Decizie CNSC BO2026_487

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. ... Data: ... Prin contestația înregistrată la CNSC sub nr. ..., formulată de ..., lider al asocierii ... - ..., cu sediul în ...., împotriva comunicării rezultatului procedurii nr. ..., emisă de ..., în calitate de autoritate contractantă, cu sediul în ..., în cadrul procedurii de licitație deschisă, organizată în vederea atribuirii contractului de achiziție publica având ca obiect ......, s-au solicitat următoarele: 1. Anularea comunicării rezultatului procedurii nr. ..., a tuturor actelor care au stat la baza emiterii acesteia incluzând, dar fără a se limita la raportul procedurii nr. ..., în ceea ce privește menționarea ofertei depuse de asocierea ... – ... pe locul al VII-lea; 2. Obligarea autorității contractante la continuarea procedurii de atribuire în cauză, prin reevaluarea ofertei sale, cu luarea în considerare a prevederilor legale și a motivelor prezentate în cadrul prezentei contestații, acordarea punctajului maxim af...t propunerii tehnice a ... și stabilirea ofertei câștigătoare dintre ofertele admisibile. Consemnarea faptului că își rezervă dreptul de a solicita cheltuielile de soluționare a contestației pe cale separată. Prin cererea de intervenție accesorie în interesul autorității contractante înregistrată la Consiliu cu nr. ..., ... ..., membru al asocierii ...., cu sediul în ...., solicită următoarele: 1. Admiterea, în principiu, a cererii de intervenție; 2. Respingerea contestației ... ca neîntemeiată. Contestația va fi soluționată împreună cu cererea de intervenție, având în vedere dispozițiile art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, precum și prevederile art. 61 și următoarele din Codul de procedură civilă. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, Pagina 1 din 11

asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care ... critică comunicarea rezultatului procedurii nr. ..., emisă de ..., în calitate de autoritate contractantă, solicitând cele ante- menționate. În motivarea contestației, ... prezintă un scurt istoric cu privire la modul de desfășurare al procedurii de atribuire arătând că, urmare a Deciziei CNSC nr. ..., autoritatea contractantă a publicat, în SEAP, la data de ...., noi acte de procedură, respectiv comunicarea rezultatului procedurii nr. ... și raportul procedurii nr. ..., prin care i-a adus la cunoștință faptul că oferta sa a fost clasată din nou pe locul al VII-lea, fiindu-i acordat pe parte tehnică același punctaj de 40 de puncte din totalul de 60 de puncte, identic cu cel rezultat în urma primei evaluări. În intervalul dintre data pronunțării Deciziei CNSC și data emiterii noului raport al procedurii (11.12.2025), autoritatea contractantă nu i-a transmis nicio solicitare de clarificare privind conținutul ofertei tehnice depuse, deși o astfel de clarificare reprezenta o condiție necesară pentru a asigura o reevaluare reală și efectivă, conform celor dispuse de CNSC. Motivare din partea autorității contractante din cuprinsul noii comunicări este cea deja menționată în cadrul punctului de vedere depus în cadrul contestației inițiale. Față de cele de mai sus, contestatorul apreciază că din raportul procedurii contestat în prezenta cauză, nu rezultă că autoritatea contractantă ar fi procedat la o reală reevaluare a ofertei asocierii ..., așa cum a fost expres dispus prin Decizia CNSC, documentul fiind emis cu ignorarea prevederilor legale incidente și cu ignorarea ofertei tehnice depuse. În cele ce urmează, contestatorul prezintă o serie de argumente care, în opinia sa, demonstrează că: ■ A descris în mod clar și complet o metodologie de proiectare care integrează și corelează toate cerințele cerute de autoritate, respectiv NZEB, BMS și ale sistemului de învățământ - aspect reținut de altfel ca atare de către autoritatea contractantă (Secțiunea III); ■ A identificat mai mult de 5 riscuri specifice, care pot duce la întârzierea sau blocarea proiectului corelat cu 1. „Serviciile de proiectare", cu identificarea măsurilor de atenuare a acestora - aspect reținut de altfel ca atare de către autoritatea contractantă (Secțiunea IV);  ■ A identificat mai mult de 5 riscuri specifice, care pot duce la întârzierea sau blocarea proiectului corelat cu activitățile; 4. „Construcții" și 5. „Instalații" și a prezentat măsurile de atenuare a acestora, astfel cum reiese din Proiectul tehnic de execuție (Secțiunea V); Pagina 2 din 11

■ A respectat modul de prezentare solicitat în fișa de date (cu privire la capitolul intitulat „Gestionarea riscurilor") cu descrierea: riscurilor identificate cu probabilitatea de apariție și impactul acestora, corelațiilor explicite dintre riscuri și activități, metodelor și măsurilor de atenuare ale riscurilor (Secțiunea VI); ■ Autoritatea contractantă nu a evaluat corect oferta sa, prin acordarea unui punctaj de doar 10 puncte, în contextul în care a prezentat un minim 15 riscuri, corelat cu activitățile: 1. „Servicii de proiectare", 4. „Construcții" și 5. „Instalații" (Secțiunea VII); ■ Autoritatea contractantă avea obligația de a verifica în integralitate toate elementele tehnice și financiare ale ofertei în procedura de reevaluare și cu atât mai mult după primirea Deciziei CNSC (Secțiunea VIII); ■ Autoritatea contractantă a încălcat principiile în materia achizițiilor publice și restricționarea concurenței (Secțiunea IX). Prin urmare, consideră că motive excesiv de formale cum este cel din prezenta cauză (fără adresarea unei solicitări de clarificări) nu ar putea justifica eliminarea din competiție a unui ofertant a cărui ofertă a prezentat cel mai bun raport calitate-preț, având în vedere și faptul că asocierea ... a ofertat cel mai mic preț. În continuare, contestatorul justifică interesul său în a formula prezenta contestație. Totodată, autorul contestației apreciază ca nelegală decizia autorității contractante de respingere a ofertei sale și prezintă, pe larg, argumente cu privire la faptul că oferta depusă de asocierea ... trebuia să fie declarată câștigătoare, cu acordarea unui punctaj maxim pe tehnic de 60 de puncte. În drept, se invocă prevederile Legii nr. 101/2016, Legii nr. 98/2016 și HG nr. 395/2016. Ca mijloace de probă, au fost depuse înscrisuri. Prin punctul de vedere comunicat prin adresa nr. ...... solicită respingerea contestației formulată de ... ca nefondată. Răspunzând criticilor punctuale ale contestației, autoritatea contractantă precizează următoarele: În conformitate cu cele precizate în Decizia CNSC cu nr. ... și în termenul prevăzut a procedat la reevaluarea ofertei asocierii în cadrul noului raport al procedurii, sub aspectul punctajului acordat, pe care nu l-a modificat, ci a justificat în concret, prin raportare la informațiile prezentate în propunerea tehnică de către ofertant și prin informarea ofertantul, ținând cont și respectând principiul transparenței. Ofertantul asocierea ... - ..., în oferta tehnică pentru proiectare și pentru execuție, a prezentat următoarele: - în propunerea tehnică pentru proiectare s-a prezentat Metodologia de proiectare integrată - nZeb, BMS și sistem educațional; Pagina 3 din 11

- în propunerea tehnică pentru proiectare (pagina 147-149) ofertantul a identificat un număr de 23 de riscuri asociate cu activitatea 1. „Servicii de proiectare" (ofertantul a defalcat riscurile în riscuri asociate cu proiectare construcții și proiectare instalații, însă ambele se încadrează în activitatea 1. „Servicii de proiectare") în propunerea tehnică pentru execuție, pagina 42-43, ofertantul identifică un număr de 15 riscuri, însă acestea nu sunt corelate cu activitățile 4. „Construcții" și 5. „Instalații", iar ofertantul nu a descris măsurile de atenuare a riscurilor conform principiilor managementului riscurilor doar a identificat niște cauze și efecte posibile. Întrucât ofertantul ... a prezentat Metodologia de proiectare integrată - nZeb, BMS și sistem educațional; a identificat 5 riscuri cu măsurile de atenuare af...te activității 1. „Servicii de proiectare"; nu a identificat nici un risc corelat clar cu activitățile 4. „Construcții" și 5. „Instalații" și nici nu a prezentat măsurile de atenuare; nu a respectat modul de prezentare solicitat în fișa de date – „un capitol intitulat „Gestionarea riscurilor" care va descrie: riscurile identificate cu probabilitatea de apariție și impactul acestora, corelațiile explicite dintre riscuri și activități, metodele și măsurile de atenuare ale riscurilor", autoritatea contractantă învederează că i-a acordat 10 puncte având în vedere că cerințele necesare pentru acordarea unui punctaj mai ridicat nu au fost îndeplinite. Prin aplicarea întocmai a principiilor care guvernează achizițiile publice, autoritatea contractantă afirmă că nu poate fi acuzată de restricționarea concurenței, eliminarea din competiție a contestatorului fiind greșit interpretată având în vedere că oferta acestuia a fost declarată ofertă admisibilă, dar necâștigătoare. În concluzie, ... solicită respingerea contestației ca fiind neîntemeiată și menținerea actelor atacate ca fiind temeinice și legale. Ca mijloace de probă, au fost depuse înscrisuri. Prin cererea de intervenție accesorie în interesul autorității contractante înregistrată la Consiliu cu nr. ..., ....a solicitat cele sus menționate. Ulterior justificării admisibilității cererii sale, intervenientul prezintă, pe larg, argumente pentru a demonstra legalitatea și temeinicia evaluării realizate de comisia de evaluare. În drept, se invocă prevederile art. 17 alin. 3 din Legea nr. 101/2016, art. 61 din NCPC, precum și toate celelalte prevederi legale menționate în cuprinsul cererii de intervenție. Prin adresa nr. ..... prezintă concluzii scrise prin care combate apărările autorității contractante din cuprinsul punctului de vedere, precum și susținerile ING ... din cererea de intervenție solicitând respingerea acestora ca netemeinice și nefondate și menținându-și, în totalitate, criticile formulate. Pagina 4 din 11

... a constituit cauțiunea în cuantum de .... Din analiza susținerilor părților și a documentelor existente la dosarul cauzei, Consiliul reține cele ce urmează: ..., în calitate de autoritate contractantă, a inițiat procedura de atribuire, prin licitație deschisă, în vederea încheierii contractului având ca obiect ......, prin publicarea în SEAP a anunțului de participare nr. ..... Valoarea total estimată a achiziției este de .... lei, fără TVA, iar criteriul de atribuire este cel mai bun raport calitate preț. În urma evaluării celor 8 oferte primite, a fost emis raportul procedurii nr. ..., prin care a fost desemnată câștigătoare oferta Asocierii ..., cu un punctaj total de 99,26 puncte. Nemulțumiți de rezultatul procedurii, Asocierea ... – ..., a cărei ofertă a fost clasată pe locul 7 cu un punctaj total de 80,00 puncte, respectiv Asocierea ..., a cărei ofertă a fost clasată pe locul 2 cu un punctaj total de 97 de puncte, au depus contestațiile soluționate prin Decizia CNSC nr. ... Decizia Consiliului nu a fost atacată cu plângere. Continuând procedura, autoritatea contractantă a emis raportul procedurii nr. ..., prin care a desemnat câștigătoare aceeași ofertă ca în precedent, depusă de Asocierea ...., în timp ce oferta Asocierii ... – ... a fost clasată pe același loc 7, cu punctajul total de 80,00 puncte. Nemulțumit și de acest ultim rezultat al procedurii, pentru motivele evocate în cele ce preced, Asocierea ... – ... a depus contestația de față, prin care critică punctajul acordat ofertei sale, de doar 10 puncte la factorul de evaluare tehnic Demonstrarea unei metodologii adecvate de prestare a serviciilor, apreciind că era îndreptățit la acordarea punctajului maxim de 30 de puncte. Relativ la cererea de intervenție accesorii în interesul autorității contractante, depusă de .... ..., Consiliul, având în vedere că autorul ei are calitate și capacitate procesuală și a dovedit un interes legitim propriu în pricină, fiind ofertantul desemnat câștigător, în conformitate cu art. 64 C.proc.civ, o va încuviința în principiu. Pe fond, examinând contestația ..., Consiliul ia act că acest ofertant, după cum s-a arătat deja, reclamă punctajul acordat ofertei asocierii din care face parte, de doar 10 puncte la factorul de evaluare tehnic Demonstrarea unei metodologii adecvate de prestare a serviciilor, apreciind că era îndreptățit la acordarea punctajului maxim de 30 de puncte alocat acestui factor de evaluare. Problema aflată în dezbatere, reține Consiliul că a format și obiectul contestație precedente a ..., soluționată prin .....în sensul admiterii ei cu consecința obligării autorității contractante la reevaluarea ofertei contestatorului. Pagina 5 din 11

Pentru a decide astfel, Consiliul a avut în vedere următoarele consid...te cu relevanță în prezenta cauză: Având a analiza corectitudinea punctajului pus la îndoială de contestator, Consiliul reține că în cadrul factorului de evaluare tehnic Demonstrarea unei metodologii adecvate de prestare a serviciilor, potrivit fișei de date cap. II.2.5 – Criterii de atribuire, autoritatea contractantă a stabilit că va acorda punctajul alocat, de 30 de puncte, potrivit următorului algoritm de calcul: (…) Din conținutul Anexei 1 a procesului – verbal de evaluare tehnică, Consiliul observă că în cazul factorului de evaluare menționat, comisia de evaluare a consemnat cele regăsite în propunerea tehnică depusă de asociere și acordarea punctajului de 10 puncte, fără a fi însoțite însă și de o justificare a reducerii punctajului de la cele 30 puncte posibile la cele 10 acordate. Respectiv, nu explică nicăieri comisia de evaluare de ce anume cele prezentate de asociere în propunerea tehnică nu conduc la obținerea punctajului maxim de 30 de puncte, prin raportare la algoritmul de calcul al punctajului așa cum a fost stabilit. Justificarea arătată nu se regăsește nici în alte acte ale procedurii, respectiv în raportul procedurii ori în comunicarea rezultatului procedurii transmisă contestatorului. Or, motivarea deciziei de stabilire a unui anumit punctaj este necesară pentru informarea corectă a ofertantului în privinţa neajunsurilor ofertei sale, dar şi pentru evitarea favoritismului şi a deciziilor arbitrare din cadrul procedurii de atribuire a contractului de achiziţie. În acest sens, obligaţia de motivare a deciziei cu privire la punctajul acordat este un caz specific de aplicare a principiului transparenţei în achiziţiile publice, principiu prevăzut de art. 2 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 98/2016, în transpunerea art. 18 alin. (1) din Directiva 2014/24/UE (privind achiziţiile publice). Potrivit acestui text al Directivei, autorităţile contractante trebuie, printre altele, să acţioneze într-o manieră transparentă, ceea ce include, evident, justificarea fiecărei decizii sau măsuri luate şi care afectează unul sau mai mulţi dintre ofertanţi, cum este şi cazul de faţă. Astfel, lipsa unei justificări concrete a acordării unui punctaj mai mic decât cel maximum posibil pentru factorul de evaluare în discuție, pune în imposibilitate ofertantul de a cunoaşte care sunt viciile ofertei sale şi, de asemenea, face grea sau imposibilă verificarea de către organismul administrativ – jurisdicțional/instanța de judecată a legalităţii evaluării ofertei asocierii din care face parte contestatorul. În aceeași direcție, jurisprudența constată a instanței de la Luxemburg a statuat că obligația de motivare depinde de natura actului în cauză şi de contextul în care acesta a fost adoptat. Motivarea trebuie să evidențieze în mod clar şi neechivoc raționamentul instituției, astfel încât, pe de o parte, să permită persoanelor interesate să cunoască justificările măsurii adoptate pentru a putea să îşi apere drepturile şi să verifice dacă decizia este sau nu temeinică şi, pe de altă parte, să permită instanței să exercite controlul de legalitate (Hotărârea Curții din 14 februarie 1990, Delacre şi alții/Comisia, C-350/88, Rec., p. I-395, punctele 15 şi 16, şi hotărârea Tribunalului din 9 aprilie 2003, Forum des migrants/Comisia, T-217/01, Rec., p. II-1563, punctul 68). Pagina 6 din 11

Obligația de motivare constituie o normă fundamentală de procedură, care trebuie distinsă de problema temeiniciei motivării, aceasta din urmă fiind o componentă a legalității pe fond a actului în litigiu (Hotărârea Curții din 22 martie 2001, Franța/Comisia, C-17/99, Rec., p. I-2481, punctul 35, şi Hotărârea Tribunalului din 12 noiembrie 2008, Evropaïki Dynamiki/Comisia, T-406/06, punctul 47). De asemenea, s-a mai reținut și că motivarea unui act cauzator de prejudicii trebuie să permită instanței să exercite controlul legalității şi să ofere persoanei interesate informațiile necesare pentru a aprecia dacă actul este întemeiat. Prin urmare, o lipsă sau o insuficiență a motivării, care împiedică acest control judecătoresc, constituie motive de ordine publică ce pot, şi chiar trebuie, să fie invocate din oficiu de instanță (Hotărârea Curții din 20 februarie 1997, Comisia/Daffix, C-166/95 P, Rec., p. I-983, punctele 23 şi 24, şi Hotărârea Tribunalului din 10 septembrie 2008, Evropaïki Dynamiki/Curtea de Justiție, T- 272/06, punctele 27 şi 28 şi jurisprudența acolo citată). În lipsa acestor justificări, actul decizional este lipsit de transparență, astfel că, fără să poată ști care este în concret raționamentul comisiei de evaluare care a condus la acordarea a doar 10 puncte din 30 posibile, pentru a verifica în cunoștință de cauză legalitatea sa, Consiliul nu poate valida concluzia la care s-a ajuns în cuprinsul raportului procedurii. Consiliul nu poate face în locul comisiei de evaluare analiza pe care aceasta din urmă este obligată să o înfăptuiască, nu se poate substitui atribuțiilor comisiei, precizate la art. 127 și următoarele din HG nr. 395/2016, rolul său de organism administrativ-jurisdicțional fiind acela de examinare din punct de vedere al legalității și temeiniciei actul atacat, așa cum impune art. 26 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, și nu de analizare a ofertelor în condițiile în care nu există o analiză și o evaluare corespunzătoare a comisiei care să poată fi certificată de către organismul administrativ-jurisdicțional. Astfel, Consiliul apreciază asupra încălcării de către autoritatea contractantă a principiului transparenței, procesul evaluării ofertelor trebuind să beneficieze de caracterul transparenței pentru a fi ușor de verificat. Prezintă autoritatea contractantă, este adevărat, în cadrul punctului de vedere consid...tele care au condus la reducerea punctajului însă acestea nu pot forma obiectul analizei Consiliului câtă vreme nu emană din actele de evaluare întocmite de comisia de evaluare în exercitarea atribuțiilor sale. Reevaluarea ofertei asocierii sub aspectul punctajului acordat nu înseamnă neapărat că acesta va trebui modificat, ci că urmează a fi justificat în concret, prin raportare la informațiile prezentate în propunerea tehnică care urmează a fi apreciate prin prisma algoritmului de calcul al punctajului astfel cum apare acesta precizat în fișa de date. Desigur că în situația în care, analizând, comisia de evaluare apreciază că punctajul care trebuie acordat este altul, are libertatea de a stabili acest punctaj însă în toate cazurile dublat de o justificare pe măsură asupra căreia ofertantul să fie informat spre asigurarea respectării dreptului de apărare și posibilității de verificare ulterioară. Din economia consid...telor enunțate, rezultă că decizia de acordare a punctajului de 10 puncte la factorul de evaluare tehnic Demonstrarea unei metodologii adecvate de prestare a serviciilor a fost infirmată deoarece în actele de evaluare nu a fost identificată justificarea acordării punctajului menționat, ceea ce a fost considerat de natură a afecta principiul transparenței decizionale. Pagina 7 din 11

De observat este și faptul că, în reevaluarea la care a fost obligată, autorității contractante nu i s-a trasat în sarcină acordarea unui punctaj mai mare sau mai mic, ci, din contră, Consiliul a stabilit, conform ultimului pasaj evidențiat mai sus, că reevaluarea nu înseamnă neapărat că punctajul trebuie modificat, ci acesta sau altul trebuie să fie însoțit de o justificare pe măsură, care să asigure dreptul la apărare și posibilitatea de verificare ulterioare. Față de actele dosarului, rezultă că, în aplicarea decizia Consiliului, comisia de evaluare a emis înscrisul Detalierea punctajului obținut la factorul de evaluare „Demonstrarea unei metodologii adecvate de prestare a serviciilor” al ofertantului Asocierea ..., potrivit cu care a menținut punctajul inițial acordat, de 10 puncte, punctaj pe care l-a însoțit cu consid...tele justificative ale acestei decizii, comunicate corespunzător și asocierii prin adresa nr. .... Consiliul are în vedere că, așa cum a arătat și prin decizia sa precedentă, pentru ca procesul de evaluare să fie unul transparent, trebuie să se regăsească motivele care, în speță, au condus la acordarea unui punctaj inferior celui maxim stabilit pentru fiecare factor de evaluare. Obligaţia de motivare a deciziei cu privire la punctajul acordat este un caz specific de aplicare a principiului transparenţei în achiziţiile publice, principiu prevăzut de art. 2 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 98/2016, în transpunerea art. 18 alin. (1) din Directiva 2014/24/UE (privind achiziţiile publice). Analizând justificările regăsite în actul de evaluare sus arătat, Consiliul observă că membrii comisiei de evaluare au prezentat în mod clar raționamentul care a stat la baza depunctării, într-o manieră care a permis contestatorului să cunoască justificarea punctajului acordat. Așadar, comisia de evaluare a răspuns exigenței de motivare a punctajului acordat. De asemenea, Consiliul nu identifică erori de apreciere prin prisma factorului de evaluare în discuție, care să conducă la infirmarea punctajului acordat contestatorului și la schimbarea clasamentului întocmit. Factorii de evaluare au fost cunoscuți operatorilor economici, deci și contestatorului, încă de la data postării documentației de atribuire în SEAP, și, în ceea ce privește factorul de evaluare în discuție, este de observat că implică un anumit grad de subiectivism care a fost asumat ca atare și nu mai poate fi criticat la acest moment. Documentația de atribuire necontestată în termenul legal și-a consolidat forța obligatorie în forma întocmită, atât față de ofertanți cât și față de comisia de evaluare. Membrii comisiei de evaluare au concluzionat asupra abordării propuse de contestator, în funcție de propria experiență și apreciere în cadrul conturat prin factorul de evaluare, iar Consiliul nu poate interveni în decizia acestora. Pagina 8 din 11

În sens similar este de invocat jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția de contencios administrativ și fiscal, care este în sensul că nu pot face obiectul acțiunii în contencios administrativ cenzurarea modului în care comisia de elaborare a subiectului a înțeles să puncteze pe barem, elementele apreciate ca necesar a fi tratate prin subiectul de concurs și nici a modului în care Comisia de soluționare a contestațiilor a recorectat lucrarea, în baza aceluiași barem, urmare contestației, dacă aceste elemente sunt dintre cele care se încadrează în tematica și bibliografia stabilită prin concurs (a se vedea decizia nr. 3976 din 9 decembrie 2015). Consiliul nu poate decât să își limiteze controlul la aspecte ce țin de verificarea urmăririi procedurii de către comisia desemnată, astfel cum a reținut și Curtea Constituțională („controlul legalității procedurii de desfășurare”). Similar, nu ține de competența Consiliului, în cadrul acestui control, să substituie aprecierea membrilor comisie de evaluare cu propria apreciere referitoare la modul în care propunerile tehnice răspund factorilor de evaluare stabiliți prin documentație. Într-adevăr, activitățile umane implică întotdeauna un grad de subiectivism, legea însăși conținând noțiuni care pot fi aplicate unui caz concret doar dacă se folosesc reguli de interpretare a normelor juridice. Acest aspect este valabil și în cazul dedus judecății, cu privire la modul de interpretare a ofertei petentei prin prisma factorului de evaluare în discuție. Astfel, în condițiile în care factorul de evaluare are o evidentă componentă subiectivă ținând de percepția fiecărui membru al comisiei de evaluare, imposibil de cuantificat matematic sau comparativ, cu atât mai mult nu pot fi cenzurate explicațiile oferite de membrii comisiei de evaluare în punctare. Atât timp cât, în mod firesc, propunerile tehnice nu pot fi identice, nu se poate concluziona nici că anumiți ofertanți ar fi fost avantajați/ dezavantajați, punctajele fiind acordate în funcție de aprecierea membrilor comisiei de evaluare prin raportare la modul în care propunerea tehnică analizată răspunde cerințelor impuse. Așadar, punctajele acordate sunt rezultatul unei analize individuale a fiecărui membru în parte, analiză care, în lipsa unor probe care să demonstreze în mod clar o nesocotire a regulilor stabilite prin documentele achiziției, nu poate fi pusă la îndoială, sub aspectul bunei credințe și a profesionalismului acestora. Cu privire la faptul că autoritatea contractantă nu a considerat necesar să solicite clarificări, cum susține contestatorul că ar fi trebuit aceasta să procedeze, Consiliul arată că o atare măsură nu a fost stabilită nicăieri în sarcina comisiei de evaluare prin decizia pronunțată în precedent. Pagina 9 din 11

Dincolo de aceasta, în cauză nu este vorba despre cerințe de conformitate cu documentația de atribuire, de care să depindă caracterul admisibil al ofertei, ci de informații care sunt folosite în departajarea ofertelor și nuanțarea celei mai bune oferte din punctul de vedere al autorităţii contractante, astfel că aplicarea dispozițiilor legale regăsite la art. 134 din HG nr. 395/2016 trebuie făcută sub rezerva prevederii de la art. 209 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, potrivit căreia Autoritatea contractantă nu are dreptul ca prin clarificările/completările solicitate să determine apariţia unui avantaj evident în favoarea unui ofertant/candidat. Așadar, orice intervenție asupra ofertei, ulterior depunerii ei, ce ar avea drept consecință obținerea unui punctaj superior prin aplicarea factorilor de evaluare stabiliți, determină în sine un avantaj pe care îl obține autorul ofertei prin acordarea posibilității de completare. Aplicat speței prezente, acest raționament determină faptul ca îi revenea Asocierii ... obligația de a dovedi o diligență sporită în modul de prezentare a ofertei, astfel încât aceasta sa cuprindă toate elementele necesare aplicării factorilor de evaluare în discuție și punctării. Consiliul reține că asocierea cunoștea tipul de informații pe baza cărora oferta sa urma a fi evaluata încă de la data publicării în SEAP a documentației de atribuire și nimic nu l-a împiedicat sa introducă în cuprinsul propunerii tehnice informațiile necesare pentru punctarea ofertei sale. Față de cele de mai sus, criticile contestatorului vor fi respinse. Luând în considerare aspectele de fapt și de drept expuse, Consiliul, în temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, va respinge contestația, ca nefondată. Față de soluția prefigurată, cererea de intervenție depusă de ING ... va fi admisă. Cererea de plată a cheltuielilor de judecată formulată de contestator, va fi soluționată, potrivit solicitării acestuia, în sensul că se ia act că vor fi solicitate pe cale separată. Decizia este obligatorie pentru părți, potrivit dispozițiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Respinge, ca nefondată, contestația ..., în contradictoriu cu .... Admite cererea de intervenție depusă de ... .... Ia act de solicitarea ... de formulare a cererii de plată a cheltuielilor de judecată pe cale separată. Obligatorie. Pagina 10 din 11

Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. Pagina 11 din 11