Decizie CNSC BO2019_11282

CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR C. N. S. C. Str. Stavropoleos nr.6, Sectorul 3, București, România, CP 030084, CIF 20329980 Tel. +4 021 3104641 Fax. +4 021 3104642 Fax. +4 021 8900745 www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. … Prin contestația nr.98/25.11.2019, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr.48147/25.11.2019, formulată de ....., cu sediul în …, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului sub …., având CUI RO …, reprezentată legal prin director general …, împotriva raportului procedurii de atribuire nr.90610/19.11.2019, emis de către ....., cu sediul în …., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii de atribuire simplificată, organizată în vederea încheierii contractului de servicii având ca obiect „.....”, s-a solicitat anularea înscrisului susmenționat și a actelor subsecvente în ceea ce priveşte declararea ofertei depusă de ..... ca neconformă și declararea ca fiind câștigătoare a ofertei ....., precum și obligarea autorității contractante la continuarea procedurii de atribuire cu reevaluarea ofertelor și ulterior emiterea unui nou raport al procedurii de atribuire conform prevederilor legale și în condiţiile statuate în decizia C.N.S.C. CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR, asupra cauzei de faţă, constată următoarele: Prin contestația înregistrată la C.N.S.C. sub numărul de mai sus, ..... critică raportul procedurii de atribuire nr.90610/19.11.2019, emis de către ....., în cadrul procedurii de atribuire simplificată, organizată în vederea încheierii contractului de servicii având ca obiect „.....”, solicitând anularea înscrisului susmenționat și a actelor subsecvente în ceea ce priveşte declararea ofertei depusă de ..... ca 1/17

neconformă și declararea ca fiind câștigătoare a ofertei ....., precum și obligarea autorității contractante la continuarea procedurii de atribuire cu reevaluarea ofertelor și ulterior emiterea unui nou raport al procedurii de atribuire conform prevederilor legale și în condiţiile statuate în decizia C.N.S.C. În motivarea contestației, ..... precizează că oferta sa a fost respinsă ca neconformă prin raportare la dispoziţiile deciziei CNSC nr.1893/C2/2092 și la prevederile art.137 alin.3 lit.a din H.G. nr.395/2016, întrucât nu satisface în mod corespunzător cerinţele caietului de sarcini, respectiv condiţiilor referitoare la verificarea tehnică a proiectului pentru instalaţiile electrice proiectate și studiul topografic. Contestatorul apreciază că oferta sa nu poate fi considerată neconformă din următoarele considerente: Pe parcursul procesului de evaluare, comisia de evaluare a analizat și verificat ofertele depuse în cadrul procedurii de atribuire prin raportare la cerinţele documentaţiei de atribuire, oferta depusă de ..... îndeplinind cerinţele minime prevăzute în documentaţia de atribuire care nu prevede modul în care ofertanţii trebuie să dispună de verificatorul de proiecte, respectiv relaţia contractuală cu prestatorul serviciilor de verificare tehnică. Contestatorul arată că autoritatea contractantă a apreciat că oferta depusă de .....nu poate fi declarată neconformă pe motiv că aceasta nu poate realiza, în mod legal, activitatea de verificare a proiectului și a documentaţiilor întocmite pentru obţinerea avizelor/acordurilor, cât și asigurarea studiului topografic, întrucât caracterul neconform al ofertei se raportează la documentele sau informaţiile solicitate prin caietul de sarcini și nu la alte cerinţe care nu au fost stipulate expres. Potrivit ofertei tehnice, contestatorul susține că societatea sa a făcut dovada faptului că îndeplinește activitățile de verificare a proiectelor, iar în cadrul propunerii financiare a evidențiat, separat, valoarea serviciilor de verificare a proiectelor și studiul topografic, fapt ce demonstrează că va asigura atât verificarea proiectelor, cât și studiul topografic. De altfel, contestatorul susține oferta sa a fost elaborată în conformitate cu informaţiile și cerinţele prevăzute în documentaţia de atribuire, potrivit art.193-art.197, fiind respectate dispoziţiile art.75 din Legea nr.98/2016. Prin documentaţia de atribuire, nu s-a impus, după cum se arată, modul în care ofertanţii trebuie să dispună de verificatorul de proiecte, respectiv tipul de relaţie contractuală cu prestatorul serviciilor de verificare tehnică, verificatorul tehnic neputând fi încadrat în categoria activităților ce urmează a fi subcontractante de ofertant, deoarece: - verificatorul de proiecte nu participă la întocmirea documentaţiilor tehnice, acesta exercitând numai controlul impus de legislaţie asupra acestora; - ponderea cheltuielilor, asumate prin propunerea financiară, cu verificarea tehnică a proiectelor și cu studiul topografic este prevăzută în cadrul ofertei; 2

- verificatorul de proiecte reprezintă un furnizor de servicii, potrivit art.3 alin.l lit.w din Legea nr. 8/2016, fără a avea calitatea de subcontractant. La verificarea ofertei tehnice depusă de .....s-a constatat, după cum se arată că, acesta va avea acces la resurse de personal specializat/autorizat în verificarea de proiecte, iar activitatea de verificare a proiectelor se autorizează la nivel de persoană/specialist și nu la nivel de persoană juridică, societatea demonstrând că are acces la aceste servicii prin răspunsul nr.95 din 08.11.2019. În opinia contestatorului, autoritatea contractantă nu avea dreptul să solicite demonstrarea relaţiei la momentul depuneri ofertei, deoarece nu a impus condiţii de calificare prin care să demonstreze experienţa personalului, experţilor, specialiștilor. Referitor la motivul nedeclarării verificatorului de proiect drept subcontractant, contestatorul arată că, potrivit documentaţiei de atribuire, nu s-a impus modul în care ofertantul trebuie să dispună de verificatorul de proiecte, respectiv tipul de relaţie contractuală cu prestatorul serviciilor de verificare tehnică a proiectării, astfel că ofertantul poate apela la un furnizor/prestator de servicii, calitatea acestuia fiind definită la art.3, alin.1 lit.w din Legea nr.98/2016. Contestatorul precizează că, în conformitate cu prevederile art.219 din Legea nr.98/2016, ofertantul are posibilitatea de a apela la subcontractanți în orice moment al derulării unei proceduri, indiferent că este etapa de ofertare sau de derulare a contractului, conform prevederilor art.151 lit.b coroborat cu art.157 din H.G. nr.395/2019, care vin să completeze posibilitatea reală de subcontractare, precum și flexibiltatea acestui aspect din punct de vedere legal, nefiind o modificare substanţială, în sensul definit la art.221 din H.G. nr.395/2016. În susţinerea celor afirmate, contestatorul apreciază ca fiind nefondată decizia de respingere a ofertei sale pe considerentul că serviciile de verificare tehnică nu sunt ofertate prin prezentarea relaţiei de subcontractare, în condiţiile în care o astfel de cerinţă nu a fost impusă și nici nu reiese imperativ din dispoziţii legale. Referitor la studiul topografic, contestatorul precizează că deține atestatele ANRE solicitate conform fișei de date, motiv pentru care iniţial comisia de evaluare a apreciat că poate realiza, în mod legal, studiul topografic, parte componentă a obiectului contractului. Pe de altă parte, se arată că autoritatea contractantă nu a solicitat nominalizarea persoanelor responsabile cu efectuarea activității de verificare a proiectelor tehnice, respectiv să se precizeze cum va fi asigurată furnizarea studiului topografic. Prin răspunsul la solicitarea de clarificări nr.95/8.11.2019, contestatorul precizează că a demonstrat faptul că ..... deţine contracte de prestări servicii în termen de valabilitate, pentru verificări MDRAP - proiecte instalații electrice încheiate cu ....., reprezentată prin Mircea Ionita având calificarea de verificator de proiecte, cu certificatul de atestare seria I, nr. 1770 din data de 18.02.1998, valabil până în data de 3/17

18.02.2023 și cu ....., reprezentată prin D-l .....având autorizarea cu seria RO-B-F, Nr. 0006/09.08.2010 privind executarea de lucrări cu specialitatea din domeniile cadastrului, geodeziei și cartografiei. Aşadar, în opinia contestatorului, ..... și ..... nu trebuia să dețină calitatea de asociat sau subcontractant la momentul depunerii ofertei. În drept, se invocă Legea nr.101/2016 și Legea nr.98/2016. Ca mijloace de probă, au fost depuse înscrisuri. Prin punctul de vedere nr.93406/28.11.2019, înregistrat la C.N.S.C. sub nr.49140/02.12.2019, ....., în calitate de autoritate contractantă, a solicitat respingerea contestației formulată de ....., ca nefondată. Referitor la capătul de cerere prin care se solicită repunerea în termenul de detaliere/motivare, autoritatea contractantă precizează că ..... nu a solicitat punerea la dispoziție a propunerii tehnice și financiare a ofertantului câștigător. În cuprinsul punctului de vedere, autoritatea contractantă prezintă un istoric al desfășurării procedurii de atribuire, arătând că în urma aplicării deciziei C.N.S.C. nr. 1893/C2/2092, comisia de evaluare a dispus anularea raportului procedurii nr.74952/30.09.2019 și a actelor subsecvente acestuia, precum și reevaluarea ofertelor, declarând câștigătoare oferta depusă de ..... Pe fondul cauzei, autoritatea contractantă susține că oferta depusă de ..... este nefondată din următaoerele considerente: Potrivit celor reținute în decizia CNSC nr. 1893/C2/2092, revine ofertanţilor obligaţia de a indica explicit modalitatea de realizare a activității de verificare de proiect, asociere sau subcontractare, menţionarea în cadrul ofertelor a unor sume alocate realizării acestui serviciu, așa cum a procedat ..... și .....nefiind suficientă, în opinia autorității contractante, spre a face dovada îndeplinirii legale a contractului. Potrivit cerinţelor documentaţiei de atribuire și legislaţiei din materia achiziţiilor publice, îndeplinirea unei părți a contractului nu poate fi lăsată la aprecierea ofertanţilor decât sub aspectul opţiunii asupra uneia dintre modalitățile legale prin care se poate asigura realizarea contractului (asociere sau subcontractare), cu menţionarea explicită a acesteia în cadrul ofertei și a operatorului economic care va realiza serviciul. Având în vedere faptul că ..... și .....nu au prezentat în cadrul propunerilor tehnice modalitatea legală în care va fi realizată activitatea de verificare de proiect, autoritatea contractantă susține că aceştia nu au făcut dovada capacității tehnice de a îndeplini toate activitățile care formează obiectul contractului. Autoritatea contractantă precizează că a pus în aplicare decizia Consiliului, solicitând contestatorului clarificări prin adresa nr.86810/07.11.2019, și anume să precizeze cine va asigura verificarea proiectului tehnic la toate cerinţele ce se impun și calitatea acestuia în cadrul ofertei, solicitare la care a răspuns în termen. 4

Raportat la cele reținute în decizia CNSC nr. 1893/C2/2092 și la prevederile art.53 și art.3 lit.yy din Legea nr.98/2016, autoritatea contractantă susține că ..... și ....., pentru a putea presta serviciile de verificare a proiectului, respectiv serviciile de întocmire a studiului topografic, trebuia să dețină calitatea de asociat sau subcontractant și trebuia să prezinte în DUAE, acordul de subcontractare/acordul de asociere, după caz, la momentul depunerii ofertei. Având în vedere cele menționate, comisia de evaluare nu a putut lua în considerare, după cum se arată, contractul de prestări servicii nr.2/06.05.201, încheiat cu ....., respectiv contractul de prestări servicii nr.03/06.05.2019, încheiat cu ....., prezentate de către ..... în cadrul răspunsului la solicitarea de clarificări întrucât nu sunt îndeplinite cerinţele din caietul de sarcini în ceea ce priveşte verificarea proiectului și întocmirea studiului topografic. În consecinţă, se arată că oferta prezentată de ..... a declarată neconformă, în baza prevederilor art.137 alin. 3 lit. a din H.G. nr.395/2016. Ca mijloace de probă, s-au depus, în copie, documentele emise ulterior deciziei CNSC nr.1893/C2/2092. Față de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarea situație de fapt: ....., în calitate de autoritate contractantă, a inițiat procedura de atribuire simplificată, organizată în vederea încheierii contractului de servicii având ca obiect „.....”, prin publicarea, în SEAP, a anunțului de participare simplificat nr.SCN1043681/20.05.2019. Valoarea estimată a contractului este de 218.450 lei, fără TVA, iar criteriul de atribuire este „cel mai bun raport calitate-preț”. Au depus oferte 4 operatori economici, printre care se regăsește și cea depusă de contestator, oferte care au fost vizualizate, în SEAP, la data de 20.06.2019, ocazie cu care s-a încheiat procesul-verbal nr.48127. Potrivit raportului procedurii nr.74952/30.09.2019, autoritatea contractantă a desemnat câștigătoare oferta depusă de ....., cu un punctaj de 100 de puncte, în timp ce oferta depusă de .....s-a clasat pe locul 3, cu 83,10 puncte. Împotriva acestui rezultat al procedurii, .....a depus contestație, soluționată prin Decizia nr.1893/C2/2092 din 29.10.2019, în sensul admiterii ei, anulării raportului procedurii nr.74952/30.09.2019 în ceea ce priviește evaluarea ofertelor depuse de ..... și ....., precum și actele subsecvente, autoritatea contractantă fiind obligată să reevalueze ofertele menționate, în considerarea celor arătate în motivare, în termen de 15 zile de la primirea prezentei. Aplicând această decizie, autoritatea contractantă a emis raportul procedurii nr.90610/19.11.2019, prin care a declarat câștigătoare oferta depusă de ....., în timp ce oferta depusă de ..... a fost respinsă, ca neconformă. 5/17

Împotriva acestui rezultat al procedurii, respectiv împotriva deciziei de respingere a ofertei sale, a depus contestație ....., consemnând cauțiunea în cuantumul prevăzut de lege. Examinând susținerile părților, probatoriul aflat la dosarul cauzei și dispozițiile legale aplicabile, Consiliul constată următoarele: ..... critică decizia de respingere a ofertei sale, susținând că este nelegală, deoarece oferta sa a fost întocmită cu respectarea documentației de atribuire. Din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Consiliul reține că oferta depusă de ..... a format deja obiectul analizei Consiliului, urmarea contestației depusă de ..... împotriva rezultatului inițial al procedurii, contestație soluționată de C.N.S.C. prin decizia nr.1893/C2/2092 din 29.10.2019, după cum urmează: „(…) Admite contestația depusă de ....., în contradictoriu cu ....., anulează raportul procedurii nr.74952/30.09.2019 în ceea ce priviește evaluarea ofertelor depuse de ..... și ....., precum și actele subsecvente. Obligă ..... să reevalueze ofertele menționate, în considerarea celor arătate în motivare, în termen de 15 zile de la primirea prezentei. (…)” Pentru a decide astfel, Consiliul a avut în vedere următoarele: „.....critică deciziile autorității contractante de a considera admisibile ofertele depuse de ..... și susținând că sunt nelegale, deoarece ofertanții menționați nu pot realiza, în mod legal, componente din cadrul obiectului contractului, respectiv: -activitatea de verificare de proiect a proiectului de realizare a lucărilor cât și a documentațiilor întocmite pentru obținerea avizelor/acordurilor solicitate prin certificatul de urbanism; -studiul topografic. Ofertele menționate, după cum s-a arătat deja, sunt clasate pe locurile 1 și 2, înaintea ofertei contestatorului, clasată pe locul 3. Analizând susținerile contestatorului în ceea ce privește verificatorii de proiect, Consiliul le reține ca fiind întemeiate. Astfel, în conținutul documentației de atribuire se regăsesc următoarele prevederi cu relevanță în cauză: •pct.II.1.4) din fișa de date, care descrie succint contractul după cum urmează: „Contract de prestări servicii avand ca obiect „ILUMINAT PUBLIC ECO-EFICIENT-ZONA INDUSTRIALA VEST" (str. Salzburg, str. Monaco, str. Barcelona, str. Turda, str. Lyon, str. Europa Unită, str. Milano, str. Munchen, str. Florian Rieger) - faza: SF+PT+DDE+ DTAC + verificare + obţinere avize + asistență tehnică, conform specificaţiilor prevăzute in caietul de sarcini si tema de proiectare. Durata contractului de achiziţie publica este de 12 luni, dupa cum urmeaza: -Pentru faza SF, inclusiv avize la faza SF – 2 luni de la data semnării contractului de către ambele părți; -Pentru faza PT+DDE+DTAC + verificarea documentaţiei de către verificatori atestaţi + obţinere avizelor si acordurilor la faza PT - 2 luni de la data aprobarii indicatorilor tehnico-economici prin Hotărâre de Consiliul Local.” •pct.II.2.4) din fișa de date, care descrie obiectul achiziției prin preluarea identică a informațiilor de mai sus; •pct. III.2.1.a) Situația personală a candidatului sau ofertantului, din fișa de date a achiziției, unde a fost stabilită cerința privind „Neîncadrarea în situațiile prevăzute la art. 164, 165, 167 din Legea 98/2016. (…) Ofertanții, terții susținători și subcontractanții NU trebuie să se regăsească în situațiile prevăzute la art. 164, 165, 6

167 din Legea 98/2016. Ofertanții, terții susținători și subcontractanții vor completa cerința corespunzătore în formularul DUAE din documentația de atribuire. •pct.III.1.3.a) – „Capacitatea tehnică și/sau profesională” din fișa de date, unde, la „Proporția de subcontractare”, autoritatea contractantă solicită, la pct.1 – „Cerință obligatorie : Informații privind subcontractanții”, ca ofertanții să precizeze în ofertă „partea/părțile din contract pe care urmează să le subcontracteze, procentul îndeplinit de aceștia și datele de identificare ale subcontractanților propuși”; •pct.VI.4.2) – „Modul de prezentare al propunerii financiare” din fișa de date, unde apare precizat: „Propunerea financiară va conține: 1. Formularul de ofertă –Formularul 19 2. Anexa nr.1 la Formularul de ofertă (Centralizator financiar) Denumirea obiectului Valorea lei fară tva Valoarea lei tva Asociat Subcontractor Elaborare SF + Avize STUDIU TOPOGRAFIC Studiu geotehnic Elaborare PT-^DDE VERIFICARE PT+DDE Faza DATC Asistentă tehnică Total •pct.3 – „DESCRIEREA SERVICIILOR SOLICITATE” din caietul de sarcini, unde apare precizat: „3.4 SERVICIILE SOLICITATE Etapa I (…) Etapa a II-a -Elaborarea Proiectului Tehnic în conformitate cu în conformitate cu HG nr.907/2016. Verificarea proiectului la cerinţele corespunzătoare domenilor cuprinse in proiect şi conform studiului de fezabilitate parte integrantă documentaţiei de atribuire. (…)”; •pct. – „VERIFICAREA PROIECTELOR” din caietul de sarcini, unde apare precizat: „Veificarea tehnică a proiectelor se efectuează de catre specialist/specialiști cu activitate în construcții atestat/atestați ca veficator/verificatori de proiecte pe domenii/subdomenii de construcții și specialități pentru instalațiile aferente construcțiilor. Verificatorul de proiecte efectueză verificări numai pentru domeniile/subdomeniile de construcții și specialitățile pentru instalații aferente construcțiilor, corespunzător cerințelor fundamentale aplicabile pentru care este atestat.” •pct.4 – „OBIECTUL CONTRACTULUI” din formularul de contract, unde se precizează: „4. OBIECTUL CONTRACTULUI 4.1 Obiectul contractului constă în servicii de proiectare „ILUMINAT PUBLIC ECO-EFICIENT-ZONA INDUSTRIALA VEST" (str. Salzburg, str. Monaco, str. Barcelona, str. Turda, str. Lyon, str. Europa Unită, str. Milano, str. Munchen, str. Florian Rieger) - faza: SF+PT+DDE+ DTAC + verificare + obţinere avize + asistență tehnică. •pct.6 – „PREȚUL CONTRACTULUI” din formularul de contract, unde se precizează: „6. PREŢUL CONTRACTULUI 7/17

6.1 Preţul convenit pentru îndeplinirea corespunzatoarea a contractului, plătibil prestatorului de către achizitor, este de …………..lei fară -Elaborare SF+obtinerea avizelor la faza SF (inclusiv costul acestora) - lei (exclusiv TVA), la care se adaugă TVA in cuantum de…………. lei -Elaborare PT+DDE -.............................lei (exclusiv TVA), la care se adaugă TVA in cuantum de..........................................lei -Verificare PT+DDE - lei (exclusiv TVA), la care se adaugă TVA in cuantum de……lei lei -FAZA DTAC” •pct.8.2 – „Obligațiile prestatorului la faza PT+DTAC sunt următoarele” din formularul de contract, unde se precizează: „a.Va întocmi documentaţia prevăzută in prezentul contract si anexele sale în conformitate cu legislaţia în vigoare la data semnării contractului. b.Are obligaţia de a intocmi proiectul tehnic, DTAC (PAC) si detaliile de execuţie, tinand cont de prevederile din avizele si acordurile de principiu. c.Va asigura verificarea documentaţiei de către specialişti verificatori de proiecte atestaţi pe domeniile / subdomeniile si specialitatile ce se impun, alţii decât specialiştii elaboratori ai proiectelor, in conformitate cu prevederile Legii 10/1995 - privind calitatea in constructii, cu modificările si completările ulterioare si Ordinul MAI nr. 129/2016.” •pct.6 din certificatul de urbanism nr.715/26.03.2019, unde se precizează: „Cererea de emitere a autorizaţiei de construire va fi însoţită de următoarele documente: (...) d.4) Studii de specialitate: Verificarea tehnică a proiectului conform Legii 177/2015 modificatoare a Legii 10/1995”. Cele expuse anterior, raportate la prevederile art.154 și art.155 alin.1 din Legea nr. 98/2016, [ „Autoritatea contractantă are obligaţia de a elabora documentaţia de atribuire care conţine toate informaţiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă şi precisă cu privire la cerinţele achiziţiei, obiectul contractului şi modul de desfăşurare a procedurii de atribuire”, respectiv „(1) Specificaţiile tehnice sunt stabilite prin documentaţia de atribuire şi definesc caracteristicile solicitate privind lucrarea, serviciul sau produsele care fac obiectul achiziţiei”], conduc la concluzia că verificarea proiectelor de către verificatorii atestați reprezintă o activitate ce face parte din obiectul prezentului contract. De asemenea, se observă că această activitate a fost delegată de autoritatea contractantă spre a fi îndeplinită de ofertanți, fapt netăgăduit de niciuna dintre părți. Astfel, având în vedere specificul obiectului prezentului contract de achiziție publică și activitățile care urmează a fi realizate de verificatorii tehnici atestați, îndeplinirea acestora din urmă trebuie realizată de un ofertant asociat sau de un subcontractant al ofertantului. Relevante în aprecierea acestei finalități sunt următoarele dispoziții legale: - art. 13 alin.1 și 4 din Legea nr.10/1995, potrivit cărora „(1) Verificarea proiectelor privind respectarea reglementărilor tehnice referitoare la cerinţele fundamentale aplicabile se efectuează de către specialişti verificatori de proiecte atestaţi pe domenii/subdomenii şi specialităţi, alţii decât specialiştii elaboratori ai proiectelor. Verificatorul de proiect atestat nu poate verifica şi ştampila proiectele întocmite de el, proiectele la a căror elaborare a participat sau proiectele pentru care, în calitate de expert tehnic atestat, a elaborat raportul de expertiză tehnică. (...) (4) Expertizarea tehnică a proiectelor, a execuției lucrărilor şi a construcțiilor se efectuează de către experți tehnici atestați pe domenii/subdomenii şi specialități”; - art.26 alin.1 și 3 din același act normativ: „(1) Specialiştii verificatori de proiecte atestaţi răspund în mod solidar cu proiectantul în ceea ce priveşte asigurarea nivelului de calitate corespunzător cerinţelor proiectului.” și „(3) Experţii tehnici atestaţi, angajaţi pentru expertizarea unor proiecte, lucrări de construcţii sau construcţii aflate în exploatare, răspund pentru soluţiile date”; 8

- art.1 și art.4 din Regulamentul de verificare şi expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor din 20.11.1995, aprobat prin HG nr.925/1995, conform căruia „Verificarea şi expertizarea tehnică de calitate a proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor privind respectarea cerinţelor prevăzute de lege reprezintă o componentă a sistemului calităţii în construcţii, şi se efectuează de către specialişti cu activitate în construcţii, atestaţi tehnico-profesional de către comisii organizate de Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului” și „Activitatea verificatorilor de proiecte şi/sau a experţilor tehnici poate fi efectuată numai de către specialişti atestaţi, care îşi pot desfăşura activitatea în una dintre următoarele forme:

- angajat al unei persoane juridice care are prevăzute în statut activităţi de verificare sau de expertizare tehnică de calitate a proiectelor şi a construcţiilor, cu respectarea prevederilor legale;

- autorizat, ca persoană fizică, să desfăşoare activităţi în mod independent, conform prevederilor Decretului-lege nr.54/1990 şi ale Hotărârii Guvernului nr. 201/1990 pentru aprobarea normelor de aplicare ale acestuia;

- angajat al investitorului, cu contract de muncă sau cu convenţie civilă, potrivit legii.”; - art.13 din același regulament: „Verificatorul tehnic atestat nu poate ștampila (verifica) proiectele întocmite de el sau la a căror elaborare a participat”; - art.15 din H.G. nr.925/1995, potrivit căruia „Expertizarea tehnică de calitate este o activitate complexă care cuprinde, după caz, cercetări, experimentări sau încercări, studii, relevee, analize şi evaluări necesare pentru cunoaşterea stării tehnice a unei construcţii existente sau a modului în care un proiect respectă cerinţele prevăzute de lege, în vederea fundamentării măsurilor de intervenţie”. - art.3 alin.1 lit.yy) din Legea nr. 98/2016, care definește subcontractantul ca fiind „orice operator economic care nu este parte a unui contract de achiziţie publică şi care execută şi/sau furnizează anumite părţi ori elemente ale lucrărilor sau ale construcţiei ori îndeplinesc activităţi care fac parte din obiectul contractului de achiziţie publică, răspunzând în faţa contractantului de organizarea şi derularea tuturor etapelor necesare în acest scop”; - Noul Cod civil: ▪ art. 3: „(1) Dispoziţiile prezentului cod se aplică şi raporturilor dintre profesionişti, precum şi raporturilor dintre aceştia şi orice alte subiecte de drept civil. (2) Sunt consideraţi profesionişti toţi cei care exploatează o întreprindere. (3) Constituie exploatarea unei întreprinderi exercitarea sistematică, de către una sau mai multe persoane, a unei activităţi organizate ce constă în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau în prestarea de servicii, indiferent dacă are sau nu un scop lucrativ”; ▪ art. 1.851 alin.1: „Prin contractul de antrepriză, antreprenorul se obligă ca, pe riscul său, să execute o anumită lucrare, materială ori intelectuală, sau să presteze un anumit serviciu pentru beneficiar, în schimbul unui preţ”; ▪ art. 1852 alin.1: „Prin contractul de subantrepriză antreprenorul poate încredinţa unuia sau mai multor subantreprenori executarea unor părţi ori elemente ale lucrării sau serviciilor, afară de cazul în care contractul de antrepriză a fost încheiat în considerarea persoanei sale”. - Legea nr.71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr.287/2009 privind Codul civil: ▪ art.6: „(1) În cuprinsul actelor normative aplicabile la data intrării în vigoare a Codului civil, referirile la comercianţi se consideră a fi făcute la persoanele fizice sau, după caz, la persoanele juridice supuse înregistrării în registrul comerţului, potrivit prevederilor art. 1 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege”; ▪ art.8: „(1) Noţiunea «profesionist» prevăzută la art. 3 din Codul civil include categoriile de comerciant, întreprinzător, operator economic, precum şi orice alte 9/17

persoane autorizate să desfăşoare activităţi economice sau profesionale, astfel cum aceste noţiuni sunt prevăzute de lege, la data intrării în vigoare a Codului civil”. Coroborând cele concluzionate în legătură cu activitatea de verificare a proiectelor, cu prevederile legale enunțate, Consiliul apreciază că, pentru prestarea serviciilor de verificare de proiect, parte a prezentului contract, independența verificatorului de proiect trebuie apreciată din prisma prevederilor legale citate, acesta neputând avea nicio contribuție în elaborarea proiectului, activitatea de verificare putând fi realizată de către un membru al asocierii altul decât cel care a elaborat proiectul sau de un subcontractant. De altfel, în acest sens este relevantă practica instanțelor, respectiv:  Decizia Civilă nr.3605/22.06.2018, pronunțată de către Curtea de Apel Alba lulia în dosarul nr.287/57/2018, în care instanța a reținut că: „Criticile petentei vizează faptul că ofertanţii clasaţi pe primele două locuri nu ar putea realiza în condiţii de legalitate activitatea de verificare a proiectelor (componentă a obiectului contractului), deoarece nu au declarat subcontractanţi care să o efectueze, critici pe care instanţa le apreciază ca fiind întemeiate. Prin urmare verificarea tehnică a proiectului nu poate fi realizată de către acelaşi operator economic care întocmeşte proiectul, ofertanţii trebuind să declare entitatea care va presta aceste servicii, în calitate de subcontractant. Prin urmare se constată că sc ... srl nu a justificat că are capacitatea profesională de a realiza această activitate de verificare a proiectelor de către verificatori tehnici atestaţi, ca parte a obiectului contractului de achiziţie publică. În lipsa unei contractări legale a acestei activităţi ofertantul desemnat câştigător care şi-a asumat activitatea de proiectare nu poate realiza în mod legal activitatea de verificare tehnică a proiectului. Însă aceste activităţi trebuiau să se regăsească expres în obiectul acordului de subcontractare, respectiv în formularul 18. Aceasta deoarece autoritatea contractantă are obligaţia de a evalua propunerea tehnică în baza competentelor profesionale a ofertantului şi a subcontractorilor, prin raportare la obiectul acordului de asociere sau a acordului de subcontractare”.  Decizia nr.3858/2018, pronunțată de către Curtea de Apel Alba lulia în dosarul nr.446/57/2018, prin care instanța a menținut decizia Consiliului nr.2140/C2/2320/2018, în care s-a precizat: „Activitatea de verificare de proiect trebuia să se regăsească expres în obiectul acordurilor de subcontractare, întrucât autoritatea contrcatantă are obligația de a evalua propunerile tehnice pe baza competențelor profesionale ale ofertanților și subcontractanților, prin raportare la obiectul acordurilor de asociere sau celor de subcontrcatare. Ideea de subcontractare a serviciilor de verificare tehnică a proiectului este susținută și de considerentele deciziei civile nr.3371 din 28.septembrie 2017 pronunțată în dosarul nr…../2016 de către Curtea de Apel …. Și ale deciziei civile nr…….. din 22 iunie ……..pronunțată în dosarul …/…….. de către Curtea de Apel Alba Iulia. Atunci când pentru o parte din activitățile care fac parte din obiectul contractului de achiziție, participantul știe de la bun început că nu le poate realiza decât prin intermediul unui subcontractant, acesta este obligat să arate partea ce urmează să fie executată de subcontractant. În acest context, Consiliul reține definiția noțiunii de subcontractant, regăsită la art.3 alin.1 lit.yy) din Legea nr.98/2016 (…) Art.150 alin.2 din H.G. nr.395/2016 stabilește că în vederea determinării valorii creanței, ofertantul are obligația de a cuprinde în oferta sa denumirea subcontractanțilorși datele de contract ale acstora, partea/părțile din contract care urmează a fi îndeplinite de către aceștia, valoarea la care se ridică partea/părțile respective, precum și acordul subcontractanților cu privire la aceste aspecte. În lipsa unor subcontractări legale a acestei activități, ofertanții care și-au asumat activitatea de proiectare nu pot realiza în mod legal verificarea tehnică a proiectului.” • Decizia civilă nr.3371/2017, pronunţată în dosarul nr. 1312/84/2016 de către Curtea de Apel Cluj unde se reţin următoarele: „(...) Referitor la art. 13 alin. (1) din 10

Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, verificarea proiectelor privind respectarea reglementarilor tehnice referitoare la cerinţele fundamentale aplicabile se efectuează de către specialişti verificatori de proiecte atestaţi pe domenii/subdomenii si specialităţi, alţii decât specialiştii elaboratori ai proiectelor. Verificatorul de proiect atestat nu poate verifica şi stampila proiectele întocmite de el, proiectele la a căror elaborare a participat sau proiectele pentru care, în calitate de expert tehnic atestat, a elaborat raportul de expertiză tehnică. Alin. (2) al aceluiaşi articol stipulează că se interzice utilizarea proiectelor tehnice şi a detaliilor de execuţie neverificate în condiţiile alin. (1) coroborat cu prevederile art. 5 alin. (2). Conform art. 1 din HG nr.925/1995 pentru aprobarea Regulamentului de verificare şi expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor, verificarea si expertizarea tehnică de calitate a proiectelor, a execuţiei lucrărilor si a construcţiilor privind respectarea cerinţelor prevăzute de lege reprezintă o componenta a sistemului calităţii în construcţii, şi se efectuează de către specialişti cu activitate în construcţii, atestaţi tehnico-profesional de către comisii organizate de Ministerul Lucrărilor Publice si Amenajării Teritoriului. Curtea apreciază, în raport de prevederile mai sus menţionate, că sunt întemeiate susţinerile contestatoarei (...) în sensul că această cerinţă nu este întrunită în speţă de oferta intervenientei (...).  Decizia nr.5640/26.06.2014 pronunţată de către Curtea de Apel Cluj: „prin urmare există o situaţie de conflict de interese, întrucât angajaţii unei persoane juridice nu au independență faţă de alţi angajaţi ai aceleiaşi persoane juridice, aşa încât verificatorul să poată presta obiectiv serviciul, iar petenta nu poate susţine că aceşti angajaţi în calitate de verificatori îşi vor desfăşura activitatea în condiţii de obiectivitate, verificând proiectele realizate de societatea cu care au raporturi de muncă SAU COLABORARE”;  Decizia Civilă nr. 3137/2017 din 25.09.2017, pronunţată de Curtea de Apel Cluj în dosarul 628/33/2017, prin care s-a menţinut o decizie a Consiliului în cadrul căreia s-a constatat faptul că „între factorii implicaţi în verificarea calităţii proiectelor, există o incompatibilitate dacă sunt angajaţii/colaboratorii aceleaşi entităţi”. • Decizia nr.113/R/15.02.2019, pronunțată de Curtea de Apel Mureș în dosarul nr.21/43/2019, prin care s-a arătat: „Date fiind dispozițiile legale incidente în cauză (Legea 10/1995 și HG 925/1995) și având în vedere conținutul documentației de atribuire, Curtea reține în acord cu Consiliul că singura modalitate în care poate fi realizată activitatea de verificare a proiectului tehnic este prin subcontractarea acesteia. Așadar, este exclusă posibilitatea ca verificarea proiectului să fie efectuată de un specialist angajat al societății de proiectare, raportat la prevederile legale anterior citate. Faptul că autoritatea contractantă nu a indicat expres în documentația de atribuire că pentru prestarea acestor servicii este necesară subcontractarea nu este de natură să susțină temeinicia plângerii formulate. În condițiile în care verificarea proiectelor tehnice se efectuează de către un specialist extern, în una din formele de organizare prevăzute pentru această activitate, în mod firesc singura modalitate de a asigura prestarea acestui serviciu este prin subcontractarea acestuia. (…) Având în vedere considerentele anterioare, Curtea constată că în mod corect Consiliul a reținut că, în lipsa unei subcontractări legale a activității de verificare a proiectului tehnic, ofertanții care și-au asumat activitatea de proiectare nu pot realiza în mod legal și verificarea.” Documentația de atribuire nu a fost contestată de către potențialii ofertați în termenul legal avut la dispoziție, astfel că aceasta și-a dobândit forța obligatorie atât pentru ofertanți, care aveau obligația de a prezenta oferta în conformitate cu cerințele stabilite în documentația de atribuire, cât și pentru autoritatea contractantă, care avea obligația de a verifica conformitatea ofertelor prin raportare la cerințele stabilite în aceasta. 11/17

Alegațiile autorității contractante conform cărora nu a impus operatorilor economici să precizeze modul în care ofertanții trebuie să dispună de verificatorii de proiect nu vor fi reținute în soluționare, fiind contrazise chiar de cerințele documentației de atribuire, prin care s-a stabilit obiectul contractului dar și obligația ofertanților de a indica „partea/părțile din contract pe care urmează să le subcontracteze, procentul îndeplinit de aceștia și datele de identificare ale subcontractanților propuși”. Astfel, pentru a depune o ofertă admisibilă, ofertanții, în cazul în care nu puteau în mod legal să realizeze părți din obiectul contractului, aveau obligația să facă dovada îndeplinirii cerințelor privind capacitatea tehnică și profesională prin precizarea părții din contract pe care o subcontractează, dar și a subcontractantului. De sublinitat în acest context este obligația corelativă a autorității contractante de a verifica capacitatea ofertanților de a îndeplini contractul sub toate aspectele sale, inclusiv în ceea ce privește realizarea activității de verificare de proiect. Nu poate fi primită ca pertinentă în speță nici trimiterea autorității contractante la prevederile art.219 din Legea nr.98/2016, în raport cu prevederile documentației de atribuire prin care s-a solicitat explicit ca ofertanții să indice „partea/părțile din contract pe care urmează să le subcontracteze, procentul îndeplinit de aceștia și datele de identificare ale subcontractanților propuși”. Pe de altă parte, în conformitate cu art.219 din Legea nr.98/2016, legiuitorul a oferit posibilitatea operatorilor economici să implice în realizarea obiectului contractului noi subcontractori, ulterior încheierii contractului, dar această implicare nu este aplicabilă în speța de față, deoarece ofertanții nu sunt în măsură să încheie contractul, întrucât nu au depus oferte admisibile. Această implicare de noi subcontractori operează în situații, care intervin în anumite circumstanțe, care reies din implementarea contractului. Ori, prezenta speță nu reprezintă această situație, deoarece ofertanții aveau cunoștință că din obiectul contractului face parte și activitatea de verificare de proiect, sens în care trebuiau să dovedească capacitatea tehnică și profesională, precum și conformitatea ofertei la momentul depunerii acesteia. Prin urmare, revenea ofertanților obligația de a indica explicit modalitatea de realizare a activității de verificare proiect, asocire sau subcontractare, menționarea în cadrul ofertelor a unor sume alocate realizării acestui serviciu, așa cum au procedat ..... și ..... nefiind suficientă spre a face dovada îndeplinirii legale a contractului. În lumina cerințelor documentației de atribuire și a legislației din materia achizițiilor publice, îndeplinirea unei părți a contractului nu poate fi lăsată la aprecierea ofertanților decât sub aspectul opțiunii asupra uneia dintre modalitățile legale prin care se poate asigura realizarea contractului (asociere sau subcontractare), cu menționarea explicită a acesteia în cadrul ofertei și a operatorului economic care va realiza serviciul. De menționat este și faptul că, pe lângă cerințele deja enunțate privind subcontractarea din documentația de atribuire, în cadrul pct.III.1.3.a) – „Capacitatea tehnică și/sau profesională” din fișa de date, paragraful final, autoritatea contractantă a precizat că „Se va completa DUAE de către subcontractant/subcontractanți și/sau terți susținători și/sau asociat/asociați (…)”, de unde rezultă că aceasta a urmărit să se asigure asupra capacității ofertanților de a îndeplini contractul nu numai în foma subcontractării, ci și a asocierii. Astfel, contrar susținerilor autorității contractante, documentația de atribuire conține prevederi explicite privind modalitatea de participare la procedură a operatorilor economici, cu încadrarea în prevederile legale aplicabile și care asigură asupra realizării contractului sub toate aspectele sale. Cum ..... și ....., așa cum arată și autoritatea contractantă, nu au prezentat în cadrul propunerilor tehnice modalitatea legală în care va fi realizată activitatea de verificare de proiect, rezultă că aceștia nu au făcut dovada capacității tehnice de a îndeplini toate activitățile care formează obiectul contractului. Faptul asumării realizării activității în discuție prin propunerea tehnică nu poate suplini obligația de a 12

expune modalitatea de îndeplinire, indiferent de absența unei solicitări exprese a autorității contractante de prezentare a unor contracte de subcontractare încheiate între ofertant și entități care au o astfel de competență. În atare situație, deciziile autorității contractante de a considera admisibile ofertele depuse de ..... și ..... prin prisma cerinței privind realizarea activității de verificare de proiect sunt nelegale, după cum corect susține contestatorul. Analizând critica conform căreia ..... și ..... nu pot realiza în mod legal studiul topografic, Consiliul reține: Așa cum rezultă din prevederile documentației de atribuire mai sus enunțate, dar și din conținutul Certificatului de urbanism nr.715/26.03.2019, ofertanții au obligația realizării studiului/documentației topografice în vederea obținerii Avizului de la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Sibiu, realizarea studiului în discuție fiind, așadar, parte a obiectului contractului. Verificând propunerile tehnice depuse de cei doi ofertanți în discuție, se observă că aceștia și-au asumat realizarea studiului/documentației topografice în vederea obținerii Avizului de la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Sibiu. Relevante în soluționare sunt prevederile Ordinului ANCPI nr.107/2010 de aprobare a Regumanentului privind autorizarea și recunoașterea autorizării persoanelor fizice și juridice în vederea realizării și verificării lucrărilor de specialitate în domeniul cadastrului, geodeziei și cartografiei pe teritoriul României, respectiv: „Art. 1. - (1) Prezentul regulament stabileşte cadrul legal pentru autorizarea sau recunoaşterea autorizării persoanelor fizice şi juridice care pot să realizeze şi să verifice lucrări de specialitate. (2) În sensul prezentului regulament, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: a) persoană fizică - persoană fizică rezidentă sau nerezidentă; b) persoană juridică - entitate reprezentată de una sau mai multe persoane fizice, constituită cu respectarea cerinţelor legale de fond şi de formă, de sine stătătoare, ce are un patrimoniu distinct, în scopul desfăşurării unei activităţi specifice, cu toate drepturile şi obligaţiile ce decurg din aceasta; c) lucrări de specialitate - lucrări în domeniul cadastrului, al geodeziei şi al cartografiei. (…) (3) Calitatea de persoană autorizată fizică sau juridică se obţine prin emiterea de către Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, identificată în continuare prin abrevierea ANCPI, sau de către oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară, identificate în continuare prin abrevierea OCPI, a certificatului de autorizare sau a certificatului de recunoaştere a autorizării, act ce dovedeşte competenţa tehnică şi însuşirea reglementărilor legale în vigoare de către persoane fizice şi juridice care pot să realizeze şi să verifice lucrări de specialitate. (4) Lucrările de specialitate realizate de către persoanele autorizate potrivit prevederilor prezentului regulament nu pot fi utilizate decât dacă sunt recepţionate de CNC sau OCPI, după caz, potrivit reglementărilor în vigoare. (5) Activitatea de autorizare şi recunoaştere a autorizării persoanelor fizice şi juridice în vederea realizării şi verificării lucrărilor de specialitate în domeniul cadastrului, geodeziei şi cartografiei pe teritoriul României este reglementată de ANCPI. Art. 2. - (1) Realizarea lucrărilor de specialitate cuprinde executarea operaţiunilor de teren şi de birou, întocmirea documentelor tehnice, asumarea corectitudinii datelor şi a documentelor grafice şi textuale prin semnătura persoanei autorizate, precum şi prezentarea acestora la CNC sau OCPI, după caz, pentru avizare şi/sau recepţie. (…) Art. 23. - (1) Persoanele fizice autorizate au următoarele drepturi: a) să desfăşoare activităţi în domeniul cadastrului, al geodeziei, al topografiei şi al cartografiei; b) să acorde asistenţă tehnică în cadrul categoriilor de lucrări în care au primit autorizarea; 13/17

c) să perceapă onorarii pentru activităţile de specialitate desfăşurate; d) să îşi susţină la recepţie lucrările de specialitate executate; e) să depună şi să ridice în numele beneficiarului documentaţiile înregistrate la OCPI/CNC, în vederea avizării/recepţiei; (…) Art. 24. - (1) Persoanele fizice autorizate au următoarele obligaţii: a) să respecte standardele, metodologiile, normele, regulamentele şi instrucţiunile elaborate de ANCPI, precum şi celelalte dispoziţii legale în vigoare; b) să încheie convenţie cu beneficiarul pentru executarea lucrărilor de specialitate, conform prevederilor legale în vigoare; (…) (3) Persoanele fizice autorizate nu pot executa lucrări de specialitate pe seama şi în numele persoanei juridice neautorizate, cu excepţia persoanelor fizice autorizate în categoria E, care pot executa lucrări de specialitate pentru unitatea administrativ-teritorială angajatoare - primăria/consiliul local -, unde sunt angajate. (…) (4) Persoanele fizice autorizate angajate în cadrul persoanelor juridice autorizate completează în registrul de evidenţă a lucrărilor realizate/refuzate şi în registrul de evidenţă a lucrărilor verificate atât lucrările de specialitate executate în nume propriu, cât şi lucrările executate în numele persoanei juridice. (5) Activitatea de specialitate a persoanelor fizice autorizate este supusă controlului OCPI cel puţin o dată la 3 ani sau ori de câte ori se impune. (6) Persoanele fizice autorizate pot realiza lucrările de specialitate prevăzute de prezentul regulament în calitate de angajat la o instituţie publică, la o persoană juridică autorizată şi/sau independent, în formele prevăzute de lege. (…) Art. 25. - Pot solicita autorizarea sau recunoaşterea autorizării conform prezentului regulament persoanele juridice care au în statutul şi în contractul de societate ca obiect de activitate principal «Activităţi de inginerie şi consultanţă tehnică» legate de aceste domenii, conform Clasificării activităţilor din economia naţională. (…) Art. 27. - (1) Autorizarea persoanelor juridice şi recunoaşterea autorizării persoanelor fizice şi juridice se face de către comisia de autorizare constituită la nivelul ANCPI. Comisia de autorizare analizează dosarele care au fost depuse cu cel puţin 5 zile lucrătoare înainte de data examenului, iar lista candidaţilor cu dosare complete se afişează pe site cu 3 zile lucrătoare înaintea datei examenului. Dosarele depuse ulterior, precum şi cele care necesită completări vor fi analizate în următoarea şedinţă a comisiei de autorizare (…) Față de aceste dispoziții legale, rezultă că lucrările de specialitate pot fi efectuate după cum urmează: -de către persoane fizice autorizate, în mod independent; -de către persoane fizice autorizate angajate la persoane juridice autorizate; -de către persoane juridice autorizate. Așadar, față de prevederile legale enunțate, ofertanții în discuție pot să-și asume realizarea lucărilor de specialitate (studiu topografic), așa cum au declarat prin propunerile tehnice, doar dacă sunt persoane juridice autorizate ANCPI. După cum rezultă din punctul de vedere referitor la contestație, autoritatea contractantă a considerat că ofertanții în discuție pot realiza în mod legal studiul topografic, parte componentă a obiectului contractului, întrucât dețin atestatele ANRE solicitate. Față de împrejurarea că atestatul la care se referă autoritatea contractantă este diferit de cel necesar pentru realizarea studiului topografic, Consiliul reține că nu s-a făcut o evaluare a ofertelor și prin prisma verificării capacității ofertanților de a realiza și această parte a contractului. 14

Pe de altă parte, din verificarea documentelor suport DUAE depuse de ....., printre care se regăsește și certificatul constatator nr.49711/11.09.2019, se observă că acesta are ca activitate principală autorizată „7112-Activități de inginerie și consultanță tehnică legate de acestea”, informație care coroborată cu declarația ofertantului conform căreia va respecta cerințele caietului de sarcini, conduce spre premisa că acest ofertant este o persoană juridică autorizată în sensul Ordinului ANCPI nr.107/2010. Stabilirea cu certitudine a situației ofertantului se impunea a fi clarificată în raport cu prevederile art.135 din H.G. nr.395/2016. Având în vedere, însă, caracterul întemeiat al primei critici a contestatorului, o clarificare în sensul de mai sus apare de prisos în condițiile în care situația juridică a ofertelor clasate pe locurile 1 și 2 este certă, anume că nu se încadrează în categoria ofertelor admisibile.” Așadar, decizia de declarare drept admisibilă a ofertei depusă de ..... a format obiectul analizei Consiliului, prin prisma criticilor formulate de .....în cadrul contestației sale, organismul administrativ- jurisdicțional stabilind că respectivele critici sunt fondate. Față de situația faptică expusă, rezultă că decizia de respingere a ofertei contestatorului reprezintă consecința logică a punerii în aplicare, de către autoritatea contractantă, a deciziei C.N.S.C., rămasă definitivă prin neatacarea ei de către niciuna dintre părți. Potrivit art.431 alin.1 C.proc.civ. „Nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeaşi calitate, în temeiul aceleiaşi cauze şi pentru acelaşi obiect”. Consiliul constată că, în speţa de faţă, contestatorul ..... urmăreşte să readucă în discuție problema admisibilități ofertei sale, asupra căreia Consiliul s-a pronunţat anterior, urmarea soluționării contestației depusă de ....., statuând, expres, că „situația juridică a ofertelor clasate pe locurile 1 (n.n. a .....) și 2 este certă, anume că nu se încadrează în categoria ofertelor admisibile.” Deși în cauză nu există tripla identitate de elemente la care face referire art.431 C.proc.civ., trebuie avut în vedere că autoritatea de lucru judecat cunoaşte două manifestări procesuale, respectiv, aceea de excepţie procesuală (conform art.431 C.proc.civ.) şi aceea de prezumţie, mijloc de probă de natură să demonstreze ceva în legătură cu raporturile juridice dintre părţi. Dacă în manifestarea sa de excepţie procesuală (care corespunde unui efect negativ, extinctiv, de natură să oprească o a doua judecată) autoritatea de lucru judecat presupune tripla identitate de elemente prevăzută de art.431 C.proc.civ. (obiect, părţi, cauză) nu tot astfel se întâmplă atunci când acest efect important al hotărârii se manifestă pozitiv, respectiv, demonstrând modalitatea în care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase în raporturile dintre părţi, fără posibilitatea de a se statua diferit. Altfel spus, efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat se impune într-un al doilea proces care are legătură cu chestiunea litigioasă dezlegată anterior, fără posibilitatea de a mai fi contrazis. 15/17

Această reglementare a autorităţii de lucru judecat în forma prezumţiei vine să asigure, din nevoia de ordine şi stabilitate juridică, evitarea contrazicerilor între considerentele hotărârilor pronunţate. Este ceea ce tinde ..... să obţină prin introducerea prezentei contestaţii, respectiv să lipsească de efectele autorităţii de lucru judecat o hotărâre anterioară, prin care criticile sale au fost respinse. Cum în relaţia dintre părţi această prezumţie are caracter absolut, înseamnă că nu se poate depune o nouă contestaţie în cadrul căreia să se pretindă stabilirea contrariului. Aşadar, o nouă analiză a aspectelor dezlegate în mod definitiv, aşa cum doreşte contestatorul să provoace, nu mai este posibilă. Calea pe care trebuia să o urmeze ..... pentru a paraliza efectele deciziei anterioare a C.N.S.C. era aceea a promovării căii de atac a plângerii împotriva acestei decizii, demers în lipsa căruia, în calitatea sa de parte, autoritatea contractantă avea obligația, în temeiul art.28 din Legea nr.98/2016, conform căruia „Decizia Consiliului este obligatorie pentru părțile cauzei.”, să o respecte întocmai. Chiar dacă nu a fost parte în dosarul anterior, dispozițiile art.29 din Legea nr.101/2016 recunosc dreptul oricărei persoane ce se consideră vătămată de o decizie a C.N.S.C. să o atace, astfel că ..... avea la îndemână pârgia legală de a solicita infirmarea deciziei anterioare a C.N.S.C. Mai mult, conform art.17 alin.3 din Legea nr.101/2016 contestatorul avea posibilitatea de a deveni parte în dosarul având ca obiect soluționarea contestației anterioare, prin formularea unei cereri de intervenție. Prin urmare, ..... este unicul culpabil de situația actuală a ofertei sale, atitudinea sa pasivă în cadrul litigiului anterior neputând justifica reluarea unei analize al cărei moment a fost deja depășit. Astfel fiind, în condițiile în care Consiliul nu mai poate statua diferit de ceea ce a decis anterior, așa cum dorește contestatorul să obțină, criticile acestuia vor fi respinse. În soluționare, Consiliul a avut în vedere și practica judiciară, relevante fiind decizia civilă nr.1392/08.03.2018, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, decizia civilă nr.235/18.01.2018 și decizia civilă nr.5497/20.12.2017, pronunțate de Curtea de Apel București. Pentru considerentele enunțate, în temeiul art.26 alin.6 din Legea nr.101/2016, Consiliul va respinge contestația, ca nefondată. Decizia este obligatorie, potrivit dispozițiilor art.28 alin.1 din același act normativ. Pentru aceste motive, 16

în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Respinge, ca nefondată, contestația depusă de ....., în contradictoriu cu ...... Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile lucrătoare de la comunicare pentru părţile cauzei, respectiv de la data luării la cunoştinţă de către alte persoane vătămate. 17/17