Decizie CNSC 1978/2022

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. 1978/C1/2089 Data: 21.09.2022 Prin contestația nr. 321/23.08.2022, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 42030/24.08.2022, formulată de SC GLOBEXTERRA SRL, cu sediul social în Mun. Focșani, B- dul. București nr. 14, et. 1, jud. Vrancea, cod unic de înregistrare 28610220, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J39/346/2011, reprezentată legal prin administrator, împotriva rezultatului procedurii nr. 3/17.08.2022, organizată de TRIBUNALUL MEHEDINȚI, cu sediul în Drobeta Turnul Severin, B-dul Carol I nr. 14, Jud. Mehedinți, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii simplificate, în vederea încheierii unui contract de achiziție publică, având ca obiect: „Servicii de elaborare documentație tehnico - economice (DALI, SF, PAC, POE, PAD, PT, CS ȘI DE), inclusiv asistență tehnică din partea proiectantului pe parcursul executării lucrărilor și elaborarea Certificatului de Performanță Energetică aferentă obiectivului de investiții «REPARAȚII CAPITALE, CONSOLIDARE ȘI EXTINDERE SEDIUL JUDECĂTORIEI BAIA DE ARAMĂ»„, cod CPV: 71322000-1, s-a solicitat: - anularea comunicării rezultatului aplicării procedurii nr. 3/17.08.2022; - anularea raportului de atribuire nr. 22/17.08.2022, în ceea ce privește oferta clasata pe locul I; - reevaluarea ofertei clasate pe locul I și constatarea neconformității acesteia cu refacerea clasamentului ofertelor admisibile și conforme. Prin adresa înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 43520/01.09.2022, SC BEMEL AG SRL, cu sediul în Constanța, str. Cuza Vodă nr. 86bis, jud. Constanța, având CUI RO30160658, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J13/984/2012, reprezentată legal prin administrator, în calitate de ofertant câștigător, a formulat cerere de intervenție în cadrul dosarului, în aceeași procedură de atribuire, solicitând respingerea contestației ca nefondată și Pagina 1 din 3

menținerea comunicării rezultatului procedurii nr. 3/17.08.2022, precum și a raportului procedurii nr. 22/17.08.2022. În luarea deciziei, CONSILIUL, legal investit, a avut în vedere următoarele: Pentru aceste motive în baza documentelor depuse de părți, CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR DECIDE: Admite contestația formulată de către SC GLOBEXTERRA SRL în contradictoriu cu TRIBUNALUL MEHEDINȚI iar, pe cale de consecință, respinge ca nefondată cererea de intervenție formulată de SC BEMEL AG SRL, anulează raportul procedurii și actele subsecvente acestuia și obligă autoritatea contractantă la reevaluarea ofertei SC BEMEL AG SRL cu respectarea documentației de atribuire, a prevederilor legale și a motivării aferentă prezentei în termen de 10 zile de la comunicare. Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare. Complet de soluționare a contestațiilor în domeniul achizițiilor publice:

Consilier de soluționare ……… PREȘEDINTE ………… Consilier de soluționare …………

Redactat practicaua deciziei ………….. Redactată în 5 (cinci) exemplare originale, conține 27 (douăzeci și șapte) pagini Pagina 3 din 3

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. 1978/C1/2089 Data: 21.09.2022 Prin contestația nr. 321/23.08.2022, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 42030/24.08.2022, formulată de SC ......... SRL, cu sediul social în ........., cod unic de înregistrare ........., înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. ........., reprezentată legal prin ........., împotriva rezultatului procedurii nr. 3/17.08.2022, organizată de ........., cu sediul în ………., B-dul …….. nr. …, Jud. ........., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii simplificate, în vederea încheierii unui contract de achiziție publică, având ca obiect: „Servicii de elaborare documentație tehnico - economice (DALI, SF, PAC, POE, PAD, PT, CS ȘI DE), inclusiv asistență tehnică din partea proiectantului pe parcursul executării lucrărilor și elaborarea Certificatului de Performanță Energetică aferentă obiectivului de investiții «REPARAȚII CAPITALE, CONSOLIDARE ȘI EXTINDERE SEDIUL JUDECĂTORIEI BAIA DE ARAMĂ»„, cod CPV: 71322000-1, s-a solicitat: - anularea comunicării rezultatului aplicării procedurii nr. 3/17.08.2022; - anularea raportului de atribuire nr. 22/17.08.2022, în ceea ce privește oferta clasata pe locul I; - reevaluarea ofertei clasate pe locul I și constatarea neconformității acesteia cu refacerea clasamentului ofertelor admisibile și conforme. Prin adresa înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. ........./01.09.2022, SC ......... SRL, cu sediul în ........., str. ……. nr. ….., jud. ........., având CUI …….., înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. …/…/…, reprezentată legal prin ........., în calitate de ofertant câștigător, a formulat cerere de intervenție în cadrul dosarului, în aceeași procedură de atribuire, solicitând respingerea contestației ca nefondată și menținerea comunicării rezultatului Pagina 1 din 37

procedurii nr. 3/17.08.2022, precum și a raportului procedurii nr. 22/17.08.2022. În luarea deciziei, CONSILIUL, legal investit, a avut în vedere următoarele: Prealabil, contestatorul face o scurtă prezentare a procedurii, învederând faptul că ......... a organizat procedura publicând în mod corespunzător anunțul de participare simplificat și documentația de atribuire corespunzătoare, criteriul de atribuire stabilit fiind prețul cel mai scăzut. Astfel, contestatorul precizează că era interesat de procedura de achiziție, motiv pentru care a depus ofertă, incluzând și subcontractanții declarați, depunând în mod corespunzător pentru aceștia acorduri de subcontractare, formulare DUAE, declarații referitoare la conflicte de interese etc. Contestatorul susține faptul că subcontractantul pe care l-a declarat este SC ...... SRL, iar activitate subcontractantă fiind cea de verificare proiect, susținând că împreună cu acesta a urmărit, prin modul de depunere a ofertei, asigurarea realizării tuturor serviciilor presupuse de viitorul contract de achiziție publică, în condiții de legalitate, regularitate și calitate. În urma analizei și evaluării ofertelor, contestatorul precizează că, alături de SC ......... SRL și un alt competitor, au avut oferte declarate admise și conforme, clasamentul fiind stabilit prin raportare la ofertele financiare prezentate, oferta sa clasându-se pe locul II. Pentru a ajunge la această concluzie, contestatorul apreciază că autoritatea contractantă a ignorat în analiza și evaluarea ofertelor

propria documentație de atribuire, declarând admisibile și conforme oferte depuse de operatori economici care nu au făcut dovada legalității și regularității prestării serviciilor după cum va arăta în cele ce urmează. Astfel, o prima critică pe care contestatorul înțelege să o susțină prin prezenta contestație are ca temei următoarele argumente: - pentru prestarea serviciilor, din cuprinsul documentației de atribuire, toți operatorii economici trebuiau să înțeleagă că prestarea serviciilor în condițiile așteptate presupunea, conform caietului de sarcini, în faza III - elaborare proiect tehnic (PT), caiete de sarcini (CS) și detalii de execuție (DE); - informația referitoare la modul de realizare a serviciilor a fost consolidată prin publicarea temei de proiectare; - din conținutul și specificațiile tehnice mai sus redate, rezultă că activitățile de verificare tehnică de calitate a proiectului tehnic fac parte din faza III a serviciilor ce urmează a se presta de către ofertanți și constituie o componentă importantă a scopului urmărit de autoritatea contractantă și a căror execuție poate fi realizată cu strictă respectare a dispozițiilor legale în vigoare, care impun ca cei care asigură verificarea proiectelor nu pot fi și proiectanții proiectelor supuse verificării și atestării - în context, invocă prevederile legale din Legea nr. 10/1995 și din HG nr. 42/2018; - relevant în analiza contestației este și răspunsul nr. 2 acordat de autoritatea contractantă prin răspunsul consolidat, motiv pentru care contestatorul apreciază că, încă de la momentul depunerii ofertei, orice ofertant ar fi trebuit să facă dovada modului de acces la toate categoriile de personal implicat în derularea contractului, deci inclusiv a verificatorilor de proiect. Pentru toate acestea, contestatorul solicită a se observa că niciunde în propunerea tehnică nu se indică maniera în care se va dispune de acest personal, iar din perspectiva prevederilor legale mai sus redate, de niciunde nu rezultă modul de îndeplinire a constrângerilor referitoare la independența verificatorilor de proiect, de proiectantul însuși. Mai mult, susține că, din cuprinsul propunerii tehnice depusă de SC ......... SRL, pag. 83, se reține că activitatea de verificare a proiectului ar cădea în sarcina verificatorilor desemnați de către beneficiar, ori, obiectul contractului, conform prevederilor caietului de sarcini și a temei de proiectare mai sus redate, nu rezulta de niciunde că verificatorii de proiect ar urma să fie puși la dispoziție de beneficiar, indicați de acesta ci, obiectul contractului este realizarea și predarea unor proiecte deja verificate, costul acestora fiind suportat de prestatorul Pagina 3 din 37

proiectant, iar nu separat, de autoritatea contractantă, căci potrivit caietului de sarcini, pag. 9 „Proiectantul va cuprinde în oferta financiară, costurile necesare verificării proiectului, taxele pentru obținerea avizelor și acordurile pentru autorizarea executării lucrărilor, taxele OCPl, inclusiv planșele as - build să fie semnate de verificatorii de proiecte, unde este necesar, conform legislației în vigoare”. Totodată, precizează că la elaborarea ofertei, SC ......... SRL a luat în calcul doar activitatea de ajustare a documentațiilor tehnico – economice, ca urmare a recomandărilor verificatorilor de proiecte desemnați de beneficiar pentru fazele DTAC, DTOE și proiect tehnic de execuție, fără a lua în considerare și documentațiile pentru obținerea avizelor și documentația de avizare a lucrărilor de intervenție (DALI), documentații care sunt parte integrantă a contractului ce urmează a fi atribuit, după cum este menționat în cadrul cap. 4, cap. 6 din caietul de sarcini și care, conform prevederilor art. 7 alin. (1) lit. a) și c) din regulamentul privind verificarea și expertizarea tehnică a proiectelor, expertizarea tehnică a execuției lucrărilor și a construcțiilor, precum și verificarea calității lucrărilor executate, aprobat prin HG nr. 742/2018, sunt documentații care se supun verificării de către verificatorii de proiecte atestați. Contestatorul susține că acceptarea unei astfel de propuneri tehnice de către autoritatea contractantă, în cadrul procesului de analiză și evaluare a propunerilor tehnice, excede documentației de atribuire publicată și face ca analiza și evaluarea ofertelor să fie realizată cu încălcarea principiilor tratamentului egal, căci comparativ, prin oferta sa, contestatorul precizează că își asuma costurile verificării proiectului, în

timp ce oferta declarată câștigătoare plasează verificarea de proiect în sarcina beneficiarului, costurile fiind, implicit suportate de acesta din urma, separat, deși, așa cum a precizat anterior, caietul de sarcini și tema de proiectare indică predarea unui proiect deja verificat. Astfel, contestatorul susține că oferta depusa de SC ......... SRL ar fi trebuit respinsă fără tăgadă, din simpla comparare corespunzătoare a prevederilor caietului de sarcini cu propunerea tehnică ce, așa cum a indicat, plasează verificarea de proiect în sarcina verificatorilor propuși de beneficiar. În opinia contestatorului nicio altă interpretare nu poate fi primită, în eventualitatea în care operatorul economic ar susține că ar realiza verificarea prin specialiștii proprii (nedeclarați însă la momentul depunerii ofertei) căci, din interpretarea textelor legale mai sus iterate, rezultă în mod evident că un operator economic nu poate prin specialiștii verificatori de proiecte de care dispune, indiferent de natura relațiilor de muncă (contract individual sau acord de colaborare) să verifice și să avizeze proiectele pe care tot el le-a executat, obiectivismul și imparțialitatea verificatorului fiind esențiale în buna desfășurare a activității acestuia. Mai mult, chiar și în ipoteza în care documentația nu stabilește în mod expres că verificatorii de proiecte trebuie să fie independenți de proiectant, ofertanții au obligația de a respecta legislația aplicabila, respectiv Legea nr. 10/1995. Totodată, constituirea ca și componentă esențială a obiectului contractului a acestui serviciu este întărită și de includerea acestuia în categoria serviciilor ce trebuiau acoperite de oferta financiară căci, așa cum contestatorul susține că a subliniat, conform caietului de sarcini: „Proiectantul va cuprinde în oferta financiară costurile necesare verificării proiectului, taxele pentru obținerea avizelor și acordurile pentru autorizarea executării lucrărilor, taxele OCPI, inclusiv planșele as - build să fie semnate de verificatorii de proiecte unde este necesar conform legislației în vigoare”. Ori, atingerea scopului mai sus arătat presupune ca ofertantul să probeze, la momentul depunerii ofertei, că este în măsură să asigure astfel de servicii (verificatori de proiecte) prin intermediul unei alte persoane, pe care are obligația de a o indica în oferta sa ca subcontractant și pentru care, trebuie depuse documente DUAE, ceea ce, din analiza documentelor ce alcătuiesc oferta depusă de SC ......... SRL nu s-a realizat, susține contestatorul, sigurul subcontractant declarat având, potrivit acordului de subcontractare, atribuții de proiectare, iar nu de verificare de proiect. Pagina 5 din 37

Conținutul documentației de atribuire, așa cum a fost întocmit de autoritatea contractantă, a devenit obligatoriu pentru ofertanți, aceștia fiind ținuți, în conformitate cu prevederile art. 123 din HG nr. 395/2016 să-și întocmească ofertele în conformitate cu aceasta și, în mod corelativ, autoritatea contractantă devine obligată ca, la analiza și evaluarea ofertelor să țină cont de prevederile propriei documentații, precizează contestatorul. Prin urmare, prin depunerea ofertelor, se prezumă că toți ofertanții și-au însușit prevederile întregii documentații și au înțeles cerințele acesteia, iar riscul întocmirii ofertei cade în sarcina acestora, caracterul de neconformitate ori de inacceptabilitate neputând fi înlăturat prin modificări ori completări ulterioare ale ofertelor, cum ar fi situația în care, în urma eventualei reanalizări a ofertei SC ......... SRL aceasta ar prezenta un subcontractant pentru prestarea serviciilor de verificare de proiect, căci acest aspect ar duce, fără tăgadă, la o modificare nepermisă a ofertei acestuia. Față de cele de mai sus, contestatorul apreciază că orice operator economic care depune o ofertă pentru procedura de achiziție trebuie să respecte cadrul legal aplicabil, și să fi prezentat, printr-o persoană distinctă, modul în care urmează să îndeplinească cerințele exprese referitoare la verificarea de proiecte, prin urmare să demonstreze că vor realiza toate serviciile reprezentând obiectul contractului, în condiții de legalitate și regularitate. În consecință, prin declararea ca admisibilă a ofertei clasate pe primul loc, apreciază că s-a încălcat principiul tratamentului egal, raportat la ofertanții care au înțeles să respecte întocmai cerințele

autorității contractante și au prevăzut în ofertele lor, prin subcontractare, modul concret în care obligațiile contractuale urmează să fie îndeplinite. Este de notorietate, în opinia contestatorului, faptul că orice ofertant, care dorește să presteze servicii de o înaltă calitate și în conformitate cu dispozițiile contractuale și ale temei de proiectare, își va forma o echipă alcătuită din profesioniști care dețin toate autorizațiile necesare prestării serviciilor, toate acestea conducând la o valoare a prețului serviciilor corespunzătoare. Astfel, contestatorul menționează că valoarea ofertată reprezintă prețul prestării tuturor serviciilor prin intermediul persoanelor (angajați sau subcontractanți) care dețin toate autorizațiile prevăzute de lege și care, în mod cert, a devenit mai ridicată față de oferta declarată câștigătoare, aceasta având un preț inferior. Or, tocmai prețul mai scăzut al celeilalte oferte a condus la rezultatul prezent al procedurii. Astfel, raportat la obligațiile ce derivă din atribuirea contractatului de achiziție publică, obligații ce nu pot fi realizate decât de persoane independente de ofertant, contestatorul solicită a se observa, că ofertantul clasat pe primul loc, nu poate presta serviciul de verificare de proiecte în mod legal, apreciind că respectiva ofertă trebuie reevaluată și trebuie constatată neconformitatea acesteia, întrucât viitoarele obligații contractuale nu pot fi duse la îndeplinire deoarece, așa cum susține că a arătat, respectivul ofertant nu a declarat subcontractant pentru care sa fie depuse documente DUAE, conform declarației cu participanții, publicată în SEAP. În susținerea celor menționate anterior, contestatorul invocă jurisprudența curților de apel, dar și decizii ale Consiliului. O a doua critică pe care contestatorul precizează că o aduce propunerii tehnice aparținând ofertantului declarat câștigător are la bază faptul că în conformitate cu cerințele autorității contractante, ofertanții aveau obligația prezentării, printre altele, și a „încadrării în timp, succesiunii și duratei activităților propuse în vederea elaborării documentațiilor - caietul de sarcini - pag. 10”, precum și a unui „grafic de prestare a serviciilor aferente fiecărei faze - caietul de sarcini - pag. 9”. Din analiza propunerii tehnice depuse de ofertantul SC ......... SRL, contestatorul susține că rezultă că acesta a prezentat strict duratele de prestare a serviciilor în cadrul metodologiei de prestare a serviciilor (pag. 15-16, respectiv 17 - 82 din propunerea tehnică), fără a anexa sau include în propunerea tehnică succesiunea activităților și graficul de prestare a serviciilor (conform site dexonline.ro, graficul se definește ca fiind „reprezentare prin desen a unei mărimi, a variației unei mărimi sau Pagina 7 din 37

a raportului dintre două sau mai multe mărimi variabile; reprezentare prin linii, figuri geometrice, hârți etc. a unor date din diverse domenii de activitate”. Sinonim = „diagrama”). Este de remarcat faptul că, în opinia contestatorului, graficul de prestare este cel din care rezultă, în fapt, succesiunea activităților, ori atât timp cât în propunerea tehnică nu se regăsește un astfel de grafic, înseamnă că aceasta nu satisface în mod corespunzător caietul de sarcini, motiv pentru care trebuie reevaluată. O a treia critică pe care contestatorul înțelege să o aducă ofertei declarate câștigătoare, are în vedere personalul solicitat. Astfel, precizează că în cadrul cap. 7.1.1. din caietul de sarcini, autoritatea contractantă a solicitat inclusiv nominalizarea unui expert autorizat categoria B în domeniul cadastrului, geodeziei și cartografiei. luând în calcul faptul că una din activitățile ce fac obiectul viitorului contract de prestări servicii constă în „Înscrierea în cadastru a lucrărilor și modificărilor aduse construcției aferentă obiectivului de investiții”. Analizând propunerea tehnică a ofertantului SC ......... SRL, contestatorul subliniază că se poate constata că acesta nu acoperă activitățile ce se impun a fi realizate, precum și rezultatele așteptate de autoritatea contractantă a fi obținute la finalul implementării contractului, având în vedere că, din detalierea responsabilităților ce îi revin dnei ing. ......, nominalizată ca expert autorizat în domeniul cadastrului, rezultă ca aceasta va elabora programul de control al calității, va participa la elaborarea graficului propus pentru execuția lucrărilor și va asigura asistenta tehnică, activități și documentații care

sunt, în fapt, specifice activității de proiectare, respectiv sunt incluse în cadrul proiectului tehnic. Face totodată precizarea că, în conformitate cu prevederile certificatului de atestare nr. 0909/25.11.2010 (anexă a propunerii tehnice), dna ...... este autorizată să realizeze și să verifice lucrări de specialitate din domeniile cadastrului, geodeziei și cartografiei, neavând, conform diplomelor de studii și a certificatului de autorizare anexate propunerii tehnice, calificarea profesională de a presta serviciile și activitățile care i-au fost atribuite. Astfel, contestatorul susține că rezultă că ofertantul nu tratează în propunerea sa tehnică, în detaliu, activitățile și serviciile ce se impun a fi realizate în cadrul contractului și rezultatele așteptate de autoritatea contractantă, în urma finalizării contractului. Mai mult, în opinia contestatorului, singura remarcă referitoare la prestarea serviciilor de înscriere în cadastru a lucrărilor și modificărilor aduse construcției aferentă obiectivului de investiții, regăsită în cadrul propunerii tehnice, este la pag. 2, unde ofertantul enumeră documentațiile tehnico - economice, astfel cum acestea au fost prezentate în caietul de sarcini, relevând astfel faptul că nici acest serviciu și nici costurile pe care acesta le implică (taxe OCPI) nu au fost luat în calcul în cadrul valorii ofertate, deși, în caietul de sarcini se regăsește mențiunea expresă: „Proiectantul va cuprinde în oferta financiară costurile necesare verificării proiectului, taxele pentru obținerea avizelor și acordurile pentru autorizarea executării lucrărilor, taxele OCPI, inclusiv planșele as - build să fie semnate de verificatorii de proiecte unde este necesar conform legislației in vigoare”. Rezultă astfel, pe de o parte, că nu toate activitățile presupuse de viitorul contract sunt ofertate și cotate financiar, iar pe de altă parte, că nu toate activitățile sunt asumate și urmează a fi prestate în mod regulamentar și legal, ceea ce face ca orice reevaluare a ofertei declarate câștigătoare să se încheie cu constatarea neconformității acesteia pentru argumentele mai sus expuse. Prin adresa nr. 10/26.08.2022, înregistrată la Consiliu sub nr. 42645/26.08.2022, autoritatea contractantă transmite punctul de vedere, solicitând respingerea contestației ca nefondată. Autoritatea contractantă precizează faptul că analiza și evaluarea ofertelor s-a realizat prin raportare la documentația de atribuire, la documentele și informațiile transmise prin intermediul SEAP, precum și cu respectarea prevederilor legale în vigoare și a principiilor ce stau la baza aplicării legislației în domeniul achizițiilor publice. Pagina 9 din 37

Referitor la primul punct al contestației, prin care contestatorul specifică următoarele aspecte „încă de la momentul depunerii ofertei, orice ofertant, ar fi trebuit să facă dovada modului de acces la toate categoriile de personal implicat în derularea contractului, deci inclusiv a verificatorilor de proiect”, autoritatea contractantă arată faptul că în caietul de sarcini a fost specificat un număr de experți cheie, ca și cerințe minime obligatorii, cerințe care au fost îndeplinite de către ofertantul desemnat câștigător. Verificatorii de proiecte nu fac parte din resursele umane minime/ personalul cheie și nu vizează oferta, obligatorie fiind doar asigurarea independenței verificatorilor de proiecte, față de personalul propus care va întocmi documentația de proiectare. Totodată, precizează faptul că, prin oferta depusă în cadrul procedurii prezentate, ofertantul declarat câștigător își asumă cerințele din documentația de atribuire, prin completarea și semnarea formularului nr. 8 - Declarație pe proprie răspundere privind acceptarea cerințelor beneficiarului prevăzute în caietul de sarcini. Contrar susținerii contestatorului referitor la afirmația că, din cuprinsul propunerii tehnice depusă de ofertantul declarat câștigător, pag. 83, activitatea de verificare a proiectului ar cădea în sarcina verificatorilor desemnați de către beneficiar, autoritatea contractantă arătă faptul că ofertantul specifică implicarea oricărui alt expert nenominalizat și necesar pentru buna desfășurare a activităților de proiectare, implicit a verificatorilor de proiecte, cum rezultă și din cuprinsul propunerii tehnice, astfel: „ - pag. 2 - Verificarea documentațiilor tehnice se vor realiza, prin grija SC ......... SRL la cerințele fundamentale prevăzute de Legea nr.

10/1995, de către specialiști cu activitate în construcții, atestați de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și de către verificatori de proiecte de construcții și instalații atestați de către MDRAP; - la pag. 13 - Verificarea Proiectului Tehnic - Verificarea documentațiilor tehnice se va realiza în conformitate cu prevederile Hotărârii nr. 742/2018 privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 925/1995 pentru aprobarea Regulamentului de verificare și expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuției lucrărilor și a construcțiilor, priit grija SC ......... SRL la cerințele fundamentale prevăzute de Legea nr. 10/1995, republicată, cu completările ulterioare; - pag. 16 - După max. 95 zile calendaristice de la data emiterii Ordinului Administrativ de Începere a prestării serviciilor vom fi în situația de a preda autorității contractante proiectul tehnic, caietele de sarcini și detalii de execuție, inclusiv verificarea tehnică de calitate a proiectării potrivit prevederilor legale pentru cerințele de calitate de specialiști atestații de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor, în condițiile legii”. Referitor la afirmația contestatorului privind necuprinderea în cadrul propunerii financiare a serviciilor prestate de verificatorii de proiecte atestații, autoritatea contractantă menționează că, potrivit cerințelor caietului de sarcini, oferta financiară se evaluează și analizează în întregul său, nu pe componente, iar criteriul de atribuire se aplică la valoarea totală ofertată din propunerea financiară, prin urmare oferta financiară a ofertantului declarat câștigător a respectat cerințele impuse. Referitor la cel de-al doilea punct al contestației, autoritatea contractantă susține că scopul său era acela ca ofertele depuse să respecte perioada de prestare a serviciului, încadrarea în perioada de timp impusă prin caietul de sarcini, respectiv 100 de zile calendaristice, și nu reprezentarea grafică în sine prezenta interes aceasta. Precizează că, în cadrul documentației de atribuire nu există cerințe de calificare referitoare la aspectul transmiterii graficului de prestare a serviciului, prin urmare oferta nu poate fi respinsă nici ca inacceptabilă, nici ca neconformă, întrucât nu se poare stabili încălcarea legislației în domeniul achizițiilor publice. Referitor la cel de-al treilea punct al contestației, prin care operatorul economic contestator consideră că persoana nominalizată de către ofertantul desemnat câștigător ca expert autorizat în domeniul cadastrului, geodeziei și cartografiei nu deține calificarea profesională de a presta serviciile și activitățile care i-au fost atribuite, autoritatea contractantă face precizarea că, pentru dna ing. Preda ......a fost depus Pagina 11 din 37

în ofertă certificatul de autorizare nr. 0909/25.11.2010 corespunzător categoriei D, ce reprezintă o categorie superioară celei solicitate prin caietul de sarcini, potrivit Regulamentului privind autorizarea și recunoașterea autorizării persoanelor fizice și juridice în vederea realizării și verificării lucrărilor de specialitate în domeniul cadastrului, geodeziei și cartografiei, ceea ce duce la îndeplinirea cerințelor minime obligatorii. În ceea ce privește faptul că, contestatorul consideră că ofertantul declarat câștigător nu a luat în calcul, în cadrul valorii ofertate, serviciul de „înscriere în cadastru a lucrărilor și modificărilor aduse construcției” și nici costurile pe care acest serviciu le implică, respectiv taxe OCPI, autoritatea contractantă arată că, în cadrul formularului de propunere financiară depus de către SC ......... SRL, la punctul 5 este inclus și serviciul menționat, respectiv „Elaborare Certificat de performanță energetică după finalizarea execuției lucrărilor, înscrierea în cadastru a lucrărilor și modificărilor aduse construcției”. Pentru considerentele expuse, autoritatea contractantă solicită respingerea ca nefondată a contestația. Prin adresa înregistrată la CNSC sub nr. ........./01.09.2022, SC ......... SRL, în calitate de ofertant câștigător, a formulat cerere de intervenție în cadrul dosarului, în aceeași procedură de atribuire, solicitând respingerea contestației ca fiind nefondată și menținerea comunicării rezultatului procedurii nr. 3/17.08.2022, precum și a raportului procedurii nr. 22/17.08.2022. Referitor la critica contestatorului, care afirmă că „(...) niciunde în propunerea tehnică nu se indica maniera în care se va dispune de acest

personal (n.r. verificatorii de proiecte)” și „(...) de niciunde nu rezultă modul de îndeplinire a constrângerilor referitoare la independența verificatorilor de proiect, de proiectantul însuși”, intervenientul menționează că, în cadrul propunerii tehnice prezentate, în conținutul capitolelor prin care se descrie abordarea și metodologia pe care o vom aplica pentru obținerea obiectivelor proiectului de investiții, se precizează în mod clar și explicit faptul că „Proiectul tehnic de execuție, inclusiv detaliile de execuție vor fi verificate de către verificatorii de proiecte, pe domenii/sub domenii și specialități, alții decât specialiști elaboratori ai proiectelor, conform Legii nr. 10/1995 și Hotărârii nr. 742/13.09.2018, privind modificarea HG nr. 925/1995 pentru aprobarea Regulamentului de verificare și expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuției lucrărilor și construcțiilor, cu modificările și completările ulterioare, în scopul verificării îndeplinirii cerințelor fundamentale aplicabile construcțiilor, pentru protejarea vieții oamenilor, a bunurilor acestora, a societății și a mediului și pentru asigurarea sănătății și siguranței persoanelor implicate, pe întregul ciclu de viață a construcțiilor” (pagina 12, ultimul paragraf). De asemenea, susține faptul că în cuprinsul propunerii tehnice descrie modul de desfășurare a verificării, astfel: „Verificarea documentațiilor tehnice se va realiza în conformitate cu prevederile Hotărârea nr. 742/2018 privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 925/1995 pentru aprobarea Regulamentului de verificare și expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuției lucrărilor și a construcțiilor, prin grija SC ......... SRL la cerințele fundamentale prevăzute de Legea nr. 10/1995, republicată, cu completările ulterioare. Toate documentațiile tehnice vor fi verificate și avizate de verificatorii tehnici de proiect. Verificarea tehnică de calitate a proiectului ce va fi elaborate în cadrul obiectivului de investiție «reparații capitale, de consolidare și de extindere a sediul Judecătoriei Baia de Aramă se va realiza diferențiat în funcție de categoria de importanță a construcției, de către specialiști verificatori de proiecte, atestați potrivit legii. În cadrul verificărilor ce vor fi efectuate de verificatori se va urmării datele privitoare la condițiile specifice de amplasament și condițiile de exploatare tehnologică, precum și modul de respectare a reglementărilor tehnice în vigoare, referitor la cerințele prevăzute de lege, în funcție de categoria de importanță a construcției, pe toată durata de viață a construcțiilor, inclusiv în faza de post utilizare”. Astfel, intervenientul solicită să se constate faptul că afirmațiile contestatorului sunt formulate cu rea credință, fiind netemeinice și nelegale. Pagina 13 din 37

Referitor la critica contestatorului, care afirmă că „(...) nici acest serviciu și nici costurile pe care acesta le implica (taxe OCPI) nu au fost luate în calcul în cadrul valorii ofertate”, intervenientul menționează că interpretarea contestatorului este netemeinică, în acest sens precizând că toate costurile ce derivă din derularea proiectului au fost luate în calcul, inclusiv costurile necesare verificării proiectului, taxele pentru obținerea avizelor și acordurile pentru autorizarea executării lucrărilor, taxele OCPI, inclusiv faptul că planșele as-build vor fi semnate de verificatori de proiect unde este necesar, iar oferta de preț pe care a prezentat-o răspunde la toate cerințele pe care autoritatea contractantă le-a solicitat în cadrul formularului ce a fost anexă caietului de sarcini. Prin ceea ce a afirmat, intervenientul precizează că și-a asumat prevederile legislative referitor la verificatorii de proiecte. De altfel, asupra solicitărilor înscrise de autoritatea contractantă, atât în caietul de sarcini, cât și în modelul de contract de achiziție, ce a fost prezentat ca draft, în cadrul acestei proceduri de atribuire, intervenientul susține că și-a declarat obligativitatea de a respecta aceste prevederi, prezentând în acest sens declarații de acceptare, prin care s-a obligat să presteze serviciile solicitate, conform normelor, normativelor și stasurile în vigoare, iar în cazul modificării acestora pe timpul derulării contractului/acordului cadru, să aplice noile reglementări, fără costuri suplimentare pentru beneficiar, declarații pe care susține că le-a întocmit respectând întocmai formularistica prezentată de autoritatea contractantă. Referitor la graficul de prestare a serviciilor, despre care contestatorul pretinde că nu a fost prezentat de ofertantul declarat

câștigător, intervenientul precizează că în cadrul propunerii tehnice, la paginile 15-16, s-a realizat o descriere amănunțită a perioadelor în care se vor derula fazele proiectului de investiție cu precizarea clară a numărului de zile ce vor fi alocate activităților pe care le va desfășura. Având în vedere descrierea explicită și detaliată a perioadelor în care se vor derula fazele proiectului de investiție, cu precizarea numărului de zile alocate activităților, intervenientul consideră că nu este necesară o prezentare a „graficului” de prestare a serviciilor în sensul prevăzut în dicționarul explicativ al limbii Române. În ceea ce privește specialiștii pe care i-a propus în echipa de proiectare, intervenientul susține că au fost atașate la propunerea tehnică diplome de studii, CV-uri, certificări, atestate (după caz), lucru ce dovedește în mod evident calificarea acestora pentru buna realizare a proiectului, motiv pentru care se poate observa cu ușurință, faptul că inclusiv d-na ......are competențele și calificarea necesare pentru prestarea serviciilor conform cerințelor caietului de sarcini emis de către autoritatea contractantă. De asemenea, menționează faptul că în descrierea activităților efectuată în propunerea tehnică, s-a avut în vedere și consilierea post- realizare a studiului geotehnic, astfel expertul care întocmește studiul geotehnic rămâne la dispoziția echipei de proiect pentru a răspunde nelămurilor acestuia și a celorlalți participanți la construirea obiectivului. Din analiza contestației formulată de SC ......... SRL rezultă fără echivoc faptul că afirmațiile contestatorului sunt formulate cu rea credință, fiind netemeinice și nelegale, acesta contestând inclusiv capacitatea autorității contractante de elaborare a caietului de sarcini și capacitatea de evaluare a ofertelor. Astfel, solicită respingerea contestației formulată de SC ......... SRL, împotriva rezultatului procedurii de atribuire, organizată și desfășurată de către ........., ca nefondată, și menținerea comunicării rezultatului procedurii nr. 3/17.08.2022 și a raportului de atribuire nr. 22/17.08.2022. Prin adresa înregistrată la CNSC sub nr. 43741/02.09.2022, autoritatea contractantă transmite dosarul achiziției publice, în copie. Prin adresa înregistrată la CNSC sub nr. 44103/05.09.2022, contestatorul depune, prin poșta electronică, concluzii scrise față de cererea de intervenție, prin care solicită respingerea acesteia. Contestatorul arată că intervenientul susține că, referitor la prima critică, privind modul de îndeplinire a cerințelor referitoare la verificarea de proiect, cerința este îndeplinita conform aspectelor menționate în propunerea sa tehnică, la pag. 12. Pagina 15 din 37

Astfel, precizează că, la analiza propunerii tehnice se constată că partea introductivă a propunerii tehnice reprezintă, în fapt, o preluare a caietului de sarcini, în care ofertantul reia constrângerile impuse de autoritatea contractantă și le adaugă denumirea sa, fără însă a indica, niciunde în mod concret, în ce constă activitatea sa și cum anume o va aduce la îndeplinire. Contestatorul susține că modul concret de realizare a activităților caietului de sarcini, pare a fi asumat în paginile care cuprind metodologia de prestare a fiecărei faze, iar, în concret, activitatea de verificare de proiect se regăsește, așa cum susține că a indicat în contestație, la pag. 84 - 85, unde se specifică în mod clar, cert, fără echivoc că aceasta urmează să se realizeze de către verificatorii de proiect nominalizați de beneficiar, adică pe costurile și cu cheltuiala acestuia din urmă. În opinia contestatorului, există cel puțin o contradicție între partea descriptivă de la pag. 12 a propunerii tehnice a intervenientului și partea de metodologie, punctual pag. 84, care ar fi trebuit clarificată pe parcursul analizei și evaluării ofertei. A admite în acest moment că printr-un răspuns la o potențială solicitare de clarificare că, verificarea de proiect este o obligație asumată de intervenient, în opinia contestatorului reprezintă o modificare de ofertă, inacceptabilă pentru că, în fapt, ar asista practic la depunerea unei noi oferte, care să conțină informații despre verificatorul de proiect, ca persoana independentă de cea a ofertantului, respectiv la introducerea unui subcontractant, ceea ce nu poate fi primit, fără sancțiunea corelativă a respingerii ofertei ca inacceptabilă.

Astfel, față de cele de mai sus, contestatorul solicită a se constata că trimiterea la pag 12 a propunerii tehnice nu poate reprezenta o cerință îndeplinită sau că o clarificare cu privire la acest aspect ar reprezenta o simplă completare formală a ofertei căci, așa cum susține că a arătat, cerința nu poate fi îndeplinită decât prin asigurarea independenței verificatorului de proiect de proiectantul însuși, aspect ce nu poate fi îndeplinit în această etapă procedurală, fără modificarea ofertei. În concluzie, contestatorul solicită să se constate faptul că oferta intervenientului este neconformă și trebuie respinsă din perspectiva modului de abordare a activităților de verificare de proiect. Cu privire la afirmația referitoare la neincluderea în oferta financiară a taxelor OCPI, dincolo de declarațiile prezentate de SC ......... SRL în oferta sa, contestatorul susține că, în contestația sa s-a bazat pe lipsa dovezilor cu privire la personalul desemnat, cu atribuții specifice serviciilor de cadastrare, ori concluzia nu poate fi în context decât una singură, atâta timp cât niciunde în cuprinsul ofertei nu se asuma realizarea concretă, cu personal calificat, a serviciilor de cadastrare, pe cale de consecința nici taxele aferente nu sunt incluse în ofertă. Cu privire la graficul de prestare a serviciilor, contestatorul precizează că a constatat că, prin cererea de intervenție, SC ......... SRL indică pag. 15 - 16 din propunerea sa tehnică, motiv pentru care, solicită a se constata că mențiunile temporare realizate de ofertant în partea descriptivă a propunerii sale tehnice, nu pot constitui un grafic. Minimizarea cerinței în cuprinsul cererii de intervenție nu face decât să dovedească, o dată în plus, superficialitatea cu care intervenientul a abordat prezenta procedură de achiziție. Astfel, apreciază că simplele alocări de timpi nu pot suplinii noțiunea de grafic, de planificare, rolul și funcția acestui instrument fiind cu totul alta decât simpla indicare a unor termene pe care o realizează intervenientul în propunerea sa tehnică. Cu privire la personalul desemnat, contestatorul solicită a se observa că ofertantul, inclusiv în această etapă procedurală, face o confuzie de neacceptat, între calificările necesare pentru îndeplinirea serviciilor și calificările personalului său. În opinia contestatorului, critica sa din cuprinsul contestației a vizat lipsa asumării realizării activității de înscriere în cadastru a construcțiilor noi și obținerea vizei OCPI, având în vedere că, din detalierea responsabilităților ce îi revin dnei ing. ......, nominalizată ca expert autorizat în domeniul cadastrului, rezultă că aceasta va elabora programul de control al calității, va participa la elaborarea graficului Pagina 17 din 37

propus pentru execuția lucrărilor și va asigura asistența tehnică, activități și documentații care sunt, în fapt, specifice activității de proiectare, respectiv sunt incluse în cadrul proiectului tehnic. Rezultă astfel, în viziunea contestatorului, că ofertantul nu tratează în propunerea sa tehnică, în detaliu, activitățile și serviciile ce se impun a fi realizate în cadrul contractului și rezultatele așteptate de autoritatea contractantă, în urma finalizării contractului. Mai mult, contestatorul susține că singura remarca referitoare la prestarea serviciilor de înscriere în cadastru a lucrărilor și modificărilor aduse construcției aferentă obiectivului de investiții, regăsită în cadrul propunerii tehnice, este la pag. 2, unde ofertantul enumeră documentațiile tehnico - economice, astfel cum acestea au fost prezentate în caietul de sarcini, relevând astfel faptul că nici acest serviciu și nici costurile pe care acesta le implică (taxe OCPI) nu au fost luate în calcul, în cadrul valorii ofertate. De asemenea, precizează că inclusiv în cadrul cererii de intervenție, SC ......... SRL face confuzie între studiul geotehnic și studiul topografic/documentația necesară intabulării în cadastru a construcțiilor noi, fapt ce demonstrează că operatorul economic nu cunoaște întocmai activitățile de proiectare și nici scopul realizării acestora, având în vedere că în baza unui studiu geotehnic nu pot fi înscrise în cadastru construcțiile noi/existente. În susținerea celor menționate anterior, contestatorul invocă dispozițiile Normativului NP 074-2017 - cap. 1 - privind documentațiile geotehnice pentru construcții.

Contestatorul susține că, analizând documentația de atribuire aferentă procedurii în speță, se poate constata faptul că unul din rezultatele așteptate de autoritatea contractantă este înscrierea în cadastru a construcțiilor, rezultat obținut din activitatea de măsurare topografică și intabularea construcțiilor și nu studiul geotehnic, care stă la baza activități de proiectare. Din analiza propunerii tehnice prezentată de SC ......... SRL, contestatorul precizează că se poate observa faptul că operatorul economic nu a luat în considerare această activitate, făcând confuzie între activitatea cadastrală și cea de elaborare a studiul geotehnic. Astfel, față de cele de mai sus, contestatorul solicită admiterea contestației sale, așa cum a fost formulată și pe cale de consecință respingerea cererii de intervenție. Prin adresa nr. 321/25.08.2022, înregistrată la CNSC sub nr. 42444/25.08.2022, contestatorul depune, în original, recipisa de consemnare a cauțiunii nr. 208349071/1, tranzacția nr. 1243810129/ 2075381572 din data de 25.08.2022, eliberată de CEC Bank Unitatea: Sucursala Victoria, în cuantum de 4.290,00 lei. Analizând susținerile și documentele depuse la dosarul cauzei, CONSILIUL constată următoarele: ........., în calitate de autoritate contractantă, a organizat procedura simplificată având ca obiect „Servicii de elaborare documentație tehnico - economice (DALI, SF, PAC, POE, PAD, PT, CS ȘI DE), inclusiv asistență tehnică din partea proiectantului pe parcursul executării lucrărilor și elaborarea Certificatului de Performanță Energetică aferentă obiectivului de investiții «REPARAȚII CAPITALE, CONSOLIDARE ȘI EXTINDERE SEDIUL JUDECĂTORIEI BAIA DE ARAMĂ»”, Cod CPV 71322000-1, elaborând, în acest sens, documentația de atribuire aferentă și publicând în SEAP, anunțul de participare simplificat nr. SCN…………./ 29.06.2022, conform căruia valoarea estimată a procedurii este 214.408,40 lei. Conform cap. II.2.5 din anunț, criteriul de atribuire al contractului este „Prețul cel mai scăzut”. În cauza care formează obiectul prezentei, SC ......... SRL a depus cererea de intervenție înregistrată la CNSC sub nr. ........./01.09.2022, care prezintă natura juridică a unei cereri de intervenție accesorie deoarece, prin capetele de cerere, sprijină poziția autorității contractante, fără a solicita desființarea vreunui act emis de aceasta, motiv pentru care Consiliul califică cererea de intervenție drept cerere de intervenție accesorie formulată în favoarea autorității contractante. Având în vedere dispozițiile art. 17 alin. (3) și art. 68 din Legea nr. 101/2016, coroborate cu prevederile art. 61 alin. (3), art. 63, 65 și 67 Pagina 19 din 37

din Cod proc. civ. dar și faptul că în cadrul procedurii de atribuire în cauză SC ......... SRL are calitatea de ofertant câștigător, iar cererea sa privește menținerea deciziei autorității contractante, Consiliul admite în principiu cererea de intervenție formulată astfel cum a fost calificată iar, în conformitate cu art. 67 din c.p.c., coroborat cu cele ale art. 68 din Legea nr. 101/2016, Consiliul va analiza cererea de intervenție a acestuia împreună cu contestația formulată de SC ......... SRL Procedând la analiza pe fond a cauzei, se reține că o primă critică a SC ......... SRL (ofertant clasat pe locul 2) se referă modul de desemnare câștigătoare a ofertei aparținând SC ......... SRL, apreciind că oferta acestuia trebuia respinsă ca inacceptabilă și neconformă, deoarece nu are capacitatea de a realiza obiectul contractului având în vedere că nu a nominalizat / declarat nici un subcontractant autorizat care să realizeze activitatea de verificare tehnică a documentațiilor tehnice elaborate de proiectant, motiv pentru care Consiliul va analiza această critică prin raportare atât la cerințele documentației de atribuire cât și legislația specifică în materie. Sunt relevante în soluționare, prevederile Fișei de date, pct. IV.4.1 privind „Modul de prezentare al propunerii tehnice”, care stipulează : „Propunerea tehnică va fi întocmită în conformitate cu solicitările din caietul de sarcini, acestea fiind considerate minime și obligatorii. Se solicită descrierea detaliată a modului de îndeplinire prevăzute în caietul de sarcini, prin care să se demonstreze corespondența propunerii tehnice cu toate cerințele prevăzute și să permită identificarea facilă a corespondentei punct cu punct. Nerespectarea tuturor cerințelor tehnice minimale obligatorii sau a altor cerințe obligatorii atrage automat declararea ofertei ca neconformă. În acest sens, orice ofertă de bază prezentată, care se abate de la prevederile Caietului de sarcini va fi luată în considerare, dar numai în

măsura în care propunerea tehnică presupune asigurarea unui nivel calitativ superior cerințelor minimale din Caietul de sarcini. Oferta tehnică trebuie să reflecte asumarea de către ofertant a tuturor cerințelor - obligațiilor minime prevăzute in Fișa de date și caietul de sarcini”. Sunt relevante în soluționare și prevederile Caietului de sarcini care la: „Faza III - Elaborare Proiect Tehnic (PT), Caiete de sarcini (CS) și detalii de execuție (DE)”, stipulează următoarele: „Proiectul tehnic va avea la bază toate STAS-urile și Normativele în vigoare. Documentația de proiectare va fi verificată de verificatori tehnici atestați pe specialități, pentru toate cerințele ce se impun. Verificarea proiectului tehnic de către specialiști atestați se va realiza prin grija Prestatorului. Documentația de proiectare va fi însoțită obligatoriu de documentele care atestă dovada calității de verificatori. Proiectantul va cuprinde în oferta financiară costurile necesare verificării proiectului, taxele pentru obținerea avizelor și acordurile pentru autorizarea executării lucrărilor, taxele OCPI, inclusiv planșele din as - build să fie semnate de verificatorii de proiecte unde este necesar conform legislației în vigoare”. De asemenea, în cadrul modelului de contract publicat în SICAP, se reține că, la pct. 9.1. - „Responsabilitățile prestatorului”, s-a stipulat: „9.11. În cazul modificărilor de soluții obținerea avizelor din partea verificatorilor de proiecte atestați, conform prevederilor legale în vigoare; 9.12. Orice modificare adusă, din motive obiective, proiectelor, caietelor de sarcini sau listelor de cantități făcută de către asistență tehnică a lucrării va fi însușită de specialiștii verificatorii de proiecte. Modificările vor fi înaintate sub formă de Dispoziție de șantier a reprezentantului asistenței tehnice și acceptate de beneficiar”. Din conținutul cerințelor și specificațiilor caietului de sarcini mai sus iterate rezultă că activitățile de verificare tehnică de calitate a proiectului tehnic fac parte din obiectul contractului ce urmează a se presta de ofertanți și constituie o componentă importantă a scopului urmărit de autoritatea contractantă și a căror execuție poate fi realizată cu stricta respectare a dispozițiilor legale în vigoare, care impun ca cei care asigură verificarea proiectelor nu pot fi și proiectanții proiectelor supuse Pagina 21 din 37

verificării și atestării, determinante fiind în acest sens următoarele prevederi legale: - art. 13 alin. (1) din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții: „Verificarea proiectelor privind respectarea reglementărilor tehnice referitoare la cerințele fundamentale aplicabile se efectuează de către specialiști verificatori de proiecte atestați pe domenii/subdomenii și specialități, alții decât specialiștii elaboratori ai proiectelor. Verificatorul de proiect atestat nu poate verifica și ștampila proiectele întocmite de el, proiectele la a căror elaborare a participat sau proiectele pentru care, în calitate de expert tehnic atestat, a elaborat raportul de expertiză tehnică”; - art. 22 din Legea nr. 10/1995: „Investitorii sunt persoane fizice sau juridice care finanțează și realizează investiții sau intervenții la construcțiile existente în sensul legii și au următoarele obligații principale referitoare la calitatea construcțiilor: (...) c) asigurarea verificării proiectelor prin specialiști verificatori de proiecte atestați”. - art. 23 din Legea nr. 10/1995: „Proiectanții de construcții răspund de îndeplinirea următoarelor obligații principale referitoare la calitatea construcțiilor: (...) c) prezentarea proiectelor elaborate în fața specialiștilor verificatori de proiecte atestați, stabiliți de către investitor, precum și soluționarea neconformităților și neconcordanțelor semnalate”;

- art. 5 din HG nr. 742/2018: „Specialiștii cu activitate în construcții, prevăzuți la art. 2, își pot desfășura activitatea în condițiile legii, ca: a) persoană fizică autorizată să desfășoare activități în mod individual și independent, conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 182/2016; b) acționar/angajat/asociat al unei persoane juridice care are ca obiect de activitate inclusiv cod CAEN 71 Activități de arhitectură și inginerie; activități de testări și analiză tehnică”. - art. 6 din HG nr. 742/2018: „(1) Verificarea tehnică a proiectelor se efectuează de către specialist/specialiști cu activitate în construcții atestat/atestați ca verificator/verificatori de proiecte, pe domenii/ subdomenii de construcții și specialități pentru instalațiile aferente construcțiilor. (2) Verificarea tehnică a proiectelor se realizează potrivit legii, prin grija și responsabilitatea investitorului/proprietarului/ administratorului, după caz, pe domenii/subdomenii de construcții și specialități pentru instalațiile aferente construcțiilor, corespunzător cerințelor fundamentale aplicabile stabilite de proiectant/proiectanți și precizate în proiect. (3) Verificatorul de proiecte este angajat al investitorului/ proprietarului/administratorului și efectuează verificări numai pentru domeniile/subdomeniile de construcții și specialitățile pentru instalațiile aferente construcțiilor pentru care este atestat, corespunzător cerințelor fundamentale aplicabile”. În subsidiar, potrivit prevederilor art. 4 din HG nr. 1/2018 pentru aprobarea condițiilor generale și specifice pentru anumite categorii de contracte de achiziție (proiectarea cât și execuția de lucrări – n.n.) aferente obiectivelor de investiții finanțate din fonduri publice: „Prezentele prevederi, inclusiv cele din anexele nr. 1 și 2, se aplică cu respectarea întocmai a Legii nr. 98/2016, cu modificările și completările ulterioare, Legii nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, cu modificările și completările ulterioare, Legii nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii, cu modificările și completările ulterioare, și a Legii nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Pagina 23 din 37

precum și a legislației în vigoare incidente, inclusiv în domeniul disciplinei și calității în construcții (Legea nr. 10/1995 – n.n.), care sunt prioritare”. Din interpretarea textelor legale mai sus iterate, rezultă în mod evident că un operator economic nu poate prin specialiștii verificatori de proiecte de care dispune (indiferent de natura relațiilor de muncă, contract individual sau acord de colaborare) să verifice și să avizeze proiectele pe care tot el le-a executat, obiectivismul și imparțialitatea verificatorului fiind esențiale în buna desfășurare a activității acestuia. Mai mult, chiar și în ipoteza în care caietul de sarcini nu stabilea în mod expres că verificatorii de proiecte trebuie să fie independenți de proiectant, ofertanții aveau obligația de a respecta legislația aplicabilă respectiv Legea nr. 10/1995, astfel cum a fost menționată în caietul de sarcini. Examinând susținerile părților și documentele probatorii regăsite la dosarul cauzei, Consiliul constată că problema de drept care trebuie dezlegată în prezenta speță este dacă ofertantul declarat câștigător, respectiv SC ......... SRL, trebuia sau nu să declare ca subcontractant verificatorii de proiecte pentru îndeplinirea execuției activității de verificare a proiectului tehnic. Or, în speța dedusă judecății atingerea scopului mai sus arătat presupune ca ofertantul să probeze, la momentul depunerii ofertei, că este în măsură să asigure astfel de servicii (verificatori de proiecte) prin intermediul unei alte persoane, și pe care are obligația de a o indica în oferta sa ca subcontractant și depuse documente DUAE pentru acesta, ceea ce nu s-a întâmplat în prezenta procedură.

Consiliul reține că, în condițiile în care ofertantul nu poate să execute el însuși aceste prestații, avea posibilitatea de a uza de prevederile legale în domeniu, respectiv de dispozițiile art. 53 din Legea nr. 98/2016 care dispune în mod expres și imperativ faptul că orice operator economic are dreptul de a participa la procedura de atribuire în calitate de ofertant sau candidat, individual ori în comun cu alți operatori economici, cum ar fi subcontractarea sau asocierea cu scopul de a depune o ofertă comună. Potrivit art. 3 alin. (1) lit. yy) din Legea nr. 98/2016 este definită noțiunea de subcontractant ca fiind: „orice operator economic care nu este parte a unui contract de achiziție publică și care execută și/sau furnizează anumite părți ori elemente ale lucrărilor sau ale construcției ori îndeplinesc activități care fac parte din obiectul contractului de achiziție publică, răspunzând în fața contractantului de organizarea și derularea tuturor etapelor necesare în acest scop”. Din interpretarea normei juridice anterior iterate, rezultă că pentru a fi considerat subcontractant, este necesar ca activitățile executate de un operator economic nominalizat în cadrul ofertei să facă parte din obiectul contractului care urmează a fi atribuit, spre deosebire de noțiunea de furnizor definită la art. 3 alin. (1) lit. w) din Legea nr. 98/2016 ca fiind „entitatea care pune la dispoziția unui contractant produse, inclusiv servicii de instalare sau amplasare a acestora, dacă este cazul, ori care prestează servicii către acesta, care nu are calitatea de subcontractant”. Comparând definiția dată subcontractantului potrivit prevederilor legale anterior iterate cu activitățile/serviciile care urmează a fi prestate respectiv verificarea proiectelor tehnice de calitate, Consiliul reține că aceste activități nu doar că fac parte din obiectul contractului care urmează a fi atribuit fiind evidențiate în mod expres în caietul de sarcini, dar reprezintă și o cerință importantă a cărei execuție nu poate fi făcută decât de persoane autorizate și independente de cel care realizează proiectul, nerespectarea acestor condiții fiind de natură a periclita întreaga execuție a contractului ce urmează a se atribui; mai mult, constituirea ca și componentă a obiectului contractului a acestui serviciu este întărită și de includerea de către autoritatea contractantă a acestui serviciu în propunerea financiară. După cum a fost reținut anterior, diferența dintre noțiunea de subcontractant și cea de furnizor îl constituie măsura în care serviciile/prestările asigurate de acest operator economic fac parte sau nu din obiectul contractului. Astfel, cu titlu de exemplu, Consiliu reține că eventualul prestator al serviciilor de pază a organizării de șantier nu ar Pagina 25 din 37

putea fi considerat în cadrul prezentei proceduri drept subcontractant deoarece aceste servicii nu fac parte din obiectul contractului, spre deosebire de activitățile aferente verificatorilor de proiecte care sunt precizate în mod expres în caietul de sarcini și a căror realizare contribuie la buna execuție a contractului în cauză. Câtă vreme ofertantul nu este în măsură să execute contractul cu resurse proprii, folosirea unor resurse obținute „prin externalizare” reprezintă o subcontractare, cu toate consecințele legale care decurg din această situație, conform art. 193 alin. (3) din Legea nr. 98/2016 potrivit căruia: „În cazul în care ofertantul/candidatul intenționează să subcontracteze o parte/părți din contract, DUAE include și informații privind partea din contract care urmează a fi eventual subcontractată și va avea anexat acordul de subcontractare. Subcontractanții pe a căror capacități se bazează ofertantul/candidatul trebuie să completeze, la rândul lor, DUAE separat, incluzând toate informațiile menționate la alin. (1) lit. a), precum și cele de la alin. (1) lit. b) și c) care prezintă relevanță din perspectiva capacităților subcontractanților pe care se bazează ofertantul/candidatul în cadrul procedurii de atribuire respective. În cazul subcontractanților pe a căror capacități ofertantul/candidatul nu se bazează, DUAE va conține numai informațiile menționate la alin. (1) lit. a)”. Ca urmare a omisiunii completării DUAE cu datele subcontractantului pentru activitatea de verificare proiecte și a lipsei unui DUAE pentru acesta din urmă, comisia de evaluare nu a putut verifica inexistența unei situații de excludere prevăzută la art. 164, art. 165 și art. 167 din Legea nr. 98/2016 în legătură cu acest subcontractant,

astfel cum avea obligația potrivit art. 170 din Lege și nici eventuala incidență a prevederilor art. 59 – 60 din același act normativ. În cauza C-42/13, CJUE a reținut că: „42 Or, Curtea a hotărât deja că unei autorități contractante îi revine sarcina de a respecta cu strictețe criteriile pe care ea însăși le-a stabilit, astfel încât aceasta ar avea obligația să excludă de la o achiziție un operator economic care nu a comunicat un înscris sau o informație a cărei prezentare era impusă în documentele acestei achiziții sub sancțiunea excluderii (a se vedea în acest sens Hotărârea Manova, C 336/12, EU:C:2013:647, punctul 40). 43. Această obligație strictă ce revine autorităților contractante derivă din principiul egalității de tratament și din obligația de transparență care decurge de aici, cărora le sunt supuse autoritățile contractante, în temeiul articolului 2 din Directiva 2004/18. 44. Astfel, pe de o parte, principiul egalității de tratament impune ca ofertanții să dispună de aceleași șanse în formularea ofertelor lor și implică, așadar, ca aceste oferte să fie supuse acelorași condiții pentru toți ofertanții. Pe de altă parte, obligația de transparență are ca scop să garanteze absența riscului de favoritism și de arbitrar din partea autorității contractante. Aceasta implică formularea tuturor condițiilor și modalităților procedurii de atribuire în mod clar, precis și neechivoc în anunțul de participare sau în caietul de sarcini, astfel încât, în primul rând, să permită tuturor ofertanților informați în mod rezonabil și obișnuit de diligenți să le înțeleagă conținutul exact și să le interpreteze în același mod și, în al doilea rând, să permită autorității contractante să verifice efectiv dacă ofertele prezentate de ofertanți corespund criteriilor care guvernează contractul în cauză”. Prin urmare, declararea unui subcontractant nu este lăsată la latitudinea ofertantului deoarece obligația aceasta se regăsește și în cuprinsul documentației de atribuire, la secțiunea: III.1.1.a) Situația personala a candidatului sau ofertantului, astfel: Informații si formalități necesare pentru evaluarea respectării cerințelor menționate: „A. Motive de excludere a candidatului/ofertantului a) Se solicită neîncadrarea ofertanților, terților susținători și subcontractanților în situațiile prevăzute la art. 164, art. 165 și art. 167 din Legea nr. 98/2016. Modalitatea de îndeplinire: Ofertanții vor demonstra îndeplinirea cerinței prin completarea și prezentarea DUAE cu informațiile aferente cerinței solicitate. Pagina 27 din 37

Documentele justificative vor fi prezentate numai de ofertantul clasat pe primul loc după aplicarea criteriului de atribuire până la data finalizării evaluării, conform art.196 alin. (2) din Legea nr.98/2016 privind achizițiile publice”. Necesitatea sau oportunitatea achiziționării unui serviciu care să îndeplinească anumite cerințe minime obligatorii și de calitate, sunt stabilite de fiecare autoritate contractantă în parte, în funcție de necesitățile obiective și prioritățile comunicate de compartimentele din cadrul autorității contractante. Conținutul documentației de atribuire, așa cum aceasta este întocmită de autoritatea contractantă, este obligatoriu atât pentru operatorii economici participanți la procedură care au obligația de a-și elabora ofertele în conformitate cu prevederile acesteia (art. 123 din HG nr. 395/2016), cât și pentru autoritatea contractantă, aceasta fiind obligată ca în desfășurarea procedurii de achiziție publică să respecte atât dispozițiile legale aplicabile în acest domeniu, cât și prevederile propriei documentații de atribuire care stabilește regulile ce trebuie respectate de ambele părți în derularea procesului competitiv. Riscul, ca în cadrul procedurii să participe și chiar să câștige procedura un operator economic care nu poate executa în bune condiții contractul, datorită faptului că în cadrul documentației de atribuire (fișa de date și caietul de sarcini) nu au fost impuse participanților anumite cerințe tehnice, aparține autorității contractante. Prin depunerea ofertei se prezumă că ofertanții și-au însușit conținutul întregii documentații de atribuire, deci implicit și cerințele expres detaliate în cadrul

documentației de atribuire iar riscul întocmirii ofertelor cade în sarcina operatorilor economici, ei neputând să își invoce propria culpă ca motiv al întocmirii neconforme a ofertei potrivit principiului „nemo auditur propriam turpitudinem allegans”, caracterul inacceptabil al ofertei asocierii, reținut prin aplicarea dispozițiilor art. 137 alin. (2) lit. b) din HG nr. 395/2016, conform cărora o ofertă este inacceptabilă atunci când „a fost depusă de un ofertant care nu îndeplinește unul sau mai multe dintre criteriile de calificare stabilite prin documentația de atribuire sau nu a completat DUAE în conformitate cu cerințele stabilite de autoritatea contractantă”, pe motiv că nu s-a completat DUAE pentru subcontractanți, nu poate fi înlăturat printr-o etapă de clarificare a ofertei, deoarece ar conduce la modificarea și completarea nepermisă a acesteia. În cauza C 131/16, CJUE s-a pronunțat astfel: „Or, în conformitate cu jurisprudența citată la punctul 29 din prezenta hotărâre, o solicitare adresată de autoritatea contractantă unui ofertant de a furniza declarațiile și documentele necesare nu poate avea, în principiu, alt obiect decât clarificarea ofertei acestuia din urmă sau îndreptarea unei erori vădite care viciază oferta menționată. Prin urmare, ea nu îi poate permite cu titlu general unui ofertant să furnizeze declarațiile și documentele a căror comunicare era impusă prin caietul de sarcini și care nu au fost comunicate în termenul stabilit pentru depunerea ofertelor. Conform jurisprudenței menționate la punctul 31 din prezenta hotărâre, ea nu poate nici să aibă ca rezultat depunerea de către un ofertant a unor documente care cuprind modificări de așa natură încât constituie, în realitate, o nouă ofertă”. Neîndeplinirea cerinței documentației de atribuire se constată și în ceea ce privește obligația ofertantului desemnat câștigător al procedurii de a prezenta în cadrul ofertei tehnice graficul de prestare a serviciilor aferente fiecărei faze, având în vedete considerentele ce urmează. Astfel, Consiliul reiterează prevederile Caietului de sarcini care la pct.5.1 privind Obligațiile prestatorului a menționat: „Deplasarea pe șantier se poate efectua din proprie inițiativă în conformitate cu termenele din graficul de execuție sau la solicitarea dirigintelui de șantier (beneficiarului), la sesizarea proprie sau a executantului”, iar la „Faza III - Elaborare Proiect Tehnic (PT), Caiete de sarcini (CS) și detalii de execuție (DE)”, stipulează următoarele: Pagina 29 din 37

„Durata de execuție pentru faza I, faza II și faza III este de 100 de zile calendaristice, ofertantul prezentând un grafic de prestare a serviciilor aferent fiecărei faze”, iar potrivit pct. 7.1. din Caietul de sarcini, ofertanții aveau următoarele obligații : „Ofertantul va elabora propunerea tehnică în conformitate cu cerințele prevăzute în prezentul Caiet de sarcini. Informațiile din propunerea tehnică trebuie să permită identificarea cu ușurință a corespondenței cu specificațiile minime, precum și cu toate cerințele impuse în Caietul de sarcini. Având în vedere specificul și complexitatea activităților ce trebuie îndeplinite în vederea realizării documentațiilor, precum și necesitatea coordonării adecvate în timp, atât a activităților, cât și a personalului cheie implicat, pe toată durata de execuție a contractului, ofertantul va prezenta autorității contractante următoarele: - descrierea în ansamblu a abordării propuse de ofertant pentru prestarea serviciilor, descrierea cât mai detaliată a activităților propuse de ofertant pentru prestarea serviciilor solicitate, cu indicarea oricăror stadii considerate esențiale, a output-urilor estimate fiecărei activități; - resursele (umane și materiale) și activitățile corespunzătoare acestora; - atribuțiile membrilor echipei de implementare a activităților contractului și interacțiunea sarcinilor și responsabilităților acestora; - încadrarea în timp, succesiunea și durata activităților propuse în vederea elaborării documentațiilor”.

Din analiza cronologică a cerințelor documentației de atribuire mai sus menționate, rezultă că autoritatea contractantă, ținând cont de specificul / complexitatea activității ce urmează a se executa precum și termenul de execuție impus (100 de zile calendaristice) a solicitat în mod expres ca ofertanții să includă în cadrul propunerii tehnice un Grafic de prestare a serviciilor aferent fiecărei faze din care să rezulte încadrarea în timp, succesiunea și durata activităților propuse în vederea elaborării documentațiilor. Graficul de prestare a serviciilor denumit în literatura de specialitate Graficul Gantt este o metodă des întâlnită în managementul proiectelor/lucrărilor, aceasta se prezintă sub forma unei diagrame cu bare orizontale care ilustrează activitățile dintr-un anumit proiect, desfășurate în timp, indicând perioada de începere și de finalizare, precum și durata acestor activități. Graficul Gantt reprezintă în esență un calendar al activităților / subactivităților și sarcinilor, corelate logic și tehnologic, și procesul prin care se stabilesc etapele proiectului și ordinea de execuție a acestora ce urmează să fie implementate într-un proiect / lucrare și orizontului de timp estimat pentru îndeplinirea sarcinilor. Solicitarea introducerii în cadrul propunerii tehnice a graficului Gantt care să cuprindă serviciile aferente fiecărei faze din care să rezulte încadrarea în timp, succesiunea și durata activităților propuse în vederea elaborării documentațiilor are scopul de a oferi autorității contractante posibilitatea de a verifica dacă termenul de realizare propus este realist iar în execuția contractului se vor respecta normele legale de muncă și normele de execuție a serviciilor, astfel încât rezultatul procedurii de atribuire să nu fie viciat prin includerea unor informații eronate sau care nu corespund cu realitatea și care în final să conducă fie la nerespectarea termenului de 100 zile solicitat, fie la nerespectarea specificaților tehnice impuse. Conținutul documentației de atribuire, așa cum aceasta este întocmită de autoritatea contractantă, este obligatoriu atât pentru operatorii economici participanți la procedură care au obligația de a-și elabora ofertele în conformitate cu prevederile acesteia (art. 123 din HG nr. 395/2016), cât și pentru autoritatea contractantă, aceasta fiind obligată ca în desfășurarea procedurii de achiziție publică să respecte atât dispozițiile legale aplicabile în acest domeniu, cât și prevederile propriei documentații de atribuire care stabilește regulile ce trebuie respectate de ambele părți în derularea procesului competitiv. Modul de elaborare a propunerii tehnice nu a fost contestat de participanții la procedură, iar prin depunerea ofertelor pentru procedura în cauză, operatorii economici au acceptat condițiile impuse de Pagina 31 din 37

autoritatea contractantă. Nemodificată anterior datei limită de depunere a ofertelor, documentația de atribuire (inclusiv caietul de sarcini) este obligatorie atât pentru autoritate, cât și pentru ofertanți care trebuie să o respecte întocmai. Or, din analiza propunerii tehnice a contestatorului SC ......... SRL, Consiliul constată că acest grafic lipsește, deși ofertantul în cauză și-a însușit conținutul întregii documentații de atribuire, deci implicit și cerințele expres detaliate în cadrul documentației de atribuire referitoare la structura propunerii tehnice respectiv prezentarea graficului Gantt după structura descrisă în caietul de sarcini iar riscul întocmirii ofertelor cade în sarcina operatorului economic el neputând să își invoce propria culpă ca motiv al întocmirii neconforme a ofertei potrivit principiului „nemo auditur propriam turpitudinem allegans”, fiind incidente prevederile art. 133 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 395/2016, conform cărora propunerea tehnică trebuie să corespundă cerințelor prevăzute în cadrul documentației de atribuire; oferta care nu satisface cerințele caietului de sarcini este considerată o ofertă neconformă, iar comisia de evaluare are obligația de a respinge ofertele neconforme (art. 137 alin. (1) din hotărâre). În aceste condiții, comisia de evaluare nu are dreptul să solicite sau să accepte din partea acestui ofertant completarea propunerii tehnice cu graficul de prestare a serviciilor (graficului Gantt) pe care l-a omis, având în vedere că un astfel de demers ar constitui un avantaj evident în favoarea acestuia cu încălcarea prevederilor art. 209 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 care interzic determinarea apariției unui avantaj ca urmare a solicitării unor clarificări, în speță transformarea unei oferte

neelaborată corespunzător documentației de atribuire (sancționată de legiuitor cu respingerea ca neconformă), într-una conformă. Prin urmare, în acord atât cu dispozițiile legale amintite, cât și cu cele ale documentației de atribuire, autoritatea contractantă este obligată să analizeze conformitatea tuturor ofertelor prezentate, cu respectarea principiului tratamentului egal consacrat de prevederile art. 2 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 98/2016, raportat la toți operatorii economici participanți la procedura în cauză. În cauza C-523/16, CJUE s-a pronunțat astfel: „Astfel, Curtea a statuat printre altele că o solicitare de clarificare nu poate suplini lipsa unui înscris sau a unei informații a căror comunicare era impusă de documentele achiziției, autoritatea contractantă fiind obligată să respecte cu strictețe criteriile stabilite chiar de ea (a se vedea în acest sens Hotărârea din 10 octombrie 2013, Manova, C- 336/12, EU:C:2013:647, punctul 40, precum și Hotărârea din 11 mai 2017, Archus și Gama, C- 131/16, EU:C:2017:358, punctul 33)” . Este adevărat că procedura de achiziție publică este reglementată de norma din domeniul dreptului public care se desfășoară sub autoritatea principiului priorității interesului public, însă în etapa de evaluare autoritatea contractantă nu poate să respecte doar acest principiu și să încalce celelalte principii expres reglementate de prevederile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, în special principiul nediscriminării, tratamentului egal și transparenței. Prin urmare, în acord atât cu dispozițiile legale amintite, cât și cu cele ale documentației de atribuire, autoritatea contractantă avea obligația să analizeze conformitatea tuturor ofertelor prezentate, cu respectarea principiului tratamentului egal consacrat de prevederile art. 2 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 98/2016, raportat la toți operatorii economici participanți la procedura în cauză. Pagina 33 din 37

În cadrul Hotărârii din 10 octombrie 2013, CJUE s-a pronunțat în cauza C-336/12 astfel: „31 Principiul egalității de tratament și obligația de transparență se opun oricărei negocieri între autoritatea contractantă și un ofertant în cadrul unei proceduri de atribuire a unor contracte de achiziții publice, ceea ce implică faptul că, în principiu, o ofertă nu poate fi modificată după depunerea sa nici la inițiativa autorității contractante, nici la cea a ofertantului. În consecință, autoritatea contractantă nu poate solicita lămuriri unui ofertant a cărui ofertă apreciază că este imprecisă sau neconformă cu specificațiile tehnice din caietul de sarcini (a se vedea în acest sens Hotărârea din 29 martie 2012, SAG ELV Slovensko și alții, C 599/10, punctele 36 și 37). 32 Curtea a precizat însă că articolul 2 din Directiva 2004/18 nu se opune ca datele referitoare la ofertă să poată fi corectate sau completate punctual, în special întrucât necesită în mod vădit o simplă clarificare sau pentru a înlătura erori materiale evidente (Hotărârea SAG ELV Slovensko și alții, citată anterior, punctul 40). 33 Curtea a formulat în această hotărâre anumite cerințe care delimitează această posibilitate de a solicita în scris ofertanților o clarificare a ofertei lor. 34 Mai întâi, o cerere de clarificare a unei oferte, care poate interveni numai după ce autoritatea contractantă a luat cunoștință de ansamblul ofertelor, trebuie, în principiu, adresată în mod echivalent tuturor ofertanților care se află în aceeași situație (a se vedea în acest sens Hotărârea SAG ELV Slovensko și alții, citată anterior, punctele 42 și 43).

35 În continuare, cererea trebuie să privească toate punctele ofertei care impun o clarificare (a se vedea în acest sens Hotărârea SAG ELV Slovensko și alții, citată anterior, punctul 44). 36 În plus, această cerere nu poate conduce la prezentarea de către un anumit ofertant a ceea ce în realitate ar fi o nouă ofertă (a se vedea în acest sens Hotărârea SAG ELV Slovensko și alții, citată anterior, punctul 40). 37 În sfârșit, în general, în cadrul exercitării puterii de apreciere de care dispune în ceea ce privește posibilitatea de a solicita candidaților să își clarifice oferta, autoritatea contractantă trebuie să trateze candidații în mod egal și loial, astfel încât să nu se poată considera, la finalizarea procedurii de selecție a ofertelor și în raport cu rezultatul acesteia, că solicitarea de clarificare a favorizat sau a defavorizat nejustificat candidatul sau candidații cărora le a fost adresată (Hotărârea SAG ELV Slovensko și alții, citată anterior, punctul 41)”. Prin urmare, în acord atât cu dispozițiile legale amintite, cât și cu cele ale documentației de atribuire, Consiliul constată că autoritatea contractantă nu a analizat conformitatea ofertei desemnate câștigătoare, cu respectarea principiului tratamentului egal consacrat de prevederile art. 2 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 98/2016, raportat la toți participanții la procedura în cauză. Raportat la cele evocate și ținând seama că printre atribuțiile comisiei de evaluare sunt și cele de verificare a conformității propunerilor tehnice ale ofertanților cu prevederile caietului de sarcini și de stabilire a solicitărilor de participare neadecvate, a ofertelor inacceptabile și/sau neconforme, precum și a motivelor care stau la baza încadrării acestora în fiecare din aceste categorii, așa cum este prevăzut la art. 127 alin. (1) lit. f) și j) din HG nr. 395/2016 cu modificările și completările ulterioare, Consiliul constată că această verificare nu s-a făcut cu rigurozitatea impusă de legislația în domeniu și, pe cale de consecință, critica contestatorului privind nelegalitatea evaluării ofertei declarate câștigătoare este întemeiată, urmând să fie admisă. În ceea ce privește restul criticilor sesizate de către contestator cu privire la modalitatea nelegală de evaluare a ofertei aparținând SC …. SRL Consiliul nu mai analizează temeinicia acestora, atâta vreme cât din cauza motivelor antemenționate nu poate fi înlăturat caracterul inacceptabil/ neconform al ofertei SC ......... SRL rezultatul final fiind același. În consecință, luând în considerare cele mai sus menționate, în temeiul art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite contestația formulată de către de SC ......... SRL în contradictoriu Pagina 35 din 37

cu ......... iar, pe cale de consecință, va respinge ca nefondată cererea de intervenție formulată de SC ......... SRL, va anula raportul procedurii și actele subsecvente acestuia și va obliga autoritatea contractantă la reevaluarea ofertei SC ......... SRL cu respectarea documentației de atribuire, a prevederilor legale și a motivării aferentă prezentei în termen de 10 zile de la comunicare. Pentru aceste motive în baza documentelor depuse de părți, CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR DECIDE: Admite contestația formulată de către de SC ......... SRL în contradictoriu cu ......... iar, pe cale de consecință, respinge ca nefondată cererea de intervenție formulată de SC ......... SRL, anulează raportul procedurii și actele subsecvente acestuia și obligă autoritatea contractantă la reevaluarea ofertei SC ......... SRL cu respectarea documentației de atribuire, a prevederilor legale și a motivării aferentă prezentei în termen de 10 zile de la comunicare. Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare. în domeniul achizițiilor publice:

Consilier de soluționare …….. PREȘEDINTE …….. Consilier de soluționare ………

Redactat practicaua deciziei ……….. Redactată în 5 (cinci) exemplare originale, conține 27 (douăzeci și șapte) pagini Pagina 37 din 37