Decizie CNSC 3789/2025

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 3789/C9/4404 Data: 12.12.2025 Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 77713/05.11.2025, depusă de URBIOLED SRL, cu sediul social în situat în comuna Valea Lupului, str. Victoriei nr. 69, județul Iași, înregistrată în Registrul Comerţului sub nr. J22/1956/2016, având CUI RO32614831, reprezentată legal prin administrator Ciotir Ana-Maria și convențional prin Staicu Daniela – Cabinet de avocat, cu sediul în București, Ansamblul rezidențial WIN Herăstrău (la Recepție), str. Barajul Argeș nr. 8A, Corp C3, et. 1, ap. 3105, sector 1, unde solicită comunicarea tuturor actelor, privind procedura simplificată organizată în vederea atribuiri contractului de lucrări având ca obiect Extindere eficientizare energetică iluminat public, comuna Lipănești, cod CPV 45310000-3 Lucrări de instalații electrice (Rev.2), de PRIMĂRIA LIPĂNEȘTI, în calitate de autoritate contractantă, cu sediul în Lipănești, str. Principală nr. 47, județul Prahova, contestatoarea a solicitat: - suspendarea procedurii de achiziție publică până la soluționarea contestației; - obligarea autorității contractante la dispunerea de măsuri de remediere în sensul modificării prevederilor documentației de atribuire contestate și a eliminării cerințelor restrictive; - dacă se constată că nu mai pot fi dispuse măsuri de remediere care să permită continuarea legală a procedurii de atribuire, solicită anularea procedurii de atribuire; - obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor ocazionate de judecarea contestației; - acces la dosarul constituit la Consiliu. Prin Încheierea nr. 3941/C9/4404/06.11.2025, Consiliul a respins, ca rămasă fără obiect, cererea de suspendare a procedurii de atribuire, formulată de URBIOLED SRL. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Pagina 1 din 3

În temeiul art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, pentru considerentele evocate în motivarea prezentei, admite, în parte, contestația formulată de URBIOLED SRL în contradictoriu cu PRIMĂRIA LIPĂNEȘTI și obligă autoritatea contractantă, în termen de 25 zile de la primirea deciziei Consiliului, la modificarea/completarea/remedierea documentației de atribuire, conform celor din motivare. Modificările/completările/remedierile vor fi efectuate în cadrul aceluiași termen și vor fi aduse la cunoștința operatorilor economici prin publicarea lor în SEAP. Va fi stabilită o nouă dată limită de depunere a ofertelor. În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 98/2016, respinge, ca nefondate restul solicitărilor din contestație pentru considerentele expuse în motivare. În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 98/2016, respinge, ca nefondat capătul de cerere privind anularea procedurii de atribuire. Admite solicitarea contestatoarei privind plata cheltuielilor efectuate cu soluționarea contestației și obligă PRIMĂRIA LIPĂNEȘTI la plata către URBIOLED SRL a sumei de 3.000 lei, reprezentând onorariu avocat. Prezenta decizie este obligatorie pentru părțile cauzei potrivit dispozițiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU,

Pagina 2 din 3

Redactată în 4 exemplare originale, conține 47 pagini. Pagina 3 din 3

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr.... Data:... Prin contestația înregistrată la... sub nr...., depusă de..., cu sediul social în....... nr......., înregistrată în Registrul Comerţului sub nr...., având..., reprezentată legal prin administrator... și convențional prin... - Cabinet de avocat, cu sediul în..., Ansamblul rezidențial... (la Recepție).... nr..., et...., ap...., sector..., unde solicită comunicarea tuturor actelor, privind procedura simplificată organizată în vederea atribuiri contractului de lucrări având ca obiect Extindere eficientizare energetică iluminat public, comuna..., cod... Lucrări de instalații electrice (Rev.2)..., în calitate de autoritate contractantă, cu sediul în....... nr......., contestatoarea a solicitat: - suspendarea procedurii de achiziție publică până la soluționarea contestației; - obligarea autorității contractante la dispunerea de măsuri de remediere în sensul modificării prevederilor documentației de atribuire contestate și a eliminării cerințelor restrictive; - dacă se constată că nu mai pot fi dispuse măsuri de remediere care să permită continuarea legală a procedurii de atribuire, solicită anularea procedurii de atribuire; - obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor ocazionate de judecarea contestației; - acces la dosarul constituit la Consiliu. ... nr...., Consiliul a respins, ca rămasă fără obiect, cererea de suspendare a procedurii de atribuire, formulată de.... ..., asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care... solicită remedierea anumitor cerințe din documentația de atribuire, astfel: Pagina 1 din 52

1. Cu referire la cerinţele restrictive privind impunerea unor valori excesive pentru intervalul de temperatură impus, solicită diminuarea limitelor maxime la intervalul: -30 grade C... +40 grade C. 2. Eliminarea cerinţei restictive prin care se solicită referinţe cu aplicaţiile implementate, referinţe cu aplicaţii..., care au fost conectate prin API. 3. Eliminarea cerinţei restrictive privind reintroducerea parolei şi completarea acesteia cu respectarea prevederilor legale statuate în cuprinsul art. 1 56 din Legea nr. 98/2016. 4. Cu privire la cerinţa restrictivă privind proba practică, solicită, în principal, eliminarea acesteia, iar în cazul în care se menţine această cerinţă, solicită să se accepte ca proba practică care implică, inclusiv, prezentarea mostrelor, să se efectueze doar de către ofertantul declarat câştigător, cu înregistrare video şi audio, pentru a elimina eventualele aprecieri subiective efectuate de către comisia de evaluare. 5. Cu referire la fluxul luminos al aparatelor de iluminat, solicită revizuirea și uniformizarea fișei tehnice F5 cu datele din proiectul tehnic și din calculele luminotehnice, pentru eliminarea oricărei ambiguităţi și asigurarea validităţii ofertei tehnice. 5. Cu referire la temperatura de culoare a sursei LED, solicită uniformizarea cerinţelor documentaţiei de atribuire și eliminarea contradicţiilor între părţile proiectului în ceea ce priveste valoarea temperaturii de culoare a sursei LED. 6. Cu referire la cerinţele privind clasa de izolaţie electrică, solicită uniformizarea cerinţelor ce vizează clasa de izolaţie electrică şi eliminarea neconcordanţelor de la nivelul prevederilor documentaţiei de atribuire, respectiv completarea în mod corespunzător a Fişei tehnice F5 pentru a se menţiona aceeaşi formulare ca în restul documentaţiei, respectiv "Clasa de izolaţie electrică: Clasa I sau II". 7. Cu referire la cerinţa privind integrarea cu «Sistemul existent Exedra, în lipsa unor cerinţe tehnice clare privind această compatibilitate, solicită: - clarificarea modalităţii concrete de integrare cu sistemul Exedra; - precizarea cerinţelor minime şi obligatorii de interoperabilitate (ex. API-uri, protocoale, componente necesare); -reanalizarea eventualelor respingeri de oferte pe acest criteriu, dacă nu au existat elemente obiective de verificare a compatibilităţii. 8. Cu referire la cerinţele privind contul DEMO, solicită, în principal, eliminarea cerinţei, iar în subsidiar, solicită reformularea cerinţei, pentru a permite verificarea echitabilă a funcţionalităţii prin orice platformă compatibilă, fie ea mobilă sau web. 9. Eliminarea tuturor cerinţelor restrictive prin care autoritatea contractantă limitează participarea la procedură, respectiv acele cerinţe Pagina 2 din 52

prin care se solicită ca ofertanţii să pună la dispoziţia beneficiarului o aplicaţie mobilă gratuită. ✓ În principal, solicită: - eliminarea cerinţelor restrictive prin care se solicită ca ofertanţii să pună la dispoziţia beneficiarului o aplicaţie mobilă gratuită si - acceptarea echivalenţei între aplicaţiile mobile native și platformele web compatibile cu dispozitive mobile; ✓ Totodată, pornind de la ambiguităţile tehnice ce rezultă din modalitatea de formulare a cerinţei, solicită revizuirea cerinţei prin clarificarea tipului de aplicaţie acceptate. 10. Solicită eliminarea cerinţelor restrictive privind utilizatorii predefiniti. În principal, solicită eliminarea acestei cerinţe, iar în subsidiar, solicită completarea cerinţei cu sintagma "sau prin mecanisme echivalente", în sensul prevederilor art. 156 alin. (3) din Legea nr. 98/2016. 11. Solicită eliminarea cerinţelor restrictive prin care îndeplinirea unor standarde care nu au aplicabilitate în prezenta procedură. 12. Solicită eliminarea cerinţei restrictive care vizează programarea reacţiei Solicită eliminarea cerinţei ca ambele funcţionalităţi să fie prezentate într-un singur ecran. 13. Solicită eliminarea cerinţei restrictive care impun o anumită soluţie constructivă în ceea ce priveste dimensiunile echipamentului "cutia de joncţiune". 14. Cu referire la cerinţele restrictive care vizează modul de comunicaţie, prin care sunt impuse sistemele de comunicaţie GSM/IP tip Ipv4/RF/... /..., în principal, solicită eliminarea acestor cerinţe restrictive, iar în subsidiar solicită acceptarea şi a unor tehnologii de comunicaţie care să cuprindă concentratoare de date. 15. Cu referire la cerinţele restrictive impuse pentru senzorii de mişcare, solicită eliminarea cerinţelor restrictive care vizează senzorii de mişcare, iar în temeiul prevederilor art. 156 din Legea nr. 98/2016 solicită să se accepte "sau prin tehnologii alternative care îndeplinesc aceleasi functii de miscare sau superioare". 16. Cu referire la cerinţa privind prezentare mostrelor, solicită eliminarea acestei cerinţe. Motivarea integrală a contestației se regăsește în fișierul ”[SCN1... /... ] Contestatie.pdf”, postat de autoritate în SEAP la..., în cadrul documentelor asociate anunțului de participare simplificat nr..... Reproducerea în cuprinsul deciziei a ansamblului motivării nu se justifică, din moment ce întreaga contestație poate fi vizualizată liber și gratuit în SEAP de către orice persoană interesată. Consiliul apreciază că sintetizarea de mai sus nu prejudiciază nici părțile și nici terții, din Pagina 3 din 52

moment ce oricine are la dispoziție spre vizualizare și descărcare, prin intermediul SEAP, întreaga contestație. Desigur, motivarea completă va fi avută în vedere de membrii completului la adoptarea soluției. Pe de altă parte, constrângerile ce țin de celeritatea soluționării cauzelor de către Consiliu (art. 24 din legea remediilor), pe fondul suprapunerii pe rol a mai multor dosare, inclusiv de complexitate notabilă, nu permit alocarea unei perioade nelimitate de timp pentru sintetizarea și redarea concisă în considerente a tuturor susținerilor părților, constrângeri de care inclusiv acestea trebuie să țină seama. În punctul său de vedere nr.... asupra contestației, înregistrat la Consiliu cu nr...., autoritatea contractantă răspunde fiecărei critici din contestație și solicită respingerea contestatiei ca inadmisibilă pentru neconstituirea cauţiunii, în termenul și condiţiile prevăzute de art. 611 din Legea nr. 101/2016, iar, în subsidiar, solicită respingerea contestatiei ca nefondată și menţinerea în tot a documentaţiei de atribuire, ca fiind temeinică și legal întocmită. Apărările autorității se regăsesc în fișierul ”[SCN1... /... 20] Punct de vedere.pdf.p7s”, postat de autoritate în SEAP la..., în cadrul documentelor asociate anunțului de participare simplificat. Din examinarea materialului probator administrat, aflat la dosarul cauzei, Consiliul reține următoarele: ... a inițiat procedura simplificată organizată în vederea atribuiri contractului de lucrări având ca obiect Extindere eficientizare energetică iluminat public, comuna..., cod... Lucrări de instalații electrice (Rev.2), prin publicarea în SEAP a anunțului de participare simplificat nr...., data limită de depunere a ofertelor fiind stabilită pentru..., ora.... Valoarea estimată a acordului-cadru de furnizare este..., fără TVA. Nemulțumită de unele prevederi ale documentației de atribuire... a înaintat contestația nr...., înregistrată la Consiliu cu nr...., solicitând și suspendarea procedurii. Contestatoarea a constituit cauțiunea în sumă de..., conform art. 611 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 101/2016, fiind depusă la dosar recipisa de consemnare nr...., eliberată de... -..., la data de.... ... nr...., Consiliul a respins, ca rămasă fără obiect, cererea de suspendare a procedurii de atribuire, formulată de.... Înainte de a proceda la analiza pe fond a aspectelor sesizate de societățile contestatoare, Consiliul găsește util a reține câteva aspecte din cadrul dosarului achiziției publice. Obiectul supus procedurii de atribuire în cauză îl constituie astfel cum este descris la pct. II.... Descrierea succinta a contractului sau a achizitiei/achizitiilor: Se intentioneaza crearea unui sistem de iluminat public modern, eficient energetic pe strazile sus mentionate pentru a indeplini atat parmetrii cantitativi cat si parametrii calitativi impusi prin normativele in vigoare. Totodata se urmareste cresterea sigurantei traficului atat pentru automobilisti cat si pentru pietoni si implementarea unui sistem de comanda si control prin telegestiune. Pagina 4 din 52

Valoarea estimata a contractului este in suma de..., fara T.V.A., din care:... fara T.V.A., conform cap.... - Constructii si instalatii - din devizul general al obiectivului de investitii... fara T.V.A., conform cap.... - Montaj utilaje, echipamente tehnologice si functionale - din devizul general al obiectivului de investitii... fara T.V.A., conform cap.... - Utilaje, echipamente tehnologice si functionale care necesita montaj - din devizul general al obiectivului de investitii... fara T.V.A., conform cap.... - Active necorporale - din devizul general al obiectivului de investitii. Sunt relevant de redat și informațiile din strategia de contractare vizavi de vizavi de contextul realizării acestei achiziţii de lucrări: Descrierea achizitiei publice Eficientizarea sistemului de iluminat public in... se va realiza prin inlocuirea aparatelor de iluminat pe stalpi existenti cu aparate de iluminat LED, echipate cu sistem de telegestiune si prin completarea sau montarea, pe stalpi existenti sau noi a unor aparate de iluminat LED, echipate cu sistem de telegestiune. Se vor monta 114 aparate de iluminat pe strazile......, Islazului (extindere), Padurii (extindere), Federala (extindere), Unirii (extindere) si 89 stalpi noi. Se intentioneaza crearea unui sistem de iluminat public modern, eficient energetic pe strazile sus mentionate pentru a indeplini atat parmetrii cantitativi cat si parametrii calitativi impusi prin proiect. Totodata se urmareste cresterea sigurantei traficului atat pentru automobilisti cat si pentru pietoni si implementarea unui sistem de comanda si control prin telegestiune. Procedând la analiza criticilor din contestația formulată de..., Consiliul reține că autoarea acesteia este nemulțumită de documentația de atribuire elaborată de autoritatea contractantă considerând că în cadrul acesteia au fost introduse cerințe/specificații tehnice nelegale cu rol de restricționare a participării operatorilor economici la procedura de atribuire. Ca o chestiune prealabilă, dată fiind natura litigiului, actul atacat și solicitările adresate Consiliului, soluționarea contestației se va raporta la următoarele dispoziții legale privind achizițiile publice: din Legea nr. 98/2016: - art. 3 alin. (1) lit. rr) - specificațiile tehnice reprezintă cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, într-o manieră corespunzătoare îndeplinirii necesității autorității contractante; - art. 154 - Autoritatea contractantă are obligația de a elabora documentația de atribuire care conține toate informațiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă și precisă cu privire la cerințele achiziției, obiectul contractului și modul de desfășurare a procedurii de atribuire; - art. 155 alin. (6) - Specificațiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire și nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate față de asigurarea unei concurențe efective între operatorii economici; - 156 alin. (2) - cu excepția cazului în care acest lucru este justificat de obiectul contractului, specificațiile tehnice nu precizează un anumit producător, o anumită origine sau un anumit procedeu care caracterizează produsele sau serviciile furnizate de un anumit operator economic și nici nu se referă la mărci, brevete, tipuri, la o origine sau la o producție specifică, care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau produse. din H.G. nr. 395/2016: - art. 20 alin. (10) - Caietul de sarcini conține, în mod obligatoriu, specificații tehnice care reprezintă cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui Pagina 5 din 52

produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesității autorității contractante”. Astfel, raportat la prevederile legale anterior menționate, Consiliul constată că documentația de atribuire trebuie să conțină toate informațiile necesare operatorilor economici interesați de participarea la procedura de atribuire cu privire la cerințele achiziției și modul de desfășurare a acesteia, iar prevederile documentației de atribuire nu trebuie să restricționeze, în mod nejustificat, participarea operatorilor economici interesați la procedura de atribuire. Prin urmare, necesitatea sau oportunitatea achiziționării de servicii/lucrări/produse de o anumită performanță, precum și caracteristicile tehnice impuse pentru acestea, sunt stabilite de fiecare autoritate contractantă în parte, în funcție de necesitățile obiective și prioritățile comunicate de compartimentele din cadrul său, însă îi revine acesteia obligația de a justifica atât oportunitatea inițierii procedurii de atribuire cât și stabilirea specificațiilor tehnice, drepturile autorităților contractante la care s-a făcut referire mai sus trebuie exercitate cu bună credință, iar nu cu scopul de a limita sau restricționa accesul la procedură, de natură a restrânge concurența între agenții economici, întrucât s-ar aduce atingere principiilor care stau la baza atribuirii contractului de achiziție publică - nediscriminarea și tratamentul egal. Pe de altă parte, Consiliul are în vedere că prevederile legale aplicabile în materia achizițiilor publice nu obligă autoritatea contractantă să accepte produse care nu corespund necesităților sale, astfel că acesta nu poate fi sancționată pentru refuzul de a nu aduce modificări cerințelor tehnice ori altor prevederi ale documentației, atâta timp cât acestea îi satisfac interesele, achizitoarea fiind singura în măsură să-și stabilească propriile necesități, orice achiziție care nu ar conduce la satisfacerea în mod deplin a nevoilor sale reprezentând o folosire ineficientă a fondurilor. Așadar, modificarea sau cenzurarea caracteristicilor tehnice solicitate poate face obiectul contestării de către operatorii economici interesați în situația încălcării de către autoritate a ipotezelor date de cele două temeiuri de drept citate mai sus (art. 155 alin. (6) și art 156 alin. (2) din legea nr 98/2016). În altă ordine de idei, nu există o prevedere legală care să oblige autoritatea să accepte produse care nu corespund necesităților sale, iar Consiliul nu poate sancționa autoritatea contractantă pentru exercitarea dreptului său de a nu aduce modificări cerințelor tehnice ori altor prevederi ale documentației, atâta timp cât acestea îi satisfac interesele. Autoritatea contractantă este singura în măsură să-și stabilească propriile necesități, orice achiziție care nu ar conduce la satisfacerea în mod deplin a nevoilor sale reprezentând o folosire ineficientă a fondurilor. Prin urmare, necesitatea sau oportunitatea achiziționării de produse/servicii/lucrări de o anumită performanță, precum și Pagina 6 din 52

caracteristicile tehnice impuse pentru acestea, sunt stabilite de fiecare autoritate contractantă în parte, în funcție de necesitățile obiective și prioritățile comunicate de compartimentele din cadrul său, relevante în acest caz fiind dispozițiile art. 3 din H.G. nr. 395/2016. ..., Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în decizia nr.... din..., a reținut că necesitatea sau oportunitatea unei anumite achiziții este stabilită de fiecare autoritate contractantă, în funcție de necesitățile obiective și particularitățile comunicate de compartimentele din cadrul său. Caietul de sarcini conține, în mod obligatoriu, specificații tehnice care reprezintă cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesității autorității. ... Iulia în Decizia nr. 511/2022, în dosarul nr.... a statuat următoarele: Or, absenţa unei astfel de obligaţii este corectă, întrucât autoritatea contractantă trebuie să evalueze fiecare procedură de achiziţie publică, în parte, şi să aleagă modalitatea de organizare a procedurii aplicabile şi de întocmire a documentaţiei de atribuire, care să asigure cel mai bine atingerea scopului urmărit prin încheierea contractului şi o utilizare cât mai eficientă a fondurilor publice. Fragmentarea obiectului contractului, în vederea asigurării accesului sporit al ofertanţilor la procedură şi libera competiţie dintre aceştia, nu poate constitui singurul deziderat al procedurii de achiziţie publică, autoritatea contractantă fiind aceea care stabileşte, în funcţie de condiţiile concrete, toate detaliile procedurii de atribuire, în scopul realizării unei cât mai eficiente utilizări a fondurilor publice si a satisfacerii intereselor sale. Aşa fiind, în lipsa unor dispoziţii legale exprese şi imperative, revine autorităţii contractante rolul de a asigura un echilibru între interesele sale (în condiţiile în care regula este aceea a priorităţii interesului publice, în dauna celui privat, al operatorilor economici) modalitatea de atingere a acestora - ceea ce presupune stabilirea obiectului contractului, a documentaţiei şi a întregii proceduri de atribuire precum şi respectarea legislaţiei în materia achiziţiilor publice. și... în cuprinsul Hotărârii nr.... a reținut următoarele considerente: ”Cum autoritatea contractantă îşi cunoaşte cel mai bine nevoile iar principiul libertăţii contractuale implică cerinţa ca acesteia să nu îi fie impusă încheierea unui contract în alte condiţii sau cu privire la alte produse decât are nevoie, Curtea constată că nu se impune modificarea documentaţiei de atribuire în sensul de a solicita ca produsul achiziţionat să poată îndeplini şi funcţia de curăţare, atât timp cât autoritatea contractantă îşi doreşte un astfel de produs. (...) Sub acest aspect, aşa cum s-a arătat anterior, Curtea are în vedere faptul că autoritatea contractantă îşi cunoaşte cel mai bine nevoile, neputând fi obligată să solicite un produs care nu îi satisface nevoile pentru care doreşte să îl folosească”. Din economia celor redate rezultă că regula o reprezintă situația în care

necesitatea

sau

oportunitatea

achiziționării a produselor/serviciilor/lucrărilor la un anumit nivel de performanță, precum și caracteristicile tehnice impuse, sunt stabilite de fiecare autoritate contractantă în parte, în funcție de necesitățile obiective și prioritățile comunicate de compartimentele din cadrul autorității contractante [art. 2 alin. (3) lit. b) și art. 12 alin. (3) lit. a) din H.G. nr. 395/2016]. Pagina 7 din 52

Singura limitare a acestui drept al autorității contractante este determinată de introducerea unor obstacole nejustificate faţă de asigurarea unei concurenţe efective între operatorii economici, în sfera unei astfel de posibilități aflându-se și situația impunerii de către autoritate a unor specificații și condiții care nu au legătură cu nevoia S.A.de achiziție. În consecință, pentru a cenzura caracteristicile/specificațiile tehnice stabilite de autoritatea contractantă, așa cum solicită petenta în prezenta cauza, este necesară stabilirea existenței, prin ele, a unor condiții restrictive, nejustificate și nelegale ce pot împiedica o concurență efectivă între operatorii economici, precum și a existenței unor specificații care nu contribuie la descrierea, în mod obiectiv, a produselor astfel încât să corespundă necesităţii achizitoarei. Prin urmare, contestatoarea, în susținerea demersului său la Consiliu, are obligația de a proba caracterul restrictiv al cerințelor criticate, prin prezentarea unor mijloace de probă pertinente și concludente, fiind pe deplin aplicabile în acest caz prevederile art. 249 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege”. Acestei obligații a contestatorului, de a face proba afirmațiilor sale, îi corespunde obligația autorității contractante de a proba și justifica oportunitatea conținutului documentației de atribuire, astfel că în verificările sale Consiliul va avea în vedere și art. 154 din Legea nr. 98/2016, potrivit căruia „Autoritatea contractantă are obligația de a elabora documentația de atribuire care conține toate informațiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă și precisă cu privire la cerințele achiziției, obiectul contractului și modul de desfășurare a procedurii de atribuire”, întrucât documentația de atribuire trebuie să conțină toate informațiile necesare operatorilor economici interesați de participarea la procedura de atribuire cu privire la cerințele achiziției și modul de desfășurare a acesteia. Nu în ultimul rând, trebuie subliniat că drepturile autorităților contractante la care s-a făcut referire mai sus trebuie exercitate cu bună credință, iar nu cu scopul de a limita sau restricționa accesul la procedură, de natură a restrânge concurența între agenții economici, întrucât s-ar aduce atingere principiilor care stau la baza atribuirii contractului de achiziție publică - nediscriminarea și tratamentul egal. În consecință, în evaluarea temeiniciei cererilor adresate Consiliului, acesta va avea în vedere faptul că solicitările trebuie justificate și probate obiectiv, cu dovada fermă a caracterului restrictiv, simpla pretindere a necesitații modificării lor și simpla afirmație că restricționează concurența nefiind suficiente pentru a determina nelegalitatea actului atacat. În egală măsură, în stabilirea legalității actului atacat al autorității contractante va fi avută în vedere și proba pe care achizitoarea o realizează cu privire la legătura obiectivă de Pagina 8 din 52

cauzalitate și dependența dintre specificația criticată și nevoia S.A.de achiziție. Consiliul va analiza criticile în ordinea formulării acestora așa cum au fost redate în contestație pentru o identificare facilă. Prima critică formulată de... vizează nelegalitatea documentației de atribuire, în ceea ce priveşte cerinţele restrictive privind impunerea unor valori excesive pentru intervalul de temperatură impus. În legătură cu această cerinţă, autoarea contestației solicită diminuarea limitelor maxime la intervalul: -30 grade C... +40 grade C. Argumentele aduse de contestatoare în favoarea solicitării modificării intervalului se bazează pe următoarele aspecte: - cerinţa este restrictivă, întrucât impune un prag superior de funcţionare termică (55°C) nejustificat în contextul real de utilizare al echipamentului, adică în regim nocturn. Iluminatul stradal funcţionează exclusiv pe timpul nopţii, perioadă în care temperatura ambientală este semnificativ mai scăzută decât maximele diurne, chiar şi în cele mai călduroase regiuni ale ţării; - datele climatice oficiale arată că temperatura maximă în România pe timp de noapte rar depăşeşte 30-... °C, iar valori de 50-55°C în aer sunt extreme şi apar doar ziua, în condiţii izolate. Prin urmare, solicitarea funcţionării la +55°C nu reflectă realitatea climatică a mediului în care aparatul va funcţiona efectiv şi nici nu aduce un beneficiu tehnic demonstrabil, mai ales în condiţiile în care aparatele moderne dispun de protecţii termice interne; - conform datelor publice, cea mai mare temperatura din Romania a fost istoric inregistrata la..., Judetul..., cu valoarea... de grade Celsius (pe timpul zilei), fiind considerata temperatura maximă absolută inregistrata la noi in tara. - majoritatea producătorilor de corpuri de iluminat stradal cu LED, precum Schreder, Philips, IGuzzini şi Thorn, specifică temperaturi maxime de operare de până la +50°C. Aceasta discrepanţă arată că o cerinţă de +... / +70°C depăşeşte parametrii standard ai pietei de iluminat, intr-un mod nejustificat. In tabelul de mai jos regasiti in sinteza echipamente ale celor mai consacrati producatori de aparate de iluminat la nivel national si international si plafoanele maxime de temperaturi de functionare certificate (...). Se vor reține și precizările achizitoarei, în replică la cele reclamate, respectiv faptul că... face referire la o temperatură maximă înregistrată în România de +... °C, fară a menţiona că această valoare datează din anul... şi fară a ţine cont de evoluţiile climatice recente. De asemenea, contestatorul citează jurisprudenţă care menţionează temperaturi de +... °C şi +70°C, aspecte irelevante pentru speţa de faţă, întrucât cerinţa contestată vizează echipamente capabile să funcţioneze la temperaturi ambientale de până la +55°C. Față de susținerile contestatoarei, achizitoarea a adus argumente apreciate de Consiliul ca fiind judicioase: Trebuie precizat că temperaturile invocate de contestator sunt valori măsurate în condiţii standard meteorologice (la umbră, la aproximativ 1-2 metri de sol). În mediul urban, temperatura reală resimţită de echipamente poate fi semnificativ mai ridicată, mai ales ţinând cont de înălţimea de montaj a aparatelor de iluminat şi de expunerea la radiaţia solară directă, Pagina 9 din 52

radiaţia reflectată de carosabil, căldura generată de traficul rutier şi influenţele termice ale clădirilor învecinate. Măsurători efectuate cu camere termoviziune în perioadele de temperaturi extreme de vară au demonstrat că la nivelul corpului de iluminat se pot atinge valori între 55 şi... °C, ceea ce justifică proiectarea echipamentelor pentru o temperatură maximă de funcţionare de +55°C. Aceasta reprezintă o măsură tehnică relevantă, rezonabilă şi proporţională, menită să asigure funcţionarea sigură şi eficientă a sistemului de iluminat în condiţii reale de exploatare. Cerința indicată se regăsește astfel consemnată în cuprinsul Fișei tehnice nr.... - Aparat de iluminat stradal cu LED la secțiunea Condiţii minime pentru caracteristicile electrice si de funcţionare fiind astfel formulată: ... Funcţionare la Ta= -30 +55 0 C Este relevant de precizat faptul că achizitoarea în favoarea faptului că cerinţa privind temperatura maximă de funcţionare este realistă şi accesibilă operatorilor economici, inclusiv contestatoarei, care dispune de echipamente conforme a elaborat o situație tabelară întocmai ca și contestatoarea față de care autoritatea contractantă susține că... a identificat în mod selectiv modele de aparate de iluminat care nu respectă cerinţa, încercând să sugereze în mod eronat că echipamentele conforme nu ar fi disponibile pe piaţă. În realitate, există numeroşi producători care oferă soluţii capabile să funcţioneze la temperaturi de până la +55°C, permiţând operatorilor economici să selecteze echipamente compatibile fără restricţii nejustificate. Din situația prezentată de achizitoare se reține că un număr de 3 producători produc echipamente conforme cu cerința reclamată. Faptul că doar anumiți producători au în portofoliu produse care îndeplinesc cerința, față de alți producători care nu îndeplinesc cerința nu este de natură a conduce la restrictivitatea cerinței reclamate, atâta vreme cât pe piață există, astfel cum rezultă din situația prezentată de achizitoare, un număr de 3 producători produc echipamente conforme cu cerința reclamată. Consiliul determină că achizitoarea a explicat rațiunea care a stat alegerii cerinței și care are rol de acoperire a necesității autorității contractante, proiectarea echipamentelor pentru o temperatură maximă de funcţionare de +55°C reprezintă o măsură tehnică relevantă, rezonabilă şi proporţională, menită să asigure funcţionarea sigură şi eficientă a sistemului de iluminat în condiţii reale de exploatare. Justificarea temeinică din punct de vedere tehnic și practic a autorității contractante îndreptățește Consiliul să considere că cerința corespunde necesității autorității contractante, motiv pentru care critica va fi respinsă. Consiliul reține cu titlu jurisprudențial deciziile invocate de achizitoare, unde aceeași abordare a îmbrățișat Consiliul și cu ocazia pronunțării Deciziei nr....... din...: Astfel, în aceste condiții, în care contestatorul... își axează solicitarea în cauză pe invocarea jurisprudenței naționale, care nu este obligatorie în condițiile arătate anterior, Pagina 10 din 52

nedovedind în realitate caracterul restrictiv al cerinței criticate, solicitată în contextul actualei proceduri, Consiliul va respinge, ca neîntemeiată, această critică. (...) În ceea ce privește trimiterile contestatorului la echipamente ale producătorilor consacrați al căror interval de funcționare este cuprins până la +500C, Consiliul reține că acestea nu fac dovada caracterului restrictiv al cerinței, acestea nefiind singurele echipamente, în condițiile în care, achizitoarea, la rândul ei, a prezentat exemple de echipamente care îndeplinesc cerința criticată În mod similar sunt relevante de redat considerentele reținute de Consiliu în Decizia nr.......... din...: Critica de la pct. 3 al contestației vizează cerința stabilită pentru aparatul de iluminat de funcționare la temperaturi cuprinse în intervalul -30 +550C, acesta susținând că aceste valori nu se regăsesc la nivelul localității, așa cum rezultă din Proiectul tehnic, cea mai mare temperatură din România fiind de... C înregistrată în județul.... De asemenea, contestatorul susține că autoritatea contractantă nu a justificat, în mod argumentat, acest interval, apreciind că pragul superior al acestui interval este restrictiv și nejustificat în contextul real de utilizare al echipamentului, precizând și prezentând exemple în acest sens că echipamentele celor mai consacrați producători de aparate de iluminat, atât la nivel național, cât și internațional, nu depășesc pragul maxim de +500C. În soluționare, Consiliul reține că prevederile documentației de atribuire reflectă necesitatea obiectivă a autorității contractante iar respectivul contestator nu a reușit să demonstreze în acest caz în ce măsură cerințele în discuție sunt de natură să îl vatăme în depunerea ofertei, criticile formulate cu privire la respectivele cerințe, în fapt susțineri generice, fiind axate pe teze cum ar fi Învederăm faptul că, așa cum rezultă din dispozițiile art. 31 din HG nr. 395/2016, Autoritatea contractantă nu are dreptul de a restricționa participarea la procedura de atribuire a contractului de achiziție publică prin introducerea unor cerințe care nu prezintă relevanță sau care sunt disproporționate în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziție publică ce urmează să fie atribuit. Autoritatea contractantă avea obligația de a justifica, în mod argumentat, opțiune pentru intervalul de temperatură (...). Consiliul reține, prin urmare, că cerința are rol de acoperire a necesității autorității contractante, justificările acestei apărând ca pertinente. ... solicită la pct. 2 din contestație eliminarea cerinţei restictive prin care se solicită referinţe cu aplicaţiile implementate, referinţe cu aplicaţii... care au fost conectate prin API. Contestatoarea precizează că solicită eliminarea cerinței cu motivarea că reprezintă o clauză nescrisă, având în vedere că este o cerinţă privind capacitatea tehnică, se impune eliminarea acestei cerinţe cu motivarea că aceasta trebuia inclusă în anunţul de participare fiind o cerinţă de calificare, în sens contrar se impune eliminarea acesteia, ca fiind clauză nescrisă, potrivit prevederilor art. 30 alin. (6) din HG nr. 395/2016. În plus, contestatoarea a adăugat că argumente suplimentare pentru eliminarea acestei cerinţe rezultă şi din faptul că posibilitatea de conectare prin API poate fi dovedita prin certificări obtinute, precum cea de la TALQ, solicitată de autoritatea contractantă, însa cerința de a dovedi integrarea cu alte aplicații ține de existența unor proiecte în care acest lucru a fost cerut de alți beneficiari, si nu este in controlul producatorilor de telegestiune sau a ofertantilor de solutii de telemanegement. Prin urmare concluzia la care ajunge contestatoarea este aceea că cerința are rolul de favoriza anumiți ofertanți și anumite Pagina 11 din 52

soluții utilizate în anumite proiecte în care au fost necesare integrări cu platforme de smart city. În plus contestatoarea a adăugat și faptul că se impune eliminarea cerinţei şi prin raportare că existenţa unei astfel de cerinţe contravine prevederilor GDPR, pornind de la faptul că în cadrul sistemelor se regasesc date personale ale utilizatorilor. Cerința reclamată se regăsește în... nr.... - Sistem de telegestiune aparate de iluminat fiind astfel formulată: ... Se vor prezenta referinţe cu aplicaţii... care au fost conectate prin API cu aplicaţia de telegestiune ofertata. Se va prezenta numele aplicaţiei, dezvoltatorul ei si proiectul in care a fost implementata. Față de aspectele reclamate de..., autoritatea contractantă formulează apărări punctuale pe care Consiliul le apreciază credibile și concludente, astfel: - prin cerinţa prevăzută în Fişa Tehnică nr.... - „Sistem de telegestiune aparate de iluminat", autoritatea contractantă urmăreşte implementarea unui sistem deschis, complet interoperabil, care să permită extinderea şi integrarea ulterioară a altor aplicaţii şi servicii inteligente, specifice conceptului de...; - scopul acestei cerinţe este evitarea dependenţei de un singur furnizor de software sau echipamente, asigurând astfel flexibilitatea, compatibilitatea şi continuitatea investiţiilor publice; - autoritatea contractantă deţine deja un sistem de telegestiune funcţional la nivelul comunei şi îşi propune ca viitorul sistem, precum şi alte soluţii inteligente de tip... (ex. iluminat public inteligent, management al traficului, monitorizare energetică), să poată fi integrate într-o platformă unică. Această abordare urmăreşte crearea unui cadru tehnic unitar, care să permită achiziţia de echipamente şi aplicaţii de la producători diferiţi, cu condiţia ca acestea să poată fi interconectate şi gestionate centralizat; -cerinţa analizată nu constituie un criteriu de calificare privind capacitatea tehnică sau profesională a ofertanţilor, ci o cerinţă tehnică de conformitate a soluţiei ofertate; - potrivit legislaţiei achiziţiilor publice, autoritatea contractantă are dreptul de a stabili specificaţii tehnice menite să asigure interoperabilitatea, compatibilitatea şi funcţionalitatea echipamentelor şi aplicaţiilor ce urmează a fi achiziţionate; - referinţele solicitate privind conectarea prin API (...) au scopul de a demonstra caracterul operaţional şi compatibilitatea soluţiei ofertate cu alte aplicaţii existente, nu de a atesta experienţa anterioară a operatorului economic. Prin urmare, nu sunt incidente prevederile art. 179 din Legea nr. 98/2016, ci dispoziţiile referitoare la specificaţiile tehnice; - în ceea ce priveşte pretinsa favorizare a unor operatori economici, precizăm că cerinţa este neutră din punct de vedere tehnologic. Aceasta permite demonstrarea interoperabilităţii cu orice aplicaţie de tip..., indiferent de producătorul sau dezvoltatorul acesteia; - nu se solicită existenţa unei anumite aplicaţii sau a unui anumit furnizor, ci doar dovada posibilităţii de comunicare prin API, element esenţial pentru garantarea caracterului deschis al sistemului şi evitarea soluţiilor proprietare, închise; Pagina 12 din 52

- de asemenea, solicitarea de a preciza numele aplicaţiei, dezvoltatorul şi proiectul de integrare are exclusiv un scop tehnic, de identificare a soluţiilor software utilizate. Nu se solicită şi nu se prelucrează date cu caracter personal, astfel încât nu există nicio încălcare a Regulamentului (UE) 2016/679 (GDPR). Aspectul invocat de contestator privind protecţia datelor personale este, aşadar, pur ipotetic şi nefondat; - în ceea ce priveşte certificările standardizate, cum ar fi TALQ, acestea reprezintă instrumente utile de aliniere la standarde internaţionale, însă nu substituie dovada integrării efective într-un proiect real. Constatându-se faptul că nu se solicită existenţa unei anumite aplicaţii sau a unui anumit furnizor, ci doar dovada posibilităţii de comunicare prin API, element esenţial pentru garantarea caracterului deschis al sistemului şi evitarea soluţiilor proprietare închise, Consiliul determină că cerinţa autorităţii contractante are în vedere atât conformitatea teoretică (prin certificări), cât şi validarea practică (prin demonstrarea unei implementări efective), abordare apreciată de Consiliu ca fiind proporţională și justificată prin natura tehnică a obiectului achiziţiei. În raport de justificările achizitoarei a căror temeinicie a fost reținută de Consiliu, solicitarea de eliminare a cerinţei trebuie respinsă ca

neîntemeiată,

întrucât

aceasta

urmăreşte

asigurarea interoperabilităţii, flexibilităţii şi sustenabilităţii investiţiilor publice în domeniul sistemelor inteligente de telegestiune. Aceeași abordare a îmbrățișat Consiliul și cu ocazia pronunțării Decizia nr.......... din... unde s-au reținut următoarele considerente: Procedând la soluționarea celei de a treia contestații, depusă de..., Consiliul ia act că în cadrul criticii regăsită la pct. 1 al contestației, contestatorul se referă la solicitarea de a prezenta referințe cu aplicațiile... implementate care au fost conectate prin API cu aplicația de telegestiune ofertată, autorul contestației considerând că această cerință este o clauză nescrisă, în condițiile în care este o cerință care vizează capacitatea tehnică ce trebuia inclusă în anunțul de participare și menționând că posibilitatea de conectare prin API poate fi dovedită prin certificarea TALQ cerută de autoritatea contractantă, dar și că dovedirea integrării cu alte aplicații ține de existența unor proiecte în care acest lucru a fost cerut de alți beneficiari, nefiind în controlul producătorilor de telegestiune sau a ofertanților de soluții de telemanagement. Mai susține contestatorul că eliminarea cerinței se impune și prin raportare la faptul că existența unei astfel de cerințe contravine prevederilor GDPR. În analiza criticii, Consiliul reține că prevederile documentației de atribuire reflectă necesitatea obiectivă a autorității contractante iar contestatorul nu a reușit să demonstreze în ce măsură cerința în discuție este de natură să îl vatăme în depunerea ofertei, criticile formulate cu privire la respectivele cerințe, în fapt susțineri generice, fiind axate, în esență, pe simple considerații, fără un fundament probatoriu real. Referitor la interpretarea cum că cerința prin care se solicită referințe cu aplicații... ar fi o clauză nescrisă, întrucât, în opinia contestatorului, reprezintă o cerință de calificare, Consiliul atrage atenția că simpla susținere că este o cerinţă privind capacitatea tehnică, se impune eliminarea acestei cerinţe cu motivarea că aceasta trebuia inclusă în anunţul de participare fiind o cerinţă de calificare, în sens contrar se impune eliminarea acesteia, ca fiind clauză nescrisă, potrivit prevederilor art. 30 alin. (6) din HG nr. 395/2016 și, prin urmare, clasificarea, doar în baza acestei susțineri, a cerinței prin care se solicită referințe cu aplicații..., în categoria criteriilor de calificare (privind capacitatea tehnică și profesională - n.n.), nu reprezintă o motivare reală a faptului că ar fi o clauză nescrisă și, totodată, că ar fi o cerință restrictivă. Pagina 13 din 52

Totodată, așa cum corect arată și autoritatea contractantă, Consiliul reține că, potrivit site-ului contestatorului, acesta realizează sisteme tip smart city, astfel că, nefiind dovedit caracterul restrictiv al cerinței, critica va fi respinsă. Așa cum a susținut și achizitoarea De altfel, chiar contestatoarea URBIOLED afirmă public, pe site-ul propriu, că dezvoltă soluţii integrate de iluminat public, sisteme... şi proiecte bazate pe inteligenţă artificială, aspect care confirmă că deţine experienţă şi competenţă în domeniul vizat, neexistând nicio limitare reală a accesului la procedură atâta vreme cât contestatoarea dezvoltă soluţii integrate de iluminat public, sisteme... şi proiecte bazate pe inteligenţă artificială nu se poate susține că cerința din documentația de atribuire este de natură să vatăme societatea contestatoare. Nefiind dovedită vătămarea acesteia nu se va reține nici pretinsul caracter restrictiv al acesteia. Or, în contextul expus, în care... nu reușește să probeze că îi este afectat în vreun fel dreptul de a participa la licitație prin cerința documentației, Consiliul va respinge solicitarea contestatoarei și va menține cerința în forma actuală. La pct. 3 din contestație, contestatoarea solicită eliminarea cerinţei restrictive privind reintroducerea parolei si completarea acesteia cu respectarea prevederilor legale statuate în cuprinsul art. 156 din Legea 98/2016, fără a prezenta vreun argument pentru care aceste solicitări i- ar restricționa participarea, în favoarea altor ofertanți. Argumentele aduse în favoarea solicitării completării cerinţei cu menţiunea "sau prin mecanisme echivalente", se bazează pe faptul că cerința de autentificare în doi pași estedeja o măsura suplimentară de securitate. Față de aspectele reclamate de..., autoritatea contractantă formulează apărări punctuale pe care Consiliul le apreciază credibile, juste și concludente, astfel: Şi în cazul acestei critici, contestatorul nu formulează un argument concret care să susţină caracterul pretins restrictiv al cerinţei. Acesta se limitează la a solicita eliminarea prevederii sau completarea cu sintagma „sau prin mecanisme echivalente", fără a demonstra în ce constă restricţia invocată şi fără a prezenta argumente tehnice ori juridice care să justifice modificarea propusă. Aşa cum rezultă chiar din documentaţia invocată de contestator - respectiv punctul... din Fişa Tehnică nr.... „Sistem de telegestiune" - cerinţa referitoare la reintroducerea parolei la efectuarea comenzilor manuale are un rol clar determinat: asigurarea unui nivel ridicat de securitate operaţională şi prevenirea executării accidentale sau neautorizate a comenzilor în cadrul aplicaţiei software de telegestiune. Această prevedere este obiectiv justificată, având în vedere creşterea riscurilor de securitate cibernetică asociate sistemelor interconectate şi comunicaţiilor de date. Sistemele de iluminat public fac parte din infrastructura tehnică esenţială a unităţilor administrativ- teritoriale, iar compromiterea acestora ar putea genera consecinţe negative asupra siguranţei publice şi continuităţii serviciului. În acest context, autentificarea suplimentară - concretizată prin reintroducerea parolei înaintea executării comenzilor manuale - constituie o măsură minimă de protecţie, specifică standardelor actuale de securitate informatică. Este vorba despre o practică tehnică general acceptată, echivalentă cu implementarea autentificării în doi paşi (two-factor authentication), utilizată pe scară largă în aplicaţiile care gestionează infrastructuri critice sau date sensibile. Cerinţa nu favorizează un anumit producător şi nu restricţionează concurenţa, fiind o măsură tehnică neutră şi proporţională, aplicabilă oricărei soluţii software moderne de Pagina 14 din 52

telegestiune. Ea are rolul exclusiv de a garanta integritatea sistemului şi protejarea accesului la comenzi. Contestatorul nu oferă nicio justificare tehnică ori juridică împotriva acestei cerinţe şi nu explică de ce introducerea sintagmei „sau prin mecanisme echivalente" ar fi necesară sau relevantă, limitându-se la o simplă afirmaţie lipsită de fundament. Având în vedere cele expuse, rezultă că: • cerinţa analizată este justificată din punct de vedere tehnic şi funcţional, având scopul de a asigura securitatea şi fiabilitatea sistemului; • nu are caracter restrictiv şi nu favorizează niciun operator economic; • reprezintă o măsură de protecţie rezonabilă şi proporţională, în concordanţă cu bunele practici de securitate informatică aplicabile infrastructurilor inteligente. Din economia celor anterior redate se reține că rațiunea care a stat la baza stabilirii cerinței referitoare la reintroducerea parolei la efectuarea comenzilor manuale a avut în vedere asigurarea unui nivel ridicat de securitate operaţională şi prevenirea executării accidentale sau neautorizate a comenzilor în cadrul aplicaţiei software de telegestiune. Atâta vreme cât cerința este obiectiv justificată, având în vedere creşterea riscurilor de securitate cibernetică asociate sistemelor interconectate şi comunicaţiilor de date, așa cum a susținut achizitoarea Sistemele de iluminat public fac parte din infrastructura tehnică esenţială a unităţilor administrativ-teritoriale, iar compromiterea acestora ar putea genera consecinţe negative asupra siguranţei publice şi continuităţii serviciului nu favorizează un anumit producător şi nu restricţionează concurenţa, fiind o măsură tehnică neutră şi proporţională, aplicabilă oricărei soluţii software moderne de telegestiune, având rolul exclusiv de a garanta integritatea sistemului şi protejarea accesului la comenzi contrar celor susținute de contestatoare nu se poate aprecia caracterul restrictiv al cerinței. Consiliul va reține cu titlu jurisprudențial așa cum a invocat și achizitoarea considerentele reținute de Consiliu cu ocazia pronunțării Deciziei nr.......... din... abordarea fiind în aceeași direcție, respectiv: Critica de la pct. 6 al contestației vizează cerința pretins restrictivă privind reintroducerea parolei și completarea acesteia cu respectarea prevederilor legale statute în cuprinsul art. 156 din Legea nr. 98/2016, respectiv completarea acesteia cu mențiunea sau prin mecanisme echivalente, cerința în doi pași fiind deja o măsură suplimentară de securitate, Consiliul constată următoarele: În cadrul Fișei tehnice nr.... - Sistem de telegestiune aparate de iluminat, la pct...., achizitoarea a stabilit că: Trecerea din modul de comandă manuală în comandă automată se va face după un interval de timp stabilit în momentul comenzii manuale. (...) Pentru o securitate sporită, o comandă manuală se va putea face doar prin reintroducerea parolei utilizatorului; (...). Această cerință a fost justificată de achizitoare, care, în cadrul punctului de vedere, a menționat că scopul acesteia este pentru a asigura un nivel sporit de securitate şi pentru a preveni executarea accidentală sau neautorizată a comenzilor în cadrul aplicației. Această măsură este justificată de evoluția actuală a riscurilor de securitate cibernetică. Într-un context în care atacurile informatice asupra rețelelor de date cresc semnificativ, sistemele de iluminat public - parte a infrastructurii critice - necesită protecții suplimentare. În acest sens, implementarea unei autentificări în doi pași, care include reintroducerea parolei înainte de emiterea unei comenzi manuale, este o măsură minimă şi rezonabilă pentru asigurarea securității operaționale. Cerința nu este legată de un anumit producător sau sistem, ci reflectă o practică de securitate esențială, adoptată pe scară largă în aplicațiile moderne, mai ales în cele care Pagina 15 din 52

implică infrastructuri critice şi date sensibile. Asigurarea unei autentificări suplimentare pentru comenzi directe este o metodă standard de prevenire a accesului neautorizat şi a erorilor umane. Analizând critica, Consiliul constată că autorul contestației nu a făcut dovada caracterului restrictiv al cerinței criticată, din motivarea acesteia rezultând că cerința ar fi inutilă, din moment ce autentificarea se face în doi pași. De asemenea, se observă că autorul contestației se limitează la menționarea unui extras din documentația de atribuire, urmată de exemplificarea unor măsuri de remediere adoptate de anumite autorități contractante, ceea ce echivalează cu lipsa unei motivări pe măsură pentru admiterea acestei critici. În acest context, Consiliul va reține că cerința criticată are rol de acoperire a necesității autorității contractante, critica urmând a fi respinsă. Așadar, față de cele expuse anterior, critica va fi respinsă, fiind neîntemeiată. La pct. 4 din contestație, contestatoarea solicită eliminarea cerinţei restrictive privind proba practică, respectiv: a) În principal, eliminarea acestei cerinţe, cu motivarea că, proba practică implică şi prezentarea mostrelor, fiind practic un criteriu de calificare. Având în vedere că vorbim despre un criteriu de calificare, acesta trebuia inclus în anunţul de participare, însă, în prezentul caz, cerinţa a fost inclusă doar în Fişele tehnice. În prezenta procedură, cerinţa nu se regăseşte în anunţul de participare, ci doar în proiectul tehnic şi fişele tehnice. În prezenta procedură, cerinţa nu se regăseşte în anunţul de participare, ci doar în proiectul tehnic şi fişele tehnice; b) Se impune eliminarea cerinţei privind proba practică, având în vedere că această cerinţă este prezentată ambiguu. În anumite secţiuni ale documentaţiei se impune ca aceasta să fie efectuată doar de către ofertantul clasat pe primul lor, în timp ce în anumite secţiuni se impune ca aceasta să fie efectuată de către toţi operatorii economici; c) În subsidiar, învederăm Consiliuui că proba practică nu este prevăzută în legislaţia achiziţiilor ca o cerinţă privind conformitatea ofertei. Cu alte cuvinte, cerinţa privind proba practică încalcă prevederile art. 1... din HG nr. 395/2016. Conformitatea unei oferte se raporteaza la înscrisurile existente în documentaţia de atribuire, susţinerile Subscrisei fiind confirmate de prevederile art. 1... din HG nr. 395/2016. Rezultă că, în exercitarea atribuţiilor sale, prevăzute la art. 1... alin. (1) lit. f) din HG nr. 395/2016, de verificare a conformităţii propunerilor tehnice ale ofertanţilor cu prevederile caietului de sarcini, autoritatea contractantă este obligată să se raporteze, în mod exclusiv, la înscrisurile depuse prin SEAP de către operatorii economici în oferte şi în clarificările ulterioare, acest aspect asigurând transparenţa şi trasabilitatea în cadrul procedurii de atribuire. De la această regulă, privind evaluarea, exclusiv, a înscrisurilor transmise prin SEAP, există o singură excepţie, stabilită la art. 63 din HG nr. 395/2016, însă, aceasta nu se referă la proba/încercarea/testarea produselor ofertate, ci, se referă la transmiterea propunerii tehnice prin alte modalităţi, cum ar fi e-mail, fax, poştă, şi doar în situaţiile în care, transmiterea în SEAP nu este posibilă, din motive tehnice; d) În final, învederăm Consiliului că proba practică implică şi livrarea de materiale/mostre, un cost suplimentar pentru ofertanţi, prin urmare, în cazul în care se menţine această cerinţă, solicităm să se accepte ca proba practică care implică, inclusiv, prezentarea mostrelor, să se efectueze doar de Pagina 16 din 52

către ofertantul declarat câştigător, cu înregistrare video şi audio, pentru a elimina eventualele aprecieri subiective efectuate de către comisia de evaluare; e) Un argument suplimentar în sensul eliminării probei practice rezultă şi din faptul că Autoritatea contractantă nu oferă nicio informaţie cu privire cerinţele pe care operatorii economici ar trebui să le probeze în cadrul probei practice, fiind încălcate prevederile art. 20 din HG nr 395/2016 prin care se impune ca documentaţia să fie clară şi completă; f) ... de eliminare a probei practice este justificată şi de faptul că menţiunea unei astfel de cerinţe încalcă prevederile Legii nr.... privind calitatea în construcţii impune ca echipamentele şi lucrările să fie evaluate în condiţii reale de funcţionare, acolo unde este cazul. În cazul iluminatului public, este evident că "condiţiile reale" nu pot fi replicate într-o cameră. Echipamentele de iluminat public stradal sunt proiectate şi fabricate pentru funcţionarea în medii exterioare, în condiţii reale de exploatare: intemperii, variaţii de temperatură, umiditate, vânt, praf, vibraţii etc. Testarea acestor echipamente într-un mediu controlat de laborator sau în spaţiu închis (ex. cameră) nu poate simula şi nu reflectă condiţiile reale de utilizare, ceea ce face ca proba practică să fie irelevantă sau chiar imposibilă. Realizarea unei probe practice utilizând tehnologii precum GPS, GSM şi senzorii, care nu sunt solicitaţi, într-o încăpere în care acestea nu pot fi instalate conform cerinţelor producătorilor, poate fi defectuoasă din lipsa semnalului sau din lipsa posibilităţii instalării acestora în conditiile cerute de producător; g) ... de eliminare a probei practice este justificată şi de faptul că menţinerea unei astfel de cerinţe încalcă prevederile HG nr. 51/1996 privind aprobarea Regulamentului general de urbanism şi alte reglementări urbanistice prevăd că infrastructura publică de iluminat este parte integrantă a spaţiului public urban, iar testarea funcţionalităţii acesteia trebuie făcută în raport cu mediul urban real. Contestatoarea precizează că, conformitatea unei oferte se raportează la înscrisurile existente în documentaţia de atribuire, susţinerile fiind confirmate de prevederile art. 1... din HG nr. 395/2016. După cum reiese din fișa de date, se solicită prezentarea mostrelor (de către ofertantul clasat pe locul I în clasamentul intermediar) pentru cel puţin două corpuri de iluminat (identice celor ofertate), care să funcţioneze utilizând sistemul de telegestiune ofertat. Cerinţa privind proba practică apare doar în fișa tehnică a sistemului de telegestiune, fără să apară indicată în anunţul de participare. Mai mult, niciunde în cuprinsul documentaţiei de atribuire nu sunt detaliate etapele unei probe practice. Realizarea probei practice implică şi prezentare mostrelor, această cerinţă fiind indicată în cuprinsul proiectului tehnic/fişelor tehnice, și nu în anunţul de participare simplificat. În considerarea dispoziţiilor art. 179 litera i) din Legea nr. 98/2016, solicitările de mostre (de către achizitoare) au natura unor cerinţe care să probeze capacitatea tehnică a ofertantului de a executa viitorul Pagina 17 din 52

contract, şi nu conformitatea produselor propuse cu cerinţele de la nivelul fişelor tehnice: După cum reiese din fişa tehnică nr.... - Sistem de telegestiune, se solicită proba practică pentru toţi ofertanţii. Astfel concluzia la care ajunge contestatoarea este aceea că, contrar dispoziţiilor legale citate anterior, cerinţele privind proba practică şi contul demo nu sunt nici clare, nici complete, documentaţia elaborată nu asigură nici coerenţa, dar nici corelarea cerinţelor din cadrul documentaţiei de atribuire. Pentru a susține legalitatea, proporționalitatea și necesitatea cerinței privind susținerea unei probe practice, în vederea verificării funcționalității soluției tehnice propuse de ofertanți, achizitoarea precizează că cerinţa privind proba practică nu este nici cerinţă de calificare, nici criteriu de selecţie, fiind o cerinţă specifică caietului de sarcini, iar nemenţionarea acesteia în anunţul de participare nu atrage aplicabilitatea prevederilor art. 30 alin (6) din HG nr. 395/2016. Prin urmare, nemenţionarea acesteia în anunţul de participare nu atrage incidenţa art. 30 alin. (6) din HG nr. 395/2016, întrucât dispoziţia respectivă se referă exclusiv la criteriile de calificare şi selecţie omise din anunţ, nu la cerinţele tehnice de conformitate. Achizitoarea a susținut că proba practică nu presupune livrarea unor mostre sau produse contra cost şi nu implică reţinerea echipamentelor prezentate de către autoritatea contractantă. D e asemenea achizitoarea a susținut că documentaţia de atribuire precizează în mod expres că produsele utilizate pentru proba practică nu vor fi reţinute, eliminând orice posibilitate de interpretare greşită privind scopul acestei etape. Aceasta vizează exclusiv verificarea funcţionalităţilor declarate ale echipamentelor ofertate, conform cerinţelor tehnice din documentaţie, fară a urmări caracteristicile constructive ale produselor, care ar putea fi asimilate noţiunii de mostre. În ceea ce priveşte posibilele costuri aferente probei practice, acestea sunt rezonabile şi proporţionale, fiind justificate de necesitatea protejării interesului public. Față de aspectele reclamate de..., autoritatea contractantă formulează apărări punctuale pe care Consiliul le apreciază credibile și concludente, astfel: Cerinţa privind proba practică, fiind o cerinţă tehnică de conformitate, nu are natura juridică a unui criteriu de calificare şi, prin urmare, nu poate fi calificată drept „clauză nescrisă". Proba practică este integrată în propunerea tehnică, regăsindu-se în Formularele F5 - Fişele tehnice, şi are ca scop verificarea conformităţii funcţionale a sistemului de telegestiune. Aceasta nu reprezintă un factor de evaluare şi nu influenţează punctajul ofertei, ci serveşte exclusiv la confirmarea faptului că echipamentele şi aplicaţia software ofertate pot realiza funcţiile minime prevăzute de autoritatea contractantă. Totodată, proba practică nu vizează evaluarea experienţei ofertantului sau capacitatea S.A.profesională - aspecte reglementate de art. 172 şi art. 179 din Legea nr. 98/2016 - ci demonstrarea conformităţii tehnice a produsului ofertat. Pagina 18 din 52

Evaluarea conformităţii propunerii tehnice cu cerinţele Caietului de sarcini este reglementată de art. 1... din H.G. nr. 395/2016, care permite comisiei de evaluare utilizarea oricăror mijloace obiective, inclusiv demonstraţii practice, pentru verificarea realităţii specificaţiilor declarate. în consecinţă, proba practică aparţine etapei de evaluare a ofertei, nu etapei de calificare, şi nu poate fi asimilată unei clauze nescrise. Scopul probei practice este verificarea funcţionalităţii sistemului de telegestiune ca ansamblu, nu testarea izolată a componentelor sale. Un sistem de telegestiune presupune o integrare complexă a mai multor elemente interdependente (echipamente de iluminat, controlere, senzori, aplicaţie software), iar funcţionalitatea reală poate fi confirmată doar printr-o demonstraţie practică a interacţiunii acestora. Deopotrivă de valide sunt și argumentele aduse de achizitoare în favoarea impunerii cerinței probei practice, aceasta reprezentând o modalitate prin care autoritatea contractantă doreşte să se asigure că sistemul va fi funcţional şi că acesta corespunde solicitărilor şi necesităţilor sale, respectiv: Prin urmare, proba practică reprezintă singura metodă obiectivă prin care autoritatea poate verifica funcţionalităţi care nu pot fi dovedite prin simple rapoarte de încercare. În mod concret: • Dispozitivele sunt integrate într-un sistem unitar, iar rapoartele de testare individuale nu pot evidenţia funcţionalitatea aplicaţiei software care le gestionează; • Nu există rapoarte de testare care să ateste funcţionarea simultană şi integrată a tuturor componentelor; • Rapoartele de încercare certifică doar caracteristici punctuale, nu şi interoperabilitatea sau capacitatea sistemului de a reacţiona în timp real la stimuli externi. Prin urmare, proba practică este unică şi indispensabilă pentru validarea conformităţii sistemului ca întreg, iar scopul său nu poate fi atins prin simpla analiză a documentaţiei sau a certificatelor. Această cerinţă este uzuală şi rezonabilă pentru procedurile de achiziţie ce vizează soluţii tehnice complexe, fiind perfect proporţională cu obiectivele proiectului. Referitor la afirmaţia contestatoarei potrivit căreia echipamentele ar trebui testate doar în teren, în condiţii reale de exploatare, precizăm că proba practică nu are ca scop reproducerea condiţiilor de operare, care vor fi verificate ulterior, la recepţia lucrărilor, potrivit Legii nr.... privind calitatea în construcţii. Proba practică urmăreşte validarea preliminară a funcţiilor esenţiale (pornire/opriere, reglaj flux luminos, conectare la platformă, raportare de erori, reacţie la comenzi etc.) într-un mediu controlat, pentru a preveni atribuirea contractului unei soluţii imature sau nefuncţionale. De asemenea, invocarea Legii nr.... şi a H.G. nr. 51/1996 privind urbanismul este nefondată, întrucât aceste acte normative reglementează recepţia şi exploatarea lucrărilor, nu etapele de evaluare a ofertelor. Proba practică nu substituie verificările de la recepţia finală, ci reprezintă un filtru suplimentar de verificare, menit să garanteze că soluţiile propuse sunt viabile tehnologic şi conforme din faza de evaluare. Așadar concluzia la care ajunge achizitoarea este aceea că proba practică trebuie păstrată, scopul probei practice este verificarea funcţionalităţii sistemului de telegestiune ca ansamblu, nu testarea izolată a componentelor sale. Un sistem de telegestiune presupune o integrare complexă a mai multor elemente interdependente (echipamente de iluminat, controlere, senzori, aplicaţie software), iar funcţionalitatea reală poate fi confirmată doar printr-o demonstraţie practică a interacţiunii acestora. Din economia celor anterior redate Consiliul reține faptul că autoritatea contractantă doreşte susţinerea unei probe practice pentru Pagina 19 din 52

a se demonstra conformitatea ofertei cu cerinţele caietului de sarcini, aceasta fiind o cerinţă privind propunerea tehnică şi nu vizează demonstrarea capacităţii tehnice şi/profesionale a ofertanţilor, ci funcţionalitatea tehnică a produselor ofertate care face obiectul achiziţiei. Contrar celor susținute de reclamantă, Consiliul constată că această cerinţă din documentaţia de atribuire, care prevede efectuarea unei probe practice cu privire la soluţia tehnică ofertată, nu are caracteristicile unei cerinţe de calificare/unui criteriu de selecţie. Principalul scop al unui criteriu de selecţie este acelea de a demonstra capacitatea ofertantului de a realiza obiectul contractului, ceea ce nu este cazul în speţa de faţă. Consiliul apreciază că în speță nu sunt aplicabile prevederile art. 179 lit. l) din Legea nr. 98/2016: Operatorul economic face dovada îndeplinirii cerinţelor privind capacitatea tehnică şi profesională prin prezentarea, după caz, a unora sau mai multora dintre următoarele informaţii şi documente: l) eşantioane, descrieri sau fotografii ale produselor care urmează a fi livrate, a căror autenticitate trebuie certificată la solicitarea autorităţii contractante". Consiliul constată că aceste prevederi legale se referă la prezentarea de eşantioane pentru produsele ce urmează a fi livrate, pe când, în prezenta cauză, solicitarea de prezentare de eşantioane/echipamente/mostre funcţionale vizează verificarea de către autoritatea

contractantă

a

funcţionalităţii

aplicaţiei

de telegestiune/întregului sistem şi care nu poate fi dovedită doar prin intermediul documentelor solicitate, punctual, pentru verificarea conformităţii componentelor sistemului ofertat. Astfel, Consiliul apreciază că proba practică solicitată de autoritatea contractantă nu constituie un criteriu de selecţie, prin care să se urmărească dovedirea capacităţii ofertantului de a realiza obiectul contractului, ci o cerinţă specifică caietului de sarcini, prin care este dovedită funcţionalitatea soluţiei tehnice ofertate, în ansamblu, ca sistem, situaţie în care nu era necesară menţionarea expresă a acestei cerinţe în anunţul de participare, fiind suficientă precizarea S.A.în cadrul caietului de sarcini, dispoziţiile art. 30 alin. (6) din HG nr. 395/2016 nefiind incidente. Pe de altă parte, teza că sesiunea demonstrativă reprezintă o clauză nescrisă nu poate fi validată și pentru că respectiva sesiune nu face parte din condițiile de calificare, ci din condițiile de verificare a conformității tehnice a produselor pe care comuna investitoare le achiziționează din fonduri publice, pentru a căror cheltuire răspunde în fața contribuabililor și a instituțiilor de control. Faptul că sesiunea presupune și verificarea mostrelor funcționale/echipamentelor nu schimbă cu nimic această concluzie, scopul ei vizând exclusiv conformitatea ofertei, nicidecum calificarea ofertantului. Consiliul are în vedere și considerentele reținute de... în Decizia nr...., pronunțată în dosarul nr...., prin care instanța a modificat în parte Pagina 20 din 52

Decizia nr. ... în sensul că a respins critica privind eliminarea cerinței vizând proba practică: Referitor la plângerea formulată de către Autoritatea contractantă, Curtea reţine că, la Capitolul 3 - Descrierea produselor solicitate, din Caietul de sarcini se prevăd următoarele: „În timpul evaluării ofertelor tehnice Autoritatea contractantă va solicita ofertanților, realizarea unei probe practice la sediul și în prezența Autorității contractante. Modalitatea de dovedire a îndeplinirii cerințelor impuse prin caietul de sarcini, la proba practică, cade în sarcina exclusivă a ofertantului. În vederea susținerii practice și verificării conformități echipamentelor ofertate sunt solicitate mostre funcționale pentru aparatele de iluminat, pentru componentele sistemului de telegestiune și senzorii propuși. Echipamentele înaintate ca mostre vor fi identice cu cele ofertate în cadrul procedurii și utilizate în calculele luminotehnice. În situația în care se vor identifica diferențe, oferta va fi considerată neconformă și respinsă. Aparatele de iluminat și sistemul de control prezentate trebuie să îndeplinească în totalitate cerințele solicitate prin documentația tehnică, inclusiv cerințele de funcționalitate, a căror îndeplinire se va testa prin instalarea a minim 4 aparate de iluminat stradal echipate cu modul de telegestiune, cu senzor de mișcare, cu senzor ##### și controler inteligent cu rol de gateway. În cadrul probei practice se va testa și comunicația între controlerul inteligent cu platforma software și cu controlerele învecinate. Proba practică constă în alimentarea cu energie și verificarea funcționalității întregului sistem punct cu punct în concordanță cu cerințele din propunerea tehnică. În cazul neprezentării la proba practică oferta va fi declarată neconformă”. Analizând aceste prevederi din cuprinsul Caietului de sarcini, Curtea reţine că prin inserarea acestora, Autoritatea contractantă doreşte să verifice funcţionalitatea întregului sistem şi nu a componentelor acestuia. Contrar celor reţinute de către Consiliu prin Decizia contestată, Curtea constată că această cerință din documentația de atribuire, care prevede efectuarea unei probe practice cu privire la soluția tehnică ofertată, nu are caracteristicile unei cerințe de calificare/unui criteriu de selecție, așa cum în mod eronat a reţinut Consiliul. Principalul scop al unui criteriu de selecție este acelea de a demonstra capacitatea ofertantului de a realiza obiectul contractului, ceea ce nu este cazul în speța de față. Potrivit art. 179 lit. l) din Legea nr. 98/2016, „ Operatorul economic face dovada îndeplinirii cerinţelor privind capacitatea tehnică şi profesională prin prezentarea, după caz, a unora sau mai multora dintre următoarele informaţii şi documente: l) eşantioane, descrieri sau fotografii ale produselor care urmează a fi livrate, a căror autenticitate trebuie certificată la solicitarea autorităţii contractante”. Consiliul a reţinut ca fiind aplicabile prevederile art. 179 lit. l) din Legea nr. 98/2016 mai sus redate, care se referă la dovada îndeplinirii cerinţelor privind capacitatea tehnică şi profesională, Curtea apreciază că aceste dispoziţii legale nu sunt aplicabile în speţă. Astfel, Curtea constată că aceste prevederi legale se referă la prezentarea de eşantioane pentru produsele ce urmează a fi livrate, pe când, în prezenta cauză, solicitarea de prezentare de mostre funcţionale vizează verificarea de către Autoritatea contractantă a funcţionalităţii aplicaţiei de telegestiune/întregului sistem şi care nu poate fi dovedită doar prin intermediul documentelor solicitate, punctual, pentru verificarea conformităţii componentelor sistemului ofertat. Or, Curtea apreciază că proba practică solicitată de către autoritatea contractantă nu constituie un criteriu de selecție, prin care se urmăreşte dovedirea capacităţii ofertantului de a realiza obiectul contractului, ci o cerință specifică caietului de sarcini, prin care este dovedită funcționalitatea soluției tehnice ofertate, în ansamblu, ca sistem, situaţie în care nu era necesară menționarea expresă a acestei cerințe în Anunțul de participare, fiind suficientă precizarea S.A.în cadrul Caietului de sarcini, dispoziţiile art. 30 alin.(6) din HG nr. 395/2016 nefiind incidente. Curtea subliniază că această cerinţă nu este nici disproporţionată. În acest sens, Curtea relevă că, deşi prin Caietul de sarcini, pentru demonstrarea îndeplinirii specificaţiilor tehnice solicitate ofertanţilor li s-a cerut să depună fişe tehnice, certificate/declaraţii de conformitate şi certificate de test conform cerinţelor tehnice, aceste cerinţe vizează exclusiv produsele reprezentând aparatele de iluminat, nu şi sistemul de telegestiune. Pagina 21 din 52

În ceea ce priveşte Sistemul de telegestiune, Curtea remarcă faptul că, potrivit menţiunilor din Anexa 7- Sistem de telegestiune, Autoritatea contractantă a solicitat prezentarea de capturi de ecran, însă, aşa cum în mod corect a susţinut şi autoritatea contractantă, prezentarea capturilor de ecran poate fi în măsură să probeze, cel mult, existenţa softului nu însă şi funcţionalitatea acestuia. Aşadar, obligaţia ofertanţilor de a depune certificate de conformitate/certificate de test, pentru aparatele de iluminat şi capturi de ecran, pentru sistemul de telegestiune, nu poate demonstra şi funcţionalitatea sistemului de telegestiune şi, cu atât mai puţin, prezentarea acestor documente nu poate fi în măsură să certifice funcţionalitatea întregului sistem ofertat compus atât din aparate de iluminat, cât şi din sistemul de telegestiune. Aşadar, Curtea apreciază că depunerea documentelor anterior menţionate nu este de natură a constitui o alternativă la proba practică solicitată de autoritatea contractantă sau de a înlocui această probă practică. Referitor la practica instanţelor de judecată, invocată de către intimata ######## S.R.L., Curtea subliniază faptul că trimiterile la respectiva practica judiciară sunt relative la pricinile soluţionate anterior, nu constituie izvor de drept şi nici nu pot obliga la emiterea unei soluţii într-un anumit sens, deoarece precedentul judiciar nu constituie izvor de drept în sistemul românesc. Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 34 din Legea nr. 101/2016, Curtea va respinge, ca nefondată, plângerea formulată de către petenta ######## S.R.L. şi va admite plângerea formulată de către petenta ########... ###### BUCUREŞTI şi va desfiinţa în parte Decizia..., în ceea ce priveşte soluţia prin care Consiliul a admis critica contestatoarei, în sensul eliminării cerinței privind proba practică, întrucât, contrar celor reţinute de către Consiliu, Curtea apreciază că această cerinţă nu este nici restrictivă şi nici disproporţionată, prin raportare la obiectul complex al procedurii de atribuire. Din economia celor anterior redate, Curtea a stabilit că solicitarea unei probe practice nu este o cerință de calificare. Pentru a decide în acest fel, Curtea a reținut că aceasta este o cerință specifică caietului de sarcini, prin care este dovedită funcționalitatea soluției tehnice ofertate, în ansamblu, ca sistem, situaţie în care nu era necesară menționarea expresă a acestei cerințe în anunțul de participare. Consiliul are în vedere că ... solicită modificarea documentației de atribuire prin eliminarea cerinței de susținere a unei probe practice, sau, în subsidiar, în cazul în care se menţine această cerinţă, solicită să se accepte ca proba practică care implică, inclusiv, prezentarea mostrelor, să se efectueze doar de către ofertantul declarat câştigător, cu înregistrare video şi audio, pentru a elimina eventualele aprecieri subiective efectuate de către comisia de evaluare. Consiliul va respinge solicitarea subsidiară, deoarece rolul probei practice, așa cum s-a arătat, este acela de dovedire a conformității propunerii tehnice. Ori în lipsa verificării conformității, nu se poate stabili oferta câștigătoare. Este evident că această verificare are loc în etapa verificării tehnice, ori până la finalul procedurii, mai sunt etape de parcurs. Astfel, este nelegal și ineficient a introduce în etapa financiară și în etapa verificării documentelor suport DUAE o ofertă ce se poate vădi ulterior neconformă, reluând procesul cu fiecare ofertant din clasament. Ordinea desfășurării procedurii este reglementată legal, iar autoritatea nu poate deroga de la dispozițiile legale doar pentru că societatea contestatoare dorește acest lucru. Pagina 22 din 52

În ceea ce privește caracterul restrictiv al probei practice care impune eliminarea S.A.de plano, susținut de contestatoare, Consiliul are în vedere că această probă este folosită într-un astfel de contract, iar un operator ce furnizează astfel de sisteme, cu siguranță, poate, în mod facil, asigura verificarea componentelor în concordanță cu cele solicitate în documentație, dacă aceste informații există. Contestatoarea mai arată că proba practică impune prezentarea unor eșantioane/echipamente/mostre care exced obiectului contractului. Consiliul reține ca fiind judicioase argumentele aduse de achizitoare în replică la cele reclamate, respectiv faptul că Proba practică nu presupune livrarea unor mostre sau produse contra cost şi nu implică reţinerea echipamentelor prezentate de către autoritatea contractantă Consiliul nu neagă faptul că proba practică implică resurse sporite din partea ofertanţilor, respectiv deplasarea la sediul autorităţii pentru proba practică, dar în cadrul procedurilor de atribuire primează interesul public. În considerarea celor antemenționate sunt juste susținerile contestatoarei potrivit cărora: În ceea ce priveşte posibilele costuri aferente probei practice, acestea sunt rezonabile şi proporţionale, fiind justificate de necesitatea protejării interesului public. Autoritatea contractantă trebuie să se asigure că soluţia propusă funcţionează efectiv şi corespunde cerinţelor proiectului. Pentru a garanta obiectivitatea, documentaţia prevede o procedură clară: scenariu de test, criterii obiective, proces-verbal de evaluare, rezultatele fiind documentate şi incluse în dosarul achiziţiei, asigurând astfel transparenţă şi trasabilitate. Proba practică se aplică uniform tuturor ofertanţilor, fară discriminare, fiind menită să asigure o evaluare bazată pe fapte obiective, nu doar pe declaraţii teoretice. Consiliul determină că această cerinţă nu este nici disproporţionată. În acest sens, Consiliul a reținut că, deşi pentru demonstrarea îndeplinirii specificaţiilor tehnice solicitate ofertanţilor li s-a cerut să depună fişe tehnice, certificate/declaraţii de conformitate şi certificate de test conform cerinţelor tehnice, aceste cerinţe vizează exclusiv produsele reprezentând aparatele de iluminat, nu şi sistemul de telegestiune. Așa cum a susținut și achizitoarea niciun raport de testare nu va putea demonstra funcţionarea întregului ansamblu de elemente interconectate reprezentate de scenariile care au fost propuse prin sistemul de telegestiune. Rapoartele de testare sunt pentru fiecare produs în parte, nu pentru întregul ansamblu, astfel rapoartele de testare se referă fie doar la aparatele de iluminat, fie doar la sistemul de telegestiune, însă nu există vreun raport de testare care să se refera la tot ansamblul de iluminat ofertat şi anume ansamblul format din aparate de iluminat şi sistem telegestiune, funcţionarea acestora împreună nu poate fi dovedită prin rapoarte de testare, certificate de conformitate. În sprijinul legalității și proporționalității acestei cerințe, există o vastă jurisprudență a Consiliului, cu titlu de exemplu fiind: Decizia nr.... din...... /.../... din... Decizia nr.... ... din... și Decizia nr.... .../... din.... Este de reținut și jurisprudența invocată de achizitoare în susţinerea legalităţii acestei cerinţe, Decizia nr. .../......... din data..., prin Pagina 23 din 52

care, într-o speţă similară, Consiliul a reţinut următaorele considerente: Astfel, Consiliul apreciază că proba practică solicitată de către autoritatea contractantă nu constituie un criteriu de calificare, prin care se urmărește dovedirea capacității ofertantului de a realiza obiectul contractului, ci o cerință specifică caietului de sarcini, prin care este dovedită funcționalitatea soluției tehnice ofertate, în ansamblu, ca sistem, situație în care nu era necesară menționarea expresă a acestei cerințe în anunțul de participare simplificat, fiind suficientă precizarea S.A.în caietul de sarcini, dispozițiile art. 30 alin. (6) din HG nr. 395/2016 nefiind incidente. Analizând susținerile autorității contractante din cadrul punctului de vedere cu privire la proba practică, Consiliul constată că verificarea funcționalităților sistemului de telegestiune este o necesitate a acesteia, ce poate fi satisfăcută doar prin intermediul probei practice astfel încât cerința în discuție nu poate fi eliminată. În consecință, constatându-se că menţinerea acestei cerinţe este esenţială pentru garantarea calităţii, funcţionalităţii şi interoperabilităţii sistemului de telegestiune ce urmează a fi achiziţionat, asigurând totodată utilizarea eficientă a fondurilor publice şi prevenirea riscurilor aferente implementării unor soluţii neconforme, Consiliul va respinge solicitarea contestatoarei de eliminare a probei practice. La pct. 5 din contestație, Consiliul reține că... în referire la fluxul luminos al aparatelor de iluminat solicită uniformizarea valorilor neuniforme prin care se indică valoarea fluxului luminos. Pentru soluţionarea criticii contestatoarea semnalează că în cuprinsul documentaţiei s-au indicat valori distincte pentru fluxul luminos al aparatelor de iluminat respectiv: - deşi diferenţa dintre... lm şi 4955lm, precum si... lm si... lm, nu influenţează semnificativ performanţa aparatului, aceasta generează o neuniformitate între documente, ceea ce contravine cerinţelor minime de coerenţă ale documentaţiei tehnice depuse; - conform standardului... şi normativului 17/..., datele tehnice trebuie să fie identice în toate documentele oficiale (proiect tehnic, fişe tehnice, calcule luminotehnice) pentru a asigura trasabilitatea şi validitatea calculelor; - se constată că, deşi aparatele AIL 1 şi AIL 2 respectă cerinţele de eficienţă energetică, documentaţia tehnică conţine valori neuniforme ale fluxului luminos. În concluzie contestatoarea solicită revizuirea si uniformizarea fisei tehnice F5 cu datele din proiectul tehnic si din calculele luminotehnice, pentru eliminarea oricărei ambiguităţi si asigurarea validităţii ofertei tehnice. Față de susținerile contestatoarei achizitoarea a explicat următoarele: Autoritatea Contractantă admite faptul că, în cadrul documentaţiei de atribuire, respectiv între Proiectul Tehnic, Fişa Tehnică şi..., se regăseşte o diferenţă între valorile indicate pentru fluxul luminos. Totuşi, aceste diferenţe nu sunt de natură să afecteze performanţa tehnică a echipamentelor solicitate şi nu produc consecinţe asupra cerinţelor de calitate sau de funcţionare a sistemului de iluminat. Aşa cum rezultă inclusiv din afirmaţiile contestatoarei, variaţiile dintre valorile menţionate în Proiectul Tehnic şi cele din... sunt nesemnificative şi nu influenţează performanţele aparatului de iluminat propus. În acest sens, Autoritatea Contractantă precizează că, la nivelul Proiectului Tehnic, valorile au fost prezentate ca valori minime ale fluxului luminos aferent aparatului de Pagina 24 din 52

iluminat, iar menţionarea fluxului luminos „pe sursă" reprezintă o eroare materială de redactare, fară impact asupra cerinţelor tehnice esenţiale. De asemenea, se confirmă că în cadrul Fişei Tehnice nr.... - Aparat de iluminat tip LED, la poziţia..., valoarea fluxului luminos al aparatului de iluminat a fost indicată eronat. În consecinţă, Autoritatea Contractantă va proceda la corectarea acestei cerinţe, modificând valorile astfel:. - AIL 1 - minim... lm; - AIL 2 - minim... lm. Această modificare are caracter pur corectiv şi clarificator, fiind destinată exclusiv alinierii valorilor menţionate în documentaţie şi nefiind de natură să modifice substanţial cerinţele tehnice, condiţiile de participare, principiul tratamentului egal sau cadrul concurenţial al procedurii de achiziţie. Prin urmare, nefiind identificată nicio încălcare a dispoziţiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, referitoare la principiile transparenţei, proporţionalităţii şi tratamentului egal, Autoritatea Contractantă apreciază că susţinerile contestatoarei sunt nefondate. Având în vedere cele expuse anterior, Autoritatea Contractantă solicită respingerea contestaţiei ca neîntemeiată, întrucât aspectele semnalate reprezintă simple erori materiale, fară impact asupra legalităţii, coerenţei şi competitivităţii procedurii de atribuire. Văzând susținerile părților, Consiliul notează ca autoritatea contractanta a achiesat la critica formulată așa cum rezulta din precizările aduse pe calea..., urmând ca autoritatea contractanta S.A.fie obligata prin prezenta decizie la a face publică măsura de remediere la care a achiesat. Chiar dacă aspectele semnalate reprezintă simple erori materiale, fară impact asupra legalităţii, coerenţei şi competitivităţii procedurii de atribuire potrivit susținerilor achiiztoarei, pentru a evita orice interpretare cu privire la obligațiile ofertanților ori limitele de evaluare ale achizitoarei din acest punct de vedere, se impune publicarea remedierilor efectuate pentru a da eficiență dispozițiilor art. 154 din Legea nr. 98/2016 care impun în sarcina autorităţii contractante obligaţia elaborării unei documentaţii complete, corecte şi precisă cu privire la cerinţele achiziţiei. Considerentele anterior reținute rămân valabile și vizavi de critica de la pct. 5 în referire la temperatura de culoare a sursei LED prin c are se solicită uniformizarea valorilor neuniforme ale temperaturii de culoare si eliminarea contradicţiilor între părţile proiectului în ceea ce priveste valoarea temperaturii de culoare a sursei LED. Față de susținerile contestatoarei achizitoarea a explicat următoarele: Autoritatea Contractantă admite că, în cadrul documentaţiei de atribuire, respectiv între Proiectul Tehnic şi Fişa Tehnică, se constată o diferenţă între valorile indicate pentru temperatura de culoare a aparatelor de iluminat propuse. Astfel, în cadrul Proiectului Tehnic sunt menţionate două valori ale temperaturii de culoare... K şi... K - dintre care valoarea corectă este cea de... K, aceasta fiind şi cea indicată în mod constant în Fişa Tehnică a aparatului de iluminat. Menţionarea valorii de... K, regăsită în subcapitolul... din Proiectul Tehnic, reprezintă o eroare materială de redactare, fară impact asupra performanţelor tehnice, conformităţii produsului sau respectării standardelor aplicabile în domeniul iluminatului public. De asemenea, se subliniază că diferenţa dintre temperaturile de culoare de... K şi... K nu afectează conformitatea cu standardele tehnice de referinţă, nici nu modifică cerinţele esenţiale de calitate şi funcţionalitate impuse de Autoritatea Contractantă. Pagina 25 din 52

In consecinţă, Autoritatea Contractantă va proceda la corectarea valorii eronate şi la uniformizarea tuturor documentelor aferente documentaţiei de atribuire, astfel încât valoarea de... K să fie menţionată în mod unitar. Această corecţie are caracter pur clarificator şi administrativ, fiind destinată asigurării coerenţei interne a documentaţiei de atribuire şi nefiind de natură să aducă modificări substanţiale cerinţelor tehnice sau să afecteze principiile tratamentului egal şi concurenţei loiale, prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice. Având în vedere cele expuse, Autoritatea Contractantă solicită respingerea contestaţiei ca neîntemeiată, întrucât aspectele invocate de contestatoare se referă la o eroare materială minoră, care nu influenţează caracteristicile tehnice solicitate şi nu afectează legalitatea sau transparenţa procedurii de atribuire. Văzând susținerile părților, Consiliul notează ca autoritatea contractanta a achiesat la critica formulată așa cum rezulta din precizările aduse pe calea..., urmând ca autoritatea contractanta S.A.fie obligata prin prezenta decizie la a face publică măsura de remediere la care a achiesat. Chiar dacă aspectele semnalate de contestatoare se referă la o eroare materială minoră, care nu influenţează caracteristicile tehnice solicitate şi nu afectează legalitatea sau transparenţa procedurii de atribuire pentru a evita orice interpretare cu privire la obligațiile ofertanților ori limitele de evaluare ale achizitoarei din acest punct de vedere, se impune publicarea remedierilor efectuate pentru a da eficiență dispozițiilor art. 154 din Legea nr. 98/2016 care impun în sarcina autorităţii contractante obligaţia elaborării unei documentaţii complete, corecte şi precisă cu privire la cerinţele achiziţiei. Considerentele anterior reținute rămân valabile și vizavi de critica de la pct. 6 în referire la cerinţele privind clasa de izolaţie electrică pentru care contestatoarea solicită uniformizarea cerinţelor ce vizează clasa de izolaţie electrică şi eliminarea neconcordanţelor de la nivelul prevederilor documentaţiei de atribuire, respectiv completarea în mod corespunzător a Fişei tehnice F5 pentru a se menţiona aceeaşi formulare ca în restul documentaţiei, respectiv "Clasa de izolaţie electrică: Clasa I sau II". Față de susținerile contestatoarei achizitoarea a explicat următoarele: Autoritatea Contractantă admite existenta unor diferente în cadrul documentaţiei de atribuire, respectiv între partea scrisă a Proiectului Tehnic şi Fişa Tehnică nr.... - Aparat de iluminat tip LED, referitoare la clasa de izolaţie electrică a echipamentelor propuse. Pentru claritate, se precizează că aparatele de iluminat pot fi clasificate, din punctul de vedere al protecţiei împotriva electrocutării, conform standardului..., în clasa I şi/ sau clasa II de izolaţie electrică, diferenţele fiind următoarele: • Clasa I de izolaţie presupune existenţa unei izolaţii de bază şi a unui conductor de protecţie (împământare). în cazul unei defectări a izolaţiei, curentul este condus în siguranţă către pământ, prevenind riscul de electrocutare. Carcasa aparatului este, aşadar, conectată la împământare. • ... de izolaţie (numită şi „dublu izolată") nu necesită împământare, deoarece aparatul este construit cu izolaţie dublă sau întărită, oferind o protecţie suplimentară împotriva contactului cu părţile aflate sub tensiune. Carcasa aparatului este complet izolată de componentele electrice interne. Diferenţa dintre cele două clase vizează exclusiv modul constructiv de asigurare a protecţiei electrice, fară a afecta performanţele fotometrice, fiabilitatea sau conformitatea produsului cu standardele europene aplicabile. În ceea ce priveşte documentaţia de atribuire, Autoritatea Contractantă constată că menţionarea diferitelor clase de izolaţie în cadrul Proiectului Tehnic şi al Fişei Tehnice nr.... Pagina 26 din 52

reprezintă o neconcordanţă de ordin tehnic-documentar, generată de o eroare materială de redactare. Pentru asigurarea coerenţei şi uniformităţii documentaţiei, Autoritatea Contractantă va proceda la corectarea acestor neconcordanţe, prin uniformizarea tuturor documentelor aferente documentaţiei de atribuire cu specificaţia corectă, respectiv: Clasa de izolaţie electrică II. Totodată, Autoritatea Contractantă a constatat, de asemenea, că în cadrul documentaţiei a fost menţionat, în mod eronat, tipul de cablu de alimentare de tip CYY-F 3x... mm2, utilizat în mod obişnuit pentru echipamente din clasa I de izolaţie, care necesită conductor de protecţie (împământare). Având în vedere că soluţia corectă este cea aferentă clasei II de izolaţie, unde nu se impune împământarea aparatului, Autoritatea Contractantă clarifică faptul că ofertanţii pot propune, alternativ, şi cablu de tip CYY-F 2x... mm2, corespunzător acestei clase de protecţie, cu respectarea tuturor cerinţelor de siguranţă şi normativelor tehnice aplicabile. Această corecţie are caracter pur tehnic şi clarificator, nefiind de natură să modifice cerinţele esenţiale ale achiziţiei sau să afecteze principiile tratamentului egal, proporţionalităţii şi transparenţei, prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice. În susţinerea legalităţii acestei cerinţe, menţionăm Decizia... nr.......... din data..., prin care, într-o speţă similară, Consiliul a reţinut că solicitarea unei clase de izolare superioară este legală, proporţională şi justificată atunci când: • este prevăzută expres în documentaţia de atribuire; • se aplică uniform tuturor ofertanţilor; • are ca scop verificarea obiectivă a conformităţii tehnice superioare a produselor ofertate. (...) Având în vedere cele expuse, Autoritatea Contractantă solicită respingerea contestaţiei ca neîntemeiată, întrucât aspectele invocate se referă la o simplă eroare materială în documentaţia de atribuire, fară impact asupra legalităţii, coerenţei şi competitivităţii procedurii de achiziţie. Văzând susținerile părților, Consiliul notează ca autoritatea contractanta a achiesat la critica formulată așa cum rezulta din precizările aduse pe calea..., urmând ca autoritatea contractanta S.A.fie obligata prin prezenta decizie la a face publică măsura de remediere la care a achiesat. Chiar dacă aspectele invocate se referă la o simplă eroare materială în documentaţia de atribuire, fară impact asupra legalităţii, coerenţei şi competitivităţii procedurii de achiziţie pentru a evita orice interpretare cu privire la obligațiile ofertanților ori limitele de evaluare ale achizitoarei din acest punct de vedere, se impune publicarea remedierilor efectuate pentru a da eficiență dispozițiilor art. 154 din Legea nr. 98/2016 care impun în sarcina autorităţii contractante obligaţia elaborării unei documentaţii complete, corecte şi precisă cu privire la cerinţele achiziţiei. În mod similar considerentele anterior reținute rămân valabile și vizavi de critica de la pct. 7 în referire la cerinţa privind integrarea cu Sistemul existent Exedra. Contestatoarea a susținut că prin documentaţia de atribuire se impune ca sistemul de telegestiune ofertat să fie compatibil cu sistemul deja existent în reţeaua de iluminat public a Comunei Lipăneşti, respectiv sistemul Exedra. T otuşi, nu se precizează în mod clar, concret şi tehnic modul în care trebuie realizată această integrare, respectiv: Pagina 27 din 52

• Ce elemente ale sistemului existent (hardware/software) trebuie păstrate sau utilizate; • Ce protocoale de comunicaţie, interfeţe sau standarde sunt necesare pentru interconectare; • Cine este responsabil de realizarea efectivă a integrării (ofertantul sau autoritatea contractantă); • Dacă este permisă integrarea indirectă (prin gateway-uri, platforme middleware etc.) sau doar nativă. Această lipsă de precizări esenţiale creează ambiguităţi majore în procesul de ofertare şi evaluare, generând riscuri de interpretare subiectivă şi tratament inegal între operatorii economici. De asemenea, afectează posibilitatea ofertanţilor de a dimensiona corect soluţia tehnică şi financiară şi de a garanta compatibilitatea solicitată. În lipsa unor cerinţe tehnice clare privind această compatibilitate, contestatoarea solicită: • Clarificarea modalităţii concrete de integrare cu sistemul Exedra; • Precizarea cerinţelor minime şi obligatorii de interoperabilitate (ex. API-uri, protocoale, componente necesare); • Reanalizarea eventualelor respingeri de oferte pe acest criteriu, dacă nu au existat elemente obiective de verificare a compatibilităţii. Față de susținerile contestatoarei achizitoarea a explicat următoarele: Referitor la întrebările contestatoarei răspunsul este următorul: • „Ce elemente ale sistemului existent (hardware/software) trebuie păstrate sau utilizate; " Răspuns: Toate. Noul sistem se va integra în cel existent fară a scoate din funcţiune elementele existente. • „Ce protocoale de comunicaţie, interfeţe sau standarde sunt necesare pentru interconectare; " Răspuns: Pentru interconectare cu platforma existentă ofertantul va utiliza un API şi un protocol acceptat de aceasta. • „Cine este responsabil de realizarea efectivă a integrării (ofertantul sau autoritatea contractantă); " Răspuns: Ofertanţii sunt responsabili de realizarea integrării pe costul lor şi având deplina responsabilitate asupra funcţionării integrate a sistemului. • „Dacă este permisă integrarea indirectă (prin gateway-uri, platforme middleware etc.) sau doar nativă." Răspuns: Este permisă integrarea directă, a modulelor de telegestiune, fară utilizarea unor elemente terţe. Având în vedere lipsa unui element contestat şi având în vedere faptul că autoritatea are deschiderea de a răspunde cererilor de clarificare, solicităm respingerea contestaţiei. Văzând susținerile părților, Consiliul notează că autoritatea contractanta a achiesat la solicitările adresate aducând explicații și informații suplimentare așa cum rezulta din precizările aduse pe calea..., urmând ca autoritatea contractanta S.A.fie obligata prin prezenta decizie la a face publică măsura de remediere la care a achiesat pentru a evita orice interpretare cu privire la obligațiile ofertanților ori limitele de evaluare ale achizitoarei din acest punct de vedere, se impune publicarea remedierilor efectuate pentru a da eficiență dispozițiilor art. 154 din Pagina 28 din 52

Legea nr. 98/2016 care impun în sarcina autorităţii contractante obligaţia elaborării unei documentaţii complete, corecte şi precisă cu privire la cerinţele achiziţiei. În ceea ce privește cerințele privind contul demo, petenta solicită la pct. 8 din contestație următoarele: a) În principal, solicităm eliminarea acestei cerinţe - Având în vedere că este o cerinţă privind capacitatea tehnică, care implică şi prezentare de mostre, se impune eliminarea acestei cerinţe cu motivarea că aceasta trebuia inclusă în anunţul de participare fiind o cerinţă de calificare, în sens contrar se impune eliminarea acesteia, ca fiind clauză nescrisă, potrivit prevederilor art. 30 alin. (6) din HG nr. 395/2016. b) În subsidiar, solicităm eliminarea cerinţelor privind validarea tuturor functionalitatilor în cadrul contului demo. Unele functionalitati care implica interactiunea cu echipamente fizice nu pot fi validate intr-un cont demo doar prin trimiterea de comenzi in interfata sau monitorizarea unor parametrii fara validarea sau interactiunea cu echipamentul fizic. Cerinta ar trebui completata cu mentiunea "verificata printr-un cont demo, daca functionalitatea nu este dependenta de interactiunea cu un echipament fizic". c) În ipoteza în care nu se va impune eliminarea cerinţelor astfel cum a fost solicitat la puncte anterioare, solicităm reformularea cerinţelor, pentru a permite verificarea echitabilă a funcţionalităţii prin orice platformă, fie ea mobilă sau web. Considerentele reținute de Consiliu vizavi de proba practică rămân valabile și în acest caz. Astfel, solicitarea unui cont demo pentru aplicația de telegestiune nu reprezintă o cerință de calificare, ci o specificație tehnică ce dovedește modul în care această aplicație funcționează. Se vor reține și argumentele aduse de achizitoare în replică la cele reclamate, respectiv: Cerinţa contestată, referitoare la punerea la dispoziţia autorităţii contractante a unui cont demonstrativ (DEMO) pentru aplicaţia software de telegestiune, are ca unic scop verificarea existenţei, funcţionalităţii şi conformităţii soluţiei ofertate cu cerinţele tehnice minime prevăzute în Caietul de sarcini. Această solicitare nu are legătură cu demonstrarea capacităţii tehnice sau profesionale a ofertantului, astfel încât nu se circumscrie prevederilor art. 172 şi art. 179 din Legea nr. 98/2016, ci reprezintă o cerinţă de conformitate tehnică, parte integrantă din evaluarea propunerii tehnice. Față de aspectele reclamate de..., autoritatea contractantă formulează apărări punctuale pe care Consiliul le apreciază credibile și concludente, astfel: ... constituie un instrument obiectiv şi transparent prin care comisia de evaluare poate verifica în mod direct dacă aplicaţia software propusă îndeplineşte funcționalitatile solicitate. Astfel, acesta permite evaluarea concretă a următoarelor aspecte: • existenţa efectivă a aplicaţiei ofertate; • funcţionalitatea reală a acesteia; • structura şi logica interfeţei grafice, a meniurilor şi a opţiunilor disponibile; • conformitatea cu cerinţele funcţionale esenţiale prevăzute în documentaţia de atribuire. Pagina 29 din 52

Fără o astfel de verificare practică, procesul de evaluare s-ar baza exclusiv pe descrieri teoretice sau declaraţii de conformitate, care nu pot garanta livrarea unei soluţii funcţionale şi conforme, în lipsa unui cont demonstrativ, există riscul real ca software-ul livrat ulterior să difere substanţial de cel descris în ofertă, ceea ce ar putea afecta buna execuţie a contractului şi siguranţa operării sistemului de iluminat public. Solicitarea unui cont DEMO este, aşadar, o măsură proporţională şi justificată, menită să asigure caracterul operaţional, verificabil şi existent al platformei ofertate, evitând situaţiile în care se propun produse neimplementate, aflate doar în fază de dezvoltare sau nefuncţionale. Această cerinţă este perfect adaptată naturii contractului, care implică nu doar furnizarea de echipamente, ci şi integrarea acestora într-o platformă software complet funcţională, cu impact direct asupra siguranţei, continuităţii şi eficienţei serviciului public. Cerinţa nu restrânge concurenţa, întrucât nu impune utilizarea unui anumit produs, brand sau furnizor, ci doar presupune existenţa unei soluţii software dezvoltate, testabile şi disponibile pentru evaluare. Orice operator economic care dispune de o aplicaţie matură şi funcţională poate pune la dispoziţie un cont demonstrativ, indiferent de producătorul tehnologiei utilizate. Autoritatea contractantă a prevăzut, de asemenea, o abordare flexibilă: în situaţiile în care anumite funcţionalităţi necesită echipamente fizice pentru testare integrală, verificarea poate fi realizată prin simulări, capturi de ecran, documentaţie tehnică sau demonstraţii ulterioare în teren, fară a exclude oferta ca neconformă. Scopul cerinţei este evaluarea funcţionalităţilor software - precum interfaţa, sistemul de raportare, comenzile la distanţă, administrarea utilizatorilor sau trecerea între moduri de operare - care pot fi testate independent de echipamentele fizice. Un exemplu concret îl reprezintă funcţia de trecere din modul manual în modul automat prin reintroducerea parolei utilizatorului. Această funcţionalitate, verificabilă exclusiv prin contul demonstrativ, nu presupune interacţiune hardware, ci ţine strict de logica software a aplicaţiei şi de mecanismele de securitate operaţională. În aceste condiţii, propunerea contestatorului de a introduce formularea „dacă funcţionalitatea nu este dependentă de interacţiunea cu un echipament fizic" este nejustificată, întrucât cerinţa nu impune o astfel de interacţiune.Adăugarea acestei precizări ar genera ambiguităţi inutile şi ar diminua claritatea criteriilor de evaluare. Este important de subliniat că solicitarea unui cont demonstrativ nu echivalează cu solicitarea de mostre sau eşantioane în sensul art. 179 lit. 1) din Legea nr. 98/2016. Mostrele au rolul de a demonstra calitatea fizică a produselor, constituind un criteriu de calificare, în timp ce contul DEMO reprezintă un mijloc de verificare tehnică a conformităţii propunerii software - parte a procesului de evaluare a ofertei. Așa cum a susținut și achizitoarea contul demo reprezintă o modalitate prin care autoritatea contractantă doreşte să se asigure că sistemul este cel puţin existent şi acesta corespunde solicitărilor şi necesităţilor sale. Așadar solicitarea S.A.privind prezentarea unui cont demo pentru aplicaţia de telegestiune nu are că scop verificarea capacităţii tehnice sau profesionale a ofertantului, ci vizează exclusiv demonstrarea funcţionalităţii reale a software-ului ofertat. Această cerinţă este parte integrantă din propunerea tehnică şi urmăreşte validarea faptului că produsul oferit există efectiv în formă operaţională şi că îndeplineşte cerinţele minime prevăzute în caietul de sarcini şi anexele aferente. Deopotrivă de valide sunt și argumentele aduse de achizitoare în favoarea impunerii cerinței contului demo, scopul cerinţei este evaluarea funcţionalităţilor software - precum interfaţa, sistemul de raportare, comenzile la distanţă, administrarea utilizatorilor sau trecerea între Pagina 30 din 52

moduri de operare - care pot fi testate independent de echipamentele fizice, respectiv: Din analiza poziţiei contestatorului.... rezultă intenţia de a elimina orice formă de verificare practică a aplicaţiei ofertate, ceea ce ar afecta transparenţa procedurii şi ar limita capacitatea autorităţii de a verifica conformitatea efectivă a soluţiei. Simpla prezentare de fişe tehnice sau descrieri scrise nu poate substitui demonstrarea concretă a funcţionalităţilor software. Prezentarea unui cont demonstrativ reprezintă o practică standard în evaluarea ofertelor care includ aplicaţii software, asigurând: • transparenţa procesului de achiziţie publică; • tratament egal între ofertanţi; • posibilitatea comparării reale a ofertelor; • confirmarea existenţei şi funcţionalităţii soluţiei propuse. în concluzie, cerinţa privind furnizarea unui cont DEMO: • este legală, întrucât se încadrează în categoria cerinţelor tehnice de conformitate şi nu a criteriilor de calificare; • este proporţională şi justificată, asigurând verificarea obiectivă a funcţionalităţilor ofertate; • nu restrânge concurenţa şi nu favorizează niciun operator economic; • nu constituie o solicitare de mostre în sensul art. 179 din Legea nr. 98/2016. Prin urmare, refuzul contestatorului de a pune la dispoziţie un cont demonstrativ sau de a accepta o verificare practică ridică serioase îndoieli privind existenţa şi conformitatea produsului ofertat. Pentru a asigura buna execuţie a contractului, protejarea investiţiei publice şi menţinerea transparenţei procedurii, autorităţii contractante solicită onoratului Consiliu respingerea criticii formulate şi menţinerea cerinţei privind prezentarea contului DEMO ca fiind legală, justificată şi proporţională. Din lecturarea susținerilor achizitoarei Consiliul apreciază concludența și credibilitatea acestora. Astfel accesul la un cont demo permite autorităţii contractante evaluarea concretă a următoarelor aspecte: existenţa efectivă a aplicaţiei ofertate, funcţionalitatea reală a acesteia, structura şi logica interfeţei grafice, a meniurilor şi a opţiunilor disponibile și conformitatea cu cerinţele funcţionale esenţiale prevăzute în documentaţia de atribuire. În lipsa acestei dovezi practice, evaluarea s-ar baza exclusiv pe declaraţii sau descrieri scriptice, care nu oferă suficiente garanţii de implementare şi pot conduce la situaţii în care sistemul software livrat nu corespunde cu cel ofertat, afectând grav bună execuţie a contractului. Din cele anterior expuse rezultă că cerinţa privind contul demo nu este una restrictivă, ci un instrument legitim de verificare a realităţii funcţionale a produsului ofertat, contribuind la asigurarea transparenţei, comparabilităţii şi tratamentului egal între ofertanţi. În subsidiar, contestatoarea solicită eliminarea cerințelor privind validarea tuturor funcționalităților în cadrul contului demo. Consiliul va respinge această critică, deoarece îndeplinirea acestor specificații se poate verifica exclusiv în baza contului demo pe aplicația de telegestiune, iar operatorii pot, în mod facil, să configureze un astfel de cont. Contestatoarea susține că unele funcționalități care implică interacțiunea cu echipamente fizice nu pot fi validate într-un cont demo doar prin trimiterea de comenzi în interfața sau monitorizarea unor Pagina 31 din 52

parametrii fără validarea sau interacțiunea cu echipamentul fizic, aspect ce nu poate fi luat în considerare, deoarece contul demo nu presupune prezentarea de mostre la sediul autorității, ci o aplicație pe o platformă virtuală. În opinia contestatoarei, cerința ar trebui completată cu mențiunea „verificată printr-un cont demo, dacă funcționalitatea nu este dependentă de interacțiunea cu un echipament fizic". Așa cum a susținut și achizitoarea Scopul cerinţei este evaluarea funcţionalităţilor software - precum interfaţa, sistemul de raportare, comenzile la distanţă, administrarea utilizatorilor sau trecerea între moduri de operare - care pot fi testate independent de echipamentele fizice. Un exemplu concret îl reprezintă funcţia de trecere din modul manual în modul automat prin reintroducerea parolei utilizatorului. Această funcţionalitate, verificabilă exclusiv prin contul demonstrativ, nu presupune interacţiune hardware, ci ţine strict de logica software a aplicaţiei şi de mecanismele de securitate operaţională. în aceste condiţii, propunerea contestatorului de a introduce formularea „dacă funcţionalitatea nu este dependentă de interacţiunea cu un echipament fizic" este nejustificată, întrucât cerinţa nu impune o astfel de interacţiune.Adăugarea acestei precizări ar genera ambiguităţi inutile şi ar diminua claritatea criteriilor de evaluare. Ca și în cazul anterior analizat vizavi de proba practică, aceeași abordare a îmbrățișat Consiliul vizavi de solicitarea contului demo pentru aplicația de telegestiune și cu ocazia pronunțării Deciziei nr.... din... și Decizia nr.... .../... din.... În consecință, Consiliul va respinge solicitarea contestatoarei de eliminare a cerinţei prin care se impune ofertarea unui cont demo pentru aplicația de telegestiune. La pct. 9 din contestație, contestatoarea solicită eliminarea tuturor cerinţelor restrictive prin care Autoritatea contractantă limitează participarea la procedură, respectiv acele cerinţe prin care se solicită ca ofertanţii să pună la dispoziţia beneficiarului o aplicaţie mobilă gratuită solicitând următoarele: ✓ În principal, solicită: - eliminarea cerinţelor restrictive prin care se solicită ca ofertanţii să pună la dispoziţia beneficiarului o aplicaţie mobilă gratuită si - acceptarea echivalenţei între aplicaţiile mobile native si platformele web compatibile cu dispozitive mobile; ✓ Totodată, pornind de la ambiguităţile tehnice ce rezultă din modalitatea de formulare a cerinţei, solicităm revizuirea cerinţei prin clarificarea tipului de aplicaţie acceptate. Argumentele aduse de contestatoare în favoarea criticii se bazează pe următoarele aspecte: Formularea cerinţei introduce o ambiguitate tehnică şi terminologică între noţiunile de „aplicaţie". Conform documentaţiei tehnice - Fişa Tehnică nr...., punctele... şi... - ofertantul are obligaţia de a pune la dispoziţia beneficiarului o aplicaţie mobilă gratuită, destinată controlului şi monitorizării sistemului de iluminat. Totodată, textul precizează că aplicaţia va funcţiona „pe sistem browser web, pentru a putea fi accesată de pe orice terminal, cu orice sistem de operare", iar „nu se acceptă punerea la dispoziţie a unui link sau QR code către o pagină fixă creată de ofertant". Noţiunea de „aplicaţie mobilă" este clar definită în standardele de dezvoltare software şi în normele de securitate IT. Aceasta presupune: Pagina 32 din 52

• instalarea locală a pachetului software pe terminalul mobil; • acces direct la resursele dispozitivului (notificări, GPS, cameră, senzori etc. • compatibilitate specifică sistemului de operare (Android/iOS). Prin urmare, formularea „aplicaţie mobilă care funcţionează pe sistem browser web" este incoerentă şi tehnic imposibilă. O aplicaţie care rulează în browser nu poate fi definită ca aplicaţie mobilă, deoarece nu este instalabilă şi nu utilizează mediul nativ al sistemului de operare. În plus, cerinţa conform căreia „nu se acceptă punerea la dispoziţie a unui link sau QR code către o pagină web" amplifică ambiguitatea, întrucât orice aplicaţie web funcţionează printr¬un link (URL). Concluzia la care ajunge contestatoarea este aceea că cerinţa trebuie reformulată pentru a clarifica dacă se solicită: - o aplicaţie mobilă nativă (Android/iOS), instalabilă şi funcţională offline/online; sau - o platformă web adaptată pentru utilizare pe mobil (responsive web app), accesibilă prin browser. Pentru asigurarea coerenţei şi echităţii între ofertanţi, solicită revizuirea cerinţei prin clarificarea tipului de aplicaţie acceptate şi acceptarea echivalenţei între aplicaţiile mobile native şi platformele web compatibile cu dispozitive mobile. Față de susținerile contestatoarei autoritatea contractantă a explicat următoarele: Formularea din Fişa Tehnică nr.... - la pct....., respectiv „Ofertantul va pune la dispoziţia beneficiarului o aplicaţie mobilă gratuită, aplicaţia va funcţiona pe sistem browser web, pentru a putea fi accesată de pe orice terminal, cu orice sistem de operare" - nu generează nicio ambiguitate. Aceasta exprimă în mod explicit intenţia autorităţii contractante de a solicita o aplicaţie accesibilă prin intermediul unui browser web, care să poată fi utilizată de pe terminale mobile (telefoane, tablete) indiferent de sistemul de operare (Android, iOS, Windows, etc.). Aşadar, nu este vorba despre o confuzie între o aplicaţie „nativă" şi o „platformă web", ci despre o aplicaţie web-based optimizată pentru utilizare mobilă (aplicaţie web responsive), care îndeplineşte cerinţele de portabilitate şi acces universal (adică din teren/ de la faţa locului). În prezent, în practica IT, termenul „aplicaţie mobilă" include atât aplicaţiile native (instalabile), cât şi aplicaţiile web mobile (web apps), care rulează în browser şi sunt concepute special pentru interacţiune de pe dispozitive mobile. Analizând în acest mod, cerinţa este coerentă tehnic şi aliniată practicilor moderne de dezvoltare software, fară a produce confuzie pentru un operator economic care activează în domeniu. Chiar mai mult de atât, lărgirea cerinţei la nivelul unei aplicaţii „care funcţionează pe sistem browser web" este în favoarea ofertanţilor, nu restrictivă. Dimpotrivă, aceasta elimină dependenţa de un anumit sistem de operare, permiţând accesarea aplicaţiei de pe orice terminal, iară a impune costuri suplimentare pentru dezvoltare multiplatformă (Android şi iOS separat). Prin urmare, cerinţa nu limitează, ci extinde participarea operatorilor economici, întrucât orice ofertant care deţine o platformă web compatibilă cu utilizarea pe dispozitive mobile poate să o propună, atâta vreme cât aceasta este funcţională şi gratuit accesibilă beneficiarului. Totodată, este esenţial de subliniat că aplicaţia solicitată prin Fişa Tehnică nr.... nu este identică şi nu se suprapune cu aplicaţia aferentă sistemului de telegestiune. Aceasta reprezintă un instrument de lucru distinct, destinat operatorilor delegaţi care efectuează serviciile de mentenanţă în iluminatul public, având rolul de a facilita accesul rapid, direct şi eficient la informaţiile şi funcţionalităţile necesare în teren. Pagina 33 din 52

Din acest motiv, autoritatea contractantă a impus ca aplicaţia să poată fi accesată şi din browser web, tocmai pentru a fi utilizabilă imediat, fară instalări suplimentare, pe orice dispozitiv disponibil operatorilor din teren (fie el smartphone, tabletă sau laptop). Prin această abordare se urmăreşte: asigurarea operativităţii maximă în activitatea de mentenanţă, a se evita problemele de compatibilitate între versiuni şi sisteme, şi nu în ultimul rând de a reduce timpul de acces şi creşte eficienţa intervenţiilor tehnice. Astfel, cerinţa este justificată funcţional, proporţională cu scopul achiziţiei şi nu produce niciun efect restrictiv asupra competiţiei. Din economia celor susținute de achizitoare Consiliul determină că scopul cerinței a cărei pretinsă ambiguitate este reclamată exprimă în mod explicit intenţia autorităţii contractante de a solicita o aplicaţie accesibilă prin intermediul unui browser web, care să poată fi utilizată de pe terminale mobile (telefoane, tablete) indiferent de sistemul de operare (Android, iOS, Windows, etc.). Atâta vreme cât rațiunea impuneriii cerinței a fost justificată temeinic din punct de vedere tehnic, operaţional și funcțional prin necesitatea utilizării aplicaţiei de către operatorii de mentenanţă în teren (din acest motiv, autoritatea contractantă a impus ca aplicaţia să poată fi accesată şi din browser web, tocmai pentru a fi utilizabilă imediat, fară instalări suplimentare, pe orice dispozitiv disponibil operatorilor din teren (fie el smartphone, tabletă sau laptop) îndreptățește Consiliul să considere că cerința corespunde necesității autorității contractante, motiv pentru care critica va fi respinsă. Necesitatea autorității contractante nu intră în marja de apreciere a Consiliului sau a operatorilor, fiind atributul exclusiv al acesteia. În lipsa unei argumentări probatorii care să demonstreze caracterul restrictiv al cerinței, față de fundamentarea transmisă de achizitoare, Consiliul apreciază nefondate criticile. La pct. 10 din contestație, contestatoarea solicită eliminarea cerinţelor restrictive privind utilizatorii predefiniți. Astfel solicitările contestatoarei privesc următoarele aspecte: a) În principal, solicităm eliminarea acestei cerinţe - Având în vedere că este o cerinţă privind capacitatea tehnică, care implică şi prezentare de mostre, se impune eliminarea acestei cerinţe cu motivarea că aceasta trebuia inclusă în anunţul de participare fiind o cerinţă de calificare, în sens contrar se impune eliminarea acesteia, ca fiind clauză nescrisă, potrivit prevederilor art. 30 alin. (6) din HG nr. 395/2016. Într-o aplicaţie, utilizatorii predefiniţi reprezintă, de fapt, conturi create iniţial de dezvoltatori: b) În subsidiar, solicităm completarea cerinţei cu sintagma "sau prin mecanisme echivalente", în sensul prevederilor art. 156 alin. (3) din Legea nr. 98/2016. c) Se impune eliminarea cerinţei cu motivarea că nu reprezintă o cerinţă de performanţă, ci de organizare internă a platformei - Modul în care un furnizor alege să definească accesul utilizatorilor (predefinit vs. configurabil dinamic) nu afectează funcţionalitatea sau securitatea sistemului, ci ţine de arhitectura software-ului. - Sistemele moderne permit crearea şi administrarea flexibilă a utilizatorilor, în funcţie de nevoile autorităţii contractante, fără a impune un şablon rigid de „utilizatori predefiniţi". Argumentele aduse în favoarea criticilor se bazează pe faptul că cerinţa face referire la demonstrarea modului de configurare a unor echipamente ce nu fac obiectivul acestei proceduri, si in plus se cere Pagina 34 din 52

realizarea acestor operatiune printr-un procedeu specific, fara posibilitatea de oferi mecanise echivalente de realizare ale acestor configurari. O confirmare a faptului că reprezintă şi o veritabilă cerinţă de calificare rezultă şi din următoarele prevederi legale statuate în cuprinsul art. 179 din Legea nr. 98/2016. Cu alte cuvinte, contestatoarea concluzionează având în vedere că, într-o aplicaţie, utilizatorii predefiniţi reprezintă, de fapt, conturi create iniţial de dezvoltatori, reprezintă un veritabil criteriu de calificare, care, în lipsa indicării acestuia în anunţul de participare, reprezintă o clauză nescrisă. Față de susținerile contestatoarei, autoritatea contractantă a explicat următoarele: Şi critica formulată de contestator sub la motivul nr...., privind „eliminarea cerinţelor restrictive privind utilizatorii predefiniţi", este nefondată, întrucât cerinţele prevăzute în Fişa Tehnică nr...., punctele... şi..., sunt clare, proporţionale şi strict justificate de necesităţile tehnico-funcţionale ale sistemului de telegestiune aferent proiectului de iluminat public implementat la nivelul Unităţii Administrativ- Teritoriale. Aceste cerinţe nu vizează o condiţie de calificare în sensul art. 179 din Legea nr. 98/2016, ci reprezintă o cerinţă de performanţă şi funcţionalitate a produsului ofertat, stabilită în conformitate cu art. 156 alin. (1) din aceeaşi lege, care conferă autorităţii contractante dreptul de a defini specificaţiile tehnice necesare pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor investiţiei. Formularea cerinţelor din Fişa Tehnică nr...., respectiv cele prevăzute la pct..... şi.... este explicită şi lipsită de ambiguitate, descriind în mod detaliat o funcţionalitate de bază a sistemelor moderne de telegestiune: administrarea ierarhică şi segmentată a drepturilor de acces. Această cerinţă nu impune un model rigid de arhitectură software şi nici nu condiţionează participarea operatorilor economici. Din contră, permite implementarea oricăror soluţii tehnice echivalente (definire dinamică, roluri personalizate, permisiuni pe grupe de echipamente etc.), atâta vreme cât sistemul asigură funcţionalitatea cerută: control diferenţiat al accesului în funcţie de rolul utilizatorului şi totodată delimitarea zonală a accesului în cadrul infrastructurii de iluminat. Această cerinţă are o fundamentare practică solidă şi derivă direct din specificul operaţional al proiectului de iluminat public derulat la nivelul UAT-ului. La nivelul beneficiarului, sistemul de iluminat public este compus din mai multe proiecte implementate sau în curs de implementare, aflate în stadii diferite de operare, după cum urmează: • unele sisteme se află încă în perioada de garanţie, fiind operate conform programelor impuse prin proiect, situaţie în care accesul operatorilor trebuie limitat exclusiv la vizualizare, fară posibilitatea de a modifica parametrii de funcţionare; • alte sisteme au ieşit din perioada de garanţie şi sunt gestionate integral de operatorul economic delegat, fiind necesar un acces extins pentru configurare, intervenţie şi raportare. Prin urmare, sistemul de telegestiune trebuie să permită o administrare diferenţiată a utilizatorilor, astfel încât: • fiecare categorie de utilizatori (administrator, operator mentenanţă, beneficiar) să aibă acces doar la funcţiile aferente rolului său; • să se evite modificări neautorizate asupra echipamentelor aflate sub garanţie; • să se asigure trasabilitatea şi controlul operaţiunilor efectuate în sistem. Această segmentare a accesului nu este o opţiune estetică sau de arhitectură internă, ci o cerinţă de securitate şi conformitate tehnică obligatorie pentru sistemele de telegestiune, care gestionează infrastructuri critice (iluminat public, energie electrică, siguranţă urbană etc.). Pagina 35 din 52

Cerinţa nu limitează competiţia între operatorii economici, ci asigură interoperabilitatea şi siguranţa exploatării sistemului. Orice furnizor serios de soluţii de telegestiune dispune de funcţionalităţi de management al utilizatorilor şi permisiunilor, acestea fiind standardizate în arhitecturile moderne (rol-based access control - RBAC). Prin urmare: • nu se solicită un „model predefinit" de conturi, ci posibilitatea de a defini utilizatori cu roluri distincte; • cerinţa nu are caracter de calificare tehnico-profesională, ci de performanţă a produsului livrat; • aceasta nu îngrădeşte participarea, ci garantează că sistemul implementat poate fi gestionat corect, sigur şi diferenţiat pe etape de proiect şi zone de operare. Solicitarea prezentării unei capturi de ecran care să ateste posibilitatea limitării accesului utilizatorilor reprezintă o metodă rezonabilă de verificare a conformităţii funcţionale a produsului ofertat, nu o cerinţă de calificare. Aceasta permite autorităţii contractante să se asigure, ex ante, că soluţia propusă îndeplineşte cerinţele de securitate, segmentare şi control operaţional. O asemenea cerinţă se înscrie deplin în cadrul art. 156 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 98/2016, care permit autorităţii contractante să specifice cerinţele tehnice prin referire la performanţă şi funcţionalitate, precum şi să solicite demonstrarea acestora prin mijloace tehnice adecvate. Din economia susținerilor părților Consiliul reține că, potrivit necesității achizitoarei sistemul de telegestiune trebuie să permită o administrare diferenţiată a utilizatorilor, astfel încât: • fiecare categorie de utilizatori (administrator, operator mentenanţă, beneficiar) să aibă acces doar la funcţiile aferente rolului său; • să se evite modificări neautorizate asupra echipamentelor aflate sub garanţie; • să se asigure trasabilitatea şi controlul operaţiunilor efectuate în sistem. Modalitatea de elaborare a cerinței nu impune un model rigid de arhitectură software şi nici nu condiţionează participarea operatorilor economici, ci permite implementarea oricăror soluţii tehnice echivalente (definire dinamică, roluri personalizate, permisiuni pe grupe de echipamente etc.), atâta vreme cât sistemul asigură funcţionalitatea cerută și anume control diferenţiat al accesului în funcţie de rolul utilizatorului şi totodată delimitarea zonală a accesului în cadrul infrastructurii de iluminat. Constatându-se faptul că prin modul în care a fost elaborată cerința nu se limitează competiţia între operatorii economici, ci se asigură interoperabilitatea şi siguranţa exploatării sistemului, precum și faptul că cerinţele privind utilizatorii predefiniți şi limitarea accesului pe zone sunt clare, proporţionale şi justificate de necesităţile operaţionale ale sistemului de iluminat public, acestea nu reprezintă criterii de calificare, ci specificaţii tehnice funcţionale; cerinţele privind utilizatorii predefiniți şi limitarea accesului pe zone sunt esenţiale pentru securitatea, trasabilitatea şi operabilitatea diferenţiată a sistemului, în contextul în care la nivelul UAT-ului coexistă mai multe proiecte aflate în stadii diferite de implementare şi garanţie; cerinţa asigură roluri distincte pentru diferite categorii de utilizatori (beneficiar, operator mentenanţă, administrator), garantând o utilizare sigură şi eficientă a sistemului. Reținând faptul că în rațiunea/scopul cerinței criticate a fost justificată/justificat tehnic ce derivă din specificul operaţional al Pagina 36 din 52

proiectului de iluminat public derulat la nivelul UAT-ului, coroborat cu faptul că în argumentația S.A.contestatoarea nu a demonstrat caracterul restrictiv al cerinței, Consiliul va respinge această critică a contestatoarei. Justificarea temeinică din punct de vedere tehnic și practic a autorității contractante îndreptățește Consiliul să considere că cerința corespunde necesității autorității contractante, motiv pentru care critica va fi respinsă. ... solicită la pct. 11 din contestație solicită eliminarea cerinţelor restrictive prin care îndeplinirea unor standarde care nu au aplicabilitate în prezenta procedură. Contestatoarea precizează că: a) solicităm eliminarea cerinţelor prin care se solicită standardele pentru stâlpii de iluminat, sau, după caz, revizuirea documentaţiei cu luarea în considerare a standardelor în vigoare şi a obiectului standardelor, pentru următoarele motive: a.1.) Standardul... este anulat, în concret, solicităm eliminarea standardului OHSAS...; a.2) Standardul... nu este pentru stâlpii de iluminat, ci vizează gradul de protecţie asigurat prin carcasele aparatelor de iluminat. Față de aspectele reclamate de..., autoritatea contractantă formulează apărări punctuale pe care Consiliul le apreciază credibile și concludente, astfel: Autoritatea Contractantă precizează următoarele: 1. ISO... - reprezintă un sistem de management al calităţii la nivelul organizaţiei şi nu se aplică direct produsului.... demonstrează că producătorul sau operatorul economic implementează un sistem coerent de management al calităţii în procesele de proiectare, fabricaţie şi livrare, dar nu garantează conformitatea tehnică a cutiei de joncţiune trifazate. 2. ISO... - se referă la managementul de mediu al organizaţiei. Aplicabilitatea S.A.se limitează la organizarea şi controlul impactului de mediu al proceselor de fabricaţie şi exploatare, fară a influenţa caracteristicile tehnice sau performanţa produsului. 3. OHSAS... (înlocuit de ISO 45... 1) - reprezintă un sistem de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale la nivelul organizaţiei şi nu se aplică direct produsului. Acesta certifică modul în care producătorul sau montatorul gestionează riscurile de sănătate şi securitate în muncă, fară a influenţa conformitatea tehnică a cutiei de joncţiune trifazate. 4. ... - este un standard tehnic de produs care clasifică gradul de protecţie IP al echipamentelor electrice faţă de pătrunderea prafului şi a apei. Acest standard se aplică direct cutiei de joncţiune trifazate, fiind relevant pentru evaluarea conformităţii tehnice şi siguranţei produsului. Astfel achizitoarea explică că cerinţele menţionate în critica contestatoarei, fac referire la cutia de joncţiune trifazată, iar menţiunea „... pentru stâlpul de iluminat ofertat... " este prezentată în mod eronat şi totodată e de la sine înţeles că cerinţele fac referire la cutia de joncţiune. Astfel concluzia la care ajunge achizitoarea este aceea că aceste standarde, luate împreună, sunt justificate şi aplicabile cutiei de joncţiune trifazate: standardele organizaţionale (ISO..., ISO...... ) asigură calitate, protecţie a mediului şi siguranţă în muncă pe parcursul Pagina 37 din 52

procesului de producţie şi montaj, iar... garantează conformitatea tehnică şi siguranţa produsului. Față de susținerile părților, Consiliul achiesează la concluziile la care a ajuns achizitoarea si determină că cerințele privind standardele are rol de acoperire a necesității autorității contractante, justificările acestei apărând ca pertinente. În acest context, Consiliul va reține ca relevante susținerile autorității contractante din cadrul punctului de vedere, cerința criticată reprezentând nevoia obiectivă a acesteia, respectiv standardele organizaţionale (ISO..., ISO...... ) asigură calitate, protecţie a mediului şi siguranţă în muncă pe parcursul procesului de producţie şi montaj, iar... garantează conformitatea tehnică şi siguranţa produsului. întrucât standardele invocate sunt corect şi justificat aplicabile cutiei de joncţiune, fară a afecta legalitatea, transparenţa sau competitivitatea procedurii de atribuire. Necesitatea autorității contractante nu intră în marja de apreciere a Consiliului sau a operatorilor, fiind atributul exclusiv al acesteia. Față de precizarea adusă de autoritatea contractantă vizavi de faptul că OHSAS... a fost înlocuit de..., se impune remedierea documentației de atribuire sub acest aspect și aducerea la cunoștința potențialilor ofertanți a acestei modificări. ... solicită la pct. 12 din contestație solicită eliminarea cerinței restrictive care vizează ”programarea reacţiei". Argumentul adus de contestatoare în favoarea solicitării se bazează pe faptul că solicitarea ca ambele funcţionalităţi să fie prezentate într- un singur ecran, trebuie considerată un procedeu special şi trebuie completată cu menţiunea sau echivalent, în temeiul art. 156 din Legea 98/2018, pentru a nu exclude alte sisteme de telegestiune ale căror producători au decis să prezinte aceste două funcţionalităţi într-un mod diferit. Preliminar se constată că... nu a furnizat o argumentare concretă şi susţinută privind pretinsul caracter restrictiv al cerinţei criticate., limitându-sela a solicita eliminarea cerinţei respective sau introducerea sintagmei „sau echivalent", fără a explica în mod clar în ce constă presupusa restricţie şi fară a prezenta argumente tehnice, funcţionale ori economice care să justifice modificarea propusă. Se vor reține și precizările aduse de achizitoare în replică la cele reclamate: Cerinţa contestată, referitoare la programarea reacţiei aparatelor de iluminat, inclusiv funcţia de dimming, reprezintă o funcţionalitate esenţială a oricărui sistem modern de telegestiune a iluminatului public. Aceasta nu constituie un procedeu special, specific unui anumit furnizor, şi nici nu are caracter restrictiv, ci reflectă o cerinţă tehnică minimă, justificată prin obiectivele proiectului - optimizarea consumului energetic, reducerea costurilor de exploatare şi asigurarea unui control inteligent şi unitar al sistemului de iluminat. Funcţionalităţile de tip dimming programabil şi reacţie automată la semnale provenite de la senzori (de mişcare, lumină ambientală, trafic sau alţi parametri relevanţi) sunt componente fundamentale ale oricărui sistem de telegestiune de ultimă generaţie. Acestea Pagina 38 din 52

permit reglarea dinamică a nivelului de iluminat în funcţie de condiţiile reale din teren, contribuind la eficienţa energetică şi la prelungirea.... Pentru realizarea corectă şi eficientă a acestei funcţionalităţi, este necesar ca programarea funcţiei de dimming şi configurarea reacţiei la semnalele senzorilor să fie efectuate în cadrul aceleiaşi aplicaţii software de management. Această cerinţă este fundamentată tehnic, având la bază următoarele considerente: • Programul de dimming trebuie să fie corelat, în timp real, cu semnalele transmise de senzori; • Determinarea nivelului optim de iluminat implică o relaţie directă între datele de intrare (semnalele senzorilor) şi acţiunea de ieşire (ajustarea intensităţii luminii); • Fragmentarea acestor procese între aplicaţii software diferite ar putea genera incompatibilităţi de comunicare, erori de sincronizare sau întârzieri în reacţie, afectând performanţa şi fiabilitatea sistemului de telegestiune. În aceste condiţii, îndeplinirea cerinţei nu poate fi asigurată printr-un sistem în care funcţia de dimming este gestionată separat de modulul de control al senzorilor. Cele două funcţii sunt interdependente şi trebuie administrate unitar pentru a asigura un răspuns sincronizat, precis şi eficient. Prin urmare, introducerea sintagmei „sau echivalent" este nejustificată, întrucât ar permite propunerea unor soluţii care nu ar garanta respectarea cerinţei funcţionale de bază şi ar putea compromite obiectivele tehnice ale proiectului. Menţionata cerinţă nu exprimă o preferinţă pentru un anumit producător sau pentru o tehnologie proprietară, ci reprezintă o cerinţă tehnică generală, uzuală în domeniul sistemelor de telegestiune şi pe deplin aliniată scopului achiziţiei. Cerința reclamată se regăsește în... nr.... - Sistem de telegestiune aparate de iluminat fiind astfel formulată: 2. 8 Programarea a reacţiei aparatelor la senzori, dimmingul acestora si timpii de menţinere, se va face in aceeaşi interfata in paralel cu programul de dimming aplicat. Se va vizualiza in acelaşi moment, suprapuse, programul de dimming al aparatului si modul de funcţionare al acestuia in funcţie de semnalul senzorului - se va prezenta captura de ecran din aplicaţia ofertata, se va demonstra aceasta cerinţa si va putea fi verificata in contul demo furnizat. Din economia celor precizate de achizitoare Consiliul constată că necesitatea achizitoarei constă în programarea reacţiei aparatelor de iluminat, inclusiv funcţia de dimming față de care s-a solicitat Pentru realizarea corectă şi eficientă a acestei funcţionalităţi, este necesar ca programarea funcţiei de dimming şi configurarea reacţiei la semnalele senzorilor să fie efectuate în cadrul aceleiaşi aplicaţii software de management. În aceste condiţii, îndeplinirea cerinţei nu poate fi asigurată printr- un sistem în care funcţia de dimming este gestionată separat de modulul de control al senzorilor, atâta vreme cât cele două funcţii sunt interdependente şi trebuie administrate unitar pentru a asigura un răspuns sincronizat, precis şi eficient. Față de argumentele aduse de achizitoare, care a argumentat din punct de vedere tehnic și funcțional că îndeplinirea cerinţei nu poate fi asigurată printr-un sistem în care funcţia de dimming este gestionată separat de modulul de control al senzorilor, se constată caracterul nefondat al solicitării contestatoarei. Consiliul va reține cu titlu jurisprudențial așa cum a invocat și achizitoarea, considerentele reținute de Consiliu cu ocazia pronunțării Deciziei nr.......... din... abordarea fiind în aceeași direcție, respectiv: Critica de la pct. 5 al contestației vizează cerința programarea reacției, în legătură cu care contestatorul susține că cerința ca ambele funcționalități să fie prezentate într-un singur Pagina 39 din 52

ecran este restrictivă, considerând necesar ca aceasta să fie completată cu mențiunea sau echivalent pentru a nu exclude alte sisteme de telegestiune ale căror producători au decis să prezinte aceste funcționalități într-un mod diferit, autoritatea contractantă susține, în cadrul punctului de vedere, că programarea reacției aparatelor de iluminat, inclusiv funcția de dimming, reprezintă o funcționalitate esențială a oricărui sistem de telegestiune modern. Aceasta nu constituie un „procedeu special" şi nici nu are caracter restrictiv, ci reflectă o cerință tehnică minimă, justificată de obiectivele proiectului. În analiza acestei critici, Consiliul reține că, în cadrul Fișei tehnice nr.... - Sistem de telegestiunea aparate de iluminat, autoritatea contractantă a stabilit la pct.... următoarele cerințe: Programare a reacției aparatelor la senzori, dimmingul acestora si timpii de menținere, se va face în aceeași interfață în paralel cu programul de dimming aplicat. Se va vizualiza în același moment, suprapuse, programul de dimming al aparatului și modul de funcționare al acestuia în funcție de semnalul senzorului - se va prezenta captura de ecran din aplicația ofertată. Consiliul constată că cerința criticată vizează programarea modului de funcționare și de prezentare al interfeței aplicației, reprezentând, în realitate, o cerință de configurare. Astfel, autoritatea contractantă dorește ca parametrii să poată fi urmăriți împreună și a identificat un singur mod de a face aceasta și anume ca cei doi parametrii să figureze pe aceeași interfață a aplicației, contestatorul neindicând o altă modalitate în care ar putea fi urmărită, în același timp, reacția aparatelor la senzori și dimmingul acestora. În acest sens, Consiliul reține ca fiind relevante justificările autorității contractante din punctul de vedere, potrivit cărora: Programul de dimming şi capacitatea sistemului de a reacționa în funcție de semnalele primite (de exemplu, de la senzori de mișcare, lumină ambientală sau alţi parametri relevanți) sunt componente fundamentale care permit optimizarea consumului de energie şi adaptarea în timp real a nivelului de iluminat, în funcție de necesitățile reale din teren. Acest mecanism este esențial pentru implementarea unor politici eficiente de economisire şi pentru creșterea duratei de viață a echipamentelor. Pentru ca această funcționalitate să fie realizată corect şi eficient, este necesar ca programarea funcției de dimming şi configurarea reacției la semnalele senzorilor să fie efectuate în cadrul aceleiași aplicații software. Această cerință este justificată de mai mulți factori: - programul de dimming trebuie corelat în timp real cu semnalele transmise de senzori; - - stabilirea nivelului de iluminat optim în funcție de datele primite presupune o relație directă între informația de intrare (semnalul) şi acțiunea de ieșire (dimming); - împărțirea acestor procese între aplicații diferite poate genera erori, incompatibilități de comunicare sau întârzieri în reacție, afectând negativ performanța sistemului. În condițiile în care contestatorul nu a făcut dovada caracterului restrictiv al cerinței în discuție, Consiliul va respinge critica, ca neîntemeiată. ... solicită la pct. 13 din contestație solicită eliminarea cerinţei restrictive care impun o anumită soluţie constructivă în ceea ce priveste dimensiunile echipamentului "cutia de joncţiune". Cerința reclamată se regăsește în... nr.... - Cutie de joncţiune trifazata pentru iluminatul public fiind astfel formulată: .... Dimensiuni: 250x120x3... mm Astfel argumentele aduse de contestatoare în favoarea solicitării se bazează pe următoarele aspecte: - Prin impunerea unor dimensiuni fixe pentru echipamente, fără o justificare tehnică, estetică sal funcţională, Autoritatea restrânge în mod artificial concurenţa, impunând specificaţii tehnice restrictive, stabilite în mod arbitrar. Pagina 40 din 52

Caracterul restrictiv şi nejustificat al cerinţei referitoare la dimensiunile exacte ale echipamentului, rezultă din următoarele: 1. Documentaţia impune un şablon fizic strict, care corespunde cel mai probabil unui model sau producător anume; 2. Cerinţa nu face referire la performanţele funcţionale, ci la un parametru pur geometric, fără relevanţă directă asupra funcţionării sistemului; 3. Nu sunt menţionate toleranţe dimensionale (±10 mm, ±20 mm etc.), ceea ce duce la excluderea automată a oricărui echipament cu dimensiuni diferite, chiar dacă acesta este echivalent tehnic şi funcţional; 4. Cerinţa contravine principiului tratamentului egal şi al proporţionalităţii, prevăzut la art. 2 alin. (2) lit. b) şi c) din Legea nr. 98/2016, întrucât restrânge competiţia şi favorizează un anumit tip constructiv de echipament. Față de cele expuse, contestatoarea solicită modificarea cerinţei de la punctul..., prin înlocuirea valorilor fixe cu o formulare flexibilă, care să permită utilizarea echipamentelor echivalente din punct de vedere tehnic şi funcţional. Față de susținerile contestatoarei se rețin și precizările aduse de autoritatea contractantă care a explicat: Fişa Tehnică a stabilit dimensiunile obligatorii pentru cutia de conexiuni, menite să asigure conformitatea tehnică şi funcţională a echipamentului în cadrul sistemului de iluminat actual. In acest context, Autoritatea Contractantă admite că ofertanţii pot propune echipamente ale căror dimensiuni să fie cel puţin egale sau mai mari decât valorile indicate în Fişa Tehnică nr...., cu respectarea tuturor celorlalte cerinţe tehnice prevăzute în documentaţia de atribuire. Această abordare asigură atât flexibilitatea ofertării, cât şi respectarea performanţelor şi caracteristicilor tehnice necesare pentru funcţionarea corespunzătoare a cutiei de conexiuni. Prin urmare, orice echipament ofertat care respectă sau depăşeşte dimensiunile minime specificate în Fişa Tehnică nr... este considerat conform cerinţelor tehnice şi poate fi evaluat în cadrul procedurii de atribuire. Văzând susținerile părților, Consiliul notează ca autoritatea contractanta a achiesat la critica formulată așa cum rezulta din precizările aduse pe calea..., urmând ca autoritatea contractanta S.A.fie obligata prin prezenta decizie la a face publică măsura de remediere la care a achiesat. La pct. 14 din contestație, contestatoarea în referire la cerinţele restrictive care vizează modul de comunicaţie, prin care sunt impuse sistemele de comunicaţie GSM/IP tip Ipv4/RF/ în mod direct fără medii intermediare/prin care se interzic concentratoarele de date, solicită: A. În principal, eliminarea acestor cerinţe restrictive, cu motivarea că cerinţele prin care se impune un anumit tip de transmisie, nu sunt justificate, prin urmare apreciem că se impune completarea cerinţelor cu acceptarea şi altor tehnologii de comunicaţie care să asigure nevoile Autorităţii contractante. De asemenea, solicităm să se modifice/completeze cerinţele prin care se impun comunicaţiile GSM/RF/ETC şi să se adauge menţiunea "sau prin tehnologii si topologii de retea echivalente, cu sau fara medii intermediare", în conformitate cu prevederile art. 156 alin. (3) Legea nr. 98/2016; B. În subsidiar solicităm acceptarea şi a unor tehnologii de comunicaţie care să cuprindă concentratoare de date. C. Un argument suplimentar pentru eliminarea cerinţelor restrictive prin care se impun sisteme de comunicaţie rezultă şi din faptul că sistemele de comunicaţie impuse nu sunt compatibile. În concret, cerinţele prin care se impun RF intră in contradicţie cu cerinţa anterioară prin care se impune GSM, cu menţiunea că GSM nu permite mediile intermediare în comunicarea cu serverul. Ori in cazul intreruperii comunicatiei directe, unul din nodurile care Pagina 41 din 52

are comunicatia prin GSM activa devine un mediu intermediar pentru celelalte module care comunica prin RF cu el. Prin urmare atat aceasta cerinta cat si cea legata de utilizarea mediilor intermediare ar trebui completate de mentiunile "sau prin tehnologii si topologii de retea echivalente, cu sau fara medii intermediare". Un alt motiv pentru care se impune eliminarea caracterului restrictive prin completarea cerintei de comunicatie prin GSM cu "sau prin tehnologii si topologii de retea echivalente, cu sau fara medii intermediare" este si cerinta legata de IP tip ipv-4 care reprezinta o tehnologie specifica. Contestatoarea precizează că, impunerea unui anumit tip de transmisie, respectiv GSM/RF, reprezintă o cerinţă restrictivă prin raportare la următoarele considerente: > Acest tip de cpmunicaţie presupune costuri mari de utilizare post implementare, în timp ce în piata...; > Comunicarea prin GSM presupune o dependenta fata de furnizorii de servicii de telefonie si de infrastructura acestora, insemnand ca in situatii in care nu exista semnal GSM, situatii des intalnite chiar si in zilele de astazi, comunicatia nu va putea fi stabilita cu acele controlere sau gateway-uri; > Furnizorii de servicii de telefoni mobila nu vor putea realiza lucrari pentru extinderea ariei de acoperire la cererea beneficiarului sau a responsabililor de implementare in timp ce solutii alternative de comunicare ar oferi mai multa flexibilitate in vederea realizarii infrastructurii de comunicare si ar elimina depedentele de furnizori terti; > Potrivit cerinţei expusă prin Documentaţia de atribuire, Entitatea contractantă impune un anumit tip de transmisie, respectiv GSM/RF pentru controlul de la distanţă a aparatului de iluminat; > Existenţa unei astfel de cerinţe exclude alte tehnologii de comunicaţii care ar putea fi mai eficiente sau mai potrivite în anumite situaţii. Utilizarea exclusivă a transmisiei RF sau GSM poate să nu fie cea mai eficientă opţiune în toate scenariile. De exemplu, tehnologia PLC beneficiaza de infrastructura de cablare electrică existentă, permiţând transmiterea datelor şi controlul prin intermediul reţelei de curent electric. Astfel, o cerinţă rigidă care exclude PLC limiteaza implementarea unei soluţii mai eficiente din punct de vedere energetic şi a resurselor si nu permite alegerea celei mai bune optiuni de comunicare din zona de instalare a sistemului de telegestiune; > Cerinţa exclude aplicaţiile sau utilizările care ar putea beneficia de alte tipuri de comunicaţii, cum ar fi comunicaţiile prin cablu, comunicaţiile pe internet sau alte tehnologii emergente de comunicaţii; > Cerinţa limitează baza de furnizori şi soluţii disponibile, deoarece nu toţi furnizorii sau dezvoltatorii pot oferi module de control care funcţionează exclusiv cu transmisia GSM/RF. > Utilizarea numai a transmisiilor GSM sau RF poate fi limitată de acoperirea reţelei sau de alte constrângeri tehnice asociate cu aceste tehnologii. Acest lucru poate afecta disponibilitatea si fiabilitatea sistemului în anumite locaţii; > Aşa cum se învederează din cuprinsul interpretarea prevederilor art. 166 din Legea nr. 99/2016 este interzis a se indica o anumită specificaţie tehnică/tehnologie de fabricaţie legată de proiectare, calculare şi execuţia lucrărilor şi la utilizarea produselor fără a fi însoţită de menţiunea „sau echivalent", având în vedere că se pot utiliza şi alte protocoale de comunicaţie, solicităm eliminarea cerinţei în discuţie, sau, în subsidiar, în ipoteza în care se va aprecia că nu se impune eliminarea acesteia, solicită să dispună obligarea autorităţii contractante la reformularea prevederilor din Fişa tehnice, prin introducerea, după sintagma transmisie GSM, a menţiunii „sau echivalent", conform prevederilor legale. Astfel concluzia la care ajunge contestatoarea este aceea că prin stabilirea anumitor specificaţii tehnice autoritatea contractantă trebuie să nu încalce principiile impuse prin art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Astfel, în aplicarea acestor principii, dispoziţiile art. 1 alin. (2) din HG nr. 395/2016 prevăd că "pe parcursul aplicării procedurii de atribuire, autoritatea contractantă are obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru a evita apariţia unor situaţii de natură să determine existenţa unui conflict de interese şi/sau împiedicarea, restrângerea sau denaturarea concurenţei". Pagina 42 din 52

Pentru a susține legalitatea, proporționalitatea și necesitatea cerinței privind impunerea cerinției reclamate, achizitoarea precizează că analiza cerinţei contestate relevă faptul că aceasta permite utilizarea mai multor tehnologii de transmisie a datelor - respectiv GSM şi RF - fără a impune un standard unic sau o tehnologie exclusivă. In acest context, ofertanţii beneficiază de libertatea deplină de a propune echipamente compatibile cu oricare dintre aceste tehnologii, ceea ce înlătură orice posibil caracter restrictiv al cerinţei. Se subliniază că documentaţia de atribuire nu vizează o tehnologie proprietară sau specifică unui anumit producător, ci stabileşte cerinţe funcţionale generale, larg răspândite pe piaţă, perfect compatibile cu infrastructura de comunicaţii existentă la nivelul unităţii administrativ-teritoriale. Față de susținerile contestatoarei autoritatea contractantă în punctul său de vedere a combătut la obiect fiecare dintre acuzele din partea contestatoarei respectiv: In etapa de elaborare a proiectului tehnic, s-a realizat o analiză detaliată a condiţiilor locale din Comuna..., iar soluţia tehnică adoptată - implementarea unui sistem de management la distanţă (telegestiune) - a fost fundamentată pe criterii obiective, de natură tehnico- economică, demonstrând avantaje clare faţă de soluţiile alternative disponibile. Spre exemplu, sistemele de comunicaţie prin cablu de date ar fi generat costuri suplimentare neeligibile, contrare prevederilor ghidului solicitantului aferent finanţării nerambursabile. Totodată, în cadrul comunei funcţionează deja un sistem de telegestiune bazat pe aceleaşi tehnologii de transmisie, care şi-a dovedit eficienţa şi fiabilitatea operaţională în timp. In ceea ce priveşte soluţia PLC (...), invocată de contestator, aceasta este inaplicabilă în contextul de faţă, întrucât reţeaua de iluminat public nu se află în proprietatea sau administrarea autorităţii contractante, ci în gestiunea operatorului de distribuţie a energiei electrice. Orice intervenţie asupra acesteia ar necesita acorduri suplimentare şi ar genera riscuri juridice şi financiare nejustificate. Pe de altă parte, acoperirea reţelelor 2G, 3G şi 4G în zona de implementare a proiectului este documentată şi confirmată, aspect ce susţine viabilitatea şi stabilitatea tehnologiilor GSM şi RF. In plus, Comuna... utilizează deja un sistem funcţional bazat pe aceste tehnologii, fără a înregistra costuri suplimentare de operare şi fără a fi dependentă de furnizorii de servicii de telefonie mobilă, contrar afirmaţiilor formulate de.... De asemenea, se constată că...., în calitate de contestator, promovează şi utilizează în mod activ aceleaşi tehnologii (RF şi GSM) în produsele proprii, aspect confirmat inclusiv de informaţiile publice disponibile pe site-ul companiei (https: //urbio-romania.ro/modul-interfata- punct-luminos- nema/). Această situaţie contrazice afirmaţiile potrivit cărora cerinţa ar fi restrictivă sau ar limita accesul la procedura de atribuire. Documentaţia de atribuire a fost elaborată pe baza principiilor de interoperabilitate, sustenabilitate şi conformitate cu cerinţele de finanţare, incluzând o gamă largă de soluţii tehnice şi tipuri de transmisie. Alegerea tehnologiilor GSM, RF şi MESH este rezultatul unei analize tehnico-economice efectuate în raport cu condiţiile locale şi cu obiectivele proiectului. In consecinţă, proiectul tehnic nu permite utilizarea altor soluţii de comunicaţie care nu sunt compatibile cu arhitectura propusă, această abordare fiind pe deplin justificată din punct de vedere tehnic şi economic. Din perspectivă juridică, potrivit jurisprudenţei constante a... şi a prevederilor art. 3 alin. (1) din HG nr. 395/2016, autoritatea contractantă are prerogativa de a stabili specificaţiile tehnice ale obiectului achiziţiei, cu respectarea principiilor transparenţei, proporţionalităţii şi tratamentului egal. Simplul fapt că un operator economic nu poate sau nu doreşte să îndeplinească o cerinţă nu este suficient pentru a demonstra caracterul restrictiv al acesteia. Pentru ca o cerinţă să fie considerată restrictivă, este necesar ca contestatorul să probeze că doar un Pagina 43 din 52

număr foarte limitat de operatori economici o pot satisface - probă care lipseşte în prezenta contestaţie. Mai mult, în condiţiile în care contestatorul însuşi utilizează în mod curent tehnologiile GSM şi RF, critica formulată apare ca neîntemeiată şi lipsită de un interes legitim real. Referitor la alternativele invocate de contestator (comunicaţii PLC, prin cablu de date sau internet), acestea sunt neaplicabile în contextul proiectului, implicând costuri suplimentare, dependenţă de terţi şi absenţa controlului direct al autorităţii asupra infrastructurii de comunicaţie. Prin urmare, soluţiile tehnice adoptate (GSM, RF şi MESH) sunt pe deplin justificate, adaptate dimensiunii şi specificului Comunei Lipăneşti, sustenabile din punct de vedere economic şi conforme cu cerinţele finanţatorului. Acestea nu limitează în niciun mod participarea operatorilor economici şi nu pot fi considerate restrictive. In concluzie.... nu a demonstrat existenţa unei restricţii reale sau a unui tratament discriminatoriu, ci doar a exprimat o preferinţă tehnologică proprie, diferită de soluţia adoptată prin proiectul tehnic, soluţie fundamentată pe calcule, analize şi justificări tehnico-economice. Din lecturarea celor invocate de achizitoare, Consiliul constată că rațiunea care a stat la baza stabilirii cerinței reclamate are la baza considerente obiective, de natură tehnico-economică. Alegerea tehnologiilor GSM, RF şi MESH este rezultatul unei analize tehnico-economice efectuate în raport cu condiţiile locale şi cu obiectivele proiectului, iar la stabilirea cerinței s-a avut în vedere că Documentaţia de atribuire a fost elaborată pe baza principiilor de interoperabilitate, sustenabilitate şi conformitate cu cerinţele de finanţare, incluzând o gamă largă de soluţii tehnice şi tipuri de transmisie. De asemenea un alt argument adus de achizitoare în favoarea faptului că cerințe reclamată nu este restrictivă este împrejurarea că In plus, Comuna... utilizează deja un sistem funcţional bazat pe aceste tehnologii, fără a înregistra costuri suplimentare de operare şi fără a fi dependentă de furnizorii de servicii de telefonie mobilă, contrar afirmaţiilor formulate de.... Mai mult, în condiţiile în care însăși... utilizează în mod curent tehnologiile GSM şi RF, critica formulată apare ca neîntemeiată şi lipsită de interes, aspecte reținut de achizitoare De asemenea, se constată că...., în calitate de contestator, promovează şi utilizează în mod activ aceleaşi tehnologii (RF şi GSM) în produsele proprii, aspect confirmat inclusiv de informaţiile publice disponibile pe site-ul companiei (https: //urbio-romania.ro/modul-interfata-punct-luminos- nema/). Această situaţie contrazice afirmaţiile potrivit cărora cerinţa ar fi restrictivă sau ar limita accesul la procedura de atribuire. Necesitatea autorității contractante care a fost în mod judicos justificată nu intră în marja de apreciere a Consiliului sau a operatorilor, fiind atributul exclusiv al acesteia. Justificarea temeinică din punct de vedere tehnic și practic a autorității contractante îndreptățește Consiliul să considere că cerința corespunde necesității autorității contractante, motiv pentru care critica va fi respinsă. Consiliul va reține cu titlu jurisprudențial așa cum a invocat și achizitoarea considerentele reținute de Consiliu cu ocazia pronunțării Deciziei nr.......... din... abordarea fiind în aceeași direcție, respectiv: Critica de la pct. 15 al contestației vizează modul de comunicație, prin care au fost impuse sisteme de comunicație GSM/NB-IOT/RF/LTE în mod direct fără medii intermediare/cloud/wireless IP tip Ipv4/Mesh/RF/LR-WPAN/LPWAN, contestatorul susținând că aceste cerințe sunt restrictive întrucât impun un anumit tip de transmisie și nu sunt justificate. Pagina 44 din 52

Astfel: A. În principal, contestatorul solicită eliminarea acestor cerințe restrictive, cu motivarea că cerințele prin care se impune un anumit tip de transmisie, nu sunt justificate, prin urmare aceasta apreciază că se impune completarea cerințelor cu acceptarea şi a altor tehnologii de comunicație care să asigure nevoile autorității contractante. De asemenea, contestatorul solicită să se modifice/completeze cerințele prin care se impun comunicațiile GSM/RF/ETC şi să se adauge mențiunea sau prin mecanisme de comunicare ce utilizează medii şi frecvențe alternative cu rezultate de comunicare echivalente, în conformitate cu prevederile art. 156 alin. (3) Legea nr. 98/2016. B. În subsidiar, contestatorul solicită acceptarea şi a unor tehnologii de comunicație care să cuprindă concentratoare de date. C. Un argument suplimentar pentru eliminarea cerințelor restrictive prin care se impun sisteme de comunicație rezultă şi din faptul că sistemele de comunicație impuse nu sunt compatibile. În concret, cerințele prin care se impun RF intră în contradicție cu cerința anterioară prin care se impune GSM, cu mențiunea că GSM nu permite mediile intermediare în comunicarea cu serverul. Or, în cazul întreruperii comunicației directe, unul din nodurile care are comunicația prin GSM activă devine un mediu intermediar pentru celelalte module care comunică prin RF cu el. Prin urmare, atât această cerință cât și cea legată de utilizarea mediilor intermediare ar trebui completate de mențiunile „sau prin tehnologii si topologii de rețea echivalente, cu sau fără medii intermediare”. Consiliul reține că prevederile la care face referire contestatorul se regăsesc în Fișa tehnică 2 - Sistem de telegestiune aparate de iluminat. Analizând argumentația contestatorului, Consiliul observă că acesta nu dovedește că cerințele autorității contractante ar fi restrictive, deși sarcina probei îi revine. Dincolo de aceasta, soluția solicitată de contestator de acceptare a unor tehnologii de comunicație care să cuprindă concentratoare de date, nu este una echivalentă, ci o soluție alternativă, autoritatea contractantă nefiind obligată să o accepte. Analizând ansamblul justificărilor autorității contractante, Consiliul apreciază fundamentată soluția impusă, astfel că, în condițiile în care contestatorul nu a demonstrat că tehnologiile indicate ar fi acoperite doar de un singur producător de sisteme de telegestiune, critica analizată va fi respinsă ca neîntemeiată. Autoritatea contractantă a justificat amplu nevoia S.A., prezentând și motivele pentru care nu poate fi acceptată măsura propusă de contestatoare. Or, în contextul expus, în care... nu reușește să probeze că îi este afectat în vreun fel dreptul de a participa la licitație prin cerința documentației, Consiliul va respinge solicitarea contestatoarei și va menține cerința în forma actuală. La pct. 15 din contestație, contestatoarea în referire la cerinţele restrictive impuse pentru senzorii de mişcare, solicită eliminarea cerinţelor restrictive care vizează senzorii de mişcare în temeiul prevederilor art. 156 din Legea nr. 98/2016 solicită următoarele: - eliminarea menţiunii tehnologii acceptate pentru detecţia mişcării, anume PIR, aceasta reprezentând o cerinţă restrictivă; - de asemenea, solicităm eliminarea cerinţelor privind timpul de răspuns şi modul de comunicaţie. Prin aceeaşi fişă tehnică s-a impus deja modul de comunicaţie; - cerinţa privind utilizarea tehnologiei PIR este restrictivă, deoarece impune o soluţie specifică şi exclude alte tehnologii echivalente care pot îndeplini aceleaşi funcţii de detecţie a mişcării de exemplu radar, ultrasunete, infrarosu, etc; Pagina 45 din 52

- S.A.se accepte "sau prin tehnologii alternative care indeplinesc aceleasi functii de miscare sau superioare". În favoarea solicitărilor adresate contestataorea susține că cerinţa privind

utilizarea

tehnologiei

PIR

este

restrictivă, nefiind disponibilă opţiunea de echivalenţă. De asemenea se cere ca acețtia S.A.fie integrati in controller fapt ce exclude posibilitatea de a utiliza alte tipuri de conectori cum ar fi cei NEMA. Având în vedere toate cele de mai sus, concluzia la care ajunge contestatoarea este aceea că rezultă că se impune eliminarea cerinţei cu privire la senzorul de mişcare PIR si acceptarea unor soluţii echivalente ce presupune un senzor de mişcare separat de controlerul de telegestiune dar care poate îndeplini aceleaşi cerinţe tehnice solicitate. Față de susținerile contestatoarei autoritatea contractantă în punctul său de vedere a combătut la obiect fiecare dintre acuzele din partea contestatoarei respectiv: Având în vedere că obiectul achiziţiei publice include implementarea unui sistem complet de management al iluminatului public prin telegestiune, se impune constatarea că funcţionalităţi precum reglarea nivelului de luminozitate, controlul intensităţii luminii şi alte caracteristici operaţionale ale corpurilor de iluminat sunt strâns dependente de funcţionarea senzorilor aferenţi. In consecinţă, gestionarea acestor funcţii trebuie realizată prin intermediul sistemului de telegestiune, utilizând o interfaţă unificată care să asigure controlul centralizat, monitorizarea şi raportarea parametrilor de funcţionare. Sistemul solicitat trebuie să demonstreze capacitatea tehnică de a comunica şi controla senzori care pot fi integraţi ulterior în infrastructura de iluminat public. Prin această abordare, autoritarea contractantă urmăreşte achiziţia unei soluţii moderne, scalabile şi interoperabile, capabile să integreze, pe termen lung, alte componente de tip smart city, menite să contribuie la eficientizarea consumului energetic şi reducerea costurilor de operare aferente sistemului de iluminat public. Totodată, autoritatea contractantă are în vedere implementarea unui sistem durabil şi extensibil, care să poată fi utilizat şi dezvoltat ulterior fară a implica costuri suplimentare semnificative sau înlocuirea sistemului existent. Scopul nu este achiziţionarea unui sistem cu utilizare limitată la perioada de garanţie, ci a unei soluţii sustenabile, conforme duratei de viaţă a echipamentelor achiziţionate şi analizei cost-beneficiu care fundamentează investiţia. De asemenea, sistemul trebuie să permită integrarea ulterioară cu alte soluţii inteligente implementate la nivelul municipalităţii, iară a impune primăriei investiţii suplimentare în noi platforme de telegestiune. Cerinţa formulată în documentaţia de achiziţie nu are caracter restrictiv, întrucât nu impune ofertarea senzorilor, ci doar demonstrabilitatea capacităţii sistemului propus de a permite integrarea ulterioară a acestora, fară costuri suplimentare. Prin urmare, solicitarea este pe deplin justificată din punct de vedere tehnic şi proporţională cu obiectivele proiectului, neputând fi interpretată ca discriminatorie sau nejustificată. întrucât procedura de achiziţie are ca obiect furnizarea şi implementarea unui sistem complet de telegestiune pentru iluminatul public, este firesc ca acesta să poată fi operat unitar, printr-o interfaţă integrată care să permită controlul sincronizat al senzorilor şi al corpurilor de iluminat. Cerinţele tehnice formulate respectă principiile proporţionalităţii, transparenţei şi tratamentului egal prevăzute de legislaţia privind achiziţiile publice. Din lecturarea celor invocate de achizitoare Consiliul constată că rațiunea care a stat la baza stabilirii cerinței reclamate are la baza achiziția unei soluţii moderne, scalabile şi interoperabile, capabile să integreze, pe termen lung, alte componente de tip smart city, menite să Pagina 46 din 52

contribuie la eficientizarea consumului energetic şi reducerea costurilor de operare aferente sistemului de iluminat public. Contrar celor susținute de contestatoare cerinţa formulată în documentaţia de achiziţie nu are caracter restrictiv, întrucât nu impune ofertarea senzorilor, ci doar demonstrabilitatea capacităţii sistemului propus de a permite integrarea ulterioară a acestora, fară costuri suplimentare, așadar nu pot fi reținute susșinerile contestatoarei vizavi de cerinţa tehnică impusă (privind integrarea senzorilor de mişcare şi controlul în reţea) nu este susţinută de niciun element fizic, cantitativ sau financiar în oferta analizată. Necesitatea autorității contractante care a fost în mod judicos justificată nu intră în marja de apreciere a Consiliului sau a operatorilor, fiind atributul exclusiv al acesteia. Consiliul va reține cu titlu jurisprudențial așa cum a invocat și achizitoarea considerentele reținute de Consiliu cu ocazia pronunțării Deciziei nr.......... din... abordarea fiind în aceeași direcție, respectiv: Critica de la pct. 10 al contestației vizează cerințele privind senzorii PIR și senzorii de ploaie, despre care susține contestatorul că sunt incluși cu scopul de a favoriza o anumită soluție de telegestiune, senzorii nefiind menționați nici în proiectul tehnic și nici în caietul de sarcini ca echipamente ce vor fi achiziționate prin intermediul acestei proceduri. Consiliul nu va reține în soluționare argumentele contestatorului având în vedere că, deși face vorbire despre favorizarea unei soluții tehnice, nu indică acesta respectiva soluție și nu demonstrează afirmațiile sale, deși, potrivit art. 249 C.proc.civ., îi revenea o atare obligație. Pe de altă parte, autoritatea contractantă justifică necesitatea S.A., anume ca soluțiile ofertate să aibă capacitatea de a comunica și de a comanda senzori care pot fi integrați ulterior în rețeaua de iluminat public. Prin urmare, având în vedere faptul că autorul contestației nu a demonstrat caracterul restrictiv pretins, Consiliul va respinge critica, aceasta fiind neîntemeiată. Cu privire la ultima critică formulată la pct. 16, contestatoarea cu referire la cerinţele privind prezentare mostrelor, solicită eliminarea acestei cerinţe, pe considerentul că este o cerinţă privind capacitatea tehnică, se impune eliminarea acestei cerinţe cu motivarea că aceasta trebuia inclusă în anunţul de participare fiind o cerinţă de calificare, în sens contrar se impune eliminarea acesteia, ca fiind clauză nescrisă, potrivit prevederilor art. 30 alin. (6) din HG nr. 395/2016, coroborate cu dispoziţiile art. 179 lit. l din Legea nr. 98/2016. Argumentele aduse de contestatoare în favoarea solicitării se bazează pe următoarele aspecte: - solicităm eliminarea acestei cerinţe, cu motivarea că este o cerinţă privind capacitatea tehnică, se impune eliminarea acestei cerinţe cu motivarea că aceasta trebuia inclusă în anunţul de participare fiind o cerinţă de calificare, în sens contrar se impune eliminarea acesteia, ca fiind clauză nescrisă, potrivit prevederilor art. 30 alin. (6) din HG nr. 395/2016, coroborate cu dispoziţiile art. 179 lit. l din Legea nr. 98/2016; - prin urmare, verificarea conformităţii propunerilor tehnice prin testarea produselor ofertate nu este prevăzută în legislaţia din domeniul achiziţiilor publice, care reglementează procedura simplificată, ci, este o cerinţă ce excede cadrului legal, de natură a îngreuna accesul la procedura de atribuire, pe Pagina 47 din 52

considerente logistice şi geografice, prin introducerea de condiţii suplimentare care ar trebui îndeplinite de către ofertanţi, cum ar fi furnizarea corpurilor de iluminat, a dispozitivelor de control a acestora, integrarea în reţeaua de date a autorităţii contractante, configurarea soft-ului ofertat pentru integrarea cu cel din patrimoniul autorităţii contractante etc.; - prin urmare, finalitatea urmărită de către autoritatea contractantă este verificarea conformităţii dintre produsele ofertate şi specificaţiile tehnice impuse prin documentaţia de atribuire, iar, modalitatea de demonstrare a acestei conformităţi a fost stabilită sub forma unei probe practice/prezentării de moastre, în cadrul căreia, produsele indicate în ofertă să fie montate, configurate şi testate concret. Cerința reclamată se regăsește astfel formulată în fișa de date, la pct. IV.... Modul de prezentare al propunerii tehnice: Autoritatea contractanta va solicita ofertantului clasat pe locul I in clasamentul intermediar intocmit dupa evaluarea ofertelor atat din punctul de vedere al elementelor tehnice propuse cat si din punctul de vedere al aspectelor financiare pe care le implica S.A.prezinte mostre pentru cel putin doua corpuri de iluminat (identice celor ofertate), care S.A.functioneze utilizand sistemul de telegestiune ofertat. Acest sistem trebuie S.A.fie compatibil cu sistemul de telegestiune existent in prezent (sistem Exedra) in reteaua de iluminat public al.... In cazul in care se constata ca produsele prezentate nu respecta cerintele impuse in documentatia tehnica oferta va fi respinsa, ca neconforma. Față de susținerile contestatoarei autoritatea contractantă în punctul său de vedere a combătut la obiect fiecare dintre aceste acuze din partea contestatoarei respectiv: Motivul de contestaţie formulat sub nr...., prin care se solicită eliminarea cerinţei privind prezentarea mostrelor, este neîntemeiat, întrucât: • cerinţa contestată nu reprezintă o cerinţă de calificare, ci o modalitate de verificare a conformităţii tehnice a ofertei; • prezentarea mostrelor este o practică legală, proporţională şi justificată în cadrul procedurilor de achiziţie de produse tehnologice complexe, • aceasta nu trebuia inclusă în anunţul de participare, întrucât nu vizează capacitatea ofertantului, ci caracteristicile produsului ofertat, verificate numai după evaluarea ofertelor depuse. Cerinţele privind capacitatea tehnică şi profesională (art.... din Legea nr. 98/2016) vizează aptitudinile operatorului economic de a executa contractul (experienţă, personal, echipamente, certificări etc.) şi se includ, într-adevăr, în anunţul de participare. Prin contrast, cerinţele privind conformitatea tehnică a produsului sau serviciului ofertat se referă exclusiv la obiectul contractului, fiind stabilite prin Fişa de date şi Caietul de sarcini - componente esenţiale ale documentaţiei de atribuire (art.... din Legea nr. 98/2016). Prin urmare, cerinţa de prezentare a mostrelor nu are rolul de a evalua capacitatea operatorului economic, ci de a verifica dacă produsul ofertat respectă cerinţele tehnice impuse în documentaţie. Aceasta este o cerinţă de conformitate tehnică, nu de calificare. Conform art. 156 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă are dreptul să solicite, „pentru verificarea conformităţii ofertelor, demonstraţii, încercări, descrieri sau alte mijloace de probă, prin care ofertanţii pot face dovada îndeplinirii specificaţiilor tehnice". Mai mult, art. 67 alin. (1) din HG nr. 395/2016 prevede expres posibilitatea autorităţii de a solicita demonstrarea conformităţii prin prezentarea de mostre, prototipuri sau încercări practice, pentru a verifica corespondenta dintre oferta tehnică şi cerinţele caietului de sarcini. Astfel, prezentarea mostrelor: • este prevăzută de legislaţia primară şi secundară în materia achiziţiilor publice; • nu are legătură cu calificarea operatorului, ci cu verificarea materială a conformităţii ofertei; Pagina 48 din 52

• se realizează după evaluarea ofertelor, doar de către ofertantul clasat pe primul loc, ceea ce o face nediscriminatorie şi neîmpovărătoare pentru ceilalţi participanţi. Prin urmare, publicarea acestei cerinţe în anunţul de participare nu era necesară, întrucât nu se referă la capacitatea operatorului, ci la verificarea finală a produsului ofertat. Totodată, justificarea practică şi proporţionalitatea cerinţei, este dată de faptul că în cadrul procedurii vizate, obiectul contractului îl reprezintă achiziţia unor corpuri de iluminat inteligente, precum şi integrarea acestora într-un sistem de telegestiune existent (Exedra). Prin natura S.A., acest tip de achiziţie implică elemente de interoperabilitate, compatibilitate şi performanţă tehnică ce nu pot fi evaluate doar pe bază de documente. Astfel, cerinţa de a prezenta cel puţin două corpuri de iluminat identice celor ofertate, care să funcţioneze în mod real cu sistemul existent, are următoarele raţiuni practice: a) Verificarea compatibilităţii funcţionale dintre echipamentele ofertate şi sistemul de telegestiune existent; b) Confirmarea performanţelor reale ale echipamentelor (parametri fotometrici, control digital, conectivitate etc.); c) Asigurarea protecţiei investiţiei publice prin evitarea achiziţionării unor produse incompatibile sau care nu corespund specificaţiilor declarate. Această etapă nu limitează accesul la procedură, întrucât: • este solicitată doar ofertantului clasat pe primul loc; • se derulează după evaluare, deci nu condiţionează depunerea ofertei; • nu presupune o demonstraţie complexă sau instalarea permanentă, ci doar prezentarea fizică a produsului şi a funcţionalităţii sale de bază. Prin urmare, cerinţa este proporţională, obiectivă şi justificată de specificul tehnic al achiziţiei. Contrar susţinerilor contestatorului, cerinţa nu introduce obstacole logistice sau geografice, întrucât: • nu implică transportarea unor echipamente în volume mari; • nu presupune integrarea completă în reţeaua de date a autorităţii contractante, ci doar demonstrarea funcţionării sistemului ofertat în mod compatibil; • nu produce costuri nejustificate şi nu discriminează operatorii economici, fiind aplicabilă în mod egal tuturor participanţilor. Mai mult, fiind vorba de o achiziţie de echipamente de infrastructură critică, o asemenea verificare practică este nu doar permisă, ci şi necesară pentru garantarea că produsele ofertate corespund în mod real celor declarate în documentaţie. Aşadarm, ca şi concluzii finale referitoare la cerinţa privind prezentarea mostrelor: • nu este o cerinţă de calificare, ci o cerinţă tehnică de verificare a conformităţii ofertei; • nu trebuia publicată în anunţul de participare, fiind inclusă corect în Fişa de date; • este prevăzută şi permisă expres de legislaţia achiziţiilor publice (art. 156 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 şi art. 67 din HG nr. 395/2016); • este proporţională, transparentă şi justificată de necesitatea verificării compatibilităţii produselor ofertate cu infrastructura existentă; • nu restrânge concurenţa, aplicându-se uniform şi doar ofertantului clasat pe primul loc. Prin urmare, motivul de contestaţie este nefondat, iar cerinţa de prezentare a mostrelor este perfect legală, justificată şi menţinută în mod corect în documentaţia de atribuire. Din lecturarea argumenteler aduse de părți, Consiliul constată că în speța analizată rațiunea care a stat la baza impunerii cerinței nu are rolul de a evalua capacitatea operatorului economic, ci este o cerință tehnică de verificare a conformităţii ofertei, respectiv dacă dacă produsul ofertat respectă cerinţele tehnice impuse în documentaţie. Cerința reclamată izvorăște din necesitatea verificării compatibilităţii funcţionale dintre echipamentele ofertate şi sistemul de telegestiune existent, confirmării performanţelor reale ale echipamentelor (parametri fotometrici, control digital, conectivitate etc.) și asigurarea protecţiei investiţiei publice prin Pagina 49 din 52

evitarea achiziţionării unor produse incompatibile sau care nu corespund specificaţiilor declarate. Consiliul apreciază că solicitarea mostrelor de către autoritatea contractantă nu constituie un criteriu de selecție, prin care se urmăreşte dovedirea capacităţii ofertantului de a realiza obiectul contractului, ci o cerință specifică caietului de sarcini, prin care este dovedită funcționalitatea soluției tehnice ofertate, în ansamblu, ca sistem, situaţie în care nu era necesară menționarea expresă a acestei cerințe în anunțul de participare, fiind suficientă precizarea S.A.în cadrul caietului de sarcini, dispoziţiile art. 30 alin.(6) din HG nr. 395/2016 nefiind incidente. Aladar ceea ce prezintă interes pentru achizitoarea este dovada de către ofertanta clasată pe primul loc compatibilităţii funcţionale dintre echipamentele ofertate şi sistemul de telegestiune existent. Totodată, justificarea practică şi proporţionalitatea cerinţei, este dată de faptul că în cadrul procedurii vizate, obiectul contractului îl reprezintă achiziţia unor corpuri de iluminat inteligente, precum şi integrarea acestora într-un sistem de telegestiune existent (Exedra). Prin natura S.A., acest tip de achiziţie implică elemente de interoperabilitate, compatibilitate şi performanţă tehnică ce nu pot fi evaluate doar pe bază de documente. Sunt relevante în soluționare argumentele aduse de achizitoare respectiv faptul că cerința este solicitată doar ofertantului clasat pe primul loc, astfel se derulează după evaluare, deci nu condiţionează depunerea ofertei și nu presupune o demonstraţie complexă sau instalarea permanentă, ci doar prezentarea fizică a produsului şi a funcţionalităţii sale de bază. Prin urmare, cerinţa este proporţională, obiectivă şi justificată de specificul tehnic al achiziţiei. Constatându-se faptul că cerință din fișa de date, care prevede prezentarea de mostre pentru cel putin doua corpuri de iluminat (identice celor ofertate), care S.A.functioneze utilizand sistemul de telegestiune ofertat. Acest sistem trebuie S.A.fie compatibil cu sistemul de telegestiune existent in prezent (sistem Exedra) in reteaua de iluminat public al.... In cazul in care se constata ca produsele prezentate nu respecta cerintele impuse in documentatia tehnica oferta va fi respinsa, ca neconforma, nu are caracteristicile unei cerințe de calificare/unui criteriu de selecție, așa cum în mod eronat susține contestatoarea (principalul scop al unui criteriu de selecție este acelea de a demonstra capacitatea ofertantului de a realiza obiectul contractului, ceea ce nu este cazul în speța de față) și că cerința vizează dovedirea funcționalității soluției tehnice ofertate, în ansamblu, ca sistem, situaţie în care nu era necesară menționarea expresă a acestei cerințe în anunțul de participare, fiind suficientă precizarea S.A.în cadrul fișa de date, dispoziţiile art. 30 alin.(6) din HG nr. 395/2016 nefiind incidente, Consiliul constată caracterul nefondat al solicitării contestatoarei privind eliminarea cerinței, ca fiind clauză nescrisă. Pagina 50 din 52

În considerarea celor prezentate, în temeiul art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite, în parte, contestația formulată de... în contradictoriu cu... și obligă autoritatea contractantă la modificarae/completarea/remedierea documentației de atribuire, conform celor din motivare, în termen de 25 zile de la primirea deciziei.Modificările/completările/remedierile vor fi efectuate în cadrul aceluiași termen și vor fi aduse la cunoștința operatorilor economici prin publicarea lor în SEAP. Va fi stabilită o nouă dată limită de depunere a ofertelor. În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 98/2016, respinge, ca nefondate restul solicitărilor din contestație. Capătul de cerere privind anularea procedurii va fi respins, deoarece procedura de atribuire este în prezent suspendată astfel că autoritatea contractantă este în măsură să adopte măsurile de remediere dispuse. Cât privește cheltuielile de judecată solicitate de contestatoare, se reține că a fost depusă la dosarul cauzei factura seria SD0302/..., în valoare de..., emisă de ... și achitată de... potrivit confirmării tranzacției corespunzătoare acestei sume. Dat fiind că au fost luate măsuri de remediere de către autoritatea contractantă, ținând seama și de respingerea unor solicitări ale contestatoarei, precum și de complexitatea/noutatea criticilor, Consiliul va reduce onorariu avocat la suma de..., sumă pe care autoritatea va fi obligată să o plătească societății contestatoare. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, pentru considerentele evocate în motivarea prezentei, admite, în parte, contestația formulată de... în contradictoriu cu... și obligă autoritatea contractantă, în termen de 25 zile de la primirea deciziei Consiliului, la modificarea/completarea/remedierea documentației de atribuire, conform celor din motivare. Modificările/completările/remedierile vor fi efectuate în cadrul aceluiași termen și vor fi aduse la cunoștința operatorilor economici prin publicarea lor în SEAP. Va fi stabilită o nouă dată limită de depunere a ofertelor. Pagina 51 din 52

În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 98/2016, respinge, ca nefondate restul solicitărilor din contestație pentru considerentele expuse în motivare. În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 98/2016, respinge, ca nefondat capătul de cerere privind anularea procedurii de atribuire. Admite solicitarea contestatoarei privind plata cheltuielilor efectuate cu soluționarea contestației și obligă... la plata către... a sumei de..., reprezentând onorariu avocat. Prezenta decizie este obligatorie pentru părțile cauzei potrivit dispozițiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, Redactată în 4 exemplare originale, conține 47 pagini. Pagina 52 din 52