Decizie CNSC 2839/2025

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. 2839/C3/3288 Data: 24.09.2025 Prin contestația nr. 1927/22.08.2025, înregistrată la C.N.S.C. sub nr. 58652/25.08.2025, formulată de ALSTOM TRANSPORT SA, lider al Asocierii formate din ALSTOM TRANSPORT SA, ARCADA COMPANY SA, A&S TURISM CONSTRUCT SRL şi SPIACT CRAIOVA SA, cu sediul în municipiul Bucureşti, strada Răzoare nr. 32, et. 2, sector 6, înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bucureşti sub nr. J40/22347/1994, cod unic de înregistrare RO6640696, reprezentată legal prin Stanciu Gabriel în calitate de împuternicit şi convenţional prin avocat Oana Gavrilă, cu sediul profesional în municipiul Bucureşti, strada Matei Basarab nr. 13-15, clădirea Hub Design, et. 3, sector 3, unde solicită comunicarea tuturor actelor de procedură, împotriva raportului procedurii nr. 49/A/773/12.08.2025, a comunicării privind rezultatul procedurii nr. 49/A/780/13.08.2025, precum şi a tuturor actelor anterioare şi/sau subsecvente acestora care privesc modalitatea de evaluare a ofertei depuse de către Asocierea ALSTOM dar şi a ofertei depuse de către Asocierea SIEMENS, documente emise de către C.N.C.F. ”C.F.R.” SA - SUCURSALA REGIONALĂ C.F. CLUJ - UNITATE OPERAȚIONALĂ, cu sediul în municipiul Cluj-Napoca, strada Piaţa Avram lancu nr. 17, județul Cluj, în calitate de entitate contractantă, în cadrul licitației deschisă, derulate online, în vederea atribuirii unui contract de lucrări având ca obiect «Proiectare și execuţie aferente obiectivului de investiţii „Sporirea eficienţei economice şi a siguranţei feroviare prin creşterea nivelului de centralizare al instalaţiilor de semnalizare feroviară": 2 loturi», Lot 1: «„Sporirea eficienţei economice şi a siguranţei feroviare prin creşterea nivelului de centralizare al instalaţiilor de semnalizare feroviară"- Lot 2 - Sectoare CF: Lotul 2: Sucursalele Regionale Timişoara, Cluj», cod CPV 45234115-5, anunț de participare simplificat nr. CN1076905/31.12.2024, s-au solicitat următoarele: (a) anularea (i) Raportului procedurii nr. 49/A/773/12.08.2025 („Raportul procedurii") , a (ii) Comunicării privind rezultatul procedurii Pagina 1 din 3

nr. 49/A/780/13.08.2025 („Comunicarea privind rezultatul procedurii") precum şi a (iii) tuturor actelor anterioare şi/sau subsecvente acestora care privesc modalitatea de evaluare a ofertei depuse de către Asocierea Alstom, dar şi a ofertei depuse de către Asocierea Siemens, care se impunea a fi respinsă ca neconformă; (b) obligarea entităţii contractante să adopte măsurile necesare restabilirii legalităţii procedurii de atribuire, cu consecinţa stabilirii caracterului conform şi acceptabil al ofertei Asocierii Alstom şi caracterului neconform al Asocierii Siemens; (c) obligarea entităţii contractante la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluţionarea prezentei cauze, potrivit dovezilor ce vor fi depuse la dosarul cauzei; În temeiul dispoziţiilor art. 19 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, accesul la dosarul achiziţiei sectoriale și fotocopierea documentelor relevante. Prin cererea de intervenție voluntară nr. 1769/04.09.2025, înregistrată la C.N.S.C. cu nr. 62016/05.09.2025, formulată de către SIEMENS MOBILITY SRL, lider al Asocierii formate din SIEMENS MOBILITY SRL, IMSAT SA şi ELSITEL ELEKTROMEKANIK INSAAT PROJE TICARET VE SANAYI A.S., cu sediul în municipiul Bucureşti, strada Preciziei nr. 24, Centrul pentru Sprijinirea Afacerilor "West Gate Business Center", etaj 5, camera 5.25, Sector 6, înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bucureşti sub nr. J2018004162402, cod unic de înregistrare RO39090203, reprezentată reprezentată convenţional prin Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen, cu sediul profesional în municipiul Bucureşti, strada Barbu Văcărescu nr. 201, etaj 18, GlobalWorth Tower, sector 2, unde solicită comunicarea tuturor actelor de procedura, în calitate de ofertant declarat câștigător, în temeiul prevederilor art. 17 alin. (3) şi a celorlalte prevederi relevante din Legea nr. 101/2016, cu referire la contestația ALSTOM TRANSPORT SA, s-au solicitat următoarele: 1. Admiterea în principiu a cererii de intervenţie; 2. Pe fond, respingerea contestaţiei Alstom ca neîntemeiată şi admiterea cererii de intervenţie;

3. Obligarea contestatorului la plata cheltuielilor de judecată în prezenta cauză; Acces la dosar şi eliberare copii de pe documentele de la dosar. Contestația și cererea de intervenție vor fi soluționate împreună, având în vedere dispozițiile art. 66 alin. (1), art. 67 alin. (1) și art. 123 alin. (1) Cod procedură civilă. Pentru aceste motive în baza documentelor depuse de părți, CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR DECIDE:

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de către ALSTOM TRANSPORT SA, lider al Asocierii ALSTOM TRANSPORT SA - ARCADA COMPANY SA - A&S TURISM CONSTRUCT SRL - SPIACT CRAIOVA SA, în contradictoriu cu entitatea contractantă CNCF ”CFR” SA - SUCURSALA REGIONALĂ CF CLUJ - UNITATE OPERAȚIONALĂ, inclusiv capătul de cerere privind obligarea entității contractante la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea contestației. Admite în parte cererea de intervenție voluntară formulată de către SIEMENS MOBILITY SRL, lider al asocierii SIEMENS MOBILITY SRL - IMSAT SA -ELSITEL ELEKTROMEKANIK INSAAT PROJE TICARET VE SANAYI A.S. Respinge, ca inadmisibil, capătul de cerere formulat de intervenientul SIEMENS MOBILITY SRL, lider al asocierii SIEMENS MOBILITY SRL - IMSAT SA -ELSITEL ELEKTROMEKANIK INSAAT PROJE TICARET VE SANAYI A.S. de obligarea a contestatorului la plata cheltuielilor de judecată . Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare. Complet de soluționare a contestațiilor în domeniul achizițiilor publice: Pagina 3 din 3

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. .../.../... Data: ... Prin contestația nr. ......, înregistrată la C.N.S.C. sub nr. ......, formulată de ... SA, lider al Asocierii formate din ... SA, ... SA, ... SRL şi ... SA, cu sediul în municipiul ..., înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul ... sub nr. ..., cod unic de înregistrare ..., reprezentată legal prin Stanciu Gabriel în calitate de împuternicit şi convenţional prin avocat ..., cu sediul profesional în municipiul ..., strada ..., unde solicită comunicarea tuturor actelor de procedură, împotriva raportului procedurii nr. ......, a comunicării privind rezultatul procedurii nr. ......, precum şi a tuturor actelor anterioare şi/sau subsecvente acestora care privesc mo...tatea de evaluare a ofertei depuse de către Asocierea ... dar şi a ofertei depuse de către Asocierea ..., documente emise de către ..., cu sediul în municipiul ..., în calitate de entitate contractantă, în cadrul licitației deschisă, derulate online, în vederea atribuirii unui contract de lucrări având ca obiect «...», cod CPV ..., anunț de participare simplificat nr. ......., s-au solicitat următoarele: (a) anularea (i) Raportului procedurii nr. ...... („Raportul procedurii") , a (ii) Comunicării privind rezultatul procedurii nr. ...... („Comunicarea privind rezultatul procedurii") precum şi a (iii) tuturor actelor anterioare şi/sau subsecvente acestora care privesc mo...tatea de evaluare a ofertei depuse de către Asocierea ..., dar şi a ofertei depuse de către Asocierea ..., care se impunea a fi respinsă ca neconformă; (b) obligarea entităţii contractante să adopte măsurile necesare restabilirii legalităţii procedurii de atribuire, cu consecinţa stabilirii caracterului conform şi acceptabil al ofertei Asocierii ... şi caracterului neconform al Asocierii ...; (c) obligarea entităţii contractante la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluţionarea prezentei cauze, potrivit dovezilor ce vor fi depuse la dosarul cauzei; Pagina 1 din 52

În temeiul dispoziţiilor art. 19 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, accesul la dosarul achiziţiei sectoriale și fotocopierea documentelor relevante. Prin cererea de intervenție voluntară nr. 1769/04..., înregistrată la C.N.S.C. cu nr. 62016/05..., formulată de către ... ... SRL, lider al Asocierii formate din ... ... SRL, ... SA şi ... A.S., cu sediul în municipiul ..., strada ..., înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul ... sub nr. ..., cod unic de înregistrare ..., reprezentată reprezentată convenţional prin ..., cu sediul profesional în municipiul ..., strada ..., unde solicită comunicarea tuturor actelor de procedura, în calitate de ofertant declarat câștigător, în temeiul prevederilor art. 17 alin. (3) şi a celorlalte prevederi relevante din Legea nr. 101/2016, cu referire la contestația ... SA, s-au solicitat următoarele: 1. Admiterea în principiu a cererii de intervenţie; 2. Pe fond, respingerea contestaţiei ... ca neîntemeiată şi admiterea cererii de intervenţie; 3. Obligarea contestatorului la plata cheltuielilor de judecată în prezenta cauză; Acces la dosar şi eliberare copii de pe documentele de la dosar. Contestația și cererea de intervenție vor fi soluționate împreună, având în vedere dispozițiile art. 66 alin. (1), art. 67 alin. (1) și art. 123 alin. (1) Cod procedură civilă. În luarea deciziei, CONSILIUL, legal investit, a avut în vedere următoarele: Prin contestația nr. ......, înregistrată la C.N.S.C. sub nr. ......, ... SA, lider al Asocierii formate din ... SA, ... SA, ... SRL şi ... SA, critică raportul procedurii nr. ......, a comunicării privind rezultatul procedurii nr. ......, precum şi a tuturor actelor anterioare şi/sau subsecvente acestora care privesc mo...tatea de evaluare a ofertei depuse de către Asocierea ... dar şi a ofertei depuse de către Asocierea ..., documente emis de către ..., în calitate de entitate contractantă, în cadrul procedurii antemenționate, pentru Lotul 1: «„...»care reprezintă, în concret, Lotul 2

la proiectului, respectiv ..., solicitând cele prezentate în partea introductivă. Contestatorul menționează că entitatea contractantă a publicat în SEAP Anunțul de participare nr. ....... pentru organizarea procedurii de atribuire, împărțită în 2 loturi. Pentru Lotul 1 (Lotul 2 al proiectului, ...) valoarea estimată este între ... și ... lei, criteriul de atribuire fiind cel mai bun raport calitate-preț. Cerințele au fost aduse la cunoștința operatorilor economici și au rămas definitive. Asocierii ... i s-a solicitat să clarifice modul de îndeplinire a cerinței privind calificarea educațională a Managerului de proiect. Astfel, susține că a transmis o clarificare detaliată, a făcut trimitere la documentele depuse în ofertă și a demonstrat fără echivoc că expertul propus îndeplinește condițiile educaționale. Mai menționează că, prin raportul procedurii din 13..., oferta Asocierii ... a fost respinsă ca neconformă, iar oferta Asocierii ... a fost declarată câștigătoare. Contestatorul susține că decizia de respingere a ofertei ... este rezultatul unei interpretări eronate, comisia aplicând rigid și formalist cerințele fără a ține cont de spiritul și scopul acestora și ignorând documentele justificative depuse. Susține că și oferta Asocierii ... este neconformă, întrucât nu a prezentat informațiile obligatorii privind soluțiile pentru fiecare cerință de conformitate (LC) la semnalizarea feroviară. Contestatorul solicită corectarea erorilor și reevaluarea ofertelor cu respectarea principiului proporționalității și a documentelor depuse. A. Oferta Asocierii ... a fost respinsă în mod nelegal și netemeinic Contestatorul susține că oferta Asocierii ... a fost respinsă nelegal și netemeinic, întrucât documentele depuse demonstrează dincolo de orice dubiu îndeplinirea cerinței privind calificarea educațională a expertului propus pentru poziția de Manager de proiect. (a) Cerinţa documentaţiei de atribuire Contestatorul menționează că cerința 9.3 din caietul de sarcini, modificată prin clarificarea din oficiu nr. ...... și reiterată în anexa la fișa de date - criterii de atribuire, impune absolvirea studiilor universitare tehnice în domeniile enumerate al...tiv, fiind suficientă absolvirea oricăruia dintre acestea. Cerința are formularea: „1. Manager de proiect a) Calificarea educațională: Studii universitare tehnice în domeniul Telecomenzi, Electronică și Electrotehnică/Construcții în infrastructura feroviară, cu Diplomă de licență, inginer sau master.” (b) Documentele depuse de către Asocierea ... pentru demonstrarea îndeplinirii cerinţei Contestatorul arată că, în cadrul ofertei, au fost depuse următoarele documente: - Diplomă de Licență în Inginerie Mecanică, emisă la 15.07.1999 de Universitatea ..., ...; - Diplomă de Master în Inginerie Mecanică, emisă la 19.07.2001 de aceeași instituție. Pagina 3 din 52

- Suplimentar, contestatorul subliniază că au fost depuse certificate de calificare în domenii relevante: - „CBI & Interlocking – sisteme computerizate de interblocare feroviară”; - „Railway Safety Platinum – certificare de nivel înalt în domeniul siguranței feroviare”; - „Mainline signalling – Wayside & Trackside – sisteme de semnalizare pentru linii principale feroviare”. Menționează că diplomele expertului sunt recunoscute oficial de autoritățile britanice, acesta dobândind calitatea de membru al Camerei Tehnice a ... la 19.10.2005, calitate ce îi conferă dreptul de exercitare a profesiei de inginer. (c) Interpretarea cerinţei de calificare educaţională în acord cu principiile achiziţiilor sectoriale Contestatorul arată că expertul ... are o vastă experiență profesională în proiecte feroviare complexe, care confirmă atât absolvirea studiilor de profil, cât și pregătirea practică necesară. Consideră că interpretarea rigidă și formalistă a entității contractante este contrară principiilor aplicabile achizițiilor sectoriale și Instrucțiunii ANAP nr. 1/2017, care prevede că analiza studiilor trebuie să reflecte scopul și spiritul cerinței, iar relevanța pregătirii profesionale trebuie raportată la obiectul contractului. Se subliniază necesitatea evitării unei interpretări formale, bazate exclusiv pe titulatura diplomelor, cerințele trebuind a fi analizate „în spiritul și scopul lor”. Astfel, susține că o abordare rigidă, care impune strict titulatura „Telecomenzi, Electronică și Electrotehnică” sau „Construcții în infrastructura feroviară”, ar restrânge nejustificat accesul la procedură și ar contraveni Instrucțiunii ANAP nr. 1/2017, principiilor proporționalității, transparenței, tratamentului egal și concurenței loiale. Contestatorul menționează Certificatul nr. ... din ... emis de Republica ...și art. 6 alin. (2) din Instrucțiunea ANAP nr. 1/2017 și arată că cerința a fost concepută într-un sens larg, raportat la obiectul contractului – modernizarea instalațiilor de semnalizare feroviară. De asemenea, experiența profesională specifică solicitată confirmă că noțiunea de „Construcții în infrastructura feroviară” include activități variate legate de obiectul contractului, evitând dublarea condițiilor. Invocă art. 8 din OUG nr. 12/1998, care definește infrastructura feroviară ca „ansamblul elementelor necesare circulației și manevrei materialului rulant…”.

Astfel, domeniul construcții aplicat infrastructurii feroviare trebuie înțeles într-un sens extins. Contestatorul consideră că cerința a fost stabilită și pentru a permite participarea operatorilor străini, fiind aplicabil principiul recunoașterii reciproce din Instrucțiunea ANAP nr. 1/2017, potrivit căruia autoritatea trebuie să accepte documente echivalente emise de organisme din alte state membre UE. Mai subliniază că diplomele emise în alte state (Marea Britanie, ...) nu pot purta denumiri identice cu cele din România, iar formalismul excesiv este nejustificat. În aceste condiții, cerințele de calificare educațională trebuie să fie relevante și proporționale cu obiectul contractului, iar evaluarea trebuie să se axeze pe competențele reale ale expertului. d) Mo...tatea în care Asocierea ... îndeplineşte cerinţa de calificare educaţională al ”Managerului de proiect” Contestatorul arată că expertul propus de Asocierea ..., dl. ... ..., deține două diplome în Inginerie Mecanică, completate de cursuri specializate în infrastructură feroviară, semnalizare feroviară și centralizare electronică. Acest parcurs formativ reflectă o pregătire tehnică solidă și coerentă cu cerințele contractului, iar experiența profesională acumulată confirmă aplicabilitatea practică a acestei pregătiri. Mai susține că, potrivit principiului recunoașterii reciproce, diplomele expertului au fost emise de o instituție recunoscută din Regatul Unit și sunt certificate oficial la nivelul Uniunii Europene, pe baza lor dl. ... devenind membru al Camerei Tehnice a .... În baza Certificatului nr. .../..., acesta este înscris sub nr. 104784, cu specializarea de inginer mecanic, absolvent al Universității ... din ..., aspect ce dovedește calificarea sa educațională. Contestatorul menționează că, în ..., conform Legii nr. 1418/1984, companiile care lucrează în domeniul public aferent construcțiilor trebuie să fie înregistrate în Registrul întreprinderilor Contractante de Lucrări Publice (...), iar inginerii și specialiștii trebuie să fie înscriși în Registrul Experienței Constructorilor (...). Înregistrarea dl. ... în ... dovedește aplicabilitatea diplomei de inginer mecanic în domeniul Construcțiilor, întrucât această înscriere este permisă doar pentru deținători de diplome naționale sau echivalente și enumeră categoriile acceptate pentru înscriere: Ingineri civili pentru lucrări de drumuri, construcții, lucrări hidraulice, portuare și lucrări industriale și energetice; Arhitecți pentru lucrări de construcții și de amenajare a spațiilor verzi; Topografi pentru lucrări de drumuri, construcții, lucrări hidraulice și portuare; Ingineri electricieni, mecanici, electromecanici și ingineri navali-mecanici pentru lucrări electromecanice și lucrări industriale și energetice, dar și pentru lucrări hidraulice/lucrări hidraulice sub presiune; Ingineri navali și navali-mecanici pentru lucrări plutitoare și instalații de șantiere navale; Ingineri minieri pentru lucrări de tuneluri, exploatări miniere și foraje; Pagina 5 din 52

Ingineri metalurgi pentru industriile metalurgice; Ingineri chimici pentru lucrări de epurare și tratare a apei și a deșeurilor lichide, solide și gazoase, precum și pentru industriile chimice; Ingineri electroniști pentru lucrări de echipamente electronice. Contestatorul arată că documentele justificative confirmă participarea dl. ... ca manager de proiect/adjunct la proiecte de infrastructură feroviară ce au inclus electrificare și/sau semnalizare- telecomunicații. Aceste activități sunt încadrate în domeniul construcțiilor în infrastructura feroviară și dă exemplul proiectului liniei de mare viteză ..., unde operatorul economic ... S.A. a făcut parte din consorțiul ... A.T.E.–... S.A.–... S.A., înregistrat în ... clasa a VII-a, atestat pentru lucrări de drumuri, construcții civile, lucrări hidraulice, portuare, electromecanice și industriale/energetice. În certificatul de experiență emis de Registrul Constructorilor sunt menționate aceleași categorii de lucrări, cu detalierea pe fiecare membru al personalului. Contestatorul arată că dl. ... a realizat atât lucrări de instalații electromecanice, cât și lucrări industriale/energetice, în cadrul unui proiect complex de infrastructură feroviară ce a presupus lucrări de infrastructură, suprastructură, instalații electromecanice, semnalizare, telecomunicații și electrificare pentru Noua Linie Dublă .... Contestatorul menționează că studiile de licență și masterat absolvite de dl. ... îi asigură pregătirea necesară și în management de proiect, aspect confirmat de informațiile oficiale ale facultății, unde sunt vizate: „Dezvoltarea cunoștințelor despre tehnologiile de ultimă generație; Lucrul în echipă, managementul și leadershipul; Abilități de comunicare; înțelegerea responsabilităților profesionale, cum ar fi sustenabilitatea și etica”. Contestatorul susține că specializarea inginerie mecanică se încadrează în domeniul construcțiilor în infrastructura feroviară prin discipline fundamentale (rezistența materialelor, statica și dinamica structurilor), reunite sub conceptul de mecanică structurală. Menționează clasificările europene (cod 07 – „Inginerie, Producție și Construcții”), în cadrul căruia: 0714 – Electronică și Automatizări; 0713 – Electricitate și energie; 0715 – Mecanică și prelucrarea materialelor; 0732 – Construcții și inginerie civilă;

0788 – Programe și calificări interdisciplinare care implică inginerie, producție și construcții. Contestatorul arată că, potrivit H.G. nr. 367/... privind Nomenclatorul domeniilor și specializărilor, pentru Inginerie Mecanică la nivel de licență și masterat/doctorat sunt prevăzute: 0715 – Mecanică și meserii din domeniul metalurgie; 0716 – Vehicule, ambarcațiuni și aeronave; 0788 – Programe și calificări interdisciplinare care implică inginerie, producție și construcții. Contestatorul compară cu Universitatea Tehnică de Construcții din ..., unde există specializări precum: 0732 – Construcții și inginerie civilă; 0788 – Programe și calificări interdisciplinare care implică inginerie, producție și construcții; 0712 – Tehnologia Protecției mediului; 0714 – Electronică și Automatizări; 0732/0788 – Ingineria Instalațiilor; 0715 – Mecanică și meserii în metalurgie (Utilaje tehnologice pentru construcții); 0788 – Mecatronică și robotică (Inginerie și management în construcții); 0731 – Arhitectură și Urbanism. Contestatorul arată că la această universitate există două facultăți care formează ingineri în inginerie mecanică aplicată în construcții, confirmând că un inginer mecanic este calificat să activeze în domeniul construcțiilor. Mai subliniază că diploma universitară în inginerie mecanică se încadrează în categoria studiilor universitare relevante pentru domeniul construcțiilor în infrastructura feroviară, conform nomenclatoarelor românesc, european și elen, iar documentele justificative confirmă experiența profesională a dl. ... în proiecte de infrastructură feroviară, recunoscută de beneficiari publici și privați din mai multe state membre ale Uniunii Europene, această recunoaștere demonstrând caracterul similar și validitatea diplomelor obținute. B. Oferta Asocierii ... a fost în mod greşit considerată admisibilă şi câştigătoare Contestatorul precizează că entitatea contractantă a evaluat oferta depusă de Asocierea ... în mod superficial, însă de această dată în favoarea ofertantului și susține că, în mod eronat, s-a considerat că oferta Asocierii ... este admisibilă și câștigătoare, deși aceasta nu respectă cerințele impuse prin documentația de atribuire. Mai menționează că oferta conține o serie de deviații de la cerințele caietului de sarcini, obligatorii în etapa de ofertare. Contestatorul subliniază că situația în care unui ofertant i se recunoaște conformitatea ofertei, care nu respectă cerințele documentației de atribuire, este eronată și nelegală, concluzie susținută atât de prevederile legale relevante, cât și de interpretările jurisprudențiale obligatorii oferite de CJUE. a) Cerinţele documentaţiei de atribuire impun în mod explicit conţinutul obligatoriu al propunerilor tehnice Pagina 7 din 52

Contestatorul subliniază că, potrivit documentației de atribuire, „Prezentarea unor copii a caietelor de sarcini nu reprezintă oferta tehnică, iar aceasta va fi considerată 'neconformă' urmând a fi descalificată”. Susține că propunerea tehnică trebuie să facă dovada îndeplinirii condițiilor de calitate cerute prin caietul de sarcini și a condițiilor de siguranță feroviară la execuția lucrărilor și menționează că cerințele beneficiarului sunt prezentate în tabelul nr. 3, incluzând fișierele: „Specificație tehnică centralizare electronică - CE v.1.10” și „Anexa 1 Electroalimentare v.6.0.0”. Contestatorul arată că specificația tehnică centralizare electronică prevede cote pentru cerințe: 0 – „Obligatoriu” și LC – „cerință de conformitate obligatorie. Dovedirea îndeplinirii cerinței trebuie să fie făcută până la recepția la terminarea lucrărilor. Pentru toate cerințele cu „LC”, Ofertantul va prezenta în oferta tehnică soluția privind modul de realizare al fiecărei cerințe”, iar cerințele impuse sunt: CE8, CE9, CE11, CE12, CE24, CE33, CE42, CE43, CE45, CE46, CE48–CE52, CE54, CE55, CE57–CE62, CE64–CE71, CE73–CE77, CE80, CE81, CE83–CE86, CE88–CE95, CE97–CE100, CE104, CE105, CE107–CE109, CE114–CE125, CE129–CE135, CE137–CE142, CE144–CE159, CE161–CE177, CE179–CE189. Contestatorul menționează că anexa 1 „... Electroalimentare v.6.0.0” prevede LC – „cerință de conformitate obligatorie. Dovedirea îndeplinirii cerinței trebuie să fie făcută până la recepția la terminarea lucrărilor. Pentru toate cerințele cu „LC”, Ofertantul va prezenta în oferta tehnică soluția privind modul de realizare al fiecărei cerințe”, iar I – „Informativ”. Contestatorul arată că au fost impuse alte 118 cerințe de conformitate, pentru care era obligatorie prezentarea în propunerea tehnică a soluției privind modul de realizare al fiecărei cerințe, chiar dacă demonstrarea acestora poate avea loc până la recepția lucrărilor; cerințele impuse sunt: EA1, EA2, EA4, EA6–EA14, EA16–EA22, EA24–EA46, EA48–EA65, EA67–EA101, EA103–EA125. Contestatorul menționează că, potrivit răspunsului la întrebarea nr. 16 din Răspunsul consolidat, pag. 7-8, „Pentru întocmirea unei oferte conforme, ofertanții trebuie să consulte în detaliu Caietul de Sarcini și anexele acestuia, unde sunt specificate cerințele tehnice și funcționale obligatorii. Antreprenorul are responsabilitatea de a analiza și înțelege aceste cerințe înainte de depunerea ofertei. Prin urmare, solicitarea de a indica suplimentar caracteristicile imperative nu este justificată, întrucât acestea sunt clar prevăzute în documentația pusă la dispoziția ofertanților (de ex. Caiet de Sarcini: Specificațiile tehnice detaliate, inclusiv cerințele funcționale și operaționale, Parametrii minimi de calitate și siguranță impuși de Beneficiar, Standardele și normativele aplicabile în documentațiile tehnice de proiectare; Anexele la Caietul de Sarcini: Documentele care detaliază soluțiile tehnice acceptate și cerințele minime obligatorii, etc.)”.

b) Interpretarea cerinţelor de conformitate obligatorii Contestatorul subliniază că documentația de atribuire a stabilit în mod explicit obligațiile ofertanților privind conținutul propunerii tehnice, iar aceste obligații nu sunt formale sau opționale, ci constituie cerințe de fond, a căror nerespectare atrage caracterul neconform al ofertei și menționează că documentația de atribuire a rămas definitivă prin necontestare, iar orice interpretare contrară excede regulile stabilite de entitatea contractantă, care au fost acceptate de ofertanți și au caracter obligatoriu. Contestatorul precizează că, prin depunerea ofertelor, operatorii economici au acceptat condițiile impuse de entitatea contractantă, iar documentația a devenit obligatorie atât pentru ofertanți, cât și pentru entitatea contractantă, care trebuie să o respecte întocmai, inclusiv în ceea ce privește evaluarea ofertelor și includerea tuturor informațiilor solicitate. Mai menționează că caietul de sarcini precizează fără echivoc că simpla reproducere a prevederilor acestuia nu echivalează cu o propunere tehnică și atrage automat descalificarea. Susține că propunerea tehnică trebuie să dovedească modul în care ofertantul asigură îndeplinirea cerințelor de calitate și a condițiilor de siguranță feroviară, iar un angajament formal nu este suficient, fiind necesară o descriere tehnică efectivă și detaliată. Contestatorul arată că specificația tehnică „Centralizare electronică - CE v.1.10", anexă la caietul de sarcini, clasifică cerințele în trei categorii: „O” (obligatorii, de demonstrat în ofertă), „LC” (cerințe de conformitate obligatorii, a căror demonstrare practică poate avea loc până la recepție, dar care trebuie detaliate tehnic în propunerea tehnică) și „I” (informative). Contestatorul subliniază că, deși demonstrarea cerințelor „LC” poate avea loc până la finalizarea lucrărilor, entitatea contractantă a impus expres obligația ca în etapa de ofertare să fie prezentate soluțiile tehnice privind modul de realizare al fiecărei cerințe LC. Contestatorul menționează că această obligație a fost detaliată pentru 246 de cerințe LC, pentru care ofertanții trebuiau să descrie în propunerea tehnică soluția privind modul de realizare al fiecărei cerințe, nu doar să o asume ulterior și consideră că relevanța acestor obligații este confirmată și prin răspunsurile entității înainte de depunerea ofertelor, unde SR CF ... a precizat că nu este necesară reluarea cerințelor în alte forme, deoarece ele sunt deja detaliate în documentația pusă la dispoziția ofertanților, care au responsabilitatea să le analizeze, înțeleagă și să le reflecte corespunzător în propunerea tehnică. Contestatorul subliniază că o ofertă este neconformă și trebuie respinsă dacă: (i) conține doar reproduceri sau extrase din Caietul de sarcini fără soluții tehnice proprii sau se limitează la declarații de conformitate, fără descriere concretă; (ii) nu a demonstrat în mod explicit îndeplinirea condițiilor de calitate și siguranță feroviară; (iii) nu a Pagina 9 din 52

furnizat soluții tehnice pentru cerințele LC din Specificația tehnică centralizare electronică și Anexa 1 Electroalimentare; (iv) nu a dovedit analiza și integrarea cerințelor obligatorii din documentația de atribuire. Contestatorul arată că din ansamblul documentației rezultă fără dubiu că ofertanții aveau obligația de a descrie concret și detaliat modul de îndeplinire al cerințelor LC, chiar dacă demonstrarea practică poate fi realizată până la finalizarea lucrărilor. Contestatorul menționează că nerespectarea acestei obligații transformă oferta într-una neconformă, deoarece nu poate fi evaluată din punct de vedere tehnic, iar în contextul unei proceduri bazate pe criteriul „cel mai bun raport calitate-preț”, o astfel de ofertă nu poate fi considerată admisibilă. c) Asocierea ... nu a inclus în cadrul propunerii tehnice informaţiile explicit solicitate, respectiv nu a demonstrat îndeplinirea cerinţelor de conformitate Contestatorul subliniază că Asocierea ... s-a limitat la a declara în cadrul ofertei că respectă cerințele privind semnalizarea feroviară, indicând pur declarativ conformitatea ofertei cu cerințele documentației de atribuire și omitând demonstrarea respectării cerințelor de conformitate și susține că propunerea tehnică a Asocierii ... s-a bazat exclusiv pe o asumare declarativă, fără a descrie în detaliu soluțiile tehnice proprii sau mo...tățile concrete de realizare a fiecărei cerințe de conformitate pentru semnalizarea feroviară din caietul de sarcini și anexele aferente. Contestatorul menționează că simpla asumare formală a îndeplinirii unor cerințe nu echivalează cu depunerea unei oferte conforme și admisibile, întrucât entitatea contractantă se află în imposibilitatea de a verifica soluțiile proprii ale fiecărui ofertant, mai ales în contextul în care prezentarea acestora a fost impusă explicit. Mai subliniază că orice decizie a comisiei de evaluare privind admiterea sau respingerea unei oferte poate fi fundamentată doar pe o evaluare legală și temeinică, inclusiv pe probe concludente, iar ofertanții nu pot vicie rezultatul procedurii prin ofertarea unor servicii și lucrări incomplete sau a căror prestare/execuție nu este descrisă corect și complet. Contestatorul susține că o ofertă în cadrul căreia îndeplinirea cerințelor Caietului de sarcini este asumată exclusiv declarativ și formal

trebuie respinsă ca neconformă, întrucât entitatea contractantă are obligația de a evalua ofertele ținând seama de toate elementele prevăzute în documentația de atribuire pentru a se asigura de fezabilitatea și sustenabilitatea aspectelor ofertate. Mai subliniază că prin depunerea ofertei se prezumă că ofertanții și-au însușit conținutul întregii documentații de atribuire, inclusiv cerințele expres detaliate în caietul de sarcini privind mo...tatea de elaborare și conținutul propunerii tehnice. Contestatorul menționează că riscul întocmirii ofertelor cade asupra operatorilor economici, care nu pot invoca propria culpă ca motiv al întocmirii neconforme a ofertei, conform principiului „nemo auditur propriam turpitudinem allegans”. Contestatorul subliniază că sunt incidente prevederile art. 139 alin. (2) din HG nr. 394/2016, potrivit cărora propunerea tehnică trebuie să corespundă cerințelor minime prevăzute în Caietul de sarcini, iar oferta care nu satisface aceste cerințe este considerată neconformă, iar comisia de evaluare are obligația de a o respinge. d) Conduita entităţii contractante Contestatorul susține că, în evaluarea ofertei Asocierii ..., entitatea contractantă a eludat principiile expres reglementate de prevederile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, în special principiul nediscriminării, tratamentului egal și transparenței, susținând că Asocierea ... a cunoscut necesitatea prezentării soluțiilor proprii privind modul de realizare al fiecărei cerințe de conformitate încă de la momentul publicării documentației de atribuire; o interpretare sau aplicare distinctă a acestora nu poate conduce decât la nerespectarea principiului transparenței. Totodată, evaluarea ofertelor depuse a fost guvernată de reguli diferite, aplicându-se o dublă măsură, întrucât ofertantului declarat câștigător i s-a acceptat o simplă declarație formală privind îndeplinirea cerințelor caietului de sarcini, în timp ce oferta Asocierii ... a fost supusă unei evaluări stricte și rigide, raportată la cerințele caietului de sarcini interpretate ad litteram; aplicarea neunitară a regulilor și cerințelor documentației de atribuire nu poate conduce decât la eludarea principiului tratamentului egal. Contestatorul menționează că nu este permisă și nici posibilă completarea sau modificarea ofertei cu informații care nu au fost inițial incluse, subliniind că soluțiile privind modul de realizare al fiecărei cerințe de conformitate referitoare la semnalizarea feroviară lipsesc din propunerea tehnică și nu sunt susținute de alte aspecte redate de ofertant. Orice solicitare ulterioară de clarificare ar echivala cu modificarea ofertei, ceea ce ar încălca dispozițiile art. 140 alin. (5) din HG nr. 394/2016 și principiul tratamentului egal. Contestatorul arată că, potrivit jurisprudenței CJUE (cauzele C- 131/16, C-336/12, C-298/15, și C-599/10), principiul egalității de tratament și obligația de transparență se opun negocierii sau modificării Pagina 11 din 52

ofertei după depunere, cu excepția clarificărilor punctuale pentru erori materiale evidente, și că solicitarea unor informații suplimentare trebuie adresată în mod echivalent tuturor ofertanților aflați în aceeași situație. Contestatorul subliniază că oferta Asocierii ... este neconformă deoarece nu prezintă toate informațiile impuse explicit prin documentația de atribuire, iar simpla indicare declarativă și formală a respectării cerințelor este insuficientă și nerelevantă. Entitatea contractantă trebuia să verifice mo...tatea efectivă de îndeplinire a cerințelor, însă a fost împiedicată de lipsa prezentării soluțiilor de realizare a fiecărei cerințe de conformitate de către Asocierea .... Contestatorul își întemeiază contestația pe dispozițiile art. 8 raportat la art. 2 din Legea nr. 101/2016, precum și pe toate dispozițiile legale menționate în cuprinsul documentului, și menționează probele constând în înscrisurile atașate contestației și cele din dosarul achiziției sectoriale. Prin adresa nr. ......, transmisă prin e-mail și poștă, în temeiul art. 611 din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul a solicitat contestatorului să comunice, dovada constituirii, în termen de maximum 5 zile de la data sesizării Consiliului, a cauțiunii legale, respectiv recipisa de consemnare a cauțiunii, în original, în cuantumul stabilit de articolul menționat, iar contestatorul a confirmat primirea prin adresa înregistrată la CNSC cu nr. ....... Prin adresa nr. ...... înregistrată la CNSC sub nr. ......, în temeiul dispozițiilor art. 18 din Legea nr. 101/2016, entitatea contractantă ... a formulat punct de vedere cu privire la contestația ... SA, solicitând respingerea acesteia, ca nefondată şi respingerea capătului de cerere privind obligarea entității contractante la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea prezentei cauze. Entitatea contractantă menționează că întreaga procedură de atribuire a fost selectată în vederea exercitării controlului ex-ante și s-a desfășurat cu respectarea cadrului legal și a măsurilor ANAP care a emis avizele: - .../11..., - .../11...,

- ../13.... Entitatea contractantă menționează că, potrivit anunțului de participare publicat în SEAP cu nr. ......., s-a inițiat procedura de achiziție publică "Proiectare și execuție aferente obiectivului de investiții „Sporirea eficienței economice și a siguranței feroviare prin creșterea nivelului de centralizare al instalațiilor de semnalizare feroviară": Lot 1: „Sporirea eficienţei economice şi a siguranţei feroviare prin creşterea nivelului de centralizare al instalaţiilor de semnalizare feroviară” Lot 2 – Sectoare CF: Sucursalele Regionale ..., ... Lot 3: „Sporirea eficienţei economice şi a siguranţei feroviare prin creşterea nivelului de centralizare al instalaţiilor de semnalizare feroviară” — Lot 8 – Stații CF, Sucursala Regională .... Pentru Lotul 1 au fost depuse oferte de 2 operatori economici, inclusiv de Asocierea ... SA (lider asociere) – ... SA – ... SRL – ... SA, lider fiind ... SA. În urma finalizării procedurii de atribuire pentru Lotul 1, s-a întocmit raportul procedurii nr. ...... și comunicările privind rezultatul procedurii de atribuire nr. ...... pentru oferta depusă de Asocierea ... ... SRL (lider) – ... SA – ... A.S., și nr. ...... pentru oferta depusă de Asocierea ... SA (lider) – ... SA – ... SRL – ... SA. Entitatea contractantă subliniază că contestatorul a solicitat acces la dosarul achiziției. Astfel, a fost de acord cu solicitarea privind accesul în intervalul 09:00–11:00 și punerea la dispoziție spre vizionare a documentelor prevăzute de art. 231 alin. (6) din Legea 99/2016, conform adresei nr. ....... Mo...tatea de acces pentru vizionare a fost acceptată de contestator prin împuternicit, așa cum rezultă din emailul din 18..., iar în temeiul art. 231 din Legea 99/2016, i s-a permis accesul neîngrădit la dosar, dar nu a fost de acord cu fotocopierea documentelor aferente procedurii de atribuire pentru Lotul 1, a proceselor-verbale de evaluare și a oricăror alte documente care nu au fost declarate și probate ca fiind confidențiale. Entitatea contractantă arată că, potrivit art. 224 din Legea 99/2016, procedura se finalizează prin încheierea contractului sectorial/acordului-cadru sau prin anulare. Totodată, conform art. 231 alin. (4) din Legea 99/2016: „Ulterior finalizării procedurii de atribuire, dosarul achiziţiei sectoriale are caracter de document public”. Astfel, menționează că dosarul achiziției aferent Lotului 1 nu are caracter public, procedura nefiind finalizată. Entitatea contractantă arată, cu titlu prealabil, că potrivit art. 19 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, ofertele depuse de Asocierea ... SA (lider asociere) – ... SA – ... SRL – ... SA și Asocierea ... ... SRL (lider asociere) – ... SA – ... A.S. pentru Lotul 1 au fost probate și declarate confidențiale, conform art. 70 alin. (4) din Legea 99/2016 actualizată. Mai menționează că Asocierea ... ... SRL (lider) – ... SA – ... A.S. a depus Declarația privind părțile confidențiale din propunerea tehnică și Pagina 13 din 52

financiară la data de 10..., analizată și evaluată de comisia de evaluare prin procesele-verbale nr. ... din 06..., nr. ...din 18... și nr. ...din 21.... Entitatea contractantă subliniază că această asociere a motivat și justificat caracterul confidențial al informațiilor, respectiv propunerea tehnică și financiară. Astfel, susține că, potrivit art. 70 alin. (4) din Legea 99/2016 și îndrumării ANAP privind analiza confidențialității ofertelor, ofertantul a depus următoarele dovezi: - protecția legală a informațiilor tehnice ce constituie proprietate intelectuală, protejate la nivel european și global prin brevete, mărci, desene industriale, drepturi de autor, pentru care au fost prezentate documente precum: • Extras din Brevetul pentru sistemul de centralizare electronică SIMIS, nr. ..., obținut la 03.02.1987; • Extras din Buletinul Brevetului European pentru numărătoarele de osii, nr. ... B1; • Extras din Brevetul pentru sursa de lumină cu LED, nr. .......; • Extras din Buletinul Brevetului European pentru sistemul de control al trenurilor, nr. EP 2 ...; • Extras din Brevetul Sistemelor de Semnalizare feroviară, nr. ...; • Marca SIMIS, nr. ...; - obligațiile asumate față de operatorii economici privind protejarea confidențialității documentelor; - protecția informațiilor ca secret comercial, pentru care au fost depuse: • Extras din Circulara ... privind Securitatea, nr. ...; • Extras din Circulara ... ... – Infrastructura Feroviară (...; • Extras din Regulamentul intern al ... ... SRL – Secțiunea II.3. Entitatea contractantă menționează că, pe baza acestor documente, comisia de evaluare a considerat dovedit caracterul confidențial. Totodată, comisia a îndeplinit obligațiile prevăzute de art. 70 alin. (1) din Legea 99/2016, inclusiv la solicitarea contestatorului privind accesul la dosarul achiziției. Entitatea contractantă subliniază că acest fapt reiese din procesul- verbal nr. ... din 19..., încheiat la vizualizarea dosarului pus la dispoziția contestatorului, unde s-a consemnat că Asocierea ... ... SRL – ... SA – ... A.S. a declarat oferta confidențială, fiind respectat art. 231 alin. (5) din Legea 99/2016, iar accesul la informațiile din propunerea tehnică și financiară a fost restricționat. A. Oferta Asocierii ... a fost respinsă în mod nelegal şi netemeinic. Documentele aflate la dispoziţia entităţii contractante demonstrează

dincolo de orice fel de dubiu îndeplinirea cerinţei privind calificarea educaţională a expertului propus pentru poziţia de manager de proiect. Entitatea contractantă menționează că, potrivit clarificării din oficiu nr. ......, publicată în SEAP la 30..., pentru Expertul principal nr. 1 – Manager de proiect, s-a solicitat calificarea educațională: studii universitare tehnice în domeniul Telecomenzi, Electronică și Electrotehnică/Construcții în infrastructura feroviară, cu diplomă de licență, inginer sau master și susține că, pentru expertul declarat ... ..., în propunerea tehnică (Vol. 3.0) au fost prezentate următoarele documente: - Diploma emisă la 19.07.2001 de Universitatea ... din ... pentru titlul de Master în Inginerie Mecanică, copie certificată de Atașatul Cultural al Ambasadei Marii Britanii la Atena la 27.09.2005 (pag. 325/4945 – limba română; pag. 328/4945 – limba engleză); - Diploma emisă la 15.07.1999 de aceeași universitate pentru titlul de Licențiat în Inginerie Mecanică, copie certificată de același atașat la 27.09.2005 (pag. 326/4945 – limba română; pag. 329/4945 – limba engleză). În urma analizei, comisia de evaluare a constatat lipsa documentelor justificative pentru calificarea educațională cerută (studii în domeniul Telecomenzi, Electronică și Electrotehnică/Construcții în infrastructura feroviară). Astfel, a fost solicitată clarificarea nr. ..... (întrebarea nr. 8). Mai precizează că, în răspunsul nr. ...... (160 pagini), contestatorul a susținut: „Deşi diplomele nu sunt emise explicit în domeniul telecomunicaţiilor sau construcţiilor de cale ferată, ingineria mecanică este un domeniu tehnic fundamental...”. Comisia de evaluare nu a reținut această precizare, întrucât cerința educațională era stabilită expres prin documentația de atribuire. Entitatea contractantă menționează că, prin răspunsul transmis, contestatorul a depus aceleași documente inițiale, respectiv: - CV și declarație de disponibilitate; - Recomandare ... ...; - Certificat de membru al Camerei Tehnice a ... nr. .../..., specializarea Inginer Mecanic; - Adrese și protocoale emise de ... S.A. sau consorții partenere (2005–...), inclusiv: protocol de recepție a pieselor de schimb .... Entitatea contractantă arată că, suplimentar, contestatorul a depus 3 documente noi, toate în limba engleză, fără traducere autorizată: - Certificate of completion (... UNIVERSITY, ...); - Certificate of completion (... UNIVERSITY, ...); - Certificate of completion (... UNIVERSITY, ...). Entitatea contractantă subliniază că aceste documente nu au respectat cerința din fișa de date, Secțiunea VI.3, conform căreia „corespondenţa și toate documentele depuse de operatorii economici vor fi în limba română, sau însoţite de traducere autorizată în limba română”. Astfel, consideră că, atât în propunerea tehnică, cât și în răspunsul la clarificări, nu s-au prezentat documentele solicitate pentru Expertul principal nr. 1 – Manager de proiect. În consecință, propunerea tehnică nu a îndeplinit cerința minimă stabilită prin clarificarea nr. ....... Astfel, oferta contestatorului a fost declarată neconformă în baza art. 143 alin. (3) lit. a) din H.G. nr. Pagina 15 din 52

394/2016 coroborat cu art. 139 alin. (2) din H.G. nr. 394/2016. În aceste condiții, oferta depusă de ... SA (lider) a fost respinsă, conform art. 143 alin. (1) din H.G. nr. 394/2016. Entitatea contractantă arată că afirmaţia contestatorului „Mo...tatea în care Entitatea Contractantă alege să interpreteze cerinţa privind calificarea educaţională a Managerului de Proiect (...) este una excesiv de rigidă şi formalistă, contrară principiilor aplicabile achiziţiilor sectoriale” nu poate fi luată în considerare și susține că nu a interpretat excesiv şi rigid cerinţa, ci, în virtutea obligaţiilor legale, a verificat îndeplinirea unei cerinţe stabilite clar prin clarificarea din oficiu nr. ......, publicată în SEAP la 30.... Dacă această cerinţă ar fi fost considerată excesiv de rigidă, contestatorul ar fi avut posibilitatea să solicite clarificări la documentaţia de atribuire sau să o conteste, lucru pe care nu l-a făcut. Întrucât prevederile documentaţiei nu au fost contestate de niciun operator economic, acestea au devenit obligatorii atât pentru ofertanţi, cât şi pentru entitatea contractantă. Referitor la afirmaţia contestatorului că „o abordare rigidă, axată strict pe titulatura diplomei (...) ar echivala cu o restrângere nejustificată a accesului la procedură”, entitatea contractantă precizează că obiectul şi natura contractului justifică cerinţa. La formularea acesteia s-a ţinut cont de Instrucţiunea ANAP nr. 1/2017, având în vedere complexitatea investiţiilor în instalaţii feroviare (centralizare electronică cu tehnică de calcul – CE/CEL, blocuri de linie automat integrate – BLAI, sisteme de semnalizare cu trepte multiple de viteză – TMV). Mai menţionează că pentru coordonarea acestor activităţi este esenţial ca managerul de proiect să deţină studii universitare tehnice în domeniul Telecomenzi şi Electronică în Transporturi sau Construcţii în infrastructura feroviară deoarece acestea asigură competenţe avansate necesare gestionării contractului. În conformitate cu art. 6 alin. (3) şi (4) din Instrucţiunea ANAP nr. 1/2017, entitatea contractantă consideră justificată solicitarea unor studii specifice. Entitatea contractantă subliniază rolul cheie al managerului de proiect, care implică: implementarea proiectului, coordonarea proiectării şi execuţiei, comunicarea cu beneficiarul, avizarea rapoartelor, dispunerea sarcinilor către personalul de proiectare şi execuţie,

furnizarea de soluţii tehnice. Experienţa acestuia are o influenţă directă asupra derulării în condiţii de calitate a contractului. Mai precizează că afirmaţiile contestatorului sunt nefondate, întrucât aceasta susţine că cerinţa ar fi vizat generic ştiinţele inginereşti, fără a fi necesare specializările solicitate. În realitate, ingineria mecanică şi ingineria electronică/electrotehnică sunt fundamental diferite prin obiect de studiu, competenţe şi aplicaţii practice și ilustrează diferenţele prin programele universitare de la Facultatea de Autovehicule Rutiere, Mecatronică şi Mecanică, respectiv Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei (Universitatea Tehnică ...-...), unde se observă că doar matematica şi fizica sunt comune, restul materiilor fiind distincte. Astfel, ingineria mecanică este orientată spre structuri mecanice, iar ingineria electronică spre semnale, comunicaţii şi sisteme de control. Entitatea contractantă concluzionează că specializarea în inginerie mecanică nu se încadrează în specialităţile solicitate pentru calificarea educaţională a expertului manager de proiect. Totodată, menţionează că, având în vedere valoarea contractului (... lei) şi natura lucrărilor de centralizare a instalaţiilor de semnalizare feroviară, cerinţa este legală şi pertinentă, iar contestaţia trebuie respinsă ca neîntemeiată. Mai susține că argumentele contestatorului privind certificate, diplome recunoscute de autorităţi britanice, experienţă profesională vastă sau documente echivalente din alte state membre UE nu fac obiectul contestaţiei şi nu pot fi luate în considerare. B. Oferta Asocierii ... a fost în mod greşit considerată admisibilă şi câştigătoare Entitatea contractantă menționează că, referitor la afirmația contestatorului „în mod eronat s-a considerat că oferta Asocierii ... este admisibilă şi câştigătoare, deşi aceasta nu respectă cerinţele impuse de documentaţia de atribuire”, această afirmație este neîntemeiată. Astfel, precizează că propunerea tehnică depusă de Asocierea ... a fost declarată confidențială, astfel încât mențiunea contestatorului că „oferta Asocierii ... conţine o serie de deviaţii de la cerinţele Caietului de sarcini” reprezintă doar o presupunere, o afirmație irelevantă și nefondată, în condițiile în care contestatorul nu a avut acces la informațiile din propunerea tehnică. Mai susține că în conținutul contestației contestatorul formulează afirmații nefondate și irelevante pentru cauză, cum ar fi: „Prezentarea unor copii a caietelor de sarcini nu reprezintă oferta tehnică, iar aceasta va fi considerată neconformă urmând a fi descalificată”. De asemenea, entitatea contractantă menționează că atât Asocierea ..., cât și Asocierea ..., în conținutul propunerii tehnice, au invocat conformitatea cu prevederile caietului de sarcini, asumate de ambii ofertanți, prezentând propria abordare și mo...tate de îndeplinire a acestora. Mai subliniază că fiecare ofertant are libertatea de a-și structura și prezenta oferta, cu respectarea cerințelor din documentația Pagina 17 din 52

de atribuire. Pentru întocmirea propunerii tehnice, documentația de atribuire (inclusiv „Cerințele Beneficiarului” anexate la caietul de sarcini) a fost pusă la dispoziția tuturor operatorilor economici. Acestea trebuiau respectate prioritar față de .... Entitatea contractantă arată că, suplimentar declarației de conformitate, Asocierea ... a prezentat soluții tehnice detaliate pentru fiecare cerință a beneficiarului, cu trimitere la documente din propunerea tehnică, astfel: - CE 8: ofertantul trebuie, în timpul fazei de proiectare și al testelor în fabrică și pe teren, să ofere proba că sistemul îndeplinește reglementările funcționale și performanțele cerute; - CE 9: antreprenorul trebuie să livreze angajatorului toate documentele necesare definite în „Cerințe”; - CE 10: antreprenorul trebuie să realizeze proiectarea, instalarea și testele cerute, să prezinte dovada etapelor critice: sfârșitul proiectării, testele de acceptanță în fabrică, sfârșitul instalării echipamentului interior și exterior, sfârșitul testelor pe teren, testele fiind efectuate sub supravegherea antreprenorului, inginerului (FIDIC) și .... Entitatea contractantă precizează că aceste aspecte sunt detaliate în propunerea tehnică a Asocierii ..., în cap. 4 – Anexa Automatizări Feroviare, pag. 1119-2703, unde se prezintă modul de abordare și soluționare a cerințelor beneficiarului. Performanțele și descrierea preliminară a sistemului CE, inclusiv arhitectura și funcționalitatea, sunt descrise în documentul [...]. De asemenea, la paginile 468-789, Asocierea ... prezintă documentația tehnică a componentelor utilizate. Spre exemplu, Anexa 16 din CE vl. 10 se referă la numărătoarele de osii și condițiile de îndeplinit, detaliate la pag. 468-474. Mai menționează că Asocierea ... asigură beneficiarul de îndeplinirea cerințelor de calitate și siguranță feroviară, iar prin documentul [...] demonstrează modul de realizare a fiecărei cerințe. Astfel, consideră că decizia comisiei de evaluare privind admiterea ofertei Asocierii ... este corectă, legală și temeinică, iar afirmațiile contestatorului sunt simple supoziții. Oferta declarată câștigătoare este conformă și admisibilă, respectând documentația de atribuire și reglementările legale, aspect confirmat prin verificările comisiei. Entitatea contractantă menționează că evaluarea ofertelor a fost imparțială, făcută cu bună-credință, în concordanță cu prevederile legale

aplicabile. Raportul procedurii de atribuire nr. ...... și actele subsecvente au fost adoptate cu respectarea legislației și principiilor din art. 2 alin. (2) din Legea nr. 99/2016. Invocă art. 61¹ din Legea nr. 101/2016, arătând că lotul 1, cu valoarea estimată de ... lei fără TVA, presupune o cauțiune de 2.000.000 lei, care nu a fost depusă de contestatoare. Entitatea contractantă își rezervă dreptul de a solicita reținerea cauțiunii depuse de ... SA, lider al Asocierii formată din ... SA, ... SRL și ... SA, după soluționarea contestației. În drept, entitatea contractantă își întemeiază punctul de vedere pe dispozițiile Legii nr. 101/2016, Legii nr. 99/2016 și H.G. nr. 394/2016. În probațiune, prin adresa înregistrată la CNSC sub nr. ......, ... a transmis la dosarul cauzei, pe suport electronic (stick), documente din dosarul achiziției publice. Prin cererea de intervenție nr. ....., înregistrată la C.N.S.C. cu nr. ......, în temeiul prevederilor art. 17 alin. (3) şi a celorlalte prevederi relevante din Legea nr. 101/2016, cu referire la contestația formulată de către ... SA (lider), ... ... SRL (lider), în calitate de ofertant declarat câștigător, a solicitat cele redate în partea introductivă. 1. Intervenientul menționează art. 17 alin. (3) din Legea 101/2016 și art. 61 alin. (1) cod procedură civilă și menționează că ... a contestat raportul procedurii nr. ...... și actele subsecvente vizând atât respingerea propriei oferte, cât și declararea ca admisibilă a ofertei sale, subliniază că are un interes legitim, născut, actual și direct în menținerea rezultatului procedurii prin care oferta Asocierii ... a fost declarată câștigătoare și precizează că cererea de intervenție a fost formulată în termen, contestația fiind publicată în SEAP la 25.... 2. Oferta asocierii ... a fost respinsă în mod legal. Contestaţia este vădit neîntemeiată Intervenientul susține că, prin răspunsul de clarificare nr. .../08..., asocierea ... recunoaşte că "diplomele nu sunt emise explicit în domeniul telecomunicaţiilor sau construcţiilor de cale ferată" în cazul expertului propus. Astfel, potrivit raportului procedurii, oferta Asocierii ... a fost respinsă ca neconformă, fiind consemnat că aceasta "nu au fost depuse documente justificative din care să reiasă calificarea educaţională solicitată, respectiv Studii universitare tehnice în domeniul Telecomenzi, Electronică, Electrotehnică / Construcţii în infrastructura feroviară, cu Diplomă de licenţă, inginer sau maşter". Totodată, arată că această constatare este confirmată de Asocierea ..., care a admis că diplomele nu sunt emise explicit în domeniul telecomunicaţiilor sau construcţiilor de cale ferată și menționează că diplomele obținute de expertul propus sunt în inginerie mecanică, iar specializarea prevăzută prin Certificatul de membru al Camerei Tehnice a ... nr. .../... este inginer mecanic. Mai subliniază că modificarea adusă de clarificarea din oficiu nr. ...... a restrâns calificarea educațională acceptată doar la domeniul specific al Pagina 19 din 52

infrastructurii feroviare, iar neadaptarea ofertei de către ... este imputabilă acesteia și menționează că prevederile art. 6 alin. (2) din Instrucțiunea ANAP 1/2017 privesc relevanța cerințelor și nu maniera verificării lor, arată că criticile contestatoarei sunt tardive și lipsite de temei, subliniază că cerințele documentației de atribuire au devenit obligatorii prin necontestarea lor, afirmă că Instrucțiunea ANAP 1/2017 nu permite derogări de la cerințele explicite. Mai menționează că contestatorul nu demonstrează cum diplomele managerului respectă domeniul solicitat și susține că comisia nu s-a rezumat la titulatura diplomelor, ci a constatat că studiile sunt într-un cu totul alt domeniu. Intervenientul subliniază că respingerea nu a fost imediată, ci s-a solicitat clarificare nr. .../29..., iar răspunsul contestatorului a fost superficial. Astfel, cele trei documente suplimentare ("certificate of completion de la ... UNIVERSITY") nu pot fi considerate relevante, și consideră că, în mod corect, oferta Asocierii ... a fost respinsă ca neconformă în baza art. 143 alin. (1) şi (3) lit. a) coroborat cu art. 139 alin. (2) din HG nr. 394/2016. Intervenientul susține că domeniul ingineriei, inclusiv ingineria mecanică, este diferit de domeniul construcțiilor în infrastructură feroviară și că contestatorul ”inventează un domeniu extins” al construcțiilor în infrastructura feroviară și menționează că eventualele discipline comune sau parțial comune nu pot conduce la concluzia că ingineria mecanică face parte din domeniul construcțiilor în infrastructura feroviară. Intervenientul arată că contestatorul formulează contestația raportată la „spiritul și scopul” cerințelor documentației de atribuire, nu la vreo încălcare a prevederilor legale, reclamând că s-ar fi greșit când comisia nu a ținut cont de „domeniile tehnice conexe, denumirile diferite ale diverselor domenii de studiu, formarea continuă și experiența practică relevantă”, respectiv de faptul că ingineria mecanică ar fi vreo formă de „construcții în infrastructură feroviară”. Mai susține că ingineria mecanică nu reprezintă nicio formă/specialitate/subdiviziune aparținând domeniului construcțiilor și nici a celor în infrastructura feroviară. De asemenea, menționează că ipoteza existenței unor discipline comune sau parțial comune nu poate

conduce la concluzia că ingineria mecanică face parte din domeniul construcțiilor în infrastructura feroviară, iar existența disciplinelor comune nu conferă similitudine între domenii. Intervenientul arată că contestatorul prezintă definiția și caracteristicile infrastructurii feroviare, dar nu și pe cele ale ingineriei mecanice, subliniind că un inginer mecanic nu este licențiat pentru a întreprinde lucrări în domeniul infrastructurii feroviare și că sugestiile contrare sunt neîntemeiate și periculoase. Intervenientul menționează că ingineria mecanică reprezintă o „ramură a INGINERIEI care aplică principii din matematică, fizică și știința materialelor pentru analiza, proiectarea, producerea și întreținerea sistemelor mecanice și termo-mecanice” și că inginerul mecanic se ocupă cu sistemele mecanice și termo-mecanice, nu cu construcțiile din infrastructura feroviară. Totodată, susține că informațiile publice de specialitate indică faptul că „Inginerii mecanici folosesc aceste principii fundamentale alături de instrumente moderne de lucru, cum ar fi ingineria asistată de calculator (CAE), pentru a proiecta unități de producție, echipamente industriale, mașini, sisteme termice, sisteme de transport, roboți, instrumente medicale, armament etc”, fără a proiecta construcții cu specific feroviar. Ingineria mecanică se ocupă de proiectarea și funcționarea obiectelor mecanice precum utilaje, mașini, echipamente sau roboți, fără legătură cu construcțiile în infrastructura feroviară, care necesită o specializare distinctă. Referirile la Clasificarea in...țională standard a educației (ISCED) și la aria „Inginerie, Producție și Construcții” susțin decizia comisiei de respingere a ofertei, demonstrând că ingineria și construcțiile sunt domenii diferite, codificarea lor comună fiind o simplă asociere, nu integrare, în opinia intervenientului. Mai susține că simplul fapt că domeniile au anumite puncte comune nu conferă similitudine și nu implică că formează un singur domeniu. De asemenea, subliniază că lecturarea definițiilor din clasele de studiu arată clar că mecanica și construcțiile civile sunt domenii distincte, cu obiecte de studiu, direcții de aprofundare și arii de aplicabilitate fundamental diferite. Menționează că în clasa „Mecanica și prelucrarea materialelor”, în care se include ingineria mecanică, nu se regăsește nicio mențiune privind construcțiile, iar în clasa construcțiilor și ingineriei civile nu există referire la ingineria mecanică. Astfel, în afara faptului că aceste domenii împart un cod comun, contestatorul nu prezintă argumente care să demonstreze integrarea ingineriei mecanice în domeniul construcțiilor. Mai precizează că nici existența specializărilor interdisciplinare din clasa 078 și sub-clasa 0788 nu este relevantă în contextul cerinței educaționale privind diploma de licență sau master în domeniul Telecomenzi, Electronică și Electrotehnică/Construcții în infrastructura feroviară. Intervenientul menționează că analiza clasificării europene, precum și

informațiile

din

Nomenclatorul

domeniilor

și

al specializărilor/programelor de studii universitare, aprobat prin HG nr. Pagina 21 din 52

367/..., conduc la concluzii similare, arătând că specializările respective nu au legătură cu domeniul construcțiilor în infrastructura feroviară și că informațiile prezentate de contestatoare au fost trunchiate și amestecate pentru a induce în eroare. Susține că este „absurd să se ajungă la concluzia că ingineria mecanică este inclusă în domeniul construcțiilor doar pentru că există programe și calificări în care se studiază anumite termeni din inginerie și construcție”, arătând că contestatorul duce în derizoriu analiza modului de îndeplinire a cerinței din documentația de atribuire. Intervenientul menționează că în programele și calificările interdisciplinare care implică ingineria, producția și construcțiile există și specializări precum ingineria medicală, optometrie, ștințe gastronomice, dar aceasta nu înseamnă că absolvenții unei specializări dețin cunoștințe și sunt capabili să realizeze proiecte în toate ariile/disciplinele menționate, diplomele fiind aplicabile strict specializării pentru care au fost eliberate. Consideră că raționamentul contestatorului ar implica absurdul că expertul său ar putea presta servicii în domeniul gastronomic sau medical, considerând că contestatorul se raportează la raționamente neîntemeiate care pot genera absurdități. Intervenientul susține că evaluarea ofertelor și deciziile comisiei de evaluare au fost verificate și confirmate de ANAP, care a emis un aviz conform, indicând corectitudinea respingerii ofertei .... Mai menționează că contestatorul nu prezintă ariile curriculare, fișele matricole sau alte informații aferente obiectului de studiu pentru care Universitatea din ... a eliberat diplomele de inginer mecanic, limitându-se la a crea confuzii și asocieri cu alte facultăți sau obiecte de studiu fără legătură cu studiile expertului. Totiodată, susține că contestatorul nu demonstrează cum diplomele obținute la Universitatea ... au conferit o specializare în construcții în infrastructura feroviară, încercând doar să susțină că o diplomă în inginerie mecanică ar fi, de fapt, o diplomă în construcții în infrastructura feroviară. Astfel, contestatorul se raportează speculativ și la Facultatea de Inginerie Mecanică și Robotică în Construcții din Universitatea Tehnică de Construcții din ..., care este „unică în formarea inginerilor mecanici în domeniul proiectării, exploatării și managementului utilajelor și roboților pentru construcții” dar, obiectul de studiu al acestei facultăți rămâne centrat

pe utilaje și roboți, iar referirile la construcții vizează doar noțiuni necesare adaptării echipamentelor, fără a oferi fundament solid în domeniul construcțiilor în infrastructura feroviară. Intervenientul consideră că contestatorul nu demonstrează vreo legătură între Universitatea Tehnică din ... și Universitatea ..., unde expertul a studiat ingineria mecanică, fără aplicabilitate în construcții și menționează că analiza cursurilor de Inginerie Mecanică din ... arată că nu există materii legate de transport sau lucrări civile, incluzând doar dinamică, mecanică fluidă, analiza de stres, termofluide, principii fizice, matematice și științifice. Intervenientul subliniază că pagina web oficială a cursului menționează pregătirea pentru profesii precum inginer auto, inginer minier, tehnician de atelier, iar absolvenții lucrează în companii precum Tata Steel, Rolls-Royce, Jaguar Land Rover, BP, GE Aviation, Ford și Babcock In...tional Group, fără legătură cu construcțiile de infrastructură feroviară. Susține că nici experiența practică, nici formarea în alte domenii conexe nu înlocuiesc studiile în domeniul specific solicitat, iar pozițiile ocupate anterior în proiecte de infrastructură feroviară sunt irelevante fără prezentarea diplomelor relevante. Mai menționează că experiența dobândită ulterior absolvirii, inclusiv certificatul de experiență de la Registrul Constructorilor din ..., este irelevantă pentru calificarea educațională. Intervenientul arată că lucrările expertului au fost în instalații electromecanice și lucrări industriale/energetice, nu în construcții, și că prezentarea acestora ca lucrări „în domeniul construcțiilor, într-un proiect complex de infrastructură feroviară” nu conferă dreptate contestatorului. Mai subliniază că activitatea practică nu poate înlocui lipsa studiilor în domeniul specific, fiind relevantă doar pentru verificarea experienței profesionale a expertului. Totodată, menționează că contestatorul nu demonstrează echivalența diplomelor conform principiului recunoașterii reciproce și Instrucțiunii ANAP 1/2017, omisiune ce face irelevantă susținerea privind aplicabilitatea diplomei de inginer mecanic în construcții. Intervenientul susține că contestatorul creează confuzie prin prezentarea speculativă și denaturată a unor asocieri indirecte care nu au legătură cu diplomele expertului și nu demonstrează deținerea calificării într-un domeniu specific. 3. Oferta Asocierii ... a fost declarată admisibilă în mod corect Intervenientul menționează că ... critică neîntemeiat mo...tatea de evaluare prin care entitatea contractantă a desemnat admisibilă și câștigătoare oferta Asocierii ..., susținând neprobat că propunerea tehnică nu ar demonstra îndeplinirea cerințelor de conformitate și că acestea ar fi fost doar asumate. Precizează că ... nu a avut acces la conținutul propunerii tehnice, bazându-se doar pe bănuieli și supoziții, care nu pot fi considerate motive de contestare în conformitate cu Pagina 23 din 52

prevederile legale. Mai susține Asocierea ... a respectat toate cerințele documentației de atribuire, prezentând cuprinzător toate informațiile și detaliile cerute, inclusiv cerințele obligatorii aferente centralizării electronice și electroalimentării și menționează că ... nu identifică nicio neconformitate a propunerii tehnice a Asocierii .... Intervenientul arată că, în contestație, ... încearcă să contureze o imagine formalistă a conținutului propunerii tehnice, diferită de cea avută în vedere de entitatea contractantă la întocmirea caietului de sarcini și menționează că ... citează prevederi din documentația de atribuire, preluate din secțiuni diferite ale caietului de sarcini. Intervenientul arată că anumite citate din contestație sunt preluate din paginile ... ale caietului de sarcini nr. ......., vizează „8. Activități specifice lucrărilor, 8.1 Cerințe/Obligații minime ce revin Contractantului pentru partea de Execuție a lucrărilor”. Astfel, subliniază că, potrivit caietului de sarcini, citatul invocat de ... nu este urmat de Tabelul 3 – Cerințele Beneficiarului, ci de mențiuni precum: „Oferta tehnică va conține informații care să acopere în mod obligatoriu următoarele aspecte: m Date de prezentare ofertant și asociați sau subcontractori: (...); m Corespondența propunerii tehnice cu prevederile din Caietul de Sarcini, (...); Managementul execuției lucrărilor; m Tehnologii și metode de lucru în execuție lucrărilor (...); (...)”. Intervenientul susține că Tabelul 3 – Cerințele Beneficiarului este inclus în pagina 25/123 a caietului de sarcini, făcând parte din sub- secțiunea 6.3 Sisteme feroviare (Semnalizare), parte a secțiunii 6 Informații privind activitățile solicitate. Mai precizează că paragrafele din secțiunea 8.1 nu vizează Tabelul 3 – Cerințele Beneficiarului, iar cele două citate trebuie analizate individual, fiecare în sfera de reglementare a secțiunii caietului de sarcini în care sunt incluse iar conform paginii 25/123 a caietului de sarcini: „Cerințele Beneficiarului care trebuie să fie respectate, sunt cele corespunzătoare reviziei ‘Cerințe Beneficiar’ – prezentate în tabelul următor”. Intervenientul arată că contestatorul se limitează să citeze clasificarea cerințelor din specificația tehnică centralizare electronică – CE v.1.10 și Anexa 1 Electroalimentare v.6.0.0, identificând cerințele de conformitate obligatorii, marcate „LC”, și note informative „1”. Mai susține că ... nu analizează efectiv cerințele obligatorii, nu verifică ce impunea fiecare cerință și nu motivează cum Asocierea ... nu s-ar fi conformat, astfel contestația fiind pur formală și menționează că simpla

enumerare a cerințelor obligatorii nu constituie motiv real de contestare, ci doar o prezentare a conținutului caietului de sarcini. Intervenientul arată că o analiză concretă ar fi permis observarea faptului că cerințele obligatorii sunt de mai multe feluri, iar diferențele în răspunsuri nu înseamnă neconformitate și susține că analiza propunerii tehnice a Subscrisei confirmă că fiecare cerință de conformitate obligatorie a fost respectată și că soluția privind modul de realizare a fost indicată pentru toate cerințele, fapt consemnat de comisia de evaluare și validat prin avizul ANAP. Intervenientul menționează că singura critică inclusă de ... în contestație vizează faptul că propunerea tehnică s-ar fi bazat exclusiv pe o asumare declarativă, fără detalierea soluțiilor tehnice sau a mo...tăților concrete de realizare a fiecărei cerințe de conformitate și consideră că, în lipsa accesului la propunerea tehnică, confidențială, motivele de contestare sunt simple supoziții, fără bază factuală. Mai susține că Asocierea ... a redactat și depus oferta în conformitate cu cerințele documentației de atribuire, incluzând soluțiile pentru fiecare cerință de conformitate obligatorie (LC), urmând ca dovedirea efectivă a îndeplinirii să fie realizată până la recepția la terminarea lucrărilor și subliniază că analiza propunerii tehnice contrazice susținerile neîntemeiate ale Asocierii .... Intervenientul arată că pentru fiecare cerință de conformitate obligatorie „LC”, au fost indicate în documente punctuale soluțiile privind modul de îndeplinire. Menționează că propunerea tehnică include explicații pentru fiecare cerință, așa cum se arată și în declarația privind

...

CE

cerințe

beneficiar

–

Cod

document [T_CE_Lista_conformitate], la care se adaugă documentele suport din folderul 4 Automatizări Feroviare. Exemplifică prin cerința CE_249, unde soluția privind îndeplinirea a fost explicată în documentul [...], ce descrie sistemul SIMIS W și cuprinde în capitolul 4.9.4 Siguranța toate informațiile necesare. Intervenientul menționează că documentele suport aferente acestei cerințe și altor cerințe privind siguranța funcțională se regăsesc în folderul 4 – Anexa Automatizări Feroviare, sub-folderul 1.2 CE. Intervenientul subliniază că ... estompează diferența dintre cerințele obligatorii (O) și cele de conformitate obligatorii (LC) și susține că diferența constă în faptul că primele impun demonstrarea efectivă a îndeplinirii prin propunerea tehnică, în timp ce cele de conformitate obligatorii cer doar indicarea soluției, urmând ca îndeplinirea efectivă să fie făcută până la recepția finală. Astfel, soluțiile privind modul de îndeplinire au fost incluse, exemplificând și prin cerința CE_33, pentru care informațiile sunt în Folderul 4 – Anexa Automatizări Feroviare, unde se dovedește proiectarea modulară a sistemului SIMIS W și arată că Pagina 25 din 52

propunerea tehnică nu este o simplă asumare formală, ci include soluții și documente suport. Intervenientul exemplifică prin cerința CE_48, pentru care soluțiile se regăsesc în [T_CE_Lista_conformitate] și [T_CE_45_72], precum și prin Cerința CE_49 din capitolul 1.3 Electroalimentarea, unde sunt incluse documentele [T_CE_Lista_conformitate], [T_A_EA], 080.... (capitolul 3.9 Alimentarea sistemului SIMIS W) și Anexele 3, 4, 5. Intervenientul menționează că informațiile pentru îndeplinirea cerințelor EA din Anexa 1 ... Electroalimentare v.6.0.0 se regăsesc în folderul 4 și în documentele 070.T_A_EA și 080..... Mai precizează că soluțiile privind electroalimentarea sunt explicate și în formularul 10 – folderul descrierea lucrărilor propuse, inclusiv în documentul metodologia de execuție a lucrărilor, unde se detaliază instalația de electroalimentare ce va fi implementată și subliniază că cerințele privind electroalimentarea vor fi demonstrate în cadrul proiectului tehnic și al testelor FAT cu beneficiarul, înainte de recepția la terminarea lucrărilor, așa cum solicită Anexa 1 ... Electroalimentare v.6.0.0. Intervenientul arată că propunerea tehnică include însușirea cerințelor de conformitate obligatorii, dar și soluțiile concrete privind modul de realizare, susținute de documente suport și menționează că oferta a îndeplinit întocmai cerințele minime din caietul de sarcini, neexistând nicio neconformitate. Mai precizează că ... susține aplicarea unei duble măsuri, dar în realitate chiar aceasta aplică o dublă măsură, contrazicându-se între secțiunile contestației sale. Intervenientul subliniază că în secțiunea A, ... invocă interpretarea scopului în defavoarea formei, iar în secțiunea B adoptă brusc o abordare formalistă, rigidă, în privința propunerii .... Intervenientul consideră că o astfel de atitudine procesuală este contrară bunei-credințe și consideră că, spre deosebire de susținerile ..., propunerea ... cuprinde soluțiile proprii pentru fiecare cerință de conformitate obligatorie. Intervenientul menționează că raportul procedurii nr. ...... a reținut corect că ... nu a prezentat documentele solicitate privind calificarea educațională, încercând ulterior să suplinească prin analogii nepermise. Mai arată că ... a furnizat soluțiile proprii și documentele suport

necesare, motiv pentru care conformitatea propunerii a fost reținută cu respectarea principiului transparenței. Totodată, menționează că situațiile propuse spre comparație de ... nu sunt comparabile pentru a se putea vorbi de o încălcare a principiului tratamentului egal. Intervenientul subliniază că premisa avută în vedere de ... privind caracterul incomplet al propunerii este nereală, oferta neavând lipsuri și neexistând riscul de modificare a acesteia și arată că informațiile solicitate se regăsesc în propunerea tehnică, susținute de documente. Mai menționează că ... și-a însușit cerințele, a confirmat respectarea lor, a prezentat soluțiile proprii și documentele aferente, iar verificarea acestora confirmă că nu există lacunele pretinse de .... 4. Cerere de acces la dosarul cauzei. Caracterul confidenţial al propunerii tehnice al Asocierii ... Intervenientul solicită, în temeiul art. 19 alin. (1) din Legea 101/2016, acces la dosarul cauzei și posibilitatea de a fotocopia documentele relevante la sediul Consiliului și menționează că își rezervă dreptul de a completa argumentele formulate prin depunerea unor concluzii sau note scrise după studierea dosarului la CNSC și a înscrisurilor depuse de părți. Totodată, precizează că propunerea tehnică este confidențială, justificarea confidențialității fiind deja transmisă entității contractante, și solicită Consiliului să nu permită accesul contestatorului la conținutul acesteia. În drept, invocă art. 17 alin. (3) din Legea 101/2016, art. 61 și următoarele din Codul de procedură civilă, art. 21 din Constituție, precum și celelalte prevederi legale și principii menționate în cererea de intervenție. În probațiune, indică dosarul achiziției publice, dosarul CNSC și orice alte probe a căror necesitate ar rezulta în cursul soluționării cererii. Având în vedere solicitarea ... SA și ... ... SRL de studiere a dosarului cauzei, prin adresele nr. .../.../.../08... și nr. .../.../.../08..., în conformitate cu dispozițiile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, Consiliul a solicitat ofertanților ... ... SRL și ... SA, să comunice temeiul juridic al încadrării tuturor înscrisurilor menționate ca fiind „confidențiale”, să justifice această încadrare și să demonstreze prin orice mijloc de probă, caracterul confidențial al documentelor și prejudiciul adus urmare a dezvăluirii acestor informații, conform dispozițiilor art. 19 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Răspunzând acestor solicitări, ... SA a transmis adresa nr. 1957/09..., înregistrată la CNSC sub nr. ...09... iar ... ... SRL a transmis adresa nr. ...09..., înregistrată la CNSC sub nr. ...09.... Prin adresa nr. ../.../.../11..., transmisă pe e-mail, ... ... SRL a fost invitat să studieze dosarului cauzei la CNSC în data de 12... iar Pagina 27 din 52

depunerea eventualelor concluzii vor putea fi efectuate până la data de 15.... Prin adresa nr. ....../.../11..., transmisă pe e-mail, ... SA a fost invitat să studieze dosarului cauzei la CNSC în data de 12... iar depunerea eventualelor concluzii vor putea fi efectuate până la data de 15.... Prin adresa nr. ../15..., înregistrată la Consiliu cu nr.../15..., ... SA, în urma studierii dosarului achiziției la sediul CNSC, formulează concluzii scrise precizând următoarele: Contestatorul menționează că prezentele note scrise reflectă motivele pentru care se impune admiterea contestației, în contextul punctului de vedere emis de entitatea contractantă, al cererii de intervenție formulate de ... și al studiului dosarului achiziției din 12.... Contestatorul subliniază că, deși entitatea contractantă și intervenienta invocă controlul ex-ante ANAP, avizele acesteia confirmă doar respectarea unor aspecte de regularitate formală, fără a valida corectitudinea evaluării, iar controlul nu împiedică promovarea unei contestații. Contestatorul susține că respingerea ofertei Asocierii ... este nelegală și netemeinică, întrucât expertul propus pentru poziția de Manager de proiect îndeplinește cerința privind calificarea educațională. Respingerea s-a bazat pe lipsa unor diplome „explicit" denumite în domeniul telecomenzi/electronică/electrotehnică sau construcții în infrastructura feroviară, abordare pe care contestatorul o consideră excesiv de formalistă și contrară Instrucțiunii ANAP nr. 1/2017. Contestatorul arată că ingineria mecanică nu este lipsită de relevanță, ci are legături directe cu infrastructura feroviară, prin cunoștințe aplicabile la material rulant, echipamente de siguranță, semnalizare și construcții aferente. Prin certificări și experiență practică, expertul îndeplinește cerința minimă. Mai menționează că afirmația ... potrivit căreia ... ar fi „recunoscut" neconformitatea este falsă; prin clarificări s-a demonstrat, cu aceleași documente depuse inițial, că diplomele și certificările probează competența expertului și subliniază că entitatea contractantă a evaluat doar domeniul „Telecomenzi, Electronică

și Electrotehnică", ignorând „Construcții în infrastructura feroviară", prevăzut explicit în cerință. Această omisiune denotă superficialitatea evaluării. Contestatorul susține că domeniul „Construcții în infrastructura feroviară" nu există ca atare în nomenclatorul din H.G. nr. 367/... și că diploma trebuie raportată la domeniul „Construcții", cu specializare relevantă infrastructurii feroviare. Dacă s-ar interpreta restrictiv cerința ca vizând exclusiv specializarea „Căi ferate, drumuri și poduri”, aceasta ar fi o limitare artificială și neexplicită în documentație. Susține că ingineria mecanică se subsumează domeniului construcții, iar legislația din ... confirmă recunoașterea acestei specialități în infrastructura feroviară. Acceptarea exclusivă a unei singure specializări contravine principiilor achizițiilor sectoriale și precizează că nu critică cerința însăși, ci interpretarea rigidă și disproporționată a comisiei de evaluare, care a restrâns sensul și aplicabilitatea acesteia. Contestatorul consideră că respingerea ofertei Asocierii ... s-a bazat pe o interpretare excesiv formalistă a cerinței de calificare educațională, limitată la titulatura diplomelor și la primul domeniu menționat, cu ignorarea relevanței reale a studiilor și experienței și subliniază că ingineria mecanică, completată prin certificări și experiență specifică, răspunde cerinței, iar respingerea ei restrânge nejustificat concurența și încalcă principiile fundamentale ale achizițiilor sectoriale. Mai precizează că oferta Asocierii ... a fost greșit considerată admisibilă și câștigătoare, întrucât entitatea contractantă nu a analizat respectarea cerinței de prezentare a soluției privind modul de realizare a cerințelor de conformitate obligatorie (LC). Contestatorul subliniază că simpla afirmare a conformității nu echivalează cu demonstrarea efectivă a îndeplinirii cerințelor. Atât în punctul de vedere, cât și în cererea de intervenție, se invocă doar „exemplificativ" unele soluții, deoarece numai o parte dintre cerințe au fost descrise în propunerea tehnică a Asocierii .... Omisiunea de a analiza punctual fiecare cerință dovedește superficialitatea evaluării ofertei câștigătoare, în contrast cu tratamentul excesiv de formalist aplicat ofertei ..., încălcând astfel principiul tratamentului egal și concurența loială. Mai menționează că din procesele-verbale de evaluare tehnică reiese că oferta ... nu a fost verificată în raport cu cele două documente obligatorii din Cerințele Beneficiarului – Specificația tehnică pentru centralizare electronică și cea pentru electroalimentare – care conțin 206 cerințe de conformitate obligatorii. Rezultă că aceste documente nu au fost analizate deloc și că niciuna dintre cerințe nu a fost verificată de entitatea contractantă. Contestatorul arată că, în punctul de vedere, entitatea contractantă a pornit de la propunerea tehnică ... și a încercat să identifice capitole care ar putea răspunde cerințelor, deși comisia trebuia să dovedească Pagina 29 din 52

prin procese-verbale că toate cerințele au fost verificate și consemnate clar. În grila de analiză pentru capitolul 6, cerințele sunt tratate la modul general împreună cu capitolele 7 și 8, fără evaluare punctuală a cerințelor LC. Contestatorul compară cu oferta ..., unde numai pentru cerințele LC aferente documentului „Anexa 1 ... Electroalimentare v.6.0.0.” au fost prezentate detalii pe circa 100 de pagini privind modul de conformare (inclusiv pentru baterii, generator diesel, scheme de comandă și control etc.). Toate aceste cerințe trebuiau analizate de entitatea contractantă, ceea ce nu s-a întâmplat. Mai observă că și ..., în cererea de intervenție, invocă doar „exemplificativ” câteva soluții pentru cerințele CE_33, CE_48, CE_49 și EA, omițând restul cerințelor LC și sugerează că doar aceste exemple permit o argumentare, iar celelalte au fost trecute sub tăcere. Contestatorul precizează că, deși nu a avut acces la propunerea tehnică a ... pentru a demonstra lipsurile, a consultat procesele-verbale de evaluare, unde niciuna dintre cerințele LC nu figurează ca „cerință îndeplinită”, așa cum apare pentru alte cerințe minime și susține că evaluarea ofertei ... a fost superficială și incorectă, limitată la o analiză selectivă și incompletă, în timp ce oferta ... a fost tratată formalist și disproporționat. Lipsa verificării punctuale a tuturor cerințelor LC și reducerea la câteva exemple convenabile demonstrează atât lipsa de rigoare a comisiei, cât și aplicarea unui tratament inegal între competitori, cu efect direct asupra concurenței loiale și principiilor fundamentale ale achizițiilor sectoriale. Prin adresa nr. ...15..., înregistrată la Consiliu cu nr. .../16..., ... ... SRL SA, în urma studierii dosarului achiziției la sediul CNSC, formulează concluzii scrise precizând următoarele: Intervenientul susține că apărările entității contractante sunt întemeiate și arată că diplomele managerului de proiect propus de ..., emise de Universitatea ..., nu sunt obținute în domeniile prevăzute prin documentația de atribuire, respectiv „Telecomenzi, Electronică și Electrotehnică / Construcții în infrastructură feroviară”. Studiile acestuia sunt în inginerie mecanică, un domeniu distinct. Subliniază că natura contractului, care include lucrări complexe în instalații feroviare precum

centralizare electronică, blocuri de linie automat integrat și sisteme de semnalizare cu trepte multiple de viteză, justifică impunerea cerinței de calificare educațională. Această cerință a fost stabilită pentru a garanta că managerul de proiect deține cunoștințe tehnice avansate relevante. Un absolvent de inginerie mecanică nu deține astfel de cunoștințe, întrucât mecanica vizează sisteme mecanice precum mașini, utilaje, automobile sau aeronave, și nu instalații feroviare. Intervenientul consideră că ... interpretează greșit cerința, tratând- o ca vizând generic științele inginerești. Potrivit ofertei, responsabilitățile majore ale managerului de proiect, precum coordonarea și implementarea proiectului, avizarea rapoartelor și situațiilor de lucrări sau furnizarea de soluții tehnice, ar urma să fie îndeplinite de un inginer mecanic, ceea ce nu corespunde cerințelor. De asemenea, menționează că ... acuză faptul că entitatea ar fi analizat doar domeniul „Telecomenzi, Electronică și Electrotehnică”, însă respingerea a vizat și „Construcțiile în infrastructura feroviară”. Intervenientul subliniază că diplomele din ... nu au relevanță pentru niciunul dintre domeniile cerute, iar evaluarea a fost consemnată în raportul procedurii și procesele-verbale ale comisiei, nu în punctul de vedere transmis, astfel că afirmațiile ... sunt simple speculații. Mai susține că însăși Asocierea ... a recunoscut că „diplomele nu sunt emise explicit în domeniul telecomenzilor sau construcțiilor de cale ferată”. În acest context, contestația maschează de fapt o critică a cerinței de calificare educațională. Instrucțiunea ANAP 1/2017 privește modul de stabilire a cerințelor, nu și modul de verificare a acestora de comisie. Principiul proporționalității a fost respectat la momentul conceperii cerinței, iar ... nu poate lărgi artificial domeniile cerute. De altfel, chiar ... a arătat că o cerință nu poate avea un sens la momentul impunerii și alt sens în evaluare, astfel că diplomele în inginerie mecanică nu pot fi acceptate. Intervenientul subliniază că cerința a fost formulată în mod explicit, inclusiv în ceea ce privește domeniile universitare acceptate, acestea fiind indicate în anexa la fișa de date și în clarificarea nr. 49^/77/30..., care prevăd obținerea de diplome (licență, inginer, master) în domeniile specificate. Contestatorul afirmă că evaluarea nu trebuia să se rezume la titulatura diplomelor, dar nici nu arată cum din conținutul diplomelor ar rezulta că acestea ar fi obținute în domeniile cerute. Din raportul procedurii reiese că evaluarea nu s-a limitat la denumirea diplomelor, ci a vizat efectiv domeniul în care acestea au fost obținute, iar comisia a reținut că este irelevant și menționează că ... nu a demonstrat echivalența diplomelor, deși invocă principiul recunoașterii reciproce și Instrucțiunea ANAP 1/2017. Contestatorul nu a prezentat planuri de învățământ, fișe matricole sau alte dovezi privind obiectul studiilor la Universitatea ..., rezumându-se la comparații fără legătură cu realitatea. Astfel, cerința nu făcea trimitere la vreo instituție sau organism din Pagina 31 din 52

România ori UE, ci impunea clar domeniul în care trebuia demonstrată absolvirea studiilor managerului de proiect. Intervenientul susține că ingineria mecanică nu reprezintă vreo formă, specialitate sau subdiviziune aparținând domeniului construcțiilor și cu atât mai puțin a celor din infrastructura feroviară. Ingineria mecanică este definită ca o „ramură a ingineriei care aplică principii din matematică, fizică și știința materialelor pentru analiza, proiectarea, producerea și întreținerea sistemelor mecanice și termo-mecanice”. Inginerul mecanic se ocupă de aceste sisteme, nu de construcții, cu atât mai puțin de construcții feroviare. Precizează că eventuala existență a unor discipline comune nu justifică concluzia că specializarea inginerie mecanică ar face parte din domeniul construcțiilor în infrastructura feroviară. Mecanica și construcțiile civile sunt domenii distincte, cu obiecte de studiu și arii de aplicabilitate diferite. În clasa „Mecanica și prelucrarea materialelor”, unde este inclusă ingineria mecanică, nu se regăsesc referințe la construcții, după cum nici în clasa de construcții și inginerie civilă nu există trimiteri la mecanică. Specializările prevăzute în Nomenclatorul domeniilor și programelor de studii universitare aprobat prin HG nr. 367/... și în ISCED-F 2013 confirmă această separare, neavând legătură cu infrastructura feroviară. Intervenientul consideră neîntemeiate susținerile potrivit cărora ingineria mecanică ar fi inclusă în domeniul construcțiilor doar pentru că se studiază anumiți termeni comuni. Este, de asemenea, eronată teza că o diplomă în inginerie mecanică ar fi echivalentă cu una în construcții în infrastructura feroviară. Analiza cursurilor de inginerie mecanică de la Universitatea ... arată că acestea includ discipline precum dinamică, mecanică fluidă, analiză de stres și termofluide, fără legătură cu transporturi sau lucrări civile. Pe pagina oficială a universității se precizează că absolvenții se pregătesc pentru profesii precum inginer auto, inginer minier, tehnician de atelier, cu angajări la companii precum .... Mai menționează că nici experiența practică, nici formarea în alte domenii conexe nu pot suplini lipsa studiilor în domeniul solicitat. Faptul că expertul a ocupat diverse funcții în proiecte anterioare nu înlătură obligația ofertantului de a prezenta diplome conforme. Din datele

prezentate de ... reiese că expertul a realizat lucrări electromecanice și industriale/energetice, nu construcții. Intervenientul subliniază că ... nu identifică nicio neconformitate concretă a propunerii tehnice a Asocierii .... Enumerarea cerințelor de conformitate obligatorii („LC”) nu constituie motiv real de contestare, ci doar o reproducere a caietului de sarcini. Contestatorul nu analizează cerințele, nu arată ce presupunea fiecare și cum nu ar fi fost respectate, formulând o contestație pur formală. Obligația de a motiva contestația aparținea exclusiv ..., iar CNSC analizează în limitele învestirii, neputând suplini lipsa de critici concrete. Intervenientul menționează că propunerea tehnică a sa confirmă respectarea fiecărei cerințe de conformitate obligatorie, prin soluții punctuale și documente specifice, fapt consemnat de comisia de evaluare și confirmat prin avizul conform ANAP. Entitatea contractantă a subliniat la rândul său că oferta ... a prezentat detaliat soluțiile tehnice prin trimitere la documentele depuse. Pentru fiecare cerință LC au fost indicate documente precise, unele denumite chiar prin raportare la cerința respectivă. Propunerea tehnică include explicații punctuale și documente suport în folderul 4 Automatizări Feroviare. Îndeplinirea cerințelor EA din Anexa 1 ... Electroalimentare v.6.0.0 este demonstrată prin documentele din același folder, inclusiv documentul 070.T_A_EA și documentul 080...., capitolul 3.9, împreună cu anexele aferente. Documentul T_A_EA reprezintă inclusiv protocolul de testare FAT pentru electroalimentarea instalației .... Intervenientul arată că din aceste documente reiese modul de realizare a electroalimentării solicitate. Sistemul utilizat respectă cerințele de tensiune trifazată și alimentează consumatorii așa cum a fost cerut. Prin urmare, oferta răspunde în detaliu cerințelor, iar exemplele prezentate în cererea de intervenție au rol ilustrativ. Mai precizează că selectarea unor cerințe LC pentru exemplificare nu ascunde vreo lipsă, ci demonstrează modul de conformare. În lipsa unor critici concrete, oferta nu poate fi analizată altfel decât generic. Primele cerințe (CE1–CE4) sunt informative, nu LC, ceea ce arată caracterul speculativ al afirmațiilor .... Intervenientul conchide că propunerea tehnică nu se limitează la însușirea cerințelor, ci include soluțiile efective, susținute de documente suport verificate de comisia de evaluare. Referitor la cheltuielile de judecată solicitate, intervenientul a atașat factura seria .. nr. ... din 18..., în valoare de ... lei, inclusiv TVA, reprezentând onorariu avocat, precum și ordinul de plată din data de 19..., care reflectă încasarea de către avocat a contravalorii facturii seria ... nr. ... din 18.... Pagina 33 din 52

Prin nota internă încheiată în data de ....., Consiliul a decis prelungirea termenului de soluționare cu 10 zile. Această dispoziție a fost comunicată entității contractante prin adresa înregistrată la C.N.S.C. sub nr. .../.../.../.... Prin adresa înregistrată la CNSC sub nr. .../27..., ... SA a depus la dosarul cauzei, în original, recipisa de consemnare a cauțiunii nr. ..../1 din ..., eliberată de CEC Bank, Sucursala ..., în valoare de ....,00 lei. Analizând susținerile și documentele depuse la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarele: ..., în calitate de entitate contractantă, a organizat licitația deschisă, derulată online, în vederea atribuirii contractului de achiziție publică de lucrări având ca obiect «...», cod CPV ..., elaborând, în acest sens, documentația de atribuire aferentă, publicând în SEAP anunțul de participare nr. ....... și stabilind termenul limită de depunere a ofertei în 18..., valoarea estimată a contractului, fără TVA, de ... lei și criteriul de atribuire „cel mai bun raport calitate – preț”, având următorii factori de evaluare: „- Prețul ofertei - Pondere: 40% - 2.1.Metodologia de realizare a contractului si planificarea resurselor tehnice si umane in corelare cu specificul si complexitatea activităților - Pondere: 18% - 2.2 Perioada de garanție a lucrărilor - Pondere: 15% - 2.3 Experiența profesională a personalului desemnat pentru executarea contractului (experți principali propuși): 2.3.1 Experiența deținuta de Expert principal nr. 1: Manager de Proiect - Pondere: 12% 2.3.2 Experiența deținută de Expert principal nr. 2: Șef echipa proiectare - Pondere: 8% 2.3.3 Experiența deținută de Expert principal nr. 3: Expert Proiectant de semnalizare feroviară - Pondere: 7%” Obiectul contractului a fost divizat în 2 loturi, prezenta cauză vizând lotul 1 - În cadrul procedurii de atribuire au depus oferte pentru lotul 1 doi operatori economici, iar după evaluarea acestora a fost stabilit rezultatul

procedurii, consemnat în raportul procedurii nr. ......, potrivit căruia a fost declarată câștigătoare a acestui lot oferta depusă de asocierea ... ... SRL – ... AS, în timp ce oferta depusă de asocierea ... SA – ... SA – ... SRL – ... SA a fost respinsă ca neconformă în baza art. 143 alin. (3) din HG nr. 394/2016. Nemulțumit de acest rezultat, ... SA, lider al asocierii ... SA – ... SA – ... SRL – ... SA a depus contestația care face obiectul prezentei cauze, formulând critici care vizează atât decizia de respingere a ofertei lui, susținând că în mod greșit aceasta a fost respinsă, cât și decizia de a stabili ofertantul câștigător, susținând că oferta acestuia este neconformă și solicitând cele menționate în partea introductivă a deciziei. În prezenta cauza, ... ... SRL a depus cererea de intervenție nr. ......, transmisă la Consiliu prin e-mail, în data de 04..., înregistrată la CNSC sub nr. ......, care prezintă natura juridică a unei cereri de intervenție accesorie deoarece sprijină poziția entității contractante, fără a solicita desființarea vreunui act emis de aceasta, motiv pentru care Consiliul califică cererea de intervenție drept cerere de intervenție accesorie formulată în favoarea entității contractante. În raport de dispozițiile art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, care stipulează că „Până la soluționarea contestației de către Consiliu, (...), operatorii economici participanți la procedura de atribuire pot formula cerere de intervenție voluntară în litigiu, potrivit prevederilor Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare, în termen de 10 zile de la data publicării în SEAP a contestației. (...)” și având în vedere faptul că, la data de 25..., entitatea contractantă a publicat în SEAP contestația depusă de ... SA, Consiliul constată că cererea de intervenție a fost formulată și transmisă în ultima zi a termenului legal. Având în vedere dispozițiile art. 17 alin. (3) și art. 68 din Legea nr. 101/2016, coroborate cu prevederile art. 61 alin. (3), art. 63, art. 65 și art. 67 din Codul de procedură civilă, dar și faptul că, în cadrul procedurii de atribuire în cauză, asocierea al cărei lider este ... ... SRL are calitatea de ofertant câștigător, iar cererea sa privește menținerea deciziei entității contractante, Consiliul admite, în principiu, cererea de intervenție formulată de ... ... SRL, astfel cum a fost calificată și, în conformitate cu art. 67 din Codul de procedură civilă, coroborat cu cele ale art. 68 din Legea nr. 101/2016, va analiza cererea de intervenție a acestuia împreună cu contestația formulată de ... SA. Având în vedere solicitările contestatorului și ale intervenientului, referitoare la consultarea documentelor dosarului cauzei, și ținând cont de prevederile art. 19 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, care dispun în mod expres și imperativ faptul că „La cerere, părțile cauzei au acces la documentele dosarului constituit la Consiliu, în aceleași condiții în care se Pagina 35 din 52

realizează accesul la dosarele constituite la instanțele de judecată potrivit prevederilor Legii nr. 134/2010, republicată, cu modificările ulterioare, cu excepția documentelor pe care operatorii economici le declară și probează ca fiind confidențiale, întrucât cuprind, fără a se limita la acestea, secrete tehnice și/sau comerciale, stabilite conform legii, iar dezvăluirea acestora ar prejudicia interesele legitime ale operatorilor economici, în special în ceea ce privește secretul comercial și proprietatea intelectuală”, Consiliul a solicitat acestora să comunice temeiul juridic al încadrării tuturor înscrisurilor menționate de respectivii ca fiind confidențiale, raportat la lotul 1, să justifice această încadrare și să demonstreze prin orice mijloc de probă caracterul confidențial al acestora și prejudiciul adus ca urmare a dezvăluirii acestor informații, conform dispozițiilor legale anterior citate în paragraf. La aceste solicitări, ... SA și ... ... SRL au transmis răspunsuri prin care au demonstrat, raportat la prevederile art. 19 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, caracterul confidențial al înscrisurilor indicate ca atare. Consiliul apreciază că în stabilirea caracterului confidențial al unei oferte este relevantă Hotărârea din 14 februarie 2008 a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, Cauza C-450/06, Varec SA împotriva État Belge, în considerentele căreia s-a statuat: - în cadrul exercitării unei căi de atac în materie de atribuire a unui contract de achiziţii publice, organismul responsabil cu această procedură trebuie să poată decide că informaţiile conţinute în dosarul referitor la o astfel de procedură de atribuire nu se transmit părţilor şi avocaţilor acestora dacă acest lucru este necesar pentru a asigura protecţia concurenţei loiale sau a intereselor legitime ale operatorilor economici impusă de dreptul comunitar; - protecţia secretelor comerciale constituie un principiu general; - în cadrul unei căi de atac formulate împotriva unei decizii luate de o entitate contractantă referitoare la o procedură de atribuire a unui contract de achiziţii publice, principiul contradictorialităţii nu implică faptul că părţile au un drept de acces nelimitat şi absolut la toate informaţiile referitoare la respectiva procedură de atribuire care au fost depuse la organismul responsabil cu calea de atac respectivă. Dimpotrivă, acest drept de acces trebuie pus în balanţă cu dreptul altor

operatori economici la protecţia informaţiilor confidenţiale şi a secretelor comerciale ale acestora; - având în vedere prejudiciul care ar putea rezulta din comunicarea ilegală a anumitor informații către un concurent, organismul menționat trebuie ca, înainte de a comunica aceste informații unei părți la litigiu, să dea posibilitatea operatorului economic vizat să invoce caracterul confidențial sau de secret comercial al acestora; - organismul responsabil cu procedurile privind căile de atac trebuie să garanteze confidențialitatea şi dreptul la respectarea secretelor comerciale cu privire la informații conţinute în dosarele care îi sunt comunicate de către părţile la litigiu, în special de către entitatea contractantă. Analizând documentele aflate la dispoziția sa, Consiliul a decis să pună la dispoziția contestatoarei și intervenientului care și-au manifestat dorința de a studia dosarul cauzei, întregul dosar al achiziției publice, al cărui conținut este prevăzut de dispozițiile art. 154 din HG nr. 394/2016 [potrivit art. 129 alin. (1) din HG nr. 394/2016 doar informațiile din propunerea tehnică și propunerea financiară pot fi declarate confidențiale]. Pentru a decide astfel, Consiliul a aplicat și principiul tratamentului egal stipulat de art. 2 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 98/2016, nepermițând contestatoarei și intervenientului, care au invocat caracterul confidențial al propunerilor sale tehnice și financiare, accesul la documentele similare ale ofertantului concurent. Analizând criticile privind decizia de respingere a ofertei contestatorului, Consiliul constată că aceasta a fost determinată de neîndeplinirea cerinței educaționale stabilită în documentaţia de atribuire pentru managerul de proiect, contestatorul considerând că noțiunea „construcții în infrastructură” a fost avută în vedere de entitatea contractantă într-un sens larg care include toate activitățile relevante pentru executarea contractului și nu doar o arie restrânsă, ținând cont că esențiale sunt competențele managerului de proiect și nu exclusiv titulatura diplomelor obținute, domeniul construcții aplicat la infrastructură feroviară trebuind înțeles ca aceea specialitate ce ține de domeniul construcțiilor și care poate fi aplicat fie în elementele necesare circulației trenurilor fie în clădirile și facilitățile destinate desfășurării transportului feroviar. Domeniul „inginerie mecanică”, susține contestatorul, este integrat în categoria „construcții pentru infrastructura feroviară”, diploma universitară în inginerie mecanică deținută de expertul propus încadrându-se în categoria studiilor universitare relevante pentru domeniul construcțiilor în industria feroviară, fiind compatibilă și recunoscută ca atare de standardele educaționale și universitare europene și naționale. Pagina 37 din 52

În analizarea acestei critici, Consiliul reține că, în cadrul documentației de atribuire, respectiv a caietului de sarcini, se regăsește următoarea cerință: „9.3. Profilul personalului cheie (principal) A. MANAGEMENTUL CONTRACTULUI 1. Manager de proiect a) Calificarea educațională: Studii universitare tehnice în domeniul Telecomenzi, Electronică și Electrotehnica/Construcții, cu Diplomă de licență, inginer sau master b) Experiență generală: maxim 5 ani de experiență generală în domeniul studiilor absolvite c) Experiență profesională specifică: Experiența deținută în poziția de Manager Proiect și/sau Director Proiect și/sau Adjunct Director Proiect și/sau Adjunct Manager Proiect în cel puțin un contract de supervizare execuție lucrări și/sau supervizare proiectare și execuție lucrări și/sau execuție lucrări și/sau proiectare și execuție lucrări de construcție nouă și/sau modernizare și/sau reabilitare de infrastructură feroviară, care să includă elemente de semnalizări feroviare și centralizare electronică (se exclud domeniile tramvai, metrou)”. De asemenea, relevante în soluționarea criticii sunt și informațiile din fișa de date a achiziției, factorul de evaluare 2.3, potrivit cărora: „2.3 Experiența profesională a personalului desemnat pentru executarea contractului (experți principali propuși): 2.3.1 Experiența deținută de Expert principal nr. 1: Manager de Proiect Experiența deținută în poziția de Manager de Proiect și/sau Director Proiect și/ sau Adjunct Director Proiect si/ sau Adjunct Manager Proiect în cadrul unor contracte de supervizare execuție lucrări și/sau supervizare proiectare și execuție lucrări și/sau execuție lucrări și/sau proiectare și execuție lucrări de construcție nouă și/sau modernizare și/sau reabilitare de infrastructură feroviară, care să includă elemente de

semnalizări feroviare și centralizare electronică (se exclud domeniile tramvai, metrou). - 12% Punctaj maxim factor: 12 Algoritm de calcul: Ponderea factorilor de evaluare și algoritmul de calcul: conform Anexei la Fișa de date - Criterii de atribuire.” În cadrul Anexei (Criterii de atribuire) la fișa de date a achiziției, este detaliat algoritmul de acordare a punctajului aferent acestui factor de evaluare, stabilindu-se următoarele în finalul prezentării acestuia: «Ofertanții vor depune „Curriculum Vitae” și documente relevante/ recomandări emise de Beneficiar (beneficiarul final al contractului) și/sau angajator pentru fiecare contract prezentat, din care să rezulte elementele necesare acordării punctajului. (...) a) Calificarea educațională: Studii universitare tehnice în domeniul Telecomenzi, Electronică și Electrotehnică/Construcții, cu Diplomă de licență, inginer sau master. (...)” În legătură cu calificarea educațională a managerului de proiect, prin clarificarea din oficiu nr. ......, publicată în SEAP, entitatea contractantă a stabilit următoarele: „În Anexa la fișa de date nr. 49/A/1484/30.12.... – Criterii de atribuire Pentru lotul 1, Lotul 2 – 2.1 Expert principal nr. 1: Manager de Proiect Locul modificării În loc de A se citi a) calificarea educațională Studii

universitare tehnice în domeniul Telecomenzi, Electronică

și Electrotehnică/Construc ții, cu Diplomă de licență, inginer sau master Studii universitare tehnice în domeniul Telecomenzi, Electronică

și Electrotehnică/ Construcții în infrastructura feroviară, cu Diplomă de licență, inginer sau master În caietul de sarcini nr. ....12.... – Lot 1 și caiet de sarcini nr. ....12.... – Lot 2 Pentru Lot1, Lot2 – Manager de proiect Locul modificării În loc de A se citi 9.3 Profilul personalului cheie (principal) A.

Managerul contractului 1. Manager de proiect a)calificarea educațională Studii

universitare tehnice în domeniul Telecomenzi, Electronică

și Electrotehnică/Construc ții, cu Diplomă de licență, inginer sau Studii universitare tehnice în domeniul Telecomenzi, Electronică

și Electrotehnică/Construc ții

în

infrastructura feroviară, cu Diplomă de licență, inginer sau master” Pagina 39 din 52

master

Verificând propunerea tehnică depusă de contestator, Consiliul constată că, pentru poziția de Manager de proiect a fost numit dl. ... ..., pentru care au fost depuse mai multe documente în susținerea îndeplinirii cerințelor impuse. În etapa de evaluare a propunerilor tehnice, în legătură cu acest expert, prin adresa nr. ......, entitatea contractantă a solicitat contestatorului următoarele clarificări: „8. Referitor la MANAGERUL DE PROIECT declarat - ... ..., vă solicităm următoarele: - să precizați cum înțelegeți să îndepliniți cerința referitoare la calificarea educațională, astfel cum a fost modificată prin clarificarea din oficiu nr. ......, publicată în SEAP la data de 30..., având în vedere ca pentru acest expert au fost prezentate: • Diploma- la 19 iulie 2001 -UNIVERSITATEA ... DIN ...-MASTER în INGINERIE MECANICĂ- copie certificată de Atașatul Cultural Ambasada Marii Britanii la Atena la 27 septembrie 2005-pag. 325/4945 • Diploma- la 15 iulie 1999 -UNIVERSITATEA ... DIN ...-LICENTIAT în INGINERIE MECANICA- copie certificată de Atașatul Cultural Ambasada Marii Britanii la Atena la 27 septembrie 2005-pag.326/4945 - să precizați care din documentele prezentate în propunerea tehnică în Vol. 3.0- Propunerea_Tehnica-pag.... pentru acest expert, justifică experiența profesională specifică în lucrări de construcție nouă/și sau modernizare și/sau reabilitare de infrastructură feroviară care să includă elemente de semnalizări feroviare și centralizare electronică - se exclud domeniile tramvai și metrou.” Ofertantul a răspuns acestei solicitări precizând următoarele: «Referitor la cerința privind calificarea educațională a Managerului de Proiect, astfel cum a fost modificată prin clarificarea din oficiu nr. ......, precizăm că expertul propus, ... ..., deține: • Diplomă de Licență în Inginerie Mecanică – Universitatea ..., ... (15.07.1999) – pag. . • Diplomă de Master în Inginerie Mecanică – aceeași instituție (19.07.2001) – pag. . Deși diplomele nu sunt emise explicit în domeniul telecomunicațiilor sau construcțiilor de cale ferată, ingineria mecanică este un domeniu tehnic

fundamental, cu aplicabilitate largă în proiecte de infrastructură feroviară, inclusiv în ceea ce privește: • integrarea echipamentelor și sistemelor tehnice, • coordonarea lucrărilor de execuție și montaj, • înțelegerea specificațiilor tehnice și a cerințelor de interoperabilitate. Totodată, expertul are o experiență profesională vastă în proiecte relevante pentru domeniul contractului, ceea ce completează și susține calificarea sa tehnică dobândită prin școlarizarea anterioară (o asemenea implicare efectivă și experiența concret dobândită nefiind, de altfel, posibilă în lipsa unei astfel de calificări educaționale care să le fi permis). Diplomele sunt recunoscute oficial, fiind certificate de autoritățile britanice și conforme cu cerințele de validare a studiilor în străinătate. Prin urmare, considerăm că expertul îndeplinește cerința privind calificarea tehnică, în spiritul și scopul acesteia, printr-o combinație de formare academică solidă și experiență profesională relevantă, urmând a face dovada mo...tății de îndeplinire a cerinței în discuție cu atât mai mult cu cât aceasta nu trebuie și nu poate fi analizată într-un mod restrictiv, apt să restrângă nejustificat participarea. În sprijinul acestei afirmații, anexăm o selecție de certificate și documente justificative (Anexa 2) din care reiese că expertul a absolvit multiple cursuri în domeniul infrastructurii feroviare, inclusiv semnalizare feroviară și centralizare electronică, în conformitate cu cerințele documentației de atribuire. În documentul Vol.3.0–Propunerea_Tehnica, informațiile care justifică experiența profesională specifică a expertului ... ... în lucrări de construcții noi și/sau modernizare și/sau reabilitare de infrastructură feroviară, care includ elemente de semnalizări feroviare și centralizare electronică (excluzând tramvai și metrou), se regăsesc în următoarele secțiuni Pag. 323/4945: „Domnul ... ... [...] a gestionat, urmărit și verificat în calitatea sa de Manager de Proiect următoarele lucrări: • Modernizarea sistemului de infrastructură feroviară a nodului feroviar Riga, Letonia • Reabilitarea liniei ... - Sistemul de Infrastructură de Semnalizare Feroviară • Reabilitarea și dublarea liniei Krizevci - ... • Lucrări de construcții de infrastructură, instalații electro-mecanice, semnalizări feroviare, telecomunicații și electrificare pentru noua linie feroviară dublă de mare viteză Tithorea – Domokos, ... (CN635) • Reabilitarea electrificării și a sistemului SCADA pentru secțiunea de cale ferată ..s - ..., ... (CN700)” Aceste proiecte sunt explicit feroviare și includ semnalizare și centralizare, respectând cerințele din caietul de sarcini și demonstrând realizarea efectivă a unor competențe similare celor pe care pers... nominalizată ar urma să le dețină în cadrul prezentului contract.» Acest răspuns a fost analizat de comisia de evaluare, care a reținut în cadrul procesului verbal nr. ....., în legătură cu calificarea educațională a managerului de proiect propus, că Pagina 41 din 52

«Documentele anexate răspunsului sunt aceleași cu cele prezentate inițial de ofertant în cadrul propunerii tehnice, iar în urma reanalizării acestora, comisia de evaluare a constatat că ofertantul nu a făcut dovada îndeplinirii cerinței cu privire la calificarea educațională solicitată pentru acest expert. Însuși ofertantul afirmă că „.. diplomele nu sunt emise explicit în domeniul telecomunicațiilor sau construcțiilor de cale ferată”, afirmație care nu poate fi luată în considerare de comisia de evaluare întrucât cerința cu privire la calificarea educațională a fost clar stabilită în documentaţia de atribuire. Concluzie: Raportat la cerința stabilită prin documentaţia de atribuire cu privire la calificarea educațională, comisia de evaluare concluzionează că cerința nu este îndeplinită, motiv pentru care depusă de ofertant va fi declarată neconformă în baza art. 139 alin. (2) și art. 143 alin. (3) din HG nr. 394/... actualizată». Din această concluzie a comisiei de evaluare rezultă că motivul respingerii ofertei contestatorului nu a constat în nerecunoașterea diplomelor depuse de ofertant ci de domeniul studiilor absolvite, domeniu care nu se încadrează în cerințele impuse. Analizând corectitudinea acestei decizii a comisiei de evaluare, prin raportare la cerințele documentației de atribuire, Consiliul constată că, în mod corect a fost respinsă oferta asocierii al cărei lider este contestatorul, aceasta nerespectând prevederile obligatorii ale documentației de atribuire cu privire la calificarea educațională a managerului de proiect propus. În acest sens, este de reținut că documentaţia de atribuire, în cadrul căreia fost stabilită cerința ca managerul de proiect să fi absolvit studii universitare tehnice în domeniul „Telecomenzi, Electronică și Electrotehnică/ Construcții în infrastructura feroviară, cu Diplomă de licență, inginer sau master” nu a fost contestată în cadrul termenului legal astfel că și-a dobândit caracterul obligatoriu, ofertanții având obligația de a-și elabora ofertele cu respectarea tuturor cerințelor existente în aceasta, iar entitatea contractantă având obligația de a evalua ofertele cu aplicarea regulilor stabilite în documentație.

Astfel, regulile din documentația de atribuire, cum sunt și regulile sus citate, sunt obligatorii și nu formale, iar prin depunerea ofertelor la prezenta procedură, operatorii economici au acceptat și și-au însușit condițiile impuse de entitatea contractantă. În acest context, Consiliul evidențiază faptul că, în cadrul Hotărârii din 2 iunie 2016, CJUE ( ale cărei decizii preliminare sunt obligatorii atât pentru instanța de trimitere, cât și pentru toate instanțele din statele membre) s-a pronunțat în cauza C-27/15 astfel: „39. (...) conform unei jurisprudențe constante a Curții, în temeiul articolului 2 din Directiva 2004/18, unei autorități contractante îi revine sarcina de a respecta cu strictețe criteriile pe care ea însăși lea stabilit (a se vedea în special Hotărârea din 10 octombrie 2013, Manova, C336/12, EU:C:2013:647, punctul 40, și Hotărârea din 6 noiembrie 2014, Cartiera dell’Adda, C42/13, EU:C:2014:2345, punctele 42 și 43)” iar la punctul 42 din aceeași hotărâre a reiterat că „astfel cum sa amintit la punctul 39 din prezenta hotărâre, autoritatea contractantă are obligația de a respecta cu strictețe criteriile pe care ea însăși lea stabilit” și a precizat că „această considerație este cu atât mai importantă cu cât miza este excluderea din procedură”. Prin urmare, pentru a îndeplini cerința stabilită în documentaţia de atribuire, ofertanții aveau obligația de a dovedi calificarea educațională impusă prin prezentarea dovezii absolvirii de studii superioare (Diplomă de licență, inginer sau master) fie în domeniul „Telecomenzi, Electronică și Electrotehnică”, fie în domeniul „Construcții în infrastructura feroviară”, orice critici privind caracterul restrictiv al acestei solicitări, formulate la acest moment, fiind tardiv formulate. Verificând propunerea tehnică depusă de contestator, Consiliul constată că a fost nominalizat ca manager de proiect dl. ... ..., care a absolvit studii superioare în domeniul „Inginerie mecanică”, fiind depuse ca documente relevante, din categoria celor impuse prin documentaţia de atribuire, diplomă de licență și diplomă de master, ambele emise de UNIVERSITATEA DIN ... și ambele făcând referire la acest domeniu de studii. În vederea verificării corectitudinii deciziei entității contractante de a respinge oferta depusă de contestator, se impune a stabili dacă diplomele care conformă studiile superioare absolvite de expertul nominalizat ca manager de proiect, confirmă îndeplinirea cerințelor impuse, respectiv dacă „ingineria mecanică” face parte din domeniul „Construcții în domeniul feroviar”, în discuție nefiind, așa cum s-a reținut într-un paragraf anteiror, recunoașterea sau nu a diplomelor emise de instituții de învățământ din afara României, ci faptul că aceste diplome nu fac dovada calificării educaționale solicitată de entitatea contractantă. În acest sens, Consiliul reține că potrivit Legii nr. 202/2016 privind integrarea sistemului feroviar din România în spațiul feroviar unic european (legislația invocată de contestator, respectiv OUG nr. 12/1998 Pagina 43 din 52

a fost modificată, forma actuală având aceleași prevederi ca cele expuse de Consiliu, diferite de cele citate de autorul contestației), infrastructura feroviară este definită ca fiind alcătuită din „elementele de mai jos, cu condiţia ca acestea să facă parte din reţeaua feroviară, inclusiv liniile de serviciu, dar cu excepţia liniilor situate în interiorul atelierelor de reparaţii a elementelor infrastructurii feroviare, în depouri sau în remizele de locomotive şi liniile secundare private: - terenuri; - linii de cale ferată şi terasamente, în special rambleuri, debleuri, drenuri şi rigole, şanţuri de scurgere, apeducte, ziduri de sprijin, plantaţii pentru protecţia taluzurilor şi a căii etc.; peroane pentru călători şi rampe pentru mărfuri, inclusiv cele din gări pentru călători şi din terminale de marfă; acostamente şi drumuri de acces; ziduri de împrejmuire, garduri vii, parapete şi garduri; benzi de protecţie împotriva incendiilor; puncte de încrucişare; ecrane de protecţie împotriva zăpezii etc.; - construcţii: poduri, apeducte şi alte pasaje superioare, tuneluri, excavaţii acoperite şi alte pasaje inferioare; pereţi de susţinere şi structuri de protecţie împotriva avalanşelor, a căderilor de pietre etc.; - treceri la nivel, inclusiv instalaţii destinate asigurării siguranţei traficului rutier; - suprastructură, în special şine, şine cu şanţ şi contraşine; traverse şi longrine, materiale mici de asamblare pentru linie, balast, inclusiv pietriş şi nisip; macazuri, puncte de încrucişare, dispozitive de încălzire a macazurilor etc.; plăci turnate şi transbordoare, mai puţin cele rezervate exclusiv pentru locomotive; - căi de acces pentru călători şi mărfuri, inclusiv acces pe şosea şi acces pentru pietoni care vin şi pleacă pe jos; - instalații de siguranță, de semnalizare şi de telecomunicații din liniile curente, din stații şi din triaje, inclusiv instalații de producere, transformare şi distribuţie a curentului electric pentru semnalizare şi telecomunicații; clădiri afectate pentru aceste instalații sau dispozitive; frâne de cale; - instalații de iluminat pentru trafic şi siguranța acestuia;

- instalații de transformare şi transport ale energiei electrice pentru tracțiunea trenurilor; substații, cabluri de alimentare dintre substații şi fire de contact, linii de contact cu suspensie catenară şi suporturi; - clădiri utilizate de departamentul pentru infrastructură, inclusiv cele utilizate de o parte din instalațiile pentru colectarea taxelor pentru transport”. De asemenea, de reținut în analiza criticii este și faptul că, potrivit HG nr. 412/... privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor şi al specializărilor/programelor de studii universitare şi a structurii instituțiilor de învățământ superior pentru anul universitar ...-..., domeniul de licență „Ingineria mecanică” se regăsește menționată în cadrul domeniului fundamental „Științe inginerești” (cod DFI20), ●ramura de știință „Inginerie mecanică, mecatronică, inginerie industrială şi management” (cod RSI70), acesta cuprinzând ca specialități - Sisteme şi echipamente termice - Mecanică şi meserii din domeniul metalurgiei, - Maşini şi sisteme hidraulice şi pneumatice - Mecanică şi meserii din domeniul metalurgiei, - Mecanică fină şi nanotehnologii - Programe şi calificări interdisciplinare care implică ingineria, producţia şi construcţiile, - Maşini şi echipamente miniere - Mecanică şi meserii din domeniul metalurgiei, - Inginerie mecanică - Mecanică şi meserii din domeniul metalurgiei, - Mașini şi instalații pentru agricultură şi industrie alimentară - Vehicule, ambarcațiuni şi aeronave, - Utilaje petroliere şi petrochimice - Mecanică şi meserii din domeniul metalurgiei, - Utilaje pentru transportul şi depozitarea hidrocarburilor - Vehicule, ambarcațiuni şi aeronave, - Echipamente pentru procese industriale - Mecanică şi meserii din domeniul metalurgiei, - Utilaje tehnologice pentru construcții - Mecanică şi meserii din domeniul metalurgiei, - Ingineria şi managementul resurselor tehnologice în construcții - Programe şi calificări interdisciplinare care implică ingineria, producţia şi construcţiile, - Utilaje pentru textile şi pielărie - Mecanică şi meserii din domeniul metalurgiei, - Vehicule pentru transportul feroviar - Mecanică şi meserii din domeniul metalurgiei, - Instalații şi echipamente portuare şi marine - Mecanică şi meserii din domeniul metalurgiei, Pagina 45 din 52

- Ingineria designului de produs (Product Design Engineering) -Mecanică şi meserii din domeniul metalurgiei, - Sisteme de transport operațional - Mecanică şi meserii din domeniul metalurgiei, - Ingineria computerizată a structurilor - Mecanică şi meserii din domeniul metalurgiei, iar cu privire la „construcțiile în domeniul feroviar” nomenclatorul nu conține un domeniu/specializare cu această denumire, dar, în cadrul aceluiași domeniu fundamental (Științe inginerești), se regăsește ●ramura „Inginerie civilă” (Cod RSI 10), domeniul de licență „Inginerie civilă”, în cadrul căreia se regăsesc, printre altele, specializările „Căi ferate, drumuri şi poduri”, „Construcții civile, industriale şi agricole”, etc. Rezultă din cele expuse anterior, că „ingineria mecanică” face parte dintr-o ramură („Inginerie mecanică, mecatronică, inginerie industrială şi management”) diferită de ramura care cuprinde construcțiile („Inginerie civilă), inclusiv cele feroviare, „ingineria mecanică” nefăcând parte din domeniul construcțiilor în care vizează căile ferate, respectiv infrastructura feroviară și nefiind comună acestui domeniu, așa cum susține contestatorul. Prin urmare, susținerile contestatorului potrivit cărora inginerul cu specializare mecanică poate activa și în domeniul construcțiilor în infrastructura feroviară nu pot fi reținute ca suficiente pentru îndeplinirea cerinței impuse prin documentaţia de atribuire, care a făcut referire expresă prezentarea de documente privind absolvirea unor studii în domeniul „construcții în infrastructura feroviară” (al...tiv domeniului Telecomenzi, Electronică și Electrotehnică). Faptul că pers... nominalizată pentru poziția de manager de proiect este înscrisă în Registrul Experienței Constructorilor (...) din ..., consecința, potrivit susținerilor contestatorului, fiind că „diploma de inginer mecanic are sfera aplicabilă în domeniul construcțiilor”, nu este de natură să dovedească îndeplinirea cerinței stabilită în prezenta procedură de atribuie privind calificarea educațională solicitată, care stipulează în mod clar necesitatea ca studiile superioare absolvite în

domeniul construcțiilor să vizeze „Infrastructura feroviară”, deci un domeniu particular al „construcțiilor”. De asemenea, Consiliul nu poate reține ca relevantă nici trimiterea contestatorului la Clasificarea in...țională standard pentru educație, transpusă prin Ordinul nr. 3725/... privind aprobarea utilizării domeniilor de studii ISCED F-2013 pentru corelarea Nomenclatorului domeniilor de studii universitare realizat de către Ministerul Educației, emis de Ministrul educației întrucât specializarea interdisciplinară aferentă clasei 0788 („Programe şi calificări interdisciplinare care implică ingineria, producţia şi construcţiile”, parte a domeniului restrâns 078 – „Programe şi calificări interdisciplinare care implică ingineria, producţia şi construcţiile”) la care face referire contestatorul este diferită de cea în care se încadrează studiile absolvite de managerul de proiect propus, respectiv 0725 – „Mecanică şi meserii din domeniul metalurgiei”, parte a domeniului restrâns 0725 - „Inginerie şi meserii din domeniul tehnic”. În ceea ce privește trimiterea contestatorului la Instrucțiunea ANAP nr. 1/2017, Consiliul constată că recomandările din această instrucțiune vizează stabilirea oportunității stabilirii, printre altele, a criteriilor legate de studii, fiind aplicabilă etapei de elaborare a documentației de atribuire, etapă epuizată de entitatea contractantă la acest moment, astfel că nu vor fi reținute ca pertinente susținerile contestatorului cu privire la faptul că entitatea contractantă are obligația de a avea în vedere relevanța studiilor în raport de obiectul contractului și atribuțiile concrete ale expertului nominalizat, aceste susțineri fiind tardiv formulate. Lipsa de apărări ale achizitoarei, în cadrul punctului de vedere, cu privire la analizarea diplomelor prin raportare la domeniul „Construcții în infrastructura feroviară”, invocată de contestatoare în susținerea caracterului greșit al deciziei de respingere a ofertei sale, nu poate conduce la concluzia că acest aspect nu a fost analizat de comisia de evaluare, în condițiile în care din conținutul procesului verbal nr. ... 15... rezultă contrariul, concluziile membrilor acesteia făcând referire la analizarea diplomelor prin raportare la ambele domenii de studii, iar soluționarea unei contestații este posibilă, potrivit art. 18 alin. (3) din Legea nr. 101/216, și în lipsa totală a unui punct de vedere al achizitoarei. Referirile contestatorului la celelalte certificate obținute de acest expert în urma absolvirii unor cursuri în domeniul siguranței feroviare și a deținerii unei experiențe profesionale dobândită, de asemenea, în cadrul unor proiecte feroviare complexe, nu pot fi reținute de Consiliu ca dovadă a îndeplinirii calificării educaționale, întrucât, așa cum rezultă din cerințele stabilite de entitatea contractantă, citate într-unul din paragrafele anterioare, calificarea educațională a fost clar definită în Pagina 47 din 52

documentație, aceasta făcând referire în mod exclusiv la „Studii universitare tehnice” în domeniile în discuție. În acest sens, Consiliul reține că, din modul în care a fost stabilită cerința cu privire la managerul de proiect, entitatea contractantă a acordat importanță, atât calificării educaționale cât și experienței dobândită de acest expert, ambele condiții trebuind să fie îndeplinite de ofertant, acesta trebuind, pe de o parte, să dovedească îndeplinirea de către expertul propus a studiilor superioare în domeniile solicitate (aspect care a fost considerat neîndeplinit de contestator și care face obiectul contestației și a analizei Consiliului) și, pe de altă parte, să dovedească deținerea experienței profesionale solicitată (aspect care nu a constituit motiv de respingere a ofertei contestatorului). Concluzionând cu privire la decizia de respingere a ofertei contestatorului, Consiliul o apreciază ca fiind corectă, documentele depuse de contestator cu privire la calificarea educațională a managerului de proiect propus nefăcând dovada solicitată de entitatea contractantă, astfel că, sub acest aspect, contestația este neîntemeiată și va fi respinsă. În ceea ce privește oferta declarată câștigătoare, contestatorul susține că în mod greșit oferta depusă de asocierea ... ... SRL – ...... AS a fost considerată admisibilă, aceasta neîndeplinind cerințele caietului de sarcini, întrucât nu a descris în detaliu soluțiile tehnice proprii sau mo...tățile concrete de realizare a fiecărei cerințe de conformitate pentru siguranța feroviară, în condițiile în care, în primul rând, prin specificația tehnică „Centralizare electronică”, entitatea contractantă a impus, pe lângă cerințele obligatorii și 128 cerințe de conformitate (LC) în raport de care ofertanții aveau obligația de a prezenta în propunerea tehnică soluția privind modul de realizare a fiecărei cerințe, chiar dacă demonstrarea acestora este permisă până la data recepției lucrărilor executate, invocând în acest sens cerințele CE8, CE9, CE11, CE12, CE24, CE33, CE42, CE43, CE45, CE46, CE48-CE52, CE55, CE57-CE62, CE64-CE71, CE73-CE77, CE80, CE81, CE83-CE86, CE88-CE95, CE97-CE100, CE104, CE105, CE107-CE109, CE114-CE125,

CE129-CE135, CE137-CE142, CE144-CE159, CE161-CE177, CE179- CE189, iar în al doilea rând, cu privire la „Electroalimentare”, entitatea contractantă a impus 118 cerințe de conformitate pentru care ofertanții aveau obligația de a prezenta în propunerea tehnică soluția privind modul de realizare a fiecărei cerințe, chiar dacă demonstrarea acestora este permisă până la data recepției lucrărilor executate, invocând în acest sens EA1, EA2, EA4, EA6-EA14, EA16-EA22, EA24-EA46, EA48- EA65, EA67-EA101, EA103-EA125. În apărare, entitatea contractantă susține că informațiile a căror lipsă este reclamată de contestator se regăsesc la pag. 1119-2703 și pag. 468-789, prezentând câteva exemple cu privire la mo...tatea în care propunerea criticată îndeplinește anumite cerințe CE. De altfel, susțineri de acest fel au fost formulate și de intervenient. Cu privire la aceste critici, Consiliul constată că, prin documentaţia de atribuire entitatea contractantă a stabilit în cadrul „Specificației tehnice Centralizare electronică” mai multe cerințe (189), încadrate în trei categorii (obligatorii – „O”, cerințe de conformitate obligatorii – „LC” și informative –„I”), pentru cerințele de conformitate obligatorii pentru a fi implementate în cadrul proiectului, a căror dovedire trebuie făcută până la recepția la terminarea lucrărilor, încadrate în categoria „LC”, stabilindu-se ca ofertantul să prezinte în propunerea tehnică soluția privind modul de realizare al fiecărei cerințe. De asemenea, în cadrul Anexei 1 Electroalimentare, indicată în caietul de sarcini la același pct. 6. 2, sunt menționate 127 de cerințe (EA), care cuprind la rândul lor, cerințe de conformitate obligatorii ce fac parte din categoria „LC”. Analizând lucrările comisiei de evaluare, Consiliul constată că în cadrul Anexei nr. 2 (Matrice de evaluare tehnică Lot 1), la procesul verbal nr. 49/A/C/315/02..., s-a reținut ca fiind îndeplinite cerințele prevăzute la capitolul 6 al caietului de sarcini, iar din verificarea propunerii tehnice depusă de intervenient rezultă că, într-adevăr, la paginile indicate de entitatea contractantă în cadrul punctului de vedere se regăsesc informațiile solicitate. Astfel, în propunerea tehnică, ofertantul criticat a prezentat, sub formă tabelară, lista cu cerințele CE din „Specificația tehnică Centralizare electronică” și lista cu cerințele EA din Anexa 1 „Electroalimentare”, în legătură cu fiecare dintre acestea fiind indicată mo...tatea de îndeplinire și locul/documentele din propunerea tehnică unde se regăsesc informațiile solicitate. Susținerea contestatorului cu privire la faptul că entitatea contractantă nu a verificat aceste informații, nu pot fi reținute de Consiliu, având în vedere, că, așa cum s-a reținut în paragrafele anterioare, procesul verbal nr. 49/A/C/315/02... conține informații cu privire la verificarea cerințelor stabilite la cap. 6, legiuitorul neimpunând Pagina 49 din 52

un anumit grad de detaliere a informațiilor care trebuie să fie consemnate în acest document de lucru al comisiei de evaluare. Prin urmare, având în vedere existența în propunerea tehnică criticată a acestor informații, coroborat cu lipsa unor critici concrete cu privire la aceste informații, Consiliul nu poate reține ca întemeiate susținerile contestatorului cu privire la oferta declarată câștigătoare, astfel că acestea vor fi respinse ca neîntemeiate. Luând în considerare toate aspectele de fapt și de drept mai sus evocate, în temeiul dispozițiile art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016 cu modificările și completările ulterioare, Consiliul va respinge, ca nefondată, contestația depusă de ... SA, lider al asocierii ... SA - ... SA - ... SRL - ... SA, în contradictoriu cu entitatea contractantă .... În baza dispozițiilor art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, contestația urmând a fi respinsă, Consiliul va respinge și cererea ... SA de obligare a entității contractante la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea contestației. Cu privire la solicitarea ... ... SRL, lider al asocierii ... ... SRL - ... SA - ... A.S., în calitate de intervenient, de obligare a contestatorului ... SA la plata de cheltuieli de judecată în valoare de 85.921,68 lei, Consiliul reține că, potrivit art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, „Consiliul poate obliga, la cerere, partea în culpă, la plata cheltuielilor efectuate pentru soluționarea contestației. Cuantumul, detalierea și documentele doveditoare ale cheltuielilor efectuate sunt prezentate în cerere, care trebuie depusă înainte de pronunțarea deciziei de soluționare a contestației.” Totodată, Consiliul va reține că, potrivit art. 453 alin. (1) din Codul de procedură civilă, partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată. Conform art. 61 din Codul de procedură civilă, oricine are interes poate interveni într-un proces care se judecă între părțile originare. Intervenția este accesorie, când sprijină numai apărarea uneia dintre părți, iar potrivit art. 65 alin. (1) di același act normativ, intervenientul devine parte în proces numai după admiterea în principiu a cererii sale.

În speță, ... ... SRL, lider al asocierii ... ... SRL - ... SA - ... A.S. a formulat cerere de intervenție accesorie în favoarea entității contractante. Astfel, din analiza coroborată a dispozițiilor codului de procedură civilă referitoare la plata cheltuielilor de judecată, Consiliul reține că pentru acordarea cheltuielilor de judecată nu este suficientă dobândirea calității de parte într-un proces, ci mai este necesar și ca acea parte să câștige procesul, adică să obțină total sau în parte pretențiile solicitate prin cererea de chemare în judecată, dispozițiile art. 453 coroborat cu art. 454 teza I din Codul de procedură civilă fiind explicite în acest sens. Or, din această perspectivă, Consiliul reține că intervenientul accesoriu, deși devine parte în proces după admiterea în principiu a cererii sale, conform art. 65 alin. (1) din Codul de procedură civilă, totuși acesta nu a invocat și nu putea invoca nicio pretenție proprie în proces pentru a deveni „parte care câștigă procesul” sau „parte în culpă”, ci sprijină numai apărarea uneia dintre părți, după cum rezultă din dispozițiile art. 61 alin. (3) din actul normativ invocat, astfel încât acesta nu poate obține condamnarea părții care a căzut în pretenții la plata cheltuielilor de judecată și nici nu poate fi obligat la plata acestora părții care a câștigat procesul, ci doar partea în favoarea căreia a intervenit și care a fost în culpă putând fi obligată la achitarea acestor cheltuieli. Față de cele de mai sus, Consiliul va respinge, ca inadmisibilă, solicitarea ... ... SRL, lider al asocierii ... ... SRL - ... SA - ... A.S, în calitate de intervenient, de obligare a contestatorului ... SA la plata de cheltuieli de judecată. Față de soluția ce va fi pronunțată, încuviințând în principiu cererea de intervenție formulată de ... ... SRL, lider al asocierii ... ... SRL - ... SA - ... A.S., Consiliu o va admite în parte. Pentru aceste motive în baza documentelor depuse de părți, CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR DECIDE:

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de către ... SA, lider al Asocierii ... SA - ... SA - ... SRL - ... SA, în contradictoriu cu entitatea contractantă CNCF ”...” SA - ... ... - ..., inclusiv capătul de cerere privind obligarea entității contractante la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea contestației. Admite în parte cererea de intervenție voluntară formulată de către ... ... SRL, lider al asocierii ... ... SRL - ... SA -... A.S. Pagina 51 din 52

Respinge, ca inadmisibil, capătul de cerere formulat de intervenientul ... ... SRL, lider al asocierii ... ... SRL - ... SA -... A.S. de obligarea a contestatorului la plata cheltuielilor de judecată . Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare. Complet de soluționare a contestațiilor în domeniul achizițiilor publice: