătul de cerere privind ......... va fi respins de nefondat. Respinge ca nedovedit capătul de cerere privind obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor efectuate cu soluționarea contestației formulate de....................... Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare. Complet de soluționare a contestațiilor în domeniul achizițiilor publice: Consilier de soluționare ......... PREȘEDINTE ......... Consilier de soluționare ......... Redactat în 6 (șase) exemplare originale, conține 103 (osutătrei) pagini. 111