Decizie CNSC 1374/2022

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. 1374/C10/1105 Data: 05.07.2022 Prin contestația înregistrată la CNSC cu nr. 9943/09.05.2022, depusă de SC FLASH LIGHTING SERVICES SA, cu sediul în București, str. Constantin Noica nr. 173A, sector 6, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J40/4125/2001, Cod Unic de Identificare 13845929, atribut fiscal RO, reprezentată legal prin Dan Vătăjelu și convențional prin SCA NEMEȘ VOICU BILAN , având sediul procesual ales în Bucurelti, str. Părintele Galeriu nr. 2, sector 2, privind procedura de concesionare, organizată pentru atribuirea contractului având ca obiect „DELEGAREA GESTIUNII PRIN CONCESIONARE A SERVICIULUI DE ILUMINAT PUBLIC ÎN MUNICIPIUL RÎMNICU SĂRAT”, cod CPV 50232100-1, de către PRIMĂRIA MUNICIPIULUI RÂMNICU-SĂRAT, cu sediul în Râmnicu Sărat, str. Nicolae Bălcescu nr. 1, județul Buzău, în calitate de entitate contractantă, în calitate de autoritate contractantă, s-a solicitat: 1.anularea raportului procedurii nr. 26548/21.04.2022 și a tuturor actelor subsecvente; 3.obligarea autorităţii contractante la reluarea procedurii de atribuire, din etapa evaluării ofertelor, cu respectarea prevederilor legislației achizițiilor publice. Prin adresa înregistrată la CNSC cu nr. 25822/19.05.2022, SC ELBA-COM SA, cu sediul în Timişoara, Spl. Nicolae Titulescu nr. 14, jud. Timiş, având adresa de corespondență în loc. Ghiroda, Calea Lugojului nr. 126, jud. Timiş, înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. J35/559/2000 și având cod de înregistrare fiscală nr. RO13108765, reprezentată legal de Director General - ing. Marius-Matei Cocian, în calitate de ofertant Pagina 1 din 2

declarat câștigător al procedurii, în temeiul art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, a formulat „cerere de intervenție”, prin care a solicitat: • admiterea în principiu a cererii de intervenţie; •pe cale de excepţie, respingerea contestației formulată de Flash Lighting Services S.A. ca fiind tardiv formulată; •pe fond, respingerea contestației formulate de Flash Lighting Services S.A., sub toate aspectele, ca netemeinică și nelegală și menţinerea rezultatului procedurii de achiziţie. CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (1) teza I din Legea nr. 101/2016, respinge excepția tardivității contestației, invocată de intervenientul SC ELBA-COM SA. În temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (2) lit.a) și b) și alin. (5) din Legea nr. 101/2016, admite contestația formulată de SC FLASH LIGHTING SERVICES SA, în contradictoriu cu PRIMĂRIA MUNICIPIULUI RÂMNICU- SĂRAT. Dispune anularea raportului procedurii nr. 26548/21.04.2022 și a comunicărilor subsecvente acestuia. Dispune continuarea procedurii prin reevaluarea ofertei SC ELBA COM SA potrivit motivării, în termen de 10 zile de la comunicare. În temeiul dispozițiilor art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, coroborate cu dispozițiile art. 61 și urm. din Codul de procedură civilă, respinge cererea de intervenție formulată de SC ELBA-COM SA. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 și poate fi atacată cu plângere, în temeiul art. 29 din același act normativ, în termen de 10 zile de la comunicare.

Pagina 2 din 2

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. Data: Prin contestația înregistrată la CNSC cu nr , depusă de SC ......... SA, cu sediul în ........., str. , ........., înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. ........., Cod Unic de Identificare ........., atribut fiscal RO, reprezentată legal prin ......... și convențional prin ......... , având sediul procesual ales în , privind procedura de concesionare, organizată pentru atribuirea contractului având ca obiect „DELEGAREA GESTIUNII PRIN CONCESIONARE A SERVICIULUI DE ILUMINAT PUBLIC ÎN MUNICIPIUL ,,,,”, cod CPV 50232100-1, de către PRIMĂRIA MUNICIPIULUI ,,,,, cu sediul în ........., str. ........., județul ........., în calitate de entitate contractantă, în calitate de autoritate contractantă, s-a solicitat: 1.anularea raportului procedurii nr. și a tuturor actelor subsecvente; 3.obligarea autorităţii contractante la reluarea procedurii de atribuire, din etapa evaluării ofertelor, cu respectarea prevederilor legislației achizițiilor publice. Prin adresa înregistrată la CNSC cu nr. , SC ,,,,SA, cu sediul în având adresa de corespondență în loc. , înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. și având cod de înregistrare fiscală nr , reprezentată legal de Director General - ing. , în calitate de ofertant declarat câștigător al procedurii, în temeiul art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, a formulat „cerere de intervenție”, prin care a solicitat: • admiterea în principiu a cererii de intervenţie; •pe cale de excepţie, respingerea contestației formulată de ......... S.A. ca fiind tardiv formulată; •pe fond, respingerea contestației formulate de ......... S.A., sub toate aspectele, ca netemeinică și nelegală și menţinerea rezultatului procedurii de achiziţie. Pagina 1 din 40

CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care SC ......... SA reclamă rezultatul procedurii, comunicat prin adresa nr. , considerându-l nelegal. În fapt, contestatorul prezintă un scurt istoric al procedurii și arată că, prin Raportului procedurii nr. postat în SEAP la data de (Anexa nr. 1), Autoritatea Contractantă a constatat admisibilitatea ofertelor depuse atât de către ......... SA (în calitate de Lider), dar şi de către ,,,,SA. Astfel, contestatorul precizează că, în urma aplicării criteriilor de atribuire şi a algoritmului de calcul asociat, Autoritatea Contractantă a constatat că ,,,,SA a obţinut punctajul cel mai mare, clasându-se pe locul I, decizie nelegală, în opinia sa, astfel cum va arăta în cele ce urmează. I. Referitor la motivul 1 de nelegalitate a deciziei autorităţii contractante: „Acordul de subcontractare depus de ,,,,SA este nelegal fiind o subdelegare mascată” 1. Oferta ,,,,SA încalcă prevederile legale imperative ale art. 29 alin. (14) din legea nr. 51/2006, precum şi ale documentaţiei de atribuire - art. 24 alin. (1) din contractul de delegare a gestiunii serviciului de iluminat public. Contestatorul arată că, art. 29 alin. (14) din Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice interzice în mod expres subdelegarea de către operatorul cărui i-a fost atribui contractul de gestiune delegată a activităţilor din sfera serviciului de utilităţi publice atribuit: „Subdelegarea de către operator a gestiunii serviciului/uneia sau mai multor activităţi din sfera serviciului de utilităţi publice este interzisă. Subcontractarea de lucrări sau servicii conexe, necesare furnizării/prestării serviciului/uneia sau mai multor activităţi din sfera serviciului de utilităţi publice delegat/delegată, se face numai în condiţiile prevăzute de legislaţia din domeniul achiziţiilor publice." Astfel, din prevederile antecitate, contestatorul susține că rezultă următoarele: ¡) este interzisă subdelegarea uneia sau mai multor activităţi din sfera serviciului de utilităţi publice; i¡) este permisă subcontractarea de lucrări sau servicii conexe activităţilor din sfera serviciului de utilităţi publice. În virtutea atribuţiilor prevăzute de art. 3 din OUG nr. 13/2015, contestatorul învederează faptul că, ANAP a emis îndrumarea privind noţiunile de subdelegare şi subcontractare în cazul contractelor de delegare a serviciilor de utilităţi publice şi diferenţelor dintre acestea („îndrumarea ANAP") prin care a arătat: „Conform prevederilor legale, noţiunile de subdelegare şi subcontractare sunt diferite şi trebuie tratate distinct. Cele două noţiuni Pagina 2 din 40

sunt prevăzute împreună doar în cadrul contractelor de servicii de delegare de utilităţi publice. Noţiunile de delegare şi implicit cea de subdelegare sunt reglementate doar de legislaţia specifică domeniului utilităţilor publice, aplicăndu-se aşadar doar în cazul contractelor de utilităţi publice, şi anume: (...); 4. iluminatul public; 5(...)". „în concluzie, noţiunea de delegare apare doar în cazul contractelor de concesiune sau al contractelor de achiziţie publică/sectorială privind delegarea serviciilor de utilităţi publice şi se referă la delegarea unui drept de a administra si de a exploata infrastructura tehnico- edilitară. în consecinţă, subdelegarea nu este permisă de lege (...) în ceea ce priveşte subcontractarea, în cazul unui contract de delegare de utilităţi publice (fie contract de concesiune, fie contract de achiziţie publică/sectorială), aceasta este permisă doar pentru lucrări sau servicii conexe, necesare furnizării/ prestării serviciului uneia sau mai multor activităţi din sfera serviciului de utilităţi publice delegat/delegată şi se face numai în condiţiile prevăzute de legislaţia din domeniul achiziţiilor publice/sectoriale sau al concesiunilor". Concluzionând, contestatorul precizează că, îndrumarea ANAP arată: „Noţiunile de subdelegare şi subcontractare vor fi tratate diferit în cadrul contractelor de servicii de delegare de utilităţi publice: 1.SUBDELEGAREA este interzisă (art. 29 alin. (14) din Legea nr. 51/2006), 2.SUBCONTRACTAREA este permisă, dar doar pentru lucrări sau servicii conexe, necesare prestării activităţilor din sfera serviciului de utilităţi publice delegat. Subcontractarea se va face numai în condiţiile prevăzute de legislaţia din domeniul achiziţiilor (art. 29 alin. 14 din Legea nr. 51/2006). Clauza contractuală referitoare la interzicerea subdelegării trebuie inclusă în toate contractele de delegare de servicii de utilitate publică (fie că sunt contracte de achiziţie publică/sectoriale, fie că sunt contracte de concesiune)." De asemenea, contestatorul precizează că, în conformitate cu prevederile art. 29 alin. (14) din Legea nr. 51/2006, dar şi cu îndrumarea ANAP, Autoritatea Contractantă a inclus în art. 7.1.3.12 şi art. 24 alin. (1) şi (3) din Contractul de delegare a gestiunii serviciului de iluminat public, interzicerea subdelegării activităţilor şi serviciilor parte din contractul de delegare a gestiunii: „Este interzisă cesionarea sau subdelegarea contractului de către Cesionar. Concesionarul are obligaţia să nu subcesioneze bunurile care obiectul concesiunii”. „(1) Delegatul nu va putea subdelega gestiunea Serviciului, subroga, nova, transmite, ceda sau transfera în orice mod, totalitatea sau o parte din drepturile şi obligaţiile sale derivate din sau în legătură cu prezentul Contract, fie în mod direct, fie indirect, doar dacă Legea în vigoare la data respectivei operaţiuni permite o astfel de subdelegare, subrogare, novaţie, transmitere, cesiune sau transfer şi doar cu acordul scris prealabil al Delegatarului. Părţile consideră că Delegatul poate constitui garanţii pe veniturile obţinute din prestarea activităţilor permise Pagina 3 din 40

prin prezentul Contract fără un astfel de acord prealabil. Nerespectarea condiţiilor stipulate de prezentul alineat reprezintă o încălcare gravă de către Delegat a obligaţiilor sale si constitui o cauză de reziliere a Contractului. (...)” (3) Subcontractarea de lucrări sau servicii conexe, necesare furnizării/prestării serviciului/uneia sau mai multor activităţi din sfera Serviciului delegat, se face numai în condiţiile prevăzute de legislaţia din domeniul achiziţiilor publice"(art. 24 alin. 2 şi 3 din Contractul de delegare). Astfel, contestatorul apreciază că, din toate cele de mai sus arătate, atât din prevederile legale ale art. 29 alin. (14) din Legea nr. 51/2006 cât şi din cele ale art.n 7.1.3.12 şi art. 24 alin. (1) şi (3) din Contractul de delegare a gestiunii serviciului de iluminat public, parte a documentaţiei de atribuire, rezultă că subcontractarea activităţilor/operaţiunilor/serviciilor principale ce fac obiectul contractului de delegare de gestiune nu pot fi subcontractate/ transmise/cesionate/note/cedate/transferate în orice fel- aceasta echivalând cu o subdelegare interzisă de lege şi de documentaţia de atribuire. Or, contestatorul susține că, prin Acordul de subcontractare nr. 1/29.10.2021 - Formularul 19, parte a ofertei depuse de ,,,,SA, s-au subcontractat către ,,,, 2005 SRL următoarele activităţi: ¡) Activitatea de întreţinere Sistem de iluminat; ¡i) Servicii de montaj aferente modernizării, extinderii, telegestiunii Sistemului de iluminat public, iluminat arhitectural şi iluminat festiv. Mai mult, contestatorul precizează că, aceste activităţi, ce urmează a fi subcontractate de ,,,,SA către ,,,, 205 SRL sunt activităţi principale, componente a serviciului de iluminat public şi nu pot fi transmise, această subcontractare fiind, în fapt, o subdelegare interzisă de art. 29 alin. (14) din Legea nr. 51/2006. 2. Activitatea de întreţinere a sistemului de iluminat public şi serviciile de montaj reprezintă activităţi principale ce nu pot fi subcontractate Contestatorul arată că, art. 29 alin. (1) Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice defineşte gestiunea delegată ca fiind modalitatea de gestiune în care autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale atribuie unuia sau mai multor operatori toate ori numai o parte din competenţele şi responsabilităţile proprii privind furnizarea/prestarea serviciilor de utilităţi publice, pe baza unui contract, denumit în continuare contract de delegare a gestiunii, iar Art. 29 alin. (2) din Legea nr. 51/2006 indică activităţile de gestiune a serviciilor de utilităţi publice ce pot fi delegate, respectiv „operarea, administrarea şi exploatarea sistemelor de utilităţi publice aferente". Mai mult, se arată că, Art. 3 din Normele metodologice de stabilire, ajustare sau modificare a valorii activităţilor serviciului de iluminat public aprobate prin Ordinul nr. 77 din 14 martie 2007 stabileşte activităţile specifice - principale ale serviciului de iluminat public: „(2) Serviciul de iluminat public cuprinde următoarele activităţi: a) iluminatul stradal rutier; b) iluminatul stradal pietonal; c) iluminatul Pagina 4 din 40

arhitectural; d) iluminatul ornamental; e) iluminatul ornamental-festiv al comunelor; oraşelor şi municipiilor. (3) Activităţile specifice serviciului de iluminat public cuprind două componente: a) întreţinere; b) modernizare." De asemenea, contestatorul precizează că, art. 3.44 din Regulamentul cadru de exploatare al serviciului de iluminat public adoptat prin Ordinul ANRSC nr. 86/2007 - ale cărui prevederi se regăsesc şi în Regulamentul propriu al serviciului de iluminat public din Municipiul Rm. Sărat - Anexa 1 la Contractul de delegare de gestiune, parte din documentaţia de atribuire, prevede că sistemul de iluminat public reprezintă „ansamblu tehnologic şi funcţional, amplasat într-o dispunere logică în scopul realizării unui mediu luminos confortabil şi/sau funcţional şi/sau estetic, capabil să asigure desfăşurarea în condiţii optime a unei activităţi, spectacol, sport, circulaţiei, a unui efect luminos estetic - arhitectural şi altele, alcătuit din construcţii, instalaţii şi echipamente specifice, care cuprinde: - linii electrice de joasă tensiune, subterane sau aeriene; - corpuri de iluminat, console şi accesorii; - puncte de aprindere, cutii de distribuţie, cutii de trecere; - echipamente de comandă, automatizare şi măsurare; - fundaţii, elemente de susţinere a liniilor, instalaţii de legare la pământ, conductoare, izolatoare, cleme, armături, utilizate pentru iluminatul public;" Astfel, contestatorul apreciază că, din prevederile legale de mai sus arătate, rezultă că activităţile principale, specifice serviciului public de iluminat a căror gestionare este delegată prin contractul de concesiune, sunt reprezentate de: i) activitatea de întreţinere; ii) activitatea de modernizare, în care lucrările de montaj reprezintă operaţiunea principală pentru orice lucrare de modernizare/extindere sisteme iluminat public, respectiv lucrări de instalaţii electrice în sistem de iluminat public, inclusiv racordate la sistemul Electroenergetic Naţional pentru care este necesară licenţa ANRSC. Mai mult, contestatorul arată că, Art. 2.2 din Caietul de sarcini indică expres activităţile ce intră în obiectul concesiunii de servicii de iluminat public: „Obiectul concesiunii este Serviciul de Iluminat Public, care presupune următoarele activităţi: a) întocmirea documentaţiei tehnico - economice necesare realizării lucrărilor; b) Concesionare bunuri ce compun Sistemul de Iluminat Public (SIP), proprietate a Concedentului; c) Modernizarea Sistemului de Iluminat Public în vederea realizării unui sistem de iluminat performant din punct de vedere luminotehnic şi eficient din punct de vedere energetic; d) Extinderea Sistemului de Iluminat Public în vederea asigurării tuturor cetăţenilor accesul la acest serviciu; Pagina 5 din 40

e) Iluminat Arhitectural: scoaterea în evidenţă a monumentelor reprezentative; f) Implementarea Sistemului inteligent de monitorizare şi comandă a Sistemului de Iluminat Public pentru eficientizarea serviciului de iluminat public; g) întreţinerea şi menţinerea în funcţiune a sistemului de iluminat public conform Caietului de sarcini şi Regulamentului de Iluminat Public în vederea garantării permanenţei în funcţionare a Sistemului de Iluminat Public; h) Realizarea iluminatului festiv de sărbători; i) Dispecerizarea sistemului de iluminat public cu funcţia de monitorizare permanentă a reţelelor de iluminat public, în vederea reducerii timpului necesar remedierii disfuncţionalităţii sau avariilor din întregul Sistem de Iluminat Public (SIP); j) Reducerea cheltuielilor (de exploatare, de întreţinere, de menţinere)"; iar, Art. 2.2 din Caietul de sarcini indică expres serviciile şi lucrările „ce vor fi derulate în cadrul contractului de delegare a gestiunii ce vor fi prezentate de ofertanţi > Activitatea de inginerie şi proiectare; > Modernizarea Sistemului de Iluminat Public; > Extinderea Sistemului de Iluminat Public; > Iluminat Arhitectural; > Implementarea Sistemului Inteligent de monitorizare şi comandă a Sistemului de Iluminat Public; > întreţinerea şi menţinerea în funcţiune a sistemului de iluminat public; > Realizarea iluminatului festiv de sărbătoare prin furnizarea şi montarea/demontarea echipamentelor”. De asemenea, contestatorul precizează că, Art. 3.1 alin. (1) din Contractul de delegare a gestiunii serviciului de iluminat public, parte a documentaţiei de atribuire, stabileşte că obiectul contractului îl constituie „dreptul şi obligaţia acordată Concesionarului, de folosinţă şi administrare exclusivă a patrimoniului Sistemului de Iluminat Public, precum şi dreptul şi obligaţia de a furniza serviciul de iluminat public, sub controlul Municipiul ........., pe durata derulării contractului, pe aria teritorială a Municipiului .........", iar alin. (2) al aceluiaşi art. 3.1 din Contractul de delegare de gestiune prevede că „Concesionarul îşi asumo responsabilitatea de a exploata, întreţine, menţine, dezvolta, moderniza, reabilita, extinde Serviciul de Iluminat Public, în limitele prevăzute de prezentul contract pe întreg teritoriul definit de aria delegată, pe durata prevăzută la capitolul 4". Mai mult, contestatorul învederează că, în Anexa la îndrumarea ANAP se arată cu titlu exemplificativ care sunt serviciile/lucrările conexe ce ar putea fi subcontractate în cadrul domeniului de iluminat public: „1. Serviciul de resurse umane din cadrul Operatorului de Iluminat Public, pentru asigurarea personalului din cadrul contractului de operare 2. Serviciul de reparaţii şi întreţinere a echipamentelor de intervenţie". Pagina 6 din 40

Contestatorul precizează că, conform Anexei la îndrumarea ANAP, nu se pot subcontracta următoarele servicii: „a) iluminat stradal-rutier şi pietonal b) iluminat arhitectural c) iluminat ornamental şi festiv". Astfel, din exemplul indicat de ANAP se arată cu titlu exemplificativ care sunt serviciile conexe care pot fi subcontractate, din care rezultă că operaţiunile conexe prestării activităţilor specifice serviciilor de iluminat public care pot fi subcontractate sunt unele adiacente celor principale şi care nu se confundă cu acestea. Activităţile/serviciile conexe ce pot face obiectul unei subcontractări sunt, după cum se arată, cele care nu au legătură directă cu activitatea de realizare a serviciului de iluminat public, ci sunt subsidiare acesteia. Astfel, serviciul de întreţinere ce poate fi subcontractant este serviciul de întreţinere a echipamentelor de intervenţie și nicidecum a echipamentelor ce fac parte din sistemul de iluminat, cum sunt cele menţionate în Acordul de subcontractare, parte din oferta ,,,,SA. Contestatorul precizează că, atât Serviciul de întreţinere şi menţinere în funcţiune a sistemului de iluminat, cât şi Serviciul de montaj aferent modernizării, extinderii, telegestiunii sistemului de iluminat publicum, cum sunt cele subcontractate de ,,,,SA către ,,,, 2005 SRL, reprezintă servicii principale, specifice, componente ale serviciului de iluminat public. Astfel, contestatorul susține că, montajul aferent modernizării, extinderii, telegestiunii este un serviciu principal, inerent serviciului de iluminat public sau al serviciului de modernizare şi extindere a sistemului de iluminat public, activităţi principale ce fac obiectul contractului de delegare de gestiune şi nu poate fi confundat cu un serviciu conex, cum ar fi repararea şi întreţinerea echipamentelor de intervenţie. Așadar, având în vedere toate cele de mai sus, contestatoul susține că, rezultă în mod evident faptul că Acordul de subcontractare încheiat între ,,,,SA şi ,,,, SRL, parte din oferta ,,,,SA, reprezintă, în fapt, un contract de subdelegare interzis atât de prevederile legislative cât şi de documentaţia de atribuire. II. Referitor la motivul 2 de nelegalitate: oferta ,,,,SA este neconformă şi inacceptabilă - nu a fost prezentată licenţa ANRSC deţinută de subcontractant Contestatorul arată că, Art. 33 din Legea nr. 51/2006 prevede că „Desfăşurarea activităţilor specifice oricărui serviciu de utilităţi publice, indiferent de forma de gestiune aleasă, se realizează pe baza regulamentului serviciului, a caietului de sarcini al serviciului şi a licenţei emise de autoritatea de reglementare competentă, în condiţiile legii speciale". De asemenea, contestatorul arată că, art. 2 lit. f) din Legea nr. 51/2006 defineşte licenţa ca fiind actul emis de autoritatea de reglementare competentă, în exercitarea competenţelor partajate cu autorităţile administraţiei publice locale, prin care se recunosc unui operator dreptul şi capacitatea de a furniza/presta un serviciu/o activitate de utilitate publică în condiţiile legislaţiei aplicabile domeniului reglement. Pagina 7 din 40

Mai mult, Art. 13 alin. (3) din Legea nr. 51/2006 stabileşte că ANRSC, în calitate de autoritate de reglementare: „eliberează licenţe, elaborează metodologii şi regulamente-cadru pentru domeniul serviciilor de utilităţi publice din sfera sa de reglementare şi pentru piaţa acestor servicii şi monitorizează modul de respectare si implementare a legislaţiei aplicabile acestor servicii", iar conform art. 47 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 51/2006, furnizarea/prestarea serviciilor de utilităţi publice de către operatorii fără licenţă eliberată potrivit prevederilor legii; constituie contravenţie în domeniul serviciilor de utilităţi publice şi se sancţionează cu amendă de la 30.000 lei la 50.000 lei. Astfel, în conformitate cu prevederile Legii nr. 51/2006, Regulamentul din 2007 privind acordarea licenţelor în domeniul serviciilor comunitare de utilităţi publice, adoptat prin Hotărârea nr. 745/2007, prevede următoarele: i) licenţa reprezintă actul tehnic şi juridic emis de ANRSC, prin care se recunosc calitatea de operator de servicii/activităţi de utilităţi publice, precum şi capacitatea şi dreptul de a furniza/presta un serviciu de utilităţi publice ori una sau mai multe activităţi specifice acestuia (art. 5 lit. f) din Regulamentul din 2007); ¡i) pentru serviciul de iluminat public, ANRSC acordă o singură licenţă valabilă pentru toate activităţile specifice serviciului(art. 6 alin. 4 din Regulamentul din 2007); ¡ii) licenţa emisă de ANRSC dă dreptul titularului de licenţă să participe la un număr nelimitat de proceduri de delegare a gestiunii serviciului sau a activităţilor menţionate în aceasta, în unităţi administrativ-teritoriale corespunzătoare clasei de licenţiere acordate (art. 7 din Regulamentul din 2007); iv) licenţele se atribuie, pe 3 clase, solicitanţilor care nu prestează niciun serviciu/activitate de utilităţi publice din sfera de reglementare a A.N.R.S.C, dar au această capacitate, precum şi furnizorilor/prestatorilor care asigură serviciul ori una sau mai multe activităţi specifice acestuia în funcţie de numărul de locuitori deserviţi, după cum urmează (art. 10 din din Regulamentul din 2007): a)clasa 1 - pentru un număr mai mare sau egal cu 300.000 de locuitori; b)clasa 2 - pentru un număr cuprins între 50.000 şi 300.000 de locuitori; c)clasa 3 - pentru un număr mai mic sau egal cu 50.000 de locuitori. v) pentru activităţile specifice serviciului de iluminat public, documentaţia depusă la ANRSC în vederea obţinerii licenţei va cuprinde o copie de pe contractul/contractele de delegare a gestiunii serviciului încheiat/încheiate cu autorităţile administraţiei publice locale, în cazul gestiunii delegate; vi) pentru activităţile specifice serviciului de iluminat public, documentaţia depusă la ANRSC în vederea obţinerii licenţei va cuprinde şi copia de pe atestatul pentru proiectarea sau executarea de instalaţii electrice racordate la Sistemul Electroenergetic Naţional, eliberat de ANRE (art. 21 alin. 5 din Regulamentul din 2007). Pagina 8 din 40

Așadar, din prevederile antecitate, contestatorul susține că, rezultă că desfăşurarea unei activităţi/serviciu de utilitate publică, cum sunt cele subcontractate de către ,,,,SA către ,,,, 2005 SRL (activitatea de întreţinere Sistem de iluminat şi Serviciile de montaj aferente modernicării, extinderii şi telegestiunii Sistemului de iluminat public) nu poate fi desfăşurată decât în baza unei licenţe emise de ANRSC. Or, ,,,,SA nu a probat că SRL deţine o astfel de licenţă - în vederea furnizării/prestării unor astfel de servicii de iluminat public conform Acordului de subcontractare. Mai mult, contestatorul subliniază faptul că, necesitatea prezentării unei licenţe emise de ANRSC este menţionată, ca şi condiţie obligatorie ce trebuie îndeplinită de ofertanţi pentru încheierea contractului, şi în cadrul caietului de sarcini, Art. 2.3 Condiţii oblipotorii care trebuie îndeplinite de ofertanţi pentru încheierea contractului de delegare de gestiune, pct. 2.3.7 Autorizaţii si Atestate, în care se arată: „Ofertanţii vor face dovada desfăşurării activităţii pe baza licenţelor eliberate de autorităţile de reglementare competente:  Licenţa ANRSC - clasa corespunzătoare numărului de locuitori deserviţi împreună cu numărul de locuitori ce urmează a fi deservit conform prezentei documentaţii". Cu toate acestea, contestatorul precizează că, în cadrul ofertei ,,,,SA nu a fost depusă licenţa ANRSC deţinută de subcontractantul ,,,, SRL şi nici nu s-a făcut proba că acesta ar deţine o astfel de licenţa ce i-ar permite prestarea/furnizarea activităţii de întreţinere Sistem iluminat şi a Serviciilor de montaj aferente modernizării, extinderii, telegestiunii Sistemului de iluminat public, iluminat arhitecturat şi iluminat festiv. Opinând, contestatorul consideră că, în temeiul art. 89 alin. (3) lit. a) din Normele metodologice din 2016 de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, adoptate prin HG nr. 867/2016, oferta ,,,,SA este neconformă neîndeplinind cerinţele caietului de sarcini. III. Referitor la motivul 3 de nelegalitate: oferta ,,,,SA este neconformă şi inacceptabilă, încălcând prevederile caietului de sarcini ce impun necesitatea deţinerii atestatului ANRE - ,,,, SRL nu deţine atestat ANRE CIA și C2A Contestatorul arată că, în cadrul caietului de sarcini, art. 2.3 Condiţii obligatorii care trebuie îndeplinite de ofertanţi pentru încheierea contractului de delegare de gestiune, pct. 2.3.7 Autorizaţii şi Atestate, în care se arată: „Ofertanţii vor face dovada desfăşurării activităţii pe baza licenţelor eliberate de autorităţile de reglementare competente:  Atestate de tip CIA - proiectare de linii electrice, aeriene sau subterane, cu tensiuni nominale de 0,4 kV 20 kV, posturi de transformare cu tensiunea nominală superioară de cel mult 20 Kv, staţii de medie tensiune, precum şi partea electrică de medie tensiune a staţiilor de înaltă tensiune;  Atestat tip C2A - executarea de linii electrice, aeriene şi subterane, cu tensiune nominală de 0,4 kV 20 kV, posturi de transformare cu tensiunea nominală superioară de cel mult 20 Kv, staţii de medie Pagina 9 din 40

tensiune, precum şi partea electrică de medie tensiune a staţiilor de înaltă tensiune." Cu toate acestea, contestatorul arată că, în cadrul ofertei depuse de ,,,,SA nu au fost depuse atestatele tip CIA şi C2A pentru subcontractantul ,,,, 2005 SRL. Mai mult, deşi la pag. 3 din Raportul procedurii nr. 26548/ 21.04.2022, în cadrul listei de documente depuse - Dosar subcontractant - se consemnează că s-au fi depus şi „Atestate ANRE", această menţiune nu corespunde realităţii. Contestatorul subliniază faptul că, ,,,, 2005 SRL nu deţine Atestate ANRE tip CIA şi C2A, după cum reiese din extras portal https://portal.anre.ro/PublicLists/Atestate (Anexa nr. 2). Așadar, contesatatorul apreciază că, din toate cele de sus, rezultă în mod evident că ,,,, 2005 SRL nu îndeplineşte cerinţele de minime din Caietul de sarcini, oferta ,,,,SA fiind neconformă, în temeiul art. 89 alin. (3) lit. a) din Normele metodologice din 2016. IV. Referitor la nelegalitatea refuzului autorităţii contractante de a-i permite accesul la dosarul concesiunii - nedovedirea caracterului confidenţial al propunerii, contestatorul arată, astfel cum s-a reţinut şi prin Raportului procedurii nr. , prin adresa nr. ......... SA a solicitat studierea dosarului procedurii. Autoritatea Contractantă a răspuns prin adresa nr. , menţionând că ofertanţii pot avea acces la informaţiile care nu sunt declarate confidenţiale, după comunicarea raportului final al procedurii. Ulterior comunicării raportului final al procedurii, contestatorul arată că, prin adresa nr. a revenit cu solicitarea de studierea a dosarului concesiunii, respectiv a propunerii tehnice, propunerii financiare şi a documentelor de calificare, inclusiv răspunsul la clarificări, depuse de ofertantul ,,,,SA. Autoritatea Contractantă a răspuns prin adresa nr. prin care i-a transmis contestatorului că poate studia doar informaţiile care nu sunt declarate confidenţiale, fără însă a justifica sau a proba (sau măcar a indica mijlocele de probă) în temeiul cărora a fost stabilită confidenţialitatea documentelor a căror studiere nu i-a fost permisă. Redând dispozițiile art. 41 alin. (1) din Legea nr. 100/2016, contestatorul precizează că, sunt confidenţiale doar documentele parte din propunerea tehnică sau financiară pentru care ofertantul a probat - depunând dovada odată cu oferta - caracterul de confidenţialitate. Astfel, având în vedere că Autoritatea Contractantă nu a indicat în niciun fel modul în care a fost dovedit/probat caracterul confidenţial al informaţiilor, în conformitate cu art. 41 din Legea nr. 100/2016, contestatorul consideră că, în mod nelegal aceasta a îngrădit accesul la dosarul concesiunii în integralitatea sa, lipsindu-l de exercitarea în mod complet a dreptului la apărare şi al formularea unei căi de atac eficiente. Așadar, în conformitate cu art. 19 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, contestatorul solicită accesul la dosarul concesiunii constituit la CNSC, inclusiv a propunerii tehnice, propunerii financiare, a documentelor de calificare şi a răspunsul la clarificări, depuse de ofertantul ,,,,SA. Pagina 10 din 40

În drept: se invocă dispozițiile art. 1, art. 8, art. 10 şi art. 19 din Legea nr. 101/2016, art. 41 şi 89 din Legea nr. 100/2016, art. 89 alin. (3) lit. a) din Normele metodologice din 2016 de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi a tuturor prevederilor legale invocate în cadrul contestaţiei. Cu adresa nr. , înregistrată la CNSC cu nr. , ,,,, a formulat punct de vedere cu privire la contestația formulată de ......... SA, astfel: Cu privire la motivele invocate şi criticile Contestatoarei, entitatea contractantă învederează următoarele aspecte: 1. În ceea ce priveşte primul motiv „Acordul de subcontractare depus de ,,,,S.A. este nelegal fiind o subdelegare mascată", entitatea contractantă menţionează faptul că: - Oferta depusă de către ofertantul ,,,,S.A. include un acord de subcontractare cu subcontractantul S.C. ,,,, S.R.L. şi nu de subdelegare cum reclamă contestatarul.  Mai mult, în acordul de subcontractare este menţionat "servicii de montaj aferente modernizării, extinderii, telegestiunii Sistemului de iluminat public, iluminat architectural şi iluminat festiv", menţiune care nu poate fi interpretată că subcontractantul efectuează în totalitate toate aceste servicii, unele dintre ele pot fi efectuate parţial, în funcţie de acreditările pe care subcontractatul le are la momentul efectuării acestora; -Conform articolului 14 din Legea nr. 51/2006 (articol invocat de contestator) subcontractarea se face numai în condiţiile respectării legislaţiei în vigoare privind achiziţiile publice; -Legislaţia privind concesiunile de servicii aplicabilă este Legea nr. 100/2016 care la art. 5 alin. (1) lit. gg), precizează că subcontractantul este acel operator care nu este parte a unui contract de concesiune şi care execută anumite părţi ori elemente ale lucrărilor/serviciilor, răspunzând în faţa contractantului de organizarea şi derularea tuturor etapelor necesare în acest scop; -Art. 96 alin. (2) din Legea nr. 100/2016, referitor la subcontractanţi precizează că în cazul în care este identificată o situație de excludere, autoritatea/entitatea contractantă solicită ofertantului/candidatului să înlocuiască subcontractantul; -Nu sunt întrunite elemente de nelegalitate prezentate de contestator referitoare la subdelegare, achiziţia publică are drept scop "Delegarea gestiunii prin concesionare a serviciului de iluminat public" şi documentele achiziţiei au fost avizate de A.N.A.P. 2.În ceea ce priveşte motivul nr. 2 „Oferta ,,,,SA este neconformă şi inacceptabilă nu a fost prezentată Licenţa A.N.R.S.C. deţinută de subcontractant", entitatea contractantă menţionează următoarele; -Prin documentaţia achiziţiei publice şi a documentelor ulterioare, nu s-a solicitat licenţa A.N.R.S.C. pentru asociaţi sau subcontractanţi; -Conform art. 49 alin. (3) din Legea nr. 51/2006, operatorii au obligaţia de a solicita şi de a obţine eliberarea licenţei în termen de 90 de zile de la data aprobării hotărârii de dare în administrare sau, după caz, de la data semnării contractului de delegare a gestiunii. Pagina 11 din 40

Având în vedere cele precizate mai sus, referitor la motivul 2 de contestare, entitatea contractantă apreciază că se poate concluziona că licenţa A.N.R.S.C. se obţine în termen de 90 zile de la data aprobării hotărârii de dare în administrare/semnarea contractului de delegare a gestiunii (ulterior procedurii de achiziţie); -Subcontractantul, nu este parte a unui Contract de delegare de gestiune şi în cale de consecinţă, nu poate deţine licenţa A.N.R.S.C. 3.În ceea ce priveşte motivul nr. 3 „Oferta ,,,,S.A. este neconformă şi inacceptabilă încălcând prevederile Caietului de sarcini ce impun necesitatea deţinerii Atestatului A.N.R.E. C1A şi C2A de către S.C. ,,,, 2005 S.R.L.", entitatea contractantă menţionează că prin documentaţia achiziţiei publice şi a documentelor ulterioare, nu s-a solicitat Atestate A.N.R.E. C1A şi C2A pentru asociaţi sau subcontractanţi. 4.În ceea ce priveşte motivul nr. 4 „Nelegalitatea refuzului Autorităţii Contractante de a permite accesul la dosarul concesiunii - nedovedirea caracterului confidenţial al propunerii", entitatea contractantă menţionează că motivarea privind confidenţialitatea prezentate de către cei doi ofertanţii se regăseşte în Raportul procedurii nr. , iar motivarea ofertantului ,,,,s-a predat spre consultare reprezentantului ......... SA în data de şi menţionat în Procesul - verbal de predare în vederea consultării de către ......... SA a documentelor care nu sunt declarate confidenţiale cu nr. Pentru cele mai sus expuse şi având în vedere criticile nefondate formulate de ......... S.A., entitatea contractantă solicită Consiliului să constate netemeinicia acestora şi să dispună respingerea contestaţiei. Prin adresa înregistrată la CNSC cu nr. , SC ,,,,SA, în calitate de ofertant declarat câștigător al procedurii, în temeiul art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, a formulat „cerere de intervenție”, prin care a solicitat: • admiterea în principiu a cererii de intervenţie; •pe cale de excepţie, respingerea contestației formulată de ......... S.A. ca fiind tardiv formulată; •pe fond, respingerea contestației formulate de ......... S.A., sub toate aspectele, ca netemeinică și nelegală și menţinerea rezultatului procedurii de achiziţie. I)Cu privire la admisibilitatea cererii de intervenție, intervenientul apreciază ca aceasta trebuie admisă în principiu, având în vedere calitatea sa de ofertant câștigătoar a procedurii, fiind în prezența unei prezumţii de legalitate a procedurii de desemnare, contestatoarea având obligaţia de a o răsturnă, prin prezentarea unor dovezi temeinice, legale, care să aibă legătură cu procedura de atribuire, aspecte pe care le apreciază ca nefiind îndeplinite în speţă. II)Tardivitatea contestației Primordial, intervenientul solicită a se verifica dacă contestatoarea a îndeplinit obligaţiile procedurale legale privind comunicarea contestatiei formulate în termenul legal de atac, atât către C.N.S.C. cât și către autoritatea contractantă, în conformitate cu dispozițiile alin. 1 și 2 ale art. 16 din Legea nr. 101/2016, sens în care, înțelege să invoce tardivitatea contestației, având în vedere necomunicarea acesteia respectiv a confirmării primirii și către autoritatea contractantă în termenul legal. Pagina 12 din 40

Intervenientul arată că Raportul procedurii nr. a fost comunicat ofertanţilor de către autoritatea contractantă în data de , termenul de atac de 10 zile curgând de la acea dată, astfel, în considerarea înregistrării contestației la autoritatea contractantă în data de , rezultă că aceasta a fost transmisă autorității cu depășirea termenului. Astfel, intervenientul apreciază că, contestatoarea nu poate dovedi, în lipsa confirmării destinatarului respectarea procedurii, conform dispozițiilor art. 16 alin. (5) ale Legii nr. 101/2016: "Toate actele procedurale se transmit fie prin poştă, fie prin fax, fie prin mijloace electronice, cu confirmare de primire ". Referitor la obligativitatea transmiterii contestaţiei cu confirmare de primire, în jurisprudenţa sa, intervenientul arată că, Consiliul a reţinut următoarele: „Particularitatea corespondenţei de orice fel, inclusiv cea electronică, cu confirmare de primire, constă în dovada prezentată de expeditor privind primirea trimiterii de corespondenţă confirmată în scris de către destinatar". Intervenientul arată că, Raţionamentul juridic este susţinut şi de practica instanţelor, elocventă în acest sens, fiind şi Decizia civilă nr. 2161/22 mai 2014, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în care aceasta a reţinut, între altele: „Contrar susţinerilor petiţionarei, aceasta era ţinută să facă dovada conţinutului corespondenţei cu AR transmise autorităţii contractante, căci autoritatea nu putea face dovada pretinsă de petiţionară, respectiv dovada că nu a primit contestaţia (întrucât nu este admisibilă şi nu se poate face dovada anui fapt negativ - că nu a primit contestaţia), o astfel de dovadă făcăndu-se doar prin probarea faptului pozitiv contrar, fapt care trebuia dovedit de petiţionare?". Suplimentar, intervenientul ataşează un extras de pe portalul SICAP, care atestă publicarea contestației formulată de ......... S.A. (mai departe ,,,,) abia în data de : În concluzie, în cazul în care contestatoarea nu face dovada transmiterii contestației în teremnul legal printr-o modalitate care presupune confirmarea de primire din partea destinatarului (autoritatea contractantă), intervenientul solicită admiterea excepţiei tardivității formulării contestatiei.  III) Cu privire la caracterul neîntemeiat al contestației, intervenientul învederează următoarele: 1) În ceea ce privește presupusa "subdelegare mascată" încheiată între SC ,,,,SA și subcontractanul declarat Intervenientul consideră că, alegaţiile contestatoarei sub acest aspect sunt evident neîntemeiate în condiţiile în care nici măcar principalele norme juridice invocate, pe care aceasta înțelege să își edifice întreaga construcție juridică, sunt inaplicabile în speţă. Mai mult, contestatoarea emite propria interpretare a unor norme legale prin scoatere din context, respectiv prin trunchierea citării acestora sau chiar înlocuirea în cadrul citatului iniţial a unor cuvinte. a) Îndrumarea ANAP despre care contestatoarea face vorbire, și pe care aceasta își întemeiază susţinerile privind interpretarea noţiunilor de "subcontractare" și "subdelegare" a fost emisă abia în data de , adică Pagina 13 din 40

ulterior datei publicării documentaţiei în , sens în care, se poate accesa site-ul ANAP. Ori, intervenientul apreciază că, contestatoare ar trebui să cunoască faptul că orice procedura de achiziţie publică este reglementată de legislaţia în vigoare la data publicării acesteia. Pe cale de consecinţă, intervenientul consideră că, toate susţinerile întemeiate pe această normă cu caracter de îndrumare, emisă de către ANAP, sunt neîntemeiate. b) Având în vedere cele de mai sus, respectiv publicarea îndrumării ANAP la acea dată, intervenientul apreciază că, susţinerea contestatoarei de la pag. 3/12, ultimul paragraf, redată, nu poate fi decât falsă, autoritatea neputând include în contract cadru parte a documentaţiei de atribuire o prevedere care încă nu fusese emisă la momentul redactării acesteia. Astfel, intervenientul apreciază că, ceea ce se observă din cele de mai sus, este evidentă încercare de inducere în eroare, cu privire la aplicabilitatea respectivei îndrumări în speţa de față, deși la o analiză mai atentă, oferta sa respecta chiar și cerinţele acesteia, după cum va demonstra în continuare.  c) Chiar în ziua ulterioară publicării de către ANAP a respectivei îndrumări, în , a avut loc, la sediul autorității contractante deschiderea ofertelor, în prezența reprezentanţilor ofertanţilor, adică și a contestatoarei. Astfel, intervenientul arată că, sub acest aspect se pot evidenţia două idei principale: -pe de o parte, încă o dată, clara inaplicabilitate în speţă a respectivei îndrumări, datorită emiterii ulterioare publicării documentaţiei, cu doar o zi înainte de deschiderea ofertelor; -pe de altă parte, acea dată, , arată momentul la care contestatoarea a luat cunoștință cu privire la modul de participare a societății sale la licitație, având un subcontractant declarat; ori, contestatoarea nu a formulat la acea dată vreo obiecțiune sub acest aspect, ceea ce, în opinia sa, atrage tardivitatea invocării acestuia prin intermediul contestației formulate. d) În data de , autoritatea contractantă a publicat în portalul SICAP documentul intitulat "Declaraţia de participare", document necontestat de către ,,,, în termenul legal de la luarea la cunoștință, în condiţiile în care data publicării este considerată a fi data luării la cunoștință. Ori, intervenientul susține că, și pe această cale, contestatoarea a luat la cunoștință cu privire la existența subcontractantului său declarat, dar nici atunci nu a considerat oportun să conteste o presupusă nelegalitate, ceea ce, în opinia sa, atrage tardivitatea contestării acesteia. e) Contrar susţinerii contestatoarei de la pag. 7/12 din contestație, intervenientul apreciază că, versiunea corectă, astfel cum apare aceasta în Anexa la îndrumarea ANAP privind noţiunile de subdelegare şi sub contractare în cazul contractelor de delegare a serviciilor de utilităţi publice şi diferenţele dintre acestea, arată astfel: Servicii aferente operării (care nu pot fi subdelegate) Serviciul de iluminat public include: Pagina 14 din 40

a) iluminat stradal-rutier şi pietonai b) iluminat arhitectural c) iluminat ornamental şi festiv Intervenientul apreciază că, din cele de mai sus se poate observa în mod evident cum contestatoarea înlocuieşte, în citarea normei legale, termenul de SUBDELEGARE cu cel de SUBCONTRACTARE, încercând inducerea în eroare și crearea unei aparențe de temeinicie a propriilor susţineri. f) O altă citare, de data aceasta trunchiată din aceeaşi Anexa la îndrumarea ANAP, intervenientul arată că, se poate identifica la pag. 7/12 din Contestație, unde contestatoarea încearcă să inducă ideea că doar acestea sau doar aceste tipuri de servicii/lucrări pot fi subcontractate. Astfel, intervenientul arată că, nu dorește să dezvolte discuţia că aceste tipuri sunt menționate de ANAP ca fiind doar exemplificative, mai important fiind faptul că, în continuarea celor redate de contestatoare, există redat un alt exemplu precizat de ANAP, dar pe care contestatoarea nu îl mai reproduce: „Servicii/lucrări conexe care ar putea fi subcontractate/externalizate (exemple) 3. Lucrări de execuţie de lucrări civile (ex fundaţii la stâlpi)(în cazul în care contractul de delegare include şi lucrări de extindere a sistemului de iluminat public)”. Astfel, intervenientul subliniază faptul că, ANAP, prin îndrumarea emisă ulterior demarării procedurii de achiziţie publică, precizează explicit că pot fi subcontractate lucrări de execuţie complexe, nu doar anumite servicii. Ori, intervenientul susține că, dacă pot fi subcontractate aceste tipuri de lucrări de execuţie, complexe, este evident ca există posibilitatea de a subcontracta anumite operaţiuni de întreținere a sistemului de iluminat. g) Intervenientul precizează că, Acordul de subcontractare încheiat între societatea și societatea ,,,, SRL, cu sediul în mun. ........., a fost întocmit în baza modelului de acord, parte a documentaţiei de atribuire, Formular nr. 19. Obiectul acestui acord este prevăzut la art. 2 din cadrul acestuia: „Art. 2. Obiectul acordului: Părţile au convenit ca în cazul desemnării ofertei ca fiind câştigătoare la procedura de achiziţie publică organizată de Municipiul ......... să desfăşoare următoarele activitaţi ce se vor subcontracta: - Activitatea de intretinere Sistem de iluminat festiv. - Servicii de montaj aferente modernizării, extinderii, telegestiunii Sistemului de iluminat public, iluminat arhitectural si iluminat festiv. Art.3. Valoarea estimată a serviciilor ce se vor presta de subcontractantul SC ,,,, SRL reprezintă procent 33 % din valoarea totala a serviciilor ofertate.” Așadar, intervenientul precizează că, nu a subdelegat contractul de concesiune sau parte din acesta, ci a subcontractat o parte dintre servicii; Tipurile de activități care fac obiectul contractului de concesiune fiind prevăzute de autoritatea contractantă la cap.11.1.4 „Descrierea succintă a contractului sau a achiziţiei/achiziţiilor" din cadrul Fișei de date: Pagina 15 din 40

"Obiectul concesiunii este Sennciul de Iluminat Public, care presupune urmatoarele acuităţi: a)întocmirea documentațiilor tehnico-economice necesare realizării lucrărilor b)Concesionarea bunurilor ce compun Sistemul de Iluminat Public (SIP), proprietate a Concedentului; c)Modernizarea Sistemului de iluminat Public în vederea realizării unui sistem de iluminat performant din punct de vedere luminotehnic și eficient din punct de vedere energetic; d)Extinderea Sistemului de Iluminat Public în vederea asigurării tuturor cetățenilor accesul la acest serviciu; e)Iluminat Arhitectural: scoaterea în evidență a monumentelor reprezentative; f)Implementarea Sistemului inteligent de monitorizare și comandă a Sistemului de Iluminat Public pentru eficienţizarea serviciului de iluminat public; g)întreţinerea şi menţinerea în funcţiune a sistemului de iluminat public conform Caiet de sarcini: și Regulamentul Serviciului de Iluminat Public în vederea garantării permanenţei în funcţionare a Sistemului de Iluminatului Public. h)Realizarea iluminatului festiv de sărbători i)Dispecerizarea sistemului de iluminat public cu funcţia de monitorizare permanentă a reţelelor de iluminat public, în vederea reducerii timpului necesar remedierii disfuncţionalităţilor sau avariilor din întregul Sistem de Iluminat Public (SIP). j) Reducerea cheltuielilor de întreținere". Intervenientul arată că, cele de mai sus reprezintă activitățile principale ale contractului de delegare de gestiune, nu cum în mod eronat susţine contestatoarea la pct. 16 pag. 5/12 din contestație, că acestea sunt limitate la: ¡) activitatea de întreţinere; ii) activitatea de modernizare, în care lucrările de montaj reprezintă operaţiunea principală pentru orice lucrare de modernizare/extindere sisteme iluminat public sistem de iluminat public, inclusiv racordate la sistemul Electroenergetic Național pentru care este necesară licenţa ANRSC. Așadar, din coroborarea celor de mai sus, intervenientul apreciază că se pot sintetiza următoarele: - nu există vreo subdelegare a contractului; - au fost subcontractate anumite tipuri de servicii, iar acestea NU în totalitate, cum încearcă să insinueze contestatoarea; aceste tipuri de activități erau obligatorii de indicat, conform formularului, prin raportare la obiectul procedurii definit de autoritatea la cap. II. 1.4 din Fișa de date, mai sus menționat; - se poate observa că, la lit.g) cap. II.1.4 din Fișa de date, sunt menționate activități de "întreţinere şi menţinere în funcţiune a sistemului de iluminat public conform Caiet de sarcini"; în cadrul cap.2.4.6. „întreţinerea şi menţinerea în funcţiune a sistemului de iluminat public" din cadrul Caietului de sarcini sunt defalcate aceste activități în "Servicii Pagina 16 din 40

operative", "Revizii tehnice", "Reparaţii curente", acestea însumând câteva zeci de operaţiuni; acordul de subcontractare prevede în mod generic "activitate de întreținere", în condiţiile în care subcontractul va presta o parte dintre aceste operaţiuni, în funcţie de modul de organizare, disponibilitatea existentă la acel moment; - s-ar putea susţine și că, printr-o interpretare gramaticală, subcontractarea vizează doar operaţiunile de întreținere nu și cele de menţinere a sistemului de iluminat; în sensul dat, se au în vedere prevederile pct. 10 alin. 1 art. 12.2 din Caietul de sarcini, unde, separat de "descrierea modului de realizare a serviciului de intretinere" se solicită a se preciza și "Soluţia tehnica privind factorul de menţinere: Fluxul luminos al aparatelor de iluminat, trebuie să fie menţinut în mod permanent la nivelul parametrilor prevăzuţi în Caietul de sarcini”. Astfel, intervenientul arată că, raţionamentul redat în paragrafele de mai sus este aplicabil și în situația subcontractării serviciilor de montaj aferente modernizării, extinderii, telegestiunii sistemului de iluminat public, iluminat arhitectural și iluminat festiv, acestea fiind activități de suport, în vederea îndeplinirii obiectului contractului, în sensul exemplului menționat și de ANAP, cel indicat, omis de contestatoare. Mai mult, intervenientul menționează că, prevederile Legii nr. 100/2016 includ, la art. 5 alin.(1) lit. gg), definirea noţiunii de subcontractant ca fiind „orice operator economic care nu este parte a unui contract de concesiune şi care execută şi sau furnizează anumite părţi ori elemente ale lucrărilor sau ale construcţiei şi/sau prestează anumite servicii ce reprezintă activități care fac parte din obiectul contractului de concesiune, răspunzând în faţa contractantului de organizarea şi derularea tuturor etapelor necesare în acest scop", aceasta fiind versiunea aplicabilă la data de 27.07.2021, data publicării anunţului de participare, din care se pot observa următoarele: -inexistența unui raport direct al subcontractantului cu autoritatea contractantă; -posibilitatea execuției/prestării anumitor părți ale lucrărilor/prestării anumitor servicii ce reprezintă activități care fac parte din obiectul contractului de concesiune; -răspunderea subcontractantului este doar față de contractantul sau, nu față de autoritatea contractantă. Astfel, intervenientul apreciază că, din redarea definiţiei de mai sus, se poate observa cât se poate de clar diferenţa față de pretinsa subdelegare susținută neîntemeiat de contestatoare (nu va exista un raport direct între subcontractantul său și autoritate, acesta va răspunde doar față de ELBA COM, urmând a presta anumite activități parte a unor lucrări/care fac parte din obiectul contractului de concesiune). Intervenientul arată că, deși prin O.G. nr. 3/2021 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul achiziţiilor publice, aceasta definiţie a suferit anumite modificări, însă versiunea de mai sus redată este cea aplicabilă în speţă. 2) Neprezentarea licenţei ANRSC de către subcontractant Cu privire la acest aspect, intervenientul arată că, contestatoarea redă pe larg prevederi ale Legii nr. 51/2006 privind serviciile publice Pagina 17 din 40

comunitare, respectiv a HG nr. 745/2007 privind Regulamentul de licenţiere a operatorilor, suplimentar extragând un paragraf din Caietul de sarcini referitoare la condiţia prezentării de către orice ofertant a licenţei „ANRSC - clasa coresunzătoare numărului de locuitori deserviţi împreună cu numărul de locuitori ce urmează a fi deservit conform prezentei documentaţii, conform prevederilor legislative în vigoare. Va fi prezentată conform prevederilor legale”. Astfel, intervenientul apreciază că, în mod cert, aceste cerinţe se aplică ofertanţilor, dar subcontractantului său nu i se aplică aceste prevederi, societatea sa fiind ofertanta care a trebuit să demonstreze îndeplinirea acestora. Separat celor de mai sus, intervenientul arată că, deși prevederile legale arată în mod neechivoc faptul că cerinţa prezentării licenţei ANRSC se aplică doar ofertanţilor, nu și subcontractanților, dispozițiile art. 49 alin. (3) ale Legii nr. 51/2006, învederează că „Operatorii au obligaţia de a solicita şi de a obţine eliberarea licenţei în termen de 90 de zile de la dala aprobării hotărârii de dare în administrare sau, după caz, de la data semnării contractului de delegare a gestiunii". Cu alte cuvinte, norma legală acordă delegatului (ofertant) desemnat de către o autoritatea contractantă o perioadă de 90 de zile de la un moment ulterior desemnării acestuia ca având calitate de delegat al unui serviciu public. Mai mult, intervenientul subliniază faptul că, temeiul legal indicat de contestatoare se aplică doar ofertanţilor nu și subcontractanților.

Așadar, având în vedere aceste calități diferite, intervenientul solicită respingerea solicitării contestatoarei drept neîntemeiată sub acest aspect. 3) Presupusa neprezentare a atestatelor ANRE CIA și C2A de către subcontractantul său. Intervenientul arată că, în acelaşi registru cu cele menționate la punctul dezvoltat supra, cerinţa privind prezentarea atestatelor de anumite tipuri este obligatorie a fi îndeplinită de către ofertanți, nu de către subcontractanți. Într-adevăr, intervenientul precizează că, în forma iniţială a documentaţiei exista cerinţa, aplicabilă și subcontractanților respectiv terților susținători, dar prin Erata nr. EN1032037/22.10.2021, autoritatea contractantă a renunțat la această cerinţă, nemaifiind reluată, potrivit cap. VII.1.2) „Text care urmează să fie corectat în anunţul original”, redat sub formă tabelară. Așadar, intervenientul apreciază că, se poate observa că în versiunea modificată în urma eratei, autoritatea contractantă a renunțat la cerinţa menționată în Nota iniţială. În mod hilar, intervenientul arată că, pe site-ul ANRE, https://portal.anre.ro/PublicLists/Atestate,

ofertanta

asociata contestatoarei în procedura de achiziţie publică, nu apare ca deţinând vreun certificat de acest tip. Intervenientul menționează că subcontractantul său deţine atestat ANRE tip B, personal cu atestat ANRE tip IIA, IIB și utilaje specifice activităților pentru care a fost subcontractat, documente care au fost depuse la momentul prezentării ofertei, acestea regăsindu-se la dosarul achiziţiei publice. Pagina 18 din 40

Un alt aspect pe care intervenientul îl evidenţiază este acela că, prin avizele ex-ante date în cauză, publicate de către autoritatea contractantă în portalul SICAP, ANAP atestă că a efectuat verificări ale procedurii fără a sesiza vreo neconformitate. 4) Sub aspectul solicitării privind accesul la documentele declarate drept confidenţiale de și aflate la dosarul de achiziţie publică, aceasta învederează următoarele: a) prin modul de solicitare a accesului, ,,,, își arogă atributul de analiză a ofertei sale, respectiv reverificare a comisiei de evaluare, aspect incompatibil cu normele legale în vigoare, comițând un abuz de drept, prin forţarea prevederilor legale incidente privind caracterul confidenţial al ofertelor depuse în cadrul procedurii de achiziţie publică; b) prin Declaraţia de confidenţialitate, parte a ofertei sale, regăsită începând cu pag. 736, a justificat caracterul confidenţial al ofertei sale, dovedind susţinerile sale; c) ,,,, este una dintre concurentele sale, sens în care redă două documente doveditoare: declaraţia de participare la o procedură de achiziţie similară derulată de o autoritate contractantă, respectiv un extras dintr-un Raport al procedurii, atât cât și aveau calitatea de participant. d) prin permiterea accesului la oferta, i s-ar crea un prejudiciu important, în condiţiile în care una dintre concurentele sale va avea acces la modul de construcție a ofertelor sale tehnice și financiare, respectiv ale documentelor sale de calificare; acestea nu vor mai putea fi folosite la nici o altă procedură ulterioară, ceea ce ar putea duce la imposibilitatea sa de a participa la aceste viitoare licitații. În continuare, intervenientul prezintă argumente cu privire la Caracterul abuziv al solicitării ,,,, privind accesul la oferta sa, în raport de caracterul confidenţial al ofertei sale. În drept, se invocă dispoziţiile legale invocate în cuprinsul cererii. Concluzionând, intervenientul apreciază că, în mod indubitabil decizia autorității contractante este corectă, cu aplicarea stricto-sensu a normelor legale, spre deosebire de contestația formulată, pe care o consideră ca neîntemeiată și nelegală, fiind respectate toate principiile care stau la baza atribuirii contractelor de achiziţie publică, nefiind produsă vreo vătămare vreunui ofertant. Cu adresa nr. , înregistrată la CNSC cu nr. , contesatatorul a formulat „concluzii scrise”, prin care a reiterat solicitarea privind admiterea contestației, astfel cum a fost formulată, învederând următoarele: I. În ceea ce privește excepţia tardivităţii formulării contestaţiei, invocată de către intervenienta , contesatatorul consideră că este nefondată. Contestatorul arată că, prin Raportul procedurii înregistrat sub nr. a fost comunicat ofertanţilor de către autoritatea contractantă, în data de , astfel încât termenul legal de 10 zile prevăzut de art. 8 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 101/2016 pentru formularea contestaţiei se împlinea la data de , conform dispoziţiilor art. 5 alin. (2) din actul normativ menţionat, astfel că, constestaţia a fost transmisă în termen legal, la data de , către Consiliu şi către autoritatea contractantă, atât prin e-mail, cât şi prin Pagina 19 din 40

serviciul de curierat (Anexa nr. 1), conform dovezilor de comuniare ataşate (Anexa nr. 2). Așadar, faţă de considerentele prezentate, contestatorul susține că, în speţă au fost respectate dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, astfel încât, excepţia tardivităţii contestaţiei este vădit nefondată. II. Contestatorul susține că autoritatea contractantă avea obligaţia legală de a respinge oferta ,,,,faţă de încălcarea dispoziţiilor art. 29 alin. (14) din legea nr. 51/2006. Subcontractarea activităţiilor ce fac obiectul acordului de subcontractare constituie o subdelegare mascată. 1. Susţinerile ,,,,referitoare la pretinsa tardivitate a contestării ofertei sale în raport cu existența menţiunii privind subcontractantul ,,,, 2005 SRL în Declaraţia de participare, sunt, în opinia contestatorului, vădit nefondate. Astfel, contestatorul apreciază că, raţionamentul intervenientei conform căruia ,,,, a avut cunoştinţă de modul în care ,,,,a participat la prezenta procedură şi de existenţa subcontractantului ,,,, SRL încă de la momentul deshiderii ofertelor, respectiv de la momentul publicării Declaraţiei de participare, fapt care ar atrage tardivitatea contestării ofertei câştigătoare sub acest aspect, este vădit eronat, având în vedere următoarele aspecte: i)la momentele indicate de către intervenientă, ,,,, nu putea avea cunoştinţă de obiectul acordului de subcontractare încheiat între ,,,,şi ,,,, 2005 SRL; or elementul de nelegalitate în speţă nu rezidă în simpla subcontractare a unor activităţi/servicii aferente contractului ce urmează a fi atribuit, ci în subcontractarea unor activităţi componente ale serviciului de iluminat public, respectiv subdelegarea acestora, ce constituie o operaţiune interzisă de legislaţia în vigoare la data publicării documentaţiei de atribuire; ii)conform dispoziţiilor art. 8 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, obiectul contestaţiei îl poate face "un act al autorităţii contractante", definit la art. 3 alin. (1) lit. a) din actul normativ antecitat drept "orice act, orice operaţiune care produce sau poate produce efecte juridice, neîndeplinirea în termenul legal a unei obligaţii prevăzute de legislaţia în materie, omisiunea ori refuzul de a emite un act sau de a efectua o anumită operaţiune, în legătură cu sau în cadrul unei proceduri de atribuire". Prin urmare, contestatorul apreciază că, chiar şi în ipoteza absurdă în care ar fi luat cunoştinţă de obiectul acordului de subcontractare încheiat între ,,,,şi ,,,, SRL la momentele indicate de către intervenientă, la acele puncte de referinţă nu exista niciun act al autorităţii contractante de natură să vatăme interesele sale, respectiv: -,,,, nu putea anticipa modul în care comisia de evaluare urma să evalueze ofertele depuse, iar în măsura în care autoritatea contractantă ar fi procedat în mod legal ar fi respins oferta , faţă de încălcarea dispoziţiilor art. 29 alin. (14) din Legea nr. 51/2006, care interzic subdelegarea serviciului sau a unor activităţi componente ale acestuia; -interesul ,,,, de a contesta sub orice aspect oferta ,,,,putea lua naştere doar în măsura în care aceasta s-ar fi clasat pe un loc superior Pagina 20 din 40

ofertei ,,,, ori în ipoteza în care oferta ,,,,ar fi fost declarată admisibilă, iar oferta ,,,, ar fi fost respinsă, ceea ce nu putea fi cazul la momentele indicate de către intervenientă; -actul vătămător al autorităţii contractante, care atestă modul în care autoritatea contractantă a evaluat oferta declarată câştigătoare, din care a rezultat obiectul subcontractării realizate de către ,,,,şi pe care ,,,, l-a contestat în termen legal, a fost Raportul procedurii. În considerarea împrejurărilor date, contestatorul apreciază că susţinerile intervenientei privind pretinsa tardivitate a criticii privind subdelegarea mascată şi nelegală a activităţilor de "întreţinere a sistemului de iluminat public" şi "montaj aferent modernizării, extinderii, telegestiunii sistemului de iluminat public" sunt eronate şi tendenţioase. 2. Ofertantul ,,,,a subdelegat în mod mascat către ,,,, SRL activităţi componente ale serviciului de iluminat public ce fac obiectul contractului de delegare de gestiune 2.1. Contestatorul susține că, activităţile ce fac obiectul acordului de subcontractare încheiat între ,,,,şi ,,,, SRL reprezintă activităţi componente ale serviciului de iluminat public Astfel, se arată că, prin Acordul de subcontractare nr. - Formularul 19, parte a ofertei depuse de ,,,,SA, s-au subcontractat către ,,,, SRL următoarele activităţi: iii) activitatea de întreţinere Sistem de iluminat; iv) servicii de montaj aferente modernizării, extinderii, telegestiunii Sistemului de iluminat public, iluminat arhitectural şi iluminat festiv. Mai mult, contestatorul prtecizează că, aceste activităţi sunt activităţi principale, componente ale serviciului de iluminat public, după cum rezultă din următoarele dispoziţii legale: i) potrivit art. 29 alin. (2) din Legea nr. 51/2006, activităţile componente ale serviciilor de utilităţi publice ce pot fi delegate sunt „operarea, administrarea şi exploatarea sistemelor de utilităţi publice aferente"; ii) art. 3 alin. (3) din Normele metodologice de stabilire, ajustare sau modificare a valorii activităţilor serviciului de iluminat public aprobate prin Ordinul ANRSC nr. 77/2007 prevede că "(3) Activităţile specifice serviciului de iluminat public cuprind două componente: a) întreţinere; b) modernizare Astfel, contestatorul învederează faptul că, activităţile principale, specifice serviciului public de iluminat a căror gestiune este delegată prin contractul de concesiune, sunt reprezentate de: - activitatea de întreţinere; - activitatea de modernizare, în care lucrările de montaj reprezintă operaţiunea principală pentru orice lucrare de modernizare/extindere a sistemului de iluminat public, respectiv lucrări de instalaţii electrice în sistemul de iluminat public, inclusiv racordare la sistemul Electroenergetic Naţional. De asemenea, contestatorul arată că, la art. 2.2 din Caietul de Sarcini, autoritatea contractantă a menţionat în mod expres activităţile ce intră în obiectul concesiunii de servicii de iluminat public, respectiv: Pagina 21 din 40

"Obiectul concesiunii este Serviciul de Iluminat Public, care presupune următoarele activităţi: (...) c) Modernizarea Sistemului de Iluminat Public în vederea realizării unui sistem de iluminat performant din punct de vedere luminotehnic şi eficient din punct de vedere energetic; d) Extinderea Sistemului de Iluminat Public în vederea asigurării tuturor cetăţenilor accesul la acest serviciu; g) întreţinerea şi menţinerea în funcţiune a sistemului de iluminat public conform Caietului de sarcini şi Regulamentului de Iluminat Public în vederea garantării permanenţei în funcţionare a Sistemului de Iluminat Public; h) Realizarea iluminatului festiv de sărbători". Iar la art. 2.2 din Caietul de Sarcini s-au indicat în mod expres serviciile şi lucrările „ce vor fi derulate în cadrul contractului de delegare a gestiunii ce vor fi prezentate de ofertanţi, respectiv: ❖ Activitatea de inginerie şi proiectare; ❖ Modernizarea Sistemului de Iluminat Public; ❖ Extinderea Sistemului de Iluminat Public; ❖ Iluminat Arhitectural; ❖ Implementarea Sistemului Inteligent de monitorizare şi comandă a Sistemului de Iluminat Public; ❖ întreţinerea şi menţinerea în funcţiune a sistemului de iluminat public; ❖ Realizarea iluminatului festiv de sărbătoare prin furnizarea şi montarea/demontarea echipamentelor." Mai mult, corelativ menţiunilor anterioare, contestatorul arată că, la art. 3.1 alin. (2) din contractul de delegare a gestiunii serviciului s-a prevăzut: „Concesionarul îşi asumă responsabilitatea de a exploata, întreţine, menţine, dezvolta, moderniza, reabilita, extinde Serviciul de Iluminat Public, în limitele prevăzute de prezentul contract pe întreg teritoriul definit de aria delegată, pe durata prevăzută la capitolul 4". Astfel, faţă de toate prevederi legale şi ale documentaţiei de atribuire, contestatorul apreciază că este incontestabil faptul că activităţile ce fac obiectul Acordului de subcontractare încheiat între ,,,,şi ,,,, SRL, respectiv "întreţinere Sistem de iluminat" şi "Servicii de montaj aferente modernizării, extinderii, telegestiunii Sistemului de iluminat public, iluminat arhitectural şi iluminat festiv" reprezintă activităţi principale, componente ale serviciului de iluminat public şi nu pot fi transmise către un alt operator decât cel căruia i s-a delegat gestiunea serviciului. Așadar, având în vedere că la cap.III.1.3.a)„Capacitatea tehnică şi/sau profesională” din Fişa de Date a achiziţiei s-a solicitat să se prezinte "Acordurile de subcontractare încheiate cu fiecare subcontractant cu detalierea dară a activităţilor realizate de fiecare subcontractant", iar în Raportul procedurii s-a consemnat că printre părţile din contractul de achiziţie publică pe care ,,,,intenţionează să le subcontracteze se numără "Activitatea de întreţinere a Sistemului de iluminat public", contestatorul Pagina 22 din 40

susține că, rezultă că ,,,,a subcontractat, respectiv a subdelegat această activitate esenţială a serviciului de iluminat public. Prin urmare, contestatorul consideră că, susţinerile intervenientei conform cărora "acordul de subcontractare prevede în mod generic <activitatea de întreţinere>, în condiţiile în care subcontractantul va presta o parte ditre aceste operaţiuni" sunt lipsite de orice suport probator şi au ca unic scop să mascheze faptul că, în realitate, ,,,,a subdelegat această activitate. În ceea ce priveşte montajul aferent modernizării, extinderii, telegestiunii serviciului, contestatorul precizează că acesta este o activitate principală, inerentă prestării serviciului de iluminat public sau modernizării şi extinderii sistemului de iluminat public, activităţi principale ce fac obiectul contractului de delegare de gestiune şi care nu pot fi confundate cu un serviciu conex, precum repararea şi întreţinerea echipamentelor de intervenţie sau execuţia fundaţiilor la stâlpii de iluminat. Mai mult, faptul că activitatea de întreţinere a sistemului de iluminat public nu poate face obiectul subcontractării, ci poate fi prestată numai de către operatorul căruia i s-a delegat gestiunea serviciului, rezultă, susține contestatorul, şi raportat la împrejurarea că activitatea de întreţinere este în strânsă legătură cu îndeplinirea indicatorilor de performantă ai serviciului, prevăzuţi în Anexa nr. 4 la contract, precum "Numărul de reclamaţii privind disfuncţionalităţile iluminatului public pe tipuri de iluminat", "Numărul de reclamaţii privind gradul de asigurare în funcţionare" sau "Numărul de întreruperi neprogramate constatate, pe tipuri de iluminat". Faţă de toate considerentele prezentate, contestatorul susține că, acordul de subcontractare încheiat între ,,,,şi ,,,, constituie, în fapt, o subdelegare interzisă de art. 29 alin. (14) din Legea nr. 51/2006. 2.2. Contestatorul subliniază faptul că, valoarea activităţilor subdelegate de către , ce fac obiectul acordului de subcontractare încheiat cu ,,,, SRL, reprezintă o treime (33%) din valoarea contractului de delegare de gestiune. Astfel, contestatorul arată, după cum a precizat intervenienta, că la art. 3 din Acordul de subcontractare încheiat între ,,,,şi ,,,, SRL se prevede că „Valoarea estimată a serviciilor ce se vor presta de subcontractantul SC ,,,, 2005 SRL reprezintă procent 33% din valoarea totală a serviciilor ofertate". Prin urmare, contestatorul consideră că, susţinerile ,,,,conform cărora serviciile de "montaj aferente modernizării, extinderii, telegestiunii Sistemului de iluminat public, iluminat arhitectural şi iluminat festiv (...) sunt activităţi de suport, în vederea îndeplinirii obiectului contractului", sunt complet eronate şi formulate cu rea-credinţă, în condiţiile în care valoarea activităţilor subcontractate reprezintă o treime din valoarea contractului de delegare de gestiune. În măsura în care aceste activităţi ar fi fost unele conexe serviciului de iluminat, după cum insistă să afirme intervenienta, contestatorul susține că, valoarea acestora ar fi fost una redusă şi cheltuielile aferente s-ar fi regăsit în cadrul cheltuielilor indirecte. Pagina 23 din 40

3. În ceea ce privelte încălcarea prevederilor imperative ale 29 alin. (14) din legea nr. 51/2006 şi ale art. 24 alin. (1) din contractul de delegare a gestiunii serviciului de iluminat public, contestatorul învederează următoarele: Astfel, contestatorul arată că, Art. 29 alin. (14) din Legea nr. 51/2006 interzice în mod expres subdelegarea activităţilor din sfera serviciului de utilităţi publice de către operatorul căruia i s-a delegat serviciul sau activităţi componente ale acestuia, respectiv: „Subdelegarea de către operator a gestiunii serviciului/uneia sau mai multor activităţi din sfera serviciului de utilităţi publice este interzisă. Subcontractarea de lucrări sau servicii conexe, necesare furnizării/prestării serviciului/uneia sau mai multor activităţi din sfera serviciului de utilităţi publice delegat/delegată, se face numai în condiţiile prevăzute de legislaţia din domeniul achiziţiilor publice." De asemenea, contestatorul arată că, prin îndrumarea privind noţiunile de subdelegare şi subcontractare în cazul contractelor de delegare a serviciilor de utilităţi publice şi diferenţelor dintre acestea emisă de ANAP („îndrumarea ANAP"), autoritatea de reglementare a precizat în mod expres: „Noţiunile de subdelegare şi subcontractare vor fi tratate diferit în cadrul contractelor de servicii de delegare de utilităţi publice: 1. SUBDELEGAREA, este interzisă (art. 29 alin. (14) din Legea nr. 51/2006), 2. SUBCONTRACTAREA este permisa, dar doar pentru lucrări sau servicii conexe, necesare prestării activităţilor din sfera serviciului de utilităţi publice delegat. Subcontractarea se va face numai în condiţiile prevăzute de legislaţia din domeniul achiziţiilor (art. 29 alin. 14 din Legea nr. 51/2006). Clauza contractuală referitoare la interzicerea subdelegării trebuie inclusă în toate contractele de delegare de servicii de utilitate publică (fie că sunt contracte de achiziţie publică/sectoriale, fie că sunt contracte de concesiune)." Mai mult, contestatorul învederează faptul că, în Anexa la îndrumarea ANAP se prevede în mod expres că NU se pot subcontracta serviciile de "a) iluminat stradal-rutier şi pietonai; b) iluminat arhitectural; c) iluminat ornamental şi festiv", tipul de activităţi care pot face obiectul subcontractării fiind menţionate în mod exemplificativ drept "Serviciul de resurse umane din cadrul Operatorului de Iluminat Public", "Serviciul de reparaţii şi întreţinere a echipamentelor de intervenţie". Așadar, contestatorul consideră că, susţinerile intervenientei conform cărora aspectele tranşate de către ANAP prin îndrumarea menţionată ar fi inaplicabile în speţă faţă de faptul că aceasta a fost emisă ulterior publicării documentaţiei de atribuire sunt lipsite de relevanţă, întrucât prin îndrumarea ANAP autoritatea contractantă nu a făcut altceva decât să clarifice modalitatea în care trebuie interpretate şi aplicate dispoziţii legale deja existente la data publicării documentaţiei de atribuire din prezenta speţă, nefiind vorba de o reglementare nouă. De asemenea, contestatorul precizează că, interdicţia de subdelegare a serviciului de iluminat public sau a unor activităţi componente ale acestuia se regăseşte şi în art. 7.1.3.12 şi art. 24 alin. (1) şi (3) din Pagina 24 din 40

Contractul de delegare a gestiunii serviciului de iluminat public, unde se prevede în mod expres: "Este interzisă cesionarea sau subdelegarea contractului de către Cesionar. Concesionarul are obligaţia să nu subcesioneze bunurile care obiectul concesiunii." „(1) Delegatul nu va putea subdelega gestiunea Serviciului, subroga, nova, transmite, ceda sau transfera în orice mod, totalitatea sau o parte din drepturile şi obligaţiile sale derivate din sau în legătură cu prezentul Contract, fie în mod direct, fie indirect, doar dacă Legea în vigoare la data respectivei operaţiuni permite o astfel de subdelegare, subrogare, novaţie, transmitere, cesiune sau transfer şi doar cu acordul scris prealabil al Delegatarului. Părţile consideră că Delegatul poate constitui garanţii pe veniturile obţinute din prestarea activităţilor permise prin prezentul Contract fără un astfel de acord prealabil. Nerespectarea condiţiilor stipulate de prezentul alineat reprezintă o încălcare gravă de către Delegat a obligaţiilor sale şi constitui o cauză de reziliere a Contractului. (...)" Mai mult, contestatorul precizează, după cum rezultă şi din îndrumarea ANAP, că activităţile/serviciile conexe ce pot face obiectul unei subcontractări sunt cele care nu au legătură directă cu activitatea de realizare a serviciului de iluminat public, ci sunt subsidiare acesteia. Serviciul de întreţinere ce poate fi subcontractant este serviciul de întreţinere a echipamentelor de intervenţie şi nicidecum a echipamentelor ce fac parte din sistemul de iluminat, cum sunt cele menţionate în Acordul de subcontractare, parte din oferta ,,,,SA. Contestatorul menționează că, atât activitatea de "întreţinere a sistemului de iluminat", cât şi serviciile de "montaj aferente modernizării extinderii, telegestiunii Sistemului de iluminat public, iluminat arhitectural şi iluminat festiv", cum sunt cele subcontractate de ,,,,SA către ,,,, 2005 SRL, reprezintă activităţi principale componente ale serviciului de iluminat public, iar NU servicii conexe prestării serviciului, care ar fi putut face obiectul subcontractării conform îndrumării ANAP şi a prevederilor art. 24 alin. (3) din Contractul de delegare a gestiunii. Totodată, contestatorul apreciază că, Exemplul din cadrul Anexei la îndrumarea ANAP, citat de către intervenientă, conform căruia lucrări conexe care ar putea face obiectul subcontractării pot fi considerate şi "fundaţii la stâlpi (în cazul în care contractul de delegare include şi lucrări de extindere a sistemului de iluminat public)", nu face altceva decât să confirme faptul că obiect al subcontractării nu pot fi decât activităţi/servicii care nu sunt în mod direct legate de prestarea serviciului de iluminat public/activităţilor componente ale acestuia, ce fac obiectul delegării de gestiune. Astfel, contestatorul consideră că, interpretarea eronată a intervenientei în ceea ce priveşte exemplul menţionat rezidă în faptul că interdicţia subcontractării nu are în vedere aşa-numita complexitate a activităţii realizate (e.g. şi reparaţia unui utilaj necesar prestării serviciilor de întreţinere a serviciului poate fi o operaţiune complexă), ci natura acestei activităţi, respectiv măsura în care activitatea în cauză reprezintă, per se, o activitate specifică şi componentă a serviciului de iluminat public, Pagina 25 din 40

astfel cum sunt acestea definite de art. 3 alin. (3) din Normele metodologice aprobate prin Ordinul ANRSC nr. 77/2007. În consecinţă, contestatorul apreciază că susţinerile ,,,,conform cărora "dacă pot fi subcontractate aceste tipuri de lucrări de execuţie, complexe, este evident că exista posibilitatea de a subcontracta anumite operaţiuni de întreţinere a sistemului de iluminat", sunt complet eronate. III. Contestatorul susține că subcontractantul ,,,, SRL nu deţine atestat ANRE CIA şi C2A pentru executarea în mod legal a activităţilor ce fac obiectul acordului de subcontractare încheiat cu . Oferta ,,,,este neconformă. Astfel, contestatorul susține că activităţile de "întreţinere a sistemului de iluminat public" şi "montaj aferente modernizării, extinderii, telegestiunii Sistemului de iluminat public, iluminat arhitectural şi iluminat festiv", ce fac obiectul acordului de subcontractare încheiat de ,,,,cu ,,,, 2005 SRL, reprezintă activităţi pentru a căror realizare legea prevede necesitatea deţinerii atestatelor ANRE CIA şi C2A, fără a fi necesară o cerinţă a documentaţiei de atribuire în acest sens. Mai mult, se arată că, potrivit Regulamentului pentru atestarea operatorilor economici care proiectează, execută şi verifică instalaţii electrice, aprobat prin Ordinul ANRE nr. 45/2016, toate intervenţiile în sistemul de iluminat public sunt condiţionate de deţinerea atestatelor ANRE de tip CIA şi C2A, care permit proiectarea şi execuţia reţelelor electrice de iluminat public aeriene şi/sau subterane. De asemenea, contestatorul menționează faptul că, activitatea de "întreţinere a sistemului de iluminat public" subcontractată de ,,,,este definită la art. 4 lit. i) din Normele Metodologice aprobate prin Ordinul ANRSC nr. 77/2007 drept "ansamblul activităţilor de menţinere în funcţiune a sistemului de iluminat public la parametrii luminotehnici normaţi, care se realizează atât cu înlocuirea de componente, cât şi fără înlocuirea acestora". Totodată, contestatorul arată că, la art. 3.25 din Regulamentul - Cadru al serviciului de iluminat public, aprobat prin Ordinul nr. 86/2007, activitatea de "întreţinere (n.n. a serviciului de iluminat public)" este definită ca fiind "ansamblul de operaţii de volum redus, executate periodic sau neprogramat în activitatea de exploatare, având drept scop menţinerea în stare tehnică corespunzătoare a diferitelor subansambluri ale instalaţiilor". Se arată că, potrivit art. 24 din Regulamentul – Cadru: „(1)Lucrările de întreţinere periodice sunt cele prevăzute în instrucţiunile furnizorilor de echipamente, regulamente de exploatare tehnică şi în instrucţiunile/ procedurile tehnice interne şi se execută, de regulă, fără întreruperea furnizării serviciului. (2) Lucrările de întreţinere curentă neprogramate se execută în scopul prevenirii sau eliminării deteriorărilor, avariilor sau incidentelor şi vor fi definite în fişa postului şi în instrucţiunile de exploatare". De asemenea, se arată că art. 84 din Regulamentul - Cadru prevede că "La întreţinerea şi revizia tablourilor electrice de alimentare, distribuţie, conectare/deconectare se vor realiza următoarele operaţii: a) înlocuirea Pagina 26 din 40

siguranţelor necorespunzătoare; b) înlocuirea contactoarelor şi a dispozitivelor de automatizare defecte". Așadar, contestatorul precizează că, conform dispoziţiilor legale antecitate, activitatea de întreţinere a sistemului de iluminat public implică în mod incontestabil intervenţii în sistemul de iluminat public, care nu se pot realiza în mod legal în lipsa deţinerii atestatelor ANRE de tip CIA şi C2A, iar activitatea de întreţinere a sistemului reprezintă o componentă esenţială a serviciului de iluminat public, care nu poate fi prestată decât de operatorul căruia i s-a delegat serviciu. În plus, contesatatorul menţionează că în cadrul lucrărilor de întreţinere, modernizare, telegestiune, iluminat arhitectural şi iluminat festiv, ce fac obiectul acordului de subcontractare, nu sunt incluse lucrări de construcţii civile, precum cele menţionate de către ,,,,în cererea de intervenţie, cu scopul de a induce în eroare Consiliul. Având în vedere că din prevederile Regulamentului rezultă fără echivoc că legiuitorul a delimitat în mod clar activităţile care se referă la iluminatul public de toate celelalte activităţi autorizate, sens în care pentru toate activităţile în care apare sintagma "iluminat public" este necesară deţinerea atestatelor ANRE de tip CIA şi C2A, pe care subcontractantul ,,,, 2005 SRL nu le deţine, contesatatorul consideră că, este evident că acesta nu îndeplineşte condiţiile legale pentru a presta niciun procent din serviciile subcontractate, respectiv subdelegate.  În ceea ce priveşte atestatul ANRE de tip B, a cărui deţinere de către subcontractant a fost invocată de către intervenientă, contesatatorul menţionează că acesta permite realizarea doar de branşamente şi vizează exclusiv reţele cu tensiuni nominale de până la 0,4 kV, conform Regulamentului menţionat, faţă de reţele de până la 20kV ce compun sistemul de iluminat public. Contestatorul susține, în condiţiile în care valoarea serviciilor subcontractate către ,,,, SRL reprezintă procent 33% din valoarea totală a contractului, că rezultă că ,,,,a subdelegat 33% dintre serviciile ce fac obiectul contractului de delegare de gestiune, către un operator care nu este autorizat pentru prestarea acestor servicii. Faţă de considerentele prezentate, contestatorul consideră că, oferta ,,,,SA trebuia respinsă ca neconformă, în temeiul prevederilor art. 89 alin. (3) lit. a) din HG nr. 867/2016. Totodată, contestatorul subliniază faptul că declararea drept câştigător a operatorului , a cărui ofertă contravine dispoziţiilor legale sub multiple aspecte, este atât nelegală, cât şi de natură să expună autoritatea contractantă la un risc semnificativ de neîndeplinire a contractului de delegare de gestiune astfel încheiat. În sensul dat, contestatorul precizează că este de notorietate faptul că la începutul acestui an a fost reziliat contractul de mentenanţă, extindere şi modernizare a reţelei de iluminat public existente încheiat între Municipiul şi operatorul , din cauza incapacităţii acestuia de a efectua măcar o operaţiune în cadrul respectivului contract (https://timponline.ro/municipalitatea-reziliaza-ontractul-cu-elba-pentru- iluminatul-public-ce-se-intampla-in-continuare). Pagina 27 din 40

Pentru toate considerentele anterior dezvoltate, contestatorul solicită admiterea contestaţiei astfel cum a fost formulată. Cu adresa nr. , înregistrată la CNSC cu nr. , ,,,,SA, în temeiul art. 21 alin. 2 din Legea nr. 101/2016, a formulat „concluzii scrise”, prin care reiterează solicitarea privind: - admiterea în principiu a cererii de intervenție și, pe cale de consecinţă, introducerea ,,,,S.A., în calitate de intervenientă, în dosarul nr. format pe rolul C.N.S.C., - pe cale de excepţie, de a respinge contestația formulată de societatea ......... S.A. ca fiind tardiv formulată; - pe fond, respingerea contestației formulată de societatea ......... S.A., sub toate aspectele, ca netemeinică și nelegală și menţinerea rezultatului procedurii de achiziţie. În susţinere, intervenientul reiterează cele menționate prin cererea de intervenție depusă la dosar, precum și următoarele consideraţiile cu privire la înscrisul depus de contestatoare la dosar în data de , intitulat "Concluzii scrise": I)Cu privire la tardivitatea contestației, intervenientul arată că își menţine punctul de vedere privind neîndeplinirea de către contestatoare a cerinţelor legale privind comunicarea înscrisurilor prin intermediul unui serviciu de curierat rapid. Redând dispoziițiile art. 183 alin. (3) din Cod procedură civilă, intervenientul susține că, contestatoarea nu a indicat unde există această înregistrare pe actul transmis către ........., act transmis care se presupune că este contestația. E adevarat, a fost depus un AWB, care atestă predarea unui colet către un serviciu de curierat, dar nu există nici o dovadă că acest colet a conținut și contestația depusă. Cel puţin, contestatoarea putea face menţiune pe AWB cu privire la conținutul coletului, după cum există această recomandare în doctrină, dar nu a depus nici măcar această minima diligență. II. Cu privire la pretinsa "subdelegare mascată", susținută în mod eronat de contestatoare: 1. Intervenientul învederează faptul că, în susţinerea sa, contestatoarea face trimitere aproape exclusiv, în special la nivel de exemplu, la îndrumarea ANAP emisă în data de , adică ulterior publicării documentaţiei (de fapt cu doar o zi înainte de data deschiderii ofertelor), sens în care solicită să nu țină cont de cele referite la aceasta. 2.Activitățile pe care le va presta, în parte, subcontractantul său, intervenientul arată că, sunt anumite operaţiuni de întreținere, respectiv servicii de montaj aparate de iluminat. În conformitate cu definiţia dată de către ANRE, prin Regulamentul- cadru al serviciului de iluminat public, aprobat prin Ordinul nr. 86/2007, art. 3, pct. 3.25, prin "întreţinere" se înțelege "ansamblul de operaţii de volum redus, executate periodic sau neprogramat în activitatea de exploatare, având drept scop menţinerea în stare tehnică corespunzătoare a diferitelor subansambluri ale instalaţiilor”. În continuare, se arată că, art. 61 alin. (3), respectiv art. 74 alin. (3) din Regulament detaliază ce presupun aceste operaţiuni de "întreținere": Pagina 28 din 40

"întreţinerea sistemelor de iluminat trebuie să se facă în permanenţă, prin curăţarea periodică a corpurilor de iluminat, conform factorului de menţinere luat în calcul la proiectare astfel încât parametrii luminotehnici să nu scadă sub valorile admise între două operaţiuni succesive de întreţinere". "Nivelul de luminanţă va fi menţinut în timp prin întreţinerea la perioade specificate a instalaţiilor de iluminat, luându-se măsuri pentru înlocuirea lămpilor uzate, curăţarea lămpilor şi a corpurilor de iluminat, asigurăndu-se factorul de menţinere stabilit în caietul de sarcini". Așadar, intervenientul consideră că, din cele mai sus enunțate, rezultă, fără echivoc, că aceste operaţiuni de întreținere sunt operaţiuni "de volum redus", nicidecum "activități principale" ale serviciului de iluminat public, aceste activități principale ale serviciului de iluminat public fiind cele de gestiune a "iluminatului stradal-rutier şi pietonal”, "iluminat arhitectural” și "iluminat ornamental şi festiv". 3. Cu privire la activitățile de montaj, intervenientul precizează, după cum a arătat și prin cererea de intervenție, dacă ANAP exemplifică lucrarea de montaj a fundaţiei unui stâlp ca fiind permisă a fi subcontractată, lucrare care presupune săpături, execuţie de cofraje, betonari, lucrare de o complexitate mult mai ridicată decât montajul unui aparat de iluminat, care se poate efectua chiar și în aprox. 15 min., este evidentă posibilitatea subcontractării acesteia din urmă. 4. În lipsa unor argumente solide, intervenientul apreciază că contestatoarea încearcă forţarea unor aspecte strict formale, având în vedere că aceasta nu a dovedit susţinerea sa eronată privind "subdelegarea" unei părți a contractului către o altă firmă, scoţând din context anumite reglementări. Astfel, se arată că, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și de servicii, art. 5 alin.(1), lit. gg), prin "subcontractant” se înțelege "orice operator economic care nu este parte a unui contract de concesiune şi care execută şi/sau furnizează anumite părţi ori elemente ale lucrărilor sau ale construcţiei şi/sau prestează anumite servicii ce reprezintă activităţi care fac parte din obiectul contractului de concesiune, răspunzând în faţa contractantului de organizarea şi derularea tuturor etapelor necesare în acest scop". Ori, intervenientul susține că, în conformitate cu definiţia mai sus indicată, subcontractantul său va efectua anumite servicii de întreținere, adică "operaţii de volum redus" după cum le-a definit supra, nicidecum nu a subdelegat către acesta în tot/în parte obiectul contractului. În opinia intervenientului, ceea ce este important de reținut este că societatea sa este ofertantul în procedură, fiind responsabilă în față autorității contractante cu privire la îndeplinirea indicatorilor de performanță a contractului de delegare de gestiune. Mai mult, dispoziţiile legale permit oricând în cursul contractului, bineînţeles cu acordul autorității contractante, renunţarea la un anumit subcontractant, înlocuirea unor subcontractați sau chiar introducerea unor noi subcontractanți.

III. cu privire la neprezentarea atestatelor ANRE CIA și C2A de către subcontractantul său, intervenientul consideră că prezentarea acestui aspect de către contestatoarea este exemplificativă cu privire la lipsa de Pagina 29 din 40

temeinicie a contestației luată ca ansamblu. În concluziile scrise depuse de contestatoare, intervenientul arată că a identificat aproape la fiecare paragraf susţineri și interpretări eronate, sens în care, în cele ce urmează, prezintă pe scurt, următoarele: În ceea ce privelte susținerea „Potrivit Regulamentului pentru atestarea operatorilor economici care proiectează, execută şi verifică instalaţii electrice, aprobat prin Ordinul ANRE nr. 45/2016, toate intervenţiile în sistemul de iluminat public sunt condiţionate de deţinerea atestatelor ANRE de tip CIA şi C2A, care permit proiectarea şi execuţia reţelelor electrice de iluminat public aeriene şi/sau subterane” (extras "Concluzii scrise" ,,,,, pag.8 si pag. 9), intervenientul susține că: - menţiunea este falsă, întrucât Regulamentul invocat nu conţine vreo cerinţă în acest sens; - Regulamentul invocat a fost abrogat prin Ordinul ANRE nr. 134/2021, de aprobare a Regulamentului pentru atestarea operatorilor economici care proiectează, execută şi verifică instalaţii electrice; - În al treilea rând, în incercarea evidentă a contestatoarei de a induce în eroare Consiliul, intervenientul învederează faptul că, aceasta nu face vreo trimitere către vreun articol, nu face nici o citare din actul de reglementare pe care își întemeiază susţinerile false, act oricum abrogat. În ceea ce privește susținerea contestatorului „În ceea ce priveşte atestatul ANRE de tip B, a cărui deţinere de către subcontractant a fost invocată de către intervenientă, menţionăm că acesta permite realizarea doar de branşamente şi vizează exclusiv reţele cu tensiuni nominale de până la 0,4 kV, conform Regulamentului menţionat, faţă de reţele de până la 20kV ce compun sistemul de iluminat public” (extras "Concluzii scrise" ,,,,, pag.10), intervenientul apreciază că: - susţinerea este falsă, dupa cum va dovedi în cele ce urmează; - Regulamentul-cadru al serviciului de iluminat public, aprobat prin Ordinul nr. 86/2007, art. 3, la pct. 3.44 defineşte sistemul de iluminat public ca fiind "ansamblu tehnologic şi funcţional, amplasat într-o dispunere logică în scopul realizării unui mediu luminos confortabil şi/sau funcţional şi/sau estetic, capabil să asigure desfăşurarea în condiţii optime a unei activităţi, spectacol, sport, circulaţiei, a unui efect luminos estetic- arhitectural şi altele, alcătuit din construcţii, instalaţii şi echipamente specifice, care cuprinde: - linii electrice de joasă tensiune, subterane sau aeriene; - corpuri de iluminat, console şi accesorii; - puncte de aprindere, cutii de distribuţie, cutii de trecere; - echipamente de comandă, automatizare şi măsurare; - fundaţii, elemente de susţinere a liniilor, instalaţii de legare la pământ, conductoare, izolatoare, cleme, armături, utilizate pentru iluminatul public". - pe de altă parte, Ordinul ANRE nr. 239/2019 de aprobare a Normei tehnice privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă aferente capacităţilor energetice, defineşte conceptele de joasă și medie tensiune, art. 7 pct. 50 și pct. 57: "Joasă tensiune - tensiune care are valoarea efectivă nominală U(n) ≤ 1 kv (în România, 400 V); Medie tensiune - tensiune care are valoarea Pagina 30 din 40

efectivă nominală cuprinsă între 1 kV < U(n) ≤ 35 kV (în România, 6 kV, 10 kV şi 20 kV)". Astfel, din coroborarea celor de mai sus, intervenientul susține că rezulta în mod neechivoc că, în sistemul de iluminat public există o tensiune de joasă tensiune, adică sub 400Y, care sunt egali cu 0,4kY, nicidecum medie tensiune cum susţine în mod fals contestatoarea. Ori, intervenientul precizează că, subcontractantul său deţine toate atestatele ANRE privind orice tip de lucrare interioară/exterioară în reţele de joasă tensiune, după cum este și cazul sistemului de iluminat public. Pe de altă parte, ,,,,SA arată că deţine atestate ANRE privind intervenții și în reţele de medie tensiune, aceste atestate fiind depuse la dosarul de achiziţie publică. IV. În ceea ce privește neprezentarea licenţei ANRSC de către subcontractant, intervenientul arată că, prin intermediul "Concluziilor scrise ,,,," nu a mai fost adus în discuţie acest aspect, acesta fiind dezvoltat în cadrul punctului 2 al Cererii sale de intervenție. V. Referitor la susţineri ireverenţioase ale contestatoarei, din finalul "Concluziilor scrise”: „În acest sens, precizăm că este de notorietate faptul ca la începutul acestui an a fost reziliat contractul dc mentenanţă, extindere şi modernizare a reţelei de iluminat public existente încheiat între Municipiul şi operatorul , din cauza incapacităţii acestuia de a efectua măcar o operaţiune în cadrul respectivului contract"(extras pag. 10 din "Concluzii scrise ,,,,"), intervenientul învederează următoarele consideraţii: - SA este cel mai vechi producător de aparate de iluminat din România, cu o istorie de 101 ani, ,,,,S.A. fiind divizia comercială, execuţie de lucrări și prestări servicii a acestei, înființată ca entitate separată în anul 2000; - cei aproximativ 1000 de colegi care formează colectivul aduc fiecare aportul la continuarea dezvoltării producerii de aparate de iluminat in România, la modernizarea prin intermediul acestor produse a sistemelor de iluminat public din localitățile din țară, prin integrarea furnizorilor și subcontractanților locali; - linkul spre care face trimitere contestatoarea reprezintă un articol din presa locală a mun. din care extrage exact poziţia oficială a autorității contractante, Mun. : „în cursul anului 2021, s-au evidenţiat neconcordanţe de interpretare a unor prevederi contractuale de către cele două părţi, apreciate ca fiind ireconciliabile, context în care a fost exprimată opţiunea încetării contractului prin acordul părţilor, pentru a fi evitate eventuale litigii care pot implica costuri mari pentru ambele părţi", precizează municipalitatea. - doar atât se menționează în articol, referitor la poziţia autorității contractante; - cu privire la punctul de vedere al d-lui Primar al Mun. Bistrița pe acest subiect, intervenientul redă, din nou, citarea exactă a acestuia: „Avem o problemă cu , societatea care a câştigat licitaţia pentru gestionarea iluminatului public. în urma discuţiei pe care am avut-o ieri cu o delegaţie a celor de la , am ajuns la concluzia că cel mai bine, pentru toată lumea, ar fi să reziliem, de comun acord contractul cu această Pagina 31 din 40

societate. Din păcate, partea de extindere şi modernizare de reţele, pe care dânşii au asimilat-o pe soluţie aeriană nu poat fi acceptată de municipalitate. Nu pot fi de acord ca în oraş să extindem iluminatul public pe soluţie aeriană", a explicat . De asemenea, acesta a mai spus că ,,,,propune o soluţie de extindere a iluminatului public mai scumpă decât „contracandidatele" sale de la licitaţie. ,,,,se va ocupa în continuare de parte de mentenanţă şi intervenţie, însă nu şi de partea de extindere a reţelelor. În loc de concluzie, din punerea în paralel a susţinerilor contestatoarei sub acest aspect cu situația reală, de fapt, intervenientul susține că, rezultă diferențe "ireconciliabile", ca cele dintre realitate și irealitate. O problema de interpretare a unei soluţii tehnice ofertate unei autorități contractante este distorsionată - în linia întregii contestații formulate de ,,,, - în afirmaţii false și ireverenţioase cu privire la societatea sa. Totodată, intervenientul menţionează că, la data formulării prezentei, contractul încheiat între Mun. și ,,,,este încă în curs de derulare, producând efecte pe partea de mentenanță și întreținere sistem de iluminat public. Cu adresa nr. , înregistrată la CNSC cu nr. , contestatorul a răspuns, în replică la concluziile scrise depuse de la data de , a depus, în completarea concluziilor scrise depuse la data de , „note scrise”, prin care a reiterat solicitarea privind admiterea contestaţiei formulată şi, în consecinţă, solicită: 1. Anularea ca nelegal a Raportului procedurii nr. şi a tuturor actelor subsecvente acestuia. 2. Obligarea Autorităţii Contractante la reluarea procedurii de atribuire, din etapa evaluării ofertelor, cu respectarea prevederilor legislaţiei achiziţiilor publice. I. Cu privire la excepţia tardivităţii formulării contestaţiei, invocată de către intervenienta , contestatorul susține că este nefondată, având în vedere următoarele: 1. Raportul procedurii nr. a fost comunicat ofertanţilor de către autoritatea contractantă în data de , astfel încât termenul legal de 10 zile prevăzut de art. 8 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 101/2016 pentru formularea contestaţiei se împlinea la data de , conform dispoziţiilor art. 5 alin. (2) din actul normativ menţionat. 2. Constestaţia a fost transmisă în termen legal, la data de , către Consiliu şi către autoritatea contractantă, atât prin e-mail, cât şi prin serviciul de curierat (Anexa nr. 1 depusă odată cu concluziile scrise formulate la data de ), conform dovezilor de comunicare ataşate (Anexa nr. 2 depusă odată cu concluziile scrise formulate la data de ). 3. Susţinerile intervenientei din concluziile scrise sunt neîntemeiate şi vădit greşite. 4. Astfel, se poate observa din cadrul AWB - urilor depuse odată cu concluziilor scrise formulate de ......... SA la data de (Anexa nr. 2 la concluziile depuse la , că acestea cuprind inclusiv menţiunea cu privire la conţinutul coletului/plicului „Contestaţie procedură "). Pagina 32 din 40

5. Faţă de considerentele prezentate,contestatorul consideră că în speţă au fost respectate dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, astfel că, excepţia tardivităţii contestaţiei este vădit nefondată. Contestatorul consideră că, ofertantul ,,,,a subdelegat în mod mascat către ,,,, 2005 SRL activităţi componente ale serviciului de iluminat public ce fac obiectul contractului de delegare de gestiune - încălcarea prevederilor imperative ale 29 alin. (14) din Legea nr. 51/2006 și ale art. 24 alin. (1) din contractul de delegare a gestiunii serviciului de iluminat public. Cu toate că, prin concluziile scrise depuse, ,,,,susţine că ,,,, 2005 SRL are calitatea de subcontractant, în conformitate cu prevederile Legii nr. 100/2016, contestatorul apreciază aceste susţineri ca fiind greşite, ,,,, „uitând" să menţioneze şi prevederile art. 29 alin. (14) din Legea nr. 51/2006 invocate de ......... SA prin contestaţie ce interzic subdelegarea şi permit subcontractarea doar pentru serviciile conexe. Or, contestatorul susține că, serviciile contractate ,,,, de către ,,,,nu sunt servicii conexe, contractarea acestora fiind interzisă de lege. Astfel, se arată că, art. 29 alin. (14) din Legea nr. 51/2006 interzice în mod expres subdelegarea activităţilor din sfera serviciului de utilităţi publice de către operatorul căruia i s-a delegat serviciul sau activităţi componente ale acestuia, respectiv: „Subdelegarea de către operator a gestiunii serviciului/uneia sau mai multor activităţi din sfera serviciului de utilităţi publice este interzisă. Subcontractarea de lucrări sau servicii conexe, necesare furnizării/prestării serviciului/uneia sau mai multor activităţi din sfera serviciului de utilităţi publice delegat/delegată, se face numai în condiţiile prevăzute de legislaţia din domeniul achiziţiilor publice." Or, contestatorul precizează, după cum a arătat şi în contestaţie, că activităţile/serviciile conexe ce pot face obiectul unei subcontractări sunt cele care nu au legătură directă cu activitatea de realizare a serviciului de iluminat public, ci sunt subsidiare acesteia. Serviciul de întreţinere ce poate fi subcontractant este serviciul de întreţinere a echipamentelor de intervenţie şi nicidecum a echipamentelor ce fac parte din sistemul de iluminat, cum sunt cele menţionate în Acordul de subcontractare, parte din oferta ,,,,SA. Astfel, contestatorul învederează că, atât activitatea de "întreţinere a sistemului de iluminat", cât şi serviciile de "montaj aferente modernizăriii, extinderii, telegestiunii Sistemului de iluminat public; iluminat arhitectural şi iluminat festiv", cum sunt cele subcontractate de ,,,,SA către ,,,, 2005 SRL, reprezintă activităţi principale componente ale serviciului de iluminat public, iar NU servicii conexe prestării serviciului, care ar fi putut face obiectul subcontractării conform îndrumării ANAP şi a prevederilor art. 24 alin. (3) din Contractul de delegare a gestiunii. Contestatorul apreciază că, interpretarea eronată a intervenientei în ceea ce priveşte exemplul menţionat rezidă în faptul că interdicţia subcontractării nu are în vedere aşa-numita complexitate a activităţii realizate (e.g. şi reparaţia unui utilaj necesar prestării serviciilor de întreţinere a serviciului poate fi o operaţiune complexă), ci natura acestei activităţi, respectiv măsura în care activitatea în cauză reprezintă, per se, Pagina 33 din 40

o activitate specifică şi componentă a serviciului de iluminat public, astfel cum sunt acestea definite de art. 3 alin. (3) din Normele metodologice aprobate prin Ordinul ANRSC nr. 77/2007. În consecinţă, contestatorul consideră susţinerile ,,,,conform cărora "dacă pot fi subcontractate aceste tipuri de lucrări de execuţie, complexe, este evident că exista posibilitatea de a subcontracta anumite operaţiuni de întreţinere a sistemului de iluminat", complet eronate. De asemenea, contestatorul susține că, subcontractantul ,,,, SRL nu deţine atestat ANRE CIA ȘI C2A pentru executarea în mod legal a activităţilor ce fac obiectul acordului de subcontractare încheiat cu , astfel că, oferta ,,,,este neconformă. Astfel, contestatorul arată că, Activităţile de "întreţinere a sistemului de iluminat public" şi "montaj aferente modernizării, extinderii, telegestiunii Sistemului de iluminat public, iluminat arhitectural şi iluminat festiv", ce fac obiectul acordului de subcontractare încheiat de ,,,,cu ,,,, SRL, reprezintă activităţi pentru a căror realizare legea prevede necesitatea deţinerii atestatelor ANRE CIA şi C2A, fără a fi necesară o cerinţă a documentaţiei de atribuire în acest sens. Mai mult, se arată că, conform Regulamentului din 2021 pentru atestarea operatorilor economici care proiectează, execută şi verifică instalaţii electrice, atestatele sunt de mai multe tipuri, în funcţie de „competenţele titularului de atestat", respectiv de activitatea pe care acesta este îndreptăţit (atestat) să o realizeze, iar conform Anexei nr. 3 la Regulamentului din 2021 pentru atestarea operatorilor economici care proiectează, execută şi verifică instalaţii electrice, atestatele tip CIA şi C2A sutn cele care permit intervenţii la reţelele de iluminat public, aeriene sau subterane. Or, contestatorul susține că, atestatul de tip B deţinut de ,,,, nu conferă dreptul de a executa intervenţii la reţelele de iluminat public. Așadar, intenţia legiuitorului este clară, Anexa nr. 3 la Regulamentului din 2021 pentru atestarea operatorilor economici care proiectează, execută şi verifică instalaţii electrice menţionând în mod expres că atestatele de tip CIA şi C2A sunt pentru „reţele de iluminat public aerian şi /sau subterane". Atestatul ANRE de tip B, a cărui deţinere de către subcontractant a fost invocată de către intervenientă, permite realizarea doar de branşamente şi vizează exclusiv reţele cu tensiuni nominale de până la 0,4 kV, conform Regulamentului menţionat, faţă de reţele de până la 20kV ce compun sistemul de iluminat public. Astfel, ,,,, nu poate realiza lucrări în reţele de iluminat public. În condiţiile în care valoarea serviciilor subcontractate către ,,,, SRL reprezintă procent 33% din valoarea totală a contractului, rezultă că ,,,,a subdelegat 33% dintre serviciile ce fac obiectul contractului de delegare de gestiune, către un operator care nu este autorizat pentru prestarea acestor servicii. Așadar, faţă de considerentele prezentate, contestatorul consideră că oferta ,,,,SA trebuia respinsă ca neconformă, în temeiul prevederilor art. 89 alin. (3) lit. a) din HG nr. 867/2016. Pagina 34 din 40

În ceea ce priveşte afirmaţiile ,,,,referitoare la SA, contestatorul învederează faptul că, în practica comercială, „transferul" de identitate nu există. Cu alte cuvinte, contestatorul arată că, nu se poate pune un semn de egalitate, între ,,,,SA şi , acestea fiind două societăţi diferite. Mai mult, se arată că, ,,,,este o societate ce are ca obiect principal de activitate, declarat, „Comerţ cu ridicata al mobilei, covoarelor si a articolelor de iluminat". Cu alte cuvinte, aceasta este activitatea din care ,,,,obţine profit, în care este specializată şi nu lucrările ce fac obiectul contractului de concesiune având ca obiect delegarea gestiunii serviciului de iluminat public. În fapt, contestatorul menționează faptul că, există multe articole, care vorbesc despre situaţia dezastruoasă a iluminatului din Bistriţa, inclusiv contracte prin care Primarul Mun. declară: „Contractul cu compania care se ocupa de serviciul de iluminat public este un eşec" (https://www.ziardebistrita.ro/primarul-ioan-turc-contractul-cu-compania- care-se-ocupa-de-serviciul-de-iluminat-public-este-un-esec-ce-are-de- gand-sa-faca-municipalitatea). În realitate, contrat celor susţinute de ,,,,prin concluziile scrise, în data , contestatorul învederează faptul că, Consiliul Local a votat şi aprobat, cu 20 de voturi pentru, încetarea Contractului de delegare a gestiunii, prin concesionare, a serviciului de iluminat public din Mun. . În opinia contestatorul, faptul că ,,,,are obligaţia de a asigura serviciile de urgență, până la desemnarea unui alt operator, nu înseamnă că acest contract nu a fost reziliat, cum încearcă, cu rea-credinţă, să arate ,,,,prin concluziile scrise. Așadar, pentru toate considerentele anterior dezvoltate, contestatorul reiterează solicitarea privind admiterea contestaţiei astfel cum a fost formulată. Contestatorul a constituit cauțiunea în sumă de ron, conform art. 611 din Legea nr. 101/2016, fiind depusă recipisa de consemnare nr. , emisă de CEC Bank – Sucursala , la data de . Analizând documentele depuse la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarele: ,,,,, în calitate de entitate contractantă, a organizat procedura de concesionare, organizată pentru atribuirea contractului având ca obiect „DELEGAREA GESTIUNII PRIN CONCESIONARE A SERVICIULUI DE ILUMINAT PUBLIC ÎN MUNICIPIUL ,,,,”, cod CPV 50232100-1, elaborând, în acest sens, documentația de atribuire aferentă și publicând, în SICAP, anunțul de concesionare nr. , criteriul de atribuire fiind „cel mai bun raport calitate - preț”. Împotriva documentației de atribuire, SA și ......... SA au depus contestații, ce au fost soluționate prin Decizia CNSC nr. , prin care s-a dispus: „Respinge, ca inadmisibilă, contestația depusă de SA, în contradictoriu cu MUNICIPIUL ,,,,, pentru neconstituirea cauțiunii. Ia act de renunțarea la contestația formulată de ......... SA, în contradictoriu cu entitatea contractantă MUNICIPIUL ,,,,. Pagina 35 din 40

Prezenta decizie este obligatorie pentru părțile cauzei. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate.” În cadrul procedurii au fost depuse 2 oferte, printre care și a contestatorului SC ......... SA, ce au fost accesate în data de 16.11.2021, la sediul entității contractante. Prin raportul procedurii nr. , entitatea contractantă a declarat câştigătoare oferta depusă de ,,,,SRL, având 95,42 puncte, iar oferta contestatorului SC ......... SA s-a clasat pe locul II, având 88,28 puncte. Împotriva rezultatului procedurii consemnat în raportul procedurii nr. SC ......... SA a depus contestația în cauză, ce formează obiectul dosarului nr. Ca un aspect prealabil, Consiliul va admite, în principiu, cererea de intervenție formulată de SC ,,,,SA; acesta are interes să intervină în cauză, deoarece a fost desemnat câștigător al procedurii, potrivit raportului procedurii nr. , fiind incidente în cauză dispozițiile art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 și art. 61 și următoarele din cod procedură civilă. Conform prevederilor art. 26 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, Consiliul trebuie să se pronunțe mai întâi asupra excepțiilor de procedură și de fond. În ceea ce privește excepţia tardivităţii contestaţiei, invocată de intervenient, Consiliul urmează să o respingă ca neîntemeiată, pentru următoarele considerente: În acest sens, potrivit documentelor aflate la dosarul cauzei, Consiliul reține că împotriva rezultatului procedurii consemnat în raportul procedurii nr. , ......... SA a transmis contestația nr. , atât către CNSC cât și către autoritatea contractantă, inițial prin e-mail (poșta electronică), aceasta fiind înregistrată la Consiliu sub nr. , și ulterior prin servicii de curierat, AWB-ul firmei de curierat fiind datat . Astfel, luând în considerare că, se critică rezultatul procedurii consemnat în raportul procedurii nr. , despre care a luat la cunoştinţă la data de (data postării în SEAP), raportat la data formulării contestaţiei, respectiv , Consiliul reţine că, în cauză, contestatorul a respectat termenul de 10 zile impus de legiuitor, conform dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, coroborate cu cele ale art. 8 alin. (1) lit. a) din același act normativ. În ceea ce privește fondul contestației ......... SA, analizând susținerile părților, coroborate cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei și având în vedere dispozițiile legale în materie, Consiliul urmează să o admită, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare. Prin contestația depusă, contestatorul critică oferta desemnată câștigătoare, respectiv SC ,,,,SRL, considerând că această ofertă încalcă prevederile legale imperative ale art. 29 alin. (14) din legea nr. 51/2006, precum şi ale documentaţiei de atribuire - art. 24 alin. (1) din contractul de delegare a gestiunii serviciului de iluminat public. Astfel, acesta consideră că „acordul de subcontractare depus de SC ,,,,SA este nelegal, fiind o subdelegare mascată”. Pagina 36 din 40

Potrivit documentelor aflate la dosarul cauzei, Consiliul constată că SC ,,,,SA a depus Acordul de subcontractare nr. 1/29.10.2021 - Formularul 19, prin care s-au subcontractat către ,,,, SRL următoarele activităţi: - Activitatea de întreţinere Sistem de iluminat; - Servicii de montaj aferente modernizării, extinderii, telegestiunii Sistemului de iluminat public, iluminat arhitectural şi iluminat festiv. Potrivit dispozițiilor 29 alin. (14) din Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice, „Subdelegarea de către operator a gestiunii serviciului/uneia sau mai multor activităţi din sfera serviciului de utilităţi publice este interzisă. Subcontractarea de lucrări sau servicii conexe, necesare furnizării/prestării serviciului/uneia sau mai multor activităţi din sfera serviciului de utilităţi publice delegat/delegată, se face numai în condiţiile prevăzute de legislaţia din domeniul achiziţiilor publice." Prin ÎNDRUMAREA privind noțiunile de subdelegare și subcontractare în cazul contractelor de delegare a serviciilor de utilități publice și diferențele dintre acestea, emisă de ANAP, autoritatea de reglementare în domeniul achizițiilor publice, în considerarea dispozițiilor art. 3 din OUG nr. 13/2015, au fost făcute următoarele precizări: „Conform prevederilor legale, noțiunile de subdelegare și subcontractare sunt diferite și trebuie tratate distinct. Cele două noțiuni sunt prevăzute împreună doar în cadrul contractelor de servicii de delegare de utilități publice. Noțiunile de delegare și implicit cea de subdelegare sunt reglementate doar de legislația specifică domeniului utilităților publice, aplicându-se așadar doar în cazul contractelor de utilități publice, și anume: 1. alimentarea cu apă; canalizarea și epurarea apelor uzate; colectarea, canalizarea și evacuarea apelor pluviale; 2. alimentarea cu energie termică în sistem centralizat; 3. salubrizarea localităților; 4. iluminatul public; 5. alimentarea cu gaze naturale; 6. transportul public local de călători. Contractul de delegare a gestiunii serviciilor de utilități publice poate fi: 1. un contract de concesiune (se transferă o parte semnificativă a riscului de operare către concesionar, în legătură cu exploatarea lucrărilor și/sau a serviciilor respective). Veniturile operatorului provin, în principal, de la Beneficiarii finali (populație) sau 2. un contract de achiziție publică/sectorial (riscul semnificativ de operare în legătură cu exploatarea lucrărilor și/sau a serviciilor respective rămâne la AC/EC). În cazul unui contract de achiziție publică/sectorial, veniturile operatorului provin de la AC/EC. În concluzie, noțiunea de delegare apare doar în cazul contractelor de concesiune sau al contractelor de achiziție publică/sectorială privind delegarea serviciilor de utilități publice și se referă la delegarea unui drept de a administra si de a exploata infrastructura tehnico-edilitară. În consecință, subdelegarea nu este permisă de lege pentru că dacă ar fi permisă ar implica: 1. transferarea dreptului de operare în mod direct de la un privat la un alt privat, care a fost delegat de către o Autoritate Publică către un Pagina 37 din 40

operator printr-o procedură publică concurențială, ceea ce ar conduce la anularea concurenței obținute ca urmare a licitării contractului respectiv. 2. punerea la dispoziție a sistemului de utilități publice aferent serviciului delegat operatorului economic către care s-ar subdelega. 3. riscuri crescute pentru AC/EC (și, pe cale de consecință și pentru comunitatea deservită de utilitățile publice respective) pentru că ar pierde din controlul și pârghiile contractuale pe care le are în ceea ce privește calitatea serviciilor prin intervenția unui terț subdelegatar, comparativ cu situația în care aceste elemente sunt asigurate de consistența și exclusivitatea relației contractuale pe care o are cu operatorul economic contractor (și care nu subdeleagă parte din contractul său). 4. nerespectarea principiului concurenței din procedurile de achiziții/concesiuni pentru că ar permite contractorului câștigător să transfere părți din contract diverșilor operatori din industria respectivă/domeniul respectiv cu care poate chiar încheia aranjamente nelegale de control al pieței acestor tipuri de contracte. În ceea ce privește subcontractarea, în cazul unui contract de delegare de utilități publice (fie contract de concesiune, fie contract de achiziție publică/sectorială), aceasta este permisă doar pentru lucrări sau servicii conexe, necesare furnizării/ prestării serviciului uneia sau mai multor activități din sfera serviciului de utilități publice delegat/delegată și se face numai în condițiile prevăzute de legislația din domeniul achizițiilor publice/sectoriale sau al concesiunilor. Concluzii: Noțiunile de subdelegare și subcontractare vor fi tratate diferit în cadrul contractelor de servicii de delegare de utilități publice: 1. SUBDELEGAREA este interzisă (art. 29 alin. (14) din Legea nr. 51/2006), 2. SUBCONTRACTAREA este permisă, dar doar pentru lucrări sau servicii conexe, necesare prestării activităților din sfera serviciului de utilităţi publice delegat. Subcontractarea se va face numai în condiţiile prevăzute de legislaţia din domeniul achiziţiilor (art. 29 alin. 14 din Legea nr. 51/2006). Clauza contractuală referitoare la interzicerea subdelegării trebuie inclusă în toate contractele de delegare de servicii de utilitate publică (fie că sunt contracte de achiziție publică/sectoriale, fie că sunt contracte de concesiune). Această clauză nu contravine prevederilor legislației achizițiilor, aceasta fiind o caracteristică specifică acestui tip de contracte (respectiv de delegare a serviciilor de utilități publice) și legislației specifice aferente”. Avînd în vedere dispozițiile legale anterior citate precum și pecizările ANAP aplicabile în speță, Consiliul apreciază că cele susținute de contestator sunt întemeiate, activitățile subcontractate de SC ,,,,SA către ,,,, SRL (Serviciul de întreţinere şi menţinere în funcţiune a sistemului de iluminat, cât şi Serviciul de montaj aferent modernizării, extinderii, telegestiunii sistemului de iluminat public, iluminat arhitectural şi iluminat festiv) reprezintă servicii principale, componente ale serviciului de iluminat public, și nu lucrări/servicii conexe, permise a fi subcontractate conform legislației specifice. Pagina 38 din 40

Consiliul nu poate reține ca întemeiate susținerile intervenientului SC ,,,,SA referitoare la faptul că trimiterea contestatorului la Îndrumarea emisă de ANAP nu ar trebui luată în considerare în prezenta speță, întrucât a fost publicată în data de 15.11.2021, ulterior publicării documentației de atribuire, deoarece aceasta aduce doar o interpretare a dispozițiilor legale preexistente, dispoziții care interzic subdelegarea în cazul contractelor de delegare a serviciilor de utilități publice. Ori este evident că serviciile subcontractate de SC ,,,,SA (Serviciul de întreţinere şi menţinere în funcţiune a sistemului de iluminat, cât şi Serviciul de montaj aferent modernizării, extinderii, telegestiunii sistemului de iluminat public, iluminat arhitectural şi iluminat festiv) nu pot fi apreciate ca fiind conexe serviciului principal care face obiectul delegării de gestiune prin concesionare a serviciului de iluminat public. De altminteri, însuși intervenientul arată că art. 61 alin. (3), respectiv art. 74 alin. (3) din Regulamentul-cadru al serviciului de iluminat public emis de ANRE, aprobat prin Ordinul nr. 86/2007, detaliază ce presupun aceste operaţiuni de „întreținere": "întreţinerea sistemelor de iluminat trebuie să se facă în permanenţă, prin curăţarea periodică a corpurilor de iluminat, conform factorului de menţinere luat în calcul la proiectare astfel încât parametrii luminotehnici să nu scadă sub valorile admise între două operaţiuni succesive de întreţinere". "Nivelul de luminanţă va fi menţinut în timp prin întreţinerea la perioade specificate a instalaţiilor de iluminat, luându-se măsuri pentru înlocuirea lămpilor uzate, curăţarea lămpilor şi a corpurilor de iluminat, asigurăndu-se factorul de menţinere stabilit în caietul de sarcini". Contrar afirmațiilor intervenientului SC ,,,,SA, în opinia Consiliului, activitățile de „întreţinere a sistemului de iluminat", şi de „montaj aferente modernizăriii, extinderii, telegestiunii Sistemului de iluminat public; iluminat arhitectural şi iluminat festiv" nu pot fi apreciate ca fiind conexe, întrucât activităţile/serviciile conexe ce pot face obiectul unei subcontractări sunt cele care nu au legătură directă cu activitatea de realizare a serviciului de iluminat public, ci sunt subsidiare acesteia. În condițiile în care serviciul de „întreţinere a sistemului de iluminat", şi serviciile de „montaj aferente modernizăriii, extinderii, telegestiunii Sistemului de iluminat public; iluminat arhitectural şi iluminat festiv" fac parte din obiectul contractului de concesionare a serviciului de iluminat public, sunt servicii principale și obligatorii care trebuie permanent efectuate în derularea acestuia, nu se poate susține că acestea sunt servicii conexe, astfel că acestea nu pot fi subcontractate, în conformitate cu legislația specifică în materie. În acest context, Consiliul apreciază că desemnarea ofertei SC ,,,,SA ca fiind admisibilă și câștigătoare a procedurii nu are suport legal. În consecință, analizarea celorlalte critici formulate de contestatorul ......... SA nu mai prezintă relevanță, de vreme ce caracterul inadmisibil al ofertei SC ,,,,SA nu poate fi înlăturat, conform celor mai sus reținute. Luând în considerare cele mai sus menţionate, în temeiul art. 26 alin. (2) lit.a) și b) și alin. (5) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite Pagina 39 din 40

contestaţia formulată de ......... SA și va dispune anularea raportului procedurii nr. și a comunicărilor subsecvente acestuia, precum și continuarea procedurii prin reevaluarea ofertei SC ,,,,SA potrivit motivării, în termen de 10 zile de la comunicarea prezentei. Pe cale de consecință, în temeiul dispozițiilor art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, coroborate cu dispozițiile art. 61 și urm. din Codul de procedură civilă, Consiliul va respinge cererea de intervenție formulată de SC ,,,,SA. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (1) teza I din Legea nr. 101/2016, respinge excepția tardivității contestației, invocată de intervenientul SC ,,,,SA. În temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (2) lit.a) și b) și alin. (5) din Legea nr. 101/2016, admite contestația formulată de SC ......... SA, în contradictoriu cu ,,,,. Dispune anularea raportului procedurii nr. și a comunicărilor subsecvente acestuia. Dispune continuarea procedurii prin reevaluarea ofertei SC ,,,,SA potrivit motivării, în termen de 10 zile de la comunicare. În temeiul dispozițiilor art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, coroborate cu dispozițiile art. 61 și urm. din Codul de procedură civilă, respinge cererea de intervenție formulată de SC ,,,,SA. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 și poate fi atacată cu plângere, în temeiul art. 29 din același act normativ, în termen de 10 zile de la comunicare.

......... ......... .........

Pagina 40 din 40