Decizie CNSC 240/2021

CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR C. N. S. C. Str. Stavropoleos nr.6, Sectorul 3, București, România, CP 030084, CIF 20329980 Tel. +4 021 3104641 Fax. +4 021 3104642 Fax. +4 021 8900745 www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. 240/C1/2942 Data: 02.02.2021 Prin contestația nr. 175/28.12.2020, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 57767 din 28.12.2020 formulată de SC ART KLETT SRL în calitate de lider al Asocierii SC ART KLETT SRL – SC GRUPUL EDITORIAL ART SRL cu sediul în București, str. Grigore Alexandrescu, nr. 79, sector 1, înmatriculată la Registrul Comerțului cu nr. J40/6124/2017, având cod unic de înregistrare RO 37479264, reprezentată legal prin director general Dan Iacob, împotriva rezultatului procedurii comunicat prin adresa nr. 900 din 27.07.2020, emis de către CENTRUL NAȚIONAL DE POLITICI ȘI EVALUARE ÎN EDUCAȚIE în calitate de autoritate contractantă, cu sediul în București, str. Berthelot Henri Mathias g-ral, nr. 26, sector 1, în cadrul procedurii licitație deschisă având ca obiect încheierea unui acord cadru pentru: „Achiziția de manuale școlare pentru clasa a VIII-a”, cod CPV: 22112000- 8, s-a solicitat: - anularea în parte a comunicării privind rezultatul procedurii de atribuire nr. 2747/16.12.2020 și a raportului procedurii nr. 2739/ 16.12.2020 în ceea ce privește evaluarea științifică a ofertei sale pentru lotul nr. 802; - obligarea autorității contractante la reluarea procedurii de la faza de evaluare științifică a ofertei sale pentru lotul 802, cu luarea în considerare a Deciziei Curii de Apel București nr. 2128/16.11.2020 și a motivelor ce determină declararea ofertei sale drept admisibilă și câștigătoare; 1

- obligarea autorității contractante la stabilirea ofertelor câștigătoare dintre ofertele declarate admisibile, cu respectarea prevederilor legale și a documentației de atribuire, în urma aplicării criteriilor de atribuire. În luarea deciziei, CONSILIUL, legal investit, a avut în vedere următoarele: Pentru aceste motive în baza documentelor depuse de părți,

CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR DECIDE: Admite în parte contestația formulată de SC ART KLETT SRL în contradictoriu cu CENTRUL NAȚIONAL DE POLITICI ȘI EVALUARE ÎN EDUCAȚIE iar, pe cale de consecință, anulează raportul procedurii de atribuire în partea aferentă lotului 802 și actele subsecvente și obligă autoritatea contractantă la reevaluarea ofertei contestatorului pentru lotul 802 de la faza de evaluare științifică, cu luarea în considerare a considerentelor reținute în Decizia Curții de Apel București nr. 2128/ 16.11.2020 și a motivării aferentă prezentei, în termen de 10 zile de la comunicare. Respinge ca nefondate criticile contestatorului privind criteriul 2 descriptorul 5. Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare. Complet de soluționare a contestațiilor în domeniul achizițiilor publice: Consilier de soluționare ........... PREȘEDINTE ............. Consilier de soluționare ....................

Redactat practicaua deciziei .............. Redactată în 4 (patru) exemplare originale, conține 42 (patruzecișidouă) pagini 3

CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR C. N. S. C. Str. Stavropoleos nr.6, Sectorul 3, București, România, CP 030084, CIF 20329980 Tel. +4 021 3104641 Fax. +4 021 3104642 Fax. +4 021 8900745 www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. 240/C1/2942 Data: 02.02.2021 Prin contestația nr. 175/28.12.2020, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 57767 din 28.12.2020 formulată

de

.................în

calitate

de

lider

al Asocierii

.................–

.................cu

sediul

în

........., str. ............., ........., înmatriculată la Registrul Comerțului cu nr. ........., având cod unic de înregistrare RO ........., reprezentată legal prin ......... Dan Iacob, împotriva rezultatului procedurii comunicat prin adresa nr. 900 din 27.07.2020, emis de către .................în calitate de autoritate contractantă, cu sediul în ........., str. ............., ........., în cadrul procedurii licitație deschisă având ca obiect încheierea unui acord cadru pentru: „Achiziția de manuale școlare pentru clasa a VIII-a”, cod CPV: 22112000-8, s-a solicitat: - anularea în parte a comunicării privind rezultatul procedurii de atribuire nr. 2747/16.12.2020 și a raportului procedurii nr. 2739/ 16.12.2020 în ceea ce privește evaluarea științifică a ofertei sale pentru lotul nr. 802; - obligarea autorității contractante la reluarea procedurii de la faza de evaluare științifică a ofertei sale pentru lotul 802, cu luarea în considerare a Deciziei Curii de Apel ......... nr. 2128/16.11.2020 și a motivelor ce determină declararea ofertei sale drept admisibilă și câștigătoare; - obligarea autorității contractante la stabilirea ofertelor câștigătoare dintre ofertele declarate admisibile, cu respectarea prevederilor legale și a documentației de atribuire, în urma aplicării criteriilor de atribuire. 1

În luarea deciziei, CONSILIUL, legal investit, a avut în vedere următoarele: .................în

calitate

de

lider

al Asocierii .................– .................critică modalitatea vădit nelegală în care s-a realizat cea de-a doua reevaluare a proiectului său de manual pentru lotul 802, cu încălcarea și ignorarea dispozițiilor obligatorii cuprinse în Decizia Curții de Apel .......... Contestatorul face o sumară prezentare a derulării procedurii de atribuire arătând că asupra Deciziei CNSC nr,1541/Cl/1567, 1568, 1571, 1572, 1578, 1580, 1584, 1589, 1592, 1620, 1624, 1625, 1626 din 31.08.2020 2

a formulat plângere la Curtea de Apel ......... pe rolul căreia s-a format dosarul nr. 4981/2/2020. De asemenea, arată că prin Decizia Curții de Apel ......... nr. 2128/2020 din 16.11.2020 pronunțată în dosarul nr. 4981/2/2020 a fost admisă plângerea sa, a fost admisă în parte contestația sa în ceea ce privește lotul 802 și a fost obligată autoritatea contractantă la reevaluarea ofertei sale pentru acest lot în conformitate cu motivarea deciziei. Precizează că instanța a pronunțat această soluție în urma unei analize exhaustive a criticilor sale, statuând care dintre acestea pot fi analizate în cadrul controlului jurisdicțional și dispunând reevaluarea proiectului de manual pentru nu mai puțin de 10 descriptori din cele 5 fișe de evaluare. Contestatorul susține că în aplicarea Deciziei Curții de Apel ........., autoritatea contractantă a emis actele atacate în prezenta cauză din care reiese modalitatea vădit nelegală, netemeinică și pe alocuri halucinantă în care a înțeles să aplice dispozițiile obligatorii ale instanței de judecată. Astfel, arată că diferența de punctaj calitativ obținut de manualul său pentru lotul 802 în urma ultimei reevaluări este de +0,6 puncte (Evaluatorul 1 a menținut 88 puncte, Evaluatorul 2 93->95 puncte, Evaluatorul 3 a menținut 95 de puncte, Evaluatorul 4 a menținut 98 de puncte, iar Evaluatorul 5 95-96 puncte), în condițiile în care instanța a admis 10 critici de natură să anuleze depunctări de cel puțin 10 puncte, care s-ar fi tradus în cel puțin +2,0 puncte calitative, punctaj care ar fi clasat manualul său pe locul 3. Înainte de a trece la analiza punctuală a motivelor contestației, care au în vedere observațiile experților cooptați (Evaluatorii 1-5), contestatorul atrage atenția asupra pasivității comisiei de evaluare din cadrul autorității contractante, care nu a analizat și a preluat în totalitate observațiile evaluatorilor, pe alocuri halucinante și sfidătoare, fără a realiza un minim de control în baza rolului său activ. În susținere invocă cele reținute de Consiliu, prin Decizia nr. 1122/06.07.2020, referitor la atribuțiile comisiei de evaluare, arătând că nici în această ultimă reevaluare comisia de evaluare nu și-a exercitat atribuțiile, preluând ca atare observațiile vădit nelegale și netemeinice ale evaluatorilor, fără a cerceta dacă această nouă reevaluare respectă dispozițiile Deciziei Curții de Apel. În opinia sa este inexplicabil cum o diferență de 7 puncte între punctajul acordat de Evaluatorul 1 și cel mai mic punctaj dintre ceilalți 4 evaluatori (Evaluatorii 2 și 3) și o diferență de 10 puncte între punctajul acordat de Evaluatorul 1 și cel mai mare punctaj acordat proiectului său de manual nu au atras atenția comisiei de evaluare, care avea obligația de a asigura o evaluare unitară a ofertelor. Este evident încă din faza primei reevaluări faptul că Evaluatorul 1 și-a creat o misiune din distrugerea manualului său, împrejurare față de care comisia de evaluare a rămas indiferentă. 3

Este adevărat că diferențele de punctaj prezentate nu erau de natură să atragă aplicarea procedurii medierii reglementată de art. 9 alin. (2) din OMEN NR. 3103/2019 în forma în vigoare la data publicării anunțului de participare pentru această procedură, însă prin OMEN nr. 6018/2020 a fost modificat conținutul OMEN nr. 3103/2019 în sensul că procedura de mediere este obligatorie pentru diferențe mai mari de 5 puncte. Contestatorul consideră că această modificare a cadrului legal a avut în vedere tocmai evitarea dezastruoaselor și neunitarelor evaluări realizate în trecut, printre care se numără și cea contestată de el. Tot în 4

aceeași direcție este și modificarea alin. (3) al art. 8 al OMEN nr. 3103/2019, introdus prin OMEN nr. 6018/2020 care prevede că în lipsa unor argumente clare și precise pentru fiecare abatere, comisia nu va accepta depunctarea. De asemenea, arată că aceste prevederi sunt de lege ferenda față de prezenta procedură, însă se impun a fi luate sub beneficiu de inventar și întăresc dovedirea faptului că în reevaluarea contestată comisia de evaluare a procedat în mod nelegal atunci când a preluat ca atare observațiile evaluatorilor și când a acordat valoare observațiilor sfidătoare ale Evaluatorului 1, nelegalitate care rezultă clar și din Decizia CNSC nr. 1122/06.07.2020, prin pasajele citate mai sus. Revenind la motivele propriu-zise ale contestației, contestatorul prezintă punctual criticile sale în ordinea în care au fost analizate și admise prin Decizia Curții de Apel, începând cu pag. 37 a hotărârii. Menționează că toate criticile admise de instanță sunt subliniate în cadrul hotărârii. Evaluatorul 4 - Criteriul I, descriptorul 1 Contestatorul arată că prin Decizia Curții de Apel instanța a reținut că Evaluatorul 4 a scăzut 2 puncte la Criteriul I, descriptorul 1, cu toate că nu au fost identificate 6-10 devieri minore care să justifice o depunctare cu 2 puncte: „Cu toate acestea, în cadrul Fișei-tip B s-au reținut aspecte care se circumscriu unei singure devieri minore: Pagina 101 (manual) enunțurile P1-P6 trebuiau introduse ca axiome”. „Având în vedere aceste argumente, va dispune reevaluarea sub aspectul depunctării cu 2 puncte, în cadrul evaluării nr. 4 Criteriul I descriptorul 1, în condițiile în care pentru o singură deviere se impune depunctarea cu un singur punct”. Contestatorul susține că în mod vădit nelegal, dar probabil explicabil prin faptul că dacă punctajul acordat de Evaluatorul 4 ar fost majorat cu 1 punct s-ar fi impus realizarea procedurii medierii în baza unei diferențe mai mari de 10 puncte între Evaluatorul 1 și 4, Evaluatorul 4 a păstrat depunctarea cu 2 puncte, transformând unica deviere constatată inițial în 6 devieri separate. În opinia sa caracterul nelegal al depunctării este evident, întrucât prin Decizia Curții de Apel instanța a statuat, cu caracter definitiv și obligatoriu, faptul că aspectele reținute de evaluator inițial se circumscriu unei singure devieri minore. Evaluatorul a reluat exact aceleași observații, cu o numerotare de la 1 la 6 în încercarea de a justifica depunctarea de 2 puncte, cu încălcarea Deciziei Curții. Cu toate că este superfluă justificarea unei hotărâri judecătorești definitive prin care se reține faptul că argumentele evaluatorului se circumscriu unei singure devieri minore, menționează că această realitate reiese și din consultarea proiectului său de manual pe care instanța de judecată l-a avut la dispoziție și la analizat: cele 6 enunțuri sunt prezentate la pagina 101 într-un chenar cu titlul „De reținut”, iar presupusa deviere are legătură cu modalitatea în care au fost prezentate 5

enunțurile. Practic, presupusa deviere constă în „titlul” dat acelui chenar, care în viziunea Evaluatorului 4 ar fi trebuit să fi fost „Axiome”, și nu „De reținut”. Contestatorul menționează că în programa școlară nu este specificată necesitatea prezentării axiomatice a noțiunilor de geometrie, însă chiar și acceptând teoria Evaluatorului 4 (care nu și-a argumentat această susținere până în prezent, prin indicarea exactă a dispozițiilor care ar impune prezentarea axiomatică a noțiunilor de geometrie), este evident că observațiile acestuia care au stat la baza depunctării cu 2 puncte se circumscriu unei singure devieri minore - după cum în mod 6

expres a reținut instanța de judecată și după cum reiese din cele prezentate anterior. Evaluatorul 1 - Criteriul I, descriptorul 2 Contestatorul susține că la baza depunctării inițiale la acest descriptor a stat observația Evaluatorului 1: „Pag. 137 figura 7 reprezintă o prismă pentagonală, în condițiile în care programa școlară cuprinde prisma hexagonală, care nu este reprezentată (cea triunghiulară și cea patrulateră sunt în figurile următoare)”. Prin Punctul de vedere depus de autoritatea contractantă în fața CNSC, Evaluatorul 1 a arătat că „Prisma hexagonală este mai greu de desenat și de aceea, pentru a fi în ideea programei școlare, în totalitatea ei, nu strict pentru acest capitol, am considerat că este bine să apară și o prismă hexagonală.” De asemenea, arată că prin Decizia Curții de Apel ......... s-a reținut că „în condițiile în care în cadrul manualului se află reprezentarea prismei hexagonale regulate la pagina 117 (Lecția 3, problema propusă 1) și la pagina 174, Curtea reține că nu sunt enunțate suficiente elemente obiective de justificare a devierii”, având în vedere că Metodologia de evaluare a calității proiectelor de manuale școlare pentru învățământul preuniversitar prevede obligația argumentării detaliate a devierii. Astfel, arată că instanța a reținut caracterul nereal al afirmației care a stat la baza depunctării, tocmai scopul declarat al Evaluatorului 1, respectiv acela de a prezenta „nu strict în acest capitol” prisma hexagonală, fiind îndeplinit la paginile 117 și 174, acolo unde este prezentată prisma hexagonală. Totodată susține că instanța a dispus reevaluarea ofertei sub acest aspect, iar Evaluatorul 1 și-a completat observațiile în sensul că „Pag. 137, figura 7 reprezintă o prismă pentagonală, în condițiile în care programa școlară cuprinde prisma hexagonală, care nu este reprezentată (cea triunghiulară și cea patrulateră sunt în figurile următoare), ceea ce nu contribuie la dezvoltarea competențelor prevăzute în programa școlară”. Contestatorul susține că Evaluatorul nu a oferit exemple concrete de informații transmise prin text sau prin imagini/grafice care nu se referă la competențe/aptitudini/abilități prevăzute de programa școlară de clasa a VIII-a pentru unitatea de învățare/capitolul/lecția respectivă sau exemple concrete de informații transmise prin text sau prin imagini/grafice care nu formează sau nu dezvoltă competențe/aptitudini/abilități prevăzute de programa școlară de clasa a VIII-a pentru unitatea de învățare/ capitolul/lecția respectivă, cu indicarea exactă a cel puțin unei competențe specifice care nu este dezvoltată/formată, ci pur și simplu a adăugat „ceea ce nu contribuie la dezvoltarea competențelor prevăzute în programa școlară”. Caracterul nelegal al depunctării reiese din considerentele Deciziei Curții de Apel, acolo unde instanța a analizat observația inițială prin raportare la susținerile evaluatorului din cadrul punctului de vedere (unde a afirmat, în esență, faptul că ar fi fost utilă prezentarea unei prisme 7

hexagonale, nu neapărat în acel capitol) și prin raportare la manualul său, care prezintă în două rânduri prisma hexagonală. Consideră că la punerea în aplicare a Deciziei Curții de Apel, Evaluatorul 1 avea obligația prezentării unor elemente obiective de justificare a devierii, ceea ce este imposibil, întrucât programa școlară nu prevede obligația prezentării unei prisme hexagonale, ci a unei prisme drepte (cu baza triunghi echilateral, pătrat sau hexagon regulat), astfel încât evaluatorul a decis să păstreze în integralitate observația inițială, adăugând la final o frază lipsită de valoare, preluată din titlul descriptorului. 8

Evaluatorul 3-Criteriul I, descriptorul 2 Contestatorul susține că o situație asemănătoare poate fi observată și în cazul reevaluării realizate de Evaluatorul 3 pentru același descriptor prezentat anterior, față de care instanța a reținut aceeași motivare referitoare la necesitatea prezentării unor elemente obiective de justificare a devierii. Observația inițială a acestui evaluator a fost: „Pag. 137, fig. 7 prezintă o prismă pentagonală și lipsește prezentarea prismei hexagonale, care este în programă”. În reevaluare se arată faptul că: „Pag. 137, fig. 7 este prezentată o prismă pentagonală, la care se precizează că MM' ar fi înălțime fiind de culoare roșie, derutând elevul care este informat anterior că OO' este înălțime, fapt vizibil în următoarele figuri, cu prisma triunghiulară regulată și paralelipiped dreptunghic, ce se studiază la cl a VIII-a. O prismă hexagonală regulată ar fi fost recomandată în vederea formării/dezvoltării competențelor/aptitudinilor, abilităților prevăzute în programa școlară.” În ceea ce privește obligația prezentării unor elemente obiective de justificare a devierii inițial indicate, astfel cum a fost stabilită prin Decizia Curții de Apel, contestatorul arată că Evaluatorul 3 nu mai justifică depunctarea pentru lipsa prismei hexagonale prin invocarea programei, ci afirmă că o prismă hexagonală ar fi fost „recomandată”. În opinia sa această observație este o apreciere pur subiectivă a evaluatorului și nu reprezintă un argument care poate sta la baza unei depunctări, conform celor reținute de CNSC prin Decizia nr. 1122/07.12.2020. De asemenea, consideră aprecierea și nefondată, întrucât, astfel cum s-a reținut prin Decizia Curții de Apel, manualul său prezintă prisma hexagonală la paginile 117 și 174. Așadar, contestatorul susține că Evaluatorul 3 oferă opusul unor elemente obiective de justificare a devierii inițial indicate, fără a justifica în vreun fel „recomandarea” făcută și înțelege să adauge la această deviere, în sensul că elevii ar fi derutați de o informare anterioară cu privire la denumirea unor drepte. Menționează faptul că segmentul OO' reprezintă înălțimea unei figuri prezentate în cadrul unei cu totul alte activități față de cea în care este prezentat segmentul MM' colorat cu roșu. Este imposibil ca elevii să fie induși în eroare de aceste două denumiri, prima fiind parte dintr-o activitate care imaginează o prismă cu centrul bazelor O și O', iar ce-a doua are în vedere figuri prezentate în manual, fiecare cu puncte denumite în mod cât se poate de clar, conform extrasului atașat (p.136- 137 din proiectul de manual - Observații). În concluzie, consideră că Evaluatorul 3 nu aduce niciun argument obiectiv care să susțină depunctarea inițială, iar argumentul nou este în mod vădit nejustificat. Evaluatorul 1 - Criteriul 1, descriptorul 4. Contestatorul arată că Evaluatorul 1, singurul care a depunctat proiectul său de manual la acest descriptor, a reținut inițial faptul că: 9

„Pag. 160, teorema celor trei perpendiculare, înainte de enunțul teoremei se spune, ca observație, care este utilitatea acestei teoreme și a celor două reciproce. Elevul nu poate înțelege la ce se referă acea observație înainte de a cunoaște teorema și, eventual, reciprocele ei. Pe tot parcursul manualului, partea teoretică este foarte stufoasă, problemele rezolvate sunt de nivel ridicat, iar problemele propuse spre rezolvare pentru cunoștințele elementare sunt în număr redus”. De asemenea, arată că prin punctul de vedere formulat de autoritatea contractantă în fața CNSC, evaluatorul arată că „în ciuda justificărilor autorului îmi mențin părerea că explicațiile, evident corecte,

sunt de nivel ridicat, peste medie. Problemele rezolvate sunt, matematic vorbind, foarte frumoase, dar sunt greu de înțeles pentru marea masă a elevilor din școlile din România. Evident că ar fi foarte bine dacă am putea lucra la un astfel de nivel în clasă, dar numărul școlilor din țară în care acest lucru este posibil este, din păcate redus. Fixarea noțiunilor de bază, pentru majoritatea elevilor, se rezumă la ceea ce se lucrează în clasă plus tema pe care o face acasă. Un material foarte complex face imposibilă parcurgerea lui în clasă, iar partea cu studiul individual este mai complicată. Așa că deprinderile de bază pentru calculul matematic și realizarea unor demonstrații matematice se face în special prin rezolvarea de cât mai multe exerciții în clasă. Teoretic, într-un sistem de învățământ gratuit, elevul ar trebui să nu aibă nevoie, pentru activitatea școlară de zi cu zi, de niciun alt material în afara manualului (pregătirea pentru performanță este o altă poveste). Acesta este motivul pentru care am scăzut un punct.” Prin Decizia Curții de Apel ......... s-a reținut că „raportat la faptul situării observației referitoare la utilitate și enunțului teoremei pe aceeași pagină, în imediata apropiere, Curtea apreciază că exemplul de deviere nu întrunește cerințele de motivare, raportat la conținutul descriptorului - Modul de organizare a temelor/conținuturilor manualului școlar respectă logica internă o disciplinei, precum și logica ordonării conținuturilor din programa școlară. De asemenea, Curtea reține criticile contestatoarei privind motivarea celui de-al doilea exemplu de deviere „Pe tot parcursul manualului, partea teoretică este foarte stufoasă, problemele rezolvate sunt de nivel ridicat, iar problemele propuse spre rezolvare pentru cunoștințele elementare sunt în număr redus”, acesta nepermițând, dat fiind caracterul general, identificarea situațiilor concrete care au fundamentat concluzia reținută”. Așadar, contestatorul arată că instanța a reținut că depunctarea pentru exemplul de la pag. 160 este nejustificată, întrucât observațiile referitoare la utilitate și enunțul teoremei se regăsesc pe aceeași pagină, în imediată apropiere, iar devierea nu are legătură cu descriptorul. De asemenea, instanța a reținut că aprecierile subiective privitoare la complexitatea manualului au un caracter general, iar fără indicarea concretă a situațiilor prezentate de evaluator nu poate fi reținută această deviere. Contestatorul arată că în aplicarea acestei hotărâri judecătorești, Evaluatorul 1 procedează în aceeași manieră prezentată anterior, în sensul că își păstrează integral observațiile, adăugând la prima deviere „ceea ce nu respectă ordinea internă o disciplinei” și la a doua deviere „ceea ce încalcă descriptorul”. În opinia sa caracterul nelegal al reevaluării este la fel de clar și în această situație, fiind pur și simplu ignorate considerentele Deciziei Curții de Apel prin care s-a statuat faptul că prima deviere este nejustificată, iar 11

cea de-a doua are un caracter subiectiv și general, impunându-se reevaluarea sub acest aspect. Fără a prezenta argumente suplimentare, elemente obiective sau orice altă explicație pentru care depunctările constatate ca fiind nelegale de către instanță ar fi, în realitate, justificate, contestatorul arată că Evaluatorul 1 înțelege să adauge, din nou, din titlul descriptorului „ceea ce nu respectă ordinea internă a disciplinei” și „ceea ce încalcă descriptorul”, sfidând efectul obligatoriu al Deciziei Curții de Apel și confirmând reaua-intenție de care l-a acuzat încă de la început. Evaluatorul 2 - Criteriul I, descriptorul 5.

Contestatorul arată că în reevaluarea inițială, Evaluatorul 2 a reținut că „La metoda descrisă la pag. 135 ar fi fost oportună scrierea relației din teorema lui Pitagora; în fiecare din cele două triunghiuri/dreptunghice evidențiate. Similar, la metoda de la pag. 138 se putea deduce o relație de legătură între elementele trunchiului de piramidă; care să faciliteze aflarea unui element când se cunosc celelalte 3. Există puține probleme propuse cu un grad scăzut de dificultate, care să se adreseze elevilor cu CES.” De asemenea, susține că același evaluator a afirmat prin punctul de vedere al autorității contractante faptul că își menține observațiile și că nu a avut cunoștință de Decizia CNSC nr. 1122/06.07.2020 prin care a fost dispusă evaluarea pe care tocmai o realizase. În același timp, arată că prin Decizia Curții de Apel s-a reținut că „sunt fondate criticile formulate de contestatoare, având în vedere împrejurarea că în cadrul Fișei tip nu se menționează elementele concrete care au fundamentat concluzia că aspectele constatate (...) vizează descriptorul privind caracterul adecvat nivelului de vârstă al elevilor al informației transmise în cadrul manualului și care sunt aspectele obiective care stau la baza acestei concluzii.” Totodată arată că în reevaluare s-a revenit asupra devierii referitoare la conținutul pentru elevii cu CES, evaluatorul detaliind celelalte presupuse devieri astfel: „Informațiile transmise prin text la metodele prezentate la pag. 135, respectiv 138 nu conțin explicit relațiile între elementele unei piramide regulate, respectiv ale unui trunchi de piramidă regulată, relații ce pot fi deduse din triunghiurile dreptunghice evidențiate în text și imagine, acest lucru nefiind adecvat nivelului de vârstă al elevilor de clasa a VIII-a. În plus, respectivele relații sunt utile în rezolvarea problemelor propuse la pag. 141-142. Deși figurile de la pag. 135 sunt reluate în lecția de la pag. 179, nici acolo nu sunt prezentate explicit formulele între elementele unei piramide regulate; Deși figurile de la pag. 138 sunt reluate la pag. 184, relațiile între elementele trunchiului de piramidă regulată nu sunt prezentate explicit.” Contestatorul susține că Evaluatorul 2 pare că nici de data aceasta nu a lecturat hotărârea în baza căreia s-a dispus reevaluarea, întrucât detalierea realizată nu respectă liniile trasate prin Decizia Curții de Apel. Astfel, instanța a dispus reevaluarea din două perspective, anume menționarea elementelor concrete care au fundamentat concluzia inițială a evaluatorului și motivarea obiectivă a faptului că aceste presupuse devieri ar viza descriptorul privind caracterul adecvat nivelului de vârstă al elevilor. Or, tot ce a făcut evaluatorul în reevaluare a fost să detalieze opinia pur subiectivă exprimată inițial, fără să menționeze, eventual prin raportare la programa școlară, la studii etc., motivul obiectiv pentru care acest conținut nu ar fi adecvat nivelului de vârstă al elevilor. Practic, 13

evaluatorul a înșiruit opinii personale, concluzionând cu „acest lucru nefiind adecvat nivelului de vârstă al elevilor de clasa a VIII-a”. De asemenea, arată că Evaluatorul 2 ignoră complet faptul că, la pag. 135, relațiile indicate ca fiind oportune au fost scrise și aplicate pe un exemplu concret în caseta „Aplicație” aflată imediat după caseta „Metodă” indicată de evaluator. La paginile 139-140, în cadrul problemelor rezolvate 1, 2 și 3 sunt aplicate, în exemple concrete, chiar relațiile invocate de evaluatorul 2. Contestatorul susține că Evaluatorul 2 consideră ca fiind inadecvat nivelului de vârstă al elevilor faptul că o anumită informație nu este scrisă

(relațiile pe care acesta le consideră „oportune”), în loc să respecte descriptorul, care îi cerea să decidă asupra adecvării/inadecvării informației transmise prin textul din manual. Totodată arată că caracterul nelegal constă în faptul că nu au fost respectate dispozițiile obligatorii ale Deciziei Curții de Apel care impuneau evaluatorului justificarea încadrării acestor presupuse devieri în acest descriptor - ceea ce evaluatorul nu a făcut. Evaluatorul 1 - Criteriul I, descriptorul 7. Contestatorul arată că inițial, Evaluatorul 1 a arătat că: „-Pag. 46, la „mate practică”, scrie că pornind de la faptul că (x+14) (x-6)=0 se obține că (x+14) =0 sau (x+6) = 0, corect este (x-6) = 0. -Pag. 57, la probleme propuse, l.b) spune: „scriind numitorul celei de-a treia fracții sub forma -x-1 corect este „scriind numitorul celei de-a treia fracții sub forma -(x-1)... -Pag. 160, Observație, figura 2 se referă la două drepte MO și ON care coincid, dar pe desen ele sunt două drepte distincte”. În același timp, prin Decizia Curții de Apel s-a reținut „Cu privire la primele două exemple de deviere, privind Pag. 46, respectiv 57, Curtea reține ca fiind fondate criticile contestatoarei, în condițiile în care aspectele reținute în cadrul evaluării nu fac referire la elementele obiective din care să rezulte legătura neconformităților constatate (corect este „(x-6) = 0” și nu „(x+6) = 0”; corect este „-(x- 1)...” și nu „-x-1..”) cu aspectul corelării informației transmise prin text cu cea transmisă în modalitățile enumerate în Descriptor: prin imagini, hărți, grafice, tabele, diagrame, simboluri, elemente multimedia sau texte suport. Nici din răspunsul la contestație nu rezultă situația concretă de necorelare a informației transmise prin text cu cea transmisă în modalitățile enumerate în Descriptor, situația relevată de evaluator în fișa tip B referindu-se la transmiterea unei informații greșite în cadrul textului din „mate practică” de la pag. 46, respectiv textului de la pag. 57 „scriind numitorul celei de-a treia fracții sub forma -x-1...”. Cu privire la devierea „Pag. 160, Observație, figura 2 se referă la două drepte MO și ON care coincid, dar pe desen ele sunt două drepte distincte”, Curtea constată că din figura 2 rezultă că punctele M, O, N sunt coliniare, astfel că nu rezultă care sunt elementele concrete pe care se bazează concluzia necorelării între text și figura 2.” Cu alte cuvinte, arată că instanța a reținut că primele două presupuse devieri nu au legătură cu descriptorul, care se referă la corelarea informației transmise prin text cu imagini, hărți, grafice, tabele, diagrame, simboluri, elemente multimedia sau texte suport. De asemenea, arată că instanța a reținut evidenta coliniaritate a punctelor M, 0, N de la pag. 160, figura 2. Prin urmare susține că, Evaluatorul 1 și-a păstrat în integralitate argumentele în reevaluare, adăugând după prima deviere „astfel este încălcat descriptorul”, după a doua deviere „ceea ce face ca informația să 15

nu fie corelată informația din text”, iar după a treia deviere „deci imaginile nu sunt corelate cu informația transmisă prin text”. În opinia sa, Evaluatorul în continuare nu înțelege descriptorul 7, care se referă strict la corelarea informației transmisă prin text (elementul 1) și imagini, hărți, grafice, tabele, diagrame, simboluri, elemente multimedia sau texte suport (elementul 2). Astfel, susține că reevaluarea impusă prin Decizia Curții de Apel avea în vedere justificarea încadrării în acest descriptor, încadrare care, astfel cum a reținut instanța, nu rezulta din argumentele inițiale ale evaluatorului.

Consideră că este de prisos să menționeze că prin adăugarea „astfel este încălcat descriptorul” și „ceea ce face ca informația să nu fie corelată informația din text” nu justifică cu nimic încadrarea în acest descriptor. Contestatorul susține că justificarea ar fi oricum imposibilă, fiindcă elementul 2 al relației prezentate mai sus (imagini, hărți etc.) nu există în primele două exemple oferite de Evaluatorul 1. Cel de-al treilea exemplu este singurul care s-ar încadra la acest descriptor, fiind vorba despre un text care prevede coliniaritatea unor puncte (elementul 1) și o imagine care prezintă figura geometrică (elementul 2). Însă, instanța a reținut faptul că punctele M, O, N sunt coliniare, astfel că nu rezultă care sunt elementele concrete pe care se bazează concluzia necorelării între text și figura 2. Mențiunea din final a evaluatorului „deci imaginile nu sunt corelate cu informația transmisă prin text” în opinia sa încalcă nu numai Decizia Curții de Apel, ci și bunul-simț. Prin urmare, susține că caracterul nelegal al reevaluării este evident și în acest caz, deoarece Evaluatorul 1 nu a oferit niciun argument referitor la încadrarea primelor două devieri la acest descriptor, cu toate că prin Decizia Curții de Apel s-a impus reevaluarea tocmai pentru acest motiv. De asemenea, situația punctelor O, M și N a fost stabilită de către instanță, iar evaluatorul ignoră în mod inexplicabil Decizia Curții de Apel. Evaluatorul 3, Criteriul I, descriptorul 9. Contestatorul arată că în cadrul primei reevaluări, Evaluatorul 3 a depunctat proiectul său de manual pe motiv că „Paginile 34-37 conțin puține modele de probleme rezolvate iar cele 13 probleme propuse au grad scăzut de dificultate”. În același timp, prin Decizia Curții de Apel, instanța a reținut că „sunt fondate criticile cu privire la celelalte devieri sus menționate, față de insuficienta motivare: (...) evaluarea 3: Paginile 34-37 conțin puține modele de probleme rezolvate, iar cele 13 probleme propuse au grad scăzut de dificultate.” În aplicarea hotărârii, contestatorul susține că evaluatorul arată că „Partea teoretică de la paginile 34-37 are puține modele de probleme rezolvate care să asigure înțelegerea și sistematizarea cunoștințelor, respectiv consolidarea acestora prin rezolvarea problemelor propuse la pag. 38-39 (12 și testul, cu grad scăzut de dificultate)”. Contestatorul precizează că evaluatorul nu a realizat o motivare propriu-zisă a argumentelor inițiale, ci a împrumutat termeni din titlul descriptorului (asigurarea înțelegerii, sistematizarea și consolidarea cunoștințelor) pe care le-a adăugat în faza inițială. Caracterul nelegal al reevaluării consideră că este același ca în ciclul procesual anterior, în sensul că nemotivarea subzistă. Programa nu prevede un număr minim de modele de probleme rezolvate și nici un grad minim de dificultate, astfel încât afirmațiile subiective și speculative ale evaluatorului („puține modele” și „grad scăzut de dificultate”) nu pot sta la baza depunctării, pentru motivele menționate anterior și statuate de Decizia CNSC nr. 1122/06.07.2020. 17

Menționează că prin Decizia CAB s-a reținut și caracterul motivat al unor argumente care au stat la baza depunctărilor; cu titlu de exemplu menționează «Curtea constată că nu sunt fondate criticile cu privire la devierea: „Pag. 63-64, la partea de probleme aferentă lecției „Ecuația de gradul II”, toate exercițiile au ecuații gata aduse la forma canonică. Pentru o bună dezvoltare intelectuală a elevului este necesar să se lucreze și ecuații reductibile la ecuații de gradul II (cu paranteze, fracții, calcule care necesită aplicarea formulelor de calcul prescurtat abia învățate etc.).”, aceasta fiind motivată». Se poate observa diferența dintre cele două argumentații și standardul minim pe care ar trebui să îl

respecte o observație a evaluatorului: exemple, motive, elemente obiective etc. Or, în opinia sa Evaluatorul 3 nu a adus niciun astfel de argument în reevaluare, păstrându-și observația inițială și adăugând o serie de termeni generici din titlul descriptorului. Evaluatorul 3, Criteriul II, descriptorul 3. Contestatorul arată că Evaluatorul a reținut inițial: „Pag. 97 testul final de capitol Funcții și elemente de statistică matematică nu conține exerciții de statistică”. În același timp prin Decizia Curții de Apel instanța a admis critica sa cu următoarea motivare: „Curtea va admite contestația cu privire la acest punct, și va dispune reevaluarea sub aspectul punctajului acordat de evaluatorul 3 la Criteriul II descriptorul 3, constatând ca fiind întemeiate criticile cu privire la relevanța devierii constatate din perspectiva descriptorului 3 care se referă la distribuirea echilibrată, prin raportare la competențele programei școlare, a metodelor și instrumentelor complementare de evaluare (proiecte, portofolii, investigații, autoevaluare etc.), în condițiile în care testele de la pag 97 nu sunt identificate în manual ca fiind de autoevaluare, iar, pe de altă parte, aceeași deviere a fost reținută în cadrul evaluării 1 fără a atrage depunctarea”. Contestatorul arată că motivarea și obligația stabilită de instanță este cât se poate de clară, iar Evaluatorul 3 a reușit performanța de a-și păstra în reevaluare argumentele în forma identică cu cea declarată nelegală de către instanță. De asemenea, susține că caracterul nelegal al reevaluării reiese din alineatul precedent, iar evaluatorul nu a explicat în reevaluare motivul depunctării la un descriptor care are în vedere testele de autoevaluare pentru chestiuni ce țin de un test care nu este de autoevaluare, astfel cum a reținut și instanța. Mai mult, consideră că nu se poate ignora nici ultima frază din motivarea instanței, în sensul că nici măcar Evaluatorul 1 nu a depunctat manualul său la acest descriptor. Evaluatorul 2, Criteriul II, descriptorul 5. Contestatorul arată că în reevaluarea anterioară, Evaluatorul 2 a reținut că „Testele propuse nu respectă întotdeauna criteriul validității. De exemplu, testele de la pag. 67 nu vizează competențele 4.2, 5.2 (nicio descompunere dintre cele propuse nu se realizează prin metoda factorului comun) și 6.2. Nici testele de la pag. 97 nu vizează competența 6.3” iar prin Decizia Curții de Apel s-a dispus reevaluarea și cu privire la acest descriptor, întrucât devierea constatată nu are nicio legătură cu descriptorul care impune cercetarea respectării principiilor/regulilor de proiectare. De asemenea, arată că în reevaluare sunt detaliate observațiile la acest descriptor prin preluarea celor anterior formulate de acest evaluator la Criteriul II, descriptorul 7 (unde criticile sale au fost admise prin Decizia Curții de Apel), însă în continuare observațiile nu au legătură cu descriptorul și sunt nefondate. 19

Astfel, consideră că Evaluatorul 2 nu acționează conform cu ceea ce a dispus instanța privind reevaluarea, și anume menționarea elementele concrete care au fundamentat concluzia inițială a evaluatorului. În prima frază a observațiilor, Evaluatorul 2 nu se referă la principii de proiectare, ci la tipuri de itemi, care intervin în conținutul altui descriptor. Atât la data evaluării inițiale (21 iulie 2020) cât și la data reevaluării (decembrie 2020), referința la pregătirea Evaluării Naționale din perspectiva prezenței itemilor semiobiectivi este ¡relevantă, având în vedere că, atât modelul propus în dezbatere publică la 16.07.2020 pe

site-ul CNPEE, cât și modelul oficial de subiect pentru Evaluarea Națională prezentat la data de 01.11.2020 de Ministerul Educației prin .................nu conțin itemi semiobiectivi. Pentru exercițiile indicate de evaluatorul 2 în a doua frază (ex. 4/pag.27, ex.1/pag.28, ex.19,21/pag.31, ex.3 de la testul 1, respectiv testul 2/pag. 31), susține că evaluatorul 2 ignoră cu bună știință convenția că, atunci când mulțimea în care se rezolvă o ecuație sau o inecuație nu este precizată, trebuie aflate toate numerele reale care sunt soluții ale ecuației/inecuației (cu alte cuvinte, se consideră implicit că mulțimea în care se rezolvă ecuația sau inecuația este întreaga mulțime a numerelor reale), iar, așa după cum se precizează în prezentarea teoretică de la pag. 23, dacă după o inecuație în necunoscuta x urmează o precizare de forma „x se află într-o mulțime M”, aceasta indică mulțimea valorilor admise ale lui x (sau mulțimea în care ia valori necunoscuta). Mai mult, susține că unele dintre exercițiile respective (ex. 4/pag. 27, ex. 1/pag. 28, ex. 19, 21/pag. 31,) nu constituie elemente ale unor instrumente de evaluare - ceea ce este vizat de descriptor. Contestatorul susține că Evaluatorul 2 dorește să abată atenția în altă parte decât la ceea ce a dispus instanța și anume menționarea elementelor concrete care au fundamentat concluzia inițială a evaluatorului, în schimb, pentru a aplica depunctarea cu tot dinadinsul, prezintă alte elemente, caută alte motive, și acestea, discutabile, într-un joc care poate continua la nesfârșit. Prin urmare, susține că caracterul nelegal al reevaluării constă în faptul că, din nou, aspectele sesizate de evaluator nu au legătură cu descriptorul și, chiar dacă s-ar încadra la acest descriptor, ele sunt neîntemeiate. Evaluatorul 1 și 3, Criteriul II, descriptorul 8. Contestatorul arată că Evaluatorul 1 a argumentat depunctarea la acest descriptor astfel: „-Pag. 14, la testul de autoevaluare, ex. 3 este un tip de problemă (destul de complicat), pentru care nu există nici model rezolvat, nici o altă problemă de acest tip în cadrul exercițiilor propuse. - Pag. 21, ex. 11 (b, c și d) se cere rezolvarea unor inecuații care sunt prezentate, ca mod de abordare, doar la pag. 25. - Pag. 76, ex.9 este un exercițiu care nu are model de rezolvare deși nu este un tip elementar.” În același timp, Evaluatorul 3 a reținut că „-Pag 14 ex. 3 de la test de autoevaluare și pag. 76 ex. 9 nu au modele de rezolvare.” Totodată arată că prin Decizia Curții de Apel, instanța a reiterat cele stabilite în mod clar chiar de către autoritatea contractantă încă din faza depunerii ofertelor: «Curtea constată că descriptorul are următorul conținut: „Pentru fiecare tip de item/metodă complementară de evaluare propus/propusă se oferă un model/indicație de rezolvare”. Prin Decizia CNSC nr. 1122 s-a reținut că prin adresa de răspuns la solicitările de clarificări formulate de operatori economici interesați, 21

publicată în SEAP, în anexa anunțului de participare, sub identificatorul „[CN1017485/00017] Răspuns 17.12.2019.docx.p7s”, autoritatea contractantă a răspuns la solicitarea de clarificare formulată de un operator economic interesat astfel: „Așa cum reiese din descriptor, este vorba despre fiecare TIP de item/metodă complementară, și nu de test. Deci, dacă pe parcursul manualului a fost dat exemplu de rezolvare pentru un anumit tip de item, acest exemplu NU se va mai repeta”. Având în vedere că evaluatorii s-au referit la „tip de problemă” „pentru care nu există nici model rezolvat, nici o altă problemă de acest tip în cadrul exercițiilor propuse”, rezolvarea unor inecuații, „exercițiu

care nu are model de rezolvare deși nu este un tip elementar”, respectiv lipsa unor modele de rezolvare pentru test de autoevaluare, Curtea constată că nu rezultă dacă analiza se referă la lipsa unui model/indicație de rezolvare pentru respectivul tip de item/metodă complementară de evaluare pe parcursul manualului, motiv pentru care va dispune reevaluarea sub aspectul identificării și justificării devierilor reținute în cadrul descriptorului 8, în cadrul evaluărilor nr. 1 și 3, și, prin urmare, sub aspectul punctajului acordat.”» Așadar, contestatorul arată că cerința prezentării unui model/indicație de rezolvare pentru fiecare TIP de item/metodă complementară a fost clarificată de CNSC și de instanța de judecată, în sensul că nu există obligația prezentării unui model de rezolvare pentru toți itemii. Prin urmare consideră că toate problemele identificate de cei doi evaluatori fie fac parte din același TIP de item ca și alte peste 100 de probleme din manualul său care au modele sau indicații de rezolvare, fie nu reprezintă metode complementare de evaluare, astfel cum acestea sunt definite la Criteriul II, descriptorul 3 (proiecte, portofolii, investigații, autoevaluare). Fiind imposibilă justificarea depunctării, cei doi evaluatori au ales să procedeze în maniera deja cunoscută: Evaluatorul 1 a păstrat argumentele inițiale, adăugând „ceea ce încalcă descriptorul 2”, „este încălcat descriptorul 3”, „ceea ce încalcă descriptorul”, iar Evaluatorul 3 a păstrat în totalitate argumentul inițial. În opinia sa caracterul nelegal al reevaluării este evident, instanța reținând că din argumentele inițiale nu reiese dacă analiza se referă la un TIP de item/metodă complementară de evaluare, ci doar la câteva exerciții de același TIP, la fel ca alte peste 100 de exerciții pentru care manualul prevede modele de rezolvare, iar evaluatorii nu fac nimic altceva decât să reia argumentele inițiale, declarate deja nelegale prin Decizia Curții de Apel. Contestatorul susține că ar fi fost imposibilă justificarea depunctării pentru acest descriptor, întrucât problema 3 de la testul de autoevaluare de la pag. 14 este un item subiectiv, de tip rezolvare de probleme, la fel cum este și problema rezolvată nr. 5 de la pag. 13, pentru care este prezentată rezolvarea integrală. Aceluiași tip de item (rezolvare de probleme) îi aparțin și alte peste 100 de probleme din acest manual, toate având modele sau indicații de rezolvare. Problema 3 de la pag. 14 este una de nivelul clasei a VI-a și nu este deloc complicată, așa cum pretinde Evaluatorul I, ci dimpotrivă, de aceea la finalul manualului a fost dat doar răspunsul la această problemă și nu o rezolvare detaliată. De asemenea, susține că metodele complementare de evaluare, așa cum sunt definite la descriptorul II.3, sunt

proiectele,

portofoliile, investigațiile, autoevaluarea. Problemele 11/pag. 21, respectiv 9/pag. 76 nu sunt incluse în astfel de metode, ci sunt de fapt exerciții propuse spre rezolvare, în scopul fixării și consolidării cunoștințelor studiate. 23

În concluzie contestatorul precizează că prin soluționarea plângerii sale și motivarea Deciziei Curții de Apel ........., aceasta a realizat o analiză detaliată, pe fiecare descriptor în parte, statuând asupra unor chestiuni pe care CNPEE alesese inițial să le ignore. Contestatorul consideră că reevaluarea încalcă flagrant decizia Curții de Apel, metodologia de evaluare și bunul simț. În opinia sa, este evidentă reaua-intenție a Evaluatorului 1, la 7 puncte distanță de cel mai mic punctaj din această sesiune, 10 puncte, de cel mai mare și 12 puncte, de punctajul maxim acordat de către doi evaluatori în prima sesiune.

Astfel arată că după ce, la prima reevaluare, Evaluatorul 1 a sfidat metodologia și bunul-simț, în prezent acesta sfidează și hotărârea Curții de Apel, presupunând o lipsă de competență a acesteia, poate, sau pur și simplu jignind inteligența Curții prin simpla adăugare a unor sintagme („prin urmare respectă descriptorul” etc.). În opinia sa cel puțin la fel de gravă este pasivitatea CNPEE, care nu sancționează acest evaluator prin eliminarea din evaluare, relevant în prezenta procedură, și eventual, prin sancțiuni disciplinare viitoare (eliminarea din alte evaluări), dar și prin distanțări de o astfel de abordare a procesului de evaluare, formulate clar și în mod public. Pentru toate aceste motive, solicită admiterea contestației astfel cum a fost formulată. Prin corespondența înregistrată la CNSC sub nr. 57788/28.12.2020, .................depune, în original, recipisa de consemnare a cauțiunii nr. 206732210/1, tranzacția: 1042279877/1824457711 din data de 28.12.2020, emisă de CEC Bank – sucursala Piața Victoria, în valoare de 76.094,00 lei. Prin adresa nr. 2836/31.12.2020, înregistrată la Consiliu sub nr. 2191/14.01.2021 autoritatea contractantă transmite punctul de vedere prin care solicită respingerea contestației ca nefondată. I. Pentru început autoritatea contractantă face un scurt istoric al procedurii de achiziție. Astfel, autoritatea contractantă precizează că reglementările specifice achiziției de manuale școlare sunt aprobate prin OMEC nr. 3103/2019 privind regimul manualelor școlare în învățământul preuniversitar, respectiv trei metodologii: - „Metodologia de evaluare a calității proiectelor de manuale școlare pentru învățământul preuniversitar”, - „Metodologia de asigurare și de gestionare a manualelor școlare pentru învățământul preuniversitar”, - „Metodologia de achiziție a manualelor școlare pentru învățământul preuniversitar”. Proiectul de manual școlar depus ca ofertă pentru lotul nr. 802 de către contestator a obținut 97,40 de puncte în urma evaluării științifice inițiale, oferta fiind declarată câștigătoare. După comunicarea rezultatelor, o parte dintre ofertanți au formulat contestații, soluționate de CNSC prin Decizia nr. 1122/C1/633,643,644, 647,651,653,654,656,657,658,659,660,661,662,666,667,668,669,670, 671,672,673,677,703,704/06.07.2020, denumită în continuare Decizia nr.1122/C1/06.07.2020, care a obligat autoritatea contractantă să reevalueze toate loturile pentru care s-au transmis oferte în cadrul procedurii derulate, în afara lotului 815. Decizia a fost pusă în executare întocmai de către autoritatea contractantă, reevaluând și oferta Asocierii, deși aceasta nu depusese contestație, fiind câștigătoare. 25

În legătură cu obligația de la reevalua toate loturile, chiar și cele necontestate, autoritatea precizează că situația a fost creată de modul în care a înțeles CNSC să soluționeze dosarul format în urma contestațiilor. Cu privire la acest aspect arată că a procedat la formularea unei cereri de lămurire a dispozitivului acestei Decizii. Prin solicitarea respectivă susține că a sesizat aspectele la care contestatorul face referire, dar CNSC a răspuns prin emiterea încheierii nr. 1183/C1/633...704/09.07.2020, conform căreia dispozitivul a rămas neschimbat, cu excepția prevederilor care privesc SC Paralela 45 SRL, în

sensul obligării autorității contractante la reevaluarea ofertei depuse de aceasta. Autoritatea citează din Decizia CNSC, pag. 292: „... Consiliul urmează să admită criticile cu privire la punctajul obținut în urma evaluării științifice din contestațiile menționate în preambulul motivării, urmând să oblige autoritatea contractantă la reevaluarea ofertelor, cu refacerea fișelor de evaluare a calității științifice a proiectelor de manuale depuse în cadrul loturilor 801, 802, 803, 804, 805, 806. 807, 808, 809, 810, 811, 812, 813, 814, 819, 825 și 831”. Obligația de reevaluare integrală a loturilor este dispusă la pag. 318 a Deciziei CNSC: „...anulează raportul procedurii de atribuire în partea aferentă a loturilor 801, 802, 803, 804, 805, 806,807, 808, 809, 810,811, 812, 813, 814, 819, 825 și 831 și actele subsecvente și obligă autoritatea contractantă la reevaluarea ofertelor...” Autoritatea contractantă arată că la acel moment, contestatorul nu a considerat necesar să formuleze vreo cale de atac împotriva acelei decizii, asumându-și alături de toți ceilalți ofertanți riscul inerent reevaluării calității științifice a ofertei pentru lotul 802, respectiv riscul de a se modifica punctajul ofertei sale în sensul scăderii acestuia. De asemenea, arată că poziția Asocierii în urma aplicării Deciziei, respectiv a reevaluării nu s-a păstrat în clasament, fiind declarată necâștigătoare întrucât proiectul de manual școlar depus ca ofertă pentru lotul 802 a obținut un punctaj de nivel inferior - 93,80 de puncte. În consecință, .................a formulat o nouă contestație, respinsă parțial de CNSC prin Decizia nr. 1541/C1/1567,1568,1571, 1572,1578,1580,1584,1589,1592,1620,1624,1625,1626/31.08.2020, în ceea ce privește lotul 802. De asemenea, Asocierea a formulat plângere împotriva acestei Decizii, susținând că aceasta nu a fost motivată, deși la pagina nr. 157, paragraful nr. 5 din Decizia sus menționată, CNSC motivează foarte clar (redă un pasaj din decizie). Autoritatea susține că pe parcursul a trei pagini, respectiv 157-159, decizia conține motivarea clară a respingerii contestației referitoare la lotul 802, arătând de ce nu se substituie comisiei de experți cooptați și reține doar acele aspecte care țin de legalitatea desfășurării procedurii. În uima analizei, CNSC a constatat motivat că nu se identifică elemente care să formeze convingerea acestuia în sensul că evaluarea nu s-a realizat cu respectarea rigorilor impuse prin documentația de atribuire. Soluționarea plângerii de către Curtea de Apel ......... s-a concretizat prin pronunțarea Deciziei nr. 2128/16.11.2020 în dosarul nr. 4981/2/2020, prin care „obligă autoritatea contractantă la reevaluarea ofertei contestatoarei pentru lotul nr. 802, de la faza de evaluare științifică cu luarea în considerare a aspectelor reținute în considerentele deciziei.” Urmare acestei decizii autoritatea contractantă susține că a procedat de urgență la analiza amănunțită a considerentelor Deciziei, în vederea 27

aplicării acesteia întocmai, în organizarea reevaluării ofertei corespunzătoare lotului 802. Prin urmare, susține că oferta contestatorului a fost reevaluată conform dispozitivului și considerentelor Deciziei Curții de Apel ........., cu respectarea reglementărilor legale în materia achizițiilor publice și a procedurilor interne ale autorității contractante. Rezultatul evaluării științifice a fost un punctaj de 94.40, oferta fiind declarată inadmisibilă, conform art. 215 alin. (5) din Legea nr. 98/2016, întrucât punctajul minim prevăzut de caietul de sarcini pentru o ofertă admisibilă este de 95 de puncte.

Autoritatea contractantă susține că contestatorul afirmă, dar fără a putea argumenta, că reevaluarea s-a efectuat într-un mod nelegal, chiar „halucinant”, întrucât instanța a adus 10 critici raportate la fișele de evaluare analizate de aceasta. În mod răuvoitor, contestatorul încearcă inducerea în eroare a Consiliului, prezentând cele 10 critici ale instanței ca fiind „de natură să anuleze depunctări de cel puțin 10 puncte, care s-ar fi tradus în cel puțin +2,00 puncte calitative, punctaj care ar fi clasat manualul subscrisei pe locul 3.” Consideră că această abordare vădit subiectivă și incorectă ignoră considerentele prezentate pe larg în cuprinsul Deciziei nr. 2128/16.11.2020 pronunțată în dosarul nr. 4981/2/2020. Pentru a clarifica cerințele ce trebuiau respectate pentru efectuarea corectă a reevaluării celor 10 descriptori, autoritatea expune sub formă tabelară o sinteză a acestora, conform deciziei Curții (nu va fi redată aici dar va fi avută în vedere la soluționarea contestației). Așa cum rezultă din sinteza prezentată, Curtea de Apel nu a pronunțat ridicarea automată a punctajului, ci reevaluarea sub aspectul argumentării suplimentare, a justificării punctajului acordat de către experți, identificarea tuturor devierilor care au condus la acordarea punctajului, ceea ce experții cooptați au și făcut. III. În ceea ce privește așa - zisa „pasivitate a comisiei de evaluare din cadrul autorității contractate, care nu a analizat și a preluat în tot editate observațiile evaluatorilor, pe alocuri halucinante și sfidătoare, fără a analiza un minim de control în baza rolului său activ”, autoritatea contractantă precizează următoarele: Comisia de evaluare și-a desfășurat activitatea conform normelor legale în vigoare, îndeplinind sarcinile și responsabilitățile legale. Pretenția contestatorului ca această comisie să aibă ingerințe în expertiza evaluatorilor nu are niciun temei legal. Comisia de evaluare este compusă din funcționari publici, care nu dețin competențe în domeniile/disciplinele corespunzătoare loturilor care au făcut obiectul prezentei licitații. Aceștia nu pot face aprecieri de natură științifică a conținutului proiectelor de manuale școlare, decât cu prețul depășirii competențelor și atribuțiilor conferite de funcția publică pe care o exercită. Necesitatea expertizei evaluatorilor este evidentă în aceste condiții, iar activitatea experților cooptați este de asemenea reglementată în norme, foarte clar în art. 128 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice. Potrivit alin. (6), al acestui articol intervenția membrilor comisiei de evaluare în evaluarea realizată de experți se poate face sub forma unei note în care se justifică în mod documentat punctul de vedere al respectivilor membri la un nivel similar cu exigențele ce derivă din aplicarea prevederilor alin. (4)”. De asemenea, alin. (4) statuează responsabilitatea profesională pentru acuratețea și realitatea informațiilor consemnate în cadrul 29

raportului de specialitate. Membrii comisiei de evaluare nu au competențe specifice care să le permită să aibă ingerințe consistente în judecata de tip expert a specialiștilor - cadre didactice și să acorde propriul punctaj pe care să-l justifice cu argumente științifice de specialitate, în nota prevăzută de alin. (6) mai sus citat. Totodată, autoritatea contractantă susține că comisia de evaluare nu s-a limitat la descărcarea propunerilor tehnice și preluarea mecanică a punctajelor din fișele de evaluare elaborate de experții cooptați, rolul activ al acesteia fiind asumat prin coordonarea imparțială a evaluării, urmărind ca argumentarea experților să fie completă, urmărind

corespondența dintre numărul devierilor și acordarea punctajelor și monitorizând diferențele dintre punctajele acordate de către cei cinci evaluatori. Simplul fapt că operatorul economic este nemulțumit de rezultatul obținut în urma participării cu oferte la licitație, nu poate da dreptul contestatorului de a afirma că procedura a fost nelegală. Solicitarea reevaluării presupune asumarea riscului ca punctajul să scadă sau oferta să fie declasată de altele. Autoritatea menționează că un punctaj superior nu asigură automat poziția câștigătoare a ofertei, întrucât în calculul punctajului final se ia în considerare și cel financiar. Contestatorul cunoaște foarte bine acele cazuri în care operatori economici ofertanți în prezenta procedură au fost declarați „necâștigători”, deși au avut oferta admisibilă, punctajul calității științifice fiind peste 95, dar poziția în clasament nu a fost printre primele 3. Criticile aduse de contestator modului în care Comisia de evaluare și-a desfășurat activitatea sunt făcute pe un ton înverșunat, lipsit de eleganță și profesionalism, acesta ignorând faptul că aceeași comisie de evaluare a derulat activitățile specifice și în cazul acelor oferte .................care au fost declarate câștigătoare: 801 Limba și literatura română - clasa a VIII-a; 803 Fizică; 804 Chimie; 805 Biologie; 806 Geografie; 807 Istorie; 810 Informatică și TIC; 812 Educație plastică; 813 Educație muzicală; 814 Limba modernă 1 (engleză); 819 Limba modernă 2 (franceză); 825 Limba modernă 1 - intensiv (engleză). În opinia sa subiectivismul contestatorului se evidențiază în acest context, întrucât, potrivit susținerilor acestuia, activitatea comisiei și a experților pare să fie legală doar în măsura în care ofertele depuse de Asociere sunt declarate câștigătoare. De fapt, contestatorul critică tocmai imparțialitatea comisiei, faptul că nu a anulat expertiza efectuată de cadrele didactice cooptate, înlocuind-o cu propriile opinii neavizate. Comisia de evaluare din cadrul autorității contractante a avut o conduită și o procedură unitară, conforme cu prevederile Legii nr. 98/2016, ale HG nr. 395/2016, ale OMEN nr. 3103/2019, ale procedurilor operaționale ale CNPEE și nu în ultimul rând cu ale Deciziilor CNSC și a Curții de Apel ......... pronunțate în soluționarea contestațiilor și a plângerii formulate în cadrul acestei proceduri. Totodată, autoritatea consideră că modul agresiv al contestatorului de a aprecia activitatea comisiei de evaluare și a cadrelor didactice care au calitatea dc experți cooptați în vederea evaluării proiectelor de manuale școlare denotă o lipsă de considerație pentru tot sistemul de educație și mai ales pentru beneficiarii primari, secundari și terțiari ai învățământului preuniversitar. Este extrem de important de reținut faptul că atât autorii proiectelor de manuale școlare, cât și experții cooptați fac parte din același sistem de învățământ, cu toții fiind cadre didactice în învățământul preuniversitar sau superior. 31

Din tot conținutul contestației reiese faptul că acei evaluatori care acordă punctaj mare sunt mai capabili profesional decât cei care apreciază cu punctaj mai mic proiectul de manual școlar. Astfel, într-un mod subiectiv, contestatorul consideră că evaluarea realizată de experții cooptați este competentă și demnă de aprecieri pozitive doar în măsura în care punctajul acordat este mare, deci pe placul Asocierii. Afirmațiile contestatorului cu privire la superficialitatea evaluării nu sunt susținute de o argumentare în fapt și în drept și nici nu sunt probate. Precizează că evaluările tehnice ale tuturor loturilor corespunzătoare ofertelor depuse au fost realizate într-un mod unitar din punctul de

vedere al procedurii, iar experții cooptați au avut aceleași instrumente de evaluare. Fiecare punctaj acordat de evaluatori este consemnat și justificat în cadrul fișelor de evaluare prin argumente științifice. IV. Autoritatea contractantă precizează că contestatorul reia fiecare din fișele de evaluare rezultate în urma reevaluării, cu scopul de a demonstra că fiecare scădere de punctaj a fost nejustificat. Susținerile sunt făcute scoțând din context citate din Decizia Curții de Apel .......... Comisia de evaluare a analizat fișele de evaluare, raportat la decizie, așa cum a arătat mai sus, constatând că toate cerințele prezente în considerentele deciziei au fost respectate în cadrul evaluării. Autoritatea exemplifică astfel de situații: 1. Evaluatorul 4 - Criteriul I. Descriptorul 1 Autoritatea contractantă arată că în mod fals contestatorul afirmă „prin decizia CAB instanța a statuat, cu caracter definitiv și obligatoriu, faptul că aspectele reținute de evaluator inițial se circumscriu unei singure devieri minore”. De fapt, decizia Curții a statuat necesitatea reevaluării „sub aspectul depunctării cu 2 puncte în cadrul evaluării nr. 4, Criteriul I descriptorul 1, în condițiile în care pentru o singură deviere se impune depunctarea cu un singur punct, conform anexei 3 a CS.” În consecință, evaluatorul 4 a argumentat scăderea de punctaj aplicată, prin indicarea unui număr de 6 devieri. Contestatorul încearcă să atribuie Curții de apel calitatea de for științific superior, deși observațiile acesteia s-au realizat în cadrul competențelor cu care a fost investită. Curtea nu a statuat ce este și ce nu este deviere, ci pur și simplu a dispus clarificarea aspectelor care țin de corespondența între numărul de devieri și scăderea punctajului. Așadar, la CI/D1, evaluatorul 4 a indicat 6 devieri, nu una singură, ceea ce a dus la scăderea a două puncte. În ceea ce privește reluarea susținerilor contestatorului privind lipsa raportării evaluării nr. 4 la programa școlară, CAB a tranșat problema foarte clar, respingând deja aceste critici. 2. Evaluatorul 1 Criteriul I. descriptorul 2 Contrar afirmațiilor contestatorului, instanța nu a reținut „caracterul nereal al afirmației care a stat la baza nepunctării”. De fapt, Curtea a dispus „reevaluarea ofertei sub aspectul constatării și argumentării devierii, și în consecință, a punctajului acordat pentru Criteriul I, descriptorul 2 în cadrul celor două evaluări, nr 1 și 3”. Așadar, acesta constituie un alt exemplu de denaturare a celor dispuse de instanță, în scopul inducerii în eroare a Consiliului. Autoritatea susține că acest tip de extragere deviată a celor statuate prin considerentele și dispozitivul Deciziei Curții este prezentă în fiecare din cei zece descriptori a căror analiză și argumentare a fost dispusă de Curte. Precizează că o simplă parcurgere a sintezei Deciziei Curții prezentate în capitolul II al prezentului punct de vedere, în paralel cu fișele de evaluare completate de cei cinci evaluatori este edificatoare 33

pentru a scoate la suprafață toată denaturarea răuvoitoare produsă de contestator asupra conținutului Deciziei Curții. V. În ceea ce privește efectele urmărite de contestator prin demersurile efectuate în instanță dar și prin prezenta contestație, calificându-le drept „incomode”, subliniază detașarea nesănătoasă față de nevoile reale ale societății constând în educația în România, pentru Asociere primând nevoile personale pecuniare. Susține că urmărind propriul câștig financiar, Asocierea încearcă să convingă că proiectul depus de ei ca ofertă ocupă unul din primele trei locuri din țară, aplicat fiind criteriul „cel mai bun raport calitate-preț”.

Însă, reevaluările efectuate de specialiști cu pregătire de necontestat arată că proiectul de manual nu se afla în acest clasament. Autoritatea contractantă precizează că de la momentul publicării primului Raport al procedurii s-au formulat trei serii de contestații, blocându-se astfel procesul de asigurare a manualelor școlare pentru clasa a VIII-a, iar anul școlar a început fără ca acești elevi să se bucure de dreptul lor. În urma reevaluărilor, urmate de noi contestații și re- reevaluări, chiar re-re-reevaluări ale conținutului științific, clasamentele au fost modificate, iar unii dintre câștigătorii inițiali au fost declasați, așa cum era de așteptat. Într-o procedură concurențială cum este cea a licitației deschise, este firesc să nu fie toți participanții declarați câștigători, iar nemulțumirile celor care pierd se concretizează în căi de atac. Cu toate acestea, este inadmisibil ca după fiecare reevaluare să se reia șirul contestațiilor, cu efectul amânării la nesfârșit a utilizării manualelor școlare. Autoritatea contractantă susține că a creat premisele unui mediu concurențial sănătos prin alegerea procedurii de licitație deschisă, aceasta fiind accesibilă oricărui operator economic care dorește să depună ofertă. În acest fel s-a oferit accesul unui număr cât mai mare de ofertanți în cadrul procedurii, iar cerințele de calitate au fost pentru un nivel foarte înalt, motiv pentru care concurența a fost foarte strânsă. Este necesar să se înțeleagă că într-un cadru concurențial, există câștigători și necâștigători, iar regulile sunt adresate tuturor participanților, în mod egal. În concluzie, față de toate cele expuse în prezentul punct de vedere, solicită respingerea ca inadmisibilă, nefondată și neîntemeiată a contestației. Prin adresa nr. 07/11.01.2021, înregistrată la Consiliu sub nr. 1629/12.01.2020 contestatorul transmite concluzii scrise ca urmare a studierii dosarului cauzei la Consiliu. Contestatorul menționează, în prealabil, faptul că nu formulează critici noi față de cele expuse prin contestația ce face obiectul prezentului dosar, propunându-și ca prin aceste concluzii scrise să analizeze punctul de vedere al autorității contractante, în ordinea în care aceasta și-a exprimat argumentele. I. Contestatorul arată că autoritatea contractantă începe prin a realiza un scurt rezumat al evaluărilor și contestațiilor aferente lotului 802, concluzionând în sensul că .................ar ignora considerentele Deciziei Curții de Apel .......... În opinia sa, surprinzător este însă faptul că autoritatea contractantă tratează o hotărâre definitivă a instanței de judecată în aceeași manieră ca evaluatorii vizați de contestația sa: la alineatul 2, pagina 4 din Punctul de vedere, autoritatea contractantă susține în continuare faptul că Decizia CNSC nr,1541/Cl/1567, 1568, 1571, 1572, 1578, 1580, 1584, 1589, 1592, 1620, 1624, 1625, 1626 din 31.08.2020 a conținut o „motivare 35

clară” a respingerii contestației sale, cu toate că prin Decizia Curții de Apel ......... s-a reținut contrariul. Consideră că este vădit neîntemeiată încercarea de a justifica reevaluarea contestată în prezenta cauză prin indicarea raționamentului Consiliului cuprins într-o decizie desființată în tot de Curtea de Apel ........., autoritatea contractantă reușind doar să evidențieze lipsa înțelegerii efectului obligatoriu al hotărârilor judecătorești. II. Este adevărat că prin Decizia Curții de Apel ......... nu s-a dispus „ridicarea automată” a punctajului proiectului său de manual pentru lotul

802, însă instanța a dispus, cu o motivare clară și precisă, o reevaluare de natură să ridice proiectul de manual pe locul 3 în clasament. De altfel, instanța de judecată nici nu ar fi putut ridica automat punctajul proiectului de manual, întrucât evaluarea calității științifice este în competența exclusivă a comisiei de evaluare și a experților cooptați. III. Fără a mai relua obligațiile comisiei de evaluare, atât cele legale cât și cele statuate prin Decizia CNSC nr. 11122/06.07.2020 (citate în cadrul contestației), contestatorul arată că este evident faptul că, nici în cazul reevaluării contestate în prezentul dosar, comisia de evaluare nu a realizat un minim de control asupra activității desfășurate de experții cooptați. Contestatorul susține că nu erau necesare „competențe specifice” pentru a cenzura modalitatea în care anumiți evaluatori au înțeles să pună în aplicare o hotărâre judecătorească definitivă sau pentru a constata că o depunctare pentru necoliniaritatea unor puncte (care în realitate sunt evident coliniare) reprezintă o încălcare cu intenție a metodologiei de evaluare. Cu privire la acest aspect arată că autoritatea susține că rolul activ al comisiei a fost exprimat prin coordonarea imparțială a evaluării și prin urmărirea unei argumentări complete a experților, însă din studiul fișelor de evaluare rezultă tocmai contrariul: reevaluarea a fost, practic, inexistentă, evaluatorii menținându-și în mare măsură observațiile inițiale. În opinia sa rolul activ al comisiei de evaluare ar fi presupus eliminarea Evaluatorului 1 din această procedură, dacă nu pentru observațiile acestuia vădit rău-intenționate, atunci pentru modalitatea incredibilă în care a înțeles să pună în aplicare Decizia Curții de Apel .......... De asemenea, arată că împrejurarea că 12 manuale ale sale au fost declarate câștigătoare în această procedură nu este de natură să apere comisia de evaluare de orice critică, mai ales în condițiile în care proiectul său de manual pentru lotul 802 a fost declarat câștigător în prima evaluare cu un punctaj excepțional. IV. Contestatorul precizează că autoritatea contractantă formulează apărări concrete în ceea ce privește 2 din 10 critici ale sale, considerând că susținerile sale au stat la baza unei interpretări proprii ale Deciziei Curții de Apel .......... Primul exemplu se referă la pct. II.1 din contestație, respectiv Criteriul I, descriptorul 1, acolo unde Evaluatorul 4 a transformat o deviere în 6 devieri separate, pentru a justifica depunctarea cu 2 puncte și pentru a evita declanșarea unei proceduri de mediere. Decizia Curții de Apel ......... nu lasă loc de interpretare în ceea ce privește această depunctare, întrucât la alineatul 2 de la pagina 38 din Decizia Curții se reține, cât se poate de clar: „Cu toate acestea, în cadrul Fișei-tip B s-au reținut aspecte care se circumscriu unei singure devieri minore: Pagina 101 (manual) enunțurile P1-P6 trebuiau introduse ca axiome”, fiind evident că instanța a statuat asupra numărului de devieri. 37

Totodată, susține că această constatare nu a fost exprimată în calitate de „for științific superior”, ci în exercitarea atribuțiilor de control jurisdicțional asupra modalității în care a fost respectată și aplicată metodologia de evaluare. O motivare asemănătoare a fost oferită prin Decizia Curții și în cazul punctelor coliniare ignorate de Evaluatorul 1, fiind de interes poziția autorității și cu privire la această critică. De altfel, arată că conform celor expuse prin contestație, devierea se referă, în realitate, la modalitatea de prezentare a celor 6 enunțuri - într-un chenar „De reținut”, și nu la conținutul propriu-zis al enunțurilor.

Or, această presupusă încălcare consideră că poate fi remediată prin simpla modificare a titlului chenarului. Al doilea exemplu se referă la pct. II.2 din contestație, respectiv Criteriul I, descriptorul 2, unde instanța a dispus reevaluarea și enunțarea unor elemente obiective de justificare a devierii. Evaluatorul 1 a menținut observația inițială, cu toate ca prin Decizia Curții s-a reținut caracterul neîntemeiat al acesteia: „în condițiile în care în cadrul manualului se află reprezentarea prismei hexagonale regulate la pagina 117 (Lecția 3, problema propusă 1) și la pagina 174, Curtea reține că nu sunt enunțate suficiente elemente obiective de justificare a devierii”. Cu privire la acest aspect arată că Evaluatorul a adăugat la finalul observației inițiale „ceea ce nu contribuie la dezvoltarea competențelor prevăzute în programa școlară”, sintagmă preluată din denumirea descriptorului și care nu oferă vreun element obiectiv de justificare a devierii. Contestatorul nu înțelege ce alte posibile interpretări ar exista în legătură cu Decizia Curții, instanța realizând o analiză corectă, clară și echilibrată a criticilor sale, iar obligațiile stabilite în sarcina autorității contractante au fost detaliate și precise. V. Contestatorul precizează că contestația sa este, într-adevăr, incomodă prin prisma efectelor pe care le va produce, însă agresivitatea criticilor sale nu este voită. Adevărul este că mare parte din criticile formulate nu aveau cum să fie exprimate în alt mod, dată fiind modalitatea aproape insultătoare în care evaluatorii au înțeles să pună în aplicare Decizia Curții de Apel .......... Contestatorul susține că este determinat să obțină (din nou) recunoașterea calității proiectului său de manual pentru lotul 802, acesta fiind motivul pentru care, uneori, criticile sale pot fi percepute ca fiind agresive. De asemenea, susține că motivația sa are la bază și viitoarele proceduri de atribuire, fiind de interes stoparea acestui precedent periculos în care un singur evaluator, complet necenzurat de către comisia de evaluare, poate distruge un manual inițial câștigător.  În ceea ce privește urmărirea propriului câștig financiar, contestatorul consideră că profitul este de esența oricărei societăți comerciale constituite potrivit Legii nr. 31/1990. Cu toate acestea, nu a solicitat suspendarea procedurii de atribuire, tocmai pentru a nu împiedica furnizarea manualelor pentru prezentul an școlar. O altă exprimare a respectului său față de interesul elevilor este tocmai reprezentată de prezentul demers, fiind convins că manualul său este un instrument mai bun de învățare pentru elevi. În opinia sa pledoaria autorității contractante pentru o piață concurențială este subminată de afirmația conform căreia este inadmisibilă contestarea rezultatului fiecărei reevaluări, fiind regretabil 39

faptul că simpla exercitare a drepturilor legale este un impediment major pentru autoritatea contractantă. În concluzie, susține că autoritatea contractantă nu formulează apărări față de criticile sale punctuale (cu excepția celor două exemple), iar argumentele aduse prin punctul de vedere nu sunt de natură să probeze caracterul legal al reevaluării, motiv pentru care solicită admiterea contestației astfel cum a fost formulată. Prin adresa nr. 79/14.01.2021, înregistrată la Consiliu sub nr. 2179/14.01.2021 autoritatea contractantă transmite Concluzii scrise la concluziile scrise depuse de contestator.

Autoritatea contractantă arată că procedura de reevaluare, în aplicarea Deciziei Curții de Apel ......... nr. 2128/16.11.2020 din dosarul nr. 4981/2/2020, a fost conformă cu toate reglementările în materia achizițiilor publice, dar și cu considerentele expuse în deciziile CNSC anterioare și a Deciziei Curții de Apel. Asocierea nu prezintă concret acele elemente de nelegalitate ale procedurii de reevaluare care, în viziunea ei, au plasat oferta depusă de ea în afara clasamentului câștigătorilor licitației pentru lotul 802 - Matematică clasa a VIII- a. De asemenea, arată că în cuprinsul concluziilor scrise, contestatorul continuă denaturarea realității prin afirmații eronate de tipul „instanța a dispus, cu o motivare clară și precisă, o reevaluare de natură să ridice proiectul de manual pe locul trei în clasament”. Dacă ar aplica acest raționament, atunci reevaluarea dispusă de către instanță ar fi lipsită de esență, cadrele didactice experte chemate să efectueze reanalizarea ofertei fiind obligate să aplice o creștere implicită a punctajului. Decizia Curții nr. 2128/16.11.2020 este departe de a dispune o soluție de o asemenea absurditate. De asemenea, contrar susținerilor contestatorului, autoritatea contractantă subliniază că cenzurarea activității experților de către comisia de evaluare este neconformă cu legea, asemenea pretenții fiind nejustificate și neîntemeiate. În plus, reamintește faptul că aceeași comisie de evaluare a derulat activități specifice și în cazul celor 12 oferte câștigătoare ale contestatorului, în cadrul aceleiași proceduri de achiziție a manualelor pentru clasa a VII-a. Totodată susține că denaturarea realității de către contestator, a rolurilor și competențelor comisiei de evaluare este prezentă în toate aspectele invocate în „concluziile scrise” depuse. Astfel, Asocierea afirmă că „rolul activ al comisiei de evaluare ar fi presupus eliminarea evaluatorului 1 din această procedură”. Asocierea uită să precizeze temeiul legal care ar fi justificat eliminarea expertului cooptat din procedură, invocând doar „modalitatea incredibilă prin care a înțeles să pună în aplicare Decizia CAB” acel expert. Așa cum a arătat în punctul de vedere anterior transmis, Curtea indică punctual, raportat la fiecare din cei 10 descriptori, modul în care trebuie detaliate argumentele care însoțesc punctajele acordate de către experții cooptați. O simplă analiză comparată a Deciziei Curții și a fișelor de evaluare este relevantă pentru constatarea faptului că reevaluarea a fost realizată cu stricta respectare a rezoluției instanței. Aceeași analiză comparată susține că este suficientă pentru înțelegerea modului în care contestatorul urmărește manipularea Consiliului prin scoatere din context și prezentare trunchiată. În cuprinsul punctului de vedere a exemplificat acest mod viciat de construire a atacului împotriva oricărei activități din cadrul procedurii de licitație, care nu are ca rezultat declararea câștigătoare a ofertei sale. Exemplul nr. 1 din cadrul punctului său de vedere, referitor la Criteriul I, descriptorul 1, reprezintă o dovadă a practicării de către 41

contestator a acestui tip de argumentație deviată de la subiect în vederea inducerii în eroare. Din Decizia Curții contestatorul extrage doar o frântură „Cu toate acestea, în cadrul Fișei-tip B s-au reținut aspecte care se circumscriu unei singure devieri minore: „Pagina 101 (manual) enunțurile P1-P6 trebuiau introduse ca axiome” pentru a concluziona rapid: „devierea se referă, în realitate, la modalitatea de prezentare a celor 6 enunțuri - într-un chenar „De reținut”, și nu la conținutul propriu- zis al enunțurilor. Or, această presupusă încălcare poate fi remediată prin simpla modificare a titlului chenarului”.

Autoritatea susține că Expertul cooptat a realizat o expertiză validă, concretizată în fișa de evaluare și a precizat în cadrul reevaluării care sunt cele 6 devieri care au condus la scăderea celor 2 puncte. Soluția contestatorului, „remedierea prin simpla modificare a titlului chenarului” reprezintă deja o deviere în sine, o părere neavizată și subiectivă pe care o oferă fără a fi în măsură să facă acest lucru, din punct de vedere legal și procedural. Documentația de atribuire pe care Asocierea și-a asumat-o atunci când a decis să participe la procedura de licitație deschisă, nu prevede posibilitatea remedierii proiectului de manual școlar în timpul evaluării acestuia. Pretenția contestatorului de a i se oferi acest tip de avantaje reprezintă o dovadă a atitudinii anticoncurențiale a acesteia. În legătură cu cel de al doilea exemplu, contestatorul își exprimă o falsă nedumerire cu privire la faptul că punctajul nu a fost modificat în sens pozitiv. Curtea de Apel a observat că în cuprinsul fișei de evaluare „nu sunt enunțate suficiente elemente obiective de justificare a devierii de la descriptorul 2”, dispunând „ reevaluarea ofertei sub aspectul constatării și argumentării devierii în consecința acestei rezoluții, expertul cooptat a enunțat devierea constatată și a dezvoltat argumentarea, acordând în consecință punctajul, calculat conform documentației de atribuire. În ceea ce privește punctajul acordat de evaluatorul 3 în urma analizei aceluiași Criteriu I, descriptor 2, criticile contestatorului au în vedere faptul că argumentarea acestui evaluator este diferită de cea a evaluatorului 1. Consideră că în mod subiectiv, Asocierea afirmă că „aprecierea este nefondată”, suprapunându-și propria viziune subiectivă peste argumentația de tip expert a evaluatorului. Contestatorul își concentrează susținerile pe „recomandarea” evaluatorului 3, omițând argumentația completă dezvoltată de acesta, referitoare la modul de prezentare a prismei pentagonale. Așa cum a reținut și Consiliul și Curtea de Apel, nimeni nu are dreptul de a pretinde înlocuirea expertizei celui investit cu această calitate, cu propriile păreri. Contraexpertiza realizată de ofertant este abuzivă și nu poate fi luată în considerare, deoarece singurul care se află în drept pentru analiza și punctarea științifică a proiectului de manual de matematică este specialistul cooptat în procedură în acest scop. În concluzie, având în vedere toate cele expuse, solicită respingerea ca inadmisibilă, nefondată și neîntemeiată a contestației. Analizând susținerile și documentele depuse la dosarul cauzei, CONSILIUL constată următoarele: ..............., în calitate de autoritate contractantă, a organizat procedura licitație deschisă, în vederea încheierii unui acord cadru pentru: „Achiziție de manuale școlare pentru clasa a VIII a”, cod CPV: 22112000- 8, elaborând, în acest sens, documentația de atribuire aferentă și publicând în SEAP, anunțul de participare CN1017485 din 07.12.2019, conform căruia valoarea estimată a procedurii este 34.650.125 RON. Conform cap. II.2.5 din anunț, criteriul de atribuire al contractului este „cel mai bun raport calitate preț”. 43

Prin contestația care face obiectul prezentei, .................este nemulțumit de modalitatea în care a pus în aplicare autoritatea contractantă măsurile dispuse prin Decizia Curții de Apel ......... nr. 2128/16.11.2020, pronunțată în dosarul nr. 4981/2/2020 în ceea ce privește punctajul acordat propunerii sale tehnice depusă în cadrul lotului 802 „Matematică”. În acest sens, Consiliul reține că, anterior, în cadrul aceleiași proceduri de atribuire au mai fost pronunțate următoarele decizii:

- Decizia nr. 1122/C1/633,643,644,647,651,653,654,656,657, 658,659,660,661,662,666,667,668,669,670,671,672,673,677,703,704 din data 06.07.2020; - Decizia nr. 1541/C1/1567,1568,1571,1572,1578,1580,1584, 1589,1592, 1620,1624,1625,1626 din data 31.08.2020; - Decizia nr. 1809/C1/2044,2045,2046,2048 din data 02.10.2020. Criticile cu privire la lotul 802 din contestația formulată anterior de ............, care a format obiectul dosarului CNSC nr. 1508/2020 au fost respinse

prin

Decizia

nr. 1541/C1/1567,1568,1571,1572, 1578,1580,1584,1589,1592,1620,1624,1625,1626 din data 31.08.2020, ca nefondate. Decizia anterior menționată a fost atacată cu plângere la Curtea de Apel ........., pe rolul căreia a fost constituit dosarul nr. 4981/2/2020. Prin Decizia civilă nr. 1683/13.10.2020, Curtea de Apel ......... a desființat în parte Decizia nr. 1541/C1/1567,1568,1571,1572,1578, 1580,1584, 1589,1592, 1620,1624,1625,1626 din data 31.08.2020, și anume dispoziția de respingere ca nefondată a contestației formulată de .................în cadrul lotului 802, pe care a reținut-o spre rejudecare. Ulterior, prin Decizia Civilă nr. 2128/16.11.2020, Curtea de Apel ......... a anulat în parte comunicarea privind rezultatul procedurii de atribuire nr. 900/27.07.2020 și raportul procedurii nr. 872/24.07.2020, în ceea ce privește evaluarea științifică a ofertei contestatoarei pentru lotul nr. 802 și rezultatul procedurii de atribuire pentru lotul 802, a obligat autoritatea contractantă la reevaluarea ofertei contestatoarei pentru lotul nr. 802, de la faza de evaluare științifică, cu luarea în considerare a aspectelor reținute în considerentele deciziei și la emiterea unui nou raport al procedurii, ulterior reevaluării ofertei contestatoarei pentru lotul nr. 802, cu stabilirea ofertelor câștigătoare dintre ofertele declarate admisibile, în urma aplicării criteriilor de atribuire, pentru lotul 802. Respinge în rest contestația. Decizia Curții de Apel ......... nr. 2128/16.11.2020 este definitivă și irevocabilă, cele statuate în dispozitivul și cuprinsul motivării lor beneficiind de autoritate de lucru judecat. În atari condiții, părțile din cauza judecată de instanță, sunt obligate să respecte întocmai decizia pronunțată. Consiliul reține că efectele puterii de lucru judecat prezintă un dublu aspect: un aspect negativ pentru partea ce a pierdut litigiul, în sensul că nu mai poate repune în discuție dreptul său într-un alt litigiu și un aspect pozitiv, pentru partea care a câștigat procesul, în sensul că se poate prevala de dreptul recunoscut într-o nouă judecată. Urmare a reevaluării ofertei .................pentru lotul 802, dispusă prin Decizia Curții de Apel ........., autoritatea contractantă a transmis acestuia adresa de comunicare a rezultatului procedurii de atribuire nr. 2747/16.12.2020 (pag. 28-29) prin care i-a comunicat atât faptul că oferta acestuia nu a fost desemnată câștigătoare cât și punctajul obținut în cadrul factorului de evaluare tehnic. 45

Ulterior luării la cunoștință a conținutului înscrisului anterior menționat, .................a formulat contestația care face obiectul prezentei, criticând modalitatea în care a dus la îndeplinire autoritatea contractantă măsurile dispuse prin Decizia Curții de Apel ......... nr. 2128/16.11.2020. Față de cele de mai sus, Consiliul urmează să soluționeze contestația formulată de ............, verificând modalitatea în care a dus la îndeplinire autoritatea contractantă măsurile dispuse în mod definitiv și irevocabil de către Curtea de Apel ......... prin Decizia nr. 2128/16.11.2020.

Verificând punctual motivele de depunctare contestate de ............., în ordinea în care se regăsesc în contestația care face obiectul prezentei, Consiliul reține următoarele aspecte: Cu privire la evaluatorul 4 – criteriul 1, descriptorul 1, Curtea a reținut următoarele aspecte: „În ceea ce privește evaluarea nr. 4, Curtea constată că la Criteriul I, Descriptorul 1 au fost scăzute 2 puncte, ceea ce, conform anexei 3 la CS, reprezintă rezultatul identificării unui număr de 6-10 devieri minore. Cu toate acestea, în cadrul Fișei-tip B s-au reținut aspecte care se circumscriu unei singure devieri minore: „Pagina 101 (manual) enunțurile P1-P6 trebuiau introduse ca axiome”. Conform anexei 3 la CS, în cazul existenței a maximum 5 devieri minore, se scade un punct. Curtea reține inadmisibilitatea criticilor contestatoarei privind devierea constatată în cadrul acestei evaluări raportat la conținutul programei școlare, incorectitudinea din punct de vedere științific raportat la neintroducerea enunțurilor P1-P6 ca axiome. Împrejurarea că evaluatorul 4 nu a prezentat niciun punct de vedere referitor la argumentația petentei nu are ca semnificație acceptarea acestora. Având în vedere aceste argumente, va dispune reevaluarea sub aspectul depunctării cu 2 puncte, în cadrul evaluării nr. 4 Criteriul I descriptorul 1, în condițiile în care pentru o singură deviere se impune depunctarea cu un singur punct, conform anexei 3 a CS”. Din verificarea dosarului cauzei, Consiliul reține că urmare a reevaluării, a fost întocmită fișa de evaluare a calității științifice - tip B aflată la pag. 3-4 din dosarul achiziției (numerotarea autorității contractante) în care au fost scăzute 2 puncte cu motivația „La pagina 101 (manual) sunt 6 devieri minore: 1. Enunțul P1 trebuia introdus ca axiomă. 2. Enunțul P2 trebuia introdus ca axiomă. 3. Enunțul P1 trebuia introdus ca axiomă. 4. Enunțul P1 trebuia introdus ca axiomă. 5. Enunțul P1 trebuia introdus ca axiomă. 6. Enunțul P1 trebuia introdus ca axiomă” Din analiza motivării anterior menționată regăsită la pag. 3 din dosarul achiziției, Consiliul constată că aceasta indică în fapt aceeași deviere consemnată anterior prin sintagma „Pagina 101 (manual) enunțurile P1-P6 trebuiau introduse ca axiome” reprezintă „aspecte care se circumscriu unei singure devieri minore”, referitor la care Curtea a reținut că reprezintă „aspecte care se circumscriu unei singure devieri minore”, pentru care nu se scad 2 puncte, ci doar unul. Prin urmare, Consiliul constată că în etapa de reevaluare a ofertei contestatorului, autoritatea contractantă nu a reevaluat oferta contestatorului „sub aspectul depunctării cu 2 puncte, în cadrul evaluării nr. 4 Criteriul I descriptorul 1, în condițiile în care pentru o singură deviere se impune depunctarea cu un singur punct, conform anexei 3 a 47

CS”, astfel cum a fost obligată ci a menținut depunctarea cu 2 puncte, procedând la o detaliere formală a acelorași motive reținute anterior, apreciate de Curte drept „o singură deviere”. Față de cele de mai sus, Consiliul urmează să admită critica contestatorului privind punctajul acordat de evaluatorul 4 la criteriul 1, descriptorul 1. Cu privire la criticile contestatorului privind punctajul acordat de evaluatorul 1 și evaluatorul 3 la criteriul 1, descriptorul 2, Curtea a reținut următoarele considerente:

„Atât în cadrul evaluării nr. 1, cât și în cadrul evaluării nr. 3, a fost reținută aceeași deviere, apreciată, raportat la punctajul acordat, ca fiind minoră. - În Fișa - tip B, evaluatorul 1 a reținut: „Pag 137, fig. 7 reprezintă o prisma pentagonală, în condițiile în care programa școlară cuprinde prisma hexagonală, care nu este reprezentată (cea triunghiulară și cea patrulateră sunt în figurile următoare)”. - în Fișa tip B, evaluatorul 3 a reținut: „Pag 137, fig. 7 prezintă o prisma pentagonală și lipsește prezentarea prismei hexagonale, care este în programă.” Evaluatorul 1 a arătat, în cadrul punctului de vedere la contestație, că „Prisma hexagonală este mai greu de desenat și de aceea, pentru a fi în ideea programei școlare, în totalitatea ei, nu strict pentru acest capitol, am considerat că este bine să apară și o prismă hexagonală”. În condițiile în care în cadrul manualului se află reprezentarea primei hexagonale regulate - pagina 117 (la Lecția 3, la problema propusă 1) și pagina 174, Curtea reține că nu sunt enunțate suficiente elemente obiective de justificare a devierii de la descriptorul 2 în cadrul evaluărilor nr. 1 și 3. Potrivit art. 8 alin. (2) din Metodologia de evaluare a calității proiectelor de manuale școlare pentru învățământul preuniversitar (Anexa nr. 1 a Ordinului ministerului educației nr. 3103/28.01.2019), evaluatorii au obligația ca, în fișa de evaluare, să prezinte „argumente/exemple care susțin punctajul acordat fiecărui descriptor, respectiv motivul declarării neconformității”. Având în vedere considerentele reținute mai sus, va dispune reevaluarea ofertei sub aspectul constatării și argumentării devierii, și, în consecință, a punctajului acordat pentru Criteriul I. Descriptorul 2, în cadrul celor două evaluări, nr. 1 și 3”. Din verificarea dosarului cauzei, Consiliul reține că în cuprinsul fișei de evaluate tip B aflată la pag. 12 – 15 din dosarul achiziției, evaluatorul a menținut depunctarea inițială cu motivarea „Devieri constatate: 1. Pag. 137, figura 7 reprezintă o prismă pentagonală, în condițiile în care programa școlară cuprinde prisma hexagonală, care nu este reprezentată (cea triunghiulară și cea patrulateră sunt în figurile următoare), ceea ce nu contribuie la dezvoltarea competențelor prevăzute în programa școlară”. Consiliul reține că în etapa de reevaluare, evaluatorul 1 nu a procedat în fapt la reevaluarea ofertei sub aspectul constatării și argumentării devierii, respectiv a punctajului acordat pentru criteriul 1 descriptorul 2, astfel cum a impus Curtea ci s-a limitat la simpla completare a constatării inițiale cu sintagma „ceea ce nu contribuie la dezvoltarea competențelor prevăzute la programa școlară”, copiată din definiția descriptorului, fără să argumenteze motivele pentru care pretinsa deviere nu ar contribui la dezvoltarea competențelor prevăzute în programa școlară. 49

Urmare a reevaluării dispusă de Curte, evaluatorul 1 a păstrat ca argument al depunctării aceeași sintagmă despre care Curtea a reținut „nu sunt enunțate suficiente elemente obiective de justificare a devierii de la descriptorul 2”, motiv pentru care criticile contestatorului este considerată fondată, urmând să fie admisă. Totodată, Consiliul reține că evaluatorul 3 a consemnat referitor la criteriul 1 descriptorul 2, următoarele aspecte: „pag. 137 în fig. 7 este prezentată o prismă pentagonală, la care se precizează că MM’ ar fi înălțime fiind de culoare roșie, derutând elevul care este informat anterior că OO’ este înălțime, fapt vizibil în următoarele figuri, cu prisma

triunghiulară regulată și paralelipiped dreptunghic, ce se studiază la clasa a VIII-a. O prismă hexagonală regulată ar fi fost recomandată în vederea formării/dezvoltării competențelor/aptitudinilor, abilităților prevăzute în programa școlară”. Verificând la rândul său, modalitatea de notare a înălțimilor celor 3 figuri geometrice aflate la pag. 137 din manual, raportat la texul acestuia, Consiliul reține că doar figura 7 reprezintă o primă dreaptă pentagonală în timp ce figurile 8 și 9 sunt prisme drepte regulate (prima fiind prismă triunghiulară și a doua paralelipiped dreptunghic), motiv pentru care textul „în cazul unei prisme regulate, pe lângă faptul că toate muchiile laterale sunt înălțimi ale sale, segmentul OO’ este de asemenea înălțime, unde O și O’ sunt centrele bazelor” se referă la figurile 8 și 9, fiind exclusă confuzia cu figura 7. Totodată, Consiliul reține că nici sintagma „O prismă hexagonală regulată ar fi fost recomandată în vederea formării/dezvoltării competențelor/ aptitudinilor, abilităților prevăzute în programa școlară”, nu poate fi considerată „element obiectiv de justificare a devierii de la descriptorul 2”, astfel cum a stabilit Curtea prin Decizia nr. 2128/16.11.2020, ci doar expresia unei opinii subiectivă a evaluatorului, nefiind susținută de argumente concrete și obiective cu privire la motivele pentru care pretinsa deviere nu ar contribui la formarea/dezvoltarea competențelor/aptitudinilor, abilităților și atitudinilor prevăzute în programa școlară. Având în vedere că niciunul din argumentele evaluatorilor 1 și 3 nu poate fi considerată „element obiectiv de justificare a devierii de la descriptorul 2”, astfel cum a dispus în mod definitiv și irevocabil Curtea, Consiliul urmează să admită critica contestatorului privind punctajul acordat la criteriul 1 descriptorul 3. Referitor la criteriul 1 descriptorul 4 „Modul de organizare a temelor/conținuturilor manualului școlar respectă logica internă a disciplinei, precum și logica ordonării conținuturilor din programa școlară” Curtea a reținut următoarele aspecte: „La acest descriptor, proiectul de manual în discuție a fost depunctat cu un punct doar în cadrul evaluării nr. 1, la celelalte patru evaluări contestatorul obținând punctajul maxim de 8 puncte. Exemplele de devieri reținute în cadrul evaluării 1: - Pag. 160, teorema celor trei perpendiculare, înainte de enunțul teoremei se spune, ca observație, care este utilitatea acestei teoreme și a celor doua reciproce. Elevul nu poate înțelege la ce se refera acea observație înainte de a cunoaște teorema și, eventual, reciprocele ei. - Pe tot parcursul manualului, partea teoretică este foarte stufoasă, problemele rezolvate sunt de nivel ridicat, iar problemele propuse spre rezolvare pentru cunoștințele elementare sunt în număr redus. Contestatoarea a arătat că una dintre recomandările din manualele de pedagogie este anunțarea obiectivelor lecției la începutul orei, ceea ce a făcut în această lecție, ținând cont de faptul că „Utilitatea” precedă 51

Teorema celor trei perpendiculare și reciprocele acesteia, ba mai mult, se află pe aceeași pagină a cărții. Afirmațiile de aici ale evaluatorului se contrazic cu cele pe care le face la descriptorul 9. Exprimările „foarte stufoasă”, „nivel ridicat” sau „în număr redus” sunt necuantificabile și nu transmit informații menite să fie încadrate în devieri, conform caietului de sarcini și chiar observațiilor CNSC din decizia 1122/2020. În punctul de vedere exprimat în urma contestației, Evaluatorul 1 consideră că: „în ciuda justificărilor autorului îmi mențin părerea că

explicațiile, evident corecte, sunt de nivel ridicat, peste medie. Problemele rezolvate sunt matematic vorbind, foarte frumoase, dar sunt greu de înțeles pentru marea masă a elevilor din școlile din România. Evident că ar fi foarte bine dacă am putea lucra la un astfel de nivel în clasă, dar numărul școlilor din țară în care acest lucru este posibil este, din păcate redus. Fixarea noțiunilor de bază, pentru majoritatea elevilor, se rezumă la ceea ce se lucrează în clasă plus tema pe care o face acasă. Un material foarte complex face imposibilă parcurgerea lui în clasă, iar partea cu studiul individual este mai complicată. Așa că deprinderile de bază pentru calculul matematic și realizarea unor demonstrații matematice se face în special prin rezolvarea de cât mai multe exerciții în clasă. Teoretic, într-un sistem de învățământ gratuit, elevul ar trebui să nu aibă nevoie, pentru activitatea școlară de zi cu zi, de niciun alt material în afara manualului (pregătirea pentru performanță este o altă poveste). Acesta este motivul pentru care am scăzut un punct”. (...) raportat la faptul situării observației referitoare la utilitate și enunțului teoremei pe aceeași pagină, în imediată apropiere, Curtea apreciază că exemplul de deviere nu întrunește cerințele de motivare, raportat la conținutul descriptorului „Modul de organizare a temelor/conținuturilor manualului școlar respectă logica internă a disciplinei, precum și logica ordonării conținuturilor din programa școlară”. De asemenea, Curtea reține criticile contestatoarei privind motivarea celui de-al doilea exemplu de deviere: „Pe tot parcursul manualului, partea teoretica este foarte stufoasă, problemele rezolvate sunt de nivel ridicat, iar problemele propuse spre rezolvare pentru cunoștințele elementare sunt în număr redus”, acesta nepermițând, dat fiind caracterul general, identificarea situațiilor concrete care au fundamentat concluzia reținută. În concluzie, va dispune reevaluarea ofertei sub aspectul constatării si argumentării devierilor în cadrul Criteriului 1. Descriptorul 4, evaluarea nr. 1”. Consiliul reține că, urmare a reevaluării dispusă de Curte, evaluatorul 1 a consemnat următoarele argumente cu privire la criteriul 1 descriptorul 4: „1. Pag. 160, teorema celor trei perpendiculare, înainte de enunțul teoremei se spune, ca observație, care este utilitatea acestei teoreme și a celor două reciproce, ceea ce nu respectă ordinea internă a disciplinei. Elevul nu poate înțelege la ce se referă acea observație înainte de a cunoaște teorema și, eventual, reciprocele ei. 2. Pe tot parcursul manualului partea teoretică este foarte stufoasă, problemele rezolvate sunt de nivel ridicat, iar problemele propuse spre rezolvare pentru cunoștințele elementare sunt în număr redus ceea ce încalcă descriptorul”. 53

Comparând argumentele citate în decizia Curții cu cele formulate ulterior punerii în aplicare a acesteia cu privire la criteriul 1 descriptorul 4 de către expertul 1, Consiliul reține că acestea coincid, cu excepția adăugării sintagmei „ceea ce nu respectă ordinea internă a disciplinei” la argumentul 1 și a sintagmei „ceea ce încalcă descriptorul” la argumentul 2. Prin urmare, Consiliul reține că referitor la argumentul 1 este pe deplin aplicabil raționamentul Curții care a menționat „(...) raportat la faptul situării observației referitoare la utilitate și enunțului teoremei pe aceeași pagină, în imediată apropiere, Curtea apreciază că exemplul de

deviere nu întrunește cerințele de motivare, raportat la conținutul descriptorului „Modul de organizare a temelor/conținuturilor manualului școlar respectă logica internă a disciplinei, precum și logica ordonării conținuturilor din programa școlară” iar în ceea ce privește argumentul 2, acesta este caracterizat de aceeași imprecizie caracterizată în decizia Curții prin sintagma „acesta nepermițând, dat fiind caracterul general, identificarea situațiilor concrete care au fundamentat concluzia reținută”. Față de cele de mai sus, Consiliul urmează să admită criticile contestatorului privind criteriul 1 descriptorul 4. Referitor la criteriul 1 descriptorul 5 „Criteriul I. Descriptorul 5: Informația transmisă prin text și prin imagini/ hărți/ grafice/ tabele/ diagrame/ simboluri/ elemente multimedia/ texte suport este adecvată nivelului de vârstă al elevilor cărora li se adresează manualul, precum și elevilor cu CES, integrați în învățământul de masă, în cazul manualelor digitale”, Curtea a reținut următoarele aspecte: „În cadrul celor două evaluări finalizate cu acordarea a 7 puncte au fost reținute următoarele exemple de devieri: (...) Evaluarea 2: - La metoda descrisă la pag. 135 ar fi fost oportună scrierea relației din teorema lui Pitagora, în fiecare din cele două triunghiuri/dreptunghice evidențiate. Similar, la metoda de la pag. 138 se putea deduce o relație de legătură între elementele trunchiului de piramidă, care să faciliteze aflarea unui element când se cunosc celelalte 3. - Există puține probleme propuse cu un grad scăzut de dificultate, care să se adreseze elevilor cu CES. (...) În punctul de vedere exprimat în urma contestației, Evaluatorul 2 a precizat că: „La descriptorul 1.5, având în vedere că manualul este un instrument al elevului si trebuie să îi ofere acestuia toate noțiunile teoretice prevăzute de programă și necesare pentru rezolvarea problemelor propuse, într-o manieră clară și explicită, îmi mențin argumentele și punctajul acordat, menționând ca nu am avut cunoștința de decizia nr, 1122/06.07.2020”, Curtea constată că sunt fondate criticile formulate de contestatoare, având în vedere împrejurarea că în cadrul Fișei tip nu se menționează elementele concrete care au fundamentat concluzia că aspectele constatate - la metoda descrisă la pag. 135 ar fi fost oportună scrierea relației din teorema lui Pitagora, în fiecare din cele două triunghiuri dreptunghice evidențiate; la metoda de la pag. 138 se putea deduce o relație de legătură între elementele trunchiului de piramidă, care să faciliteze aflarea unui element când se cunosc celelalte 3 - vizează descriptorul privind caracterul adecvat nivelului de vârstă al elevilor al informației transmise în cadrul manualului și care sunt aspectele obiective care stau la baza acestei concluzii. 55

Pe de altă parte, concluzia existenței unui număr mic de probleme propuse cu un grad scăzut de dificultate, care să se adreseze elevilor cu CES are un caracter general și se referă la aspecte asupra cărora prin decizia nr. 1122 a CNSC s-a reținut: „că prin argumentele/exemplele consemnate la criteriul I descriptorul 5 din fișa de evaluare tip B, evaluatorii ar fi trebuit să identifice situațiile în care conținutul proiectelor de manual nu este adecvat nivelului de vârstă al elevilor cărora li se adresează și situațiile în care informațiile anterior enumerate din manualele digitale nu este adecvată elevilor cu CES integrați în învățământul de masă, ținând cont de faptul că manualul este elaborat în

mod unitar pentru toți elevii integrați în învățământul de masă; nefiind permise referințe la criterii/recomandări specifice pentru elevii cu CES,” în concluzie, față de cele reținute, Curtea va dispune reevaluarea sub aspectul constatării, argumentării si, în consecință, a punctajului acordat în cadrul evaluării nr. 2 la acest descriptor”. Urmare a reevaluării dispusă de Curte, evaluatorul 2 a formulat următoarea argumentare cu privire la depunctarea cu 1 punct la criteriul 1 descriptorul 5: „- Informațiile transmise prin text la metodele prezentate la pag. 135, respectiv 138 nu conțin explicit relațiile între elementele unei piramide regulate, respectiv ale unui trunchi de piramida regulată, relații ce pot fi deduse din triunghiurile dreptunghice evidențiate în text și imagine, acest lucru nefiind adecvat nivelului de vârstă al elevilor de clasa a VIII-a. În plus, respectivele relații sunt utile în rezolvarea problemelor propuse la pag. 141-142. - Deși figurile de la pag. 135 sunt reluate în lecția de la pag. 179, nici acolo nu sunt prezentate explicit formulele intre elementele unei piramide regulate. - Deși figurile de la pag. 138 sunt reluate la pag. 184, relațiile între elementele trunchiului de piramidă regulată nu sunt prezentate explicit”. Consiliul reține că, în fișa de evaluare tip B elaborată ulterior reevaluării ofertei contestatorului, evaluatorul 2 nu a consemnat niciun argument în care să se regăsească „(...) elementele concrete care au fundamentat concluzia că aspectele constatate (...) vizează descriptorul privind caracterul adecvat nivelului de vârstă al elevilor al informației transmise în cadrul manualului și care sunt aspectele obiective care stau la baza acestei concluzii” astfel cum a dispus Curtea, expertul cooptat limitându-se să detalieze pretinsa deviere consemnată în fișa tip B analizată de Curte fără să motiveze obiectiv faptul că aceste devieri ar viza descriptorul privind caracterul adecvat nivelului de vârsta al elevilor. Față de cele de mai sus, Consiliul urmează să admită criticile contestatorului privind criteriul 1 descriptorul 5. Referitor la criteriul 1 descriptorul 7 „Informația transmisă prin imagini/hărți/grafice/tabele/diagrame/simboluri/elemente

multimedia/ texte suport este corelată cu informația transmisă prin text”, Curtea a reținut următoarele aspecte: „(...) Exemplele de devieri reținute: Evaluarea 1: - Pag. 46, la „mate practică”, scrie că pornind de la faptul că (x+14) (x-6)=0 se obține că (x+14) = 0 sau (x+6) = 0, corect este (x-6) = 0. - Pag. 57, la probleme propuse, 1.b) spune: „scriind numitorul celei de-a treia fracții sub forma -x-1...”, corect este „scriind numitorul celei de-a treia fracții sub forma -(x-1)...” - Pag. 160, Observație, figura 2 se referă la două drepte MO și ON care coincid, dar pe desen ele sunt două drepte distincte. (...) 57

Cu privire la primele două exemple de deviere, privind pag. 46, respectiv 57, Curtea reține ca fiind fondate criticile contestatoarei, în condițiile în care aspectele reținute în cadrul evaluării nu fac referire la elementele obiective din care să rezulte legătura neconformităților constatate (corect este ,.(x-6) = 0” și nu „(x+6) = 0”; corect este ,,-(x-l)...” și nu „-x-1...”) cu aspectul corelării informației transmise prin text cu cea transmisă în modalitățile enumerate în Descriptor: prin imagini, hărți, grafice, tabele, diagrame, simboluri, elemente multimedia sau texte suport.

Nici din răspunsul la contestație nu rezultă situația concretă de necorelare a informației transmise prin text cu cea transmisă în modalitățile enumerate în Descriptor, situația relevată de evaluator în fișa tip B referindu-se la transmiterea unei informații greșite în cadrul textului din „mate practică” de la pag. 46, respectiv textului de la pag, 57 „scriind numitorul celei de-a treia fracții sub forma -x-l...”. Cu privire la devierea „Pag. 160. Observație, figura 2 se referă la două drepte MO și ON care coincid, dar pe desen ele sunt două drepte distincte”, Curtea constată că din figura 2 rezultă că punctele M, O, N sunt coliniare, astfel că nu rezultă care sunt clementele concrete pe care se bazează concluzia necorelării între text și figura 2”. Prin urmare, astfel cum corect observă susține contestatorul, instanța a reținut că primele 2 pretinse devieri nu au legătură cu descriptorul, care se referă la corelarea informației transmise prin text cu imagini, hărți, grafice, tabele, diagrame, simboluri, elemente multimedia sau texte suport. De asemenea, instanța a reținut coliniaritatea punctelor M, O, N de la pag. 160, fig. 2. Din verificarea dosarului cauzei, Consiliul reține că evaluatorul 1 și-a păstrat argumentele analizate de Curte, adăugând după prima deviere „astfel este încălcat descriptorul”, după a doua deviere „ceea ce face ca informația să nu fie corelată cu informațiile din text”, iar după a treia deviere „deci imaginile nu sunt corelate cu informația transmisă prin text”, fără nicio motivare din care să rezulte încadrarea respectivelor pretinse devieri în descriptorul 7 care se referă strict la corelarea informației

transmisă

prin imagini/hărți/grafice/tabele/diagrame/simboluri/elemente

multimedia/ texte suport cu informația transmisă prin text. Reevaluarea dispusă de Curte a avut ca scop justificarea încadrării devierilor în descriptorul 7 motivat de faptul că această încadrare nu a rezultat din argumentele evaluatorului însă nici urmare a reevaluării, respectivul evaluator nu a fost în măsură să justifice încadrarea în acest descriptor, limitându-se la formularea unor sintagme generice de forma „astfel este încălcat descriptorul”, „ceea ce face ca informația să nu fie corelată cu informațiile din text” și „deci imaginile nu sunt corelate cu informația transmisă prin text”. Consiliul reține că justificarea încadrării devierilor în descriptorul 7 se impune deoarece primele 2 exemple menționate de evaluatorul 1 nu se referă la imagini/hărți/grafice/tabele/diagrame etc iar referitor la cel de-al treilea exemplu, Curtea a reținut faptul că punctele M, O și N sunt coliniare, astfel că nu rezultă care sunt clementele concrete pe care se bazează concluzia necorelării între text și figura 2. Față de cele de mai sus, Consiliul urmează să admită criticile contestatorului privind criteriul 1 descriptorul 7. Referitor la criteriul 1 descriptorul 9 „Metodele/tehnicile/strategiile didactice utilizate în manual sunt activ-participative, asigurând înțelegerea, sistematizarea, fixarea, transferul cunoștințelor prin 59

raportare la atingerea competențelor specifice/generale, consolidarea cunoștințelor și dezvoltarea intelectuală a elevului”, Curtea a reținut următoarele aspecte: „Evaluatorii 1 și 3 au acordat un punctaj de 5 puncte din 6 puncte maxim. (...) Evaluarea 3: - Paginile 34-37 conțin puține modele de probleme rezolvate iar cele 13 probleme propuse au grad scăzut de dificultate. (...)

Curtea constată că nu sunt fondate criticile cu privire la Evaluarea 1, devierea: „Pag. 63- 64, la partea de probleme aferentă lecției „Ecuația de gradul II” (...). Curtea constată că sunt fondate criticile cu privire la celelalte devieri sus menționate, față de insuficienta motivare: „nivel redus de dificultate, insuficiente pentru formarea deprinderilor de calcul și consolidarea lor”, „puține exerciții de bază pentru consolidarea descompunerii în factori”, „Pag. 57, la probleme propuse, sunt prezentate direct exerciții cu toate operațiile învățate, cu grad ridicat de dificultate. Lipsesc exercițiile simple, menite să formeze deprinderi corecte de calcul.”; evaluarea 3: Paginile 34-37 conțin puține modele de probleme rezolvate iar cele 13 probleme propuse au grad scăzut de dificultate. Având în vedere că situația existenței unei devieri justifică depunctarea cu un punct, Curtea constată că nu se impune reevaluarea punctajului acordat în cadrul evaluării nr. 1. Curtea va dispune reevaluarea sub aspectul constatării, argumentării si, în consecință, asupra punctajului pentru acest descriptor în cadrul Evaluării nr. 3”. Din verificarea dosarului cauzei, Consiliul reține că urmare a reevaluării, expertul cooptat a menționat următoarele aspecte: „Partea teoretică de la paginile 37-39 are puține modele de probleme rezolvate care să asigure înțelegerea si sistematizarea cunoștințelor, respectiv consolidarea acestora prin rezolvarea problemelor propuse la pag. 38-39 (12 și testul) cu grad scăzut de dificultate”. Comparând argumentele evaluatorului consemnate în urma reevaluării cu cele reproduse în decizia Curții, Consiliul constată că toate se referă la același aspect, respectiv la faptul că partea teoretică de la paginile 37-39 a avea „puține modele de probleme rezolvate” iar 13 probleme (12 și testul) au grad scăzut de dificultate, sintagmele „(...) care să asigure înțelegerea si sistematizarea cunoștințelor, respectiv consolidarea acestora (...)” fiind o simplă preluare din definiția descriptorului care nu suplinește insuficienta motivare constatată de Curte, pentru care s-a dispus „Curtea va dispune reevaluarea sub aspectul constatării, argumentării si, în consecință, asupra punctajului pentru acest descriptor în cadrul Evaluării nr. 3”. Față de cele de mai sus, Consiliul urmează să admită criticile contestatorului privind criteriul 1 descriptorul 9. Referitor la criteriul 2 descriptorul 3 „Metodele și instrumentele complementare de evaluare (proiecte, portofolii, investigații, autoevaluare etc.) propuse sunt distribuite/distribuiți echilibrat prin raportare la competențele programei școlare”, Curtea a reținut următoarele aspecte: „Evaluatorul 3 a depunctat cu un punct proiectul de manual (3p din 4p maxim), celelalte evaluări acordând punctajul maxim. Devierea constatată: - Pag. 97 testul final de capitol „Funcții și elemente de statistică matematică” nu conține exerciții de statistică. 61

Contestatoarea a arătat că Evaluatorul 3 nu se pronunță dacă modul de distribuire al metodelor și instrumentelor complementare de evaluare (proiecte, portofolii, investigații, autoevaluare) este sau nu echilibrat, prin raportare la programa școlară. Evaluatorul 3 consideră că testul invocat, de la pagina 97 face parte dintre Metodele și instrumentele complementare de evaluare (proiecte, portofolii, investigații, autoevaluare etc.). De fapt, testele de la pagina 97 sunt instrumente tradiționale de evaluare.

Evaluatorul 3 împrumută din nou o presupusă deviere dintre cele menționate de evaluatorul 1 și comite aceleași erori de apreciere ca și Evaluatorul 1. Evaluatorul 1 menționează, în rubrica Argumente/exemple: „Exemple de devieri: pag.97, la testele pentru finalul capitolului „Funcții și elemente de statistică matematică” sunt doar cerințe referitor la funcții, nu este niciun exercițiu pentru partea de statistică”. Cu toate acestea. Evaluatorul 1 acordă 4 puncte (maxim) la acest descriptor, în timp ce evaluatorul 3, care împrumută argumentarea, o depunctează. Curtea va admite contestația cu privire la acest punct, și va dispune reevaluarea sub aspectul punctajului acordat de evaluatorul 3 la Criteriul II descriptorul 3, constatând ca fiind întemeiate criticile cu privire la relevanța devierii constatate din perspectiva descriptorului 3 care se referă la distribuirea echilibrată, prin raportare la competențele programei școlare, a metodelor și instrumentelor complementare de evaluare (proiecte, portofolii, investigații, autoevaluare etc.), în condițiile în care testele de la pag 97 nu sunt identificate în manual ca fiind de autoevaluare, iar, pe de altă parte, aceeași deviere a fost reținută în cadrul evaluării 1 fără a atrage depunctarea”. Consiliul reține că la pag. 6 din dosarul achiziției, parte a dosarului cauzei se află fișa tip B refăcută urmare a reevaluării dispusă de Curte, în care evaluatorul a menținut atât depunctarea inițială asupra căreia s-a pronunțat Curtea cât și motivul consemnat inițial respectiv „pag. 97 testul final de la Funcții și elemente de statistică matematică nu conține exerciții de statistică”. Față de cele de mai sus, Consiliul va admite critica cu privire la criteriul 2 descriptorul 3 motivat de faptul că autoritatea contractantă nu a dus la îndeplinire măsurile dispuse de Curtea de Apel ......... cu privire la acest descriptor. Referitor la criteriul 2 descriptorul 5 „Metodele și instrumentele de evaluare propuse respectă principiile/regulile de proiectare și sunt corespunzătoare vârstei elevului”, Curtea a reținut următoarele aspecte: „La două dintre cele 5 evaluări (evaluarea 1 și 2), proiectul de manual a fost depunctat cu un punct (3p din 4p maxim), reținându-se următoarele: (...) Evaluarea 2: - Testele propuse nu respectă întotdeauna criteriul validității. De exemplu, testele de la pag. 67 nu vizează competențele 4.2, 5.2 (nicio descompunere dintre cele propuse nu se realizează prin metoda factorului comun) și 6.2. nici testele de la pag. 97 nu vizează competența 6.3. (...) Cu privire la devierea reținută de evaluatorul 2, „Testele propuse nu respectă întotdeauna criteriul validității. De exemplu, testele de la pag. 63

67 nu vizează competențele 4.2, 5.2 (nicio descompunere dintre cele propuse nu se realizează prin metoda factorului comun) și 6.2. Nici testele de la pag. 97 nu vizează competența 6.3.”, Curtea apreciază ca fiind fondate criticile contestatoarei. Descriptorul 5 se referă la respectarea principiilor/regulilor de proiectare și relația de corespondență cu nivelul de vârstă al elevilor. Mențiunile din Fișa tip B evaluarea nr. 2 se referă la faptul că testele nu vizează competențele enunțate, concluzionându-se că „testele propuse nu respecta întotdeauna criteriul validității.

Din conținutul devierilor constatate, care privesc aspecte ce țin de calitatea instrumentelor de evaluare- validitatea testului: măsura în care acesta evaluează cunoștințele vizate nu rezultă date obiective necesare pentru identificarea regulilor de proiectare care ar fi fost încălcate și, prin urmare, nu este demonstrată legătura dintre devierea constatată și descriptorul respectiv. Având în vedere aceste considerente, Curtea va dispune reevaluarea sub aspectul identificării și justificării devierilor reținute în cadrul acestui descriptor la evaluarea nr. 2, și, prin urmare, sub aspectul punctajului acordat”. Prin urmare, Consiliul reține că motivul pentru care a dispus Curtea reevaluarea ofertei contestatorului cu privire la criteriul 2 descriptorul 5 este omisiunea evaluatorului de a indica regulile de proiectare încălcate prin faptul că „(...) testele de la pag. 67 nu vizează competențele 4.2, 5.2 (nicio descompunere dintre cele propuse nu se realizează prin metoda factorului comun) și 6.2. Nici testele de la pag. 97 nu vizează competența 6.3.”. Totodată, Consiliul reține că ulterior reevaluării dispusă de Curte, evaluatorul și-a completat argumentația inițială, aceasta fiind reformulată astfel: „pentru a verifica îndeplinirea principiului învățării temeinice, evaluarea trebuie să vizeze toate competențele capitolului/unității de învățare. Testele de la pag. 67 nu vizează competențele 4.2, 5.2, 6.2. Testele de la pag. 97 nu vizează competența 6.3”. Principiul învățării temeinice, denumit și principiul însușirii temeinice a cunoștințelor și deprinderilor desemnează atât însușirea durabilă a cunoștințelor și abilităților astfel încât să poată fi actualizate și utilizate atunci când se reclamă prezența lor cât și persistența în timp și fidelitatea celor însușite de elevi, precum și profunzimea (implementarea lor în sistemul de personalitate) și mobilitatea lor în reproducerea datelor acumulate. Consiliul reține că urmare a reevaluării, evaluatorul 2 și-a completat argumentația din fișa de evaluare tip B cu identificarea regulii de proiectare încălcată, menționând succint motivul pentru care a stabilit că devierea se încadrează în descriptorul 5 de la criteriul 2, astfel cum a dispus Curtea de Apel, motiv pentru care critica contestatorului privind acest criteriu urmează a fi respinsă ca nefondată. Referitor la criteriul 2 descriptorul 8 „Pentru fiecare tip de item/metodă complementară de evaluare propus/propusă se oferă un model/indicație de rezolvare”, Curtea a reținut următoarele aspecte: „Evaluatorii 1 și 3 au acordat 3p din 4p maxim. Evaluarea 1, exemple de devieri: - Pag. 14, la lestul de autoevaluare, ex. 3 este un tip de problemă (destul de complicat), pentru care nu există nici model rezolvat, nici o altă problemă de acest tip în cadrul exercițiilor propuse. - Pag. 21, ex. 11 (b, c și d) se cere rezolvarea unor inecuații care sunt prezentate, ca mod de abordare, doar la pag. 25. 65

- Pag. 76, ex.9 este un exercițiu care nu are model de rezolvare deși nu este un tip elementar. Evaluarea 3: - Pag 14 ex. 3 de la test de autoevaluare și pag. 76 ex. 9 nu au modele de rezolvare. Contestatoarea a arătat că evaluatorii confundă cerința descriptorului, prin care se cere să se verifice dacă pe parcursul manualului a fost dat exemplu de rezolvare pentru un anumit TIP de item/metodă complementară, nefiind solicitată rezolvarea tuturor

itemilor, în conformitate cu aspectele prezentate în Decizia CNSC nr. 1122/ 06.07.2020, pag. 279. Problema 3 de la testul de autoevaluare de la pag. 14 este un item subiectiv, de tip rezolvare de probleme, la fel cum este și problema rezolvată nr. 5 de la pag 13, pentru care este prezentată rezolvarea integrală. Aceluiași tip de item (rezolvare de probleme) îi aparțin și alte peste 100 de probleme din acest manual, toate având modele sau indicații de rezolvare. Problema 3 de la pag. 14 este una de nivelul clasei a Vl-a și nu este deloc complicată, așa cum pretinde evaluatorul, ci dimpotrivă, de aceea la finalul manualului a fost dat doar răspunsul la această problemă și nu o rezolvare detaliată. Problemele 11/pag. 21, respectiv 9/pag. 76 sunt de fapt exerciții, propuse spre rezolvare, în scopul fixării și consolidării cunoștințelor studiate. În punctul de vedere exprimat în urma contestației, Evaluatorul 1 a precizat că: „Raportat la tipurile de itemi, în cazul itemilor subiectivi care se referă la cunoștințe care urmează a fi predate, există posibilitatea de a oferi indicații care să-l ajute pe elev la rezolvarea acestuia. De aceea observațiile din fișa dc evaluare consider că sunt corecte și punctajul este corect acordat”. Curtea constată că descriptorul are următorul conținut: „Pentru fiecare tip de item/ metodă complementară de evaluare propus/propusă se oferă un model/indicație de item/metodă complementară rezolvare”. Prin Decizia CNSC nr. 1122 s-a reținut că prin adresa de răspuns la solicitările clarificări formulate de operatori economici interesați, publicată în SEAP, în anexa anunțului de participare, sub identificatorul „[CN1017485/00017] Răspuns 17.12.2019.docx.p7s”, autoritatea contractantă a răspuns la solicitarea de clarificare formulată de un operator economic interesat astfel: „Așa cum reiese din descriptor, este vorba despre fiecare TIP de item/metodă complementară, și nu de test. Deci, dacă pe parcursul manualului a fost dat exemplu de rezolvare pentru un anumit tip de item, acest exemplu NU se va mai repeta”. Având în vedere că evaluatorii s-au referit la „tip de problemă” „pentru care nu există nici model rezolvat, nici o altă problemă de acest tip în cadrul exercițiilor propuse”, rezolvarea unor inecuații, „exercițiu care nu are model de rezolvare deși nu este un tip elementar”, respectiv lipsa unor modele de rezolvare pentru test de autoevaluare, Curtea constată că nu rezultă dacă analiza se referă la lipsa unui model/indicație de rezolvare pentru respectivul tip de item/metodă complementară de evaluare pe parcursul manualului, motiv pentru care va dispune reevaluarea sub aspectul identificării si justificării devierilor reținute în cadrul descriptorului 8, în cadrul evaluărilor nr. 1 și 3, și, prin urmare, sub aspectul punctajului acordat”. Din verificarea dosarului cauzei, Consiliul constată că, în etapa de reevaluare a ofertelor, evaluatorul 1 și-a păstrat în integralitate punctajul și argumentele din fișele de evaluare tip B asupra cărora s-a pronunțat 67

anterior Curtea, adăugându-le doar unele susțineri generice de forma „ceea ce încalcă descriptorul 2”, „pentru că nu există model sau indicație de rezolvare este încălcat descriptorul 3”, „ceea ce încalcă descriptorul” iar evaluatorul 3 a înlocuit sintagma „Pag 14 ex. 3 de la test de autoevaluare și pag. 76 ex. 9 nu au modele de rezolvare” cu exprimarea aproape identică „ex. 3 pag. 14 și ex. 9 pag. 76 nu au fost oferite modele de rezolvare în prezentările anterioare” Ori, aceste susțineri nu aduc niciun argument care să demonstreze lipsa unui tip de item/metodă complementară de evaluare pe parcursul întregului manual, contrar considerentelor deținute în decizia Curții, motiv

pentru care va admite criticile contestatorului privind criteriul 2 descriptorul 8. Față de cele de mai sus, Consiliul constată că autoritatea contractantă a pus în aplicare doar în mod formal măsurile dispuse prin Decizia Curții de Apel ......... nr. 2128/16.11.2020, motiv pentru care, în temeiul art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 98/2016 cu modificările și completările ulterioare, urmează să admită în parte contestația formulată de .................în contradictoriu cu .................iar, pe cale de consecință, va anula raportul procedurii de atribuire în partea aferentă lotului 802 și actele subsecvente și va obliga autoritatea contractantă la reevaluarea ofertei contestatorului pentru lotul 802 de la faza de evaluare științifică, cu luarea în considerare a considerentelor reținute în Decizia Curții de Apel ......... nr. 2128/ 16.11.2020 și a motivării aferentă prezentei, în termen de 10 zile de la comunicare. În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge ca nefondate criticile contestatorului privind criteriul 2 descriptorul 5. Pentru aceste motive în baza documentelor depuse de părți, CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR DECIDE: Admite în parte contestația formulată de .................în contradictoriu cu .................iar, pe cale de consecință, anulează raportul procedurii de atribuire în partea aferentă lotului 802 și actele subsecvente și obligă autoritatea contractantă la reevaluarea ofertei contestatorului pentru lotul 802 de la faza de evaluare științifică, cu luarea în considerare a considerentelor reținute în Decizia Curții de Apel ......... nr. 2128/ 16.11.2020 și a motivării aferentă prezentei, în termen de 10 zile de la comunicare. Respinge ca nefondate criticile contestatorului privind criteriul 2 descriptorul 5. Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare. Complet de soluționare a contestațiilor în domeniul achizițiilor publice: Consilier de soluționare ............ PREȘEDINTE .............. Consilier de soluționare ..................

69

Redactat practicaua deciziei ............... Redactată în 4 (patru) exemplare originale, conține 42 (patruzecișidouă) pagini