Decizie CNSC BO2026_567

Str. Stavropoleos nr. 6, Sectorul 3, București, România, CP 030084, CIF 20329980, Tel. +40-21-3104641, Fax. +40-21-3104642, Fax. +40-21-8900745, e-mail: office@cnsc.ro, www.cnsc.ro, http://portal.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. ............. Data: 27.02.2026 Prin contestația nr. 186/10.02.2026, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 8635/10.02.2026, formulată de către ........, cu sediul în .........., înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. .........., reprezentată legal de ........, administrator, cu adresă de comunicare: localitatea ......... împotriva documentației de atribuire elaborată de .........., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii proprii organizată în vederea încheierii unui contract având ca obiect „............”, se solicită: - admiterea contestației, - obligarea autorității contractante la eliminarea cerințelor nelegale și modificarea caietului de sarcini, - suspendarea procedurii de atribuire, în temeiul art. 22 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, până la soluționarea definitivă a prezentei contestații. - în subsidiar, anularea procedurii, în temeiul prevederilor art. 26 alin. (7) din Legea nr. 101/2016, coroborat cu art. 212 alin. (1) lit. c) si alin (2) din Legea nr. 98/2016, în situația în care se va constata că nu pot fi dispuse măsuri de remediere care să permită continuarea legală a procedurii de atribuire. Solicitarea de suspendare a procedurii a fost soluționată prin Încheierea nr. 641/C8/419/19.02.2026, în sensul respingerii ei ca rămasă fără obiect. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care .............L critică documentația de atribuire, apreciind că cerințele de calificare, capacitatea tehnică și criteriile de atribuire, prin conținutul și formularea lor, depășesc limitele legale, sunt disproporționate și au ca efect Pagina 1 din 14

restrângerea nejustificată a concurenței, potențial favorizarea unui anumit operator economic. Prezenta contestație formulată de ......... vizează documentația de atribuire – caietul de sarcini – publicată de UAT Comuna Salcia în cadrul procedurii proprii pentru atribuirea contractului de servicii de catering în cadrul Programului Național „.......... având ca obiect furnizarea de pachete/masă caldă pentru preșcolarii și elevii din unitățile de învățământ din comună. Contestatoarea susține că documentația de atribuire conține cerințe de calificare, cerințe tehnice și factori de evaluare care depășesc limitele legale, sunt disproporționate și au ca efect restrângerea nejustificată a concurenței, cu potențial de favorizare a unui anumit operator economic. În primul rând, se critică prevederea din caietul de sarcini care permite comisiei de evaluare să efectueze verificări la sediul ofertantului pentru evaluarea fluxurilor tehnologice, dotărilor și capacității de producție, cu consecința respingerii ofertei în cazul neacceptării verificării. Se susține că această clauză instituie o condiție eliminatorie neprevăzută de lege, depășește atribuțiile comisiei de evaluare și încalcă principiile tratamentului egal, transparenței și proporționalității, unele dintre verificările menționate fiind de competența autorităților specializate precum DSVSA și DSP. În al doilea rând, se invocă caracterul excesiv și personalizat al cerințelor tehnice, fiind enumerate punctual echipamente precum cuptor pentru pâine sau aragaz cu 8 ochiuri, fără justificarea obiectivă a necesității acestora. Se arată că pâinea nu se produce în unități de catering, ci se achiziționează de la producători autorizați, iar impunerea unui aragaz cu 8 ochiuri nu este demonstrată ca fiind superioară utilizării a două aragazuri cu câte 4 ochiuri. Se susține că aceste cerințe sunt formulate într-o manieră tendențioasă și au ca efect restrângerea concurenței. Contestatoarea critică și impunerea unei structuri rigide de personal, cu funcții distincte și prestabilite, apreciind că aceasta este supradimensionată raportat la cantitatea zilnică de servicii ce urmează a fi prestate și limitează libertatea organizatorică a operatorilor economici, în contradicție cu dispozițiile legale privind proporționalitatea cerințelor de calificare. O altă critică vizează cerința de a fi obținut profit net în fiecare dintre ultimii 3 ani fiscali, calificată drept nelegală, întrucât Legea nr. 98/2016 reglementează în mod limitativ cazurile de excludere și criteriile privind situația economică și financiară, fără a permite condiționarea participării de realizarea unui rezultat financiar pozitiv în fiecare exercițiu financiar. Se susține că această cerință transformă un indicator de performanță economică într-un criteriu eliminatoriu neprevăzut de lege, cu efect de restrângere artificială a concurenței. De asemenea, se critică structura criteriului de atribuire, în care prețul are o pondere de 20%, iar 80% este alocat unor criterii tehnice apreciate ca fiind formulate vag sau fără legătură directă cu obiectul contractului, cum ar fi existența unui generator, cu 15 puncte, susținându-se că această structură deturnează criteriul „cel mai bun raport calitate–preț”. În continuare, se contestă criteriul „dotări peste minimul impus”, apreciindu-se că noțiunea nu este definită și lasă loc arbitrariului în evaluare. În cadrul factorului „Continuitatea producției” se acordă punctaj pentru Pagina 2 din 14

autovehicul suplimentar autorizat DSVSA peste minimul cerut, fără a se justifica avantajul real adus autorității în condițiile unui volum zilnic de aproximativ 200 porții. Deși contestatoarea menționează că deține 3 autovehicule autorizate DSVSA, susține că un asemenea subfactor este nejustificat și creează distorsiuni în evaluare. Se critică, de asemenea, acordarea unui punctaj distinct pentru existența generatorului, apreciindu-se că nu este justificată în raport cu obiectul contractului și încalcă principiul proporționalității. În fine, contestatoarea arată că se acordă punctaj maxim pentru personal suplimentar nedefinit, ceea ce contravine cerințelor legale privind formularea clară și obiectivă a factorilor de evaluare și amplifică caracterul tendențios al evaluării. În temeiul acestor susțineri, se solicită admiterea contestației, obligarea autorității contractante la eliminarea cerințelor nelegale și modificarea caietului de sarcini, suspendarea procedurii până la soluționarea definitivă a contestației și, în subsidiar, anularea procedurii în situația în care nu pot fi dispuse măsuri de remediere care să permită continuarea legală a acesteia. Motivarea integrală a contestației se regăsește pe site-ul propriu al autorității contractante, https://salciamh.ro/anunturi/, postată la data de 10.02.2026, în cadrul documentelor asociate anunțului de participare nr. 435/04.02.2026. Reproducerea în cuprinsul deciziei a ansamblului motivării nu se justifică, din moment ce întreaga contestație poate fi vizualizată liber și gratuit pe site-ul propriu al autorității contractante de către orice persoană interesată. Consiliul apreciază că sintetizarea de mai sus nu prejudiciază nici părțile și nici terții, din moment ce oricine are la dispoziție spre vizualizare și descărcare, întreaga contestație. Prin adresa nr. 550/10.02.2026, înregistrată la CNSC cu nr. 9959/13.02.2026, ........ transmite punctul său de vedere cu privire la contestația formulată de către ........., solicitând respingerea contestației, susținând că prevederile documentației de atribuire sunt legale și conforme cu dispozițiile Legii nr. 98/2016, iar criticile formulate sunt neîntemeiate sau au fost remediate ulterior. În ceea ce privește verificarea fizică la sediul ofertantului, autoritatea contractantă arată că această clauză nu încalcă principiile nediscriminării, tratamentului egal și transparenței, întrucât acestea impun o evaluare obiectivă și fără favoritisme, dar nu interzic verificări suplimentare proporționale, menite să confirme realitatea și conformitatea informațiilor prezentate în oferta tehnică. Se precizează că atribuțiile comisiei de evaluare vizează verificarea conformității ofertelor cu cerințele caietului de sarcini și a veridicității declarațiilor, fără a depăși rolul de evaluare. Autoritatea subliniază că verificarea la fața locului nu vizează autorizarea sanitar-veterinară, competență exclusivă a DSVSA, ci doar confirmarea concordanței dintre cele declarate și situația reală, în spiritul principiului asumării răspunderii și al bunei gestiuni a fondurilor publice. Cu privire la celelalte critici referitoare la cerințele tehnice detaliate, structura personalului, cerința privind profitul net în ultimii 3 ani fiscali, structura criteriului de atribuire, dotările peste minimul impus, punctajul pentru generator și punctajul pentru personal suplimentar, autoritatea contractantă arată că, urmare a observațiilor formulate prin contestație, a Pagina 3 din 14

publicat în data de 11.02.2026 o erată la documentația de atribuire, prin care au fost reformulate punctele 3.1.3 și 3.1.4, precum și capitolul IV din caietul de sarcini. Autoritatea susține că prin această erată au fost analizate și remediate toate aspectele semnalate de contestatoare, astfel încât documentația de atribuire a fost modificată în mod corespunzător. În consecință, apreciază că motivele invocate prin contestație au fost înlăturate, iar contestația a rămas fără obiect, solicitând respingerea acesteia ca atare. Prin concluziile scrise formulate în cadrul procedurii, ............. își menține integral solicitările din contestația inițială și combate punctul de vedere transmis de autoritatea contractantă, apreciind că acesta nu răspunde în mod efectiv criticilor formulate. Contestatoarea arată că autoritatea contractantă a motivat în mod detaliat doar critica referitoare la verificarea fizică la sediul ofertantului, iar în privința celorlalte șapte critici s-a limitat la a menționa că acestea au fost „reformulate” printr-o erată publicată ulterior, fără a prezenta o analiză punctuală și argumentată a fiecărei susțineri din contestație. Se susține că simpla publicare a unei erate nu echivalează cu recunoașterea nelegalității cerințelor inițiale și nici nu demonstrează că aspectele semnalate au fost înlăturate în mod real. Referitor la verificarea fizică la sediul ofertantului, contestatoarea apreciază că argumentul autorității potrivit căruia această clauză ar fi justificată de necesitatea verificării veridicității datelor din ofertă nu este întemeiat, arătând că, dacă s-ar fi dorit o evaluare obiectivă a capacității tehnice, existau mecanisme legale reglementate, precum solicitarea experienței similare sau a altor documente justificative, fără a introduce un mecanism suplimentar de verificare la fața locului. În ceea ce privește cerințele tehnice detaliate, structura rigidă a personalului, cerința privind profitul net în ultimii trei ani fiscali, structura criteriului de atribuire, dotările peste minimul impus, punctajul pentru generator și punctajul pentru personal suplimentar, contestatoarea reiterează argumentele din contestație și susține că aceste cerințe sunt disproporționate și restrictive. Se insistă asupra caracterului supradimensionat al structurii de personal, fiind prezentat un calcul estimativ al fondului de salarii pentru 23 de angajați, din care ar rezulta un cost semnificativ mai mare decât valoarea estimată a contractului, ceea ce ar conduce la pierderi în lipsa altor contracte în derulare. De asemenea, contestatoarea arată că, deși societatea sa a înregistrat profit în ultimii trei ani, consideră că impunerea acestei cerințe este nejustificată în cadrul procedurii. În privința criteriului de atribuire, se reiterează că ponderea de 80% acordată factorilor tehnici, precum și includerea unor elemente precum existența generatorului, deturnează criteriul „cel mai bun raport calitate–preț” și contravine dispozițiilor legale. Contestatoarea mai susține că noțiunea de „dotări peste minimul impus” este neclară și neproporțională raportat la valoarea și obiectul contractului, iar acordarea de punctaj pentru personal suplimentar nedefinit dublează în mod nejustificat cerințele de calificare și încalcă principiul proporționalității. Pagina 4 din 14

Totodată, se precizează că erata publicată de autoritate nu face obiectul contestației, astfel încât nu pot fi formulate concluzii cu privire la conținutul acesteia, exprimându-se suspiciunea că noile prevederi ar putea păstra aceleași criterii considerate disproporționate. Se mai arată că anumite puncte de vedere înregistrate la Consiliu nu au fost comunicate contestatoarei. În final, societatea solicită admiterea contestației, obligarea autorității contractante la eliminarea cerințelor nelegale și modificarea caietului de sarcini, menținerea suspendării procedurii și, în subsidiar, anularea procedurii în cazul în care nu pot fi dispuse măsuri de remediere care să permită continuarea legală a acesteia. Prin răspunsul la concluziile scrise, ............ solicită respingerea susținerilor formulate de ............, arătând că operatorul economic continuă să își fundamenteze argumentația pe forma inițială a documentației de atribuire, ignorând faptul că, în data de 11.02.2026, a fost publicată o erată care a modificat substanțial prevederile criticate. Autoritatea contractantă susține că, în privința verificării fizice la sediul ofertantului, această măsură nu reprezintă o condiție de calificare și nu substituie atribuțiile DSVSA, ci constituie un instrument proporțional de verificare a veridicității informațiilor declarate în ofertă, în contextul unui serviciu sensibil, respectiv furnizarea hranei pentru copii. Se arată că legea nu interzice asemenea verificări și că principiul bunei gestiuni a fondurilor publice justifică o astfel de abordare, apreciindu-se că această critică este nefondată. În ceea ce privește cerințele tehnice considerate excesiv de detaliate, structura personalului, criteriile de atribuire și celelalte elemente contestate, autoritatea arată că toate aceste prevederi au fost eliminate sau reformulate prin erata din 11.02.2026. Se precizează că au fost eliminate enumerările detaliate de echipamente și orice cerințe ce ar fi putut fi interpretate ca restrictive, fiind introduse cerințe funcționale și măsurabile, precum capacitatea de producție de minimum 200 porții/zi, existența unui flux tehnologic complet și menținerea temperaturii preparatelor la minimum 60°C. Referitor la structura personalului, autoritatea subliniază că nu se mai impun funcții fixe, ci doar un număr minim de 10 persoane implicate direct în procesul de producție și livrare, indiferent de organizarea internă a operatorului economic, cu respectarea normelor HACCP și a legislației aplicabile. Se apreciază că această cerință este proporțională cu volumul de 200 porții/zi și necesară pentru asigurarea continuității serviciului. În privința cerinței privind profitul net în ultimii trei ani fiscali, autoritatea arată că aceasta a fost eliminată integral prin erată, fiind menținută doar cerința referitoare la cifra de afaceri, conform dispozițiilor legale incidente. Cu privire la structura criteriului de atribuire, se arată că ponderea prețului a fost majorată la 40%, iar criteriile contestate, precum generatorul sau dotările suplimentare peste minimul impus, au fost eliminate. Autoritatea susține că actuala structură a criteriului de atribuire este clară, proporțională și conformă legii, iar contestatoarea se raportează la o versiune depășită a documentației. Pagina 5 din 14

În ceea ce privește punctajul pentru personal suplimentar, autoritatea arată că acesta este un criteriu opțional, care nu obligă operatorul economic la angajarea de personal suplimentar, ci oferă doar posibilitatea obținerii unui punctaj suplimentar, în condiții transparente și aplicabile tuturor ofertanților. Se apreciază că argumentele privind costurile salariale sunt speculative și nu pot constitui temei juridic pentru admiterea contestației. În concluzie, autoritatea contractantă susține că, prin măsurile de remediere adoptate și publicarea eratei, toate aspectele semnalate au fost înlăturate, iar concluziile scrise nu aduc elemente noi, motiv pentru care solicită respingerea contestației și menținerea documentației în forma revizuită. Prin adresa înregistrată la Consiliu sub nr. 12760/24.02.2026, autoritatea contractantă a transmis la dosarul cauzei documente din dosarul achiziției, în format electronic, necesare soluționării contestației. ........ a transmis, în original, recipisa de consemnare nr. ..........1, eliberată de CEC BANK Sucursala Calafat la data de 10.02.2026, din care rezultă consemnarea cauțiunii în valoare de ........ lei. Din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarea situație de fapt: În calitate de autoritate contractantă, ......... a inițiat o procedură proprie organizată în vederea încheierii unui contract având ca obiect „.........”, prin publicarea pe site-ul propriu, .........../ a anunțului de participare nr. 435/04.02.2026. Conform anunțului de participare și a documentației de atribuire, criteriul de atribuire este „cel mai bun raport calitate-preț”, iar valoarea totală estimată a contractului ce urmează a fi atribuit este de ........, cu TVA inclus. Analizând conținutul criticilor din contestația aflată la dosarul cauzei, Consiliul constată că operatorul economic ........... este nemulțumit de documentația de atribuire pe care a realizat-o autoritatea contractantă și solicită cele din partea introductivă. 1. În ceea ce privește verificarea fizică la sediul ofertantului, prin contestație s-a susținut că prevederea din caietul de sarcini potrivit căreia comisia de evaluare poate efectua o vizită la sediul ofertantului pentru evaluarea fluxurilor tehnologice, a dotărilor și a capacității de producție este nelegală, întrucât depășește atribuțiile comisiei de evaluare și introduce un mecanism de verificare care nu este prevăzut de Legea nr. 98/2016. Contestatoarea a arătat că evaluarea ofertelor trebuie realizată pe baza documentelor depuse și a clarificărilor solicitate, iar controlul la fața locului aparține autorităților competente în domeniul sanitar-veterinar și al siguranței alimentare. Prin punctul de vedere formulat, autoritatea contractantă a susținut că verificarea fizică nu substituie atribuțiile DSVSA sau ale altor organe de control, ci reprezintă un instrument legitim pentru a confirma realitatea celor declarate în ofertă, în contextul unui contract ce implică furnizarea de hrană pentru elevi. Autoritatea a invocat principiul asumării răspunderii și obligația de a se asigura că operatorul economic deține capacitatea reală de producție. Prin concluziile scrise, contestatoarea a reiterat faptul că legea achizițiilor publice nu reglementează efectuarea unor inspecții la sediul ofertanților în etapa de evaluare și că o asemenea verificare materială Pagina 6 din 14

excedează rolului comisiei, care trebuie să se limiteze la analiza documentelor de calificare și a propunerii tehnice. În răspunsul la concluziile scrise, autoritatea contractantă a menținut poziția exprimată anterior, arătând că verificarea la fața locului este proporțională și necesară pentru a proteja interesul public, fără a constitui o măsură de control administrativ, ci o simplă confirmare a conformității ofertei. Analizând susținerile părților, Consiliul reține că, potrivit cadrului legal aplicabil, evaluarea ofertelor se realizează prin raportare la documentele și informațiile depuse în cadrul procedurii, precum și, după caz, prin solicitarea de clarificări în condițiile prevăzute de lege. Legea nr. 98/2016 nu reglementează posibilitatea efectuării unor verificări materiale la sediul ofertanților în etapa de evaluare și nici nu conferă comisiei de evaluare atribuții de inspecție directă a unităților de producție. Consiliul apreciază că introducerea în documentația de atribuire a unei verificări fizice a fluxului tehnologic și a dotărilor tehnice transformă comisia de evaluare într-un organ de control tehnic, depășind cadrul procedural specific evaluării ofertelor. Verificarea condițiilor de autorizare și a respectării normelor sanitar-veterinare aparține autorităților competente, iar autoritatea contractantă trebuie să se raporteze la documentele oficiale care atestă aceste condiții, nu să instituie propriul mecanism de verificare materială. Spre exemplu autoritatea poate solicita poze cu utilajele de producție, masinile din dotare, liste de inventar, acte contabile etc. prin care sa demostreze că operatorul economic are capacitate de producție și transport în condiții de siguranță alimentară. În aceste condiții, Consiliul constată că prevederea analizată excede atribuțiilor conferite de lege autorității contractante în etapa de evaluare și introduce o cerință procedurală suplimentară, fără temei legal expres. Critica este întemeiată, urmând a fi admisă, iar autoritatea contractantă va fi obligată să modifice documentația de atribuire prin eliminarea prevederii referitoare la efectuarea verificării fizice la sediul ofertantului în etapa de evaluare. 2. În ceea ce privește critica referitoare la dotările tehnice excesiv de detaliate, prin contestație s-a susținut că autoritatea contractantă a impus, în cadrul caietului de sarcini, o enumerare punctuală a echipamentelor ce trebuie deținute de ofertanți, respectiv aragaz cu minimum 8 ochiuri, două cuptoare electrice sau pe gaz, cameră frigorifică, cuptor pentru pâine, mașină de spălat vase, grătar electric sau pe gaz, precum și alte dotări specifice. Contestatoarea a arătat că o asemenea configurare rigidă a infrastructurii tehnice depășește ceea ce este necesar pentru prestarea serviciilor de catering și conduce la restrângerea nejustificată a concurenței, întrucât autoritatea nu poate impune un anumit model organizatoric sau o structură tehnică exactă, ci doar cerințe funcționale privind capacitatea de producție. Prin punctul de vedere formulat, autoritatea contractantă nu a dezvoltat pe fond fiecare dintre dotările contestate, ci a arătat că, urmare a observațiilor formulate prin contestație, a publicat o erată la documentația de atribuire, în data de 11.02.2026, prin care au fost reformulate prevederile referitoare la dotări și la cerințele tehnice, în sensul eliminării enumerării detaliate a echipamentelor. Autoritatea a susținut că, prin publicarea eratei, a Pagina 7 din 14

remediat aspectele semnalate și că documentația actualizată nu mai conține cerințele contestate în forma inițială. Prin concluziile scrise, contestatoarea a menținut critica, apreciind că simpla publicare a unei erate nu înlătură automat caracterul nelegal al cerințelor inițiale arătând că nu i-au fost comunicate în mod corespunzător toate documentele ulterioare. Totodată, a reiterat că cerințele inițiale erau disproporționate în raport cu volumul estimat al serviciilor. În răspunsul la concluziile scrise, autoritatea contractantă a precizat în mod expres că prin erata publicată la data de 11.02.2026 au fost eliminate enumerările detaliate privind echipamentele și orice cerință care ar fi putut fi interpretată ca restrictivă, fiind introduse cerințe formulate în termeni funcționali, raportat la capacitatea de producție și la existența unui flux tehnologic adecvat, fără a mai impune tipuri sau configurații concrete de echipamente. Analizând actele dosarului, Consiliul reține că obiectul criticii îl constituia forma inițială a documentației de atribuire, în care dotările tehnice erau enumerate punctual și detaliat. Ulterior formulării contestației, autoritatea contractantă a publicat erata din 11.02.2026, prin care a modificat dispozițiile contestate, eliminând enumerarea expresă a echipamentelor și reformulând cerințele în termeni generali, orientați către rezultat și capacitate, fără a mai impune o anumită configurație tehnică determinată: 3.1.4. Capacitatea tehnică minimă – varianta revizuită a) Capacitate de producție Ofertantul trebuie să demonstreze că deține echipamente și instalații care permit: – producerea a minimum 200 porții de masă caldă pe zi, în condiții de siguranță alimentară; – asigurarea unui flux tehnologic complet (recepție materii prime – depozitare – preparare – ambalare – livrare); – menținerea temperaturii preparatelor la minimum 60°C până la livrare. Dovada se face prin: – fișa cont obiecte de inventar și fișa cont mijloace fixe/echipamente; – fișe tehnice ale echipamentelor. b) Dotări minime obligatorii Ofertantul trebuie să dețină: – echipamente de gătire care să permită prepararea simultană a minimum 50 porții/șarjă (ex.: plite, cuptoare, mașini de gătit); – spațiu frigorific cu capacitate de minimum 500 mc pentru materii prime și produse finite; – sistem de spălare a vaselor adecvat volumului de producție; – sistem de evacuare/epurare a apelor uzate, conform HG nr. 188/2002 (separator de grăsimi sau echivalent). c) Mijloace de transport autorizate Ofertantul trebuie să dețină minimum 2 autovehicule autorizate DSVSA, adecvate transportului de produse alimentare calde. Întrucât prevederile criticate nu se mai regăsesc în forma actuală a documentației de atribuire, iar modificările aduse sunt de natură să înlăture caracterul restrictiv al cerințelor inițiale, Consiliul constată că această critică este rămasă fără obiect. 3. În ceea ce privește critica referitoare la structura rigidă de personal, prin contestație s-a susținut că autoritatea contractantă a impus un număr fix de persoane structurat pe funcții determinate, respectiv personal calificat pentru prepararea hranei, personal pentru manipulare și ambalare, personal Pagina 8 din 14

pentru spălare și igienizare, precum și personal pentru transport, apreciindu- se că o asemenea configurare rigidă este disproporționată în raport cu volumul estimat al serviciilor și conduce la restrângerea nejustificată a accesului operatorilor economici la procedură. Prin punctul de vedere formulat, autoritatea contractantă a arătat că numărul și structura personalului sunt justificate de necesitatea asigurării preparării și livrării zilnice a unui număr estimat de aproximativ 200 porții, în condiții de siguranță alimentară și cu respectarea normelor sanitar-veterinare și HACCP. Prin concluziile scrise, contestatoarea a menținut critica, susținând că impunerea unui număr minim ridicat de persoane, indiferent de organizarea internă a operatorului economic, reprezintă o cerință excesivă și lipsită de fundamentare concretă, nefiind demonstrat că volumul estimat al serviciilor ar impune o asemenea structură. În răspunsul la concluziile scrise, autoritatea contractantă a precizat că, prin erata publicată la data de 11.02.2026, a eliminat structura pe funcții fixe și a înlocuit-o cu cerința unui număr minim total de 10 persoane implicate direct în procesul de producție și livrare, indiferent de structura internă a funcțiilor, apreciind că această reformulare înlătură caracterul rigid al cerinței inițiale. Analizând actele dosarului, Consiliul reține că, deși autoritatea contractantă a adoptat măsuri de remediere prin eliminarea structurii detaliate pe funcții, menținerea obligației de a demonstra existența a minimum 10 persoane implicate direct în procesul de producție și livrare trebuie analizată din perspectiva principiului proporționalității. Raportat la obiectul contractului, respectiv producerea a aproximativ 200 porții zilnic, Consiliul apreciază că impunerea unui prag de 10 persoane ca cerință excede necesarului pentru executarea contractului și nu rezultă din documentație o fundamentare tehnică concretă a acestui număr. Cerințele trebuie să fie adecvate și proporționale cu obiectul și volumul contractului, fără a crea bariere artificiale de acces. Stabilirea unui prag numeric ridicat, independent de organizarea eficientă a operatorului economic și de dotările tehnice deținute, poate conduce la restrângerea concurenței, în special în cazul operatorilor economici de dimensiuni mici sau medii care, prin organizare eficientă și dotări adecvate, ar putea asigura în mod corespunzător executarea serviciului cu un număr mai redus de persoane. În aceste condiții, Consiliul apreciază că, deși autoritatea a luat măsuri de remediere, acestea nu sunt suficiente pentru a înlătura caracterul disproporționat al cerinței. Critica este întemeiată, urmând a fi admisă, iar autoritatea contractantă va fi obligată să modifice documentația de atribuire în sensul reducerii pragului minim de personal implicat direct în procesul de producție și livrare, apreciat ca fiind adecvat și proporțional cu volumul estimat al serviciilor ce urmează a fi prestate. 4. În ceea ce privește critica referitoare la cerința privind obținerea profitului net în fiecare dintre ultimii 3 ani fiscali, prin contestație s-a susținut că impunerea unei asemenea obligații ca cerință de calificare este nelegală, întrucât Legea nr. 98/2016 delimitează în mod expres criteriile de calificare privind situația economică și financiară și nu permite transformarea unui Pagina 9 din 14

indicator de performanță economică într-un criteriu eliminatoriu. Contestatoarea a arătat că art. 167 alin. (1) reglementează limitativ cazurile de excludere, iar dispozițiile referitoare la capacitatea economică și financiară permit solicitarea unor informații și indicatori relevanți, precum cifra de afaceri, însă nu condiționarea participării la procedură de realizarea unui profit net în fiecare exercițiu financiar. S-a susținut că o asemenea cerință introduce o restricție suplimentară, neprevăzută de lege, cu efect de limitare a concurenței și fără legătură directă cu capacitatea efectivă de prestare a serviciilor de catering. Prin punctul de vedere, autoritatea contractantă a susținut că solicitarea privind profitul net urmărește verificarea stabilității economico-financiare a ofertanților și capacitatea acestora de a asigura continuitatea serviciului pe durata contractului, apreciind că această cerință este justificată de specificul serviciilor prestate în cadrul Programului Național „Masă sănătoasă”. Prin concluziile scrise, contestatoarea a reiterat că stabilitatea financiară poate fi evaluată prin documentele contabile și prin indicatorii expres prevăzuți de lege, însă nu prin impunerea unei condiții absolute privind existența profitului în fiecare an fiscal, această condiție nefiind prevăzută de Legea nr. 98/2016 ca cerință de calificare. În răspunsul la concluziile scrise, autoritatea contractantă a arătat însă că, urmare a observațiilor formulate prin contestație, a publicat în data de 11.02.2026 o erată la documentația de atribuire, prin care a eliminat integral cerința referitoare la realizarea profitului net în fiecare dintre ultimii 3 ani fiscali, menținând exclusiv cerința privind cifra de afaceri, în forma conformă dispozițiilor legale. Analizând actele dosarului, Consiliul reține că, prin erata publicată la data de 11.02.2026, autoritatea contractantă a modificat punctul referitor la capacitatea economică, în sensul eliminării obligației privind obținerea profitului net în fiecare dintre ultimii 3 ani fiscali, păstrând doar cerința referitoare la realizarea unei cifre de afaceri anuale cel puțin egale cu valoarea estimată a contractului, precum și obligația de a prezenta documentele financiare aferente perioadei de referință. În aceste condiții, Consiliul constată că autoritatea contractantă a luat măsuri de remediere care răspund în mod direct criticii formulate, înlăturând cerința considerată nelegală. Prin eliminarea condiției privind realizarea profitului net în fiecare exercițiu financiar, documentația de atribuire a fost aliniată cadrului normativ incident, iar eventualul caracter restrictiv al cerinței inițiale a fost înlăturat. Față de aceste împrejurări, critica este rămasă fără obiect, întrucât măsura contestată nu mai subzistă în forma actuală a documentației de atribuire. 5. În ceea ce privește critica referitoare la structura criteriului de atribuire și la ponderea disproporționată a factorilor tehnici, prin contestație s-a susținut că stabilirea unei ponderi de 20% pentru preț și 80% pentru componenta tehnică denaturează criteriul „cel mai bun raport calitate–preț”, întrucât diminuează în mod excesiv relevanța ofertei financiare. Contestatoarea a arătat că o parte dintre subfactorii tehnici sunt formulați vag sau nu au legătură directă cu obiectul contractului, fiind invocată în mod expres acordarea unui punctaj de 15 puncte pentru existența unui generator, Pagina 10 din 14

apreciindu-se că un asemenea element nu reflectă în mod real calitatea serviciului de catering prestat. S-a susținut că această structură contravine art. 187 alin. (3) și (4) și art. 188 din Legea nr. 98/2016, întrucât factorii de evaluare trebuie să fie legați de obiectul contractului și să permită o evaluare obiectivă și proporțională. Prin punctul de vedere formulat, autoritatea contractantă a susținut că accentul pe componenta tehnică este justificat de specificul serviciului, respectiv furnizarea zilnică de hrană pentru elevi, ceea ce presupune asigurarea continuității activității, inclusiv în situații neprevăzute. În ceea ce privește generatorul, autoritatea a arătat că acesta contribuie la prevenirea întreruperilor în procesul de preparare a hranei, fiind relevant pentru continuitatea serviciului. Prin concluziile scrise, contestatoarea a reiterat că ponderea de 80% acordată criteriilor tehnice este excesivă și că introducerea unor subfactori precum existența generatorului favorizează operatorii economici care dețin deja infrastructură extinsă, fără a exista o justificare clară privind necesitatea acestuia pentru executarea contractului. În răspunsul la concluziile scrise, autoritatea contractantă a arătat că, ulterior formulării contestației, a publicat erata din 11.02.2026, prin care a modificat structura criteriului de atribuire, majorând ponderea prețului la 40% și reducând ponderea totală a factorilor tehnici la 60%, eliminând totodată subfactorii referitori la existența generatorului și la alte dotări suplimentare. Analizând actele dosarului, Consiliul reține că, în forma inițială a documentației, criteriul de atribuire acorda o pondere de 80% componentei tehnice și includea subfactori precum existența unui generator, care nu aveau o legătură suficient de directă și demonstrată cu obiectul contractului. O asemenea structură putea conduce la dezechilibrarea evaluării în detrimentul componentei financiare și la acordarea unui avantaj disproporționat unor operatori economici care dețin dotări suplimentare, independent de eficiența economică a ofertei. Totodată, Consiliul constată că, prin erata publicată la data de 11.02.2026, autoritatea contractantă a modificat substanțial structura criteriului de atribuire, stabilind o pondere de 40% pentru preț și 60% pentru factorii tehnici și eliminând subfactorii contestați, inclusiv punctajul acordat pentru existența generatorului. Întrucât prevederile criticate nu se mai regăsesc în forma actuală a documentației de atribuire, iar modificările aduse sunt de natură să înlăture dezechilibrul invocat și lipsa de corelare cu obiectul contractului, Consiliul constată că această critică a rămas fără obiect. 6. În ceea ce privește critica referitoare la criteriul „dotări peste minimul impus”, prin contestație s-a susținut că noțiunea utilizată în cadrul factorului de evaluare este lipsită de claritate și nu este definită în mod precis, încălcând art. 189 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, întrucât lasă loc arbitrariului în procesul de evaluare. Contestatoarea a arătat că, în cadrul factorului de evaluare „Continuitatea producției”, cu pondere de 40%, era inclus subfactorul „autovehicul suplimentar autorizat DSVSA (peste minimul cerut) – 10 puncte”, apreciind că acesta nu este justificat în raport cu obiectul contractului. S-a susținut că, în condițiile în care cerințele de Pagina 11 din 14

calificare impuneau deja deținerea a minimum 2 autovehicule autorizate DSVSA, iar volumul zilnic estimat al produselor transportate era de aproximativ 200 porții, respectiv aproximativ 200 kg, nu se poate cuantifica avantajul real adus autorității contractante de existența unui al treilea autovehicul. Contestatoarea a precizat că deține 3 autovehicule autorizate DSVSA, apreciind totodată că un asemenea subfactor creează un avantaj artificial și este formulat fără o justificare obiectivă. Prin punctul de vedere formulat, autoritatea contractantă a susținut, în esență, că subfactorii tehnici vizează asigurarea continuității serviciului și prevenirea riscului de întrerupere a livrărilor, apreciind că dotările suplimentare pot contribui la o capacitate operațională sporită. Prin concluziile scrise, contestatoarea a reiterat că noțiunea de „dotări peste minimul impus” nu este suficient definită și că acordarea de punctaj pentru un autovehicul suplimentar nu are o legătură proporțională cu volumul concret al serviciului. În răspunsul la concluziile scrise, autoritatea contractantă a arătat că, ulterior formulării contestației, a publicat erata din 11.02.2026, prin care a modificat factorii de evaluare, eliminând subfactorii referitori la dotări suplimentare, inclusiv cel privind autovehiculul suplimentar autorizat DSVSA. Analizând actele dosarului, Consiliul reține că obiectul criticii îl constituia forma inițială a criteriului de atribuire, în care se acorda punctaj pentru „dotări peste minimul impus”, inclusiv pentru existența unui autovehicul suplimentar. Ulterior formulării contestației, autoritatea contractantă a modificat structura factorilor de evaluare prin erata publicată, înlăturând subfactorul contestat și eliminând referirea la dotări suplimentare peste minimul de calificare. Întrucât prevederile criticate nu se mai regăsesc în forma actuală a documentației de atribuire, iar elementul contestat a fost eliminat, Consiliul constată că această critică a rămas fără obiect, neimpunându-se o analiză pe fond a legalității subfactorului inițial. 7. În ceea ce privește critica referitoare la acordarea de punctaj pentru existența generatorului, prin contestație s-a susținut că includerea unui subfactor distinct care acordă punctaj pentru deținerea unui generator nu este justificată prin raportare la obiectul contractului și încalcă principiul proporționalității prevăzut de art. 2 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 98/2016. Contestatoarea a arătat că furnizarea zilnică a aproximativ 200 porții de hrană nu justifică acordarea unui avantaj competitiv suplimentar pentru existența unui generator, în condițiile în care autoritatea nu a demonstrat existența unui risc real și frecvent de întrerupere a alimentării cu energie electrică care să afecteze executarea contractului. Prin punctul de vedere formulat, autoritatea contractantă a susținut că generatorul este relevant pentru asigurarea continuității producției în situații neprevăzute, apreciind că acesta contribuie la reducerea riscului de întrerupere a activității și la protejarea interesului public, având în vedere că beneficiarii serviciului sunt elevi. Prin concluziile scrise, contestatoarea a reiterat că simpla invocare a continuității nu este suficientă pentru a justifica acordarea unui punctaj distinct, în lipsa unei fundamentări obiective și proporționale a utilității concrete a generatorului în raport cu obiectul și volumul contractului. Pagina 12 din 14

În răspunsul la concluziile scrise, autoritatea contractantă a arătat că, ulterior formulării contestației, a publicat erata din 11.02.2026, prin care a modificat factorii de evaluare, eliminând subfactorul referitor la existența generatorului și reformulând structura criteriului de atribuire. Analizând actele dosarului, Consiliul reține că subfactorul contestat, care acorda punctaj pentru existența generatorului, nu se mai regăsește în forma actuală a documentației de atribuire, ca urmare a modificărilor operate prin erata publicată. Întrucât elementul criticat a fost eliminat din criteriul de atribuire, critica formulată nu mai produce efecte juridice și nu se mai impune o analiză pe fond a proporționalității acestuia. În consecință, Consiliul constată că această critică a rămas fără obiect. 8. În ceea ce privește critica referitoare la acordarea de punctaj pentru personal suplimentar nedefinit, prin contestație s-a susținut că în cadrul criteriului de atribuire se acordă punctaj maxim pentru personal suplimentar, fără a fi stabilite în mod clar limitele, structura sau relevanța concretă a acestuia în raport cu obiectul contractului. Contestatoarea a arătat că o asemenea formulare contravine art. 187 alin. (3) din Legea nr. 98/2016, potrivit căruia factorii de evaluare trebuie să fie legați de obiectul contractului și să permită o evaluare obiectivă și verificabilă, precum și art. 2 alin. (2) lit. a) din aceeași lege, privind principiul transparenței. S-a susținut că acordarea unui punctaj semnificativ pentru un element nedefinit sau insuficient determinat amplifică caracterul tendențios al evaluării și creează premisele unui tratament inegal între ofertanți. Prin punctul de vedere formulat, autoritatea contractantă a arătat că personalul suplimentar contribuie la asigurarea continuității serviciului și la reducerea riscului de disfuncționalități în procesul de producție și livrare, apreciind că acesta reprezintă un element relevant pentru calitatea prestației. Prin concluziile scrise, contestatoarea a reiterat că lipsa unor criterii clare privind ce se înțelege prin „personal suplimentar” și modul concret de punctare nu permite ofertanților să își dimensioneze oferta în mod previzibil și deschide posibilitatea unei evaluări subiective. În răspunsul la concluziile scrise, autoritatea contractantă a menținut că factorul de evaluare urmărește asigurarea unei capacități operaționale sporite, fără a prezenta însă o fundamentare tehnică detaliată a modului de punctare. Analizând actele dosarului, Consiliul reține că un factor de evaluare trebuie să fie formulat clar, precis și să permită o evaluare obiectivă, verificabilă și proporțională în raport cu obiectul contractului. Acordarea unui punctaj maxim pentru „personal suplimentar” fără definirea explicită a limitelor, a structurii relevante sau a raportării la necesitățile concrete ale serviciului creează un grad ridicat de incertitudine și poate conduce la evaluări discreționare. În lipsa unor criterii clare de determinare și punctare, factorul de evaluare nu respectă exigențele art. 187 alin. (3) din Legea nr. 98/2016 și afectează principiul transparenței. În aceste condiții, Consiliul apreciază critica ca fiind întemeiată. Pentru a asigura respectarea principiilor legalității, transparenței și proporționalității, autoritatea contractantă va fi obligată să modifice documentația de atribuire în sensul eliminării factorului de evaluare referitor la acordarea de punctaj pentru personal suplimentar. Pagina 13 din 14

Luând în considerare aspectele prezentate, în temeiul art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite contestația formulată de AMAZAV SRL, în contradictoriu cu COMUNA SALCIA, și va dispune ca, în termen de 15 zile de la primirea prezentei decizii, să modifice documentația de atribuire ținând cont de prezentele considerente și legislația aplicabilă. Prezenta decizie va fi obligatorie pentru părțile cauzei potrivit dispozițiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva prezentei decizii se va putea formula plângere la instanța de judecată competentă, atât pentru motive de nelegalitate, cât și de netemeinicie, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate potrivit prevederilor art. 29 și 32 din Legea nr. 101/2016. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite contestația formulată de ........., în contradictoriu cu ..............., și dispune ca, în termen de 15 zile de la primirea prezentei decizii, să modifice documentația de atribuire ținând cont de prezentele considerente și legislația aplicabilă. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, ............... .............. ........... Redactat practicaua Deciziei, ........ Redactat în 4 exemplare originale. Pagina 14 din 14