Decizie CNSC BO2018_8664

CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR C. N. S. C. Str. Stavropoleos nr. 6, Sector 3, București, România, CP 030084, CIF 20329980 Tel. +4 021 3104641 Fax. +4 021 3104642; +4 021 8900745, www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. ... Data: ... Prin contestația nr. 2581/25.09.2018 și completarea la contestație nr. 2624/01.10.2018, înregistrate la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 39107/26.09.2018 și nr. 40261/02.10.2018, formulate de către ..., cu sediul în ..., înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. ..., având CUI RO ..., împotriva adresei nr. 33227/20.09.2018 de comunicare a rezultatului procedurii de atribuire, emisă de către ..., cu sediul în ..., în calitate de entitate contractantă, în cadrul procedurii proprii, organizată în vederea atribuirii contractului de achiziție publică având ca obiect „Servicii de pază”, s-a solicitat admiterea contestației, anularea în parte a adresei nr. 33227/20.09.2018 de comunicare a rezultatului procedurii de atribuire, a raportului procedurii nr. 33143/19.09.2018, precum și toate actele subsecvente emise de entitatea contractantă pe parcursul etapei de evaluare a ofertelor, obligarea entității contractante la reevaluarea ofertelor depuse de către ofertanții clasați pe locul 1 (...) și pe locul 2 (...), apreciate ca fiind neconforme, inacceptabile și neadecvate, precum și obligarea entității contractante la completarea adresei nr. 33227/201.09.2018 de comunicare a rezultatului procedurii de atribuire, în raport de dispozițiile art. 228 alin. (1) și alin. (2) lit. c) și d) din Legea nr. 99/2016. Prin adresa nr. 1360/28.09.2018, înregistrată la C.N.S.C. cu nr. 39643/28.09.2018, ..., cu sediul în ... și cu adresa de corespondență în ..., înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. ..., având CUI RO ..., în calitate de ofertant declarat câștigător în cadrul procedurii de atribuire în cauză, a formulat cerere de intervenție, prin care solicită admiterea acesteia și respingerea contestației ..., întrucât criticile formulate sunt neîntemeiate. Contestația și cererea de intervenție vor fi soluționate împreună, având în vedere dispozițiile art. 66 alin. (1), art. 67 alin. (1) și art. 123 alin. (1) C. proc. civ. Procedura de soluționare în fața Consiliului s-a desfășurat în scris. CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR, 1

asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care ... critică ofertele clasate pe primele două locuri, respectiv cel ale ... și ..., considerând că entitatea contractantă ar fi trebuit să le declare neconforme și inacceptabile. Contestatorul evocă faptul că prin adresa nr. 33227/201.09.2018 de comunicare a rezultatului procedurii de achiziție publică, entitatea contractantă a făcut cunoscut că oferta sa a fost declarată admisibilă, fiind clasată pe locul 3, iar oferta desemnată câștigătoare este cea depusă de ..., cu prețul de 13,03 lei/oră/agent, fără TVA, cu o valoare totală de 410.809,84 lei, fără TVA, raportat la oferta sa de 13,64 lei/ora/agent, fără TVA și cu o valoare totală de 430.041,92 lei, fără TVA. Totodată, contestatorul face precizarea că la data de 24.09.2018, prin cererea nr. 2371, a solicitat entității contractante studierea dosarului achiziției publice, potrivit art. 231 alin. (6) din Legea nr. 99/2016, fapt care s-a și petrecut la aceeași dată. ... critică adresa nr. 33227/201.09.2018 și raportul procedurii nr. 33143/19.09.2018, precum și actele subsecvente emise de entitatea contractantă, întrucât apreciază că aceasta nu a evaluat în mod real, obiectiv și temeinic ofertele depuse, desemnând câștigătoare oferta ..., care are un preț neobișnuit de scăzut și care nu este sustenabil în derularea și executarea în bune condiții a contractului de achiziție publică, fiind elaborată cu nerespectarea prevederilor Legii nr. 99/2016, H.G. nr. 394/2016 și a actelor normative incidente în materie. De asemenea, contestatorul susține că în același mod, entitatea contractantă a evaluat și oferta clasată pe locul 2, respectiv oferta ..., al cărei tarif unitar este de 13,46 lei/oră/agent, fără TVA, cu o valoare totală de 424.366, 88 lei, fără TVA. În continuare, contestatorul precizează că, potrivit prevederilor art. 222 din Legea nr. 99/2016 coroborat cu art. 132-133 și art. 139-142 din H.G. nr. 394/2016, raportat la art. 221 alin. (2) din Legea nr. 99/2016, entitatea contractantă trebuia să evalueze ofertele în mod obiectiv, real și cu respectarea dispozițiilor legale aplicabile, fără a aduce atingere niciunui ofertant ori să favorizeze un alt ofertant la procedură și în strictă concordanță cu documentația de atribuire și respectarea expresă a actelor normative aplicabile, ori aceasta a evaluat superficial ofertele depuse și nu a ținut cont de dispozițiile legale invocate. ... apreciază că prin aplicarea incorecta în cadrul procesului de calificare/selecție și/sau evaluare a criteriilor de calificare și selecție, a criteriului de atribuire sau a factorilor de evaluare, entitatea contractantă a condus la crearea unor circumstanțe artificiale în desemnarea ofertei câștigătoare ..., al cărei tarif unitar de 13,03 lei/oră/agent, fără TVA, este neobișnuit de scăzut, situația fiind similară și pentru oferta clasată pe locul 2, respectiv oferta ..., cu un tarif unitar de 13,46 lei/oră/agent, fără TVA. Astfel, contestatorul susține că entitatea contractantă nu a solicitat clarificări reale privind justificarea prețului neobișnuit de scăzut. Având în vedere ca Legea nr. 99/2016 nu reglementează niciun prag valoric de 2

raportare a prețului aparent neobișnuit de scăzut și apreciază că tariful orar ofertat nu trebuie raportat doar la prevederile H.G. nr. 846/2017 care reglementează salariul minim brut pe economie de 1.900 lei pe țară garantat în plată, ci trebuie să aibă în vedere și raportarea tarifului ofertat la prevederile Codului muncii, în sensul verificării modului în care s-au aplicat sporurile minime prevăzute pentru orele de noapte, orele suplimentare, pentru zilele de sâmbătă și duminică ori cele pentru zilele de sărbători legale, inclusiv acordarea concediului de odihnă. În opinia contestatorului, entitatea contractantă trebuia să facă verificări reale și concrete și în ceea ce privește includerea fondului de handicap în structura tarifului ofertat și desemnat câștigător, astfel cum este reglementat de dispozițiile art. 78 alin. (2) și (3) din Legea nr. 448/2004, actualizată, privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, ori să verifice impactul O.U.G. nr. 79/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 277/2015 privind Codul fiscal, în procedurile de achiziții publice. Totodată, contestatorul menționează că entitatea contractantă trebuia să aibă în vedere și faptul dacă ofertanții și-au fundamentat și justificat tariful ofertat pe beneficiile financiare de care au beneficiat ca urmare a ajutorului de stat obținut în baza convențiilor AJOFM, aprobate, încheiate și intrate la plată potrivit Legii nr. 76/2002. Entitatea contractantă nu precizează, în mod clar, dacă ofertanții clasați pe locurile superioare au luat în considerare și au inclus în fundamentarea tarifului ofertat și fondul de handicap, astfel cum este reglementat de O.U.G. nr. 60/2017 care modifică Legea nr. 448/2017. În continuare, contestatorul citează prevederile art. 78 alin. (2) și 3) din Legea nr. 448/2006, actualizată și apreciază că aceasta trebuia să verifice dacă ofertanții au avut în vedere, la fundamentarea și justificarea tarifului ofertat, și modul în care au respectat prevederile respective, dar în realitate, aceasta a evaluat în mod superficial, netemeinic, neobiectiv și nereal ofertele contestate, fără a avea în vedere legislația aplicabilă achizițiilor publice și actele normative incidente în materie. Prin urmare, ca exemplu, contestatorul arată că ofertantul nu poate plăti fondul de handicap doar pentru 100 persoane, dacă el are un număr de salariați mult mai mare și în raportul procedurii nr. 33143/19.09.2018, nu se precizează, în concret, în ce au constat verificările cu privire la prețul neobișnuit de scăzut ofertat de ofertanții clasați pe locurile 1 și 2 și nici că au făcut dovada solicitării și depunerii de documente concludente, reale și temeinice în susținerea fundamentării tarifului ofertat. Cu privire la acest aspect, contestatorul menționează că, în susținerea prețului neobișnuit, ofertantul clasat pe locul 1, ... nu face dovada includerii în tariful de 13,03 lei/oră/agent, fără TVA, a costurilor privind plata fondului de handicap la bugetul de stat raportat la numărul total de salariați la data depunerii ofertei sale și nici a faptului că are încadrate persoane cu grad de handicap, cu respectarea dispozițiilor art. 78 alin. (2) și (3) din Legea nr. 448/2006, astfel cum era solicitat de entitatea contractantă prin solicitarea de clarificare nr. 30773/28.08.2018. Astfel, prin răspunsul la solicitarea de clarificare nr. 30773/28.08.2018, ofertantul desemnat câștigător ... a menționat faptul că, 3

în ceea ce privește orele de noapte, raportat la art. 126 din Codul muncii, salariații care prestează cel puțin 3 (trei) ore pe timp de noapte beneficiază de un program redus cu o oră față de durata normală a timpului de lucru, fără ca aceasta să conducă la scăderea salariului de bază cuvenit. Pentru aplicarea legală a reducerii programului de lucru cu o oră pentru salariații care prestează cel puțin 3 ore pe timp de noapte, contestatorul precizează că ... declară că a crescut numărului personalului de pază la 16,31 agenți pe lună. Astfel că, prin creșterea numărului personalului de pază față de necesarul stabilit prin documentația de atribuire, ofertantul desemnat câștigător era obligat să includă în tariful unitar costuri suplimentare cu munca vie și cheltuieli materiale, cheltuieli care însă nu se reflectă în costul total, ceea ce ar fi condus la o creștere a tarifului unitar de lei per oră per agent, nu la o scădere a acestuia, cu mult sub limita minimă prevăzută de lege. Față de fundamentarea tarifului ofertat și pe care contestatorul îl consideră neobișnuit de scăzut, era impetuos necesar ca entitatea contractantă să facă verificările ce se impuneau raportat la dispozițiile art. 222 alin. (2) și (5) din Legea nr. 99/2016, respectiv în ce măsura ofertanții au avut în vedere la justificarea tarifului scăzut și includerea ajutorului de stat primit de către ofertanți, în baza convențiilor AJOFM, încheiate și intrate la plată conform Legii nr. 76/2002. În cazul în care un ofertant și-a fundamentat și justificat tariful și pe ajutorul de stat dobândit în baza prevederilor Legii nr. 76/2002, era necesar ca entitatea contractantă să precizeze, în concret, numărul de convenții AJOFM pe care ofertanții le-au folosit în justificarea prețului, data la care convențiile au intrat la plată și perioada avută în vedere pentru sumele rezultate din ajutorul de stat. Simpla cerere înaintată la AJOFM nu înseamnă că aceste convenții pot fi admise în susținerea unui preț, deoarece o cerere poate fi aprobată, respinsă sau să intre la plată mult mai târziu, în momentul în care statul are alocate sumele de bani necesare achitării ajutorului de stat pe convențiile AJOFM. Prin urmare, o cerere de aprobare a convenției AJOFM nu poate fi luată în considerare ca venit cert. De asemenea, verificările trebuiau să includă și dacă ajutorul de stat acordat în baza convențiilor AJOFM a fost folosit de ofertanți în derularea altor contracte sau dacă ajutorul de stat obținut pe convențiile AJOFM acoperă perioada pentru care se încheie contractul de achiziție publică. Contestatorul susține că doar prin invocarea ajutorului de stat, ofertanții pot oferta un preț mai scăzut și numai în condițiile în care pot face dovada reală că au venituri suplimentare certe, în speță ajutorul de stat obținut prin aprobarea, încheierea și intrarea la plată a Convențiilor AJOFM, cu respectarea Legii nr. 76/2002, actualizată. Însă, și în acest caz, nu pot fi luate în considerare convențiile AJOFM care nu au intrat la plată la data depunerii ofertelor, dar nici sumele rezultate din convențiile intrate la plată pentru perioada anterioară datei limită de depunere a ofertelor. Dacă în primul caz, veniturile nu sunt certe, întrucât nu se știe dacă se vor introduce la plată, în cel de-al doilea caz, nu pot fi certe pentru că, fiind deja încasate, au fost repartizate în conturile de cheltuieli ale ofertantului. Numai pe cale de excepție, când un ofertant ar avea un cont separat și ar face dovada că 4

în acest cont se afla disponibilizați banii încasați pe convențiile primite pe lunile anterioare ori sumele provenite din alte surse, pot fi luate în calcul. Pentru executarea și derularea în bune condiții a contractului de achiziție publică, cu respectarea parametrilor cantitativi și calitativi impuși de entitatea contractantă, prin documentația de atribuire, contestatorul învederează C.N.S.C. faptul că tarifele unitare legal aplicabile sunt tarifele ofertate de acesta, astfel cum reiese din calculațiile de preț depuse și ponderea stabilirii tarifului unitar ofertat, în funcție de programul postului (8 ore sau 24 de ore), respectiv: - tariful unitar de 13,81 lei/oră/agent, pentru un post cu program de lucru de 24 de ore din 24 ore, - tariful unitar de 12,59 lei/oră/agent, pentru un post de pază de 8 ore, ponderea stabilirii tarifului unitar ofertat, în funcție de programul postului (8 ore sau 24 de ore), fiind de 13,64 lei/oră/agent, conform calculației (tarif pază) atașată la propunerea sa financiară. Concluzionând, ... solicită C.N.S.C. admiterea contestației, anularea în parte a adresei nr. 33227/20.09.2018 de comunicare a rezultatului procedurii de atribuire, a raportului procedurii nr. 33143/19.09.2018, precum și toate actele subsecvente emise de entitatea contractantă pe parcursul etapei de evaluare a ofertelor, obligarea entității contractante la reevaluarea ofertelor depuse de către ofertanții clasați pe locul 1 (...) și pe locul 2 (...), apreciate ca fiind neconforme, inacceptabile și neadecvate, precum și obligarea entității contractante la completarea adresei nr. 33227/201.09.2018 de comunicare a rezultatului procedurii de atribuire, în raport de dispozițiile art. 228 alin. (1) și alin. (2) lit. c) și d) din Legea nr. 99/2016. Prin adresa nr. 2624/01.10.2018, înregistrată la Consiliu cu nr. 40261/02.10.2018, ... transmite o completare la contestația sa nr. 2581/25.09.2018, prin care face o susținere suplimentară a motivelor invocate, astfel: Contestatorul arată că prima sa critică este îndreptată împotriva modului de calcul al sporului de noapte, apreciind că valoarea reală este de 118,76 lei/lună/agent, și nu valoarea stabilită de către ofertantul desemnat câștigător, ... și nici valoarea indicată de ofertantul clasat pe locul 2, respectiv ..., care au ofertat un preț neobișnuit de scăzut și nesustenabil în executarea în bune condiții a contractului de achiziție publică, cu încălcarea dispozițiilor legale aplicabile în materie. Într-o cauză similară, prin decizia nr. 2524/C2/2112, 2721/20.09.2018, C.N.S.C. a statuat și a stabilit asupra modului legal pe care ... l-a avut în vedere în fundamentarea tarifului pe care l-a ofertat în procedurile de achiziție publică, acesta fiind calculat în mod corect, cu respectarea întocmai a legislației achizițiilor publice și a actelor normative incidente, astfel cum reiese și din calculația de preț prezentată în continuare, pentru un post 24 h. Totodată, contestatorul apreciază ca relevante în soluționarea acestei critici sunt prevederile art. 125 și art. 126 din Codul muncii, pe care le citează și face următoarele susțineri, citate din cauza similară evocată: „În fundamentarea tarifului ofertat de 13,81 lei/oră/agent, ... a precizat că paza se va presta pe 3 (trei) schimburi, fiecare a câte 8 (opt) 5

ore, schimbul între tura 2 și tura 3 se va face la orele 24.00, se vor plăti numai 6 ore, deoarece salariaților din tura 2 nu le sunt aplicabile dispozițiile art. 126 lit. b) din Codul muncii, întrucât timpul astfel lucrat reprezintă doar 2 ore de noapte din timpul normal de lucru. Având în vedere apărările contestatorului, Consiliul a constatat că sporul de noapte a fost stabilit corect de către subscrisa, deoarece nu trebuie acordat pentru cele 2 ore lucrate între orele 22.00-24.00, ci doar pentru cele prestate de la orele 24.00-06.00. Pentru cele 6 ore de noapte, sporul de noapte se calculează astfel: Număr ore noapte/an = 365 zile x 6 h noapte = 2.190 h; Număr ore noapte/lună = 2.190 h/an : 12 luni = 182,5 h; Număr ore noapte/agent = 182,5 h : 4,38 agenți/post/lună = 41,67 h; Spor de noapte/lună/agent = 1.900 lei/lună : 166,666 ore/lună/agent x 41,67 h noapte /agent x 25% = 118,76 lei Din calculul efectuat, procentul de 25% se aplică la contravaloarea serviciilor prestate (475,06 lei) pentru cele 6 ore lucrate (într-o lună fiind 41,67 h/agent), respectiv 6,25% din costul salarial total dintr-o lună a unui salariat (1.900 lei x 6,25% = 118,76 lei).” Cea de-a doua critică pe care a adus-o contestatorul, are ca subiect modul de calcul al costului aferent concediului de odihnă, valoarea corectă și reală fiind de 95,00 lei/zi/agent, și nu valorile indicate de ofertanții clasați pe locurile 1 și 2. Astfel, contestatorul precizează că incidente în soluționarea indemnizației de concediu sunt dispozițiile art. 145 alin. (1) și alin. (2) și art. 150 alin. (1) și alin. (2) din Codul muncii, pe care le citează și susține că a luat în calcul faptul că angajații care vor fi desemnați să desfășoare activitatea la obiectivele din ofertă, au efectuat concediul de odihnă aferent anului 2018, în primele 8 luni ale anului 2018, conform planificării efectuate în cursul lunii decembrie 2017. Această planificare a fost întocmită cu respectarea dispozițiilor art. 148 alin. (1) din Codul muncii, pe care îl citează. Ținând cont de aceste prevederi, contestatorul consideră că pentru un salariu de 1.900 lei/în ultimele 3 luni (aproximativ 60 de zile lucrătoare, pentru o medie de 20 zile lucrătoare/lună), indemnizația de concediu se stabilește astfel pentru cele 20 de zile de concediu: 1.900 lei/lună x 3 luni x 20 zile concediu odihnă/an = 1.900 lei. În continuare, contestatorul evocă faptul că a prezentat, în fundamentarea tarifului, modul de calcul al indemnizației pentru concediul de odihnă: - pentru anul 2018 - nu se calculează indemnizația pentru concediul de odihnă, întrucât salariații ce vor efectua serviciul la acest obiectiv au efectuat concediul de odihnă. - pentru anul 2019: conform calculului prezentat și în conformitate cu dispozițiile Codului Muncii, valoarea de 95 lei reprezintă indemnizația zilnică (1.900 lei/lună - salariul de bază x 3 luni anterioare celei în care este efectuat concediul: 60 zile cu numărul de zile de concediu 20 zile/an multiplicat = 95 lei indemnizația zilnică). - pentru 7 (șapte) luni x 1,67 zile CO/lună (20 zile/12luni) =12 zile x 95 indemnizația zilnică = 1.140 lei 6

95 lei X 12 zile CO = 1.140 lei indemnizație aferentă acestui contract. 95 lei X 8 zile CO = 760 lei TOTAL = 1.900 lei indemnizația concediu de odihnă pentru anul 2019. Prin Anexa la formularul de ofertă, se stabilește costul/lună/agent raportat la un an, costul cu indemnizația în fiecare lună din contract fiind 1.140: 12 luni = 95 lei indemnizație lunară. În concluzie, pentru anul 2018 angajații au efectuat concediul de odihnă, negenerând costuri suplimentare, iar pentru anul 2019 indemnizația se acordă numai pentru 7 luni (12 zile), adică 1.140 lei. ceea ce corespunde sumei stipulate în Anexa la formularul de ofertă 1140 : 12 luni = 95 lei, diferența (5 luni - 8 zile) acordându-se după încetarea contractului și nu generează costuri suplimentare pentru acest contract. Contestatorul apreciază că entitatea contractantă nu a evaluat în mod temeinic, real și obiectiv ofertele clasate pe locurile 1 și 2, încălcând dispozițiile art. 221 din Legea nr. 99/2016 și nu a solicitat clarificări cu privire la justificarea tarifului neobișnuit de scăzut și nesustenabil, respectiv nu a lămurit neclaritățile asupra costurilor din propunerea financiară a ofertanților clasați pe locul 1 (...) și pe locul 2 (...). Întrucât ofertanții de pe locurile 1 și 2 nu au prezentat un mod asemănător de calcul al indemnizației de concediu, atunci contestatorul consideră că devine incidentă formula: 1.900 salariu minim : 12 luni = 158,34 lei, valoare ce trebuie să se regăsească în anexa la formularul de ofertă. Astfel, ... concluzionează că entitatea contractantă trebuia să țină cont de dispozițiile art. 140 alin. (5), alin. (9) și (10) din H.G. nr. 394/2016, cu modificările și completările ulterioare. Referitor la criticile contestatorului cu privire la neincluderea de către ofertanții de pe locurile 1 și 2 a fondului de handicap în calculația de preț, acesta reiterează că entitatea contractantă nu a făcut verificările legale ce se impuneau asupra respectării dispozițiilor art. 78 alin. (2) și (3) din Legea nr. 448/2006, cu modificările și completările ulterioare, iar prin aplicarea incorectă, în cadrul procesului de calificare/selecție și/sau evaluare a criteriilor de calificare și selecție, a criteriului de atribuire sau a factorilor de evaluare, aceasta a condus la crearea unor circumstanțe artificiale în desemnarea ofertei câștigătoare ..., al cărei tarif unitar de 13,03 lei/ora/agent, fără TVA, este neobișnuit de scăzut, situația fiind similară și pentru oferta clasată pe locul 2, respectiv oferta ..., cu un tarif unitar de 13,46 lei/oră/agent, fără TVA. Comisia de evaluare nu a solicitat clarificări reale, concludente și temeinice privind justificarea prețului neobișnuit de scăzut. Având în vedere că Legea nr. 99/2016 nu reglementează niciun prag valoric de raportare a prețului aparent neobișnuit de scăzut, așa cum reglementa O.U.G. nr. 34/2006, abrogată, contestatorul apreciază că tariful orar ofertat nu trebuie raportat doar la prevederile H.G. nr. 846/2017, care reglementează salariul minim brut pe economie de 1.900 lei pe țară garantat în plată, ci trebuie să aibă în vedere și raportarea tarifului ofertat la prevederile Codului muncii, în sensul verificării modului în care s-au aplicat sporurilor minime prevăzute pentru orele de noapte, orele suplimentare, 7

pentru zilele de sâmbătă și duminică ori cele pentru zilele de sărbători legale, inclusiv acordarea concediului de odihnă. În ceea ce privește includerea fondului de handicap în fundamentarea tarifului, contestatorul face precizarea că entitatea contractantă nu a avut în vedere numărul total de salariați existent la data de 31.12.2017, ci la data depunerii ofertelor de către candidații/ofertanții clasați pe locurile 1 și 2. Astfel, din datele oficiale furnizate de Ministerul Finanțelor Publice, anexate, reiese că la data de 31.12.2017, ofertantul desemnat câștigător ..., avea un număr total de 100 salariați, iar ofertantul clasat pe locul 2, ..., avea un număr total de 17 salariați. Entitatea contractantă trebuia să se raporteze la data depunerii ofertelor de către ofertanții de pe locurile 1 și 2 sau la data limită de depunere a ofertelor, respectiv data de 23.08.2018, ora 09.00. În cazul în care entitatea contractantă ar fi făcut verificări temeinice și legale, ar fi constatat că cei doi ofertanți aveau un număr de salariați mult mai mare decât cel indicat la data de 31.12.2017. În vederea stabilirii numărului total de salariați, contestatorul apreciază că entitatea contractantă avea posibilitatea să solicite celor doi ofertanți un extras Revisal la nivel de unitate, care prevedea în concret numărul total de salariați la data depunerii ofertelor sau la data limită de depunere a ofertelor, respectiv 23.08.2018, ora 09.00. Totodată, contestatorul arată că ofertantul desemnat câștigător avea obligația legală de a include în fundamentarea tarifului ofertat cuantumul fondului de handicap stabilit și virat la bugetul de stat pentru cei 600 de salariați pe care îi avea la data depunerii ofertelor și nu la numărul de 100 salariați cu cât figura la 31.12.2017, fiind încălcate dispozițiile art. 78 alin. (2) și alin. (3) din Legea nr. 448/2006, cu modificările și completările ulterioare. În aceeași situație fiind și ofertantul ... clasat pe locul 2, care are un număr de salariați mult mai mare și nu doar 17 salariați cu cât figurează la data de 21.12.2017. Entitatea contractantă nu precizează în mod clar dacă ofertanții clasați pe locurile superioare au luat în considerare și au inclus în fundamentarea tarifului ofertat și fondul de handicap, astfel cum este reglementat de O.U.G. nr. 60/2017 și, pe lângă precizările anterioare, aceasta trebuia să clarifice, în concret, dacă cei doi ofertanți aveau angajate sau nu persoane cu grad de handicap raportat la numărul total de salariați sau dacă persoanele cu grad de handicap sunt angajate în număr mai mic decât totalul prevăzut de lege, raportat la numărul total de salariați. În cazul în care cei doi ofertanții au angajate persoane cu grad de handicap în număr mai mic decât numărul total necesar raportat la numărul total de salariați, atunci ofertanții erau obligați să plătească la bugetul de stat cuantumul fondului de handicap pentru diferența de salariați la care se calculează. Contestatorul apreciază că, în dovedirea gradului de handicap, ofertanții clasați pe locurile 1 și 2 trebuiau să facă dovada și să depună certificatele care atestă gradul de handicap, eliberate de comisiile de specialitate, potrivit legii, contractele individuale de muncă care atestă existența raporturilor de muncă pe întreaga perioadă de derulare a contractului de achiziție publică, precum și extrasele Revisal pentru fiecare salariat în parte. 8

Ori, atât din comunicarea privind rezultatul procedurii nr. 33227/201.09.2018, cât și din raportul procedurii nr. 33143/19.09.2018, entitatea contractantă nu furnizează date suficiente în raport de cele sesizate și nici contestatorul nu a putut avea acces la ofertele depuse de ... și ..., acestea fiind declarate confidențiale potrivit art. 231 alin. (6) din Legea nr. 99/2016. Astfel, contestatorul apreciază că sunt întemeiate criticile sale referitoare la concediul de odihnă. Totodată, în susținerea motivelor formulate, contestatorul menționează că ofertantul desemnat câștigător a criticat, într-o altă procedură de achiziție publică și în care Consiliul a pronunțat decizia nr. 2215/C2/2437/07.08.2018, faptul că pentru serviciile de pază nu poate fi ofertat și practicabil un tarif per oră per agent mai mic decât tariful de 13,80 lei/oră/agent, ceea ce contravine susținerilor ... în prezenta cauză. Concluzionând, ... arată că ... a ofertat un tarif de 13,03 lei/oră/agent, neconcurențial, neechitabil și cu încălcarea legislației aplicabile în materie, nerespectând inclusiv dispozițiile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 99/2016. Prin punctul de vedere nr. 34012/01.10.2018, înregistrat la C.N.S.C. cu nr. 39905/01.10.2018, ... solicită respingerea contestației ... ca nefondată și neîntemeiată. Entitatea contractantă evocă faptul că în cadrul procedurii de atribuire s-au înscris șase ofertanți, iar după finalizarea ședințelor de evaluare, s-a procedat la comunicarea rezultatului procedurii de atribuire. După comunicarea rezultatului procedurii, contestatorul a solicitat studierea dosarului, fapt concretizat în data de 24.09.2018, conform procesului-verbal nr. 33515/24.09.2018. La data de 26.09.2016 a fost înregistrată contestația (transmisă în data de 25.09.2018, după orele de program), formulată de ..., care s-a situat pe locul 3 în clasamentul obținut în urma aplicării criteriului de atribuire, prețul cel mai scăzut. Cu privire la solicitările contestatorului, entitatea contractantă arată că susținerile acestuia cu privire la desemnarea ca fiind câștigătoare a ofertei depuse de ..., deoarece ar avea un preț neobișnuit de scăzut și nu este sustenabil în derularea și executarea în bune condiții a contractului, învederând faptul că, deși, în vechea reglementare conform art. 202 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, oferta aparent neobișnuit de scăzută era aceea care reprezenta mai puțin de 80% din valoarea estimată a contractului, în actuala reglementare din Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, procentul este eliminat. Astfel, oferta desemnată câștigătoare reprezintă un procent de 92 % din valoarea estimată a contractului și nu poate fi considerată ca având un preț neobișnuit de scăzut. Mai mult decât atât, oferta contestatorului reprezintă un procent de 96 % din valoarea estimată a contractului, de unde rezultă o diferență de 4 % între oferta contestatorului și cea a ofertantului declarat câștigător. ... menționează că orice ofertă reprezintă un angajament asumat de către ofertanți în scopul realizării obiectului contractului, motiv pentru care prețul ofertat nu este un element pur formal al ofertei, ci reprezintă un element esențial al propunerii financiare, a cărui realitate și sustenabilitate a fost verificată de comisia de evaluare. Comisia de evaluare a verificat tarifele tuturor ofertanților, cu respectarea tuturor obligațiilor minime și 9

imperative stabilite de lege în sarcina oricărui angajator, în conformitate cu prevederile Legii nr. 53/2003 - Codul Muncii și de legislația în vigoare din domeniul salarizării. Cu privire la verificarea de către comisia de evaluare a includerii fondului de handicap în structura tarifului ofertat, entitatea contractantă evocă prevederile art. 78 din Legea nr. 448/2006, republicată și ținând cont de aceste prevederi, din certificatul constatator nr. 59983 din 14.08.2018 emis de ONRC pentru ..., rezulta că are un număr mediu de 100 de angajați, având încadrate în muncă șapte persoane cu handicap. În oferta ... se menționează că se acoperă necesarul de 4% din totalul de salariați impus de lege, dar nu se declară numărul total de salariați, asumându-și astfel responsabilitatea din punct de vedere legal cu privire la numărul de persoane cu handicap angajate raportat la numărul total de salariați. În acest sens, entitatea contractantă consideră că ..., în mod eronat a înțeles că ofertantul declarat câștigător „nu poate plăti fondul de handicap doar pentru 100 de persoane, dacă el are un număr de salariați mult mai mare”, deoarece din documentele depuse rezultă numărul de angajați. Entitatea contractantă, în vederea fundamentării și legalității celor susținute de ..., i-a solicitat clarificări, în sensul prezentării certificatelor de încadrare în grad de handicap și extrasele Revisal pentru persoanele cu handicap angajate în cadrul societății. Prin răspunsul la clarificări nr. 30876/29.08.2018, ... a transmis cele solicitate. Cu privire la orele de noapte, entitatea contractantă face precizarea că, în urma solicitării de clarificare nr. 30773/28.08.2018 pentru detalierea tarifului propus, ... explica prin răspunsul nr. 30876/29.08.2018, modul de calcul efectuat, cu respectarea legislației în vigoare, în conformitate cu art. 126 din Codul Muncii, astfel: „Salariații de noapte beneficiază: a) fie de program de lucru redus cu o oră față de durata normală a zilei de muncă, pentru zilele în care efectuează cel puțin 3 ore de muncă de noapte, fără ca aceasta să ducă la scăderea salariului de bază; b) fie de un spor pentru munca prestată în timpul nopții de 25% din salariul de bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puțin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru”. Contrar susținerii contestatorului, entitatea contractantă menționează că nu a stabilit în documentația de atribuire un număr necesar de agenți de pază. Cu privire la criticile contestatorului referitoare la precizarea de către entitatea contractantă a numărului de convenții încheiate cu AJOFM, pe care ofertanții le-au folosit în justificarea preturilor, aceasta menționează că oferta declarată câștigătoare nu are astfel de convenții încheiate cu AJOFM, iar cu privire la ceilalți ofertanți, unul dintre aceștia a fost declarat respins, întrucât nu a justificat încheierea și intrarea în plată a convențiilor la data licitației. Concluzionând, , ... solicită C.N.S.C. respingerea contestației ... ca nefondată și neîntemeiată. Prin adresa nr. 1360/28.09.2018, înregistrată la C.N.S.C. cu nr. 39643/28.09.2018, ..., în calitate de ofertant declarat câștigător în cadrul procedurii de atribuire în cauză, a formulat cerere de intervenție, prin care 10

solicită admiterea acesteia și respingerea contestației ..., întrucât criticile formulate sunt neîntemeiate. Intervenientul evocă admisibilitatea cererii sale de intervenție, solicitând admiterea ei în principiu, în temeiul dispozițiilor art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, având în vedere criticile formulate de contestator cu privire la oferta depusă, cât și interesul său, având calitatea de ofertant declarat câștigător. Considerentele enunțate mai sus, justifică fără putință de tăgadă interesul în formularea cererii de intervenție. Pe fond, intervenientul solicită respingerea contestației formulate de ... ca nefondată și menținerea deciziei entității contractante, prin care oferta sa a fost declarată câștigătoare, ca fiind temeinică și legală. 1. Cu privire la faptul că entitatea contractantă nu a solicitat clarificări reale privind justificarea prețului neobișnuit de scăzut. Intervenientul face precizarea că în propunerea sa financiară, a detaliat modul de formare al tarifului ofertat, cadrul legal aplicabil, formulele de calcul aferente sporurilor aplicate, etc. La acestea, entitatea contractantă, având neclarități în ceea ce privește modul de calcul, i-a solicitat o clarificare/punct de vedere însoțit de documente doveditoare pentru personalul cu handicap. Față de această solicitare, intervenientul susține că a răspuns detaliat, explicând în concret, atât modul de calcul, cât și modul de obținere a tarifului ofertat, atașând totodată și documentele solicitate. Observând această primă critică a contestatorului, intervenientul menționează că acesta face acuzații și aprecieri subiective, lipsite de temei și fără probe concludente, încălcând astfel rigorile art. 10 din Legea nr. 101/2016. Astfel, intervenientul precizează că entitatea contractantă i-a solicitat clarificări reale privind justificarea prețului, iar acesta a îndeplinit cerințele, a respectat procedura de licitație, iar susținerea contestatorului este nefondată și, pe cale de consecință, solicită C.N.S.C. să o respingă. 2. Cu privire la critica privind includerea fondului de handicap în structura tarifului ofertat. ... critică faptul că entitatea contractantă nu a făcut verificări reale și concrete în ceea ce privește includerea fondul de handicap în structura tarifului ofertat de intervenient, raportat la numărul total de salariați și nici a faptului că are încadrate persoane cu grad de handicap. Intervenientul arată că respectiva susținere este nereală, prin prisma faptului că entitatea contractantă a făcut verificările necesare, în sensul că prin adresa nr. 30773/28.08.2018, a solicitat certificatele de încadrare în grad de handicap și extrasele Revisal pentru aceștia, iar în acest sens, ... s- a conformat și a înaintat documentele solicitate prin adresa nr. 1171/29.08.2018. Mai mult, toate datele și informațiile cu privire la numărul de salariați în raport de care se calculează numărul necesar de persoane încadrate cu grad de handicap, reies atât din certificatul constatator depus în cadrul ofertei, cât și de pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice, http://www.mfinante.ro/infocodfiscal.html, unde se poate verifica faptul că cele declarate de intervenient sunt conform realității. Astfel, intervenientul arată că modul de verificare al acestor informații l-a avut în vedere și C.N.S.C. în mai multe decizii și, cu titlu de exemplu, în 11

decizia nr. 2215/C2/2437/07.08.2018, la pag. 12, este indicat concret modul de verificare. Intervenientul apreciază că și această critică este neîntemeiată și solicită C.N.S.C. respingerea acesteia. 3. Cu privire la critica contestatorului privind modul de calcul al sporului de noapte. Prin răspunsul intervenientului la solicitarea de clarificare nr. 30733/28.08.2018, acesta consideră că a clarificat această problemă, în sensul că a prezentat pe larg modul de acordare a sporului de noapte, respectiv acordarea de ore libere agenților care efectuează cel puțin 3 ore de muncă de noapte [art. 125 alin (1) lit. a)] în locul sporului de 25% prevăzut la art. 125 alin. (1) lit. b) din Codul Muncii, detaliind modul de calcul în care tariful ofertat este influențat de această prevedere legală. Așa cum a explicat și cum se poate observa, ... arată că a luat în calcul un număr superior de agenți pentru acoperirea orelor libere generate de munca de noapte, inclusiv costurile suplimentare cu munca vie și cheltuieli materiale, cheltuieli care se reflectă în costul total, contrar susținerilor contestatorului, având în vedere faptul că toate calculele au fost raportate la un număr mai mare de agenți, salariul brut, sporurile, contribuțiile la stat, etc., crescând astfel costul total. Referitor la susținerea contestatorului cu privire la prezentarea tarifului lei/oră/agent pentru un post cu program de lucru de 24 de ore din 24 de ore, respectiv 8 ore/8 ore, intervenientul face mențiunea că niciun text de lege nu indică un cost fix și nici nu ar putea indica, modul de calcul al tarifului fiind propriu fiecărei societăți și are particularități proprii în ceea ce privește modul de alcătuire, raportat la elementele luate în calcul. Astfel, pentru considerentele expuse mai sus, ... solicită C.N.S.C. să dispună admiterea cererii de intervenție, cu consecința respingerii contestației formulate de ..., criticile formulate de aceasta fiind neîntemeiate. Prin adresa nr. 2625/01.10.2018, înregistrată la Consiliu cu nr. 40262/02.10.2018, ... transmite întâmpinare la cererea de intervenție formulată de ..., prin care solicită admiterea contestației, admiterea ca temeinice și legale a susținerilor formulate prin respectiva întâmpinare și respingerea, ca nefondată, fiind lipsită de temeinicie și legalitate, a cererii de intervenție. Contestatorul susține că intervenientul și-a motivat cererea doar pe dispozițiile art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare, articol care reglementează doar posibilitatea operatorilor de a formula cerere de intervenție voluntară în litigiu și termenul în care poate fi introdusă. Condițiile de fond, forma și temeiul legal fiind prevăzut de Legea nr. 134/2010, potrivit art. 61 și urm. din Noul Cod de procedura civilă și solicită respingerea acesteia ca inadmisibilă. 1. În ceea ce privește susținerile intervenientului cu privire la critica pe ... a adus-o prin contestație și pe care intervenientul a prevăzut-o la punctul 1, se învederează faptul că își menține criticile pe care le-a adus prin contestația nr. 1581/25.09.2018. Se apreciază că entitatea contractantă, în mod netemeinic, nereal și neobiectiv, nu a solicitat clarificări ofertantului desemnat câștigător, în strictă concordanță cu legislația achizițiilor publice și 12

a actelor normative incidente în materie, neaplicând în procedură un cadru legal și unitar tuturor participanților, nerespectând prevederile art. 222 din Legea nr. 99/2016 coroborat cu art. 132-133, art. 139-142 din H.G. nr. 394/2016 raportat la art. 221 alin. (2) din lege. Contestatorul precizează că sunt tendențioase susținerile intervenientului cu privire la neincluderea în concret, în conținutul contestației a motivelor în fapt și în drept, ... respectând dispozițiile art. 10 din Legea nr. 101/2016. Raportat la actele și lucrările depuse în dosarul procedurii de achiziție publică și prevederile legale aplicabile, contestatorul a precizat în concret motivele în fapt și în drept pe care se sprijină contestația, cu atât mai mult cu cât, în temeiul art. 231 alin. (6) din Legea nr. 99/2016, intervenientul și- a declarat oferta ca fiind confidențială, neavând acces la conținutul documentelor ofertei depuse și nici la documentele și informațiile concludente pe care acesta și-a fundamentat oferta. Mai mult, în urma studierii dosarului achiziției publice, contestatorul arată că a avut acces doar la raportul procedurii nr. 33143/19.09.2018, care nu conține date concrete care să confirme cele precizate de intervenient. Totodată, nici comunicarea privind rezultatul procedurii nr. 33227/201.09.2018 nu cuprinde date suficiente care să ateste avantajele și dezavantajele economice dintre cele două oferte depuse. În consecință, prin practicarea tarifului de 13,03 lei/ora/agent, având în vedere toate dispozițiile legale aplicabile în domeniul achizițiilor publice, actele normative incidente în materie și cerințele impuse de entitatea contractantă în documentația de atribuire, contestatorul apreciază că sunt întemeiate și legale criticile formulate, în caz contrar fiindu-i încălcat dreptul la apărare și la un proces echitabil. Mai mult, prin desemnarea ca fiind câștigătoare a ofertei care are un tarif de 13,03 lei/ora/agent, entitatea contractantă încurajează practicarea unor tarife pentru prestarea serviciilor de pază, cu încălcarea a dispozițiilor legale în vigoare, prețul ofertei câștigătoare fiind neobișnuit de scăzut și nesustenabil în derularea în bune condiții a contractului de achiziție publică. 2. Cu privire la susținerile intervenientului asupra fondului de handicap, contestatorul face precizarea că acesta recunoaște, prin cererea de intervenție, că entitatea contractantă s-a raportat doar la numărul total de 100 de salariați înregistrați la data de 31.12.2017 și nu la numărul total de salariați pe care îi avea la data depunerii ofertei sau la data de 23.08.2018, ora 09.00, reprezentând data limită de depunere a ofertelor. În acest sens, contestatorul consideră că entitatea contractantă avea obligația imperativă prevăzută de art. 78 alin. (2) din Legea nr. 448/2006, de a face toate verificările în ceea ce privește plata fondului de handicap și includerea acestuia în fundamentarea tarifului ofertat de ... De asemenea, din susținerea intervenientului, rezultă că prin adresa nr. 30773/28.08.2018, entitatea contractantă i-a solicitat clarificări doar în ceea ce privește persoanele cu grad de handicap, pe care acesta le-a nominalizat, respectiv solicitările vizau obligația intervenientului de a depune certificatele de încadrare în grad de handicap pentru persoanele nominalizate și extrasele Revisal pentru fiecare dintre aceste persoane. 13

În cazul în care entitatea contractantă ar fi efectuat verificările și ar fi solicitat intervenientului documente concludente, cu respectarea dispozițiilor legale aplicabile, ar fi concluzionat că informațiile și datele furnizate de acesta prin răspunsul nr. 1171/29.08.2018, nu sunt reale, fapt ceea ce ar fi condus la respingerea ofertei. Comisia de evaluare nu a solicitat clarificări reale, concludente și temeinice privind justificarea prețului neobișnuit de scăzut. Având în vedere că Legea nr. 99/2016 nu reglementează niciun prag valoric de raportare a prețului aparent neobișnuit de scăzut, așa cum reglementa O.U.G. nr. 34/2006, abrogată, contestatorul apreciază că tariful orar ofertat nu trebuie raportat doar la prevederile H.G. nr. 846/2017, care reglementează salariul minim brut pe economie de 1.900 lei pe țară garantat în plată, ci trebuie să aibă în vedere și raportarea tarifului ofertat la prevederile Codului muncii, în sensul verificării modului în care s-au aplicat sporurilor minime prevăzute pentru orele de noapte, orele suplimentare, pentru zilele de sâmbătă și duminica ori cele pentru zilele de sărbători legale, inclusiv acordarea concediului de odihnă, precum și la Legea nr. 448/2006. În ceea ce privește includerea fondului de handicap în fundamentarea tarifului, contestatorul menționează că entitatea contractantă a avut în vedere numărul total de salariați existent la data de 31.12.2017 și nu la data depunerii ofertei de către ofertantul clasat pe locul 1. Din datele oficiale furnizate de Ministerul Finanțelor Publice, anexate, reiese că la data de 31.12.2017, ofertantul desemnat câștigător ..., avea un număr total de 100 salariați. În vederea stabilirii numărului total de salariați, entitatea contractantă avea posibilitatea, în aprecierea contestatorului, să solicite intervenientului un extras Revisal la nivel de unitate, care prevedea în concret numărul total de salariați la data depunerii ofertelor sau la data limită de depunere a ofertelor, respectiv 23.08.2018, ora 09.00. Ca urmare a contractelor publice ce i-au fost atribuite prin câștigarea procedurilor de achiziție publică la care a participat, contestatorul arată că se putea stabili că ... avea un număr total de salariați de peste 600 persoane la data depunerii ofertei sau la data limită de depunere a ofertelor. Astfel, intervenientul avea obligația legală de a include în fundamentarea tarifului ofertat cuantumul fondului de handicap stabilit și virat la bugetul de stat pentru cei 600 de salariați pe care îi avea la data depunerii ofertelor și nu la numărul de 100 salariați cu cât figura la 31.12.2017, fiind încălcate dispozițiile art. 78 alin. (2) și alin. (3) din Legea nr. 448/2006, cu modificările și completările ulterioare. În aceeași situație este și ofertantul ..., clasat pe locul 2, care are un număr de salariați mult mai mare și nu doar 17, cu cât figurează la data de 21.12.2017. Astfel, contestatorul apreciază că, pe lângă precizările anterioare, entitatea contractantă trebuia să clarifice, în concret, dacă intervenientul avea angajate sau nu persoane cu grad de handicap, raportat la numărul total de salariați sau dacă persoanele cu grad de handicap sunt angajate în număr mai mic decât totalul prevăzut de lege, raportat la numărul total de salariați. 14

În cazul în care intervenientul avea angajate persoane cu grad de handicap în număr mai mic decât numărul total necesar, raportat la numărul total de salariați, atunci era obligat să plătească la bugetul de stat cuantumul fondului de handicap pentru diferența de salariați la care se calculează și, prin urmare, să includă în fundamentarea tarifului și fondul de handicap. Contestatorul menționează că, în dovedirea gradului de handicap, intervenientul trebuia să facă dovada și să depună certificatele care atestă gradul de handicap, eliberate de comisiile de specialitate, potrivit legii, contractele individuale de muncă care atestă existența raporturilor de muncă pe întreaga perioadă de derulare a contractului de achiziție publică, precum și extrasele Revisal pentru fiecare salariat în parte. ... evocă decizia C.N.S.C. nr. 2215/C2/2437/07.08.2018, prin care s-a prevăzut un mod de verificare în ceea ce privește fondul de handicap, relevant procedurii de achiziție publică în cauză și nu față de prezenta cauză dedusă judecății. 3. În ceea ce privește susținerea intervenientului asupra modului de calcul pentru orele de noapte, contestatorul o respinge în totalitate și o critică pentru netemeinicie și nelegalitate, întrucât apreciază că acesta nu a respectat și aplicat în mod legal dispozițiile codului muncii. Astfel, ... arată că își menține criticile aduse prin contestație asupra modului de calcul și a includerii în fundamentarea tarifului ofertat a sporului de noapte, apreciind că valoarea reală este de 118,76 lei/lună/agent și nu valoarea stabilită de către ..., care a ofertat un preț neobișnuit de scăzut și nesustenabil în executarea în bune condiții a contractului de achiziție publică, cu încălcarea dispozițiilor legale aplicabile în materie. Contestatorul evocă decizia C.N.S.C. nr. 2524/C2/2112, 2721/20.09.2018 într-o cauză similară, prin care s-a statuat și s-a stabilit asupra modului legal pe care ... l-a avut în vedere în fundamentarea tarifului pe care l-a ofertat în procedurile de achiziție publică, acesta fiind calculat în mod corect și cu respectarea întocmai a legislației achizițiilor publice și a actelor normative incidente, astfel cum reiese și din Calculația de preț anexata pentru un post 24 h. În continuare, contestatorul apreciază ca relevante în soluționarea acestei critici sunt prevederile art. 125 și art. 126 din Codul muncii și prezintă același model de calcul, ca și cel indicat în adresa de completare a contestației. Totodată, contestatorul face precizarea că sunt neveridice susținerile intervenientului că nu avea obligația de a depune Calculații diferențiate pentru posturile de 24 h și posturile de 8 ore, în primul caz incubând obligația de a fi incluse toate sporurile minime prevăzute de legislația muncii. Față de ofertantul desemnat câștigător, contestatorul aduce aceleași critici și în ceea ce privește concediul de odihnă și invocarea ajutorului de stat obținut în baza Legii nr. 76/2002. Concluzionând, ... solicită C.N.S.C. admiterea contestației, admiterea ca temeinice și legale a susținerilor formulate prin respectiva întâmpinare și respingerea, ca nefondată, fiind lipsită de temeinicie și legalitate, a cererii de intervenție. 15

Prin adresa nr. 2651/04.10.2018, înregistrată la Consiliu cu nr. 40706/04.10.2018, ... solicită admiterea contestației sale, ca fondată, temeinică și legală și respingerea, ca nefondate, a susținerilor entității contractante din punctul de vedere nr. 340125/01.10.2018, pentru următoarele motive: Contestatorul reiterează faptul că a avut acces doar la raportul procedurii nr. 33143/19.09.2018, raport care nu a cuprins suficiente date sau informații relevante, obiective și reale care să îi confirme că entitatea contractantă a evaluat, în mod temeinic și legal, ofertele depuse pentru locurile 1 și 2 și nici că cei doi ofertanți au depus documente concludente și veridice în susținerea fundamentării tarifului ofertat și care să respecte prevederile legale aplicabile, cele două oferte fiind declarate confidențiale. Totodată, contestatorul evocă faptul că entitatea contractantă nu a respectat dispozițiile art. 228 alin. (1) și (2) lit. c) și lit. d) din Legea nr. 99/2016 cu privire la comunicarea nr. 33227/201.09.2018 privind rezultatul procedurii de atribuire și apreciază că aceasta a evaluat ofertele clasate pe locurile 1 și 2 în mod netemeinic, neobiectiv și nereal, nefăcând toate verificările în mod concret și nu a solicitat documente concludente și reale în susținerea fiecărui element ce intră în fundamentarea tarifelor, încălcând legislația aplicabilă. Astfel, contestatorul precizează că entitatea contractantă a desemnat câștigătoare o ofertă care are un tarif unitar de 13,03 lei/oră/agent, neobișnuit de scăzut și nesustenabil în derularea contractului de achiziție publică, în conformitate cu art. 82 alin. (11) lit. b) din Legea nr. 99/2016, cu modificările și completările ulterioare. Același caracter de preț neobișnuit de scăzut îl are și tariful unitar de 13,46 lei/oră/agent, fără TVA, ofertat de ofertantul clasat pe locul 2, ... În continuare, contestatorul susține că, potrivit prevederilor art. 222 din Legea nr. 99/2016 coroborat cu art. 132-133, 139-142 din H.G. nr. 394/2016 raportat la art. 221 alin. (2) din Legea nr. 99/2016, entitatea contractantă trebuia să facă evaluarea ofertelor în mod obiectiv, real și cu respectarea dispozițiilor legale aplicabile, fără a aduce atingere niciunui ofertant ori să favorizeze un alt ofertant la procedură și în strictă concordanță cu documentația de atribuire și respectarea expresă a actelor normative aplicabile, ori aceasta a evaluat superficial ofertele depuse și nu a ținut cont de dispozițiile legale invocate. Contestatorul arată că în punctul de vedere nr. 340125/01.10.2018, entitatea contractantă susține că în desemnarea ofertei câștigătoare s-a raportat, în primul rând, la pragul valoric de 80% din valoarea estimată a contractului de achiziție publică, astfel cum era reglementat de art. 202 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, act normativ ce era abrogat la data inițierii și derulării procedurii în cauză și, în mod tendențios, precizează că nu a avut cum să ignore prevederile legale în vigoare și să accepte prețuri calculate în baza unor tarife orare care nu respectă prevederile legale în vigoare. Ori, entitatea contractantă, recunoscând că valoarea ofertei câștigătoare depășește pragul valoric de 80% din valoarea estimată a contractului, astfel cum era prevăzut de art. 202 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, abrogată, și neinvocând prevederile legale imperative impuse de Legea nr. 99/2016 și H.G. nr. 394/2016 cu privire la ofertele care au un 16

preț neobișnuit de scăzut, precum și ținând cont de obligațiile pe care le are comisia de evaluare asupra verificărilor ce se impuneau în acest sens, contestatorul apreciază că s-a încălcat legislația achizițiilor publice aplicabilă și actele normative incidente în materie asupra modului de evaluare a ofertelor depuse în procedură de către ... și ... În ceea ce privește susținerile entității contractante cu privire la verificarea includerii fondului de handicap în structura tarifului ofertat, contestatorul le respinge ca fiind netemeinice și nelegale, apreciind că aceasta nu a aplicat, în mod legal, dispozițiile art. 78 alin. (2) și (3) din Legea nr. 448/2016 coroborat cu legislația achizițiilor publice aplicabile, aspect ce rezultă din afirmațiile susținute în conținutul punctului de vedere nr. 34012/01.10.2018. Astfel, ... precizează că entitatea contractantă motivează în punctul de vedere, faptul că, așa cum reiese din Certificatul constatator nr. 59983 din 14.08.2018 emis de ONRC, ... are un număr mediu de 100 de angajați, având încadrate în muncă un număr de 7 (șapte) persoane cu grad de handicap. Din analiza acestui certificat constatator, precum și din analiza extrasului pe care contestatorul l-a depus la dosarul cauzei cuprinzând datele oficiale furnizate de Ministerul Finanțelor Publice, se observă că ... are declarat numărul mediu de 100 de angajați la data de 31.12.2017, și nu numărul mediu de salariați raportat la data depunerii ofertei sau la data limită de depunere a ofertei, respectiv 23.08.2018, ora 09.00. În stabilirea în concret a numărului mediu de salariați pe care îi avea ..., contestatorul consideră că entitatea contractantă avea obligația să facă verificări reale și temeinice în acest sens și să-i solicite, extrasul Revisal cu numărul total de salariați existenți, la data depunerii ofertei sale sau la data limită de depunere a ofertei, 23.08.2018, ora 09.00. Prin punctul de vedere nr. 34012/01.10.2018, entitatea contractantă specifică: „În oferta ... se menționează că societatea acoperă necesarul de 4% din totalul de salariați impus de lege, dar nu declară numărul total de salariați, asumându-și responsabilitatea din punct de vedere legal cu privire la numărul de persoane cu handicap angajate raportat la numărul total de salariați”. Prin această recunoaștere, contestatorul susține că ... nu a respectat legislația aplicabilă și a făcut evaluarea în mod formal, subiectiv, netemeinic și nereal, cu încălcarea dispozițiilor legale aplicabile. Entitatea contractantă s-a rezumat astfel la un angajament formal, neveridic și nelegal din partea ofertantului desemnat câștigător, care nu a prezentat documente concludente și reale care să susțină temeinicia și legalitatea modului de fundamentare economică a ofertei sale. Pe lângă precizările anterioare, contestatorul menționează că entitatea contractantă trebuia să clarifice, în concret, dacă ofertantul desemnat câștigător avea angajate sau nu persoane cu grad de handicap raportat la numărul total de salariați la data depunerii ofertei sale sau la data limită de depunere a ofertelor sau dacă persoanele cu grad de handicap sunt angajate în număr mai mic decât totalul prevăzut de lege raportat la numărul total de salariați. În cazul în care ofertantul desemnat câștigător avea angajate persoane cu grad de handicap în număr mai mic decât numărul total necesar raportat la numărul total de salariați, atunci acesta era obligat să plătească la bugetul de stat cuantumul fondului de handicap 17

pentru diferența de salariați la care se calculează, și, prin urmare, să includă în fundamentarea tarifului și fondul de handicap. Conform legislației fiscale, contestatorul arată că obligația de plată a fondului de handicap raportat la dispozițiile art. 78 alin. (2) și (3) din Legea nr. 448/2006, cu modificările și completările ulterioare, se naște și începe să curgă la plata la data depunerii ofertei sau la data limită de depunere a ofertelor, respectiv data de 23.08.2018, ora 09.00, raportat la numărul total de salariați pe care îi avea ..., și nu la data de 31.12.2017, pentru numărul de 100 salariați, cum în mod eronat a reținut entitatea contractantă. Ca urmare a contractelor publice ce i-au fost atribuite prin câștigarea procedurilor de achiziție publică la care a participat, se putea stabili că ... avea un număr total de salariați de peste 600 persoane la data depunerii ofertei sale sau la data limită de depunere a ofertelor. Astfel că, ofertantul desemnat câștigător avea obligația legală de a include în fundamentarea tarifului ofertat cuantumul fondului de handicap stabilit și virat la bugetul de stat pentru cei 600 de salariați pe care îi avea la data depunerii ofertelor, și nu la numărul de 100 salariați cu cât figura la 31.12.2017. În aceeași situație este și ofertantul ... clasat pe locul 2, care are un număr de salariați mult mai mare, nu doar 17 salariați cu cât figurează la 31.12.2017. În dovedirea gradului de handicap, contestatorul susține că intervenientul trebuia să facă dovada și să depună certificatele care atestă gradul de handicap, eliberate de comisiile de specialitate, potrivit legii, contractele individuale de muncă care atestă existența raporturilor de muncă pe întreaga perioadă de derulare a contractului de achiziție publică, extrasele Revisal pentru fiecare salariat în parte, precum și extrasul Revisal cu numărul total de salariați existenți la nivel de unitate la data depunerii ofertei. Contestatorul precizează că din analiza documentelor depuse în dosarul achiziției publice, a motivelor invocate raportat la dispozițiile legale în vigoare, entitatea contractantă era obligată să respingă din procedura de atribuire ofertele clasate pe locurile 1 și 2, al căror tarif unitar este neobișnuit de scăzut și nesustenabil în derularea în bune condiții a contractului de achiziție publică. În ceea ce privește susținerea entității contractante cu privire la orele de noapte avute în vedere de ... în fundamentarea tarifului, ... le critică pentru netemeinicie și nelegalitate, solicitând respingerea ca nefondate, deoarece modul corect de calcul este cel indicat de contestator în fundamentarea de tarif pe care a dat-o, având la bază motivele invocate prin contestație și completarea la contestație, raportat la prevederile legale în vigoare. Totodată, contestatorul solicită respingerea ca nefondată, fiind lipsită de temeinicie și legalitate, susținerea entității contractante conform căreia nu a stabilit în documentația de atribuire un număr necesar de agenți. Astfel că numărul de agenți de pază necesar executării în bune condiții a contractului de achiziție poate fi estimat avându-se în vedere valoarea totala estimată a contractului, numărul total de ore estimate, perioada de derulare a contractului ce urmează a fi atribuit, numărul de ore per post per lună. În cazul în care s-ar lucra cu un număr mai mic decât numărul estimat 18

de agenți de pază necesar, atunci ar apărea noi elemente suplimentare de cost în structura de tarif, pe care entitatea contractantă ar fi trebuit să le aibă în vedere și să le includă în tariful estimat, în caz contrar ar fi încălcate dispozițiile codului muncii. În acest sens, contestatorul dă ca exemplu: situația unui post de 24 ore per zi, număr total ore per lună per post: 730 ore/post/lună, durată normal de lucru per lună: 166,666 ore per lună/agent conform H.G. nr. 846/2017, având-se în vedere un număr de agenți de pază mai mic decât necesarul de personal de pază estimat per lună per post 24 ore (necesar personal de pază estimat per lună per post 24 ore: 730 ore lună/post 24 ore : 166,666 ore pe lună cf. H.G. nr. 846/2017 = 4,38 agenți per lună - necesar personal estimat). Astfel, dacă un ofertant ar presta cu un număr de personal de pază mai mic decât necesarul estimat de 4,38 agenți/lună/post, atunci s-ar pune în discuție existența și efectuarea de ore suplimentare de către agenții de pază per lună, entitatea contractantă având obligația să includă acest cost în structura de tarif ca element component. În ceea ce privește susținerile entității contractante cu privire le existența convențiilor AJOFM prin care se obține ajutorul de stat în baza Legii nr. 76/2002, contestatorul arată că ... stipulează în mod expres că ... „Nu are convenții AJOFM”. Astfel, în lipsa convențiilor AJOFM legal încheiate și intrate la plată potrivit Legii nr. 76/2002, ... nu își poate justifica tariful ofertat de 13,03 lei/oră/agent, pe care contestatorul îl consideră neobișnuit de scăzut și nesustenabil în condițiile legii, entitatea contractantă având obligația legală imperativă de a respinge oferta clasată pe locul 1 și care nu respectă prevederile legale aplicabile. În ceea ce privește ofertantul clasat pe locul 2, ..., contestatorul menționează că entitatea contractantă nu face nicio referire prin punctul său de vedere, deși criticile formulate prin contestație vizează și acest ofertant. Mai mult, entitatea contractantă nu a făcut nicio referire nici la celelalte critici care s-au adus prin contestația nr. 2581/25.09.2018 și completarea nr. 2624/01.10.2018, apreciind astfel că și le-a însușit în mod tacit ca fiind temeinice și legale susținerile ... Pe cale de consecință, ... solicită respingerea, în tot, a susținerilor entității contractante formulate prin punctul de vedere și admiterea ca fondată a contestației nr. 2581/2.09.2018, fiind temeinică și legală. Prin adresa nr. 35601/05.10.2018, înregistrată la Consiliu cu nr. 40783/05.10.2018, ... transmite o completare la punctul său de vedere, prin care arată că a inițiat o procedură simplificată proprie - anunț publicitar, cu respectarea principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 99/2016, iar în ceea ce privește modalitatea de organizare și derulare a acesteia, precizează că legislația în materie nu impune alte obligații în afara celei de a respecta principiile prevăzute de Legea nr. 99/2016, cu modificările și completările ulterioare. Conform caietului de sarcini, ofertanții trebuiau să țină cont în elaborarea propunerilor financiare de numărul estimat de ore - 31.528 și de valoarea estimată a contractului - 444.230 lei fără TVA, prețul ofertat trebuia evidențiat în lei sub formă de tarif/oră fără TVA, iar propunerea 19

financiară trebuia să fie argumentată, în mod obligatoriu, de elementele care au stat la baza acesteia, conform legislației în vigoare. În cadrul etapelor de evaluare, entitatea contractantă susține că a analizat propunerile financiare sub aspectul încadrării în valoarea estimată a contractului și a modului de fundamentare a prețului ofertat, propunerile declarate admise fiind întocmite în concordanță cu cerințele caietului de sarcini, precum și cu respectarea prevederilor legislației în vigoare. Astfel, ofertantul clasat pe locul 1, ... a justificat calculul concediului de odihnă astfel: 20 zile: 12 luni x 8 ore/zi x 8 luni = 106,67 ore de CO/agent, întrucât concediile de odihnă aferente anului 2018 au fost deja efectuate. Ofertantul clasat pe locul doi, ... a detaliat, în cadrul ofertei, calculul concediului de odihnă, respectiv 1900 lei : 12 luni = 158,33 lei. Cu privire la celelalte critici aduse de contestator, entitatea contractantă face precizarea că își menține punctul de vedere transmis anterior. Având în vedere cele arătate mai sus, ... solicită C.N.S.C. respingerea contestației ca nefondată și neîntemeiată. Prin adresa nr. 2654/05.10.2018, înregistrată la Consiliu cu nr. 40971/08.10.2018, ... a transmis răspunsul său, prin care solicită admiterea contestației ca fondată, fiind temeinică și legală, precum și constatarea și respingerea, ca nefondate, a susținerilor entității contractante formulate atât prin completarea nr. 35601/05.10.2018, cât și prin punctul de vedere nr. 340125/01.10.2018, pentru următoarele motive: Cu privire la afirmația entității contractante referitoare la respectarea principiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 99/2016 și la faptul că „În ceea ce privește modalitatea de organizare și derulare a procedurii simplificate proprii, precizăm că legislația în materie nu impune alte obligații în afara celei de a respecta principiile prevăzute de Legea nr. 99/2016”, contestatorul apreciază că se arată că nu s-a respectat și nu s-a aplicat în mod temeinic și legal prevederile legislației aplicabile prezentei proceduri. În acest sens, contestatorul susține că ... s-a raportat doar la dispozițiile art. 12 alin. (3) din Legea nr. 99/2016, fără a se raporta și la dispozițiile art. 82 alin. (11) din același act normativ, pe care le citează, ca și art. 64 din același act normativ. Contestatorul precizează că, în temeiul art. 133 din H.G. nr. 394/2016, era în sarcina comisiei de evaluare să evalueze, să verifice și să solicite documente concludente, temeinice și reale, care să probeze veridicitatea celor declarate de ofertanți, cu respectarea întocmai a legislației achizițiilor publice aplicabile și a actelor normative incidente în materie. Potrivit art. 222 din Legea nr. 99/2016 coroborat cu art. 132-133, 139-142 din H.G. nr. 394/2016 raportat la art. 221 alin. (2) din Legea nr. 99/2016, contestatorul susține că entitatea contractantă trebuia să facă evaluarea ofertelor în mod obiectiv, real și cu respectarea dispozițiilor legale aplicabile, fără a aduce atingere niciunui ofertant ori să favorizeze un alt ofertant la procedură și, în strictă concordanță cu documentația de atribuire și respectarea expresă a actelor normative aplicabile, ori entitatea contractantă a evaluat superficial ofertele depuse și nu a ținut cont de dispozițiile legale invocate. 20

Astfel, contestatorul reiterează faptul că entitatea contractantă a desemnat câștigătoare o ofertă care are un tarif unitar de 13,03 lei/ora/agent neobișnuit de scăzut și nesustenabil în derularea contractului de achiziție publică ce urmează a fi atribuit, în conformitate cu art. 82 alin. (11) lit. b) din Legea nr. 99/2016, cu modificările și completările ulterioare. Același caracter de preț neobișnuit de scăzut îl are și tariful unitar de 13,46 lei/ora/agent, fără TVA, ofertat de ofertantul clasat pe locul 2, ... Niciunul din ofertanții clasați pe locurile 1 și 2 nu și-a argumentat propunerea financiară pe elementele care au stat la baza acesteia, în mod obligatoriu, încălcând prevederile aplicabile, comisia de evaluare având obligația legală imperativă de a le respinge din procedura de atribuire. În ceea ce privește ofertantul clasat pe locul 1, contestatorul arată că entitatea contractantă menționează că ... a justificat calculul concediului de odihnă astfel: 20 zile : 12 x 8 ore/zi x 8 luni = 106,67 ore de CO/agent, fără a indica o valoare a indemnizației de concediu de odihnă, întrucât concediile de odihnă aferente anului 2018 au fost deja efectuate. Ținând cont de faptul că entitatea contractantă a precizat că ... a specificat că pe anul 2018 concediul de odihnă a fost efectuat, iar pentru cele 8 luni rămase din derularea contractului de achiziție publică ce urmează a fi atribuit și care corespund anului 2019, contestatorul constată că acest ofertant nu a calculat în mod corect cuantumul indemnizației concediului de odihnă. Din calculul pe care ... l-a prezentat detaliat, cu respectarea codului muncii în vigoare, 1.900 lei salariu de bază x 3 luni anterioare celei în care se efectuează concediul: 60 zile lucrătoare în ultimele 3 luni - 95 lei indemnizație zilnică CO, care, multiplicată cu numărul de 20 zile CO/an, determină valoarea indemnizației concediului de odihnă cuvenit pe an. Zile concediu de odihnă per an = 20 zile / an 1 (un) an = 12 luni 20 zile/an : 12 luni = 1,67 zile CO/lună/agent Pentru 7 luni x 1,67 zile CO/lună/agent (20 zile CO per an : 12 luni) = 12 zile CO/ 7 luni x 95 lei indemnizație zilnică CO = 1.140 lei indemnizație CO/7 luni 95 lei indemnizație zilnică CO x 12 zile CO/7 luni = 1.140 lei indemnizație CO aferentă acestui contract 95 lei indemnizație zilnică CO x 8 zile CO, aferente ultimilor 5 luni ale anului 2019, care nu intră în perioada de derulare a contractului = 760 lei TOTAL: 1.900 lei indemnizație CO pentru anul 2019 Așa cum a mai specificat, contestatorul consideră că calculul corect privind cuantumul concediului de odihnă este cel stabilit de către acesta prin Anexa la formularul la Anexa și detaliat și în completarea la contestație nr. 2624/01.10.2018 Având în vedere precizările pe care le-a făcut contestatorul anterior, cu privire la modul corect de calcul al concediului de odihnă, precum și ținând cont de susținerile entității contractante, potrivit cărora ofertantul desemnat câștigător ... a justificat calculul concediului de odihnă astfel: 20 zile : 12 x 8 ore/zi x 8 luni = 106,67 ore de CO/agent, întrucât concediile de odihnă aferente anului 2018 au fost deja efectuate. 21

Conform acestor precizări, contestatorul consideră că modul de calcul stabilit de ofertantul clasat pe locul 1 este greșit, cuantumul indemnizației concediului de odihnă, raportat la cele declarate, în perioada de derulare a contractului, aferentă pentru 8 luni din anul 2019, concediile pe anul 2018 fiind efectuate, deoarece: 106,67 ore CO/agent în perioada de 8 luni corespunzătoare perioadei de derulare a contractului, aferentă anului 2019 x 11,40 lei/ora/agent conform H.G. nr. 846/2017 = 1.216,038 lei indemnizație CO/agent cuvenită pentru cele 106,67 ore CO/agent în perioada de derulare a contractului în anul 2019. Astfel, valoarea de 1.216,038 lei indemnizație CO/agent cuvenită pentru cele 106,67 ore CO/agent în perioada de derulare a contractului în anul 2019, data de ... este indicată în mod eronat, valoarea corectă fiind cea indicată de contestator. Totodată, contestatorul probează că și dacă se consideră perioada de 8 luni avută în vedere de ofertantul desemnat câștigător, rezultă valori diferite ale indemnizației concediului de odihnă, pe care acesta l-a cuprins în calculația de preț. 8 luni (perioada de derulare a contractului în care se acordă toate cele 20 zile de CO pentru anul 2019) x 1,67 zile CO/lună = 14 zile CO/ 8 luni x 95 lei indemnizație zilnică CO = 1.330 lei indemnizație CO/ 8 luni 2019. Contestatorul reține că ..., dacă ar fi făcut cele două calcule precizate anterior, ar fi rezultat 2 (două) valori distincte pentru indemnizația concediului de odihnă, motiv pentru care nici nu a precizat în concret o valoare sub acest aspect. Totodată, ținând cont de faptul că ... nu are contracte de pază în derulare pe raza administrativ teritorială a municipiului ..., județul ..., și nici punct de lucru deschis, entitatea contractantă trebuia să facă verificări asupra modului în care ofertantul desemnat câștigător a cuprins în structura de tarif și cheltuielile cu detașarea, delegarea sau clauza de mobilitate, cu respectarea codului muncii, în condițiile în care acesta nu și-a asumat angajamentul și nu a depus probe concludente din care să rezulte că personalul de pază își are domiciliul sau reședința în raza teritorială a posturilor de pază și atunci era obligat să includă în tarif toate costurile care ar fi trebuit să fie generate, în condițiile legii. În completarea susținerilor sale, contestatorul evocă cele formulate prin răspunsul nr. 2651/04,10.2018 la punctul de vedere nr. 340125/01.10.2018 și cuprinse la pag. 10, paragraful 4 și 5, respectiv: „În acest sens, dăm ca exemplu: situația unui post de 24 ore per zi, număr total ore per lună per post: 730 ore/post/lună, durata normal de lucru per lună: 166,666 ore per lună/agent conform H.G. nr. 846/2017, avându-se în vedere un număr de agenți de pază mai mic decât necesarul de personal de pază estimat per lună per post 24 ore (necesar personal de pază estimat per lună per post 24 ore : 730 ore lună/post 24 ore : 166,666 ore pe lună cf. H.G. nr. 846/2017 = 4,38 agenți per lună - necesar personal estimat). Astfel, dacă un ofertant ar presta cu un număr de personal de pază mai mic decât necesarul estimat de 4,38 agenți/lună/post, atunci am pune în discuție existența și efectuarea de ore suplimentare de către agenții de pază per lună, entitatea contractantă având obligația să includă acest cost 22

în structura de tarif ca element component” și solicită Consiliului să aibă în vedere și situația, spre exemplificare și dovedire tot pentru un post de 24 ore/zi, în care ofertantul desemnat câștigător a crescut numărul necesarului personalului de pază declarat (16,31 agenți). În acest caz, pentru a se încadra în valoarea estimată a contractului și în numărul total de ore estimate, ofertantul desemnat câștigător ar fi trebuit să reducă numărul de ore necesar pentru un program complet de lucru per lună per agent, ceea ce ar fi impus ca ... să se raporteze în calculația de preț și fundamentarea economică a tarifului ofertat de 13,03 lei/oră/agent, prin corelație la toate elementele componente ce intră în structura de tarif. Pentru exemplificare, contestatorul arată că, dacă pentru un post de 24 h/lună, ar crește necesarul de personal de pază per lună de la 4,38 agenți/lună la 5,38 agenți/lună, ar reieși că un agent ar executa un număr total de ore per lună pentru un post de 24 ore, astfel: 730 ore/lună/post 24 h : 5,38 agenți/lună/post 24 h = 136 ore lucrate per lună de un agent într-un post de 24 de ore/lună. Astfel că, valoarea de 136 ore per lună, ar reprezenta programul complet de lucru per lună pentru un agent dintr-un post de 24 h/lună, ofertantul ... fiind obligat să se raporteze pentru stabilirea tarifului ofertat la acest număr de ore/lună, ci nu la numărul de 166,666 ore/lună - programul complet de lucru conform H.G. nr. 846/2017. Cu privire la celelalte critici pe care le-a formulat anterior, prin toate celelalte demersuri formulate în prezenta cauză, contestatorul face precizarea că le menține în continuare, fiind temeinice și legale, entitatea contractantă dovedind că nu a respectat legislația aplicabilă în materie. Pe cale de consecință, ... -solicită C.N.S.C. respingerea în tot a susținerilor entității contractante, fiind lipsite de temeinicie și legalitate, precum și admiterea ca fondată a contestației sale. Din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarea situație de fapt: În calitate de entitate contractantă, ... a inițiat o procedură proprie, organizată în vederea atribuirii contractului de achiziție publică având ca obiect „Servicii de pază”, cod CPV 79713000-5 Servicii de pază (Rev.2), prin publicarea în S.I.C.A.P. a anunțului publicitar nr. ... Potrivit anunțului publicitar și a documentației de atribuire, criteriul de atribuire este „prețul cel mai scăzut”, iar valoarea estimată a contractului de servicii este de 444.230 lei, fără TVA. Conform procesului-verbal de deschidere nr. 30426/23.08.2018, un număr de 6 operatori economici au depus oferte în cadrul acestei proceduri de atribuire. Prin raportul procedurii nr. 33143/19.09.2018 s-a consemnat faptul că oferta depusă de către ... a fost desemnată câștigătoare, cu prețul de 13,03 lei/oră/agent, fără TVA, respectiv cu o valoare totală de 410.809,84 lei, fără TVA. Împotriva adresei nr. 33227/20.09.2018 de comunicare a rezultatului procedurii de atribuire, ... a formulat prezenta contestație. Ca un aspect prealabil, Consiliul are în vedere că după depunerea contestației de către ..., a formulat cerere de intervenție ..., prin care a 23

solicitat respingerea contestației ca nefondată și menținerea ca legală a deciziei entității contractante de desemnare a ofertei sale drept câștigătoare. Cu privire la admiterea în principiu a cererii de intervenție formulată de ..., având în vedere faptul că interesul acestui ofertant, în calitate de câștigător al procedurii, este evident, Consiliul o va admite în principiu și, în condițiile în care intervenția vizează modul în care au fost evaluate ofertele de către ..., o califică drept cerere de intervenție în interesul entității contractante, în conformitate cu prevederile art. 61 alin. (3) din Codul de Procedură Civilă. Procedând la analiza cauzei, Consiliul constată că aceasta vizează rezultatul procedurii de achiziție publică, fiind formulate critici cu privire la modul în care entitatea contractantă a analizat propunerile financiare prezentate de ofertanții clasați pe locurile 1 și 2, în condițiile în care oferta prezentată de contestator s-a clasat pe locul 3. Astfel, Consiliul constată că aspectele criticate de ... vizează faptul că entitatea contractantă nu a evaluat în mod real, obiectiv și temeinic ofertele depuse, respectiv nu a solicitat justificarea prețurilor neobișnuit de scăzute ofertate de ... și ..., contestatorul apreciind că ofertanții în cauză nu au inclus în structura tarifului ofertat toate cheltuielile ce se impuneau a fi avute în vedere, indicând, în mod concret, contribuția prevăzută la art. 78 alin. (3) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, beneficiile financiare de care au beneficiat ca urmare a ajutorului de stat obținut în baza convențiilor AJOFM, aprobate, încheiate și intrate la plată potrivit Legii nr. 76/2002 și nu au calculat corect sporurile acordate pentru munca de noapte. În ceea ce privește completarea contestației nr. 39107/26.09.2018 cu noi critici, cuprinse în documentul intitulat „Completare”, înregistrat la ... cu nr. 2624/01.10.2018 și la C.N.S.C. cu nr. 40261/02.10.2018, Consiliul are în vedere prevederile art. 21 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, modificată, potrivit cărora „Este inadmisibilă prezentarea unor noi motive de contestare și/sau formularea unor noi capete de cerere pe calea concluziilor scrise sau orale ori a precizărilor la contestație ulterior termenului legal de formulare a acesteia” și, având în vedere că documentul în cauză a fost transmis după expirarea termenului legal de formulare a contestației, raportat la data luării la cunoștință despre conținutul actului entității contractante considerat nelegal, Consiliul respinge, ca inadmisibile, criticile referitoare la modul de calcul al costului aferent concediului de odihnă. Procedând la analiza aspectelor criticate de contestator, Consiliul reține că, în ceea ce privește faptul că entitatea contractantă nu a solicitat justificarea prețurilor neobișnuit de scăzute ofertate de ... și ..., prevederile actuale, aplicabile în materia achizițiilor publice nu mai fac referire la un anumit procent din valoarea estimată în stabilirea prețurilor aparent neobișnuit de scăzute, sub acest aspect prezentând relevanță prevederile art. 142 alin. (1) din H.G. nr. 394/2016 potrivit cărora „În situația în care comisia de evaluare constată că elemente de preț ale unei oferte sunt aparent neobișnuit de scăzute, prin raportare la prețurile pieței, utilizându- se ca referință în acest sens informații cum ar fi buletine statistice sau cotații ale burselor de mărfuri, comisia de evaluare va solicita ofertantului 24

care a depus oferta în cauză explicații cu privire la posibilitatea îndeplinirii contractului în condițiile de calitate impuse prin documentația de atribuire”. Astfel, Consiliul constată că prevederile aplicabile în materia achizițiilor publice impun ca, la stabilirea caracterului neobișnuit de scăzut al prețului ofertat, entitatea contractantă să se raporteze la prețurile pieței și nu la valoarea estimată a contractului ce urmează a fi încheiat, motiv pentru care Consiliul nu reține în soluționare susținerile entității contractante din cuprinsul punctului de vedere nr. 39905/01.10.2018 potrivit cărora „oferta desemnată câștigătoare reprezintă un procent de 92 % din valoarea estimată a contractului și nu poate fi considerată ca având un preț neobișnuit de scăzut. Mai mult decât atât, oferta contestatorului reprezintă un procent de 96 % din valoarea estimată a contractului, de unde rezultă o diferență de 4 % între oferta contestatorului și cea a ofertantului declarat câștigător”. Consiliul are în vedere că propunerile financiare prezentate în cadrul prezentei proceduri de atribuire au fost analizate în cadrul ședinței de evaluare din data de 28.08.2018, din cuprinsul procesului verbal de evaluare nr. 1 înregistrat cu nr. 30772/28.08.2018, încheiat cu această ocazie, rezultând că entitatea contractantă a analizat propunerile financiare prezentate de ... și ... doar cu privire la structura tarifului ofertat, prin raportare la salariul minim brut pe economie de 1900 lei/lună. Astfel, Consiliul constată că, la verificarea propunerilor financiare, comisia de evaluare nu a analizat tarifele orare ofertate prin raportare la prețurile practicate pe piață în vederea stabilirii dacă acestea se încadrează sau nu în categoria celor neobișnuit de scăzute, și dacă se impune sau nu transmiterea unor solicitări de clarificări cu privire la modul de constituire a prețurilor ofertate, conform art. 222 alin. (1) din Legea nr. 99/2016, acest aspect fiind explicat de către entitatea contractantă cu ocazia transmiterii punctului de vedere nr. 39905/01.10.2018, în cuprinsul căreia s-au inserat cele anterior expuse. Mai mult, Consiliul are în vedere că la dosarul achiziției, transmis de entitatea contractantă în conformitate cu prevederile art. 18 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, modificată, se regăsește referatul de necesitate nr. 30032/16.08.2018 și anexa nr. 1 la acesta, în care se precizează că „valoarea estimată a contractului pe o perioadă de 12 luni, fără T.V.A., va fi: 31.528 ore x 14,09 lei = 444.230,00 lei”, rezultând că, la stabilirea valorii estimate, în conformitate cu dispozițiile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 99/2016 potrivit cărora „Entitatea contractantă calculează valoarea estimată a unei achiziții sectoriale având în vedere valoarea totală de plată, fără TVA, estimată de entitatea contractantă, luând în considerare orice eventuale forme de opțiuni și orice eventuale prelungiri ale contractului, menționate în mod explicit în documentele achiziției sectoriale”, entitatea contractantă a luat în calcul un tarif orar de 14,09 lei, reprezentând însumarea tuturor aspectelor de luat în considerare la calculul respectivului tarif. Prin urmare, Consiliul constată că, la analiza modului de constituire a tarifelor ofertate, se impunea ca membrii comisiei de evaluare să verifice dacă la calculul acestora, de 13,03 lei/oră, respectiv 13,46 lei/oră, ofertanții în cauză au luat în considerare toate cheltuielile avute în vedere de entitatea contractantă la calculul valorii estimate și dacă respectivele tarife se 25

încadrează între cele aparent neobișnuit de scăzute, prin raportare la prețurile practicate pe piața de profil. Este avut în vedere faptul că Consiliul nu se poate substitui comisiei de evaluare, aceasta având între atribuții și pe cea prevăzută la art. 133 alin. (1) lit. h) din H.G. nr. 394/2016, de verificare a propunerilor financiare prezentate de ofertanți, inclusiv verificarea conformității cu propunerile tehnice, verificarea aritmetică, verificarea încadrării în fondurile care pot fi disponibilizate pentru îndeplinirea contractului sectorial respectiv, precum și, dacă este cazul, verificarea încadrării acestora în situația prevăzută la art. 222 din Lege”. Într-o atare situație, Consiliul constată caracterul întemeiat al criticilor formulate de contestator sub acest aspect, impunându-se reluarea procedurii de atribuire, cu reanalizarea tarifelor orare ofertate de ... și ... și stabilirea, în mod concret, dacă ofertele prezentate de acești ofertanți se încadrează în situația prevăzută la art. 222 din Legea nr. 99/2016. În ceea ce privește criticile referitoare la faptul că la stabilirea tarifelor ofertate, ... și ... nu au respectat în mod corespunzător prevederile art. 78 alin. (2) și (3) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, Consiliul are în vedere că prevederile legale invocate stabilesc că „(2) Autoritățile și instituțiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel puțin 50 de angajați, au obligația de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puțin 4% din numărul total de angajați”, respectiv „(3) Autoritățile și instituțiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care nu angajează persoane cu handicap în condițiile prevăzute la alin. (2), plătesc lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap”. Într-o atare situație, Consiliul constată că în măsura în care ofertanții în cauză se încadrau, la data depunerii ofertelor, în situația descrisă, respectiv aveau cel puțin 50 de angajați, aceștia aveau obligația, fie de a face dovada că au angajat persoane cu handicap într-un procent de cel puțin 4% din numărul total de angajați, fie de a lua în considerare, la calculul tarifului ofertat, sumele prevăzute la art. 78 alin. (3) din Legea nr. 448/2006, iar comisia de evaluare avea obligația verificării dacă la calculul tarifelor ofertate au fost respectate respectivele prevederi legale. Sub acest aspect, analizând documentul intitulat „Detaliere mod calcul tarif” prezentat de ... în cadrul ofertei depuse, Consiliul reține că la punctul 17 - Contribuție persoane cu handicap nu s-a prevăzut nicio sumă, precizându-se, între altele, faptul că „La elaborarea ofertei, societatea noastră a ținut cont de faptul că la data licitației sunt angajate un număr de persoane cu handicap care acoperă necesarul de 4% din numărul total de angajați impus de lege”. De asemenea, Consiliul reține că, în cuprinsul certificatului constatator nr. 59983/14.08.2018, emis de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Dolj, prezentat în cadrul documentelor de calificare, în cadrul secțiunii „Situație financiară pe anul 2017” se precizează: „număr mediu de salariați: 100”. 26

Consiliul are în vedere că, în etapa de evaluare a ofertelor, entitatea contractantă a transmis către ... adresa nr. 30773/28.08.2018 în cuprinsul căreia, referitor la aspectul în discuție, a solicitat prezentarea certificatelor de încadrare în grad de handicap pentru persoanele la care se face referire în detalierea tarifului precum și extrasele Revisal pentru persoanele în cauză, la care ofertantul în cauză a răspuns prin adresa nr. 1171/29.08.2018, înregistrat la entitatea contractantă cu nr. 30876/29.08.2018, la care a atașat certificatele de încadrare în grad de handicap pentru 7 persoane, precum și extrasele Revisal pentru aceste persoane. Documentele prezentate de ... au fost analizate de comisia de evaluare în cadrul ședinței din data de 05.09.2018, în cuprinsul procesului verbal înregistrat cu nr. 31392/05.09.2018 fiind consemnat că „în urma răspunsului primit, comisia de evaluare declară oferta depusă de ... ca fiind admisibilă”. Analizând modul în care entitatea contractantă a verificat respectarea prevederilor art. 78 alin. (2) și (3) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, prin raportare la prevederile legale aplicabile în materia achizițiilor publice și a susținerilor părților, Consiliul constată că, în mod eronat, membrii comisiei de evaluare au stabilit admisibilitatea ofertei prezentate de ..., având în vedere considerentele prezentate în cele ce urmează: Astfel, Consiliul are în vedere că, înainte de a stabili admisibilitatea respectivei oferte, entitatea contractantă avea obligația de a se asigura dacă ofertantul în cauză a luat în considerare prevederile art. 78 alin. (2) și (3) din Legea nr. 448/2006 în calculul tarifului orar ofertat, sens în care se impunea să stabilească, fără echivoc, care este numărul de angajați ai ... la data depunerii ofertelor, pentru a putea stabili, în mod clar, ce reprezintă „4% din numărul total de angajați”. Raportat la acest aspect, Consiliul constată că, în mod eronat, membrii comisiei de evaluare s-au raportat la precizările din cuprinsul certificatului constatator nr. 59983/14.08.2018, în care se face referire la numărul mediu de salariați în cursul anului 2017 și nu la numărul de angajați pe care îi avea la dispoziție ofertantul în cauză la data emiterii acestui document, respectiv 14.08.2018. Într-o atare situație, Consiliul constată că se impunea transmiterea de către entitatea contractantă a unei solicitări de clarificări ofertantului ..., în vederea stabilirii cu exactitate, la data depunerii ofertei, a numărului de angajați ai acestui operator economic, respectiv a numărului de persoane cu handicap angajate, pentru a se putea considera îndeplinite prevederile art. 78 alin. (2) din Legea nr. 448/2006. În ceea ce privește modul în care a fost analizată, sub același aspect, oferta prezentată de ..., Consiliul reține că, în condițiile în care în cuprinsul detalierii tarifului ofertat, acest operator economic nu a prevăzut nicio sumă cu titlu de contribuție pentru persoanele cu handicap, entitatea contractantă s-a raportat la prevederile din cuprinsul certificatului constatator nr. 434464/10.08.2018, emis de Oficiul Național al Registrului Comerțului, în cuprinsul căruia este prevăzut „Situație financiară pe anul 2017 (...) număr mediu de salariați: 16”, entitatea contractantă neasigurându-se că 27

ofertantul în cauză are mai puțin de 50 de angajați la data depunerii ofertelor, pentru a stabili, în mod clar, dacă îi sunt sau nu aplicabile prevederile art. 78 alin. (2) din Legea nr. 448/2006. Consiliul nu reține în soluționare susținerile entității contractante din cuprinsul punctului de vedere nr. 39905/01.10.2018 referitoare la faptul că din documentele depuse rezultă numărul de angajați și că ofertantul ... își asumă responsabilitatea din punct de vedere legal cu privire la numărul de persoane cu handicap angajate raportat la numărul total de salariați, întrucât, pe de o parte, din documentele prezentate rezultă numărul mediu de angajați în cursul anului 2017 și nu cel de la data depunerii ofertelor, iar, pe de altă parte, în cuprinsul documentației de atribuire nu s-a solicitat prezentarea vreunei declarații a ofertanților prin care aceștia să-și asume responsabilitatea pentru numărul de angajați din perioada derulării contractului ce urmează a fi încheiat. Astfel, Consiliul constată că membrii comisiei de evaluare au analizat în mod superficial modul de îndeplinire de către ... și ... a prevederilor art. 78 alin. (2) și (3) din Legea nr. 448/2006, aspect evidențiat și în cuprinsul contestației ce face obiectul prezentei cauze, motiv pentru care constată caracterul întemeiat al criticilor formulate de contestatorul ... sub acest aspect, impunându-se anularea, în parte, a raportului procedurii nr. 33143/19.09.2018 și a actelor subsecvente acestuia, respectiv a mențiunilor referitoare la ofertele prezentate de ... și ... și reluarea procedurii de atribuire cu reanalizarea propunerilor financiare prezentate de cei doi ofertanți. Referitor la criticile formulate de contestator cu privire la faptul că entitatea contractantă nu a verificat în ce măsură ofertanții au avut în vedere la calculul tarifelor ofertate și avantajele financiare de care au beneficiat ca urmare a ajutorului de stat obținut în baza convențiilor AJOFM, aprobate, încheiate și intrate la plată potrivit Legii nr. 76/2002, în urma analizei anexelor la formularele de ofertă prezentate de ... și ..., în cuprinsul cărora s-a prezentat modul de calcul a tarifelor ofertate, Consiliul constată că niciunul dintre ofertanții clasați pe locurile 1 și 2 nu au indicat în cuprinsul documentelor prezentate că beneficiază de ajutoare de stat în baza convențiilor încheiate potrivit Legii nr. 76/2002, astfel că, în mod corect, membrii comisiei de evaluare nu au efectuat verificări în acest sens. Prin urmare, Consiliul constată caracterul nefondat al criticilor formulate de ... sub acest aspect, motiv pentru care le respinge în consecință. În ceea ce privește criticile referitoare la modul în care ofertantul clasat pe locul 1 a efectuat calculul sporul acordat pentru munca de noapte, în concordanță cu prevederile art. 125 și 126 din codul muncii, Consiliul reține ca fiind relevante prevederile legale invocate, referitoare la munca de noapte, potrivit cărora „Art. 125. - (1) Munca prestată între orele 22,00- 6,00 este considerată muncă de noapte. (2) Salariatul de noapte reprezintă, după caz: a) salariatul care efectuează muncă de noapte cel puțin 3 ore din timpul său zilnic de lucru; b) salariatul care efectuează muncă de noapte în proporție de cel puțin 30% din timpul său lunar de lucru. 28

(3) Durata normală a timpului de lucru, pentru salariatul de noapte, nu va depăși o medie de 8 ore pe zi, calculată pe o perioadă de referință de maximum 3 luni calendaristice, cu respectarea prevederilor legale cu privire la repausul săptămânal. (4) Durata normală a timpului de lucru pentru salariații de noapte a căror activitate se desfășoară în condiții speciale sau deosebite de muncă nu va depăși 8 ore pe parcursul oricărei perioade de 24 de ore decât în cazul în care majorarea acestei durate este prevăzută în contractul colectiv de muncă aplicabil și numai în situația în care o astfel de prevedere nu contravine unor prevederi exprese stabilite în contractul colectiv de muncă încheiat la nivel superior. (5) În situația prevăzută la alin. (4), angajatorul este obligat să acorde perioade de repaus compensatorii echivalente sau compensare în bani a orelor de noapte lucrate peste durata de 8 ore. (6) Angajatorul care, în mod frecvent, utilizează munca de noapte este obligat să informeze despre aceasta inspectoratul teritorial de muncă. Art. 126. - Salariații de noapte beneficiază: a) fie de program de lucru redus cu o oră față de durata normală a zilei de muncă, pentru zilele în care efectuează cel puțin 3 ore de muncă de noapte, fără ca aceasta să ducă la scăderea salariului de bază; b) fie de un spor pentru munca prestată în timpul nopții de 25% din salariul de bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puțin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru”. Astfel, Consiliul reține că în urma verificării propunerilor financiare prezentate de ofertanți, comisia de evaluare a verificat modul de calcul al tarifelor ofertate de aceștia, inclusiv cu privire la calculul orelor de noapte, stabilind necesitatea solicitării de clarificări suplimentare în acest sens ofertantului ... care, prin răspunsul formulat cu adresa nr. 1171/29.08.2018, înregistrată la ... cu nr. 30876/29.08.2018, a precizat că „în cadrul societății noastre s-a stabilit că salariații de noapte beneficiază de program de lucru redus cu o oră față de durata normală a zilei de muncă, pentru zilele în care efectuează cel puțin 3 ore de muncă de noapte, fără ca aceasta să ducă la scăderea salariului de bază. (...) Salariații de noapte beneficiază de program de lucru redus cu o oră, față de durata normală a zilei de muncă, pentru zilele în care efectuează cel puțin 3 ore de muncă de noapte, astfel că, la fiecare 8 h de lucru de noapte lucrate, salariații vor beneficia de 1 oră liberă/agent. (...) Astfel, prin acordarea orelor libere în compensarea orelor libere în compensarea orelor de noapte lucrate, scade norma de lucru și crește numărul de agenți necesar pentru acoperirea posturilor. Implicit cresc costurile cu salariile prin raportarea calculelor la un număr mai mare de agenți, costuri care se regăsesc în oferta noastră și se pot observa în modul de calcul prezentat, costul aferent sporului de noapte de 25% devenind 0 (zero)”, răspuns considerat concludent de către membrii comisiei de evaluare. De asemenea, Consiliul reține ca fiind relevante în soluționare susținerile entității contractante din cuprinsul punctului de vedere nr. 39905/01.10.2018, în cuprinsul căruia, referitor la acest aspect, a precizat: „Contrar susținerii contestatoarei, entitatea contractantă nu a stabilit în 29

documentația de atribuire un număr necesar de agenți”, rezultând că prin angajarea unui număr suplimentar de agenți, în locul sporului pentru munca de noapte, de 25%, prevăzut la art. 126 lit. b) din codul muncii, ofertantul în cauză a acordat salariaților de noapte beneficiul prevăzut la lit. a) al aceluiași articol, respectiv un program de lucru redus cu o oră față de durata normală a zilei de muncă, pentru zilele în care efectuează cel puțin 3 ore de muncă de noapte, astfel fiind justificat modul de calcul al cuantumului orelor de noapte luat în calcul la stabilirea tarifului ofertat. Consiliul nu se poate raporta la modul de calcul pentru sporul de noapte prezentat de contestator în alte proceduri de atribuire, întrucât a fost învestit doar cu soluționarea contestației nr. 39107/26.09.2018, ce vizează prezenta procedură de atribuire, astfel că nu va reține în soluționare exemplul prezentat de ... în cuprinsul documentului intitulat „Completare”, înregistrat la C.N.S.C. cu nr. 40261/02.10.2018. Acestea fiind, având în vedere că unele critici formulate de ... s-au dovedit a fi întemeiate, atât cu privire la oferta prezentată de ..., cât și cu privire la cea depusă de ..., în contextul de fapt și de drept anterior expus, în temeiul prevederilor art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, modificată, Consiliul admite contestația formulată de ..., în contradictoriu cu ... Anulează, în parte, procesele verbale de evaluare nr. 1 și 2, înregistrate cu nr. 30772/28.08.2018 și nr. 31392/05.09.2018, raportul procedurii nr. 33143/19.09.2018 și actele subsecvente acestuia, respectiv mențiunile referitoare la ofertele prezentate de ... și ... Obligă ... ca, în termen de cel mult 10 zile de la primirea prezentei, să procedeze la reluarea procedurii de atribuire prin reanalizarea propunerilor financiare prezentate de ... și ..., cu luarea în considerare a celor precizate în motivare. Pe cale de consecință, având în vedere soluția pronunțată pe fondul cauzei, prin care s-a dispus reevaluarea ofertelor, inclusiv reevaluarea ofertei depuse de ..., Consiliul respinge, ca nefondată, cererea de intervenție formulată de acesta. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite contestația formulată de către ..., cu sediul în ..., în contradictoriu cu entitatea contractantă ..., cu sediul în ..., .... Anulează, în parte, procesele verbale de evaluare nr. 1 și 2, înregistrate cu nr. 30772/28.08.2018 și nr. 31392/05.09.2018, raportul procedurii nr. 33143/19.09.2018 și actele subsecvente acestuia, respectiv mențiunile referitoare la ofertele prezentate de ... și ... Obligă ... ca, în termen de cel mult 10 zile de la primirea prezentei, să procedeze la reluarea procedurii de atribuire prin reanalizarea propunerilor 30

financiare prezentate de ... și ..., cu luarea în considerare a celor precizate în motivare. Respinge cererea de intervenție formulată de către ..., cu sediul în ... și cu adresa de corespondență în ..., ca nefondată. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile lucrătoare de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. PREŞEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, ... ... ... Redactat în 5 (cinci) exemplare originale, conține 32 (treizecișidouă) pagini. 31