Dosar CNSC 2767/2021

În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) şi ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 2596/C10/2767 Data:22.11.2021 Prin contestaţia înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor cu nr. 55560/22.10.2021, depusă de AMIRAS C&L IMPEX SRL, cu sediul social în Târgoviște, str. Constantin Brâncoveanu nr. 66, județul Dâmbovița, și sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură la punctul de lucru situat în str. Mihai Viteazu nr. 3, sat Viforâta, comuna Aninoasa, județul Dâmbovița, având Cod Unic de Înregistrare 917713 și număr de înregistrare la Oficiul Registrului Comerțului J15/530/1992, reprezentată legal prin administrator Stancu Ioan și convențional prin avocat Simona – Elena Stoicuț, privind procedura simplificată, online, pentru atribuirea contractului de lucrări având ca obiect ”Execuție lucrări pentru investiția „Sprijinirea eficienței energetice și a gestionării inteligente a energiei în infrastructura de iluminat public din comuna Petricani, județul Neamț””, cod CPV 45000000-7, organizată de COMUNA PETRICANI, cu sediul în comuna Petricani, str. Principală nr. 1, județul Neamț, în calitate de autoritate contractantă, contestatorul a solicitat: - obligarea autorității contractante la luarea măsurilor corective care se impun, în sensul refacerii documentației de atribuire prin înlăturarea cerințelor nelegale ce vor fi indicate în contestație și suspendarea procedurii de atribuire până la soluționarea contestației; - obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor generate de soluționarea contestației. Prin încheierea nr. 2759/C10/2767/26.10.2021, Consiliul s-a pronunțat asupra cererii de suspendare a procedurii din cuprinsul contestației formulate de AMIRAS C&L IMPEX SRL, respingând-o ca rămasă fără obiect. Pe rol, în prezent, se află celelalte capete de cerere din contestație. Pagina 1 din 2

Pentru aceste motive, în baza legii şi a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul prevederilor art. 26 alin. (2) lit a) si b) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare, admite în parte contestația formulată de AMIRAS C&L IMPEX SRL, în contradictoriu cu COMUNA PETRICANI. În temeiul prevederilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 101/2016, obligă autoritatea contractanta la remedierea documentației de atribuire, conform celor cuprinse in motivare, precum și la publicarea în SEAP a măsurilor corective intervenite, în termen de 15 zile de la data primirii prezentei decizii. Totodată, dispune stabilirea unei noi date limită de depunere a ofertelor în acord cu dispozițiile art. 153 din Legea nr. 98/2016. În temeiul prevederilor art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, obligă autoritatea contractantă la plata cheltuielilor de judecată către contestator, în sumă de 1.000 lei. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 și poate fi atacată cu plângere, în temeiul art. 29 din același act normativ, în termen de 10 zile de la comunicare. 2

În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) şi ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. .... Data:... Prin contestaţia înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor cu nr. ..., depusă de ......... SRL, cu sediul social în ........., str. ..., județul ........., și sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură la punctul de lucru situat în ........., având Cod Unic de Înregistrare ......... și număr de înregistrare la Oficiul Registrului Comerțului ........., reprezentată legal prin administrator Stancu Ioan și convențional prin avocat ..., privind procedura simplificată, online, pentru atribuirea contractului de lucrări având ca obiect ”Execuție lucrări pentru investiția „...””, cod CPV 45000000-7, organizată de ........., cu sediul în ........., ........., județul ........., în calitate de autoritate contractantă, contestatorul a solicitat: - obligarea autorității contractante la luarea măsurilor corective care se impun, în sensul refacerii documentației de atribuire prin înlăturarea cerințelor nelegale ce vor fi indicate în contestație și suspendarea procedurii de atribuire până la soluționarea contestației; - obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor generate de soluționarea contestației. Prin încheierea nr. ..., Consiliul s-a pronunțat asupra cererii de suspendare a procedurii din cuprinsul contestației formulate de ......... SRL, respingând-o ca rămasă fără obiect. Pe rol, în prezent, se află celelalte capete de cerere din contestație. CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR, asupra cauzei de faţă, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat şi este competent, potrivit dispoziţiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care ......... SRL reclamă documentația de atribuire. Pagina 1 din 39

Contestatorul menționează că urmăreşte clarificarea/remedierea unor cerinţe nelegale regăsite în documentaţia publicată de autoritatea contractantă. De asemenea, contestatorul consideră că prin modalitatea de redactare a documentaţiei s-au încălcat o serie de principii susţinute de legislaţia privind achiziţiile publice, respectiv principiul tratamentului egal, al transparenţei şi al proporţionalităţii. În continuare, contestatorul prezintă succint fiecare aspect ce se doreşte a fi corectat sau eliminat din înscrisurile autorităţii. 1. Contestatorul precizează că în fișele tehnice ale aparatelor de iluminat se solicită eronat și restrictiv „Compartimentul optic echipat cu dispersor din sticlă clară, plană, securizată" şi s-a impus ca specificaţie tehnică - constructivă, contrar prevederilor Legii nr. 98/2016 modul de construcţie/ parametri constructivi ai aparatului de iluminat. Însăşi autoritatea solicită ca fiecare LED să aibă o lentilă specifică, care nu poate fi decât din policarbonat optiv tratat UV, PMMA. 2.1 - Distribuția luminoasă va fi de tip stradal și nu va fi influențată de apariția unor defecte asupra unor dintre LED-uri; fiecare dintre LED- uri va avea asociată același tip de 2.1 lentila specifică, care reproduce distribuția luminoasa completă a aparatului de iluminat Prin această specificaţie, autoritatea se abate de la Ghid şi impune această condiţie în afara prevederilor standardelor privind iluminatul public. Contestatorul arată că potrivit Ghidului aferent Programului privind sprijinirea eficienţei energetice şi a gestionării inteligente a energiei în infrastructura de iluminat public derulat în cadrul Administraţiei Fondului pentru Mediu, singurele standarde ce trebuie respectate conform art.10, lit.c) sunt SR EN 13201 și SR EN 60598. De vreme ce Ghidul impune să te înscrii în prevederile standardelor SR EN 13201 și SR EN 60598, raportând fişele tehnice ale aparatelor de iluminat cu LED, unde autoritatea solicită compartimentul optic cu dispersor din sticlă plană, clară şi securizată, cu prevederile standardelor SR EN 13201 și SR EN 60598, se constată că Ghidul nu impune astfel de cerinţe, motiv pentru care fişele tehnice conţin cerinţe restrictive cu efectul de a înlătura concurenţii de la licitaţie. Contestatorul precizează că la aparatele de iluminat cu tehnologie LED, sticla nu are rol de dispersor. Sticla are rolul de a etanşa compartimentul optic şi de a corespunde la testul de praf şi apă conform standardului SR EN 60529:1995. Noile tehnologii folosesc lentilele atât pentru dispersia luminii cât şi pentru dirijarea pe suprafaţa care trebuie iluminată, respectiv calea de rulare - drum, alee pietonală, etc. Sticla, care nu are rol de a dirija şi dispersa lumina, este o tehnologie veche apărută la începutul iluminatului cu LED-uri. De aceea, în prezent, foarte mulţi producători au renunţat la folosirea sticlei cu rol de etanşare, fiind înlocuită cu lentilă tip „multilens" prevăzută cu garnitură din cauciuc siliconic care asigură în acelaşi timp dispersia luminii conform cerinţelor de SR EN 13201-1:2015 pentru calea de rulare respectivă. Această lentilă este o structură monobloc din material plastic transparent (uzual policarbonat tratat UV) care include toate lentilele asociate fiecărui LED. Fiind din policarbonat, se asigură un grad de protecţie de IP67 conform SR EN 60529:1995 şi rezistenţă la impact de minim IK10 conform SR EN 2

62262:2004, toate aceste performanţe fiind superioare soluţiei cu lentile şi geam din sticlă securizată şi tratată termic. În plus, contestatorul menționează că soluţia de compartiment optic formată din lentila „multilens" este mai eficientă din punct de vedere optic deoarece se foloseşte tehnologia TIR (Total Internal Reflection), unde eficienţa optică este de peste 92%, spre deosebire de soluţia cu două compartimente optice, unde geamul din sticlă securizată termic introduce pierderi de minim 10%, în funcţie de grosimea sticlei, din cauza reflexiilor de la suprafaţa acesteia, astfel eficienţa optică totală fiind de maxim 83%. Contestatorul susține că niciun aparat de iluminat cu LED care foloseşte sticla transparentă tratată termic şi securizată comercializat în România pentru iluminatul stradal nu rezistă la impact IK10. De asemenea, sticla nu asigură dispersia luminii pe calea de rulare conform SR EN 13201. Producătorii aparatelor de iluminat cu LED-uri folosesc în procesul de producere al acestora mai multe tehnologii pentru protecţia compartimentului optic şi împotriva prafului şi al apei, respectiv pentru rezistenţă la impact conform standardului SR EN 62262:2004. Dintre aceste tehnologii, contestatorul indică policarbonatul transparent, respectiv cauciucul siliconic transparent, toate tratate UV. Contestatorul consideră că, în situaţia în care autoritatea solicită doar sticlă clară plană şi securizată cu rol împotriva prafului şi al apei, o face strict pentru a restricţiona accesul mai multor ofertanţi, astfel încât un singur ofertant/producător să îndeplinească toate aceste caracteristici, ceilalţi ofertanţi neavând posibilitatea să oferteze un produs cu caracteristici care corespund integral cerinţei şi ca atare să fie descalificaţi din punct de vedere tehnic. Mai mult, contestatorul arată că în fişa tehnică nr. 2, punctul 1.18, „aparat de iluminat stradal LED 40W...", se impune ca materialul folosit să fie PMMA. Deci autoritatea cunoaşte că în locul sticlei pot fi folosite şi alte materiale şi acceptă performanţele aparatului de iluminat cu utilizarea acestora din urmă. Contestatorul se întreabă că: atât timp cât gradul de protecţie, rezistenţa la impact, eficienţa luminoasă, durata de viată, menţinerea fluxului luminos sunt îndeplinite de un aparat de iluminat al cărui compartiment optic nu este cu sticlă, de ce nu se acceptă și aparate de iluminat care nu au sticlă în componenţa sistemului optic? În eventualitatea în care proiectantul motivează că solicită sticlă întrucât policarbonatul este inferior din punct de vedere calitativ, contestatorul face următoarele precizări: - policarbonatul folosit la iluminatul cu LED este unul special - optic, tratat UV pentru a nu se degrada în timp şi rezistă la şocuri mecanice până cel puţin IK8; - toate aparatele de iluminat cu tehnologie LED folosesc lentile din policarbonat optic pentru a se asigura distribuţia luminoasă conform stadardelor; - se solicită în fişa tehnică ca aparatele de iluminat să fie dotate cu lentile specifice pentru a se asigura distribuţia luminoasă conform stadardelor; Pagina 3 din 39

- şablarea sistemului optic nu are nicio argumentare. Cum oare se poate şabla sistemul de protecţie optic la peste 4 metri înălţime? Şi chiar dacă s-ar accepta această posibilitate de şablare, contestatorul precizează că policarbonatul optic are grad de protecţie la impact IK10, iar sticla, chiar şi tratată poate fi supusă şablării. Astfel, contestatorul menționează că autoritatea trebuie să înteleagă că solicitarea „dispersor din sticlă clară, plană, securizată", care are doar rolul de a asigura etanşeitatea compartimentului optic şi rezistenţa la impact este o cerinţă suplimentară şi fără o justificare tehnică întrucât există o multitudine de soluţii constructive care să înlocuioască sticla clară, plană şi securizată. Utilizatorul nu este în măsură să impună soluţii la proiectarea şi construcţia aparatului de iluminat. Soluţiile de proiectare şi construcţie sunt stabilite de producător, iar parametrii tehnici de funcţionare sunt stabiliţi de standarde. Toate aparatele de iluminat cu tehnologie LED au lentile din policarbonat optic, tratat UV, PMMA optic sau orice alt material siliconic, care sunt folosite pentru dirijarea fluxului luminos. Nu există aparate de iluminat cu tehnologie LED care să nu aibă lentile din policarbonat optic tratat UV, PMMA optic sau orice alt material siliconic. Unii producători consacraţi/neconsacraţi folosesc lentile care nu asigură protecţie IP şi IK sens în care montează un geam din sticlă suplimentar, care ar asigura protecţia de IP şi IK. Întrucât tehnologia este în continuă dezvoltare, contestatorul susține că au apărut pe piaţă lentile din policarbonat optic tratat UV, care asigură atât protecţia IP cât şi IK, fără a mai fi necesar montarea unui geam de sticlă sau alt material suplimentar pentru protecţia compartimentului optic. Contestatorul precizează că nu solicită să se elimine cerinţa cu privire la sticla plană, clară şi securizată, ci dorește introducerea utilizării și a altor materiale transparente care se folosesc în tehnologia de fabricaţie a aparatelor de iluminat stradal, ce au rol de dirijare a fluxului luminos pe calea de rulare, dar în acelaşi timp îndeplinesc şi cerinţele de protecţie IK şi IP, respectiv standardele din domeniu, cu scopul de a nu restricționa participarea ofertanţilor care nu au aparate de iluminat cu sticlă. De asemenea, contestatorul precizează că orice aparat de iluminat cu tehnologie LED pentru iluminatul stradal are în componenţa sa lentile din policarbonat optic (PC), PMMA optic sau orice alt material siliconic şi că sticla este un mediu optic suplimentar la care au optat cei care nu pot să asigure un grad de protecţie IP şi IK doar prin lentile. Totodată, contestatorul precizează că societatea sa, în calitate de producători de aparate de iluminat cu LED, a produs în perioada 2015- 2018 un astfel de aparat echipat cu sticlă, utilizată doar cu scopul de a asigura etanşeitatea compartimentului optic şi rezistenţa la impact. Începând cu 2019, odată cu dezvoltarea opticii în iluminatul cu LED, a renunţat la sticlă, fiind înlocuită cu policarbonat optic, tratat UV. Faţă de cele de mai sus, contestatorul solicită Consiliului să oblige autoritatea să elimine această cerinţă eronată şi restrictivă sau să dispună reformularea în sensul următor: „Compartimentul optic echipat cu sticlă, policarbonat sau PMMA, tratat UV și rezistența la impact minim IK10." 4

2. Contestatorul susține că în fișele tehnice ale aparatelor de iluminat se solicită restrictiv „Compartimentul accesorii electrice va trebui să permită deschiderea sa pentru operaţii de mentenanţă, fără utilizarea de unelte. Pentru a facilita operaţiile de mentenanţă, acesta trebuie să poată fi deschis într-un interval scurt de timp, fără deteriorarea componentelor aparatului de iluminat” şi s-a impus ca specificatie tehnică - constructivă, contrar prevederilor Legii nr. 98/2016 modul de construcţie/ parametrii constructivi ai aparatului de iluminat. Din analiza standardului SR EN 60598-1 sectiunea II.3 intitulată „Condiţii speciale Corpuri de iluminat pentru iluminat public" coroborat cu standardul SR EN 60598-2, -3 se vede clar că nu se menţionează soluţii de proiectare şi construcţie a aparatului de iluminat, cum şi în ce fel trebuie să se deschidă compartimentul accesorii, aceste cerinţe fiind restrictive, cu efectul de a înlătura concurenţii de la licitaţie. Contestatorul se întreabă: de ce este relevant pentru autoritate ca mentenanţa unui corp de iluminat să se facă cu unelte sau fără unelte, mai mult decât atât, de ce pentru compartimentul optic al aparatului de iluminat se pot folosi unelte, iar pentru compartimentul accesorii electrice trebuie să se intervină fără unelte? Accesul la acest compartiment de persoane neautorizate poate provoca electrocutarea. Vădit se observă că se favorizează un anumit tip de aparat de iluminat sau un anumit producător care are aceste caracteristici. De ce oare cutiile de puncte de aprindere, cutiile de distribuţie a energiei sau alte astfel de cutii care conţin echipamente şi circuite electrice nu sunt prevăzute cu cleme de deschidere rapidă şi facilă, ci doar cu diverse sisteme/chei speciale, închideri securizate sau mai dificil de deschis de persoane neautorizate? Accesul la compartimentul de accesorii ale aparatului de iluminat unde se regăsesc circuitele electrice ar trebui obligatoriu să nu fie facil deschiderii de către orice persoană, existând pericol de electrocutare. Astfel, în opinia contestatorului, această cerinţă este introdusă doar pentru a restricţiona accesul mai multor ofertanţi. Mai mult, autoritatea a impus două condiţii ca să fie sigură că doar un anumit tip de aparat de iluminat să îndeplinească cerinţele: deschidere fără unelte – contestatorul a înţeles că odată ajuns la aparat să îl repari nu trebuie să ai unelte pentru acest lucru și nu înţelege de ce să poată fi deschis într-un interval scurt de timp şi care e acest interval scurt. Contestatorul precizează că durata activităţii de intervenţie, respectiv mentenanţa, este influentaţă de mai mulţi factori, cum ar fi timpul de poziţionare/amplasare a utilajului ridicător şi durata efectivă de reparaţie a aparatului de iluminat, nu de deschiderea acestuia (ce nu poate fi comparată cu prima, indiferent dacă compartimentul se dechide cu cleme, şuruburi, chei, etc). Deci, timpul necesar pentru a ajunge la aparat este mult mai mare decât deschiderea compartimentului accesorii cu orice unelte sau fără. De asemenea, contestatorul face precizarea că mentenanţa reprezintă totalitatea operaţiilor de întreţinere şi reparaţie a unui sistem tehnic, în acest caz, a aparatului de iluminat. Întreţinerea în cazul particular al lămpii de iluminat presupune păstrarea în stare bună, Pagina 5 din 39

menţinerea în bune condiţii a acesteia. Reparaţia, parte componentă a mentenanţei, reprezintă operaţiile efectuate asupra aparatului de iluminat stricat, defectat pentru a-l readuce la starea normală de funcţionare. În concluzie, contestatorul consideră că pentru operațiile de mentenanță nu este necesar accesul în compartimentul accesorii decât dacă este defect şi trebuie reparat. O reparaţie a unui aparat de iluminat este recomandat a se face în aceleaşi condiţii în care a fost produs, adică într-un mediu fără electricitate statică. O lampă defectă, mai ales în perioada de garanţie se înlocuieşte pentru a se putea asigura funcţionalitatea la parametri tehnici constructivi ai întregului sistem de iluminat public şi se repară în condiţiile de mai sus. Astfel, din maniera în care a fost prevăzută cerinţa în fişa tehnică a aparatelor de iluminat, au fost încălcate dispoziţiile legale ale art. 155 alin (6) din Legea nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare: „Specificaţiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire şi nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate faţă de asigurarea unei concurenţe efective între operatorii economici." În consecinţă, cerinţa ar trebui eliminată. De asemenea, contestatorul pune întrebarea: după ce s-a deschis compartimentul accesorii - cu sau fără unelte - la înlocuirea driver-ului se folosesc unelte? Deci s-a desfăcut compartimentul accesorii fără unelte, ca mai apoi să se folosească unelte la demontarea driver-ului defect în vederea înlocuirii? Mai mult, contestatorul arată că în Manualul „Indicatorii de norme de deviz pentru linii electrice" - capitolul W2F- Corpuri de iluminat, lămpi și accesorii, norma de deviz pentru repararea aparatului de iluminat nu este influențată de modul de deschidere a compartimentului electric, ci de modul de montaj, tip de stâlp, modalitate de fixare, tipul consolei. Deci modul de deschidere a compartimentului accesorii nu influențează timpii din devize și implicit nici prețul. 3. În fișa tehnică a aparatelor de iluminat LED, contestatorul arată că autoritatea solicită fără nicio justificare tehnică, economică sau de altă natură ca aparatele de iluminat să nu aibă striații sau decupaje pe exteriorul aparatului de iluminat. În opinia contestatorului, aceasta este o restricţie și o solicitare constructivă cu privire la designul aparatului de iluminat prin argumentul disipării de căldură şi acumularea de murdărire pe aparat. În continuare, contestatorul motivează că această afirmaţie este contrară prevederilor legale, restrictivă şi nefundamentată. Astfel, contestatorul arată că un corp de iluminat bazat pe tehnologie LED are nevoie de răcire pasivă sau activă pentru a reduce temperatura cât mai bine pe joncțiunea P-N a diodei emitente de lumină. Singura metodă de a reduce temperatura unui obiect este să ataşezi acestuia un radiator, care poate să fie mascat sub o carcasă sau să fie proiectat în aşa fel încât acesta să nu pară un radiator. Căldura care trebuie disipată este imperativ necesar să fie scoasă din interiorul carcasei, motiv pentru care carcasele echipamentelor de iluminat cu LED pentru stradal - acolo unde se folosesc puteri mari de iluminat - sunt majoritatea din metal. Există soluţii şi din 6

material „plastic" - anumiţi polimeri - care pot disipa căldura la fel de bine ca şi metalul. Răcire pasivă - reprezintă răcirea care este asigurată în mod natural prin intermediul curenţilor de aer creaţi - structura unui radiator este special concepută pentru a asigura mişcarea aerului în interiorul radiatorului. Răcirea activă, reprezintă răcirea care este asigurată în mod forţat prin intermediul unui sistem suplimentar (ventilator, apa, freon, etc). Se foloseşte acolo unde este nevoie de o răcire suplimentară. Există pe piaţă şi aparate de iluminat stradale care folosesc răcire activă. Astfel, un producător de corpuri de iluminat cu LED, analizează cea mai buna soluţie pentru tipul (tehnologia de LED folosită), pentru a asigura în cazul lui cea mai bună răcire pe joncţiunea P-N. Motivul pentru care această temperatură trebuie menţinută în anumiţi parametrii este aceea de a obţine cea mai bună performanţă luminotehnică, cu alte cuvinte pentru a asigura cel mai mare flux luminos la un consum energetic cât mai mic. Problemele de murdărie care apar pe corpurile de iluminat stradale sunt probleme vechi, cunoscute de toţi producătorii de astfel de aparate. Problema mizeriei (produse fecale de la păsări, mizerie naturală, crăci, frunze, etc), sunt probleme care au fost dintotdeauna, inclusiv la corpurile clasice cu tehnologie Mercur, Sodiu sau orice altă tehnologie folosită. Motivul nu este dat de forma carcasei, ci de faptul că pasările, frunzele etc., se aşează pe ele. Din acest motiv, toţi producătorii, în momentul dezvoltării soluţiilor de disipare a căldurii, au căutat şi soluţii de îndepărtare a acestora în mod natural/pasiv. Cu toate acestea, inclusiv aparatele de iluminat stradale vechi - cu tehnologi vechi - care aveau o carcasă fără striaţii şi fără decupaje prezintă problema mizeriei. Astfel, producătorii au propriile lor metode pentru aparatul de iluminat dezvoltat ca aceste mizerii/murdării să fie îndepărtate pe cât posibil în mod natural de ploaie şi vând. Dar cu toate acestea, nicio soluţie nu este 100% eficientă, fiind necesară intervenţia umană pentru îndepărtarea mizeriei din punct de vedere vizual. Din punct de vedere termic, indiferent dacă aparatul de iluminat prezintă sau nu striaţii, prezintă sau nu decupaje, producătorul a ţinut cont de aceste aspecte, astfel încât eficiența corpului să nu fie afectată. În egală măsură, un aparat de iluminat cu striaţii, cu decupaje sau plan - fără striaţii - va menţine pe suprafaţa superioară puțină mizerie care nu afectează eficienţa corpului de iluminat, indiferent de design. O dovadă clară a faptului că murdăria se găseşte şi pe corpurile de iluminat fără striaţii/decupaje, sunt cel mai clar dovedite prin imagini reale cu corpuri care sunt fără striaţii, plane. Pe acestea, pasările stau comod şi de obicei îşi fac cuib. În continuare, contestatorul prezintă o imagine cu porumbei pe un corp de iluminat - mizerii fecale - corp de iluminat plan, fără striaţii/decupaje, inclusiv pe un aparat de iluminat care îndeplineşte cerinţele restrictive ale fișei tehnice (cu geam de sticlă, fără striaţii, cu cleme la compartimentul accesorii electrice și bulă de nivel - care nu se vede, dar există). Pagina 7 din 39

De asemenea, mai prezintă imagini și cu pescăruşi pe un corp de iluminat - mizerii fecale - corp de iluminat plan, fără striaţii/decupaje și corpuri de iluminat fără striaţii/decupaje pe care s-a aşezat o ramură ruptă/frunze și foarte mult praf. Contestatorul precizează că aceste modele de poze se pot găsi uşor pe internet printr-o simplă căutare de tipul: bird lamp post, birds on Streetlights, dirty street lighting. Totodată, contestatorul solicită Consiliului să țină cont de faptul că orice bun, utilaj, aparat, etc, pentru o bună funcţionare are nevoie de mentenanţă, întreţinere şi reparaţie. Doar această mentenanţă, prelungeşte durata de funcţionare a bunului respectiv. Aşa cum un producător de autoturisme recomandă revizii periodice la acestea, şi sistemul de iluminat public necesită o mentenanţă prevăzută de acte normative care se numeşte delegarea gestiunii serviciului de iluminat public. Prin această delegare se întreţine sistemul de iluminat public pentru funcţionarea în parametrii proiectaţi. Ori, înconjurarea de vegetaţie a aparatului de iluminat public presupune obturarea luminii şi nefuncţionarea acestuia la parametrii proiectaţi. În această situaţie se intervine în baza contractului de delegare a gestiunii privind serviciul de iluminat public, de către personal autorizat pentru toletarea vegetaţiei din jurul aparatului de iluminat pentru redarea parametrilor de funcţionare proiectaţi. Astfel se elimină şi riscul de colmatare cu praf, frunze şi pământ (nu se ştie cum poate să ajungă pământ la o înălţime de minim 6m). Teama autorităţii de a se colmata aparatul de iluminat nu poate veni decât în situaţia în care aceasta nu a întreţinut sistemul de iluminat public, iar aparatele de iluminat, dacă sunt montate în vegetaţie, nu îşi mai ating scopul de iluminare a căii re rulare. În concluzie, nu contează dacă corpul de iluminat prezintă striaţii, decupaje sau este plan. Este cunoscut în studiile de specialitate că pasările şi mizeria naturală se depun indiferent de forma constructivă. Din acest motiv, producătorul a căutat propria soluţie ca acest aspect să nu îi afecteze răcirea corpului de iluminat, iar faptul că solicitarea este ca acesta să nu prezinte striaţii sau decupaje este doar o limitare a participanţilor la licitaţie. Totodată, contestatorul arată că asociaţiile de specialitate care reglementează standarde în domeniul iluminatului public, recomandă spălarea regulată a corpurilor de iluminat stradale (indiferent de tehnologia folosită). Astfel, contestatorul se întreabă că atât timp cât gradul de protecţie, rezistenţa la impact, eficienţa luminoasă, durata de viaţă, menţinerea fluxului luminos sunt îndeplinite de un aparat de iluminat cu striaţii, de ce autoritatea nu acceptă și astfel de aparate? Contestatorul precizează că, în calitate de producător român, societatea sa comercializează aparate de iluminat, dar pentru eficienţa răcirii are anumite decupaje în capacul radiatorului. 4. Contestatorul arată că autoritatea contractantă solicită în fișele tehnice ale aparatelor de iluminat următoarele: „Corpurile de iluminat vor fi dotate cu bulă de nivel încorporată în aparatul de iluminat pentru a asigura instalarea corectă în plan orizontal." 8

Conform detaliilor de execuţie, contestatorul menționează că la montarea consolelor şi aparatelor de iluminat stabilirea poziţiei pe orizontală a aparatului de iluminat faţă de sol se face cu nivelă pusă sub compartimentul accesorii, sau alt dispozitiv omologat de tip laser. În continuare, contestatorul prezintă o imagine în care se poate observa aparatul de iluminat care îndeplineşte toate criteriile de calificare ale autorităţii contractante. Bula de nivel este poziţionată în partea superioară a aparatului de iluminat, deci pentru a verifica nivelul trebuie să ajungi la aparatul de iluminat - nu se justifică motivarea că dacă are bulă se poate repoziţiona mai repede aparatul, de fapt tot trebuie să ajungi la el. Contestatorul consideră că autoritatea, la inserarea acestei cerinţe restrictive, s-a gândit probabil că sub acţiunea vântului, a zăpezii şi a vibraţiilor, aparatele de iluminat îşi pot pierde poziţia de planeitate orizontală şi că de la nivelul solului beneficiarul, personal, verifică planeitatea în orice moment, uitându-se la bula de nivel montată pe corpul aparatului de iluminat. Astfel, contestatorul informează beneficiarul că verificarea planeităţii aparatului de iluminat în perioada de funcţionare se face în cadrul contractului de delegare a gestiunii a serviciului de iluminat public. Contestatorul solicită autorității, dacă insistă cu privire la această bulă montată pe lampă, să achiziţioneze şi dispozitive de vedere la distanţă, pentru că bula nu are mai mult de 2-3 cm, nu poate să o vadă cu ochiul liber de la nivelul solului până la înălţimea de 8-10 m unde este lampa cu bulă. Dacă se acceptă aceste specificaţii absurde, uşor, uşor, se va cere ca aparatele de iluminat să fie dotate cu staţie de auto-spălare, instalaţie cu aer condiţionat cu auto-răcire şi chiar cu un robot care să facă mentenanţa. Mai mult, contestatorul arată că însăşi autoritatea solicită prezentarea de certificări privind teste de vibraţie, vânt. Deci, odată ce corpurile au aceste certificări înseamnă că rezistă la vibraţii şi vânt, iar sub acţiunea acestor situaţii aparatul de iluminat nu îşi modifică poziţia de montaj, deci nu înțelege de ce se solicită ca o caracteristică de fabricaţie bulă. Astfel, în opinia contestatorului, cerinţa este ilegală, restrictivă şi limitează concurenţa. De-a lungul timpului până la această inovaţie tehnică (bula de nivel încorporată în aparatul de iluminat), a fost suficientă utilizarea unor nivele cu bulă de aer, instrumente uzuale în lucrările de construcţii. Este cunoscut faptul că se găsesc încă pe piaţă şi pot fi utilizate cu succes. De asemenea, contestatorul precizează că motivarea autorităţii că echiparea aparatelor de iluminat cu bulă de nivel conduce la scurtarea timpilor şi a costurilor de intervenţie, cât şi la reducerea riscului de blocare a traficului nu are nicio justificare, pe următoarele considerente: - bula de nivel este montată deasupra aparatului - deci, verificarea planeităţii presupune folosirea unor echipamente speciale de lucru la înălţime pentru a verifica bula. Aşadar, ori cu bulă, ori fără bulă, tot trebuie să se folosească platforma auto de lucru la înălţime, iar reducerea timpului de intervenţie şi a costului nu se regăseşte. Mai mult, verificarea planeităţii aparatelor dotate cu bulă nu este prevazută în nicio normă de Pagina 9 din 39

deviz, această verificare făcându-se doar prin contractul de delegare a gestiunii. - durata activităţii de intervenţie, respectiv mentenanţa, este influentaţă de mai mulţi factori, cum ar fi timpul de poziţionare/amplasare a utilajului ridicător şi durata efectivă de repoziţionare a aparatului de iluminat, nu de verificarea planeităţii. Cum se procedează dacă aparatul de iluminat este montat deasupra firelor electrice? Montarea aparatelor de iluminat de către personal autorizat cu respectarea specificaţiilor de montaj ale producătorului garantează că aparatele de iluminat sub acţiunea vântului, zăpezii şi a vibraţiilor nu îşi pierd poziţia de planeitate orizontală. Producătorul garantează aceste lucruri în baza testelor efectuate în laboratoare acreditate fiind emise rapoarte de încercări în acest sens conform standardului SR EN60068-2- 6:2008. Contestatorul precizează că autoritatea a solicitat în fişele tehnice prezentarea acestui raport de încercări. Deci afirmaţia autorităţii că în cazul vibraţiilor aparatele de iluminat stradale îşi pot pierde poziţia de planeitate pe orizontală, solicitând în acest sens abuziv montarea unei bule de nivel, nu are fundament tehnic. Totuşi dacă s-ar admite că această cerinţă nu este restrictivă, abuzivă şi nu are interese de a favoriza anumite produse, contestatorul atrage atenţia autorităţii că bula de nivel trebuie montată pe compartimentul optic şi nu pe aparatul de iluminat, pentru că la montare se stabileşte planeitatea compartimentului optic pe axele X și Y faţă de calea de rulare şi nu a întregului aparat de iluminat cum greşit vrea autoritatea contractantă. În concluzie, cu o singură bulă de nivel nu se poate stabili planeitatea pe cele 2 axe. Montarea bulei de nivel pe aparatul de iluminat aşa cum doreşte autoritatea, nu aduce nicio îmbunătăţire a parametrilor tehnici şi este pusă greşit pe aparatul de iluminat, pentru că acesta are forme neregulate (rotunde), singura zonă perfect plană fiind compartimentul optic, care acesta trebuie să fie montat corespunzător conform calculelor luminotehnice. Astfel, contestatorul se întreabă: atât timp cât gradul de protecţie, rezistenţa la impact, eficienţa luminoasă, durata de viată, menţinerea fluxului luminos sunt îndeplinite de un aparat de iluminat care nu are bulă, de ce autoritatea nu acceptă şi astfel de aparate? Contestatorul arată că potrivit legislaţiei din domeniul construcţiilor, stabilirea planeităţii obiectelor, construcţiilor, etc, se face cu nivel cu bulă şi/sau aparate cu laser cu certificat de verificare metrologic în termen. Această cerinţă „dotarea cu bulă de nivel" este introdusă doar pentru a restricţiona accesul mai multor producători de aparate de iluminat cu LED-uri care nu pun bulă de nivel pe aparat. Având în vedere că stabilirea poziţiei orizontale se va face cu nivelă pusă sub compartimentul accesorii, contestatorul solicită eliminarea cerinţei din fişele tehnice, întrucât nu se justifică. În continuare, contestatorul prezintă imagini concludente cu aparatul de iluminat cu bulă, cleme, fără striaţii şi decupaje „la vedere", sticlă şi cleme. 5. „Eficienţa luminoasă aparat de iluminat (alimentare, sistem optic, sursa): minim 160 lm/W” 10

În opinia contestatorului, această cerinţă este eronată şi nu este relevantă impunerea unei eficienţe luminoase pentru aparate de iluminat cu LED de minim 160 lm/W. Aceste AIL trebuie să corespundă în totalitate cerinţelor din punct de vedere luminotehnic, rezultate din Dialux, conform standardului 13201:2015 pentru fiecare categorie de drum. Aparatul de iluminat trebuie să corespundă pe baza calculelor luminotehnice în funcţie de categoria de drum unde este amplasat. Autoritatea trebuie să ceară orice aparat de iluminat care nu depăşeşte o putere anumită, dar care să se încadreze pe o categorie de drum specificată în proiectul tehnic. Ofertantul trebuie să prezinte simulările în softuri specializate care să dovedească încadrarea cu un anumit aparat de iluminat de o anumită putere în categoria de drum, astfel este justificat şi din punct de vedere tehnic cât şi dovedeşte că aparatele de iluminat care le deţine sunt conform cu cerinţele. Din analiza calculelor luminotehnice făcute de proiectant, în breviarul de calcul luminotehnic din proiectul tehnic realizat de Crisbo Company, la Fişa de date privind produsul „corp iluminat 20W", proiectantul eronat menţionează acelaşi flux luminos atât pentru „fluxul luminos a sursei de lumină LED (Dioda emiţătoare de lumină)", cât şi pentru intreg aparatul de iluminat, respectiv de 4800 lm. Aceasta înseamnă că pentru o putere de 20W, eficienţa LED-urilor este de 160 lm/W. Aceeaşi eficienţă, în mod greşit o păstrează şi pentru eficienţa luminoasă a întregului corp de iluminat (sistem optic). În acest caz, contestatorul menționează că este vorba de eficiența aparatului/corpului de iluminat, care în mod eronat a fost trecută ca şi cum eficienţa surselor de lumină este egală cu eficienţa aparatului/corpului de iluminat. Asta ar însemna o eficienţă de 100%, caz ideal, dar care nu se regăseşte tehnologic şi practic în acest moment. P 22.0 W Nume articol CORP IMULINAT 22W ΦLampă 3520 lm Dotare 1xLED ΦCorp de iluminat 3520 lm η 100.00% Article No. P 30.0 W ΦLamp 4800 lm ΦLuminaire 4800 lm η 100.00% Luminous efficacy 160.0 lm/W Pentru a demonstra acest fapt, contestatorul prezintă documentaţii tehnice ale lentilelor fabricate de mai mulţi lideri mondiali în domeniul optic în iluminatul cu LED-uri, putând fi verificate aspectele pe site-urile acestora. Dacă proiectantul sau autoritatea au găsit un producător care să garanteze eficienţa de 100% a sistemului optic, contestatorul solicită să-i facă dovada. În caz contrar, nu poate trage decât concluzia că simulările DiaLux sunt nereale, iar întreaga documentaţie a licitaţiei a fost elaborată pe documente care nu corespund cu realitatea. Pagina 11 din 39

Mai mult, contestatorul arată că autoritatea solicită ca sistemul optic al aparatului de iluminat să fie protejat suplimentar de un geam de sticlă, care ar scădea eficienţa până la 85%. Proiectantul/autoritatea a impus criterii de selecţie privind eficienţa luminoasă a aparatului/corpului de iluminat de 100%, situaţie imposibil de realizat tehnologic în momentul de faţă în industria aparatelor de iluminat cu LED-uri. Contestatorul arată că la nivelul Comisiei Europene există un document de lucru JRC115406, cu rol de ghid în achizițiile publice ecologice. Acesta conţine recomandări, nu reguli sau obligaţii ce trebuie respectate de iniţiatorii procedurilor de achiziţii publice şi nu exclud soluţii tehnice diverse, ci acceptă soluţii „pertinente". Standardele SR EN13201 și SR EN 60598 au stabilit fluxul luminos pentru fiecare categorie de drum pentru a se evita poluarea luminoasă. Abaterea de la cerinţele standardului conduce la o poluare luminoasă pe timpul nopţii, poluare care face obiectul unor studii de specialitate care au constatat că pasările cu activitate nocturnă mor din cauza înfometării întrucât nu pot vâna pe lumină, iar iluminatul nocturn al anumitor orașe se poate observa din spațiu. În continuare, contestatorul prezintă exemple - dovezi care confirmă cele menţionate anterior, cu privire la poluarea luminoasă: - International Dark-Sky Association, www.darksky.org - NPS Night Skies, www.nps.gov/subjects/nightskies - Human and Environmental Effects of LED Community Lighting, 2016, American Medical Association, CSAPH Report 2-A-16 - http://www.savethenight.eu/Light%20Pollution%20in %20Europe.html - https://www.interregeurope.eu/nightlight/ - https://www.nationalgeographic.com/science/2019/04/nights- are-getting-brighter-earth-paying-the-price-light-pollution-dark- skies/ - https://advances.sciencemag.org/content/2/6/e1600377 - http://www.lightpollution.it/ - https://skyglowproject.com/press#press-overview - https://en.wikipedia.org/wiki/Light_pollution - http://lightedu.eu/ro/saving-the-dark.html Contestatorul arată că potrivit Wikipedia- Poluarea luminoasă este prezenţa luminii artificiale în mediul nocturn. Este accentuată de utilizarea excesivă, inutilă sau nepotrivită a luminii, dar chiar şi lumina utilizată cu atenţie modifică fundamental condiţiile naturale. Ca efect secundar major al urbanizării, aceasta este învinuită pentru compromiterea sănătăţii, perturbarea ecosistemelor și deteriorarea estetică a mediului înconjurător. Astfel, contestatorul consideră că se impune ca autoritatea să elimine această cerinţă și să solicite un flux luminos conform standardului SR EN13201 și SR EN 60598, aferent fiecărei categorii de drum. 6. Contestatorul arată că în fisa tehnică a aparatelor de iluminat, autoritatea solicită prezentarea unei mostre funcţionale, fără a preciza cine, când și cum se prezintă aceasta. De asemenea, autoritatea nu a precizat dacă mostra este cu titlu gratuit sau oneros ori se returnează către ofertant la finalizarea licitaţiei. 12

Contestatorul consideră că nu are relevanţă prezentarea de mostre atât timp cât autoritatea solicită certificate de conformitate, rapoarte, date tehnice, file de catalog, etc. Mai mult, contestatorul menționează că furnizarea unei mostre nu reprezintă siguranţa produsului furnizat în cadrul contractului, care se realizează pe baza recepţiei de către specialişti. De asemenea, autoritatea nu are specialiştii care să poată atesta calitatea produselor sau aparate de măsură omologate (luxmetru, laborator de fotometrie, etc), deci trebuie să solicite doar certificate de conformitate, rapoarte, date tehnice, file de catalog, etc. Prin urmare, contestatorul solicită eliminarea acestei cerinţe. 7. Contestatorul arată că în fișa tehnică nr. 3, autoritatea solicită „...sistemul va avea în componenţa sa un echipament ce va trebui să asigure afişare și control prin intermediul unui ecran color de tip TFT, tactil de minim 4", cu un consum scăzut de energie electrică (maxim 2W) și ar trebui să fie alimentat la o tensiune scăzută în curent continuu." Concentratorul de date (gateway) va trebui să asigure afişare şi control prin intermendiul unui ecran color de tip TFT, tactil de minim 4", cu un consum scăzut de energie electrică (maxim 2W) și ar trebuie să fie alimentat la o tensiune scăzută în curent continuu. Concentratorul de date se va .... Contestatorul întreabă de ce este relevant pentru autoritatea contractantă ca echipamentul de comandă şi control (gateway) să aibă un anumit tip de afişaj? Prin urmare, contestatorul solicită autorității să elimine cerinţa de afişare a datelor „prin intermediul unui ecran color de tip TFT, tactil de minim 4", cu un consum scăzut de energie electrică (maxim 2W) și ar trebuie să fie alimentat la o tensiune scăzută în curent continuu", astfel încălcându-se art. 2 Legea nr. 98/2016, mai precis principiile care stau la baza atribuirii contractelor de achiziţie publică. Contestatorul precizează că utilizarea acestui dispozitiv cu ecran color de tip TFT, tactil de minim 4, pe perioada activităţii de mentenanţă devine insuficientă, astfel nici acest lucru nu este îndeajuns pentru a-l utiliza doar pe acesta. Prin activitatea de mentenanţă se înţelege înlocuirea lămpilor defecte sau verificarea conexiunilor la nivelul lămpii - acest lucru este posibil doar prin cunoaşterea locaţiei (coordonatelor) fiecărui AIL, precum şi cunoaşterea problemei (AIL defect, siguranţă arsă, pierdere conexiune). Toate aceste date sunt transmise şi afişate în interfaţa aplicaţiei care este disponibilă pentru tehnicieni/instalatori/firmă mentenanţă, astfel echipamentele mobile cum ar fi (tabletă, telefon smart, laptop) este obligatorie pentru identificarea problemelor apărute în cadrul sistemului de telegestiune, făcând inutil utilizarea şi a unui ecran TFT tactil. Afişarea de erori comunicaţie, eroare transmisie date, eroare calendare sau alte tipuri de erori sau notificări care pot fi văzute pe gateway, pot fi afişate şi prin intermediul diferitor tipuri de afişaje: afişaj TFT, afişaj LCD, afişaj LED, afişaj OLED, afişaj alfanumeric, sau altele, care să indice starea diferitor probleme/erori. De asemenea, pentru activitatea de mentenanţă pentru verificarea funcţionării tuturor aparatelor de iluminat se poate realiza fie în aplicaţia Pagina 13 din 39

software (prin interogarea fiecărui aparat de iluminat în parte sau a grupurilor de AIL, citire putere consumată în timp real), fie prin verificarea funcţionării acestora în teren, acestea putând fi pornite şi dintr-un buton de pornire manual, aflat în punctul de aprindere. Astfel, autoritatea arată neînţelegerea funcţionării unui sistem de telegestiune al iluminatului stradal, prin impunerea unor funcţionalităţi care nu ajută la eficientizarea şi scurtarea timpilor de mentenanţă precum menţionează aceasta, dar prin introducerea unor funcţionalităţi care îngrădesc participarea unor posibili ofertanţi care nu au exact funcţionalităţile cerute, dar au o funcţionalitate asemănătoare (care nu este recunoscută de către aceasta). Acest ecran se doreste să facă parte din echipamentul denumit ..., care este un fel de router care are ca principală funcţie preluarea informaţiilor de la aparatele de iluminat care comunică prin frecvenţe radio şi să îl transmită prin intermediul GSM/ETHERNET către server. De asemenea, acest echipament este montat la o înălţime mare unde nu se poate avea acces decât cu o scară sau mijloc auto special de către personalul autorizat, deci nu este accesibil oricând, oricui. Contestatorul precizează că în acest moment nu a identificat niciun producător recunoscut la nivel internaţional sau european care să producă acest ... cu ecran color de tip TFT, tactil de minim 4", pentru că nu are niciun rost montarea acestuia, atât timp cât informaţiile se pot accesa de la laptop sau tabletă. Astfel, contestatorul întreabă: ce e mai uşor, să deschizi tableta şi să accesezi aplicaţia cu toate informaţiile sau să te urci pe stâlp să citeşti mult mai puţine informaţii de pe ecranul ...-lui? În acest sens, contestatorul solicită autorităţii să prezinte producătorul identificat de aceasta sau de proiectant care comercializează un astfel de produs şi să respecte şi cerintele din fişa tehnică a sistemului de telegestiune. În continuare, contestatorul prezintă mai multe modele de gateway- uri și subliniază faptul că niciun producător consacrat nu are în oferta sa un ... care ar avea în componenţă un ecran, cu atât mai mult unul TFT tactil de minim 4", astfel se vede că autoritatea încalcă condiţia expres prevăzută de art. 139 alin. (3) din Legea nr. 98/2016, care prevede ca autorităţile contractante să se asigure că utilizarea sau implementarea opiniilor, sugestiilor sau recomandărilor obţinute prin consultare de către un specialist prin implementarea unui proiect tehnic nu vor avea ca efect denaturarea concurenţei şi/sau încălcarea principiilor nediscriminării şi transparenţei în cadrul procedurii de atribuire ce urmează a fi iniţiată. Contestatorul solicită Consiliului să observe că niciun gateway din cele prezentate nu are încorporat un ecran de tip TFT tactil de 4" - de fapt cum se poate observa şi din imagini, dar şi din documentaţia de pe link- urile respective, gateway-urile nu au niciun tip de display, nici măcar un afişaj cât de mic. Acestea, în cel mai bun caz, au unul sau câteva LED-uri folosite pe post de indicator pentru alimentare sau pentru conexiune. Acestea nu sunt dotate cu ecrane tocmai din motivul că sunt utilizate în sistemele inteligente de control şi monitorizare echipamente IoT (smart), iar prin aceasta se înţelege că are ieşire spre internet către o aplicaţie care poate fi accesată de către orice orice dispozitiv smart cu o conexiune la internet (telefon smart, tabletă, laptop, PC). 14

Având în vedere cele de mai sus, contestatorul solicită autorității contractante să elimine această cerinţă de afişare a datelor prin intermediul unui ecran color de tip TFT, tactil de minim 4", acordând astfel operatorilor economici un tratament egal şi nediscriminatoriu. Având în vedere cele menţionate, contestatorul solicită: - obligarea autorităţii contractante la luarea măsurilor corective care se impun, în sensul refacerii documentaţiei de atribuire prin înlăturarea cerinţelor nelegale ce au fost indicate în cuprinsul contestaţiei și suspendarea procedurii de atribuire până la soluţionarea contestaţiei - obligarea autorităţii la plata cheltuielilor generate de soluţionarea contestaţiei. Prin adresa nr. 8438/01.11.2021 înregistrată la Consiliu sub nr. 57062/01.11.2021, ........., în calitate de autoritate contractantă, formulează punct de vedere cu privire la contestația depusă de ......... SRL, solicitând respingerea acesteia ca nefondată. Cu privire la criticile aduse de către contestator, autoritatea contractantă consideră că acestea sunt eronate și nejustificate – ba chiar ilogice și cu unicul scop real de a își ”regla conturile cu concurența” în dorința de a influenta piața vânzării de corpuri de iluminat cu LED atât prin formularea improprie și nefundamentată a criticilor cât și prin omisiunea adevărului. În afara argumentelor, pe care le va prezenta în continuare, concluzia autorității contractante cu privire la faptul că potențialul ofertant contestator folosește instrumentul contestației ca armă în reglarea poziției sale concurențiale, este fondată și de următoarele aspecte: 1. Faptul că în mediul online, contestatorul promovează oferte de produse care îndeplinesc toate cerințele contestate. La o simplă căutare pe internet se identifică site-uri pe care contestatorul își promovează oferta de produse care îndeplinesc toate cerințele contestate. Ori, în acest caz este clar faptul că unicul scop al contestatorului este acela de a abuza de instrumentul contestației și de a-l folosi ca tactica anticoncurențială. 2. În acest moment contestatorul are înregistrate un număr de peste 50 contestații la CNSC (doar la nivelul anului 2021). Astfel, autoritatea adresează retoric întrebările: - Chiar toate autoritățile contractante ce au licitații în curs, au afectat interesele contestatorului? - Dacă ofertantul îndeplinește cerințele tehnice contestate, care este rostul contestației? - De ce s-a renunțat la contestații așa de ușor și dacă renunțarea la contestații s-a făcut deoarece contestatorul ”și-a atins scopul”. - Mai mult de atât, la procedurile contestate, ofertantul nu participă ulterior, respectiv nu depune oferta. În continuare, autoritatea contractantă redă pe scurt, extras de pe site-ul CNSC, cu contestațiile la care face referire. Înainte de a răspunde punctual fiecărei critici, autoritatea contractantă dorește să atragă atenția că toate criticile sunt simple afirmații neprobate ale contestatorului, iar acesta nu arată/demonstrează Pagina 15 din 39

care sunt acele ”specificații tehnice introduse pentru a restricționa accesul mai multor participanți sau a permite accesul anumitor participanți” și nici nu arată cum este afectat ”principiul tratamentului egal și al proporționalității”. Se deduce faptul că unicul scop al contestatorului este acela de a obține cu orice preț diminuarea cerințelor și caracteristicilor tehnice ale produselor, în așa fel încât acesta să se poată prezenta cu produse inferioare, ce nu satisfac nevoile achizitorului, produse ieftine și care să-i aducă contestatorului avantaj competitiv la momentul aplicării factorului de atribuire prețul cel mai scăzut. 1. Cu privire la cerința ”În fișele tehnice ale aparatelor de iluminat se solicită eronat și restrictiv „Compartimentul optic echipat cu dispersor din sticlă clară, plană, securizată” și s-a impus ca specificație tehnică - constructivă, contrar prevederilor Legii nr. 98/2016 modul de construcție/ parametri constructivi ai aparatului de iluminat”. De fapt, autoritatea contractantă precizează că societatea contestatoare dorește să se elimine cerința ca aparatul de iluminat să aibă dispersor din ”sticlă clară, plană, securizată” și să o înlocuiască cu unul din ”policarbonat”. Toată expunerea sa de motive este lipsită de argumente care să justifice critica sa, care să arate de ce este afectată concurența, sau de ce caracteristicele tehnice criticate sunt ilegale. În realitate, contestatorul încearcă (din nou) să convingă achizitorul să cumpere ceea ce are el disponibil și nu ceea ce are achizitorul nevoie și situația o impune. Fără nicio cunoștință tehnică, ci doar ca un simplu observator al unei realități, autoritatea menționează că este ușor de înțeles că un corp de iluminat cu dispersor din sticlă clară are o eficiența ridicată (din punct de vedere al fluxului luminotehnic), asigură o economie mult mai mare de energie consumată în asigurarea iluminării comparativ cu unul din ”policarbonat”. Este de notorietate faptul că toate corpurile cu dispersor de policarbonat sunt mai ieftine, sunt din categoria celor ”de generație veche”, iar policarbonatul este un material caracterizat de îmbătrânirea din cauza razelor UV, este casant și își pierde proprietățile de transparență în foarte scurt timp de la darea în folosință. Comparativ, dispersoarele din sticlă clară, plan și securizată, are calități net superioare celor din policarbonat, au o durată de exploatare mult mai mare în ceea ce privește păstrarea caracteristicilor de transparență și transfer a fluxului luminos. În lipsa unor motive reale pe care să își fundamenteze critica și pe baza cărora să demonstreze cum îi sunt afectate drepturile de operator economic, autoritatea arată că acesta invocă argumente aberante precum ”în situația în care autoritatea solicită doar sticlă clară plană și securizată cu rol împotriva prafului și al apei, o face strict pentru a restricționa accesul mai multor ofertanți, astfel încât un singur ofertant”. Astfel, autoritatea contractantă precizează că sticla clară, plană (fără striații și modele), este solicitată pentru asigurarea unui flux luminos nedistorsionat, iar cerința să fie securizată este pentru a fi rezistentă la șocuri și intemperii. Sticla clară, plană și securizată nu are nicio legătură cu ”rolul împotriva prafului și al apei”. Totodată, sticla (spre deosebire de alte materiale din policarbonat) nu reacționează la razele ultraviolete, nu își schimbă culoarea, nu reduce eficiența aparatului Într-un mediu nefavorabil, conținând particule în 16

suspensie, așa cum sunt, în general, intravilanele satelor rurale, lentila din policarbonat sau chiar dispersorul din materiale diverse (altele decât sticla) suferă în timp un proces de sablare, automat fiind redus considerabil fluxul luminos emis de aparat, făcându-l ineficient. De asemenea, autoritatea contractantă precizează că impunerea unei cerințe tehnice cu privire la calitatea și funcțiunile logice ale corpului nu are nicio legătură cu restricționarea accesului operatorilor economici și nici cu avantajarea ”unui anumit operator economic”, deoarece pe piață sunt zeci de produse și producători care au corpuri cu dispersor din sticlă (la o simplă căutare pe internet a identificat peste 93 de produse care respectă cerința). Ceea ce este cel mai grav, autoritatea arată că societatea contestatoare atașează contestațiilor depuse în FALS un așa zis punct de vedere al Comitetului Național Român de Iluminat afiliat la Comisia Internațională de Iluminat, semnat doar de către un secretar al acestei entități, fără capacitatea legală și tehnică de a formula un punct de vedere oficial în numele instituției. Așa zisul punct de vedere este fără număr de înregistrare, nu este asumat de instituție. Autoritatea contractantă arată că proiectantul tehnic al proiectului s-a adresat Comitetului Național Român de Iluminat afiliat la Comisia Internațională de Iluminat, a cărui președinte a dat un cu totul alt punct de vedere, contrar celui eliberat de către secretar. Totodată, autoritatea menționează că a intrat în posesia unei expertize tehnice extrajudiciare care aduce o mulțime de contra-argumente demonstrate ca expertiza prezentată în mod curent de către contestator este imparțială și efectuată de către un expert ”afiliat” care nici nu are calitatea de expert în domeniu, fiind un simplu electrician și nu expert în iluminat. Autoritatea contractantă precizează că solicitarea privind dispersorul din sticlă are la bază condiția de durabilitate în timp a echipamentului, obligatorie pentru îndeplinirea indicatorilor de performanță asumați. În raport cu sticla, policarbonatul sau orice alt material plastic, de regulă, prezintă o serie de dezavantaje de ordin tehnico-economic și anume: - Nu este un material inert din punct de vedere chimic, așa cum este sticla. - Poate prezenta, în timpul exploatării, microfisuri care vor permite intrarea de umezeală și particule ce vor modifica regimul de performanță luminotehnică al aparatului de iluminat. În susținerea celor precizate, autoritatea prezintă Figura nr. 1 – Microfisurare de suprafață a policarbonatului indusă de intemperii; - Fiind un produs pe bază de polimer (material plastic), are un grad mai ridicat de încărcare electrostatică (cauzat de curenții de aer), ce conduce la atragerea de praf și alte particule ce vor influența performanțele luminotehnice, conducând la costuri de mentenanță ridicate. În susținerea celor precizate, autoritatea prezintă Figura nr. 2 – Aparat de iluminat cu dispersor din policarbonat acoperit de praf și alte particule ca urmare a gradului ridicat de încărcare electrostatică. - Este un produs un grad de uzură mai ridicat față de sticlă, ajungând la o opacizare mai rapidă față de sticlă, cu o influență negativă Pagina 17 din 39

asupra performanțelor luminotehnice ale aparatului de iluminat. În susținerea celor precizate, autoritatea prezintă Figura nr. 3 – Aparat de iluminat cu dispersor din policarbonat îngălbenit/opacizat. Autoritatea contractantă menționează că toate aspectele anterior precizate, care caracterizează majoritatea aparatelor de iluminat dotate cu difuzor realizat din policarbonat, conduc la o durată de viață mai redusă, un cost de utilizare, exploatare și mentenanță al sistemului de iluminat public mai ridicat, fapt ce este în dezavantajul autorității contractante. Mai mult decât atât, dat fiind faptul că policarbonatul este un produs sintetic, pe bază de produse petroliere, aparatele de iluminat public vor avea un regim de reciclare mai redus, cu impact mai mare asupra mediului în comparație cu cele cu dispersor din sticlă (sticla fiind un produs 100% reciclabil). În plus, autoritatea contractantă arată că standardul SR EN 60598-1 – Corpuri de iluminat. Partea 1: prescripții generale și încercări, Anexa L - Ghid de bune practici în proiectarea corpurilor de iluminat, capitolul L.2 - Materiale plastice în corpul de iluminat, menționează: ”Aplicațiile relative la utilizarea normală a corpurilor de iluminat determină durata normală de funcționare (îmbătrânire) a acestor părți din plastic. Utilizarea excesivă a durelor și influențele dăunătoare diminuează rezistența la îmbătrânire”. Influențe dăunătoare Cauză Efecte Funcționare la temperaturi ridicate Tensiunea de funcționare este prea mare Temperatura ambientală este prea ridicată Montare necorespunzătoare Deformare Fragilizare Decolorare Radiații UV Lămpi de înaltă presiune dozate cu mercur, cu componente UV excesive Lămpi germicide Îngălbenire Fragilizare Substanțe agresive Solvenți (plastifianți) Curațare incorectă (cu mijloace de dezinfectare) Fisurare Rezistență redusă Deteriorarea suprafeței exterioare Tabelul nr. 1 – Influențe dăunătoare asupra materialelor plastice În confirmarea celor menționate, autoritatea redă un extras din standardul SR EN 60598-1 – Corpuri de ilumiant. Partea 1: prescripții generale și încercări, menționat de însuși contestatorul: Figura nr. 4 – Extras din standardul SR EN 60598-1 18

Așadar, autoritatea contractantă susține că societatea contestatoare nu a analizat în întregime standardele menționate. Pentru motivele enunțate anterior, autoritatea consideră justificată specificația tehnică referitoare la dispersorul din sticlă clară. În plus, autoritatea arată că însăși contestatorul dispune în gama sa de produse un aparat de iluminat cu dispersor din sticlă (sursa: ...): În susținerea celor precizate, autoritatea prezintă Figura nr. 5 – Corp de iluminat ... cu dispersor din sticlă. În susținerea punctului de vedere formulat, autoritatea contractantă solicită Consiliului să primească, în probațiune, punctul de vedere al președintelui Comitetului Național Roman pentru Iluminat, domnul prof. univ. dr. ing. ..., din care amintește: ”Nu există similitudine între policarbonat și sticlă. Policarbonatul poate fi superior ca rezistență la lovituri, dar proprietățile optice sunt inferioare sticlei și se și degradează în timp”. De asemenea, autoritatea solicită Consiliului să primească, în probațiune, și raportul de expertiza tehnică de calitate și extrajudiciară, emis de expertul tehnic ANRE, domnul ing. ..., care tratează caracteristicile tehnice specificate în documentația de proiectare și care afirmă, în mod motivat: ”[...] Așadar, ținând seama de toate acestea, consider că utilizarea unui dispersor de protecție a elementelor optice este o caracteristică de calitate superioară a aparatelor de iluminat”. Mai mult, legat de confuziile repetate ale contestatorului din cadrul contestației, autoritatea arată că este relevant și punctul de vedere al Electric Products Certification Independent Body (OICPE), cel mai consacrat laborator de încercări pentru produsele electrice, pe care îl anexează. Ținând cont de toate acestea, autoritatea contractantă solicită Consiliului să observe faptul că solicitarea contestatorului este total lipsită de seriozitate și relevanță și, pe cale de consecință, să o respingă ca fiind nefondată. 2. Cu privire la critica ”În fișele tehnice ale aparatelor de iluminat se solicită restrictiv „Compartimentul accesorii electrice va trebui să permită deschiderea sa pentru operații de mentenanță, fără utilizarea de unelte. Pentru a facilita operațiile de mentenanță, acesta trebuie să poată fi deschis într-un interval scurt de timp, fără deteriorarea componentelor aparatului de iluminat;” şi s-a impus ca specificatie tehnică - constructivă, contrar prevederilor Legii nr. 98/2016 modul de construcție/ parametrii constructivi ai aparatului de iluminat.”, autoritatea contractantă precizează că cerința tehnică criticată de contestator este o cerință argumentată din punct de vedere tehnic și necesară pentru buna exploatare a sistemului de iluminat modernizat. Expunerea criticii este făcută din punctul de vedere al unui operator economic care dorește să convingă achizitorul să achiziționeze produse cu cerințe tehnice inferioare. Autoritatea reiterează faptul că cerințele calitative ale corpurilor au fost stabilite de proiectant și aprobate ulterior de finanțator, iar mai apoi confirmate de către verificatorul atestat de proiecte. Pagina 19 din 39

Critica se refera la două compartimente ale corpului de iluminat: - Compartimentul cu accesorii electrice – care conține cabluri, conexiuni, circuite etc – compartiment a cărui deschidere este imperios necesară să se facă facil, ușor și fără utilizarea de șurubelnițe manuale sau electrice, fără acționarea unor dispozitive care ar putea provoca scurt circuit, sau în caz de manevrare eronată (a nu se uita că acestea sunt utilizate la înălțime unde accesul este greoi) să ducă la avarierea conținutului/piedelor interioare. Prin urmare este logic și justificabil ca acest compartiment să permită deschiderea fără utilizarea de unelte; - Cel de al doilea compartiment al corpului de iluminat, anume compartimentul optic, este un compartiment mai puțin pretențios, ledurile din interiorul lui fiind rezistente și riscurile avarierii lor sunt mult mai puține. Din acest motiv, s-a considerat absolut logic să se facă mențiunea ca accesul la acest compartiment a corpului să poate fi făcut chiar și cu unelte (șurubelnițe manuale sau electrice). După cum se poate vedea achizitorul a prevăzut cerințe mai calitative pentru compartimentul unde utilizarea uneltelor ar putea provoca accidente și/sau defecțiuni ale corpului de iluminat (adică deschiderea lui să poate fi făcut rapid și fără unelte), iar acolo unde situația nu o impunea, precum în cazul compartimentului optic, a indicat că se pot utiliza și unelte - tocmai pentru a nu restricționa accesul. Pe baza acestei critici, autoritatea contractantă nu poate înțelege cum această cerință logică și justificabilă (întâlnită aproape la toate produsele existente pe piață) poate să ”favorizeze un anumit tip de aparat de iluminat/un anumit producător”. De altfel, autoritatea arată că societatea contestatoare se rezumă doar la a aduce această acuză (de favorizare a unui producător) fără a specifica care sunt argumentele sale, fără a arăta care este acel ”anume” producător care la îndeplinește și care este favorizat. Pe tot parcursul contestației sale, contestatorul în lipsa unor dovezi, pentru a crea aparența justificării criticilor aduse, face referire la teorii ale conspirației și ofertanți favorizați, dar nu spune concret care sunt acei ofertanți/producători favorizați de care tot aduce vorbire. Este evident că majoritatea criticilor se bazează pe simple afirmații. Cu privire la întrebarea retorică adresată în cadrul contestației ”De asemenea, de ce oare cutiile de puncte de aprindere, cutiile de distribuție a energiei sau alte astfel de cutii care conțin echipamente și circuite electrice nu sunt prevăzute cu cleme de deschidere rapidă și facilă, ci doar cu diverse sisteme/chei speciale, închideri securizate sau mai dificil de deschis de persoane neautorizate?”, autoritatea înțelege că achizitorul ar trebui să renunțe la cerința criticată (accesul la compartimentul electric fără unelte) și să solicite ”cleme de deschidere rapidă”. Ori, accesul fără unelte (așa cum a solicitat achizitorul) este unul și același lucru cu accesul pe baza unor ”cleme cu deschidere rapidă”. Dacă produsele contestatorului asigură accesul pe baza unor ”cleme cu deschidere rapidă” așa cum indică în întrebarea sa, atunci rezultă că acestea îndeplinesc cerințele achizitorului, iar contestația nu-și mai are rostul. 3. Cu privire la critica: ”În fișa tehnică a aparatelor de iluminat LED, autoritatea solicită fără nicio justificare tehnică, economică sau de altă natură ca aparatele de iluminat să nu aibă striații sau decupaje pe 20

exteriorul aparatului de iluminat.”, autoritatea contractantă arată că justificarea cerinței cu privire la lipsa striațiilor sau a anumitor decupaje pe exteriorul aparatului a fost deja făcută încă de la nivelul fișei tehnice - deși nu există această obligație a achizitorului, tocmai pentru a indica și exemplifica necesitatea ca toate corpurile de iluminat să nu aibă striații sau decupaje unde se acumuleze praf/frunze/murdărie, etc. Autoritatea contractantă precizează că, în mod neloial, contestatorul prezintă această cerință ca și cum ar fi la nivelul întregului design al corpului de iluminat, încercând să distragă atenția Consiliului. În realitate, cerința nu se referă la forma/design-ul aparatului de iluminat, ci la soluția de management termic. Cerința nu se referă la întreaga carcasă, ci punctual la modul în care se realizează managementul termic (specifică să nu existe radiatoare pe exteriorul corpului de iluminat sau decupaje). Contestatorul solicită Consiliul să își imagineze cum ar arăta un corp de iluminat care, pentru a realiza managementul termic, are pe carcasă montat un radiator de dispersie a căldurii sau, mai rău, are un decupaj în carcasă pentru circulația aerului. Ba chiar, lăsând deoparte aspectul estetic, din punct de vedere funcțional un radiator sau un decupaj în carcasa ar conduce inevitabil la acumulări de praf, mizerie, frunze, etc. Prin urmare nu este vorba de designul întregii carcase, iar prezentarea de corpuri de iluminat cu pescăruși și porumbei care murdăresc carcasele și stâlpii (care, ca și subiect divers, sunt de generație veche, de calitate inferioară, unele dintre ele fiind corpuri și stâlpi decorativi de grădină și nu pentru iluminatul public stradal prevăzut prin investiția vizată) este nerelevantă și demonstrează încă o dată lipsa bunei intenții a contestatorului și unica dorință de a diminua calitatea produselor, pentru a putea oferta produse ieftine și în acest fel să obțină avantaje competitive la aplicarea factorului de atribuire prețul cel mai scăzut. De asemenea, autoritatea contractantă menționează că, analizând oferta de corpuri de iluminat a contestatorului, disponibilă pe internet, a observat că acesta deține spre comercializare aparate de iluminat care respectă cerința criticată, așa cum arată mai jos următoarele capturi de ecran. Încă odată, autoritatea menționează că nu înțelege absolut deloc motivul formulării unei contestații atâta timp cât produsele sale respectă cerințele criticate. Singura explicație logică este aceea că prin contestația depusă se încearcă aplicarea unei tactici neconcurențiale prin care să diminueze cerințele și caracteristicile tehnice ale produselor în așa fel încât acesta să se poată prezenta cu produse inferioare, ce nu satisfac nevoile achizitorului, produse ieftine și care să îi aducă contestatorului avantaj competitiv la momentul aplicării factorului de atribuire prețul cel mai scăzut. În continuare, autoritatea contractantă redă extrase din oferta publică a contestatorului din care rezultă că acesta îndeplinește afirmativ cerința criticată. Autoritatea contractantă precizează că, așa cum a anticipat și contestatorul, acestea sunt probleme reale ale sistemelor de iluminat public și astfel, ținând cont de toate acestea, s-a optat pentru o soluție care să vină în sprijinul autorității contractante și care să limiteze cât mai mult din efectele acestor probleme. În continuare, autoritatea contractantă Pagina 21 din 39

prezintă Fig. – Diferențe vizuale între aparate de iluminat cu striații și fără striații. Având în vedere zona de montaj, autoritatea menționează că este necesar ca aparatele de iluminat să nu aibă striații sau radiatoare externe pentru a se evita acumularea de praf sau frunze, care să stânjenească evacuarea căldurii, lucru care ar duce la deprecierea fluxului luminos și implicit neîncadrarea în parametrii luminotehnici stabiliți de standardele specifice. Supraîncălzirea aparatului de iluminat duce la scăderea duratei de viață a LED-ului, făcând imposibilă susținerea celor 100.000 de ore de funcționare impuse. Autoritatea contractantă arată că la introducerea acestei specificații tehnice s-a avut în vedere și respectarea cerinței privind încărcarea statică pentru corpuri de iluminat sau părți exterioare ale acestora, prevăzută la capitolul 3.6.3.1 din standardul SR EN 60598-2-3 – Corpuri de iluminat. Partea 2-3: Condiții speciale. Corpuri de iluminat pentru iluminatul public. Un aparat de iluminat ce prezintă striații sau decupaje pe exteriorul său, în timpul verii acesta se poate colmata cu praf și frunze/pământ, iar în timpul iernii se pot forma depuneri de zăpadă. În continuare, autoritatea prezintă un extras din standardul SR EN 60598-2-3. Astfel, autoritatea precizează că un aparat de iluminat cu striații duce la încercări statice ridicate și are ca efect deformări permanente a fixării sau rotație în jurul punctului de fixare. Aceste efecte duc la neîncadrarea în parametrii luminotehnici stabiliți la nivelul Proiectului Tehnic. De asemenea, autoritatea solicită Consiliului să primească, în probațiune, și Raportul de expertiză tehnică de calitate și extrajudiciară, emis de Expertul tehnic ANRE, domnul ing. Constantin Zetu, care tratează caracteristicile tehnice specificate în documentația de proiectare și care afirmă, în mod motivat: „În concluzie, consider că lipsa striațiilor, a decupajelor sau radiatoarelor la nivelul capacului superior al aparatului de iluminat este o caracteristică de calitate superioară a acestuia și, ținând seama de zona de montaj, consider cerința ca fiind pertinentă și justificată”. Astfel, autoritatea solicită Consiliului să observe că argumentația contestatorului este formată din simple afirmații nedovedite, fără acoperire tehnică și legală. Totodată, autoritatea solicită Consiliului să observe faptul că este necesar și obligatoriu, ținând seama de necesitățile autoritatii contractante, ca aparatele de iluminat să nu prezinte striații sau decupaje. Pe cale de consecință, autoritatea contractantă solicită Consiliului să găsească această critică nefondată și să o respingă ca atare. 4. Cu privire a critica: ”În fișa tehnica nr. 1 si 2 a aparatului de iluminat autoritatea solicită restrictiv: „Corpurile de iluminat vor fi dotate cu bulă de nivel încorporată în aparatul de iluminat pentru a asigura instalarea corectă în plan orizontal.” şi a impus ca specificatie tehnică - constructivă, contrar prevederilor Legii nr. 98/2016 modul de construcție/ parametrii constructivi ai aparatului de iluminat.”, autoritatea contractantă precizează că modul de instalare a corpului de iluminat, în special instalarea lui plan orizontal, are implicații importante în obținerea parametrilor luminotehnici vizați de investiție și respectarea standardelor de calitate în domeniu. Nu este necesară deținerea de cunoștințe tehnice 22

pentru a înțelege ușor faptul că montarea eronată, chiar și cu câteva grade, a unui corp de iluminat poate modifica substanțial parametrii calitativi ai acelui corp. Ba mai mult, chiar în cazul în care corpul de iluminat a fost corect instalat, după o anumită perioadă de funcționare și sub efectul intemperiilor, corpurile se pot deplasa chiar și cu până la 5” – aspect ce poate diminua cu până la 50% calitatea fluxului luminos. Existența acestei bule de nivel ajută și contribuie la o mentenanță ușoară în timpul exploatării, cu costuri reduse – eliminând o mulțime de operațiuni de manoperă. Autoritatea amintește că după punerea în funcțiune a sistemului vândut de ofertantul câștigător, costurile exploatării rețelei, inclusiv reglarea periodică a poziției corpurilor de iluminat, pică în sarcina și cheltuiala achizitorului. Ori, în condițiile în care corpurile sunt dotate cu această bula de nivel, costurile exploatării sunt mult mai reduse. Autoritatea contractantă menționează că, în mod acuzator, specific întregii contestații, contestatorul prezintă această cerință ca și cum ar fi o cerință exagerată, greu de realizat sau realizabilă cu costuri extraordinar de mari, o cerință nemaintâlnită (cum exemplifică contestatorul comparabilă cu un sistem de autocurățare sau un sistem de autorăcire a corpului) când în realitate este simpla etichetă lipită pe corp (în interior sau exterior), ce are un cost nesemnificativ, dar care a fost luat în calcul valorii estimate. Pentru a explica Consiliului că această bulă de nivel este o cerință banală, pe care majoritatea producătorilor o oferă, fiind extrem de necesară și extrem de ușor de realizat/îndeplinit de ofertant, autoritatea contractantă precizează că este o simpla etichetă de doar 2-3 cm (așa cum și contestatorul recunoaște) care este adezivă, ca în imaginile pe care le prezintă în continuare. Autoritatea contractantă menționează că nu va fi nevoită să ”achiziționeze și dispozitive de vedere la distanță” iar verificarea planeității corpului nu se face de la ”nivelul solului”. De asemenea, având în vedere durata îndelungată de viață a aparatelor de iluminat, componenta de mentenanță post garanție este crucială pentru eficiența proiectului. După cum a anticipat și contestatorul, sub acțiunea vântului, a zăpezii, cât și a vibrațiilor, aparatele de iluminat își pot pierde poziția de planeitate orizontală. În cadrul operațiunilor de mentenanță post garanție care se fac la nivelul lămpii montate pe stâlp și nu de la nivelul solului, beneficiarul (prin personal și utilaje de specialitate) trebuie să fie capabil să verifice, în orice moment, planeitatea echipamentului, prin verificarea unei bule de nivel montată pe aparatul de iluminat. Echiparea aparatelor de iluminat cu bulă de nivel conduce la scurtarea timpilor și a costurilor de intervenție, cât și la reducerea riscului de blocare a traficului. În plus, numai pentru a evidenția caracterul tendențios și nefondat al formulării contestației, autoritate contractantă solicită Consiliului să observe faptul că există pe piața liberă, bule de nivel autoadezivă, anexabilă oricărui tip de aparat de iluminat, contestatorul încercând, în mod abuziv, să adapteze cerințele autorității contractante la produsele pe Pagina 23 din 39

care le are acesta de vânzare și nu vice-versa, asa cum este prevăzut de legislația în vigoare. Mai mult, autoritatea consideră că susținerile contestatorului, cum că autoritatea contractantă va trebui să achiziționeze “dispozitive de vedere la distanță”, sau ca planeitatea va fi verificată “la nivelul solului”, sunt ridicole și lipsite de relevanță. În plus, autoritatea contractantă solicită Consiliului să observe cât de neserios și superficial tratează contestatorul această critică, făcând referire la comuna ... (probabil din cauza celor peste 60 de contestații înregistrate de la începutul anului). Așadar, autoritatea contractantă solicită Consiliului să constate atât lipsa de temeinicie a criticii, cât și necesitatea echipării cu bulă de nivel (dispozitiv de verificare a planeității) a aparatelor de iluminat și, pe cale de consecință, să respingă solicitarea ca fiind nefondată. Din punctul de vedere al contestatarului, autoritatea contractantă înțelege că deși achizitorul și-a prevăzut buget îndestulător pentru achiziția unor produse calitative, care să asigure economii în exploatare și rezultate de eficiență energetică așa cum și-a asumat prin contractul de finanțare (până la 70% față de situația prezentă), acesta nu poate să își cumpere produsele care îi asigură îndeplinirea obiectivelor sale, deoarece unii operatori economici vând doar produse cu caracteristici mediocre, de la operatori care sunt în incapacitatea de a-și adapta produsele la cerințele actuale (chiar dacă este vorba de o simplă etichetă cu bula de nivel), toate sub pretextul restricționării accesului. Ori, autoritatea consideră că acest raționament este profund eronat, nu ajută la evoluția societății și obligă achizitorul să cumpere doar produse care aduc ofertanților profit mulțumitor acestora – contrar intereselor achizitorului care dorește să achiziționeze produse performante, moderne și care aduc beneficii și economii în exploatare/întreținere. 5. Cu privire la critica „Eficiența luminoasă aparat de iluminat (alimentare, sistem optic, sursa): minim 160 lm/W”, autoritatea contractantă solicită Consiliului să constate faptul că, în contestația sa, contestatorul nu depune niciun minim efort să indice motivul de ce consideră că această cerință este restrictivă – care sunt drepturile ce îi sunt încălcate. Ba chiar este imposibil de înțeles de ce lansează această critică (alt înțeles decât cel anticurențial și pentru a impune produse ieftine pe care niciun alt operator de pe piață nu le mai vinde, iar la final să aibă prețul cel mai mic) în condițiile în care, conform ofertei sale publice, corpurile lui de iluminat îndeplinesc cu brio această cerință având 16*lm/W, adică superioară cerinței minime. Expunerea criticii este făcută din punctul de vedere al unui operator economic care dorește să convingă achizitorul să achiziționeze produse cu cerințe tehnice inferioare. Autoritatea contractantă reiterează faptul că cerințele calitative ale corpurilor au fost stabilite de proiectant și aprobate ulterior de finanțator, iar mai apoi confirmate de către verificatorul atestat de proiecte. Din punct de vedere al temeiniciei, autoritatea solicită Consiliului să observe lipsa de temeinicie a acestei critici, în raport cu argumentele false și lipsite de relevanță ale contestatorului. Astfel, autoritatea solicită Consiliului să observe faptul că eficiența luminoasă a unui aparat de 24

iluminat (exprimată în lm/W – lumeni/watt) este un parametru de calitate care influențează în mod direct consumul de energie electrică. Pentru exemplificare, autoritatea expune următorul calcul ipotetic: 40 W X 160 Lm/W = 6400 Lm 6400 Lm/100 Lm/W = 64 W Eficiența/randamentul luminos este raportul dintre puterea de iluminare emisă Φ [lm] faţă de unitatea de putere electrică consumată P [W] și se măroară în [lm/W]. Aceasta este o mărime ce caracterizează eficienţa procesului de transformare a energiei electrice în energia iradierii optice. Se apreciază prin raportul lm/W – câți lumeni se produc la consumul cu puterea de un Watt. Astfel, o eficiență luminoasă mai ridicată presupune un consum de energie mai scăzut raportat la același flux luminos. Cu alte cuvinte, cu cât eficiența luminoasă este mai mică, cu atât puterea instalată a aparatului de iluminat (implicit și consumul aparatului de iluminat) trebuie să fie mai mare. Astfel, în raport cu respectarea angajamentelor luate față de finanțator cât și în raport cu respectarea normativelor și prescripțiilor de proiectare în vigoare, a fost solicitat un aparat de iluminat cu o înaltă eficiență luminoasă. Contrar susținerilor contestatorului, autoritatea contractantă precizează că eficiența luminoasă de 160 lm/W a fost solicitată pentru întregul aparat de iluminat, și nu pentru sursa de lumină (LED-ul), așa cum fals susține contestatorul. În acest sens, autoritatea solicită Consiliului să observe prevederile fișei tehnice a echipamentului de iluminat: 1.7 Eficiența luminoasă aparat de iluminat: minim 160 lm/W Figura nr. 10 – Extras din fișele tehnice Cu privire la presupusa eficiență de 100% care ar fi fost solicitată prin documentația de atribuire, autoritatea solicită Consiliului să observe inexistența acesteia, cerința fiind clară, fără echivoc și orientată către eficiența aparatului de iluminat, eficiența LED-ului (a sursei de lumină) fiind irelevantă pentru rezultatele așteptate de autoritatea contractantă. Nu sunt formulate cerințe cu privire la randamentul luminos al aparatului de iluminat, ci numai legate de eficiența întregului aparat de iluminat. În cazul aparatelor de iluminat cu LED-uri fluxul luminos se determină prin încercări fotometrice efectuate în laboratoare specializate pentru aparatul de iluminat ca un sistem format din sursă de lumină (modul LED), elementul optic (dispersor și lentile) și elementul electronic (driver). Autoritatea contractantă arată că potrivit standardului SR EN 13032- 4- Lumină și iluminat. Măsurarea și prezentarea datelor fotometrice ale lămpilor și aparatelor de iluminat Partea 4: Lămpi, module și aparate de iluminat cu LED-uri, fluxul luminos (Φluminaire) reprezintă fluxul luminos total (în lumeni) al aparatului de iluminat cu LED măsurat. Astfel raportul de ieșire a luminii (LOR - light output ratio) este 100%. În susținerea celor precizate, autoritatea prezintă un extras din standardul SR EN 13032-4 – Figura nr. 11. Astfel, cerința nu este eronată și nici caz ideal, ci reprezintă o modalitate uzuală de măsurare a fluxului luminos pentru aparatele de Pagina 25 din 39

iluminat cu LED-uri, modalitate descrisă detaliat în standardul menționat anterior. Referitor la documentația prezentată de contestator cu privire la lentilele fabricate de mai mulți lideri mondiali, autoritatea menționează că, în acest caz, eficiența face referire la gradul de transmisie luminoasă a lentilei în comparație cu sursa LED de la diferiți producători. Astfel contestatorul confundă eficiența unui element component al aparatului de iluminat cu randamentul luminos al acestuia. Mai mult, autoritatea menționează că societatea contestatoare critică caracteristicile tehnice pe care le promovează în ofertele și prezentările publice. În continuare, autoritatea prezintă un extras din catalogul de prezentare Amiras - Figura nr. 12. Cu alte cuvinte, autoritatea contractantă precizează că deși contestatorul promovează, în ofertele și prezentările publice, caracteristici cu privire la o eficiență luminoasă ridicată a echipamentelor pe care le comercializează, acesta critică, lipsit de orice temeinicie și în mod inexplicabil, documentația de atribuire, în partea unde este solicitată o eficiența luminoasă minimă. Referitor la poluarea luminoasă, autoritatea susține că nu are legătură cu eficiența luminoasă a aparatelor de iluminat, aceasta este influențată de alți factori, principalul fiind cel referitor la dirijarea fluxului luminos către zonele de interes (străzi, trotuare, etc). Prin aceste referiri contestatorul încercă să inducă în eroare Consiliul, deviind de la critica contestată, respectiv cea cu referire la eficiența luminoasă a aparatului de iluminat, care a fost solicitată pentru a obține un consum de energie cât mai mic, ofertanții având posibilitatea de a oferta aparate de iluminat cu putere mai mică decât cea propusă în documentația de atribuire. Astfel, autoritatea contractantă solicită Consiliului să observe faptul că această critică se bazează pe pure speculații și pe interpretări tendențioase, lipsite de acoperire în tehnică, iar prin urmare solicită Consiliului să o respingă ca fiind nefondată. 6. Cu privire la critica ”În fișa tehnică a aparatelor de iluminat autoritatea solicită prezentarea unei mostre funcționale, fără a preciza cine, când și cum se prezintă aceasta”. Deși nu înțelege scopul criticii, autoritatea precizează că, dacă operatorul economic avea nedumeriri cum se va derula solicitarea de mostre, în acest caz ar fi putut formula o solicitare de clarificări și ar fi primit răspunsuri și detaliile care nu i-ar fi fost clare/suficiente. Din punctul de vedere al necesității și corectitudinii acestei cerințe, autoritatea face următoarele precizări: 1. Obiectul lucrării îl constitutie înlocuirea corpurilor de iluminat stradal existente cu alte corpuri de iluminat pe bază de altă tehnologie și o altă arhitectură funcțională. Ponderea bunurilor/produselor (corpuri de iluminat și sistem de telegestiune) în întreg contractul este de peste 80%. 2. Având o pondere atât de mare, practic importanța calității și respectării cerințelor în realitate a bunurilor este definitorie; 3. Achizitorul NU a impus prezentarea de mostre în mod obligatoriu, ci doar dacă comisia consideră că este necesar și are dubii cu privire la documentele prezentate și realitatea cerințelor tehnice ale echipamentelor. Această măsură de precauție a fost luată deoarece deseori 26

ofertanții înaintează oferte cu caracteristici tehnice diferite pentru același produs. De exemplu, din experiența elaboratorului caietului de sarcini: același ofertant a ofertat același produs la autorități contractante diferite cu caracteristici tehnice diferite, doar scriptic, în realitate produsul fiind mult inferior detaliilor prezentate în cadrul ofertei, sau chiar se contraziceau. Un alt exemplu de situație des întâlnită este atunci când din documentele ofertei tehnice rezultă că produsul nu corespunde în totalitate cerințelor, însă la clarificări ofertantul precizează că este doar ”o eroare” de scriere și adaugă/corectează cerința și specifică că produsul de fapt este corespunzător. Ori, în aceste situații, membrii comisiei de evaluare au nevoie de un instrument care să le permită să verifice dacă chiar este vorba de o eroare iar bunurile chiar corespund. Autoritatea contractantă amintește chiar speța analizată inclusiv de CNSC prin decizia ... în care inclusiv CNSC a constatat faptul că ofertantul a prezentat scriptic un produs care corespundea în fals la toate cerințele tehnice, în realitate, în urma solicitării de mostre, s-a constatat că produsul corp de iluminat NU corespunde cu ce era în oferta tehnică. Dacă contestatarul ar fi fost de bună credință, ar fi solicitat clarificări și achizitorul ar fi oferit răspunsuri. Ținând cont de critica adusă, autoritatea contractantă este de acord să ia măsuri de remediere, aducând următoarele precizări din oficiu cu privire la mostre: ”Atenție: pe durata evaluării ofertei, Comisia de evaluare poate solicita oricăruia dintre ofertanți (respectând principiul transparenței și tratamentului egal), în cazul în care fișele, pozele sau descrierile prezentate în ofertă nu sunt edificatoare, sau dacă se constată discrepanțe între caracteristicile tehnice ale echipamentelor, pentru o evaluare corectă a ofertei, să prezinte comisiei de evaluare eșantioane constând în câte un aparat de iluminat pentru fiecare tip solicitat, demonstrându-se prin prezentarea funcționării acestora îndeplinirea tuturor cerințelor tehnice și funcționalităților solicitate prin prezentul caiet de sarcini. Mostrele se vor depune la sediul autorității contractanta în termen de 3 zile lucrătoare de la solicitarea scrisă a comisiei. Mostrele depuse pot fi folosite la o probă practică, organizată de autoritatea contractantă, prin care se va demonstra funcționarea aparatelor de iluminat. Mostrele vor fi fotografiate, testate (ofertantul va fi anunțat din timp de ședința de testare/verificare, iar dacă acesta dorește poate participa la această ședință) iar mai apoi înapoiate integral ofertantului”. 7. Cu privire la critica ”În fișa tehnică nr. 53, autoritatea solicită „… sistemul va avea în componența sa un echipament ce va trebui să asigure afișare și control prin intermediul unui ecran color de tip TFT, tactil de minim 4”, cu un consum scăzut de energie electrică (maxim 2W) și ar trebui să fie alimentat la o tensiune scăzută în curent continuu.”, autoritatea contrcatantă precizează că, din nou, se observă că, fără nicio justificare logică, contestatorul dorește să convingă achizitorul să cumpere ceea ce are el de vânzare și nu ceea ce are achizitorul nevoie efectiv. Autoritatea arată că solicitarea ecranului TFT (cu cerințele specificate în fișa tehnică) este absolut necesară și justificabilă deoarece: Pagina 27 din 39

- În conformitate cu prevederile legislației în vigoare exploatarea sistemului de iluminat public la nivelul localității este făcută prin intermediul unui ”operator” ales în urma unui proces de delegarea a gestiunii. Toate bunurile ce fac obiectul sistemului de iluminat public (printre care se numără și ecranul TFT) sunt bunuri de retur – ce vor fi date în inventarul și exploatarea operatorului, iar acesta va exploata sistemul așa cum crede de cuviință, în medii interne sau externe, în condiții vitrege, în funcție de cum o impune situația. Astfel, solicitarea unui ecran TFT pentru medii dure/industriale este o cerință absolut necesară; - Sistemul de telegestiune va fi exploatat de către personalul operatorului serviciului (sau până la finalizarea delegarea gestiunii de către personalul primăriei) care nu întotdeauna beneficiază de cele mai prielnice condiții de lucru (intemperii, accidente, neatenție, proastă calificare, etc), impunerea unui ecran TFT care să fie rezistent nu este un moft, ci o necesitate. Astfel, autoritatea menționează că societatea contestatoare, prin critica formulată, de fapt, încearcă să își impună propria soluție tehnică inferioară cerințelor caietului de sarcini (accesul din fața unui calculator sau telefon mobil) lucru care ar fi total incorect (nu aceasta a fost soluția tehnică aprobată la nivel de proiect/finanțare), imparțial (ar fi total nedrept față de alți operatori economici care au soluții diferite, specifice și general existente pe piață) și nefuncțional (primăria ar trebui să asigure telefoane mobile, calculatoare celor care exploatează sistemul). Prin urmare, autoritatea contractantă solicită Consiliului să constate că, de fapt, contestatorul nu critică faptul că ecranul TFT trebuie să fie pentru medii dure iar achizitorul să accepte un eran TFT mai ”sensibil”, ci de fapt el vrea eliminarea de tot a ecranului TFT tocmai datorită faptului că produsul lui nu îndeplinește cerințele tehnice minimale (cerințe ce nu sunt restrictive și nici contestatorul nu afirmă/demonstrează că sunt restrictive). 5. Autoritatea contractantă arată că jurisprudența CNSC și a Curților de Apel din România este uniformă, în sensul respingerii contestațiilor care au la bază simple afirmații, lipsite de acoperire tehnică și/sau legală. În susținerea argumentelor sale, autoritatea invocă prevederile următoarelor decizii relevante: Decizia CNSC nr. ...: “De altfel, prin intermediul contestației, ......... S.R.L. își promovează propriul produs, în sensul obligării autorității contractante de a-și adapta necesitățile la aceasta și nu invers, astfel cum solicită legislația în vigoare, respectiv prezintă, în mod exclusiv, o tehnologie bazată pe material plastic comparativ cu una pe sticlă, fără însă a argumenta, în mod concret, cum anume accesul său direct la procedura de atribuire în cauză ar fi restricționat, în măsura în care proiectantul a oferit nu mai puțin de 3 (trei) producători ai echipamentelor în cauză în timp ce contestatoarea a susținut că “un singur ofertant ar putea să îndeplinească aceste caracteristici”. Cu privire la critica privind dispersorul din sticlă, autoritatea arată că relevantă este Decizia CNSC nr. ...: „În speță, caracteristica contestată reprezintă o specificație tehnică cu rol în acoperirea necesităților COMUNEI ..., singura responsabilă de sistemul de iluminat care urmează a fi instalat la nivelul localității. Autoritatea contractantă a justificat motivele pentru care a impus cerința în discuție, justificare pe care Consiliul a 28

verificat-o din perspectivele pertinenței și credibilității, în raport cu circumstanțele obiective de la nivelul localității. Simpla afirmație a contestatoarei referitoare la faptul că un singur ofertant/producător îndeplinește toate aceste cerințe, fără a-l indica și a prezenta mijloacele probante nu este suficientă pentru a se face dovada celor afirmate, neavând forța necesară pentru a conduce la eliminarea cerinței. Constatând că nu există elemente care conducă la formarea convingerii Consiliului în sensul că autoritatea contractantă a acționat cu încălcarea vreunei prevederi legale, critica va fi respinsă.” Cu privire la aceeași critică, autoritate arată că relevantă este și Decizia CNSC nr. ...: ”În speță, caracteristica contestată reprezintă o specificație tehnică cu rol în acoperirea necesităților COMUNEI ..., singura responsabilă de sistemul de iluminat care urmează a fi instalat la nivelul localității, relevante în aceste sens fiind și susținerile autorității contractante potrivit cărora „sticla are un rol esențial în calitatea luminii, de unde și numele de dispersor (rol de dispersie a luminii), iar marii producători folosesc acest material pentru a îmbunătății calitatea produselor, prin sticle dispersor antireflex (reducerea orbirilor), sticle cu auto-curățare (păstrare în timp a performanțelor optice) (...) autoritatea contractantă urmărește să implementeze un sistem care reduce cheltuielile publice pe durata vieţii acestuia. A ales folosirea sticlei ca dispersor și din motivul de a reduce procesele de întreținere, procese costisitoare ce afectează bugetul local și nu în ultimul rând, pentru a oferi un sistem de iluminat de calitate ce se păstrează la parametrii optim pentru cât mai mult timp. Dispersorul din policarbonat are o transmitanță a luminii mai scuzată, iar în câmp electrostatic absorbția de praf este mare. De altfel, în timp, dispersoarele din policarbonat se îngălbenesc reducându-se nivelul de iluminare, necesitând intervenții de curățare la intervale de timp mai reduse generând costuri de întreținere suplimentare (față de dispersoarele de sticlă)”. Constatând că nu există elemente care să conducă la formarea convingerii Consiliului în sensul că autoritatea contractantă a acționat cu încălcarea vreunei prevederi legale, critica analizată anterior va fi respinsă”. Decizia CNSC nr. ...: “Cât privește solicitarea contestatoarei de eliminare a cerinței indicate în cadrul fișelor tehnică ale aparatelor de iluminat nr. 1, 2 și 3, ca aparatele de iluminat să nu aibă striații sau decupaje pe exteriorul aparatului, Consiliul constată netemeinicia ei. În aprecierea acestei finalități, Consiliul are în vedere zona de montaj, apreciind că este necesar ca aparatele de iluminat să nu aibă striații sau radiatoare externe pentru a se evita acumularea de praf sau frunze, care să stânjenească evacuarea căldurii, lucru care ar duce la deprecierea fluxului luminos și implicit neîncadrarea în parametri luminotehnici stabiliți de standardele specifice”. Chiar și Decizia nr. ... se pronunță în acest sens: “Cu privire la acest aspect, Consiliul constată că prin contestație este invocat caracterul restrictiv al designului aparatului de iluminat, motivat de falsul argument al autorității contractante al disipării de căldură și acumularea de murdărie pe aparat. În opinia contestatoarei fiecare producător de aparate de iluminat cu tehnologie LED dezvoltă soluții de disipare a căldurii și de îndepărtare a Pagina 29 din 39

murdăriei de pe aceste aparate, însă chiar și în cazul aparatelor de iluminat fără striații sau decupaje pe exterior sunt afectate de murdărie. Consiliul constată că, așa cum susține și autoritatea contractantă în punctul de vedere, cerința este prevăzută în fișele tehnice la punctul 1.10 și nu se referă la designul aparatelor, cum în mod eronat contestatoarea afirmă „este o restricție cu privire la designul aparatului de iluminat”, ci privește managementul termic, cerința având următorul conținut „Managementul termic se va realiza fără a utiliza striații sau decupaje pe exteriorul aparatului (pentru evitarea acumulării de praf și frunze)”. În soluționare, Consiliul constată că și contestatorul confirmă prin contestație că aparatul de iluminat cu LED are nevoie de răcire pasivă/active iar singura metodă pentru a reduce temperatura este atașarea unui radiator care poate fi mascat sub o carcasă sau să fie proiectat în așa fel încât să nu pară un radiator. Prin urmare, având în vedere că proiectantul a stabilit prin fișele tehnice ca management termic să se realizeze fără ca aparatele de iluminat să aibă striații sau radiatoare externe pentru a se evita acumularea de praf sau frunze, care să stânjenească evacuarea căldurii, lucru care ar duce la deprecierea fluxului luminos și, implicit, neîncadrarea în parametrii luminotehnici stabiliți de standardele specifice cât și lipsa unei justificări pertinente a caracterului restrictiv al cerinței, Consiliul va respinge critica”. În concluzie, autoritatea contractantă consideră toate criticile aduse ca fiind nefondate, având ca unic scop aplicarea unei tactici neconcurențiale prin care să se diminueze cerințele și caracteristicile tehnice ale produselor, în așa fel încât contestatorul să poată oferta produse inferioare, ce nu satisfac nevoile achizitorului, produse ieftine și care să îi aducă contestatorului avantaj competitiv la momentul aplicării factorului de atribuire prețul cel mai scăzut. De altfel, nici una dintre criticile aduse nu arată și nici nu demonstrează efectiv cum îi este afectat/lezat interesul, cum afectează liberul acces al ofertanților, criticile fiind simple afirmații ale contestatorului. Autoritatea contractantă menționează că piața din domeniul corpurilor de iluminat este extrem de bine dezvoltată și efervescentă, existând un număr foarte mare de potențiali ofertanți care ar fi formulat clarificări și ar fi contestat la rândul lor dacă cerințele tehnice criticate de contestator ar fi fost ilegale/restrictive (în realitate nu s-a primit nicio cerere de clarificări sau critici din partea altor potențiali ofertanți, alții decât contestatorul). De aceea acuzația contestatorului cum că licitația este pentru a favoriza ”un anumit ofertant” este nejustificată, mai ales în condițiile în care toți ceilalți ofertanți din piață au produse ce îndeplinesc cerințele de bun simț formulate de achizitor și nu le-au contestat. Astfel, autoritatea solicită Consiliului să: - respingă ca nefondată contestația depusă de ......... SRL și să dispună continuarea procedurii; - respingă solicitarea ”plata cheltuielilor generate de soluționarea prezentei contestații”. În susținerea punctului de vedere, autoritatea anexează: - strategia de contractare - punctul de vedere al expertului tehnic autorizat MLPAT 30

- punct de vedere al Comitetului Naţional Român de Iluminat - declarație pe proprie răspundere a preşedintelui Comitetului Naţional Român de Iluminat - raport de expertiză tehnică extrajudiciară - adresa OICPE cu referire la noțiunea de ”Dispersor”. Prin e-mail-ul înregistrat la Consiliu sub nr. 57249/02.11.2021, contestatorul atașează două documente, reprezentând dovada achitării onorariului de avocat din partea societății sale, în cuantum de 1.000 lei, conform facturii seria SS nr. 179/27.10.2021. Analizând documentele depuse la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarele: ........., în calitate de autoritate contractantă, a organizat procedura simplificată, online, pentru atribuirea contractului de lucrări având ca obiect ”.........””, cod CPV 45000000-7. În acest sens a elaborat documentația de atribuire aferentă și a publicat în SEAP anunțul de participare simplificat nr. ..., criteriul de atribuire stabilit fiind „cel mai bun raport calitate preț”, cu data stabilită pentru depunerea ofertelor 03.11.2021, ora 15:00. Împotriva documentației de atribuire, ......... SRL a formulat contestația care face obiectul dosarului nr. .... Prin Încheierea nr. ..., Consiliul a respins, ca rămasă fără obiect, cererea de suspendare a procedurii de atribuire formulată în contestația depusă de ......... SRL. Pe fondul contestației depuse de ......... SRL, Consiliul retine urmatoarele: Contestatorul a criticat sapte aspecte din cuprinsul documentatiei de atribuire, punctual, acestea fiind urmatoarele: 1. solicitarea din fișele tehnice ale aparatelor de iluminat „Compartimentul optic echipat cu dispersor din sticlă clară, plană, securizată" 2. solicitarea din fișele tehnice ale aparatelor de iluminat „Compartimentul accesorii electrice va trebui să permită deschiderea sa pentru operaţii de mentenanţă, fără utilizarea de unelte. Pentru a facilita operaţiile de mentenanţă, acesta trebuie să poată fi deschis într-un interval scurt de timp, fără deteriorarea componentelor aparatului de iluminat” 3. solicitarea din fișa tehnică a aparatelor de iluminat LED, ca aparatele de iluminat să nu aibă striații sau decupaje pe exteriorul aparatului de iluminat. 4. solicitarea din fișele tehnice ale aparatelor de iluminat „Corpurile de iluminat vor fi dotate cu bulă de nivel încorporată în aparatul de iluminat pentru a asigura instalarea corectă în plan orizontal." 5. cerinta „Eficienţa luminoasă aparat de iluminat (alimentare, sistem optic, sursa): minim 160 lm/W” Pagina 31 din 39

6. prevederea din fisa tehnică a aparatelor de iluminat, prin care autoritatea solicită prezentarea unei mostre funcţionale, fără a preciza cine, când și cum se prezintă aceasta. 7. cerinţa de afişare a datelor „prin intermediul unui ecran color de tip TFT, tactil de minim 4", cu un consum scăzut de energie electrică (maxim 2W) și ar trebuie să fie alimentat la o tensiune scăzută în curent continuu" (1) Față de prima specificație tehnică apreciată restrictivă, reține Consiliul că măsura de remediere considerată necesară de reclamantă vizează, ori eliminarea ei, ori completarea acesteia prin introducerea și a altor elemente care se folosesc în tehnologia de fabricație a aparatelor de iluminat ce au rol de dirijare a fluxului luminos pe calea de rulare, dar, în același timp, îndeplinesc și cerințele de protecție IK și IP, respectiv standardele în domeniu, cu scopul de a nu restricționa participarea ofertanților care nu au aparate de iluminat cu sticlă. În replică, autoritatea contractantă arată că sticla (spre deosebire de alte materiale din policarbonat) nu reacționează la razele ultraviolete, nu își schimbă culoarea, nu reduce eficiența aparatului. Într-un mediu nefavorabil, conținând particule în suspensie, așa cum sunt, în general, intravilanele satelor rurale, lentila din policarbonat sau chiar dispersorul din materiale diverse (altele decât sticla) suferă în timp un proces de sablare, automat fiind redus considerabil fluxul luminos emis de aparat, făcându-l ineficient. În soluționare, relevante vor fi reținute dispozițiile art. 155 alin. (6) din Legea nr. 98/2016 conform cu care specificațiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire și nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate față de asigurarea unei concurențe efective între operatorii economici, precum și cele ale art. 156 alin. (2) din lege – cu excepția cazului în care acest lucru este justificat de obiectul contractului, specificațiile tehnice nu precizează un anumit producător, o anumită origine sau un anumit procedeu care caracterizează produsele sau serviciile furnizate de un anumit operator economic și nici nu se referă la mărci, brevete, tipuri, la o origine sau la o producție specifică, care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau produse. Se reține, așadar, că modificarea sau cenzurarea performanțelor ori caracteristicilor tehnice impuse de autoritate poate face obiectul contestării de către operatorii economici interesați în situația încălcării de către autoritate a ipotezelor date de cele două temeiuri de drept citate mai sus. În speță, se constată că specificația tehnică a cărei modificare/completare o solicită contestatorul, este justificată de necesitățile achizitoarei, singura responsabilă de sistemul de iluminat care urmează a fi instalat la nivelul localității. Autoritatea a justificat motivele pentru care a impus cerința în discuție, justificare pe care Consiliul o poate verifica din perspectivele pertinenței și credibilității, în raport cu circumstanțele obiective de la nivelul localității. Față de argumentele contestatorului, observă Consiliul că acesta nu reclamă caracterul restrictiv prin prisma faptului că respectiva specificație ar putea fi îndeplinită doar de un singur operator economic, ci susține că 32

există și alte materiale care ar putea satisface necesitatea autorității contractante. Însă, nu operatorii economici, ci autoritatea contractantă este în măsură să-și stabilească propriile necesități, apreciind relevanța unei specificații tehnice sau avantajele impunerii anumitor specificații, în speță, având incidență și principiul asumării răspunderii stipulat de art. 2 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 98/2016, fiind dreptul beneficiarului de a urmări achiziționarea unor produse cu un nivel înalt calitativ, tehnic și de performanță. Acest drept este limitat doar de asigurarea unui nivel de competiție adecvat, or, prin argumentele sale, contestatorul nu a demonstrat încălcarea acestei obligații. Constatând că nu există elemente care să conducă la formarea convingerii Consiliului în sensul că autoritatea contractantă a acționat cu încălcarea vreunei prevederi legale, critica va fi respinsă. (2) Relativ la critica secundă, se observă că nemulțumirea contestatorului vizează inserarea cerinței compartimentul accesorii electrice va trebui să permită deschiderea sa pentru operaţii de mentenanţă, fără utilizarea de unelte. Pentru a facilita operaţiile de mentenanţă, acesta trebuie să poată fi deschis într-un interval scurt de timp, fără deteriorarea componentelor aparatului de iluminat. În analiza sa, Consiliul stabilește că, deși autoritatea contractantă invocă necesitatea accesului facil la compartimentul de accesorii electrice, respectiv scurtarea timpilor de intervenție în caz de defecțiune, cerința deschiderii fără unelte nu prezintă relevanță din perspectiva performanței elementelor ce compun sistemul de iluminat. Apreciază Consiliul că, de această dată, explicațiile autorității contractante se constituie în considerente străine de funcționalitățile echipamentelor ce se doresc a fi achiziționate, cerința fiind una de natura unui obstacol nejustificat în calea concurenței, în dezacord cu dispozițiile art. 155 alin. 6 din Legea nr.98/2016, citat mai sus. Fiind considerată întemeiată critica contestatoarei sub acest aspect, Consiliul va obliga autoritatea contractantă la eliminarea mențiunii „fără utilizare de unelte”, din cuprinsul cerinței. Pentru a facilita operațiile de mentenanță, acesta trebuie să poată fi deschis într-un interval scurt de timp, fără deteriorarea componentelor aparatului de iluminat. (3) Următoarea critică vizează cerința referitoare la lipsa striațiilor sau decupajelor pe exteriorul aparatului de iluminat, cu privire la care contestatorul susține că reprezintă o restricție a designului aparatului de iluminat, acoperită de falsul argument al disipării de căldură și acumularea de murdărie pe aparat. În soluționare, reține Consiliul că această cerință are următorul conținut „Managementul termic se va realiza fără a utiliza striații sau decupaje pe exteriorul aparatului (pentru evitarea acumulării de praf și frunze)”, rezultând, așadar, că ea nu se referă la designul aparatelor, cum reclamă contestatorul, ci privește managementul termic. Autoritatea contractantă arată că, prin impunerea cerinței, s-a urmărit evitarea acumulărilor de praf, frunze, depuneri de zăpadă, situație care ar conduce la deprecierea fluxului luminos și, implicit, neîncadrarea în Pagina 33 din 39

parametri luminotehnici stabiliți de standardele specifice, respectiv prevăzuți la nivelul proiectului tehnic. Reține Consiliul, că managementul termic nu urmărește doar stabilirea unei performanțe inițiale, ci și menținerea acesteia, cu luarea de măsuri pentru eliminarea oricăror riscuri care ar putea influența negativ eficiența și adaptarea echipamentului la impactul negativ al factorilor externi asupra parametrilor acestuia. Așadar, scopul urmărit de achizitoare prin această cerință vizează eliminarea oricăror surse externe de natură a afecta performanța aparatului, rezultând că ea nu are un simplu rol de design, ci a fost inserată în scopul diminuării riscurilor, ca o cerință de calitate a aparatului. În aceste condiții, având în vedere necesitatea justificată de autoritatea contractantă, precum și faptul că, prin contestație, autorul acesteia nu a reușit să demonstreze caracterul restrictiv al cerinței, respectiv restrângerea concurenței prin imposibilitatea participării mai multor ofertanți, Consiliul apreciază că autoritatea contractantă a ținut cont, la stabilirea cerinței tehnice analizată, de prevederile art. 3 alin. (1) lit. rr) și art. 156 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016. Pe cale de consecință, cum autoritatea contractantă este singura responsabilă de sistemul de iluminat care urmează a fi instalat la nivelul localității, iar specificația contestată acoperă necesitățile acesteia, critica va fi respinsă. (4) Următoarea cerință a cărei eliminare este solicitată de contestator are în vedere dotarea corpurilor de iluminat cu bulă de nivel încorporată („Corpurile de iluminat vor fi dotate cu bulă de nivel încorporată în aparatul de iluminat pentru a asigura instalarea corectă în plan orizontal.”) Solicitarea în discuție este justificată de autoritatea contractantă prin faptul că, în cadrul operațiunilor de mentenanță post garanție, care se fac la nivelul lămpii montate pe stâlp, beneficiarul trebuie să fie capabil să verifice, în orice moment, planeitatea echipamentului, prin verificarea unei bule de nivel montată pe aparatul de iluminat. Prin urmare, autoritatea contractantă arată că prezența respectivei bule de nivel îi folosește în perioada de utilizare, în vederea verificării menținerii poziției de montaj, care poate fi afectată, în timp, de factori externi. Similar celor expuse anterior, cum oportunitatea achiziționării unui produs cu anumite caracteristici și performanțe tehnice este stabilită de autoritatea contractantă, Consiliul reține că specificația în discuție reprezintă expresia necesității acesteia, stabilită în funcție de nevoile obiective și prioritățile sale. Nu există o prevedere legală care să oblige autoritatea să accepte produse care nu corespund necesităților sale, iar Consiliul nu poate sancționa autoritatea contractantă pentru exercitarea dreptului său de a nu aduce modificări cerințelor tehnice ori altor prevederi ale documentației, atâta timp cât acestea îi satisfac interesele. Simplul fapt că un operator economic nu comercializează produse cu caracteristicile cerute de autoritatea contractantă, nu echivalează cu afectarea concurenței, mai cu seamă că autorul contestației nu probează existența unor încălcări legale, respectiv a caracterului restrictiv al acestei cerințe în sensul că numai un anumit producător o poate îndeplini. Or, câtă vreme dotarea echipamentelor ofertate așa cum își dorește autoritatea, 34

respectiv cu bulă încorporată, este accesibilă oricărui producător, limitarea reclamată de contestator nu se susține. Pe cale de consecință, critica analizată anterior va fi respinsă. (5) Următoarea critică vizează cerința prin care se solicită „Eficiență luminoasă aparat de iluminat (alimentare, sistem optic, sursă): minim 160 lm/W”, referitor la care contestatorul consideră că este irelevantă impunerea unei eficiențe luminoase pentru AIL de minim 160 lm/W, în opinia sa, fiind necesar ca autoritatea să solicite un flux luminos conform standardelor SR EN13201 şi SR EN 60598, aferent fiecărei categorii de drum.

În susținere, contestatorul arata ca din analiza calculelor luminotehnice făcute de proiectant, în breviarul de calcul luminotehnic din proiectul tehnic realizat de ..., la Fişa de date privind produsul „corp iluminat 20W", proiectantul eronat menţionează acelaşi flux luminos atât pentru „fluxul luminos a sursei de lumină LED (Dioda emiţătoare de lumină)", cât şi pentru intreg aparatul de iluminat, respectiv de 4800 lm. Aceasta înseamnă că pentru o putere de 20W, eficienţa LED-urilor este de 160 lm/W. Aceeaşi eficienţă, în mod greşit o păstrează şi pentru eficienţa luminoasă a întregului corp de iluminat (sistem optic). Analizând modul în care este formulată cerința criticată, se poate înțelege că autoritatea contractantă a impus ca întregul corp de iluminat (alimentare, sistem optic, sursă) să aibă aceeași valoare a fluxului luminos ca și sursa de lumină LED, fără a ține cont de atenuarea luminii în straturile de materiale diverse (plastic, policarbonat, sticlă) care intră în compoziția sistemului optic (lentile, difuzor, sticlă de protecție). Se mai reține că, în apărare, autoritatea contractantă arată că eficacitatea luminoasă solicitată prin documentația de atribuire a fost cerută pentru întregul aparat de iluminat și nu pentru sursa de lumină (LED). În susținerea acestei afirmații, autoritatea contractantă face trimitere la prevederile Fișei tehnice a echipamentului de iluminat, subliniind faptul că încercările de laborator se determină pentru întreg aparatul de iluminat format din sursa de lumină LED, elementul optic (dispersor și lentile) și elementul electronic (driver). De asemenea, arată autoritatea contractantă că eficiența luminoasă a aparatului de iluminat a fost solicitată pentru a obține un consum de energie cât mai mic. În soluționare, constată Consiliul că, în cuprinsul proiectului tehnic pus la dispoziție ofertanților, a fost indicat faptul că, pentru stabilirea soluțiilor sistemelor de iluminat, s-a avut în vedere respectarea și a standardului SR EN 13201-2015, în conformitate cu care au fost efectuate calculele luminotehnice. Faptul că proiectantul a luat în considerare în calculele luminotehnice din proiectul tehnic cazul ideal al unor lentile fără atenuare optică (cu randament 100%) apare ca fiind justificat din perspectiva respectării tratamentului egal și imparțialității raportat la produsele existente pe piață, deoarece o astfel de modalitate de proiectare nu pare să avantajeze un anumit producător. Cu toate acestea, simpla atașare la documentația de atribuire a unor calcule luminotehnice efectuate în condiții ideale fără precizări explicite din care să rezulte care din elementele ofertate trebuie să aibă eficiența Pagina 35 din 39

luminoasă de 160 lm/W (sursa LED sau corpul de iluminat în ansamblul său) nu întrunește rigorile prevăzute la art. 154 din Legea nr. 98/2016 potrivit cărora „Autoritatea contractantă are obligația de a elabora documentația de atribuire care conține toate informațiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă și precisă cu privire la cerințele achiziției, obiectul contractului și modul de desfășurare a procedurii de atribuire” motivat de faptul că, analizând conținutul calculelor luminotehnice publicate în SEAP operatorii economic interesați pot trage concluzia eronată că trebuie să oferteze corpuri de iluminat care să funcționeze în aceleași condiții ideale, respectiv fără atenuare în elementele optice. Față de cele de mai sus, Consiliul va admite critica autoarei contestației privind eficiența luminoasă, urmând să oblige autoritatea contractantă să lămurească cum anume trebuie îndeplinită această cerință de operatorii economici :„Eficienta luminoasă aparat de iluminat (alimentare, sistem optic, sursa): minim 160 lm/W”. (6) În privința criticii referitoare la cerința aferentă prezentării unei mostre funcționale, autoritatea contractantă a acceptat sa ia masuri de remediere aducând următoarele precizări din oficiu cu privire la mostre: ”Atenție: pe durata evaluării ofertei, Comisia de evaluare poate solicita oricăruia dintre ofertanți (respectând principiul transparenței și tratamentului egal), în cazul în care fișele, pozele sau descrierile prezentate în ofertă nu sunt edificatoare, sau dacă se constată discrepanțe între caracteristicile tehnice ale echipamentelor, pentru o evaluare corectă a ofertei, să prezinte comisiei de evaluare eșantioane constând în câte un aparat de iluminat pentru fiecare tip solicitat, demonstrându-se prin prezentarea funcționării acestora îndeplinirea tuturor cerințelor tehnice și funcționalităților solicitate prin prezentul caiet de sarcini. Mostrele se vor depune la sediul autorității contractanta în termen de 3 zile lucrătoare de la solicitarea scrisă a comisiei. Mostrele depuse pot fi folosite la o probă practică, organizată de autoritatea contractantă, prin care se va demonstra funcționarea aparatelor de iluminat. Mostrele vor fi fotografiate, testate (ofertantul va fi anunțat din timp de ședința de testare/verificare, iar dacă acesta dorește poate participa la această ședință) iar mai apoi înapoiate integral ofertantului”. Consiliul ia act de remedierile propuse, apreciaza ca precizarile cu privire la solicitarea de mostre trebuiesc introduse in documentatie si sunt suficient de clare, nefiind necesare alte masuri suplimentare. (7) Relativ la ultima critică, privind cerința regăsită în fișa tehnică nr. 3, autoritatea solicită „...sistemul va avea în componenţa sa un echipament ce va trebui să asigure afişare și control prin intermediul unui ecran color de tip TFT, tactil de minim 4", cu un consum scăzut de energie electrică (maxim 2W) și ar trebui să fie alimentat la o tensiune scăzută în curent continuu.", se reține că autoritatea justifică menținerea ei prin urmatoarele argumente: „bunurile ce fac obiectul sistemului de iluminat public (printre care se numără și ecranul TFT) sunt bunuri de retur – ce vor fi date în inventarul și exploatarea operatorului, iar acesta va exploata sistemul așa cum crede de cuviință, în medii interne sau externe, în condiții vitrege, în funcție de cum o impune situația. Astfel, solicitarea unui 36

ecran TFT pentru medii dure/industriale este o cerință absolut necesară; Sistemul de telegestiune va fi exploatat de către personalul operatorului serviciului (sau până la finalizarea delegarea gestiunii de către personalul primăriei) care nu întotdeauna beneficiază de cele mai prielnice condiții de lucru (intemperii, accidente, neatenție, proastă calificare, etc), impunerea unui ecran TFT care să fie rezistent nu este un moft, ci o necesitate. necesitatea ca informațiile referitoare la sistem să apară pe ecranul echipamentului, fără conectarea unui terminal (tableta, laptop etc), operatorul putând accesa, modifica și programa sistemul de pe ecranul tactil al dispozitivului direct la locul de amplasare al acestuia (pe stâlp, în punctul de aprindere etc). Așadar, Consiliul observă că nevoia exprimată a autorității contractante este aceea ca sistemul, pe lângă funcția de transmitere informații între controlere și server, să ofere posibilitatea de monitorizare a parametrilor electrici de la nivelul punctului de aprindere și posibilitatea de afișare și control prin intermediul unui ecran tactil pentru controlul local al acestuia. Însă, constată Consiliul că tehnologia în care este construit ecranul (TFT) nu are relevanță în atingerea scopului indicat de către autoritatea contractantă, respectiv afișare și control a informațiilor referitoare la sistem, acest fel de informații putând fi afișate și pe alte tipuri de ecrane color cum ar fi cele în tehnologie LCD, LED, OLED, alfanumeric etc. Cât privește dimensiunea solicitată, se reține că formularea acesteia nu este restrictivă, câtă vreme nu s-a impus o dimensiune fixă, putându-se oferta 4" sau mai mult. Așadar, această critică va fi admisă, în parte, sub aspectul adăugării și a altor tipuri de ecran pe lângă cel deja indicat. Referitor la cererea contestatoarei de plată a cheltuielilor de judecată, ținând cont de dispozițiile art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, conform cărora: Consiliul poate obliga, la cerere, partea în culpă, la plata cheltuielilor efectuate pentru soluționarea contestației. Cuantumul, detalierea şi documentele doveditoare ale cheltuielilor efectuate sunt prezentate în cerere, care trebuie depusă înainte de pronunțarea deciziei de soluționare a contestație”, precum și de cele aplicabile în mod corespunzător din Codul de procedură civilă, art. 452 – partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței şi întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei și art. 453 – (1) partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată, Consiliul constată că la dosarul cauzei a fost depusă dovada achitării onorariului de avocat din partea ......... SRL, în cuantum de ... lei, conform facturii seria SS nr. .... Pentru considerentele enunțate, în temeiul prevederilor art. 26 alin. (2) lit a) si b) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul va admite în parte contestația formulată de ......... SRL, în contradictoriu cu .......... În temeiul prevederilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 101/2016 Consiliul va obliga autoritatea contractanta la remedierea documentației de atribuire, conform celor cuprinse in motivare, precum și la publicarea în Pagina 37 din 39

SEAP a măsurilor corective intervenite, în termen de 15 zile de la data primirii prezentei decizii. Totodată, Consiliul dispune stabilirea unei noi date limită de depunere a ofertelor în acord cu dispozițiile art. 153 din Legea nr. 98/2016. În temeiul prevederilor art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va obliga autoritatea contractantă la plata cheltuielilor de judecată către contestator, în sumă de 1.000 lei. Pentru aceste motive, în baza legii şi a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul prevederilor art. 26 alin. (2) lit a) si b) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare, admite în parte contestația formulată de ......... SRL, în contradictoriu cu .......... În temeiul prevederilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 101/2016, obligă autoritatea contractanta la remedierea documentației de atribuire, conform celor cuprinse in motivare, precum și la publicarea în SEAP a măsurilor corective intervenite, în termen de 15 zile de la data primirii prezentei decizii. Totodată, dispune stabilirea unei noi date limită de depunere a ofertelor în acord cu dispozițiile art. 153 din Legea nr. 98/2016. În temeiul prevederilor art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, obligă autoritatea contractantă la plata cheltuielilor de judecată către contestator, în sumă de ... lei. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 și poate fi atacată cu plângere, în temeiul art. 29 din același act normativ, în termen de 10 zile de la comunicare. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, ......... ......... ......... 38

.... Pagina 39 din 39

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) şi ale art. 27 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Consiliul adoptă următoarea ÎNCHEIERE Nr. 261/C10/2767 Data: 31.01.2022 Prin cererea înregistrată la CNSC cu nr. 2522/17.01.2022, depusă de AMIRAS C&L IMPEX SRL, cu sediul social în Târgoviște, str. Constantin Brâncoveanu nr. 66, județul Dâmbovița, și sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură la punctul de lucru situat în str. Mihai Viteazu nr. 3, sat Viforâta, comuna Aninoasa, județul Dâmbovița, având Cod Unic de Înregistrare 917713 și număr de înregistrare la Oficiul Registrului Comerțului J15/530/1992, a solicitat restituirea sumei achitate cu titlu de cauțiune în dosarul nr. 2767/2021, în care a avut calitatea de contestator, în cadrul procedurii simplificată, online, pentru atribuirea contractului de lucrări având ca obiect ”Execuție lucrări pentru investiția „Sprijinirea eficienței energetice și a gestionării inteligente a energiei în infrastructura de iluminat public din comuna Petricani, județul Neamț””, cod CPV 45000000-7, organizată de COMUNA PETRICANI, cu sediul în comuna Petricani, str. Principală nr. 1, județul Neamț, în calitate de autoritate contractantă. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite cererea formulată de către AMIRAS C&L IMPEX SRL și dispune restituirea către aceasta a cauțiunii în sumă de 20.177,00 lei, consemnată prin recipisa nr. 207590689/1 din 20.10.2021, emisă de CEC Bank – Sucursala Târgoviște. Pagina 1 din 2

Prezenta încheiere poate fi atacată cu plângere în termen de 5 zile de la comunicare, potrivit prevederilor art. 611 alin. (7) din Legea nr. 101/2016.

Pagina 2 din 2

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) şi ale art. 27 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Consiliul adoptă următoarea ÎNCHEIERE Nr. 2759/C10/2767 Data: 26.10.2021 Prin contestaţia înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor cu nr. 55560/22.10.2021, depusă de AMIRAS C&L IMPEX SRL, cu sediul social în Târgoviște, str. Constantin Brâncoveanu nr. 66, județul Dâmbovița, și sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură la punctul de lucru situat în str. Mihai Viteazu nr. 3, sat Viforâta, comuna Aninoasa, județul Dâmbovița, având Cod Unic de Înregistrare 917713 și număr de înregistrare la Oficiul Registrului Comerțului J15/530/1992, reprezentată legal prin administrator Stancu Ioan și convențional prin avocat Simona – Elena Stoicuț, privind procedura simplificată, online, pentru atribuirea contractului de lucrări având ca obiect ”Execuție lucrări pentru investiția „Sprijinirea eficienței energetice și a gestionării inteligente a energiei în infrastructura de iluminat public din comuna Petricani, județul Neamț””, cod CPV 45000000-7, organizată de COMUNA PETRICANI, cu sediul în comuna Petricani, str. Principală nr. 1, județul Neamț, în calitate de autoritate contractantă, contestatorul a solicitat: - obligarea autorității contractante la luarea măsurilor corective care se impun, în sensul refacerii documentației de atribuire prin înlăturarea cerințelor nelegale ce vor fi indicate în contestație și suspendarea procedurii de atribuire până la soluționarea contestației; - obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor generate de soluționarea contestației. Pe rol se află cererea de suspendare a procedurii din cuprinsul contestației formulată de AMIRAS C&L IMPEX SRL. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Pagina 1 din 3

Respinge, ca rămasă fără obiect, cererea de suspendare a procedurii de atribuire formulată în contestația depusă de AMIRAS C&L IMPEX SRL în contradictoriu cu COMUNA PETRICANI, în calitate de autoritate contractantă. Împotriva prezentei încheieri se poate formula plângere în termen de cinci zile de la comunicare, în temeiul art. 23 alin. (2) din Legea nr. 101/2016.

Pagina 2 din 3

Pagina 3 din 3