Decizie CNSC BO2023_618

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. 618/C1/342 Data: 20.03.2023

Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 6916/10.02.2023, formulată de SC ......... SRL, cu sediul social în ........., ........., ........., înmatriculată la Registrul Comerțului cu nr. ........., având CUI ....., reprezentată legal prin ........., împotriva clarificării din oficiu cuprinzând măsurile de remediere nr. 11/01.02.2023 publicate în SEAP pe data de 01.02.2023 și a eratei

...../05.02.2023,

emise

de

.....,

cu

sediul în ........., ........., ........., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii de licitație deschisă, în vederea atribuirii unui contract de achiziție publică, având ca obiect: „Servicii de elaborarea planuri de management și de informare și publicitate în cadrul proiectului «Elaborarea Planurilor de management pentru ariile naturale protejate ROSPA0079 (incluzând rezervația naturală 2.743 Mlaștinile Murani), ROSCI0126, ROSCI0277, ROSCI0332, ROSCI0336, ROSCI0346, ROSCI0348, ROSCI0361, ROSCI0385, ROSCI0388, ROSCI0402, ROSCI0425, ROSPA0128»”, cod CPV 79311100-8, s-a solicitat, în temeiul prevederilor art. 26 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 101/2016, obligarea autorității contractante să dispună măsuri de remediere în sensul modificării prevederilor documentației de atribuire contestate și să ducă

la

îndeplinire

în

totalitate

Decizia

CNSC

nr. 129/C1/3121/17.01.2023. În luarea deciziei, CONSILIUL, legal investit, a avut în vedere următoarele: Pe fond, contestatorul apreciază documentația de atribuire ca fiind nelegală, datorită faptului că autoritatea contractantă nu a dus la îndeplinire în totalitate Decizia CNSC nr. 129/C1/3121/17.01.2023 prin care s-a solicită adoptarea unor măsuri de remediere, care să fie publicate în SEAP și nu a completat pct. III.1.1. a) din fișa de date cu numele tuturor persoanelor solicitate prin decizia CNSC. De asemenea, prezentând un extras din decizia CNSC, contestatorul menționează faptul că atât clarificarea din oficiu, Pagina 1 din 30

cuprinzând măsurile de remediere nr. 11/01.02.2023, dar și erata publicată sunt nelegale pentru că nu duc la îndeplinire în totalitate decizia CNSC. Contestatorul detaliază în cuprinsul contestației secțiunea III.1.1 - Capacitatea de exercitare a activității profesionale, III.1.1.a) - Situația personală a candidatului sau ofertantului, din erata publicată de autoritatea contractantă. Astfel, subliniază că, după cum se poate identifica din erata ...../05.02.2023, autoritatea contractantă nu a inclus în lista de la punctul III.1.1. a) din Fișa de date, numele persoanelor cu funcții de decizie în cadrul furnizorului de servicii de achiziție implicat în procedura de atribuire. În fișa de date a achiziției este menționată firma SC ..... SRL, astfel încât trebuiau neapărat indicate persoanele cu funcții de decizie din cadrul acestui furnizor de servicii, precizând că expertul cooptat pe lângă comisia de evaluare .....nu este și persoană cu funcție de decizie în cadrul furnizorului de servicii de achiziție. În acest sens, contestatorul solicită ca autoritatea contractantă să fie obligată să compteze lista de la punctul III.1.1. a) din Fișa de date a tuturor numelor persoanelor care au fost menționate în decizia CNSC. Contestatorul critică și faptul că autoritatea contractantă nu a completat în lista de la punctul III.1.1., experții și persoanele de decizie aparținând firmei de consultanță în achiziții SC .....SRL, care participă activ în procesul de atribuire, atât prin elaborarea răspunsurilor la cererile de clarificări, cât și prin formularea punctelor de vedere și măsurilor de remediere aferente contestațiilor. În calitate de contestator pentru această procedură susține că a primit pe email documente trimise de autoritatea contractantă și către CNSC, care în unele cazuri aveau în copie (cc - carbon copy) adresa de email .....@gmail.com, aparținând firmei de consultanță în achiziții SC .....SRL. De asemenea, menționează că din consultarea dosarului achiziției la CNSC, a constatat că numele doamnei ....., reprezentantă a SC .....SRL, figurează scris ca persoană de contact din partea ..... pentru a rezolva eventualele neclarități, acesta fiind principalul expert care oferă consultanță membrilor ..... în procedura de atribuire. În acest sens, contestatorul solicită ca autoritatea contractantă să completeze listei de la punctul III.1.1. a) din Fișa de date cu reprezentanții firmei de consultantă în achiziții SC .....SRL, atât a persoanelor cu funcții de decizie cât și a experților cooptați din cadrul acestei firme, inclusiv doamna ...... Contestatorul critică și faptul că cerința privind experiența similară (Capacitatea tehnica și/sau profesionala) modificată prin eratele publicate încalcă prevederile art. 172 alin. (3) și alin. (5) din Legea nr. 98/2016, precum și art. 29 din HG nr. 395/2016, și nu reflectă posibilitatea concretă de îndeplinire a contractului. Pagina 2 din 30

Altfel, arată că autoritatea contractantă, în erata ...../ 05.02.2023, a modificat experiența similară în sensul includerii unui număr mai mare de servicii ca fiind similare. Mai precis, susțin că în cadrul punctului III.1.3.a) Capacitatea tehnică și profesională s-au făcut modificări, adăugând printre altele Nota 3, în care se menționează că „Sunt acceptate în vederea demonstrării experienței similare, pe lângă serviciile de informare și promovare din domeniul biodiversității și serviciile de informare și promovare din alte componente aferente domeniului infrastructurii de mediu”. Contestatorul apreciază că această modificare, deși pare de mică amploare, produce o îndepărtare de la scopul și domeniul principal al achiziției, care sunt legate de conservarea biodiversității și managementul ariilor naturale protejate. În opinia contestatorului, prin modificarea în fișa de date a experienței similare, se încalcă prevederile art. 172 alin. (3) și (5) din Legea nr. 98/2016, iar cerința, astfel cum este modificată, nu reflectă complexitatea serviciilor solicitate ca și experiență similară, ținând cont de numărul mare al serviciilor prezentate de autoritate ca fiind similare și nici de necesitățile acesteia, așa cum acestea puteau fi identificate prin referatul de necesitate și implicit și prin strategia de contractare. Mai exact, precizează că, este cunoscut că pentru serviciile de informare și promovare din domeniul infrastructurii de mediu există contracte cu sume mult mai mari decât cele aferente serviciilor de informare pentru biodiversitate, astfel încât, prin această modificare, se realizează de fapt o înlesnire a realizării sumei totale de 9 milioane de lei, din contracte cu sume mari, dar care nu au legătură cu domeniul principal al achiziției, care este cel al biodiversității. În viziunea contestatorului, este foarte important și relevant pentru tipul de servicii solicitat pentru domeniul biodiversității, ca experiența similară de 9 milioane de lei să fie compusă în principal din servicii realizate pentru acest domeniu, care să fie totodată proporționale prin raportare la obiectul contractului, considerând că prezentarea unei experiențe similare care să aibă elemente din alte domenii cu o pondere mai mare de 10% denaturează vădit concurența și nu este în sprijinul autorității contractante, care are nevoie de ofertanți cu experiență și expertiză în domeniul conservării biodiversității și nu în alte domenii. Contestatorul arată și faptul că tot în erata ...../05.02.2023 în cadrul Punctului III.1.3.a) Capacitatea tehnică și profesională s-au făcut modificări, adăugând printre altele Nota 2, în care se menționează că „Sunt acceptate ca experiență similară și serviciile prestate de către operatorii economici participați la procedură în cadrul unor proiecte de finanțare, implementate prin personal propriu (in-house), în ultimii 3 ani, calculați până la data limită de depunere a ofertelor, dovedită prin prezentarea contractelor de finanțare derulate, graficul de rambursare a Pagina 3 din 30

cheltuielilor, rapoarte de activitate/tehnice/progres sau orice alte documente eliberate de către finanțator, care dovedesc implementarea activităților, cât și valoarea acestora”. Astfel, contestatorul subliniază modul subiectiv și părtinitor prin care autoritatea contractantă preia, prin replicare, din măsurile de remediere luate în alte achiziții, dintre cele 17, care se desfășoară în paralel, doar anumite prevederi, în timp ce altele sunt voit neglijate. Astfel se poate vedea cum în cazul achiziției ..... cu anunțul de participare SEAP nr. ...../27.01.2023, se menține cerința abuzivă cu limitarea numărului de pagini, deși pentru acest subiect au fost date 10 decizii CNSC pentru scoaterea limitării, în timp ce această modificare a experienței similare, în sensul acceptării activităților „in house” din proiecte este replicată rapid, din proprie inițiativă, cu perseverență, în toate achizițiile în curs ale ....., deși nu există nicio obligație în acest sens. Pentru această modificare a experienței similare cu permiterea activităților „in house”, contestatorul susține că însăși autoritatea contractantă a acționat într-un mod indecis și bizar, în altă achiziție paralelă din cele 17, menționând într-o primă fază că acest tip de activități in house nu se pot accepta ca experiență similară, pentru ca ulterior, să revină și să considere că de fapt activitățile in house din proiecte se pot considera ca experiență similară. Totodată, consideră că tipul de activități in house, desfășurate în proiecte grant, nu pot fi acceptate ca experiență similară pentru aceste achiziții, având obiectul definit de prestări servicii, în care definirea experienței similare solicitate este pentru servicii prestate, nu pentru activități desfășurate în cadrul unor proiecte de tip grant. Contestatorul menționează că spre deosebire de contractele de prestări servicii, câștigate în urma unor achiziții competitive, proiectele de tip grant au putut fi contractate pe baza calității de custode, care nu ține neapărat de calitatea și valoarea organizației, instituției sau firmei respective - custode, de a presta servicii de elaborarea planurilor de management, astfel încât activitatea desfășurată nu este similară serviciilor solicitate în cadrul acestei achiziții. Totodată, susține faptul că desfășurarea proiectelor de tip grant, s- a făcut întotdeauna atât cu sprijinul unei Unități de Implementarea Proiectului (backstoping pentru custozi), cât și cu beneficiul fondurilor alocate pentru achiziționarea de către organizația custode a unor mașini de teren, drone, ambarcațiuni și multe alte tipuri de echipamente, pe care să le folosească în activitățile de teren. Spre deosebire de custozii beneficiari de proiecte grant, firmele implicate în contractele de prestări servicii, desfășurate în urma unor licitații competitive, au trebuit să aibă echipamentele proprii la dispoziție (care înseamnă costuri suplimentare alocate de către firme, nu ajutor de stat), care de cele mai multe ori au fost solicitate prin documentația de atribuire. Astfel trebuie luat în Pagina 4 din 30

considerare inclusiv faptul că experiența similară acumulată în urma unor proiecte grant este purtătoare de ajutor de stat oferit pentru echipamente și suportul de backstoping, de care firmele care au prestat cu adevărat servicii comerciale nu au beneficiat și atunci nu este deloc echitabil ca acestea să fie considerate similare. În concluzie, contestatorul consideră că experiența similară realizată din activități in house, în cadrul unor granturi, nu este echivalentă cu cea rezultată în urma unor contracte clare de prestări servicii similare cu ce se solicită în prezenta achiziție. Astfel, apreciază că se impune modificare fișei de date, în ceea ce privește explicațiile prezentate prin aceasta cu privire la noțiunea „servicii similare”, încât acestea să demonstreze potențialul tehnic și organizatoric al operatorului economic respectiv și să reflecte posibilitatea concretă a acestuia de a îndeplini contractul ce urmează a se încheia. Referitor la componența comisia de evaluare desemnată de autoritatea contractantă, contestatorul susține că este nelegală, membrii acesteia aflându-se în relații de subordonare, ceea ce este contrar legii. Contestatorul arată faptul că, urmare a Deciziei CNSC și a clarificării din oficiu cuprinzând măsurile de remediere, autoritatea contractantă a publicat erata ...../05.02.2023 în care a fost indicată componența comisiei de evaluare, ca fiind formată din „Președintele comisiei de evaluare: ..... .....- Vicepreședinte al .....; Membru: .....-..... - Șef Serviciu Corp Control .....; Membru: ....., Expert cooptat pe lângă comisia de evaluare: .....”. Astfel că analizând componența comisiei de evaluare, contestatorul a identificat că aceasta a fost desemnată într-un mod ilegal, pentru că are în componență ca președinte al comisiei pe Domnul ....., care este vicepreședinte al ..... , cu rang de subsecretar de stat, astfel încât este evident din organigrama agenției că ceilalți doi membrii ai comisiei se află într-o relație de subordonare ierarhică cu acesta. Mai mult decât atât, precizează faptul că unul dintre membri - domnul Petri este Șef al Serviciului Corp Control , care are atribuții clare de control asupra Serviciului Teritorial (conform Regulamentului de Organizare și Funcționare - ROF - al .....), unde este angajat cel de-al treilea membru. Astfel, apreciază că există o dublă condiționare din partea unui șef și a unui inspector/controlor asupra singurului membru al comisiei, care are și cunoștințe despre biodiversitate și proiect și face parte din ...... Componența comisiei de evaluare, așa cum este propusă de autoritatea contractantă, intră în contradicție cu art. 126 alin. (2) din HG nr. 395/2016 în care se menționează că „din cadrul comisiei de evaluare pot face parte membri aparținând compartimentelor autorității contractante”, precizând faptul că vicepreședintele ....., care este și Pagina 5 din 30

demnitar al statului, nu face parte din niciun compartiment, el fiind un conducător ce se poziționează deasupra compartimentelor ...... De asemenea, componența comisiei de evaluare nu este în conformitate cu art. 126 alin. (8) al HG nr. 395/2016, apreciază contestatorul, întrucât în cazul autorității contractante, după cum se poate

vedea

din

organigrama

.....

(http://......gov.ro/wp- content/iiploads/ ORGANIGRAMA-......pdf), structura organizatorică permite pe deplin acest lucru, arătând faptul că există serviciile teritoriale din care provin managerul de proiect și responsabilul tehnic din ....., sau direcțiile/serviciile centrale de „Proiecte”, „Achiziții” sau „Arii naturale protejate”, care au suficienți experți capabili să formeze comisiile de evaluare necesare. Contestatorul subliniază modul în care autoritatea contractantă a indus în eroare consiliul, când, în data de 29.12.2022, a formulat punct de vedere la contestația subscrisei nr. 62370/19.12.2022, prin care la critica referitoare la „Lista persoanelor, care dețin funcții de decizie în cadrul autorității contractante, conform art. 63 alin. (1) din Legea nr. 98/2016” a răspuns, ascunzând faptul că deja comisia de evaluare și componența acesteia fuseseră desemnate prin decizie a Președintelui ...... Astfel, cu toate că era desemnată comisia de evaluare, autoritatea contractantă nu a recunoscut acest lucru, deformând realitatea prin punctul său de vedere. Contestatorul supune atenției faptul că doi dintre membri comisiei: Președintele comisiei de evaluare - ..... .....- Vicepreședinte al ..... și membrul - ..... ..... - Șef Serviciu Corp Control ....., fac parte din toate cele 17 comisii de evaluare ale celor 17 achiziții ..... ce se desfășoară în paralel și vizează elaborarea de planuri de management pentru arii naturale protejate. În opinia contestatorului, participarea acestora în 17 comisii de evaluare este absurdă și practic nu se poate realiza, pentru că este clar că aceștia nu pot lucra în același timp în zeci de comisii, menționând și faptul că însăși autoritatea contractantă a invocat în numeroase rânduri nevoia de celeritate și de accelerare a implementării în perioada scurtă de derulare care a mai rămas la dispoziție. Contestatorul subliniază faptul că trebuie avut în vedere că cei doi evaluatori nu au cunoștințele necesare de specialitate pentru a realiza evaluarea ofertelor, într-un domeniu de nișă cum este cel al conservării biodiversității. Domnul ..... .....are studii în economie și nicio expertiză sau experiență în domeniul complex al speciilor, habitatelor și al evaluării stării de conservare al acestora. De asemenea și domnul ..... ....., deși este de profesie inginer silvic, prin poziția ocupată în cadrul Serviciului Corp Control al ....., nu a fost implicat în activități clare legate de elaborarea și implementarea de proiecte având ca scop realizarea de planuri de management pentru arii naturale protejate sau avizarea acestora și deci nu are cunoașterea necesară pentru a face parte din Pagina 6 din 30

comisia de evaluare. Angajații ..... cei mai potriviți pentru a fi membri în comisiile de evaluare sunt cei implicați în Direcțiile/Serviciile ....., Avize, Proiecte, Achiziții și bineînțeles personalul ..... din cadrul Serviciilor Teritoriale (Județene). Totodată, trebuie cunoscut că în conformitate cu cererea de finanțare în cadrul căreia se desfășoară această achiziție, în ....., din partea ....., fac parte 2 experți (managerul de proiect și responsabilul tehnic) aparținând Serviciului Teritorial, care au prevăzute ca atribuții în fișa de post, inclusiv următoarele: contribuții la elaborarea caietului de sarcini și ulterior monitorizarea contractului pentru elaborarea planului de management, apreciază contestatorul. Astfel, menționează că pentru a respecta prevederile cererii de finanțare, în comisia de evaluare ar trebui desemnați ambii reprezentanți ai ..... în ....., nu doar unul singur. Iar acești doi experți au cunoștințele necesare pentru a face parte din comisia de evaluare. În concluzie, contestatorul susține că trebuie refăcută componența comisiei de evaluare, cu respectarea prevederilor legale, a cerințelor de experiență și expertiză și a disponibilității de muncă pentru membrii acesteia. Față de toate aceste considerente solicită admiterea contestației. Prin adresa nr. 1327/17.02.2023, înregistrată la Consiliu sub nr. 8285/17.02.2023, autoritatea contractantă transmite punctul de vedere cu privire la contestația în cauză, prin care solicită respingerea contestației ca fiind lipsită de temei/fundament. Cu privire la criticile aduse de contestatar documentației de atribuire, invocate în cadrul contestației, autoritatea contractantă menționează faptul că nu sunt legale și că Decizia CNSC nr. 129/C1/3121/17.01.2023 a fost dusă la îndeplinire în totalitate. Astfel, arată faptul că la data de 01.02.2023, a fost publicată clarificarea din oficiu prin care se elimină limitarea numărului de pagini pentru descrierea detaliată a activităților (secțiunea 2.2 a pct. IV.4.1 - Modul de prezentare al propunerii tehnice din Fișa de date) respectiv modificarea modului de prezentare a propunerii tehnice, detaliind secțiunea 2.2 în cadrul punctului de vedere. Autoritatea contractantă susține faptul că la data de 03.02.2023 s- a publicat erata nr. ...../05.02.2023 prin care s-au comunicat persoanele cu funcție de decizie cât și componența comisiei, după cum urmează: „Persoanele care dețin funcții de decizie din cadrul autorității contractante: Președinte - .....; Secretar General - .....; Director Economic, Achiziții și Administrativ - .....; Vicepreședinte - ..........; Vicepreședinte - .....; Director Direcția Programe și Proiecte - .....- viză CFP; Pagina 7 din 30

Membrii .....: Manager de Proiect - .....; Responsabil tehnic - .....; Responsabil Achiziții Proiect - .....;  Președintele comisie de evaluare: ..... .....; Membru: .....-.....; Membru: .....; Expert cooptat pe lângă comisia de evaluare: .....”. Ca urmare a publicării clarificării din oficiu nr. 11/01.02.2023, prin care s-au adoptat măsuri de remediere privind eliminarea limitării numărului de pagini pentru descrierea detaliată a activităților (secțiunea 2.2 a pct. IV.4.1 - Modul de prezentare al propunerii tehnice din Fișa de date) și a eratei nr. ...../05.02.2023, prin care s-au comunicat persoanele cu funcție de decizie cât și componența comisiei, autoritatea contractantă apreciază că a dus la îndeplinirea Decizia CNSC nr. 129/C1/3121/ 17.01.2023 . Mai mult decât atât, menționează faptul că numele persoanei cu funcție de decizie din cadrul furnizorului de servicii, implicat în prezenta procedură de atribuire este cunoscut de la începutul publicării documentației în SEAP, fiind persoană semnatară a caietului de sarcini din postura de expert achiziții. În opinia autorității contractante, contestatorul vrea să inducă Consiliul în eroare precizând că trebuia neapărat să publice numele persoanelor cu funcție de decizie din cadrul furnizorului de servicii de achiziții implicat în procedura de atribuire. Astfel, aduce la cunoștință faptul că, firma de consultanta în domeniul achizițiilor publice nu deține conform legii funcție de decizie în cadrul autorității contractante, prin urmare nu fac obiectul personalului cu funcție de decizie, singura persoană desemnată de către prestator este dna ..... - ....., ce are calitate de expert cooptat pe lângă comisia de evaluare, fără drept de vot, în conformitate cu prevederile art. 128 alin. (3) din HG nr. 395/2016, și care a fost menționată prin erata ...../05.02.2023. Autoritatea contractantă precizează faptul că SC ......... SRL deține calitatea de ofertant în procedurii de achiziție publică cu obiect similar, după cum apreciază că se poate observa din declarațiile de participare publicate, în care a luat aceleași măsuri de remediere ca în prezenta procedură.  Prin urmare susține că a publicat corect atât persoanele cu funcție de decizie cât și componența ..... și a comisiei de evaluare, fapt ce nu atrage după sine denaturarea competiției, contrat celor susținute de către contestator. Cu privire la critica formulată împotriva cerinței privind experiența similară (capacitatea tehnică și/sau profesională) modificată prin erata ...../05.02.2023, autoritatea contractantă precizează că solicitarea Pagina 8 din 30

experienței similare este justificată prin faptul că dorește să se asigure că operatorii economici ofertanți au experiența necesară în derularea de contracte cu obiect similar, de o valoare apropiată cu cel care urmează să fie atribuit în urma procedurii de achiziție și dețin, astfel, capacitatea demonstrată pentru a satisface cerințele sale, conform condițiilor impuse în documentația de atribuire. De asemenea, susține faptul că justificarea cerinței privind experiența similară are la bază prevederile art. 29 și art. 31 din HG nr. 395/2016. Autoritatea contractantă detaliază în cuprinsul punctului de vedere serviciile similare pe care le-a solicitat ofertanților să le demonstreze că le-au prestat în conformitate cu normele profesionale în domeniu și care au fost duse la bun sfârșit, ținând cont de natura și amploarea serviciilor care fac obiectul contractului de care urmează să fie atribuit. Deoarece pe parcursul perioadei în care operatorii economici interesați puteau să transmită solicitări de clarificări i-a fost semnalat faptul că obligativitatea prezentării unor activități de promovare și informare pentru proiecte din domeniul biodiversității este de natură a restricționa în mod nejustificat accesul unor operatori economici la procedură în sensul încălcării prevederilor Instrucțiunii ANAP nr. 2/2017, autoritatea contractantă susține faptul că (luând în considerare art. 49 alin. (1) din Legea nr. 98/2016), a decis extinderea domeniului pentru activitatea de promovare și informare prin acceptarea domeniului infrastructurii de mediu în locul domeniului biodiversității. Astfel, aducem în atenție faptul că domeniul infrastructurii de mediu include atât domeniul biodiversității, cât și domeniile privind infrastructura de apă și/sau apă uzată, managementul deșeurilor, reabilitarea siturilor poluate istoric, producerea de energie din biomasă/deșeuri/geotermal,

infrastructura

destinată

prevenirii inundațiilor sau reducerii efectelor acestora, inclusiv reducerea eroziunii costiere în conformitate cu axele aferente programului de finanțare Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), prin care este finanțat și prezentul proiect. În opinia autorității contractante această modificare nu produce o îndepărtare de la scopul și domeniul principal al achiziției, care este legat de conservarea biodiversității și managementul ariilor naturale protejate, ci are scopul de a nu restricționa în mod nejustificat accesul operatorilor economici la procedură, prin aceasta respectându-se prevederile art. 172 alin. (3) și alin. (5) din Legea nr. 98/2016. Autoritatea contractantă apreciază că tipul de activitate de promovare și informare a proiectului este similar în proiectele din domeniul infrastructurii de mediu. Prin această extindere autoritatea contractantă susține că respectă prevederile legale potrivit cărora are obligația să accepte servicii similare Pagina 9 din 30

sau superioare din punctul de vedere al complexității și/sau scopului în vederea demonstrării îndeplinirii cerinței privind experiența similară. Astfel, arată că a solicitat ca ofertantul să facă dovada că în ultimii 3 ani, calculați până la data limită de depunere a ofertelor, a prestat în conformitate cu normele profesionale în domeniu și a dus la bun sfârșit cel puțin cele patru tipuri de servicii similare obligatorii, cerința fiind stabilită conform prevederilor art. 31 alin. (1) lit. a) din HG nr. 395/2016, fiind relevantă și proporțională în raport cu natura și complexitatea contractului de achiziție publică ce urmează să fie atribuit. Nu în ultimul rând, susține că tot pentru a nu restricționa în mod artificial competiția, a luat în vedere specificul distinct al fiecărui tip de servicii pe care ofertanții trebuie să probeze că le-au prestat și faptul că tipurile de servicii distincte pot să fie prestate în cadrul mai multor contracte distincte, prin urmare cerința privind demonstrarea experienței similare este formulată în sensul de a permite ofertanților să demonstreze că au prestat tipurile de servicii solicitate fie într-un contract, fie în mai multe contracte separate. Pe cale de consecință, autoritatea contractantă subliniază că, prin extinderea domeniului pentru activitatea de promovare și informare a proiectului, a procedat la respectarea principiului proporționalității conform căruia s-au corelat necesitatea pe care o are, obiectul contractului și cerințele care trebuie îndeplinite de ofertanți pentru satisfacerea necesităților. Astfel, apreciază că decizia sa nu a depășit limitele a ceea ce este adecvat și necesar, în scopul realizării obiectivelor urmărite prin contract, recurgând la măsura cea mai puțin constrângătoare. Cu privire la critica formulată împotriva Notei 2 din erata ...../05.02.2023, autoritatea contractantă precizează faptul că refuzul său de a accepta dovedirea experienței similare și prin astfel de proiecte a făcut obiectul unei noi constatații, cu nr. 164/18.01.2023, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 3022/18.01.2023, prin care se solicită acceptarea ca și experiență similară a acelor activități similare în înțelesul documentației de atribuire, implementate de beneficiarii contractelor de finanțare cu personal propriu angajat (activități similare implementate în house). În urma contestației depuse, autoritatea contractantă susține că a emis punct de vedere prin care aduce la cunoștința Consiliului, cât și a contestatarului, faptul că acceptă completarea cerinței privind demonstrarea experienței similare și prin serviciile prestate de către operatorii economici participați la procedură în cadrul unor proiecte de finanțare, implementate prin personal propriu (in -house), în ultimii 3 ani, calculați până la data limită de depunere a ofertelor, dovedită prin prezentarea contractelor de finanțare derulate, graficul de rambursare a cheltuielilor, rapoarte de activitate/tehnice/progres sau orice alte Pagina 10 din 30

documente eliberate de către finanțator, care dovedesc implementarea activităților, cât și valoarea acestora. Arată astfel că, în acest sens, a fost emisă Decizia nr. 179/C7/136 din 25.01.2023, iar măsurile de remediere pe care le-a întreprins au fost aplicate în toate cele 17 documentații de atribuire. Cu privire la critica formulată privind componența comisiei de evaluare ce se află în relații de subordonare ierarhică, autoritatea contractantă precizează că analizând organigrama de pe site-ul oficial ..... se constată următoarele: - Serviciul corp control se subordonează direct președintelui .....; - Managerul de proiect, parte a serviciului teritoriul Arad, se subordonează atât în funcția de bază, cât și în funcția de membru ....., direct președintelui .....; - Domnul Vicepreședinte ....., are relații de subordonare doar cu președintele .....; Astfel, autoritatea contractantă concluzionează că între membrii și președintele comisiei de evaluare nu există nici o relație de subordonare, mai mult decât atât, componența comisie de evaluare, a fost constituită tocmai pentru a îndeplini cerințele art. 126 alin. (8) din HG nr. 395/2016. Cu privire la afirmația privind faptul că ar fi ascuns componența comisiei de evaluare, autoritatea contractantă aduce la cunoștință faptul că decizia de numire a comisiei a fost întocmită în data de 17.01.2023 sub nr. 129/C1/3121. Fată de cele menționate mai sus, autoritatea contractantă precizează că a realizat documentația de atribuire cu respectarea tuturor prevederilor legale și a pus la dispoziția operatorilor economici interesați de prezenta procedură toate documentele prevăzute de legislație. Totodată, consideră că a realizat măsurile de remediere privind documentația de atribuire în conformitate cu prevederile legislative, cu respectarea principiilor care guvernează domeniul achizițiilor publice și cu îndeplinirea tuturor responsabilităților sale. Pe cale de consecință, consideră lipsită de temei contestația depusă de către ofertantul SC ......... SRL. Prin adresa nr. 1507/23.02.2023, înregistrată la Consiliu sub nr. 9393/23.02.2023, autoritatea contractantă transmite dosarul achiziției, în copie. Întrucât SC ......... SRL a solicitat accesul la dosarul cauzei, prin adresa nr. 9753/C1/342/27.02.2023, Consiliul i-a comunicat acestuia termenul de studiere a dosarului și implicit de depunere a concluziilor scrise; acesta s-a prezentat la sediul CNSC în data de 01.03.2023. Ulterior studierii dosarului cauzei, SC ......... SRL, depune prin adresa nr. 260/02.03.2023, înregistrată la CNSC sub nr. 10821/02.03.2023, concluzii scrise. Pagina 11 din 30

Contestatorul precizează faptul că, în cadrul prezentei procedurii, urmare a contestației transmise, autoritatea contractantă a formulat punct de vedere, prin care nu a luat măsuri de remediere pentru niciuna din criticile formulate. Întrucât autoritatea contractantă nu a înțeles să dispună măsuri de remediere în raport de toate criticile formulate, contestatorul solicită admiterea contestației având în vedere că nu a fost dusă la îndeplinire în totalitate Decizia CNSC nr. 129/C1/3121/17.01.2023 de către autoritatea contractantă, prin care se solicită adoptarea unor măsuri de remediere care să fie publicate în SEAP și nu a completat pct. III.1.1. a) din fișa de date cu numele tuturor persoanelor solicitate prin decizia CNSC. În opinia intervenientului, prin comentariile sale din punctul de vedere, autoritatea contractantă încearcă să inducă în eroare Consiliul, menționând ca fiind suficientă includerea în listă doar a numelui expertului cooptat pe lângă comisia de evaluare - ...... Mai mult decât atât arată faptul că, autoritatea contractantă menționează și numele „dna ..... - ..... ce are calitate de expert cooptat pe lângă comisia de evaluare fără drept de vot”, care, după cum se poate verifica, nu se regăsește în fișa de date și nici în erata pentru această achiziție. Totodată, menționează faptul că în fișa de date a achiziției este menționată firma SC ..... SRL, astfel încât trebuiau indicate persoanele cu funcții de decizie din cadrul acestui furnizor de servicii. Expertul cooptat pe lângă comisia de evaluare, ....., trebuie menționată în fișa de date, dar nu este și persoană cu funcție de decizie în cadrul furnizorului de servicii de achiziție, fiind clar în opinia contestatorului faptul că lista trebuie completată cu aceste persoane asociate firmei SC ..... SRL, ceea ce autoritatea contractantă evită și se opune să facă. Contestatorul reiterează solicitarea ca autoritatea contractantă să completeze lista de la punctul III.1.1. a) din Fișa de date cu toate numele persoanelor care au fost menționate în Decizia CNSC. Astfel, arată că autoritatea contractantă nu a completat în lista de la punctul III.1.1., experții și persoanele de decizie aparținând firmei de consultanță în achiziții SC .....SRL, care participă activ în procesul de atribuire, atât prin elaborarea răspunsurilor la cererile de clarificări, cât și prin formularea punctelor de vedere și măsurilor de remediere la contestații. Contestatorul precizează faptul că, referitor la această critică autoritatea contractantă nu a propus nicio măsură de remediere și mai mult decât atât, aceasta nu a făcut niciun comentariu. În viziunea contestatorului, dacă afirmația sa ar fi fost neadevărată, autoritatea contractantă ar fi comentat referitor la acest subiect, dar pentru că este adevărată, implicarea dnei ....., reprezentantă a firmei de consultanță SC .....SRL, atunci autoritatea contractantă a preferat să evite acest subiect. Pagina 12 din 30

În fapt, contestatorul susține că în cadrul procedurii de atribuire și al procesului de contestare în sine, a fost implicată o persoană și o firmă de consultanță, care nu este angajată în cadrul autorității contractante și nici a furnizorului de servicii SC ..... SRL, cu care autoritatea contractantă are contract. Contestatorul apreciază că implicarea ilegală a acestei persoane și a firmei de consultanță nu este întâmplătoare și este legată de abordarea generală abuzivă și limitativă pe care autoritatea contractantă o are în cadrul acestei achiziții. Din studiul dosarului achiziției, contestatorul precizează că a identificat faptul că doamna ..... - SC .....SRL, continuă să fie implicată și în această a doua contestație și nu s-a limitat la a acorda consultanță în mod ilegal doar pentru prima contestație. De altfel, arată că doamna ..... - SC .....SRL coordonează derularea tuturor celor 17 proceduri de achiziție ale ....., deși în fișele de date figurează cu totul alți furnizori de servicii în domeniul achizițiilor și alți experți cooptați pentru achiziții. Contestatorul afirmă că are dovezi pentru a demonstra participarea doamnei ..... în cadrul achiziției, pe care le poate prezenta la cererea, considerând că acest fapt este cunoscut de referenții CNSC, care comunica cu doamna Stănciulescu în calitate de reprezentant al ....., atunci când se solicită diferite documente legate de contestație. Contestatorul subliniază că dacă într-adevăr există un contract între ..... și firma SC .....SRL - ....., atunci acest lucru trebuie declarat în fișa de date, inclusiv cu numele persoanelor cu funcții de decizie din cadrul acestui furnizor de servicii nedeclarat. În cele ce urmează, contestatorul reiterează susținerea din cadrul contestație, referitoare la cerința privind experiența similară (capacitatea tehnică și/sau profesională) modificată prin eratele publicate, care încalcă prevederile art. 172 alin. (3) și alin. (5) din Legea nr. 98/2016 și art. 29 din HG nr. 395/2016 și care nu reflectă posibilitatea concretă de îndeplinire a contractului. Contestatorul susține faptul că autoritatea contractantă nu a adoptat măsură de remediere referitor la această critică, deși, a motivat în punctul de vedere că a lărgit tipul serviciilor eligibile pentru luarea în considerare a experienței similare „pentru a nu se restrânge competiția, fiind necesar să fie permise și cele similare sau superioare din punctul de vedere al complexității și/sau scopului”. Astfel, contestatorul subliniază că pe lângă tipul serviciilor care sunt luate în considerare pentru experiența similară, este importantă și ponderea acestora în compunerea sumei totale 9 milioane de lei menționată în fișa de date. Totodată, precizează că în comparație cu serviciile principale solicitate de inventariere/cartare a speciilor și habitatelor, evaluarea stării de conservare și elaborarea planurilor de management, cele de Pagina 13 din 30

informare/ comunicare sunt secundare/auxiliare pentru scopul prezentului contract. Contestatorul susține astfel că, prin diversificarea serviciilor de informare comunicare, de la cele doar de biodiversitate către cele de inclusiv infrastructură verde, se creează posibilitatea unor efecte adverse, prin care ofertanții să prezinte pentru realizarea experienței similare, într-o proporție majoritară, a unor servicii de informare comunicare de mediu în general, ceea ce nu ar fi relevant pentru scopul acestui contract. Astfel, propune ca posibilitatea lărgirii tipurilor serviciilor eligibile de informare comunicare, să fie însoțită de limitarea ponderii acestora la 10% din totalul sumei cerute de 9 milioane de lei, astfel încât acestea să aibă o relevanță limitată, proporțională cu scopul prezentei achiziții. În concluzie, contestatorul apreciază că se impune modificare fișei de date în ceea ce privește explicațiile prezentate prin aceasta cu privire la noțiunea de „servicii similare”, astfel încât acestea să demonstreze potențialul tehnic și organizatoric al operatorului economic respectiv și să reflecte posibilitatea concretă a acestuia de a îndeplini contractul ce urmează a se încheia. În ceea ce privește critica referitoare la componența comisiei de evaluare desemnată de autoritatea contractantă, contestatorul susține în continuare ca aceasta este nelegală, întrucât membrii din componența comisiei se află în relații de subordonare, ceea ce este contrar legii. Contestatorul susține faptul că autoritatea contractantă nu a adoptat măsuri de remediere pentru această critică, motivând în punctul de vedere doar referitor la subordonarea membrilor din cadrul comisiei de evaluare. Astfel, precizează că autoritatea contractantă nu a menționat nimic referitor la faptul că cei doi membri ai comisiei de evaluare, vizați de critica sa, nu au capacitatea fizică pentru a fi în același timp membri în 17 comisii de evaluare. De asemenea ..... nu a formulat niciun comentariu legat de faptul că cei doi membri nu au cunoștințele necesare pentru a realiza evaluări în acest domeniu de nișă al conservării biodiversității. Contestatorul susține faptul că în legătura cu subordonarea membrilor comisiei de evaluare, autoritatea contractantă a intenționat să inducă în eroare Consiliul prin citările selective și trunchiate din Organigrama și Regulamentul de Organizare și Funcționare (ROF) al ....., motiv pentru care atașează un extras în cuprinsul concluziilor scrise. Contestatorul arată faptul că în ROF se menționează foarte clar că vicepreședinții fac parte din conducerea ....., care au delegate atribuții de către președintele ....., pe baza cărora conduc și coordonează activitatea compartimentelor ...... De asemenea, arată că președintele ..... își poate delega, temporar, atribuțiile, către unul din vicepreședinți. Pagina 14 din 30

Astfel, în opinia contestatorului, sunt suficiente prevederi în vigoare care certifică faptul că angajații din cadrul compartimentelor ..... sunt subordonați vicepreședintelui ...... Contestatorul susține faptul că autoritatea contractantă nu a menționat nimic referitor la faptul că membrul comisiei - domnul ..... - Șef Serviciu Corp Control, are atribuții de control asupra celui de-al treilea membru al comisiei, care provine din cadrul Serviciului Teritorial al ....., ceea ce implică o constrângere mai mare decât subordonarea. În concluzie trebuie refăcută componenta comisiei de evaluare, cu respectarea prevederilor legale, a cerințelor de experiență și expertiză și a disponibilității de muncă pentru membrii acesteia. Față de toate aceste considerente și de cele prezentate prin contestație, solicită admiterea contestației, așa cum a fost formulată. Prin adresa nr. 10987/C1/342/03.03.2023, Consiliul a solicitat autorității contractante documente referitoare la furnizorul/furnizorii de servicii de achiziție care îi oferă consultanță cu privire la procedura de atribuire în discuție, respectiv contractul/contractele de consultanță aferent/aferente, precum și să indice în mod punctual, numele tuturor persoanelor desemnate de furnizorul/furnizorii de servicii de achiziție, ca responsabile de îndeplinirea tuturor activităților de achiziție auxiliare, care au fost precizate în cadrul respectivului/respectivelor contract/contracte de consultanță ca fiind necesare în vederea realizării achiziției în speță. Prin adresa nr. 1784/07.03.2023, înregistrată la Consiliu sub nr. 11679/07.03.2023, autoritatea contractantă transmite contractul de consultanță în domeniul achizițiilor publice încheiat cu SC ..... SRL și decizia de numire a dnei ....., ca expert cooptat pe lângă comisia de evaluare. Prin adresa nr. 164/14.02.2023, înregistrată la Consiliu sub nr. 7343/14.02.2023, SC ......... SRL depune, în original, recipisa de consemnare a cauțiunii nr. 208884305/1, tranzacția nr. 1305330567/11282534, din data de 13.02.2023, emisă de CEC Bank: Unitatea: Sucursala Victoria, în cuantum de 220.000,00 lei. Analizând susținerile și documentele depuse la dosarul cauzei, CONSILIUL constată următoarele: ....., în calitate de autoritate contractantă, a organizat procedura de licitație deschisă, în vederea atribuirii unui contract de achiziție publică, având ca obiect: „Servicii de elaborarea planuri de management și de informare și publicitate în cadrul proiectului «Elaborarea Planurilor de management pentru ariile naturale protejate ROSPA0079 (incluzând rezervația naturală 2.743 Mlaștinile Murani), ROSCI0126, ROSCI0277, ROSCI0332, ROSCI0336, ROSCI0346, ROSCI0348, ROSCI0361, ROSCI0385, ROSCI0388, ROSCI0402, ROSCI0425, ROSPA0128»”, cod CPV 79311100-8, elaborând, în acest sens, documentația de atribuire Pagina 15 din 30

aferentă și publicând în SEAP, anunțul de participare ...../09.12.2022, conform căruia valoarea estimată a procedurii este 18.078.875,00 lei. Conform cap. II.2.5) din anunț, criteriul de atribuire este „cel mai bun raport calitate preț”, având următorii factori de evaluare: - „prețul ofertei” – pondere 30%; - „Demonstrarea unei strategii proprii de derulare a activităților, coerentă și corelată cu celelalte secțiuni ale propunerii tehnice, precum și o planificare adecvată a execuției contractului (Pt2)” – pondere 10%; - „Experiența profesională specifică a experților (Pt1)” – pondere 40%; - „Demonstrarea unei strategii proprii de derulare a activităților, coerentă și corelată cu celelalte secțiuni ale propunerii tehnice, precum și o planificare adecvată a execuției contractului (Pt2)” – pondere 10%; - „Demonstrarea unei strategii proprii de derulare a activităților, coerentă și corelată cu celelalte secțiuni ale propunerii tehnice, precum și o planificare adecvată a execuției contractului (Pt2)” – pondere 10%. În soluționarea prezentei cauze, se reține că anterior în cadrul dosarului nr. 3121, Consiliul a analizat contestația înregistrată la CNSC sub nr. 62370/19.12.2022, formulată de SC ......... SRL împotriva documentației de atribuire elaborată de autoritatea contractantă iar prin decizia nr. 129/C1/3121 din 17.01.2023 a dispus următoarele: „Admite în parte contestația formulată de către SC ......... SRL în contradictoriu cu ....., în ceea ce privește limitarea numărului de pagini pentru descrierea detaliată a activităților și cu privire la lista personalului cu funcție de decizie iar, pe cale de consecință, obligă autoritatea contractantă la remedierea documentației de atribuire cu respectarea prevederilor legale și a motivării aferentă prezentei în termen de 10 zile de la comunicare. Respinge ca nefondată critica cu privire la factorul de evaluare „Gradul de adecvare al Graficului GANTT” și ca rămase fără obiect criticile cu privire la cerința de calificare privind experiența similară, responsabilitățile experților și disponibilitatea experților. Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare”. Decizia CNSC nr. 129/C1/3121 din 17.01.2023 nu a fost atacată cu plângere, devenind definitivă și executorie, iar cele statuate în dispozitivul ei beneficiază de autoritate de lucru judecat. În atari condiții, părțile din cauza soluționată anterior de Consiliu în cadrul aceleiași proceduri de atribuire, sunt obligate să respecte întocmai decizia pronunțată. Procedând la soluționarea contestației formulată de ......... SRL, Consiliul constată că acesta este nemulțumit de modul în care autoritatea contractantă pus în aplicare măsurile de remediere dispuse prin decizia anterior precizată, motiv pentru care Consiliul va soluționa Pagina 16 din 30

contestația analizând criticile formulate de către contestator, luând în considerare prevederile legale incidente și considerentele Deciziei nr. 129/C1/3121 din 17.01.2023. Având în vedere criticile contestatorului potrivit cărora autoritatea contractantă nu ar fi pus în aplicare măsurile de remediere a componenței comisiei de evaluare, care au făcut deja obiectul de analiză a deciziei anterior pronunțate, se reține ca relevante în prezenta cauză următoarele considerente din motivarea Deciziei CNSC nr. 129/C1/3121 din 17.01.2023 definitivă și irevocabilă prin neatacarea cu plângere la Curtea de Apel: „Contestatorul susține și că pct. III.1.1.a) - Situația personală a candidatului sau ofertantului din instrucțiunile pentru ofertanți publicate în SEAP în anexa anunțului de participare sub identificatorul „[...../00007] FisaDate_DF1166129.pdf” intitulate generic „fișa de date”, privind personalul cu funcție de decizie din cadrul autorității contractante, nu îi permit acesteia să verifice existența unui conflict de interese. La acest punct, sunt enumerate următoarele persoane care dețin funcții de decizie din cadrul autorității contractante: „Președinte – .....; Secretar General – .....; Director Economic, Achiziții și Administrativ - .....”. Având în vedere aspectele anterior menționate, Consiliul reține incidența următoarelor prevederi legale din Legea nr. 98/2016: - art. 63 alin. (1): „Autoritatea contractantă precizează în documentele achiziției numele persoanelor cu funcții de decizie în cadrul autorității contractante sau al furnizorului de servicii de achiziție implicat în procedura de atribuire”; - art. 3 alin. (1) lit. ll): „În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: (...) persoane cu funcţii de decizie - conducătorul autorităţii contractante, membrii organelor decizionale ale autorităţii contractante ce au legătură cu procedura de atribuire, precum şi orice alte persoane din cadrul autorităţii contractante ce pot influenţa conţinutul documentelor achiziției și/sau desfășurarea procedurii de atribuire”. Totodată, Consiliul reține că, potrivit art. 60 din Legea nr. 98/2016, reprezintă o situație potențial generatoare de conflict de interese inclusiv situația în care ofertantul/candidatul a nominalizat printre principalele persoane desemnate pentru executarea contractului persoane care sunt soț/soție, rudă sau afin până la gradul al doilea inclusiv ori care se află în relații comerciale cu persoane cu funcții de decizie în cadrul autorității contractante sau al furnizorului de servicii de achiziție implicat în procedura de atribuire. Așadar, includerea tuturor informațiilor privind persoanele cu funcții de decizie este extrem de importantă și pentru viitorii ofertanți, de aceste informații depinzând încadrarea lor în situații generatoare de conflict de interese. Sintagma „desfășurarea procedurii de atribuire” nu înseamnă doar dreptul de vot, chiar și un expert cooptat fără drept de vot putând influența desfășurarea ei. În acest context, Consiliul consideră întemeiată critica și va obliga autoritatea contractantă să completeze pct. III.1.1.a) din fișa de date Pagina 17 din 30

cu numele tuturor membrilor organelor decizionale ale autorității contractante ce au legătură cu procedura de atribuire, precum și al oricăror altor persoane din cadrul autorității contractante ce pot influența conținutul documentelor achiziției și/sau desfășurarea procedurii de atribuire, cum sunt cei trei semnatari ai caietului de sarcini. De asemenea, va adăuga inclusiv numele persoanelor cu funcții de decizie în cadrul furnizorului de servicii de achiziție implicat în procedura de atribuire (autoritatea confirmă existența unui contract de servicii de consultanță). Numele membrilor comisiei de evaluare și ale experților cooptați vor fi menționate doar dacă există desemnată deja o asemenea comisie, respectiv desemnați experții. În schimb, este nefondată critica legată de factorul de evaluare 2.2. Gradul de adecvare al Graficului GANTT, considerat de societatea contestatoare lipsit de orice relevanță în procedură, având în vedere durata de implementare a proiectului, viitorul prestator având aproximativ 8 luni pentru finalizarea serviciilor. Legislația în vigoare nu interzice utilizarea unui asemenea factor de evaluare, obișnuit în contractele de achiziție publică de o anumită complexitate și care presupun desfășurarea în timp (elocventă este, de exemplu, HG nr. 1 din 10 ianuarie 2018 pentru aprobarea condițiilor generale și specifice pentru anumite categorii de contracte de achiziție aferente obiectivelor de investiții finanțate din fonduri publice). Referințe la acest grafic apar și în OMFE/MT nr. 558 din 15 iunie 2018 privind condițiile de decontare din fonduri europene a cheltuielilor efectuate pentru lucrările executate în regie proprie în cadrul Programului operațional Infrastructură mare 2014-2020, program din care este finanțat și contractul supus achiziției. Din argumentele societății contestatoare rezultă că aceasta pare a fi nemulțumită nu de cerința întocmirii unui grafic Gantt cât mai adecvat, ci de alocarea unei perioade de aproximativ 8 luni pentru îndeplinirea contractului, considerată insuficientă. Cu toate acestea, SC ......... SRL nu formulează nicio critică față de durata contractului specificată și la pct. II.2.7 din fișa de date a achiziției: „Durata contractului, concesiunii, a acordului-cadru sau a sistemului dinamic de achiziții. Durata în luni: 12”. Nu este criticată nici aceeași durată trecută la pct. 3 din caietul de sarcini. În speță, ..... a expus constrângerile temporale și a anexat contractul de finanțare nr. 725/22.11.2021, încheiat cu MINISTERUL INVESTIȚIILOR ȘI PROIECTELOR EUROPENE, care prevede o perioadă de implementare a proiectului între 01.10.2020 și 30.09.2023. Totodată, autoritatea a explicat care a fost scopul solicitării respectivului grafic, iar gradul de adecvare al acestuia constituie un aspect calitativ în legătură cu obiectul contractului de achiziție publică, în acord cu art. 187 alin. (4) din lege, contract ce are ca obiect servicii intelectuale. Consiliul reține că durata contractului și factorul „grafic Gantt” sunt noțiuni distincte, care nu doar că pot fi analizate separat, dar ele pot fi și contestate separat. O durată insuficientă nu înseamnă automat că factorul de evaluare privind adecvarea graficului Gant este nelegal. De altfel, în speță, chiar dacă ar fi eliminat acest factor, rămân valabile clauzele care impun încadrarea în durata de 12 luni. Pagina 18 din 30

Așadar, criticile de la pct. 70-80 din contestație sunt nefondate, autoritatea procedând în limitele legii prin includerea factorului de evaluare în discuție. În ceea ce privește criticile contestatorului cu privire la cerința de calificare privind experiența similară, responsabilitățile experților și cu privire la declarațiile de disponibilitate, Consiliul reține că, prin clarificarea publicată în SEAP în anexa anunțului de participare sub identificatorul „[...../00012] Clarificare din oficiu 342.pdf.p7s”, autoritatea contractantă a reformulat cerința cu privire la experiența similară, a completat profilele experților cu responsabilitățile minime ce le revin și a eliminat din caietul de sarcini și modelul de declarație de disponibilitate condițiile cu privire la disponibilitatea exclusivă. Având în vedere că, prin clarificarea anterior menționată, autoritatea contractantă a remediat documentația de atribuire sub aspectul experienței similare, a responsabilităților experților și a declarației de disponibilitate în sensul solicitat de contestator, criticile acestuia privind cele 3 aspecte au rămas fără obiect. Pentru considerentele anterior expuse, în temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul va admite în parte contestația formulată de către SC ......... SRL în contradictoriu cu ....., în ceea ce privește limitarea numărului de pagini pentru descrierea detaliată a activităților și cu privire la lista personalului cu funcție de decizie iar, pe cale de consecință, va obliga autoritatea contractantă la remedierea documentației de atribuire cu respectarea prevederilor legale și a motivării aferentă prezentei în termen de 10 zile de la comunicare. În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge ca nefondată critica cu privire la factorul de evaluare „Gradul de adecvare al Graficului GANTT” și ca rămase fără obiect criticile cu privire la cerința de calificare privind experiența similară, responsabilitățile experților și disponibilitatea experților”. Analizând prezenta contestație, Consiliul reține că prima critică se referă la faptul că autoritatea contractantă nu ar fi completat pct. III.1.1. a) din fișa de date cu numele tuturor persoanelor indicate prin decizia CNSC. Raportat la această critică, Consiliul reține că, prin Erata nr. ....., publicată în SEAP în data de 05.02.2023, autoritatea contractantă a precizat, în cadrul Secțiunii VII.1.2) - Text care urmează să fie corectat în anunțul original, „Locul textului ce urmează să fie modificat: III.1.1.a) Situația personală a candidatului sau ofertantului - A se citi: (…) Persoanele care dețin funcții de decizie din cadrul autorității contractante: Președinte - ....., Secretar General - ....., Director Economic, Achiziții și Administrativ - ....., Vicepreședinte - .........., Vicepreședinte - ....., Pagina 19 din 30

Director Direcția Programe și Proiecte -.....– viză CFP, Membrii .....: Manager de Proiect – ....., Responsabil tehnic – ....., Responsabil Achiziții Proiect – ..... Președintele comisie de evaluare: ..... ..... Membru: .....-..... Membru: ..... Expert cooptat pe lângă comisia de evaluare: .....”. Din considerentele deciziei CNSC nr. 129/C1/3121 din 17.01.2023 definitivă și irevocabilă, rezultă indubitabil că, în etapa reevaluării ofertelor ca urmare a punerii în aplicare a respectivei decizii, autoritatea contractantă trebuia să completeze pct. III.1.1.a) din fișa de date cu numele tuturor membrilor organelor decizionale ale autorității contractante ce au legătură cu procedura de atribuire, precum și al oricăror altor persoane din cadrul autorității contractante ce pot influența conținutul documentelor achiziției și/sau desfășurarea procedurii de atribuire; de asemenea, trebuia să adauge inclusiv numele persoanelor cu funcții de decizie în cadrul furnizorului de servicii de achiziție implicat în procedura de atribuire (autoritatea confirmând existența unui contract de servicii de consultanță). Potrivit eratei mai sus menționate, se reține că autoritatea contractantă a indicat în componența comisiei de evaluare, în calitate de Expert cooptat pe lângă comisia de evaluare pe d-na ....., aceasta din urmă fiind reprezentantul și administratorul SC ..... SRL, societate cu care autoritatea contractantă a semnat contractul de prestări servicii consultanță în domeniul achizițiilor publice nr.5861/06.10.2022, motiv pentru care, Consiliul va respinge critica contestatorului potrivit căreia autoritatea contractantă nu ar fi respectat decizia anterior pronunțată, deoarece persoana indicată nu ar fi persoană cu funcție de decizie în cadrul furnizorului de servicii de achiziție. Pe de altă parte, Consiliul reține ca întemeiată critica contestatorului cu privire la neincluderea în componența comisiei de evaluare a doamnei ....., deoarece din analiza fișierului încărcat în SEAP în

secțiunea

clarificări

sub

identificatorul „[...../00019] Anexa_Clarificare_din_Oficiu_Formular_11_+_13.docx.p7s”, rezultă că persoana în cauză în calitate de autor a elaborat răspunsul la solicitările de clarificări (captură de ecran după rezultatul verificări a fost atașată de complet la dosarul cauzei). În ceea ce privește afirmația contestatorului potrivit căreia doamna ..... ar fi reprezentanta SC .....SRL, societate de consultanță care participă activ în procesul de atribuire, aceasta nu poate fi reținută de Consiliu, în condițiile în care contestatorul nu a administrat nici o probă în acest sens astfel cum avea obligația potrivit principiului de drept „probatio incumbit ei qui digit, non ei qui negat”, principiu transpus în Pagina 20 din 30

dreptul autohton prin prevederile art. 249 c.p.c potrivit cărora „cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege” iar, din adresa nr. 1784/07.03.2023, autoritatea contractantă a menționat că singurul furnizor cu care are încheiat un contract de servicii de consultanță achiziții este SC ..... SRL (contract nr. 5861/06.10.2022). De asemenea, din punctul de vedere transmis de autoritatea contractantă, se reține că dna ..... – .....ar fi persoana desemnată de prestator SC ..... SRL și are calitate de expert cooptat pe lângă comisia de evaluare fără drept de vot; or, această persoană nu figurează în Erata nr. ....., publicată în SEAP în data de 05.02.2023 privind componența comisiei de evaluare, justificarea autorității contractante conform căreia această persoană este expert cooptat fără drept de vot nu are relevanță în soluționarea cauzei, Consiliul pronunțându-se deja cu privire la acest aspect în mod definitiv și irevocabil, prin urmare este evident că această chestiune nu mai poate constitui obiectul unui nou control de legalitate din partea Consiliului. Consiliul constată că autoritatea contractantă, prin susțineri cum ar fi „firma de consultanță în domeniul achizițiilor publice nu deține conform legii funcție de decizie în cadrul autorității contractante, prin urmare nu fac obiectul personalului cu funcție de decizie”, omite atât prevederile legislației în materie cât și cele dispuse, cu caracter obligatoriu, prin Decizia CNSC nr. 129/C1/3121 din 17.01.2023, rămasă definitivă. Astfel, prevederile Legii nr. 98/2016 nu reglementează faptul că un furnizor de servicii de achiziție deține funcții de decizie în cadrul autorității contractante, în cazul unei proceduri de atribuire pentru care furnizorul în cauză oferă consultanță autorității respective, în schimb reglementează faptul că persoanele cu funcții de decizie, și anume persoanele care au legătură cu o procedură de atribuire precum și orice alte persoane care pot influența conținutul documentelor achiziției și/sau desfășurarea acesteia, se regăsesc atât în cadrul autorității contractante cât și în cadrul furnizorului de servicii de achiziție, care oferă consultanță pentru procedura respectivă, și trebuie precizate ca atare în documentele achiziției ca parte a setului de măsuri care trebuie efectuate în vederea combaterii conflictului de interese în materie. În acest sens, potrivit prevederilor art. 58 și 63 alin. (1) din Secțiunea a 4-a (Reguli de evitare a conflictului de interese) a Cap. II al Legii nr. 98/2016, „Art. 58 - Pe parcursul aplicării procedurii de atribuire, autoritatea contractantă are obligația de a lua toate măsurile necesare pentru a preveni, identifica și remedia situațiile de conflict de interese, în scopul evitării denaturării concurenței și al asigurării tratamentului egal pentru toți operatorii economici. (...) Art. 63 - (1) Autoritatea contractantă precizează în documentele achiziției numele persoanelor cu funcții de decizie în cadrul autorității Pagina 21 din 30

contractante sau al furnizorului de servicii de achiziție implicat în procedura de atribuire.” Consiliul subliniază că măsurile sus citate, dispuse în sarcina autorității contractante prin decizia pronunțată, devenită definitivă și executorie, au avut în vedere inclusiv prevederile legale anterior citate, în ceea ce privește completarea documentelor achiziției cu numele tuturor persoanelor cu funcții de decizie, atât din cadrul autorității contractante cât și din cel al furnizorului de servicii de achiziție implicat în prezenta procedură de atribuire, inclusiv ale celor care fac parte din comisia de evaluare și ale experților cooptați. Efectele puterii de lucru judecat prezintă un dublu aspect: un aspect negativ pentru partea ca a pierdut litigiul, în sensul că nu mai poate repune în discuție dreptul său într-un alt litigiu și un aspect pozitiv, pentru partea care a câștigat procesul, în sensul că se poate prevala de dreptul recunoscut într-o nouă judecată. Autoritatea de lucru judecat operează atât în cazul hotărârilor prin care acțiunea sau cererile incidentale (cererea reconvențională ori intervențiile voluntare ori forțate) sunt admise cât și în privința celor prin care acestea sunt respinse, fiind deci opozabilă tuturor părților din respectiva cauză. A avea „aceeași calitate” în ambele cereri înseamnă a figura în procese în calitate de titular de drepturi, prin calitate înțelegându-se aici poziția lor în nume propriu sau intervenient în proces. Altfel spus, este avută în vedere identitatea juridică a părților, iar nu identitatea lor fizică, nefiind obligatoriu ca o parte să aibă în ambele procese calitatea de reclamant, iar cealaltă parte calitatea de pârât. Astfel, dacă în ambele procese participă aceleași persoane, ca titulare ale drepturilor, va fi identitate de părți, chiar dacă în cadrul proceselor sunt inversate calitățile părților. Astfel, conform prevederilor Codului de procedură civilă art. 431 alin. (1) „nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect” și art. 430 alin. (1) și (2) „hotărârea judecătorească ce soluționează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată. Autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă”. În literatura de specialitate se arată că pentru a exista identitate de obiect nu este nevoie ca obiectul să fie formulat în ambele acțiuni în același mod, ci este suficient ca din cuprinsul acțiunilor să rezulte că este același. De aici rezultă și identitatea de cauză, precum și că pentru a exista identitate de obiect între două acțiuni este suficient ca din cuprinsul lor să rezulte că scopul final urmărit este același în ambele acțiuni și, chiar Pagina 22 din 30

dacă în primul litigiu s-a discutat numai pe cale incidentală un drept invocat de o parte, soluția dată de instanță are putere de lucru judecat într-o nouă acțiune în care se încearcă valorificarea aceluiași drept. Cauza este fundamentul raportului juridic dedus soluționării, temeiul juridic al cererii. Ea nu se confundă cu cauza acțiunii și nici cu mijloacele de probă. Nu se poate păstra aceeași cauză și prezentate alte dovezi pentru că există autoritate de lucru judecat. Condiția de aplicare a autorității de lucru judecat presupune identitatea de acțiuni (părți, obiect și cauză juridică), ce oprește repetarea judecății, iar puterea, prezumția de lucru judecat, ce impune consecvența în judecată, astfel că ceea ce s- a constatat și statuat printr-o hotărâre nu trebuie să fie contrazis printr- o altă hotărâre. În decizia sa nr. 1777 din 25 iunie 2015, Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția a II-a civilă, a reținut că, în mod corect, instanța de apel a precizat că nu respinge acțiunea în baza autorității de lucru judecat, ci are obligația de a judeca în fond, însă soluția trebuie să țină cont de dezlegarea deja dată asupra problemei de drept dedusă judecății, dând eficiență prezumției de lucru judecat, că a mai fost odată dezlegată chestiunea litigioasă. Conform art. 26 alin. (5) coroborat cu alin. (11) din Legea nr.101/2016: „În cazul în care admite contestația și dispune luarea de măsuri de remediere... ”. Consiliul are obligația de a motiva în mod clar, fără echivoc deciziile/încheierile adoptate”. Decizia anterior pronunțată, având în vedere caracterul său definitiv și irevocabil prin neatacarea acesteia cu plângere, a dobândit putere de lucru judecat; în esență, aceasta semnifică faptul că o cerere nu poate fi judecată în mod definitiv decât o singură dată (bis de eadem re ne sit actio) iar hotărârea este prezumată a exprima adevărul și nu trebuie să contrazică o altă hotărâre (res iudicata pro veritate habetur). Rațiunea textelor de lege reiterate este acela de a împiedica remedieri succesive ale documentelor și a lămuri o dată toate aspectele ce se impun a fi remediate/modificate cu scopul de a asigura o durată a derulării unei proceduri de achiziție publică mai redusă și de a statua că un aspect o dată verificat nu mai poate face obiectul unei reevaluări, indiferent care ar fi calitatea evaluării realizate inițial. Prin urmare, chiar dacă elaborarea documentației aferente procedurii de atribuire trebuie să fie realizată cu maximă seriozitate și prin respectarea strictă a dispozițiilor legale, aceste deziderate nu permit reluarea unor aspecte tranșate anterior, o asemenea posibilitate nefiind recunoscută de legiuitor în materia achizițiilor publice. Astfel, Consiliul nu poate face abstracție de raționamentul ce răzbate din decizia nr. 129/C1/3121 din 17.01.2023 privind nominalizarea în cadrul fișei de date a persoanelor cu funcție de decizie din cadrul autorității contractante iar o analiză pe documentele în discuție, nu mai poate fi efectuată, la acest moment, motiv pentru care, luând în considerare argumentele expuse mai sus și determinând că Pagina 23 din 30

autoritatea contractantă nu a dus la îndeplinire în totalitate pus în aplicare doar în parte cele dispuse, critica contestatorului privind remedierea documentației de atribuire este întemeiată, urmând să fie admisă. Referitor la a doua critică a contestatorului, și anume „Cerința privind experiența similară (Capacitatea tehnică și/sau profesională) modificată prin Eratele publicate încalcă prevederile art. 172 alin. (3) şi (5) din Legea nr. 98/2016 şi art. 29 din HG nr. 395/2016, şi nu reflectă posibilitatea concretă de îndeplinire a contractului.”, Consiliul reține că, prin Erata nr. EN1043007, publicată în SEAP în data de 04.02.2023, autoritatea contractantă a precizat, în cadrul Secțiunii VII.1.2) - Text care urmează să fie corectat în anunțul original, „Locul textului ce urmează să fie modificat: Punctul III.1.3.a) Capacitatea tehnică și profesională - A se citi: (...) Nota 2: Sunt acceptate ca experiență similară si serviciile prestate de către operatorii economici participați la procedură în cadrul unor proiecte de finanțare, implementate prin personal propriu (in- house), în ultimii 3 ani, calculați până la data limită de depunere a ofertelor, dovedită prin prezentarea contractelor de finanțare derulate, graficul

de

rambursare

a

cheltuielilor,

rapoarte

de activitate/tehnice/progres sau orice alte documente eliberate de către finanțator care dovedesc implementarea activităților, cât și valoarea acestora. Nota 3: Se acceptă în vederea demonstrării experienței similare, pe lângă serviciile de informare si promovare din domeniul biodiversității și serviciile de informare și promovare din alte componente aferente domeniului infrastructurii de mediu”. În opinia contestatorului, experiența similară, realizată din activități in-house în cadrul unor granturi, nu ar fi echivalentă cu cea rezultată în urma unor contracte clare de prestări servicii similare din prezenta achiziție, deoarece, spre deosebire de „contractele de prestări servicii, câștigate în urma unor achiziții competitive, proiectele de tip grant au putut fi contractate pe baza calității de custode, care nu ține neapărat de calitatea și valoarea organizației, instituției sau firmei respective - custode, de a presta servicii de elaborare a planurilor de management, astfel încât activitatea desfășurată nu este similară serviciilor solicitate în cadrul acestei achiziții”. În soluționarea criticii anterior reprodusă, Consiliul reține că prevederile art. 179 lit. b) din Legea nr. 98/2016, nu interzic demonstrarea experienței similare prin serviciile pe care operatorul economic le-a prestat în cadrul unor contracte de finanțare nerambursabilă, de tip grant, cu personalul contractat de el, respectiv personal propriu (in-house). Norma juridică anterior menționată reglementează că este obligatorie confirmarea realizării activităților/serviciilor de către Pagina 24 din 30

beneficiar, care poate fi public sau privat: „Operatorul economic face dovada îndeplinirii cerințelor privind capacitatea tehnică și profesională prin prezentarea, după caz, a unora sau mai multora dintre următoarele informații și documente: (...) b) lista principalelor livrări de produse efectuate sau a principalelor servicii prestate în cursul unei perioade care acoperă cel mult ultimii 3 ani, cu indicarea valorilor, datelor și a beneficiarilor publici sau privați. (...)”. Faptul că un operator economic demonstrează că a realizat serviciile respective în cadrul unui proiect de tip grant, implementat cu succes, este o dovadă elocventă a înțelegerii, de către acesta, a modului de realizare a activităților respective. Important pentru autoritatea contractantă este rezultatul obținut în urma prestării serviciilor în cauză, nu dacă prestatorul a realizat serviciile în urma câștigării unor „achiziții competitive” sau în urma unei licitații de proiecte, lansate în mod public de un finanțator. Raționamentul anterior se regăsește și în Instrucțiunea ANAP nr. 2/2017 care cuprinde, la art. 3 alin. (1) modalitățile în care pot fi formulate cerințele de calificare, respectiv prin raportare la rezultatele așteptate din caietul de sarcini și la nivelul de complexitate al contractului: „Atunci când stabilește cerințele minime de calificare și selecție referitoare la experiența în implementarea/realizarea unui/unor contract/contracte sau unor activități similare, autoritatea/entitatea contractantă trebuie să ofere repere suficiente operatorilor economici interesați să participe la procedura de atribuire, pentru ca aceștia să poată determina nivelul de complexitate asociat cerinței în cauză, prin corelare cu modul în care este descrisă, prin rezultatele așteptate prevăzute de caietul de sarcini, complexitatea contractului de achiziție publică/de achiziție sectorială/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit, precum și modul în care poate fi demonstrată îndeplinirea respectivelor cerințe”. Întrucât activitățile realizate prin personalul propriu in-house pot fi delimitate de restul serviciilor și cuantificate valoric, interzicerea participării la prezenta procedură a operatorilor care pot dovedi experiența similară cu serviciile pe care le-au realizat în cadrul unor contracte de finanțare de tip grant ar reprezenta aplicarea unui tratament discriminatoriu acestora, respectiv o încălcare a principiului nediscriminării, instituit de art. 2 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 98/2016. Referitor la susținerile contestatorului cu privire la Nota 3, Consiliul a procedat la analiza acțiunilor care trebuie derulate în cadrul activităților de promovare și informare conform caietului de sarcini, constatând că acestea se pot realiza în mod similar, indiferent de domeniul proiectului, fie că e din sfera biodiversității, mediului, achiziții publice etc., operatorul economic având obligația organizării de conferințe, de publicare a unor anunțuri, distribuirea materialelor informative etc. Pagina 25 din 30

De interes pentru autoritatea contractantă este ca ofertantul să demonstreze că are capacitatea organizatorică și tehnică de a derula astfel de activități, respectiv că a prestat asemenea servicii, astfel cum prevăd dispozițiile art. 29 alin. (1) din HG nr. 395/2016: „Criteriile de calificare privind capacitatea au ca scop demonstrarea potențialului tehnic, financiar și organizatoric al fiecărui operator economic participant la procedură, potențial care trebuie să reflecte posibilitatea concretă a acestuia de a îndeplini contractul/acordul-cadru și de a rezolva eventualele dificultăți legate de îndeplinirea acestuia, în cazul în care oferta sa va fi declarată câștigătoare”. Prin critica sa, contestatorul solicită, în fapt, ca anunțul de participare să facă referire la servicii identice cu cele din caietul de sarcini, implicit operatorii economici să demonstreze că au realizat activități de promovare și informare pentru proiecte doar din domeniul biodiversității. Însă, o astfel de formă a cerinței ar constitui o restrângere a concurenței și o încălcare a prevederilor art. 50 din Legea nr. 98/2016: „(1) Autoritățile contractante nu vor concepe sau structura achizițiile ori elemente ale acestora cu scopul exceptării acestora de la aplicarea dispozițiilor prezentei legi ori al restrângerii artificiale a concurenței. (2) În sensul alin. (1), se consideră că există o restrângere artificială a concurenței în cazul în care achiziția ori elemente ale acesteia sunt concepute sau structurate cu scopul de a favoriza ori dezavantaja în mod nejustificat anumiți operatori economici”. Consiliul observă că explicitarea experienței similare prin Nota 3 este în concordanță cu îndrumarea de la art. 5 din Instrucțiunea nr. 2/2017, emisă de ANAP, și anume: „(1) Nu se poate solicita demonstrarea experienței similare prin furnizarea de produse/prestarea de servicii/execuția de lucrări identice cu cele care fac obiectul contractului de achiziție publică/de achiziție sectorială/acordului-cadru care urmează a se atribui, pentru a nu se restrânge competiția, fiind necesar să fie permise și cele similare sau superioare din punctul de vedere al complexității și/sau scopului. (2) Autoritatea/Entitatea contractantă va explicita similaritatea obiectului contractului într-o manieră care să reflecte categoriile/tipurile de produse/servicii/lucrări de o complexitate comparabilă cu cele care fac obiectul contractului de achiziție publică/de achiziție sectorială/acordului-cadru ce urmează să fie atribuit, utilizând o descriere generală, raportată la sectorul/domeniul în care se încadrează acesta. Se vor evita formulările de tipul «ofertantul a executat/prestat lucrări/servicii similare celor prevăzute în contract ....» sau «a furnizat produse care se încadrează în categoria/clasa CPV XXXXX»”. Astfel, se poate observa că autoritatea contractantă, prin precizările de la Notele 2 și 3, nu a impus ca experiența solicitată să fie identică ci Pagina 26 din 30

similară, prin urmare nu a limitat modalitatea de dovedire a experienței similare, contestatorul având posibilitatea să participe la procedură și să depună documente relevante în ceea ce privește experiența similară solicitată. În acest sens, se reține că modalitatea în care a fost formulată cerința cu privire la experiența similară nu este de natură să vatăme societatea contestatoare, aceasta având posibilitatea să-și demonstreze experiența în activități de promovare și informare pentru proiecte din domeniul biodiversității indiferent dacă autoritatea menține sau nu nota Nota 3 potrivit căreia „Se acceptă în vederea demonstrării experienței similare, pe lângă serviciile de informare si promovare din domeniul biodiversității și serviciile de informare și promovare din alte componente aferente domeniului infrastructurii de mediu”. Consiliul reține că în legislația în vigoare nu se prevede dreptul operatorilor economici de a solicita sau propune modificarea documentației de atribuire și, nici atât, obligația autorității contractante de a modifica documentația de atribuire după cum solicită sau propune fiecare operator economic care apreciază că este necorespunzător întocmită, opțiunea modificării cerințelor impuse operatorilor economici reprezentând un drept al autorității contractante, iar nu o obligație. Opțiunea modificării cerințelor impuse operatorilor economici reprezintă un drept al autorității, iar nu o obligație, Consiliul neputând sancționa autoritatea contractantă pentru exercitarea dreptului său de a nu aduce modificări cerințelor de calificare câtă vreme nu a fost demonstrat caracterul lor restrictiv În lumina legislației privind remediile în domeniul achizițiilor publice, contestația care se depune la Consiliu constituie o cale de atac la îndemâna persoanelor vătămate, iar nu un mijloc de restricționare a accesului altor operatori economici prin impunerea de filtre/reguli/cerințe suplimentare. Ori, eliminarea notei 3 ar avea ca rezultat restricționarea suplimentară a procedurii de atribuire față de forma actuală. În aceste condiții, Consiliul va respinge ca nefondate criticile contestatorului cu privire la experiența similară. Cu privire la cea de-a treia critică a contestatorului, și anume „Comisia de evaluare desemnată de Autoritatea Contractantă este nelegală, deoarece membrii din componența Comisiei se află în relații de subordonare, ceea ce este contrar legii”, Consiliul urmează a o respinge ca nefondată, având în vedere considerentele ce urmează. Potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) și alin. (8) din HG nr. 395/2016, „(2) În sensul prevederilor alin. (1), din cadrul comisiei de evaluare pot face parte membri aparținând compartimentelor autorității contractante și, după caz, din cadrul entității finanțatoare a contractului de achiziție publică, dacă autoritatea contractantă transmite o solicitare motivată în acest sens. În cazul în care beneficiarul final al Pagina 27 din 30

contractului/acordului-cadru este o altă autoritate contractantă, din cadrul comisiei de evaluare pot face parte membri aparținând atât autorității contractante care organizează procedura de atribuire, cât și autorității contractante beneficiare. (...) (8) Persoanele care constituie comisia de evaluare nu trebuie să fie în relații de subordonare ierarhică unele față de altele, în măsura în care structura organizatorică permite acest lucru”. Contestatorul susține că două persoane care fac parte din comisia de evaluare, respectiv domnul ..... ....., președintele comisiei de evaluare și domnul .....-....., membru al comisiei de evaluare sunt în relații de subordonare ierarhică, prin prisma organigramei ...... Din analiza organigramei ..... aflată la adresa internet http://......gov.ro/wp-content/uploads/ORGANIGRAMA-......pdf, rezultă că posturile de vicepreședinți (două posturi), cu rang de subsecretar de stat (în cazul de față fiind vorba de domnul ..... ....., președintele comisiei de evaluare în discuție) se regăsesc menționate drept compartimente în structura organizatorică a autorității contractante, fiind aplicabile astfel prevederile art. 126 din HG nr. 395/2016 în cazul vicepreședintelui în discuție, contrar susținerilor contestatorului, prevederile în speță vizând, prin expresia uzitată, totalitatea compartimentelor autorității contractante și nu, în mod selectiv, compartimente de specialitate/suport etc. Mai mult, din analiza organigramei ..... și a ROF (http://......gov.ro/wp-content/uploads/ROF-OMMAP-nr-1277-din-19- iunie-2020-aprobat-3-28.pdf) rezultă că Serviciul Corp Control din ..... este subordonat președintelui și nu vreunuia dintre cei doi vicepreședinți, așadar membrii Serviciului Corp Control ..... (printre care, conform contestatorului, s-ar număra, în calitate de Șef al acestui serviciu, și domnul .....-....., deși Consiliul nu a identificat o astfel de informație în documentele achiziției), nu se află în relații de subordonare ierarhică cu domnul ..... ....., vicepreședinte ....., contrar susținerilor contestatorului. Cât privește celelalte susțineri formulate de contestator în motivarea criticii în discuție, care se regăsesc la pct. 42-46 din contestație, Consiliul nu va putea reține aceste susțineri pe care le apreciază ca speculative, contestatorul nearătând încălcarea vreunei dispoziții legale, ci se bazează doar pe opinii personale. Conform dispozițiilor art. 10 lit. f) din Legea nr. 101/2016, contestația trebuia să conțină motivarea, în fapt și în drept, care servește la determinarea exactă a obiectului procedurii administrativ- jurisdicționale, având în vedere principiul disponibilității potrivit căruia judecata are loc în limitele sesizării, precum și mijloacele de probă pe care se sprijină contestația, ceea ce, în cazul susținerilor anterior menționate, autorul contestației nu a motivat în acest sens, nefăcându- Pagina 28 din 30

se astfel dovada încălcării vreunei dispoziții legale, prin prezentarea unor mijloace de probă legale, verosimile, pertinente și concludente, potrivit principiului de drept „probatio incumbit ei qui dicit, non ei qui negat”. Având în vedere toate aspectele de fapt și de drept mai sus evocate, în temeiul art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016 cu modificările și completările ulterioare, Consiliul va admite în parte contestația formulată de ......... SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantă ....., în ceea ce privește indicarea în cadrul documentației de atribuire a persoanelor cu funcție de decizie și, pe cale de consecință, va obliga autoritatea contractantă la remedierea documentației de atribuire cu respectarea prevederilor legale, a motivării aferentă prezentei și a Deciziei CNSC nr. 129/C1/3121 din 17.01.2023 în termen de 10 zile de la comunicare. Totodată, în temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge ca nefondate restul criticilor din contestația formulată de ......... SRL. Pentru aceste motive în baza documentelor depuse de părți, CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR DECIDE: Admite în parte contestația formulată de ......... SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantă ....., în ceea ce privește indicarea în cadrul documentației de atribuire a persoanelor cu funcție de decizie și, pe cale de consecință, obligă autoritatea contractantă la remedierea documentației de atribuire cu respectarea prevederilor legale, a motivării aferentă prezentei și a Deciziei CNSC nr. 129/C1/3121 din 17.01.2023 în termen de 10 zile de la comunicare.

Respinge ca nefondate restul criticilor din contestația formulată de ......... SRL în contradictoriu cu ...... Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare. Complet de soluționare a contestațiilor în domeniul achizițiilor publice: Consilier de soluționare ......... PREȘEDINTE ......... Consilier de soluționare ......... Pagina 29 din 30

Redactat practicaua deciziei ...... Redactată în 4 (patru) exemplare originale, conține 28 (douăzecișiopt) pagini Pagina 30 din 30