Decizie CNSC 1180/2022

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 1180/C3/1190 Data: 08.06.2022 Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 25630/19.05.2022, înaintată de GRUP CONSTRUCȚII EST SA, cu sediul în Iași, Bd. Socola nr. 7, județul Iași, înregistrată în registrul comerțului sub nr. J22/801/2002, CUI 14784730, reprezentată legal de Marius Cojocariu, administrator, și, convențional, de avocat Irina Raihel-Arnăutu, cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în Iași, str. Mr. Eremia Popescu nr. 1, bl. 1, et. 1, ap. 1, județul Iași, formulată împotriva documentației de atribuire elaborate de autoritatea contractantă JUDEȚUL SĂLAJ, cu sediul în Zalău, str. 1 Decembrie 1918 nr. 11, județul Sălaj, în procedura simplificată organizată în vederea atribuirii contractului de „Proiectare, asistență tehnică și execuție lucrări pentru Realizarea unui heliport pe corpul B din cadrul Spitalului Județean de Urgență Zalău”, ce a fost inițiată cu anunțul de participare nr. SCN1106704/11.05.2022, s-a solicitat suspendarea procedurii de atribuire, până la soluționarea contestației și obligarea autorității contractante la eliminarea din documentația de atribuire a cerințelor restrictive, indicate în contestație și la modificarea cerinței de calificare privind experiența similară, în sensul de a se permite ca experiența similară să fie demonstrată prin dovedirea deținerii, în portofoliu, a contractelor referitoare la construcții încadrate în clasa de importanță B, în perioada de referință de 5 ani anteriori depunerii ofertei, precum și la modificarea Anexei 1 - Detalierea punctajului - în sensul (i) eliminării referirii la heliporturi, în ceea ce privește experiența personalului implicat în proiect şi includerea cerinței ca experiență similară să se refere la construcții civile încadrate în clasa de importanță B și (ii) reducerii numărului de contracte necesar pentru proiectant, inginer instalații electrice și arhitect, prin raportare la experiența similară pentru 1, 2, respectiv 3 proiecte de construcții civile încadrate în clasa de importanță B. Pentru aceste motive, în baza legii şi a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Pagina 1 din 2

Respinge excepția de inadmisibilitate a contestației, ca nefondată. Admite contestația GRUP CONSTRUCȚII EST SA, în contradictoriu cu JUDEȚUL SĂLAJ, în partea privind modificarea cerinței de experiență similară a ofertanților din procedura inițiată cu anunțul de participare nr. SCN1106704/11.05.2022. Obligă autoritatea contractantă la includerea posibilității ca experiența similară să fie probată și prin executarea altor proiecte/lucrări la infrastructura aeronautică, precum piste de aeroport și/sau construcții pe structuri metalice/civile cu caracteristici similare celor ce vor face obiectul viitorului contract de achiziție publică, măsură ce va fi luată în 15 zile de la primirea deciziei. Respinge, ca nefondată, cererea de modificare a modului de acordare a punctajului pentru experiența profesională specifică a experților-cheie. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, dar împotriva ei se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) și art. 29 din Legea nr. 101/2016. Pagina 2 din 2

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 1180/C3/1190 Data: 08.06.2022 Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 25630/19.05.2022, înaintată de ......... SA, cu sediul în ........., ........., județul ........., înregistrată în registrul comerțului sub nr. ........., CUI ........., reprezentată legal de ........., administrator, și, convențional, de avocat ........., cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în ........., formulată împotriva documentației de atribuire elaborate

de

autoritatea

contractantă

.........,

cu

sediul în ........., ........., ........., în procedura simplificată organizată în vederea atribuirii contractului de „Proiectare, asistență tehnică și execuție lucrări pentru Realizarea unui heliport pe corpul B din cadrul Spitalului Județean de Urgență .........”, ce a fost inițiată cu anunțul de participare nr. SCN1106704/11.05.2022, s-a solicitat ......... CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 25630/19.05.2022, ......... SA atacă prevederile documentației de atribuire elaborate de autoritatea contractantă ......... în procedura mai sus arătată, reclamând faptul că cerințele impuse de aceasta din urmă sunt artificiale, lipsite de avantaje tehnice sau economice, fiind în mod nejustificat restrictive. Astfel, analizând cerința de calificare privind experiența similară, precum și unul dintre factorii de evaluare (Experiența profesională specifică pentru personalul desemnat pentru prestarea serviciilor din cadrul componentei tehnice), împreună cu algoritmul de calcul al acestuia, contestatoarea constată că atât experiența similară, cât şi capacitatea profesională implică dovedirea participării la proiecte de edificare heliporturi - și nu obiective similare sau clădiri din clasa de importanță B. Prin urmare, atât experiența similară, cât și capacitatea profesională ar urma să fie evaluate exclusiv din perspectiva identității depline dintre obiectivele edificate anterior de ofertanți și obiectul de investiții intenționat prin procedura de față. Pagina 1 din 19

Mai mult, punctajul indicat de autoritatea contractantă restricționează în mod nelegal şi ineficient participarea operatorilor economici la ofertare, prin punctarea suplimentară, la un nivel extrem de ridicat, a numărului de heliporturi din experiența profesională. Se observă, astfel, că ofertantul care are în portofoliu un singur heliport nu se încadrează în niciun punctaj, iar punctajul maxim este obținut pentru participarea la edificarea a nu mai puțin de 7 heliporturi. Această abordare nu aduce niciun beneficiu autorității contractante, în condițiile în care (i) heliporturile nu sunt construcții de dificultate tehnică ridicată, iar (ii) din punct de vedere tehnic, heliporturile pot fi de 3 tipuri diferite: - heliport de suprafață. Heliport situat pe sol sau pe o structură pe suprafața apei; - heliport în terase. Heliport situat pe o structură ridicată pe pământ; - heliport pe navă. Heliport amplasat la bordul unei nave, care poate fi construit cu sau fără această destinație. Un heliport pe navă dedicat este proiectat pentru operațiuni cu elicoptere. Un heliport pe navă nededicat utilizează o suprafață a navei care poate susține un elicopter, dar nu este proiectată în mod special pentru acest scop. Heliportul ce urmează a se edifica prin proiectul de față este un heliport în terase, pe structură metalică. Din punct de vedere tehnic, cerința de a fi incluse, în portofoliile ofertanților, un număr ridicat de heliporturi este restrictivă, deoarece nu ar fi de natură să aducă asigurări autorității contractante că ofertantul câștigător este cea mai bună opțiune pentru proiect. Un ofertant care îndeplinește cerințele din fișa de date, dar a participat doar la edificarea de heliporturi pe nave, e posibil să adjudece contractul, dar în mod evident nu ar avea experiență similară mai multă decât un ofertant care are un singur heliport în portofoliu, dar pe structură metalică, identică celei intenționate prin proiectul de față. De asemenea, nu se poate considera că proiectantul ce a dus la bun sfârșit unul sau două proiecte de heliport este mai puțin priceput decât unul care a finalizat 5 heliporturi și cu mult mai puțin priceput decât cel care a finalizat 7 heliporturi. La fel de relevant este și faptul că, prin cerința restrictivă criticată, s-ar ajunge la situația în care un ofertant, care nu are în portofoliu un heliport, dar are construcții aeroportuare, nu s-ar califica din perspectiva cerințelor de experiență similară, deși poate e mult mai experimentat în ceea ce privește condițiile concrete de proiectare și construcție a obiectivelor în domeniul aeronautic. Mai mult, numărul de contracte aferent personalului este exagerat de mare, punctaj maxim urmând să primească ofertantul care dovedește că are în portofoliu nu mai puțin de 21 contracte. Pagina 2 din 19

Or, în Registrul heliporturilor, ținut de AACR, sunt autorizate doar 17 heliporturi în România, dintre care: - 8 au data începerii activității mai veche de 5 ani; - 4 sunt heliplatforme pe nave, aparținând platformelor de foraj marin din zona marină contiguă, formând practic același heliport; - pentru 2 heliporturi nu este cunoscută data edificării. Rezultă că doar 3 heliporturi apar, cu certitudine, edificate în ultimii 5 ani în România, atât la sol cât şi pe structură metalică. În acest sens, contestatoarea detaliază informațiile din lista de heliporturi inclusă în registrul heliporturilor, publicat de AACR în luna martie 2022. Concluzionând, contestatoarea susține că pretinderea unei experiențe identice cu cea presupusă de contractul ce se dorește a fi încheiat reprezintă o cerință restrictivă, în sensul explicat de Instrucțiunea ANAP nr. 2/2017, emisă în aplicarea dispozițiilor art. 178 și art. 179 din Legea nr. 98/2016. În plus, din punct de vedere tehnic, heliportul în discuție se încadrează în clasa B de construcții conform HG nr. 766/1997, fiind o construcție conexă spitalului, nefiind asimilat aerodromurilor ca nivel de complexitate. De asemenea, heliportul intenționat a se edifica este un heliport în terase, pe structură metalică, conform clasificării AACR. În aceste condiții, experiența similară corectă ar fi de deținere în portofoliu a construcțiilor încadrate în clasa de importanță B. Pe de altă parte, contestatoarea precizează faptul că heliporturile nu sunt construcții de dificultate tehnică ridicată. Există, într-adevăr, cerințe specifice de iluminat, trasaje, semnalizare, hidranți, generatoare de spumă şi alte asemenea, așa cum există în multe privințe în materia construcțiilor, dar acestea pot fi îndeplinite în mod corespunzător şi de operatorii economici care au experiență în construcții civile similare ca şi clasa de importanță, cu atât mai mult când au deja în portofoliu heliporturi (indiferent de număr). În opinia contestatoarei, și impunerea unui punctaj care necesită edificarea unui număr de peste 7 heliporturi, în ultimii 5 ani, pentru a primi nota maximă, este restrictivă și disproporționată față de scopul urmărit de autoritatea contractantă. Punctajul nu indică modalitatea de apreciere a ofertelor care au în portofoliu un singur heliport, ceea ce atrage nelegalitatea de plano a modului de calcul, care ar fi trebui să aibă în vedere toate ipotezele. Nu există nicio rațiune tehnică sau economică de a puncta suplimentar experiența celor care au fost incluși în toate proiectele recente vizând heliporturi, așa cum nu există un beneficiu tehnic real în experiența vizând 5, 7 sau 10 heliporturi, față de cei care au 1, 2 sau 3 heliporturi edificate cu succes în portofoliu. Pagina 3 din 19

În opinia contestatoarei, experiența similară în edificarea heliporturilor poate fi relevantă pentru autoritatea contractantă începând cu primul proiect recepționat cu succes, nefiind rezonabilă cerința unui număr atât de ridicat, în condițiile unei piețe care evident nu susține un asemenea număr de proiecte. Cu privire la caracterul disproporționat al modului de calcul al punctajului, față de solicitarea de a se depune nu mai puțin de 7 contracte pentru fiecare specializare - arhitect, inginer electric și proiectant, contestatoarea apreciază că necesitatea autorității contractante poate fi atinsă și prin demonstrarea capacității profesionale într-un număr mai restrâns de contracte (1, 2 respectiv 3), care, de altfel, ar trebui să se raporteze la construcții similare, nu identice. Astfel, numărul de contracte cerut specialiștilor pe componentele de proiectare, instalații electrice și arhitectură este unul exagerat de mare raportat la obiectivul urmărit, determinând o restricționare inutilă a participării la procedură pentru companiile care au experiență relevantă, dar nu pot justifica un total între 7 și 21 de contracte pentru a primi punctajul maxim total (7+7+7). O astfel de cerință avantajează în mod nepermis ofertanții care au activat în mod intens în acest domeniu, utilizând aceeași echipă în permanență, pentru a putea ”cupla” numărul de contracte, fără a aduce vreun avantaj real autorității contractante. Prin adresa nr. 9056/24.05.2022, înregistrată la Consiliu cu nr. 26794/25.03.2022, autoritatea contractantă a transmis punctul de vedere la contestație, solicitând respingerea ei, ”ca inadmisibilă pentru lipsa obiectului” și neîntemeiată. Analizând criticile contestatoarei, autoritatea contractantă arată că, prin Strategia de dezvoltare aeromedicală SMURD, pe termen mediu şi lung, în România, Ministerul Sănătății a evidențiat faptul că activitatea aeromedicină în România este asigurată, potrivit Legii nr. 95/2006, în 8 baze de operare: București, Târgu-Mureș, lași, Constanța, Craiova, Arad, Galați și Jibou, repartizate conform centrelor regionale propuse de Ministerul Sănătății. Conform strategiei, punctele de operare aeromedicale au fost înființate eșalonat şi dotate cu 8 elicoptere, câte unul pentru fiecare punct și un avion mediu curier medicalizat. Prin OUG nr. 126/2003 privind operarea, funcționarea și finanțarea asistenței de urgență acordate cu elicopterele achiziționate de Ministerul Sănătății și repartizate operatorilor medicali Institutul Clinic Fundeni şi Spitalul Clinic Județean de Urgenta Târgu - Mureș, aprobată prin Legea nr. 40/2004 şi Ordinul nr. 277/777 din 23 iunie 2004, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare, punctele de operare aeromedicale, spitalele județene și spitalele la care se va efectua transportul victimei, Pagina 4 din 19

în cadrul intervenției primare, au obligația să asigure infrastructura necesară operării elicopterelor (platforme de aterizare omologate). Dorind să pună în aplicare aceste prevederi, să îmbunătățească starea de sănătate a populației, inclusiv a sistemului de urgenta prespitalicesc, Consiliul Județean ......... și-a stabilit ca obiectiv important construirea unui heliport la Spitalul Județean de Urgență .......... Obiectivul de investiții al procedurii simplificate de achiziție, este execuția unui heliport. Proiectarea şi construirea acestuia trebuie să fie realizate astfel încât operațiunile aeronautice să se desfășoare în siguranță, cu respectarea reglementărilor aeronautice civile. Operatorii economici ofertanți trebuie să cunoască prevederile reglementărilor aeronautice aplicabile şi să se conformeze acestora. Destinația construcției este una exclusiv aeronautică, pentru operarea elicopterelor care execută misiuni aeromedicale, motiv pentru care se supune prevederilor Codului Aerian al României şi reglementărilor aeronautice civile aplicabile. În acest sens, potențialii ofertanți trebuie să facă dovada experienței în proiectarea şi construirea heliporturilor, nefiind suficientă experiența în construcții civile curente. Actele normative din acest segment de proiectare sunt specifice, numeroase, nefamiliare şi neutilizate pentru alte construcții civile. Codul aerian din 1997, intrat în vigoare de la 26 ianuarie 1997, prevedea, la Secțiunea a 11—a Certificarea agenților aeronautici civili, art. 63 - În scopul realizării siguranței zborului, următoarele categorii de agenți aeronautici civili supuși certificării și supravegherii continue de către organismul tehnic prevăzut la art. 62, alin. (1): c) agenți aeronautici civili, care desfășoară activități de proiectare, construcții, montaj, reparații pentru elemente de infrastructură și echipamente care concură direct la siguranța zborului; Categoriile de activități aeronautice civile din domeniul aeroportuar, care concură direct la siguranța zborului, sunt următoarele: a) proiectare elemente de infrastructură de aerodrom şi echipamente (cod AAP): (i) suprafețe de mișcare: piste, căi de rulare şi platforme pentru aeronave, semne şi marcaje, inclusiv pentru heliporturi; (ii) suprafețe de siguranță: suprafețe pavate şi înierbate, panouri de semnalizare, semne şi marcaje; (iii) echipamente aferente suprafețelor de mișcare: instalații de iluminat şi balizaj luminos; b) construcții şi/sau montaj, reparații elemente de infrastructură de aerodrom şi echipamente (cod AAC): (i) construcții şi/sau montaj elemente de infrastructură de aerodrom şi echipamente menționate la lit. a), cu excepția suprafețelor înierbate; (ii) executare de lucrări de reparații: Pagina 5 din 19

- suprafețe pavate (piste, căi de rulare, platforme pentru aeronave şi acostamente); - suprafețe de siguranță: suprafețe înierbate (banda pistei, suprafețe de siguranță la capăt de pistă, prelungiri degajate, prelungiri de oprire); - sisteme de balizaj luminos. Codul aerian din 1997 a fost abrogat, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod aerian al României, pe data de 19.06.2020. Așadar, până la data intrării în vigoare a noului Cod aerian al României (19 martie 2020), toți agenții aeronautici civili, care au desfășurat activități de proiectare, construcții, montaj, reparații pentru elemente de infrastructură și echipamente care concură direct la siguranța zborului, au fost supuși unei certificări din partea Autorității Aeronautice Civile Române (AACR). Drept consecință, nu orice proiectant de construcții civile putea activa în domeniul aeronautic. În prezent, chiar dacă această prevedere nu mai este aplicabilă, ea justifică lipsa de experiență a unor agenți economici, care şi-au început activitatea în domeniul aeronautic în condițiile noului Cod aerian al României, fără o certificare din partea AACR (după data de 19.06.2020). Este important de menționat că petenta nu s-a aflat pe lista agenților aeronautici certificați de AACR până la data de 19.06.2020, prin urmare nu a prestat activități în domeniul aeronautic. În opinia autorității contractante, contestatoarea face dovada necunoașterii reglementărilor aeronautice civile, a procedurii de proiectare, avizare, construire şi certificare a unui heliport, dar și a situației heliporturilor din România. Astfel, contestatoarea solicită schimbarea cerinței de edificare heliporturi în obiective similare sau clădiri din clasa de importanță B. Or, autoritatea contractantă consideră că nu a restricționat experiența ofertanților la proiecte de heliporturi realizate în România, ci sunt valabile toate proiectele de heliporturi realizate în țări membre ale Organizației Internaționale ale Aviației Civile (ICAO) şi care au primit avizul sau certificarea autorităților naționale. Contestatoarea face o confuzie între un proiect de heliport şi un heliport certificat. Proiectarea heliportului se realizează în mai multe faze de proiectare sau poate fi elaborat un proiect de modificare a unui heliport existent, fiecare proiect putându-se constitui ca experiență. Astfel, conform prevederilor RACR-AVZ, Reglementarea Aeronautică Civilă Română privind emiterea avizelor la documentațiile tehnice aferente obiectivelor din zone cu servituți aeronautice civile sau din alte zone în care pot constitui obstacole pentru navigația aeriană sau pot afecta siguranța zborului pe teritoriul și în spațiul aerian al României, ed. 2/2020, Capitolul II Cerințe de înregistrare şi trasabilitate a documentelor, pct. 2.1, AACR emite avize pentru: Pagina 6 din 19

2.1.3. Documentații tehnice pentru amplasarea noilor obiective de investiții şi modificarea celor existente: a) documentația tehnică pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții (DTAC); b) documentația tehnică pentru autorizarea executării lucrărilor de desființare (DTAD); c) studii de fezabilitate; d) documentații de avizare a lucrurilor de intervenție (DALI); e) documentația tehnică de organizare u execuției lucrărilor (DTOE). Față de analiza heliporturilor certificate din România, făcută de contestatoare, deși documentele licitației nu fac trimitere la acest lucru, argumentând, în mod eronat, că numai 3 heliporturi apar cu certitudine edificate (în realitate figurând ca certificate la această dată în Registrul heliporturi al AACR și nu proiectate), autoritatea contractantă menționează că petenta nu a luat în calcul şi heliporturile certificate de Autoritatea Aeronautică Militară Națională (AAMN), înființată prin Legea nr. 139/2011, aflată în subordinea Statului Major al Forțelor Aeriene şi care, printre altele, are în atribuțiuni și certificarea aerodromurilor militare. Lista aerodromurilor și heliporturilor certificate se află pe site-ul acestei instituții. Prin OUG nr. 126/2003 privind operarea, funcționarea şi finanțarea asistenței de urgență acordate cu elicopterele achiziționate de Ministerul Sănătății şi repartizate operatorilor medicali Institutul Clinic Fundeni şi Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu - Mureș, aprobată prin Legea nr. 40/2004 şi prin Ordinul nr. 277/777 din 23 iunie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare, punctele de operare aeromedicale, spitalele județene şi spitalele la care se va efectua transportul victimei, în cadrul intervenției primare, au obligația să asigure infrastructura necesară operării elicopterelor, respectiv platforme de aterizare omologate. Aceste prevederi au fost puse în aplicare mai ales în ultimii 5 ani. Activitățile de proiectare şi construire de heliporturi însă s-au manifestat pentru elicopterele aparținând MApN, dar şi în sectorul privat. În acest sens, autoritatea contractantă prezintă o listă de heliporturi pentru care s-au realizat documentații tehnice în diverse faze de proiectare, în țară şi în Republica Moldova, fără pretenția de a enumera toate heliporturile, dar suficient de completă şi sugestivă pentru justificarea cerinței de 3 heliporturi experiență pentru ofertant: Nr. crt. Heliport Tipul heliportului Tipul proiectelor Beneficiar Perioada 1. Heliportul Spitalului Clinic Județean de Urgență Oradea heliport în terasă - proiect tehnic DTAC,

PT+DE -execuție Spitalul

Clinic Județean de Urgență Oradea 2016- 2017 Pagina 7 din 19

2. Heliport Siret heliport de suprafață -SF 1SU "Bucovina" al județului Suceava 2017 3. Heliport Siret heliport de suprafață - Proiect tehnic DTAC, PT+DE - execuţie ISU "Bucovina" al județului Suceava 2020 4. Heliport POA ......... heliport de suprafaţă -SF -PUZ ISU „Mihail Grigore Sturdza" al judeţului laşi 2017 5. Heliport POA ......... heliport de suprafaţă - Proiect tehnic DTAC, PT+DE - execuţie ISU „Mihail Grigore Sturdza" al judeţului laşi 2020 6. Heliport Poligon ......... heliport de suprafaţă -SF -PUZ ISU „Mihail Grigore Sturdza" al judeţului laşi 2017 7. Heliport Poligon ......... heliport de suprafaţă - Proiect tehnic DTAC, PT+DE - execuţie ISU „Mihail Grigore Sturdza" al judeţului laşi 2020 8. Heliport Spital Raional Cahul (Republica Moldova) heliport de suprafaţă -SF IGSU Moldova 2017 9. Heliport Spital Raional Cahul (Republica Moldova) heliport de suprafaţ Ş -Proiect tehnic DTAC, PT+DE IGSU Moldova 2018 10. Heliport Spital Republican Chişinău (Republica Moldova) heliport de suprafaţ 3 -SF IGSU Moldova 2017 11. Heliport Spital Republican Chişinău (Republica Moldova) heliport de suprafaţ 1 -Proiect tehnic DTAC, PT+DE IGSU Moldova 2018 12. Heliport Institutul Mamei şi Copilului Chişinău (Republica Moldova) heliport de suprafaţ ă -SF IGSU Moldova 2017 13. Heliport Institutul Mamei şi Copilului Chişinău (Republica Moldova) heliport de suprafaţ ă -Proiect tehnic DTAC, PT+DE IGSU Moldova 2018 14. Heliport Spital Orăşenesc Bălţi (Republica Moldova) heliport de suprafaţ ă -SF IGSU Moldova 2017 15. Heliport Spital Orăşenesc Bălţi (Republica Moldova) heliport de suprafaţ ă -Proiect tehnic DTAC, PT+DE IGSU Moldova 2018 Pagina 8 din 19

16. Heliport Spital Judeţean de Urgenţă Miercurea- Ciuc heliport de suprafaţ ă -SF Consiliul

Judeţean Harghita 2018 17. Heliport Spital Judeţean de Urgenţă Miercurea- Ciuc heliport de suprafaţ ă - Proiect tehnic DTAC, PT+DE - execuţie Consiliul

Judeţean Harghita 2020 18. Heliport Spital Judeţean de Urgenţă Bacău heliport în terasă -SF Consiliul Judeţean Bacău 2018 19. Heliport Spital Judeţean de Urgentă Bacău heliport în terasă - Proiect tehnic DTAC, PT+DE - execuţie Consiliul ludeţean Bacău 2022 20. Heliport Spital Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu- Mureş heliport de suprafaţă - Proiect tehnic DTAC, PT+DE Spital Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu- Mureş 2018 21. Heliport Spital Judeţean de Urgenţă Bistriţa heliport în terasă -SF -PUZ Consiliul Judeţean Bistriţa- Năsăud 2018 22. Heliport Spital Judeţean de Urgenţă Bistriţa heliport în terasă Proiect tehnic DTAC. PT+DE - execuţie Consiliul Judeţean Bistriţa- Năsăud 2020 23. Heliport Spital Orăşenesc Hârşova heliport de suprafaţ 5 -SF Primăria Hârşova 2018 24. Heliport Spital Orăşenesc Hârşova heliport de suprafaţ 3 -Proiect tehnic DTAC, PT+DE Primăria Hârşova 2020 25. Heliport Spital Orăşenesc Mioveni heliport de suprafaţ ă -Notă conceptuală Primăria Mioveni 2018 26. Heliport Cristian (MApN) heliport de suprafaţ 3 -SF Ministerul Apărării Naţionale 2018 27. Heliport Cristian (MApN) heliport de suprafaţ i - Proiect tehnic DTAC, PT+DE Ministerul Apărării Naţionale 2019 28. Platformele marine PGSU 6 şi PGSU 7 heli- platforme - Studiu de impact asupra

siguranţei zborului şi analiză de risc OMV Petrom 2017 29. Heliportul Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti heliport în terasă -Proiect tehnic faza DTAC, PT+DE -construcţie MaxBet România 2019 30. Heliport Tunari heliport de suprafaţ ă - Proiect tehnic faza DTAC, PT+DE MApN 2019 31. Heliport Spital Judeţean de Urgenţă „Dr. Fogolyân Kristof' Sfântu Gheorghe heliport de suprafaţ ă -PUZ Spitalul Judeţean de Urgenţă

„Dr. Fogolyân

Kristof' Sfântu Gheorghe 2019 32. Heliport Spital Judeţean de Urgenţă Suceava heliport în terasă -SF Consiliul Judeţean Suceava 2018 Pagina 9 din 19

33. Heliport Spital Judeţean de Urgenţă Suceava heliport în terasă - Proiect tehnic faza DTAC, PT+DE Consiliul Judeţean Suceava 2020- 2022 34. Heliport Spital Clinic de Urgenţă pentru Copii "Maria Sklodowska Curie" Bucureşti heliport în terasă - Proiect tehnic faza DTAC, PT+DE -construire heliport Spital Clinic de Urgenţă pentru Copii "MARIA SKLODOWSKA CURIE" 2019- 2022 35. Platforma marină Centrală heliplatformă -evaluare + proiect tehnic reabilitare OMV 2019 36. Platforma marină PGSU 3 heliplatformă -evaluare + proiect tehnic reabilitare OMV 2019 37. Platforma marină PGSU 6 heliplatformă -evaluare + proiect tehnic reabilitare OMV 2019 38. Platforma

marină PGSU 7 heliplatformă -evaluare + proiect tehnic reabilitare OMV 2019 39. Heliport

MApN Vlădeni - jud. Braşov heliport de suprafaţ. 3 -SF MApN 2019 40. Heliport

SMURD Botoşani heliport de suprafaţ. 3 -SF IGAval MAI 2020 41. Heliport

SMURD Botoşani heliport de suprafaţ 3 - Proiectare şi întocmire documentaţii tehnice DTAC, PT- DE IGAval MAI 2021 42. Heliport Antiaeriană Bucureşti heliport de suprafaţ -SF MApN 2017 43. Heliport Antiaeriană Bucureşti heliport de suprafaţ - Proiectare şi întocmire documentaţii tehnice DTAC, PT - DE MApN 2019 44. Heliport Metropolitan Bucureşti heliport în terasă -Studiu de oportunitate Primăria Municipiului Bucureşti 2019 45. Heliport Metropolitan Bucureşti heliport în terasă -SF Primăria Municipiului Bucureşti 46. Heliport Dogaru - sat Fughiu, str. 529, nr. 4, eoni. Oşorhei, jud. Bihor heliport de suprafaţ ă -Proiect marcaje şi inscripţionări S.C. Fly Company SRL 2020 47. Heliport Măraşu heliport de suprafaţ ă -Proiectare şi întocmire documentaţii tehnice DTAC, PT - DE S.C AIR TIRIAC S.R.L. 2020 Pagina 10 din 19

48. Heliport Victor 1 - Oradea heliport de suprafaţă -Proiectare şi întocmire documentaţii tehnice DTAC, PT - DE S.C. SCANDIC PROD S.R.L. 2020 49. Heliport Spital judeţean de Urgenţă Galaţi heliport în terasă -SF Consiliul Judeţean Galaţi 2020 50. Heliport Spital Judeţean de Urgenţă Galaţi heliport în terasă -Proiect tehnic DTAC+PT+DE Consiliul Judeţean Galaţi 2021 51. Heliport Cioca heliport de suprafaţă -Proiectare şi întocmire documentaţii tehnice DTAC, PT - DE Consiliul Judeţean Timiş 2020 52. Heliport heliport de -Proiectare şi S.C. Vega 2021 Midia/Năvodari Constanţa suprafaţă întocmire documentaţii tehnice DTAC, PT - DE pentru Terminal -Proiect marcaje -Proiect instalaţie electrică de balizaj Offshore SRL 53. Heliport Clinică Dr. Grozovici Bucureşti heliport în terasă -întocmire documentaţie tehnică obţinere aviz AACR Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş" Bucureşti 2020 54. Heliport Centru de Arşi Spital Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu - Mureş heliport de suprafaţă -SF Ministerul Sănătăţii 2019 55. Heliport Centru de Arşi Spital Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu - Mureş heliport de suprafaţă - Proiectare şi întocmire documentaţii tehnice DTAC, PT - DE Ministerul Sănătăţii 2021 56. Spitalul de Oncologie Timişoara heliport în terasă -SF DSP Timiş 2020 57. Heliport Blaj heliport de suprafaţă -SF Primăria Blaj 2021 58. Heliport Blaj heliport de suprafaţă - Proiectare şi întocmire documentaţii tehnice DTAC, PT - DE Primăria Blaj 2021 Pagina 11 din 19

59. Heliport Centru Integrat de Transplant Cluj - Napoca heliport în terasă -SF Consiliul Judeţean Cluj 2021 60. Heliport Centru Integrat de Transplant Cluj - Napoca heliport în terasă -Proiectare şi întocmire documentaţii tehnice DTAC, PT - DE Consiliul Judeţean Cluj 2022 61. Heliport Institut Regional de Medicină Cardiovasculară laşi heliport în terasă -SF Consiliul judeţean ......... 2021 62. Heliport Spital Judeţean de Urgenţă ......... heliport în terasă -DALI Consiliul Judeţean ......... 2021 63. Heliport Spital Judeţean de Urgenţă Drobeta- Turnu-Severin heliport de suprafaţă -SF Consiliul Judeţean Drobeta-Turnu- Severin 2021 64. Heliport Spital Judeţean de Urgenţă Drobeta- Turnu-Severin heliport de suprafaţă -Proiectare şi întocmire documentaţii tehnice DTAC, PT - DE Consiliul Judeţean Drobeta-Turnu- Severin 2022 65. Heliport Spital Judeţean de Urgenţă Bacău heliport în terasă -SF Consiliul Judeţean Bacău 2018 66. Heliport Spital Judeţean de Urgenţă Bacău heliport în terasă - Proiectare şi întocmire documentaţii tehnice DTAC, PT - DE Consiliul Judeţean Bacău 2020 67. Heliport Spital Judeţean de Urgenţă Satu Mare heliport în terasă -SF Consiliul Judeţean Satu Mare 2021 68. Heliportul Spitalului Judeţean de Urgenţa Alexandria heliport în terasă -SF Consiliul ludeţean Teleorman 2019 Heliporturile nu pot fi construite fără ca proiectul tehnic să fie avizat de AACR sau AAMN, în funcție de situație şi de cerința din Certificatul de urbanism. Dar, odată construit, conform proiectului tehnic avizat de AACR, nu înseamnă că heliportul este şi certificat. Deci, proiectul tehnic al heliportului nu înseamnă heliport certificat. Certificarea heliportului se face conform RACR-AD-AADC, Reglementarea Aeronautică Civilă Română, privind autorizarea aerodromurilor civile, ed. 2016, şi se face pe baza mai multor factori: documente care fac dovada că administratorul de heliport poate presta activități aeronautice conexe transporturilor aeriene (cod CAEN 5223), personal de heliport cu Pagina 12 din 19

experiență şi instruit, existența: procedurilor, manualelor, instrucțiunilor, studiilor, programelor, protocoalelor, reglementărilor etc. de heliport, un sistem de management al siguranței, un program de securitate aeronautică, program de mentenanță etc. Unele heliporturi (ex. heliportul Spitalului Municipal Beiuș), deși în acest moment nu se află pe lista heliporturilor certificate, ele au fost certificate, dar, din diverse motive, ele şi-au pierdut certificarea. Experiența proiectanților rămâne însă edificatoare. Heliportul Spitalului Județean de Urgență ......... se realizează din fonduri publice, iar Consiliul Județean ........., în calitate de autoritate contractantă, respectă principiile care stau la baza atribuirii contractelor de achiziție publică, așa cum sunt ele prevăzute în legislația specifică. Din cauza unor probleme apărute la realizarea altor heliporturi, cele mai multe cauzate de operatori economici implicați în proiecte fără a fi certificați de AACR sau fără a cunoaște reglementările aeronautice aplicabile şi care au tratat heliporturile ca fiind construcții civile oarecare, autoritatea contractantă a decis să invoce experiența în domeniu şi să impună o experiență minimă dar necesară şi suficientă pentru a face dovada cunoașterii de către ofertant a problematicii de proiectare şi construire a heliporturilor. În acest sens, autoritatea contractantă evocă situații în care agenții economici au tratat heliporturile ca pe construcții civile oarecare, având ca efect emiterea de avize negative din partea autorităților competente, întârzierea foarte mare a finalizării proiectelor, efectuarea de cheltuieli suplimentare, realizarea unor obiective cu neconformități și generarea de dificultăți în exploatarea și administrarea heliporturilor. unele dintre ele afectând grav siguranța zborului. În continuare, autoritatea contractantă arată că, în România şi în Republica Moldova, în ultimii 5 ani, a fost elaborat un număr foarte mare de proiecte similare, respectiv proiecte tehnice în diverse faze de proiectare pentru construirea de heliporturi, aproape 70 fiind exemplificate în cele de mai sus, ceea ce permite stabilirea unor criterii de calificare prin solicitarea unei experiențe profesionale specifice adecvate. Ca urmare, prin solicitarea experienței profesionale specifice prin implicarea în 7 sau mai multe contracte de proiectare a unor heliporturi, autoritatea contractantă nu a restricționat participarea la procedura de achiziție publică, ci, în conformitate cu prevederile Instrucțiunii ANAP nr. 1/2017, în cazul contractelor ce includ o componentă semnificativă de servicii având ca obiect prestații intelectuale, care presupun activități cu nivel de complexitate ridicat, situație în care calitatea personalului are un impact semnificativ asupra calității executării respectivelor contracte, calificarea, experiența profesională şi/sau modul de organizare, reprezintă caracteristici ale ofertei ce descriu, în fapt, nivelul tehnic sau funcțional al acesteia, fiind considerate un avantaj calitativ ce poate fi punctat. Pagina 13 din 19

Autoritatea contractantă consideră că dovada experienței specifice a personalului implicat în derularea contractului în servicii de elaborare/actualizare/revizuire studii de fezabilitate/proiecte tehnice pentru construcții noi/modernizare/reabilitare heliporturi pentru minim 7 contracte de servicii este relevantă pentru a încheia contractul licitat cu un proiectant de servicii, care să aibă, în componența echipei, personal cu experiență profesională specifică, necesară derulării unui contract de această complexitate. Cu cât persoana este implicată în derularea mai multor contracte similare, cu atât experiența profesională specifică dobândită a acestuia este mai relevantă pentru autoritatea contractantă și face dovada calității prestării serviciilor. Față de susținerile părților și de documentele depuse la dosarul cauzei, Consiliul reține cele ce urmează: ......... a inițiat, la 11.05.2022, o procedură simplificată, în vederea atribuirii contractului de „Proiectare, asistență tehnică și execuție lucrări pentru Realizarea unui heliport pe corpul B din cadrul Spitalului Județean de Urgență .........”, prin publicarea în SEAP a anunțului de participare nr. SCN1106704 și a documentației de atribuire. În legătură cu cerința de calificare privind experiența similară, dar și cu unul dintre factorii de evaluare a ofertelor (Experiența profesională specifică pentru personalul desemnat pentru prestarea serviciilor din cadrul componentei tehnice), precum și cu algoritmul de calcul al acestuia, ......... SA promovează contestația de față, solicitând modificarea lor, dar și suspendarea procedurii, ca măsură provizorie. Referitor la cererea de suspendare a procedurii, Consiliul s-a pronunțat, prin Încheierea nr. 1430/C3/1190 din 24.05.2022, în sensul respingerii ei, ca rămasă fără obiect, întrucât autoritatea contractantă a dispus, din oficiu, suspendarea procedurii de atribuire, măsură publicată în SEAP, în cadrul anunțului de participare nr. SCN1106704. Preliminar, Consiliul constată că, pentru a îndeplini obligația stabilită la art. 611 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, contestatorul ......... SA a înaintat recipisa de consemnare a cauțiunii nr. 208075659/1, în valoare de 35.000 lei, emisă de CEC Bank – Sucursala .......... Având a analiza excepția de inadmisibilitate a contestației ”pentru lipsa de obiect”, Consiliul constată netemeinicia ei. În fapt, autoritatea contractantă nu a prezentat motive de fapt și de drept ale excepției amintite. În același timp, Consiliul constată că autoarea contestației a indicat, explicit, care este solicitarea sa, în raport cu conținutul atacat al documentației de atribuire. Drept care, Consiliul va respinge excepția autorității contractante, ca nefondată și va face analiza cauzei pe fond. Pagina 14 din 19

În analiza criticilor contestatoarei împotriva modului de stabilire a cerințelor privind experiența similară în proiectarea și execuția de lucrări, Consiliul are în vedere conținutul fișei de date a achiziției, care are următorul conținut: III.1.3.a) Capacitatea tehnica si/sau profesionala Informatii si/sau nivel(uri) minim(e) necesare pentru evaluarea respectarii cerintelor mentionate: Pentru contractele de achizitie de lucrari: executarea de lucrari de tipul specificat Experienta similara - executie lucrari Ofertantul va face dovada ca a executat in ultimii 5 ani, în cadrul a maximum 3 contracte lucrări similare în val. cumulata de cel putin 6.132.000 lei fara TVA. Prin lucrări similare se intelege lucrări de construire/reabilitare /modernizare/ consolidare heliporturi. ..................... Experienta similara-proiectare Ofert. va face dovada ca a prestat in ultimii 3 ani in cadrul a maxim 3 contr. servicii similare, în val. cumulata de cel putin 350.000,00 lei fara TVA. Prin serv. sim. se ințeleg serv. de elab./ actualizare/ revizuire de doc. tehnice aferente unei faze de proiectare conform legislatiei specifice incidente (studiu de fezabilitate/Doc. de Avizare a Lucrarilor de interventie/Proiecte tehnice) pentru constructii noi/modernizare/ reabilitare heliporturi. În același timp, din conținutul caietului de sarcini, rezultă că edificarea heliportului presupune realizarea unor lucrări care implică modificări semnificative asupra corpului de clădire pe care va fi amplasat. Astfel, se confirmă susținerea contestatoarei că soluția tehnică aleasă de autoritatea contractantă (”heliport în terase”) ar trebui să conducă și la aprecierea că nu doar destinația finală a viitorului edificiu este reprezentativă în stabilirea nivelului de experiență similară a proiectantului și/sau constructorului, ci și modalitatea efectivă de proiectare/executare a lucrărilor. Raportarea la experiența similară în proiectarea și executarea de heliporturi (indiferent de modalitatea de executare), cu excluderea unor lucrări care au evident complexitate ridicată (precum lucrări de nivelul unor piste de aeroporturi/aerodromuri și instalații de dirijare aferente) arată caracterul disproporționat al cerinței, inclusiv, în referire la destinația viitoarelor lucrări. Văzând faptul că, în privința viitoarei investiții, se urmărește și o modificare a construcției pe care se suprapune heliportul (prin lucrări pentru: creșterea performanței seismice a clădirii actuale; modificarea structurii de rezistență, în sensul reducerii masei structurii de rezistență; demontarea șarpantei clădirii afectate și refacerea sistemului de termo- hidroizolație etc.), inclusiv edificarea structurii metalice de poziționare a Pagina 15 din 19

platformei heliportului, este evident că experiența similară a proiectantului și constructorului trebuie corelată și cu aceste tipuri de lucrări, pentru a corespunde nevoii efective a achizitorului de a beneficia de executanți care au capacitatea tehnică/capabilitatea de a executa asemenea lucrări. În privința apărării achizitorului că numai agenții economici certificați pe baza Codului aerian abrogat în 2020 ar putea activa în domeniul aeronautic, pe baza experienței similare dobândite pe durata certificării, Consiliul constată că, în fapt, se confirmă caracterul excesiv al cerinței privind experiența similară. Certificarea în cauză nu exclude și nici nu acoperă cerința de experiență similară, așa cum este formulată. Ea ar face dovada unei evaluări a capacității operatorului economic în cauză la momentul anterior certificării, conform regulilor evaluatorului în cauză. În schimb, experiența similară reprezintă dovada derulării efective a activităților certificate. De altfel, chiar caietul de sarcini (în ultimul paragraf al paginii 5) cuprinde și scenariul în care, odată edificat heliportul (cu implicarea acelor operatori economici care au experiența similară impusă), să fie necesare exceptări de la cerințele de autorizare a aerodromurilor civile (cu adresarea cererilor către Autoritatea Aeronautică Civilă din România) pentru a fi pus în utilizare, context în care nivelul de experiență similară cerut apare, din nou, excesiv. Or, conform cu prevederile art. 3 alin. (1) din Instrucţiunea nr. 2/2017, emisă de Agenţia Naţională Pentru Achiziţii Publice: Atunci când stabileşte cerinţele minime de calificare şi selecţie referitoare la experienţa în implementarea/realizarea unui/unor contract/contracte sau unor activităţi similare, autoritatea/entitatea contractantă trebuie să ofere repere suficiente operatorilor economici interesaţi să participe la procedura de atribuire, pentru ca aceştia să poată determina nivelul de complexitate asociat cerinţei în cauză, prin corelare cu modul în care este descrisă, prin rezultatele aşteptate prevăzute de caietul de sarcini, complexitatea contractului de achiziţie publică/de achiziţie sectorială/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit, precum şi modul în care poate fi demonstrată îndeplinirea respectivelor cerinţe. Prin urmare, Consiliul consideră necesar ca autoritatea contractantă să reformuleze cerința de experiență similară, prin includerea posibilității ca aceasta să fie probată și prin executarea altor proiecte/lucrări la infrastructura aeronautică, precum piste de aeroport și/sau construcții pe structuri metalice/civile cu caracteristici similare celor ce vor face obiectul viitorului contract de achiziție publică. În privința modalității de alocare a punctajelor suplimentare, acordate ofertelor admisibile, Consiliul constată că sunt întemeiate în parte criticile contestatoarei. Autoritatea contractantă nu a impus ca cei 3 specialiști, pentru care acordă punctaj, să-și dovedească dobândirea experienței profesionale în ultimii 5 ani, iar nivelurile de punctaj Pagina 16 din 19

intermediar/maxim, bazate pe minim 2/5/7 contracte care au avut drept obiect (doar) heliporturi, nu restricționează ofertarea. Este relevant, în cauză, conținutul fișei de date a achiziției și anexa ei, privitor la modul de acordare a punctajului: Algoritm de calcul: • Pentru experiența specifică demonstrată prin minim 7 sau mai multe contracte care au avut ca obiect servicii de elaborare/actualizare/revizuire studii de fezabilitate/proiecte tehnice pentru constructii noi/modernizare/reabilitare heliporturi, în care a prestat servicii în calitate de inginer proiectare specializarea constructii civile, industriale si agricole – se acordă 10 puncte; • Pentru experienta specifica demonstrata prin 5 până la 6 contracte care au avut ca obiect servicii de elaborare/actualizare/revizuire studii de fezabilitate/proiecte tehnice pentru constructii noi/modernizare/reabilitare heliporturi, în care a prestat servicii în calitate de inginer proiectare specializarea constructii civile, industriale si agricole - se acordă 6 puncte. • Pentru experienta specifica demonstrata prin 2 până la 4 contracte care au avut ca obiect servicii de elaborare/actualizare/revizuire studii de fezabilitate/proiecte tehnice pentru constructii noi/modernizare/reabilitare heliporturi, în care a prestat servicii în calitate de inginer proiectare specializarea constructii civile, industriale si agricole - se acordă 2 puncte. Este evident că, în privința experienței profesionale specifice a celor 3 experți-cheie indicați în fișa de date a achiziției (1 inginer proiectare specializarea construcții civile, industriale și agricole; 1 arhitect cu drept de semnatură; 1 inginer proiectant cu specializarea instalații electrice), ar fi un avantaj tehnic pentru achizitor ca aceștia să fi participat la proiectarea și edificarea unor heliporturi. Astfel, fără a se confunda cu cerința de experiență similară a ofertantului, care trebuie să permită o participare largă în competiție, punctarea suplimentară a nivelului de experiență al personalului cheie (care ar trebui să reflecte avantajele obținute de achizitor, pornind de la orice ofertă care respectă cerințele minime), apare ca fiind obiectiv stabilită. Or, adăugarea punctajelor pentru proiecte care au avut ca obiect ”construcții civile încadrate în clasa de importanță B”, așa cum solicită contestatoarea, nu ar reflecta avantajul amintit, așa cum se precizează și la art. 12 din Instrucţiunea nr. 1/2017, emisă de Agenţia Naţională Pentru Achiziţii Publice: Atunci când stabileşte factorii de evaluare privind calificarea, experienţa profesională şi/sau modul de organizare a experţilor-cheie, autoritatea/entitatea contractantă se asigură că: a) factorii de evaluare sunt asociaţi unei/unor extinderi a cerinţei/cerinţelor minime obligatorii stabilite prin caietul de sarcini, avantajul urmărit fiind în corelaţie cu valori superioare ale nivelurilor de calificare şi/sau experienţă profesională prezentate de experţii-cheie, ce fac obiectul factorilor de evaluare, faţă de nivelul minim ce trebuie îndeplinit pentru ca propunerea tehnică să fie declarată conformă; Pagina 17 din 19

b) factorii de evaluare sunt relevanţi şi reflectă avantajele economice/financiare rezultate din cadrul ofertelor depuse, avantaje care să nu fie anulate sau diminuate pe parcursul îndeplinirii contractului, fiind corelaţi cu specificul activităţilor şi domeniului corespunzătoare obiectului respectivului contract. Prin urmare, Consiliul consideră că nu se impune modificarea modului de acordare a punctajului aferent ofertelor admisibile, așa cum solicită contestatoarea. Pe cale de consecință, în temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite contestația doar în partea privind modificarea cerinței de experiență similară a ofertanților, în sensul obligării autorității contractante la includerea posibilității ca aceasta să fie probată și prin executarea altor proiecte/lucrări la infrastructura aeronautică, precum piste de aeroport și/sau construcții pe structuri metalice/civile cu caracteristici similare celor ce vor face obiectul viitorului contract de achiziție publică, în 15 zile de la primirea deciziei. Totodată, Consiliul va respinge, ca nefondată, cererea de modificare a modului de acordare a punctajului pentru experiența profesională specifică a experților-cheie, în temeiul dispozițiilor de la alin. (6) al aceluiași art. 26.

Pentru aceste motive, în baza legii şi a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Respinge excepția de inadmisibilitate a contestației, ca nefondată. Admite contestația ......... SA, în contradictoriu cu ........., în partea privind modificarea cerinței de experiență similară a ofertanților din procedura inițiată cu anunțul de participare nr. SCN1106704/11.05.2022. Obligă autoritatea contractantă la includerea posibilității ca experiența similară să fie probată și prin executarea altor proiecte/lucrări la infrastructura aeronautică, precum piste de aeroport și/sau construcții pe structuri metalice/civile cu caracteristici similare celor ce vor face obiectul viitorului contract de achiziție publică, măsură ce va fi luată în 15 zile de la primirea deciziei. Respinge, ca nefondată, cererea de modificare a modului de acordare a punctajului pentru experiența profesională specifică a experților-cheie. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, dar împotriva ei se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare, în Pagina 18 din 19

conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) și art. 29 din Legea nr. 101/2016. PREŞEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, ... ... ... Pagina 19 din 19