Decizie CNSC BO2020_11985

CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR C. N. S. C. Str. Stavropoleos nr.6, Sectorul 3, București, România, CP 030084, CIF 20329980 Tel. +4 021 3104641 Fax. +4 021 3104642 Fax. +4 021 8900745 www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. ... Data: ... Prin contestația înregistrată la Consiliu sub nr. ..., formulată de ........., cu sediul în ........., ........., județul ........., având Cod Unic de Înregistrare ... și număr de înregistrare la Oficiul Registrului Comerțului ........., privind procedura internă pentru atribuirea contractului având ca obiect „.........”, organizată de ........., cu sediul în ........., ........., ........., contestatorul a solicitat: obligarea autorității contractante la reevaluarea ofertei sale și revenirea la decizia de anulare a procedurii. CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost sesizat să soluționeze contestația de față, prin care ......... reclamă decizia ... de declarare a ofertei sale ca neconformă și de anulare a procedurii, comunicate prin adresa nr. 80/33939/20.03.2020. Prin adresele nr. ..., Consiliul a pus în discuția părților excepția privind lipsa competenței materiale a C.N.S.C. Prin adresa nr. 93/33939/06.04.2020 înregistrată la Consiliu cu nr. 13333/06.04.2020, ......... comunică următoarele: Potrivit prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu 1/6

completările ulterioare: „Prezenta lege reglementează remediile, căile de atac și procedura de soluționare a acestora, pe cale administrativ- jurisdicțională sau judiciară, în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune, precum și organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor". În aceeași măsură, prin art. 2 alin. (1) din același act normativ se specifică: „Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act al unei autorități contractante sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri poate solicita anularea actului, obligarea autorității contractante la emiterea unui act sau la adoptarea de măsuri de remediere, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, pe cale administrativ-jurisdicțională sau judiciară, potrivit prezentei legi”, iar prin art. 3 alin. (1) lit. a) din lege se precizează că act al autorității contractante reprezintă: „orice act, orice operațiune care produce sau poate produce efecte juridice, neîndeplinirea în termenul legal a unei obligații prevăzute de legislația în materie, omisiunea ori refuzul de a emite un act sau de a efectua o anumită operațiune, în legătură cu sau în cadrul unei proceduri de atribuire, fără a include achiziția directă, prevăzute de art. 68 din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare, de art. 82 din Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, cu modificările și completările ulterioare, sau de art. 50 din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii, cu modificările și completările ulterioare”. În completarea acestor prevederi sunt relevante și dispozițiile art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016, cu modificările și completările ulterioare, „Prezenta lege nu se aplică pentru atribuirea contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru de servicii care au ca obiect: a) cumpărarea sau închirierea, prin orice mijloace financiare, de terenuri, clădiri existente, alte bunuri imobile ori a drepturilor asupra acestora". În ceea ce privește competența materială a Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare, prevede: „Consiliul este competent să soluționeze contestațiile cu privire la procedurile de atribuire a contractelor prin complete specializate constituite potrivit regulamentului de organizare și funcționare aprobat potrivit art. 37 alin. (2)". Din analiza textelor prezentate anterior rezultă că în ceea ce privește închirierea de clădiri/imobile, acestea nu fac obiectul de reglementare a Legii nr. 98/2016, cu modificările și completările ulterioare și pe cale de consecință nu sunt supuse procedurilor privind remediile și căile de atac reglementate de Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare. În aceste condiții, precum și în considerarea prevederilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările 2

ulterioare, în opinia ..., Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor nu este competent să soluționeze contestația depusă de ......... pentru contractul având ca obiect „.........". Pe de altă parte, ......... învederează faptul că în contextul dispozițiilor art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016, cu modificările și completările ulterioare, la nivelul ... a fost aprobată Procedura privind închirierea de terenuri, clădiri existente, alte bunuri imobile ori a drepturilor asupra acestora, prin Ordinul ... nr. 3372/2016, procedură care este aplicată la nivelul instituțiilor subordonate ..., care au calitatea de ordonator secundar sau terțiar. Având în vedere dispozițiile art. 16 alin. (1) și ale art. 18 alin. (3) din Legea nr. 252/2013 privind organizarea și funcționarea sistemului de probațiune, cu modificările și completările ulterioare, respectiv: ”Se înființează ........., denumită în continuare Direcția, ca structură cu personalitate juridică, în cadrul ..., prin reorganizarea ... din ...” iar ”Directorul general al Direcției este ordonator terțiar de credite”, rezultă faptul că procedura amintită, aprobată prin ordinul ..., este aplicabilă și la nivelul .... …De altfel, la momentul publicării pe pagina de internet a ... a anunțului privind închirierea unui imobil/spațiu pentru utilizarea ca sediu al......... (-........./), a fost comunicată și Procedura privind închirierea de terenuri, clădiri existente, alte bunuri imobile ori a drepturilor asupra acestora, aprobată prin Ordinul ... nr. 3372/2016, astfel încât aceasta era accesibilă tuturor persoanelor fizice sau juridice interesate. În ceea ce priveşte răspunsul contestatorului, Consiliul reţine că adresa nr. ... a fost comunicată acestuia iniţial prin e-mail, în data de 02.04.2020, conform raportului e-mail aflat la dosarul cauzei şi apoi prin poştă, însă până la data emiterii prezentei decizii, contestatorul nu a comunicat niciun punct de vedere referitor la excepţia invocată, termenul de transmitere a acestui punct de vedere fiind de 2 zile lucrătoare de la primirea adresei nr. .... Din examinarea materialului probator administrat, aflat la dosarul cauzei, Consiliul reține următoarele: ....... a inițiat, în data de 04.07.2019, procedura internă pentru atribuirea contractului având ca obiect „...”, procedură organizată în conformitate cu ”Procedura privind închirierea de terenuri, clădiri existente, alte bunuri imobile ori a drepturilor asupra acestora”, aprobată prin Ordinul ... nr. 3372/C din 31.08.2016, prin publicarea într-un cotidian local, respectiv ... (varianta online) și un cotidian național, respectiv .. (varianta tipărită) pentru o perioadă de 5 zile și pe site-ul ..., ..., valoarea estimată a contractului de închiriere fiind de 14963 lei/lună, respectiv 179556 lei/an, ambele valori fiind fără TVA. Având în vedere dispozițiile art. 26 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, potrivit cărora „Consiliul se pronunţă mai întâi asupra excepţiilor de procedură şi de fond, cu încadrarea în termenul prevăzut 3/6

la art. 24 alin. (1), iar când constată că acestea sunt întemeiate, nu mai procedează la analiza pe fond a cauzei”, Consiliul va analiza excepția lipsei de competență materială în soluționarea contestației, invocată din oficiu. În soluționare, Consiliul are în vedere faptul că, așa cum rezultă din documentele depuse la dosarul cauzei, contractul ce urmează a se încheia, respectiv „.........”, va fi atribuit prin intermediul unei proceduri exceptate de Legea nr. 98/2016, așa cum este prevăzut de art. 29 alin. (1) lit. a) din acest act normativ („Prezenta lege nu se aplică pentru atribuirea contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru de servicii care au ca obiect: a) cumpărarea sau închirierea, prin orice mijloace financiare, de terenuri, clădiri existente, alte bunuri imobile ori a drepturilor asupra acestora”). Astfel, din documentele aflate la dosarul cauzei rezultă că procedura în discuție nu a fost inițiată printr-un anunț de participare publicat în SEAP (de tipul celor prevăzute de art. 72 – licitație deschisă, art. 77 – licitația restrânsă, art. 81 – negocierea competitivă, art. 87 – dialog competitiv, art. 96 – parteneriatul pentru inovare, art. 111 – servicii sociale și alte servicii specifice, art. 113 – procedura simplificată), așa cum este obligatoriu în cazul unei proceduri de atribuire organizată în condițiile prevăzute de Legea nr. 98/2016, constatându-se că autoritatea contractantă nu a organizat niciuna din procedurile de atribuire enumerate la art. 68 din actul normativ invocat anterior. Referitor la acest aspect, Consiliul are în vedere dispozițiile art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, conform cărora „Consiliul este competent să soluționeze contestațiile cu privire la procedurile de atribuire a contractelor prin complete specializate constituite potrivit regulamentului de organizare și funcționare aprobat potrivit art. 37 alin. (2)”. Procedând la verificarea competenței sale materiale în soluționarea prezentei contestații, Consiliul constată că nu este competent a o soluționa, deoarece, potrivit dispozițiilor anterior citate, în competența sa intră contestațiile formulate în cadrul procedurilor de atribuire prevăzute de art. 68 din Legea nr. 98/2016. Nu în ultimul rând, este de reținut că excepția de necompetență materială, fiind de ordine publică, organizatorul sau participanții la procedură nu pot deroga de la acestea, în sensul extinderii competenței Consiliului la soluționarea de contestații ce nu vizează procedurile de atribuire. Determinând că nu au relevanță în speță prescripțiile Legii nr. 101/2016, competența de soluționare a contestațiilor se stabilește pe baza dreptului comun, fără a se tine seama de alegerea de către contestator a atacării la Consiliu a achiziției în cauză. Văzând cele de mai sus și luând în considerare dispozițiile: - art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, potrivit căruia „Consiliul este competent să soluționeze contestațiile cu privire la procedurile de 4

atribuire a contractelor prin complete specializate constituite potrivit regulamentului de organizare și funcționare aprobat potrivit art. 37 alin. (2)”; - art. 12 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, potrivit căruia „Contestațiile care nu intră în competenta de soluționare a Consiliului sunt declinate de acesta, prin decizie, către instanța de judecată competentă ori, dacă este cazul, către un alt organ cu activitate jurisdicțională competent”. - art. 231 din Legea nr. 98/2016, care stipulează că „În măsura în care prezenta lege nu prevede altfel, sunt aplicabile dispozițiile dreptului comun”; - art. 8 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, care stipulează că „Instanţa de contencios administrativ este competentă să soluţioneze litigiile care apar în fazele premergătoare încheierii unui contract administrativ, precum şi orice litigii legate de încheierea contractului administrativ, inclusiv litigiile având ca obiect anularea unui contract administrativ”; - art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, potrivit căruia „Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de lei se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de lei se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel”; rezultă că, în cauză, nefiind aplicabile prevederile Legii nr. 101/2016 privitor la soluționarea contestațiilor, competența materială aparține Tribunalului, secția contencios administrativ de la sediul autorității contractante. Drept pentru care, potrivit art. 12 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, constatând lipsa de competență materială a sa în soluționarea cauzei, Consiliul va trimite dosarul la instanța competentă. În consecință, raportat la dispozițiile art. 12 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, potrivit cărora „Contestațiile care nu intră în competenta de soluționare a Consiliului sunt declinate de acesta, prin decizie, către instanța de judecată competentă ori, dacă este cazul, către un alt organ cu activitate jurisdicțională competent”, Consiliul va admite excepția de necompetență materială a CNSC privind soluționarea contestației, invocată din oficiu și, ținând cont de dispozițiile art. 10 din Legea nr. 554/2004, raportat la natura litigiului, tipul de autoritate emitentă a actului atacat și sediul acesteia, constată că, în cauză, TRIBUNALUL ......... - ... are competența materială privind soluționarea litigiului, astfel că va declina cauza către instanța de judecată, soluție 5/6

care, potrivit art. 12 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, nu este supusă niciunei căi de atac. Soluția declinării cauzei se impune, fiind în deplină concordanță cu art. 21 alin. (1) din Constituția României, republicată, și cu art. 6 paragraf. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ratificată prin Legea nr. 30/1994, permițând accesul neîngrădit și efectiv al contestatorului la judecarea cauzei de către instanța judiciară competentă. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul dispozițiilor art. 12 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 declină competența de soluționare a contestației formulată de către ......... în contradictoriu cu ......... în favoarea .... Dispune trimiterea de îndată a dosarului către această instanță judecătorească, potrivit art. 12 alin. (3) din Legea nr. 101/2016. Fără cale de atac. PREŞEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, ......... ......... ......... ... 6