Decizie CNSC 329/2022

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. . 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. 329/C1/114 Data: 14.02.2022 Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 2499/17.01.2022, formulată de SC AMIRAS C&L IMPEX SRL, cu sediul în Târgoviște, str. Constantin Brâncoveanu nr. 66, județul Dâmbovița și adresa de corespondență în str. Mihai Viteazu, nr. 3, sat Viforâta, comuna Aninoasa, județul Dâmbovița, având cod unic de înregistrare RO 917713, înmatriculată la Oficiul pentru Registrul Comerțului sub nr. J15/530/1992, reprezentată legal prin administrator și convențional prin avocat Simona-Elena Stoicuț, împotriva documentației de atribuire elaborată de către autoritatea contractantă MUNICIPIUL ALEXANDRIA, cu sediul în Alexandria, Strada Dunării, nr. 139, județul Teleorman, în cadrul procedurii simplificate, organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect: „Servicii de proiectare și execuție lucrări în vederea realizării obiectivului de investiții - Modernizarea sistemului de iluminat în Municipiul Alexandria, Județul Teleorman” cod CPV 45000000-7, s-a solicitat: - obligarea autorității contractante la luarea măsurilor corective care se impun, în sensul refacerii documentației de atribuire; - obligarea autorității la plata cheltuielilor de judecată. În luarea deciziei, CONSILIUL, legal investit, a avut în vedere următoarele: Pentru aceste motive în baza documentelor depuse de părți, CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR Pagina 1 din 2

DECIDE:

Admite în parte contestația formulată de SC AMIRAS C&L IMPEX SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantă MUNICIPIUL ALEXANDRIA iar, pe cale de consecință, obligă autoritatea contractantă la remedierea documentației de atribuire cu respectarea prevederilor legale și a motivării aferentă prezentei în termen de 10 zile de la comunicare. Respinge ca nefondate criticile contestatorului privind tipul sistemului de telegestiune solicitat prin documentația de atribuire. Obligă autoritatea contractantă la plata cheltuielilor de judecată către contestator, în cuantum de 800 lei. Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare.

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. 329/C1/114 Data: 14.02.2022 Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 2499/17.01.2022, formulată de SC ......... SRL, cu sediul în ........., str. ......nr. …., județul ......... și adresa de corespondență în ........., având cod unic de înregistrare RO ........., înmatriculată la Oficiul pentru Registrul Comerțului sub nr. ........., reprezentată legal prin ......... și convențional prin avocat ........., împotriva documentației de atribuire elaborată de către autoritatea contractantă ........., cu sediul în ........., ........., județul ........., în cadrul procedurii simplificate, organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect: „Servicii de proiectare și execuție lucrări în vederea realizării obiectivului de investiții - Modernizarea sistemului de iluminat în ........., Județul .........” cod CPV 45000000-7, s-a solicitat: - obligarea autorității contractante la luarea măsurilor corective care se impun, în sensul refacerii documentației de atribuire; - obligarea autorității la plata cheltuielilor de judecată. În luarea deciziei, CONSILIUL, legal investit, a avut în vedere următoarele: În fapt contestatorul precizează că dorind să participe în cadrul acestei proceduri, a observat faptul că din documentația pusă la dispoziție de autoritatea contractantă rezultă nenumărate cerințe care încalcă dispozițiile legale. Prin urmare, contestatorul susține că urmărește clarificarea/ remedierea unor cerințe nelegale regăsite în documentația publicată de autoritatea contractantă. Prin modalitatea de redactare a documentației de atribuire consideră că s-au încălcat o serie de principii susținute de legislația privind achizițiile publice, respectiv principiul tratamentului egal, al transparenței și al proporționalității. Pagina 1 din 21

1. În fișa tehnică a aparatelor de iluminat LED, autoritate contractantă solicită fără nicio justificare tehnică, economică sau de altă natură ca aparatele de iluminat să nu aibă striații sau decupaje pe exteriorul aparatului de luminat. Contestatorul consideră că aceasta este o restricție cu privire la designul aparatului de iluminat prin falsul argument al disipării de căldură și acumularea de murdărire pe aparat. În opinia sa, un corp de iluminat bazat pe tehnologie LED are nevoie de răcire pasivă/activă pentru a reduce temperatura cât mai bine pe joncțiunea P-N a diodei emitente de lumină. Singura metodă pentru a reduce temperatura unui obiect este să-i fie atașat un radiator care poate să fie mascat sub o carcasă sau să fie proiectat în așa fel încât acesta să nu pară un radiator. Căldura care trebuie disipată trebuie în mod imperativ să fie scoasă din interiorul carcasei, motiv pentru care carcasele echipamentelor de iluminat stradal cu LED - acolo unde se folosesc puteri mari de iluminat - sunt majoritatea din metal. Există și soluții din material „plastic” - anumiți polimeri - care pot disipa căldura la fel de bine ca și metalul. De asemenea, arată că răcirea pasivă reprezintă răcirea care este asigurată în mod natural prin intermediul curenților de aer creați - structura unui radiator este special concepută pentru a asigura mișcarea aerului în interiorul radiatorului. Răcirea activă reprezintă răcirea care este asigurată în mod forțat prin intermediul unui sistem suplimentar (ventilator, apa, freon, etc). Se folosește unde este nevoie de o răcire suplimentară. Există pe piață și aparate de iluminat stradale care folosesc răcire activă. Un producător de corpuri de iluminat cu LED analizează cea mai bună soluție pentru tehnologia de LED folosită pentru a asigura în cazul lui cea mai bună răcire pe joncțiunea P-N. Motivul pentru care această temperatură trebuie menținută în anumiți parametri este aceea de a obține cea mai bună performanță luminotehnică, cu alte cuvinte pentru a asigura cel mai mare flux luminos la un consum energetic cât mai mic. Contestatorul susține că problemele de murdărie care apar pe corpurile de iluminat stradale sunt probleme vechi, cunoscute de toți producătorii de astfel de aparate. Problemele mizeriei (produse fecale de la păsări, mizerie naturală, crăci, frunze, etc), sunt probleme care au fost dintotdeauna, inclusiv la corpurile clasice cu tehnologie Mercur, Sodiu sau orice altă tehnologie folosită. Motivul nu este dat de forma carcasei, ci de faptul că pasările, frunzele etc., se așază pe ele. Din acest motiv, toți producătorii, în momentul dezvoltării soluțiilor de disipare a căldurii, au căutat și soluții de îndepărtare a acestora în mod natural / pasiv. Cu

toate acestea, inclusiv aparatele de iluminat stradale vechi - cu tehnologii vechi - care aveau o carcasă fără striații și fără decupaje prezintă problema mizeriei. Astfel, arată că producătorii au propriile lor metode pentru aparatul de iluminat dezvoltat ca aceste mizerii/murdării să fie îndepărtate pe cât posibil în mod natural de ploaie și vânt - cu toate acestea, nicio soluție nu este 100% eficientă, fiind necesară intervenția umană pentru îndepărtarea mizeriei din punct de vedere vizual. Din punct de vedere termic, indiferent dacă aparatul de iluminat prezintă sau nu striații, prezintă sau nu decupaje, producătorul a ținut cont de aceste aspecte, astfel încât eficiența corpului să nu fie afectată. În egală măsură, un aparat de iluminat cu striații, cu decupaje sau plan - fără striații - va menține pe suprafața superioară puțină mizerie care nu afectează eficiența corpului de iluminat, indiferent de design. Contestatorul face cunoscut că murdăria se găsește și pe corpurile de iluminat fără striații/decupaje, atașând poze luate de pe internet pentru a dovedi cele enumerate mai sus. Totodată precizează că nu contează dacă aparatul de iluminat prezintă striații, decupaje sau este plan. Menționează de asemenea că în studiile de specialitate pasările și mizeria naturală se depun indiferent de forma constructivă. Din acest motiv, în opinia contestatorului, producătorul a căutat propria soluție ca acest aspect să nu îi afecteze răcirea corpului de iluminat, iar solicitarea ca acesta să nu prezinte striații sau decupaje este doar o limitare a participanților la licitație. Totodată, asociațiile de specialitate care reglementează standarde în domeniul iluminatului public recomandă spălarea regulată a corpurilor de iluminat stradale (indiferent de tehnologia folosită). În cuprinsul contestației, contestatorul menționează că proiectantul înțelege rolul răcirii aparatului de iluminat și solicită în fișele tehnice că managementul termic să se facă de carcasa aparatului de iluminat care are rol de radiator. De asemenea mai precizează că în caietele de sarcini pentru delegarea Serviciului de iluminat public se menționează activitățile de curățare a aparatului de iluminat, ștergere a dispersorului etc. Pentru aparatele de iluminat ale căror specificații se regăsesc în fișa tehnică 1, contestatorul arată că se solicită specificații constructive cu privire la managementul termic în sensul să se realizeze fără decupaje, însă această specificație în opinia sa este neclară întrucât autoritatea nu a definit ce înseamnă decupaje. Contestatorul precizează că nu există aparat de iluminat fără „decupări”, conform definiției DEX, „decupaje” este un termen folosit în industria cinematografică, nicidecum în iluminatul public iar în Pagina 3 din 21

vocabularul electronic International Capitolul 845: Iluminat, acest termen „decupaje” sau „decupări” nu există. În opinia contestatorului, utilizatorul nu este în măsură să impună soluții la proiectarea și construcția aparatului de iluminat. Soluțiile de proiectare și construcție sunt stabilite de producător, iar parametrii tehnici de funcționare sunt stabiliți de standarde. Față de cele expuse, contestatorul solicită eliminarea acestei cerințe cu privire la managementul termic și al termenului „decupaje”. 2. În fișele tehnice ale aparatelor de iluminat autoritatea solicită: „Corpurile de iluminat vor fi dotate cu bulă de nivel încorporată în aparatul de iluminat pentru a asigura instalarea corectă în plan orizontal”. Contestatorul susține că conform detaliilor de execuție, la montarea consolelor și aparatelor de iluminat stabilirea poziției pe orizontală a aparatului de iluminat față de sol se face cu nivelă pusă sub compartimentul accesorii, sau alt dispozitiv omologat de tip laser. În susținerea celor prezentate, contestatorul prezintă o imagine în care se poate observa aparatul de iluminat care îndeplinește toate criteriile de calificare ale autorității. Bula de nivel este poziționată în partea superioară a aparatului de iluminat și pentru a verifica nivelul trebuie să se ajungă la aparatul de iluminat. Prin urmare nu se justifică motivarea dacă are bulă se poate repoziționa mai repede aparatul deoarece tot trebuie să ajungă la aparat. Contestatorul susține că autoritatea, la inserarea acestei cerințe restrictive, probabil s-a gândit că sub acțiunea vântului, a zăpezii și a vibrațiilor, aparatele de iluminat își pot pierde poziția de planeitate orizontală și că de la nivelul solului, beneficiarul, personal, verifică planeitatea în orice moment uitându-se la bula de nivel montată pe corpul aparatului de iluminat. Cu privire la acest aspect contestatorul informează autoritatea că verificarea planeității aparatului de iluminat în perioada de funcționare se face în cadrul contractului de delegare a gestiunii serviciului de iluminat public. Acesta roagă autoritatea să înțeleagă că nu poate să o vadă cu ochiul liber de la nivelul solului până la înălțimea de 8-10 m unde este lampa cu bulă și trebuie să utilizeze un echipament special de lucru la înălțime pentru a ajunge la aparatul de iluminat. De asemenea arată că autoritatea solicită prezentarea de certificări privind teste de vibrație și vânt. Prin urmare odată ce corpurile au aceste certificări înseamnă că rezistă la vibrații și vânt, iar sub acțiunea acestor situații aparatul de iluminat nu își modifică poziția de montaj.

În opinia contestatorului, această cerința este restrictivă și limitează concurența. De-a lungul timpului până la această inovație tehnică (bula de nivel incorporată în aparatul de iluminat), a fost suficientă utilizarea unor nivele cu bulă de aer, instrumente uzuale în lucrările de construcții. Motivarea autorității că echiparea aparatelor de iluminat cu bula de nivel conduce la scurtarea timpilor și a costurilor de intervenție, cât și la reducerea riscului de blocare a traficului în opinia sa nu are nicio justificare, pe următoarele considerente: - bula de nivel este montată deasupra aparatului. Verificarea planeității presupune folosirea unor echipamente speciale de lucru la înălțime pentru a verifica bula. Prin urmare este necesar să se folosească platforma auto de lucru la înălțime, iar reducerea timpului de intervenție și a costului nu se regăsește. Mai mult, verificarea planeității aparatelor dotate cu bulă nu este prevăzută în nicio normă de deviz, aceasta verificare făcându-se doar prin contractul de delegare a gestiunii; - reducerea riscului de blocare a traficului. Contestatorul se întreabă oare atunci când se montează sau se intervine la aparatul de iluminat pentru mentenanță nu se blochează traficul? Oricum consideră că traficul nu este afectat întrucât utilajul nu ocupă decât spațiul unui autovehicul și acesta staționează cât mai aproape de stâlpul unde este montat aparatul de iluminat la care se intervine; - durata activității de intervenție, respectiv mentenanță, este influențată de mai mulți factori, cum ar fi timpul de poziționare/amplasare a utilajului ridicător și durata efectivă de repoziționare a aparatului de iluminat, nu de verificarea planeității. Totodată consideră că montarea aparatelor de iluminat de către personal autorizat cu respectarea specificațiilor de montaj ale producătorului garantează că aparatele de iluminat sub acțiunea vântului, zăpezii și a vibrațiilor nu își pierd poziția de planeitate orizontală. Producătorul garantează aceste lucruri în baza testelor efectuate în laboratoare acreditate fiind emise rapoarte de încercări în acest sens conform standardului SR EN 60068-2-6:2008. Contestatorul precizează că autoritatea a solicitat în fișele tehnice prezentarea acestui raport de încercări. Afirmația autorității că în cazul vibrațiilor aparatele de iluminat stradale își pot pierde poziția de planeitate pe orizontală, solicitând în acest sens excesiv și restrictiv, montarea unei bule de nivel, nu are fundament tehnic și nici economic. În opinia contestatorului, dacă s-ar admite că această cerință nu este restrictivă, abuzivă și nu are interese de a favoriza anumite produse, ar atrage atenția autorității că bula de nivel trebuie montată pe compartimentul optic și nu pe aparatul de iluminat, pentru că la montare se stabilește planeitatea compartimentului optic pe axele X si Y față de Pagina 5 din 21

calea de rulare și nu a întregului aparat de iluminat, cum vrea autoritatea. În concluzie, acesta precizează că nu se poate stabili planeitatea pe cele 2 axe cu o singură bulă de nivel. Mai mult, contestatorul menționează că montarea bulei de nivel pe aparatul de iluminat așa cum cere autoritatea, nu aduce nicio îmbunătățire a parametrilor tehnici și este pusă greșit pe aparatul de iluminat, pentru că acesta are forme neregulate (rotunde), singura zonă perfect plană fiind compartimentul optic, în care acesta trebuie să fie montat corespunzător conform calculelor luminotehnice. Contestatorul mai precizează că stâlpii pe care se montează aparatele de iluminat nu sunt perfecți drepți și la montare trebuie să se folosească dispozitive pentru a compensa înclinarea stâlpului. Conform legislației din domeniul construcțiilor, stabilirea planeității obiectelor, construcțiilor, etc, se face cu nivelă cu bulă și/sau aparate cu laser cu certificat de verificare metrologic în termen. În opinia contestatorului această cerință „dotarea cu bulă de nivel” este introdusă doar pentru a restricționa accesul producătorilor de aparate de iluminat cu LED-uri care nu montează bula de nivel pe aparat, având în vedere faptul că montarea și stabilirea planeității se face cu nivelă pusă sub compartimentul accesorii, pentru că un singur ofertant/producător să îndeplinească această caracteristică. În apărarea sa, contestatorul invocă dispozițiile art. 155, alin. (6) din Legea nr. 98/2016, și precizează că această solicitare este un obstacol nejustificat și implicit nu se asigură o concurență la ofertare. Având în vedere că stabilirea poziției orizontale se va face cu nivelă pusă sub compartimentul accesorii, pentru a garanta montarea corectă a aparatului de iluminat, contestatorul solicită eliminarea cerinței din fișele tehnice întrucât nu se justifică, dat fiind modalitatea de stabilirea poziției orizontale prin nivelă și este nelegală conform Legii nr. 98/2016. 3. Prin cerințele caietului de sarcini și DALI induce în eroare ofertanții cu privire la tipul sistemului de telegestiune solicitat. Contestatorul susține că autoritatea menționează în documentații că sistemul de telegestiune este pentru punctul de aprindere, dar și faptul că sistemul de telegestiune este în punct luminos. Conform fișei tehnice a aparatelor de iluminat, acestea sunt aparate cu sistem de dimare integrate într-un sistem de telegestiune la nivel de punct de aprindere, dotate cu balast electronic programabil. În cuprinsul fișei tehnice nu se menționează că aparatele de iluminat fac parte dintr- un sistem de telegestiune în punct luminos. Din analiza fișei tehnice a aparatului de iluminat, dar și a fișei tehnice a sistemului de telegestiune

rezultă că aparatele de iluminat sunt cu balast programabil și sistem de telegestiune în punct de aprindere. În susținere, contestatorul atașează imagini din caietul de sarcini legat de telegestiune în punct luminos cât și la nivel de punct de aprindere (pag. 5, 6, 51, 52, 60). Contestatorul consideră că autoritatea trebuie să comunice clar tipul sistemului de telegestiune pentru a putea face o ofertare corectă, întrucât prețurile diferă între sistemul de telegestiune în punct luminos și sistem de telegestiune în punct de aprindere cu aparate de iluminat cu dimare prestabilită. 4. În fișa tehnică nr. 2 a sistemului de telegestiune, autoritatea solicită parametri constructivi care nu se justifică (temperatura de funcționare -40 ÷ +70 grade Celsius, iar pentru aparatele de iluminat -40 ÷ +55 grade Celsius). Contestatorul solicită să se impună autorității contractante să solicite funcționarea echipamentelor în plaja de temperaturi care se regăsesc în Romania, respectiv -20 ÷ +55, care este și un interval de temperatură folosit în mod uzual pentru echipamentele electronice în România, dar și UE, atașând exemple din fișele tehnice. De asemenea, solicită să se dispună în sarcina autorității să elimine specificațiile tehnice cu privire la elementele din care este format sistemul de telegestiune deoarece nu toți producătorii folosesc aceste elemente constructive, unele fiind incluse în altele, respectiv un singur modul poate îngloba mai multe module solicitate de autoritate. Este important ca autoritatea să achiziționeze un sistem de telegestiune care să îi asigure furnizarea tuturor informațiilor necesare și impuse în fișa tehnică. Contestatorul consideră că autoritatea nu trebuie să impună utilizarea unor module predefinite ce ar intra în componența sistemului de telegestiune pentru că există producători care au sisteme de telegestiune funcționale, dar sunt formate din alte module, iar acesta nu trebuie să fie un criteriu de eligibilitate la o licitație publică din fonduri guvernamentale. Având în vedere cele menționate, contestatorul solicită: - obligarea autorității contractante la luarea măsurilor corective care se impun, în sensul refacerii documentației de atribuire prin înlăturarea cerințelor nelegale ce au fost indicate în cuprinsul contestației și suspendarea procedurii de atribuire până la soluționarea contestației; - obligarea autorității la plata cheltuielilor de judecată. În drept invocă dispozițiile Legii nr. 101/2016, Legii nr. 98/2016 și celelalte menționate în cuprinsul contestației. Pagina 7 din 21

Atașat contestației depuse în original, SC ......... SRL, depune în original recipisa de consemnare a cauțiunii nr. 207762773/1, tranzacția 1165579592/1979389715, din data de 13.01.2022, eliberată de CEC Bank: Sucursala ........., în cuantum de 16.790,00 Ron. Prin adresa nr. 3862/19.01.2022, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 3223/19.01.2022, autoritatea contractantă trimite dosarul achiziției publice, în copie precum și punctul de vedere cu privire la contestația formulată de către SC ......... SRL, solicitând respingerea ca nefondată a acesteia. Cu privire la fondul contestației autoritatea contractantă consideră că a respectat decizia CNSC nr. 2138/C2/2354 din 27.09.2021 în baza căreia documentația a fost revizuită, fiind eliminate acele cerințe considerate restrictive. Autoritatea contractantă precizează că SC ......... SRL a formulat a doua contestație pentru aceleași critici respinse de CNSC ca nefondate, cu scopul de a reduce nivelul calitativ al documentației, de a impune autorității contractante achiziționarea produselor acestui operator economic și consideră o lipsă totală de temeinicie a criticilor aduse documentației de atribuire. În susținere, autoritatea invocă art. 20 alin. (10) din HG nr. 395/2016, cât și Decizia 1281/C8/1216 din 15.06.2021. Cu privire la critica nr. 1 - în fișa tehnică a aparatelor de iluminat LED, autoritatea solicită fără nicio justificare tehnică, economică sau de altă natură, ca aparatele de iluminat să nu aibă striații sau decupaje pe exteriorul aparatului de iluminat. Autoritatea consideră că SC ......... SRL încearcă să diminueze un parametru de calitate al echipamentului de iluminat care influențează, în mod direct, durabilitatea în timp a acestuia. Astfel, apreciază că acestea sunt probleme reale ale sistemelor de iluminat public și astfel, s-a optat pentru o soluție care să vină în sprijinul său și să limiteze cât mai mult din efectele acestor probleme. Autoritatea consideră că în zona de montaj, este necesar ca aparatele de iluminat să nu aibă striații sau radiatoare externe pentru a se evita acumularea de praf sau frunze, care sa stânjenească evacuarea căldurii, lucru care ar duce la deprecierea fluxului luminos și implicit neîncadrarea în parametrii luminotehnici stabiliți de standardele specifice. Supraîncălzirea aparatului de iluminat duce la scăderea duratei de viață a LED-ului, făcând imposibilă susținerea celor 100.000 de ore de funcționare impuse.

La introducerea acestei specificații tehnice autoritatea susține că s-a avut în vedere și respectarea cerinței privind încărcarea statică pentru corpuri de iluminat sau părți exterioare ale acestora, prevăzută la capitolul 3.6.3.1 din standardul SR EN 60598-2-3 - Corpuri de iluminat. Partea 2-3: Condiții speciale. Corpuri de iluminat pentru iluminatul public. În opinia autorității un aparat de iluminat ce prezintă striații sau decupaje pe exteriorul său, în timpul verii acesta se poate colmata cu praf și frunze/pământ, iar în timpul iernii se pot forma depuneri de zăpadă. De asemenea mai precizează că un aparat de iluminat cu striații duce la încercări statice ridicate și are ca efect deformări permanente a fixării sau rotație în jurul punctului de fixare. Aceste efecte duc la neîncadrarea în parametrii luminotehnici stabiliți la nivelul proiectului tehnic. În probațiune, autoritatea prezintă raportul de expertiză tehnică de calitate și extrajudiciară, emis de expertul tehnic ANRE, domnul ing. ……, care tratează caracteristicile tehnice specificate în documentația de proiectare și care afirmă, în mod motivat: „în concluzie, consider că lipsa striațiilor, a decupajelor sau radiatoarelor la nivelul capacului superior al aparatului de iluminat este o caracteristică de calitate superioară a acestuia și, ținând seama de zona de montaj, consider cerința ca fiind pertinentă și justificată”. Autoritatea solicită Consiliului să aibă în vedere decizia nr. 2138/C2/2354 din 27.09.2021 cu privire la aceeași critică, contestatorul reluând acele critici respinse de CNSC. Apreciază argumentația contestatorului ca fiind formată din afirmații nedovedite, fără acoperire tehnică și legală, nedemonstrând caracterul restrictiv al cerinței. Pe cale de consecință solicită respingerea acestei critici ca nefondată deoarece consideră că este necesar și obligatoriu ca aparatele de iluminat să nu prezinte striații sau decupaje. Cu privire la critica nr. 2 - în fișele tehnice ale aparatelor de iluminat, autoritatea solicită: „Corpurile de iluminat vor fi dotate cu bulă de nivel încorporată în aparatul de iluminat pentru a asigura instalarea corectă în plan orizontal”. În opinia autorității, contestatorul vrea să diminueze nivelul de echipare minim al aparatelor de iluminat, pe motiv că acesta nu le are de vânzare. Având în vedere durata îndelungată de viață a aparatelor de iluminat, consideră că componenta de mentenanță post garanție este crucială pentru eficiența proiectului. Sub acțiunea vântului, a zăpezii, cât Pagina 9 din 21

și a vibrațiilor, aparatele de iluminat își pot pierde poziția de planeitate orizontală. În cadrul operațiunilor de mentenanță post garanție care se fac la nivelul lămpii montate pe stâlp și nu de la nivelul solului, beneficiarul (prin personal și utilaje de specialitate) trebuie să fie capabil să verifice, în orice moment, planeitatea echipamentului, prin verificarea unei bule de nivel montată pe aparatul de iluminat. Echiparea aparatelor de iluminat cu bulă de nivel conduce la scurtarea timpilor și a costurilor de intervenție, cât și la reducerea riscului de blocare a traficului. Pentru a evidenția caracterul tendențios și nefondat al formulării contestației, autoritatea solicită a se observa faptul că există pe piața liberă, bulă de nivel autoadezivă, anexabilă oricărui tip de aparat de iluminat, contestatorul încercând, să adapteze cerințele autorității contractante la produsele pe care le are de vânzare și nu vice-versa, așa cum este prevăzut de legislația în vigoare. Mai mult, consideră că, susținerile contestatorului sunt ridicole și lipsite de relevanță, referitor la faptul că autoritatea contractantă va trebui să achiziționeze „dispozitive de vedere la distanță”, sau că planeitatea va fi verificată „la nivelul solului” și invocă în susținere decizia nr. 2138/C2/2354 din 27.09.2021 cu privire la aceeași critică. Cu privire la critica nr. 3 - Autoritatea contractantă, prin cerințele caietului de sarcini, induce în eroare ofertanții cu privire la cantitățile echipamentelor. În opinia autorității documentația de atribuire este clară și explicită, alegațiile contestatarului bazându-se pe presupuse supoziții, dovedind lipsa de analiză în detaliu a documentației. Autoritatea menționează că orice posibilă neclaritate face obiectul unei solicitări de clarificări și nicidecum a unei contestații. De asemenea, aceasta precizează conform documentației de atribuire, investiția presupune înlocuirea actualelor corpuri de iluminat stradal, cu un număr de 401 de corpuri de iluminat noi cu LED, precum și înființarea unui sistem de telegestiune, care va permite reglarea fluxului luminos la nivelul întregului obiectiv de investiții, arătând printr-o poza, un extras din caietul de sarcini acest aspect cât și fișele tehnice nr 1, 2 și formularul F4- Scenariul 2 cu lista de cantități utilaje și echipamente tehnologice, inclusiv dotări. Autoritatea precizează că din documentația de atribuire rezultă clar și fără echivoc că proiectul presupune atât controlere de telegestiune pentru reglarea fluxului luminos (401 bucăți) la nivelul întregului obiectiv de investiții cât și instalarea de echipamente de telegestiune pentru controlul și monitorizarea punctelor de aprindere (10 bucăți), dar și

software-ul care să permită controlul și monitorizarea întregului sistem de telegestiune. Ținând seama de toate cele precizate, autoritatea solicită respingerea acestei critici. Cu privire la critica nr. 4 - Autoritatea, în fișa tehnică nr. 2 a sistemului de telegestiune, solicită parametri constructivi care nu se justifică (temperatură de funcționare -40 ÷ +70 grade Celsius, iar pentru aparatele de iluminat -40 ÷ +55 grade Celsius). Autoritatea precizează că după cum reiese din cerința privind temperatura, aceasta este temperatura de funcționare a echipamentelor și nu temperatura mediului ambiant (meteo). Aceasta mai precizează că un echipament electric/electronic sau orice alt dispozitiv/obiect are un interval/o temperatură de funcționare proprie care este diferită de temperatura mediului ambiant (meteo), exemplu fiind temperatura optimă de funcționare a unui motor termic al unui autovehicul care este de 90 grade Celsius. În ceea ce privește diferențele între intervalele de temperatură dintre aparatele de iluminat și echipamentele sistemului de telegestiune, cele din urmă sunt echipamente ce se montează în elemente de construcție închisă (tablouri electrice etanșe) care nu sunt ventilate, motiv pentru care temperatura de funcționare a acestor echipamente trebuie să fie mai ridicată. Referitor la solicitarea privind eliminarea specificațiilor tehnice cu privire la elementele din care este format sistemul de telegestiune, autoritatea solicită a se observa faptul că pentru oricare cerință a fost prevăzută mențiunea „sau similar”, ofertanții având posibilitatea ofertării de produse cu funcționalități similare. Autoritatea apreciază argumentația contestatorului ca fiind formată din afirmații nedovedite, fără acoperire tehnică și legală, nedemonstrând caracterul restrictiv al cerinței, motiv pentru care solicită respingerea acestei critici. De asemenea menționează că jurisprudența CNSC și a Curților de Apel din Romania este uniformă, în sensul respingerii contestațiilor care au la bază simple afirmații, lipsite de acoperire tehnică și/sau legală. În susținerea argumentelor sale, autoritatea, invocă prevederile următoarelor decizii relevante: Decizia CNSC nr. 1354/C6/1300 din 24.06.2021, Decizia CNSC nr. 1281/C8/1216 din data de 15.06.2021, chiar și Decizia CNSC nr. 1285/C5/1180 din 16.06.2021. În drept, invocă prevederile Legii nr. 101/2016, ale Legii nr. 98/2016, precum și normele aprobate prin HG nr. 395/2016. Analizând susținerile și documentele depuse la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarele: Pagina 11 din 21

........., în calitate de autoritate contractantă, a organizat procedura simplificată, pentru atribuirea contractului de achiziție având ca obiect „Servicii de proiectare și execuție lucrări în vederea realizării obiectivului de investiții - Modernizarea sistemului de iluminat în ........., Județul .........” cod CPV 45000000-7, elaborând, în acest sens, documentația de atribuire aferentă și publicând în SEAP, anunțul de participare simplificat nr. SCN1099733/11.01.2022, conform căruia valoarea estimată a procedurii este 839.477,07 lei. Conform cap. II.2.5 din anunț, criteriul de atribuire al contractului este „prețul cel mai scăzut”. Prin contestația care face obiectul prezentei, SC ......... SRL este nemulțumit de prevederile documentației de atribuire, despre care susține că restrâng în mod nejustificat participarea la procedura de atribuire. Având în vedere criticile din contestația formulată de SC ......... SRL, Consiliul reține că, potrivit informațiilor de la secțiunea II.1 din anunțul de participare simplificat, prezenta procedură de atribuire are ca obiect proiectarea și execuția unor lucrări de modernizare a sistemului de iluminat public din cadrul autorității contractante, constând în înlocuirea aparatelor de iluminat existente cu aparate de iluminat LED și implementarea unui sistem de telegestiune. Descrierea amănunțită a lucrărilor de instalații electrice care urmează să fie proiectate și executate și caracteristicile echipamentelor care urmează să fie montate se regăsesc în documentația de avizare a lucrărilor de intervenție (DALI) publicată în SEAP în anexa anunțului de participare simplificat sub identificatorul „[SCN1099733/00007] DALI.rar.p7s”, relevant în soluționarea prezentei fiind tabelul nr. 5.2 aflat la pag. 27 din DALI în care se menționează că vor fi montate următoarele 2 categorii de echipamente: - Corp de iluminat LED 36W – 401 buc.; - Sistem de telemanagement al iluminatului public – 1 buc. În anexa documentației de avizare a lucrărilor de intervenție menționate, autoritatea contractantă a atașat documentației de atribuire fișe tehnice elaborate de proiectant pe modelul formularului F5 instituit prin anexa nr. 10 la HG nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice, după cum urmează: - Fișa tehnică nr. 1 – aparat de iluminat LED maxim 36W cu sistem de dimare; - Fișa tehnică nr. 2 – sistem de telegestiune a iluminatului public.

Potrivit prevederilor art. 20 alin. (10) din HG nr. 395/2016 coroborat cu art. 155 din Legea nr. 98/2016, caietul de sarcini trebuie să conțină în mod obligatoriu cerințele, prescripțiile, specificațiile tehnice care să permită produselor ce fac obiectul contractului să fie descrise în mod obiectiv, în așa manieră încât să corespundă necesităților autorității contractante și să permită oricărui ofertant accesul egal la procedura de atribuire și nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate de natură să restrângă concurența între operatorii economici. În speța dedusă soluționării, autoritatea contractantă a completat caietul de sarcini cu documentația de avizare a lucrărilor de intervenție elaborată de proiectant la faza SF/DALI, acesta din urmă conținând atât piese scrise (analiza celor 2 scenarii impuse prin HG nr. 907/2016, liste de cantități, fișe tehnice) cât și piese desenate (planuri de amplasament, schița corpului de iluminat amplasat pe stâlp etc.). Având a se pronunța conform principiului disponibilității strict asupra aspectelor cu care a fost investit prin contestație respectiv cu privire la caracterul restrictiv al unora dintre specificațiile tehnice din documentația de avizare a lucrărilor de intervenție publicată în SEAP drept completare a caietului de sarcini, Consiliul reține că primele 2 critici se referă la specificațiile „Managementul termic se va realiza fără a utiliza striații sau decupaje pe exteriorul aparatului (pentru evitarea acumulării de praf și frunze)” și „Corpurile de iluminat vor fi dotate cu bulă de nivel pentru a asigura instalarea corectă în plan orizontal”, aflate la poziția 1.9 din fișa tehnică nr. 1. Potrivit definiției prevăzută la art. 3 alin. (1) lit. rr) din Legea nr. 98/2016, sintagma „specificații tehnice” desemnează „cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, într-o manieră corespunzătoare îndeplinirii necesității autorității contractante”. Modalitatea de elaborare a specificațiilor tehnice este prevăzută la art. 155 și art. 156 din Legea nr. 98/2016, din care se rețin ca relevante următoarele prevederi: - art. 155 alin. (1), (2) și (6): „(1) Specificațiile tehnice sunt stabilite prin documentația de atribuire și definesc caracteristicile solicitate privind lucrarea, serviciul sau produsele care fac obiectul achiziției. (2) Caracteristicile prevăzute la alin. (1) pot de asemenea să vizeze procesul sau metoda specifică de execuție a lucrărilor, fabricație a produselor sau prestare a serviciilor solicitate sau un proces specific pentru un alt stadiu al ciclului de viață al acestora, chiar dacă aceste elemente nu fac parte din conținutul material al produselor, lucrărilor Pagina 13 din 21

sau serviciilor care urmează să fie achiziționate, dar cu condiția ca aceste caracteristici să aibă legătură cu obiectul contractului de achiziție publică/acordului- cadru și să fie proporționale prin raportare la valoarea și obiectivele acestuia. (...) (6) Specificațiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire și nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate față de asigurarea unei concurențe efective între operatorii economici”; - art. 156 alin. (1), (2) și (3): „(1) Fără a aduce atingere normelor tehnice obligatorii de la nivel național, în măsura în care sunt compatibile cu actele normative adoptate la nivelul Uniunii Europene, specificațiile tehnice se stabilesc în una dintre următoarele modalități: a) prin raportare la cerințe de performanță sau cerințe funcționale, inclusiv caracteristici de mediu, cu condiția ca parametrii să fie suficient de preciși pentru a permite ofertanților să determine obiectul contractului și autoritățile contractante să atribuie contractul; b) prin trimitere la specificații tehnice și, ca ordine de prioritate, la standarde naționale care transpun standarde europene, evaluări tehnice europene, specificații tehnice comune, standarde internaționale, alte sisteme de referință tehnice instituite de către organismele de standardizare europene sau, în lipsa oricărora dintre acestea, la standarde naționale, la agremente tehnice naționale sau specificații tehnice naționale referitoare la proiectarea, calcularea și execuția lucrărilor și la utilizarea produselor; fiecare trimitere este însoțită de mențiunea „sau echivalent”; c) prin raportare la cerințe de performanță sau cerințe funcționale, potrivit lit. a), și prin trimitere la specificațiile tehnice prevăzute la lit. b) ca modalitate de a prezuma conformitatea cu respectivele cerințe de performanță sau cerințe funcționale; d) prin trimitere la specificațiile tehnice prevăzute la lit. b) pentru unele caracteristici și prin raportare la cerințe de performanță sau cerințe funcționale prevăzute la lit. a) pentru alte caracteristici. (2) Cu excepția cazului în care acest lucru este justificat de obiectul contractului, specificațiile tehnice nu precizează un anumit producător, o anumită origine sau un anumit procedeu care caracterizează produsele sau serviciile furnizate de un anumit operator economic și nici nu se referă la mărci, brevete, tipuri, la o origine sau la o producție specifică, care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau produse.

(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), stabilirea specificațiilor tehnice prin precizarea elementelor prevăzute la alin. (2) este permisă în situații excepționale, în cazul în care nu este posibilă o descriere suficient de precisă și de inteligibilă a obiectului contractului în conformitate cu dispozițiile alin. (1); în aceste situații, precizarea elementelor prevăzute la alin. (2) este însoțită de cuvintele „sau echivalent” (...)”. Din analiza caracteristicilor corpurilor de iluminat criticate la primele 2 puncte din contestație, Consiliul constată că acestea nu reprezintă cerințe de performanță sau cerințe funcționale ale aparatelor de iluminat astfel cum statuează prevederile art. 156 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 că trebuie elaborate specificațiile tehnice ci descriu caracteristici constructive ale corpurilor de iluminat dorite de autoritatea contractantă, cum ar fi forma exteriorului aparatului de iluminat „fără striații sau decupaje” sau bula de nivel încorporată. Consiliul reține că scopul organizării prezentei proceduri de atribuire este modernizarea sistemului de iluminat public stradal din aria de competență a autorității contractante motiv pentru care, aplicând prevederile art. 156 și art. 156 din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă ar fi trebuit să se limiteze doar la formularea acelor specificații tehnice prin care să fie descrisă obiectiv necesitatea sa, astfel încât să nu fie restricționată concurența datorită abundenței de detalii constructive din caietul de sarcini. Analizând punctual cele 4 cerințe criticate, Consiliul reține că autoritatea contractantă nu neagă faptul că poate să asigure iluminatul public și cu corpuri de iluminat având forma carcasei cu striații/decupaje însă preferă lipsa acestora pentru a reduce posibilitatea acumulării de praf și frunze ceea ce, în opinia sa, îi oferă avantajul răcirii corespunzătoare și, pe cale de consecință, a durabilității în timp. Totodată menționează că a solicitat dotarea corpurilor de iluminat cu bulă de nivel pentru a verifica oricând eventuala deplasare a corpului de iluminat de la poziție. Cu privire la managementul termic, Consiliul reține că atât contestatorul cât și autoritatea contractantă susțin la unison necesitatea eliminării căldurii produsă de componentele electronice, diferendul dintre aceștia constând în preferința autorității contractante pentru un anumit tip de radiator termic (cu o anumită formă). Consiliul reține că, în mod uzual, căldura produsă de componentele electronice este eliminată în mediul înconjurător prin utilizarea de metode de răcire active sau pasive. Sintagma „răcire pasivă” desemnează procesul prin care căldura produsă de sursa de lumină este disipată în mod natural în aer prin radiatorul de căldură, caracteristic Pagina 15 din 21

fiind faptul că efectul disipării căldurii este direct proporțional cu dimensiunea radiatorului. În mod similar funcționează și răcirea activă, cu diferența că agentul de răcire (aer sau alt fluid) este împins peste radiatorul termic prin intermediul unui ventilator sau, după caz, a unei pompe. La rândul său, volumul ocupat de radiator poate fi redus prin utilizarea unor striații sau fante similare celor de la caloriferele utilizate în locuințe sau de radiatorul utilizat de automobile, astfel încât să fie asigurat contact termic cu aerul înconjurător al unei suprafețe cât mai mari a radiatorului termic pentru un anumit volum dat. Consiliul reține că, în cazul prezentei proceduri de atribuire, autoritatea contractantă a utilizat pentru descrierea modalității de răcire a componentelor electronice sintagma „management termic” și a impus ca răcirea să se realizeze fără utilizarea de striații sau decupaje pe exteriorul aparatului, excluzând astfel din procedură numeroase produse cum ar fi cele care au radiator termic în interiorul carcasei cu eliminarea aerului prin decupaje și pe cele care au radiatorul termic cu nervuri fixat în exteriorul carcasei, pentru considerentul că aceste striații/nervuri sau decupaje vor acumula praf și frunze care la rândul lor vor bloca afluxul de aer necesar eliminării căldurii produsă de componentele electrice prin intermediul radiatorului. Totodată, se reține că autoritatea contractantă a stabilit și în cadrul altei specificații tehnice modalitatea de disipare a căldurii, prin sintagma „Placa LED va fi fixată direct de carcasa aparatului de iluminat, pentru a permite extragerea rapidă a căldurii produsa de sursele LED, astfel carcasa va avea si rolul de radiator”. Consiliul reține că scopul solicitării unui radiator termic este menținerea unui regim termic adecvat funcționării componentelor electronice iar acest scop poate fi îndeplinit de producător prin utilizarea de radiatoare termice având diverse forme și care sunt susceptibile de a fi acoperite de praf, frunze sau alte resturi indiferent dacă au sau nu decupaje, striații sau utilizează alte metode de îmbunătățire a transferului termic, motiv pentru care formularea unei cerințe de forma „Managementul termic se va realiza fără a utiliza striații sau decupaje pe exteriorul aparatului” este de natură să restrângă în mod nejustificat accesul la procedura de atribuire, fiind eliminate produse care realizează în mod corespunzător managementul termic pentru simplul motiv că au decupaje sau striații. În ceea ce privește bula de nivel, Consiliul reține că atât instalarea corectă în plan orizontal cât și verificarea menținerii poziției se pot face cu ajutorul unei nivele cu bulă de aer standard utilizată în mod uzual în

construcții, fără să fie restricționată ofertarea aparatelor de iluminat care nu dispun de acest accesoriu. Consiliul va reține că scopul formulării specificațiilor tehnice este ca autoritatea contractantă să își descriere în mod obiectiv necesitatea care a condus la organizarea procedurii de atribuire, deziderat incompatibil cu cerințele subiective și preferințele autorității contractante concretizate în management termic fără striații/decupaje și echiparea cu bulă de nivel încorporată, motiv pentru care va admite criticile contestatorului, urmând să oblige autoritatea contractantă la ......... în sensul solicitat de contestator. Pe de altă parte, Consiliul apreciază că managementul termic fără striații/decupaje și accesoriul bulă de nivel pentru montarea orizontală reprezintă aspecte calitative care pot face obiectul factorilor de evaluare tehnici reglementați la art. 187 alin. (4) coroborat cu art. (5) lit. a) din Legea nr. 98/2016, astfel încât să fie desemnată câștigătoare oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic luând în considerare aspecte calitative considerate relevante de către aceasta și care pot viza, printre altele calitatea, inclusiv avantajele tehnice, caracteristicile estetice și funcționale, accesibilitatea, conceptul de proiectare pentru toți utilizatorii, caracteristicile inovatoare fără a fi restricționat accesul la procedura de atribuire astfel cum a procedat autoritatea contractantă în forma actuală a documentației de atribuire prin precizarea respectivelor caracteristici sub forma specificațiilor tehnice obligatorii. Critica nr. 3 cu privire la pretinsa neclaritate a tipului de telegestiune solicitat prin DALI (respectiv dacă sistemul de telegestiune este în punct luminos sau în punct de aprindere) urmează să fie respinsă ca nefondată având in vedere următoarele considerente: - potrivit descrierii investiției, de la pag. 6 din caietul de sarcini, sistemul de telegestiune trebuie sa permită reglarea fluxului luminos „la nivelul întregului obiectiv de investiție”, cu mențiunea că sistemul de telegestiune trebuie să fie integrat în cel existent; - în titlul fișei tehnice nr. 1 se menționează că aparatul de iluminat trebuie să fie „cu sistem de dimare” iar la punctul 1.12 din aceeași fișă tehnică este precizat protocolul de comunicație a sistemului de dimare cu modulele sistemului și aplicației de telegestiune; - la punctul 1.1 din fisa tehnica nr 2 se menționează funcțiile sistemului de telegestiune, printre care se regăsește și posibilitatea de reglare a intensității fluxului luminos a corpurilor de iluminat echipate cu sistem de dimare; - in lista cu cantitățile de utilaje si echipamente tehnologice (formularul nr. 4 aflat la pag. 74 din DALI) se menționează că investiția presupune, printre altele, procurarea și montarea a 401 controlere de Pagina 17 din 21

telegestiune (cantitate identică cu numărul corpurilor de iluminat), 10 puncte de aprindere cu telegestiune și aplicația software de telegestiune. Față de cele de mai sus, Consiliul retine că din cuprinsul documentației de atribuire rezultă că obiectul contractului include atât controlere de telegestiune pentru reglarea fluxului luminos la nivelul întregului obiectiv de investiții cât și instalarea de echipamente de telegestiune pentru controlul și monitorizarea punctelor de aprindere (10 buc.) împreună cu aplicația software aferentă, motiv pentru care critica contestatorului privind tipul sistemului de telemanagement urmează să fie respinsa ca nefondată. Critica contestatorului privind temperatura de funcționare a echipamentelor din fișa tehnică nr. 2 urmează să fie admisă deoarece limitele impuse de către autoritatea contractantă excedează cu mult temperaturile înregistrate în zona geografică în care urmează a fi instalate, conform mențiunilor din DALI. Consiliul nu va putea reține alegațiile autorității contractante potrivit cărora motivul impunerii limitelor mari de temperatură de funcționare a componentelor sistemului de telegestiune (-40 ÷ +70 grade Celsius) ar fi modalitatea de montare în interiorul unor tablouri electrice etanșe care nu sunt ventilate deoarece obiectul prezentei proceduri de atribuire nu este achiziționarea unor componente electronice care să funcționeze în anumite incinte ci achiziționarea unei soluții la cheie care să funcționeze în condițiile reale din aria de competență a autorității contractante, situație în care producătorii pot să adopte diverse soluții tehnice constructive cum ar fi, de exemplu, răcirea respectivelor incinte împreună cu toate componentele din interior. Prin urmare, Consiliul urmează să oblige autoritatea contractantă la reformularea specificațiilor tehnice cu privire la temperatura de funcționare prin raportare la temperaturile maxime înregistrate oficial în localitatea ........., la care va putea să adauge o marja de siguranță rezonabilă. Totodată, Consiliul va admite și critica contestatorului privind împărțirea funcționalităților sistemului de telegestiune pe anumite module fizice motivat de faptul că, prin această alocare strictă specificațiilor tehnice cu privire la funcționalități pe anumite componente electronice/module este restricționată participarea operatorilor economici care pot să asigure funcționalitățile necesare autorității contractante, pentru simplul motiv că aparatele ofertate sunt proiectate în baza unei alte arhitecturi fizice.

Contrar susținerilor autorității contractante, menționarea sintagmei „sau echivalent” în dreptul denumirilor modulelor nu este de natură să o absolve pe aceasta de elaborarea documentației de atribuire cu respectarea rigorilor impuse prin prevederile art. 154 din Legea nr. 98/2016 potrivit cărora „autoritatea contractantă are obligația de a elabora documentația de atribuire care conține toate informațiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă și precisă cu privire la cerințele achiziției, obiectul contractului și modul de desfășurare a procedurii de atribuire” astfel încât operatorii economici interesați să înțeleagă că pot propune soluții constructive în care modulele componente au altă structură. În cauza C 27/15, CJUE s-a pronunțat astfel: „36 În această privință, trebuie amintit, pe de o parte, că principiul egalității de tratament impune ca ofertanții să dispună de aceleași șanse în formularea ofertelor lor și implică, așadar, ca aceste oferte să fie supuse acelorași condiții pentru toți ofertanții. Pe de altă parte, obligația de transparență, care constituie corolarul principiului egalității de tratament, are ca scop să garanteze absența riscului de favoritism și de arbitrar din partea autorității contractante. Această obligație implică formularea tuturor condițiilor și modalităților procedurii de atribuire în mod clar, precis și neechivoc în anunțul de participare sau în caietul de sarcini, astfel încât, în primul rând, să permită tuturor ofertanților informați în mod rezonabil și obișnuit de diligenți să le înțeleagă conținutul exact și să le interpreteze în același mod și, în al doilea rând, să permită autorității contractante să verifice efectiv dacă ofertele prezentate de ofertanți corespund criteriilor care guvernează contractul în cauză (a se vedea în acest sens Hotărârea din 6 noiembrie 2014, Cartiera dell’Adda, C- 42/13, EU:C:2014:2345, punctul 44 și jurisprudența citată)”. În ceea ce privește practica CNSC invocată de către autoritatea contractantă în punctul de vedere, Consiliul subliniază faptul că trimiterile la practica judiciară, respectiv la deciziile CNSC anterior pronunțate, sunt relative la pricinile soluționate anterior, nu constituie izvor de drept și nici nu pot obliga la emiterea unei noi decizii într-un anumit sens, deoarece precedentul judiciar nu constituie izvor de drept în sistemul românesc. Potrivit Legii nr. 101/2016, în activitatea sa, Consiliul se supune numai legii, deciziile acestuia fiind pronunțate în temeiul legii. În aceeași direcție sunt și normele art. 26 din Regulamentul de organizare și Pagina 19 din 21

funcționare al Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, care statuează independența completului de soluționare a contestațiilor, deciziile pronunțate fiind bazate pe stricta aplicare și respectare a legii, iar nu pe deciziile pronunțate anterior. Raționamentul anterior se regăsește și în considerentele Deciziei nr. 2/19.01.2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în care s-a reținut faptul că „Ab initio, Înalta Curte observă că în sistemul de drept românesc jurisprudența nu constituie izvor de drept, instanțele judecătorești nefiind ținute de soluțiile pronunțate anterior de alte instanțe. Hotărârile judecătorești au aplicabilitate numai la speță, efectele lor neputând fi extinse la cauze similare cu care instanțele au fost învestite”. Având în vedere toate aspectele de fapt și de drept mai sus evocate, în temeiul art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016 cu modificările și completările ulterioare, Consiliul va admite în parte contestația formulată de SC ......... SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantă ......... iar, pe cale de consecință, va obliga autoritatea contractantă la ......... cu respectarea prevederilor legale și a motivării aferentă prezentei în termen de 10 zile de la comunicare. În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge ca nefondate criticile contestatorului privind tipul sistemului de telegestiune solicitat prin documentația de atribuire. Referitor la solicitarea contestatorului privind obligarea autorității contractante la plata de cheltuieli de judecată, Consiliul va reține că, potrivit art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, „Consiliul poate obliga, la cerere, partea în culpă, la plata cheltuielilor efectuate pentru soluționarea contestației. Cuantumul, detalierea și documentele doveditoare ale cheltuielilor efectuate sunt prezentate în cerere, care trebuie depusă înainte de pronunțarea deciziei de soluționare a contestației”. Cheltuielile reclamate reprezintă „onorariu de avocat” în cuantum de 1.000 lei facturate cu factura seria SS nr. 207/16.01.2022 și achitate cu ordinul de plată cod referință IBK2022011809825 din 18.01.2022. Aplicând prevederile art. 453 alin. (2) cpc, conform cărora „când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părți poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată”, Consiliul va obliga autoritatea contractantă la plata sumei de 800 de lei către contestator reprezentând cheltuieli de judecată acordate proporțional cu criticile din contestație care au fost admise.

Pentru aceste motive în baza documentelor depuse de părți, CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR DECIDE:

Admite în parte contestația formulată de SC ......... SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantă ......... iar, pe cale de consecință, obligă autoritatea contractantă la ......... cu respectarea prevederilor legale și a motivării aferentă prezentei în termen de 10 zile de la comunicare. Respinge ca nefondate criticile contestatorului privind tipul sistemului de telegestiune solicitat prin documentația de atribuire. Obligă autoritatea contractantă la plata cheltuielilor de judecată către contestator, în cuantum de 800 lei. Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare. Complet de soluționare a contestațiilor în domeniul achizițiilor publice: Consilier de soluționare ......... PREȘEDINTE ......... Consilier de soluționare .........

Redactat practicaua deciziei ……………. Redactată în 4 (patru) exemplare originale, conține 19 (nouăsprezece) pagini Pagina 21 din 21