Decizie CNSC BO2018_6736

CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR C. N. S. C. Str. Stavropoleos nr. 6, Sector 3, București, România, CP 030084, CIF 20329980 Tel. +4 021 3104641 Fax. +4 021 3104642; +4 021 8900745, www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr.... Data: ... Prin contestația nr. ..., înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. ..., formulată de ..., cu sediul în ... și punct de lucru situat în ..., înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. ..., având Cod Unic de Înregistrare ..., reprezentantă prin ..., împotriva documentației de atribuire, emisă de ..., cu sediul în ..., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii simplificate, într-o singură etapă, organizată în vederea încheierii acordului – cadru, având ca obiect “Acord cadru servicii de pază în piețele administrate direct de ...”, cod CPV 79713000-5, s-au solicitat următoarele: - obligarea autorității contractante la modificarea valorii estimate cu respectarea prevederilor legale; - obligarea autorității contractante la anularea procedurii de achiziție publică; - obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor privind consultanța necesară întocmirii notificării/contestației în sumă de 5.000 lei, la care se adaugă TVA. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care ... reclamă valoarea estimată comunicată în fișa de date a achiziției, pe care o consideră nelegală, pentru o cantitate maximă a acordului – cadru ce urmează a fi încheiat. Contestatorul invocă prevederile art. 137 alin. (1) și alin. (2) lit. d), e), f) și g) din HG nr. 395/2016, apreciind că încheierea acordului – cadru la prețul respectiv, ar conduce la eludarea aplicării prevederilor ce instituie obligații ale autorității contractante în raport cu anumite praguri valorice. 1/13

În opinia contestatorului, se impune verificarea valorii estimate, raportat la prevederile legale mai sus menționate, această valoare reprezentând un barometru utilizat de autoritatea contractantă în vederea evaluării ofertelor financiare neputând fi considerată doar o valoarea orientativă, având în vedere dispozițiile art. 9, art. 11 alin. (1) și art. 12 lit. a) și b) din Legea nr. 98/2016. ... susține încălcarea prevederilor Legii nr. 98/2016 și HG nr. 395/2016, a legislației muncii și Codului fiscal referitoare la obligațiile de plată către bugetul de stat de către angajator, precum și întocmirea eronată a propriei documentații de atribuire a acordului – cadru de servicii de pază. În sensul celor mai sus afirmate, contestatorul precizează următoarele: “- estimarea corectă a contractului este responsabilitatea autorității contractante; - estimarea valorii contractului trebuie să aibă în vedere obligatoriu respectarea prevederilor legislației în vigoare și a prevederilor documentației de atribuire; - legislația muncii, prevederilor Codului Muncii privind drepturile bănești ale salariaților, sunt prevederi legale obligatorii, imperative ce nu pot fi ignorate și aplicate după bunul plac al unei societăți comerciale; - ignorarea de către autoritatea contractantă a prevederilor legale și acceptarea unor oferte ce încalcă în mod evident prevederile legale în vigoare, intră fie în sfera neglijentei în serviciu, fie în sfera abuzului în serviciu, infracțiuni prevăzute de către Codul Penal. - sporurile ce trebuie acordate salariaților, prevăzute în Codul Muncii sunt % exacte, clare, ce nu pot fi interpretate sau aplicate altfel decât prevede legislația; - este ilegală atribuirea unui contract unui operator economic ce nu respecta legislația muncii; - obligația funcționarilor de a sesiza organele de urmărire penală cu privire la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală în legătură cu serviciul în cadrul căruia își îndeplinesc sarcinile, de îndată ce aceștia iau cunoștință de comiterea faptei respective, este statuată prin dispozițiile art. 267 din noul Cod penal (omiterea sesizării).” Autorul contestației arată că valoarea estimată a contractului reprezintă însumarea tuturor sumelor plătibile legale pentru îndeplinirea contractului respectiv, autoritatea contractantă luând în considerare orice forme de opțiuni în măsura în care pot fi anticipate la momentul estimării, orice eventuale suplimentări sau majorări ale valorii contractului. Fată de acest aspect, se apreciază că natura permanentă a serviciilor solicitate de autoritatea contractantă, impunea luarea în considerare, de către aceasta, în stabilirea valorii estimate, a tuturor cheltuielilor necesare ducerii la îndeplinire a acordului - cadru, cum ar fi: - salariul brut lunar; - cheltuielile rezultate din prevederile Codul Muncii cum ar fi cele referitoare la orele suplimentare, sporul de noapte, sporul de sărbători legale, sporul de repaus săptămânal; 2

- contribuțiile privind plățile salariale cum ar fi contribuțiile sociale ale angajatorului, fondurile speciale pentru persoane cu handicap etc; - cheltuielile directe cum ar fi dotările (costum, ecuson, tonfă de atac sau apărare, lanternă, pulverizator, mijloc de comunicare, stații portabile pentru emisie-recepție, etc.), costurile de medicina muncii, protecția și securitatea în muncă, costurile de pregătire profesională/instruire a personalului; - cheltuielile indirecte; - profit, etc. Așadar, contestatorul susține că un cost corect și legal, în referire la cheltuielile salariale, directe și indirecte pentru serviciile de pază, valabil începând cu 01.01.2018 ar fi: 1900,00 Salariu și alte venituri supuse taxării Agent de securitate permanent Salariu tarifar orar 11,4 0 Spor Noapte

0,95 Spor weekend 0,20 Spor sărbători legale 0,43 Concediu de odihnă 0,95 Spor ore suplimentare 0,00 Total cost salarial supus taxării 13,4 3 Contribuția socială a angajatorului 0,31 Fond handicap 0,46 Total cost salarial 14.7 0 Alte cheltuieli directe 0,47 Total cost direct 15,1 7 Costuri indirecte 0,94 Cost/oră 16,1 1 Astfel, contestatorul susține că, prin modul de stabilire a valorii estimate, autoritatea contractantă a încălcat în mod repetat prevederile legale menționate mai sus, un tarif de 13,00 lei/oră/post, fiind nelegal. Se mai arată că, potrivit fișei de date a achiziției, criteriul de atribuire este „prețul cel mai scăzut”, dar se prezumă că orice ofertant și chiar orice agent economic este obligat să respecte legislația în vigoare, respectiv acordarea cel puțin a salariului minim, care era de 1900 lei/lună, în momentul desfășurării procedurii de achiziție, respectiv momentul depunerii ofertei financiare în cadrul etapei de licitație electronică. De asemenea, contestatorul afirmă că în cadrul oricărui proces de ofertare, fiecare preț și fiecare tarif în parte utilizat de către ofertant, trebuie să fie absolut justificabil și legal, ceea ce nu a putut fi demonstrat 3/13

nici măcar în cazul manoperei calculate de autoritatea contractantă, unde legea prevede un nivel minim, per persoană, în acest caz, fiind evident faptul că nu s-a făcut o analiză a calculației tarifelor, autoritatea contractantă mulțumindu-se doar să ia act de o anumită valoare. Raportat la prevederile legale în vigoare cu incidență asupra tarifului orar ofertat, se susține că prețul orar calculat al serviciilor solicitate, sub tariful de 16,11 lei/oră, este cu mult sub limita minimă a prețului orar calculat conform prevederilor legale incidente în materie, astfel, fiind evident faptul că orice ofertant declarat câștigător, nu va putea executa contractul, prețul ofertat neacoperind nici măcar costurile salariale. Totodată, contestatorul menționează că, deși este în beneficiul autorității contractante să achiziționeze servicii la prețuri cât mai reduse, în spiritul respectării principiului eficientei utilizării fondurilor publice, de multe ori, riscurile sunt mult mai mari decât avantajul unui preț scăzut și, astfel, se poate întâmpla ca ofertantul declarat câștigător la un preț de dumping, să nu poată îndeplini în bune condiții obligațiile contractuale, nefiind capabil să susțină financiar diferența dintre prețul real al prestației sale și prețul scăzut pe care l-a ofertat cu atât mai mult cu cât autoritatea contractantă nu acceptă actualizarea prețului. ... mai susține că tariful minim orar care acoperă cheltuielile salariale (fără profitul societății și fără cheltuielile indirecte obligatorii: echipament proiecție, stații emisie recepție, tomfe, spray-uri, etc) este de 16.11 lei/post/oră, precizând că “Tariful orar mediu a fost calculat ca media ponderată între tariful orar pentru orele efectuate pe timp de zi și tariful orar pentru orele efectuate pe timp de noapte, atât pentru salariul minim pe economie.” Față de acest aspect, contestatorul apreciază că natura permanentă a serviciilor solicitate de autoritatea contractantă, impunea luarea în considerare de către ofertanți, în stabilirea prețului orar ofertat, a tuturor cheltuielilor necesare ducerii la îndeplinire a contractului de achiziție publică. Prin adresa nr. ..., înregistrată la Consiliu cu nr. ..., ... a comunicat punctul de vedere cu privire la contestație, solicitând respingerea acesteia, ca fiind nefondată. Autoritatea contractantă precizează că, la stabilirea valorii estimate a contractului, a ținut cont atât de dispozițiile art. 9, art. 11, art. 12 și art. 20 din Legea nr. 98/2016, luându-se în considerare media ofertelor financiare depuse pentru contractul de achiziție publică similar, atribuit în anul bugetar anterior, la care s-a adăugat un coeficient de 31,04%, reprezentând cuantumul majorării salariului minim brut pe economie, cât și ofertele publicate în catalogul SEAP pentru acest tip de serviciu. Pe cale de consecință, aceasta consideră că solicitarea contestatorului de a o obliga la modificarea valorii estimate și la anularea procedurii, este nefondată. Autoritatea contractantă învederează că atâta vreme cât contestatorul are publicate anunțuri de angajare în anul 2018 pentru agenți de pază sub nivelul salariului minim pe economie, respectiv la „1700 ron/lună", considerând că, în mod tendențios și cu rea credință, autorul contestației a prezentat un calcul despre care susține că este 4

"corect și legal" pentru serviciile de pază, valabil începând cu 01.01.2018, la stabilirea căruia a luat în considerare o serie de sporuri („spor de noapte", „spor de weekend", „spor de sărbători legale"), în acest sens, arătându-se că în data de 16 ianuarie 2018 la orele 00:06, ... a publicat pe http://www.olx.ro/ofertă/akule-securitu-anpaiează- agenti-pază-in- arena-natională-si-herăstrău-ID9qBvt.html, anunțuri de angajare agenți de pază la 1700 ron/lună. Față de cele de mai sus, autoritatea contractantă apreciază că, prin contestația formulată, apare ca evidentă intenția contestatorului de a bloca procedura de achiziție publică în mod nejustificat. Astfel, spre exemplu, ... arată că, din modul de formare a salariului prezentat de contestator în tabelul din cuprinsul contestației, înțelege că agentul său de pază primește concomitent și salariu și indemnizație de concediu, ceea ce conduce la ideea că acesta este în același timp și în concediu și la serviciu. Mai mult decât atât, se susține că autorul contestației nu justifică anumite componente ale calcului sau, de exemplu, nu explică ce anume reprezintă „alte cheltuieli directe" și nici „costuri indirecte" . De asemenea, autoritatea contractantă afirmă că așa numitul "fond de handicap", nu face parte din contribuțiile datorate bugetului de stat pentru fiecare angajat, ci reprezintă o taxă pe care o datorează angajatorul pentru faptul că nu a angajat persoane cu handicap (art. 78 alin. (3) din Legea nr. 448/2006). În continuare, aceasta redă sintetic componența salariului minim pe economie, conform OUG nr. 79/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 Codul Fiscal, astfel: ANGAJAT Lei Euro Salariu brut 1900 407.99 Asigurări sociale (CAS) 25% 475 102 Asigurări sociale de sănătate (CASS) 10% 190 40.8 Deducere personală (DP) 510 109.51 Impozit pe venit (IV) 10% 73 15.68 Salariu net 1162 249.52 ANGAJATOR Lei Euro Contribuție Asiguratorie pentru Muncă (CAM) 2.25% 43 9.23 Salariu Complet 1943 417.22 TOTAL TAXE Lei Euro Angajatul plătește statului 738 158.47 Angajatorul plătește statului 43 9.23 Total taxe încasate de stat 781 167.7 Pentru a plăti un salariu net de 1162 lei, angajatorul cheltuie 1943 lei 40,2 % Stat 59,8 % Angajat În legătură cu susținerile contestatorului referitoare la obligativitatea acordării de sporuri unor categorii de personal, cum ar fi personalul care lucrează în timpul nopții, autoritatea contractantă precizează următoarele: “1. regula instituită de Codul muncii în art. 122 este aceea că «munca suplimentară se compensează în ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea acesteia». Sporul pentru muncă 5/13

suplimentară stabilit de art. 123 din Codul muncii la care face referire contestatorul, reprezintă excepția pentru situația în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă; 2. conform art. 126 Codul muncii salariații de noapte pot beneficia fie de reducerea cu 1 oră față de durata normală a zilei de muncă, fie de acordarea unui spor pentru munca prestată în timpul nopții de 25% din salariul de baza, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puțin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru. De asemenea, orele lucrate în perioada repausului săptămânal stabilit, de obicei, în zilele de sâmbătă și duminică și care, însumate cu orele lucrate, nu depășesc norma lunară, sunt considerate ore de weekend. Conform legislației în vigoare, acestea se plătesc cu un spor de weekend stabilit prin contractul colectiv de muncă sau prin contractul individual de muncă. În condițiile în care repausul salariatului în zilele de sâmbătă și duminică ar prejudicia interesul public sau desfășurarea normală a activității, repausul poate fi acordat și în alte zile stabilite prin contract colectiv de muncă aplicabil, sau prin regulament intern, conform art. 137 din Codul muncii, alin. (2). Dacă se regăsesc în situația prezentată anterior, salariații pot beneficia de un spor de weekend la salariu, stabilit prin contractul colectiv de muncă sau, după caz, prin contractul individual de muncă, conform art. 137 alin. (2). Conf. art. 160 din Codul muncii salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri. În consecință, sporurile reprezintă elemente distincte de salariu de baza, ceea ce înseamnă că sporurile vor trebui evidențiate și calculate separat. Posibilitatea includerii sporurilor în salariul de bază nu este reglementată legal. Astfel, un spor de weekend va fi evidențiat în statul de plată și calculat separat. • Valoarea sporului de weekend poate fi stabilită ca o suma fixă sau în procent. Legislația nu prevede un procent minim de acordare a acestui spor de weekend, de asemenea, posibilitatea de a include sporul de weekend în salariul de bază nu este reglementată în mod expres.” Pe cale de consecință, ... afirmă că este opțiunea angajatorului și angajatului, să convină prin contractul de muncă, modalitatea concretă a remunerării forței de muncă, întrucât, legislația muncii nu instituie o normă imperativă în ceea ce privește acordarea acestor sporuri. De asemenea, aceasta mai precizează că opțiunea de acordare de remunerații mai mari decât salariul minim pe economie tine de managementul fiecărui operator economic și este de natură să influențeze modul de formare a ofertei economice dar nu poate constitui temei pentru obligarea terților la acceptarea ofertei sale. Se mai menționează totodată că, la elaborarea ofertei, operatorii economici trebuie să tina cont de toate prevederile legale în vigoare, în scopul realizării obiectului contractului în limitele stabilite de către autoritatea contractantă, aceștia fiind direct răspunzători de aplicare în mod corect a legislației muncii pentru angajații săi, pentru asigurarea 6

salariilor și condițiilor corespunzătoare de muncă cu respectarea drepturilor angajaților săi. Invocând prevederile art. 12 din Legea nr. 98/2016, se susține că este o obligație a autorității contractante să respingă ofertele inacceptabile și neconforme, care nu asigură respectarea reglementărilor obligatorii referitoare la condițiile specifice de muncă și de protecție a muncii, atunci când această cerință este formulată în condițiile art. 51 alin. (2) din lege. Fată de solicitarea contestatorului de a obliga autoritatea contractantă la plata cheltuielilor privind consultanța necesară întocmirii notificării/contestației, în sumă de 5.000 lei+ TVA, se solicită respingerea acordării acestora, având în vedere ca societatea contestatoare nu a dovedit caracterul real, necesar și rezonabil al valorii lor, prin urmare, simplele afirmații nesusținute de dovezi, nu pot și nu trebuie să reprezinte temei de drept substanțial pentru admiterea cererii privind acordarea de cheltuieli. Prin adresa nr. ..., înregistrată la Consiliu cu nr. ..., autoritatea contractantă a comunicat documentele dosarului achiziției ce nu sunt disponibile online, menționând totodată că se află în stadiul de verificare a Documentului european de achiziție unic. Analizând documentele depuse la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarele: ..., în calitate de autoritate contractantă, a organizat încheierea prin procedură simplificată, într-o singură etapă, a acordului – cadru, având ca obiect “Acord cadru servicii de pază în piețele administrate direct de ...”, cod CPV 79713000-5. În acest sens a elaborat documentația de atribuire aferentă și a publicat în SEAP anunțul de participare simplificat nr. ..., criteriul de atribuire stabilit fiind „prețul cel mai scăzut”. Împotriva documentației de atribuire, în referire la valoarea estimată comunicată în fișa de date a achiziției, ... a formulat contestația ce face obiectul dosarului nr. .... Analizând susținerile părților, coroborate cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei și având în vedere dispozițiile legale în materie, Consiliul urmează să admită contestația ..., pentru considerentele ce se vor arăta în continuare. Prin contestația înaintată, ... critică valoarea estimată a achiziției, arătând că aceasta nu cuprinde toate costurile pe care, potrivit legii, operatorul economic le avansează în vederea prestării serviciului ce urmează a fi achiziționat. Consiliul reține că, prin anunțul de participare simplificat nr. ..., publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice – SEAP în data de 19.02.2018, autoritatea contractantă a inițiat o procedură simplificată , într-o singură etapă, a acordului – cadru, având ca obiect “Acord cadru servicii de pază în piețele administrate direct de ...”. La punctul II.2.1 din anunț se regăsește valoarea estimată a achiziției, respectiv 911.040 – 1.822.080 lei. Autoritatea contractantă susține că, la stabilirea valorii estimate, a luat în calcul componența salariului minim pe economie, conform OUG nr. 7/13

79/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 Codul Fiscal, astfel: - valoarea salariului minim pe economie la 1 ianuarie 2018 (1.943 lei) este compusă din salariu minim (1900 lei) + contribuție angajator (2,25%). Rezultă din cele analizate că, în stabilirea valorii estimate unitare a serviciului ce îi va fi prestat, autoritatea contractantă a luat în calcul exclusiv următoarele valori: salariul minim pe economie de la 1 ianuarie 2018 (1900 lei), contribuția asiguratorie pentru muncă (2,25%) și coeficientul de creștere salarială în anul 2018. Potrivit prevederilor documentației de atribuire, serviciile vor fi prestate și în regim de 24 ore din 24, ceea ce înseamnă și munca pe timpul nopții și în zilele libere (la sfârșit de săptămână ori sărbători legale). Asupra aspectelor sesizate de contestatoare, Consiliul apreciază ca fiind relevante cel puțin următoarele dispoziții legale: 1) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice: Art. 9. - (1) Autoritatea contractantă calculează valoarea estimată a unei achiziţii

având

în

vedere valo a r e to t al

de pl , fără TVA, estimată de autoritatea contractantă, luând în considerare orice eventuale forme de opţiuni şi prelungiri ale contractului menţionate în mod explicit în documentele achiziţiei. Art. 12. - Valoarea estimată a achiziţiei se determină înainte de iniţierea procedurii

de

atribuire

şi

este valabil

la m o me n t i niţ at r ib u i r e. [...] Art. 20. - În cazul contractelor de achiziţie publică de produse sau de servicii cu caracter de regularitate ori care se intenţionează să fie reînnoite în cursul unei anumite perioade, valoarea estimată a achiziţiei se calculează pe baza următoarelor: a) fie valoarea reală globală a tuturor contractelor similare succesive atribuite în ultimele 12 luni sau în anul bugetar anterior, ajustată, acolo unde 8

este posibil, pentru a lua în considerare modificările cantitative şi valorice care pot surveni într-un interval de 12 luni de la data contractului iniţial; b) fie valoarea estimată globală a tuturor contractelor succesive atribuite într-un interval de 12 luni de la prima livrare. 2) din normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016: Art. 137 - (2) În condiţiile art. 215 alin. (4) din Lege, oferta este considerată inacceptabilă în următoarele situaţii: e) preţul, fără TVA, inclus în propunerea financiară d valo a r e

estim c p a rti a r e şi nu există posibilitatea disponibilizării de fonduri suplimentare pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publică respectiv; f) preţul, fără TVA, inclus în propunerea financiară depăşeşte valoarea estimată comunicată prin anunţul de participare şi, deşi există posibilitatea disponibilizării de fonduri suplimentare pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publică respectiv, se constată că acceptarea unei astfel de oferte ar conduce la modificarea substanţială în sensul art. 55 alin. (2) lit. a). Prin urmare, autoritatea este ținută de lege să estimeze valoarea contractului luând în considerare toate costurile pe care acesta le presupune și pe care, ulterior, le va suporta chiar autoritatea prin plățile către prestator, iar ofertanții sunt nevoiți să se raporteze și la valoarea estimată, întrucât propunerea unui preț al ofertei cu depășirea acesteia poate avea drept consecință respingerea ofertei. Valoarea estimată și indicată de autoritate este extrem de importantă în cazul contractelor în care marja de ofertare este extrem de redusă, cum este și cazul contractelor de achiziție de servicii de pază, în care principalul cost este dat de salarizarea personalului, pe care ofertanții sunt tentați să o coteze la minimul legal, pentru a avea șanse cât mai mare de câștigare a contractului. Tariful minimal impus de lege trebuie respectat atât de autoritatea contractantă, cât și de ofertanți. În speță, după cum a remarcat și contestatorul, autoritatea contractantă nu a stabilit valoarea estimată a contractului prin includerea tuturor costurilor pe care acesta le presupune. Astfel, conform susținerilor din punctul său de vedere și calculelor prezentate în acesta, autoritatea s- a raportat la salariul minim aplicabil de la 1 ianuarie 2018, la care a adăugat valoarea contribuției asiguratorie pentru muncă, luând în calcul și coeficientul de creștere salarială în anul 2018. Însă, nici în Strategia de contractare, nici în punctul său de vedere, autoritatea contractantă nu a explicat modalitatea în care, din valoarea acestui tarif orar prevăzut, de 13 lei, urmează a fi suportate toate cheltuielile ce revin în sarcina angajatorului și cum urmează a fi acoperite cheltuielile ocazionate de 9/13

munca de noapte, ori de cea în zilele libere (la sfârșit de săptămână ori sărbători legale). De asemenea, relevante sunt și dispozițiile Codului Muncii: - art. 125: “(1) Munca prestată între orele 22,00-6,00 este considerată muncă de noapte. (2) Salariatul de noapte reprezintă, după caz: a) salariatul care efectuează muncă de noapte cel puţin 3 ore din timpul său zilnic de lucru; b) salariatul care efectuează muncă de noapte în proporţie de cel puţin 30% din timpul său lunar de lucru. (4) Durata normală a timpului de lucru pentru salariaţii de noapte a căror activitate se desfăşoară în condiţii speciale sau deosebite de muncă nu va depăşi 8 ore pe parcursul oricărei perioade de 24 de ore decât în cazul în care majorarea acestei durate este prevăzută în contractul colectiv de muncă aplicabil şi numai în situaţia în care o astfel de prevedere nu contravine unor prevederi exprese stabilite în contractul colectiv de muncă încheiat la nivel superior. (5) În situaţia prevăzută la alin. (4), angajatorul este obligat să acorde perioade de repaus compensatorii echivalente sau compensare în bani a orelor de noapte lucrate peste durata de 8 ore.” - art. 126: “Salariaţii de noapte beneficiază: a) fie de program de lucru redus cu o oră faţă de durata normală a zilei de muncă, pentru zilele în care efectuează cel puţin 3 ore de muncă de noapte, fără ca aceasta să ducă la scăderea salariului de bază; b) fie de un spor pentru munca prestată în timpul nopţii de 25% din salariul de bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puţin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru.” - art. 137: “(1) Repausul săptămânal este de 48 de ore consecutive, de regulă sâmbăta și duminica. (2) În cazul în care repausul în zilele de sâmbătă și duminică ar prejudicia interesul public sau desfăşurarea normală a activităţii, repausul săptămânal poate fi acordat și în alte zile stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern. (3) În situaţia prevăzută la alin. (2) salariaţii vor beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de muncă sau, după caz, prin contractul individual de muncă. (4) În situaţii de excepţie zilele de repaus săptămânal sunt acordate cumulat, după o perioadă de activitate continuă ce nu poate depăşi 14 zile calendaristice, cu autorizarea inspectoratului teritorial de muncă şi cu acordul sindicatului sau, după caz, al reprezentanţilor salariaţilor. (5) Salariaţii al căror repaus săptămânal se acordă în condiţiile alin. (4) au dreptul la dublul compensaţiilor cuvenite potrivit art. 123 alin. (2).” - art. 139: “(1) Zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează sunt: […].” - art. 141: “Prevederile art. 139 nu se aplică în locurile de muncă în care activitatea nu poate fi întreruptă datorită caracterului procesului de producţie sau specificului activităţii.” - art. 142: “(1) Salariaţilor care lucrează în unităţile prevăzute la art. 140, precum și la locurile de muncă prevăzute la art. 141 li se asigură compensarea cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile. (2) În cazul în care, din motive justificate, nu se acordă zile libere, salariaţii beneficiază, pentru munca prestată în zilele de sărbătoare legală, de un 10

spor la salariul de bază ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru.” Rezultă din cele expuse, faptul că, alături de obligațiile de plată ce îi revin angajatorului, potrivit legii, acesta are și obligația respectării dispozițiilor legislației muncii, iar contravaloarea prestației sale trebuie să reflecte toate categoriile de cheltuieli pe care le avansează. Așa cum reiese din cele evocate mai sus, valoarea acordului-cadru estimată de autoritatea contractantă nu a avut în vedere decât asigurarea salariului minim și a contribuției asiguratorie pentru muncă, fără a fi luate în considerare celelalte categorii de cheltuieli legale și obligatorii pe care prestatorul le va angaja și care se vor reflecta în prețul ofertei sale. Consiliul are în vedere că, în prețul prestării serviciilor de pază, se pot regăsi și alte categorii de costuri, precum: dotări, cota parte personal auxiliar, cheltuielile indirecte, profit. Coroborând dispozițiile legale aplicabile în cazul prestării serviciilor de pază, fundamentarea economică a unui tarif orar minim, post permanent 24/24 ore, cu respectarea tuturor obligațiilor minime și imperative stabilite în sarcina oricărui angajator de Legea 53/2003 - codul muncii și de legislația corelativă în vigoare în domeniul salarizării este, in 2018, următoarea: Salariul și alte venituri supuse taxării Descriere %

din salariul

de bază brut Cost/oră Salariu tarifar orar Sal. Brut total/norma de

lucru(HG 846/2017) % 1900 lei /166 ore = 11,44 lei/oră Spor de noapte 25% 0.851 lei/oră Spor de weekend 1% 0.1 lei/oră Sărbători legale sărbători legale 100 % 0.43 lei/oră Concediu de odihnă Concediu de odihnă 20 zile 0.91 lei/oră Total cost salarial supus taxării Cost per oră 13,73 lei/oră FOND

GARANTARE SALARII DATORAT DE ANGAJATOR 2,25% la fondul de salarii 0,257 lei/oră TOTAL

COST SALARIAL /oră 13,987 lei/oră În ceea ce privește tariful de 13,987/oră, calculat în fundamentarea antemenționată, Consiliul precizează faptul că acesta este calculat fără cheltuielile indirecte și profit, fără așa numitul „fond de handicap" (obligatoriu pentru agenți economici cu peste 50 de angajați, potrivit dispozițiilor Legii nr.448/2006, cu modificările și completările ulterioare) și cuprinde doar costurile generate de cheltuielile salariale privind prestarea serviciilor de pază umană. 11/13

Prin urmare, tariful orar minim, post permanent 24/24 ore 7 zile din 7, cu respectarea tuturor obligațiilor minime și imperative stabilite în sarcina oricărui angajator potrivit Legii 53/2003 - codul muncii și legislației în vigoare în domeniul salarizării este, in 2018, de 13,987 lei/ora fără TVA, orice tarife peste acesta valoare fiind de natură să asigure îndeplinirea contractelor la parametrii cantitativi și calitativi solicitați prin caietul de sarcini. Ori, conform documentelor aflate la dosarul cauzei, autoritatea contractantă a stabilit valoarea estimată prin raportarea la un tarif/oră de doar 13 lei, cuantum care, evident, nu poate acoperi toate cheltuielile necesare îndeplinirii serviciilor de pază în condițiile precizate în documentația de atribuire. Consiliul nu poate reține ca întemeiate alegațiile autorității contractante referitoare la modalitatea de acordare a sporurilor aferente serviciilor ce urmează a fi prestate în prezentul acord- cadru și în contractele subsecvente, din moment ce dispozițiile legale anterior citate stabilesc imperativ modalitatea de acordare a acestora. Consiliul mai reține că procedura de achiziție publică nu a fost suspendată și că în SEAP se găsește postat, în data de 06.03.2018, documentul „Proces verbal de deschidere a ofertelor nr. 1097/05.03.2018 ”. Având în vedere încălcările legale săvârşite şi etapele procedurii de atribuire în care acestea au avut loc, Consiliul apreciază că nu pot fi dispuse măsuri de remediere a actelor care afectează procedura (anunț de participare și documentație de atribuire) şi stabileşte că, luând în considerare faptul că ofertele elaborate în baza documentației nelegale au fost depuse și deschise, este imposibilă continuarea procedurii de achiziţie fără încălcarea principiilor consacrate la art. 2 alin. 2 din Legea nr. 98/2016. În acest context de fapt și de drept, Consiliul urmează să admită contestația depusă de ... și să decidă anularea procedurii de achiziție publică, în temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (7) din Legea nr. 101/2016. În temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge ca nedovedită cererea contestatorului de obligare a autorității contractante la plata cheltuielilor ocazionate de soluționarea contestației, întrucât la dosarul cauzei nu au fost depuse probe în acest sens. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, admite contestația formulată de către ... în contradictoriu cu .... În temeiul art. 26 alin. (7) din Legea nr. 101/2016, dispune anularea procedurii de atribuire. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 și poate fi atacată cu 12

plângere, în temeiul art. 29 alin. (1) din același act normativ, în termen de 10 zile de la comunicare. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, ... ... ... Redactată în 4 (patru) exemplare, conține 12(doisprezece) pagini. 13/13