Decizie CNSC 170/2023

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. 170/C10/2999,3011 Data: 25.01.2023 1. Prin contestația nr. 1130/05.12.2022, înregistrată la CNSC cu nr. 59289/05.12.2022, depusă de către CICLOPS SECURITY SRL, cu sediul în Sibiu, Str. Calea Șurii Mari, nr. 9, județul Sibiu, înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului sub nr. J32/1187/2017, având CIF 15701580, atribut fiscal RO, reprezentată de Administrator – Ivan Iulian Dorel, împotriva Comunicării rezultatului Procedurii nr. 11238/29.11.2022, precum și împotriva Raportului Procedurii nr. 11235/29.11.2022, acte emise în cadrul procedurii de licitație deschisă, online, organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect „Servicii de pază, Direcția Silvică Vâlcea”, cod CPV 79713000-5, de către REGIA NAȚIONALĂ A PĂDURILOR – ROMSILVA R.A., DIRECȚIA SILVICĂ VÂLCEA, cu sediul în Râmnicu Vâlcea, Str. Carol I, nr. 37, județul Vâlcea, în calitate de autoritate contractantă, s-a solicitat: - Anularea adresei de Comunicare a rezultatului Procedurii nr. 11238/29.11.2022 prin către oferta contestatorului a fost declarată neconformă; - Anularea Raportului procedurii în partea prin care oferta contestatorului a fost declarată neconformă, cât și în partea în care au fost declarate admisibile ofertele depuse de către TOTAL FORCE MS SRL, PSG ONE SRL și PROTECT NPG INTERVENȚII - PROTECT NPG PAZĂ SRL; - Anularea Raportului procedurii în partea prin care oferta depusă de TOTAL FORCE MS SRL a fost declarată câștigătoare, precum și a tuturor actelor subsecvente acestuia; Pagina 1 din 3

- Reevaluarea ofertei contestatorului în conformitate cu aplicarea corectă a prevederilor art. 167 din Legea 98/2016; - Reevaluarea ofertelor depusă de către TOTAL FORCE MS SRL, PSG ONE SRL și PROTECT NPG INTERVENȚII - PROTECT NPG PAZĂ SRL, în conformitate cu legislaţia în vigoare, cu documentaţia de atribuire și cu prevederile codului muncii; - Accesul la dosarul achiziţiei cu emiterea de copii de pe întreg dosarul achiziţiei. Prin adresa nr. 125/12.12.2022, înregistrată la CNSC cu nr. 60747/12.12.2022, P.S.G. ONE SRL, cu sediul în Târgu Jiu, Str. 23 August, bl. 1B, parter, județul Gorj, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J18/771/2022, având CIF 31293660, reprezentată prin Mihăilă Ioan, a formulat „Cerere de intervenție” prin care solicită respingerea contestației ca nefondată/neîntemeiată. Prin adresa nr. 263/19.12.2022, înregistrată la CNSC sub nr. 62644/20.12.2022, TOTAL FORCE MS SRL, cu sediul în Târgu Jiu, Str. Ana Ipătescu, nr. 178, județul Gorj, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J18/670/2018, având CIF 29727595, atribut fiscal RO, a formulat „Punct de vedere” cu privire la contestația formulată de CICLOPS SECURITY SRL, prin care răspunde criticilor formulate de contestator cu privire la oferta sa. 2. Prin contestația nr. 1720/06.12.2022, înregistrată la CNSC cu nr. 59429/06.12.2022, depusă de către DELGUARD SRL, cu sediul în Râmnicu Vâlcea, Str. Ostroveni, nr. 102 S.P. 1, județul Vâlcea, înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului sub nr. J38/997/2007, având CIF 22551191, atribut fiscal RO, reprezentată de Administrator – Neata Doris Maria, împotriva Comunicării rezultatului Procedurii nr. 11239/29.11.2022, emisă în cadrul aceleiași proceduri, organizată de către REGIA NAȚIONALĂ A PĂDURILOR – ROMSILVA R.A., DIRECȚIA SILVICĂ VÂLCEA, în calitate de autoritate contractantă, s-a solicitat: - Admiterea contestației astfel cum a fost formulată; - Anularea adresei de Comunicare a rezultatului Procedurii nr. 11239/29.11.2022 prin către oferta contestatorului a fost respinsă; - Anularea Raportului procedurii nr. 11235/29.11.2022; - Reevaluarea ofertei financiare a contestatorului. În temeiul art. 17 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, cele două contestații au fost conexate. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, Pagina 2 din 3

CONSILIUL DECIDE: În temeiul prevederilor art. 26 alin. (2) lit a) si b) din Legea nr. 101/2016, admite contestaţia formulată de SC DELGUARD SRL în contradictoriu cu REGIA NAȚIONALĂ A PĂDURILOR – ROMSILVA R.A., DIRECȚIA SILVICĂ VÂLCEA. Dispune anularea deciziei de respingere a ofertei depuse de SC DELGUARD SRL, anularea raportului procedurii nr. 11235/29.11.2022, precum si a comunicarilor subsecvente acestuia. În temeiul prevederilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 101/2016, dispune continuarea procedurii, dupa indeplinirea dispozitiilor de mai sus, prin reevaluarea admisibilitatii ofertei SC DELGUARD SRL potrivit motivarii si ulterior prin stabilirea ofertei castigatoare dintre ofertele admisibile, potrivit criteriului de atribuire stabilit, in termen de 10 zile de la comunicarea prezentei decizii. În temeiul prevederilor art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, respinge ca nefondată contestaţia formulată de SC CICLOPS SECURITY SRL în contradictoriu cu REGIA NAȚIONALĂ A PĂDURILOR – ROMSILVA R.A., DIRECȚIA SILVICĂ VÂLCEA. În temeiul art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, coroborate cu dispoziţiile art. 64 alin. (2) C. proc. civ., respinge, ca inadmisibilă, cererea de intervenție formulată de P.S.G. ONE SRL. În temeiul art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, respinge, ca tardiv introdusă, cererea de intervenție formulată de TOTAL FORCE MS SRL. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 și poate fi atacată cu plângere, în temeiul art. 29 din același act normativ, în termen de 10 zile de la comunicare. Pagina 3 din 3

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. ... Data: ... 1. Prin contestația nr. 1130/05.12.2022, înregistrată la CNSC cu nr. 59289/05.12.2022, depusă de către ..., cu sediul în ..., înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului sub nr. ..., având CIF ..., atribut fiscal RO, reprezentată de ..., împotriva Comunicării rezultatului Procedurii nr. 11238/29.11.2022, precum și împotriva Raportului Procedurii nr. 11235/29.11.2022, acte emise în cadrul procedurii de licitație deschisă, online, organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect „Servicii de pază, ...”, cod CPV 79713000-5, de către ..., ..., cu sediul în ..., în calitate de autoritate contractantă, s-a solicitat: - Anularea adresei de Comunicare a rezultatului Procedurii nr. 11238/29.11.2022 prin către oferta contestatorului a fost declarată neconformă; - Anularea Raportului procedurii în partea prin care oferta contestatorului a fost declarată neconformă, cât și în partea în care au fost declarate admisibile ofertele depuse de către ..., ... și ...; - Anularea Raportului procedurii în partea prin care oferta depusă de ... a fost declarată câștigătoare, precum și a tuturor actelor subsecvente acestuia; - Reevaluarea ofertei contestatorului în conformitate cu aplicarea corectă a prevederilor art. 167 din Legea 98/2016; - Reevaluarea ofertelor depusă de către ..., ... și ..., în conformitate cu legislaţia în vigoare, cu documentaţia de atribuire și cu prevederile codului muncii; - Accesul la dosarul achiziţiei cu emiterea de copii de pe întreg dosarul achiziţiei. Pagina 1 din 41

Prin adresa nr. 125/12.12.2022, înregistrată la CNSC cu nr. 60747/12.12.2022, ..., cu sediul în ..., înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. ..., având CIF ..., reprezentată prin ..., a formulat „Cerere de intervenție” prin care solicită respingerea contestației ca nefondată/neîntemeiată. Prin adresa nr. 263/19.12.2022, înregistrată la CNSC sub nr. 62644/20.12.2022, ..., cu sediul în ..., înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. ..., având CIF ..., atribut fiscal RO, a formulat „Punct de vedere” cu privire la contestația formulată de ..., prin care răspunde criticilor formulate de contestator cu privire la oferta sa. 2. Prin contestația nr. 1720/06.12.2022, înregistrată la CNSC cu nr. 59429/06.12.2022, depusă de către ..., cu sediul în ..., înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului sub nr. ..., având CIF ..., atribut fiscal RO, reprezentată de ..., împotriva Comunicării rezultatului Procedurii nr. 11239/29.11.2022, emisă în cadrul aceleiași proceduri, organizată de către ..., ..., în calitate de autoritate contractantă, s-a solicitat: - Admiterea contestației astfel cum a fost formulată; - Anularea adresei de Comunicare a rezultatului Procedurii nr. 11239/29.11.2022 prin către oferta contestatorului a fost respinsă; - Anularea Raportului procedurii nr. 11235/29.11.2022; - Reevaluarea ofertei financiare a contestatorului. În temeiul art. 17 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, cele două contestații au fost conexate. CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: 1. Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care ... reclamă adresa de Comunicare a rezultatului Procedurii nr. 11238/29.11.2022, precum și Raportul Procedurii nr. 11235/29.11.2022, considerându-le nelegale, pentru următoarele motive: I. Ca urmare a participării la achiziţia mai sus menționată, contestatorul a completat în platforma SEAP declaraţia DUAE aferentă procedurii, bifând toate secţiunile, așa cum au fost solicitate de sistem. La secţiunea C din DUAE: „Motive legate de insolvență, conflicte de interese sau abateri profesionale” subsecțiunea „VINOVAT DE COMITEREA UNEI ABATERI PROFESIONALE GRAVE”, contestatorul a bifat în mod corect răspunsul „NU” (a se vedea fila 39 cu 40). Analizând conținutul DUAE al societății, coroborat cu verificările în sistemul SEAP, în ce priveşte documentele constatatoare emise de beneficiarii serviciilor de pază, autoritatea contractantă găsește publicat în SEAP Documentul constatator nr. 144/14.01.2022 și solicită în secţiunea de clarificări, prin completarea direct în interiorul platformei SEAP, fără a emite nici măcar o adresă oficială din partea acesteia, următoarele solicitări:

„În vederea îndeplinirii condiţiilor art. 167 alin. (1) lit. g) și alin. (8) din Legea 98/2016 actualizată veți depune documentele care au stat la baza intoducerii din SEAP a documentului constatator nr. ... de către .... Dacă există o contestație pe rol, veți depune certificatul de grefă în cauză cu explicaţii privind stadiul acţiunii. ATENȚIONĂM ASUPRA ART. 134 ALIN. (5) DIN H.G. 395/2016 ACTUALIZATĂ.” Ca urmare a acestei solicitări, contestatorul a răspuns în termenul indicat de autoritatea contractantă, prin adresa nr. 979/10.10.2022, prin care a înaintat documentele solicitate, precum și explicaţiile necesare spre analiză. Se arată că emiterea documentului constatator nr. 144/14.01.2022 de către ... s-a realizat cu rea credinţă, întrucât motivele pentru care societatea a refuzat semnarea unui nou contract subsecvent sunt reale, justificate și nu au produs prejudicii de niciun fel. Contestatorul a justificat în adresa de răspuns la solicitarea autorității contractante ..., că societatea a semnat Acordul cadru nr. 43 din 26.07.2021 cu ..., cu valabilitate 25 de luni. Ulterior, în baza acordului cadru, a semnat și primul contract subsecvent cu nr. 45 din 02.08.2021 cu valabilitate pe perioada 01.09.2021 - 31.12.2021. În timpul derulării contractului, prin adresa nr. 1033/22.11.2021, societatea a solicitat majorarea tarifului pentru anul următor, în situația în care s-ar fi semnat un nou contract subsecvent, având în vedere creşterea salariului care a stat la baza constituirii ofertei, de la 2.300 de lei/lună la 2.550 de lei/lună, cu respectarea art. 164 din HG 395/2016, solicitare comunicată cu mai mult de 30 de zile înainte de expirarea atât a acordului cadru, cât și mai ales a contractului subsecvent nr. 43 din 26.07.2021. În interiorul acestei adrese, contestatorul a informat autoritatea contractantă că, în situația în care nu se pot actualiza tarifele contractuale pentru anul 2022, se vede nevoită să rezilieze acordul- cadru, nu din rea-voință, ci din pricina faptului că nu există resurse financiare pentru susţinerea majorării salariale de la 2.300 de lei/lună/om salariu la 2.550 de lei/lună/om. ... a răspuns negativ solicitării cu adresa nr. 3481/23.11.2021 și prin acelaşi document de răspuns, a invitat contestatorul în data de 26.11.2021, la semnarea unui nou contract subsecvent pentru anul 2022, deși era în vigoare cel din 2021, adresă comunicată în mod tendențios de către achizitor, întrucât dacă solicitarea de majorare a tarifului contractual nu ar fi fost transmisă spre analiză, atunci nici autoritatea contractantă nu ar fi solicitat cu mai bine de 30 de zile înainte, semnarea unui nou contract subsecvent. În aceeaşi zi, 23.11.2021, societatea a explicat din nou că este necesară majorarea preţului contractual, pentru a putea semna un nou contract subsecvent aferent următorului an și a informat ... că reziliază acordul-cadru nr. 43/26.07.2022, începând cu data de 31.12.2021, ora 24.00, respectând atât termenul de 30 de zile de la art. 12.2 din acord, dar și dând suficient timp autorității contractante să își găseasca un nou prestator.

Ulterior emiterii documentului constatator nr. 144/14.01.2022, ... organizează cu anunţ de participare simplificat SCN1104893/12.04.2022, pe platforma SEAP, o nouă licitație publică, prin care de această dată în fișa de date, permitea atât majorarea preţului de pază, cât și a preţului de carburant, tocmai așa cum fusese solicitat de către contestator prin adresele antementionate, dar neacceptate de către achizitor la momentul în care societatea desfășura activitățile de pază și protecție. Deci, inclusiv prestatorul care a preluat executarea serviciilor de pază la Aeroportul Sibiu, pentru anul 2022, despre care autoritatea contractantă susţine că a avut tarif mai mare decât al contestatorului, nu a putut susţine celelalte 19 luni rămase din acordul-cadru, autoritatea contractantă fiind nevoită să iniţieze o nouă procedură de achiziţie. Reaua-credintă a Aeroportului Internațional Sibiu reiese în mod evident din documentele emise, întrucât societatea a respectat atât termenul de 30 de zile de reziliere, dar a dus și la bun sfârșit, primul contract subsecvent cu nr. 45 din 02.08.2021. ... a publicat în SEAP Documentul constatator nr. 144/14.01.2022, pentru un contract ce nu a existat niciodată, ca atare descalificarea ofertei contestatorului, sub aspectul că nu și-ar fi îndeplinit obligaţiile contracuale este greşit înțeleasă și abuzivă, mai ales că acelaşi Aeroport Internațional Sibiu a omis în schimb cu bună știință publicarea în SEAP, în secţiunea dedicată a Documentului constatator nr. 110/12.01.2022, a documentelor care atestă, din contră, îndeplinirea la timp a tuturor obigațiilor contractuale. Refuzul contestatorului de a semna un nou contract subsecvent pentru anul 2022 nu a fost de natură a aduce prejudicii Aeroportului Internațional Sibiu, mai ales că aceeaşi entitate contractantă organizează în 12.04.2022, 4 luni mai târziu, procedura de achiziţie publică cu posibilitatea maijorării tarifelor contractuale, posibilitate pe care au refuzat-o iniţial. Contestatorul apreciază că rezilierea acordului cadru precum și refuzul de a semna un nou contract subsecvent nu sunt abateri profesionale în sensul dat de Legea 98/2016, art. 3, alin. (1) coroborat cu art. 167 alin. (1) lit. c) și g) deoarece autoritatea contractantă ... i-a remis pentru contractul subsecvent care s-a încheiat în decembrie 2021, documentul constatator nr. 110/12.01.2021, document care atestă că a dus la îndeplinire toate obligaţiile contractuale. Comisia de evaluare din cadrul ... se află într-o gravă eroare, întrucât, deși contestatorul a arătat care au fost actele emise de ..., precum și faptul că nu a creat prejudicii prin rezilierea contractului, aceasta a ales să descalifice oferta cu aplicarea eronată a prevederilor art. 167 alin. (1) lit. g) din Legea 98/2016. Prin interpretarea greşită a prevederilor din acest articol, autoritatea contractantă a apreciat că societatea a încălcat dispoziţiile contractuale dintr-un contract semnat cu Aeroportul Sibiu, fapt ce ar fi dus la încheierea anticipată a acordului-cadru. Or, contractul subsecvent a fost dus la bun sfârșit, așa cum reiese din documentul constatator nr. 110/12.01.2021, iar rezilierea acordului, în baza căruia se semnau

periodic aceste contracte, a avut loc la initiativa societății contestatoare, nu a a achizitorului și a survenit ca urmare a faptului că ... se găsea în imposibilitatea de a majora tariful la semnarea unui nou contract subsecvent pentru anul 2022. În ce priveşte prevederile art. 167 alin. (1) lit. g) din Legea 98/2016, contestatorul consideră că acestea trebuie coroborate cu cele prevăzute la alin. 8) din acelaşi articol: „în sensul dispoziţiilor alin. (1) lit. g) se consideră încălcări grave ale obligaţiilor contractuale, cu titlu exemplificativ, neexecutarea contractului, livrarea/prestarea/executarea unor produse/ servicii/lucrări care prezintă neconformităţi majore care le fac improprii utilizării conform destinaţiei prevăzute în contract”. Or, societatea a dus la bun sfârșit serviciile contractate pentru perioada 01.09.2021-31.12.2021 și a respectat și termenul de 30 de zile de reziliere a acordului-cadru. Faptul că societatea nu a contestat în instanță Documentul constatator nr. 144/14.01.2022 nu reprezintă un motiv de descalificare a ofertei, contestația împotriva acestuia fiind un drept și nu o obligaţie a societății. Astfel, potrivit art. 166 alin. (8) din Anexa la HG nr. 395/2016, atunci când ia decizia de respingere a unui candidat/ofertant pe baza unui document constatator negativ, autoritatea contractantă, prin comisia de evaluare, are și avea obligaţia de a analiza dacă acesta reflectă îndeplinirea condiţiilor cumulative prevăzute la art. 167 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 98/2016, având în vedere totodată şi prevederile art. 171 din Lege. Se arată că ..., deși susţine, prin documentul constatator nr. 144/14.01.2022, că i s-au cauzat prejudicii grave, nu a inițiat nicio acţiune împotriva contestatorului de daune sau despăgubiri, prin care să cuantifice valoarea așa-ziselor prejudicii aduse, conform prevederilor art. 171 alin. (3) din Legea 98/2016, ceea ce arată că paragraful final din documentul constatator nu reprezintă realitatea, autoritatea contractantă ... putea verifica aceste aspecte direct la ..., printr-o solicitare, pentru a se convinge că nu există o acţiune sau, respectiv, hotărâre judecatoarească care să oblige la plata de daune sau despăgubiri. Dacă ar fi existat o asemenea acţiune de daune, contestatorul ar fi făcut trimitere la ea în răspunsul la clarificări. Contestatorul apreciază că descalificarea ofertei sale s-a făcut în mod exagerat, cu încălcarea legii. Pentru toate aceste motive, contestatorul solicită anularea adresei de Comunicare a rezultatului Procedurii nr. 11238/29.11.2022 prin care oferta sa a fost declarată neconformă, anularea Raportului procedurii în partea prin care oferta sa a fost declarată neconformă și reevaluarea ofertei în conformitate cu aplicarea corectă a prevederilor art. 167 din Legea 98/2016. II. În ce priveşte ofertele declarate admisibile, ..., ... si ..., precum și declararea ofertei câștigătoare ca fiind cea depusă de ..., contestatorul arată că, în conformitate cu documentaţia de atribuire, acestea nu puteau fi calificate atât sub aspectul propunerii tehnice, cât și sub aspectul propunerii financiare.

Din punct de vedere tehnic, ... a solicitat prin caietul de sarcini, la fila 2, ca „În caz de alarmă operatorul economic va asigura intervenţii rapide (maxim 10 minute) ori de câte ori este nevoie. În funcţie de situația existentă la fața locului, echipajul va acţiona, în limitele legii, pentru înlăturarea cauzelor care au produs evenimentul, pentru diminuarea efectelor evenimentului, vor anunţa imediat instituțiile abiliate, urmând a părăsi zona numai cu acordul beneficiarului.” Prin urmare, operatorul economic care prestează/va presta aceste servicii trebuie să fie în măsură să asigure echipaj de intervenție fie prin dispecerat propriu avizat de către IGPR, cu respectarea art. 91 din HG 301/2012, fie în regim de subcontractare. Prin analizarea informaţiilor afişate public de către IGPR, https://www.politiaromana.ro/ro/stmctura-politiei-romane/unitati- centrale/directia-de-ordine-publica/serviciul-sisteme-de-securitate- private/registre-nationale, operatorii economici ..., ... nu deţin echipaje mobile la nivelul judeţului Vâlcea și nu deţin nici dispecerat avizat, ceea ce presupunea în mod obligatoriu subcontractarea acestor servicii la momentul depunerii ofertei. Or costurile cu acest serviciu trebuiau în mod obligatoriu evidenţiate în tariful ofertat. Contestatorul consideră că ofertele considerate admisibile de către comisia de evaluare și respectiv, câștigătoare în cazul operatorului economic ... nu acoperă nici măcar salariul minim pe economie cu taxele și impozitele aferente, fără a mai lua în calcul alte cheltuieli directe/indirecte și cota de profit. Sub acest aspect, se arată că în „Anexa la formularul de oferta” din secţiunea „Formulare”, ... a precizat atât numărul total de 13.140 ore de pază, cât și categoria de costuri ce trebuie să le includă oferta financiară, respectiv valoare salariu la care se adaugă sporul de noapte, sporul pentru muncă suplimentară, sporul pentru muncă de weekend și altele asemenea. Pornind de la această anexă, în strânsă legătură cu prevederile Codului Muncii, art. 126 alin. b), art. 137, alin. 3), art. 142, alin. 2), art. 150, rezultă o valoare de salariu lunar de 3.152,78 de lei, respectiv o valoare orară de 3.152,78 de lei: 167,333 norma de ore în medie lucrată de 1 om pe lună = 18,84 de lei/oră, în condiţiile în care la această valoare trebuie adăugate costurile cu fondul de handicap, cheltuielile directe/ indirecte, cota de profit. În acest sens, contestatorul face un calcul care are la bază „Anexa la formularul de ofertă” din secţiunea „Formulare”, rezultând următoarele valori: Salariu minim garantat/lună/om = 2.550 de lei/lună; Spor pentru munca de noapte = 2.550 de lei/lună x 25% x 33.33% pondere ore noapte = 212,48 lei; Spor pentru munca suplimentară = 0 lei (nu se efectuează muncă suplimentară); Spor pentru munca în zile de sărbatoare legală 15 zile/an/12 luni x 2550 /30,42 de zile în medie pe lună x 100% = 104,78 lei;

Spor de weekend = 2.550 de lei/lună x (2 zile/7 zile pe săptămână x 100) x 0,5% = 3,64 lei; Indemnizații de concediu = 2.550 / 12 luni = 212,50 de lei Total salariu + sporuri și indemnizaţii = 3.083,40 de lei Contribuţie asiguratorie muncă 2,25% = 3.083,40 de lei x 2,25% = 69,38 lei Total salariu+sporuri și indemnizaţii + Contrib. asig. muncă = 3.083,40 + 69,38 = 3.152,78 de lei Valoare orară pază = 3.152,78 de lei/lună/om: 167,333 norma medie lucrată = 18,84 de lei/oră Valoare totală pază = 18,84 de lei/oră x 13.140 ore pază = 239.148 lei valoare minimă totală fără însă a adăuga fondul de handicap, cheltuielile cu dotarea, cota de profit. Pe de altă parte, dacă s-ar adăuga, așa cum solicită și anexa la formularul de ofertă, dar și legislația aferentă, costurile cu fondul de handicap de 2.550 x 4% = 102 lei adunate la valorile de mai sus, fără alte cheltuieli sau cota de profit, ar rezulta o valoarea lunară de 3.254,78 lei/lună/om : 167,333 ore norma lucrată = 19,45 de lei/oră (valoare minimă legală), respectiv 255.573 de lei valoare totală. Având în vedere însă că valoarea fondului de handicap se calculează în funcţie de numărul mediu de salariaţi ai fiecărui ofertant în parte, rezultând în acest sens valori diferite, pentru evidenţierea într-un mod mai simplu a faptului că ofertele declarate admisibile de către comisie nu respectă nici măcar prevederile codului muncii, se poate lua ca valoare de referinţă valoarea minimă de 18,84 de lei/oră, valoare sub care se găsesc toate cele trei oferte de mai jos. Niciuna dintre ofertele declarate admisibile de comisia de evaluare nu acoperă acest minim legal de 18,84 de lei/oră, întrucât oferta totală depusă de către ..., de 234.943,20 de lei împărțită la numărul de 13.140 ore = 17,88 de lei/oră - net inferioară valorii orare de 18,84 de lei/oră, în condiţiile în care la aceasta trebuie oricum adăugate costurile cu fondul de handicap, costurile cu dotarea solicitată prin caietul de sarcini, dar și costurile cu serviciul de intervenție subcontractat. Nici oferta financiară a ..., de 235.600,20 de lei : 13.140 ore = 17,93 de lei/oră nu reprezintă o ofertă competitivă care să respecte prevederile Codului Muncii, situându-se și aceasta sub valoarea minimă de 18,84 de lei/oră. În aceeaşi situație este și oferta financiară propusă de ... – ... SRL, de 242.433 de lei : 13.140 ore = 18,45 de lei/oră, întrucât și această ofertă se situează sub minimul orar de 18,84 de lei/oră. Analizând însă și mai amănunțit tarifele ofertate de primii trei clasaţi în clasamentul prețurilor, chiar și sub aspectul obligaţiei de a include în ofertă costurile cu fondul de handicap, întrucât toți cei trei operatori economici aveau angajaţi mai mult de 50 de salariaţi, le revenea obligaţia atât să evidenţieze în tariful ofertat valoarea fondului de handicap, cât și cum au ajuns la acea valoare ținând cont de alternativele oferite de către prevederile art. 78 alin. 3), lit. a) și lit. b) din Legea 448/2006 coroborate cu prevederile art. 2 din Ordinul 590/2008, cu privire la Instrucţiunea

pentru aplicarea art. 78 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap din 12.11.2008, calcul ce trebuia susţinut de acte contabile și documente de personal. Potrivit datelor contabile evidențiate în mod public pe Ministerul Finanţelor Publice, operatorul economic ... avea angajaţi un număr mediu 81 de salariaţi, rezultând un cost cu fondul de handicap (81 x 4% x 2550) / 81 = 102 de lei fond handicap. Potrivit datelor contabile evidentiate in mod public pe Ministerul Finanţelor Publice, operatorul economic ..., avea angajaţi un număr mediu de 105 de salariaţi, rezultând un cost cu fondul de handicap (105 x 4% x 2550) /105 = 102 de lei fo?id handicap. (a se vedea fila 80 din prezenta) Potrivit datelor contabile evidențiate în mod public pe Ministerul Finanţelor Publice, operatorul economic ... avea angajaţi 434 de salariaţi, rezultând un cost cu fondul de handicap: (434 x 4% x 2550) / 434 = 102 de lei fond handicap. Prin urmare, această valoare de cost trebuia adăugată la preţul ofertat de fiecare în parte, iar în situația în care costurile cu acest impozit ar fi fost mai mici, operatorii economici de mai sus aveau obligaţia să își includă în oferta financiară documente doveditoare în ce priveşte modul de calcul al acestui cost, respectiv extrase de revisal pentru personalul cu handicap, certificatele cu handicap ale acestora, dovada numărului de salariaţi de la data achiziţiei, copie de pe declaraţia 100 depusă la ANAF care făcea dovada calculării acestui tip de impozit conform „INSTRUCŢIUNI de completare a formularului 100 Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat”, cod 14.13.01.99/bs, https://static.anaf.ro/static/ 10/Anaf/fomiulare/instr 100 878.pdf. Sub aspectul utilizării convenţiilor încheiate cu AJOFM și evidenţierea acestora în formula de calcul, autoritatea contractantă a specificat în mod clar înainte de depunerea ofertelor, printr-un răspuns publicat pe SEAP că: „- în susţinerea eventualelor subvenții/facilități se vor depune documente justitificative inclusiv pentru valorile efective luate în calcul. Detaliind, aceasta înseamnă că inclusiv sumele acordate de AJOFM și invocate la o eventuală reducere a costurilor contractului, vor trebui justificate de ofertanți atât din punct de vedere a modului de calcul, cât și a utilizării resurselor respective pentru contractul de față”. Or, în situația în care unul sau toți cei 3 operatori economici a optat pentru utilizarea acestei facilități fiscale, aveau obligaţia să facă dovada nu a încheierii de contracte cu AJOFM, ci a primirii/acordării efective a sumelor și a distribuirii acestora pentru toate cele 18 luni de contract, întrucât prin clarificări, autoritatea contractantă a și specificat foarte clar acest lucru, fiind necesare extrase de cont cu dovada virării sumelor de către AJOFM, extrase de revisal cu angajaţii în cauză, costuri de delegare personal dacă personalul de pe convenţii avea domiciliul în alte localități și alte asemenea, mai ales că aceste convenţii se încheie numai pentru 12 luni.

În ce priveşte costurile cu subcontractarea/asocierea pentru prestarea serviciilor de monitorizare și intervenție, acestea trebuiau distinct evidențiate în tariful ofertat, întrucât presupuneau echipe de intervenție de la alt operator economic, deci în mod evident alte costuri. De asemenea, trebuiau evidențiate costurile cu dotarea, echipamentul solicitat prin caietul de sarcini. Contestatorul apreciază, de asemenea, că în condiţiile în care bugetul alocat de autoritatea contractantă de 280.539 de lei însemnă o valoare orară de 280.539 de lei: 13140 ore = 21,35 de lei/oră, iar ofertele financiare analizate mai sus se situau cu mult sub această valoare, se impunea o analiză mult mai amănunțită și mai detaliată a prețurilor, mai ales că ofertele pe care comisia de evaluare le-a considerat admisibile, ating aproape pragul de 80% din valoarea estimată a contractului, în sensul dat de prevederile art. 136 din HG 395/2016. În concluzie, pentru toate motivele explicitate mai sus, contestatorul solicită admiterea contestației astfel cum a fost formulată. Prin adresa nr. 11605/09.12.2022, înregistrată la CNSC sub nr. 60519/09.12.2022, autoritatea contractantă a transmis PUNCT DE VEDERE cu privire la contestația formulată de către ..., prin care solicită respingerea contestației ca nefondată. Se arată că, în fapt, între autoritatea contractantă și ... a avut loc procedura pentru atribuirea contractului de „SERVICII DE PAZĂ, ...”, Anunţ de participare nr. .... Contestația formulată de către ... este nefondată având în vedere următoarele considerente: Așa cum s-a arătat atât în raportul procedurii, cât și în comunicarea nr. 11238/29.11.2022, autoritatea contractantă, în urma analizei temeinice a circumstanțelor în care a fost emis documentul constatator înregistrat în SEAP cu nr. ... (număr autoritate contractantă 144/14.01.2022), a considerat că ... se află în situația de excludere reglementată la art. 167 alin. (1) lit. g) din Legea 98/2016 cu modificările și completările ulterioare. În analiza sa, autoritatea contractantă a studiat atât răspunsul ofertantului la solicitările de clarificări pe această temă, cât și legislaţia incidentă, inclusiv NOTIFICAREA ANAP cu privire la situația de excludere reglementată la art. 167 alin. (1) lit. g) din Legea 98/2016 pe care o anexează și din care a extras pargraful cel mai relevant: „O situaţie particulară de excludere în baza art. 167 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 98/2016 este reglementată prin art. 144 alin. (1) din Anexa la HG nr. 395/2016, conform căruia refuzul nemotivat al ofertantului declarat câştigător de a semna contractul de achiziţie publică/acordul- cadru este asimilabil situaţiei prevăzute la art. 167 alin. (1) lit. g) din Lege.” Deși pare că ... are un motiv pentru refuzul său, autoritatea contractantă a considerat că acest motiv nu poate fi acceptat, nefiind guvernat de condiţiile contractuale ale acordului-cadru și contractelor subsecvente asumate. De asemenea, pentru că nu a contestat

documentul constatator, autoritatea contractantă a considerat că ... a acceptat consecinţele acestuia. În ceea ce priveşte ofertele TOTAL FORCE MS, PSG ONE SR și ... SRL + ... SRL, autoritatea contractantă a analizat îndeplinirea cerinţei privind asigurarea de intervenții rapide în caz de nevoie, în toate etapele de evaluare a ofertelor (DUAE, propunere tehnică, propunere financiară precum și îndeplinire DUAE) atât din punct de vedere al deţinerii avizelor IGPR necesare (inclusiv online pe portalul dedicat), cât și din punct de vedere al includerii costurilor în ofertă (concluzia fiind că acestea au fost incluse în capitolul 10 sau 11 și că apar clar menționate în acordurile de subcontractare depuse). În consecinţă, având în vedere toate aspectele invocate mai sus, autoritatea contractantă precizează că își menţine punctul de vedere formulat în Comunicarea rezultatului Procedurii nr. 11238/29.11.2022 și, pe cale de consecinţă, solicită respingerea contestației formulată de către .... În drept, autoritatea contractantă invocă dispoziţiile art. 18 din Legea nr. 101/2016. Prin adresa nr. 125/12.12.2022, înregistrată la CNSC cu nr. 60747/12.12.2022, ... a formulat „Cerere de intervenție” prin care solicită respingerea contestației ca nefondată/neîntemeiată pentru următoarele motive: - În ceea ce priveşte critica: „... nu deţine echipaje mobile la nivelul judeţului Vâlcea şi nu deţine nici dispecerat avizat, ceea ce presupunea în mod obligatoriu subcontractarea acestor servicii la momentul depunerii ofertei. Ori costurile cu acest serviciu trebuiau în mod obligatoriu evidenţiate în tariful ofertat.”, intervenientul arată că este o critică ce nu corespunde situaţiei reale întrucât a depus în cadrul ofertei, Acordul de subcontractare nr. 25/20.09.2022 încheiat cu ..., cu sediul în ..., având ca obiect „Servicii de monitorizare-intervenție la SEDIUL ..., din ...” pentru o perioadă de 18 luni şi pentru o valoare de 0.53 % din valoarea totală a serviciilor ofertate, motiv pentru care solicită respingerea criticii menţionate mai sus. Cu privire la critica contestatoarei potrivit căreia „Nici oferta financiară a ... de 235.600,20 de lei: 13140 ore = 17,93 de lei/oră nu reprezintă o ofertă competitivă care să respecte prevederile Codului Muncii, situându-se şi aceasta sub valoarea minimă de 18,84 de lei/oră”, este o critică nefondată întrucât modul de calcul prezentat de către contestatoare este pentru un agent de pază/lună, ori în cadrul documentaţiei de atribuire, autoritatea contractantă a pus la dispoziţia ofertanţilor formularul „ANEXĂ LA FORMULARUL PRIVIND OFERTA FINANCIARĂ” privind Valoare OFERTATĂ (lei) fără TVA (PENTRU ÎNTREG CONTRACTUL)”. Din formularul menţionat mai sus se observa că autoritatea contractantă a solicitat întocmirea ofertei pentru întreg contractul de achiziţie publică de 13140 ore şi nu pentru un agent de pază/lună.

În cazul în care contestatoarea avea neclarităţi sau nemulţumiri în ceea ce priveşte modul de întocmire a ofertei financiare, aceasta avea posibilitatea de a solicita clarificări sau de a formula contestaţie în termenul legal. În prezent, orice critică privind documentaţia de atribuire este tardivă. Se arată că ... a respectat modul de calcul solicitat de autoritatea contractantă, astfel: - Salariul minim conform HG nr 1071/2021 - 2550 lei salariu încadrare: 167.333 ore media lunară = 15.239 lei/oră mod de calcul: 13140 ore/contract x 15.239 lei/oră = 200,240.46 lei; - Spor de noapte - conform art. 126 lit. (a) din Codul Muncii: Salariaţii de noapte beneficiază: a) fie de program de lucru redus cu o oră faţă de durata normală a zilei de muncă, pentru zilele în care efectuează cel puţin 3 ore de muncă de noapte, fără ca aceasta să ducă la scăderea salariului de bază; mod de calcul: 1 oră liberă x 30,42 zile/lună x 15.239 lei/oră x 18 luni = 8,344.27 lei; Contrar aprecierii contestatoarei, în ceea ce priveşte sporul pentru orele prestate în timpul nopţii, dispoziţiile art. 126 lit. a) dau posibilitatea angajatorilor de a opta între acordarea unui spor de 25% pentru angajaţii care prestează activitate de noapte, sau de a acorda o oră liberă plătită. Calcul prezentat de către contestatoare, „2550 de lei/lună x 25% x 33.33% pondere ore noapte = 212,48 lei”, se referă la aplicarea dispoziţiilor art. 126 lit. b) din Codul Muncii, respectiv acordarea unui spor de 25 % salariaţilor care lucrează în timpul nopţii. Din moment ce angajatorul are posibilitatea de a aplica, fie dispoziţiile art 126 lit. a), fie dispoziţiile art. 126 lit. b) din Codul Muncii, rezultă că oferta prezentată de intervenient este una conformă şi respectă în totalitate dispoziţiile privind acordarea unei ore libere în conformitate cu dispoziţiile art. 126 lit. a) din Codul Muncii. - Spor de weekend - art. 122 din Codul Muncii pentru muncă suplimentară şi art. 137 din Codul Muncii pentru weekend, ROI - Nu se efectuează ore suplimentare; Ponderea orelor de weekend dintr-o săptămână este de 28,57% (2 zile weekend/7 zile săptămână) mod de calcul prezentat de ...: 2550 lei x 0.1% x 28.57% x 4.72 ag x 18 luni= 61.90 lei; Calculul prezentat de către contestatoare se referă la propria politică comercială deoarece contestatoarea are în vedere un spor de 0,5%, însă dispoziţiile art. 137 din Codul Muncii nu prevăd un procent minim sau maxim privind sporul de weekend. - Spor pentru muncă prestată în zilele de sărbătoare legală - art. 142 alin. 1 din Codul Muncii – ... a optat pentru compensare cu timp liber corespunzător în următoarele 30 zile. Cu privire la munca prestată în zilele de sărbătoare legală, angajatorul are posibilitatea de a opta între aplicarea dispoziţiilor: - Art. 142 alin. 1 din Codul Muncii - compensarea cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile;

- Art. 142 alin. 2 din Codul Muncii - acordarea unui spor la salariul de bază ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru. Modul de calcul prezentat de către contestotare, „15 zile/1an/12 luni x 2550/30,42 de zile în medie pe lună x 100% = l04,78 lei” se referă la aplicarea dispoziţiilor art. 142 alin. 2 din Codul Muncii, şi, contrar acestei aprecieri, intervenientul a optat pentru aplicarea dispoziţiilor art. 142 alin. 1 din Codul Muncii. - Indemnizaţii concedii de odihnă - art. 150 din Codul Muncii: 2550 lei/12 luni x 4.72 5 x 1 post x 18 luni= 18,054.00 lei. Modul de calcul al ... privind concediul de odihnă este identic cu cel prezentat de către contestatoare. - Fond handicap ***Legea 448/2006 prevede la art. 78 alin. 2) şi alin. 3) „Societatea are angajate persoane în grad de handicap şi nu datorează contribuţie la fondul de handicap.” Cu privire la contribuţia la fondul de handicap, societăţile comerciale au posibilitatea de angaja persoane cu handicap în procent de 4% din numărul total de salariaţi, sau să plătească, lunar, către bugetul de stat o sumă reprezentând salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap. Din documentele ataşate la oferta financiară, respectiv Declaraţia 100, reiese că ... nu datorează contribuţie la fondul de handicap întrucât are angajate persoane cu handicap în condiţiile legislaţiei în vigoare. - ... a inclus în cadrul ofertei contribuţia asiguratorie pentru muncă - Legea 227/2015 privind Codul Fiscal, art. 220A3 dar şi costurile cu dotarea tehnică menţionată în cadrul caietului de sarcini, costurile cu servicii de monitorizare şi intervenţie rapidă, precum şi profitul. - Este nefondată critica contestatorei privind reducerea tarifului ofertat pe baza convenţiilor încheiate cu AJOFM deoarece intervenientul nu a redus tariful pe baza convenţiilor încheiate cu AJOFM sau alt ajutor financiar acordat de stat. Pe cale de consecinţă, intervenientul solicită admiterea cererii de intervenţie şi respingerea contestaţiei formulată de ... în ceea ce priveşte oferta depusă de .... În drept, intervenientul invocă dispoziţiile Legii nr 101/2016, ale Legii nr 98/2016, HG nr. 395/2016 precum şi pe cele amintite în cadrul prezentei cereri de intervenție. Prin adresa nr. 11761/14.12.2022, înregistrată la CNSC sub nr. 61406/14.12.2022, autoritatea contractantă a formulat „Punct de vedere” cu privire la cererea de intervenție formulată de ..., în care precizează următoarele: În fapt, între autoritatea contractantă și ... a avut loc procedura pentru atribuirea contractului de „SERVICII DE PAZĂ, ...”, Anunţ de participare nr. .... În ceea ce priveşte susţinerile formulate prin cererea de intervenție de către ..., nr. 125/12.12.2022 înregistrată la ... sub nr.

11695/12.12.2022, acestea confirmă și întăresc motivarea autorității contractante privind acceptarea ofertei sale. În consecinţă, autoritatea contractantă precizează că își menţine atât punctele de vedere formulate anterior în ceea ce priveşte comunicarea rezultatelor Procedurii nr. ..., cât și punctele de vedere la contestațiile depuse. În drept, autoritatea contractantă invocă dispoziţiile art. 18 din Legea nr. 101/2016. Prin adresa nr. 263/19.12.2022, înregistrată la CNSC sub nr. 62644/20.12.2022, ... a formulat „Punct de vedere” – pe care Consiliul o califică ca fiind „Cerere de intervenție”, cu privire la contestația formulată de ..., prin care răspunde criticilor formulate de contestator cu privire la oferta sa. Astfel, ... aduce argumente cu privire la asigurarea unui echipaj de intervenție, arătând că a prezentat un acord de subcontractare, cu privire la fondul de handicap, costurile și dotarea, precum și abaterea profesională a ... în ceea ce privește documentul constatator publicat pe SEAP. Urmare celor antemenționate, ... solicită respingerea contestației ca nefondată. Prin adresa nr. 12008/22.12.2022, înregistrată la CNSC sub nr. 63150/22.12.2022, autoritatea contractantă a transmis „Punct de vedere” cu privire la punctul de vedere (considerat cerere de intervenție) formulat de către ..., prin care este de acord cu susținerile intervenientului. Prin adresa nr. 1199/22.12.2022, înregistrată la CNSC sub nr. 63312/22.12.2022, ... a formulat „Concluzii scrise” ca urmare a studierii dosarului cauzei la Consiliu, prin care solicită respingerea Punctului de Vedere al autorității contractante nr. 11605/09.12.2022, respingerea Cererii de interventie nr. 125/12.12.2022 formulată de ..., respingerea contestației nr. 11411/06.12.2022, formulată de către ... în dosarul nr. .../C10/2022, precum și respingerea Punctului de Vedere nr. 263/19.12.2022 formulat de ..., comunicat societății în data de 19.12.2022 pe e-mail, pentru motivele de fapt și de drept invocate deja în contestație după cum urmează: 1. Cu privire la punctul de vedere al autorității contractante nr. 11605/09.12.2022 depus în dosarul .../C10/2022, aferent contestației sale, ... arată că, prin punctul său de vedere nr. 11605/09.12.2022, autoritatea contractantă invocă o Notificare a ANAP cu privire la situația de excludere reglementată la art. 167 alin. (1) lit. g) din Legea 98/2016, act care în accepțiunea contestatorului nu poate avea caracter imperativ în sensul aplicării acestuia, întrucât notificările emise de ANAP sunt și reprezintă acte menite să explice anumite texte din legislația în achiziții publice, aceste notificări neavând putere de lege. ANAP nu este organism care emite legi sau ordonanțe de Guvern, ci doar emite opinii cu caracter consultativ și îndrumător, pentru participanții la procedurile de achiziție. Interpretarea și aplicarea prevederilor art. 167 alin. (1) lit. g) din Legea 98/2016 trebuia realizată cu mare atenție, analizând cu

obiectivitate răspunsul ofertantului la solicitarea de clarificări privind secțiunea din achiziție „Motivele legate de insolvență, conflicte de interese sau abateri profesionale”, întrucât societatea nu este vinovată de nicio abatere profesională. Tocmai din acest motiv, in interiorul aceleiași Notificări emisă de ANAP se menționează că „atunci când aplică motive facultative pentru excludere, autoritățile contractante ar trebui să fie atente în mod special la principiul proporționalității. Neregulile minore ar trebui să ducă la excluderea unui operator economic, doar în cirscumstanțe excepționale”. Contestatorul arată că inclusiv precizările cu referire la CJUE în cauza C-465/11, pct 31.) menționată în textul Notificării ANAP, indică acest fapt: „existența unei abateri grave, necesită în principiu, efectuarea unei aprecieri concrete și individualizate a atitudinii operatorului economic în cauză”. Or, excluderea din procedura de achiziție în etapa de evaluare DUAE, s-a facut într-o manieră profund exagerată, cu încălcarea legii, întrucât în ce privește aplicarea prevederilor art. 167 alin. (1) lit. g) din Legea 98/2016, pentru explicarea emiterii Documentului constatator negativ nr. 110/12.02.2022 de către Aeroportul Sibiu, s-a motivat atât în fapt cât și în drept în contestație, că acesta nu poate reprezenta un motiv de descalificare a ofertei din următoarele motive: 1. În timpul derulării primului contract subsecvent, prin adresa nr. 1033/22.11.2021 emisă de societate, aceasta a solicitat majorarea tarifului pentru anul 2022 (în relația contractuală cu Aeroportul Sibiu) pentru situația în care s-ar fi semnat un nou contract subsecvent, având în vedere prevederile acordului-cadru în baza căruia se semnau periodic aceste contracte, condiționate ca perioadă de derulare de bugetul entității contractante, adresă care a avut la bază creșterea salariului din interiorul ofertei financiare, de la 2.300 de lei/lună/om, la 2.550 de lei/lună/om, cu respectarea art. 164 alin. (4) din HG 395/2016, adică aplicarea ajustarii preţului, fără a fi îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. (2) şi (3) din acelasi articol, licitația atribuindu-se în anul 2021 când salariul era inferior ca valoare celui din 2022. 2. Adresa emisă de societate a fost trimisă cu mai mult de 30 de zile, chiar înainte de expirarea primului contract subsecvent, pentru a da posibilitatea entității contractante de a găsi un nou prestator în cazul în care refuză să aplice prevederile art. 164 alin. (4) din HG 395/2016, pentru următorul contract. 3. Contractul subsecvent cu nr. 45 din 02.08.2021 cu valabilitate pe perioada 01.09.2021–31.12.2021 s-a derulat fără nicio abatere profesională, cum de altfel și entitatea contractantă a specificat în interiorul Documentului constatator nr. 110/12.01.2022, și pe care cu rea-credință și încălcarea legii nu l-a încărcat în platforma SEAP, document la care s-a făcut referire în contestație (și în probatoriu). 4. Acordul-cadru nr. 43 din 26.07.2021 încheiat cu ... a fost reziliat la inițiativa societății întrucât a fost refuzată majorarea tarifului cu aplicarea art. 164 alin. (4) din HG 395/2016, entitatea contractantă acceptând rezilierea, fără să formuleze în justiție nicio acțiune de daune împotriva ..., prin care să cuantifice așa-zisul prejudiciu.

5. Contestatorul arată că a respectat întocmai prevederile acordului cadru nr. 43 din 26.07.2021 încheiat cu ... și a solicitat rezilierea în termenul și termenii prevăzuți la art. 12.2) din acesta: „rezilierea acordului cadru de către părți se poate face printr-o notificare scrisă prealabilă, transmisă cu minim 30 de zile înainte de data rezilierii”, document pe care l-a înaintat către ... în etapa de clarificări. În mod logic, rezilierea acordului-cadru făcea imposibilă încheierea unui alt contract subsecvent. Contestatorul arată că susținerile sale sunt demonstrate și de faptul că ... nu a formulat împotriva sa nicio acțiune în justiție. 6. Refuzul societății de a semna al doilea contract subsecvent cu ... aferent anului 2022, a fost motivat din punct de vedere legal de faptul că beneficiarul nu a înțeles să aplice prevederile art. 164 alin. (4) din HG 395/2016. 7. Maniera profund exagerată a emiterii documentului constatator negativ de către ... este dovedită, așa cum s-a susținut în contestație, dar și în răspunsul la clarificări, că la începutul anului 2022, achizitorul a organizat achiziție publică, cu documentație prin care a înțeles de această dată să acorde posibilitatea majorării prețului prin raportare la creșterile salariale, solicitare pe care contestatorului i-o refuzase. Aceste chestiuni au fost înaintate și comisiei de evaluare prin răspunsul la clarificări al societății nr. 979/10.10.2022. 8. În ce privește criticile cu privire la modalitatea de evaluare a ofertelor depuse în cadrul procedurii de către ..., ... și ... – ... SRL, contestatorul apreciază că în fapt și în drept, prin punctul de vedere la contestație, autoritatea contractantă nu a propus niciun mijloc de apărare sau de probă. Potrivit art. 18 alin. (2) din Legea 101/2016, „autoritatea contractată avea obligaţia de a transmite Consiliului, în termenul prevăzut la alin. (1), o copie a dosarului achiziţiei publice, achiziţiei sectoriale sau al concesiunii, precum şi dovada înaintării punctului de vedere către contestator şi orice documente considerate edificatoare.” Se arată că punctul de vedere al autorității contractante formulat cu aplicarea art. 18 din Legea 101/2016 are caracter juridic de Întâmpinare, act ce trebuia depus în contradictoriu cu cele criticate de societate. Or, potrivit art. 205 alin. (2) lit. b) și c) din Noul Cod de Procedură Civilă, Întâmpinarea trebuie să cuprindă răspunsul la toate pretenţiile şi motivele de fapt şi de drept ale cererii, precum și dovezile cu care se apără împotriva fiecărui capăt din cerere. Autoritatea contractantă s-a mărginit să precizeze doar că a verificat îndeplinirea cerinței privind asigurarea de intervenții rapide în caz de nevoie, dar nu a oferit nicio probă în acest sens. Entitatea contractantă nu a motivat și nici nu a probat în Punctul de Vedere nr. 11605/09.12.2022, cum a înțeles aceasta să evalueze ofertele criticate, nici sub aspectul respectării prevederilor Codului Muncii, art. 126 alin. (b), art. 137 alin. (3), art. 142 alin. (2), art. 150, nici în ce privește modul de calcul al fondului de handicap, a modului de analiză în situația utilizării de convenții cu AJOFM sau a includerii în mod corect și real în tarifele ofertate a cheltuielilor directe/indirecte și cota de profit.

Din acest punct de vedere, contestatorul solicită respingerea punctului de vedere al autorității contractante cu aplicarea principiilor prevăzute de art. 15 din Legea 101/2016, coroborate cu prevederile art. 10, lit. f) și g) din aceeași lege, întrucât documentul de răspuns al autorității contractante la contestație nu cuprinde nici motivarea în fapt, nici motivarea în drept a acestuia și nici mijloacele de probă pe care se sprijină. Punctul de vedere este doar o înșiruire de simple afirmații. 1. Cu privire la oferta declarată câștigătoare - a ... și a Punctului său de vedere nr. 263/19.12.2022 comunicat către contestator pe e-mail în data de 19.12.2022, contestatorul solicită respingerea acestuia ca tardiv formulat de către ... și pe calea fondului, respingerea apărărilor invocate de acesta, ca neîntemeiate, așa cum a solicitat prin contestație, criticând oferta depusă de acesta și asupra căreia concluzionează astfel: 1.1. Pe cale de excepție, contestatorul apreciază că Punctul de vedere nr. 263/19.12.2022 este în fapt și în drept o cerere de intervenție și a fost depus după expirarea termenului de 10 zile, prevăzut de art. 17 alin. (3) și alin. (4) din Legea 101/2016 (contestația a fost publicată pe SEAP în 06.12.2022, iar termenul de depunere a cererii de intervenție s-a împlinit în data de 16.12.2022). 1.2. Pe calea fondului, oferta câștigătoare a operatorului economic ... nu acoperă în mod corect și complet cheltuielile cu dotarea, nu acoperă în mod real nici valoarea serviciului subcontractat către ..., nu utilizează corect nici sumele distribuite prin convențiile/convenția cu AJOFM, și nu probează nici valoarea alocată pentru plata fondului de handicap, suma ofertată fiind prea mică în raport cu ce trebuie executat. Costurile cu subcontractarea pentru prestarea serviciilor de monitorizare și intervenție trebuiau distinct evidențiate în tariful ofertat, întrucât presupuneau servicii și echipe de intervenție de la alt operator economic, deci în mod evident aceste chestiuni presupuneau costuri suplimentare. De asemenea, trebuiau evidențiate costurile cu dotarea, echipamentul solicitat prin caietul de sarcini. Or, potrivit serviciilor subcontractate, raportat la valoarea acestora, acest ofertant nu a prevăzut în mod corect și complet costurile aferente serviciilor de monitorizare și intervenție. Prin Acordul nr. 154/20.09.2022, încheiat cu ..., suma de 500 de lei reprezentand 0,2% din valoarea totală a contractului de pază de 234.943,20 de lei, în realitate diminuează valoarea orară a pazei, astfel: 234.943,20 lei – 500 de lei = 234.443,20 de lei : 13140 de ore = 17,84 de lei/ora, valoare diferită de suma de 17,88 de lei/ora specificată în ofertă de către ofertanta declarată câștigătoare. În fapt și în drept, din moment ce din valoarea totală a serviciilor de pază s-au subcontractat serviciile de monitorizare și intervenție de 500 de lei/contract, adică din valoarea de 234.943,20 de lei se plătește către ... suma subcontractată, adică 500 de lei/18 luni = 27,78 de lei/lună, în realitate ofertantei pentru, acoperirea serviciilor de pază îi mai răman doar 234.443,20 de lei. Valoarea reală a contractului trebuia calculată astfel:

234.943,20 de lei servicii de pază + 500 de lei servicii de monitorizare și intervenție = 235.443,20 de lei, iar valoarea orei să fie de = 17,92 de lei/ora. Serviciile subcontractate către altă societate nu pot fi incluse în secțiunea de cheltuieli directe sau indirecte, întrucât acestea s-au calculat ca procent din întreaga valoare a contractului, și nu ca procent din cheltuiala indirectă, contrar susținerilor ofertantului declarat câștigător, susțineri ce au fost comunicate pe e-mail, în data de 19.12.2022, de către ..., prin Punctul de vedere nr. 263/19.12.2022. Acest aspect este esențial de reținut, mai ales că ... a participat distinct la procedură, cu depunere DUAE în oferta ..., deci costul cu echipa de intervenție nu avea cum să fie inclus în cheltuiala directă sau indirectă a altei societăți. În ce privește cheltuielile directe/indiecte, ofertanta declarată câștigătoare a menționat în mod artificial suma de 0,15 de lei/oră întrucât această valoare nu are cum să acopere cheltuielile și cu dotarea solicitată prin caietul de sarcini și cu subcontractarea, cum precizează ofertanta prin Punctul de vedere nr. 263/19.12.2022. Explicațiile ofertantului ..., comunicate prin Punctul de vedere nr. 263/19.12.2022 sunt contrazise de Acordul de subcontractare încheiat cu ... (valoarea serviicilor subcontractate este raportată la total contract și nu la total cheltuială directă). Sub acest aspect, s-a pronuntat și Consiliul pintr-o decizie similară, nr. 1156/C2/989,1008/03.06.2021, prin care oferta ... a fost supusă unei reevaluări, cu privire la sumele alocate pentru cheltuiala directă, pentru că deși participase cu ofertă la procedura de achiziție contestată, asigurând paza la acele obiective, atât în momentul achiziției, cât și în momentul litigiului (deci parte din consturi acoperite în accepțiunea ... prin contractul în derulare), Consiliul a apreciat că valoarea de 0,21 de lei indicată în oferta financiară de atunci – ca și cheltuială directă, nu este sustenabilă. În acest sens, contestatorul consideră, apelând la practica CNSC, că se impune și acum o decizie care să oblige comisia de evaluare la verificări amănunțite asupra modului de distribuire a cheltuielilor indirecte ale ofertantului declarat câștigător, precum și inclusiv a sumei declarată la cota de profit de 119,92 de lei, sumă care împărțită la numărul de ore de 13140 = 0,009 lei/oră, adica 0 lei. Și asupra cotei de profit în aceeași decizie CNSC nr. 1156/C2/989,1008/03.06.2021, Consiliul a precizat că: „verificarea sustenabilității prețului este necesară și prin prisma cotei aferente profitului. Este adevărat că stabilirea acestei cote rămâne la latitudinea exclusivă a ofertantului, însă ea trebuie să fie serioasă și reală, respectiv să nu fie utilizată doar cu scopul de a elimina din procedură ceilalți concurenți. Constituie concurență neloială, în sensul Legii 11/1991 privind combaterea concurenței neloiale, practicile comerciale ale întreprinderii care contravin uzanțelor cinstite și principiul general al bunei-credințe și care produc sau pot produce pagube oricăror participanți la piață. În consecință, profitul estimat pentru orice societate ofertantă nu poate fi omis, ori practicat pentru ruinarea concurenței sau

denaturarea competiției loiale între ofertanți. Se prezumă că orice prestator prudent nu va oferta decât dacă viitorul contract este profitabil din punct de vedere economic.” Contestatorul apreciază că profitul previzonat de ... per contract de 119,92 de lei: 13140 ore = 0,009 lei/oră este o practică neconcurențială și în esență nici nu poate fi considerat profit, având în vedere valoarea sub zero a acestuia. De asemenea, așa cum s-a susținut în contestație, aplicarea sporurilor aferente codului muncii nu s-au calculat în mod corect, respectiv sporul pentru munca executată în zilele de sărbătoare legală, pe care ofertanta ..., prin adresa nr. 652/14.11.2022, comunicată către „...” - ..., deci nu către ..., precizează în mod incorect că în perioada contractuală ar fi 22 de zile. Autoritatea contractantă a precizat în mod clar în răspunsul la clarificări nr. 8243/08.09.2022 că: „data preconizată de începere a prestării serviciului (dată ce va fi folosită la stabilirea zilelor ce intră în calculația aferentă ofertei financiare) este data de 10.11.2022”. Deci toți participanții la procedură aveau de acoperit ca și cost în oferta financiară, nu 22 de zile de sărbătoare legală, ci 26 de zile, prin raportare la data indicată de achizitor de 10.11.2022. Or costurile pentru plata integrală a celor 26 de zile de sărbătoare legală nu sunt evidențiate în oferta depusă de .... Contestatorul apreciază că se impun de asemenea și verificări asupra sumei declarată ca fond de handicap, așa cum s-a solicitat prin contestație, în sensul susținerii acesteia prin calculul impus de art. 2 din Ordinul 590/2008 cu prezentarea declarației contabile aferente 100. În ce priveste calculul cu fondul de handicap, acesta, deși este calculat la valoarea 102,00 de lei/lună/om, ofertanta declarată câștigătoare nu depune în dovedirea modului de calcul declarația 100 cu suma totală declarată ca fond de handicap, pentru luna iulie 2022, scadentă în 25.08.2022, și nici numărul mediu de salariați, având în vedere că achiziția a avut deschiderea în 22.09.2022, așa cum de altfel se solicită în devizul de calcul în notele de subsol de către autoritatea contractantă, pentru a justifica faptul că într-adevăr pentru acea lună, suma declarată ca fond de handicap este cea corectă. Ofertanta ... depune în schimb un extras din REGES cu un numar total de salariati de 155, deci nu număr mediu, cum impunea art. 2 din ORDINUL nr. 590 din 12 noiembrie 2008: „Art. 2.) din ORDIN 1) Numărul de angajaţi care se ia în calcul este numărul mediu de angajaţi din lună. (2) Se determină numărul mediu lunar de salariaţi din fiecare lună ca medie aritmetică simplă rezultată din suma efectivelor zilnice de salariaţi din luna respectivă, inclusiv zilele de repaus săptămânal, zilele de sărbători legale şi alte zile în care, potrivit dispoziţiilor legale, nu se lucrează, împărţită la numărul total de zile calendaristice. În efectivele zilnice nu vor fi incluşi salariaţii aflaţi în concediu fără plată, cei aflaţi în grevă, cei detaşaţi la lucru în străinătate şi nici cei ale căror contracte

individuale de muncă sunt suspendate. Pentru fiecare zi de repaus săptămânal sau de sărbătoare legală se vor lua în calcul efectivele de salariaţi din ziua lucrătoare precedentă, cu excepţia persoanelor al căror contract individual de muncă a încetat în acea zi. (3) Salariaţii care nu sunt angajaţi cu normă întreagă vor fi incluşi în numărul mediu proporţional cu timpul de lucru prevăzut în contractul individual de muncă.” Extrasul din REGES nu relevă situația reală de raportare a numărului mediu de salariați, ci doar numărul total, indiferent dacă aceștia sunt sau nu în concediu, cu contract suspendat sau nu și alte asemenea. În această situație, comisia de evaluare nici nu a solicitat în mod corect, numărul de salariați la care trebuia să se raporteze, respectiv numărul mediu și nu total, pentru verificarea ofertei financiare a celor de la ..., încălcând astfel și prevederile art. 2 din ORDINUL nr. 590 din 12 noiembrie 2008 privind aprobarea Instrucţiunilor pentru aplicarea art. 78 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Oricum, calculul fondului de handicap prezentat de către ofertantă în devizul său de calcul, deși ca rezultat indică valoarea din contestație (asta pentru că în contestație, societatea s-a raportat în mod corect și legal la numărul mediu de salariați indicat pe Ministerul Finanțelor Publice), nu explică cum înțelege aceasta să respecte prevederile art. 2 din ORDINUL nr. 590 din 12 noiembrie 2008 privind aprobarea Instrucţiunilor pentru aplicarea art. 78 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (text legislativ valabil, pentru că fondul de handicp era cel din iulie 2022), deoarece ofertanta trebuia să indice în precizările sale, următoarea ecuație matematică: „Număr mediu de salariați” x 4 % x 2.500 lei/lună/om = Valoare fond de handicap, valoare care se împărțea la numărul mediu de salariați, rezultând valoarea acelei cheltuieli pe luna de raportare. Comisia de evaluare avea obligația să solicite ofertantului depunerea declarației 100, pentru „creanța fiscală 810 – vărsăminte de la persoanele pentru persoane cu handicap neîncadrate” care să indice care era valoarea totală declarată a fondului de handicap pentru luna respectivă, precum și a indicării numarului mediu de salariați, precum și a explicării modului cum a ajuns la suma de 102 de lei din devizul acestora, cu aplicarea corectă a art. 2 din ORDINUL nr. 590 din 12 noiembrie 2008. Era și este important acest aspect de verificat, întrucât dacă valoarea fondului de handicap este mai mică sau mai mare, ofertanta ar fi putut introduce un cost artificial de 102 de lei în devizul de calcul, sumă care poate este nedatorată în realitate la plată de către autoritatea contractantă. Asupra Convenției încheiate cu AJOFM, folosirea acesteia pentru diminuarea costurilor contractuale nu a fost evidențiată în mod corect întrucât salariatul ce figurează pe acest document era deja angajat în cadrul societății și executa servicii de pază în alt contract, sau orice alte

servicii pentru care a fost angajat, deci ... nu a făcut dovada respectării răspunsului la clarificări nr. 8243/08.09.2022 al autorității contractante. De asemenea, ofertanta nu a făcut dovada că suma folosită din convenția utilizată este deja primită în conturile societății și disponibilizată pentru contractul cu ..., așa cum s-a precizat în același răspuns al autorității contractante nr. 8243/08.09.2022. În interiorul adresei de răspuns a autorității contractante, aceasta a precizat: „În ultima notă din anexa la formularul privind oferta financiară se prevede că: - în susținerea eventualelor subvenții/facilități se vor depune documente justificative inclusiv pentru valorile efectiv luate în calcul. Detaliind, aceasta înseamnă că inclusiv sumele acordate de AJOFM și invocate la o eventuală reducere a costurilor contractului, vor trebui justificate de către ofertanți atât din punct de vedere al modului de calcul cât și al utilizării resurselor respective pentru contractul de față.” Ofertanta nu a facut dovada în cadrul clarificărilor la oferta sa financiară, că din momentul semnării acestei convenții, suma/sumele au fost virate în contul anume dedicat acestui tip de finanțare pentru subvenții, respectiv cont de trezorerie cu IBAN 5070. Potrivit prevederilor ART. 60 (1) și 5) și art. 61 din NORMELE METODOLOGICE din 20 februarie 2002 de aplicare a Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă: „Art. 60) 1) Măsurile de stimulare prevăzute la art. 85 din lege se acordă lunar, de la data încheierii convenţiei prevăzute la art. 59 alin. (1). (5) Pentru verificarea şi acordarea sumei lunare cuvenite potrivit art. 85 din lege, angajatorii depun până la data de 25 inclusiv a lunii următoare lunii pentru care solicită această sumă, la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, un tabel nominal întocmit, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 20, însoţit de copia certificată de angajator pentru conformitate cu originalul a extraselor din pontaj şi din statul de plată. Art. 61) „Sumele lunare cuvenite conform art. 80, 85, 93^4 şi 93^6 din lege se acrdă de agenţia pentru ocuparea forţei de muncă judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, din bugetul în termen de 15 zile lucrătoare de la data de 1 a lunii următoare expirării termenului de depunere a documentelor necesare pentru verificarea şi acordarea acestor sume asigurărilor pentru şomaj.” Având în vedere cele de mai sus, ofertanta trebuia să facă dovada că aceste sume i-au fost într-adevăr virate și, de asemenea, trebuia să ofere explicații suplimentare asupra faptului că deși folosea sume pentru 10 luni de convenție, cum întelegea operatorul economic, trebuia să acopere cele 18 luni de contract. Contestatorul apreciază că se impune ca autoritatea contractantă să solicite ofertantului prezentarea tuturor documentelor aferente convențiilor invocate, aceasta cu atât mai mult cu cât, în verificarea corectitudinii prețului ofertat, autoritatea contractantă trebuie să se asigure de faptul că, în cazul în care un ofertant invocă facilități fiscale în fundamentarea prețului, persoanele pentru care s-au acordat aceste

facilități fiscale vor fi utilizate efectiv în realizarea respectivului contract, cu aplicarea art. 106 din HG 377/2002 pentru aprobarea Procedurilor privind accesul la măsurile pentru stimularea ocupării forţei de muncă, modalităţile de finanţare şi instrucţiunile de implementare a acestora. În situația în care convenția prezentată în oferta financiară nu începuse a fi plătită, cu referire la prezentarea unui extras de trezorerie în acest sens din partea ofertantul câștigător, atunci documentele depuse (convenția și dispoziția de plată) nu puteau justifica în mod real reducerea costurilor contractuale, știut fiind că statul, deși semnează prin agențiile județene aceste convenții, le plătește în condițiile Legii 76/2002 și a normelor de aplicare, și a prevederilor HG 377/2002 în limita bugetului existent. Documentele prezentate pentru diminuarea unor costuri trebuie să reflecte realitatea efectivă și nu doar prezumtia că urmează a fi plătite, ofertantul declarat câștigător trebuie să aibă capacitatea de a uza de aceste facilități fiscale, încă din prima zi de contract. Oricum, cu referire la sumele diminuate în baza convenției cu AJOFM, ofertantul declarat câștigător avea obligația să calculeze valoarea totală a contractului și la final din secțiunea 13) din Anexa la formularul de ofertă să scadă valoarea subvenționată de stat, pentru că în esență aceasta nu este o cheltuială (deci incorect introdusă ca și cost), ci este o facilitate acordată de stat în baza unei convenții cu AJOFM, iar rezultatul după ce adaugă și costurile distincte cu serviciile subcontractate de 500 de lei trebuia împărțită la numărul de ore de 13140. 2. Cu privire la Cererea de Intervenție nr. 125/12.12.2022, depus de către ofertanta ... în dosarul .../C10/2022, contestatorul solicită respingerea acesteia pe cale de excepție, ca lipsită de interes, cu aplicarea art. 26) alin. (1) din Legea 101/2016, întrucât intervenienta, necontestând cu acțiune separată și oferta clasată pe primul loc, solicitarea de menținere ca admisibilă a ofertei sale așa cum o explicitează prin cererea sa nu îi produce niciun avantaj, ea situându-se în continuare pe locul 2 în clasament. Cererea de intervenție nu poate fi folosită cu scopul de a eluda calea de atac a contestației și depunerea cauțiunii aferente. Pe fond, contestatorul arată că oferta ... nu respectă prevederile Codului Muncii cu atât mai mult cu cât în cererea lor de intervenție, fila 2, paragraful 2, aceasta recunoaște că pentru perioada de 18 luni a subcontractat din valoarea totală ofertată un procent de 0,53% pentru monitorizare și intervenție către ..., conform Acordului de subcontractare nr. 25/20.09.2022, ceea ce înseamnă că la un calcul matematic, valoarea serviciilor de monitorizare și intervenție este următoarea: 235.600,20 x 0,5%= 1.248,68 de lei/contract luni, rezultând că pentru serviciile de pază, intervenienta, indiferent de ce calcule propune aceasta în justificările sale, pentru serviciile de pază i-au mai rămas 235.600,20 de lei – 1.248,68 de lei = 234.351,52 de lei, care, împărțite la numărul de ore indicat de către autoritatea contractantă de 13.140 = 17,84 de lei/oră.

Valoarea de 1.248,68 de lei/contract luni : 18 luni de contract = 69,37 de lei/lună/obiectiv pentru servicii de monitorizare și intervenție. Din devizul de calcul depus în ofertă, intervenienta prevede în secțiunea 10) „cheltuieli directe” doar valoarea de 42,40 de lei/lună/agent, (respectiv 3.602,30 de lei/contract), valoare inferioară chiar și celei preconizată pentru serviciile de intervenție de 69,37 de lei/lună/obiectiv. Deci dacă ar fi să justifice că aceste cheltuieli sunt prevazute în secțiunea anume dedicată din deviz, ca și cheltuială directă, această afirmație este contrazisă de către valoarea lunară rezultată pe obiectiv. Pe de altă parte, aȘa cum s-a arătat și în cazul ofertei depusă de către ..., valoarea subcontractată trebuia adăugată procentual la total valoare contract. Se arată că ... nu a inclus în mod corect în prețul ofertat suma subcontractată pentru serviciile de monitorizare și intervenție, iar comisia de evaluare a calificat această ofertă fără a analiza în detaliu costurile propuse de acesta. Mai mult, valoarea minimă orară ce trebuia avută în vedere pentru respectarea prevederilor Codului Muncii, art. 126) lit. b), art. 137 alin. 3), art. 142 alin. (2), art. 150), asta în condițiile în care nu s-a adăugat și fondul de handicap ar fi fost de 18,84 de lei/oră. Intervenienta susține în cererea sa că a procedat la aplicarea variantelor prevăzute de art. 126 lit. a) din Codul Muncii pentru munca de noapte și varianta prevăzută de art. 142 alin. 1) din Codul Muncii pentru munca în zilele de sărbătoare legală, fără însă a explicita în tariful său, unde se regăsesc costurile generate cu ora liberă plătită în cazul muncii de noapte și respectiv costurile provocate de acordarea zilelor libere plătite în cazul muncii în zilele de sărbătoare legală. În situația reducerii programului cu o oră, pentru munca de noapte, însemnă că cele 8 ore de muncă se transformau în 7 ore, pentru care angajatorul avea obligația să plătească un salariu întreg. Întrebarea care se pune și al cărui răspuns trebuia să se regăsească în oferta financiară a ofertantului era cine din cei 4,72 agenți execută ora liberă din programul de lucru și care erau costurile cu acesta, întrucât dacă intervenienta reducea programul de noapte cu 1 oră, însemna că următorul schimb execută în loc de 8 ore, 9 ore. Acest aspect este extrem de important întrucât ofertanta precizează în Anexa la Formularul privind oferta financiară, în cel de-al doilea tabel, că „numărul de schimburi pe parcursul unei zile (24) h este 3”, deci rezultă în mod evident, că următorul schimb de tură va avea 9 ore, iar ofertanta avea obligația includerii în oferta sa financiară a sporului pentru munca suplimentară, conform art. 137) din Codul Muncii, costuri care NU au fost prevăzute, spor despre care s-a făcut vorbire în contestație. Din punct de vedere matematic, în situația aleasă de intervenientă de a acorda libere plătite, în locul sporului pentru munca suplimentară, având chiar la bază spre exemplu calculele intervenientei, 1 oră liberă/zi din programul de noapte x 30,42 de zile în medie/lună x 18 luni = 547,56 de ore pază de justificat.

În realitate însă, pentru a afla câți agenți sunt necesari în vederea acoperirii a 18 luni de contract cu paza umană 24 de ore din 24 la obiectivul ..., se face următorul calcul pornind de la documentația de atribuire, în conformitate cu Art. 123 - (1) din Legea 98/2016: „Ofertantul elaborează oferta în conformitate cu prevederile documentaţiei de atribuire”, adică 13.140 ore de contract pază: 18 luni = 730 de ore/lună : 167,333 de ore norma lucrată a lunii conform HG 1071/2021 = 4,36 de agenți de pază/lună pentru un program complet de 24 de ore din 24. Pentru acoperirea acelei ore libere reduse din programul de noapte, raportat la calculul explicitat pentru aplicarea art. 126 lit. a) din Codul Muncii, în acest caz rezultă un necesar în plus de oameni de 547,56 de ore pază/contract : 18 luni : 167,333 norma în medie = 0,18 de agenți/ contract. În privința zilelor de sărbătoare legală, autoritatea contractantă a specificat în răspunsul la clarificări nr. 8243/08.09.2022 că pentru calculul acestora se va lua în considerare pentru oferta financiară, data de început a contractului de 10.11.2022, ceea ce înseamnă că în cele 18 luni de contract, vor fi 26 de zile de sărbătoare legală; 26 zile de libere plătite x 24 de ore/zi x 4,36 de agenți = 2.720,64 de ore libere plătite ce trebuiau să se regăsească ca și cost în contract; 2.720,64 de ore : 18 luni : 167,333 norma lucrată = 0,90 de agenți în plus. Deci, în concluzie, necesarul de agenți pentru a putea opta în mod real și corect, în cadrul ofertei financiare de variantele prevăzute de art. 126 lit. a) din Codul Muncii pentru munca de noapte și, respectiv, varianta prevăzută de art. 142 alin. 1) din Codul Muncii pentru munca în zilele de sărbătoare legală erau 4,36 de agenți + 0,18 de agenți/contract (pentru reducerea programului cu o oră liberă noaptea) + 0,90 de agenți/contract (pentru acordarea de zile libere plătite pentru munca efectuată în zilele de sărbătoare legală) = 5,44 de agenți/contract și nu 4,72 de agenți/contract, câți propune intervenienta în mod greșit în oferta sa financiară (a se vedea fila 4, primul și ultimul paragraf din cererea de intervenție). De altfel, în devizul de calcul al intervenientei, fila 2 din oferta sa financiară, în notele de subsol (dosar CNSC nr. 3/4, vol. 3), aceasta calculează în mod greșit necesarul de oameni per contract, deoarece s-a raportat la o perioadă de 12 luni de zile (365 de zile/an), când în realitate oferta celor de la ... trebuia să acopere 18 luni de contract, începând cu data preconizată de 10.11.2022, așa cum a precizat autoritatea contractantă în adresa de răspuns la clarificări nr. 8243/08.09.2022. Pentru toate aceste motive de fapt si de drept, contestatorul solicită respingerea cererii de intervenție, formulată de ... și obligarea autorității contractante la reevaluarea ofertei acesteia. 3. Cu privire la oferta depusă și contestația formulată de către ... nr. 11411/06.12.2022 în dosarul .../C10/2022, conexat cu .../C10/2022, contestatorul precizează următoarele: Așa cum a susținut și autoritatea contractantă, oferta de 229.617,02 de lei a celor de la ... este greșit calculată întrucât nici

aceasta nu s-a raportat corect la respectarea prevederilor Codului Muncii. Aceasta se găsește și sub pragul de 80% din valoarea estimată a contractului, în sensul dat de prevederile art. 136 din HG 395/2016, în raport cu ce trebuie executat. Ofertanta ... a precizat în interiorul devizului la formularul de ofertă că pentru acoperirea respectării prevederilor Codului Muncii va susține contractul cu 4,33 de agenți, calcul greșit deoarece pornind de la documentația de atribuire, în conformitate cu art. 123 alin. (1) din Legea 98/2016: „Ofertantul elaborează oferta în conformitate cu prevederile documentaţiei de atribuire”, rezultand un necesar de oameni de: 13.140 ore : 18 luni = 730 de ore/lună : 167,333 de ore norma lucrată a lunii conform HG 1071/2021 = 4,36 de agenți de pază/lună pentru un program complet de 24 de ore din 24 și nu 4,33 de agenți de pază. În privința sumei totale ofertată de 229.617,02 de lei : 13140 = 17,47 de lei/oră, contestatorul reiterează criticile din contestație și apreciază că nici acest tarif nu respectă prevederile legale invocate în ce privește sporul pentru munca suplimentară și costurile privind aplicarea legislației referitoare la calculul pentru fondul de handicap. Prin raportare la faptul că acest ofertant precizează în Anexa la Formularul privind oferta financiară în cel de-al doilea tabel, că „numărul de schimburi pe parcursul unei zile (24) h este 2”, rezultă că turele aveau un program de 12 ore, program ce genera în mod automat 4 ore suplimentare pe schimb, iar ofertanta avea obligația includerii în oferta sa financiară a sporului pentru munca suplimentară, conform art. 137 din Codul Muncii, costuri care NU au fost prevăzute. Dacă pentru 24 de ore, cu program orar de 8 ore/schimb conform Codului Muncii, rezultă un număr de schimburi de 3, și necesar de oameni de 4,36, atunci pentru 2 schimburi în 24 de ore rezultă un număr de 2,90 de agenți (2 schimburi x 4,36 agenți/3 schimburi). Este limpede astfel că se execută ore suplimentare și că în situația în care oferntantul a precizat că utilizează 4,33 de agenți per contract, atunci informațiile din oferta sa financiară sunt contradictorii, iar aceste aspecte trebuiau temeinic verificate de către comisia de evaluare. În ce privește costurile cu fondul de handicap, dacă prin devizul de calcul susține că a declarat prin declarația 100, o sumă de 20.191 la un număr mediu de 282,44 de salariați, nu explică cum ajunge la valoarea de 5.571,76 de lei per contract, pentru ca apoi să corecteze acest fond din 20.191 de lei în sumă de 21.190,50 de lei și să precizeze că diferența de 1000 de lei provine din factura nr. 51065/01.07.2022, pentru „prestări servicii, aferente lunii anterioare, conform contract 2142/01.02.2021”, când în deviz, intervenienta precizează că suma de 1000 de lei reprezintă achiziționare de echipamente. Or, ca un prin aspect, achiziționarea de echipamente trebuia să fie identificată în factură în mod concret, adică ce echipamente s-au achiziționat și câte bucăți. În al doilea rând, pentru luna de raportare 07.2022, achiziționarea de echipamente pentru diminuarea fondului de handicap trebuia să se realizeze în luna iulie și nu în luna iunie, cum scrie pe factura emisă de ...

SRL cu nr. 51065/01.07.2022, cu respectarea Anexei din ORDINUL nr. 590 din 12 noiembrie 2008 privind aprobarea Instrucţiunilor pentru aplicarea art. 78 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (text legislativ valabil, pentru că fondul de handicap era cel din iulie 2022), după cum urmează: Art.1) „Suma datorată de autorităţile şi instituţiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care nu angajează persoane cu handicap, reprezentând 50% din salariul de bază minim brut pe ţară înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap, sau achiziţionarea de produse sau servicii de la unităţi protejate autorizate, pe bază de parteneriat, în sumă echivalentă cu suma datorată la bugetul de stat, se declară la poziţia 25 "Vărsăminte de la persoanele juridice pentru persoanele cu handicap neîncadrate" din formularul 100 "Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat". Deci achiziționarea de echipamente (deși în factură scrie servicii, chestiune care deja ridică mari suspiciuni, raportat la explicațiile din oferta financiară care contrazic obiectul facturii) trebuia să se realizeze în luna iulie 2022 și nu iunie 2022, lună pentru care se raportează fondul de handicap. Pentru serviciile anterioare, cum apare pe textul facturii emise de ... SRL cu nr. 51065/01.07.2022, se scădea fondul aferent lunii iunie 2022 și nu iulie 2022. Chiar și așa, deoarece ... a solicitat explicații de cost pentru întreaga perioadă, calculul corect ce trebuia inclus în oferta financiară era următorul: Cu aplicarea art. 2 din Ordinul 590/2088, ... trebuia să realizeze următorul calcul: 287,87 x 4% = 11,52 de lei – 3 persoane cu handicap = 8,51 lei x 2.550 salariu = 21.712,74 de lei valoare de fond pentru luna iulie 2022. Referitor la sumele diminuate, în baza convenției cu AJOFM, ofertantul avea obligația să calculeze valoarea totală a contractului și în final, din secțiunea 13 de la finele din anexa la formularul de ofertă, să scadă valoarea subvenționată de stat, pentru că în esență aceasta nu este o cheltuială (deci incorect introdusă ca și cost), ci este o facilitate acordată de stat în baza unei convenții cu AJOFM, iar rezultatul trebuia împărțit la numărul de ore de 13.140. Valoarea din primul tabel din Anexa la oferta financiară trebuia să coincidă cu valoarea finală și din ambele deja să fi fost scăzută valoarea subvențiilor oferite de statul român. Pe de altă parte, dacă contestatoarea a utilizat sume de bani din luni anterioare achizitiei publice, trebuia să facă dovada că aceste sume nu au fost folosite la alte cheltuieli din cadrul societății, prin dislocarea lor într-un cont bancar distinct. Este de altfel absurd să se susțină că aceste sume sunt alocate pentru scăderea tarifului ofertat, când licitația a avut loc 2 luni mai târziu de la semnarea convenției, fără dovedi pritr-un extras de Trezorerie că la data achizitiei, 22.09.2022, societatea dispunea în contul IBAN 5070 de suma de 54.000 de lei sau de o parte din aceasta și să arate cum și în ce fel este blocată în acest cont, până la finele contractului de 18 luni, spre utilizarea lunară a sumei din ofertă.

Întrucât oferta acestora a fost descalificată de către comisia de evaluare, contestatorul solicită respingerea contestației depusă de ..., în sensul anulării Raportului procedurii în partea prin care oferta ... a fost declarată neconformă cât și în partea în care au fost declarate admisibile ofertele depuse de către ..., ... și ... – ... SRL, ceea ce înseamnă menținerea lui în partea de privește oferta depusă de către contestatoarea .... 4. Oferta depusă în asociere de către ... SRL- ... SRL. Contestatorul învederează că nici Asocierea ... SRL - ... SRL nu și-a fundamentat oferta financiară, în conformitate cu prevederile legale, așa cum s-a menționat în interiorul contestației și reiterează aceleași critici cu privire la modul eronat de acordare a sporului pentru munca de noapte, precum și sporului pentru munca suplimentară, prin raportare la faptul că acest ofertant precizează în Anexa la Formularul privind oferta financiară, în cel de-al doilea tabel, că „numărul de schimburi pe parcursul unei zile (24) h este 2”, deci rezultă că turele aveau un program de 12 ore, program ce genera în mod automat 4 ore suplimentare pe schimb, iar ofertanta avea obligația includerii în oferta sa financiară a sporului pentru munca suplimentară, conform art. 137 din Codul Muncii, costuri care NU au fost prevăzute. În devizul său, la secțiunea anume dedicată cu nr. 3), aceasta plătește doar sporul de 1 leu pentru munca în zilele de weekend. Contestatorul reiterează criticile cu privire la oferta depusă de ..., cu privire la numărul insuficient de agenți de pază distribuiți în contract care nu au cum să acopere în totalitate programul de pază. Doar 4,54 de agenți distribuiți în contract, în condițiile în care ofertanta scade cu o oră și programul de noapte și acordă și libere plătite pentru munca suplimentară nu pot acoperi necesarul de personal, așa cum s-a demonstrat prin criticile la oferta depusă de .... Pe de altă parte, numărul de 4,54 agenți pe contract intră în contradicție cu numărul de schimburi de tură. De altfel, deși ofertanta reduce programul de noapte cu o oră, nu aplică sporul de muncă de 25% pentru programul orar rămas de 7 ore, cuprins între orele 10.00 și 5.00 dimineața (ora 6.00 ca oră de noapte e eliminată din programul de lucru, conform precizărilor ofertantei, dar libera plătită), în conformitate cu art. 125 alin. (1) și (2) din Codul Muncii, comisia de evaluare având obligația să solicite explicații amănunțite în acest sens. Și în ce privește fondul de handicap, Asocierea avea obligatia ca pe lângă tabelele prezentate cu persoanele cu handicap să prezinte extrase de revisal care făceau dovada că atât la data achiziției - 22.09.2022, cât și la data raportării fondului, adică iulie 2022, persoanele erau angajate în cadrul celor două societăți, cerință pe care nu a îndeplinit-o și pe care comisia avea obligația să o verifice. Urmare celor antemenționate, contestatorul solicită admiterea contestației. Prin adresa nr. 136/29.12.2022, înregistrată la CNSC sub nr. 184/03.01.2023, ... a transmis „Concluzii scrise” prin care solicită:

- respingerea excepţiei lipsei de interes invocată de către contestatoarea ... deoarece a formulat cererea de intervenţie în interes propriu în conformitate cu dispoziţiile art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 cu scopul de a menţine admisibilitatea şi conformitatea ofertei sale; - pe cale de excepţie, solicită admiterea excepției privind tardivitatea criticilor care privesc oferta depusă de ... deoarece în cadrul contestaţiei formulată de ... nu sunt incluse criticile din Concluziile scrise înaintate de contestatoarea amintită; - pe fond, se solicită respingerea contestației formulată de ... ca nefondată/neîntemiată, având în vedere următoarele motive: În cadrul contestaţiei, contestatoarea ... a precizat: „... nu deţine echipaje mobile la nivelul judeţului Vâlcea şi nu deţine nici dispecerat avizat, ceea ce presupunea în mod obligatoriu subcontractarea acestor servicii la momentul depunerii ofertei. Ori costurile cu acest serviciu trebuiau în mod obligatoriu evidenţiate în tariful ofertat.” Pe calea concluziilor scrise, contestatoarea menţionează, la fila 7, alin 2: „pentru perioada de 18 luni a subcontractat din valoarea totală ofertată un procent de 0,53% pentru de monitorizare şi intervenţie către ..., conform Acord de subcontractare nr. 25/20.09.2022”. Analizând cele două critici formulate de contestatoarea ... cu privire la asigurarea serviciilor de monitorizare şi intervenţie rapidă, se poate observa că societatea contestatoare consideră că ... nu asigură şi serviciile de monitorizare şi intervenţie rapidă, iar în Concluzii scrise, contestatoarea recunoaşte că ... are încheiat contract de subcontractare pentru serviciile de monitorizare şi intervenţie rapidă cu GLOBAL INDUSTRIAL SRL. Ca atare, intervenientul solicită respingerea ca neîntemeiate criticile cu privire la serviciile de monitorizare și intervenție ofertate de ... în cadrul procedurii. Cu privire la calculele prezentate de către contestatoare privind valoarea cheltuielilor de de 42,40 lei/lună/agent şi valoarea serviciilor de monitorizare şi intervenţie rapidă de 69,37 lei/lună/obiectiv, contestatoarea încearcă să inducă în eroare Consiliul deoarece serviciile de monitorizare şi intervenţie rapidă se asigură pentru obiectivul ... unde vor presta activitate agenţi de de pază pentru un post permanent, urmând ca valoarea serviciilor de monitorizare şi intervenţie rapidă să se distribuie pentru toate orele solicitate în cadrul documentaţiei de atribuire (13.140 ore). Aprecierea contestatoarei că „valoarea subcontractată trebuia adăugată procentual la total valoare contract” este lipsită de relevanţă deoarece chiar dacă s-ar adăuga procentual la total valoare de contract serviciile subcontractate sau s-au inclus în cadrul tarifului ofertat costurile cu serviciile de monitorizare şi intervenţie, valoarea ofertată este aceeaşi, iar, pe de altă parte, niciunde în cadrul documentaţiei de atribuire nu s-a solicitat un anumit mod de calcul privind serviciile de monitorizare şi intervenţie rapidă. Or, dacă societatea contestatore avea neclarităţi în ceea ce priveşte întocmirea ofertei financiare, avea

posibilitatea de a contesta cerinţele documentaţiei de atribuire. În prezent orice critică privind documentaţia de atribuire, este tardivă. Cu privire la criticile prin către contestatoarea menţionează că nu s- au inclus în cadrul tarifului ofertat costurile cu ora liberă plătită în conformitate cu dispoziţiile art. 126 lit. a) din Codul Muncii, acestea sunt nereale deoarece la rubrica „total spor de noapte” s-a inclus valoarea sporului de noapte în conformitate cu dispoziţiile art. 126 lit. a) din Codul Muncii, s-a indicat modul de calcul precum şi dispoziţiile legale incidente. În ceea ce priveşte critica privind numărul agenţilor de pază precum şi numărul de schimburi, intervenientul solicită respingerea acesteia, în primul rând ca tardivă deoarece nu se regăseşte în contestaţia înaintată, iar pe fond, respingerea ca nefondată deoarece nu are nicio relevanță aprecierea contestatoarei în condiţiile în care în cadrul documentaţiei de atribuire nu s-a solicitat întocmirea ofertei financiare pentru un anumit număr de agenți, ci autoritatea contractantă a solicitat întocmirea ofertei pentru total ore/contract de 13.140 ore, iar repartizarea agenţilor fiind stabilită de fiecare ofertant în parte. Se arată că este eronată următoarea apreciere a contestatoarei: „..., ceea ce înseamnă că în cele 18 luni de contract, vor fi 26 de zile de sărbătoare legală; 26 zile de libere plătite x 24 de ore/zi x 4,36 de agenţi = 2.720,64 de ore de libere plătite ce trebuiau să se regăsească ca şi cost în contract; 2.720,64 de ore: 18 luni: 167,333 norma lucrată = 0,90 de agenţi în plus.” Calculul prezentat mai sus are rolul de a induce în eroare Consiliul deoarece ofertantul, în mod total greşit și cu rea credință, înmulţeşte 24 zile de sărbătoare legală cu 24 ore/zi şi înmulţeşte cu 4,36 agenţi, deoarece, în primul rând, pentru o zi de sărbătoare legală nu vor presta activitate 4,36 agenţi, iar, în al doilea rând, orele de sărbătoare legală sunt 24 pentru fiecare zi de sărbătoare legală, adică 26 zile x 24 ore/zi=624 ore de sărbătoare legală/total contract: 18 luni:167,333 ore= 0,20 agenţi. Nu sunt 2720,64 ore de sărbătoare legală într-un interval de 18 luni, sunt 624 ore, este un calcul simplu de efectuat şi se poate observa reaua credinţă a contestatoarei în acest caz. Aşadar, numărul total de agenţi de pază pentru un post este de 4,72, acest calcul fiind verificat şi de către comisia de evaluare, iar oferta ... a fost declarată admisibilă și conformă cu cerinţele documentaţiei de atribuire şi a legislaţiei în vigoare în domeniul salarizării. În cadrul ofertei financiare, intervenientul a calculat costurile necesare executării contractului de achiziţie publică pentru o perioadă de 18 luni şi nu pentru 12 luni cum în mod eronat considera contestatoarea. Din contestaţia formulată de ..., cât şi din cadrul concluziilor scrise, se observă că aceasta încercă să găsească aşa zise motive de neconformitate şi în ceea ce priveşte oferta depusă de ..., procedând în acest sens, în mod intenționat, la efectuarea unor calcule intenţionat greşite doar cu scopul de a induce în eroare Consiliul, însă din oferta depusă de ... se poate concluziona că tariful ofertat include toate

costurile prevăzute în cadrul documentaţiei de atribuire şi a legislaţiei în vigoare în domeniul salarizării personalului de pază. Având în vedere că în cadrul prezentei proceduri, în urma aplicării criteriului de atribuire, oferta depusă de ... este prima ofertă admisibilă în clasament, sunt întrunite condiţiile privind declararea câştigătoare a ofertei sale în conformitate cu dispoziţiile art. 26 alin. (10) din Legea 101/2016. Pe cale de consecinţă, intervenientul solicită admiterea ca temeinică şi legală a cererii de intervenţie și respingerea contestaţiei formulată de ... în ceea ce priveşte reevaluarea ofertei depusă de .... În drept, intervenientul invocă dispoziţiile Legii nr. 101/2016, ale Legii nr. 98/2016, HG nr. 395/2016 precum şi pe cele amintite în cadrul cererii de intervenţie. Prin adresa nr. 12/03.01.2023, înregistrată la Consiliu sub nr. 295/03.01.2023, ... a transmis Punct de vedere la CONCLUZIILE SCRISE formulate de către ... cu nr. 136/29.12.2022, prin care solicită respingerea acestora, pe cale de excepţie, ca lipsite de interes, cu aplicarea art. 26 alin. (1) din Legea 101/2016, întrucât intervenienta, necontestând cu acţiune separată și oferta clasată pe primul loc, solicitarea de menţinere ca admisibilă a ofertei sale așa cum o argumentează prin cererea sa nu îi produce niciun avantaj, ea situându- se în continuare pe locul 2 în clasament. Cererea de intervenție nu poate fi folosită cu scopul de a eluda calea de atac a contestației și depunerea cauţiunii aferentă. Pe calea fondului, contestatorul solicită respingerea concluziilor depuse de intervenientă, întrucât prin contestație, ... a precizat că în ce priveşte costurile cu subcontractarea serviciilor de monitorizare și intervenție, acestea trebuiau în mod distinct evidenţiate, deoarece ..., ca și toți ceilalți participanţi care nu deţineau echipe mobile de intervenție pe judeţul Vâlcea, a uzat de resursele altui operator economic. Sub acest aspect, concluziile scrise formulate de ... au vizat atât conținutul contestației depusă deja, cât și apărările împotriva criticilor propuse de intervenientă, pe care le-a adus la cunoștință prin cererea de intervenție comunicată din proprie inițiativă, prin care a indicat cum a înțeles să își fundamenteze oferta. În ce priveşte costurile cu serviciile de monitorizare și intervenție, acestea trebuiau evidențiate distinct prin raportare la valoarea întregului contract, întrucât procentul precizat prin Cererea de intervenție a celor de ... este raportat la întregul contract și nu la secţiunea de cheltuială directă din devizul lor de calcul. Valoarea serviciilor de monitorizare și intervenție a celor de la ... este următoarea: 235.600,20 x 0,5% = 1.248,68 de lei/contract, rezultând că pentru serviciile de pază, indiferent de ce calcule propune aceasta, intervenientei i-au mai rămas doar 235.600,20 lei – 1.248,68 lei = 234.351,52 lei care, împărțiți la numărul de ore indicat de autoritatea contractantă 13.140 = 17,84 lei/oră.

Valoarea de 1.248,68 lei/contract luni : 18 luni de contract = 69,37 lei/lună/obiectiv pentru servicii de monitorizare și intervenție. Or, dacă pentru tot contractul, valoarea de cheltuială directă este de 42,40 de lei/lună/agent, atunci suma subcontractată de 1.248,68 de lei : 18 luni = 69,37 lei/lună nu are cum să fie acoperită dintr-o valoare inferioară acesteia. Ca atare, apărările propuse de ... împotriva cererii de intervenție formulată de ... nu pot fi considerate tardive, ci din contră, au venit să întărească și să detalieze cele deja susținute prin contestație, întrucât acestea s-au raportat atât la cele invocate deja prin contestație, dar au răspuns nu în ultimul rând și la criticile din cererea lor de intervenție. Sub aspectul costurilor cu orele suplimentare, acestea nu erau necesare doar în situația în care se aplicau calculele din documentaţia de atribuire (respectiv valorile din Anexa la oferta financiară), adică 13.140 ore de contract pază : 18 luni = 730 de ore/lună : 167,333 de ore norma lucrată a lunii conform HG 1071/2021, rezultând un necesar de 4,36 agenţi de pază/lună pentru un program complet de 24 de ore din 24, la un shimb de 3 ture. Însă, cum singură recunoaşte intervenienta, prin cererea sa de intervenție, prin acordarea unei ore libere la tura precedentă, spre a evita aplicarea sporului de noapte la salariu de 25%, aceasta creează 1 oră suplimentară pentru al doilea schimb de tură. Deși precizează că plăteşte ora liberă acordată, calculul nu este unul corect întrucât raportat la cele 3 schimburi pe care singură le menționează în „Anexa la oferta financiară”, rezultă în mod evident că într-una dintre ture se efectuează 1 oră suplimentară (în total program de 9 ore), ceea ce demonstrează că explicaţiile sale din concluziile formulate de ... contrazic cele consemnate în oferta financiară. Sub aspectul legalității și sustenabilității unei oferte, contestatorul apreciază că toate elementele acesteia trebuie să concorde, or nu se poate susţine că se vor efectua 3 schimburi, că se va reduce programul de noapte cu o oră liberă plătită la una din cele 3 ture de lucru și să nu se aplice sporul pentru munca suplimentară. Afirmaţiile intervenientei s-ar fi putut susţine dacă ora liberă plătită includea și sporul pentru munca suplimentară de 75%, cost pe care nu l-a prevăzut. Solicitarea autorității contractante de a preciza în „Anexa la Oferta financiară”, din secţiunea Formulare, câte schimburi de tură se efectuează în 24 de ore trebuie să producă efecte în devizul de calcul, atât în ce priveşte sporurile aplicate, cât și costurile rezultate, în conformitate cu Codul Muncii. Și în ce priveşte sporul pentru munca în zilele de sărbătoare legală, contrar susţinerilor intervenientei, aceasta nu prevede costurile necesare, așa cum s-a susținut prin contestație și cum s-a detaliat prin concluziile scrise. Dacă se opta pentru varianta de acordare de zile libere plătite în devizul de calcul trebuiau în mod obligatoriu să se regăsească costuri cu valoarea celor 26 de zile de sărbătoare legală, or la această secţiune intervenienta a menţionat valoare „n”.

Nu în ultimul rând, contestatorul apreciază că se impune respingerea cererii de intervenție promovată de către ..., întrucât aceasta este în eroare inclusiv asupra clasamentului final al ofertelor. Prin concluziile scrise formulate de aceasta se susţine în mod greşit că este prima ofertă admisibilă din clasament, fără însă a contesta pe cea câștigătoare de pe locul 1, a celor de la .... Urmare celor antemenționate, ... solicită admiterea contestației sale și respingerea cererii de intervenție și a concluziilor scrise formulate de către .... 2. Prin contestația nr. 1720/06.12.2022, înregistrată la CNSC cu nr. 59429/06.12.2022, depusă de către ..., împotriva Comunicării rezultatului Procedurii nr. 11239/29.11.2022, emisă în cadrul aceleiași proceduri, organizată de către ..., ..., în calitate de autoritate contractantă, s-a solicitat: - Admiterea contestației astfel cum a fost formulată; - Anularea adresei de Comunicare a rezultatului Procedurii nr. 11239/29.11.2022 prin către oferta contestatorului a fost respinsă; - Anularea Raportului procedurii nr. 11235/29.11.2022; - Reevaluarea ofertei financiare a contestatorului. Contestatorul arată că în data de 22.08.2022, ... - ..., în calitate de autoritate contractantă, inițiază achiziţia prin anunţ de participare cu nr. ... cu data limită de depunere 22.09.2022 ora 15. În data de 08.09.2022, conform procedurii, autoritatea contractantă, răspunzând clarificărilor ofertanţilor, postează documentul cu nr. 8243 prin care aduce clarificări cu privire la modalitatea de utilizare a sumelor provenite din subvenţii acordate de AJOFM, folosite pentru diminuarea ofertei financiare. În acest document, autoritatea contractantă precizează: „În ultima notă din anexa la formularul privind oferta financiară se prevede că: - în susţinerea eventualelor subvenții/facilitate se vor depune documente justificative inclusiv pentru valorile efective luate în calcul. Detaliind, aceasta înseamnă că inclusiv sumele acordate de AJOFM și invocate la o eventuală reducere a costurilor contractului, vor trebui justificate de ofertanți atât din punct de vedere al modului de calcul cât și al utilizării resurselor respective pentru contractul de față. Corectitudinea informaţiilor și documentelor depuse se va face pe propria răspundere a ofertanţilor.” După deschiderea procedurii au fost solicitate clarificări după cum urmează: În data de 07.10.2022 s-a solicitat: „Prezentați un opis cu toate paginile ofertei (și daca este cazul paragrafele din cadrul paginii) unde se regăsesc informaţiile considerate de dvs. ca fiind confidenţiale, însoțite de dovada care le conferă caracterul de confidenţialitate (art. 57 alin. (4) din Legea 98 /2016 actualizată). ATENȚIONĂM ASUPRA ART. 134 ALIN. (5) DIN H.G. 395/2016 ACTUALIZATĂ.” A fost prezentat documentul nr. 1271 din 11.10.2022, în termen.

În data de 12.10.2022 s-a solicitat: „Prezentaţi cu exactitate DOAR NUMERELE paginilor unde se regăsesc informaţiile considerate de dvs. ca fiind confidenţiale, însoțite de dovada care le conferă caracterul de confidenţialitate. ATENȚIONĂM ASUPRA ART. 134 ALIN. (5) DIN H.G. 395/2016 ACTUALIZATĂ.”. A fost depus în termen documentul nr. 1284 din 14.10.2022. În data de 11.11.2022 s-a solicitat: „(1). Detaliați modul de calcul pt. nr. de 4.33 agenţi. (2). Detaliați modul de calcul pt. fondul de handicap și depuneţi documentele din care rezultă nr. total de angajaţi. (3). Depuneţi convenţia 6919/31.08.22 și clarificaţi de ce în decizia 1155/22.09.22 s-au inclus și lunile august- octombrie (care nu aveau cum să fie sub contract). (4). Clarificaţi neconcordanța dintre valoarea ofertei din SEAP și total calculație tarif. ATENȚIONĂM ASUPRA ART. 134 ALIN. (5) DIN HG 395/2016 ACTUALIZATĂ”. Contestatorul arată că a răspuns prin documentul 1432 din 14.11.2022, în termen, iar în ultimul răspuns a făcut precizări cu privire la necesarul de agenţi, fondul de hanhicap, modalitatea prin care a justificat utilizarea sumelor provenite din subvenţii, folosite pentru diminuarea ofertei financiare, precum și a unei neconcordanțe a sumelor prezentate în oferta financiară și cea cuprinsă în Anexa la formularul de ofertă financiară, precizări pe care autortitatea contractantă le-a ignorat în mare măsură. În data de 29.11.2022, autoritatea contractantă a emis raportul procedurii nr. 11.235 și comunicarea privind respingerea ofertei ... nr. 11.239 din 29.11.2022. Motivul respingerii ofertei este: „Preţul total cuprins în oferta financiară nu este corect calculat, respectiv a fost greşit diminuat cu sume provenite ca subvenţii AJOFM pentru perioade de timp care nu aveau cum să fie parte din perioada contractului ce face obiectul acestei proceduri (luni anterioare datei previzionale pentru începerea contractului (...). Totodată oferta este inacceptabilă în baza art. 134 alin. (6) din HG 395/2016 cu modificările ulteriare, mai exact, prin răspunsul la solicitarea de clarificări postată de autoritatea contractantă în SEAP în data de 11.11.2022 se modifică artificial conținutul propunerii financiare, capitolul „alte cheltuieli”.” Contestatorul învederează că a arătat autorității contractante, prin răspunsul la clarificări, că oferta sa financiară nu a fost modificată neconcordanța remarcată, în mod corect, provenind dintr-un calcul matematic, inclusiv suma de 229.558,52 de la rândul 13 al anexei ofertei financiare raportată iniţial și corectată ulterior are acelaşi rezultat 17,47 lei pe oră pe agent prin raportarea la numărul total de ore (13.140). În prima linie a Anexei la oferta financiară este prezentată suma de 229.617,02 cu o diferenţă de 58.50 lei care ulterior a fost adăugată la rândul 10.1 Alte chetuieli, acolo unde de fapt va fi și utilizată. Autoritatea contractantă a ignorat total acest aspect și a constatat în mod eronat că oferta financiară a fost modificată artificial, în realitate

oferta financiară, prin formularul dedicat a rămas aceeaşi - 229.617,02 lei. În privinţa preţului „total cuprins în oferta financiară” care „nu este corect calculat, respectiv a fost greşit diminuat cu sume provenite ca subvenţii AJOFM pentru perioade de timp care nu aveau cum să fie parte din perioada contractului ce face obiectul acestei proceduri (luni anterioare datei previzionate pentru începerea contractului)”, contestatorul precizează că acest motiv este menit a induce în eroare deoarece preţul total cuprins în oferta financiară, mai exact în Anexa ofertei financiare rândul 10.2 este corect, respectiv 54.000 lei, iar dacă ne referim la faptul că face parte din „perioade de timp care nu aveau cum să fie parte din perioada contractului ce face obiectul acestei proceduri (luni anterioare datei previzionate pentru începerea contractului)”, oricare ar fi procedura de folosire a sumelor provenite din subvenţii pentru diminuarea cheltuielilor, aceasta va face parte dintr-un document care se referă la „perioade de timp care nu aveau cum să fie parte din perioada contractului ce face obiectul acestei proceduri”. Contestatorul precizează că subvenţiile acordate de AJOFM sunt puse în aplicare în baza unei convenţii și a unor situații lunare timp de un an. Cum sumele care trebuie demonstrate la data limită de depunere a ofertei trebuie să fie concrete și pentru „susţinerea eventualelor subvenții/ facilitate se vor depune documente justificative inclusiv pentru valorile efective luate în calcul”, atunci autoritatea contractantă trebuia să prevadă această situație și să nu impună proceduri contradictorii. Fată de toate cele mai sus expuse, contestatorul solicită constatarea faptului că autoritatea contractantă a respins nefondat oferta ..., invocând motive rezultate în urma unor reguli contradictorii privind utilizarea sumelor provenite din subvenţii, invocând eronat că totalul cuprins în oferta financiară nu este corect calculat, iar în ceea ce priveşte modificarea artificială a a ofertei financiare, a concluzionat eronat. Acesta nu a fost deloc modificat. Urmare celor antemenționate, se solicită admiterea contestaţiei astfel cum a fost formulată, anularea rezultatului procedurii şi actelor subsecvente (comunicările privind rezultatul procedurii) și reevaluarea ofertei financiare. În drept, contestatorul invocă dispoziţiile art. 8 şi urm. din Legea 101/2016, prevederile Legii 99/2016, ale HG 394/2016, precum şi toate celelalte dispoziţii de drept material şi procesual la care a făcut referire. Prin adresa nr. 11607/09.12.2022, înregistrată la CNSC sub nr. 60520/09.12.2022, autoritatea contractantă a transmis PUNCT DE VEDERE la contestația formulată de către ..., prin care solicită respingerea contestației ca nefondată. Se arată că, în fapt, între autoritatea contractantă și ... a avut loc procedura pentru atribuirea contractului de „SERVICII DE PAZĂ, ...”, Anunţ de participare nr. .../ 22.08.2022. Contestația formulată de către ... este nefondată având în vedere următoarele:

În urma analizei temeinice a a documentelor ofertei financiare depusă de către ..., autoritatea contractantă a considerat că preţul total cuprins în oferta financiară nu este corect calculat, respectiv a fost greşit diminuat cu sume primite ca subvenţii AJOFM pentru perioade de timp care nu aveau cum să fie parte din perioada contractului ce face obiectul acestei proceduri (luni anterioare datei previzionate pentru începerea contractului). În speţă, priveşte lunile august - octombrie după cum se arată în decizia ... nr. 1155/22.09.2022, în timp ce data estimată pentru începerea contractului a fost clar adusă la cunoștiință ofertanţilor prin clarificarea nr. 8243/08.09.2022 și a eratei asociate. Totodată, oferta este inacceptabilă în baza art. 134 alin. (6) din HG 395/2016 cu modificările și completările ulterioare, mai exact, prin răspunsul la solicitare de clarificări de către autoritatea contractantă în SEAP, înregistrat la ... sub nr. 1432/14.11.2022 se modifică în mod artificial conținutul propunerii financiare, capitolul „alte cheltuieli”. Este adevărat că nu preţul total al ofertei financiare se modifică, ci conținutul acesteia, într-un mod de nejustificat decât, probabil, de intenția de a obţine rezultatul pe care îl criptase în SEAP. Or, art. 134 alin. (6) din HG 395/2016 cu modificările și completările ulterioare tocmai asta menționează (modificarea conţinutului). Având în vedere toate aspectele invocate mai sus, autoritatea contractantă precizează că își menţine punctul de vedere formulat în Comunicarea rezultatului Procedurii nr. 11239/29.11.2022 și, pe cale de consecinţă, solicită respingerea contestației formulată de .... În drept, autoritatea contractantă invocă dispoziţiile art. 18 din Legea nr. 101/2016. Prin adresa nr. 1130/05.12.2022, înregistrată la CNSC cu nr. 59929/07.12.2022, ... a transmis recipisa de consemnare nr. 208629699/1 din 05.12.2022, emisă de CEC Bank – Sucursala Sibiu, în valoare de 5.610,78 RON, reprezentând cauțiune pentru contestație, potrivit dispozițiilor art. 611 din Legea nr. 101/2016. Prin adresa nr. 1720/06.12.2022, înregistrată la CNSC cu nr. 60998/13.12.2022, ... a transmis recipisa de consemnare nr. 208639155/1 din 07.12.2022, emisă de CEC Bank – Sucursala Râmnicu Vâlcea, în valoare de 5.610,78 RON, reprezentând cauțiune pentru contestație, potrivit dispozițiilor art. 611 din Legea nr. 101/2016. Analizând documentele depuse la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarele: ..., ..., în calitate de autoritate contractantă, a organizat procedura de licitație deschisă, online, în vederea atribuirii contractului având ca obiect „Servicii de pază, ...”, cod CPV 79713000-5, elaborând, în acest sens, documentația de atribuire aferentă și publicând, în SICAP, anunțul de participare nr. ..., criteriul de atribuire fiind „prețul cel mai scăzut”. Potrivit Raportului procedurii nr. 11235/29.11.2022, la procedura de atribuire în cauză au depus oferte un număr de șapte ofertanți, clasamentul final fiind următorul:

Locul 1 – ... – câștigător al procedurii (intervenient în prezenta cauză); Locul 2 – ... (intervenient în prezenta cauză); Locul 3 – Asocierea ... SRL – ... SRL. Oferta ... a fost declarată neconformă având în vedere documentul constatator înregistrat în SEAP cu nr. ... de către ..., iar oferta ... a fost declarată neconformă deoarece prețul total cuprins în oferta financiară nu este corect calculat, respectiv a fost greșit diminuat cu sume primite ca subvenții AJOFM pentru perioade de timp care nu aveau cum să fie parte din perioada contractului ce face obiectul acestei proceduri (luni anterioare datei previzionate pentru începerea contractului). Nemulțumite de rezultatul procedurii, ... și ... au formulat contestațiile în analiză ce fac obiectul dosarelor nr. .../2022 și nr. .../2022. În cauză, se reține că ... a formulat „Cererea de intervenție” nr. 125/12.12.2022, înregistrată la CNSC cu nr. 60747/12.12.2022, referitoare la contestația formulată de .... De asemenea, prin adresa nr. 263/19.12.2022, înregistrată la CNSC sub nr. 62644/20.12.2022, ... a formulat „Punct de vedere” cu privire la contestația formulată de ..., prin care răspunde criticilor formulate de contestator cu privire la oferta sa, punct de vedere pe care Consiliul îl califică ca fiind „Cerere de intervenție”. Preliminar analizării criticilor din cuprinsul contestaţiilor, Consiliul urmează să analizeze admisibilitatea de principiu a cererilor de intervenţie formulate de ... și .... În ceea ce priveşte cererea de intervenţie formulată de ..., Consiliul o va admite în principiu, având în vedere calitatea acesteia de câștigătoare a procedurii de atribuire, potrivit Raportului procedurii nr. 11235/29.11.2022. Potrivit art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, „Până la soluţionarea contestaţiei de către Consiliu, operatorii economici interesaţi să participe la procedura de atribuire, respectiv, după caz, operatorii economici participanţi la procedura de atribuire, pot formula, cu înştiinţarea părţilor cauzei, cerere de intervenţie voluntară în litigiu, potrivit prevederilor Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare, în termen de 10 zile de la data publicării în SEAP a faptului că s-a formulat contestaţie (...)”. Consiliul constată că cererea de intervenţie formulată de ... a fost transmisă prin e-mail, de pe adresa tmg_juridic@yahoo.com, în data de 20.12.2022, ora 13:42. Raportat la data publicării în SEAP a contestației formulată de ..., respectiv 06.12.2022, Consiliul constată că cererea de intervenție în discuție nu a fost depusă cu respectarea termenului de 10 zile prevăzut de art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016. În consecinţă, luând în considerare cele mai sus menţionate, Consiliul stabilește că cererea de intervenție formulată de ... este tardiv introdusă în temeiul art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016.

Cât priveşte cererea de intervenţie formulată de ..., Consiliul constată că, potrivit Raportului procedurii nr. 11235/29.11.2022, oferta depusă de ... s-a clasat pe locul 2. Astfel, Consiliul constată că interesul de ... în formularea cererii de intervenţie nu este născut şi actual, având în vedere că acesta, la momentul de faţă, nu are calitatea de ofertant câştigător. Astfel fiind, raportat la situaţia de fapt şi de drept în care se află oferta ..., Consiliul stabileşte că este inadmisibila cererea sa de intervenţie, urmând a nu fi încuviinţată în principiu, ci respinsă, în temeiul art. 17 alin. (3) şi art. 68 din Legea nr. 101/2016, coroborate cu dispoziţiile art. 64 alin. (2) C. proc. civ. I. Pe fondul contestaţiei formulată de ..., Consiliul reține următoarele: 1. ... contesta decizia autoritatii contractante prin care oferta sa a fost respinsa pe motivul ca operatorul economic se afla in situatia de excludere reglementată la art. 167 alin. (1) lit. g) si alin (8) din Legea 98/2016 cu modificările și completările ulterioare. 2. De asemenea, contestatorul ... critica decizia autoritatii contractante de a declara admisibile ofertele depuse de operatorii economici ..., ... si .... 1. In aprecierea Consiliului, decizia autoritatii contractante de a-l exclude pe operatorul economic ... motivata prin aplicabilitatea in speta a prevederilor art. 167 alin. (1) lit. g) si alin (8) din Legea 98/2016 este justificata. Potrivit prevederilor legale mentionate: „Art. 167. - (1) Autoritatea contractantă exclude din procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică/acordului-cadru orice operator economic care se află în oricare dintre următoarele situaţii: g) operatorul economic şi-a încălcat în mod grav sau repetat obligaţiile principale ce-i reveneau în cadrul unui contract de achiziţii publice, al unui contract de achiziţii sectoriale sau al unui contract de concesiune încheiate anterior, iar aceste încălcări au dus la încetarea anticipată a respectivului contract, plata de daune-interese sau alte sancţiuni comparabile; (8) În sensul dispoziţiilor alin. (1) lit. g) se consideră încălcări grave ale obligaţiilor contractuale, cu titlu exemplificativ, neexecutarea contractului, livrarea/prestarea/executarea unor produse/servicii/lucrări care prezintă neconformităţi majore care le fac improprii utilizării conform destinaţiei prevăzute în contract.” Legislaţia incidentă include si NOTIFICAREA ANAP cu privire la situația de excludere reglementată la art. 167 alin. (1) lit. g) din Legea 98/2016, din care citam: „O situaţie particulară de excludere în baza art. 167 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 98/2016 este reglementată prin art. 144 alin. (1) din Anexa la HG nr. 395/2016, conform căruia refuzul nemotivat al ofertantului declarat câştigător de a semna contractul de achiziţie publică/acordul-

cadru este asimilabil situaţiei prevăzute la art. 167 alin. (1) lit. g) din Lege.” Consiliul constata ca este indubitabila existenta documentului constatator înregistrat în SEAP cu nr. ... emis de către ... precum si faptul ca acest document este valabil, nu a fost anulat si nici macar nu face obiectul vreunui litigiu. Contrar sustinerilor contestatorului, Consiliul apreciază că rezilierea acordului cadru precum și refuzul de a semna un nou contract subsecvent sunt abateri profesionale în sensul dat de articolele mentionate din Legea 98/2016. Chiar daca solicitarile pe care le-a adresat operatorul economic ... autoritatii contractante ... pot fi considerate rezonabile, acestea excedeau acordului-cadru pe care operatorul economic il semnase si avea obligatia de a semna contractul subsecvent chiar si in situatia in care solicitarile i-au fost respinse. In aceasta situatie, Consiliul apreciaza ca autoritatea contractanta a procedat in mod legal si justificat la excluderea ofertantului ... in temeiul prevederilor art. 167 alin. (1) lit. g) si alin (8) din Legea 98/2016. 2. Referitor la criticile formulate de contestator cu privire la decizia autoritatii contractante de a declara admisibila oferta depusa de operatorul economic ..., Consiliul retine: Contestatorul sustine ca oferta câștigătoare a operatorului economic ... nu acoperă în mod corect și complet cheltuielile cu dotarea, nu utilizează corect nici sumele distribuite prin convențiile/convenția cu AJOFM, și nu probează nici valoarea alocată pentru plata fondului de handicap. în conformitate cu dispozițiile legale aflate în vigoare la data demararii procedurii de atribuire, pentru cazul unui post permanent de pază, 24/24, fundamentarea economică a unui tarif orar minim cu respectarea tuturor obligațiilor minime și imperative stabilite în sarcina oricărui angajator de Legea 53/2003 - codul muncii și de legislația în vigoare în domeniul salarizării este, în anul 2022, calculată fără cheltuieli indirecte și profit (si fara luarea in considerare a costurilor aferente fondului de handicap), următoarea: Salariul

și

alte venituri

supuse taxării Descriere %

din salariul

de bază brut Cost/oră Salariu tarifar orar Sal. Brut total/norma de

lucru(HG 937/2018) % 2550 lei /167,33 ore = 15,24 lei/ora Spor de noapte 25% 1,26 lei/oră Spor de weekend 1% 0,04 lei/oră Sărbători legale sărbători legale 100 % 0,62 lei/oră Concediu de odihnă Concediu de odihnă 20 zile 1,26 lei/oră Total cost salarial supus taxării Cost per oră 18,42 lei/oră

FOND GARANTARE SALARII DATORAT DE ANGAJATOR 2,25% la fondul de salarii 0,41 lei/oră TOTAL

COST SALARIAL /oră 18,83 lei/oră Consiliul constata ca aceasta valoare a tarifului minim, pe care, aproape identic, a calculat-o si contestatorul, a fost respectata de ofertantul ... conform anexei la formularul de oferta financiara (paginile 3-4 din partea 1 a volumului 4 al dosarului achizitiei publice). Astfel, tariful calculat de acesta a fost de 18,82 lei fara fondul de handicap la care s-a adaugat suma corect calculata (exact la valoarea invocata de catre contestator) reprezentand fondul de handicap, cheltuielile indirecte si profitul, tariful final calculat fiind de 19,59 lei/ora, inainte de diminuarea ofertei financiare (implicit a tarifului orar prezentat) cu sumele reprezentand subventii pe care le primeste conform dispoziţiilor art. 85 din Legea nr. 76/2002. Din valoarea totala astfel calculata, adica din valoarea de 257.412,6 lei (13140 ore x 19,59 lei/ora), ofertantul poate sa-si diminueze oferta financiara (implicit tariful orar prezentat) cu sume reprezentand subventii pe care le primeste conform dispoziţiilor art. 85 din Legea nr. 76/2002 şi ale OG nr. 60/2018, respectiv convenţia încheiată cu AJOFM de la sediul participantului si decizia de intrare în plată a convenţiei cu suma aferentă. In speta, diminuarea cu suma de 22.500 lei reprezinta valoarea pe zece luni a subventiei primite in baza conventiei nr. 14303/01.09.2022 si a dispozitiei de plata aferente acesteia (documente care se regasesc la paginile 129-131 din partea 8 a volumului 4 al dosarului achizitiei publice), ceea ce justifica tariful final prezentat de 17,8 lei ora, precum si valoarea totala inclusa in oferta financiara. Nu se constata, astfel, nelegalitati sau costuri obligatorii neincluse de catre ofertantul ... in oferta sa financiara, neavand nicio relevanta faptul ca dispune si de utilaje sau echipamente puse la dispozitie de catre ..., iar utilizarea in mod legal a sumelor obtinute din conventie si proba platii fondului de handicap sunt confirmate prin documente. In concluzie, Consiliul apreciaza ca autoritatea contractanta a procedat legal prin a declara admisibila oferta depusa de operatorul economic .... Constatand faptul ca sunt nefondate toate criticile contestatorului vizand decizia autoritatii contractante de a declara admisibila oferta depusa de ..., Consiliul nu va mai analiza criticile formulate vizand ofertele depuse de ... si de ... (clasate sub oferta ...) aceasta analiza fiind nerelevanta si neavand ca rezultat inlaturarea ofertei admisibile depusa de .... II. In ceea ce priveste contestatia formulata de ..., Consiliul retine: Potrivit comunicarii rezultatului procedurii, motivul invocat de autoritatea contractanta pentru respingerea ofertei depuse de catre ... este urmatorul:

„Preţul total cuprins în oferta financiară nu este corect calculat, respectiv a fost greşit diminuat cu sume provenite ca subvenţii AJOFM pentru perioade de timp care nu aveau cum să fie parte din perioada contractului ce face obiectul acestei proceduri (luni anterioare datei previzionale pentru începerea contractului (...). Totodată oferta este inacceptabilă în baza art. 134 alin. (6) din HG 395/2016 cu modificările ulteriare, mai exact, prin răspunsul la solicitarea de clarificări postată de autoritatea contractantă în SEAP în data de 11.11.2022 se modifică artificial conținutul propunerii financiare, capitolul „alte cheltuieli”.” Analizand calculul tarifului orar din oferta financiara depusa de ... (paginile 3-4 din partea 6 a volumului 4 al dosarului achizitiei publice), Consiliul constata ca acest ofertant a respectat toate obligațiile minime și imperative stabilite în sarcina oricărui angajator de Legea 53/2003 - codul muncii și de legislația în vigoare în domeniul salarizării pentru anul 2022, corespunzator momentului depunerii ofertelor in prezenta procedura. Astfel, incluzand si cheltuielile privind fondul de handicap, oferta financiara a ... este de 252.967,52 lei adica 19,25 lei/ora inainte de diminuarea ofertei financiare (implicit a tarifului orar prezentat) cu sumele reprezentand subventii pe care le primeste conform dispoziţiilor art. 85 din Legea nr. 76/2002. Din valoarea totala astfel calculata, adica din valoarea de 252.967,52 lei, ofertantul poate sa-si diminueze oferta financiara (implicit tariful orar prezentat) cu sume reprezentand subventii pe care le primeste conform dispoziţiilor art. 85 din Legea nr. 76/2002 şi ale OG nr. 60/2018, respectiv convenţia încheiată cu AJOFM de la sediul participantului si decizia de intrare în plată a convenţiei cu suma aferentă. In speta, diminuarea cu suma de 54.000 lei reprezinta valoarea pe douasprezece luni a subventiei primite in baza conventiei nr. 6919/24.08.2022 (document care se regaseste la paginile 117-118 din partea 8 a volumului 4 al dosarului achizitiei publice), ceea ce justifica tariful final prezentat de 17,47 lei ora, precum si valoarea totala inclusa in oferta financiara. Consiliul nu identifica absolut nicio ratiune pentru care conventia nr. 6919/24.08.2022, prezentata de ..., nu a fost luata in considerare, motivarea prezentata in raportul procedurii (subvenţii AJOFM pentru perioade de timp care nu aveau cum să fie parte din perioada contractului ce face obiectul acestei proceduri (luni anterioare datei previzionale pentru începerea contractului)) neavand niciun temei nici de jure si nici de facto. Nu poate fi invocat ca motiv pentru invalidarea unei conventii faptul ca a fost semnata in luna august dar este previzionat a fi folosita incepand cu luna octombrie a aceluiasi an, suma reprezentand subventia fiind certa ca si utilizarea ei indiferent de data la care va fi semnat contractul.

De asemenea suma cu care oferta financiara depusa de ... a fost diminuata ca efect al utilizarii subventiei (adica 54.000 lei) este justificata, in conditiile in care totalul subventiei acordate pentru 12 luni si doua persoane este de 54.000 lei (2250x2x12). Acest motiv, invocat de autoritatea contractanta pentru respingerea ofertei depuse de catre ... apare ca fiind neintemeiat. Consiliul constata aceeasi situatie si in cazul celui de-al doilea motiv invocat, pretinsa modificare artificiala a conținutului propunerii financiare prin răspunsul la solicitarea de clarificări postată de autoritatea contractantă în SEAP la data de 11.11.2022. Consiliul constata ca oferta financiară a ... nu a fost modificată de natura a justifica respingerea ofertei, neconcordanța remarcată provenind dintr-un calcul matematic, tariful de 17,47 lei pe oră pe agent raportat la numărul total de ore (13.140) este acelasi iar diferenta de 58,50 lei, adica mult sub unu la mie raportat la oferta, este o eroare nesemnificativa datorata utilizarii unui numar diferit de zecimale. Acest aspect clarificat de ofertant impune acceptarea raspunsului sau ca fiind concludent si declararea admisibila a ofertei sale potrivit prevederilor art. 134 alin (10) din HG nr. 395/2016: „Art. 134 (10) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (6), oferta va fi considerată admisibilă în măsura în care modificările operate de ofertant, la solicitarea comisiei de evaluare, în legătură cu propunerea sa financiară, reprezintă erori aritmetice, respectiv aspecte care pot fi clarificate cu respectarea principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din Lege, elementele propunerii financiare urmând a fi corectate, implicit alături de preţul total al ofertei, prin refacerea calculelor aferente”. În concluzie, Consiliul apreciaza ca neintemeiata decizia autoritatii contractante de respingere a ofertei depuse de SC .... În consecinţă, luând în considerare cele mai sus menţionate, în temeiul prevederilor art. 26 alin. (2) lit a) si b) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite contestaţia formulată de SC ... în contradictoriu cu ..., ... si va dispune anularea deciziei de respingere a ofertei depuse de SC ..., anularea raportului procedurii nr. 11235/29.11.2022, precum si a comunicarilor subsecvente acestuia. În temeiul prevederilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va dispune continuarea procedurii, dupa indeplinirea dispozitiilor de mai sus, prin reevaluarea admisibilitatii ofertei SC ..., potrivit motivarii si ulterior prin stabilirea ofertei castigatoare dintre ofertele admisibile potrivit criteriului de atribuire stabilit, in termen de 10 zile de la comunicarea prezentei decizii. În temeiul prevederilor art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge ca nefondată contestaţia formulată de SC ... în contradictoriu cu ..., .... În temeiul art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, coroborate cu dispoziţiile art. 64 alin. (2) C. proc. civ., Consiliul va respinge, ca inadmisibilă, cererea de intervenție formulată de ....

În temeiul art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge, ca tardiv introdusă, cererea de intervenție formulată de .... Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul prevederilor art. 26 alin. (2) lit a) si b) din Legea nr. 101/2016, admite contestaţia formulată de SC ... în contradictoriu cu ..., .... Dispune anularea deciziei de respingere a ofertei depuse de SC ..., anularea raportului procedurii nr. 11235/29.11.2022, precum si a comunicarilor subsecvente acestuia. În temeiul prevederilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 101/2016, dispune continuarea procedurii, dupa indeplinirea dispozitiilor de mai sus, prin reevaluarea admisibilitatii ofertei SC ... potrivit motivarii si ulterior prin stabilirea ofertei castigatoare dintre ofertele admisibile, potrivit criteriului de atribuire stabilit, in termen de 10 zile de la comunicarea prezentei decizii. În temeiul prevederilor art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, respinge ca nefondată contestaţia formulată de SC ... în contradictoriu cu ..., .... În temeiul art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, coroborate cu dispoziţiile art. 64 alin. (2) C. proc. civ., respinge, ca inadmisibilă, cererea de intervenție formulată de .... În temeiul art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, respinge, ca tardiv introdusă, cererea de intervenție formulată de .... Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 și poate fi atacată cu plângere, în temeiul art. 29 din același act normativ, în termen de 10 zile de la comunicare. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, ... ... ...