Decizie CNSC 2613/2021

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. 2613/C1/2718 Data: 23.11.2021 Prin contestația înregistrată la CNSC sub nr. 54415/18.10.2021 formulată de SC AMIRAS C&L IMPEX SRL cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în Sat Viforâta, Comuna Aninoasa, str. Mihai Viteazu, nr. 3, județul Dâmbovița, înmatriculată la Registrul Comerțului cu nr. J15/530/1992, având cod unic de înregistrare RO917713, reprezentată legal prin administrator și convențional prin avocat, împotriva documentației de atribuire elaborată de către COMUNA BRAN, cu sediul în Comuna Bran, str. I.G. Stoian, nr. 1, județul Brașov, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii simplificate online, organizată în vederea atribuirii contractului de achiziție publică, având ca obiect: „Execuție lucrări pentru: Creșterea eficienței energetice a sistemului de iluminat public în comuna Bran, județul Brașov” cod CPV 45316220-9, s-a solicitat: obligarea autorității contractante la luarea măsurilor corective ce se impun, în sensul refacerii documentației de atribuire, prin înlăturarea cerințelor nelegale; obligarea autorității contractante la plate cheltuielilor de judecată. În luarea deciziei, CONSILIUL, legal investit, a avut în vedere următoarele: Pentru aceste motive în baza documentelor depuse de părți, CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR DECIDE:

Admite în parte contestația formulată de SC AMIRAS C&L IMPEX SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantă COMUNA BRAN iar, pe Pagina 1 din 2

cale de consecință, obligă autoritatea contractantă la remedierea documentației de atribuire cu respectarea prevederilor legale și a motivării aferentă prezentei în termen de 10 zile de la comunicare. Respinge ca nefondate criticile contestatorului privind direcția de deschidere a compartimentului accesorii electrice. Obligă autoritatea contractantă la plata cheltuielilor de soluționare către contestator, în cuantum de 850 lei. Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare.

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. 2613/C1/2718 Data: 23.11.2021 Prin contestația înregistrată la CNSC sub nr. 54415/18.10.2021 formulată de SC ......... SRL cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în ........., județul ........., înmatriculată la Registrul Comerțului cu nr. ........., având cod unic de înregistrare ........., reprezentată legal prin administrator și convențional prin avocat, împotriva documentației de atribuire elaborată de către ........., cu sediul în ........., ........., județul ........., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii simplificate online, organizată în vederea atribuirii contractului de achiziție publică, având ca obiect: „Execuție lucrări pentru: Creșterea eficienței energetice a sistemului de iluminat public în ........., județul .........” cod CPV 45316220-9, s-a solicitat: obligarea autorității contractante la luarea măsurilor corective ce se impun, în sensul refacerii documentației de atribuire, prin înlăturarea cerințelor nelegale; obligarea autorității contractante la plate cheltuielilor de judecată. În luarea deciziei, CONSILIUL, legal investit, a avut în vedere următoarele: Contestatorul consideră că prin modalitatea de redactare a documentației s-au încălcat o serie de principii susținute de legislația privind achizițiile publice, respectiv principiul tratamentului egal, al transparenței și al proporționalității, prezentând, succint fiecare aspect ce se dorește a fi corectat sau eliminat din cadrul documentației, după cum urmează: 1. În fișele tehnice ale aparatelor de iluminat se solicită eronat, diferit și restrictiv „difuzor din sticlă tratată termic, securizată, plană sau curbată” și „dispersorul este realizat din policarbonat”. Pagina 1 din 24

Astfel s-a impus ca specificație tehnică - constructivă, contrar prevederilor Legii nr. 98/2026 modul de construcție/parametrii constructivi ai aparatului de iluminat. Se solicită ca fiecare LED să aibă o lentilă specifică, care nu poate fi decât din policarbonat optic tratat UV, PMMA. În opinia contestatorului, prin această specificație autoritatea contractantă se abate de la Ghid și impune această condiție în afara prevederilor standardelor privind iluminatul public. Conform Ghidului aferent Programului privind sprijinirea eficienței energetice și a gestionării inteligente a energiei în infrastructura de iluminat public derulat în cadrul Administrației Fondului pentru Mediu, singurele standarde ce trebuie respectate conform art. 10 lit. c) sunt SREN 13201 si SREN 60598. Astfel, consideră că în condițiile în care ghidul impune înscrierea în prevederile standardelor SREN 13201 și SREN 60598, raportând fișele tehnice ale aparatelor de iluminat cu LED, unde autoritatea solicită compartimentul optic cu dispersor din sticlă plană, clară și securizată, cu prevederile standardelor SREN 13201 și SREN 60598, se constată că ghidul nu impune astfel de cerințe, motiv pentru care fișele tehnice conțin cerințe restrictive cu efectul de a înlătura concurenții de la licitație. În susținere, contestatorul precizează că: - la aparatele de iluminat cu tehnologie LED, sticla nu are rol de dispersor; sticla are rolul de a etanșa compartimentul optic și de a corespunde la testul de praf și apă conform standardului SREN 60529:1995; - noile tehnologii folosesc lentilele atât pentru dispersia luminii cât și pentru dirijarea pe suprafața care trebuie iluminată, respectiv calea de rulare - drum, alee pietonală, etc.; - sticla, care nu are rol de a dirija și dispersa lumina, este o tehnologie veche apărută la începutul iluminatului cu LED-uri. De aceea, în prezent, foarte mulți producători au renunțat la folosirea sticlei cu rol de etanșare, fiind înlocuită cu lentilă tip „multilens” prevăzută cu garnitură din cauciuc siliconic care asigură în același timp dispersia luminii conform cerințelor de SREN 13201-1:2015 pentru calea de rulare respectivă; - această lentilă este o structură monobloc din material plastic transparent (uzual policarbonat tratat UV) care include toate lentilele asociate fiecărui LED. Fiind din policarbonat, se asigură un grad de protecție de IP67 conform SR EN 60529:1995 și rezistență la impact de minim IK10 conform SR EN 62262:2004, toate aceste performanțe fiind

superioare soluției cu lentile și geam din sticlă securizată și tratată termic; - în plus, soluția de compartiment optic formată din lentila „multilens” este mai eficientă din punct de vedere optic deoarece se folosește tehnologia TIR (Total Internai Reflection), unde eficiența optică este de peste 92%, spre deosebire de soluția cu două compartimente optice, unde geamul din sticlă securizată termic introduce pierderi de minim 10%, în funcție de grosimea sticlei, din cauza reflexiilor de la suprafața acesteia, astfel eficiența optică totală fiind de maxim 83%. Niciun aparat de iluminat cu LED care folosește sticla transparentă tratată termic și securizată comercializat în România pentru iluminatul stradal nu rezistă la impact IK10. De asemenea, sticla nu asigură dispersia luminii pe calea de rulare conform SR EN 13201; - producătorii aparatelor de iluminat cu LED-uri folosesc în procesul de producere al acestora mai multe tehnologii pentru protecția compartimentului optic și împotriva prafului și al apei, respectiv pentru rezistență la impact conform standardului SR EN 62262:2004. Dintre aceste tehnologii indică policarbonatul transparent, respectiv cauciucul siliconic transparent, toate tratate UV. Contestatorul considerăm că în situația în care autoritatea solicită doar sticlă clară plană și securizată cu rol împotriva prafului și al apei, o face strict pentru a restricționa accesul mai multor ofertanți, astfel încât un singur ofertant / producător să îndeplinească toate aceste caracteristici, ceilalți ofertanți neavând posibilitatea să oferteze un produs cu caracteristici care corespund integral cerinței și ca atare să fie descalificați din punct de vedere tehnic. Mai mult, în fișa tehnică nr. 2, punctul 1.18, „aparat de iluminat stradal LED 40W (...)”, se impune ca materialul folosit să fie PMMA. Așadar, contestatorul arată că autoritatea cunoaște că în locul sticlei pot fi folosite și alte materiale și acceptă performanțele aparatului de iluminat cu utilizarea acestora din urmă. În continuare, contestatorul susține că în condițiile în care: gradul de protecție, rezistența la impact eficiența luminoasă, durata de viată, menținerea fluxului luminos sunt îndeplinite de un aparat de iluminat al cărui compartiment optic nu este cu sticlă, nu înțelege de ce nu se acceptă și aparate de iluminat care nu au sticlă în componența sistemului optic. În eventualitatea în care proiectantul motivează că solicită sticlă întrucât policarbonatul este inferior din punct de vedere calitativ, contestatorul precizează următoarele: Pagina 3 din 24

- policarbonatul folosit la iluminatul cu LED este unul special - optic, tratat UV pentru a nu se degrada în timp și rezistă la șocuri mecanice până cel puțin IK8; - toate aparatele de iluminat cu tehnologie LED folosesc lentile din policarbonat optic pentru a se asigura distribuția luminoasă conform standardelor; - se solicită în fișa tehnică ca aparatele de iluminat să fie dotate cu lentile specifice pentru a se asigura distribuția luminoasă conform standardelor; - sablarea sistemului optic nu are nicio argumentare. Contestatorul consideră că autoritatea trebuie să înțeleagă că solicitarea „dispersor din sticlă clară, plană, securizată care are doar rolul de a asigura etanșeitatea compartimentului optic și rezistența la impact”, este o cerință suplimentară și fără o justificare tehnică întrucât există o multitudine de soluții constructive care să înlocuiască sticla clară, plană și securizată. Apreciază de asemenea că utilizatorul nu este în măsură să impună soluții la proiectarea și construcția aparatului de iluminat. Soluțiile de proiectare și construcție sunt stabilite de producător, iar parametrii tehnici de funcționare sunt stabiliți de standarde. Mai mult, arată că toate aparatele de iluminat cu tehnologie LED au lentile din policarbonat optic, tratat UV, PMMA optic sau orice alt material siliconic, care sunt folosite pentru dirijarea fluxului luminos. Nu există aparate de iluminat cu tehnologie LED care să nu aibă lentile din policarbonat optic tratat UV, PMMA optic sau orice alt material siliconic. Contestatorul subliniază că nu solicită eliminarea cerinței cu privire la sticla plană, clară și securizată, ci, solicită introducerea utilizării și a altor materiale transparente care se folosesc în tehnologia de fabricație a aparatelor de iluminat stradal, ce au rol de dirijare a fluxului luminos pe calea de rulare, dar în același timp îndeplinesc și cerințele de protecție IK și IP, respectiv standardele din domeniu, cu scopul de a nu restricționa participarea ofertanților care nu au aparate de iluminat cu sticlă. Precizează că orice aparat de iluminat cu tehnologie LED pentru iluminatul stradal are în componența sa lentile din policarbonat optic (PC), PMMA optic sau orice alt material siliconic și că sticla este un mediu optic suplimentar la care au optat cei care nu pot să asigure un grad de protecție IP și IK doar prin lentile. Totodată menționează că, în calitate de producător de aparate de iluminat cu LED, a produs în perioada 2015-2018 un astfel de aparat echipat cu sticlă, utilizată doar cu scopul de a asigura etanșeitatea compartimentului optic și rezistența la impact; începând cu 2019, odată

cu dezvoltarea opticii in iluminatul cu LED, s-a renunțat la sticlă, fiind înlocuită cu policarbonat optic, tratat UV. Față de cele mai sus exprimate, contestatorul solicită obligarea autorității contractante să elimine această cerință eronată și restrictivă sau să dispună reformularea în sensul următor: „Compartimentul optic echipat cu sticlă, policarbonat sau PMMA, tratat UV și rezistența la impact minim IK9.” 2. Cu toate că în fișa tehnică nr. 2 a aparatelor de iluminat nu se solicită dotarea aparatului cu balamale și cleme, în fișa tehnica nr. 1 autoritatea contractantă impune parametri constructivi, respectiv dotarea aparatului de iluminat cu cleme și balamale, care presupune deschiderea acestuia fără unelte. Mai mult, pentru a induce în eroare ofertanții în fișa tehnică nr. 1 acceptă deschiderea compartimentului accesorii cu unelte dar impune să conțină balamale și cleme. Contestatorul arată că prin solicitarea de balamale și cleme s-a impus ca specificație tehnică - constructivă, contrar prevederilor Legii nr. 98/2016 modul de construcție/ parametrii constructivi ai aparatului de iluminat. Astfel, din analiza standardului SREN 60598-1 secțiunea II.3 intitulată „Condiții speciale Corpuri de iluminat pentru iluminat public” coroborat cu standardul SREN 60598-2, -3 se constată că nu se menționează soluții de proiectare și construcție a aparatului de iluminat, cum și în ce fel trebuie să se deschidă compartimentul accesorii, aceste cerințe fiind restrictive, cu efectul de a înlătura concurenții din prezenta procedură. Contestatorul consideră că această cerință este introdusă doar pentru a restricționa accesul mai multor ofertanți. Mai mult, arată că autoritatea contractantă a impus două condiții ca să fie sigură că doar un anumit tip de aparat de iluminat să îndeplinească cerințele: „deschidere fără unelte”; de asemenea arată că nu se precizează care este intervalul scurt de timp, în care acesta poate fi deschis. Contestatorul menționează că durata activității de intervenție, respectiv mentenanța, este influențată de mai mulți factori, cum ar fi timpul de poziționare/amplasare a utilajului ridicător și durata efectivă de reparație a aparatului de iluminat, nu de deschiderea acestuia (ce nu poate fi comparată cu prima, indiferent dacă compartimentul se deschide cu cleme, șuruburi, chei, etc). Astfel, timpul necesar pentru a ajunge la aparat este mult mai mare decât deschiderea compartimentului „accesorii” cu orice unelte sau fără. Pagina 5 din 24

Precizează de asemenea că mentenanța reprezintă totalitatea operațiilor de întreținere și reparație a unui sistem tehnic, în acest caz, a aparatului de iluminat. Întreținerea în cazul particular al lămpii de iluminat presupune păstrarea în stare bună, menținerea în bune condiții a acesteia. Reparația, parte componentă a mentenanței, reprezintă operațiile efectuate asupra aparatului de iluminat stricat, defectat pentru a-l readuce la starea normală de funcționare. În concluzie, contestatorul apreciază că pentru operațiile de mentenanță nu este necesar accesul în compartimentul „accesorii” decât dacă este defect și trebuie reparat. O reparație a unui aparat de iluminat este recomandat a se face în aceleași condiții în care a fost produs, adică într-un mediu fără electricitate statică. Astfel, consideră că din maniera în care a fost prevăzută cerința în fișa tehnica a aparatelor de iluminat, au fost încălcate dispozițiile legale ale art. 155 alin. (6) din Legea nr. 98/2016, motiv pentru care, cerința ar trebui eliminată. 3. O altă cerință din fișa tehnică menționează: „deschiderea compartimentului «accesorii electrice» se va face în partea de jos”. Contestatorul arată că potrivit Ordinului nr. 23 din 12.05.2011 pentru aprobarea Normei tehnice privind stabilirea cerințelor pentru executarea lucrărilor sub tensiune în instalații electrice, art. 34 prevede: „Se va evita executarea lucrărilor sub tensiune în instalațiile electrice exterioare de joasă tensiune, în condiții meteo nefavorabile (precipitații atmosferice, ceață, descărcări atmosferice, vânt puternic). În mod excepțional, lucrările începute vor putea fi continuate în cazul în care șeful de lucrare sub tensiune apreciază că acestea se execută în condiții de securitate.(2) Se consideră, în condițiile Normei: a) precipitații atmosferice - căderile de ploaie, zăpadă, grindină, burniță sau chiciură; b) ceață densă - ceața care reduce vizibilitatea, astfel încât personalul executant nu poate distinge clar elementele instalației asupra cărora efectuează lucrări sub tensiune; c) descărcări atmosferice - fulgerele sau tunetele percepute la locul de muncă; d) vânt puternic - vântul a cărui forță în zona de lucru poate provoca deplasarea elementelor instalației la care se lucrează.(i) Pentru instalațiile interioare, lucrul sub tensiune poate să fie început și terminat indiferent de condițiile atmosferice; face excepție cazul descărcărilor atmosferice, pentru instalații racordate la LEA”. Contestatorul arată că Norma tehnică din 26.05.2021 privind stabilirea cerințelor pentru executarea lucrărilor sub tensiune în instalații electrice, prevede la art. 27: „Condițiile atmosferice în care nu este permisă executarea LST la medie/înaltă tensiune sunt următoarele: a)

precipitațiile atmosferice - se consideră că există precipitații atmosferice dacă plouă, ninge, cade grindină, în caz de burniță, chiciură sau umiditate de peste 80%; b) ceața densă - se consideră ceață densă, ceața care produce o umiditate atmosferică mai mare de 80% sau reduce vizibilitatea în mod periculos pentru securitatea la locul de muncă (șeful de lucrare pentru LST nu poate distinge clar elementele din instalație asupra cărora trebuie să acționeze operatorii săi); c) vizibilitatea redusă - situația în care șeful de lucrare pentru LST nu poate distinge în mod clar electricienii din echipa sa ori piesele sub tensiune asupra cărora echipa trebuie să lucreze; d) descărcările atmosferice - se consideră descărcări atmosferice fulgerele sau trăsnetele percepute la locul de muncă; e) vântul puternic - se consideră vântul a cărui viteză în zona de lucru depășește 9,5 m/s”. În concluzie, contestatorul consideră că dacă se interzice executarea de lucrări la rețele electrice, cerința nu are temei legal și trebuie eliminată. 4. În fișa tehnică nr 3 se solicită „alimentare: 110 - 277 Vca”, cu toate că tensiunea de alimentare reglementată în România este de 230Vca/50Hz. Contestatorul menționează că în normele referitoare la energia electrică din România, ca cerință a consumatorului privind calitatea energiei electrice se precizează ca alimentarea echipamentelor să aibă tensiunea nominală: Un= 230 (-15÷+10%), valori de tensiune conform standardelor. De asemenea, contestatorul arată că pentru a restricționa accesul anumitor participanți, în fișa tehnică se impune ca aparatele de iluminat să funcționeze la „Funcționare la fluctuații de tensiune 90-305 Vca”. Astfel, arată că potrivit standardului European Armonizat SREN 50160/2011 privind caracteristicile tensiunii în rețelele electrice publice de distribuție, se definește, descrie și se specifică caracteristicile principale ale tensiunii în punctele de furnizare a energiei electrice la utilizatorii rețelelor electrice publice de distribuție de tensiune alternativă, de joasă tensiune, de medie tensiune și de înaltă tensiune în condiții normale de funcționare. Acest standard indică limitele sau valorile caracteristicilor de tensiune care pot fi atinse în fiecare punct de furnizare a energiei electrice din rețeaua electrică de interes public din Europa. În România serviciul de distribuție a energiei electrice este reglementat de către ANRE - Autoritatea Națională de Reglementări în domeniu Energiei. Calitatea energiei este reglementată prin Standardul de performanță pentru serviciul de distribuție a energiei electrice, emis Pagina 7 din 24

de ANRE prin ordinul nr. 11 din 30.03.20216, publicat în Monitorul Oficial. Conform art. 25 alin (1) din acest Standard „în PD (punctul de distribuție), la JT (joasă tensiune), în condiții normale de exploatare, excluzând întreruperile, pe durata oricărui interval de timp de o săptămână, 95% din valorile efective, mediate pe o durată de 10 minute, ale tensiunii de alimentare, nu trebuie să aibă o abatere mai mare de 10% din tensiunea nominală. De asemenea, pe durata oricărui interval de timp de o săptămână, 100% din valorile efective, mediate pe o durată de 10 minute, nu trebuie să aibă o abatere mai mare de + 10%/ -15% din tensiunea nominală.” Astfel, arată că în ipotezele de mai sus, plaja de tensiune acceptată în rețelele de joasă tensiune este cuprinsă între 195.5 - 253 VCA. În opinia contestatorului această cerință este introdusă pentru a favoriza aparatele de iluminat produse în China, care au această caracteristică, întrucât sunt comercializate în întreaga lume, respectiv țări în care rețeaua funcționează la tensiunea de 110 VCA. Aparatele de iluminat produse în UE și/sau pentru utilizarea în UE sunt produse la standardele menționate mai sus și nu se poate solicita în mod abuziv și nejustificativ din punct de vedere tehnic alte tensiuni de funcționare. Contestatorul precizează că autoritatea contractantă are dreptul să ceară furnizorului de energie electrică, acesta din urmă fiind obligat să furnizeze tensiune conform standardelor naționale. Contestatorul consideră că nu este obligat să producă aparate de iluminat care să funcționeze la tensiuni care sunt în afara standardelor naționale și internaționale. Utilizatorul nu este în măsură să impună soluții la proiectare și construcția aparatului de iluminat. Soluțiile de proiectare și construcție sunt stabilite de producător, iar parametrii tehnici de funcționare sunt stabiliți de standarde. Față de cele mai sus menționate, contestatorul solicită reformularea cerinței astfel: „Funcționare la fluctuații de tensiune 230 (±10%), V.c.a.” 5. În fișele tehnice ale aparatelor de iluminat se solicită „aparatul va putea fi livrat în orice culoare RAL la cererea beneficiarului în momentul achiziției”. În opinia contestatorului această cerință trebuie modificată, în sensul în care să se specifice care este culoarea aparatului de iluminat, întrucât prețul vopselei diferă în funcție de nuanță, textură, etc. și fără a cunoaște acest aspect nu se poate oferta în mod corect.

În ceea ce privește sintagma „la cererea beneficiarului”, contestatorul consideră că se impune clarificarea momentului la care beneficiarul este îndreptățit să solicitate o anumită culoare, dacă beneficiarul poate cere o anumită culoare anterior depunerii ofertei (așa cum este firesc) sau ulterior depunerii acesteia (ceea ce ar reprezenta o modificare de ofertă inițială sau o cheltuială neeligibilă). Prin adresa nr. 18110/22.10.2021, înregistrată la CNSC sub nr. 55452/22.10.2021, autoritatea contractantă transmite punctul de vedere cu privire la contestația în cauză, solicitând respingerea contestației din considerentele ce vor fi expuse mai jos, răspunzând, punctual, criticilor, după cum urmează: Referitor la critica: „în fișele tehnice ale aparatelor de iluminat se solicita eronat, diferit și restrictiv «difuzor din sticlă tratată termic, securizată, plană sau curbată» și «dispersorul este realizat din policarbonat»„, autoritatea contractantă precizează: Termenul de difuzor este utilizat pentru suprafața de separare între compartimentul optic și mediul exterior. Această suprafață are rolul de a difuza lumina în exteriorul compartimentului optic protejând totodată acest compartiment de pătrunderea prafului și a corpurilor străine. Utilizarea unui astfel de difuzor poate avea și rol de dispersie a luminii însă acesta necesita o construcție specială, care nu a fost solicitată în documentație. Autoritatea contractantă menționează că a preluat cerințele din proiectul tehnic și nu poate fi acuzată de restricționarea accesul ofertanților, deoarece nu este o cerința adăugată arbitrar cerințelor impuse de proiectant. În plus, cea mai mare parte a produselor existente pe piața de profil din România, îndeplinesc această cerință. Cu privire la cele 2 standarde invocate de către contestator, autoritatea contractantă precizează că: SREN 13201 - impune condițiile de proiectare pentru sistemele de iluminat public, iar SREN 60598 prezintă caracteristicile constructive ale aparatelor de iluminat public și testele la care acestea trebuie supuse. Alegerea soluției constructive este la latitudinea proiectantului și ține cont de mai multe aspecte raportate la regimul de funcționare al aparatelor. De asemenea cu privire la afirmația referitoare la eficiența optică autoritatea contractantă arată că randamentul aparatelor cu difuzor de sticlă este superior celor de policarbonat și se situează în limitele de 94- 97%. Utilizarea difuzorului de sticlă crește eficiența energetică a aparatelor în cazul în care fluxul luminos minim este impus în alegerea aparatelor. Pagina 9 din 24

Menționează că în proiect sunt utilizate 2 tipuri de aparate, deoarece acestea se vor monta pe străzi de tipologii diferite. În alegerea caracteristicilor acestor aparate s-a ținut cont de specificitatea zonei/tronsonului pe care se vor monta aceste aparate. Astfel, arată că pentru străzile principale s-a optat pentru tip de aparate care se vor amplasa pe stâlpii existenți la înălțimi peste 8-9 m. În această situație proiectantul a prevăzut o serie de cerințe pentru aceste aparate care să fie adecvate acestui tip de montaj. Din calculele test realizate de acestea, a rezultat că pentru a elimina orbirea de disconfort, ideală este utilizarea aparatelor cu difuzor de sticlă și nu de policarbonat sau PMMA. În plus prin utilizarea sticlei plane la această înălțime se elimină poluarea luminoasă. Prin montarea la aceasta înălțime nu este nevoie de un grad de rezistență la impact ridicat deoarece riscul vandalismului este extrem de scăzut și nu se justifică utilizarea unor astfel de materiale care ar crește costul produselor. Pe străzile secundare unde montarea aparatelor se face la înălțimi de 6-8 m au fost prevăzute aparate la care este nevoie ca difuzoarele să aibă o rezistență la impact IK 10. Din acest motiv s-a solicitat echiparea cu difuzoare de policarbonat. Înălțimea de montare în această situație nu creează probleme privind orbirea sau poluarea luminoasă. Autoritatea contractantă menționează că gradul de proiecție IP 67 nu este generat de materialul din care este realizat difuzorul ci de materialele cu care sunt etanșeizate compartimentele aparatului. Faptul că, contestatorul propune un aparat cu proprietăți superioare celor solicitate nu este relevant, în opinia autorității contractante, deoarece gradul de protecție IP 67 face referire la aparatele de iluminat care funcționează imersate până la adâncimea de 1m, iar IK 10 la aparatele care pot fi supuse unor acte de vandalism. Deoarece în speța de față montajul se realizează la înălțimi de peste 8m cele doua „avantaje” nu au sens și pot induce numai costuri suplimentare autorității. Autoritatea contractantă precizează că alegerea de către proiectant a soluției de utilizare a aparatelor echipate cu difuzor de sticla este justificată și nu restricționează accesul ofertanților. Contestatorul poate participa la procedura utilizând un set de aparate conforme cerințelor și nu trebuie să se cramponeze de propunerea unor aparate de calitate scăzută care nu fac față acestor cerințe. Cu privire la critica: „Cu toate că în fișa tehnica nr. 2 a aparatelor de iluminat nu se solicită dotarea aparatului cu balamale și cleme, în fișa tehnică nr. 1 autoritatea impune parametri constructivi, respectiv dotarea aparatului de iluminat cu cleme și balamale, care presupune

deschiderea acestuia fără unelte. Mai mult, pentru a induce în eroare ofertanții în fișa tehnică nr. 1 acceptă deschiderea compartimentului accesorii cu unelte (deci se înțelege că e prin capacul cu șuruburi), dar impune să conțină balamale și cleme”, autoritatea contractantă precizează următoarele: - neclaritățile invocate de către contestator, puteau fi rezolvate printr-o solicitare de clarificări. Subliniază că, atât în fișa tehnică 1 cât și în fișa tehnică 2 cerințele sunt foarte clare: „trebuie să permită deschiderea sa pentru operații de mentenanță, chiar dacă prin intermediul unor unelte”. Așadar subliniază că nu este impusă utilizarea sau nu, a unor unelte la deschiderea aparatului. Cerințele constructive privitoare la balamale și cleme au sensul de a clarifica ofertanților tipul de acces care se dorește a fi posibil în situația mentenanței. Dacă aparatele ar avea un simplu capac prins în șuruburi, fără balamale, în situația mentenanței acesta ar trebui să fie complet demontat și există riscul ca el să cadă de la înălțime și să fie deteriorate. Prezența balamalelor permite deschiderea aparatului fără a desprinde capacul de aparat. Clemele de închidere au rolul de a spori etanșeitatea compartimentelor. Aceste cleme pot prezenta ocazional și sisteme de asigurare cu șurub . Menționează totodată că cerințele formulate în această direcție au rolul de a selecta aparate care prezintă un grad crescut de etanșare, un acces facil pentru mentenanță, pentru a reduce timpii de intervenție precum și de a crește siguranța în exploatare atât în perioada de funcționare cât și în perioada de intervenție. Astfel cerința constructivă nu are un rol restrictiv așa cum este descrisă în Legea nr. 98/2016. Autoritatea contractantă consideră că prin impunerile din fișele tehnice nu se încalcă prevederile art. 155 alin. (6) din Legea nr. 98/2016 și se asigură accesul egal al operatorilor pentru a oferta produse de calitate prin îndeplinirea cerințelor tehnice. Cu privire la cerința din fisa tehnică: „deschiderea compartimentului accesorii electrice se va face în partea de jos”, autoritatea contractantă precizează că urmărește respectarea în mod obligatoriu a tuturor normelor tehnice privind instalarea și mentenanța rețelelor electrice. Intervențiile vor fi făcute respectând cu strictețe litera legii și a reglementarilor în vigoare. Mai mult, autoritatea contractantă susține că urmărește asigurarea securității cetățenilor și a companiilor ce vin în contact atât direct cât și indirect cu sistemul de iluminat public. O intervenție poate să înceapă pe timp fără precipitații iar acestea din urma pot surveni în timpul intervenției, fără ca autoritatea contractantă sau societatea ce realizează Pagina 11 din 24

intervenția să poată opri acest fenomen natural pe perioada intervenției. Chiar dacă la apariția precipitațiilor, se întrerupe lucrul asupra sistemului, poate exista un timp de risc de pătrundere a apei în interiorul aparatului până la momentul închiderii aparatului de iluminat și astfel se pot genera defecte la aparatul de iluminat. În acest sens autoritatea contractantă precizează că încearcă să reducă riscurile de accidente și defectări, prin solicitarea ca deschiderea compartimentului accesorii electrică să se facă în partea de jos sau sus, astfel încât să se evite pătrunderea apei în interiorul aparatului în cazul intervenției Totodată, cu privire la critica referitoare la lucrul sub tensiune, autoritatea contractată consideră că aceasta nu prezintă relevanță, întrucât, intervențiile nu se fac în mod neapărat sub tensiune, dar pătrunderea de corpuri străine și a apei în compartimentul aparataj în timpul intervenției, poate duce la defecte ulterioare, după finalizarea intervenției, prin funcționarea aparatului și a componentelor sale electrice într-un mediu închis contaminat. În ceea ce privește afirmația că „se interzice executarea de lucrări la rețele exterioare”, autoritatea contractantă o apreciază ca fiind eronată fără legătură cu cerințele documentației de atribuire. Autoritatea contractantă consideră ca prin impunerile din fișele tehnice nu se încalcă prevederile art. 155 alin. (6) din Legea nr. 98/2016 și se asigură accesul egal al operatorilor pentru a oferta produse de calitate prin îndeplinirea cerințelor tehnice. În ceea ce privește critica: „în fișa tehnica nr 3 se solicita «alimentare: 110 - 277 Vca», cu toate că tensiunea de alimentare reglementată în România este de 230Vca/50Hz”, autoritatea contractantă apreciază că informațiile prezentate de contestator privind reglementările europene sunt corecte însă nu țin cont de realitatea din teren. În ceea ce privește critica contestatorului referitoare la cerința: „ (...) în fișa tehnică se impune ca aparatele de iluminat să funcționeze la «Funcționare la fluctuații de tensiune 90 - 305 Vca»„, autoritatea contractantă precizează că aceasta cerință nu există în documentație Cu privire la critica: „în fișele tehnice ale aparatelor de iluminat se solicită «aparatul va putea fi livrat în orice culoare RAL la cererea beneficiarului în momentul achiziției»“, autoritatea contractantă consideră că nu este restrictivă pentru că vopsirea se va face în orice culoare din paleta RAL/AKZO. Diferențele de preț în general nu țin cont de nuanța culorii însă țin cont de calitatea vopselei. Pentru a nu fi nevoie să înregistreze costuri suplimentare ulterioare, autoritatea contractantă consideră că ofertanții ar trebui să își

ia în calcul, la redactarea ofertei, posibilitatea de a îndeplini cerința indiferent de nuanța solicitată. Menționează că nu se vor solicita nuanțe greu de realizat și posibilele culori vor fi: gri, verde, negru precum și celelalte culori existente în stema comunei. Culorile vor ține cont și de indicațiile urbanistice privind integrarea în zonă a aparatelor și/sau a stâlpilor ofertați. Ofertanții vor trebui să țină cont și de specificul și conceptul turistic al comunei Bran. Subliniază de asemenea că impunerea culorilor nu s-a făcut în această etapă pentru a nu restricționa accesul ofertanților, urmând ca soluția să fie stabilită cu ofertantul câștigător. Așadar indică ofertanților să ia în calcul costul maxim care poate fi generat de alegerea culorii aparatelor. În ceea ce privește solicitarea contestatorului de obligare la plata cheltuielilor de judecată, autoritatea contractantă consideră că această cerință este nefundamentată, întrucât contestatorul nu a demonstrat care sunt prejudiciile aduse și nici nu a formulat o sumă pentru acestea. Prin adresa înregistrată la CNSC sub nr. 55344/21.10.2021, contestatorul depune, în original, recipisa de consemnare a cauțiunii nr. 207581492/1, din 18.10.2021, tranzacția nr. 1137274663/1939790427, eliberată de CEC Bank Sucursala Târgoviște, în cuantum de 15.210 lei. Ulterior, prin corespondența electronică înregistrată la CNSC sub nr. 57245/02.11.2021, în susținerea solicitării de acordare a cheltuielilor de judecată, contestatorul transmite dovada achitării onorariului de avocat reprezentând factura seria SS nr. 182 din 27.10.2021, în cuantum de 1.000 lei. De asemenea, transmite și ordinul de plată emis de Banca Comercială Română având cod referință ibk2021102905378 din data de 29.10.2021. Prin adresa nr. 57617/03.11.2021, înregistrată la CNSC sub nr. 57617/03.11.2021, autoritatea contractantă transmite dosarul achiziție publice, în copie. Analizând susținerile și documentele depuse la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarele: ........., în calitate de autoritate contractantă, a organizat procedura simplificată online, în vederea atribuirii contractului de achiziție publică, având ca obiect: „Execuție lucrări pentru: Creșterea eficienței energetice a sistemului de iluminat public în ........., județul .........” cod CPV 45316220-9, elaborând, în acest sens, documentația de atribuire aferentă și publicând, în SEAP, anunțul de participare simplificat nr. ..../11.10.2021, conform căruia valoarea estimată a procedurii este Pagina 13 din 24

de 760.234,95 lei fără TVA. Conform cap. II.2.5) din anunț, criteriul de atribuire al contractului este „cel mai bun raport calitate-preț”. Prin contestația care face obiectul prezentei, SC ......... SRL este nemulțumit de prevederile documentației de atribuire, despre care susține că restrâng în mod nejustificat participarea la procedura de atribuire. Având în vedere criticile din contestația formulată de SC ......... SRL, Consiliul reține că, potrivit informațiilor de la secțiunea II.1 din anunțul de participare simplificat, prezenta procedură de atribuire are ca obiect execuția unor lucrări de modernizare a sistemului de iluminat public din cadrul autorității contractante, constând în înlocuirea aparatelor de iluminat existente cu aparate de iluminat LED și implementarea unui sistem de telegestiune. Descrierea lucrărilor de instalații electrice care urmează să fie executate și caracteristicile echipamentelor care urmează să fie montate se regăsesc în caietul de sarcini publicat în SEAP în anexa anunțului de participare simplificat sub identificatorul „[..../00007] caiet de sarcini_0001.pdf”, relevant în soluționarea prezentei fiind tabelul aflat la pag. 8 din proiectul tehnic în care se menționează că vor fi montate 5 categorii de aparate de iluminat, cu putere nominală maximă de 59 W, 55 W, 45 W, 30 W și 25W. Tot în anexa anunțului de participare simplificat, autoritatea contractantă a atașat documentației de atribuire fișierul cu identificatorul „[..../00006] Anexa2.pdf” conținând fișe tehnice elaborate de proiectant pe modelul formularului F5 instituit prin anexa nr. 10 la HG nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice, după cum urmează: - Fișa tehnică nr. 1 – aparatele de iluminat denumite AIL 1 și AIL 2, cu puterea maximă de 59 W și 55 W; - Fișa tehnică nr. 2 – aparatele de iluminat denumite AIL 3, AIL 4 și AIL 5, cu puterea maximă de 45 W, 30 W și 25 W; - Fișa tehnică nr. 3 - Sistem de control aparate de iluminat AIL 1 si AIL 2; - Fișa tehnică nr. 4 - Sistem de telegestiune iluminat public. Potrivit prevederilor art. 20 alin. (10) din HG nr. 395/2016 coroborat cu art. 155 din Legea nr. 98/2016, caietul de sarcini trebuie să conțină în mod obligatoriu cerințele, prescripțiile, specificațiile tehnice care să permită produselor ce fac obiectul contractului să fie descrise în mod obiectiv, în așa manieră încât să corespundă necesităților autorității contractante și să permită oricărui ofertant accesul egal la procedura de

atribuire și nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate de natură să restrângă concurența între operatorii economici. Având a se pronunța conform principiului disponibilității strict asupra aspectelor cu care a fost investit prin contestație respectiv cu privire la caracterul restrictiv al unora dintre specificațiile tehnice din anexa 2 la caietul de sarcini, conținând fișele tehnice ale aparatelor de iluminat solicitate, Consiliul reține că o primă critică se referă la specificația „Alimentare 110-277V CA ± 10% sau 24V CC”, aflată la poziția 1.6 din fișa tehnică nr. 3. Consiliul reține că, la pag. 2 din caietul de sarcini, autoritatea contractantă a precizat următoarele informații cu privire la modalitatea de alimentare cu energie electrică disponibilă pe amplasamentul lucrării: „Astfel, rețeaua de iluminat public din zonele vizate în prezentul proiect, este compusă din rețea aeriană clasică LEA (conductoare funie AI) și rețea torsadată (conductoare TYIR), un număr de 1202 stâlpi, pe care sunt montate 704 aparate de iluminat”. Consiliul va reține drept relevante susținerile contestatorului potrivit cărora caracteristicile principale ale tensiunii în punctele de furnizare a energiei electrice la utilizatorii rețelelor electrice publice de distribuție de tensiune alternativă, de joasă tensiune, de medie tensiune și de înaltă tensiune în condiții normale de funcționare fac obiectul standardizării de către organismele de profil, cum ar fi, de exemplu, standardul European Armonizat SR EN 50160/2011 care indică limitele sau valorile caracteristicilor de tensiune care pot fi atinse în fiecare punct de furnizare a energiei electrice din rețeaua electrică de interes public din Europa. Totodată, Consiliul reține că, potrivit Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, în România serviciul de distribuție a energiei electrice este reglementat de către ANRE. Calitatea energiei este reglementată prin Standardul de performanță pentru serviciul de distribuție a energiei electrice, emis de ANRE prin ordinul nr. 46 din 15.06.2021 (act în vigoare la data inițierii procedurii de atribuire). Conform art. 25 alin (1) și (2) din standardul de performanță anterior menționat „(1) Până la data de 31.12.2021, în PD, la JT, în condiții normale de exploatare, excluzând întreruperile, pe durata oricărui interval de timp de o săptămână, 95% din valorile efective, mediate pe o durată de 10 minute, ale tensiunii de alimentare, nu trebuie să aibă o abatere mai mare de +10%/- 10% din tensiunea nominală. De asemenea, pe durata oricărui interval de timp de o Pagina 15 din 24

săptămână, 100% din valorile efective, mediate pe o durată de 10 minute, nu trebuie să aibă o abatere mai mare de + 10%/-15% din tensiunea nominală. (2) Începând cu data de 1.01.2022, în PD, la JT, în condiții normale de exploatare, excluzând întreruperile, pe durata oricărui interval de timp de o săptămână, 95% din valorile efective, mediate pe o durată de 10 minute, ale tensiunii de alimentare, nu trebuie să aibă o abatere mai mare de +5%/- 10% din tensiunea nominală. De asemenea, pe durata oricărui interval de timp de o săptămână, 100% din valorile efective, mediate pe o durată de 10 minute, nu trebuie să aibă o abatere mai mare de +10%/-15% din tensiunea nominală”. Totodată, Consiliul reține că prevederile art. 24 alin. (3) din norma tehnică anterior menționată stabilesc că „Tensiunea nominală în PD respectă valorile prevăzute în SR EN 60038:2012, Tensiuni standardizate de CENELEC şi are următoarele valori: a) la JT: 230/400 V; b) la MT: 6 kV, 10 kV sau 20 kV; c) la IT: 110 kV”. Consiliul va reține că necesitatea autorității contractante concretizată prin prezenta procedură de atribuire constă în achiziționarea unor echipamente care să fie alimentate la rețeaua electrică de joasă tensiune din România („JT” conform abrevierii din textul anterior reprodus), respectiv la tensiunea 230 Vca, pentru care se acceptă abatere de maxim + 10%/- 15%. Având în vedere faptul că propria analiză a autorității contractante cu privire la situația actuală atestă faptul că, în amplasamentul lucrării, alimentarea cu energie electrică se face prin rețea aeriană clasică LEA și rețea torsadată pentru care este obligatorie respectarea standardului de performanță impus prin Ordinul ANRE nr. 46/2021 [aspect care rezultă din sintagma „(...) rețeaua de iluminat public din zonele vizate în prezentul proiect, este compusă din rețea aeriană clasică LEA (conductoare funie AI) și rețea torsadată (conductoare TYIR)”, Consiliul reține că cerința autorității contractante, ca echipamentele să funcționeze în intervalul de tensiune mult mai larg de „110-277V CA ± 10%” (caracteristic altor zone geografice din afara Europei) este disproporționată raportat la necesitatea autorității contractante astfel cum a fost aceasta menționată anterior, având ca efect eliminarea unor echipamente proiectate și construite în mod specific pentru utilizarea în rețelele de curent electric din Europa, în detrimentul echipamentelor similare destinate utilizării în alte zone din lume.

Față de cele de mai sus, Consiliul urmează să admită critica contestatorului privind specificația tehnică „Alimentare 110-277V CA ± 10%” din fișa tehnică nr. 3, urmând să oblige autoritatea contractantă la eliminarea acesteia. Referitor la criticile contestatorului de la punctele 1 și 2 din contestație, Consiliul reține că acestea privesc anumite specificații tehnice ale aparatelor de iluminat menționate în fișa tehnică nr. 1 respectiv: - punctul 1 din contestație – „Difuzor din sticlă tratată termic, securizată, plană sau curbată” (pct. 3.2 din fișa tehnică nr. 1) și - punctul 2 din contestație – „Fixarea se va face în minim 2 balamale și minim două cleme de închidere” (pct. 3.8 din fișa tehnică nr. 1); Potrivit definiției prevăzută la art. 3 alin. (1) lit. rr) din Legea nr. 98/2016, sintagma „specificații tehnice” desemnează „cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, într-o manieră corespunzătoare îndeplinirii necesității autorității contractante”. Modalitatea de elaborare a specificațiilor tehnice este prevăzută la art. 155 și art. 156 din Legea nr. 98/2016, din care se rețin ca relevante următoarele prevederi: - art. 155 alin. (1), (2) și (6): „(1) Specificațiile tehnice sunt stabilite prin documentația de atribuire și definesc caracteristicile solicitate privind lucrarea, serviciul sau produsele care fac obiectul achiziției. (2) Caracteristicile prevăzute la alin. (1) pot de asemenea să vizeze procesul sau metoda specifică de execuție a lucrărilor, fabricație a produselor sau prestare a serviciilor solicitate sau un proces specific pentru un alt stadiu al ciclului de viață al acestora, chiar dacă aceste elemente nu fac parte din conținutul material al produselor, lucrărilor sau serviciilor care urmează să fie achiziționate, dar cu condiția ca aceste caracteristici să aibă legătură cu obiectul contractului de achiziție publică/acordului- cadru și să fie proporționale prin raportare la valoarea și obiectivele acestuia. (...) (6) Specificațiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire și nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate față de asigurarea unei concurențe efective între operatorii economici”; - art. 156 alin. (1), (2) și (3): Pagina 17 din 24

„(1) Fără a aduce atingere normelor tehnice obligatorii de la nivel național, în măsura în care sunt compatibile cu actele normative adoptate la nivelul Uniunii Europene, specificațiile tehnice se stabilesc în una dintre următoarele modalități: a) prin raportare la cerințe de performanță sau cerințe funcționale, inclusiv caracteristici de mediu, cu condiția ca parametrii să fie suficient de preciși pentru a permite ofertanților să determine obiectul contractului și autoritățile contractante să atribuie contractul; b) prin trimitere la specificații tehnice și, ca ordine de prioritate, la standarde naționale care transpun standarde europene, evaluări tehnice europene, specificații tehnice comune, standarde internaționale, alte sisteme de referință tehnice instituite de către organismele de standardizare europene sau, în lipsa oricărora dintre acestea, la standarde naționale, la agremente tehnice naționale sau specificații tehnice naționale referitoare la proiectarea, calcularea și execuția lucrărilor și la utilizarea produselor; fiecare trimitere este însoțită de mențiunea „sau echivalent”; c) prin raportare la cerințe de performanță sau cerințe funcționale, potrivit lit. a), și prin trimitere la specificațiile tehnice prevăzute la lit. b) ca modalitate de a prezuma conformitatea cu respectivele cerințe de performanță sau cerințe funcționale; d) prin trimitere la specificațiile tehnice prevăzute la lit. b) pentru unele caracteristici și prin raportare la cerințe de performanță sau cerințe funcționale prevăzute la lit. a) pentru alte caracteristici. (2) Cu excepția cazului în care acest lucru este justificat de obiectul contractului, specificațiile tehnice nu precizează un anumit producător, o anumită origine sau un anumit procedeu care caracterizează produsele sau serviciile furnizate de un anumit operator economic și nici nu se referă la mărci, brevete, tipuri, la o origine sau la o producție specifică, care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau produse. (3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), stabilirea specificațiilor tehnice prin precizarea elementelor prevăzute la alin. (2) este permisă în situații excepționale, în cazul în care nu este posibilă o descriere suficient de precisă și de inteligibilă a obiectului contractului în conformitate cu dispozițiile alin. (1); în aceste situații, precizarea elementelor prevăzute la alin. (2) este însoțită de cuvintele „sau echivalent” (...)”. Din analiza caracteristicilor corpurilor de iluminat criticate la punctele 1 și 2 din contestație, Consiliul constată că acestea nu reprezintă cerințe de performanță sau cerințe funcționale ale aparatelor de iluminat astfel cum statuează prevederile art. 156 alin. (1) din Legea

nr. 98/2016 că trebuie elaborate specificațiile tehnice ci descriu caracteristici constructive ale corpurilor de iluminat dorite de autoritatea contractantă, cum ar fi materialul din care este construit difuzorul (sticlă) sau modalitatea de articulare și de blocare prin balamale și cleme a compartimentului accesorii electrice sau direcția în care se deschide compartimentul accesorii electrice. Consiliul reține că scopul organizării prezentei proceduri de atribuire este modernizarea sistemului de iluminat public stradal din aria de competență a autorității contractante motiv pentru care, aplicând prevederile art. 156 și art. 156 din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă ar fi trebuit să se limiteze doar la formularea acelor specificații tehnice prin care să fie descrisă obiectiv necesitatea sa, astfel încât să nu fie restricționată concurența datorită abundenței de detalii constructive din caietul de sarcini. Analizând punctual cele 2 cerințe criticate, Consiliul reține că autoritatea contractantă nu neagă faptul că poate să asigure iluminatul public și cu corpuri de iluminat având difuzorul construit din alte materiale decât sticla chiar dacă aparatele ofertate ar avea eficiență luminoasă mai mare de 120 lm/W la o putere de maxim 59W pentru AIL 1 și maxim 55 W pentru AIL 2 conform specificațiilor tehnice de la pct. 2.6 și 2.10 din fișa tehnică nr. 1, însă preferă acest material datorită eficienței optice în opinia sa mai ridicată față de policarbonat. În ceea ce privește solicitarea potrivit căreia capacul compartimentului accesorii electrice să fie fixat în minim 2 balamale și minim 2 clame de închidere, autoritatea contractantă argumentează cerința prin faptul că eventuala ofertare a unui aparat al cărui capac să fie fixat doar în șuruburi ar putea conduce la riscul deteriorării în cazul scăpării capacului de la înălțime în timpul mentenanței. Cu toate acestea, raționamentul autorității contractante nu ține cont de faptul că tot la pct. 3.8 din fișa tehnică nr. 1 s-a solicitat ca același capac să fie menținut de un dispozitiv în poziția „deschis” pe durata intervenției. În condițiile în care simpla „menținere” a capacului în poziția „deschis” de către un dispozitiv sau altă soluție tehnică ofertată ar putea să asigure scopul urmărit de autoritatea contractantă respectiv asigurarea capacului împotriva desprinderii de aparatul de iluminat, Consiliul reține că impunerea anumitor caracteristici constructive cum este articularea prin balamale și prinderea prin cleme este de natură să limiteze accesul la procedura de atribuire acelor operatori economici care pot asigura prin alte metode aceeași funcționalitate. Consiliul va reține că scopul formulării specificațiilor tehnice este ca autoritatea contractantă să își descrie în mod obiectiv necesitatea care a Pagina 19 din 24

condus la organizarea procedurii de atribuire, deziderat incompatibil cu cerințele subiective și preferințele autorității contractante concretizate în difuzorul din sticlă și modalitatea de asigurare a capacului împotriva căderii prin articularea în balamale și blocare prin cleme a compartimentului accesorii electrice, motiv pentru care va admite criticile contestatorului, urmând să oblige autoritatea contractantă la remedierea documentației de atribuire în sensul solicitat de contestator. Pe de altă parte, Consiliul apreciază că materialul din care este confecționat difuzorul și soluția tehnică ofertată pentru asigurarea împotriva căderii de la înălțime a capacului pot face obiectul factorilor de evaluare tehnici reglementați la art. 187 alin. (4) coroborat cu art. (5) lit. a) din Legea nr. 98/2016, astfel încât să fie desemnată câștigătoare oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic luând în considerare aspecte calitative considerate relevante de către aceasta și care pot viza, printre altele calitatea, inclusiv avantajele tehnice, caracteristicile estetice și funcționale, accesibilitatea, conceptul de proiectare pentru toți utilizatorii, caracteristicile inovatoare fără a fi restricționat accesul la procedura de atribuire astfel cum a procedat autoritatea contractantă în forma actuală a documentației de atribuire prin precizarea respectivelor caracteristici sub forma specificațiilor tehnice obligatorii. În ceea ce privește cerința „dispersorul este realizat din policarbonat” (pct. 1.9 din fișa tehnică nr. 2), Consiliul reține că în cuprinsul contestației, SC ......... SRL s-a limitat la simpla reproducere a respectivei cerințe, fără a formula vreo critică concretă prin care să argumenteze caracterul restrictiv al acesteia, motiv pentru care simpla invocarea de către contestator a diferențelor dintre natura diferită a elementelor optice din cele 2 fișe tehnice (difuzor de sticlă în fișa tehnică nr. 1 și dispersor din policarbonat în fișa tehnică nr. 2) poate fi considerată doar un argument al contestatorului cu privire la difuzorul de sticlă și nu o critică distinctă cu privire la dispersor din policarbonat. Critica nr. 5 privind culoarea carcasei aparatelor de iluminat urmează să fie admisă deoarece sintagma „Aparatul va putea fi livrat în orice culoare RAL la cererea beneficiarului în momentul achiziției” menționată la punctul 3.3 din fișa tehnică nr. 1 și sintagma „Culoare: orice culoare RAL solicitata de beneficiar” menționată la punctul 1.17 din fișa tehnică nr. 2 nu poate fi considerată informare completă, corectă și precisă astfel cum impun prevederile art. 154 din Legea nr. 98/2016. Potrivit art. 3 lit. l) din Legea nr. 98/2016 „contract de achiziție publică” este un „contractul cu titlu oneros, asimilat, potrivit legii, actului administrativ, încheiat în scris între unul sau mai mulți operatori

economici și una ori mai multe autorități contractante, care are ca obiect execuția de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii” de unde rezultă că este un contract încheiat în formă scrisa, cu titlu oneros, cu obiect determinat, cu subiecte determinate, sinalagmatic și comutativ. Referitor la caracterul comutativ al contractului de achiziție publică, aceasta semnifică faptul că la încheierea contractului, părțile cunosc întinderea prestațiilor la care se obligă și pot aprecia valoarea acestora ca fiind echivalentă, prestația fiecărei părți reprezentând echivalentul contraprestației celeilalte părți. Ori, pretenția autorității contractante de a putea să aleagă culorile doar ulterior semnării contractului este de natură să lipsească operatorii economici interesați de a cunoaște întinderea prestațiilor și implicit costul acestora în situația în care anumite variante coloristice mai rar comandate ar avea prețuri de procurare diferite. Totodată, se reține că prin punctul de vedere, autoritatea contractantă a menționat că „(...) posibilele culori vor fi: gri, verde, negru precum și celelalte culori existente în stema comunei”, achiesând astfel la criticile contestatorului, fără însă a menționa concret în ce culori urmează să fie vopsite aparatele de iluminat la momentul comenzii. Față de cele de mai sus, Consiliul urmează să admită critica contestatorului și, în vederea unei informări corecte, complete și precise a operatorilor economici interesați, să oblige autoritatea contractantă la publicarea unei clarificări în anexa anunțului de participare simplificat, în care să menționeze explicit culorile în care vor putea fi comandate aparatele de iluminat. Pe de altă parte, referitor la solicitarea contestatorului de eliminare a cerinței „Deschiderea compartimentului accesorii electrice se va face in partea de jos” (pct. 3.7 din fișa tehnică nr. 1), Consiliul constată că nu pot fi reținute normele juridice invocate la punctul 3 din contestație deoarece ordinul nr. 23/12.05.2011 invocat de societatea contestatoare a fost abrogat la data 14.09.2021 (nemaifiind aplicabil la data inițierii prezentei proceduri de atribuire) iar prevederile art. 27 din Norma tehnică privind stabilirea cerințelor pentru executarea lucrărilor sub tensiune în instalații electrice, cod NTE 010/20/01 aprobată prin Ordinul nr. 34/2021 de asemenea invocat de contestator nu sunt aplicabile rețelelor de alimentare de joasă tensiune ci doar celor de medie și înaltă tensiune. În acest sens, Consiliul reține că tipul rețelei de energie electrică care va fi utilizat pentru alimentarea corpurilor de iluminat rezultă atât din partea introductivă a caietului de sarcini în care s-a menționat, la pag. 2, că „(...) rețeaua de iluminat public din zonele vizate în prezentul Pagina 21 din 24

proiect, este compusă din rețea aeriană clasică LEA (conductoare funie AI) și rețea torsadată (conductoare TYIR), un număr de 1202 stâlpi, pe care sunt montate 704 aparate de iluminat” cât și din fișele tehnice anexate caietului de sarcini, în care sunt impuse nivele ale tensiunii de alimentare de cel mult 230 Vca, caracterizate conform prevederilor art. 6 alin. (2) lit. aa) din Standardului de performanță pentru serviciul de distribuție a energiei electrice aprobat prin Ordinul ANRE nr. 46/2021 prin sintagma „tensiune joasă”. Se reține că, în susținerea contestației, SC ......... SRL avea obligația de a proba caracterul restrictiv al cerințelor criticate, fiind pe deplin aplicabile în acest caz prevederile art. 249 c.p.c potrivit cărora „cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege”. Astfel, fiecare parte litigantă are obligația de a-și dovedi pretențiile, susținerile, prin producerea unor mijloace de probă legale, verosimile, pertinente și concludente, potrivit principiului de drept „probatio incumbit ei qui digit, non ei qui negat”. Având în vedere prevederile art. 10 lit. g) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va reține în soluționare faptul că literatura juridică dar și practica judiciară, a statuat că în cadrul procesului civil sarcina probei este împărțită între reclamant și pârât, în speță între contestator și autoritatea contractantă, la care se adaugă și rolul activ al Consiliului care, potrivit art. 254 alin. (5) c.p.c, poate ordona administrarea probelor considerate necesare chiar dacă părțile se împotrivesc. Cu toate acestea, existența rolului activ al Consiliului nu poate conduce la concluzia că întreaga sarcina a probei ar cădea asupra Consiliului, ceea ce nu se întâmpla nici măcar în cadrul dosarelor supuse principiului oficialității, sau că nerespectarea dispozițiilor legale cu privire la propunerea și administrarea probelor nu ar avea pentru părți consecințe procedurale. Pe cale de consecință, în măsura în care partea ce formulează anumite critici, susțineri nu este solitară în efortul de a proba, aceasta rămâne singura sancționată în caz de eșec, deoarece dacă nu administrează probele care să convingă Consiliul, cu toată eventuala colaborare a adversarului și în pofida rolului activ al Consiliului, va pierde dosarul, iar adversarul va triumfa. În speță, aplicând principiile cu caracter teoretic enunțate mai sus, Consiliul apreciază că, în soluționarea contestației, societatea contestatoare ar fi trebuit să dovedească caracterul restrictiv al cerinței „Deschiderea compartimentului accesorii electrice se va face in partea de jos”.

Ori, contestatorul s-a limitat la simpla reproducere a unor norme tehnice care fie erau abrogate la data inițierii procedurii de atribuire fie nu sunt aplicabile tipului de rețea electrică din care vor fi alimentate corpurile de iluminat, fără a depune la dosarul cauzei până la data emiterii prezentei nicio probă prin care să demonstreze caracterul pretins restrictiv al respectivei cerințe. Având în vedere toate aspectele de fapt și de drept mai sus evocate, în temeiul art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016 cu modificările și completările ulterioare, Consiliul va admite în parte contestația formulată de SC ......... SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantă ......... iar, pe cale de consecință, va obliga autoritatea contractantă la remedierea documentației de atribuire cu respectarea prevederilor legale și a motivării aferentă prezentei în termen de 10 zile de la comunicare. În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge ca nefondate criticile contestatorului privind direcția de deschidere a compartimentului accesorii electrice. Referitor la solicitarea contestatorului privind obligarea autorității contractante la plata de cheltuieli de judecată, Consiliul va reține că, potrivit art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, „Consiliul poate obliga, la cerere, partea în culpă, la plata cheltuielilor efectuate pentru soluționarea contestației. Cuantumul, detalierea și documentele doveditoare ale cheltuielilor efectuate sunt prezentate în cerere, care trebuie depusă înainte de pronunțarea deciziei de soluționare a contestației”. Cheltuielile reclamate reprezintă „onorariu de avocat” în cuantum de 1.000 lei facturate cu factura seria SS nr. 182/27.10.2021 și achitate cu ordinul de plată cod referință IBK2021102905378 din 29.10.2021. Aplicând prevederile art. 453 alin. (2) cpc, conform cărora „când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părți poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată”, Consiliul va obliga autoritatea contractantă la plata sumei de 850 de lei către contestator reprezentând cheltuieli de judecată acordate proporțional cu criticile din contestație care au fost admise. Pentru aceste motive în baza documentelor depuse de părți, CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR DECIDE:

Pagina 23 din 24

Admite în parte contestația formulată de SC ......... SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantă ......... iar, pe cale de consecință, obligă autoritatea contractantă la remedierea documentației de atribuire cu respectarea prevederilor legale și a motivării aferentă prezentei în termen de 10 zile de la comunicare. Respinge ca nefondate criticile contestatorului privind direcția de deschidere a compartimentului accesorii electrice. Obligă autoritatea contractantă la plata cheltuielilor de soluționare către contestator, în cuantum de 850 lei. Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare. Complet de soluționare a contestațiilor în domeniul achizițiilor publice: Consilier de soluționare ......... PREȘEDINTE ......... Consilier de soluționare .........

Redactat practicaua deciziei ....... Redactată în 4 (patru) exemplare originale, conține 22 (douăzecișidouă) pagini