Decizie CNSC BO2018_8008

CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR C. N. S. C. Str. Stavropoleos nr. 6, sector 3, București, cod poștal 030084, România Tel: +4 021.310.46.41 Fax: +4 021.890.07.45 și +4 021.310.46.42 www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. ..... Data: .... Prin contestaţia fără număr de înregistrare la emitent, datată 18.06.2018, înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor cu nr. 24929/20.06.2018, formulată de ... SA, lider al Asocierii ... SA - SC ... SRL, cu sediul în ..., înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului sub nr. ..., având CUI ..., reprezentată legal prin Director General ... și convențional de ..., cu sediul procesual în ..., împotriva rezultatului evaluării ofertelor tehnice comunicat prin adresa nr. 11824/12.06.2018, emisă de MUNICIPIUL ..., cu sediul în ..., Piața ..., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii de atribuire simplificată - într-o singură etapă a contractului de achiziţie publică de lucrări având ca obiect „Reabilitare și modernizare infrastructură rutieră și utilități din corpul drumului în Băile ...”, anunț de participare simplificat nr. 424316/12.03.2018, s-a solicitat: - anularea deciziei autorității contractante de respingere a ofertei Asocierii ... SA - SC ... SRL ca neconformă/inadmisibilă; - anularea adresei de comunicare nr. 11.824/12.06.2018, emisă de autoritatea contractantă; - anularea tuturor actelor subsecvente, inclusiv, dar fără a se limita la raportul procedurii; - obligarea autorității contractante la reevaluarea ofertelor de la etapa evaluării ofertelor tehnice; - obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor de judecată. De asemenea, s-a solicitat suspendarea procedurii de atribuire până la soluţionarea fondului contestaţiei. Prin Încheierea nr. 312/C4/2101 din 25.06.2018, Consiliul s-a pronunţat asupra capătului 1

de cerere de suspendare a procedurii de atribuire până la soluţionarea fondului contestaţiei, pe care l-a respins. CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR, asupra cauzei de faţă, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispoziţiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluţioneze contestaţia formulată de ... SA, prin care aceasta critică decizia autorității contractante de a-i respinge oferta ca neconformă, apreciind că această decizie este nelegală. În contestație se solicită anularea deciziei de respingere a ofertei Asocierii ... SA - SC ... SRL ca neconformă/inadmisibilă; anularea adresei de comunicare nr. 11.824/12.06.2018 și a tuturor actelor subsecvente, inclusiv dar fără a se limita la raportul procedurii; obligarea autorității contractante la reevaluarea ofertelor de la etapa evaluării ofertelor tehnice, obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor de judecată. Contestatoarea arată că în data de 11.05.2018 a primit solicitarea de clarificări nr. 9501/11.05.2018, prin care autoritatea contractantă i-a solicitat: - nominalizarea echipei de experți a asocierii, în conformitate cu cerințele din caietul de sarcini, respectiv o persoană pentru fiecare poziție ocupată, pentru care autoritatea contractantă va acorda punctaje; - pentru managerul de proiect, să se precizeze cum îndeplinește cerința privind experiența specifică, conform documentației de atribuire. Contestatoarea precizează că, deși a răspuns acestei solicitări prin adresa nr. 2355/14.05.2018, autoritatea contractantă i-a comunicat, prin adresa nr. 11.824/12.06.2018, că oferta sa a fost declarată neconformă/inadmisibilă. În motivarea acestei decizii, autoritatea contractantă a reținut că propunerea tehnică nu îndeplinește cerința minimă impusă în caietul de sarcini, respectiv managerul de proiect nu are experiența specifică în calitate de lider de echipă/lider adjunct de echipă/șef proiect/ manager de proiect etc. în cel puțin un proiect/contract cu obiect similar, respectiv lucrări de proiectare și execuție infrastructură rutieră, lucrările de drumuri forestiere din contractul nr. 2891/20.12.2013, „Proiectare și execuție Reabilitare drum forestier Cerc - ...” nefiind similare din punct de vedere tehnic, funcțional și administrativ. Contestatoarea consideră că soluția de declarare a ofertei sale ca fiind neconformă este nelegală și neîntemeiată, întrucât, în opinia sa, expertul cheie desemnat prin oferta tehnică pentru a îndeplini funcția de manager de proiect îndeplinește cerințele minime din caietul de sarcini. În acest sens, sunt învederate următoarele argumente: 2

Din documentația de atribuire (caiet de sarcini) reiese că ofertanții aveau obligația să includă în cadrul propunerii tehnice o listă cu experții cheie alocați pentru implementarea activităților contractului, respectiv: un manager de proiect, un șef echipă de proiectare și un inginer proiectant de drumuri, iar prin anexa nr. 1 la caietul de sarcini s-au reglementat cerințele minime ce trebuie îndeplinite de către personalul calificat (experții necesari). Cu privire la expertul cheie 1 - managerul de proiect, în caietul de sarcini s-a prevăzut ca experții cheie, pentru care autoritatea contractantă va acorda punctaj sunt: - expert cheie 1 - manager de proiect, 1 persoană. Cerințe minime: - să dețină diploma de inginer al unei Facultăți/Universități în domeniul construcțiilor de drumuri și/sau poduri sau similar; - experiența specifică, în calitate de lider de echipă/lider adjunct de echipă/șef proiect/ manager de proiect etc. în cel puțin un proiect/contract cu obiect similar, respectiv lucrări de proiectare și execuție de infrastructură rutieră, în care a desfășurat activități de management de proiect/contract (MP). Prin urmare, una din clarificările solicitate de către autoritatea contractantă a fost să se precizeze dacă/cum îndeplinește managerul de proiect cerința privind experiența specifică. Cu privire la acest aspect, în contestație se arată că, prin documentația tehnică depusă de Asocierea ... SA - SC ... SRL, s-a dovedit că expertul propus, dl. ..., îndeplinea cerința minimă privind experiența specifică, fiind implicat (în calitate de coordonator de proiect) în mai multe proiecte/contracte, fiind depuse înscrisuri doveditoare în acest sens (recomandări ale autorităților contractante). De asemenea, se arată că prin răspunsul la solicitarea de clarificări s-a demonstrat ca dl. ... a deținut calitatea de coordonator de proiect în cadrul contractului nr. 2891/20.12.2013, având ca obiect lucrări de proiectare și execuție „Reabilitare drum forestier Cerc - ...", fiind anexat în acest sens contractul mai sus indicat. Așadar, petenta consideră că pentru dovedirea experienței similare a managerului de proiect, s-a ilustrat în oferta tehnică (astfel cum a fost clarificată) că dl. ... a deținut o funcție similară în cadrul a cinci proiecte de execuție lucrări infrastructură rutieră, respectiv în cadrul unui proiect de proiectare și execuție infrastructură rutieră. Cu toate că, în opinia sa petenta este convinsă că a dovedit că managerul de proiect propus îndeplinea cerințele minime impuse prin anexa 1 la caietul de sarcini, oferta sa a fost declarată neconformă, pe motiv că lucrarile de drumuri forestiere din contractul 2891/20.12.2013 „nu sunt similare din punct de vedere tehnic, funcțional și administrativ”, așa cum sunt definite lucrările similare la nivelul documentației de atribuire. 3

Față de cele precizate mai sus, contestatoarea consideră că autoritatea contractantă a interpretat incorect/abuziv cerințele caietului de sarcini, iar unul dintre elementele centrale ale speței este reprezentat chiar de identificarea corectă a conținutului cerinței din caietul de sarcini, în ceea ce privește experiența similară pe care trebuie s-o dețină persoanele propuse pentru poziția de manager de proiect. Aceasta apreciază că prin adresa de comunicare atacată, autoritatea contractantă a dat dovadă de ambiguitate în ce privește acest aspect, menționând că proiectele în cadrul cărora dl. ... a deținut anterior calitatea de manager de proiect nu ar fi similare celor din speță „așa cum sunt definite lucrările similare la nivelul documentației de atribuire”. De asemenea, se arată că autoritatea contractantă nu indică în mod precis unde s-ar regăsi definiția în discuție, menționând doar, generic, „în documentația de atribuire”. Pentru clarificarea acestui aspect sunt relevante prevederile din anexa 1 la caietul de sarcini, unde la pct. 1.1., paragraf 2, autoritatea contractantă stabilește experiența specifică, subliniind că din prevederile caietului de sarcini rezultă că autoritatea contractantă a definit noțiunea de proiect/contract cu obiect similar ca fiind: orice contract/proiect având ca obiect proiectare și execuție de lucrări de infrastructură rutieră. Așadar, petenta apreciază că singura condiție ce se impunea pentru a se reține că cerința minimă este îndeplinită era ca expertul propus să fi deținut calitatea de manager de proiect într-un alt contract ce avea ca obiect lucrări de proiectare și execuție de infrastructură rutieră, adică lucrări de proiectare și execuție drumuri, fără a se impune anumite cerințe suplimentare privind clasificarea/categoria de drumuri. În opinia sa, în ipoteza în care autoritatea contractantă ar fi considerat că se impun cerințe suplimentare, respectiv ca noțiunea de „obiect similar" să fie definită mai restrictiv, ar fi avut posibilitatea dar și obligația de a menționa, în mod expres, acest lucru în cadrul cerinței. Contestatoarea susține că prin caietul de sarcini nu s-a impus ofertanților să dovedească că expertul a fost implicat într-un contract având un obiect similar „din punct de vedere tehnic, funcțional și administrativ”, așa cum a reținut autoritatea contractantă în adresa prin care a decis respingerea ofertei sale, această componentă fiind, în opinia sa, un adagiu nepermis la caietul de sarcini, ce nu poate fi avut în vedere în etapa evaluării ofertelor. Contestatoarea subliniază că o primă concluzie ce se desprinde este aceea că, dacă din oferta tehnică rezultă că expertul propus a deținut calitatea de manager de proiect în cadrul unui singur contract având ca obiect lucrări de proiectare și execuție a unui drum, atunci este lipsit de orice echivoc că trebuia să se rețină că cerința minimă este îndeplinită și, pe cale de consecință, că oferta era conformă. Contestatoarea susține că a dovedit că managerul de proiect propus îndeplinește cerințele minime ale caietuiui de sarcini, invocând în acest sens documentele depuse în susținerea ofertei tehnice, inclusiv 4

răspunsul la clarificările solicitate de autoritatea contractantă, precizând că expertul propus a deținut calitatea de manager de proiect în cadrul unui contractat de proiectare și execuție infrastructură rutieră, respectiv lucrări de proiectare și execuție „Reabilitare drum forestier Cerc - ...", care trebuie considerat că îndeplinește cerința minimală în discuție, întrucât, potrivit art. 2 alin. (2) și art. 3 din OG nr. 43/1997, privind regimul drumurilor, ce se aplică integral tuturor drumurilor publice și, parțial, drumurilor de utilitate privată, drumul forestier face parte din infrastructura rutieră. Concluzionând, petenta arată că drumul forestier este reglementat expres prin OG 43/1997, fiind inclus indubitabil în categoria „drumurilor", așa cum aceasta este definită de actul normativ, fiind de ordinul evidenței că lucrările de proiectare și execuție drumuri pot viza și un drum forestier, fiind incluse în noțiunea de lucrări la infrastructură rutieră. Având în vedere cele ce preced, contestatoarea consideră că soluția de respingere a ofertei sale ca neconformă este vădit nelegală, deoarece consideră că a dovedit că expertul propus a deținut calitatea de manager de proiect în cadrul unui contract ce avea obiect similar. Totodată, consideră că, pentru a fi considerat "similar", obiectul contractului de referință nu trebuie să fie identic "din punct de vedere tehnic, funcțional și administrativ”. Concret, apreciază că prin inserararea cerințelor minimale privind experiența managerului de proiect, autoritatea contractantă a urmărit să se asigure că persoanele ce vor fi desemnate de ofertanți în această calitate au activat anterior în acest domeniu și au capacitatea de a gestiona proiecte de asemenea amploare. Or, în cazul domnului ... este dincolo de orice dubiu, în opinia contestatoarei că finalitatea urmărită de autoritatea contractantă este atinsă, prin raportare la toate documentele prin care a dovedit experiența sa similară. În acest sens, contestatoarea solicită Consiliului să aibă în vedere următoarele: i. Anvergura proiectelor în cadrul cărora a fost anterior manager de proiect; ii. Calitatea lucrărilor pe care le-a supervizat; iii. Ponderea pe care o are executarea lucrărilor la infrastructura rutieră, în cadrul prezentei proceduri; iv. Cerințele de calificare din cuprinsul fișei de date referitoare la capacitatea tehnică și profesională, care sunt îndeplinite de ofertant. Având în vedere conținutul adresei de comunicare contestată, ... SA susține că unica justificare pentru respingerea ofertei sale este aceea că autoritatea contractantă a extrapolat condiții impuse la alte cerințe/criterii de calificare/atribuire, în cuprinsul caietului de sarcini, la secțiunea „Criterii de atribuire", punctul 3, rubrica „Notă", unde a fost definită complet diferit sintagma „proiect/contract cu obiect similar”. 5

În contextul presupusei ambiguități a autorității contractante din cuprinsul adresei de comunicare transmise, petenta presupune doar că la definiția respectivă s-a raportat, atunci când a respins oferta sa, această definiție neputând fi aplicată în mod legal și pentru interpretarea cerinței de la pct. 1.1., paragraf 2 (experiența specifică) din anexa nr. 1 la caietul de sarcini, pentru că: - termenii definiți în cele două secțiuni sunt diferiți; - prima definiție se raportează exclusiv la experiența „Inginerului proiectant de drumuri”; - Cele doua definiții nu sunt compatibile, neputând fi aplicate impreună. Având în vedere toate argumentel prezentate în contestație, autoarea sa solicită Consiliului să constatate că autoritatea contractantă a procedat în mod vădit nelegal, prin modalitatea în care a interpretat îndeplinirea cerinței caietului de sarcini de către Asocierea ... SA - SC ... SRL ea, considerând că MUNICIPIUL ... a realizat o aplicare prin analogie a unei cerințe mai restrictive și în cazul experienței similare Mangerului de proiect, conduită nepermisă în condițiile în care aceasta avea o reglementare distinctă, expresa, mult mai permisivă. Raportat la toate argumentele prezentate în contestație, petenta consideră că respingerea ofertei sale constituie o gravă încălcare a principiilor fundamentale ce guvernează toate procedurile de achiziții publice, fiind desconsiderate în special prevederile art. 2 alin. (2) lit. b), e) și f) din Legea nr. 98/2016, care instituie caracterul obligatoriu al principiilor: proporționalității, tratamentului egal și asumării răspunderii. Or, raportat la cele de mai sus, consideră că prin modalitatea în care a evaluat îndeplinirea cerințelor caietului de sarcini de oferta sa tehnică, autoritatea contractanta s-a abătut flagrant și în mod nepermis de la rigorile acestora, această conduită impunându-se a fi cenzurată de către Consiliu, ca fiind vădit nelegală. Față de toate cele de mai sus, contestatoarea susține că modalitatea de evaluare a propunerii sale tehnice a sa este nelegală, sens în care apreciază că se impune admiterea contestației și obligarea autorității contractante la reevaluarea ofertelor. Autoritatea contractantă a transmis o serie de documente necesare soluționării contestației, iar prin adresa nr. 12614/22.06.2018, înregistrată la CNSC cu nr. 25493/22.06.2018, a transmis punctul său de în care apreciază contestația ca fiind netemeinică. Autoritatea contractantă susține că pe parcursul procesului de evaluare a ofertelor, comisia de evaluare a urmat toți pașii din normele de aplicare a Legii nr. 98/2016, așa cum este stipulat în HG nr. 395/2016 capitolul III - Secțiunea 10, așa cum rezultă din procesele verbale de evaluare intermediară, făcând în faza inițială analiza conformității DUAE și a garanțiilor de participare, apoi analiza propunerilor tehnice pentru acordarea punctajului la secțiunea tehnică și după aceasta deschiderea secțiunii financiare din SEAP. 6

În etapa de evaluare a propunerilor tehnice, având în vedere și rapoartele întocmite de expertul cooptat, comisia de evaluare a considerat necesară solicitarea de clarificări ofertanților. Astfel, la solicitarea nr. 9501/11.05.2018, adresată asocierii contestatoare, la care aceasta a răspuns cu adresa nr. 2355/14.05.2018, răspunsul nu a putut certifica îndeplinirea cerinței din caietul de sarcini. În punctul de vedere transmis, autoritatea menționează că ofertantul contestator a cunoscut de la bun început cerințele documentației de atribuire și criteriile de punctaj, iar prin faptul că nu a solicitat nicio clarificare privind aspecte ale cerințelor și nici nu a contestat prevederi ale documentației de atribuire referitoare la cerințele minimale și/sau criteriile de punctaj, documentația de atribuire a căpătat puteri depline, atât asupra ofertanților pentru întocmirea ofertelor, cât și asupra autorității contractante în urmărirea cu diligența cuvenită a procesului de evaluare. Invocând cerințele din anexa 1 a caietului de sarcini referitoare la experții cheie alocați pentru implementarea activităților contractului, autoritatea contractantă arată că disertația contestatoarei este lipsită de temei, referindu-se la cerințe similare specifice pentru proiectare și separat pentru execuție, la unele fiind de acord că nu pot fi considerate similare lucrările de infrastructură drumuri forestiere, la altele concluzionând că pot fi considerate similare, deși în documentația de atribuire este lămurit acest aspect, atât la nivelul fișei de date, la cap. II.1.5- Descrierea succintă a contractului sau a achiziției/achizițiilor, la cap. IV.2 - Criterii de atribuire, cap. IV.4.1- Modul de prezentare a propunerii tehnice, cât și la nivelul Caietului de sarcini, unde, după prezentarea criteriilor de punctaj, există o NOTĂ, în care este definită sintagma proiecte/contracte cu obiect similar. Referitor la explicațiile contestatoarei despre similaritatea lucrărilor de proiectare și execuție drumuri forestiere, autoritatea face mențiunea că, în afara faptului evidențiat în documentația de atribuire, că acestea nu pot fi considerate lucrări similare, neavând același grad de complexitate și aceeași utilitate, acest lucru a fost prevăzut și de Normativele exclusiv pentru proiectare și execuție drumuri forestiere, care cuprind capitole de lucrări, categorii și încadrări total diferite de cele întâlnite la proiectarea și execuția drumurilor publice și/sau străzi. Pentru proiectarea și execuția drumurilor forestiere, există normative separate, așa cum rezultă și din art. 1.3.7 al Indicativului RD 001-11: „1.3.7. La executarea lucrărilor de reabilitare se vor respecta, obligatoriu, normele de tehnica securității muncii prevăzute de legislația în vigoare și de „Normativul de proiectare a drumurilor forestiere". Astfel, se arată că din acest normativ de proiectare drumuri forestiere PD 003-11, rezultă cu prisosință că acestea au o cu totul altă clasificare și norme specifice de proiectare. Spre exemplificare se arată că și străzile au în legislație norme specifice de proiectare și execuție, care sunt simiiare cu cele ale 7

drumurilor publice județene sau naționale, în funcție de gradul localității pe care o traversează. În prevederile legislative în vigoare, Ordinul 49/1998, se specifică: „1.1. Prezentele norme tehnice se aplică tuturor drumurilor publice din interiorul localităților urbane, fiind elaborate în conformitate cu Ordonanța Guvernului nr. 43/1997, privind regimul juridic al drumurilor. 1.2 Prin străzi, în ințelesul prezentelor norme tehnice, se înțelege drumurile publice din interioriul localităților, indiferent de denumire: stradă, cale, chei, splai, șosea, alee, fundatură, uliță etc. 1.3 Străzile din localitățile urbane se clasifică în raport de intensitatea traficului și de funcțiile pe care le îndeplinesc, astfel: - străzi de categoria I - magistrale; - străzi de categoria a II-a - de legătură; - străzi de categoria a III-a - colectoare; - străzi de categoria a IV-a - de folosință locală. 1.4 Funcțiile, dimensiunile și modul de realizare a fiecărei categorii de străzi sunt cele prevăzute în prezentele norme tehnice. 3.20 Dimensionarea structurii rutiere se face în funcție de intensitatea și de compoziția traficului de perspectivă, de caracteristicile fizico-mecanice și de deformabilitate ale materialelor, conform reglementărilor în vigoare. Alegerea tipului de structură rutieră se va face pe baza unor calcule tehnico-economice și de rentabilitate, ținând seama și de lucrările de întreținere necesare fiecărui tip de îmbrăcăminte rutieră în exploatare. Perioada de perspectivă pentru dimensionarea structurii rutiere va fi de minimum 15 ani", coroborat cu prevederile din Ordonanța 43/1997: „Art. 1. - (1) Regimul drumurilor reglementează în mod unitar administrarea drumurilor publice și private, dobândirea și folosirea terenurilor, conducerea, coordonarea și controlul activităților în legătură cu drumurile publice. Administrarea drumurilor publice și private are ca obiect proiectarea, construirea, modernizarea, reabilitarea, repararea, întreținerea și exploatarea drumurilor. (2) Prevederile prezentei Ordonanțe se aplică integral tuturor drumurilor publice și, parțial, drumurilor de utilitate privată. (...) Art. 3. - Din punct de vedere al destinației drumurile se impart în: a) drumuri publice - drumuri de utilitate publică și/sau de interes public destinate circulaței rutiere și pietonale, în scopul satisfacerii cerințelor generale de transport ale economiei, ale populaței și de apărare a țării; acestea sunt proprietate publică și sunt întreținute din fonduri publice, precum și din alte surse legal constituite; b) drumuri de utilitate privată - drumuri destinate satisfacerii cerințelor proprii de transport rutier și pietonal spre obiective economice, forestiere, petroliere, miniere, agricole, energetice, industriale și altele asemenea, de acces în incinte, ca și cele din interiorul acestora, precum și cele pentru organizările de șantier; ele sunt administrate de 8

persoanele fizice sau juridice care le au în proprietate sau în administrare. Art. 4. - Din punct de vedere al circulației drumurile se împart în: a) drumuri deschise circulației publice, care cuprind toate drumuriie publice și acele drumuri de utilitate privată care asigură, de regulă, accesul nediscriminatoriu al vehiculelor și pietonilor; b) drumuri închise circulației publice, care cuprind acele drumuri de utilitate privată care servesc obiectivelor la care publicul nu are acces, precum și acele drumuri de utilitate publică închise temporar circulației publice. Art. 5. - Din punct de vedere funcțional și administrativ-teritorial, în ordinea importanței, drumurile publice se împart în următoarele categorii: - drumuri de interes național; - drumuri de interes județean; - drumuri de interes local. Art. 51. - Din punctul de vedere al capacității portante, drumurile se clasifică astfel: a) R = drumuri reabilitate, la care masele și dimensiunile maxime admise sunt cele prevăzute în coloana nr. 1 din anexele nr. 2 și 3; b) NR = drumuri nereabilitate, la care masele și dimensiunile maxime admise sunt cele prevăzute în coloana nr. 2 din anexele nr. 2 și 3; c) M = drumuri modernizate, la care masele și dimensiunile maxime admise sunt cele prevăzute în coloana nr. 3 din anexele nr. 2 și 3; d) P = drumuri pietruite, la care masele și dimensiunile maxime admise sunt cele prevăzute în coloana nr. 4 din anexele nr. 2 și 3. Art. 9. - Străzile din localitățile urbane se clasifică în raport cu intensitatea traficului și cu funcțiile pe care le îndeplinesc, astfel: a) străzi de categoria I - magistrale, care asigură preluarea fluxurilor majore ale orașului pe direcția drumului național ce traversează orașul sau pe direcția principală de legătură cu acest drum; b) străzi de categoria a II-a - de legătură, care asigură circulația majoră între zonele funcționale și de locuit; c) străzi de categoria a III-a - colectoare, care preiau fluxurile de trafic din zonele funcționale și le dirijează spre străzile de legătură sau magistrale; d) străzi de categoria a IV-a - de folosință locală, care asigură accesul la locuințe și pentru servicii curente sau ocazionale, în zonele cu trafic foarte redus”. Față de argumentele din punctul de vedere, autoritatea contractantă învederează Consiliului lipsa de temeinicie a afirmatiilor contestatoarei,

atunci

când

dorește

aplicarea

principiului „proporționalității" și când afirmă că a îndeplinit cerința minimală de lucrare similară proiectării prin lucrările la care au participat ceilalți doi 9

experți cheie propuși, deoarece cerințele minimale au fost solicitate pentru a se aplica criteriul de punctaj, pe care autoritatea contractantă l- a stabilit în funcție de principiul proportionalității, fiind verificat în baza controlului ex-ante de către reprezentanții ANAP, fără ca aceștia să aibă obiecțiuni, în acest moment al evaluării acest principiu nu mai poate fi adus în discuție, criteriile trebuind doar a fi aplicate, iar a realiza conformitatea expertului 1 prin transfer de responsabilități de la expertul 2 și/sau 3 este un lucru nepermis de legislația achizițiilor publice, criteriile de atribuire trebuind aplicate așa cum au fost menționate în documentația de atribuire. De asemenea, se arată că nu este lipsită de interes și tratarea complet diferită din standardele de cost pentru noțiunile de drum forestier și drum public, din care iarăși rezultă structurile și lucrările diferite ce se proiectează și execută în aceste cazuri. Prin adresa nr. fără număr de înregistrare la emitent, datată 29.06.2018, înregistrată la CNSC sub nr. 26678/29.06.2018, ca urmare a recepționării punctului de vedere transmis de autoritatea contractantă, ... SA a formulat și depus „răspuns la punctul de vedere„, prin care solicită Consiliului admiterea contestației astfel cum a fost formulată, precizând că apărările formulate de autoritatea contractantă sunt vădit neîntemeiate. Față de cele invocate de autoritatea contractantă în cuprinsul punctului de vedere, potrivit cărora contractele având ca obiect proiectarea și execuția de lucrări cu privire la drumuri forestiere nu ar trebui considerate similare contractului din speță, petenta coonsideră că poziția autorității contractante ignoră practic analiza pe care a realizat-o în cadrul contestației, precum și argumentele dezvoltate pe larg, pe care nu le combate în niciun fel. În plus, susține că poziția autorității contractante este contrazisă și de definiția invocată de autoritate prin punctul de vedere, care nu este aplicabilă în evaluarea conformității ofertelor tehnice. Contestatoarea arată că inaplicabilitatea definiției date noțiunii în discuție la secțiunea „Criterii de atribuire", punctul 3, rubrica „Notă", a fost explicată în contestației, însă autoritatea a ignorat total argumentele prezentate în acest sens, neoferind niciun argument plauzibil, astfel că petenta înțelege să-și mențină integral toate argumentele invocate până în prezent. Mai mult, consideră că din chiar cuprinsul definiției invocate de autoritate rezultă că aceasta nu este aplicabilă pentru evaluarea managerului de project, întrucât respectiva definiție se referă doar la activitățile de „proiectare" nu și la cele de execuție lucrări, interpretarea teleologică a secțiunii respective din caietul de sarcini, vine să clarifice exclusiv cerințele referitoare la inginerul proiectant de drumuri, nu și pe cele referitoare la managerul de project. Față de argumentul autoritatii contractante, respectiv că lucrările cu privire la drumuri forestiere nu ar fi relevante, întrucât acele drumuri 10

sunt inferioare din punct de vedere al complexității/utilității față de cele ce fac obiectul achiziției organizate de MUNICIPIUL ..., contestatoarea susține că pentru managerul de project nu s-a solicitat ca proiectele similare în care a fost implicat să fie „similare din punct de vedere al complexității și/sau utilității”, această condiție fiind impusă exclusiv pentru șeful echipei de proiectare și inginerul proiectant de drumuri (ceilalți doi experți). În cazul Managerului de proiect, autoritatea contractantă a solicitat și la rubrica în discutie exclusiv experiența în „lucrări de proiectare și infrastructură rutieră”, fiind de părere că a omis în mod voit și neechivoc cerința privind similitudinea din punct de vedere al complexității/utilității. Așadar, și din aceasta perspectivă consideră ca fiind evident că și la secțiunea „Criteriul de atribuire" din caietul de sarcini, autoritatea contractantă a reglementat distinct experiența similară solicitată managerului de proiect față de ceilalți doi experți cheie. Prin urmare, se arată că distincția fundamentală este tocmai cea mai relevantă în speță, anume că în cazul managerului de proiect nu s-a cerut ca el să fi avut experiență anterioară în contracte similare „din punct de vedere al complexității și sau uitlității”, ci doar în cadrul unor contracte „de proiectare și execuție infrastructură rutieră”. În fine, referindu-se la inaplicabilitatea definiției de la rubrica „Notă" în cazul mangerului de proiect, consideră ca aceasta este evidentă dacă se analizează această definiție prin prisma celor tratate mai sus, subliniind că ceea ce este definit, este noțiunea de „proiecte/contracte cu obiect similar din punct de vedere al complexității și sau utilității", astfel că însăși obiectul definiției este diferit față de cel relevant în speță. Astfel, se învederează că ceea ce se definește este o noțiune care este solicitată exclusiv în cazul experților cheie în materie de proiectare, nu și în cazul managerului de proiect. În opinia petentei, tocmai această distincție realizată cât se poate de expres și în cuprinsul secțiunii analizate a Caietului de sarcini, reconfirmă că, în ceea ce privește experiența Managerului de proiect nu este necesar să existe același nivel de complexitate cu proiectul ce face obiectul achiziției și nu se aplică definiția de la rubrica ”Notă". Un alt argument promovat de contestatoare este că dacă s-ar reține relevanța definiției date la rubrica „Notă" de mai sus, oricum trebuie aplicată cu prioritate definiția dată la art. 1.1, pct. 2 din anexa nr. 1 la caietul de sarcini noțiunii de „obiect similar”. Astfel, aceasta este de părere că dacă s-ar accepta premisa de la care pornește autoritatea contractantă, anume că la secțiunea „Criterii de atribuire", punctul 3, rubrica „Notă", este definită noțiunea de „obiect similar" și nu de „obiect similar din punct de vedere al complexității și/sau utilității", ar însemna că în cuprinsul documentației de atribuire, notiunea de „proiect/contract cu obiect similar" este definită diferit, în diverse secțiuni ale fișei de date/caietului de sarcini. 11

Prin urmare, se susține că distincția relevantă este cea dintre definiția de la art. 1.1., pct. 2 din anexa 1 la caietul de sarcini (aplicabilă experienței minime a managerului de proiect) și cea de la secțiunea „Criterii de atribuire", punctul 3, rubrica „Notă" (aplicabilă criteriilor de atribuire, în cazul inginerului proiectant). În concluzie, în primul caz, definiția dată de autoritatea contractantă nu coincide cu definiția de la secțiunea „Criterii de atribuire", punctul 3, rubrica „Notă". Față de această presupusă reglementare neunitară, petenta consideră că devine cert că trebuie utilizată, în fiecare caz, definiția impusă în cadrul secțiunii relevante a documentației de atribuire. Având în vedere prima premisa de mai sus, în continuare trebuie determinat care este definiția ce trebuie utilizată în analizarea fiecărui caz în parte, respectiv a fiecărei cerințe distincte din cuprinsul documentației. Din aceasta perspectivă, contestatoare apreciază că singura soluție legală și conformă cu principiile transparenței și asumării răspunderii dar și cu regula de interpretare Specialia generalibus derogant, este că în fiecare situație, se va aplica definiția specifică, din partea documentației de atribuire analizată. În mod specific, în cazul managerului de proiect, documentația de atribuire a specificat expres ce constituie experiența similară, prin sintagma: „respectiv lucrări de proiectare și execuție de infrastructură rutieră", definiție ce trebuie aplicată cu prioritate, evaluarea realizată de autoritatea contractantă fiind apreciată ca fiind nelegală. În continuarea răspunsului formulat se arată că experiența similară a managerului de proiect propus îndeplinește indubitabil cerințele minime ale caietului de sarcini. Cu privire la această chestiune autoritatea contractantă a argumentat că acel proiect a avut o complexitate mai redusă față de cel din speță și că normativele aplicabile proiectării/reabilitării drumurilor forestiere sunt diferite de cele aplicabile drumurilor urbane. Contestatoarea contraargumentează, indicând că: - în cazul managerului de proiect nu s-a solicitat ca experiența similară să fie în proiecte având „complexitate/utilitate" similară, ci doar să fie în proiecte/contracte de proiectare și execuție infrastructură rutieră, indiferent de complexitate; - normativele invocate, aplicabile drumurilor forestiere, întăresc poziția sa, întrucât prevăd neechivoc că ele sunt „destinate transportului rutier", deci constituie „infrasctructură rutieră"; - autoritatea contractantă ignoră complexitatea efectivă a proiectului în discuție, precum și toate celelalte contracte prin care aceasta susține că a dovedit experiența similară a managerului de proiect. Referitor la Normativele invocate, aplicabile drumurilor forestiere, petenta apreciază că acestea îi întăresc poziția, apreciind că unica discuție rămasă de tranșat în speță este în ce măsura contractele 12

invocate de ea pentru managerul de proiect constituie lucrări de executare și proiectare infrastructură rutiera. În cazul contractului având ca obiect „Reabilitare drum forestier Cerc - ..." trebuie determinat în ce măsură drumul forestier este parte a infrastructurii rutiere. Astfel, consideră ca prin argumentele de la pct. 2.3. din cuprinsul contestației, rămase necombatute de autoritatea contractantă, a explicat pe larg de ce drumul forestier este indubitabil parte a infrastructurii rutiere. În plus, consideră că normativele indicate de autoritatea contractantă, respectiv RD - 001 -11 (pentru reabilitarea drumurilor forestiere) și PD - 003 - 11 (pentru proiectarea drumurilor forestiere) îi întăresc argumentele și confirmă apartenența acestei categorii de drumuri la infrastructura rutieră. În acest sens, se învederează că în cadrul ambelor acte normative se menționează expres că drumurile foresteiere sunt destinate circulației rutiere și se afirmă, în mod repetet, apartenența lor la sistemul rutier. Petenta facem trimitere, cu titlu exemplificativ, la art. 1.2.1., 1.3.1., 1.4.3., 1.4.7., 1.4.8., 1.5.1. etc. din normativul RD - 001 – 11, indicând că similare sunt și prevederile din normativul nr. PD - 003 -11, relevante fiind dispozițiile art. 1.1.1., 1.3.2., 5.1. etc. din cuprinsul acestuia. Având în vedere că normativele reafirmă apartenența drumurilor forestiere la infrastructura rutieră, se consideră ca fiind cert că ele se încadrează în sfera cerinței de la art. 1.1., pct. 2 din anexa 1 la caietul de sarcini, ce trebuie considerată îndeplinită. În răspunsul formulat se subliniază că autoritatea contractantă, în cuprinsul punctului de vedere, ignoră: (i) complexitatea contractului privind drumul forestier era una mult peste medie, fapt reflectat și în prețul acestuia; (ii) a fost dovedită experiența mangerului de proiect și prin alte contracte de execuție lucrări rutiere. Prin urmare, aceasta apreciază că prin inserararea cerințelor minimale privind experiența managerului de proiect, autoritatea contractantă a urmărit să se asigure că persoanele ce vor fi desemnate de ofertanți în această calitate au activat anterior în acest domeniu și au capacitatea de a gestiona proiecte de asemenea amploare. În acest context, se reiterează că în cazul domnului ..., este dincolo de orice dubiu că finalitatea urmărită de autoritatea contractantă este atinsă, prin raportare la toate documentele depuse în dovedirea experienței sale similare. În susținere, petenta face referire nu doar la contractul de proiectare și reabilitare a drumului forestier (având valoarea de 5.230.953,52 lei), ci și la celelalte contracte de lucrări, de o complexitate ridicată, finalizate cu succes sub managementul d-lui ... (asa cum rezultă din recomandările beneficiarilor). În acest context, consideră că nu trebuie neglijat că în cazul procedurii organizate de MUNICIPIUL ..., ponderea valorică a lucrărilor de execuție este de peste 99% din totalul lucrărilor, în timp ce cele de proiectare au o pondere de sub 1%. Concluzionând, se apreciază că măsura respingerii ofertei sale ar fi totalmente disproporționată și nefundamentată, constituind o abatere 13

nepermisă din partea autorității contractante de la spiritul cerințelor caietului de sarcini, motive pentru care solicită Consiliului să admită contestația, astfel cum a fost formulată. Din înscrisurile aflate la dosarul cauzei și din analiza susținerilor părților, Consiliul constată următoarea situație de fapt: În calitate de autoritate contractantă, MUNICIPIUL ... a inițiat procedura de atribuire simplificată - într-o singură etapă a contractului de achiziţie publică de lucrări având ca obiect „Reabilitare și modernizare infrastructură rutieră și utilități din corpul drumului în Băile ...”, publicând în SEAP anunțul de participare simplificat nr. 424316/12.03.2018 împreună cu documentația de atribuire aferentă. Potrivit documentației de atribuire și a strategiei de contractare, valoarea estimată a contractului este de 17.415.926,31 lei fără TVA, iar criteriul de atribuire este „cel mai bun raport calitate – preț”, cu factorii de evaluare prețul ofertei – pondere 85% și punctaj tehnic – pondere 15%. Conform declarației de participare nr. 6781/29.03.2018, publicată în SEAP în data de 29.03.2018 și a procesului-verbal de vizualizare oferte nr. 6702/29.03.2018 au depus oferte 3 operatori economici, printre care și Asocierea ... SA - SC ... SRL. Potrivit proceselor-verbale de evaluare oferte tehnice nr. 11036/31.05.2018 și nr. 11788/12.06.2018, oferta Asocierii ... SA - SC ... SRL a fost declarată neconformă, în temeiul art. 137 alin. (3) lit. a) din H.G. nr. 395/2016, întrucât nu corespunde cu cerințele caietului de sarcini,. Prin adresa nr. 11824/12.06.2018, autoritatea contractantă a comunicat rezultatul evaluării ofertei tehnice a contestatarei, precizânduse motivul de respingere a acestei oferte, respectiv faptul că experiența similară a managerului de proiect ... ... nu îndeplinește cerința din caietul de sarcini de a avea experiență similară în cel puțin un proiect/contract similar, respectiv lucrări de proiectare și infrastructură rutieră (în care a desfășurat activități de management de proiect/contract), întrucât lucrările de drumuri forestiere din contractul nr. 2891/20.12.2013 „Proiectare și execuție Reabilitare drum forestier Cerc-...„ nu sunt similare din punct de vedere tehnic, funcțional și administrativ, așa cum sunt definite lucrările similare în documentația de atribuire. Împotriva acestei comunicări, ... SA a formulat prezenta contestație, susținând că managerului de proiect ... ... îndeplinește cerința din caietul de sarcini de a avea experiență similară în cel puțin un proiect/contract similar. Odată cu contestația, contestatoarea a constituit cauțiunea prevăzută la art. 611 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, astfel cum a fost modificată prin OUG nr. 45/2018, în cuantum de 35.000 lei, prin consemnarea la CEC BANK a sumei respective, conform recipisei nr. 14

204677261/1/14.06.2018, suma fiind consemnată la dispoziția Consiliului pentru contestaţia procedurii organizată de MUNICIPIUL .... Cauţiunea constituită se va restitui, la cerere, nu mai devreme de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii, în temeiul art. 611 alin. (5) și (6) din Legea nr. 101/2016. În soluționare, Consiliul are în vedere următoarele prevederi ale documentației de atribuire: - pct. IV.4.1) Modul de prezentare a propunerii tehnice din fișa de date a achiziției: „Pentru a pregăti și a depune o ofertă, operatorii economici trebuie să analizeze toate documentele care fac parte din documentația de atribuire (fișa de date, caietul de sarcini, formulare, clauze contractuale obligatorii, precum și eventualele clarificări și amendamente la documentația de atribuire). (...) Prin depunerea ofertei, elaboratorul acesteia acceptă în totalitate și fără restricții condițiile impuse în prezenta documentație de atribuire ca bază unică pentru desfășurarea procedurii. (...) Ofertantul are obligația de a elabora si a prezenta propunerea tehnică astfel încât să corespundă cerințelor minime prevăzute în cadrul documentației de atribuire. Pentru structurarea informației, ofertantul va completa și va include în mod obligatoriu în propunerea sa tehnică informații privind: (...) - prezența și alocarea corespunzătoare a resurselor, inclusiv a resurselor umane, respectiv experți principali și alt personal disponibil, pentru îndeplinirea activităților și sub-activităților raportat la complexitatea acestora și toate etapele contractului de proiectare și execuție.” - caietul de sarcini: „Criteriul de atribuire: (...) Descriere: componenta tehnică (...) - Pentru experienţa specifică în calitate lider de echipă/lider adjunct de echipă/șef proiect/ manager de proiect etc. în un proiect / contract: se acordă 0 puncte. Se consideră că expertul respectiv îndeplineşte cerinţele minime solicitate prin caietul de sarcini. (...) - Pentru experienţa specifică în calitate lider de echipă/lider adjunct de echipă/șef proiect/ manager de proiect etc. în un proiect / contract: se acordă 3 puncte. - Pentru experienţa specifică în calitate lider de echipă/lider adjunct de echipă/șef proiect/ manager de proiect etc. în un proiect / contract: se acordă 5 puncte. (...) NOTĂ: Prin sintagma «proiecte/contracte cu obiect similar» din punct de vedere al complexităţii și /sau utilității cu cele care fac obiectul prezentului contract de achiziţie, se înțelege: proiectare în domeniul: construcție / reabilitare / modernizare infrastructură rutieră 15

pentru drumuri /străzi de interes județean/local sau din categorii superioare de drum, similare ca și categorie de importanță celor care fac obiectul prezentului contract de achiziţie.” - Anexa 1 la caietul de sarcini: „Experţi cheie pentru care autoritatea contractantă va acorda punctaj 1.1 Expert cheie 1 - manager de proiect, 1 persoană Cerinţe minime: - deţine Diploma de Inginer al unei Facultăți/ Universităţi în domeniul construcţiilor de drumuri și/ sau poduri sau similar; - experienţa specifică, în calitate de lider de echipă/lider adjunct de echipă/șef proiect/ manager de proiect etc. în cel puţin un proiect / contract cu obiect similar, respectiv lucrări de proiectare si execuţie de infrastructură rutieră, in care a desfășurat activități de management de proiect/contract (MP).” Cu privire la îndeplinirea cerinței pentru managerul de proiect, Consiliul reține că în oferta tehnică a contestatoarei la pag. 282 se găsește „Organigrama proiect”, conform căreia manager de proiect este d-l ... .... Conform cv-ului d-lui ... ... de la pag. 285-286 din oferta tehnică, acesta a fost coordonator de proiect în 6 contracte, astfel: -„Reabilitare structură în comuna Gilău, județul ... – Modernizare străzi Braniște, Suceag și Republicii”; - „Asfaltare DC 72 km 0+000 – km 2+050 și străzi laterale, comuna Săndulești, jud. ...”; - „Reabilitare drum forestier Cerc – ...”; - „Gilatii pe DN 1C, km 9+579, jud. ...”; - „Lucrări de reparații și asfaltare pe străzile ... și ....”; - „Execuția lucrărilor de platforme pietruite și asfaltare pentru obiectivul Depozit Kaufland ...”. Consiliul constată că, potrivit procesului-verbal evaluare oferte tehnice nr. 9423/08.05.2018, autoritatea contractantă a considerat că este necesar să solicite ofertantului Asocierea ... SA - SC ... SRL ca pentru managerul de proiect să precizeze cum îndeplinește acesta cerința privind experiența specifică, conform documentației de atribuire, respectiv a anexei 1 la caietul de sarcini – experți necesari, având în vedere că documentele doveditoare se referă doar la execuție lucrări, nu și la proiectare. Cu adresa nr. 2355/14.05.2018, Asocierea ... SA - SC ... SRL a răspuns acestei solicitări de clarificări, precizând că unul dintre contracte, respectiv contractul aferent proiectului „Reabilitare drum forestier Cerc – ...” este de proiectare și execuție. Potrivit procesului-verbal de evaluare oferte tehnice nr. 11036/31.05.2018, autoritatea contractantă a luat în considerare acest răspuns la clarificări, precum și documentele depuse anterior la 16

propunerea tehnică cu privire la experiența similară, respectiv contractele aferente proiectelor „Reabilitare structură în comuna Gilău, județul ... – Modernizare străzi Braniște, Suceag și Republicii”, „Asfaltare DC 72 km 0+000 – km 2+050 și străzi laterale, comuna Săndulești, jud. ...” și „Reabilitare drum forestier Cerc – ...” și a stabilit că Asocierea ... SA - SC ... SRL nu îndeplinește cerința privind experiența specifică de a fi fost lider de echipă/lider adjunct de echipă/șef proiect/ manager de proiect etc. în cel puţin un proiect / contract cu obiect similar, respectiv lucrări de proiectare si execuţie de infrastructură rutieră, in care a desfășurat activități de management de proiect/contract (MP). Contestatoarea susține că, pentru managerul de proiect propus, d-l ... ... a prezentat contracte prin care îndeplinește cerința de a fi fost lider de echipă/lider adjunct de echipă/șef proiect/ manager de proiect etc. în cel puţin un proiect / contract cu obiect similar, respectiv lucrări de proiectare si execuţie de infrastructură rutieră. În soluționare, Consiliul are în vedere faptul că în caietul de sarcini la pct. „Criteriul de atribuire” pag. 4-5 din caietul de sarcini, autoritatea contractantă a definit „proiectul / contractul cu obiect similar„ ca fiind „proiectare în domeniul construcție / reabilitare / modernizare infrastructură rutieră pentru drumuri /străzi de interes județean/local sau din categorii superioare de drum, similare ca și categorie de importanță celor care fac obiectul prezentului contract de achiziţie.” Așadar, prin această notă, autoritatea contractantă definește implicit și infrastructura rutieră pentru care experiența prezentată de experți va fi considerată similară acestui contract. Evident că, în conformitate cu această definiție un drum forestier nu se încadrează în niciuna dintre categoriile de drumuri /străzi de interes județean/local sau din categorii superioare de drum, similare ca și categorie de importanță celor care fac obiectul prezentului contract de achiziţie. De altfel, nici contestatoarea nu susține că respectivul contract de proiectare și execuție „Reabilitare drum forestier Cerc – ...” îndeplinește această cerință privind experiența specifică, ci că definiția privind contractele similare aplicată de autoritatea contractantă la analiza conformității ofertei nu se aplică decât pentru punctarea factorului de evaluare și nu la analiza conformității ofertei cu cerințele caietului de sarcini, caz în care contractul similar este contractul de lucrări de proiectare si execuţie de infrastructură rutieră Pe de altă parte, apare ca lipsită de logică susținerea contestatoarei, conform căreia pentru îndeplinirea cerinței din anexa 1, managerul de proiect trebuia să fi îndeplinit cerința privind experiența în proiectare și execuție de infrastructură rutieră (la modul general) și pentru obținerea de punctaj în cadrul factorului de evaluare să dețină experiență în infrastructura de drumuri, așa cum aceasta este definită în caietul de sarcini la cap. „Criteriul de atribuire”, respectiv „infrastructură 17

rutieră pentru drumuri /străzi de interes județean/local sau din categorii superioare de drum, similare ca și categorie de importanță celor care fac obiectul prezentului contract de achiziţie”. Este evident că în situația în care managerul de proiect nu deține ca experiență similară un contract de infrastructură rutieră (așa cum a fost definit în caietul de sarcini la cap. „Criteriul de atribuire”) oferta va fi declarată neconformă, în cazul în care deține 2 asemenea contracte oferta va fi declarată admisibilă din acest punct de vedere și va primi 0 puncte pentru acest factor de evaluare, dacă va deține 2 asemenea contracte va obține 3 puncte, iar în cazul în care deține cel puțin 3 astfel de contracte va obține maximul de punctaj, respectiv 5 puncte. Consiliul constată că și în cazul celorlalți doi experți, respectiv șef echipă de proiectare și inginerul proiectant de drumuri, cerința din anexa 1 la caietul de sarcini vizează „servicii de proiectare pentru lucrări de construcție/reabilitare /modernizare infrastructură rutieră”. Consiliul reține susținerea autorității contractante conform căreia noțiunea de experiență similară și, implicit cea de infrastructură rutieră odată ce a fost definită în caietul de sarcini la nota de la pct. „Criterii de atribuire”, ca fiind „infrastructură rutieră pentru drumuri /străzi de interes județean/local sau din categorii superioare de drum, similare ca și categorie de importanță celor care fac obiectul prezentului contract de achiziţie” nu mai este necesar să fie definită ori de cîte ori se face referire la aceasta. Este evident că un contract este similar cu cel la care se face referire indiferent dacă raportarea se face la persoanele juridice implicate în contract (ofertanți, asociați, subcontractanți) sau de persoanele fizice implicate în contract (persoane responsabile cu executarea contractului, experți, persoane responsabile cu calitatea, etc.) În opinia Consiliului odată ce cerința a fost definită, nu este nevoie ca aceasta să fie definită ori de câte ori se face referire la aceasta. Ori noțiunea de contract similar și implicit cea de infrastructură rutieră au fost definite la pct. „Criteriul de atribuire” și nu mai este nevoie să fie definite ori de câte ori, în cadrul aceluiași document, se face referire la aceste noțiuni. În acest sens, Consiliul consideră că noțiunea de „infrastructură rugtieră”, la care se face referire în anexa 1 la caietul de sarcini este cea definită mai înainte în „Nota” de la cap. la cap. „Criteriul de atribuire” din caietul de sarcini. Consiliul constată autoritatea contractanrtă a procedat în mod temenic și legal atunci când a preciat că un contract de proiectare și execuție drum forestier nu se încadrează în categoria contractelor de infrastructură rutieră solicitate în caietul de sarcini ca experiență similară pentru managerul de proiect. Referitor la celelalte 5 contracte la care contestatoarea face referire, Consiliul reține că în documentele depuse în ofertă nu se găsesc decât contractele aferente proiectelor „Reabilitare structură în comuna 18

Gilău, județul ... – Modernizare străzi Braniște, Suceag și Republicii”, „Asfaltare DC 72 km 0+000 – km 2+050 și străzi laterale, comuna Săndulești, jud. ...”, ambele fiind doar contracte de execuție de lucrări, pe când, atât în caietul de sarcini – la pct. „Criteriul de atribuire”, cât și în anexa 1 la caietul de sarcini, se solicită ca obiectul contractului să fie de „lucrări de proiectare și execuție”, iar contractele depuse în probațiune nu au componenta de proiectare. În această situație, Consiliul constată că în mod temeinic și justificat autoritatea contractantă a considerat că managerul de proiect ... ... nu îndeplinește cerința privind experiența specifică și, în consecință, în temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul respinge, ca nefondată, contestația formulată de ... SA în contradictoriu cu MUNICIPIUL .... Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul dispoziţiilor art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, respinge, ca nefondată, contestația formulată de ... SA în contradictoriu cu MUNICIPIUL .... Prezenta decizie este obligatorie, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, potrivit art. 29 din Legea nr. 101/2016, în termen de 10 zile lucrătoare de la comunicare. 19

Redactată în 4 (patru) exemplare, conţine 20 (douăzeci) pagini 20