Decizie CNSC 2782/2025

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. 2782/C1/2939 Data: 18.09.2025 Prin contestația nr. 15261/31.07.2025, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 52568/01.08.2025, formulată de FLASH LIGHTING SERVICES SA, cu sediul în București, B- dul Dimitrie Pompeiu, nr. 5-7, sector 2, înmatriculată la Registrul Comerțului cu nr. J40/4125/2001, având cod unic de înregistrare RO 13845929, reprezentată legal prin director general și convențional prin SCA NEMEȘ VOICU BILAN, cu sediu ales pentru comunicarea actelor de procedură în București, str. Părintele Galeriu nr. 9, sector 2, împotriva documentației de atribuire, întocmită de către autoritatea contractantă MUNICIPIUL SEBEȘ, cu sediul în Sebeș, str. Piața Primăriei, nr. 1, județul Alba, în cadrul procedurii simplificate, organizată în vederea atribuirii contractului, având ca obiect: „Execuția lucrărilor pentru obiectivul de investiții – Modernizarea sistemului de iluminat public în municipiul Sebeș”, cod CPV 45316110-9, s-a solicitat: 1. în principal, anularea documentației de atribuire, în temeiul art. 26 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 101/2016; 2. în subsidiar, modificarea documentației de atribuire în sensul: 2.1 modificarea documentației de atribuire astfel: 2.1.1 eliminarea factorului de evaluare „b) SENZOR PIR INTEGRAT ÎN CONTROLER”; 2.1.2 eliminarea factorului de evaluare „c) Gradul de rezistență la impact al aparatelor”; 2.1.3 eliminarea factorului de evaluare „d) Conformitatea cu standardele ENEC”; 2.1.4 eliminarea factorului „e) Capacitatea de implementare a sistemului de telegestiune”. 3. suspendarea procedurii de atribuire până la soluționarea prezentei contestații, conform art. 22 din Legea nr. 101/2016. 4. obligarea autorității contractante la prelungirea termenului-limită de depunere a ofertelor cu o perioadă egală cu durata suspendării Pagina 1 din 2

procedurii, calculată de la data publicării în SEAP a deciziei prin care va fi soluționată definitiv prezenta contestație. 5. obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor de judecată. În luarea deciziei, CONSILIUL, legal investit, a avut în vedere următoarele: Pentru aceste motive în baza documentelor depuse de părți, CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR DECIDE: Respinge, ca nefondată, contestația formulată de FLASH LIGHTING SERVICES SA în contradictoriu cu MUNICIPIUL SEBEȘ. Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare. Complet de soluționare a contestațiilor în domeniul achizițiilor publice: Consilier de soluționare .............. PREȘEDINTE ........................... Consilier de soluționare ................. Redactat practicaua deciziei ......................... Redactată în 4 (patru) exemplare originale, conține 37 (treizecișișapte) pagini Pagina 2 din 2

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. 2782/C1/2939 Data: 18.09.2025 Prin contestația nr. 15261/31.07.2025, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 52568/01.08.2025, formulată de ......... SA, cu sediul în ........., B-dul .............., ........., înmatriculată la Registrul Comerțului cu nr. ........., având cod unic de înregistrare RO ........., reprezentată legal prin ......... și convențional prin ........., cu sediu ales pentru comunicarea actelor de procedură în ........., ........., împotriva documentației de atribuire, întocmită de către autoritatea contractantă MUNICIPIUL ........., cu sediul în ........., str. ..............., județul ........., în cadrul procedurii simplificate, organizată în vederea atribuirii contractului, având ca obiect: „Execuția lucrărilor pentru obiectivul de investiții – Modernizarea sistemului de iluminat public în municipiul .........”, cod CPV 45316110-9, s-a solicitat: 1. în principal, anularea documentației de atribuire, în temeiul art. 26 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 101/2016; 2. în subsidiar, modificarea documentației de atribuire în sensul: 2.1 modificarea documentației de atribuire astfel: 2.1.1 eliminarea factorului de evaluare „b) SENZOR PIR INTEGRAT ÎN CONTROLER”; 2.1.2 eliminarea factorului de evaluare „c) Gradul de rezistență la impact al aparatelor”; 2.1.3 eliminarea factorului de evaluare „d) Conformitatea cu standardele ENEC”; 2.1.4 eliminarea factorului „e) Capacitatea de implementare a sistemului de telegestiune”. 3. suspendarea procedurii de atribuire până la soluționarea prezentei contestații, conform art. 22 din Legea nr. 101/2016. 4. obligarea autorității contractante la prelungirea termenului-limită de depunere a ofertelor cu o perioadă egală cu durata suspendării procedurii, calculată de la data publicării în SEAP a deciziei prin care va fi soluționată definitiv prezenta contestație. Pagina 1 din 40

5. obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor de judecată. În luarea deciziei, CONSILIUL, legal investit, a avut în vedere următoarele: Contestatorul arată că în cadrul anunțului de participare simplificat, punctul II.2.5) Criterii de atribuire, Cel mai bun raport calitate - preț, este stabilit următorul factor de evaluare: „b) SENZOR PIR INTEGRAT ÎN CONTROLER”. De asemenea, în cadrul Fișei de date, II.2.5) Criterii de atribuire, factorul este detaliat astfel: „b) SENZOR

PIR INTEGRAT IN CONTROLLER b) SENZOR PIR INTEGRAT IN CONTROLLER – Pentru demonstrarea funcționării compatibile cu senzorul PIR integrat controller 15% Punctaj maxim factor 15 Algoritm de calcul: Punctajul se acordă astfel: a) Pentru controller fără senzor PIR integrat (controllerul montat la partea superioara a carcasei aparatului de iluminat, senzorul PIR montat la partea inferioara a carcasei aparatului de iluminat) - 5 puncte . b) Pentru controller cu senzor PIR integrat (montat la partea inferioara a carcasei aparatului de iluminat) - 15 puncte. „Pentru orice altă configurație decât cele de mai sus (conform fișei tehnice nr.....) nu se acorda punctaj, oferta va fi considerată neconformă, implicit respinsă”. Din cele de mai sus rezultă că punctajul se va acorda diferențiat, în funcție de modul de integrare al senzorului: pentru senzor PIR integrat 5 puncte, cu senzor PIR integrat 15 puncte. În opinia sa, acest mod de stabilire a factorului de evaluare este nelegală, factorul fiind nelegal, deoarece încalcă cerințele și specificațiile tehnice impuse prin proiectul tehnic. Contestatorul subliniază faptul că obiectul contractului este unul de lucrări, respectiv că execuția lucrărilor trebuie să se realizeze în funcție de proiectul tehnic parte din documentația de atribuire. Astfel, caietul de sarcini prevede în mod expres că proiectul tehnic face parte din documentație și că lucrările se vor realiza conform acestuia: „Obiectul contractului: Obiectul contractului care se va încheia este execuția lucrărilor în conformitate cu prevederile proiectului tehnic nr. 17217.1/Aprilie 2024, care face parte integrantă din prezentul caiet de sarcini, și autorizat de autoritatea contractantă conform prevederilor legale”. (Extras pag. 1 din Caietul de sarcini). Proiectul tehnic prevede următoarele cerințe referitor la senzorul PIR: ■ „Aparatul de iluminat AIL 1 va fi echipat cu controller pentru sistemul de telegestiune și senzor PIR (205 buc). 3 Buc. Vor avea Pagina 2 din 40

controller cu rol de concentrator de date. . Controllerul va fi montat la partea superioara a carcasei si va fi cuplat la aparat printr-o mufă de tip Zhaga. Senzorul PIR va fi montat la partea inferioară a carcasei și va fi cuplat la aparat printr-o mufă de tip Zhaga. În cazul în care controlerul are senzor PIR integrat, se va monta la partea inferioară a carcasei și va fi cuplat la aparat printr-o mufă de tip Zhaga”.(Extras pag. 36 din Proiectul tehnic). Rezultă că soluțiile impuse de proiectul tehnic impun ofertarea unor aparate de iluminat echipate cu controller pentru sistem de telegestiune, precum și cu senzor PIR, acesta putând fi atât integrat cât și neintegrat. Proiectul tehnic nu reține niciun avantaj raportat la modul de integrare a senzorului PIR. Consideră că, prin includerea ca factor de evaluare a modului de integrare a senzorului PIR, autoritatea contractantă nu numai că încalcă prevederile proiectului tehnic pe care este obligată să îl respecte, aceasta fiind soluția tehnică avizată ce stă la baza întregii documentații, dar stabilește prevederile documentației să fie neclare. Astfel, deși, proiectul tehnic lasă semnul egal între echipamentele cu senzor PIR integrat față de cele cu senzor PIR neintegrat, prin fișa de date se arată că cele cu senzor PIR integrat ar fi superioare. În opinia sa, autoritatea contractantă încalcă următoarele prevederi: art. 154 alin. (1) și art. 155 alin. (6) din Legea nr. 98/2016. Cu privire la nelegalitatea factorului de evaluare „b) SENZOR PIR INTEGRAT ÎN CONTROLER” din perspectiva art. 187 alin. (4) și alin. (5) lit. a) din Legea nr. 98/2016, precum și ale art. 32 alin. (2), alin. (8) lit. b) și alin. 9 lit. (a) din HG nr. 395/2016, susține că Legea nr. 98/2016 impune prin art. 187 alin. (4) și (5) ca factorii de evaluare stabiliți să vizeze avantaje tehnice sau caracteristici estetice și funcționale. Or, modul de prezentare a senzorului PIR - integrat sau nu, nu reprezintă niciun avantaj sau caracteristică estetică sau funcțională, proiectul tehnic (sau documentația de atribuire) nefăcând nicio diferențiere în acest sens. De asemenea, susține că stabilirea modul de prezentare a senzorului PIR - integrat sau nu - ca factor de evaluare este nelegală, încălcând prevederile art. 32 alin. (2), alin. (8) lit. b) și alin. 9 lit. (a) din HG nr. 395/2016, deoarece, acest factor nu prezintă niciun avantaj pentru autoritatea contractantă. Nu numai că autoritatea nu indică, în niciun fel, un anumit avantaj urmărit, dar, acesta nici nu există, deoarece, proiectul tehnic prevede ambele variante ca fiind la fel de avantajoase din punct de vedere tehnic, calitativ. Cu privire la nelegalitatea factorului de evaluare „b) SENZOR PIR INTEGRAT ÎN CONTROLER”, deoarece, acesta încalcă prevederile art. 189 alin. (1) și (2) din Legea nr. 101/2016, arată că, întrucât, proiectul tehnic prevede ambele variante de integrare ale senzorului, nefăcând Pagina 3 din 40

nicio diferențiere calitativă, rezultă că, evaluarea ofertanților în baza acestui criteriu nu asigură o concurență reală, ci, din contră, încalcă principiul tratamentului egal prevăzut de art. 2 lit. b) din Legea nr. 98/2016. Având în vedere toate cele de mai sus, consideră că se impune anularea procedurii, în temeiul art. 26 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 101/2016, neputând fi luate măsuri de remediere a documentației. Cu toate acestea, în subsidiar, dacă Consiliul va considera că nu sunt îndeplinite condițiile impuse de art. 26 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 101/2016, solicită eliminarea acestui factor de evaluare. Cu privire la factorul de evaluare „c) Gradul de rezistență la impact al aparatelor”, contestatorul arată că, în cadrul anunțului de participare simplificat, punctul II.2.5) Criterii de atribuire, Cel mai bun raport calitate - preț, este stabilit următorul factor de evaluare: „c) Gradul de rezistență la impact al aparatelor”. De asemenea, arată că în cadrul Fișei de date, II.2.5) Criterii de atribuire, factorul este detaliat astfel: „c) Gradul de rezistență la impact al aparatelor c) Gradul de rezistență la impact al aparatelor 10% Punctaj maxim factor 10 Algoritm de calcul: Punctajul se acordă astfel: i) Pentru prezentarea unui grad de rezistentă la impact al aparatelor IK09 se acordă un punctaj de 5 puncte. ii) Pentru prezentarea unui grad de rezistență la impact al aparatelor IK10 sau mai mare se acordă un punctaj de 10 puncte. *Pentru prezentarea unui certificat și raport de testare din care reiese ca aparatele de iluminat testate NU sunt echipate cu același număr de conectori standardizați ca și aparatele ofertate nu se acordă punctaj. *Pentru neprezentarea unui grad de rezistență la impact al aparatelor, oferta va fi considerată neconformă, implicit respinsă”. Din cele de mai sus, rezultă că, punctajul se va acorda diferențiat, în funcție de gradul de rezistență la impact: IK09 - 5puncte, IK10-15 puncte. În opinia sa, acest mod de stabilire a factorului de evaluare este nelegal, factorul fiind nelegal, cum va arăta în cele ce urmează. Factorul de evaluare „c) Gradul de rezistență la impact al aparatelor” este nelegal deoarece încalcă cerințele și specificațiile tehnice impuse prin proiectul tehnic Subliniază faptul că obiectul contractului este unul de lucrări, respectiv, că execuția lucrărilor trebuie să se realizeze în funcție de proiectul tehnic parte din documentația de atribuire. Proiectul tehnic prevede următoarele cerințe referitor la rezistența la impact: Pagina 4 din 40

„Pentru calcularea factorului de menținere în varianta proiectată, s- au ales aparate de iluminat cu sursă luminoasă LED, distribuție fotometrică destinată iluminatului rutier și a trecerilor de pietoni, difuzor: din sticlă tratată termic plană, temperatura de culoare: 4000K (neutru), grad de protecție pentru compartimentul optic și aparataj: IP66, rezistență la impact a întregului aparat: minim IK09, deprecierea fluxului luminos al ledurilor: flux rezidual pe viață”.(Extras pag. 31 din Proiectul tehnic). Rezultă că soluțiile impuse de proiectul tehnic impun ofertarea unor echipamente cu rezistență la impact IK09. Proiectul tehnic nu reține niciun avantaj raportat la o rezistență la impact IK10. Prin includerea, ca factor de evaluare a rezistenței la impact IK10, nu numai că se încalcă prevederile proiectului tehnic pe care autoritatea este obligată să îl respecte, aceasta fiind soluția tehnică avizată ce stă la baza întregii documentații, dar autoritatea face ca prevederile documentației să fie neclare. Astfel, deși, proiectul tehnic prevede, în mod expres, rezistența la impact IK09, prin fișa de date se arată că pot fi ofertate și echipamente cu IK10. Prin urmare, consideră că autoritatea contractantă încalcă prevederile art. 154 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 și ale art. 155 alin. (6) din Legea nr. 98/2016. Susține că factorul de evaluare „c) Gradul de rezistență la impact al aparatelor” este nelegal, deoarece, acesta încalcă prevederile art. 187 alin. (4) și alin. (5) lit. a) din Legea nr. 98/2016, precum și ale art. 32 alin. (2), alin. (8) lit. b) și alin. 9 lit. (a) din HG nr. 395/2016. În acest sens, arată că Legea nr. 98/2016 impune, prin art. 187 alin. (4) și (5), ca, factorii de evaluare stabiliți să vizeze avantaje tehnice sau caracteristici estetice și funcționale. Or, stabilirea unui factor de evaluare de IK10 în timp ce proiectul tehnic stabilește un factor IK9, nu reprezintă niciun avantaj sau caracteristică estetică sau funcțională, proiectul tehnic (sau documentația de atribuire), nefăcând nicio diferențiere în acest sens. Prin urmare, stabilirea rezistenței la impact IK10 ca factor de evaluare este nelegală, încălcând prevederile art. 32 alin. (2) alin. (8) lit. b) și alin. 9 lit. (a) din HG nr. 395/2016, deoarece, acest factor nu prezintă niciun avantaj pentru autoritatea contractantă, atât timp cât proiectul tehnic stabilește factorul IK09. Susține că factorul de evaluare „c) Gradul de rezistență la impact al aparatelor” este nelegal, deoarece, acesta încalcă prevederile art. 189 alin. (1) și (2) din Legea nr. 101/2016 De asemenea, stabilirea gradului de rezistență la impact IK10 ca factor de evaluare este nelegală și raportat la prevederile art. 189 alin. (1) și (2) din Legea nr. 98/2016, deoarece, evaluarea ofertanților în baza Pagina 5 din 40

acestui criteriu nu asigură o concurență reală, ci, din contra, încalcă principiul tratamentului egal prevăzut de art. 2 lit. b) din Legea nr. 98/2016. Având în vedere toate cele de mai sus, consideră că se impune anularea procedurii, în temeiul art. 26 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 101/2016, neputând fi luate măsuri de remediere a documentației. Cu toate acestea, în subsidiar, dacă Consiliul va considera că nu sunt îndeplinite condițiile impuse de art. 26 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 101/2016, solicită eliminarea acestui factor de evaluare. Cu privire la nelegalitatea factorului de evaluare „d) Conformitatea cu standardele ENEC”, contestatorul arată că, în cadrul anunțului de participare simplificat, punctul II.2.5) Criterii de atribuire, Cel mai bun raport calitate - preț, este stabilit următorul factor de evaluare: „„d) Conformitatea cu standardele ENEC”. Totodată, în cadrul Fișei de date, II.2.5) Criterii de atribuire, factorul este detaliat astfel: d) Conformitate cu standardele ENEC Componentă tehnică - Demonstrarea unei metodologii corespunzătoare pentru obținerea asigurării că lucrările sunt realizate la parametrii calitativi solicitați prin documentația de atribuire. Punctaj maxim factor: 10 Algoritm de calcul: Punctajul se acordă astfel: i) Pentru prezentarea unei conformități de standarde similare ENEC se acordă 2 puncte. ii) Pentru prezentarea unui certificat ENEC se acordă un punctaj de 5 puncte. iii) Pentru prezentarea unui certificat ENEC+ se acordă un punctaj de 10 puncte. *Pentru prezentarea unor certificate ENEC/ENEC+/similare și rapoarte de testare din care reiese ca aparatele de iluminat testate NU sunt echipate cu același număr de conectori standardizați ca și aparatele ofertate nu se acorda punctaj. *Pentru neprezentarea conformității cu standardele ENEC, oferta va fi considerată neconformă, implicit respinsă”. Din cele de mai sus rezultă că punctajul se va acorda diferențiat, în funcție de prezentarea certificatului ENEC sau ENEC+ sau a „unei conformități de standarde similare ENEC”. În opinia sa, acest mod de stabilire a factorului de evaluare este nelegală, factorul fiind nelegal, cum va arăta în cele ce urmează. Susține că factorul de evaluare „d) Conformitatea cu standardele ENEC” este nelegal, deoarece, încalcă cerințele și specificațiile tehnice impuse prin proiectul tehnic. Pagina 6 din 40

Subliniază faptul că obiectul contractului este unul de lucrări, respectiv, că execuția lucrărilor trebuie să se realizeze în funcție de proiectul tehnic parte din documentația de atribuire. Proiectul tehnic, respectiv fișele tehnice, Fișa tehnică nr. 1 Aparat de iluminat stradal cu LED, punctul 2.2, prevede următoarele cerințe minime: „Se va prezenta certificare ENEC și ENEC+. Se vor lua în considerare doar rapoartele de testare din care reiese ca eșantionul de aparate supus testării respectă varianta de echipare propus”. Rezultă că soluțiile impuse de proiectul tehnic impun ofertarea unor echipamente pentru care se va prezenta, în mod obligatoriu, certificare ENEC și ENEC +. Arată că Fișa tehnică nu prevede posibilitatea depunerii unui certificat ENEC sau a unui certificat ENEC+ și nici a „unei conformități de standarde similare ENEC‟. Atrage atenția asupra faptului că ENEC este un standard, iar, noțiunea „standard similar ENEC” este eronată, deoarece, nu există standarde similare. Conformitatea cu un standard presupune traversarea unor teste. Dacă testele sunt identice, atunci, corespunde standardului, dacă testele sunt diferite, atunci nu pot fi similare. Pentru a demonstra că produsul a trecut toate testele, trebuie să existe o autoritate (o structură de specialitate), care să confirme acest fapt, dar, această conformitate nu poate fi în niciun caz analizată de membrii comisiei de evaluare. Conform prevederilor din proiect și fișele tehnice, nedepunerea concomitentă a certificatului ENEC și a certificatului ENEC+ nu atrage, conform documentației de atribuire, un punctaj diferit, ci, respingerea ofertei, ca neconformă. La fel, depunerea a „unei conformități de standarde similare ENEC”, trebuie să atragă, în baza documentație, respingerea ofertei, ca neconformă și nu un punctaj de 2 puncte. Prin includerea acestui factor de evaluare, consideră că documentația încalcă prevederile art. 154 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 și ale art. 155 alin. (6) din Legea nr. 98/2016. Susține că factorul de evaluare „d) Conformitatea cu standardele ENEC” este nelegal, deoarece, acesta încalcă prevederile art. 187 alin. (4) și alin. (5) lit. a) din Legea nr. 98/2016, precum și ale art. 32 alin. (2), alin. (8) lit. b) și alin. 9 lit. (a) din HG nr. 395/2016. Legea nr. 98/2016 impune prin art. 187 alin. (4) și (5) ca factorii de evaluare stabiliți să vizeze avantaje tehnice sau caracteristici estetice și funcționale. Or, stabilirea unui factor de evaluare ce încalcă prevederile din proiectul tehnic-fișele tehnice nu poate reprezenta niciun avantaj sau caracteristică funcțională. Pagina 7 din 40

Autoritatea nu indică niciun avantaj pe care l-ar putea avea prin introducerea unui astfel de factor de evaluare și nici nu ar putea proba un astfel de avantaj, având în vedere că factorul încalcă cerința impusă prin proiectul tehnic, astfel cum este stabilită prin fișele tehnice. Susține că factorul de evaluare „d) Conformitatea cu standardele ENEC” este nelegal, deoarece, acesta încalcă prevederile art. 189 alin. (1) și (2) din Legea nr. 101/2016 De asemenea, stabilirea acestui factor de evaluare este nelegală și raportat la prevederile art. 189 alin. (1) și (2) din Legea nr. 98/2016, deoarece, evaluarea ofertanților în baza acestui criteriu nu asigură o concurență reală, ci, din contra, încalcă principiul tratamentului egal prevăzut de art. 2 lit. b) din Legea nr. 98/2016. Astfel, în timp ce unii ofertanți vor lua în considerare prevederile din proiectul tehnic/fișa tehnică, alții pot considera valabile prevederile din fișa de date și vor considera că prezentarea „unei conformități de standarde similare ENEC” este conformă documentației. Având în vedere toate cele de mai sus, consideră că se impune anularea procedurii, în temeiul art. 26 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 101/2016, neputând fi luate măsuri de remediere a documentației. Cu toate acestea, în subsidiar, dacă Consiliul va considera că nu sunt îndeplinite condițiile impuse de art. 26 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 101/2016, solicită eliminarea acestui factor de evaluare. Referitor la nelegalitatea factorului de evaluare „e) Capacitatea de implementare a sistemului de telegestiune”, contestatorul arată că în cadrul anunțului de participare simplificat, punctul II.2.5) Criterii de atribuire, Cel mai bun raport calitate - preț, este stabilit următorul factor de evaluare: „e) Capacitatea de implementare a sistemului de telegestiune”. Totodată arată că în cadrul Fișei de date, II.2.5) Criterii de atribuire, factorul este detaliat astfel: „e) Capacitatea de implementare a sistemului de telegestiune e) Capacitatea de implementare a sistemului de telegestiune 20% Punctaj maxim factor: 20 Algoritm de calcul: i) Pentru nedemonstrarea practică a funcționalităților minime solicitate în ghidul de finanțare oferta va fi considerată neconforma, implicit respinsă; ii) Pentru demonstrarea practică a funcționalităților minime solicitate în ghidul de finanțare se acordă 5 puncte; iii) Pentru demonstrarea practică a îndeplinirii parțiale a cerințelor din fișele tehnice, suplimentar față de cele minimale, se acordă 10 puncte; iv) Pentru demonstrarea practică a îndeplinirii integrale a cerințelor din fișele tehnice, se acorda 20 de puncte; NOTA: Capacitatea de implementare a sistemului de telegestiune se va justifica în propunerea tehnică cu un memoriu în care se vor detalia: Pagina 8 din 40

- modul de implementare, cu descrierea incorporării progresive a aparatelor de iluminat, pe măsură ce acestea vor fi montate, arătându- se astfel cum se îndeplinește cerința prin care sistemul de control se implementează pe măsură ce se realizează instalarea aparatelor de iluminat, independent de gradul de finalizare a operațiunii de montaj aparate de iluminat; - descrierea componentelor hardware și software; - descrierea detaliată a modului de funcționare a sistemului, cu indicarea modalității de îndeplinire a cerințelor funcționale solicitate, și va fi susținută prin prezentarea planului privind măsurile de supraveghere a sistemului de telegestiune în perioada de garanție acordată, cu precizarea modalităților și termenului de intervenție și a duratelor de remediere a potențialelor defecțiuni datorate viciilor de construcție a sistemului de telegestiune, a resurselor financiare, materiale, mecanice și de personal ce trebuie alocate pentru punerea în aplicare a planului, în propunerea tehnică, ofertantul va desena modul în care planul de management al calității va asigura nivelul necesar de calitate al rezultatelor sale și al proceselor de lucru, prin prezentarea abordării generale și metodologiei pentru realizarea activităților din cadrul contractului (executarea lucrărilor), inclusiv prin descrierea detaliată a opțiunilor de funcționare a sistemului de telegestiune, motiv pentru care autoritatea contractantă în faza de analiza tehnică a ofertelor va organiza proba practică în vederea demonstrării opțiunilor de funcționare practică a sistemului de telegestiune descris de ofertant în cadrul propunerii tehnice, astfel încât ofertarea unor opțiuni de funcționare a sistemului de telegestiune să nu se propună la nivel declarativ în vederea obținerii unui punctaj mare pentru acest factor de evaluare. Neprezentarea acestor informații în cadrul propunerii tehnice și/sau nesusținerea ofertanților a probei practice va conduce la neacordarea punctajului aferent factorului de evaluare ce vizează capacitatea de implementare a sistemului de telegestiune. Informații privind locul, data și ora desfășurării probei practice vor fi transmise ofertanților prin intermediul unei solicitări de clarificări. În vederea susținerii probei practice, ofertanții vor pregăti și prezenta mostre”. În opinia sa, acest mod de stabilire a factorului de evaluare este nelegală, factorul fiind nelegal, cum va arăta în cele ce urmează. Susține că factorul de evaluare „d) Conformitatea cu standardele ENEC” este nelegal, deoarece, încalcă cerințele și specificațiile tehnice impuse prin proiectul tehnic. Contestatorul arată că proiectul tehnic, respectiv, Fișa tehnică nr. 2 prezintă cerințele minime pe care trebuie să le îndeplinească sistemul de telegestiune. Or, cerințele stabilite prin Fișa tehnică nr. 2 sunt superioare celor din ghidul de finanțare, astfel încât, cerințele prevăzute la factorul de Pagina 9 din 40

evaluare „e) Capacitatea de implementare a sistemului de telegestiune” nu respectă această fișă, parte din documentația de atribuire. Prezentarea cerințelor conform factorului de evaluare, astfel cum sunt prezentate în fișa de date, duce la respingerea ofertei ca neconformă, nu la punctarea acesteia, într-un anumit mod. Susține că factorul de evaluare „d) Conformitatea cu standardele ENEC” este nelegal deoarece acesta încalcă prevederile art. 187 alin. (4) și alin. (5) lit. a) din Legea nr. 98/2016, precum și ale art. 32 alin. (2), alin. (8) lit. b) și alin. 9 lit. (a) din HG nr. 395/2016. Legea nr. 98/2016 impune prin art. 187 alin. (4) și (5) ca factorii de evaluare stabiliți să vizeze avantaje tehnice sau caracteristici estetice și funcționale. Or, stabilirea unui factor de evaluare ce încalcă prevederile din proiectul tehnic - fișele tehnice nu poate reprezenta niciun avantaj sau caracteristică funcțională. Prin urmare, susține că autoritatea nu indică niciun avantaj pe care l-ar putea avea prin introducerea unui astfel de factor de evaluare și nici nu ar putea proba un astfel de avantaj, având în vedere că factorul încalcă cerința impusă prin proiectul tehnic, astfel cum este stabilită prin fișele tehnice. Susține că factorul de evaluare „d) Conformitatea cu standardele ENEC” este nelegal, deoarece, acesta încalcă prevederile art. 154, art.155 și art.189 alin. (1) și (2) din Legea nr. 101/2016. De asemenea, susține că stabilirea acestui factor de evaluare este nelegală și raportat la prevederile art. 189 alin. (1) și (2) din Legea nr. 98/2016, deoarece, evaluarea ofertanților în baza acestui criteriu nu asigură o concurență reală, ci, din contra, încalcă principiul tratamentului egal prevăzut de art. 2 lit. b) din Legea nr. 98/2016. Astfel, în timp ce unii ofertanți vor lua în considerare prevederile din proiectul tehnic/ fișa tehnică, alții pot considera valabile prevederile din fișa de date și își pot realiza oferta ținând cont de aceste prevederi, deși, o astfel de ofertă ar fi neconformă, deoarece, nu respectă cerințele minime din fișa tehnică. Precizează că algoritmul de calcul al criteriului vorbește despre „demonstrarea practică a funcționalităților”, iar, explicațiile ulterioare privind modul de departajare vorbesc doar despre „descriere”, respectiv, declarații proprii ale ofertantului care nu sunt dovedite. Rezultă că acest factor și modul său de evaluare reprezintă un criteriu arbitrar și nerelevant, ce încalcă principiul transparenței și al tratamentului egal, principii prevăzute de art. 2 din Legea nr. 98/2016. Mai mult, consideră că autoritatea contractantă încalcă și prevederile art. 154 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 și ale art. 155 alin. (6) din Legea nr. 98/2016, stabilind cerințe contradictorii. Pagina 10 din 40

Având în vedere toate cele de mai sus, consideră că se impune anularea procedurii, în temeiul art. 26 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 101/2016, neputând fi luate măsuri de remediere a documentației. Cu toate acestea, în subsidiar, dacă Consiliul va considera că nu sunt îndeplinite condițiile impuse de art. 26 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 101/2016, solicită eliminarea acestui factor de evaluare. Contestatorul susține că documentația de atribuire conține cerințe nelegale - proiectul tehnic prezintă erori cu impact asupra evaluării financiare - se impune anulare procedurii conform art. 26 alin. (2) lit. c) din legea nr. 101/2016. În opinia sa, documentația de atribuire conține cerințe contradictorii, eronate, fiind încălcate prevederile art. 154 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 și ale art. 155 alin. (6) din Legea nr. 98/2016. Astfel, în proiectul tehnic sunt prevăzute: i) Senzorul PIR, fie că este integrat în controller, fie că este un dispozitiv separat, trebuie montat la partea inferioara a aparatului de iluminat; ii) Proiectul prevede că toate aparatele de iluminat vor fi echipate cu senzor PIR , așadar toate prizele aflate la partea inferioară a aparatelor de iluminat vor fi ocupate; ¡¡i) Proiectul prevede că suplimentar se vor monta 3 senzori RADAR și 3 senzori PM; iv) Senzorii RADAR și PM trebuie montați de asemenea la partea inferioara a aparatului de iluminat. Din cele de mai sus, rezultă că nu se pot monta toți senzorii prevăzuți de proiect, ceea ce face ca lista de cantități /devizele să fie eronate. Consideră că această neconformitate va avea un impact major și asupra evaluării financiare. Având în vedere cele de mai sus, consideră că se impune modificarea proiectului tehnic, în sensul înlăturării neconformităților, fapt ce atrage anularea procedurii, conform art. 26 alin. 92) din Legea nr. 101/2016. Contestatorul susține că documentația de atribuire conține cerințe nelegale - proiectul tehnic conține prevederi restrictive ce impun un anumit producător/furnizor/echipament se impune anularea procedurii, conform art. 26 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 101/2016 Contestatorul precizează că proiectul tehnic prevede la pag. 76 - 82, fișa tehnică pentru sistemul de telegestiune. În opinia sa, cerințele menționate în cadrul proiectului pentru sistemul de telegestiune sunt restrictive, deoarece, acestea, în integralitatea lor, nu pot fi îndeplinite decât de sistemul Esave. Astfel, arată că proiectul tehnic impune un anumit producător/echipament, fiind nelegal, raportat la prevederile art. 155 alin. (6), art. 156 alin. (2), art. 50 din Legea nr. 98/2016. Pagina 11 din 40

Prin urmare, consideră că Proiectul tehnic încalcă libera concurență prin impunerea unor cerințe restrictive, impunându-se modificarea sa, respectiv anularea procedurii conform art. 26 alin. 92) din Legea nr. 101/2016. În drept: art. 22 din Legea nr. 101/2016, art. 1 alin (1), art. 8 alin. (1) lit. b), art. 8 alin. (2) și art. 10 din Legea nr. 101/2016. Prin adresa nr. 57575/08.08.2025, înregistrată la CNSC sub nr. 55149/11.08.2025 autoritatea contractantă transmite punctul său de vedere cu privire la contestație, solicitând respingerea contestației, ca fiind nefondată. I. Scurte considerații de fapt. Autoritatea contractantă precizează că prin anunțul de participare simplificat SCN1165816/24.07.2025, a inițiat procedura simplificată de atribuire a contractului având ca obiect „Execuția lucrărilor aferente obiectivului de investiții: „Modernizarea sistemului de iluminat public în Municipiul .........”, urmărind prin acest proiect modernizarea sistemului de iluminat public în Municipiul .......... În acest sens, s-a avut în vederea crearea unui sistem nou de iluminat public, bazat pe aparate de iluminat LED, care să asigure îndeplinirea parametrilor cantitativi și calitativi prevăzuți de normele europene. Astfel, ca și obiective specifice care se urmăresc a fi atinse prin realizarea investiției ce vor influența în mod direct viața locuitorilor și bugetul local, arată că sunt de reținut: 1. Reducerea consumului de energie electrică și implicit al emisiilor de C02. 2. Scăderea cheltuielilor generate de iluminatul public; 3. Realizarea unui sistem de iluminat care să respecte standardele europene; 4. Ameliorarea securității, siguranței și confortul cetățenilor pe timp de noapte; 5. Diminuarea poluării luminoase; 6. Folosirea materialelor ecologice pentru protecția mediului. Totodată, în vederea gestionării eficiente a sistemului de iluminat public, și în deplină corelare cu cerințele ghidului de finanțare, s-a avut în vedere implementarea unui sistem de comandă și control printr-un sistem inteligent de management prin telegestiune care va monitoriza în timp real comanda și starea de funcționare a aparatelor de iluminat. Precizează că documentația de atribuire întocmită a pornit de la nevoile concrete ale autorității contractante, fiind concepută cu respectarea strictă a legislației achizițiilor publice, sens în care amintește că, dincolo de respectarea strictă a normelor exprese, autoritatea contractantă a avut în vedere respectarea în integralitatea a principiilor prevăzute de art. 2 din Legea 98/2016, respectiv: (a) Principiul nediscriminării, (b) Principiul tratamentului egal, (c) Principiul Pagina 12 din 40

recunoașterii reciproce, (d) Principiul transparenței, (e) Principiul proporționalității, (f) Principiul asumării răspunderii. În continuare, susține că va arăta Consiliului că documentația de atribuire respectă prevederile legale, că nu sunt încălcate principiile menționate de către contestator, astfel că solicită Consiliului să constate că, în realitate, contestația promovată de către ...................SA, este, în esență vădit nefondată, contrazisă de însăși conținutul expres al documentației de atribuire. II. Contestația formulată de operatorul economic ...................SA. Înainte de a prezenta pe larg netemeinicia contestației, autoritatea apreciază că se impune reiterarea prevederilor art. 10 din Legea nr. 101/2016, potrivit cărora contestația trebuie să conțină, printre altele, și „motivarea în fapt și în drept a contestației respectiv mijloacele de probă pe care se sprijină contestația” dar și a prevederilor art. 249 din codul de procedură civilă, potrivit cărora „Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, ...”, întrucât deși contestatorul expune o serie de afirmații în cuprinsul contestației, la o analiză atentă a acesteia se poate constata cu claritate atât faptul că criticile sale sunt pur-generale, cât și faptul că acestea nu sunt probate în vreun fel, or un atare mod de realizare a contestației nu poate determina decât o soluție de respingere a contestației. Apreciază că aspectele anterior menționate sunt relevante de avut în vedere ca premise în analiza contestației. III. Cu privire la petitul de modificare a documentației de atribuire. a) Eliminarea factorului de evaluare b) SENZOR PIR INTEGRAT IN CONTROLER. În cadrul Fișei de date, II.2.5) Criterii de atribuire, factorul este detaliat astfel: „b)SENZOR PIR INTEGRAT IN CONTROLLER b)

SENZOR

PIR

INTEGRAT

IN CONTROLLER – Pentru demonstrarea funcționării compatibile cu senzorul PIR integrat în controller 15% Punctaj maxim factor 15 Algoritm de calcul: Punctajul se acordă astfel: a) Pentru controller fără senzor PIR integrat (controllerul montat la partea superioara a carcasei aparatului de iluminat, senzorul PIR montat la partea inferioara a carcasei aparatului de iluminat) - 5 puncte . b) Pentru controller cu senzor PIR integrat (montat la partea inferioara a carcasei aparatului de iluminat) - 15 puncte. „Pentru orice altă configurație decât cele de mai sus (conform fișei tehnice nr.....) nu se acorda punctaj, oferta va fi considerată neconformă, implicit respinsă”. Autoritatea contractantă precizează că sistemul de iluminat propus este inteligent, dinamic, autonom, cu siguranță ridicată în exploatare și costuri minime de investiție și mentenanță fiind format din totalitatea corpurilor de iluminat ce urmează a fi montate și sistemul de Pagina 13 din 40

telegestiune aferent acestora așa cum este precizat și în caietul de sarcini ce face parte din documentația de atribuire: „Sistemul de Telegestiune, prin elementele sale componente (hardware și software), va avea capabilitatea să controleze, să monitorizeze, să măsoare și să gestioneze funcționarea în parametri optimi a rețelei de iluminat public stradal și pietonal a localității, cu obținerea de reduceri semnificative de emisii de CO2, de consum de energie electrică și de costuri de exploatare și îmbunătățind, în același timp, fiabilitatea sistemului de iluminat public. Controlul lămpilor se va realiza cu ajutorul controlerelor inteligente. De asemenea, aparatele pot fi controlate în mod dinamic cu ajutorul senzorilor de mișcare PIR integrați în sistem. Senzorii vor fi instalați la partea inferioară a lămpilor, astfel încât fiecare lampă va lumina la intensitatea prestabilită, doar atunci când se îndeplinesc condițiile limită de declanșare a semnalului de comandă”. La elaborarea caietului de sarcini parte a documentației de atribuire precizează că s-a avut în vedere atingerea următoarelor ținte referitoare la sistemul de iluminat ce se dorește a se implementa, specificate și în ghidul de finanțare: • Sistemul de iluminat propus este inteligent. Din acest motiv susține că a fost solicitat un sistem de telegestiune capabil să asigure controlul și monitorizarea individuală a fiecărui aparat de iluminat în parte (astfel încât fiecare aparat de iluminat să poată fi pornit/oprit sau să i se regleze intensitatea luminoasă atât în mod automat, conform unor programe prestabilite și/sau a unor senzori cât și în mod manual) și să permită reglarea fluxului luminos pe grupuri de corpuri de iluminat. • Sistemul de iluminat propus este dinamic. În acest sens arată că modificarea dinamică a fluxului luminos (după programe prestabilite, definite de beneficiar) permite reducerea fluxului luminos cu diferite procente față de fluxul luminos nominal, pe anumite paliere orare, în funcție de densitatea traficului sau a numărului de pietoni, durată zi-noapte sau alte condiții predefinite. Sistemul de control trebuie să permită modificarea timpilor de menținere a fluxului luminos la nivelul prestabilit iar controlerul trebuie să permită ca aparatul de iluminat conectat prin intermediul controlerului la un senzor de mișcare să răspundă în timp real prin creșterea fluxului luminos la nivelul prestabilit, în cazul în care se îndeplinesc condițiile limită de declanșare a semnalului de comandă. Astfel se poate observa importanța ridicată a senzorilor de mișcare (PIR) în arhitectura sistemului de telegestiune ce se dorește a fi implementat. • Sistemul de iluminat propus este autonom. Pagina 14 din 40

Rețeaua locală trebuie să funcționeze fără să fie condiționată de prezența unui semnal GSM sau de controlul prin rețea de date de pe server funcționând în acest fel în sistem autonom. • Sistemul de iluminat propus oferă siguranță ridicată în exploatare și costuri minime de investiție și mentenanță. Motivul pentru care cele doua cerințe sunt abordate împreună și nu separat este acela că sistemul de telegestiune solicitat de autoritatea contractantă trebuie să aibă capacitatea de a oferi ambele lucruri în același timp fapt ce se poate realiza prin senzorii de mișcare integrați. Din punct de vedere al siguranței, principalul beneficiu este adus de comunicarea extrem de rapida între senzorul care înregistrează mișcarea sau traficul crescut și controlerul care comandă lampa. În momentul în care aceștia sunt conectați pe aceeași placă nu există nici o întârziere între momentul când a fost înregistrată mișcarea și momentul aprinderii lămpii la o putere mai mare. În mod practic, lucrurile stau astfel: • în anumite intervale din timpul nopții, când traficul de pietoni sau mașini este în mod normal redus, fluxul luminos al lămpii este redus pentru o economie de energie, • în momentul în care unul din senzorii de mai sus înregistrează o mișcare, va transmite un semnal controlerului inteligent cu care este echipată lampa, • la primirea mesajului, controlerul va mări fluxul luminos al lămpii în mod automat și instantaneu crescând astfel nivelul de luminozitate și siguranță atât a participantului la trafic cât și a pietonului. Orice întârziere în comunicare între senzor și controler (în sensul aprinderii lămpii după trecerea pietonului) poate provoca numeroase probleme atât din punct de vedere al siguranței cât și din punct de vedere financiar (un consum de energie nejustificat). În ceea ce privește costurile minime de investiții și mentenanță, beneficiile soluției integrate (senzor și controler) sunt următoarele: • Costul unui modul integrat (controler și senzor pe aceeași placă) este semnificativ mai mic decât costul de achiziție a două module separate prin faptul că acestea vor avea automat două carcase, doi conectori Zhaga sau similar (conectorul care face legătura între corp și orice component inteligent montat pe corp), mai multe materiale mărunte, etc; • Montarea a doi conectori Zhaga sau similar, în scopul folosirii unui controler inteligent și a unui senzor, separat de controler, necesită, automat, găurirea carcasei aparatului de iluminat în 2 locuri, fapt ce duce la creșterea ratei de defect a acelui aparat de iluminat; • Costul de intervenție și mentenanță pentru un singur modul, integrat, este mai mic decât costul pentru intervenție și mentenanță la un controler și un senzor separat. Atât în perioada de garanție cât și în perioada de după, controlerele și senzorii se pot defecta indiferent dacă sunt montați pe o placă Pagina 15 din 40

integrată sau nu. Aceste defecțiuni generează numeroase costuri pentru autoritatea contractantă. Totodată arată că pentru perioada de garanție, în cazul în care apar defecte pe un modul integrat, autoritatea contractantă va avea costuri cu o singură deplasare la fiecare lampă pentru a înlocui modulul defect iar perioada de garanție se prelungește automat pentru ambele, atât pentru senzor cât și pentru controler fapt ce facilitează urmărirea noii perioade de garanție și duce la scăderea apariției defectelor în viitor. În cazul în care apar defecte iar controlerul și senzorul nu sunt integrate pe aceeași placă, autoritatea contractantă va avea costuri cu două deplasări la fiecare lampă pentru a înlocui fiecare dintre cele două componente când este necesar deoarece posibilitatea ca cele două să aibă un defect în același timp este redusă. De asemenea vor apărea decalaje între perioadele de garanție și se poate ajunge astfel la o garanție pentru senzor cu un termen de valabilitate diferit de garanția pentru controler. Pentru perioada de după garanție, pe lângă costurile cu deplasările identice ca în situația anterioară, vor apărea și costuri pentru înlocuirea modulului integrat sau a controlerului și a senzorului. Așa cum a precizat mai sus, este clar că vor fi mai mari costurile de achiziție pentru două componente decât pentru o singură componentă. De asemenea va fi necesară înlocuirea a doi conectori Zhaga sau similar în loc de unul singur așa cum ar fi în cazul unui modul integrat. Mai trebuie precizat că autoritatea contractantă are obligația de a interveni în termen de maxim 48 de ore pentru a remedia un defect apărut în sistemul de iluminat fapt ce duce la necesitatea de a realiza stocuri de componente pentru perioada de după garanție. Costurile cu stocurile cresc în momentul în care autoritatea contractantă cumpără doua produse deși ar fi putut cumpăra unul singur. Din analiza de mai sus reiese că autoritatea contractantă poate avea costuri de mentenanță și întreținere duble în cazul în care controlerul și senzorul nu sunt montate pe aceeași placă. • Costul aparatului de iluminat (lămpii) crește cu cât se aduc mai multe modificări. Pentru soluția integrată, este necesar a se monta un singur conector de tip Zhaga sau similar care să facă legătura între aparatul de iluminat și controlerul cu senzor integrat. În momentul în care este necesară montarea a doi conectori costul cu modificările aduse corpului este implicit mai mare. Or, intenția autorității contractante este aceea de a achiziționa produsul cel mai bun din punct de vedere tehnico- economic, prin urmare componenta economică are o mare importanță. Ținând cont de aceste aspecte, autoritatea contractantă susține că a luat toate masurile pentru a-și asigura accesul la cele mai performante produse din punct de vedere tehnic, calitativ, estetic, funcțional având în vedere în același timp și caracteristicile de mediu și inovatoare cât și condițiile comerciale. Pagina 16 din 40

Un alt avantaj tehnic extrem de important pe care soluția cu modul integrat îl aduce autorității contractante este acela că scade riscul de defect datorat pătrunderii apei în aparatul de iluminat deoarece aparatul va avea un singur conector Zhaga sau similar nu două ca în cazul în care se folosesc controler inteligent și senzor separat. Pentru montarea conectorilor Zhaga sau similar carcasa aparatului de iluminat va fi prevăzută cu două perforații în locurile în care se vor monta conectorii, fapt ce duce la creșterea riscului de a pătrunde apa prin două zone în loc de una singură. De asemenea poate duce la nerespectarea gradului de protecție la apă solicitat. În primul rând consideră absolut normal ca autoritatea contractantă să puncteze suplimentar oferta care oferă un avantaj tehnic și calitativ clar așa cum a fost detaliat mai sus, ținând cont că este o procedură cu buget fix, întocmai cum este prevăzut și la art. 187 alin. (6) din Legea nr. 98/2016. În al doilea rând, trebuie avut în vedere faptul că un ofertant se poate prezenta la licitație și fără să ofere o soluție integrată deoarece autoritatea contractantă nu a restricționat accesul ofertanților ci doar a ales să puncteze o soluție tehnică superioară care să ofere în mod clar un avantaj. Susține că, mai jos va detalia motivele pentru care consideră neîntemeiată solicitarea ......... SA de a elimina factorii de evaluare referitori la integrarea senzorilor PIR în controler. Așa cum a fost detaliat mai sus, autoritatea contractantă este de părere că a ales factori de evaluare care includ aspecte calitative, de mediu și/sau sociale în special aspectul calitativ, cum ar fi scăderea riscului de defect datorat pătrunderii apei în aparatul de iluminat, perioade de garanție identice, etc. De asemenea, consideră că art. 32 alin. (8) lit. b) din HG nr. 395/2016 este îndeplinit în integralitatea sa pentru că senzorii de mișcare solicitați sunt parte integrantă a sistemului de telegestiune, se montează direct pe aparatul de iluminat și aduc numeroase beneficii sistemului de iluminat public printre care și faptul că răspund în timp real prin creșterea/scăderea fluxului luminos. Deci, cu siguranță consideră că au legătură directă cu natura și obiectul contractului de achiziție publică ce urmează să fie atribuit, în ceea ce privește avantajul pe care autoritatea contractantă îl poate obține prin utilizarea factorului de evaluare respectiv. Consideră că acest factor de evaluare aduce numeroase avantaje tehnice, calitative și mai ales presupune un cost semnificativ mai mic pentru remedierea defectelor apărute atât în perioada de garanție cât și după. Autoritatea consideră că soluția integrată pentru senzorii de mișcare îi oferă numeroase avantaje, cele mai importante fiind siguranța ridicată în exploatare și costuri minime de investiție și mentenanță. Pagina 17 din 40

Autoritatea contractantă consideră că a procedat în conformitate cu art. 187 alin. (1), (2), (4) și (5) din Legea nr. 98/2016, având ca scop achiziționarea unor produse la prețuri competitive și ținând cont de calitatea, inclusiv avantajele tehnice, caracteristicile funcționale, caracteristicile sociale, de mediu, inovatoare precum și comercializarea și condițiile acesteia. Menționează că, așa cum este precizat și în documentația de atribuire, criteriul de atribuire este „cel mai bun raport calitate-preț” iar factorul de evaluare ales este un factor pur tehnic. Reiterează avantajele pe care autoritatea contractantă le va avea în urma aplicării factorului de evaluare „Senzor PIR integrat în controller”. Autoritatea contractantă susține că nu a impus cerințe în ceea ce privește tipul constructiv ci a ales să puncteze soluția care oferă avantajele urmărite. Mai mult consideră că sintagma „integrat” nu poate fi asimilată cu impunerea tipului constructiv, deoarece în documentația de atribuire nu a fost precizat cum anume ar trebui să fie făcută această integrare ci a fost lăsat în sarcina ofertantului alegerea tipului constructiv (a se vedea Nota de la finalul formularului F5 - fișa tehnică aparat de iluminat). Astfel, se poate observa că modul de integrare nu este specificat nicăieri, sintagma „încorporat” făcând referire la conectarea acestuia în aparatul de iluminat, tocmai de aceea autoritatea contractantă a ales să puncteze acest factor, deoarece pe lângă avantajele tehnice și de cost pe care le aduce, aduce și un plus de inovație. Mai mult consideră că prin caietul de sarcini s-au solicitat anumite caracteristici ce se doresc a fi îndeplinite și nu a fost impus în nici un moment un anume tip constructiv ci a fost lăsat în sarcina ofertantului alegerea acestuia. Așa cum a arătat în mai multe moduri la punctele anterioare, consideră nejustificată solicitarea contestatorului, ținând cont de toate avantajele pe care autoritatea contractantă le poate obține din aplicarea factorilor de evaluare contestați. De asemenea, nu consideră că se pot lua în considerare criticile aduse documentației mai ales că nu înțelege cum contestatorul se poate pronunța în privința avantajelor urmărite de către autoritatea contractantă. Acești factori de evaluare reprezintă instrumentul pe care autoritatea contractantă îl are la dispoziție pentru a se asigura că în urma derulării unei proceduri de achiziție va obține maximul din raportul calitate - preț și toate avantajele urmărite. Autoritatea contractantă invocă în susținere decizia nr. 829/05.12.2024 pronunțată de Curtea de Apel .......... Având în vedere cele de mai sus, solicită Consiliului respingerea solicitării. b) Eliminarea factorului de evaluare c) Gradul de rezistenta la impact al aparatelor. Pagina 18 din 40

În ceea ce privește această critică, consideră evident faptul că justificarea contestatorului este eronată în totalitate, așa cum va arăta în cele ce urmează. Preliminar, arată faptul că, în ghidul de finanțare, la art. 11, lit. f), se precizează, ca fiind cerințe minime obligatorii de eligibilitate, următoarele: „rezistența la impact a întregului aparat de iluminat IK08 - IK10”. Rezultă de aici faptul că aparatele de iluminat utilizate pot avea orice grad de rezistență la impact cuprins în intervalul IK08 - IK10, respectiv IK08, IK09, IK10. Contrar afirmațiilor contestatorului, nicăieri în documentația de atribuire autoritatea contractantă nu a impus ca aparatele de iluminat să aibă un anume grad de rezistență la impact, lăsând la latitudinea posibililor ofertanți ce anume ofertează, însă, alegând să puncteze suplimentar gradul de rezistență la impact cel mai ridicat. Susține cele de mai sus prin următoarele: În cadrul caietului de sarcini, pag. 3 se menționează: „f) rezistența la impact a întregului aparat de iluminat: IK08-IK10; elementul difuzării: sticlă..... . În cadrul Proiectului tehnic și în cadrul fișei tehnice din proiectul tehnic aferentă aparatelor de iluminat solicitate se precizează: „Aparate de iluminat stradale cu LED Vor avea caracteristicile solicitate în fișa tehnică dedicată, anexată. 1.4 Rezistență la impact: min. IK09”. În cadrul proiectului tehnic, pag. 31, la capitolul 3.2 Rezultatele breviarului de calcul luminotehnic ( unde sunt evidențiate datele de intrare recomandate de proiectant pentru întocmirea calculelor luminotehnice pe care posibilii ofertanți au obligația de a le întocmi și prezenta în propunerea tehnică) se precizează: „rezistența la impact a întregului aparat: minim IK09”. Astfel, având în vedere cele enumerate mai sus (respectiv, „minim IK09” și nu „doar IK09” ) consideră că afirmația contestatorului conform căreia „rezultă că soluțiile impuse de proiectul tehnic impun ofertarea unor echipamente cu rezistența la impact IK09” sunt contrazise în totalitate de prevederile documentației de atribuire. Este evident faptul că un grad de rezistență la impact mai mare aduce beneficii de necontestat autorității contractante, fiind astfel garantată o rezistență și o durabilitate mai mare în timp a echipamentelor instalate. Așa cum a arătat în mai multe moduri la punctele anterioare, consideră nejustificată solicitarea contestatorului, ținând cont de toate avantajele pe care autoritatea contractantă le poate obține din aplicarea factorilor de evaluare contestați. De asemenea, nu consideră că se pot lua în considerare criticile aduse documentației mai ales că nu înțelege cum contestatorul se poate pronunța în privința avantajelor urmărite de către autoritatea contractantă. Acești factori de evaluare reprezintă instrumentul pe care autoritatea contractantă îl are la dispoziție pentru a Pagina 19 din 40

se asigura că în urma derulării unei proceduri de achiziție va obține maximul din raportul calitate - preț și toate avantajele urmărite. Autoritatea contractantă susține că a luat toate masurile pentru a-și asigura accesul la cele mai performate produse din punct de vedere tehnic, calitativ, estetic, funcțional având în vedere în același timp și caracteristicile de mediu și inovatoare cât și condițiile comerciale. Consideră absolut normal ca autoritatea contractantă să puncteze suplimentar oferta care oferă un avantaj tehnic și calitativ clar așa cum a fost detaliat mai sus și ținând cont că este o procedură cu buget fix, întocmai cum este prevăzut și la art. 187, alin. (6) din Legea nr. 98/2016. Având în vedere cele de mai sus, solicită astfel Consiliului respingerea solicitării. c) Eliminarea factorului de evaluare d) Conformitatea cu standardele ENEC. În ceea ce privește această critică, consideră evident faptul că justificarea contestatorului este eronată în totalitate, așa cum va arăta în cele ce urmează. Preliminar, arată faptul că, în ghidul de finanțare, la art. 11, lit. i), se precizează, ca fiind cerințe minime obligatorii de eligibilitate, următoarele: „vor avea certificare ENEC și ENEC+ pentru demonstrarea performanțelor în timp sau prin rapoarte de testare emise de laboratoare acreditate, de organisme de certificare europene, care să demonstreze aceste performanțe”. Așadar, contrar celor afirmate de contestator („Atragem atenția asupra faptului că ENEC este un standard, iar noțiunea „standard similar ENEC” este eronată, deoarece nu există standarde similare”), însuși ghidul de finanțare confirmă faptul că există rapoarte de testare care certifică similitudinea cu standardele ENEC. De asemenea, prevederile caietului de sarcini referitoare la modul de acordare a punctajului la acest factor de evaluare sunt clare și nu lasă loc de interpretări, astfel: „i) Pentru prezentarea unei conformități de standarde similare ENEC se acordă 2 puncte. ii) Pentru prezentarea unui certificat ENEC se acordă un punctaj de 5 puncte. iii) Pentru prezentarea unui certificat ENEC+ se acordă un punctaj de 10 puncte”. Arată astfel, contrar afirmațiilor contestatorului, că prezentarea oricărui document (certificare ENEC, certificare ENEC+, sau rapoarte de testare care certifica similitudinea cu standardele ENEC) este acceptată, însă, consideră absolut justificat ca acestea să fie punctate diferențiat, în funcție de complexitatea lor. În altă ordine de idei, consideră nerealistă și nejustificată poziția contestatorului față de factorii de evaluare contestați la punctele b) și c) din prezenta, în contextul în care, într-o procedură simplificată Pagina 20 din 40

similară ,unde s-au utilizat aceiași factori de evaluare ca și în cazul de față, contestatorul a fost declarat câștigător al procedurii, obținând punctajul maxim, respectiv, îndeplinind în totalitate cerințele factorilor de evaluare contestați acum, după cum se poate constata din cele prezentate mai jos: Redă un extras din Fișa de Date și din anunțul de atribuire conform căruia lui ......... SA i s-a atribuit contractul. Având în vedere cele de mai sus, solicită Consiliului respingerea solicitării. d) Eliminarea factorului de evaluare „e) Capacitatea de implementare a sistemului de telegestiune”. Ca o scurtă introducere, precizează că ghidul de finanțare prevede ca sistemele de telegestiune să îndeplinească o serie de funcționalități minimale. Este interesul și obligativitatea autorității contractante să se asigure că la implementarea obiectivului de investiții (cu atât mai mult cu cât face obiectul unei finanțări nerambursabile), se va alege cea mai complexă soluție posibilă, care să ofere funcționalități mult superioare celor minimale. În acest sens, este firesc și absolut legal ca departajarea între posibilele soluții ofertate să se facă în funcție de capabilitățile fiecărui sistem de telegestiune ofertat în parte, după cum a fost formulat în mod clar în descrierea algoritmului de calcul: „Algoritm de calcul: i) Pentru nedemonstrarea practică a funcționalităților minime solicitate în ghidul de finanțare oferta va fi considerată neconforma, implicit respinsă; ii) Pentru demonstrarea practică a funcționalităților minime solicitate în ghidul de finanțare se acordă 5 puncte; iii) Pentru demonstrarea practică a îndeplinirii parțiale a cerințelor din fișele tehnice, suplimentar față de cele minimale, se acordă 10 puncte; iv) Pentru demonstrarea practică a îndeplinirii integrale a cerințelor din fișele tehnice, se acorda 20 de puncte”. În fapt, după cum se poate observa, autoritatea contractantă, prin formularea criteriului nr. 4, exact asta a urmărit. Singurul caz în care o ofertă va fi considerată neconformă este cel în care sistemul de telegestiune propus nu demonstrează practic îndeplinirea cerințelor minimale solicitate prin ghidul de finanțare. În acest sens, tocmai pentru o bună înțelegere a ceea ce se urmărește prin acest factor de evaluare, autoritatea contractantă susține că a publicat în cadrul caietului de sarcini un extras din ghidul de finanțare, unde sunt prezentate în mod clar cerințele minimale care trebuie îndeplinite pentru conformitatea ofertelor. Totodată, arată că în cadrul documentației de atribuire, sunt prezentate în mod clar și cerințele suplimentare privind funcționalitățile dorite. Astfel, arată că orice sistem de telegestiune ofertat (evident, cu excepția celor care nu demonstrează îndeplinirea funcționalităților Pagina 21 din 40

minimale) este punctat în funcție de complexitatea sa. Practic, autoritatea contractantă permite ofertarea oricărei soluții conforme cu cerințele minimale ale ghidului de finanțare, însă, este pe deplin îndreptățită să puncteze suplimentar soluțiile complexe față de cele minimale. Având în vedere cele de mai sus, solicită Consiliului respingerea solicitării. IV. Cu privire la petitul: II. Documentația de atribuire conține cerințe nelegale - proiectul tehnic prezintă erori cu impact asupra evaluării financiare, autoritatea contractantă precizează că afirmația contestatorului este în primul rând complet eronată, și în al doilea rând, nu este susținută în nici un fel de prevederile documentației de atribuire, așa cum va arăta în cele ce urmează. Conform listelor de cantități și conform proiectului tehnic, din totalul de 631 de aparate de iluminat, 625 vor fi echipate cu controler pentru sistemul de telegestiune, iar 6 vor fi echipate cu controler cu rol de concentrator de date (pag. 28 și 29 din proiectul tehnic). Suplimentar, s-au prevăzut 3 senzori radar și 3 senzori pentru monitorizare calitate aer. Însă, contrar afirmațiilor contestatorului, („senzorii RADAR și PM trebuie montați de asemenea la partea inferioară a aparatului de iluminat”), acești 6 senzori inteligenți sunt echipamente distincte, separate de aparatele de iluminat, care nu se montează pe aparatele de iluminat, motiv pentru care au și fost defalcate de restul echipamentelor (controlere, senzori PIR), atât în proiectul tehnic, cât și în listele de cantități. De asemenea, au alocate fișe tehnice (formulare F5) individuale. Contrar afirmațiilor contestatorului, precizează că nu se solicită, nicăieri în documentația de atribuire, montarea lor pe aparatele de iluminat. Așadar, afirmația contestatorului conform căreia „nu se pot monta toți senzorii prevăzuți în proiect” este atât eronată, cât și nesusținută de prevederile documentației de atribuire. În consecință, arată că nu există impact negativ asupra evaluării tehnice (ținând cont de faptul că în cadrul propunerii tehnice se solicită prezentarea listelor de cantități) și financiare. Având în vedere cele de mai sus, solicită Consiliului respingerea solicitării. V. Cu privire la petitul: III. Documentația de atribuire conține cerințe nelegale- proiectul tehnic conține prevederi restrictive ce impun un anumit producător/furnizor/ echipament. Așa cum a arătat încă de la început, autoritatea contractantă consideră că se impune reiterarea prevederilor art. 10 din Legea nr. 101/2016, potrivit cărora contestația trebuie să conțină, printre altele, și „motivarea în fapt și în drept a contestației respectiv mijloacele de probă pe care se sprijină contestația” dar și a prevederilor art. 249 din codul de Pagina 22 din 40

procedură civilă, potrivit cărora „Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, ...”. Însă, în ceea ce privește afirmația contestatorului conform căreia proiectul tehnic conține prevederi restrictive ce impun un anumit producător, aceasta nu este demonstrată în nici un fel. Contestatorul nu aduce nici un fel de argumente de ordin tehnic care să îi susțină afirmația. Nicăieri în caietul de sarcini, ca de altfel în întreaga documentație de atribuire, nu s-a făcut referire la un anumit producător, o anumită origine sau un anumit procedeu care caracterizează produsele sau serviciile furnizate de un anumit operator economic și nici nu se referă la mărci, brevete, tipuri, la o origine sau la o producție specifică, care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau produse. Autoritatea Contractantă precizează că are certitudinea că cel puțin doi posibil ofertanți au în acest moment în portofoliu o soluție care satisface integral cerințele documentației de atribuire, făcând doar o simplă cercetare online, ceea ce ar fi putut să facă și contestatorul. Astfel la link-urile de mai jos se găsesc soluțiile mai multor producători: https://tvilight.com/ro/produse/senzor-de-mi%C8%99care-a- luminii-stradale/zhaga-d4i-iot-senzor-de-mi%C8%99care-a-luminii- stradale-cit\sense_lite/ htlps://intelilight.eu/intelilight-fre-220-nema-l-controler-iluminat- public-cu-soclu-nema-compatibil-lorawan/?lang=ro https://www.elbielectric.ro/cataloage pagina 8. Având în vedere cele de mai sus, solicită Consiliului respingerea solicitării. Concluzionând, solicită respingerea contestației promovate de către ......... SA. Prin adresa nr. 15430/27.08.025, înregistrată la CNSC sub nr. 59965/28.08.2025 contestatorul transmite Concluzii scrise, față de punctul de vedere al autorității contractante și ca urmare a studierii dosarului cauzei la CNSC prin care precizează următoarele: I. Documentația de atribuire conține cerințe nelegale - nelegalitatea factorilor de evaluare stabiliți prin fișa de date și prin fișa tehnică 1. Nelegalitatea factorului de evaluare „b) SENZOR PIR INTEGRAT ÎN CONTROLER”. Contestatorul susține că argumentele autorității contractante din cuprinsul punctului de vedere transmis sunt neîntemeiate, după cum va arăta în cele ce urmează. În primul rând, amintește că senzorii PIR detectează radiația infraroșie emisă de obiecte în mișcare, pe o rază de 6-12 m, fiind adecvați, în special, pentru aplicații casnice, zone pietonale, piste de biciclete și parcări. Pagina 23 din 40

Totodată susține că în iluminatul stradal rutier însă, utilizarea senzorilor PIR este limitată din cauza timpului de reacție insuficient. Acest aspect reiese inclusiv din cerințele impuse prin standardul SR EN 13201 Iluminat Public, aplicabil iluminatului public, deci aplicabil și prezentei documentații, cum de altfel menționează și proiectul tehnic: „3 Realizarea unui iluminat care să respecte prevederile standardului european în iluminatul public SR EN 13201/2015 și ale standardelor din seria SR EN 60589 pentru Corpuri de iluminat”.(Extras pag. 20 din Proiectul tehnic)”. Astfel, standardul SR EN 13201 impune calcularea și măsurarea iluminatului la 60 m față de observator (șofer). Or, un senzor PIR cu rază maximă 12 m nu poate asigura nivelul MENȚINUT pe distanța normată, rezultând neconformitate documentației cu standardul SR EN 13201- 3:2016: redă în continuare punctul 7.1.2 Câmpul de calcul al luminanței din standard. (Extras SR EN 13201- 3:2016 Iluminat Public. Partea 3: Calculul performanțelor, pag 22 și pagina 25). Standardul SE EN 13201 care stă la baza iluminatului stradal, prevede cerința ca iluminatul public să aibă valori medii MENȚINUTE minime în zona/câmpul de calcul, situate la 60m de observator, deoarece, aceasta este zona în care o mașină poate opri în siguranță, în cazul observării unui obstacol. Creșterea nivelului de lumină deasupra observatorului (mașinii) atunci când acesta este detectat de către senzorul care acționează pe o rază de 12m nu corespunde cerințelor standardului SE EN 13201 ce impune o rază de 60m, fiind chiar periculos pentru trafic folosirea unui astfel de senzor: În opinia sa, din toate cele de mai sus rezultă că utilizarea senzorilor PIR este inutilă și periculoasă, în acest caz, fiind contrară, inclusiv, standardului menționat în cadrul proiectului tehnic SE EN 13201 Iluminat public. Susține că există soluții complexe de iluminat adaptive, dar, ele nu fac obiectul documentației de față, deoarece, autoritatea nu a înțeles să apeleze la astfel de soluții. De asemenea, contrar celor susținute de autoritate prin punctul de vedere, soluțiile integrate controller plus PIR sunt mai puțin fiabile decât modulele separate. Astfel, defectarea unei componente impune înlocuirea întregului ansamblului, crescând costurile. Arată că studii IEA (ex: Street Lighting Maintenance Best Practice, IEA, 2022) confirmă reducerea costurilor de mentenanță anuale cu până la 25% în cazul modularității componentelor. În plus, separarea modulelor permite upgrade-uri tehnologice independente, pentru fiecare modul separat. Pagina 24 din 40

De asemenea, arată că Fișa tehnică Senzor PIR (pct. 1.11) cere transmiterea datelor direct către sistemul de telegestiune, astfel încât, interpretarea autorității privind transmiterea prin alte dispozitive este contrară acestei cerințe. Mai mult, contrar susținerilor autorității, senzorii PIR nu au un rol definit în cadrul proiectului tehnic. Mai arată că Fișa tehnică Senzor PIR (pct. 1.12) cere scenarii configurabile și clar definite, însă, proiectul tehnic nu precizează următoarele detalii necesare unor astfel de scenarii: i) gruparea senzorilor; ii) setările de comunicație; iii) algoritmii de funcționare; iv) poziționarea senzorilor, controlerelor, concentratoarelor și ce rol joacă acestea. Din proiectul tehnic pus la dispoziție, senzorii PIR solicitați nu sunt utilizați, furnizorul nu are setări de făcut la aceștia și nu este menționat rezultatul urmărit prin utilizarea acestora. Proiectul tehnic conține doar menționări de tipul „poate să”, fără ca senzorii PIR să aibă un rol în proiect. Astfel, rezultă că susținerile autorității contractante cu privire la faptul că senzorii PIR integrați ar prezenta avantaje de preț/cost, precum și un sistem de iluminat public stradal inteligent și dinamic, sunt neîntemeiate. 2. Nelegalitatea factorului de evaluare „c) Gradul de rezistență la impact al aparatelor”. Contestatorul susține că soluțiile impuse de proiectul tehnic impun ofertarea unor echipamente cu rezistență la impact IK09. Proiectul tehnic nu reține niciun avantaj raportat la o rezistență la impact IK10. Prin includerea ca factor de evaluare a rezistenței la impact IK10 nu numai că se încalcă prevederile proiectului tehnic pe care autoritatea este obligată să îl respecte, aceasta fiind soluția tehnică avizată ce stă la baza întregii documentații, dar autoritatea face ca prevederile documentației să fie neclare. Astfel, arată că, deși, proiectul tehnic prevede, în mod expres, rezistența la impact IK09, prin fișa de date se arată că pot fi ofertate și echipamente cu IK10. În opinia sa, autoritatea contractantă încalcă prevederile art. 154 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 și ale art. 155 alin. (6) din Legea nr. 98/2016. Stabilirea rezistenței la impact IK10 ca factor de evaluare este nelegală, încălcând prevederile art. 32 alin. (2), alin. (8) lit. b) și alin. 9 lit. (a) din HG nr. 395/2016, deoarece, acest factor nu prezintă niciun avantaj pentru autoritatea contractantă, atât timp cât proiectul tehnic stabilește factorul IK09. Pagina 25 din 40

De asemenea, stabilirea gradului de rezistență la impact IK10 ca factor de evaluare consideră că este nelegală și raportat la prevederile art. 189 alin. (1) și (2) din Legea nr. 98/2016, deoarece, evaluarea ofertanților în baza acestui criteriu nu asigură o concurență reală, ci, din contra, încalcă principiul tratamentului egal prevăzut de art. 2 lit. b) din Legea nr. 98/2016. 3. Nelegalitatea factorului de evaluare „d) Conformitatea cu standardele ENEC”. În opinia sa, argumentația autorității contractante din punctul de vedere este neîntemeiată, deoarece, ignoră cu desăvârșire și nu ia în considerare prevederile din proiectul tehnic și din fișele tehnice ce impun, în mod obligatoriu, certificare ENEC și ENEC +. Arată că soluțiile impuse de proiectul tehnic impun ofertarea unor echipamente pentru care se va prezenta, în mod obligatoriu, certificare ENEC și ENEC +. Atât caietul de sarcini (pag. 3, lit. I) cât și ghidul AFM impun certificările ENEC și ENEC+ ca minim obligatorii. În contradicție cu această cerință, susține că în Fișa tehnică Aparat pietonal LED nu se solicită această certificare. Restul fișelor tehnice (Fișa tehnică Aparat de iluminat stradal cu LED) nu prevăd posibilitatea depunerii unui certificat ENEC sau a unui certificat ENEC+ și nici a „unei conformități de standarde similare ENEC. Conform prevederilor din proiect și fișele tehnice, nedepunerea concomitentă a certificatului ENEC și a certificatului ENEC+ nu atrage, conform documentației de atribuire, un punctaj diferit, ci, respingerea ofertei, ca neconformă. La fel, depunerea a „unei conformități de standarde similare ENEC, trebuie să atragă, în baza documentație, respingerea ofertei, ca neconformă și nu un punctaj de 2 puncte. Precizează că, prin includerea acestui factor de evaluare, documentația încalcă prevederile art. 154 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 și ale art. 155 alin. (6) din Legea nr. 98/2016, precum și principiul proporționalității prevăzut de art. 2 lit. c) din Legea nr. 98/2016, deoarece, cerința minimă nu poate fi transformată în criteriu de punctare. 4. Nelegalitatea factorului de evaluare „e) Capacitatea de implementare a sistemului de telegestiune”. Proiectul tehnic, respectiv Fișa tehnică nr. 2 prezintă cerințele minime pe care trebuie să le îndeplinească sistemul de telegestiune. Or, cerințele stabilite prin Fișa tehnică nr. 2 sunt superioare celor din ghidul de finanțare. Astfel, contrar susținerilor autorități din punctul de vedere, trebuie respinsă oferta care nu îndeplinește cerințele proiectului tehnic și Fișei tehnice nr. 2 (parte din documentația de atribuire), chiar dacă această ofertă îndeplinește cerințele ghidului de finanțare, deoarece evaluarea Pagina 26 din 40

trebuie realizată conform documentației de atribuire și nu ghidului de finanțare. În mod evident, algoritmul de calcul al factorului de evaluare e) Capacitatea de implementare a sistemului de telegestiune” este nelegal și netemeinic, așa cum a arătat și prin contestație. Prezentarea cerințelor conform factorului de evaluare, astfel cum sunt prezentate în fișa de date, în opinia sa, duce la respingerea ofertei, ca neconformă, nu la punctarea acesteia într-un anumit mod. Consideră că stabilirea unui factor de evaluare ce încalcă prevederile din proiectul tehnic - fișele tehnice nu poate reprezenta niciun avantaj sau caracteristică funcțională. Autoritatea nu indică niciun avantaj pe care l-ar putea avea prin introducerea unui astfel de factor de evaluare și nici nu ar putea proba un astfel de avantaj, având în vedere că factorul încalcă cerința impusă prin proiectul tehnic, astfel cum este stabilită prin fișele tehnice. Arată că algoritmul de calcul al criteriului vorbește despre „demonstrarea practica a funcționalităților”, iar, explicațiile ulterioare privind modul de departajare vorbesc doar despre „descriere”, respectiv, declarații proprii ale ofertantului, care nu sunt dovedite. Rezultă că acest factor și modul său de evaluare reprezintă un criteriu arbitrar si nerelevant, ce încalcă principiul transparenței și al tratamentului egal, principii prevăzute de art. 2 din Legea nr. 98/2016. Menționează că își menține toate criticile aduse documentației și motivarea prezentată în cadrul contestației, pe care înțelege să nu le mai reitereze prin prezentele concluzii. II. Documentația de atribuire conține cerințe nelegale - proiectul tehnic prezintă erori cu impact asupra evaluării financiare - se impune anulare procedurii conform art. 26 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 101/2016. În opinia sa, documentația de atribuire conține cerințe contradictorii, eronate, fiind încălcate prevederile art. 154 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 și ale art. 155 alin. (6) din Legea nr. 98/2016. Astfel, în proiectul tehnic sunt prevăzute: i) Senzorul PIR, fie că este integrat în controller, fie că este un dispozitiv separat, trebuie montat la partea inferioara a aparatului de iluminat; ii) Proiectul prevede că toate aparatele de iluminat vor fi echipate cu senzor PIR , așadar toate prizele aflate la partea inferioara a aparatelor de iluminat vor fi ocupate; iii) Proiectul prevede că suplimentar se vor monta 3 senzori RADAR și 3 senzori PM; iv) Senzorii RADAR și PM trebuie montați de asemenea la partea inferioară a aparatului de iluminat. Pagina 27 din 40

Mai mult, Fișa tehnică LED pietonal prevede controller doar în partea superioară a carcasei (deși F5 Fișa tehnică - AIL pietonal-pct. 1.11 și 1.12 se contrazic). De asemenea, în zona Z2 (planșe 3.1 și 3.2), se montează câte 3 aparate de iluminat de tip pietonal, pe stâlpi de 4m poziționați în spațial verde, a se vedea situația existentă (foto), coroborat cu cerința din fișa tehnică a senzorului PIR (înălțime de montaj 6-12m, în partea inferioară Fișa tehnică Senzor PIR), montarea a câte un senzor PIR pe fiecare dintre cele 3 aparate LED de pe același stâlp este redundantă și inutilă această poziție. Din cele prezentate, rezultă că nu se pot monta toți senzorii prevăzuți de proiect, ceea ce face ca lista de cantități/devizele să fie eronată. Consideră că această neconformitate va avea un impact major și asupra evaluării financiare. Având în vedere cele de mai sus, consideră că se impune modificarea proiectului tehnic în sensul înlăturării neconformităților, fapt ce atrage anularea procedurii conform art. 26 alin. (2) din Legea nr. 101/2016. III. Documentația de atribuire conține cerințe nelegale - proiectul tehnic conține prevederi restrictive ce impun un anumit producător/furnizor/echipament se impune anularea procedurii conform art. 26 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 101/2016. Contestatorul arată că proiectul tehnic prevede, la pag, 76 - 82, fișa tehnică pentru sistemul de telegestiune. Cerințele menționate în cadrul proiectului pentru sistemul de telegestiune sunt restrictive, deoarece, acestea, în integralitatea lor, nu pot fi îndeplinite decât de sistemul Esave. Conform Caietului de sarcini (pag. 25), ofertele care nu respectă cumulativ cerințele din 2.1 F5 și 2.3 F5 sunt neconforme. Contestatorul prezintă, tabelar, comparația dintre toate cerințele din aceste fișe tehnice cu produsele invocate de autoritate (Tvilight CitySense Lite, Intelilight FRE-220 NEMA, Elbi Electric) și cu Esave Controller cu PIR. Din analiza tabelului, în care sunt comparate echipamentele invocate de autoritate prin punctul de vedere, cu echipamentele eSave, în ceea ce privește îndeplinirea cerințelor din documentație, se poate observa că există un singur produs compatibil: eSave1. Toate celelalte produse invocate în punctul de vedere sunt neconforme și nu îndeplinesc, în mod cumulativ, cerințele pentru senzor PIR cu controller integrat (de aici și intenția autorității de a menține cerința PIR în documentație, deși acest senzor nu are un scop definit în proiectul tehnic). Pagina 28 din 40

Prin punctul de vedere transmis, autoritatea invocă decizia Curții de Apel ......... nr. 829/05.12.2024, prin care aceasta a reținut ca factor de evaluare senzorii PIR. Ce nu arată, însă, autoritatea, este că ambele proceduri (prezenta și cea care a făcut obiectul deciziei nr. 829/05.12.2024) au aceleași specificații tehnice ce impun echipamente eSave. Astfel, decizia la care face referire autoritatea a fost pronunțată în cadrul dosarului 6426/2/2024, autoritatea contractantă fiind COMPANIA MUNICIPALĂ DE ILUMINAT PUBLIC. În cadrul documentației elaborată de COMPANIA MUNICIPALĂ DE ILUMINAT PUBLIC, dată ca exemplu de autoritatea contractantă prin punctul de vedere (de la care autoritatea preia inclusiv argumentele din punctul de vedere), se menționează că echipamentele sunt eSave (a se vedea Anexa nr. 1). În cadrul procedurilor realizate de COMPANIA MUNICIPALĂ DE ILUMINAT PUBLIC, această autoritate a impus cerințele restrictive, care sunt și în prezenta documentație, pentru a impune echipamentele eSave. Or, în procedurile desfășurate de COMPANIA MUNICIPALĂ DE ILUMINAT PUBLIC, singura ofertă conformă a fost mereu cea a Asocierii ................... SRL care a ofertat echipamentele eSave (a se vedea Anexa 2). Precizează că Asocierea ................... SRL a prezentat o soluție de telegestiune eSave, iar, prețul a fost cu maximum 1% sub valoarea estimată a licitației, astfel încât, a câștigat oferta cea mai scumpă, dar care a beneficiat de clauzele restrictive. Consideră că prezenta procedură va avea același final, dacă nu sunt înlăturate cerințele nelegale din documentație. Menționează că își menține toate criticile aduse documentației și motivarea prezentată în cadrul contestației, pe care înțelege să nu le mai reitereze prin prezentele concluzii. Prin adresa nr. 57585/08.08.2025, înregistrată la CNSC sub nr. 56582/14.08.2025, autoritatea contractantă transmite dosarul achiziției pe suport electronic USB. Prin adresa nr. 543/04.08.2025, înregistrată la Consiliu sub nr. 53210/05.08.2025, ......... SA depune, în original, recipisa de consemnare a cauțiunii nr. 211545923/1 din data de 04.08.2025, emisă de CEC Bank Sucursala Victoria, în valoare de 35.000,00 lei. Analizând susținerile și documentele depuse la dosarul cauzei, CONSILIUL constată următoarele: MUNICIPIUL ........., în calitate de autoritate contractantă, a organizat procedura simplificată, în vederea atribuirii contractului, având ca obiect: „Execuția lucrărilor pentru obiectivul de investiții – Modernizarea sistemului de iluminat public în municipiul .........”, cod CPV 45316110-9, elaborând, în acest sens, documentația de atribuire aferentă și publicând pe SEAP, anunțul de participare simplificat nr. Pagina 29 din 40

SCN1165816/24.07.2025, conform căruia valoarea estimată a procedurii este 2.804.932,71 lei. Conform cap. II.2.5 din anunț, criteriul de atribuire al contractului este „cel mai bun raport calitate preț”. Analizând criticile referitoare la factorii de evaluare, se reține că autoritatea contractantă a stabilit în cadrul Fișei de date, la Capitolul II.2.5. Criterii de atribuire, faptul că acesta este: cel mai bun raport calitate-preț, stabilind următorii factori de evaluare: „Prețul ofertei Componenta financiara 40% Punctaj maxim factor: 40 Algoritm de calcul: Punctajul se acorda astfel: a) Pentru cel mai scăzut dintre preturi se acorda punctajul maxim alocat; b) Pentru celelalte preturi ofertate punctajul P(n) se calculează proporțional, astfel: P(n) = (Preț minim ofertat / Preț n) x punctaj maxim alocat. b) SENZOR PIR INTEGRAT IN CONTROLLER- Pentru demonstrarea funcționării compatibile cu senzorul PIR integrat în controller -15% Punctaj maxim factor: 15 Algoritm de calcul: Punctajul se acordă astfel: a) Pentru controller fără senzor PIR integrat ( controllerul montat la partea superioara a carcasei aparatului de iluminat, senzorul PIR montat la partea inferioara a carcasei aparatului de iluminat ) – 5 puncte . b) Pentru controller cu senzor PIR integrat ( montat la partea inferioara a carcasei aparatului de iluminat ) – 15 puncte. *Pentru orice alta configurație decât cele de mai sus ( conform fisei tehnice nr.___ ) nu se acorda punctaj, oferta va fi considerată neconformă, implicit respinsă. c) Gradul de rezistență la impact al aparatelor 10% Punctaj maxim factor: 10 Algoritm de calcul: Punctajul se acordă astfel: i) Pentru prezentarea unui grad de rezistență la impact al aparatelor IK09 se acordă un punctaj de 5 puncte. ii) Pentru prezentarea unui grad de rezistență la impact al aparatelor IK10 sau mai mare se acordă un punctaj de 10 puncte. *Pentru prezentarea unui certificat si raport de testare din care reiese ca aparatele de iluminat testate NU sunt echipate cu același număr de conectori standardizați ca si aparatele ofertate nu se acorda punctaj. **Pentru neprezentarea unui grad de rezistență la impact al aparatelor, oferta va fi considerată neconformă, implicit respinsă. d) Conformitate cu standardele ENEC Componentă tehnică - Demonstrarea unei metodologii corespunzătoare pentru obținerea asigurării că lucrările sunt realizate la parametrii calitativi solicitați prin documentația de atribuire -10% Punctaj maxim factor: 10 Algoritm de calcul: Punctajul se acordă astfel: Pagina 30 din 40

i) Pentru prezentarea unei conformități de standarde similare ENEC se acordă 2 puncte. ii) Pentru prezentarea unui certificat ENEC se acordă un punctaj de 5 puncte. iii) Pentru prezentarea unui certificat ENEC+ se acordă un punctaj de 10 puncte. * Pentru prezentarea unor certificate ENEC/ENEC+/similare si rapoarte de testare din care reiese ca aparatele de iluminat testate NU sunt echipate cu același număr de conectori standardizați ca si aparatele ofertate nu se acorda punctaj. **Pentru neprezentarea conformității cu standardele ENEC, oferta va fi considerată neconformă, implicit respinsă. e) Capacitatea de implementare a sistemului de telegestiune -20% Punctaj maxim factor: 20 Algoritm de calcul: i) Pentru nedemonstrarea practica a funcționalităților minime solicitate in ghidul de finanțare oferta va fi considerata neconforma, implicit respinsa; ii) Pentru demonstrarea practica a funcționalităților minime solicitate in ghidul de finanțarea se acorda 5 puncte; iii) Pentru demonstrarea practica a îndeplinirii parțiale a cerințelor din fisele tehnice, suplimentar fata de cele minimale, se acorda 10 puncte; iv) Pentru demonstrarea practica a îndeplinirii integrale a cerințelor din fisele tehnice, se acorda 20 de puncte; NOTA: Capacitatea de implementare a sistemului de telegestiune se va justifica în propunerea tehnică cu un memoriu în care se vor detalia: - modul de implementare, cu descrierea incorporării progresive a aparatelor de iluminat, pe măsură ce acestea vor fi montate, arătându- se astfel cum se îndeplinește cerința prin care sistemul de control se implementează pe măsură ce se realizează instalarea aparatelor de iluminat, independent de gradul de finalizare a operațiunii de montaj aparate de iluminat; - descrierea componentelor hardware și software; - descrierea detaliată a modului de funcționare a sistemului, cu indicarea modalității de îndeplinire a cerințelor funcționale solicitate, și va fi susținută prin prezentarea planului privind măsurile de supraveghere a sistemului de telegestiune în perioada de garanție acordată, cu precizarea modalităților și termenului de intervenție și a duratelor de remediere a potențialelor defecțiuni datorate viciilor de construcție a sistemului de telegestiune, a resurselor financiare, materiale, mecanice și de personal ce trebuie alocate pentru punerea în aplicare a planului. Pagina 31 din 40

În propunerea tehnica, ofertantul va descrie modul în care planul de management al calității va asigura nivelul necesar de calitate al rezultatelor sale și al proceselor de lucru, prin prezentarea abordării generale și metodologiei pentru realizarea activităților din cadrul contractului (executarea lucrărilor), inclusiv prin descrierea detaliată a opțiunilor de funcționare a sistemului de telegestiune, motiv pentru care autoritatea contractantă în faza de analiza tehnica a ofertelor va organiza proba practică în vederea demonstrării opțiunilor de funcționare practică a sistemului de telegestiune descris de ofertant în cadrul propunerii tehnice, astfel încât ofertarea unor opțiuni de funcționare a sistemului de telegestiune să nu se propună la nivel declarativ în vederea obținerii unui punctaj mare pentru acest factor de evaluare. Neprezentarea acestor informații în cadrul propunerii tehnice si/sau nesusținerea ofertanților a probei practice va conduce la neacordarea punctajului aferent factorului de evaluare ce vizează capacitatea de implementare a sistemului de telegestiune”. Având a determina factorii de evaluare ce pot fi utilizați în cadrul unei proceduri de achiziție publică și condițiile de stabilire a acestora, Consiliul reține, ca fiind aplicabile, următoarele prevederi legale: - art. 154 din Legea nr. 98/2016: „Autoritatea contractantă are obligația de a elabora documentația de atribuire care conține toate informațiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă și precisă cu privire la cerințele achiziției, obiectul contractului și modul de desfășurare a procedurii de atribuire”. - art. 32 din HG nr. 395/2016: „(1) În cazul în care criteriul utilizat este criteriul «cel mai bun raport calitate-preț» sau «cel mai bun raport calitate-cost», astfel cum este prevăzut la art. 187 alin. (3) lit. a) și b) din Lege, stabilirea ofertei câștigătoare se realizează prin aplicarea unui sistem de factori de evaluare pentru care se stabilesc ponderi relative sau un algoritm specific de calcul. (2) Factorii de evaluare a ofertelor, precum și algoritmul de punctare prevăzut la alin. (1) se precizează în mod clar și detaliat în cadrul documentației de atribuire și vor reflecta metodologia de punctare a avantajelor care vor rezulta din propunerile tehnice și financiare prezentate de ofertanți și trebuie să aducă un avantaj real, să nu fie formali și să poată fi urmăriți în cadrul procesului de evaluare a ofertelor și aplicare a criteriului de atribuire”. Totodată, se reține că art. 12 din Instrucțiunea ANAP nr. 1/2017, statuează în sensul: „Atunci când stabilește factorii de evaluare privind calificarea, experiența profesională și/sau modul de organizare a experților-cheie, autoritatea/entitatea contractantă se asigură că: a) factorii de evaluare sunt asociați unei/unor extinderi a cerinței/cerințelor minime obligatorii stabilite prin caietul de sarcini, avantajul urmărit fiind în corelație cu valori superioare ale nivelurilor de calificare și/sau experiență profesională prezentate de experții-cheie, ce Pagina 32 din 40

fac obiectul factorilor de evaluare, față de nivelul minim ce trebuie îndeplinit pentru ca propunerea tehnică să fie declarată conformă; b) factorii de evaluare sunt relevanți și reflectă avantajele economice/financiare rezultate din cadrul ofertelor depuse, avantaje care să nu fie anulate sau diminuate pe parcursul îndeplinirii contractului, fiind corelați cu specificul activităților și domeniului corespunzătoare obiectului respectivului contract”. În considerarea textelor legale mai sus iterate și, ținând cont de interpretarea ANAP din Instrucțiunea nr. 1/2017, Consiliul reține că, stabilirea, ca factor de evaluare a unor specificații tehnice minime obligatorii, poate fi făcută în măsura în care avantajul urmărit de autoritatea contractantă este în corelație cu valori superioare ale nivelurilor, față de nivelul minim ce trebuie îndeplinit pentru ca propunerea tehnică să fie declarată conformă sau, altfel spus, pentru extinderea unor cerințe minime obligatorii stabilite prin caietul de sarcini; De asemenea, sunt relevante în soluționare : - Art. 187 din Legea nr. 98/2016: „(1) Fără a aduce atingere dispozițiilor legale sau administrative privind prețul anumitor produse ori remunerarea anumitor servicii, autoritatea contractantă atribuie contractul de achiziție publică/acordul-cadru ofertantului care a depus oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. (2) În sensul dispozițiilor alin. (1), autoritatea contractantă stabilește oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic pe baza criteriului de atribuire și a factorilor de evaluare prevăzuți în documentele achiziției. (3) Pentru determinarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic în conformitate cu dispozițiile alin. (2), autoritatea contractantă are dreptul de a aplica unul dintre următoarele criterii de atribuire: a) cel mai bun raport calitate-preț; b) cel mai bun raport calitate-cost; c) costul cel mai scăzut; d) prețul cel mai scăzut. (4) În sensul alin. (3) lit. c) și d), cel mai bun raport calitate- preț/calitate-cost se determină pe baza unor factori de evaluare care includ aspecte calitative, de mediu și/sau sociale, în legătură cu obiectul contractului de achiziție publică/acordului- cadru. (5) Factorii de evaluare prevăzuți la alin. (4) pot viza, printre altele: a) calitatea, inclusiv avantajele tehnice, caracteristicile estetice și funcționale, accesibilitatea, conceptul de proiectare pentru toți utilizatorii, caracteristicile sociale, de mediu și inovatoare și comercializarea și condițiile acesteia; b) organizarea, calificarea și experiența personalului desemnat pentru executarea contractului, în cazul în care calitatea personalului Pagina 33 din 40

desemnat poate să aibă un impact semnificativ asupra nivelului calitativ de executare a contractului; c) serviciile post vânzare, asistenta tehnică și condițiile de livrare, cum ar fi data livrării, procesul de livrare și termenul de livrare sau de finalizare. (6) În sensul alin. (3) lit. c), criteriul de atribuire cel mai bun raport calitate-preț include de regulă un element de preț sau de cost; în situația în care autoritatea contractantă inițiază o procedură de atribuire cu buget fix, în care elementul de preț sau de cost este un preț sau cost fix, factorii de evaluare se referă numai la aspecte calitative ale produselor, serviciilor sau lucrărilor care fac obiectul achiziției”. - Art. 32 din HG nr. 395/2016: „(1) În cazul în care criteriul utilizat este criteriul «cel mai bun raport calitate-preț» sau «cel mai bun raport calitate-cost», astfel cum este prevăzut la art. 187 alin. (3) lit. a) și b) din Lege, stabilirea ofertei câștigătoare se realizează prin aplicarea unui sistem de factori de evaluare pentru care se stabilesc ponderi relative sau un algoritm specific de calcul. (2) Factorii de evaluare a ofertelor, precum și algoritmul de punctare prevăzut la alin. (1) se precizează în mod clar și detaliat în cadrul documentației de atribuire și vor reflecta metodologia de punctare a avantajelor care vor rezulta din propunerile tehnice și financiare prezentate de ofertanți și trebuie să aducă un avantaj real, să nu fie formali și să poată fi urmăriți în cadrul procesului de evaluare a ofertelor și aplicare a criteriului de atribuire. (6) Criteriile de atribuire prevăzute la alin. (1) se aplică în mod obligatoriu în cazul contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru prevăzute la art. 187 alin. (8) din Lege, iar ponderea alocată factorului preț nu poate fi mai mare de 40%. (8) Atunci când stabilește factorii de evaluare a ofertelor, autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza factori care: a) nu au o legătură directă cu natura și obiectul contractului de achiziție publică ce urmează să fie atribuit; b) nu reflectă un avantaj pe care autoritatea contractantă îl poate obține prin utilizarea factorului de evaluare respectiv. (9) Ponderea stabilită pentru fiecare factor de evaluare nu trebuie să conducă la distorsionarea rezultatului aplicării procedurii pentru atribuirea contractului de achiziție publică. Pentru fiecare factor de evaluare autoritatea contractantă are obligația de a stabili o pondere care să reflecte în mod corect: a) importanța caracteristicii tehnice/funcționale considerate a reprezenta un avantaj calitativ, de mediu și/sau social ce poate fi punctat; sau b) cuantumul valoric al avantajelor de natură financiară pe care ofertanții le pot oferi prin asumarea unor angajamente suplimentare în Pagina 34 din 40

raport cu cerințele minime prevăzute în caietul de sarcini sau documentul descriptiv”. Din analiza factorilor de evaluare care constituie obiectul prezentei contestații și a punctului de vedere la contestație, se reține că acestea sunt determinate de specificul lucrărilor ce urmează a se executa care impune o componentă tehnică esențială, care va asigura un sistem de iluminat public modern ce va influența direct viața locuitorilor și bugetul local și va crește nivelul de siguranță și confort a cetățenilor, reflectă prin urmare un avantaj pe care autoritatea contractantă îl poate obține prin utilizarea factorului de evaluare respectiv iar ponderile stabilite nu sunt de natură a conduce la distorsionarea rezultatului. În ceea ce privește factorul „SENZOR PIR INTEGRAT IN CONTROLLER”, Consiliul reține că avantajele urmărite de autoritatea contractantă constau, în principal, după cum urmează : „Costuri de mentenanță și întreținere duble în cazul în care controlerul și senzorul nu sunt montate pe aceeași placă. Costul aparatului de iluminat (lămpii) creste cu cât se aduc mai multe modificări. Pentru soluția integrată, este necesar a se monta un singur conector de tip Zhaga sau similar care să facă legătura între aparatul de iluminat și controlerul cu senzor integrat; în momentul în care este necesară montarea a doi conectori costul cu modificările aduse corpului este implicit mai mare. Or, intenția autorității contractante este aceea de a achiziționa produsul cel mai bun din punct de vedere tehnico- economic, prin urmare componenta economică are o mare importanță. Un avantaj tehnic extrem de important pe care soluția cu modul integrat îl aduce autorității contractante este acela că scade riscul de defect datorat pătrunderii apei în aparatul de iluminat deoarece aparatul va avea un singur conector Zhaga sau similar nu doua ca în cazul în care se folosesc controler inteligent și senzor separat. Pentru montarea conectorilor Zhaga sau similar carcasa aparatului de iluminat va fi prevăzută cu doua perforații în locurile în care se vor monta conectorii, fapt ce duce la creșterea riscului de a pătrunde apa prin doua zone în loc de una singură; de asemenea poate duce la nerespectarea gradului de protecție la apă solicitat”. Raportat la nevoile sale, autoritatea contractantă este singura în măsură să decidă asupra acestora și asupra modalității de satisfacere a lor, motiv pentru care, ținând seamă de aceste aspecte, Consiliul apreciază că acest factor nu este restrictiv, iar, ponderea de 15% stabilită pentru acest factor de evaluare nu este de natură a denatura sau conduce la distorsionarea rezultatului aplicării procedurii de atribuire. În cauza C 27/15, CJUE s-a pronunțat astfel: „36 În această privință, trebuie amintit, pe de o parte, că principiul egalității de tratament impune ca ofertanții să dispună de aceleași șanse în formularea ofertelor lor și implică, așadar, ca aceste oferte să fie supuse acelorași condiții pentru toți ofertanții. Pe de altă Pagina 35 din 40

parte, obligația de transparență, care constituie corolarul principiului egalității de tratament, are ca scop să garanteze absența riscului de favoritism și de arbitrar din partea autorității contractante. Această obligație implică formularea tuturor condițiilor și modalităților procedurii de atribuire în mod clar, precis și neechivoc în anunțul de participare sau în caietul de sarcini, astfel încât, în primul rând, să permită tuturor ofertanților informați în mod rezonabil și obișnuit de diligenți să le înțeleagă conținutul exact și să le interpreteze în același mod și, în al doilea rând, să permită autorității contractante să verifice efectiv dacă ofertele prezentate de ofertanți corespund criteriilor care guvernează contractul în cauză (a se vedea în acest sens Hotărârea din 6 noiembrie 2014, Cartiera dell’Adda, C- 42/13, EU:C:2014:2345, punctul 44 și jurisprudența citată)”. Consiliul reține că nu există dispoziții legale care să oblige autoritățile contractante să emită documentații de atribuire cu specificații care să permită accesul tuturor prestatorilor sau operatorilor economici, indiferent de natura/complexitatea lucrărilor pe care le execută, ci, dimpotrivă, practica instanțelor este în sensul acceptării unor servicii de un anumit nivel de performanță, care corespund necesităților autorității contractante, sens în care s-a pronunțat și Curtea de Apel .........-Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal în Decizia nr. 25/2019 din 29.03.2019, potrivit căreia: „Necesitatea sau oportunitatea achiziționării de produse de o anumită performanță, precum și caracteristicile tehnice impuse pentru acestea, sunt stabilite de fiecare autoritate contractantă în parte, în funcție de necesitățile obiective și prioritățile comunicate de compartimentele din cadrul autorității contractante (art. 2 și art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 395/2016). Impunerea caracteristicilor produselor din caietul de sarcini nu are ca efect introducerea unor obstacole nejustificate de natura să restrângă concurența între operatorii economici și nici nu are ca efect favorizarea sau eliminarea participării la procedura de atribuire, a anumitor operatori economici sau a anumitor produse (cu excepția celor care nu corespund necesităților obiective ale autorității). Dreptul autorității contractante de a achiziționa produse cu astfel de caracteristici, performante calitativ, nu poate fi restricționat, pe considerentul eronat al nerespectării prevederilor art. 156 din Legea nr. 98/2016, care reglementează achizițiile publice. În aceeași direcție, orice autoritate contractantă are obligația respectării principiului proporționalității statuat în art. 2 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 98/2016, Pagina 36 din 40

înțeles ca asigurare a corelației dintre necesitatea autorității contractante și obiectul contractului de achiziție publică. Reținând că societățile comerciale autoare a contestațiilor se referă în principal la cerințele autorității contractante de a achiziționa produse cu anumite caracteristici tehnice, iar susținerile acestora nu conduc la concluzia că cerințele sunt restrictive, Curtea stabilește că nu poate obliga autoritatea contractantă la eliminarea condițiilor criticate. În sens contrar s-ar limita dreptul autorității de a contracta produse cu caracteristicile de mai sus, care să corespundă întocmai necesităților sale obiective, drept prevăzut la art. 155 și art. 156 din lege, prin acceptarea de produse cu alte caracteristici (și care nu îndeplinesc aceste cerințe referitoare la performanțele produselor), existând riscul de a nu asigura o intervenție rapidă, eficientă de dezinfecție. Nu există o prevedere legală care să oblige autoritățile să accepte produse care nu corespund necesităților acestora’’. Astfel, societatea contestatoare nu a prezentat argumente din care să rezulte că ar fi restricționată participarea sa la procedură prin stabilirea acestui factor sau că punctarea acestuia ar fi disproporționată, de natură a vicia rezultatul procedurii. Situația este similară și în ceea ce privește factorii: - „Gradul de rezistență la impact al aparatelor -10%” - „Conformitatea cu standardele ENEC-10%” -”Capacitatea de implementare a sistemului de telegestiune 20%”, fiind pe deplin aplicabile, în acest caz, prevederile din Instrucțiunea ANAP nr. 1/2017, conform cărora „stabilirea, ca factor de evaluare a unor specificații tehnice minime obligatorii, poate fi făcută în măsura în care avantajul urmărit de autoritatea contractantă este în corelație cu valori superioare ale nivelurilor, față de nivelul minim ce trebuie îndeplinit pentru ca propunerea tehnică să fie declarată conformă sau, altfel spus, pentru extinderea unor cerințe minime obligatorii stabilite prin caietul de sarcini”; fiind evident faptul ca un grad de rezistenta la impact mai mare, demonstrarea unor performanțe mai mare în timp și demonstrarea practica a îndeplinirii parțiale / integrale a cerințelor din fișele tehnice aduce beneficii de necontestat autorității contractante, fiind astfel garantată o rezistență și o durabilitate mai mare in timp a echipamentelor instalate, motiv pentru care considerațiile de mai sus sunt pe deplin aplicabile și în acest caz. Nu pot fi reținute nici susținerile potrivit căreia proiectul tehnic prezintă erori cu impact asupra evaluării financiare sau prevederi restrictive ce impun un anumit producător, având în vedere considerentele care urmează: Conform listelor de cantități și conform proiectului tehnic, din totalul de 631 de aparate de iluminat, 625 vor fi echipate cu controler pentru sistemul de telegestiune, iar, 6 vor fi echipate cu Pagina 37 din 40

controler cu rol de concentrator de date (a se vedea pag. 28 si 29 din proiectul tehnic ). Suplimentar, s-au prevăzut 3 senzori radar și 3 senzori pentru monitorizare calitate aer; însă, contrar afirmațiilor contestatorului („senzorii RADAR și PM trebuie montați de asemenea la partea inferioara a aparatului de iluminat), cei 6 senzori inteligenți sunt echipamente distincte, separate de aparatele de iluminat, care nu se montează pe aparatele de iluminat, motiv pentru care au si fost defalcate de restul echipamentelor (controlere, senzori PIR), atât în proiectul tehnic, cât si în listele de cantități, acestea din urmă având alocate fișe tehnice (formulare F5) individuale. Prin urmare, contrar afirmațiilor contestatorului nu se solicita, în documentația de atribuire, montarea lor pe aparatele de iluminat, motiv pentru care, afirmația contestatoarei conform căreia „nu se pot monta toți senzorii prevăzuți în proiect” este atât eronată, cat si nesusținută de prevederile documentației de atribuire, urmând a fi înlăturată. Consiliul va reține că, niciunde, în legislația în vigoare nu se prevede dreptul operatorilor economici de a solicita sau propune modificarea documentației de atribuire și, cu atât mai mult, obligația autorității contractante de a modifica documentația de atribuire după cum solicită sau propune fiecare operator economic care apreciază că este necorespunzător întocmită, doar pe raționamentul că acesta din urmă nu produce sau comercializează produsele solicitate.

În ceea ce privește afirmația contestatorului conform căreia proiectul tehnic conține prevederi restrictive ce impun un anumit producător, Consiliul reține că, potrivit art. 156 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, regula instituită de legiuitor este ca specificațiile tehnice să nu precizeze „(...) un anumit producător, o anumită origine sau un anumit procedeu care caracterizează produsele sau serviciile furnizate de un anumit operator economic” și nici să nu se refere la „(...) mărci, brevete, tipuri, la o origine sau la o producție specifică, care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau produse”; excepția de la această regulă fiind, potrivit alin. (3) al aceleiași norme juridice, situația excepțională în care „(...) nu este posibilă o descriere suficient de precisă și de inteligibilă a obiectului contractului în conformitate cu dispozițiile alin. (1)”; în această situație excepțională, precizarea elementelor prevăzute la alin. (2) urmând a fi însoțită de cuvintele „sau echivalent”. Or, din analiza proiectului tehnic sau a caietului de sarcini, Consiliul nu a identificat vreo referire la un anumit producător, o anumita origine sau un anumit procedeu care caracterizează produsele sau serviciile furnizate de un anumit operator economic și nici nu se refera la mărci, brevete, tipuri, la o origine sau la o producție specifică, care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau produse. Pagina 38 din 40

Mai mult, contestatorul, în susținerea contestației avea obligația de a indica și proba care sunt acele prevederi ale documentației de atribuire care sunt în contradicție cu dispozițiile art.156 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, mai sus iterate, fiind pe deplin aplicabile, în acest caz, prevederile art. 249 Cpc, potrivit cărora „cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege”. Astfel, fiecare parte litigantă are obligația de a-și dovedi pretențiile, susținerile, prin producerea unor mijloace de probă legale, verosimile, pertinente și concludente, potrivit principiului de drept „probatio incumbit ei qui digit, non ei qui negat”. Având în vedere prevederile art. 10 lit. g) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va reține, în soluționare, faptul că, literatura juridică dar și practica judiciară, a statuat că, în cadrul procesului civil sarcina probei este împărțită între reclamant și pârât, în speță, între contestator și autoritatea contractantă, la care se adaugă și rolul activ al Consiliului care, potrivit art. 254 alin. (5) Cpc, poate ordona administrarea probelor considerate necesare chiar dacă părțile se împotrivesc. Cu toate acestea, existența rolului activ al Consiliului nu poate conduce la concluzia că întreaga sarcina a probei ar cădea asupra Consiliului, ceea ce nu se întâmpla nici măcar în cadrul dosarelor supuse principiului oficialității sau ca nerespectarea dispozițiilor legale cu privire la propunerea și administrarea probelor nu ar avea pentru părți consecințe procedurale. Pe cale de consecință, în măsura în care partea ce formulează anumite critici, susțineri, nu este solitară în efortul de a proba, aceasta rămâne singura sancționată în caz de eșec, deoarece, dacă nu administrează probele care să convingă Consiliul, cu toată eventuala colaborare a adversarului și în pofida rolului activ al Consiliului, va pierde dosarul, iar adversarul va triumfa. În speță, aplicând principiile cu caracter teoretic enunțate mai sus, Consiliul apreciază că, în soluționarea contestației, societatea contestatoare ar fi trebuit ca, în prealabil, să indice/dovedească care sunt acele specificații tehnice restrictive și că acestea sunt aferente unui singur producător sau un număr limitat ; ori, contestatorul s-a limitat la repetarea unor susțineri generice de forma „o astfel de cerință este restrictivă și se impune a fi modificată”, fără a produce vreo probă care să demonstreze cele susținute. Prin urmare, ținând seamă de faptul că prin contestație nu s-a demonstrat favorizarea unui anumit producător/comerciant, că specificațiile tehnice solicitate de autoritatea contractantă ar fi inaccesibile celor mai mulți producători sau alte impedimente obiective, Consiliul nu poate reține susținerile contestatorului potrivit cărora, autoritatea contractantă ar fi restricționat participarea la procedură. Pagina 39 din 40

Pentru considerentele anterior expuse, în temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016 cu modificările și completările ulterioare, Consiliul va respinge, ca nefondată, contestația formulată de ......... SA în contradictoriu cu MUNICIPIUL .......... Pentru aceste motive în baza documentelor depuse de părți, CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR DECIDE: Respinge, ca nefondată, contestația formulată de ......... SA în contradictoriu cu MUNICIPIUL .......... Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare. Complet de soluționare a contestațiilor în domeniul achizițiilor publice: Consilier de soluționare ............. PREȘEDINTE ....................... Consilier de soluționare ................... Redactat practicaua deciziei ................ Redactată în 4 (patru) exemplare originale, conține 37 (treizecișișapte) pagini Pagina 40 din 40