Decizie CNSC BO2018_7227

CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR Str. Stavropoleos nr. 6, sector 3, București, cod poștal 030084, România Tel: +4 021.310.46.41 Fax: +4 021.890.07.45 și +4 021.310.46.42 www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. ......... / ......... / ......... Data: ......... Prin contestația nr. ........./23.02.........., înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. ........./........., depusă de SC ......... SRL, cu sediul în satul ........., ……, ……….., județul ........., CUI ........., număr de înregistrare în registrul comerțului ........., privind procedura de licitație deschisă pentru încheierea acordului-cadru de servicii de pază, cod CPV 79713000-5, cu data-limită de depunere a ofertelor 19.03.........., organizată de ........., cu sediul în ........., str. ………., județul ........., în calitate de autoritate contractantă, contestatoarea a solicitat următoarele: - obligarea autorității contractante la ......... cu respectarea prevederilor legale; - obligarea autorității contractante la anularea procedurii de achiziție publică; - obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor privind consultanța necesară întocmirii notificării/contestației, în sumă de 5.000 lei, la care se adaugă TVA. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care ofertantul SC ......... SRL reclamă valoarea estimată a acordului-cadru care face obiectul procedurii de 1

atribuire menționată în partea introductivă, învederând în motivare că încheierea contractului la prețul respectiv ar conduce la eludarea aplicării acelor prevederi ale ordonanței de urgență care instituie obligații ale autorității contractante în raport cu anumite praguri valorice. Contestatoarea consideră că se impune verificarea valorii estimate, aceasta reprezentând un barometru utilizat de autoritatea contractantă în vederea evaluării ofertelor financiare și nu poate fi considerată doar o valoarea orientativă, având în vedere dispozițiile imperative privind obligațiile sale referitor la estimarea valorii contractelor, respectiv art. 9, art. 11 ș art. 12 din Legea nr. 98/2016. Totodată, contestatoarea critică nerespectarea de către autoritatea contractantă a prevederilor Legii nr. 98/2016 si HG nr. 395/2016, a legislației muncii și Codului fiscal referitoare la obligațiile de plată către bugetul de stat de către angajator, la întocmirea eronată a propriei documentații de atribuire Contestatoarea susține că: - estimarea corectă a contractului este responsabilitatea autorității contractante; - estimarea valorii contractului trebuie să aibă în vedere obligatoriu respectarea prevederilor legislației în vigoare și a prevederilor documentației de atribuire;  - legislația muncii, prevederile Codului muncii privind drepturile bănești ale salariaților, sunt obligatorii, imperative ce nu pot fi ignorate și aplicate după bunul plac al unei societăți comerciale; - ignorarea de către autoritatea contractantă a prevederilor legale și acceptarea unor oferta ce încalcă în mod evident prevederile legale în vigoare intră fie în sfera neglijenței în serviciu, fie în sfera abuzului în serviciu, infracțiuni prevăzute de către Codul Penal; - sporurile ce trebuie acordate salariaților prevăzute in Codul muncii sunt % exacte, clare, ce nu pot fi interpretate sau aplicate altfel decât prevede legislația; - este ilegală atribuirea contractului unui operator economic ce nu respectă legislația muncii; - obligația funcționarilor de a sesiza organele de urmărire penală cu privire la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală în legătură cu serviciul în cadrul căruia își îndeplinesc sarcinile, de îndată ce aceștia iau cunoștință de comiterea faptei respective, este statuată prin dispozițiile art. 267 din noul Cod penal (omiterea sesizării). În domeniul achizițiilor publice, valoarea estimată a contractului reprezintă însumarea tuturor sumelor plătibile legale pentru îndeplinirea contractului respectiv, autoritatea contractantă luând în considerare orice forme de opțiuni în măsura în care pot fi anticipate la momentul estimării, orice eventuale suplimentări sau majorări ale 2

valorii contractului. Față de acest aspect, natura permanentă a serviciilor solicitate de autoritatea contractantă, impunea luarea în considerare, de către aceasta, în stabilirea valorii estimate a tuturor cheltuielilor necesare ducerii la îndeplinire a contractului de achiziție publică, cum ar fi: - salariul brut lunar; - cheltuielile rezultate din prevederile Codul muncii, respectiv cele referitoare la orele suplimentare, sporul de noapte, sporul de sărbători legale, sporul de repaus săptămânal; - contribuțiile privind plățile salariale, respectiv contribuțiile sociale ale angajatorului, fondurile speciale pentru persoane cu handicap etc; - cheltuielile directe, respectiv dotările (costum, ecuson, tonfă de atac sau apărare, lanternă, pulverizator, mijloc de comunicare, stații portabile pentru emisie-recepție etc.), costurile cu medicina muncii, protecția și securitatea în muncă, costurile de pregătire profesională/instruire a personalului; - cheltuielile indirecte; - profit etc. Astfel, un cost corect și legal pentru serviciile de pază, valabil începând cu 01.01.........., ar fi: 1900,00 Salariu și alte venituri supuse taxării Agent de securitate permanent Salariu tarifar orar 11,40 Spor noapte 0,95 Spor weekend 0,20 Spor sărbători legale 0,43 Concediu de odihnă 0,95 Spor ore suplimentare 0,00 Total cost salarial supus taxării 13,43 Contribuția socială a angajatorului 0,31 Fond handicap 0,46 Total cost salarial 14,70 Alte cheltuieli directe 0,47 Total cost direct 15,17 Costuri indirecte 0,94 Cost /oră 16,11 Prin modul de stabilire a valorii estimate, autoritatea contractantă a încălcat, în mod repetat, prevederile legale menționate mai sus, un tarif de 13,00 lei/oră/post fiind evident nelegal. Autoritatea contractantă menționează în fișa de date a achiziției faptul că criteriul de atribuire este „prețul cel mai scăzut”, dar se prezumă că orice ofertant și chiar orice agent economic este obligat 3

să respecte legislația în vigoare, respectiv acordarea cel puțin a salariului minim, care în momentul desfășurării procedurii de achiziție, respectiv momentul depunerii ofertei financiare, era de 1900 lei/lună. Raportat la prevederile legale în vigoare cu incidență asupra tarifului orar ofertat, prețul orar calculat al serviciilor solicitate sub tariful de 16,11 lei/oră este cu mult sub limita minimă a prețului orar calculat conform prevederilor legale incidente în materie. Astfel, este evident faptul că ofertantul declarat câștigător nu va putea executa contractul, prețul ofertat neacoperind nici măcar costurile salariate. Deși la o prima vedere, este în beneficiul autorității contractante să achiziționeze servicii la prețuri cât mai reduse, în spiritul respectării principiului eficientei utilizării fondurilor publice, de multe ori riscurile sunt mult mai mari decât avantajul unui preț scăzut. Astfel, se poate întâmpla ca ofertantul declarat câștigător la un preț de dumping să nu poată îndeplini în bune condiții obligațiile contractuale, nefiind capabil să susțină financiar diferența dintre prețul real al prestației sale și prețul scăzut pe care l-a ofertat, cu atât mai mult cu cât autoritatea contractantă nu acceptă actualizarea prețului. În punctul său de vedere nr. ……../27.02.......... asupra contestației, înregistrat la Consiliu cu nr. ………/27.02.........., autoritatea contractantă susține, în apărare, că nu modifică valoarea estimată de 13,00 lei/oră, deoarece s-a respectat legislația obligatorie privind condițiile specifice de munca, astfel: ● Prevederile art. 1 din Hotărârea nr. 846 din 29 noiembrie 2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată a fost respectat, conform fundamentării tarifului orar atașate, fiind calculat la 1.900 lei salariu minim brut și 166.66 ore medii lucrate pe lună; ● Prevederile art. 2203 din OUG nr. 79/2017 au fost respectate, respectiv Cota contribuției asiguratorie pentru muncă este de 2,25%; ● A fost respectat art. 123 din Codul Muncii, „în cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut de art. 122 alin. (1) în luna următoare, munca suplimentară va fi plătită salariatului prin adăugarea unui spor la salariu corespunzător duratei acesteia”; ● Au fost respectate art. 125 și art. 126 din Codul Muncii referitor la munca prestată între orele 2200-600, calculându-se 25%; ● Sporul pentru repaus săptămânal și sărbători legale (art. 137 și art. 139 din Codul Muncii) a fost inclus în fundamentarea tarifului orar; ● Referitor la „sporul” pentru concediu de odihnă, acesta reprezintă o indemnizație și nu un spor, conform prevederilor art. 4

150 din Codul Muncii: „(1) Pentru perioada concediului de odihnă salariatul beneficiază de o indemnizație de concediu, care nu poate fi mai mică decât salariul de bază, indemnizațiile și sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectivă, prevăzute în contractul individual de muncă. (2) Indemnizația de concediu de odihnă reprezintă media zilnică a drepturilor salariale prevăzute la alin. (1) din ultimele 3 luni anterioare celei în care este efectuat concediul, multiplicată cu numărul de zile de concediu. (3) Indemnizația de concediu de odihnă se plătește de către angajator cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte de plecarea în concediu”; ● Conform art. 78 alin (2) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap autoritățile și instituțiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel puțin 50 de angajați, au obligația de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puțin 4% din numărul total de angajați, în caz contrar plătesc lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap. Potențialul operator economic nu a făcut dovada că are mai mult de 50 angajați, prin urmare, prevederile mai sus menționate nu sunt aplicabile;  • Referitor la cheltuielile directe, indirecte și profit nu există prevederi legale care să stabilească limita minimă/maximă a acestora. În afara celor subliniate mai sus, „totalul cost salariat supus taxării” calculat de contestatoare este eronat. S-a trecut eronat un tarif total de 13,43 lei/oră față de 13,93 lei/oră cât rezultă din însumarea corectă a sporurilor și indemnizațiilor arătate. Autoritatea contractantă prezintă următoarea fundamentare a tarifului orar: Salariu tarifar orar 11.40 S-a respectat art. 126 din Codul Muncii Spor noapte 25% 0.95 S-a respectat art. 126 din Codul Muncii Spor repaus săptămânal și sărbători legale 1% 0.11 S-a respectat art.137 si 139 din Codul Muncii. Procentul pentru sporul de lucru pentru zilele de sâmbătă și duminică nefiind stabilit de Codul muncii, a fost calculat ca fiind de 1% Concediu de odihnă 0.00 S-a respectat art. 150 din Codul Muncii. Sporul pentru concediu de odihnă este inclus în salariul tarifar Total 12.46 5

Contribuția asiguratorie de muncă 2.25% 2.25 0,28 S-a respectat OUG nr. 79/2017 Fond handicap 0.00 Potențialul operator economic nu a făcut dovada că are mai mult de 50 angajați Alte cheltuieli directe 0,11 Nu există prevederi legale care să stabilească limita minimă/maximă a acestora Cheltuieli indirecte 0,12 Profit 0,03 Profit 13,00 Din examinarea materialului probator administrat, aflat la dosarul cauzei, Consiliul reține următoarele: ........., în calitate de autoritate contractantă, a inițiat procedura de licitație deschisă, organizată în vederea încheierii, acordului-cadru de servicii de pază, cod CPV 79713000-5 - Servicii de pază (Rev.2), sens în care a publicat, în SEAP, anunțul de participare nr. ........./.......... Valoarea estimată a contractului este de 683.904 RON, iar criteriul de atribuire este „prețul cel mai scăzut”. Prin contestația înaintată, SC ......... SRL critică valoarea estimată a achiziției, arătând că aceasta nu cuprinde toate costurile pe care, potrivit legii, operatorul economic le avansează în vederea prestării serviciului ce urmează a fi achiziționat, tariful de 13,00lei/oră/post fiind nelegal. Potrivit prevederilor caietului de sarcini, serviciile vor fi prestate permanent, respectiv în regim de 24 ore din 24, ceea ce înseamnă și muncă pe timpul nopții și în zilele libere (la sfârșit de săptămână ori sărbători legale). Asupra aspectelor sesizate de contestatoare, Consiliul apreciază ca fiind relevante următoarele dispoziții legale: Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice: Art. 9. - (1) Autoritatea contractantă calculează valoarea estimată a unei achiziţii având în vedere valoa t d pl , fără TVA, estimată de autoritatea contractantă, luând în considerare orice eventuale forme de opţiuni şi prelungiri ale contractului menţionate în mod explicit în documentele achiziţiei. Art. 12. - Valoarea estimată a achiziţiei se determină înainte de iniţierea procedurii de atribuire şi este valabil la mo iniţier p d a . [...] Art. 20. - În cazul contractelor de achiziţie publică de produse sau de servicii cu caracter de regularitate ori care se intenţionează să fie reînnoite în cursul unei anumite perioade, valoarea estimată a achiziţiei se calculează pe baza următoarelor: a) fie valoarea reală globală a tuturor contractelor similare succesive atribuite în ultimele 12 luni sau în anul bugetar anterior, ajustată, acolo unde este posibil, pentru a lua în considerare modificările cantitative şi valorice care pot surveni într-un interval de 12 luni de la data contractului iniţial; b) fie valoarea estimată globală a tuturor contractelor succesive atribuite într-un interval de 12 luni de la prima livrare. 6

Prin urmare, autoritatea este ținută de lege să estimeze valoarea contractului luând în considerare toate costurile pe care acesta le presupune și pe care, ulterior, le va suporta chiar autoritatea prin plățile către prestator, iar ofertanții sunt nevoiți să se raporteze și la valoarea estimată, întrucât propunerea unui preț al ofertei cu depășirea acesteia poate avea drept consecință respingerea ofertei. Valoarea estimată indicată de autoritate este cu atât mai importantă în cazul contractelor în care marja de ofertare este extrem de redusă, cum este și cazul contractelor de achiziție de servicii de pază, în care principalul cost este dat de salarizarea personalului, pe care ofertanții sunt tentați să o coteze la minimul legal, pentru a avea șanse cât mai mari de câștigare a contractului. Tariful minimal impus de lege trebuie respectat atât de autoritatea contractantă, cât și de ofertanți. Astfel, HG nr. 846/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 950 din 29/11/2017, în vigoare începând cu data de 29.11.2017, reglementează că: „Începând cu data de 1 ianuarie ........., salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, sumă stabilită în bani care nu include sporuri şi alte adaosuri, se stabileşte la 1.900 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 166,666 ore, în medie, pe lună, în anul ........., reprezentând 11,40 lei/oră”. De asemenea, relevante sunt și dispozițiile Codului Muncii: - art. 125: “(1) Munca prestată între orele 22,00-6,00 este considerată muncă de noapte. (2) Salariatul de noapte reprezintă, după caz: a) salariatul care efectuează muncă de noapte cel puţin 3 ore din timpul său zilnic de lucru; b) salariatul care efectuează muncă de noapte în proporţie de cel puţin 30% din timpul său lunar de lucru. (4) Durata normală a timpului de lucru pentru salariaţii de noapte a căror activitate se desfăşoară în condiţii speciale sau deosebite de muncă nu va depăşi 8 ore pe parcursul oricărei perioade de 24 de ore decât în cazul în care majorarea acestei durate este prevăzută în contractul colectiv de muncă aplicabil şi numai în situaţia în care o astfel de prevedere nu contravine unor prevederi exprese stabilite în contractul colectiv de muncă încheiat la nivel superior. (5) În situaţia prevăzută la alin. (4), angajatorul este obligat să acorde perioade de repaus compensatorii echivalente sau compensare în bani a orelor de noapte lucrate peste durata de 8 ore.” - art. 126: “Salariaţii de noapte beneficiază: a) fie de program de lucru redus cu o oră faţă de durata normală a zilei de muncă, pentru zilele în care efectuează cel puţin 3 ore de muncă de noapte, fără ca aceasta să ducă la scăderea salariului de bază; b) fie de un spor pentru munca prestată în timpul nopţii de 25% din salariul de bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puţin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru.” - art. 137: “(1) Repausul săptămânal este de 48 de ore consecutive, de regulă sâmbăta și duminica. 7

(2) În cazul în care repausul în zilele de sâmbătă și duminică ar prejudicia interesul public sau desfăşurarea normală a activităţii, repausul săptămânal poate fi acordat și în alte zile stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern. (3) În situaţia prevăzută la alin. (2) salariaţii vor beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de muncă sau, după caz, prin contractul individual de muncă. (4) În situaţii de excepţie zilele de repaus săptămânal sunt acordate cumulat, după o perioadă de activitate continuă ce nu poate depăşi 14 zile calendaristice, cu autorizarea inspectoratului teritorial de muncă şi cu acordul sindicatului sau, după caz, al reprezentanţilor salariaţilor. (5) Salariaţii al căror repaus săptămânal se acordă în condiţiile alin. (4) au dreptul la dublul compensaţiilor cuvenite potrivit art. 123 alin. (2).” - art. 139: “(1) Zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează sunt: […].” - art. 141: “Prevederile art. 139 nu se aplică în locurile de muncă în care activitatea nu poate fi întreruptă datorită caracterului procesului de producţie sau specificului activităţii.” - art. 142: “(1) Salariaţilor care lucrează în unităţile prevăzute la art. 140, precum și la locurile de muncă prevăzute la art. 141 li se asigură compensarea cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile. (2) În cazul în care, din motive justificate, nu se acordă zile libere, salariaţii beneficiază, pentru munca prestată în zilele de sărbătoare legală, de un spor la salariul de bază ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru.” - art. 144 alin. (1): „Dreptul la concediu de odihnă anual plătit este garantat tuturor salariaţilor”; - art. 145 alin. (1): „Durata minimă a concediului de odihnă anual este de 20 de zile lucrătoare”; - art. 150: „(1) Pentru perioada concediului de odihnă salariatul beneficiază de o indemnizaţie de concediu, care nu poate fi mai mică decât salariul de bază, indemnizaţiile şi sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectivă, prevăzute în contractul individual de muncă. Totodată, potrivit art. 2203 din Codul fiscal valabil la data inițierii procedurii de atribuire, „Cota contribuţiei asiguratorie pentru muncă este de 2,25%”. Rezultă din cele expuse faptul că, la salariul minim brut pe țară garantat în plată, aplicabil de la 1 ianuarie ........., respectiv 11,40 lei/oră, se adaugă, având în vedere natura serviciilor ce urmează a fi prestate (24 ore/24 ore, 7 zile pe săptămână), și alte obligații de plată ce îi revin angajatorului, potrivit legii, astfel cum au fost acestea evidențiate mai sus (cu titlu de exemplu, 25%- Sporul de noapte, 1%- Spor de weekend, Spor de sărbători legale declarate oficial în procent de 100%, Contribuția asiguratorie pentru munca 2,25 %, concediu de odihnă obligatoriu). Analizând fundamentarea tarifului orar oferită de autoritatea contractantă, în strategia de contractare și preluată în punctul de vedere, se observă că, în ceea ce privește concediul de odihnă, a fost indicată valoarea „0.00” cu următoarea motivație: s-a respectat art. 150 din Codul muncii. Sporul pentru concediul de odihnă este inclus în salariul tarifar. În primul rând trebuie observat că exprimarea 8

autorității nu este cea mai potrivită, fiind vorba despre indemnizația de concediu și nu de sporul pentru concediul de odihnă. În al doilea rând, concediul de odihnă al angajaților trebuie plătit ca rezultat direct al derulării contractului pe o durată de 36 luni. Este un cost direct ce decurge din prestația asumată și trebuie suportat, în mod obligatoriu de către toți ofertanții. Totodată, se constată că, deși, autoritatea contractantă a inclus în cadrul aceluiași procent, de 1%, și sporul pentru repaus săptămânal și pe cel de sărbători legale, motivația este următoarea: procentul pentru sporul de lucru pentru zilele de sâmbătă și duminică nefiind stabilit de Codul Muncii a fost calculat ca fiind 1%. Pe lângă costurile generate de cheltuielile salariale privind prestarea serviciilor de pază umană, se adaugă și alte tipuri de cheltuieli, indirecte și directe, precum și așa numitul fondul de handicap (obligatoriu pentru agenții economici cu peste 50 de angajați, potrivit dispozițiilor art. 78 alin. 2 din Legea nr. 448/2006). Surprinzătoare este motivația autorității contractante pentru necotarea fondului de handicap, în cuprinsul tarifului, respectiv potențialul operator economic nu a făcut dovada că are mai mult de 50 de angajați. Vizavi de această afirmație, Consiliul ține să sublinieze că procedura de atribuire este destinată tuturor operatorilor economici existenți pe piața de profil, iar potrivit art. 3 lit. jj) din Legea nr. 98/2016 („operator economic - orice persoană fizică sau juridică, de drept public ori de drept privat, sau grup ori asociere de astfel de persoane, care oferă în mod licit pe piaţă executarea de lucrări şi/sau a unei construcţii, furnizarea de produse ori prestarea de servicii, inclusiv orice asociere temporară formată între două ori mai multe dintre aceste entităţi”). De asemenea, conform dispozițiilor art. 3 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 98/2016, contractul de achiziție publică este „un contract cu titlu oneros, asimilat, potrivit legii, actului administrativ, încheiat în scris între unul sau mai mulți operatori economici şi una ori mai multe autorități contractante, care are ca obiect execuția de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii”, iar, potrivit dispozițiilor art. 1172 din Codul Civil, „contractul cu titlu oneros” este „contractul prin care fiecare parte urmărește să își procure un avantaj în schimbul obligațiilor asumate”. În acest context, Consiliul reține că, la stabilirea valorii estimate pentru întreaga perioadă de derulare a contractului, autoritatea contractantă trebuie să se asigure că aceasta este suficientă pentru acoperirea tuturor costurilor pe care le implică prestarea serviciilor supuse achiziției, care, astfel cum s-a reținut mai sus, cuprind, pe lângă salariul minim care trebuie asigurat agenților de pază, și alte categorii de costuri, precum: dotări, cota parte personal auxiliar, cheltuielile indirecte, consumabile, profit etc. 9

Relevante sunt și cerințele minime impuse prin caietul de sarcini, unde, la cap. 7 – Cerințe privind calificarea personalului s-a solicitat ca ofertantul să asigure personalului care va executa serviciul de pază, echipament raportat la specificul serviciilor: echipament de intervenție standard, telefoane mobile, mijloace de transport, uniformă distinctă cu însemnele societății, specifică sezonului. Din conținutul strategiei de contractare, rezultă că la stabilirea valorii estimate, autoritatea contractantă a luat în calcul consumurile estimate comunicate prin referatul de necesitate și prețurile identificate prin consultarea ofertelor de pe piața privind serviciile potențialilor ofertanți care prestează astfel de servicii (oferte tehnico-financiare, catalogul SEAP, site-uri WEB etc.), însă, anexat acesteia, a prezentat o singură fundamentare de preț aparținând societății care prestează în prezent respectivele servicii de pază. În concluzie, o justificare precum cea a achizitoarei nu poate fi reținută, autoritatea contractantă nefiind în măsură să justifice, din punct de vedere legal, stabilirea tarifului. Orice calcul al valorii estimate trebuie să asigure posibilitate derulării contractului cu respectarea cerințelor impuse în caietul de sarcini și a tuturor obligațiilor legale ce decurg din aplicarea prevederilor Codului muncii, a Codului fiscal etc., iar, în acest context, raportarea la un tarif/oră de doar 13 lei apare insuficientă pentru a putea acoperi toate cheltuielile necesare îndeplinirii serviciilor de pază în condițiile precizate în documentația de atribuire. Într-o astfel de situație, a fost impusă și forțată participarea la procedură doar a operatorilor economici care: fie eludează dispozițiile art. 51 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, oarecum încurajați de conduita autorității contractantă, prin ignorarea, de către aceasta, a dispozițiilor art. 210 alin. (4) din același act normativ; fie beneficiază de un ajutor de stat, fiind împiedicată participarea la procedură a operatorilor economici care respectă legislația în domeniul muncii sau care nu beneficiază de ajutoare de stat, categorie care, astfel, devine dezavantajată prin încălcarea dispozițiilor art. 50 din lege - „(1) Autorităţile contractante nu vor concepe sau structura achiziţiile ori elemente ale acestora cu scopul exceptării acestora de la aplicarea dispoziţiilor prezentei legi ori al restrângerii artificiale a concurenţei. (2) În sensul alin. (1), se consideră că există o restrângere artificială a concurenţei în cazul în care achiziţia ori elemente ale acesteia sunt concepute sau structurate cu scopul de a favoriza ori dezavantaja în mod nejustificat anumiţi operatori economici”. Întrucât valoarea estimată a contractului este subevaluată, determinarea acesteia fiind efectuată fără a se fi luat în considerare dispozițiile art. 9 din Legea nr. 98/2016, iar în condițiile în care, prin dispozițiile art. 12 din același act normativ se reglementează că „Valoarea estimată a achiziţiei se determină înainte de iniţierea 10

procedurii de atribuire şi este valabilă la momentul iniţierii procedurii de atribuire”, rezultând că modificarea acesteia după inițierea procedurii, dar mai ales după depunerea de oferte și evaluarea acestora (așa cum rezultă atât din „Declarația de participare” nr. ……./20.03.........., cât și din procesele verbale de evaluare, transmise de autoritatea contractantă), nu poate fi efectuată fără a aduce atingere principiilor care stau la baza atribuirii contractelor de achiziție publică reglementate prin dispozițiile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, Consiliul, va dispune anularea procedurii de atribuire. Ca o consecință a faptului că procedura este anulată în întregul ei, capătul de cerere privind obligarea autorității contractante la ......... va fi respins ca rămas fără obiect. Cererea petentei privind obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor „privind consultanța necesară întocmirii notificării/ contestației” se va respinge, efectuarea cheltuielilor nefiind probată. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (2) și (7), admite, în parte, contestația formulată SC ......... SRL în contradictoriu cu ......... și anulează procedura de atribuire. Respinge, ca rămas fără obiect, capătul de cerere privind obligarea autorității contractante la .......... Respinge, ca nefondată, cererea contestatoarei de obligare a autorității contractante la plata cheltuielilor „privind consultanța necesară întocmirii notificării/ contestației”. Prezenta decizie este obligatorie pentru părţi, în conformitate cu dispoziţiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva ei se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, ......... ......... ......... Redactată în …… exemplare, conține ……. pagini 11