Decizie CNSC 2025/2021

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) şi ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 2025/C4/2112 Data: 10.09.2021 Prin contestaţia înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sub nr. 42550/13.08.2021, depusă de către SC MULTIPLAND SRL cu sediul în Odorheiul Secuiesc, str. Budvar nr. 35, judeţul Harghita, având număr de înregistrare la Oficiul Registrului Comerţului J19/778/1994 şi Cod Unic de Înregistrare 6178970, reprezentată convenţional prin SCA Gal, Ghilasi, Procopciuc cu sediul ales în Braşov, bdul Griviţei nr. 90, bl. 12, sc.A, ap. 8, judeţul Braşov, formulată împotriva procedurii de licitaţie deschisă online privind atribuirea contractului având ca obiect „Întreţinere curentă pe timp de iarnă a drumurilor judeţene din judeţul Harghita, în perioada 2021- 2024”, organizată de către JUDEŢUL HARGHITA cu sediul în Miercurea Ciuc, Pţa Libertăţii nr. 5, judeţul Harghita, în calitate de autoritate contractantă, s-a solicitat: - suspendarea procedurii de atribuire, până la soluţionarea contestaţiei, - în principal, anularea/modificarea clauzelor/cerinţelor contestate; - în subsidiar, obligarea autorităţii contractante: ■ să elimine / modifice clauzele / cerinţele contestate şi să publice în SEAP o variantă a documentaţiei având eliminate / modificate aceste clauze / cerinţe; precum şi ■ să prelungească termenul de depunere a ofertelor, pentru a fi respectate principiile şi prevederile Legii nr. 98/2016 (inclusiv prevederile art. 153 si art. 161); - obligarea autorităţii contractante la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de judecata prezentei contestaţii. CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 101/2016, admite, în parte, contestaţia formulată de SC MULTIPLAND SRL, în contradictoriu cu JUDEŢUL HARGHITA, respectiv va dispune modificarea modelului de contract subsecvent după cum urmează: Pagina 1 din 2

-eliminarea clauza 6.3 din modelul de acord cadru - eliminarea clauzele 21.1, 21.2 din modelul de contract subsecvent - eliminarea clauzele 21.3 lit. g) şi lit. k) din contractul subsecvent - completarea clauzei 9.8 din modelul de contrat subsecvent, cu posibilitatea înlocuirii utilajului defect cu obligația informării ulterioare a autorității contractate. - completarea clauzei 16.2 din modelul de contract subsecvent cu obligația de înștiințare a prestatorului înainte de a compensa sumele datorate de autoritatea publică cu cele plătite în plus către prestator; -completarea clauzei 16.2 pct. 4, cu sintagma "dacă modificarea nu este generată de modificări legislative conform art. 17.1" În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, respinge, ca nefondate, celelalte critici din contestaţia formulată de SC MULTIPLAND SRL, în contradictoriu cu JUDEŢUL HARGHITA. Respinge capătul de cerere referitor la obligarea autorității contractante la cheltuieli de judecată ca nedovedit. Măsurile dispuse vor fi aduse la îndeplinire într-un termen de maximum 15 zile de la comunicarea prezentei decizii. Prezenta decizie este obligatorie pentru părţile cauzei, în conformitate cu dispoziţiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare. Pagina 2 din 2

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) şi ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. ... Data: ... Prin contestaţia înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sub nr. 42550/13.08.2021, depusă de către SC ... SRL cu sediul în ..., având număr de înregistrare la Oficiul Registrului Comerţului ... şi Cod Unic de Înregistrare ..., reprezentată convenţional prin ...cu sediul ales în ... formulată împotriva procedurii de licitaţie deschisă online privind atribuirea contractului având ca obiect „Întreţinere curentă pe timp de iarnă a drumurilor judeţene din judeţul Harghita, în perioada 2021-2024”, organizată de către ... cu sediul în ..., în calitate de autoritate contractantă, s-a solicitat: - suspendarea procedurii de atribuire, până la soluţionarea contestaţiei, - în principal, anularea/modificarea clauzelor/cerinţelor contestate; - în subsidiar, obligarea autorităţii contractante: ■ să elimine / modifice clauzele / cerinţele contestate şi să publice în SEAP o variantă a documentaţiei având eliminate / modificate aceste clauze / cerinţe; precum şi ■ să prelungească termenul de depunere a ofertelor, pentru a fi respectate principiile şi prevederile Legii nr. 98/2016 (inclusiv prevederile art. 153 si art. 161); - obligarea autorităţii contractante la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de judecata prezentei contestaţii. CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR, asupra cauzei de faţă, constată următoarele: Prin contestaţia înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sub nr. 42550/13.08.2021, SC ... SRL, în calitate de operator economic interesat de participarea la procedura de atribuire în cauză, critică o serie de prevederi ale documentaţiei de atribuire. 1. Contestatoarea contestă documentaţia de atribuire în considerarea faptului că deşi documentaţia de atribuire solicită serviciu de permanenţă (a se vedea clauza 5.1 şi 9.7 din contractul subsecvent şi pct. 1.12, 5.14, 3.13 din caietul de sarcini), totuşi documentaţia de Pagina 1 din 44

atribuire nu solicită ofertarea unui tarif pentru această activitate la un nivel de 24h/zi în perioada 15 noiembrie - 15 martie; În consecinţă: - solicită anularea limitărilor privind plata staţionării în bază la 8 ore/zi/utilaj, inclusiv pct. 9.7.5 din caietul de sarcini: "Staţionarea în bază se va plăti în limita a 8 ore/zi/utilaj" şi - obligarea autorităţii contractante să publice formulare adecvate pentru tarifarea serviciului de permanenţă. 2. De asemenea, se contestă următoarele clauze din modelul de acord cadru: Clauza de la art. 6.3: "6.3 Promitentul-prestator se obligă să despăgubească promitentul-achizitor împotriva oricăror: a) reclamaţii şi acţiuni în justiţie, ce rezultă din încălcarea unor drepturi de proprietate intelectuală (brevete, nume, mărci înregistrate etc.), legate de echipamentele, materialele, instalaţiile sau utilajele folosite pentru sau în legătură cu serviciile prestate, şi b) daune-interese, costuri, taxe şi cheltuieli de orice natură, aferente, cu excepţia situaţiei în care o astfel de încălcare rezultă din respectarea caietului de sarcini întocmit de către achizitor." Se solicită anularea clauzei sau cel puţin modificarea în sensul că "dacă acestea rezultă din încălcarea contractului". 3. Se contestă următoarele clauze din modelul de contract subsecvent: Clauza de la art. 9.4: "Prestatorul poartă toată răspunderea pe durata de îndeplinire a contractului, pentru eventualele accidente, pagube sau efecte negative ca urmare a nerespectării prevederilor din „Normativ privind prevenirea şi combaterea înzăpezirii drumurilor publice" indicativ AND nr. 525- 2013, aprobat prin Ordinul nr. 2170 din 18.06.2013, emis de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 395 din 1 iulie 2013;" În consecinţă, se solicită modificarea clauzei în sensul adăugării următoarei precizări la finalul clauzei: "dacă acestea rezultă din nerespectarea contractului" Clauza de la art. 9.8: "Auto-utilajele ofertate proprii şi închiriate pot fi înlocuite de către prestator doar cu acordul scris al beneficiarului;" Clauza de la art. 9.10: "9.10. Prestatorul va răspunde de orice prejudiciu creat drumului (definitiv potrivit art. 2 si 14-17 din OG nr. 43/1997, republicată si modificată) în executarea contractului, prin acţiunea sau inacţiunea sa, precum şi pentru orice accidente, pagube, prejudicii cauzate terţilor de starea necorespunzătoare a drumurilor si neasigurarea condiţiilor de circulaţie corespunzătoare, pe perioada de execuţie a contractului." Pagina 2 din 44

În consecinţă, se solicită modificarea clauzei în sensul adăugării următoarei precizări la finalul clauzei: "dacă acestea rezultă din nerespectarea contractului" Clauza de la art. 9.28 și 10.12: "9.28 Pentru asigurarea monitorizării serviciilor, Achizitorul poate dispune din resursele proprii instalarea de sisteme de monitorizare GPS pe utilajele de deszăpezire folosite (proprii şi închiriate), prestatorul este obligat să permită montarea de către beneficiar a sistemelor de monitorizare prin sisteme GPS pentru utilajele angrenate in aceasta activitate şi să permită publicarea datelor GPS (inclusiv numărul de înmatriculare a utilajului) în timp real pe site-ul propriu al Consiliului Judeţean Harghita." "10.12 Achizitorul îşi rezervă dreptul de a monta sisteme de monitorizare GPS pe autovehicolele şi utilajele angrenate în activitatea de deszăpezire." Clauzele 10.10 şi 16.2 pct. 5 şi 6: "10.10 (1) Prestatorul este răspunzător de corectitudinea şi exactitatea datelor înscrise în documentele depuse în vederea decontării şi se obligă să restituie, atât sumele încasate în plus, cât şi foloasele necuvenite aferente acestora, constatate de organe de control financiar intern, sau de alte organe de control abilitate prin lege. (2) Sumele achitate în plus şi foloasele necuvenite se vor recupera prin reţinere din orice alte sume datorate prestatorului, sau prin depunerea sumelor de către prestator în contul achizitorului, în termen de maxim 15 zile de la data constatării şi înştiinţării lui." "16.2 Plăţi (...) 5. Prestatorul este răspunzător de corectitudinea şi exactitatea datelor înscrise în facturi şi se obligă să restituie atât sumele încasate în plus cât şi foloasele realizate necuvenit, aferente acestora. Sumele încasate în plus, cât şi foloasele necuvenite aferente acestora (pe perioada de la încasare până la constatarea lor) se vor stabili în urma verificărilor executate de organele de control financiar intern ale achizitorului sau de alte organe abilitate de lege. 6. Sumele determinate se vor recupera astfel: 6.1. Sumele achitate în plus şi foloasele necuvenite se vor recupera prin reţinere din orice alte sume datorate prestatorului. 6.2. în imposibilitatea compensării, prestatorul se obligă să restituie sumele datorate în termen de 15 zile de la data constatării şi înştiinţării lui, achitarea efectuându-se prin mijloace de plată obişnuite, în contul achizitorului." Clauza art. 14.4 alin. (2): "Prestatorul are obligaţia de a asigura instrumentele, utilajele şi materialele necesare pentru verificarea serviciilor. Costul verificărilor, inclusiv manopera aferentă acestora, revin prestatorului." Clauza art. 16.1 alin. (2): Pagina 3 din 44

"Prestatorul va prezenta orice alt document justificativ referitor la serviciile prestate solicitat de către achizitor." Clauza art. 16.2 pct. 4 în sensul completării acesteia cu sintagma: "dacă modificarea nu este generată de modificări legislative conform art. 17.1" Clauzele de la art. 21.1 si art. 21.2, precum şi prima parte a clauzei 21.3 care face referire la cauza de încetare de la art. 21.1: "21.1 Prezentul contract va înceta automat dacă nu a generat nici o plată într-o perioadă de 12 luni de la semnarea sa de către părţi. Încetarea va opera de plin drept, fără necesitatea vreunei formalităţi sau intervenţia autorităţilor sau a instanţei de judecată. 21.2 Încetarea prezentului contract de servicii în condiţiile art. 21.1 nu va produce niciun fel de efecte asupra altor drepturi ale achizitorului si prestatorului dobândite în baza prezentului contract. 21.3 - Suplimentar faţă de cauza de încetare definită la art. 21.1 (...)" Clauzele de la art. 21.3 lit. a), b), g) şi lit. k) din contractul subsecvent: "21.3 - Suplimentar faţă de cauza de încetare definită la art. 21.1 Achizitorul are dreptul să considere contractul reziliat de plin drept fără nici o altă formalitate si fără nici o altă procedură judiciară sau extrajudiciară în oricare dintre situaţiile următoare, dar nelimitându-se la acestea: a) prestatorul nu execută contractul în conformitate cu obligaţiile asumate, abandonează serviciile sau nu respectă instrucţiunile motivate ale achizitorului; b) prestatorul refuză sau omite să aducă la îndeplinire dispoziţiile emise de către achizitor sau de către reprezentantul său autorizat; (... ) g) are loc orice modificare organizaţională care implică o schimbare cu privire la personalitatea juridică, natura sau controlul prestatorului, cu excepţia situaţiei în care asemenea modificări sunt înregistrate într-un act adiţional la prezentul contract; (...) k) apariţia unor circumstanţe care nu au putut fi prevăzute la data încheierii contractului şi care conduc la modificarea clauzelor contractuale în asa măsură încât îndeplinirea contractului respectiv ar fi contrară interesului public;" Clauza de la pct. 22: "22. Denunţarea unilaterală a contractului de către autoritatea contractantă (1) Achizitorul îşi rezervă dreptul de a denunţa unilateral contractul, printr-o notificare scrisă adresată prestatorului cu cel puţin 30 de zile înainte de momentul la care achizitorul doreşte să înceteze contractul, fără nicio compensaţie, fără nicio formalitate şi fără nicio altă procedură judiciară sau extrajudiciară. în acest caz, prestatorul are Pagina 4 din 44

dreptul de a pretinde numai plata corespunzătoare pentru partea din contract îndeplinită până la data la care are loc încetarea efectivă a contractului, ca urmare a denunţării unilaterale a acestuia de către achizitor. (2) Autoritatea contractantă are dreptul de a denunţa unilateral contractul de servicii în perioada de valabilitate a acestuia în una dintre următoarele situaţii: a) contractantul se află, la momentul atribuirii contractului, în una dintre situaţiile care ar fi determinat excluderea sa din procedura de atribuire potrivit art. 164 -167; b) contractul nu ar fi trebuit să fie atribuit contractantului respectiv, având în vedere o încălcare gravă a obligaţiilor care rezultă din legislaţia europeană relevantă şi care a fost constatată printr-o decizie a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene." Clauza de la pct. 29.3: "Prestatorul va despăgubi achizitorul în cazul oricăror pretenţii şi acţiuni în justiţie rezultate din orice încălcări ale prevederilor în vigoare de către acesta, personalul său, salariat sau contractat de acesta, inclusiv conducerea sa, subordonaţii acestuia, precum şi salariaţii din teritoriu." Totodată se contestă următoarele cerinţe din caietul de sarcini: Pct. 1.10: "Prestatorul poartă răspunderea, pe toată durata Acordului-cadru de buna desfăşurare a activităţii de prevenire şi combaterea poleiului şi înzăpezirii drumurilor judeţene pe toată reţeaua de drumuri judeţene, fiind direct răspunzător pentru eventualele accidente sau pagube produse." Se solicită modificarea cerinţei după cum urmează: "Prestatorul poartă răspunderea, pe toată durata Acordului-cadru de buna desfăşurare a activităţii de prevenire şi combaterea poleiului şi înzăpezirii drumurilor judeţene pe reţeaua de drumuri judeţene ce face obiectul contractului, fiind direct răspunzător pentru eventualele accidente sau pagube produse, dacă acestea au rezultat din nerespectarea contractului." Pct. 1.13, teza a doua: "Datele de contact ale bazei de deszăpezire/Dispecerat a Prestatorului, respectiv nr. de telefon, email, fax vor fi considerate date publice şi vor fi publicate fără restricţii pe pagina de internet a Beneficiarului, la dispoziţia oricăror persoane interesate." Se solicită anularea clauzei. Pct. 5.10: "Prestatorul poartă întreaga răspundere pentru eventualele accidente, pagube sau efecte negative ca urmare a nerespectării prevederilor din: "Normativul privind prevenirea şi combaterea înzăpezirii drumurilor publice", indicativ AND 525-2013." Pagina 5 din 44

Se solicită modificarea clauzei în sensul adăugării următoarei precizări la finalul acesteia: "dacă acestea rezultă din nerespectarea contractului". Pct. 5.12: "Prestatorul va răspunde de orice prejudiciu creat drumului, în executarea contractului, prin acţiunea sa, precum şi de eventualele accidente produse ca urmare a neîndeplinirii sarcinilor contractuale;" Se solicită modificarea clauzei în sensul adăugării următoarei precizări la finalul acesteia: "dacă acestea rezultă din nerespectarea contractului". Contestatoarea învederează că clauzele / cerinţele contestate încalcă limitele dreptului autoritătii contractante de a fixa clauzele contractului de achiziţie publică. Contestatoarea prezintă anumite limite (minime) cu privire la dreptul autorităţii contractante de a fixa clauzele contractului de achiziţie publică / situaţii care permit cenzurarea acestora de către organul jurisdicţional competent, iar clauzele contestate încalcă toate sau o parte din aceste limite: Oportunitatea implică o justificare legală Potrivit art. 2 lit. c1) din Legea nr. 554/2004: "sunt asimilate actelor administrative, în sensul prezentei legi, si contractele încheiate de autorităţile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achiziţiile publice; prin legi speciale pot fi prevăzute si alte categorii de contracte administrative;" Astfel, legiuitorul asimilează contractul de achiziţie publică, actelor administrative, din această calificare rezultând o serie de consecinţe cu privire la limitele dreptului autorităţii contractante de a fixa clauzele contractului de achiziţie publică. Legea nr. 554/2004, la art. 2 lin. n) explică semnificaţia termenului de exces de putere ca fiind: "exercitarea dreptului de apreciere al autorităţilor publice prin încălcarea limitelor competenţei prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor si libertăţilor cetăţenilor;" Prin această prevedere legală, legiuitorul a creat un minim cadru ce ar trebui respectat de către autoritatea administraţiei publice pentru a nu depăşi limitele oportunităţii, respectiv ce permite interpretarea şi soluţionarea aspectelor de oportunitate, de la caz la caz, de către instanţa de contencios administrativ. Raportat la cele de mai sus, situaţia este exact inversă, respectiv pot fi introduse clauzele în speţă doar dacă există vreo justificare legală pentru opţiunea sa. Principiul proporţionalităţii: Sistemul achiziţiilor publice este centrat pe anumite principii fundamentale, printre care şi principiile "poporţionalităţii" şi "asumării Pagina 6 din 44

răspunderii" de la care autoritatea contractantă nu poate abdica prin modul în care acesta fixează clauzele contractuale. De aceea, ori de câte ori clauzele sunt "disproporţionate" raportat la obiectul contractului, natura contractului, preţul contractului, necesităţile autorităţii contractante, prevederilor legale care reglementează activitatea autorităţii / operatorului etc, pot fi cenzurate de instanţele competente. Principiul eficienţei. Autoritatea contractantă, prin modul în care acesta fixează clauzele contractuale nu poate abdica nici de la scopul stabilit de legiuitor la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 98/2016: "Scopul prezentei legi îl constituie asigurarea cadrului legal necesar pentru a realiza achiziţionarea de bunuri, servicii şi lucrări în condiţii de eficienţă economică şi socială." Sistemul achiziţiilor publice a fost instituit, printre altele, având la bază necesitatea ca autoritatea contractantă să obţină în cadrul fiecărei proceduri de atribuire valoarea optimă pentru banii cheltuiţi deziderat ce nu poate fi obţinut decât prin atragerea din piaţă a celor mai oferte/ofertanţi. În acest sens, este necesar ca respectarea interesului public să se întrepătrundă cu asigurarea unui grad relevant de atractivitate comercială a proiectului public. Din acest punct de vedere, includerea clauzelor contestate este de natură să împiedice un eventual ofertant să răspundă licitaţiei, ofertant care ar fi avut capacitatea tehnică necesară pentru realizarea proiectului pentru ofertarea unui preţ mai mic faţă de alţi eventuali ofertanţi, în considerarea clauzelor contestate faţă de caracterul dezavantajos / disproporţionat / sau neclar care pune ofertantul să răspundă pentru eventuale fapte culpabile ale beneficiarului / eventualelor ne reguli săvârşite de acesta la decontare, neverificarea documentelor justificative, etc. Aceasta, pentru simplul motiv că un asemenea ofertant se va vedea expus ulterior unor "interpelări" abuzive în baza clauzelor contestate, în sensul restituirii unor sume pe care respectivul ofertant s- a bazat la momentul execuţiei / recepţiei, depunerii ofertei, unor cerinţe abuzive în baza clauzelor respective, etc. Aşadar şi din acest punct de vedere, clauzele fixate de autoritatea contractantă pot fi cenzurate de instanţele judecătoreşti competente. Caracterul nerezonabil De asemenea, trebuie întotdeauna avute în vedere dispoziţiile art. 15 din noul Cod Civil potrivit cărora "niciun drept nu poate fi exercitat în scopul de a vătăma sau păgubi pe altul ori într-un mod excesiv şi nerezonabil, contrar bunei-credinţe". În prezenta procedură de atribuire însă, autoritatea contractantă a inserat anumite clauze inadecvate/abuzive/nerezonabile/neclare, ce Pagina 7 din 44

exced prerogativelor conferite de lege, clauze ce nu sunt de natură să conducă la asigurarea cadrului imperativ avut în vedere de legiuitor ci, mai mult, are potenţialul de a elimina din competiţie actori economici ce pot asigura acea valoare optimă în schimbul fondurilor publice cheltuite, ducând astfel la încălcarea principiului eficienţei. Caracterul neoportun pentru ofertant, dacă propunerea de eliminare nu este evident dezavantajoasă pentru autoritatea contractantă Potrivit art. 137 alin. (3) lit b) din Normele metodologice privind Legea nr. 98/2016: "(3) Oferta este considerată neconformă în următoarele situaţii: [...] b) conţine propuneri de modificare a clauzelor contractuale pe care le-a stabilit autoritatea contractantă în cadrul documentaţiei de atribuire, care sunt în mod evident dezavantajoase pentru aceasta din urmă, iar ofertantul, deşi a fost informat cu privire la respectiva situaţie, nu acceptă renunţarea la clauzele respective;". Dacă potrivit legii, o asemenea propunere de modificare poate fi inclusă în ofertă, cu atât mai mult acesta o poate supune atenţiei instanţei / Consiliului în cadrul contestaţiei pentru a putea fi analizat caracterul oportun pentru ambele părţi. Pe cale de consecinţă, rezultă că un ofertant poate propune modificări a clauzelor, fără ca legiuitorul să solicite justificarea unui caracter "nelegal" al clauzei contestate, pe principiul că dacă autoritatea contractantă a avut libertatea de a o stabili şi operatorul economic trebuie să aibă libertatea de a solicita eliminarea ei, cu condiţia ca propunerea de modificare să nu fie în mod evident dezavantajoasă pentru autoritatea contractantă. Din acest punct de vedere, instanţa de judecată poate cenzura clauzele stabilite de autoritatea contractantă şi pentru raţiuni de oportunitate din partea operatorilor economici, nu doar pentru raţiuni de nelegalitate / exces de putere / disproporţionalitate / caracter nerezonabil, etc. Faţă de aceste prevederi, eliminarea clauzelor contestate prin intervenţia CNSC / instanţei nu numai că este posibilă, dar este şi recomandată, pentru a se asigura un tratament egal pentru toţi ceilalţi operatori economici (pentru ca eventualului câstigător să i se aplice modelul de contract modificat prin eliminarea clauzei contestate). Prevederile contractuale contestate nu numai că nu sunt dezavantajoase pentru autoritate (este în schimb deosebit de dezavantajoasă pentru viitorul câstigător al procedurii de atribuire, după cum am arătat), dar contravine şi unor prevederi legale, motiv pentru care se impune, cu atât mai mult, să fie anulate. Limite ce rezultă din Legea nr. 72/2013 Clauzele nu pot fi abuzive din perspectiva Legii nr. 72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligaţiilor de plată Pagina 8 din 44

a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesionisti si între acestia si autorităţi contractante. Conform art. 13 din această lege: În determinarea caracterului abuziv al unei clauze sau practici, instanţa ţine cont de toate circumstanţele cauzei, în special de: a) abaterile grave de la practicile statornicite între părţi sau de la uzanţele conforme ordinii publice sau bunelor moravuri; b) nerespectarea principiului bunei-credinţe si a principiilor de diligenţă în executarea obligaţiilor; c) natura bunurilor sau serviciilor; d) neprevederea motivelor obiective de derogare de la termenele de plată sau de la rata dobânzii, potrivit prezentei legi; e) poziţia dominantă a cocontractantului în raport cu o întreprindere mică sau mijlocie." Toate clauzele contestate sunt impuse de Achizitor profitând de poziţia sa dominantă, pe principiul "acceptă sau pleacă" şi fără o legătură rezonabilă cu natura contractului licitat, clauzele impunând executantului respectarea unor obligaţii excesive si neuzuale pentru un contract de prestări servicii precum cel ce face obiectul cauzei. Cu privire la tariful pentru serviciul de permanenţă Deşi documentaţia de atribuire solicită serviciu de permanenţă (a se vedea clauza 5.1 si 9.7 din contractul subsecvent şi pct. 1.12, 5.14, 3.13 din caietul de sarcini), totuşi documentaţia de atribuire nu solicită ofertarea unui tarif pentru această activitate la un nivel de 24h/zi în perioada 15 noiembrie - 15 martie. Dimpotrivă, caietul de sarcini impune limitarea plăţii staţionării la 8 ore/zi/utilaj. În acest sens, a se vedea pct. 9.7.5 din caietul de sarcini. De asemenea, documentaţia de atribuire nu cuprinde formulare adecvate pentru ofertarea serviciului de permanenţă solicitat prin documentaţia de atribuire 24h/24h în perioada 15 noiembrie - 15 martie, cu serviciu de dispecerat inclusiv. A. Sunt încălcate prevederile art. 3 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 98/2016. Din definiţia contractului de achiziţie, coroborată cu modul în care este definită oferta (lit. h) şi cu modul de determinare a preţului contractului potrivit legislaţiei achiziţiilor publice, rezultă că legiuitorul tratează contractul de achiziţie publică ca fiind un contract cu titlu oneros. Acest aspect rezultă dincolo de orice dubiu şi din prevederile dreptului comun care reglementează contractul de antrepriză, conform art. 1851 Cod civil: "Prin contractul de antrepriză, antreprenorul se obligă ca, pe riscul său, să execute o anumită lucrare, materială ori intelectuală, sau să presteze un anumit serviciu pentru beneficiar, în schimbul unui preţ." Pagina 9 din 44

Or, documentaţia de atribuire, astfel cum este publicată impune executantului să presteze pe gratis serviciul de permanenţă pentru partea ce depăseste 8 ore/zi/utilaj. B. Lipsa cauzei Scopul imediat (causa proxima), numit şi scopul obligaţiei, este un element abstract (fiind rezultatul unui proces de generalizare) şi invariabil (întrucât este acelaşi, este comun), în cadrul unei anumite categorii de acte juridice. În contractele sinalagmatice (cum este cazul contractului ce face obiectul prezentei cauze), cauza consimţământului fiecărei părţi constă în reprezentarea, în prefigurarea mintală a contraprestaţiei (o parte se obligă ştiind că şi cealaltă parte se va obliga, la rândul ei). Or, documentaţia de atribuire, astfel cum este publicată nu stabileşte o contraprestaţie pentru serviciul de permanenţă pentru partea ce depăşeşte 8 ore/zi/utilaj. Conform art. 1236 Cod civil, pentru a fi valabilă, cauza actului juridic civil trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe, cumulativ: să existe, să fie licită, să fie morală. Cu privire la clauzele contestate din modelul de acord cadru Dacă încălcarea la care face referire clauza este imputabilă executantului, potrivit prevederilor legale aplicabile (art. 1349 şi/sau 1350 Cod civil), acesta va fi singurul responsabil faţă de terţul prejudiciat, nefiind necesară o clauză contractuală care să "arunce" vina asupra executantului. De aceea, clauza este nejustificată / abuzivă / nelegală. De asemenea, clauza contravine principiului personalităţii sancţiunilor. Cu privire la clauzele contestate din modelul de contract subsecvent Cu privire la clauzele de la art. 9.4, 9.10 şi 29.3 Conţinutul clauzei 9.4 şi 9.10: "Prestatorul poartă toată răspunderea pe durata de îndeplinire a contractului, pentru eventualele accidente, pagube sau efecte negative ca urmare a nerespectării prevederilor din „Normativ privind prevenirea şi combaterea înzăpezirii drumurilor publice" indicativ AND nr. 525- 2013, aprobat prin Ordinul nr. 2170 din 18.06.2013, emis de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 395 din 1 iulie 2013;" Conţinutul clauzei 9:10: "Prestatorul va răspunde de orice prejudiciu creat drumului (definitiv potrivit art. 2 si 14-17 din OG nr. 43/1997, republicată si modificată) în executarea contractului, prin acţiunea sau inacţiunea sa, precum si pentru orice accidente, pagube, prejudicii cauzate terţilor de starea necorespunzătoare a drumurilor si neasigurarea condiţiilor de circulaţie corespunzătoare, pe perioada de execuţie a contractului." Conţinutul clauzei de la pct. 29.3: Pagina 10 din 44

"Prestatorul va despăgubi achizitorul în cazul oricăror pretenţii şi acţiuni în justiţie rezultate din orice încălcări ale prevederilor în vigoare de către acesta, personalul său, salariat sau contractat de acesta, inclusiv conducerea sa, subordonaţii acestuia, precum şi salariaţii din teritoriu." Se solicită modificarea clauzelor în sensul adăugării următoarei precizări la finalul acestora: "dacă acestea rezultă din nerespectarea contractului" Normativul AND nr. 525- 2013 include obligaţi ce depăşesc obiectul contractului, serviciile plătite de beneficiar, în plus, Normativul AND nr. 525- 2013 prevede în special obligaţii pentru administratorul drumului (autoritatea contractantă). Încheierea contractului nu poate conduce la preluarea tuturor obligaţiilor autorităţii de către SC ... SRL, decât în limitele ce fac obiectul contractului / plătite de aceasta. În caz contrar, lipsind contraprestaţia, contractului îi va lipsi cauza si s -ar încălca caracterul oneros al contractului de achiziţie publică. De aceea, clauza este nejustificată / abuzivă / nelegală. De asemenea, clauza contravine principiului personalităţii sancţiunilor. Principiul personalităţii aplicării sancţiunii constă în aceea că pentru fapta ilicită va purta răspundere doar autorul ei cu toate împrejurările obiective şi subiective din cazul săvârsirii faptei. Principiul caracterului personal al sancţiunilor constituie regula potrivit căreia atât obligaţia, ce decurge dintr-o anumită normă, de a avea o anumită conduită, cât si răspunderea ce decurge din nesocotirea acelei obligaţii, revin persoanei care nu şi-a respectat obligaţia, săvârsind fapta interzisă, şi nu alteia sau unui grup de persoane. Cu privire la clauza de la art. 9.8 Conţinutul clauzei: "Auto-utilajele ofertate proprii şi închiriate pot fi înlocuite de către prestator doar cu acordul scris al beneficiarului;" Autoritatea contractantă nu urmăreste încheierea unui contract de furnizare utilaje, ci încheierea unui contract de prestări servicii, unde interesează capacitatea ofertantului de a folosi utilajele menţionate de autoritatea contractantă astfel încât lucrările ce fac obiectul contractului să poată fi executate, fiind invocată în acest sens Decizia CNSC nr. .... Pentru perioada de execuţie, clauza în redactarea iniţială este incompatibilă cu obiectul contractului, împiedicând birocratic executarea contractului, în situaţii precum defectarea utilajelor, blocajul acestora într-o anumită zonă, dauna totală a utilajului, necesitatea schimbării flotei, etc. În subsidiar, clauza trebuie să precizeze cel puţin faptul că acordul poate fi obţinut şi ulterior înlocuirii, iar acordul nu poate fi refuzat în mod nerezonabil raportat la obiectul contractului. Cu privire la clauzele de la art. 9.28 şi 10.12 Pagina 11 din 44

Conţinutul clauzelor de la art. 9.28 şi 10.12: "9.28 Pentru asigurarea monitorizării serviciilor, Achizitorul poate dispune din resursele proprii instalarea de sisteme de monitorizare GPS pe utilajele de deszăpezire folosite (proprii şi închiriate), prestatorul este obligat să permită montarea de către beneficiar a sistemelor de monitorizare prin sisteme GPS pentru utilajele angrenate in aceasta activitate şi să permită publicarea datelor GPS (inclusiv numărul de înmatriculare a utilajului) în timp real pe site-ul propriu al Consiliului Judeţean Harghita." "10.12 Achizitorul îşi rezervă dreptul de a monta sisteme de monitorizare GPS pe autovehiculele si utilajele angrenate în activitatea de deszăpezire." Aceste clauze sunt excesive raportat la obiectul contractului şi la existenţa obligaţiei de la art. 9.11: "Utilajele de deszăpezire (proprii, în leasing şi închiriate) vor fi dotate cu GPS (pentru monitorizare şi evidenta activităţii) şi cu softul aferent, cu obligativitatea ca Beneficiarul să aibă acces la acesta, după cum urmează: Foaia de activitate zilnică;" Dacă prestatorul are deja obligaţia să doteze utilajele cu GPS, dotarea cu un GPS suplimentar de către Achizitor este nejustificată. De asemenea, contractul de faţă nu are ca obiect promovarea eficienţei administraţiei publice locale în faţa populaţiei pentru ca astfel de date să fie publicate pe site-ul CJ Harghita în timp real. Cu privire la clauzele de la art. 1.10 şi 16.2 pct. 5 şi 6: Conţinutul clauzelor de la art. 1.10 şi 16.2 pct. 5 şi 6: "10.10 (1) Prestatorul este răspunzător de corectitudinea şi exactitatea datelor înscrise în documentele depuse în vederea decontării şi se obligă să restituie, atât sumele încasate în plus, cât şi foloasele necuvenite aferente acestora, constatate de organe de control financiar intern, sau de alte organe de control abilitate prin lege. (2) Sumele achitate în plus şi foloasele necuvenite se vor recupera prin reţinere din orice alte sume datorate prestatorului, sau prin depunerea sumelor de către prestator în contul achizitorului, în termen de maxim 15 zile de la data constatării şi înştiinţării lui." "16.2 Plăţi (...) 5. Prestatorul este răspunzător de corectitudinea şi exactitatea datelor înscrise în facturi şi se obligă să restituie atât sumele încasate în plus cât şi foloasele realizate necuvenit, aferente acestora. Sumele încasate în plus, cât şi foloasele necuvenite aferente acestora (pe perioada de la încasare până la constatarea lor) se vor stabili în urma verificărilor executate de organele de control financiar intern ale achizitorului sau de alte organe abilitate de lege. 6. Sumele determinate se vor recupera astfel: 6.1. Sumele achitate în plus şi foloasele necuvenite se vor recupera prin reţinere din orice alte sume datorate prestatorului. Pagina 12 din 44

6.2. în imposibilitatea compensării, prestatorul se obligă să restituie sumele datorate în termen de 15 zile de la data constatării şi înştiinţării lui, achitarea efectuându-se prin mijloace de plată obişnuite, în contul achizitorului." Aceste clauze sunt excesive şi nerezonabile pentru că dau un drept discreţionar beneficiarului de a reţine sume în baza unei aprecieri proprii şi subiective privind caracterul de sume "încasate în plus" sau "necuvenit". Prin aceste clauze, autoritatea urmăreşte să "scape" de obţinerea unui titlu executoriu, dacă consideră că este îndreptăţită la o anumită sumă. Pe de altă parte, SC ... SRL nu are un asemenea remediu, fiind încălcate principiile nediscriminării, tratamentului egal, egalităţii armelor, asumării răspunderii, etc. De asemenea, aceste clauze sunt nelegale şi raportat la următoarele: C. Clauza este lipsită de cauză juridică pentru executant Scopul imediat (causa proxima), numit şi scopul obligaţiei, este un element abstract (fiind rezultatul unui proces de generalizare) şi invariabil (întrucât este acelaşi, este comun), în cadrul unei anumite categorii de acte juridice. În contractele sinalagmatice (cum este cazul contractului ce face obiectul prezentei cauze), cauza consimţământului fiecărei părţi constă în reprezentarea, în prefigurarea mintală a contraprestaţiei (o parte se obligă ştiind că şi cealaltă parte se va obliga, la rândul ei). Clauza contestată stabileşte o contraprestaţie viitoare şi incertă (cu privire la moment si cuantum) din partea executantului, fără să existe o contraprestaţie a autorităţii contractante. Conform art. 1236 Cod civil, pentru a fi valabilă, cauza actului juridic civil trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe, cumulativ: să existe, să fie licită, să fie morală. Cauza nu există atunci când partea nu are aptitudinea de a-şi reprezenta (prefigura) corect faptele sale ori consecinţele acestora. Or, în speţă, executantul nu poate nici estima (cu atât mai puţin să determine), consecinţele viitoare ale clauzei contestate. De asemenea, conform art. 1238 alin. (1) Cod Civil, lipsa cauzei atrage anulabilitatea contractului. D. Clauza contravine principiului asumării răspunderii reglementat de art. 2 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 98/2016 Principiul asumării răspunderii presupune determinarea clară a sarcinilor şi responsabilităţilor persoanelor implicate în procesul de achiziţie publică, asigurându - se profesionalismul, imparţialitatea şi independenţa deciziilor adoptate pe parcursul acestui proces. Or, clauză contestată transferă responsabilitatea reprezentanţilor beneficiarului faţă de "organele abilitate" care le auditează activitatea Pagina 13 din 44

(privind recepţia lucrărilor, decontarea lucrărilor, verificarea documentaţiilor aferente, legalitatea angajamentului, etc.) în sarcina executantului, încălcându-se principiul asumării răspunderii reglementat de Legea nr. 98/2016. E. Clauza contravine principiului personalităţii sancţiunilor Principiul personalităţii aplicării sancţiunii constă în aceea că pentru fapta ilicită va purta răspundere doar autorul ei cu toate împrejurările obiective şi subiective din cazul săvârsirii faptei. Principiul caracterului personal al sancţiunilor constituie regula potrivit căreia atât obligaţia, ce decurge dintr-o anumită normă, de a avea o anumită conduită, cât şi răspunderea ce decurge din nesocotirea acelei obligaţii, revin persoanei care nu şi -a respectat obligaţia, săvârşind fapta interzisă, şi nu alteia sau unui grup de persoane. Acest principiu rezultă din modul în care este reglementat orice fel de răs pundere juridică (civilă, administrativă, contravenţională, penală), fiecare dintre acestea comportând dovedirea vinovăţiei în persoana autorului faptei interzise de lege. Corolarul principiului răspunderii juridice este principiul caracterului personal al sancţiunilor, conform căruia pedeapsa nu poate fi aplicată decât aceluia care a săvârşit fapta prevăzută de lege. Or, clauza contestată încalcă acest principiu, transferând executantului aspecte ce ţin de culpa reprezentanţilor autorităţii contractante faţă de normele care le reglementează activitatea. F. Clauza încalcă principiul nemo auditur propriam trupitudinem allegans Prin decizia RIL nr. 19/03.06.2019 ÎCCJ a analizat efectul actului de control al unui organ de audit cu privire la momentul de început al prescripţiei acţiunii declanşate de entitatea auditată, ocazie cu care reţine şi următoarele considerente relevante şi pentru contestaţia de faţă: "(...) în condiţiile în care nu există certitudinea datei unui posibil control al Curţii de Conturi sau al unui alt organ cu atribuţii de control, entitatea publică nu poate sta în pasivitate, aşteptând verificarea ulterioară a resurselor bugetare prin actul de control, ci trebuie să depună toate diligenţele pentru depistarea existenţei unor eventuale pagube cauzate de salariaţi în privinţa acelor resurse." Or, clauza contestată determină pasivitatea beneficiarului în verificarea regularităţii decontărilor, deşi obligaţiile legale îi aparţin în acest sens, iar în cazul în care se descoperă (la un eventual control), pasează răspunderea către executant, indiferent dacă există sa nu culpa acestuia, încălcându-se principiul nemo auditur propriam trupitudinem allegans. G. Clauza transformă raportul organelor de control în izvoare de obligaţii pentru executant, deşi destinatarul acestor rapoarte nu este executantul, ci însăşi autoritatea contractantă. » Pagina 14 din 44

(96) Prin decizia RIL nr. 19/03.06.2019 ÎCCJ a reţinut şi următoarele considerente relevante şi pentru contestaţia de faţă: "57. Paguba constatată, preexistentă raportului Curţii de Conturi sau al unui alt organ cu atribuţii de control, trebuia să fie cunoscută independent de constatările organului de control, cu atât mai mult cu cât raportul a fost efectuat în baza actelor aflate în posesia entităţii controlate. 58. Prin urmare, paguba este rezultatul exclusiv al propriei culpe cu privire la modalitatea de gestionare a resurselor financiare ale entităţii controlate, care, potrivit legii, trebuia să declanşeze mecanisme interne în ceea ce priveşte controlul de gestiune financiară, precum controlul de legalitate, controlul financiar preventiv, controlul financiar intern sau auditul. 59. Constatările Curţii de Conturi sau ale unui alt organ cu atribuţii de control, precum şi măsurile dispuse în sarcina entităţii controlate sunt obligatorii exclusiv pentru aceasta din urmă, în condiţiile în care raportul de control constată doar producerea pagubei, fără să constituie, prin el însuşi, izvor al creanţei. 60. Izvorul obligaţiei debitorului nu îl reprezintă actul de control al Curţii de Conturi sau al unui alt organ cu atribuţii de control, ci actul sau faptul juridic ce a generat paguba invocată." În contextul în care raportul organului de audit se adresează în mod exclusiv autorităţii, nu executantului, clauza contestată care "pune la adăpost" autoritatea faţă de propriile obligaţii legale, nu poate fi considerată decât abuzivă, nerezonabilă si nelegală. Clauza contestată răstoarnă orice eventuala nerespectare a unor obligaţii legale ale autorităţii contractante, în sarcina executantului, cu consecinţe deosebit de prejudiciabile pentru acesta. Mai mult decât atât, autoritatea contractantă / reprezentanţii acesteia se îmbogăţeste / îmbogăţesc fără just temei (nemaifiind obligată / obligaţi să acopere prejudiciul cauzat de propria faptă). Clauza poate reprezenta sursa unor nenumărate abuzuri din partea autorităţii contractante, motiv pentru care trebuie eliminată. Cu privire la clauza 14.4 alin. (2) Conţinutul clauzei: "Prestatorul are obligaţia de a asigura instrumentele, utilajele şi materialele necesare pentru verificarea serviciilor. Costul verificărilor, inclusiv manopera aferentă acestora, revin prestatorului." Clauza trebuie eliminată pentru că nu stabileşte ce presupune "verificarea serviciilor", iar ofertanţii nu pot estima costurile pe care această obligaţie le poate genera, costurile pentru "a asigura instrumentele, utilajele şi materialele necesare pentru verificarea serviciilor". Pagina 15 din 44

În plus, clauza nu are contraprestaţie din partea Achizitorului, impunându-se suportarea unor costuri, fără contraprestaţie, încălcându- se caracterul oneros al contractului de achiziţie publică. Clauza art. 16.1 alin. (2) Conţinutul clauzei: "Prestatorul va prezenta orice alt document justificativ referitor la serviciile prestate solicitat de către achizitor." Documentele necesare sunt stabilite de anexa 1 la contractul subsecvent, conform alin. (1) al art. 16.1. Prezentarea oricărui alt "document justificativ" este o obligaţie neclară, netransparentă, clauza fiind nelegală. Conform art. 1236 Cod civil, pentru a fi valabilă, cauza actului juridic civil trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe, cumulativ: să existe, să fie licită, să fie morală. Cauza nu există atunci când partea nu are aptitudinea de a-şi reprezenta (prefigura) corect faptele sale ori consecinţele acestora. Or, în speţă, executantul nu poate nici estima (cu atât mai puţin să determine), consecinţele viitoare ale clauzei contestate. De asemenea, conform art. 1238 alin. (1) Cod Civil, lipsa cauzei atrage anulabilitatea contractului. Clauza art. 16.2 pct. 4 Conţinutul clauzei: "Pe parcursul execuţiei contractului nu este permisă modificarea preţurilor din ofertă în funcţie de variaţiile preţurilor practicate de furnizorii de la care contractantul se aprovizionează. Din punct de vedere al documentelor justificative necesare pentru efectuarea plăţilor se consideră suficiente facturile emise de contractant, a căror valoare trebuie să corespundă cu valoarea ofertată iniţial sau, după caz, cu valoarea ofertată actualizată conform prevederilor documentelor de achiziţie iniţiale şi contractului." În contextul în care clauza 17.1 permite modificarea preţurilor ca urmare a unor modificări legislative, al cărora efect se reflectă în creşterea sau diminuarea costurilor pe baza căror s-au fundamentat, pentru claritate, clauza art. 16.2 pct. 4 trebuie completata in sensul completării acesteia cu sintagma: "dacă modificarea nu este generată de modificări legislative conform art. 17.1" Cu privire la clauzele de la art. 21.1 şi art. 21.2, precum şi prima parte a clauzei 21.3 care face referire la cauza de încetare de la art. 21.1, dar şi cu privire la clauza de la art. 22: Conţinutul clauzelor: "21.1 Prezentul contract va înceta automat dacă nu a generat nici o plată într-o perioadă de 12 luni de la semnarea sa de către părţi. Încetarea va opera de plin drept, fără necesitatea vreunei formalităţi sau intervenţia autorităţilor sau a instanţei de judecată. Pagina 16 din 44

21.2 Încetarea prezentului contract de servicii în condiţiile art. 21.1 nu va produce niciun fel de efecte asupra altor drepturi ale achizitorului şi prestatorului dobândite în baza prezentului contract. 21.3 - Suplimentar faţă de cauza de încetare definită la art. 21.1 (...)" "22. Denunţarea unilaterală a contractului de către autoritatea contractantă (1) Achizitorul îşi rezervă dreptul de a denunţa unilateral contractul, printr-o notificare scrisă adresată prestatorului cu cel puţin 30 de zile înainte de momentul la care achizitorul doreşte să înceteze contractul, fără nicio compensaţie, fără nicio formalitate şi fără nicio altă procedură judiciară sau extrajudiciară. În acest caz, prestatorul are dreptul de a pretinde numai plata corespunzătoare pentru partea din contract îndeplinită până la data la care are loc încetarea efectivă a contractului, ca urmare a denunţării unilaterale a acestuia de către achizitor. (2) Autoritatea contractantă are dreptul de a denunţa unilateral contractul de servicii în perioada de valabilitate a acestuia în una dintre următoarele situaţii: a) contractantul se află, la momentul atribuirii contractului, în una dintre situaţiile care ar fi determinat excluderea sa din procedura de atribuire potrivit art. 164 -167; b) contractul nu ar fi trebuit să fie atribuit contractantului respectiv, avân d în vedere o încălcare gravă a obligaţiilor care rezultă din legislaţia europeană relevantă şi care a fost constatată printr-o decizie a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene." Clauzele sunt incompatibile cu intenţia de a contracta a autorităţii contractante şi cu caracterul ferm al ofertei de a contracta exprimate prin publicarea documentaţiei de atribuire. Clauzele maschează o denunţare unilaterală din partea Achizitorului. Ofertantul declarat câştigător beneficiară de un "bun" în sensul CEDO, astfel că încetarea contractului, în lipsă de culpă, fără compensaţie, nu poate fi rezonabilă, pentru că ofertantul declarat câştigător implică numeroase resurse pentru a fi capabil să execute contractul pentru care a licitat. Clauza permite achizitorului să nu solicite serviciile o anumită perioadă, urmând ca după 12 luni deja să aibă dreptul de a înceta contractul, fără compensaţie pentru prejudiciile create. În plus, clauza de denunţare unilaterală nu este una uzuală (raportat la prevederile Codului civil) pentru contractele pe durată determinată (cum este cazul în speţă), ci pentru contractele pe durată nedeterminată. Cu privire la clauzele de la art. 21.3 lit. a), b), g) şi lit. k) din contractul subsecvent: Pagina 17 din 44

"21.3 - Suplimentar faţă de cauza de încetare definită la art. 21.1 Achizitorul are dreptul să considere contractul reziliat de plin drept fără nici o altă formalitate si fără nici o altă procedură judiciară sau extrajudiciară în oricare dintre situaţiile următoare, dar nelimitându-se la acestea: a) prestatorul nu execută contractul în conformitate cu obligaţiile asumate, abandonează serviciile sau nu respectă instrucţiunile motivate ale achizitorului; b) prestatorul refuză sau omite să aducă la îndeplinire dispoziţiile emise de către achizitor sau de către reprezentantul său autorizat; (... ) g) are loc orice modificare organizaţională care implică o schimbare cu privire la personalitatea juridică, natura sau controlul prestatorului, cu excepţia situaţiei în care asemenea modificări sunt înregistrate într-un act adiţional la prezentul contract; (... ) k) apariţia unor circumstanţe care nu au putut fi prevăzute la data încheierii contractului şi care conduc la modificarea clauzelor contractuale în asa măsură încât îndeplinirea contractului respectiv ar fi contrară interesului public;" Cu privire la lit. a) Pentru ca această clauză să fie legală, este necesară modificarea în sensul următor: "a) prestatorul nu execută contractul în conformitate cu obligaţiile esenţiale asumate, abandonează serviciile sau nu respectă instrucţiunile motivate ale achizitorului, dacă acestea corespund obligaţiilor din contract; Rezilierea se aplică pentru obligaţiile esenţiale, raportat la prevederile art. 1551 Cod civil: "Creditorul nu are dreptul la rezoluţiune atunci când neexecutarea este de mică însemnătate". De asemenea, conform art. 1553 Cod civil: "Pactul comisoriu produce efecte dacă prevede, în mod expres, obligaţiile a căror neexecutare atrage rezoluţiunea sau rezilierea de drept a contractului." Nefiind indicate în concret obligaţiile care atrag rezilierea, clauza trebuie modificată în sensul că doar obligaţiile esenţiale vor atrage această sancţiune. De asemenea, nu orice instrucţiuni ale Achizitorului pot atrage această sancţiune, ci doar dacă respectivele instrucţiuni sunt conforme cu prevederile contractuale. Cu privire la lit. b) Se solicită modificarea clauzei în sensul adăugării la finalul clauzei a următoarei precizări: "dacă acestea corespund obligaţiilor din contract”. Nu orice instrucţiuni ale Achizitorului pot atrage sancţiunea rezilierii, ci doar dacă respectivele instrucţiuni sunt conforme cu prevederile contractuale. Cu privire la lit. g) şi k) Pagina 18 din 44

Sancţiunea rezilierii implică culpa prestatorului, or lit. g) si k) nu implică o culpă a acestuia. În plus, schimbarea acţionariatului unei firme este un eveniment uzual în viaţa comercială, nefiind rezonabilă sancţiunea încetării contractului pentru un asemenea aspect. De fapt, clauza stabileşte un drept de denunţare unilaterală într-un asemenea caz, clauză neuzuală, după cum rezultă din art. 1203 Cod civil. De asemenea, clauza de la lit. k) este foarte neclară, lăsând autorităţii un drept discreţionar de încetare a contractului. În plus, clauzele contractuale nu se modifică când se modifică realitatea de fapt, doar părţile putând modifica clauzele contractuale prin acord. De aceea, clauza este si lipsita de logica juridica. De asemenea, sunt criticate şi următoarele cerinţe din caietul de sarcini: Cu privire la pct. 1.10: "Prestatorul poartă răspunderea, pe toată durata Acordului-cadru de buna desfăşurare a activităţii de prevenire si combaterea poleiului si înzăpezirii drumurilor judeţene pe toată reţeaua de drumuri judeţene, fiind direct răspunzător pentru eventualele accidente sau pagube produse." Pentru a nu se încălca principiul proporţionalităţii, caracterul oneros al contractului de achiziţie publică, etc, răspunderea nu poate fi extinsă pentru toată reţeaua de drumuri judeţene. Se solicită modificarea cerinţei după cum urmează: "Prestatorul poartă răspunderea, pe toată durata Acordului-cadru de buna desfăsurare a activităţii de prevenire si combaterea poleiului si înzăpezirii drumurilor judeţene pe reţeaua de drumuri judeţene ce face obiectul contractului, fiind direct răspunzător pentru eventualele accidente sau pagube produse, dacă acestea au rezultat din nerespectarea contractului." Normativul AND nr. 525- 2013 include obligaţi ce depăsesc obiectul contractului, serviciile plătite de beneficiar, în plus, Normativul AND nr. 525- 2013 prevede în special obligaţii pentru administratorul drumului (autoritatea contractantă). Încheierea contractului nu poate conduce la preluarea tuturor obligaţiilor autorităţii de către SC ... SRL decât în limitele ce fac obiectul contractului / plătit e de aceasta. În caz contrar, lipsind contraprestaţia, contractului îi va lipsi cauza şi s-ar încălca caracterul oneros al contractului de achiziţie publică. De aceea, clauza este nejustificată / abuzivă / nelegală. De asemenea, clauza contravine principiului personalităţii sancţiunilor. Principiul personalităţii aplicării sancţiunii constă în aceea că pentru fapta ilicită va purta răspundere doar autorul ei cu toate împrejurările obiective şi subiective din cazul săvârsirii faptei. Pagina 19 din 44

Principiul caracterului personal al sancţiunilor constituie regula potrivit căreia atât obligaţia, ce decurge dintr-o anumită normă, de a avea o anumită conduită, cât si răspunderea ce decurge din nesocotirea acelei obligaţii, revin persoanei care nu și-a respectat obligaţia, săvârșind fapta interzisă, și nu alteia sau unui grup de persoane. Acest principiu rezultă din modul în care este reglementat orice fel de răspundere juridică (civilă, administrativă, contravenţională, penală), fiecare dintre acestea comportând dovedirea vinovăţiei în persoana autorului faptei interzise de lege. Corolarul principiului răspunderii juridice este principiul caracterului personal al sancţiunilor, conform căruia pedeapsa nu poate fi aplicată decât aceluia care a săvârşit fapta prevăzută de lege. Or, clauza contestată încalcă acest principiu, transferând executantului aspecte ce ţin de culpa reprezentanţilor autorităţii contractante faţă de normele care le reglementează activitatea. Cu privire la pct. 1.13, teza a doua: "Datele de contact ale bazei de deszăpezire/Dispecerat a Prestatorului, respectiv nr. de telefon, email, fax vor fi considerate date publice si vor fi publicate fără restricţii pe pagina de internet a Beneficiarului, la dispoziţia oricăror persoane interesate." Clauza este nerezonabilă raportat la obiectul contractului. În contextul în care activitatea prestatorului este limitată la prevederile contractului (nu se concesionează activitatea de administrator al drumului aparţinând Achizitorului), nu este rezonabilă extinderea activităţii prestatorului şi la lucrul cu populaţia din zonă. O asemenea activitate nu are contraprestaţie în documentaţia de atribuire, astfel că această clauză trebuie anulată, neavând echivalent în tarife. Cu privire la pct. 5.10 si 5.12 "5.10 Prestatorul poartă întreaga răspundere pentru eventualele accidente, pagube sau efecte negative ca urmare a nerespectării prevederilor din: "Normativul privind prevenirea si combaterea înzăpezirii drumurilor publice", indicativ AND 525-2013." "5.12 Prestatorul va răspunde de orice prejudiciu creat drumului, în executarea contractului, prin acţiunea sa, precum si de eventualele accidente produse ca urmare a neîndeplinirii sarcinilor contractuale;" Se solicită modificarea clauzelor în sensul adăugării următoarei precizări la finalul acestora: "dacă acestea rezultă din nerespectarea contractului" Normativul AND nr. 525- 2013 include obligaţi ce depăşesc obiectul contractului, serviciile plătite de beneficiar, în plus, Normativul AND nr. 525- 2013 prevede în special obligaţii pentru administratorul drumului (autoritatea contractantă). Pagina 20 din 44

Încheierea contractului nu poate conduce la preluarea tuturor obligaţiilor autorităţii de către prestator, decât în limitele ce fac obiectul contractului / plătite de aceasta. În caz contrar, lipsind contraprestaţia, contractului îi va lipsi cauza şi s-ar încălca caracterul oneros al contractului de achiziţie publică. De aceea, clauza este nejustificată / abuzivă / nelegală. De asemenea, clauza contravine principiului personalităţii sancţiunilor. Autoritatea contractantă a depus în copie dosarul achiziţiei, anexat punctului de vedere înregistrat la Consiliu sub nr. 43654/20.08.2021, cu privire la contestaţia formulată de către SC ... SRL. Cu privire la clauza contestată de ... SRL „...deşi documentaţia de atribuire solicită serviciu de permanenţă (a se vedea clauza 5.1 şi 9.7 din contractul subsecvent şi pct. 1.12, 5.14, 3.13 din caietul de sarcini), totuşi documentaţia de atribuire nu solicită ofertarea unui tarif pentru această activitate la un nivel de 24h/zi în perioada 15 noiembrie -15 martie", autoritatea contractantă menţionează că în calitate de administrator al drumurilor judeţene, organizează prestarea serviciilor de întreţinere a drumurilor judeţene pe timp de iarnă conform prevederilor normativului indicativ AND nr. 525- 2013. Scopul serviciilor este asigurarea viabilităţii drumurilor judeţene cu asigurarea condiţiilor de siguranţă a circulaţiei, în condiţii de eficienţă economică. Potrivit prevederilor caietului de sarcini, precum şi cele din modelul de contract subsecvent, autoritatea contractantă nu solicită serviciul de permanenţă, aşa cum se susţine de către contestatară, singura solicitare fiind ca prestatorul să asigure şi să organizeze activităţile pregătitoare ce presupun informarea asupra stării drumurilor în vederea acţionării, menţinerea utilajelor/echipamentelor în stare operativă. Faptul că utilajele staţionează în incinta bazelor de deszăpezire organizate nu presupune automat un serviciu de permanenţă şi nu poate fi obligată autoritatea contractantă la plata parcării utilajelor aflate în starea de repaus sau la plata unor servicii nesolicitate. Serviciile şi contraprestaţiile sunt regăsite în pct. 5.1 din contractul subsecvent şi toate acestea sunt solicitări ale autorităţii contractante. În cadrul Consiliului Judeţean Harghita serviciul de permanenţă se organizează prin asigurarea cu mijloace de comunicare electronică a responsabililor de contract, nefiind necesară organizarea unei locaţii cu destinaţia de dispecerat permanent. Formularul Centralizatorul Financiar- întreţinerea curentă pe timp de iarnă pe drumurilor judeţene din judeţul Harghita, în perioada 2021-2024, la poziţia 1 prevede decontarea Staţionării utilajelor la nivel de 8 ore pe zi. În afara acestor 8 ore în care utilajul nu are activitate, prestatorului îi sunt decontate separat toate intervenţiile din acea zi. Normativul nu prevede obligativitatea unui serviciu de permanentă la nivel de 24 de ore ci doar intervenţia concretă pe fiecare drum conform nivelului de viabilitate aferent. Deci este la latitudinea autorităţii contractante de a organiza întreţinerea drumurilor Pagina 21 din 44

pe timp de iarnă conform normativului, dar în condiţii de eficienţă economică. Autoritatea contractantă consideră că decontarea a 24 de ore/zi pentru staţionare plus decontarea intervenţiilor zilnice reprezintă o cheltuială nejustificată, astfel se poate ajunge la situaţia absurdă ca pentru un utilaj să se deconteze mai mult de 24 ore pe zi. Cu privire la clauza de la art. 6.3, din modelul de acord cadru contestată, autoritatea contractantă menţionează că caietul de sarcini prezintă în detaliu toate serviciile ce trebuie prestate pe parcursul executării contractului. Formularea din Modelul de contract este corectă, deoarece în cazul producerii unor eventuale daune, se face trimitere directă la caietul de sarcini identificându-se direct situaţia/situaţiile care au reprezentat cauza acestora. Privind modul în care a fost formulată obiecţia, contestarea acestei clauze nu prezintă importanţă vitală pentru contestator, el fiind gata chiar să renunţe la punctul a) „Solicităm anularea clauzei sau cel puţin modificarea în sensul că dacă acestea rezultă din încălcarea contractului. Însuşi sensul introducerii alineatului respectiv ar dispărea, dacă s- ar reformula clauza respectivă, în prezenta formă, ultima teză reprezintă de fapt o clauză de exonerare de răspundere în cazul în care se produce orice fel de prejudiciu datorită faptului că prestatorul a executat întocmai prevederile contractuale. Clauza nu se modifică, nu se elimină. Cu privire la clauza de la art. 9.4 din modelul de contract subsecvent contestat autoritatea contractantă menţionează că potrivit articolului 8. Documentele contractului/litera b) Normativul privind prevenirea şi combaterea înzăpezirii drumurilor publice" indicativ AND nr. 525- 2013, aprobat prin Ordinul nr. 2170 din 18.06.2013, emis de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 395 din 1 iulie 2013;" este parte a contractului. Astfel formularea clauzei de la art. 9.4 este corectă fiind în conformitate cu prevederile art. 8.1. Propunerea de modificare înaintată de contestator se regăseşte în prevederile art 9.3. „Prestatorul poartă răspunderea pentru modul în care îşi desfăşoară activitatea pe toată durata contractului, inclusiv pentru prejudiciile care decurg din modul de prestare a serviciilor, sau pentru eventuale accidente produse ca urmare a nerespectării contractului". Pentru orice accidente, pagube sau efecte negative care au loc pe parcursul prestării serviciilor prevăzute în caietul de sarcini (care este parte a contractului) aşa cum acestea sunt definite în Normativul 525- 2013, răspunderea o poartă prestatorul. Din moment ce caietul de sarcini şi clauzele contractuale se bazează pe Normativul 525- 2013, această solicitare de modificare este inutilă. Este o modificare pur formală, fără fond. Clauza nu se modifică. Pagina 22 din 44

Cu privire la clauza de la art. 9.8, contestată, autoritatea contractantă menţionează că potrivit prevederilor caietului de sarcini, pe toată perioada contractelor subsecvente, utilajele aferente unei baze de deszăpezire nu vor părăsi baza decât în scopul prestării serviciilor contractate. Autoritatea contractantă verifică la încheierea Acordului cadru dacă utilajele declarate în propunerea tehnică de către prestator corespund cu cele care deservesc baza de deszăpezire. Pentru a preveni riscul ca un utilaj conform să fie înlocuit cu un utilaj mai puţin performant sau cu unul care în mod normal deserveşte o altă bază, sau prestatorul nu justifică forma de deţinere asupra noului utilaj(toate acestea pot duce la discontinuităţi în prestarea serviciilor), este logic a se prevedea în contract necesitatea acordului autorităţii contractante în cazul înlocuirii unui utilaj. În situaţia expusă există un risc real ca serviciile să fie prestate cu mai puţine utilaje sau cu utilaje mai puţin performante. În condiţiile actuale, comunicarea şi obţinerea acordului scris în timp util nu prezintă un impediment în respectarea cerinţei. Prezentarea de către contestator a speţei CNSC este nerelevantă, căci prin cerinţa în cauză, înlocuirea unui utilaj nu este interzisă ci doar supusă condiţiei de înştiinţare şi aprobare (implicit verificare) din partea autorităţii contractante. Clauza nu se modifică, nu se elimină. Cu privire la clauza de la art. 9.10 contestată, autoritatea contractantă menţionează că din conţinutul articolului rezultă clar că eventualele prejudicii de care s-ar putea face răspunzător sunt cele provocate în timpul executării contractului. „Prestatorul va răspunde de orice prejudiciu creat drumului (definitiv potrivit art. 2 şi 14-17 din OG nr. 43/1997, republicată şi modificată) în executarea contractului,..." „...starea necorespunzătoare a drumurilor şi neasigurarea condiţiilor de circulaţie corespunzătoare, pe perioada de execuţie a contractului", rezultă tocmai din nerespectarea contractului. Prevederile articolului sunt echivalente cu cele din modificarea solicitată. Este o modificare pur formală, fără fond. Clauza nu se modifică. Cu privire la clauza de la art. 9.28 şi 10.12 contestată, autoritatea contractantă menţionează că, clauza 9.28 se referă la situaţia când constată că utilajele implicate nu sunt dotate cu sistem GPS şi dispune dotarea acestora cu un astfel de sistem pe perioada executării contractului. Articolul 9.11 „Utilajele de deszăpezire (proprii, în leasing şi închiriate) vor fi dotate cu GPS (pentru monitorizare şi evidența activităţii) şi cu softul aferent, cu obligativitatea ca Beneficiarul să aibă acces la acesta, după cum urmează: Foaia de activitate zilnică;" se referă la obligativitatea dotării tuturor utilajelor cu GPS, indiferent dacă acestea sunt instalate de prestator, de autoritatea contractantă sau în Pagina 23 din 44

comun, prestatorul fiind doar obligat să asigure accesul autorităţii contractante la datele furnizate de GPS. Nicidecum nu este vorba de o dotare suplimentară cu echipament GPS, cum în mod eronat afirmă contestatorul. În condiţiile în care prestatorul îşi îndeplineşte în mod corect sarcinile contractuale, aceste informaţii transmise în timp real sunt un sprijin în sensul că asigură participanţilor la trafic informaţii concrete despre modul de acţionare a utilajelor si implicit asupra nivelului de circulabilitate a unui anumit sector de drum. Această clauză mai are menirea şi de a ridica gradul de transparenţă cu privire la deciziile autorităţii contractante. Fiind vorba despre un serviciu public, este şi interesul cetăţeanului să poate urmări îndeplinirea obligaţiilor AC de a oferi servicii publice de calitate. Clauza nu se modifică şi nu se elimină. Cu privire la clauzele 10.10 şi 16.2 pct. 5 şi 6 contestate, autoritatea contractantă menţionează că aceste clauze nu sunt excesive şi nerezonabile, deoarece aprecierea reţinerii sumelor nu este proprie ci este dictată prin rapoarte de control de către servicii sau organisme abilitate cu acest drept legal (audit financiar intern, Curtea de conturi). Afirmaţia este cel puţin tendenţioasă, deoarece sugerează complicitatea organismelor mai sus menţionate în reţinerea ilegală de la plată de către autoritatea contractantă a unor sume de altfel cuvenite prestatorului. Nu este vorba despre un drept discreţionar, aşa cum afirmă contestatorul, aceştie intervin doar în anumite ipoteze precis definite. Clauzele nu se modifică şi nu se elimină. Cu privire la clauza art. 14.4 alin. (2) contestată, autoritatea contractantă menţionează condiţiile în care se face verificarea serviciilor sunt prevăzute la nivelul caietului de sarcini: -Art. 9.3.9.16 - verifica respectarea condiţiilor tehnice de realizare a amestecului antiderapant -Cap. 10, Verificări. Decontări În nici un caz astfel de detalii tehnice nu se prevăd la nivel de clauză contractuală. Articolul 9.3.9.16 a fost introdus tocmai pentru a contracara o practică curentă a prestatorilor, aceea de a nu respecta concentraţia de sare din materialul antiderapant folosit. Clauza incriminată (14.4) poate fi aplicată în cazul prelevării de probe din materialul antiderapant, şi dispunerea unor analize de laborator pentru verificarea concentraţiei de sare. Dacă laboratorul constată că aceasta este sub cea prevăzută de normativ, toate costurile aferente prelevării şi analizelor de laborator cad în sarcina prestatorului. Clauza nu se elimină. Cu privire la clauza art. 16.1 alin. (2) contestată, autoritatea contractantă menţionează că, aceasta este greşit interpretată de contestator, care şi în această situaţie îşi demonstrează incapacitatea de Pagina 24 din 44

a interpreta corect, în sensul lor real aspectele tehnice cuprinse în clauzele contractuale. Pe parcursul prestării serviciilor pot interveni anumite situaţii care pot fi clarificate de autoritatea contractantă doar prin solicitarea unor acte justificative. Astfel de situaţii pot fi: - Simularea de către mecanicul de utilaj a intervenţiei de deszăpezire prin parcurgerea unui traseu cu lama ridicată, într-o treaptă de viteză superioară,fără a îndepărta zăpada si fără a împrăştia antiderapant, în scopul de a economisi timp şi carburant, fapt sesizat de martori către autoritatea contractantă. - Prestarea serviciilor cu utilaje care nu au fost înregistrate de către autoritatea contractantă (nu aparţin prestatorului, sunt prestate cu un utilaj a cărui înlocuire nu are aprobarea autorităţii contractante) şi care nu aparţin bazei de deszăpezire aferente sectorului de drum respectiv. - orice alte aspecte tehnice care în urma verificărilor care pot duce la acceptarea sau refuzul la plată a anumitor prestaţii. Având în vedere că toate comunicările se fac în scris, transmiterea prin mijloace electronice autoritatea contractantă asigurând o comunicare în timp util, are obligaţia de a solicita prestatorului documente justificative. Clauza nu se elimină. Cu privire la clauza art. 16.2 pct. 4 în sensul completării acesteia cu sintagma: "dacă modificarea nu este generată de modificări legislative conform art. 17.1", autoritatea contractantă menţionează că, clauza 17.1 conţine următoarele: „Preţurile ofertate se pot modifica ca urmare a unor modificări legislative, a căror efect se reflectă în creşterea sau diminuarea costurilor pe baza cărora s-au fundamentat(CAS, fond şomaj,fond sănătate TVA, etc)". Modificările legislative prevăzute la clauza 17.1 vizează modificări privind cote procentuale de impozitare care se raportează la manoperă. Modificarea TVA nu influenţeză oferta, preţul acesteia fiind exprimat în lei fără TVA. Clauza 16.2 se referă la faptul că nu este permisă modificarea preţurilor din ofertă în funcţie de variaţiile preţurilor practicate de furnizorii de la care contractantul se aprovizionează, aceste modificări de preţ nu pot fi generate de modificările legislative conform art. 17.1. Clauza nu se modifică. Cu privire la clauzele de la art. 21.1 şi art. 21.2 precum şi prima parte a clauzei 21.3 care face referire la cauza de încetare de la art. 21.1, autoritatea contractantă menţionează că, clauzele contestate corespund cu obiectul contractului. Comentariile contestatoarei sunt simple speculaţii ce denotă neînţelegerea din partea constatatorului asupra caracterului specific al contractului, respectiv că deszăpezirea drumurilor judeţene reprezintă un serviciu public obligatoriu a fi prestat, care derivă din calitatea autorităţii contractante de administrator al reţelei de drumuri judeţene şi nu este Pagina 25 din 44

supus voinţei sale de a solicita sau nu serviciile. Prestarea acestor servicii are un caracter sezonier, nu se face la cererea autorităţii contractante şi acoperă întreaga perioadă stabilită prin contract, prestatorul intervenind întotdeauna atunci când condiţiile climatice specifice sezonului rece o cer. Autoritatea contractantă solicită prestarea serviciilor de deszăpezire doar în situaţii extreme, atunci când fenomene meteorologice specifice iernii au loc în afara perioadei de deszăpezire stabilite în contract, în situaţia în care prestatorul în mod repetat nu îţi execută obligaţiile contractuale, punând în pericol siguranţa participanţilor la trafic, aplicarea clauzelor contractuale referitor la reziliere, aşa cum au fost ele formulate în modelul de contract subsecvent. Având în vedere caracterul contractului, în situaţia executării dovedit necorespunzătoare a contractului reprezintă o situaţie de extremă urgenţă, autoritatea contractantă fiind obligată să recurgă la toate mijloacele legale pentru înlocuirea prestatorului în culpă, înlocuirea acestuia cu un alt operator economic. Pentru a putea asigura continuitatea serviciilor de deszăpezire, prima condiţie este rezilierea acordului cadru şi a contractului subsecvent aferent. Dacă autoritatea contractantă ar aprecia că nu este nevoie de contractarea unor servicii, atunci nici nu ar mai parcurge prezenta procedură. Prin urmare, autoritatea contractantă are interesul, ba chiar mai mult, obligaţia de a presta anumite servicii publice, astfel nu-şi poate permite ca în termen de 12 luni să întrerupă furnizarea acestor servicii. Cu privire la clauzele de la art. 21.3 lit. a), b), g) şi lit. k) din contractul subsecvent contestate, autoritatea contractantă, referitor la litera a), menţionează că obligaţiile ce revin prestatorului de servicii de deszăpezire sunt prevăzute în caietul de sarcini si au ca scop circulaţia pe drumurile judeţene în condiţii de siguranţă. În situaţia în care nerespectarea de către prestator a tuturor prevederilor normativului de specialitate, poate duce la pagube materiale, răniri grave sau chiar decesul participanţilor la trafic, fără a fi specificate în mod special la nivel de documentaţie, toate aceste prevederi au un caracter esenţial. A alege din toate prevederile caietului de sarcini care sunt mai „esenţiale" (doar în scopul de a apăra prestatorul de o reziliere unilaterală în situaţia neexecutării contractului la parametrii ceruţi) reprezintă o decizie arbitrară, ce în situaţia de faţă nu are acoperire legală. Sintagma Instrucţiunea motivată a achizitorului este echivalentă cu sintagma „conforme cu prevederile contractuale". Această modalitate de încetare a contractului este justificată de principiul priorităţii interesului public, iar prevederile Codului civil se aplică doar în măsura în care sunt compatibile cu caracterele actelor/contractelor administrative. Clauza nu se modifică. Pagina 26 din 44

Cu privire la clauza de la pct. 22, autoritatea contractantă menţionează că această clauză din contract este foarte clară şi are la bază articolele 164,167 şi 167 din Legea 98/2016 privind achiziţiile publice. Dacă în faza de desfăşurare a licitaţiei publice un ofertant este exclus dacă se încadrează la situaţiile descrise la articolele mai sus menţionate, este absolut logic ca după încheierea contractului, acesta să fie reziliat unilateral de autoritatea contractantă în situaţia în care se demonstrează încadrarea prestatorului A afirma că „această clauză este incompatibilă cu intenţia de a contracta a autorităţii contractante" şi „maschează o denunţare unilaterală din partea Achizitorului" denotă o neînţelegere a esenţei şi caracterului contractului. Acest tip de contract trebuie desfăşurat în mod obligatoriu conform normativelor şi în condiţii legale, serviciile de deszăpezire a drumurilor judeţene fiind o obligaţie a autorităţii contractante. Un prestator care după încheierea contractului ajunge în una sau mai multe din situaţiile descrise mai sus, reprezintă pentru autoritatea contractantă un risc real pentru executarea în condiţii legale a contractului. Orice speculaţie a contestatorul ui privind clauza denotă cel puţin neînţelegerea caracterului contractului în cauză. Această modalitate de încetare a contractului este justificată de principiul priorităţii interesului public, iar prevederile Codului civil se aplică doar în măsura în care sunt compatibile cu caracterele actelor/contractelor administrative. Clauza nu se elimină. Cu privire la clauza de la pct. 29.3, autoritatea contractantă menţionează că această clauză se regăseşte în modelul de contract subsecvent la Capitolul 29. Legea aplicabilă contractului. Este foarte clar că toate aceste încălcări ale prevederilor in vigoare se referă la legislaţia şi normativele tehnice care guvernează contractul. Este o propunere pur formală şi nu de fond. Clauza nu se modifică. Cu privire la pct. 1.10 din caietul de sarcini contestat, autoritatea contractantă menţionează că se subînţelege că este vorba de drumurile judeţene pentru care se încheie contractul/contractele de întreţinere pe timp de iarnă. Acordul cadru este pe loturi, pentru fiecare lot fiind ataşată o listă a drumurilor judeţene, anexă la caietul de sarcină. Astfel introducerea expresiei ”ce face obiectul contractului" este inutilă, prevederea din caietul de sarcini nu este una generală ci se referă strict la drumurile din lista drumurilor aferente lotului/loturilor pentru care au fost încheiate Acorduri cadru si contractele subsecvente aferente. Este o modificare pur formală, fără fond. Nu se acceptă modificarea Cu privire la pct. 1.13, teza a doua din caietul de sarcini contestat, autoritatea contractantă menţionează că serviciile de întreţinere a drumurilor publice reprezintă un serviciu public şi deservesc pe toţi Pagina 27 din 44

participanţii la traficul rutier. Este dreptul fiecărui cetăţean interesat de a reclama deficienţele constatate, atât administratorului, cât şi prestatorului. Pentru aceasta, datele de contact ale acestora trebuie să fie publice. Solicitarea de eliminarea a clauzei are scopul de a feri prestatorul de eventualele reclamaţii sosite din partea participanţilor la trafic. Chiar dacă nu se concesionează activitatea de administrator al drumului, ofertantul declarat câştigător prestează un serviciu public, astfel trebuie să suporte anumite consecinţe. Clauza nu se elimină. Cu privire la pct. 5.10, din caietul de sarcini contestat, autoritatea contractantă menţionează că potrivit articolului 8. Documentele contractului/litera b) Normativul privind prevenirea şi combaterea înzăpezirii drumurilor publice" indicativ AND nr. 525- 2013, aprobat prin Ordinul nr. 2170 din 18.06.2013, emis de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 395 din 1 iulie 2013;" este parte a contractului. Nerespectarea prevederilor referitoare la prestarea serviciilor de întreţinere este echivalentă cu nerespectarea contractului. Este o modificare pur formală, fără fond. Clauza nu se modifică. Cu privire la pct. 5.12, din caietul de sarcini contestat, autoritatea contractantă menţionează că sintagma din art 5.12 din caietul de sarcini ,,(...)ca urmare a neîndeplinirii sarcinilor contractuaie" este sinonimă cu complectarea solicitată de contestator, respectiv „dacă acestea rezultă din nerespectarea contractului". Este o modificare pur formală, fără fond. Clauza nu se modifică Având în vedere cele prezentate anterior, autoritatea contractantă solicită respingerea contestaţiei formulată de către SC MULTIPLAND SRL, ca nefondată, în temeiul art. 26, alin. (6) din Legea nr. 101/2016. Analizând documentele depuse la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarele: ..., în calitate de autoritate contractantă, a organizat procedura de licitaţie deschisă online privind atribuirea contractului având ca obiect „Întreţinere curentă pe timp de iarnă a drumurilor judeţene din judeţul Harghita, în perioada 2021-2024”. În acest sens a elaborat documentaţia de atribuire aferentă şi a publicat în SEAP anunţul de participare nr. CN1033609/06.08.2021, valoarea estimată a procedurii fiind de 26.438.194,53 lei. Ca urmare a publicării documentației de atribuire, a formulat contestație împotriva prevederilor acesteia SC ... SRL, criticând prevederile caietului de sarcini și ale modelului de contract. După depunerea contestației, contestatoarea a depus dovada constituirii cauțiunii în valoare de 220.000 lei, prin recipisa de Pagina 28 din 44

consemnare nr. 207430524/1/17.08.2021, emisă de CEC Bank, Sucursala Miercurea Ciuc. Cauţiunea constituită se va restitui contestatoarei, la cerere, nu mai devreme de 30 de zile de la data rămânerii definitivă a hotărârii, în temeiul art. 611 alin. (5), (6) şi (7) din Legea nr. 101/2016, astfel cum a fost modificată și completată. Pe fondul contestației, Consiliul reține că societatea contestatoare critică o serie de prevederi din modelul de contract, acestea urmând a fi analizate în cele ce urmează: Contestatoarea consideră că documentaţia de atribuire solicită serviciu de permanenţă (a se vedea clauza 5.1 şi 9.7 din contractul subsecvent şi pct. 1.12, 5.14, 3.13 din caietul de sarcini), și totuși limitează plata staţionării în bază la 8 ore/zi/utilaj, atât la pct. 5.1 din modelul de contract subsecvent, cât și la pct. 9.7.5 din caietul de sarcini: "Staţionarea în bază se va plăti în limita a 8 ore/zi/utilaj". Consiliul reține că atât prevederile contractuale, cât și prevederile caietului de sarcini obligă prestatorul să asigure permanent serviciul de staționare în perioada 15 noiembrie (an curent) – 15 martie (an următor), dar și să asigure, la fiecare bază de deszăpezire, un serviciu operativ cu caracter permanent, în scopul coordonării utilajelor și a echipelor de intervenție, cu un sistem informațional propriu (radio, telefon, telefon mobil, stații de emisie recepție), să cunoască în orice moment situația reală de pe teren, organizând în acest scop modalitatea considerată oportună de obținere a informațiilor din teren. În condițiile date, deși dorește rezervarea permanentă a mașinilor în acest interval și existența unei infrastructuri la bază și în teren, dorește ca aceste servicii să fie plătite pentru un interval de 8 ore. Consiliul reține că pe lângă faptul că documentația de atribuire este dezechilibrată în defavoarea prestatorului, oricum nu îi aduce un avantaj autorității, în condițiile în care operatorii vor introduce valoarea serviciilor nedecontate pe celelalte tarife. În egală măsură, dezechilibrul contractual poate crea premisele imposibilității obiective a ofertantului de a duce la bun sfârșit contractul, aspect care va crea probleme atât autorității contractante și cetățenilor din unitatea administrativ- teritorială, dar și operatorului economic. Astfel, nu este de interes pentru niciuna dintre părți să subevalueze contractul, ci prețul trebuie să fie unul corect, întreaga legislație a achizițiilor bazându-se pe echilibrul contraprestațiilor, și nu pe spolierea prestatorilor. Prin urmare, Consiliul reține că autoritatea contractantă trebuie să își adapteze modelul de contract astfel încât tariful de staționare să fie achitat corespunzător, pe toată perioada aferentă. Consiliul reține că astfel de contracte sunt semnate și de alte autorități, respectiv Compania Națională de Autostrăzi și Infrastructură Rutieră, aceasta decontând integral tariful de staționare. Pagina 29 din 44

În ceea ce privește clauza de la art. 6.3 din modelul de acord cadru, "6.3 Promitentul-prestator se obligă să despăgubească promitentul-achizitor împotriva oricăror: a) reclamaţii şi acţiuni în justiţie, ce rezultă din încălcarea unor drepturi de proprietate intelectuală (brevete, nume, mărci înregistrate etc.), legate de echipamentele, materialele, instalaţiile sau utilajele folosite pentru sau în legătură cu serviciile prestate, şi b) daune-interese, costuri, taxe şi cheltuieli de orice natură, aferente, cu excepţia situaţiei în care o astfel de încălcare rezultă din respectarea caietului de sarcini întocmit de către achizitor." se solicită anularea clauzei sau cel puţin modificarea în sensul că "dacă acestea rezultă din încălcarea contractului". Consiliul reține că serviciile care urmează a se desfășura sunt unele de complexitate intelectuală scăzută, nu cuprind elemente de inovație, drepturi de autor sau altele asemenea. În ipoteza în care, in extremis, s- ar ivi o asemenea situație, este clar că regimul daunelor interese presupune existența unei vinovății din partea prestatorului, aceasta nelimitându-se la răspunderea contractuală, fiind inclusă și răspunderea delictuală, atât pentru fapta sa, cât și a prepușilor săi. Situația practică acoperită de clauza respectivă este atât de improbabilă într-un contract de deszăpezire, încât aceasta mai mult complică relațiile dintre părți decât să stabilească o conduită a părților. Prin urmare, Consiliul va admite critica și a dispune eliminarea clauzei respective. În ceea ce privește clauza de la art. 9.4 din modelul de contract subsecvent, "Prestatorul poartă toată răspunderea pe durata de îndeplinire a contractului, pentru eventualele accidente, pagube sau efecte negative ca urmare a nerespectării prevederilor din „Normativ privind prevenirea şi combaterea înzăpezirii drumurilor publice" indicativ AND nr. 525- 2013, aprobat prin Ordinul nr. 2170 din 18.06.2013, emis de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 395 din 1 iulie 2013;" se solicită modificarea clauzei în sensul adăugării următoarei precizări la finalul clauzei: "dacă acestea rezultă din nerespectarea contractului". Consiliul va respinge respectiva critică, fiind relevante apărările autorității contractante potrivit cărora articolului la 8. Documentele contractului/litera b), este menționat Normativul privind prevenirea şi combaterea înzăpezirii drumurilor publice indicativ AND nr. 525- 2013, aprobat prin Ordinul nr. 2170 din 18.06.2013, emis de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 395 din 1 iulie 2013, este parte a contractului. Astfel formularea clauzei de la art. 9.4 este corectă fiind în conformitate cu prevederile art. 8.1. Pe de altă parte, vinovăția într-un accident de circulație nu este cauzată doar de starea drumului, ci și de prudența participanților la trafic, clauza respectivă din modelul de contract urmând a fi interpretată în contextul întregii legislații. Pagina 30 din 44

Aceeași situație este reținută de Consiliu și în ceea ce privește clauza "9.10. Prestatorul va răspunde de orice prejudiciu creat drumului (definitiv potrivit art. 2 si 14-17 din OG nr. 43/1997, republicată si modificată) în executarea contractului, prin acţiunea sau inacţiunea sa, precum şi pentru orice accidente, pagube, prejudicii cauzate terţilor de starea necorespunzătoare a drumurilor si neasigurarea condiţiilor de circulaţie corespunzătoare, pe perioada de execuţie a contractului." În ceea ce privește clauza de la art. 9.8, "Auto-utilajele ofertate proprii şi închiriate pot fi înlocuite de către prestator doar cu acordul scris al beneficiarului", contestatoarea arată că autoritatea contractantă nu urmăreste încheierea unui contract de furnizare utilaje, ci încheierea unui contract de prestări servicii, unde interesează capacitatea ofertantului de a folosi utilajele menţionate de autoritatea contractantă astfel încât lucrările ce fac obiectul contractului să poată fi executate, fiind incompatibilă cu obiectul contractului, împiedicând birocratic executarea contractului, în situaţii precum defectarea utilajelor, blocajul acestora într-o anumită zonă, dauna totală a utilajului, necesitatea schimbării flotei etc. Consiliul reține că respectiva clauză a fost introdusă cu scopul ca operatorii să nu fie puși pe perioada execuției contractului, în situația de a nu mai avea utilaje proprii desfășurării activității, respectiv să utilizeze utilajele folosite ca și dotare pentru dovedirea capacității tehnice în acest contract, pentru alte lucrări. Sub acest aspect, cerința este justificată. Pe de altă parte, contestatoarea aduce un argument pertinent, respectiv nevoia operatorului de deszăpezire de a acționa rapid, atunci când se defectează un utilaj. Astfel, dacă un asemenea eveniment are loc în week-end, de sărbători sau pe timpul nopții, situații cu grad mare de probabilitate, operatorul nu poate aștepta aprobarea, deoarece exact această situație poate conduce la nerespectarea contractului. Deci, autoritatea trebuie să echilibreze clauza, astfel încât operatorul să aibă posibilitatea înlocuirii rapide a utilajului defect, cu un utilaj cel puțin cu aceleași performanțe, urmând a aduce la cunoștința autorității evenimentul respectiv în cel mai scurt timp. În ceea e privește clauza 9.28 și 10.12, "9.28 Pentru asigurarea monitorizării serviciilor, Achizitorul poate dispune din resursele proprii instalarea de sisteme de monitorizare GPS pe utilajele de deszăpezire folosite (proprii şi închiriate), prestatorul este obligat să permită montarea de către beneficiar a sistemelor de monitorizare prin sisteme GPS pentru utilajele angrenate în aceasta activitate şi să permită publicarea datelor GPS (inclusiv numărul de înmatriculare a utilajului) în timp real pe site-ul propriu al Consiliului Judeţean Harghita." "10.12 Achizitorul îşi rezervă dreptul de a monta sisteme de monitorizare GPS pe autovehicolele şi utilajele angrenate în activitatea de deszăpezire.", contestatoarea consideră că Aceste clauze sunt Pagina 31 din 44

excesive raportat la obiectul contractului şi la existenţa obligaţiei de la art. 9.11: "Utilajele de deszăpezire (proprii, în leasing şi închiriate) vor fi dotate cu GPS (pentru monitorizare şi evidenta activităţii) şi cu softul aferent, cu obligativitatea ca Beneficiarul să aibă acces la acesta, după cum urmează: Foaia de activitate zilnică;" Astfel, contestatoarea arată că în măsura în care prestatorul are deja obligaţia să doteze utilajele cu GPS, dotarea cu un GPS suplimentar de către Achizitor este nejustificată, iar contractul de faţă nu are ca obiect promovarea eficienţei administraţiei publice locale în faţa populaţiei pentru ca astfel de date să fie publicate pe site-ul CJ Harghita în timp real. Consiliul reține că autoritatea contractantă a justificat pe deplin clauzele respectivă, arătând că se referă la situaţia când constată că utilajele implicate nu sunt dotate cu sistem GPS şi dispune dotarea acestora cu un astfel de sistem pe perioada executării contractului, iar clauza 9.11 se referă la obligativitatea dotării tuturor utilajelor cu GPS, indiferent dacă acestea sunt instalate de prestator, de autoritatea contractantă sau în comun, prestatorul fiind doar obligat să asigure accesul autorităţii contractante la datele furnizate de GPS, că nicidecum nu este vorba de o dotare suplimentară cu echipament GPS, cum în mod eronat afirmă contestatorul. Această clauză mai are menirea şi de a ridica gradul de transparenţă cu privire la deciziile autorităţii contractante. Fiind vorba despre un serviciu public, este şi interesul cetăţeanului să poate urmări îndeplinirea obligaţiilor AC de a oferi servicii publice de calitate. Consiliul reține că explicațiile autorității contractante sunt pertinente. Orice contract public trebuie derulat transparent, transparența nu poate fi cenzurată de Consiliu, ci dimpotrivă, doar lipsa transparenței este un motiv de cenzură. Prin urmare, faptul că informațiile referitoare la starea drumurilor sunt unele de interes pentru comunitate, și, în același timp, comunitatea poate sesiza autoritatea contractantă legat de îndeplinirea defectuoasă de către prestator a serviciilor respective. În măsura în care contestatoarea dorește să acceadă la semnarea contractului, trebuie să își asume că prestarea unui serviciu de interes public presupune transparență deplină. Pe de altă parte, orice contract public are ca scop secundar promovarea eficienţei administraţiei publice locale în faţa populaţiei, în condițiile în care serviciile publice se realizează pentru populație, aceasta fiind beneficiarul în fapt. Prin urmare, critica respectivă va fi respinsă ca nefondată. În ceea ce privește clauzele 10.10 şi 16.2 pct 5 şi 6, "10.10 (1) Prestatorul este răspunzător de corectitudinea şi exactitatea datelor înscrise în documentele depuse în vederea decontării şi se obligă să restituie, atât sumele încasate în plus, cât şi foloasele necuvenite Pagina 32 din 44

aferente acestora, constatate de organe de control financiar intern, sau de alte organe de control abilitate prin lege. (2) Sumele achitate în plus şi foloasele necuvenite se vor recupera prin reţinere din orice alte sume datorate prestatorului, sau prin depunerea sumelor de către prestator în contul achizitorului, în termen de maxim 15 zile de la data constatării şi înştiinţării lui." "16.2 Plăţi (...) 5. Prestatorul este răspunzător de corectitudinea şi exactitatea datelor înscrise în facturi şi se obligă să restituie atât sumele încasate în plus cât şi foloasele realizate necuvenit, aferente acestora. Sumele încasate în plus, cât şi foloasele necuvenite aferente acestora (pe perioada de la încasare până la constatarea lor) se vor stabili în urma verificărilor executate de organele de control financiar intern ale achizitorului sau de alte organe abilitate de lege. 6. Sumele determinate se vor recupera astfel: 6.1. Sumele achitate în plus şi foloasele necuvenite se vor recupera prin reţinere din orice alte sume datorate prestatorului. 6.2. În imposibilitatea compensării, prestatorul se obligă să restituie sumele datorate în termen de 15 zile de la data constatării şi înştiinţării lui, achitarea efectuându-se prin mijloace de plată obişnuite, în contul achizitorului", Consiliul reține că societatea contestatoare susține caracterul abuziv al respectivelor clauze, că ar fi excesive şi nerezonabile pentru că dau un drept discreţionar beneficiarului de a reţine sume în baza unei aprecieri proprii şi subiective privind caracterul de sume "încasate în plus" sau "necuvenit". Consiliul reține că în general, situațiile de lucrări se avizează de beneficiar potrivit prevederilor contractuale, la anumite intervale de timp, respectiv lunar, bilunar etc, așa cum părțile stabilesc în contact. în cazul acestui contract, la art. 13 sunt prevăzute activitățile de verificare de către responsabilul de contract. Astfel, potrivit acestui articol, prestatorul prezintă raport de activitate zilnică, foaie de activitate zilnică, listată din aplicația on-line, bonuri de consum zilnice pentru materiale antiderapante, jurnal de activitate pe timp de iarnă, acceptat și vizat de responsabilul de contract, centralizator pe drum județean, centralizator pe lot. Plata se face lunar, aspect care presupune că toate documentele avizate zilnic de responsabilul de contract se centralizează și se depune lunar. Contestatoarea critică mecanismul de compensare a sumelor plătite necuvenit, precizând că ar fi vorba de o executare silită fără titlu. În realitate, aceste clauze privesc erori de centralizare, respectiv introducerea greșită a unor date, cum ar fi: introducerea acelorași documente de mai multe ori în decontare, respectiv pe același drum județean sau pe mai multe drumuri, inexistența unor bonuri pentru materialele antiderapante sau decontarea unor sume mai mari decât Pagina 33 din 44

documentele justificative, orice altă situație care poate să apară din eroare sau din culpă, situație care atrage compensarea sumelor plătite în plus. Obligația facturării oneste este una generală, subînțeleasă în orice raport contractual, compensarea activului cu pasivul realizându-se în mod uzual. Cu toate acestea, mecanismul stabilit în contract poate crea aparența unui abuz de putere, refuzul la plată a unor astfel de situații de lucrări și facturi încărcate trebuind justificate către emitentul lor. Prin urmare, înainte de a compensa sumele respective, autoritatea contractantă trebuie să aducă la cunoștința operatorului erorile constatate, astfel încât și acesta să aibă posibilitatea verificării propriilor situații. Bugetul public nu este un loc din care anumiți operatori să se îndestuleze fără a presta ceea ce susțin că au prestat, iar autoritatea contractantă, ca și orice particular, se poate opune solicitării unor sume excesive, plătind în limita actelor doveditoare. Astfel, faptul că s-a emis și s-a achitat o anumită factură, iar ulterior se constată că există sume dublate în conținutul său, nu echivalează cu faptul că autoritatea, acceptând suma, nu mai are dreptul să o conteste ulterior. Similar, orice particular are dreptul să conteste orice factură, fie de utilități sau orice alt serviciu, având dreptul să plătească, până la finalizarea verificărilor, doar ceea ce consideră a fi corect. Aceasta este și situația reglementată de respectivele articole, cu mențiunea că autoritatea contractantă trebuie să aducă la cunoștința operatorului situația care a generat reținerea sumei respective, astfel încât părțile să încerce medierea conflictului, pentru ca apoi, în situația în care nu ajung la înțelegere, să soluționeze litigiul în instanță. Practica este aceea că cel ce pretinde sume în plus merge la instanță, în calitate de reclamant, și nu invers. Trebuie ținut seama că autoritatea contractantă este o autoritate publică, obligată la cheltuirea prudentă și diligentă a fondurilor publice, nefiind legală decontarea unor sume necuvenite, în condițiile în care are cunoștință de încărcarea facturilor de către prestator. Contractul a cărui atribuire se urmărește este unul de drept public, fondurile angajate sunt unele de asemenea, publice, bugetare, fiind aplicabile dispozițiile legale în această materie, respectiv Legea nr. 273/2006 din 29 iunie 2006 privind finanţele publice locale, care stabilește următoarele: -art. 2 Definiţii 2. angajament bugetar - actul prin care o autoritate publică competentă, potrivit legii, afectează fonduri publice unei anumite destinaţii, în limita creditelor bugetare aprobate; 3. angajament legal - faza din procesul execuţiei bugetare, reprezentând orice act juridic din care rezultă sau ar putea rezulta o obligaţie pe seama fondurilor publice; 41. lichidarea cheltuielilor - faza din procesul execuţiei bugetare, în care se verifică existenţa angajamentelor, se determină sau se verifică realitatea sumei datorate, se verifică condiţiile de exigibilitate a Pagina 34 din 44

angajamentului, pe baza documentelor justificative care să ateste operaţiunile respective; 43. ordonanţarea cheltuielilor - faza din procesul execuţiei bugetare, în care se confirmă că livrările de bunuri şi servicii au fost efectuate sau alte creanţe au fost verificate şi că plata poate fi realizată; 44. plata cheltuielilor - faza din procesul execuţiei bugetare, reprezentând actul final prin care instituţia publică achită obligaţiile sale faţă de terţi; -art. 14 (3) Nicio cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) şi nici nu poate fi angajată şi efectuată din aceste bugete, dacă nu există baza legală pentru respectiva cheltuială. -art. 20 Rolul, competenţele şi responsabilităţile autorităţilor administraţiei publice locale (1) Autorităţile administraţiei publice locale au următoarele competenţe şi responsabilităţi în ceea ce priveşte finanţele publice locale: d) stabilirea şi urmărirea modului de prestare a activităţilor din domeniul serviciilor publice de interes local, inclusiv opţiunea trecerii sau nu a acestor servicii în răspunderea unor operatori economici specializaţi ori servicii publice de interes local, urmărindu-se eficientizarea acestora în beneficiul colectivităţilor locale; e) administrarea eficientă a bunurilor din proprietatea publică şi privată a unităţilor administrativ-teritoriale; h) administrarea fondurilor publice locale pe parcursul execuţiei bugetare, în condiţii de eficienţă’’. Deci, instituția publică nu poate fi obligată să plătească niște sume necuvenite, ci dimpotrivă, legislația specifică o obligă să le compenseze. Aceste clauze nu pun în discuție discriminarea, tratamentul egal, egalitatea armelor, așa cum greșit susține contestatoarea, ci presupune asumarea și îndeplinirea funcției publice a oricărei autorități locale. Fiind vorba de un contract administrativ, părțile nu vor fi niciodată pe poziții de egalitate. În acest sens, prezintă relevanță dispozițiile art. 2 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, care stabilesc următoarele: ,,b) autoritate publică - orice organ de stat sau al unităţilor administrativ-teritoriale care acţionează, în regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes legitim public; sunt asimilate autorităţilor publice, în sensul prezentei legi, persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obţinut statut de utilitate publică sau sunt autorizate să presteze un serviciu public, în regim de putere publică; c) act administrativ - actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, Pagina 35 din 44

în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice;". c1) sunt asimilate actelor administrative, în sensul prezentei legi, şi contractele încheiate de autorităţile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achiziţiile publice; prin legi speciale pot fi prevăzute şi alte categorii de contracte administrative’’. Prin urmare, Consiliul va admite în parte critica, urmând a dispune completarea clauzei 16.2 cu obligația de înștiințare a prestatorului înainte de a compensa sumele datorate de autoritatea publică cu cele plătite în plus, astfel încât acesta să aibă dreptul de a le verifica și contesta, în concordanță cu prevederile art. 10.10 alin. (2) din modelul de contract subsecvent. În ceea ce privește Clauza art. 14.4 alin. (2), "Prestatorul are obligaţia de a asigura instrumentele, utilajele şi materialele necesare pentru verificarea serviciilor. Costul verificărilor, inclusiv manopera aferentă acestora, revin prestatorului", contestatoarea apreciază clauza drept excesivă, că trebuie eliminată, pentru că nu stabileşte ce presupune "verificarea serviciilor", iar ofertanţii nu pot estima costurile pe care această obligaţie le poate genera, costurile pentru "a asigura instrumentele, utilajele şi materialele necesare pentru verificarea serviciilor" și în plus, clauza nu are contraprestaţie din partea Achizitorului,

impunându-se

suportarea

unor

costuri,

fără contraprestaţie, încălcându-se caracterul oneros al contractului de achiziţie publică. Consiliul reține că obligația de verificare a calității tuturor serviciilor și tuturor lucrărilor aparține prestatorului. În general, aceste cheltuieli cu verificarea de calitate intră în cheltuielile generale ale întreprinderii, clauza în sine reglementând că pentru verificarea de calitate nu se percepe o anumită decontare, aspect unanim acceptat în practica achizițiilor, obligația implementării unui sistem propriu de verificare a calității fiind solicitată în documentațiile de atribuire, fără, însă, a exista în devize poziții separate de decontare. În ceea ce privește Clauza art. 16.1 alin. (2), "Prestatorul va prezenta orice alt document justificativ referitor la serviciile prestate solicitat de către achizitor.", contestatoarea arată că documentele necesare sunt stabilite de anexa 1 la contractul subsecvent, conform alin. (1) al art. 16.1., că prezentarea oricărui alt "document justificativ" este o obligaţie neclară, netransparentă, clauza fiind nelegală. Consiliul reține că interpretarea dată de contestatoare este forțată, că orice contract se interpretează în sensul de a produce efecte că în practica uzuală, în funcție de situația de fapt, pot oricând să apară situații care nu au fost prevăzute de părți, care să genereze un anumit probatoriu, în afara celui stabilit. Pe de altă parte, și anexa 1 invocată de contestatoare Pagina 36 din 44

are în conținutul său la pct. 1.3. ,,Alte documente’’, cum ar fi, de pildă, documente de achiziție ale materialelor, documente de calitate, Agremente tehnice, instrucțiuni de aplicare, condiții de depozitare etc. Este clar că prezentarea oricărui alt "document justificativ" se referă la decontarea în sine, fiind cert că nu se va solicita ceva absurd, ci un document relevant sub acest aspect. Astfel, dacă în ofertă s-a prezentat un anumit produs pentru combaterea poleiului, autoritatea contractantă are dreptul să solicite documente de proveniență din care să rezulte dacă operatorul își respectă sau nu contractul. Consiliul nu găsește niciun motiv pentru care să anuleze respectiva clauză, fiind imposibil de enumerat într-o anexă toate documentele justificative ce pot să apară pe parcursul execuției contractului. Prin urmare, Consiliul va respinge critica respectivă ca nefondată. Cu privire la clauza art. 16.2 pct. 4, "Pe parcursul execuţiei contractului nu este permisă modificarea preţurilor din ofertă în funcţie de variaţiile preţurilor practicate de furnizorii de la care contractantul se aprovizionează. Din punct de vedere al documentelor justificative necesare pentru efectuarea plăţilor se consideră suficiente facturile emise de contractant, a căror valoare trebuie să corespundă cu valoarea ofertată iniţial sau, după caz, cu valoarea ofertată actualizată conform prevederilor documentelor de achiziţie iniţiale şi contractului", contestatoarea solicită completarea acesteia cu sintagma "dacă modificarea nu este generată de modificări legislative conform art. 17.1" Autoritatea contractantă arată că modificările legislative prevăzute la clauza 17.1 vizează modificări privind cote procentuale de impozitare care se raportează la manoperă, Clauza 16.2 se referă la faptul că nu este permisă modificarea preţurilor din ofertă în funcţie de variaţiile preţurilor practicate de furnizorii de la care contractantul se aprovizionează, aceste modificări de preţ nu pot fi generate de modificările legislative conform art. 17.1, în condițiile în care modificarea TVA nu influenţeză oferta, preţul acesteia fiind exprimat în lei fără TVA. Consiliul reține că există și prețuri la furnizor care se modifică prin lege, cum ar fi acciza la combustibili, materie primă de bază în acest tip de contract. Prin urmare, solicitarea contestatoarei este una justificată, motiv pentru care critica va fi admisă. Cu privire la clauzele 21.1, 21.2, precum şi prima parte a clauzei 21.3 care face referire la cauza de încetare de la art. 21.1 "21.1 Prezentul contract va înceta automat dacă nu a generat nici o plată într- o perioadă de 12 luni de la semnarea sa de către părţi. Încetarea va opera de plin drept, fără necesitatea vreunei formalităţi sau intervenţia autorităţilor sau a instanţei de judecată. 21.2 Încetarea prezentului contract de servicii în condiţiile art. 21.1 nu va produce niciun fel de efecte asupra altor drepturi ale achizitorului si prestatorului dobândite în baza prezentului contract. Pagina 37 din 44

Consiliul reține caracterul pur potestativ al clauzelor de mai sus, în condițiile în care dă posibilitatea să nu îl pună în aplicare. În condițiile în care, calendaristic, iarna vine în fiecare an, fie că este zăpadă sau polei sau nu, chiar și pentru perioada de staționare datorând operatorului sumele convenite, este imposibil să nu genereze o plată, singura situație fiind neaplicarea lui de către autoritatea contractant. Astfel, în măsura în care aceasta unilateral nu dorește să deruleze contractul respectiv, nu va pune la dispoziție amplasamentul, astfel că nu vor fi datorate sume în baza lui. Prin urmare, Consiliul reține că respectivele clauze nu își au sensul într-un contract sinalagmatic, în care fiecare dintre părți are obligații și sarcini. Prin urmare, Consiliul va dispune înlăturarea lor. În ceea ce privește clauzele 21.3 lit. a), b), g) şi lit. k) din contractul subsecvent: "21.3 - Suplimentar faţă de cauza de încetare definită la art. 21.1 Achizitorul are dreptul să considere contractul reziliat de plin drept fără nici o altă formalitate si fără nici o altă procedură judiciară sau extrajudiciară în oricare dintre situaţiile următoare, dar nelimitându-se la acestea: a) prestatorul nu execută contractul în conformitate cu obligaţiile asumate, abandonează serviciile sau nu respectă instrucţiunile motivate ale achizitorului; b) prestatorul refuză sau omite să aducă la îndeplinire dispoziţiile emise de către achizitor sau de către reprezentantul său autorizat; (... ) g) are loc orice modificare organizaţională care implică o schimbare cu privire la personalitatea juridică, natura sau controlul prestatorului, cu excepţia situaţiei în care asemenea modificări sunt înregistrate într-un act adiţional la prezentul contract; (...) k) apariţia unor circumstanţe care nu au putut fi prevăzute la data încheierii contractului şi care conduc la modificarea clauzelor contractuale în asa măsură încât îndeplinirea contractului respectiv ar fi contrară interesului public", contestatoarea prezintă apărări punctuale pe fiecare literă, acestea urmând a fi analizate de Consiliu: Cu privire la lit. a), contestatoarea solicită modificarea în sensul următor: "a) prestatorul nu execută contractul în conformitate cu obligaţiile esenţiale asumate, abandonează serviciile sau nu respectă instrucţiunile motivate ale achizitorului, dacă acestea corespund obligaţiilor din contract’’. Consiliul reține că propunerea de modificare nu intervine drastic în varianta inițială, cea mai importantă fiind aceea că rezilierea intervine pentru obligațiile ,,esențiale’’, aspect rezonabil. În ceea ce privește ultima parte a modificării, ,,dacă acestea corespund obligaţiilor din contract’’, Consiliul stabilește că această ipoteză este subînțeleasă, în condițiile în care vorbim de neîndeplinirea obligațiilor contractuale. Prin urmare, societatea contractantă a justificat pertinent doar în ceea ce privește caracterul relevant al obligațiilor încălcate, nu și Pagina 38 din 44

al celor de mică însemnătate, relevant fiind, sub acest aspect, art. 1551 Cod civil: "Creditorul nu are dreptul la rezoluţiune atunci când neexecutarea este de mică însemnătate". Astfel, articolul respectiv nu se referă la obligații esențiale sau neesențiale, ci după cum sunt de mică sau de mare însemnătate. Astfel, de pildă, dacă prestatorul atrage reclamații în mod uzual din partea riveranilor, chiar dacă clauza referitoare la confortul riveranilor pare na neesențială, în fond, ea este importantă, serviciile realizându-se pentru confortul acestora. Una este situația în care prestatorul blochează cu utilaje o stradă în mod accidental, alta este dacă acesta este, în genere, neglijent și nu ridică zăpada la timp, îngreunând accesul riveranilor. Modul în care autoritatea a gândit obligațiile prestatorului conduce la concluzia că toate sunt esențiale, iar introducerea unui astfel de termen, respectiv obligație esențială sau neesențială este de natură a îngreuna aplicarea și executarea contractului. Prin urmare, Consiliul reține că terminologia este mai adecvată, fiind necesară adăugarea frazei din codul civil: "autoritatea contractantă nu are dreptul la rezoluţiune atunci când neexecutarea este de mică însemnătate". În ceea ce privește incidența art. 1553 Cod civil: "Pactul comisoriu produce efecte dacă prevede, în mod expres, obligaţiile a căror neexecutare atrage rezoluţiunea sau rezilierea de drept a contractului.", Consiliul reține că ipoteza din speță este una clară, în sensul că neîndeplinirea oricăror obligații, de altfel, rezultate din normative și prevederi legale obligatorii, conduce la rezilierea contractului, dacă din conținutul său nu rezultă altceva. Prin urmare, nu este necesară detalierea clauzelor care conduc la reziliere și a celor care nu atrag această sancțiune, aplicarea normativelor și dispozițiilor legale aferente nefiind facultativă. Cu privire la lit. b), contestatoarea solicită modificarea clauzei în sensul adăugării la finalul clauzei a următoarei precizări: "dacă acestea corespund obligaţiilor din contract”. Consiliul va respinge respectiva critică, nefiind necesară completarea modelului de contract, din moment ce întregul text are în vedere nerespectarea obligațiilor contractuale, fiind, astfel, subînțeleasă. Cu privire la lit. g) şi k), Consiliul reține ca temeinice motivațiile contestatoarei, precum și lipsa oricărei motivări din partea autorității contractante, schimbarea acţionariatului unei firme fiind un eveniment uzual în viaţa comercială, societatea fiind obligată să își onoreze obligațiile și în acest context. Clauza de la lit. k, aceasta are în vedere impreviziunea, prevăzută la art. 1271 cod civil, conform căruia: ,,(1) Părţile sunt ţinute să îşi execute obligaţiile, chiar dacă executarea lor a devenit mai oneroasă, fie datorită creşterii costurilor executării propriei obligaţii, fie datorită scăderii valorii contraprestaţiei. (2) Cu toate acestea, dacă executarea contractului a devenit excesiv de oneroasă datorită unei schimbări excepţionale a împrejurărilor Pagina 39 din 44

care ar face vădit injustă obligarea debitorului la executarea obligaţiei, instanţa poate să dispună: a) adaptarea contractului, pentru a distribui în mod echitabil între părţi pierderile şi beneficiile ce rezultă din schimbarea împrejurărilor; b) încetarea contractului, la momentul şi în condiţiile pe care le stabileşte. (3) Dispoziţiile alin. (2) sunt aplicabile numai dacă: a) schimbarea împrejurărilor a intervenit după încheierea contractului; b) schimbarea împrejurărilor, precum şi întinderea acesteia nu au fost şi nici nu puteau fi avute în vedere de către debitor, în mod rezonabil, în momentul încheierii contractului; c) debitorul nu şi-a asumat riscul schimbării împrejurărilor şi nici nu putea fi în mod rezonabil considerat că şi-ar fi asumat acest risc; d) debitorul a încercat, într-un termen rezonabil şi cu bună- credinţă, negocierea adaptării rezonabile şi echitabile a contractului. Deci, într-o atare situație în care interesul public ar fi vătămat, nu operează rezilierea de drept, ci autoritatea trebuie să solicite reechilibrarea prestațiilor. De altfel, o atare ipoteză rezultă și din dispozițiile art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, în realitate, nefiind vorba de o reziliere, neexistând culpa prestatorului, ci de o revocare a unui contract intrat în circuitul civil, care poate fi realizată doar de instanță. Prin urmare, Consiliul admite criticile referitoare la lit. g) şi k), urmând a fi eliminate. În ceea ce privește Clauza 22, "22. Denunţarea unilaterală a contractului de către autoritatea contractantă (1) Achizitorul îşi rezervă dreptul de a denunţa unilateral contractul, printr-o notificare scrisă adresată prestatorului cu cel puţin 30 de zile înainte de momentul la care achizitorul doreşte să înceteze contractul, fără nicio compensaţie, fără nicio formalitate şi fără nicio altă procedură judiciară sau extrajudiciară. În acest caz, prestatorul are dreptul de a pretinde numai plata corespunzătoare pentru partea din contract îndeplinită până la data la care are loc încetarea efectivă a contractului, ca urmare a denunţării unilaterale a acestuia de către achizitor. (2) Autoritatea contractantă are dreptul de a denunţa unilateral contractul de servicii în perioada de valabilitate a acestuia în una dintre următoarele situaţii: a) contractantul se află, la momentul atribuirii contractului, în una dintre situaţiile care ar fi determinat excluderea sa din procedura de atribuire potrivit art. 164 -167; b) contractul nu ar fi trebuit să fie atribuit contractantului respectiv, având în vedere o încălcare gravă a obligaţiilor care rezultă din legislaţia europeană relevantă şi care a fost constatată printr-o decizie a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.", contestatoarea apreciază Pagina 40 din 44

clauzele ca fiind incompatibile cu intenţia de a contracta a autorităţii contractante şi cu caracterul ferm al ofertei de a contracta exprimate prin publicarea documentaţiei de atribuire, mascând o denunţare unilaterală din partea Achizitorului. Consiliul reține că respectivele clauze au în vedere situația în care operatorul se afla în situațiile de la art. 164 -167 (motivele de excludere) la momentul atribuirii contractului, respectiv situațiile aferente nu ar fi fost cunoscute de autoritatea contractantă. Deci, în situația în care operatorul se află la momentul completării DUAE sau până la momentul atribuirii contractului, în situații care atrag excluderea sa de la procedură, iar acest lucru nu a fost cunoscut de autoritatea contractantă, contractul poate fi reziliat. Astfel, termenii sunt foarte clari, textul vorbind de imposibilitatea atribuirii contractului către acest ofertant. Prin urmare, dacă prin fals, ofertantul nu aduce la cunoștința autorității contractante situații care ar fi atras excluderea sa din procedură, contractul poate fi denunțat unilateral. Consiliul reține că respectivele critici sunt nefondate, urmând a fi respinse. În ceea ce privește clauza de la pct. 29.3, "Prestatorul va despăgubi achizitorul în cazul oricăror pretenţii şi acţiuni în justiţie rezultate din orice încălcări ale prevederilor în vigoare de către acesta, personalul său, salariat sau contractat de acesta, inclusiv conducerea sa, subordonaţii acestuia, precum şi salariaţii din teritoriu" , Consiliul reține că ea este una uzuală, întemeiată pe art. 1373 din codul civil: Răspunderea comitenţilor pentru prepuşi ,,(1) Comitentul este obligat să repare prejudiciul cauzat de prepuşii săi ori de câte ori fapta săvârşită de aceştia are legătură cu atribuţiile sau cu scopul funcţiilor încredinţate. (2) Este comitent cel care, în virtutea unui contract sau în temeiul legii, exercită direcţia, supravegherea şi controlul asupra celui care îndeplineşte anumite funcţii sau însărcinări în interesul său ori al altuia. (3) Comitentul nu răspunde dacă dovedeşte că victima cunoştea sau, după împrejurări, putea să cunoască, la data săvârşirii faptei prejudiciabile, că prepusul a acţionat fără nicio legătură cu atribuţiile sau cu scopul funcţiilor încredinţate’’. Prin urmare, clauza are temei legal, criticile urmează a fi respinse. În ceea ce privește criticile referitoare la cerinţele din caietul de sarcini, respectiv pct. 1.10: "Prestatorul poartă răspunderea, pe toată durata Acordului-cadru de buna desfăşurare a activităţii de prevenire şi combaterea poleiului şi înzăpezirii drumurilor judeţene pe toată reţeaua de drumuri judeţene, fiind direct răspunzător pentru eventualele accidente sau pagube produse." se solicită modificarea cerinţei după cum urmează: "Prestatorul poartă răspunderea, pe toată durata Acordului- cadru de buna desfăşurare a activităţii de prevenire şi combaterea poleiului şi înzăpezirii drumurilor judeţene pe reţeaua de drumuri judeţene ce face obiectul contractului, fiind direct răspunzător pentru Pagina 41 din 44

eventualele accidente sau pagube produse, dacă acestea au rezultat din nerespectarea contractului." Consiliul reține ca relevantă susținerea autorității contractante conform căreia modificarea ar fi pur formală, fiind clar că răspunderea pentru combaterea poleiului și înzăpezirii se referă la drumurile ce formează obiectul contractului, și nu alte drumuri. Totodată, răspunderea despre care se discută în articolul respectiv se referă la neexecutarea contractului, înțelegându-se exact acest lucru. În ceea ce privește pct. 1.13, teza a doua: "Datele de contact ale bazei de deszăpezire/Dispecerat a Prestatorului, respectiv nr. de telefon, email, fax vor fi considerate date publice şi vor fi publicate fără restricţii pe pagina de internet a Beneficiarului, la dispoziţia oricăror persoane interesate", se solicită anularea clauzei, contestatoarea consideră clauza nerezonabilă raportat la obiectul contractului, în contextul în care activitatea prestatorului este limitată la prevederile contractului (nu se concesionează activitatea de administrator al drumului aparţinând Achizitorului), nu este rezonabilă extinderea activităţii prestatorului şi la lucrul cu populaţia din zonă, că o asemenea activitate nu are contraprestaţie în documentaţia de atribuire, astfel că această clauză trebuie anulată, neavând echivalent în tarife. Consiliul reține că respectiva clauză este una obișnuită în astfel de contracte. Prin urmare, dacă un operator dorește să acceadă la astfel de contracte, trebuie să asigure un dispecerat public, unde să primească sesizările. De altfel, tocmai contestatoarea se plânge, în repetate rânduri, de birocrație, respectiv solicitarea acordului autorității contractante pentru schimbarea utilajelor. Și în cazul de față, mijlocirea autorității contractante ar fi un impediment birocratic în realizarea serviciilor. Consiliul reține că nu poate fi considerată relevantă nici susținerea referitoare la lipsa contraprestației. Astfel, în contract sunt prevăzute tarife pentru anumite activități, fără a fi prevăzute tarife auxiliare pentru activitățile ce concură la serviciile prestate, cum ar fi anumite reparații ale utilajelor, elaborarea unor documente de decont etc. Diversele cheltuieli care concură la realizarea activităților principale se includ ori în tarife, ori în cheltuielile indirecte, dacă nu pot fi atașate unui tarif. Și în cazul dispeceratului, operatorii economici au libertatea includerii acestuia în costurile aferente contractului, nefiind necesară existența unui tarif distinct pentru acest lucru, critica urmând a fi respinsă. Consiliul mai reține că există 8 tarife distincte, toate pentru activitățile generale ale contractului, nu și pentru cele care concură la realizarea lor. În ceea ce privește pct. 5.10 din caietul de sarcini, "Prestatorul poartă întreaga răspundere pentru eventualele accidente, pagube sau efecte negative ca urmare a nerespectării prevederilor din: "Normativul privind prevenirea şi combaterea înzăpezirii drumurilor publice", indicativ AND 525-2013" se solicită modificarea clauzei în sensul adăugării Pagina 42 din 44

următoarei precizări la finalul acesteia: "dacă acestea rezultă din nerespectarea contractului", Consiliul a analizat respectiva clauză și în ceea ce privește art. 9.4 din modelul de contract subsecvent, fiind respinsă, soluția și motivele fiind aceleași. Consiliul reține aceleași concluzii și în ceea ce privește pct. 5.12 din caietul de sarcini, "Prestatorul va răspunde de orice prejudiciu creat drumului, în executarea contractului, prin acţiunea sa, precum şi de eventualele accidente produse ca urmare a neîndeplinirii sarcinilor contractuale", în legătură cu care se solicită modificarea clauzei în sensul adăugării următoarei precizări la finalul acesteia "dacă acestea rezultă din nerespectarea contractului". În consecinţă, luând în considerare cele mai sus menţionate, în temeiul art. 26 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite, în parte, contestaţia formulată de ... SRL, în contradictoriu cu ..., respectiv va dispune modificarea modelului de contract subsecvent după cum urmează: -eliminarea clauza 6.3 din modelul de acord cadru - eliminarea clauzele 21.1, 21.2 din modelul de contract subsecvent - eliminarea clauzele 21.3 lit. g) şi lit. k) din contractul subsecvent - completarea clauzei 9.8 din modelul de contrat subsecvent, cu posibilitatea înlocuirii utilajului defect cu obligația informării ulterioare a autorității contractate. - completarea clauzei 16.2 din modelul de contract subsecvent cu obligația de înștiințare a prestatorului înainte de a compensa sumele datorate de autoritatea publică cu cele plătite în plus către prestator; -completarea clauzei 16.2 pct. 4, cu sintagma "dacă modificarea nu este generată de modificări legislative conform art. 17.1" În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge, ca nefondate, celelalte critici din contestaţia formulată de SC ...SRL, în contradictoriu cu .... Măsurile dispuse vor fi aduse la îndeplinire într-un termen de maximum 15 zile de la comunicarea prezentei decizii. În ceea ce privește, însă, cheltuielile de judecată, Consiliul va respinge această cerere, la dosar nefiind depuse dovezi în acest sens. Pentru aceste motive, în baza legii şi a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 101/2016, admite, în parte, contestaţia formulată de SC ... SRL, în contradictoriu ..., respectiv va dispune modificarea modelului de contract subsecvent după cum urmează: Pagina 43 din 44

-eliminarea clauza 6.3 din modelul de acord cadru - eliminarea clauzele 21.1, 21.2 din modelul de contract subsecvent - eliminarea clauzele 21.3 lit. g) şi lit. k) din contractul subsecvent - completarea clauzei 9.8 din modelul de contrat subsecvent, cu posibilitatea înlocuirii utilajului defect cu obligația informării ulterioare a autorității contractate. - completarea clauzei 16.2 din modelul de contract subsecvent cu obligația de înștiințare a prestatorului înainte de a compensa sumele datorate de autoritatea publică cu cele plătite în plus către prestator; -completarea clauzei 16.2 pct. 4, cu sintagma "dacă modificarea nu este generată de modificări legislative conform art. 17.1" În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, respinge, ca nefondate, celelalte critici din contestaţia formulată de SC ... SRL, în contradictoriu cu .... Respinge capătul de cerere referitor la obligarea autorității contractante la cheltuieli de judecată ca nedovedit. Măsurile dispuse vor fi aduse la îndeplinire într-un termen de maximum 15 zile de la comunicarea prezentei decizii. Prezenta decizie este obligatorie pentru părţile cauzei, în conformitate cu dispoziţiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare. ...... Redactată în 4 (patru) exemplare, conţine 42 (patruzeci și două) pagini. Pagina 44 din 44