Decizie CNSC 2200/2025

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. 2200/C1/2233 Data: 31.07.2025 Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 39802/17.06.2025 (transmisă prin e-mail, la data de 16.06.2025), formulată de DRUMURI ȘI PODURI BANAT SRL în calitate de lider al Asocierii DRUMURI ȘI PODURI BANAT SRL - ANTREPRIZĂ DE CONSTRUCȚII DRUMURI ȘI AUTOSTRĂZI SRL - BUZU RRB DESIGN SRL - DRU-PO SRL - DP PROIECT SRL, cu sediul în Timișoara, str. Splaiul Protopop Meleție Drăghici nr. 4, jud. Timiș, având CUI RO28615235 și număr de înregistrare la Oficiul Registrului Comerțului J35/1415/2011, reprezentată legal prin administrator, împotriva rezultatului procedurii comunicat prin adresa nr. 111/782/04.06.2025, precum și a raportului procedurii nr. 111/780/04.06.2025, emise de către autoritatea contractantă COMPANIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE SA - DRDP TIMIȘOARA, cu sediul în Mun. Timișoara, str. Coriolan Băran nr. 18, jud. Timiș, în cadrul procedurii de licitație deschisă online, organizată în vederea atribuirii unui contract de achiziție publică, având ca obiect: „Consolidare DN 59B km 60+000 – km 75+488, Livezile-Deta (proiectare faza D.T.A.C., P.T., Asistență tehnică din partea proiectantului și execuție lucrări)”, cod CPV 45233130-9 s-a solicitat: - anularea adresei autorității contractante nr. 111/782/04.06.2025 de comunicare a rezultatului procedurii; - anularea în parte a raportului procedurii nr. 111/780/04.06.2025, în ceea ce privește evaluarea ofertei depusă de PORR CONSTRUCT SRL precum și a tuturor actelor care au stat la baza emiterii acestuia; - obligarea autorității contractante la reevaluarea ofertei PORR CONSTRUCT SRL; - anularea adresei nr. 111/838/06.06.2025 prin care autoritatea contractantă a restricționat în mod nelegal accesul contestatorului la dosarul achiziției publice și: (a) în principal, acordarea accesului la documentele ce compun dosarul achiziției publice și inclusiv la oferta depusă de PORR Pagina 1 din 2

CONSTRUCT SRL și răspunsurile la clarificări potrivit art. 19 alin. (1) din Legea nr. 101/2016; (b) în subsidiar, obligarea autorității contractante la acordarea accesului neîngrădit la documentele ce compun dosarul achiziției publice, inclusiv la oferta depusă de PORR CONSTRUCT SRL și răspunsurile la clarificări; - repunerea în termenul de contestare cu luarea în considerare a criticilor ce vor decurge din analiza dosarului achiziției publice; - obligarea autorității contractante la plata tuturor cheltuielilor ocazionate de soluționarea prezentei cauze. Prin adresa înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 43584/30.06.2025 PORR CONSTRUCT SRL, cu sediul în București, Bd. Dimitrie Pompeiu nr. 5-7, et. 3, Sector 2, înmatriculată la Registrul Comerțului cu nr. J2004011341404, având cod unic de înregistrare 16601724, reprezentat prin administrator, a formulat cerere de intervenție în interesul autorității contractante, solicitând: - admiterea în principiu a cererii de intervenție; - respingerea contestației în principal ca tardivă, iar în subsidiar ca nefondată; În luarea deciziei, CONSILIUL, legal investit, a avut în vedere următoarele: Pentru aceste motive în baza documentelor depuse de părți, CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR DECIDE: Respinge, ca nefondată, excepția tardivității contestației formulată de DRUMURI ȘI PODURI BANAT SRL, invocată de PORR CONSTRUCT SRL în cererea de intervenție. Respinge, ca nefondată, contestația formulată de DRUMURI ȘI PODURI BANAT SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantă COMPANIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE SA - DRDP TIMIȘOARA iar, pe cale de consecință, admite cererea de intervenție formulată de. Respinge, ca nedovedită, solicitarea intervenientului PORR CONSTRUCT SRL privind acordarea cheltuielilor de soluționare. Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare. Pagina 2 din 2

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. 2200/C1/2233 Data: 31.07.2025 Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 39802/17.06.2025 (transmisă prin e-mail, la data de 16.06.2025), formulată de ......... SRL în calitate de lider al Asocierii ......... SRL - ......... SRL - ......... SRL - ......... SRL - ......... SRL, cu sediul în ........., str. ......, jud. ........., având CUI ......... și număr de înregistrare la Oficiul Registrului Comerțului ........., reprezentată legal prin administrator, împotriva rezultatului procedurii comunicat prin adresa nr. 111/782/04.06.2025, precum și a raportului procedurii nr. 111/780/04.06.2025, emise de către autoritatea contractantă .............., cu sediul în Mun. ........., ........., jud. ........., în cadrul procedurii de licitație deschisă online, organizată în vederea atribuirii unui contract de achiziție publică, având ca obiect: „Consolidare DN 59B km 60+000 – km 75+488, .....(proiectare faza D.T.A.C., P.T., Asistență tehnică din partea proiectantului și execuție lucrări)”, cod CPV 45233130-9 s-a solicitat: - anularea adresei autorității contractante nr. 111/782/04.06.2025 de comunicare a rezultatului procedurii; - anularea în parte a raportului procedurii nr. 111/780/04.06.2025, în ceea ce privește evaluarea ofertei depusă de ......... SRL precum și a tuturor actelor care au stat la baza emiterii acestuia; - obligarea autorității contractante la reevaluarea ofertei ......... SRL; - anularea adresei nr. 111/838/06.06.2025 prin care autoritatea contractantă a restricționat în mod nelegal accesul contestatorului la dosarul achiziției publice și: (a) în principal, acordarea accesului la documentele ce compun dosarul achiziției publice și inclusiv la oferta depusă de ......... SRL și răspunsurile la clarificări potrivit art. 19 alin. (1) din Legea nr. 101/2016; (b) în subsidiar, obligarea autorității contractante la acordarea accesului neîngrădit la documentele ce compun dosarul achiziției publice, inclusiv la oferta depusă de ......... SRL și răspunsurile la clarificări; Pagina 1 din 51

- repunerea în termenul de contestare cu luarea în considerare a criticilor ce vor decurge din analiza dosarului achiziției publice; - obligarea autorității contractante la plata tuturor cheltuielilor ocazionate de soluționarea prezentei cauze. Prin adresa înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 43584/30.06.2025 ......... SRL, cu sediul în ........., ........., ........., ........., înmatriculată la Registrul Comerțului cu nr. ........., având cod unic de înregistrare ........., reprezentat prin administrator, a formulat cerere de intervenție în interesul autorității contractante, solicitând: - admiterea în principiu a cererii de intervenție; - respingerea contestației în principal ca tardivă, iar în subsidiar ca nefondată; În luarea deciziei, CONSILIUL, legal investit, a avut în vedere următoarele: Preliminar, contestatorul prezintă pe scurt procedura de achiziție publică, arătând că a solicitat acces la dosarul achiziției în temeiul art. 217 din Legea nr. 98/2016, iar la data de 06.06.2025, prin adresa nr. 111/838, autoritatea contractantă l-a informat că este invitat la data 10.06.2025 pentru consultarea, în temeiul art. 217 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 și art. 7 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 (Anexa 3). Contestatorul susține faptul că, autoritatea contractantă i-a oferit acces doar la raportul procedurii și a consultat procesele verbale de evaluare anonimizate în ceea ce privește numele personalului propus, documentele justificative DUAE și solicitările de clarificări fără răspunsuri. În continuare, precizează că s-a prezentat la sediul autorității contractante și la data de 16.06.2025, când suplimentar i-au fost puse la dispoziție DUAE prezentate de ofertanții clasați pe locurile III și IV, fără a-i fi prezentată și decizia anexată declarației de confidențialitate la care se face trimitere de către ofertantul câștigător. Potrivit raportului procedurii, ......... SRL a declarat drept confidențiale toate informațiile din propunerea tehnică și propunerea financiară, precum și răspunsurile la clarificări pentru că, arată contestatorul „ar fi clasificate/protejate de un drept de proprietate intelectuală”. În opinia contestatorului, conduita autorității contractante de a obstrucționa accesul la documentele/informațiile din dosarul achiziției, care nu au fost justificate și dovedite drept confidențiale, încalcă prevederile art. 57 și art. 217 alin. (6) din Legea nr. 98/2016, în contextul în care ......... SRL nu a probat confidențialitatea documentelor din propunerea tehnică și propunerea financiară. Mai mult decât atât, arată că potrivit prevederilor legale anterior menționate, rezultă accesul la propunerea tehnică/financiară/ răspunsurile la solicitările de clarificări poate fi restricționat doar în situația în care ofertanții indicau motivat în cuprinsul ofertei care Pagina 2 din 51

informații din propunerea tehnică și/sau propunerea financiară sunt confidențiale, clasificate sau protejate de un drept de proprietate intelectuală. Prin urmare, contestatorul susține că nu i-a fost asigurat dreptul reglementat de art. 217 alin. (6) din Legea nr. 98/2016, sens în care dreptul de a accede la o cale de atac i-a fost grav încălcat, din cuprinsul proceselor verbale de evaluare nerezultând modalitatea în care cerințele au fost îndeplinite de către ofertantul câștigător. Practic, prin modalitatea de întocmire a proceselor verbale de evaluare și lipsa accesului la oferta câștigătoare și la răspunsurile acesteia la clarificări, autoritatea contractantă a ascuns modalitatea exactă de derulare a procesului de evaluare, contestatorul menționând că a fost împiedicat să cunoască dacă procedura de evaluare și deciziile luate de autoritatea contractantă se bazează pe o evaluare completă și corectă a ofertelor în raport de cerințele documentației de atribuire și dispozițiile legale incidente, precum și dacă au fost respectate principiile care guvernează procedura de atribuire. Contestatorul susține că, ținând cont de faptul că nu i-au fost prezentate și nu există probe concrete în susținerea confidențialității ofertei ......... SRL pentru niciuna dintre componentele indicate, cu încălcarea prevederilor art. 217 alin. (6) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă a refuzat accesul la propunerile tehnică și financiară și la răspunsurile la clarificări pentru că ar fi fost „declarate și probate de ofertanți ca fiind confidențiale”. Totodată, apreciază că, după cum rezultă din cuprinsul art. 217 alin. (6) din Legea nr. 98/2016, limitarea dreptului la acces este permisă de lege doar cu caracter de excepție, în baza declarației și probelor depuse de către ofertant la data depunerii ofertei, sarcina probei confidențialității informațiilor fiind a ofertantului. Astfel, precizează că, autoritatea contractantă nu are dreptul și libertatea de a declara ea însăși ca fiind confidențiale informațiile din ofertele depuse, instituind o prezumție absolută de confidențialitate, iar prin refuzul de a acces la documentele dosarului achiziției, aceasta a încălcat propriile cerințe cuprinse în documentația de atribuire. În viziunea contestatorului, măsura autorității contractante este lipsită de temei de drept și excedează limitelor unei măsuri proporționale, având în vedere încălcarea gravă a dreptului subscrisei la o cale eficientă de atac, sens în care invocă jurisprudența CJUE, precum și Îndrumare a ANAP, privind analiza confidențialității ofertelor, publicată la data de 07.03.2023 În acest context, în vederea asigurării accesului la oferta Asocierii ......... SRL, contestatorul subliniază că autoritatea contractantă avea obligația (i) să analizeze modul în care ofertantul a demonstrat cu mijloace concrete de probă încadrarea ofertei în categoria informațiilor Pagina 3 din 51

care pot fi protejate și (ii) să analizeze mijloacele de probă adecvate și concrete prezentate în susținerea celor de mai sus. Astfel, apreciază că o justificare generală a confidențialității nu poate, în niciun caz, să fie asimilată unei motivări corespunzătoare însoțite de mijloace de probă de natură a conduce la restricționarea accesului la aceste documente, motiv pentru care autoritatea contractantă avea obligația de a-i acorda acces la propunerea tehnică și financiară a ......... SRL și răspunsurile la clarificări. Îngrădirea nejustificată a accesului la oferta câștigătoare încalcă din punctul de vedere al contestatorului dreptul său de acces la justiție, garantat de art. 8 din Legea nr. 101/2016 și art. 1 din Directiva 89/665/CEE, dar și principiile transparenței și tratamentului egal reglementate de art. 2 alin. (2) lit. b) și d) din Legea nr. 98/2016. Prin urmare, având în vedere limitările legale privind confidențialitatea ofertei și în virtutea principiului transparenței, solicită anularea adresei nr. 11309/06.06.1014 și: (i) în principal, acordarea accesului la răspunsurile la clarificări și oferta ......... SRL în temeiul art. 19 din Legea nr. 101/2016 și (ii) în subsidiar, obligarea autorității contractante la acordarea accesului la răspunsurile la clarificări și oferta ......... SRL. Referitor la neconformitatea ofertei ......... SRL, contestatorul susține faptul că acesta nu poate realiza activitățile impuse prin Avizul nr. 26/Z/04.04.2023 al Ministerului Culturii Direcția pentru Cultură a Județului ........., inserând în cuprinsul contestației pasaj din acesta. Contestatorul invocă dispozițiile art. 1 din Normele metodologice din 2025 privind atestarea personalului de specialitate în domeniul protejării monumentelor istorice, aprobate prin Ordinul 2866/2025 pentru aprobarea Normelor metodologice privind atestarea personalului de specialitate în domeniul protejării monumentelor istorice, susținând că aceeași reglementare există și în cuprinsul art. 1 din Normele Metodologice din 2010 privind atestarea specialiștilor, experților și verificatorilor tehnici în domeniul protejării monumentelor istorice aprobate prin Ordinul 2495/2010 pentru aprobarea Normelor metodologice privind atestarea specialiștilor, experților și verificatorilor tehnici în domeniul protejării monumentelor istorice, în vigoare la data depunerii ofertelor, iar potrivit art. 2 din ambele acte normative, atestarea se face de Ministerul Culturii prin Institutul Național al Patrimoniului. Din cele mai sus expuse, în opinia contestatorului rezultă că pentru a putea executa legal serviciile de proiectare privind monumentele istorice, ofertații trebuie să fie autorizați în acest sens de către Institutul Național al Patrimoniului, iar autoritatea contractantă avea obligația să verifice în cadrul evaluării ofertelor dacă ofertanții pot proiecta și executa din punct de vedere legal lucrările aferente obiectului contractului, întrucât ofertanții au luat cunoștință de natura lucrărilor din cuprinsul Pagina 4 din 51

Avizului nr. 26/Z/04.04.2023 al Ministerului Culturii Direcția pentru Cultură a Județului .......... Contestatorul susține că era de datoria achizitoarei să se asigure că ofertantul declarat câștigător poate duce la îndeplinire contractul supus procedurii de atribuire, respectiv că are potențialul tehnic, care trebuie să reflecte posibilitatea concretă că poate duce la îndeplinire contractul la standardele de performanță și calitate impuse. Prin urmare, consideră că autoritatea contractantă avea obligația de a verifica dacă ofertantul declarat câștigător poate executa contractul din punct de vedere legal cu respectarea legislației în vigoare, înainte de a fi desemnată admisibilă, sens în care invocă în susținere decizii CNSC, precum și decizii ale instanțelor naționale. În continuare, contestatorul susține faptul că ......... SRL nu a justificat prețul neobișnuit de scăzut în conformitate cu prevederile art. 136 alin. (1) și (2) din HG nr. 395/2016 și art. 210 alin. (1) și (2) din Legea nr. 98/2016, prețul ofertei câștigătoare fiind de 29.969.381,39 lei, fără TVA, ceea ce reprezintă 53,75% din valoarea estimată a achiziției. Contestatorul invocă dispozițiile art. 133 alin. (1) și (3), art. 136 din HG nr. 395/2016, precum și pe cele ale art. 210 din Legea nr. 98/2016. Totodată, punctează că din interpretarea alin. (4) din art. 136 din HG nr. 395/2016 reiese că pragul de 80% din valoarea estimată a contractului la care se raportează legiuitorul generează o prezumție relativă în sensul că prețul ofertat ar putea fi neobișnuit de scăzut și dă naștere obligației autorității contractante de a solicita justificarea acestuia. Astfel, precizează faptul că există o obligație a autorității contractante să solicite justificarea prețului atunci când dispune de indicii în sensul că ofertantul a subevaluat prețul ofertat și a prezentat prețuri care nu sunt rezultatul liberei concurențe, neputând fi justificare. Din punctul de vedere al contestatorului, subevaluarea unor prețuri, ofertarea unor prețuri neserioase sau nereale, neluarea în considerare a unor costuri pentru resurse în prețul ofertat pentru anumite articole de lucrări conduc la respingerea ofertei ca neconformă, potrivit dispozițiilor art. 137 alin. (3) lit. c), d) și g) din HG nr. 395/2016. În susținere, contestatorul invocă decizii CJUE, precum și decizii ale CNSC. În considerarea celor de mai sus arată că ......... SRL nu a inclus în cuprinsul propunerii financiare, la capitolul cheltuieli cu proiectare, subcapitolul 1 Documentații - suport și cheltuieli pentru obținerea de avize, acorduri și autorizații : a. analiza impactului intervențiilor și lucrărilor de proiectare asupra clădirilor din zonele protejate și de protecție ce intră sub incidența zonelor de intervenție; Pagina 5 din 51

b. proiectul de monitorizare a clădirilor direct afectate, din proxima vecinătate a zonelor supuse intervenției, pe durata lucrărilor de execuție, din punct de vedere al siguranței și stabilității. Contestatorul susține faptul că acestea au fost solicitate atât prin Avizul nr. 26/Z/04.04.2023 emis de Ministerul Culturii, Direcția pentru Cultură a Județului ........., dar și prin Răspunsul consolidat nr. 111/21/23.01.2025, pe care îl detaliază în cuprinsul contestației. Cu privire la costurile cu transportul mixturii asfaltice, contestatorul susține că acesta nu sunt justificate. Astfel, arată că stația producție de asfalt a ......... SRL este situată în localitatea Vladimirescu, la aproximativ 110 km (medie) de locația șantierului. Or, stația de asfalt se află la o distanță de 53 km de lucrarea ofertată, rezultând o diferență de 57 km care, calculat pentru un transport de mixturi, respectiv 0,45 lei/t, conduce la o diferență de preț pentru transportul mixturii de 25,65 lei/t. De asemenea, contestatorul susține faptul că ......... SRL nu a cuprins în prețul ofertat toate costurile aferente utilajelor, respectiv costul cu carburantul, manopera deserventul, amortismente, costuri de regie și alte cheltuieli indirecte. Menționează totodată faptul că ......... SRL nu a justificat costurile de producție a mixturilor asfaltice, având în vedere că agregatele utilizate sunt achiziționate de la terți, după cum nu a prezentat justificarea prețurilor ofertate pentru materialele utilizate în execuția lucrărilor, spre exemplu agregate, liant, balast stabilizat, dar nici pentru frezare, prin oferte reale primite din partea furnizorilor. Pe baza ofertelor primite din partea furnizorilor ......... SRL pentru balast, balast stabilizat, lianți, mixturi, frezare, reciclare și transport, costurile ofertantului câștigător pentru desfaceri și spargeri sunt de 1.959.583,19 lei și pentru complex rutier de 27.146.586,93 lei, precizează contestatorul. Astfel, doar pentru aceste două categorii, costul real este de 29.106.170,11 lei (97,11% din prețul ofertat), în condițiile în care prețul total ofertat de ......... SRL este de 29.969.381,39 lei. În acest context arată că prețurile pentru frezarea asfaltului nu pot fi mai mici decât ale sale, care realizează această activitate în regie proprie, dar nici pentru reciclarea in situ cu adaos de liant hidraulic și agregate de aport și marcaj rutier, pe care contestatorul susține că le realizează tot în regie proprie, cu reciclator propriu și mașină de marcaj proprie. De asemenea, nici costul de producție al mixturilor asfaltice nu poate fi mai mic decât al său, care utilizează agregate din cariera proprie, spre deosebire de ofertantul câștigător care le achiziționează de la terți. Astfel, în opinia contestatorului, este evident că autoritatea contractantă nu a analizat, în concret, eventualele justificări transmise, cu toate că o astfel de obligație exista în sarcina sa prin raportare la art. Pagina 6 din 51

127 alin. (1) lit. h), art. 133 alin. (1) din HG nr. 395/2016, dar și art. 137 alin. (3) lit. c), d) și g) din HG nr. 395/2016 conform cărora autoritatea contractantă trebuia să se asigure că prețurile prezentate sunt rezultatul liberei concurențe și că ofertantul câștigător va fi în măsură să asigure îndeplinirea contractului la parametrii cantitativi și calitativi solicitați prin caietul de sarcini. Din economia art. 210 din Legea nr. 98/2016, art. 136 alun. (1) și (4) și art. 137 din HG nr. 395/2016, care reglementează modul de evaluare a prețurilor ofertate, respectiv a celor aparent neobișnuit de scăzute, reiese că orice decizie a autorității contractante privind admiterea sau respingerea unei oferte trebuie fundamentată pe o evaluare temeinică a ofertei și pe probe concludente, nu pe informații generale, susține contestatorul. Astfel, apreciază că nu se poate permite ca rezultatul procedurii de atribuire să fie viciat de acei ofertanți care urmare a declarării ofertei ca și câștigătoare vor găsi o modalitate prin care să se încadreze în prețul ofertat. În plus, precizează că metoda ofertării unor prețuri nerealiste ce nu reflectă costurile reale ale prestațiilor conduce la o scădere artificială a prețurilor ofertate, dar și la încălcarea principiului tratamentului egal prevăzut de art. 2 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 98/2016. În continuare, contestatorul subliniază că ofertantul clasat pe locul 1 este avantajat în mod nejustificat în detrimentul său, care a înțeles să oferteze o propunere financiară reală și completă, prin raportare la toate costurile necesare pentru buna execuție a contractului. Contestatorul invocă dispozițiile art. 186 Cod proc. civ., susținând faptul că motivul temeinic justificat pentru neformularea unei căi de atac care să cuprindă motivele de nelegalitate ale modalității de evaluare a ofertei clasate pe locul I este reprezentat de refuzul autorității contractante de îi a pune la dispoziție documentele din dosarul achiziției, care să permită analizarea modalității de evaluare. Subliniază faptul că a depus toate diligențele posibile pentru a obține acces la dosarul achiziției, anterior termenului legal de contestare, însă autoritatea contractantă nu și-a îndeplinit obligația de a-i asigura accesul la dosarul achiziției, o astfel de deciziei aparținând exclusiv acesteia. În sensul celor de mai sus, contestatorul invocă jurisprudența CJUE. Prin urmare, susține că își rezervă dreptul a completa prezenta contestație cu motive de nelegalitate ale Adresei nr. 111/782/04.06.2025, privind comunicarea rezultatului procedurii și a raportului procedurii nr. 111/780/04.06.2025, după ce va primi acces la dosarul achiziției. Pagina 7 din 51

Prin adresa nr. 111/961/23.06.2025, înregistrată la CNSC sub nr. 41797/24.06.2025 autoritatea contractantă transmite punctul său de vedere cu privire la contestația formulată. Preliminat, autoritatea contractantă face o scurtă prezentare a prezentei proceduri de atribuire. Referitor la punctele (5) - (27) din contestație, autoritatea contractantă precizează că, în data de 06.06.2025, prin adresa nr. 111/838 din 06.06.2025, a permis accesul la documentele prevăzute de legislația în vigoare în materia achizițiilor publice, respectiv la raportului procedurii de atribuire și informațiile care nu fac parte din propunerile tehnice, propunerile financiare și/sau fundamentările/justificările de preț/cost și informațiile din cadrul propunerilor tehnice și/sau la fundamentările/ justificările de preț/cost, care nu au fost declarate și probate de către ofertanți ca fiind confidențiale, astfel cum prevede art. 217 alin. (6) din Legea nr. 98/2016. De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 217 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 și cu respectarea termenului limită de depunere a contestației prevăzut la art. 8 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, autoritatea contractantă precizează că a permis, în data de 16.06.2025 accesul la dosarul achiziției publice. Referitor la afirmațiile contestatorului potrivit cărora: „autoritatea contractantă ne-a oferit acces doar la raportul procedurii și procesele verbale de evaluare anonimizate în ceea ce privește numele personalului propus, documentele justificative DUAE și solicitările de clarificări fără răspunsuri”, autoritatea contractantă susține că acestea sunt în contradicție întrucât, cum însuși contestatorul enumeră, autoritatea contractantă a permis accesul la întreg procesul de evaluare al comisiei, fără răspunsuri la solicitările de clarificări ținând cont că acestea au făcut obiectul clarificării informațiilor din cadrul fundamentările/justificările de preț/cost care au fost declarate și probate de către ofertantul desemnat câștigător ca fiind confidențiale. În susținerea celor mai sus expuse, reiterează faptul că a respectat prevederile art. 57 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 și nu a dezvăluit informațiile din propunerea tehnică, elementele din propunerea financiară și/sau fundamentări/justificări de preț/cost indicate și dovedite ca fiind confidențiale de către ofertantul desemnat câștigător. Apreciază că, atât timp cât legislația în materia achizițiilor publice a urmărit asigurarea unei protecții a informațiilor cuprinse în ofertele depuse, autorității contractante îi revine sarcina de a păstra confidențialitatea informațiilor și astfel, a asigurat accesul la documente din oferta clasată pe primul loc și la dosarul achiziției într-o manieră care să nu determine divulgarea unor astfel de informații. Deși contestatorul menționează la punctele 12-13 din contestație că a studiat raportul procedurii, menționează că acesta omite să precizeze că în acesta a fost consemnat faptul că ofertantul desemnat câștigător a Pagina 8 din 51

declarat drept confidențiale informațiile din propunerea tehnică și propunerea financiară nu doar pentru că ar fi clasificate/protejate de un drept de proprietate intelectuală ci și pentru că au fost probate ca fiind confidențiale, întrucât, odată cu Formularul nr. 12 - Declarație privind partea/părțile din propunerea tehnică și financiară, care au caracter confidențial, ofertantul desemnat câștigător a depus dovada care le conferă caracterul de confidențialitate informațiilor declarate de către acesta, autoritatea contractantă păstrând confidențialitatea informațiilor, în conformitate cu cele mai sus expuse. În susținerea celor de mai sus, autoritatea contractantă invocă jurisprudența Consiliului. Precizează faptul că, și contestatorul, la rândul său, a declarat confidențiale atât propunerea tehnică - complet, propunerea financiară - complet, cât și răspunsurile la clarificări - complet. În ceea ce privesc criticile contestatorului de la punctele 15-16, autoritatea contractantă menționează faptul că a desfășurat procesul de evaluare al ofertelor depuse în conformitate cu principiile ce stau la baza legislației în materia achizițiilor publice, iar procesele verbale conținând concluziile aferente fiecărei faze a procesului de evaluare a ofertelor și atribuire a contractului, respectiv argumentele în fapt și în drept pentru care au fost ofertele declarate admise/respinse, au fost elaborate în conformitate cu prevederile Ordinului ANAP nr. 1170/2021, privind aprobarea formularelor standard ale proceselor-verbale intermediare de evaluare aferente procedurilor de atribuire a contractelor/acordurilor- cadru de achiziție publică, a contractelor/acordurilor-cadru sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii. Autoritatea contractantă susține faptul că, constatările și solicitările de clarificări ale comisiei de evaluare cu privire la oferta depusă de către ofertantul desemnat câștigător au fost consemnate în procesele-verbale privind evaluarea conformității propunerilor tehnice cu prevederile caietului de sarcini și cu factorii de evaluare, și procesele-verbale privind evaluarea propunerilor financiare, inclusiv verificarea conformității acestora cu propunerile tehnice, de unde reiese că, evaluarea a fost una temeinică, în conformitate cu prevederile documentației de atribuire și cu respectarea principiilor prevăzute de legislația în materia achizițiilor, afirmațiile contestatorului fiind menite doar să creeze imaginea unei atribuiri eronate. Raportat la punctele (28)-(37) din contestație, în ceea ce privește criticile contestatorului referitoare la faptul că „pentru a putea executa legal serviciile de proiectare privind monumentele istorice, ofertanții trebuie să fie autorizați în acest sens”, respectiv „autoritatea contractantă avea obligația să verifice (...) dacă ofertanții pot proiecta și executa din punct de vedere legal lucrările aferente obiectivului contractului”, precizează următoarele: Pagina 9 din 51

- Având în vedere obiectul prezentei proceduri, comisia de evaluare a verificat documentele depuse de către ofertantul desemnat câștigător, de unde reiese clar și fără echivoc faptul că acesta a îndeplinit cerințele de calificare astfel cum au fost stabilite prin documentația de atribuire, demonstrând că are capacitatea tehnică și profesională astfel cum a fost solicitat, în scopul de a se asigura că ofertantul desemnat câștigător va putea duce la bun sfârșit contractul de proiectare și execuție consolidare drum național; - raportat la cerința din Fișa de date a achiziției, cap. III.1.1.b) - Capacitatea de exercitare a activității profesionale, unde a solicitat ca „Operatorii economici ce depun ofertă trebuie să dovedească o formă de înregistrare în condițiile legii din țara de rezidență, să reiasă că operatorul economic este legal constituit, că nu se află în niciuna dintre situațiile de anulare a constituirii, precum și faptul că are capacitatea profesională de a realiza activitățile care fac obiectul contractului”, din certificatele constatatoare emise de ONRC, depuse ca dovadă a îndeplinirii celor declarate în DUAE, reiese că ofertantul desemnat câștigător are capacitatea profesională de a realiza activitățile care fac obiectul contractului, conform codurilor CAEN 4211 - Lucrări de construcții a drumurilor și autostrăzilor, respectiv CAEN 7112 - Activități de inginerie și consultantă tehnică legate de acestea, demonstrând, încă o dată, că a îndeplinit cerințele de calificare, astfel cum au fost stabilite prin documentația de atribuire; - a stabilit la nivelul fișei de date a achiziției criterii privind capacitatea în conformitate cu prevederile art. 172 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, respectiv capacitatea de exercitare a activității profesionale și capacitatea tehnică și profesională, cerințe pe care ofertantul desemnat câștigător a demonstrat că le îndeplinește; - la nivelul fișei de date a achiziției, în cadrai criteriilor referitoare la capacitatea de exercitare a activității profesionale nu au fost solicitate anumite autorizații specifice executării contractului și nici a personalului implicat, drept urmare ofertantul desemnat câștigător nu a avea obligația de a prezenta astfel de autorizații; - nici la nivelul caietului de sarcini nu a fost prevăzut o astfel de cerință. Drept urmare, autoritatea contractantă susține faptul că, prin documentația de atribuire nu a fost solicitată demonstrarea capacității profesionale în proiectarea și execuția lucrărilor aferente unor monumente istorice și nici dovada deținerii unei atestări/certificări, urmând ca, în conformitate cu prevederile caietului de sarcini, pentru ducerea la bun sfârșit a contractului de proiectare și execuție consolidare drum național, antreprenorul/contractantul să încheie ulterior contracte cu instituții abilitate pentru întocmirea de studii de specialitate și studii de coexistență solicitate de emitenții avizelor/acordurilor (Electrica, Transelectrica, Romtelecom, Transgaz, CEZ, Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, Apele Române etc.), menționate prin certificatul Pagina 10 din 51

de urbanism și ținând cont de prevederile OG nr. 43/1997, necesare obținerii avizelor de utilități. Totodată, precizează că, potrivit prevederilor caietului de sarcini, în cazul în care pentru realizarea lucrărilor solicitate este necesar personal suplimentar față de cel specificat în ofertă și mai apoi în contract, contractantul va fi responsabil pentru suplimentarea resurselor, fără a solicita alte costuri. Având în vedere cele mai sus expuse reiese în opinia autorității contractante faptul că, contestația este o demonstrație a faptului că, contestatorul interpretează după bunul plac documentația de atribuire și încearcă să tergiverseze finalizarea prezentei proceduri, ce poate avea consecințe grave pentru realizarea consolidării drumului național 59B km 60+000 - km 75+488, ....., precum pierderea finanțării. Referitor la punctele (38)-(58) din contestație, autoritatea contractantă precizează că, susținerile critice ale contestatorului, cu privire la faptul că, nu a analizat oferta clasată pe primul loc din punct de vedere al prețului aparent neobișnuit de scăzut, sunt nefondate și demonstrează intenția acestuia doar de a întârzia atribuirea contractului, întrucât, i s-a pus la dispoziție întreg procesul de evaluare, de unde reiese, fără dubiu, că în etapa de evaluare a propunerilor financiare, au fost respectate prevederile art. 210 din Legea nr. 98/2016, coroborate cu prevederile art. 136 alin. (4) din HG nr. 395/2016 și au fost solicitate clarificări tuturor ofertanților care au ofertat un preț aparent neobișnuit de scăzut în raport cu valoarea estimată a contractului, inclusiv contestatorului (care a depus propunerea financiară cu o valoare reprezentând 68.89% din valoarea estimată a contractului, iar ulterior clarificărilor adresate acestuia în etapa de evaluare a propunerilor financiare, acesta ajungând la un procent de 65,51%). Din punctul de vedere al autorității contractante au fost respectate prevederile art. 133 din HG nr. 395/2016, astfel apreciază că a acționat în consecință și a verificat cu rigurozitate ofertele depuse în cadrai prezentei proceduri, procesul de evaluare fiind desfășurat cu respectarea principiului tratamentului egal, astfel cum este prevăzut la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 cu modificările și completările ulterioare. De asemenea, menționează că susținerile critice ale contestatorului cum că ofertantul desemnat câștigător ar fi prezentat „subevaluarea unor prețuri, ofertarea unor prețuri neserioase sau nereale, neluarea în considerare costurile unor resurse în prețul ofertat pentru anumite articole de lucrări” nu pot fi reținute, întrucât, urmare a solicitării, ofertantul desemnat câștigător a justificat prețul aparent neobișnuit de scăzut, prezentând în acest sens următoarele: - justificarea prețului în conformitate cu art. 210 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 atingând toate punctele a)-f) ale aceluiași articol; - fundamentarea costurilor aferente serviciilor de proiectare; - costul producției de mixturi asfaltice pe care acesta le va utiliza în execuția lucrărilor ce fac obiectul prezentei proceduri; Pagina 11 din 51

- oferte de preț, contracte de furnizare și situația stocurilor pentru principalele materiale ce intră în producția acestor mixturi; - oferte de preț pentru principalele materiale necesare execuției lucrărilor ce fac obiectul prezentei proceduri; - costuri cu manopera; - costuri cu utilajele pe care le va utiliza în execuția lucrărilor ce fac obiectul prezentei proceduri (conținând cheltuieli cu amortismentul/ întreținere/taxe, deservenți, asigurări și combustibil), Adăugând la toate acestea și costurile analitice (manoperă, material, utilaj, transport) pentru fiecare lucrare solicitată a fi clarificată, în care, autoritatea contractantă a putut verifica faptul că toate costurile/prețurile, astfel cum au fost enumerate mai sus, au fost utilizate de către acesta în determinarea prețurilor unitare ale acestor lucrări. Astfel, susține că răspunsul de clarificare dat de ofertantul declarat câștigător a fost pe măsura solicitării și, în același timp, în limitele exigențelor de legalitate și temeinicie pentru a fi considerat suficient și credibil, demonstrând posibilitatea îndeplinirii contractului în condiții de calitate impuse prin documentația de atribuire. În continuare, arată faptul că explicațiile aduse se referă tocmai la solicitarea comisiei de evaluare și sunt însoțite de documente relevante în susținerea prețului ofertat, astfel, în absența unor probe contrare din partea contestatorului, criticile acestuia sunt nefondate. Autoritatea contractantă susține faptul că, afirmațiile contestatorului cu privire la faptul că ofertantul desemnat câștigător nu a prevăzut costuri conform subpunctelor A-D din contestație sunt bazate pe simple presupuneri, întrucât acesta nu a avut acces la răspunsul la clarificări privind justificarea prețului ofertantului clasat pe primul loc, autoritatea contractantă având obligația de a păstra confidențialitatea informațiilor declarate și probate de către ofertantul desemnat câștigător și astfel, a asigurat accesul la documente din dosarul achiziției într-o manieră care să nu determine divulgarea unor astfel de informații, cum de altfel însuși contestatorul afirmă la punctul 6 din contestație „autoritatea contractantă ne-a oferit acces la ... solicitările de clarificări fără răspunsuri”. Cum susține că a prezentat anterior, autoritatea contractantă susține că ofertantul desemnat câștigător a răspuns punctual tuturor categoriilor de servicii și lucrări solicitate, justificând în concret prețurile ofertante și demonstrând că acestea au fost stabilite cu luarea în calcul a tuturor informațiilor puse la dispoziție în documentația de atribuire și în conformitate cu cerințele caietului de sarcini. În viziunea autorității contractante, contestatorul nu a demonstrat că ofertantul desemnat câștigător nu a justificat prețul ofertat și a fundamentat contestația doar pe simple presupuneri astfel, în lipsa acestor probe, consideră afirmațiile contestatorului lipsite de temei. Pagina 12 din 51

Totodată, precizează faptul că, afirmațiile contestatorului de la punctul 53 din contestație întăresc susținerile de mai sus, în sensul în care, prin această contestație se urmărește întârzierea atribuirii contractului, deoarece, nici un furnizor dintre cei enumerați în anexele 5 și 6 ale contestației nu reprezintă furnizorii ofertantului desemnat câștigător, cum fals declară contestatorul „pe baza ofertelor primite din partea furnizorilor ......... SRL”, acest fapt reieșind din răspunsul nr. 170/29.04.2025 la solicitarea de clarificări privind justificarea prețului aparent neobișnuit de scăzut. Autoritatea contractantă apreciază că ofertele de preț primite de contestator nu pot fi comparate cu cele ale ofertantului desemnat câștigător și nici nu pot fi considerate dovezi în susținerea faptului că acesta din urmă nu ar fi justificat prețul ofertat, puterea de negociere și de a obține de la producători/furnizor a unor prețuri avantajoase, fiind reușita fiecăruia. În continuare, susține faptul că, ofertantul desemnat câștigător a prezentat fundamentarea prețului ofertat, prin raportare la propriile soluții tehnice, procese de producție, metode constructive utilizate, performanțele și costurile implicate de utilajele și echipamentele de lucru, astfel, prezentând defalcarea prețurilor unitare, prin evidențierea modului propriu de stabilire a consumurilor cu manopera, materiale, utilaje și transport necesare executării lucrărilor, fiind astfel susținută îndeplinirea contractului în condiții de calitate impuse prin documentația de atribuire; Menționează faptul că, a permis ofertanților să utilizeze propriile consumuri cu resursele (material, manoperă, utilaje, transport) necesare îndeplinire contractului, astfel fiecare ofertant a fost liber să aplice analiza proprie referitoare la modul de fundamentare a prețului. Consideră că a adus suficiente argumente în susținerea legalității deciziilor luate, motiv pentru care apreciază ca nefondată contestația depusă de către contestatorul ......... SRL. Atașat punctului de vedere transmis în original și înregistrat la CNSC sub nr. 42391/25.06.2025, autoritatea contractantă transmite dosarul achiziției pe stick. Prin adresa înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 43584/30.06.2025, ......... SRL a formulat cerere de intervenție în interesul autorității contractante, solicitând: - admiterea în principiu a cererii de intervenție; - respingerea contestației în principal ca tardivă, iar în subsidiar ca nefondată; I. Admisibilitatea în principiu a cererii de intervenție. Intervenientul susține faptul că, interesul său de a interveni în procedura soluționării contestației se justifică prin raportare la: (i) calitatea de ofertant desemnat câștigător în cadrul procedurii de atribuire; Pagina 13 din 51

(ii) susținerea autorității contractante în dovedirea legalității actului de desemnare drept admisibilă și câștigătoare a ofertei sale, în vederea apărării intereselor proprii și pentru a preveni compromiterea acestora prin decizia ce urmează a fi pronunțată, având în vedere că posibila admitere a contestației ar putea conduce la respingerea ofertei sale și/sau la pierderea calității de ofertant câștigător; (iii) respectarea dreptului la apărare și la un proces echitabil, prin posibilitatea formulării unor apărări corespunzătoare care să dovedească lipsa de temeinicie a criticilor contestatorului cu privire la actul autorității contractante și la oferta sa. Astfel, apreciază că sunt îndeplinite condițiile generale în vederea justificării „interesului” în formularea și susținerea acestei cereri, întrucât: - interesul este legitim - urmărind menținerea ca temeinică și legală a deciziei autorității prin care oferta sa a fost declarată câștigătoare;  - interesul este născut și actual - fiind direct afectat de contestația formulată prin care se cere anularea deciziei autorității prin care oferta sa a fost declarată câștigătoare și anularea raportului procedurii; - interesul este direct - folosul practic urmărit prin formularea cererii de intervenție constând în respingerea criticilor privind nelegalitatea rezultatului procedurii și menținerea ca temeinică și legală a deciziei de stabilire a ofertei sale ca fiind câștigătoare. Prin urmare, precizează că are interesul și dreptul, în calitate de ofertant declarat câștigător în cadrul procedurii de atribuire, de a fi introdusă în cauză pentru a asigura apărarea interesului său legitim în ceea ce privește legalitatea rezultatului procedurii de atribuire și implicit a deciziei de atribuire a contractului în favoarea sa. II. Respingerea cererii contestatorului de a studia în integralitate oferta sa. În ciuda faptului că a întreprins toate demersurile pentru impuse de lege pentru protejarea secretului comercial și profesional și asigurarea confidențialității propunerii tehnice și a celei financiare, intervenientul susține că, contestatorul insistă în mod abuziv pe calea contestației formulate pentru încălcarea principiului confidențialității și a drepturilor de proprietate intelectuală asupra secretelor comerciale și a „know how- ului” tehnic, clasificate ca secret de serviciu. Potrivit prevederilor legale aplicabile, în momentul depunerii ofertei, intervenientul susține că a indicat expres secțiunile/informațiile care au caracter confidențial și care nu pot fi divulgate terților, pentru a nu prejudicia interesele sale legitime în ceea ce privește secretul tehnic și comercial, drepturile de proprietate intelectuală, datele cu caracter personal, know-how, precum și angajamentele asumate față de furnizori. Totodată, susține că a respectat obligația legală de formă a declarării confidențialității, procedând la marcarea vizibilă prin ștampilare a înscrisurilor confidențiale cu mențiunea „confidențial”, și astfel, Pagina 14 din 51

documentele confidențiale pot fi identificate cu ușurință de autoritatea contractantă. Având în vedere că solicitările din partea autorității contractante și răspunsurile de clarificare privind propunerea tehnică și financiară se referă la sau redau secțiuni din acestea, ori alte informații dintre cele menționate mai sus, pe cale de consecință și corespondența purtată cu autoritatea contractantă în cursul perioadei de evaluare trebuie să fie protejată, în aceiași măsură cu propunerea tehnică și financiară pe care le clarifică/explicitează. De asemenea, apreciază că documentația justificativă DUAE este vizată de caracterul confidențial, fiind furnizate date, informații financiare și tehnice concrete, date cu caracter personal, precum și documentații contractuale asupra cărora planează acorduri de protejare a confidențialității încheiate cu terții. Din punctul de vedere al intervenientului, toate aceste înscrisuri nu pot fi puse la dispoziția terților, în afara comisiei de evaluare, cu excepția CNSC și instanțelor de judecată, deoarece ar echivala cu încălcarea caracterului confidențial al acestora. Respectând obligațiile impuse prin art. 129 alin. (1) din HG nr. 394/2016, în partea de început a fiecărei propuneri financiare și tehnice, menționează că a precizat motivele pentru care respectivele secțiuni/ informații sunt confidențiale, depunând declarație privind partea/părțile din propunerea financiară/tehnică care au caracter confidențial. Prin declarația de confidențialitate, apreciază intervenientul că a arătat că înscrisurile declarate confidențiale conțin elemente de natură tehnică și financiară care constituie secrete tehnice și financiare protejate în mod legal, secrete de serviciu - identificate și protejate conform legislației aplicabile - date cu caracter personal etc., întrucât aceste informații au vădită valoare economică, luând măsurile necesare în vederea asigurării confidențialității. De asemenea, prin aceiași declarație susține că a precizat prevederile legale relevante, precum și motivele în concret, inclusiv: „Decizia nr. 19/2020 emisa de Administratorii ......... SRL, Regulile de Confidențialitate a Ofertelor în Procedurile de Achiziții Publice”, pe care le detaliază în cuprinsul cererii de intervenție. Intervenientul invocă în susținere și prevederile art. 15 lit. e) din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate. Intervenientul susține în continuare faptul că, oferta sa, atât din perspectivă tehnică, cât și financiară reprezintă, în fapt, transpunerea modalității proprii create, fundamentate și propuse pentru realizarea activităților/obligațiilor ce fac obiectul contractului de achiziție publică vizat în procedura de atribuire. Propunerile tehnică, financiară și răspunsurile de clarificare referitoare la acestea sunt concepute prin luarea în considerare a unor aspecte tehnice și soluții aplicate cu caracter de secret tehnic/comercial, pe care le-a dezvoltate ca urmare a Pagina 15 din 51

experienței îndelungate în realizare a unor proiecte similare, în urma unui proces îndelungat și costisitor de încercare/greșeală (trial and error), precum și rezultate în urma unor negocieri comerciale afectate de înțelegeri de confidențialitate cu furnizorii săi, respectiv furnizorii și colaboratorii acestora. Documentele declarate confidențiale conțin informații și soluții tehnice speciale, adaptate în mod specific obiectului acestei proceduri de atribuire, soluții dezvoltate cu ajutorul know-how-ului consolidat și pe baza secrete tehnice/comerciale costisitoare, toate acestea nefiind publice, neregăsindu-se pe website-ul său sau în broșurile de prezentare ori informare, ținând strict de organizarea sa internă, ca parte a Grupului ....., în ceea ce privește managementul și metodele de lucru aplicabile. Această expertiză s-a materializat în procedura de atribuire în soluțiile descrise în propunerile sale tehnice și financiare, pe care, susține că nu dorește să le împărtășească competitorilor săi, ci să le protejeze. Intervenientul punctează faptul că, în conformitate cu parte a politicilor sale interne, are obligația să protejeze confidențialitatea acestor informații și documente. Din Regulile de Confidențialitate a Ofertelor în Procedurile de Achiziții Publice rezultă regimul special de protejare a confidențialității acestora, sens în care este respectată și definiția „secretului comercial” din Legea nr. 11/1991, fiind astfel probat că informațiile și documentele declarate confidențiale sunt obiectul unor măsuri rezonabile luate de către persoana care deține în mod legal controlul asupra informațiilor respective, pentru a fi păstrate secrete. Ține să sublinieze și caracterul singular al propunerilor sale tehnice și financiare și prin faptul că nu a ofertat soluții standard ale căror caracteristici tehnice sunt ușor accesibile pe piață, ci și-a adaptat capacitățile tehnice în vederea întrunirii exacte a cerințelor impuse de autoritatea contractantă în vederea pregătirii și depunerii unei oferte competitive. Concret, arată că informațiile confidențiale incluse în propunerea sa tehnică și financiară, includ următoarele categorii: - prețul materialelor de la furnizori, care sunt rezultatul negocierilor purtate cu furnizorii și care reprezintă, în același timp, expresia relației derulate în timp cu aceștia; identitatea furnizorilor săi și prețul obținut de la furnizori sunt elemente absolut confidențiale și reprezintă secrete comerciale ce nu trebuie divulgate în relația cu competitorii; - rețetele diverselor materiale (de exemplu, pentru asfalt, beton) sunt elaborate pe baza experienței acumulate în funcție de diverse activități îndeplinite în proiectele gestionate, fiind menite să asigure maxima eficiență ca preț, în condițiile în care să asigure complinirea cerințelor cuprinse în Normative și pentru fiecare activitate și proiect; - eficiența echipamentelor - ce tipuri de echipamente și eficiența/productivitate/performanțe (de exemplu, ore de lucru în funcție de tipuri de încărcare/utilizare) - sunt cunoscute și indicate în ofertă pe Pagina 16 din 51

baza unei experienței îndelungate ce nu poate fi divulgată competitorilor care nu au o astfel de experiență în derularea anumitor activități sau în realizarea anumitor tipuri de proiecte; - tehnologii de ultimă generație utilizate, care pot aduce o eficiență de productivitate ridicată și costuri diminuate - astfel de informații cu privire la tipul/sursa echipamentelor/tehnologiilor de ultimă generație utilizate sau cu privire la procesele inovative utilizate constituție un „know how” al său, care trebuie protejat de dreptul la confidențialitate și nu trebuie divulgat competitorilor; indiferent că acestea sunt de ultimă generație, inovatoare sau experimentale, sunt obținute cu costuri semnificative, fiind îmbunătățite în mod continuu, pe baza rezultatelor obținute în diverse proiecte de construcții de drumuri și lucrări de artă, după multiple încercări de optimizare, inclusiv în ceea ce privește numărul și resursele utilizate. Intervenientul subliniază faptul că, exemplelele de mai sus sunt considerate, potrivit Regulilor de Confidențialitate a Ofertelor în Procedurile de Achiziții Publice, secrete comerciale și, prin urmare, sunt confidențiale, iar, odată incluse în oferta sa depusa în procedura de atribuire, nu pot fi divulgate terților, mai ales terților competitori. Din punctul de vedere al intervenientului, accesul la astfel de informații nu doar că ar oferi un avantaj nejustificat pentru competitorii săi pe piață, în special cei care activează în același domeniu și care sunt competitori direcți, ci ar și expune secrete tehnice și comerciale păstrate cu rigurozitate și transmise exclusiv în cadrul grupului din care face parte, cu consecințe incalculabile pentru poziția sa pe piață. Consideră că accesul la documentele aferente ofertei i-ar prejudicia inclusiv interesul legitim de a își menține secrete informațiile referitoare la relația cu personalul de specialitate prevăzut pentru obiectul contractului de achiziție publică, modul de organizare în vederea execuției acestuia, capacitatea tehnică și resursele implicate atât în ceea ce privește personalul, cât și dotarea cu echipamente și utilaje. Ca atare, menționează că, a permite accesului altor operatori economici la înscrisurile ofertei sale sau la clarificările referitoare la acestea încalcă cerințele unei concurențe loiale, secretul tehnic și comercial, deoarece ar permite unui competitor să cunoască soluțiile tehnice și financiare implicate, să preia modul de execuție propus (pe care ulterior să îl aplice în cadrul unor viitoare proceduri de achiziție publică) și chiar să încerce să recruteze, pe viitor, angajați/prepuși ai săi, cu alte cuvinte, să vadă modalitatea sa de organizare. Așadar, intervenientul susține că documentele și informațiile incluse în oferta sa sau transmise în legătură cu aceasta se încadrează în categoria „secretelor comerciale” nefiind vorba de informații general cunoscute sau accesibile ci de informații confidențiale și secrete pentru care a luat toate măsurile posibile, în circumstanțele date, în vederea protejării regimului lor secret, având în vedere că valoarea lor constă Pagina 17 din 51

tocmai în faptul că sunt secrete - dacă toți operatorii ar avea acces la ele, am pierde avantajul competitiv dobândit cu eforturi semnificative de-a lungul anilor de experiență în realizarea unor proiecte similare. Propunerile sale, tehnică și financiară, cuprind informații privind acordurile și ofertele negociate cu furnizori și subcontractori, inclusiv prețuri/condiții comerciale și soluții tehnice specifice oferite de aceștia care sunt protejate de câte un acord de confidențialitate încheiat cu fiecare dintre aceștia, cu privire la informațiile tehnice și comerciale primite pentru această procedură, încorporate în propunerile sale tehnice și financiare. Intervenientul continuă prin a susține că, dreptul la apărare este garantat în condițiile în care nu încalcă drepturile unei alte persoane, iar încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală și a interdicției legale la denaturarea concurenței nu se subordonează dreptului la apărare. De asemenea, precizează și că dreptul la apărare, în contextul legii privind atribuirea contractelor de achiziție publică, vizează dreptul de a avea acces și de a contesta actele autorității contractante și în niciun caz dreptul de a accesa direct sau indirect la informații protejate ale competitorilor de pe piața relevantă. Intervenientul explică că, prin accesare indirectă se înțelege accesarea documentelor autorității contractante (ex. procese verbale ale comisie de evaluare) unde au fost preluate/analizate date/informații din propunerea tehnică și cea financiară ale competitorilor, inclusiv accesarea indirectă fiind interzisă de lege. Accesarea datelor confidențiale sau a secretelor comerciale sau profesionale protejate se poate realiza doar de autorități în anumite condiții speciale (i.e. instanțe de judecată, foruri administrativ- jurisdicționale, organe de cercetare penală) cu asigurarea protecției datelor și informațiilor pentru a nu ajunge în spațiul public, implicit la competitori de pe piața relevantă.  Intervenientul invocă art. 11 lit. (e) din Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenței neloiale. În continuare, susține faptul că, divulgarea unor astfel de informații aduce atingere principiului concurenței loiale și a drepturilor de proprietate intelectuală și/sau industrială ale sale. Furnizarea lor, astfel cum au reținut în repetate rânduri instanțele de judecată, ar genera inclusiv incidența unuia sau a mai multor cazuri de concurență neloială, astfel cum sunt prevăzute la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenței neloiale, mai exact: - denigrarea ......... SRL sau a produselor/serviciilor sale, realizată prin comunicarea ori răspândirea de informații care nu corespund realității despre activitatea sa sau despre produsele acesteia, de natură să îi lezeze interesele; Pagina 18 din 51

- deturnarea clientelei ......... SRL prin folosirea unor secrete comerciale, pentru care a luat măsuri rezonabile de asigurare a protecției și a căror dezvăluire poate dăuna intereselor sale; - orice alte practici comerciale care contravin uzanțelor cinstite și principiului general al bunei-credințe și care îi pot produce pagube. Documentele și informațiile din ofertă relevă aspecte tehnice, comerciale și soluții aplicate cu un caracter strict secret și care nu pot fi divulgate decât în interiorul Grupului ......... SRL, de aceea și clasificarea acestor informații ca secrete de serviciu. Intervenientul apreciază că, prin accesul abuziv la documentele și informațiile din oferta sa, se dorește obținerea în mod nelegal avantaje anticoncurențiale nepermise în alte proceduri de achiziție viitoare [de ex. prin accesarea și utilizarea secretelor tehnice (metodologii de organizare și eficientizare a activității), comerciale (prețurile folosite cu și de subcontractori), a know-how-ului folosit în proiectele sale și în elaborarea ofertelor la procedurile de achiziții publice (tehnologii de eficientizare a costurilor și a duratei de execuție)].  Informațiile din oferte sunt explicit exceptate de la publicitate de legea privind accesul la informații de interes public, intervenientul invocând în acest sens art. 12 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 544/2001. Mai mult, intervenientul susține că informațiile din documentele la care Diferit AG cere acces sunt protejate de drepturi de proprietate intelectuală, industrială, reprezintă drepturi de autor sau asupra lor planează restricții de dezvăluire impuse prin lege. În susținere, intervenientul invocă prevederile art. 8 lit. a) din Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor și drepturilor conexe. Totodată, subliniază și faptul că oferta a fost prezentată autorității contractante cu indicarea neechivocă a limitării accesului la conținutul acesteia la personalul autorității contractante și în limitele scopului pentru care a fost depusă. În atare condiții, în afara destinatarului ofertei (autoritatea contractantă) și în afara autorităților competente în limitele legii (CNSC, instanțe de judecată, ANAP) și cu asigurarea unui grad de protecție a informațiilor adecvat și suficient, niciun alt terț nu poate avea acces la aceste informații decât cu încălcarea textelor de lege mai sus menționate, apreciază intervenientul. Intervenientul adaugă faptul că, aspectele comerciale rezultate în urma unor negocieri cu terții subcontractori sunt afectate de înțelegeri de confidențialitatea cu colaboratorii/furnizorii săi, sens în care inserează în cererea de intervenție un extras dintr-un contract cu un furnizor, susținând că astfel de clauze se regăsesc în toate contractele.   Din punctul său de vedere, nu există vreun temei de drept care să permită contestatorului accesul la datele și informațiile din contractele cu subcontractorii unui alt ofertant, în special la prețurile și condițiile comerciale negociate cu aceștia, cu atât mai mult cu cât părțile și-au Pagina 19 din 51

asumat contractual confidențialitatea acestora, iar încălcarea confidențialității este permisă de lege doar în situații grave, în care este necesară intervenția unor autorități cu atribuții speciale (instanțe, organe de cercetare penală). Intervenientul invocă principiul tratamentului egal, care în opinia sa demontează susținerile contestatorului. În acest sens solicită să se observe că însăși contestatorul și-a declarat drept confidențială oferta. Contrar solicitării adresate autorității contractante cu privire la propria ofertă, intervenientul arată că ......... SRL susține în fața CNSC, tocmai contrariul cu privire la oferta ......... SRL. Intervenientul susține că, .... SRL a solicitat autorității contractante ca oferta sa să fie protejată din punct de vedere al confidențialității, conform declarației depusă odată cu oferta, dar contestă însă asigurarea confidențialității ofertei ......... SRL susținând că nu ar exista motive pentru respectarea confidențialității. Precizează în continuare că, solicitarea contestatorului de divulgare a ofertei ......... SRL, în condițiile în care același contestator și-a declarat propria ofertă drept confidențială prin declarația prezentată odată cu oferta, descalifică orice formă de seriozitate al întregului demers de contestare, atestând reaua-credință, caracterul abuziv și lipsit de orice substanță al acestuia. Astfel, solicită aplicarea principiul tratamentului egal, sens în care să fie acordat același grad de protecție ofertei sale ce a fost solicitat de contestator prin propria declarație de confidențialitatea a ofertei. În susținere, intervenientul invocă jurisprudența instanțelor naționale și a CJUE, sens în care solicită respingerea cererii contestatorului de acces la documentele și informațiile din oferta sa, ca abuzivă, formulată cu rea-credință, neîntemeiată, și în contradicție cu însăși solicitarea pentru asigurarea confidențialității propriei oferte. III. În continuare, intervenientul invocă excepția tardivității contestației, arătând că, așa cum relevă însăși contestatorul, prin contestație, la data de 04.06.2025, autoritatea contractantă a transmis prin intermediul SEAP adresa nr. 111/782/2025, reprezentând comunicarea privind rezultatul procedurii de atribuire. Contestația a fost comunicată autorității contractante în data de 18.06.2025, în afara termenului prevăzut de art. 8 din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, sub sancțiunea respingerii contestației ca tardiv introdusă, conform art. 16 din același act normativ. În condițiile în care termenul de contestare se calculează de la data comunicării actului contestat, respectiv de la data publicării în SEAP a adresei de comunicare privind rezultatul procedurii de atribuire, intervenientul solicită să se constate că nu există niciun motiv temeinic justificat pentru cererea de repunere în termen. Pagina 20 din 51

Intervenientul precizează că, susținerile contestatorului în sensul că refuzul autorității contractante de a-i pune la dispoziție documentația din oferta sa ar fi împiedicat formularea contestației în termen sunt vădit neîntemeiate, cu atât mai mult cu cât, acest refuz nu a împiedicat contestatorul să formuleze contestația în afara termenului procedural.  În opinia sa, nerespectarea termenelor procedurale pentru îndeplinirea actelor procedurale reprezintă cauze de decădere din beneficiul termenului, cu efectul pierderii a însuși dreptului de a contesta. IV. Referitor la fondul contestației, intervenientul reiterează solicitările formulate de contestator, punctând faptul că, referitor la susținerile acestuia în sensul neconformității ofertei sale în condițiile nu ar deține atestarea obligatorie din partea Ministerului Culturii prin Institutul Național al Patrimoniului, atestare impusă act normativ, Ordinul nr. 2866/2025 pentru aprobarea Normelor metodologice privind atestarea personalului de specialitate în domeniul protejării monumentelor istorice. A. În continuare arată că, potrivit avizului favorabil nr. 26/Z/04.04.2023, emis de către Ministerul Culturii, prin Direcția pentru Cultură a Județului ........., documentației tehnice puse la dispoziție de către autoritatea contractantă, nu s-au identificat intervenții asupra monumentelor istorice, astfel cum sunt definite în Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice. Intervenientul invocă art. 1 din Ordinul nr. 2866/2025 pentru aprobarea Normelor metodologice privind atestarea personalului de specialitate în domeniul protejării monumentelor istorice, sens în care subliniază că necesitatea atestării personalului de specialitate de către Ministerul Culturii subzistă doar în cazul intervențiilor asupra monumentelor istorice. Conform avizului și documentației tehnice puse la dispoziție de autoritatea contractantă, nu reiese faptul că prin implementarea acestei investiții s-ar face intervenții directe asupra monumentelor istorice, așa cum sunt ele definite prin Legea nr. 422/2001. Totodată, menționează și că potrivit art. 1 din Normele metodologice privind atestarea personalului de specialitate în domeniul protejării monumentelor istorice, din 14.05.2025, doar intervențiile asupra monumentelor istorice se realizează de personal autorizat. Mai mult, după cum apreciază intervenientul că se poate observa, inclusiv avizul principal emis de către Ministerul Culturii, prin Direcția pentru Cultură a Județului ........., este emis în baza unei documentații întocmite de către elaboratorul DALI-ului, societate care nu deține un atestat special de la Ministerul Culturii, iar un astfel de atestat nici nu ar fi fost necesar întrucât nu se realizează intervenții asupra monumentelor istorice. Pagina 21 din 51

Documentațiile solicitate de avizator sunt documentații inginerești de natură strict tehnică, care nu implică elemente de intervenție asupra unor monumente istorice. În susținere, intervenientul invocă dispozițiile art. 8 și 9 din Ordinul nr. 2866/2025 Având în vedere complexitatea și varietatea specializărilor și domeniilor pentru care se acordă atestarea, intervenientul consideră că avizatorul, sau cel puțin autoritatea contractantă, ar fi specificat nivelul de atestare necesar sau măcar nivelul de specializare în cazul în care era necesară deținerea unei atestări emisă de Ministerul Culturii. Mai mult, avizatorul nu indică în avizul emis niciun monument care să conducă la domeniul/specializarea necesară, ci doar o analiză și un proiect de impact, studii pur tehnice inginerești, care nu necesită o acreditare din partea Ministerului Culturii. Intervenientul invocă jurisprudența CJUE, sens în care subliniază faptul că autoritatea contractanta nu poate sancționa ofertanții pentru neprezentarea unor autorizații prevăzute de legislația specială în cazul în care această autorizație nu era menționată în mod expres în documentația de atribuire, invocând prevederile art. 30 alin. (4) și (6) din Hotărârea de Guvern nr. 395/2016. Referitor la faptul că este invocat de către contestator neconformitatea ofertei sale pentru neprezentarea unui atestat, a cărui prezentare nu a fost prevăzută ca cerință de calificare în anunțul de participare, dar nici măcar în caietul de sarcini, contestația se dovedește de plano ca neîntemeiată, din punctul de vedere al intervenientului. De asemenea, susține că, așa cum a fost clarificat prin jurisprudența CJUE, criteriile de calificare reprezentate de obligații rezultate din reglementări speciale trebuiau prevăzute expres și explicit în anunțul de participare drept criterii de calificare a ofertanților, acestea neputând fi impuse implicit în faza de evaluare a ofertelor, dacă ele nu au fost prevăzute expres și explicit în anunțul de participare. Intervenientul invocă prevederile art. 151 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică, aprobate prin HG nr. 395/2016. În susținerea argumentelor expuse mai sus, intervenientul invocă și Decizii CNSC. Rezumând, intervenientul solicită să se constate că motivul invocat de contestator este absolut neîntemeiat în condițiile în care: - deținerea și prezentarea în cadrul ofertelor a unui atestat emis de Ministerul Culturii nu este necesar în cadrul proiectului; - deținerea și prezentarea în cadrul ofertelor a unui atestat emis de Ministerul Culturii nu au fost impuse nici în anunțul de participare și nici în caietul de sarcini, ca cerință de calificare; - cerințele impuse de reglementări specifice trebuie prevăzute expres în documentația de atribuire; Pagina 22 din 51

- cerințele documentației achiziției nu pot fi completate de drept cu criterii de calificare rezultate din reglementări speciale aplicabile unor activități legate de contractul ce urmează să fie atribuit; B. Referitor la critica potrivit căreia nu ar fi justificat prețul neobișnuit de scăzut, cu referire în mod particular la următoarele: a) nu ar fi fost incluse în propunerea financiară costurile aferente pentru: i. analiza de impact pentru intervențiile și lucrările de proiectare asupra clădirilor din zonele protejate și de protecție ce intră sub incidența zonelor de intervenție; ii. proiectul de monitorizare a clădirilor afectate, din proxima vecinătate a zonelor supuse intervenției, pe durata lucrărilor de execuție, din punct de vedere al siguranței și stabilității; b) costurile sale cu transportul mixturii asfaltice nu pot fi mai reduse decât costurile contestatorului, care susține că transportă mixturile asfaltice de la o distanță mai redusă; c) nu ar fi cuprins în prețul ofertat toate costurile aferente utilajelor; d) nu ar fi justificat costurile de producție a mixturilor asfaltice, respectiv nu ar fi justificat prețurile ofertate pentru materialele utilizate, Intervenientul solicită că, în ceea ce privește pretinsa nejustificare a prețului, să se verifice faptul că autoritatea contractantă, prin adresa nr. 111/351 din 24.04.2025 a solicitat justificarea prețului ofertei sale în conformitate cu prevederile legislative în vigoare, iar la această solicitare a răspuns prin adresa nr. 170 din 29.04.2025.  Referitor la susținerea contestatorului că nu ar fi inclus în propunerea financiară costurile aferente pentru: i. analiza de impact pentru intervențiile și lucrările de proiectare asupra clădirilor din zonele protejate și de protecție ce intră sub incidența zonelor de intervenție; ii. proiectul de monitorizare a clădirilor afectate, din proxima vecinătate a zonelor supuse intervenției, pe durata lucrărilor de execuție, din punct de vedere al siguranței și stabilității, Intervenientul solicită să se constate că, în propunerea sa financiara, în cadrul capitolului privind proiectarea s-au cuprins costuri, pe care de altfel le și detaliază în cuprinsul cererii sale de intervenție, sub formă tabelară. De asemenea, inserează în cererea sa, și adresa de clarificări nr. 170/29.04.2025. Prin urmare, concluzionează că toate cheltuielile aferente acestor activități au fost incluse în oferta sa, dovedind astfel caracterul pur speculativ al susținerilor formulate cu rea credință ale contestator. În ceea ce privește susținerile contestatorului în sensul că oferta sa nu ar fi justificat costurile cu transportul mixturii asfaltice, intervenientul solicită a se verifica faptul că, în cadrul adresei sale nr. 170 din 29.04.2025, ca răspuns la solicitarea de clarificări nr. 111/351 din 24.04.2025, adresată de autoritatea contractantă, costurile cu Pagina 23 din 51

transportul mixturii asfaltice au fost justificate, prin depunerea la pag. 42 a răspunsului de clarificare a actului adițional nr. 16 din 25.09.2023 unde se specifică tariful de 0,32 lei/to/km, respectiv la pag. 52 este prezentat modul de calcul al transportului unitar mixturii BA16, de la stația sa de producție asfalt din localitatea Vladimirescu. În ceea ce privește susținerile contestatorului în sensul că oferta sa nu ar fi justificat costurile aferente utilajelor, intervenientul solicită să se verifice faptul că toate costurile aferente utilajelor, respectiv costul cu carburantul, manopera deserventul, amortismente, costuri de regie și alte cheltuieli indirecte au fost cuprinse în ofertă, la paginile 9-11, inclusiv au fost justificate în cadrul adresei sale nr. 170 din 29.04.2025, ca răspuns la solicitarea de clarificări nr. 111/351 din 24.04.2025 adresată de autoritatea contractantă, prin depunerea, la pag. 34 – 41, a răspunsului de clarificare de documente justificative în acest sens. În ceea ce privește susținerile contestatorului în sensul că oferta sa nu ar fi justificat costurile de producție a mixturilor asfaltice, respectiv nu ar fi justificat prețurile ofertate pentru materialele utilizate, intervenientul solicită să se verifice faptul că au fost cuprinse în oferta sa la paginile 9-11 costurile de producție a mixturilor asfaltice, precum și a celorlalte materiale, care se pun în operă în cadrul contractului, și, au fost justificate în cadrul adresei sale nr. 170 din 29.04.2025, ca răspuns la solicitarea de clarificări nr. 111/351 din 24.04.2025 adresată de autoritatea contractantă, prin depunerea, la pag. 7 - 33, precum și la paginile 46-47 ale răspunsului de clarificare, de documente justificative în acest sens. În urma verificării tuturor argumentelor, astfel cum au specificate în cele de mai sus, intervenientul solicită să se constate că prețul ofertei sale a fost pe deplin și clar justificat, iar susținerile contestatorului clasat pe locul 2 în cadrul procedurii sunt vădit speculative și formulate cu rea credință, sens în care solicită respingerea contestației ca neîntemeiată și admiterea cererii de intervenție. Având în vedere documentele depuse în cadrul procedurii, declarate „CONFIDENȚIALE”, respectiv „propunerea tehnică și propunerea financiară” precum și faptul că se solicită accesul la dosarul cauzei, în conformitate cu dispozițiile art. 20 din Legea nr. 101/2016, cu modificările

și

completările

ulterioare,

prin

adresa

nr. 44880/2233/C1/04.07.2025, Consiliul solicită ......... SRL să comunice temeiul juridic al încadrării tuturor înscrisurilor menționate de către aceasta ca fiind „confidențiale”, să justifice această încadrare și să demonstreze prin orice mijloc de probă, caracterul confidențial al documentelor și prejudiciul adus urmare a dezvăluirii acestor informații, conform dispozițiilor art. 19 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare. Prin adresa înregistrată la CNSC sub nr. 45032/04.07.2025, ......... SRL răspunde solicitării Consiliului, invocând, în susținerea Pagina 24 din 51

confidențialității ofertei sale, prevederile art. 57 din Legea nr. 98/2016, art. 19 din Legea nr. 101/2016, art. 11 din Legea nr. 11/1991, art. 12 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 544/2001, Decizia nr. 19/2020 emisă de administratorii societății, precum și jurisprudența națională a Curților de Apel și a CJUE. Întrucât contestatorul a solicitat accesul la dosarul cauzei, prin adresa nr. 45415/2233/C1/07.07.2025, Consiliul i-a comunicat acestuia, termenul de studiere a dosarului și implicit de depunere a concluziilor scrise; acesta s-a prezentat la sediul CNSC în data de 08.07.2025. Ulterior, prin adresa înregistrată la CNSC sub nr. 46776/11.07.2025, acesta formează concluzii scrise, prin care solicită cele menționate în preambulul deciziei, precum și respingerea cererii de intervenție, respingerea excepției tardivității contestației invocate de către intervenient și obligarea autorității contractante la plata tuturor cheltuielilor ocazionate cu prezentul demers. În ceea ce privește excepția tardivității contestației, invocată de către intervenient, contestatorul precizează că ultima zi de formulare a contestației a fost 16.06.2025 (14.06.2025 – a fost zi nelucrătoare), dată la care contestația a fost transmisă atât către CNSC, cât și către autoritatea contractantă (prin e-mail și servicii poștale). Pe fondul cauzei, precizează următoarele aspecte constatate: A. Neconformitatea ofertei ......... SRL. i. Oferta câștigătoare nu cuprinde mențiuni referitoare la intervențiile asupra monumentelor istorice. Precizează că în cuprinsul contestației a arătat că ofertantul câștigător nu poate realiza activitățile impuse prin Avizul nr. 26/Z/04.04.2023 al Ministerului Culturii Direcția pentru Cultură a Județului ........., ținând cont de prevederile art. 1 și art. 2 din Normele metodologice privind atestarea personalului de specialitate în domeniul protejării monumentelor istorice, care impun autorizarea Institutul Național al Patrimoniului. Or, chiar dacă nu există un subcontractant care să dețină o astfel autorizare, arată că activitățile de intervenție asupra monumentelor istorice nu au fost cuprinse în oferta prezentată. ii. Oferta ......... SRL nu îndeplinește cerința din fișa de date privind Modul de prezentare al propunerii tehnice, lipsind informații privind sistemul de management al calității În cuprinsul propunerii tehnice nu se regăsesc informații privind sistemul de management al asigurării calității. B. ......... SRL nu a justificat prețul neobișnuit de scăzut în conformitate cu prevederile art. 136 alin. (1) și (2) din HG nr. 395/2016 și art. 210 alin. (1) și (2) din Legea nr. 98/2016 Prețul ofertei ......... SRL este de 29.969.381,39 lei fără TVA, ceea ce reprezintă 53,75% din valoarea estimată a achiziției; acesta nu a fost Pagina 25 din 51

în măsură să justifice prețul neobișnuit de scăzut prin raportare la cerințele documentației de atribuire. i. ......... SRL nu a inclus în cuprinsul Propunerii financiare, la capitolul cheltuieli cu proiectare, subcapitolul 1 Documentații - suport și cheltuieli pentru obținerea de avize, acorduri și autorizații activitățile de intervenție asupra monumentelor istorice Răspuns la solicitarea de clarificări a autorității contractante nr. 111/351/24.04.2025, intitulat „Fundamentare cost servicii de proiectare", nu include și costurile aferente (i) analizei impactului intervențiilor și lucrărilor de proiectare asupra clădirilor din zonele protejate și de protecție ce intră sub incidența zonelor de intervenție și (ii) proiectului de monitorizare a clădirilor direct afectate, din proxima vecinătate a zonelor supuse intervenției, pe durata lucrărilor de execuție, din punct de vedere al siguranței și stabilității, fiind evident că acestea au fost „omise” din evaluarea prețului. În opinia contestatorului, chiar dacă pentru aceste activități nu a fost desemnat un subcontractant, costurile trebuiau incluse în prețul ofertat. Astfel, consideră că în mod nejustificat autoritatea contractantă a considerat drept concludent răspunsul prezentat, fiind neîntemeiate aprecierile intervenientei, pur declarative, că „toate cheltuielile acestor activități ar fi fost incluse în oferta .....". ii. ......... nu a justificat costurile pentru „Desfaceri și spargeri" și „Complex Rutier" Contestatorul prezintă, sub formă tabelară, răspunsul la clarificare nr. 170/29.04.2025 a ofertantului câștigător, care reprezintă o justificare pentru categoriile Desfaceri și spargeri și Complex rutier. Astfel, precizează următoarele aspecte constatate: a) În ceea ce privește costurile pentru Desfaceri și spargeri. Din analiza articolului 7 „Frezare suprafețe de asfalt existente pe 6 cm grosime inclusiv încărcare, transport și descărcare ", component al capitolului „Desfaceri și spargeri" (pag. 45 din Răspunsul la clarificări"), rezultă o cantitate ofertată totală de 10.855 mp. Din detaliile puse la dispoziție de către autoritatea contractanta, respectiv DALI, rezultă o lungime de frezare a carosabilului de 13860 m si o lățime de 6 m, care înmulțite rezulta o suprafață totala de 83.160 mp Astfel, diferența dintre cantitățile reale, calculate conform DALI și cantitatea prezentată de către ......... în cadrul „justificării" este de 72.305 mp Prețul total ofertat pentru articolul 7 este de 24.098,10 lei, cu un preț unitar de 2,22 lei/mp. Or, față de suprafața de 83.160 mp, la care ar fi trebuit să se raporteze articolul respectiv, prețul unitar rezultat este de doar 0,29 lei/mp (nu de 2,22 lei/mp). Pagina 26 din 51

Conform prețului justificat de către societatea ......... SRL, respectiv 2,22 lei/mp, prețul total raportat la suprafața reală ar fi trebuit sa fie 184.615.2 lei, existând o diferență de preț de 160.517,1 Iei, între prețul real si prețul ofertat. b) În ceea ce privește costurile pentru Complex rutier Din analiza articolului 22 „Strat de fundație din balast stabilizat cu lianți hidraulici inclusiv transport material", component al capitolului „Complex rutier" (pag. 45 din Răspunsul la clarificări), rezultă o cantitate ofertată totală de 1675,21 mc. Analizând calculul cantităților pentru articolul 22, rezulta o lungime a casetelor pe 13818 m, minim lm partea stânga si lm partea dreapta, acestea înmulțite cu grosimea de 0,15m duc la o cantitate de 4.145,4 mc. Tot în cadrul articolului se adaugă sistem rutier nou pe o lungime de 1628 m si o lățime de 6,86 m, calculate la o grosime de 0,15m duc la o cantitate totala de 1.675,21mc. La cele menționate anterior se adaugă o cantitate suplimentara de 10% burdușiri din suprafață reciclata de 69090 mp si anume 6909mp înmulțit cu 0,15m rezultând o cantitate de 1036,35 mc, respectiv o supralărgire cu suprafață de 1662 mp înmulțită cu 0,15m care este egala cu 249,3 mc. Însumând toate cantitățile calculate anterior rezulta un total real de 7.096,49 mc. Astfel, diferența dintre cantitățile reale, calculate conform DALI și cantitatea prezentată de către ......... în cadrul Justificării" este de 5421,287 mc. Prețul total ofertat pentru articolul 22 este de 468.405,47 lei, cu un preț unitar de 279,61 lei/mc. Or, față de cantitatea de 7.096,6,49 mc la care ar fi trebuit să se raporteze articolul respectiv, prețul unitar rezultat este de doar 66,01 lei/mc (nu de 279.61 lei/mc). Conform prețului justificat de către societatea ......... SRL, respectiv 279,61 lei/mc, prețul total raportat Ia cantitatea reală, ar fi trebuit să fie 1.984.675,36 lei, existând o diferență de preț de 1.516.268.89 lei. între prețul real și prețul ofertat. În urma unui calcul aritmetic simplu, se poate observa ca însumarea celor doua articole(7+22) are un cost total de 492.503,57 lei conform ofertei financiare depuse de către societatea ......... SRL, iar luând in calcul preturile unitare justificate anterior costul total este de 2.169.290,56 lei; se poate observa ca diferența de pret este de 1.676.785.99 lei, valoare care adaugata la oferta desemnata castigatoare ar modifica semnificativ clasamentul.  În opinia contestatorului, este evident că oferta ......... este neconformă, în justificarea transmisă fiind prezentate cantități care nu Pagina 27 din 51

corespund cerințelor documentației de atribuire și cu care NU pot fi executate lucrările. Consideră că în evaluarea justificării prezentate de ofertantul câștigător, autoritatea contractantă era obligată să aibă în vedere Profilele transversale, parte a documentației de atribuire, și să verifice inclusiv cantitățile prezentate în justificare. iii. Contestatorul precizează că în propunerea financiară, ......... nu a inclus toate costurile aferente organizării de șantier, astfel cum s-a solicitat prin documentația de atribuire În justificarea prețului (Răspuns la clarificări nr. 170/29.04.2025), ofertantul câștigător a prezentat următoarele cheltuieli aferente organizării de șantier: Cheltuieli pentru investitia de baza 4 Organizare de șantier Cu privire la valoarea aferenta organizarii de șantier, aceasta a fost compusa

dupa

următoarea

formula: ((4*547,15+2*340)*12+2200+4*600)*1,12*1,01 = 44.143,04 lei fără TVA, în care: - 4 containere * 547,15 lei/ container - 2 wc ecologic * 340 lei/ wc ecologic (prețul include vidanjare + amplasare + ridicare) - 12 -> luni - 2200 lei pichet PSI echipare completa - 4 containere * 600 lei/montare-demontare container - 1,12 -> 12% cheltuieli indirecte - 1,01-> 1% profit De asemenea, precizează că în Propunerea tehnică (începând cu pag. 160,), acesta a prezentat mai multe dotări ale organizării de șantier, iar parte dintre acestea nu sunt cuprinse în costurile organizării de șantier. iv. Prețul ofertat nu include asistența tehnică aferentă perioadei de garanție Contestatorul arată că potrivit propunerii financiare, costul cu asistența tehnică este de 42.600 lei, iar potrivit documentului „Grafic valoric", aceasta este ofertantă pentru o durată de 12 luni (luna 5 - luna 10). Aceeași valoare a asistenței tehnice este indicată și în documentul justificativ „Fundamentare cost servicii de proiectare" din Răspunsul la solicitarea de clarificări, în dreptul căreia nici nu este indicată durata. Prin urmare, consideră că ofertantul câștigător nu justifică costurile cu asistența tehnică aferentă perioadei de garanție. În susținerea capătului de cerere privind acordarea cheltuielilor de judecată ocazionate cu prezentul demers, contestatorul depune factura nr. 1165, seria CAB din 18.06.2025, în cuantum de 14.953,24 lei, însoțită de ordinul de plată aferent. Pagina 28 din 51

Intervenientul formulează concluzii scrise prin adresa înregistrată la CNSC sub nr. 47639/15.07.2025, menținându-și argumentele din cuprinsul cererii de intervenție. Totodată, formulează următoarele argumente: A. Referitor la pretinsa absență din Propunerea tehnică a ..... -informațiilor privind sistemul de management al calității, face trimitere la Răspunsul consolidat la solicitările de clarificări nr. 111/21 din 23.01.2025, pag. 3, pct. 4, arătând că planul de management al asigurării calității nu se depune la etapa de ofertare. B. Referitor la pretinsa nejustificare a costurilor pentru activitățile „Desfaceri si spargeri” și „Complex Rutier” În ceea ce privește costurile pentru activitatea „Desfaceri și spargeri", arată că suprafața de 10.855 mp aferentă art. 7 „Frezare suprafețe de asfalt existente [...]" reprezintă suprafața sectoarelor de drum de pe care se frezează material care se va încărca, transporta și se va descărca la locul autorizat, indicat de către Beneficiar, și rezultă din însumarea suprafețelor celor 3 sectoare de drum. Menționează că „Diferența" de 72.305 mp reprezintă suprafața sectorului de drum pe care se va executa activitatea de reciclare. In cadrul acestei activități de reciclare este cuprinsă și operația de pregătire a suprafeței în vederea reciclării stratului realizat prin malaxarea materialului existent cu aport de material granular și liant, astfel că materialul existent nu necesită a fi „încărcat, transportat si descărcat", acesta rămânând pe poziție pentru a fi reciclat. Din acest motiv, activitatea de frezare pentru această suprafață nu a fost încadrată la articolul 7. Precizează că prețul unitar de 2,22 lei/mp raportat la cantitatea de 10.855 mp este corect. În ceea ce privește costurile pentru activitatea „Complex rutier”, cantitatea de 1.675,21 mc pentru sectoarele cu Profil tip I, aferenta art. 22 Strat fundație din balast stabilizat cu lianți hidraulici inclusiv transport materiale, rezultă din următorul calcul: - pentru sectorul km 60+000 - 60+182, pentru care se aplică profilul tip I, rezulta o cantitate de 187,28 mc; - pentru sectorul km 74+000 - 75+446 pentru care se aplică profilul tip I, rezulta o cantitate de 1.487,93 mc; - din însumarea celor 2 cantități rezultă un total de 1.675,21 mc balast stabilizat cu liant hidraulic; Lungimea casetelor de 13.818 m, minim 1 m partea stângă și minim 1 m partea dreaptă se aplică pentru sectoarele cu Profil tip II, pe sectorul km 60+182 - 74+000, iar cantitatea de material necesar a fost cotata astfel: - în art. 19 Strat fundație din balast: 13.818 m x 2 (stânga- dreapta) x 1,10 m (lățimea medie a casetei) x 0,10 m (grosime) = 3.039,96 mc balast; Pagina 29 din 51

- în art. 23 Reciclare in situ cu adaos de liant hidraulic și agregate de aport, inclusiv transport materiale: 13.818 m x 2 (stânga- dreapta) x 1,00 m (lățimea medie a casetei) x 0,05 m (grosime) = 1.381,80 mc balast din aport de materiale granular; - din însumarea celor 2 cantități rezulta un total de 4.421,76 mc balast amestec. Astfel, însumând cele 2 cantități aferente profilelor tip I si tip II pentru realizarea stratului de balast stabilizat cu liant, rezultă un total de 6.096,97 mc balast amestec. C. Referitor la pretinsa neincludere în propunerea financiară a ..... a tuturor costurilor aferente organizării de șantier, respectiv costurile cu: laboratorul mobil, amenajarea punctului de colectare a deșeurilor, serviciile de pază, amenajarea punctului PSI, împrejmuirea Intervenientul precizează că toate cheltuielile auxiliare aferente organizării de șantier au fost incluse în oferta ..... la cap. Cheltuieli indirecte, conform Indicativ P91/1-02. D. Referitor la pretinsa neincludere în preț a asistenței tehnice în perioada de garanție Chiar dacă în Răspunsul nr. 170/29.04.2025 la Solicitarea de clarificări nr. 111/351 din 24.04.2025, la Fundamentare cost servicii de proiectare, pct. 6, nu este specificat „si pe perioada de garanție a lucrărilor până la recepția finală", intervenientul precizează că așa cum s-a declarat și în propunerea tehnica la pag. 122, asistența tehnică a fost cuantificată monetar pe toata durata de execuție a lucrărilor, până la recepția la terminare a lucrărilor și pe perioada de garanție a lucrărilor până la recepția finală, conform art. 23 lit. h) din Legea 10/1995, inclusiv în perioada de garanție acordată lucrărilor. Prin adresa nr. 77/19.06.2025, înregistrată la CNSC sub nr. 41208/20.06.2025, ......... SRL depune, în original, recipisa de consemnare a cauțiunii nr. 211403244/1, din 18.06.2025, emisă de CEC Bank Unitatea: Sucursala ........., în cuantum de 1.115.059,81 lei. Analizând susținerile și documentele depuse la dosarul cauzei, CONSILIUL constată următoarele: .............., în calitate de autoritate contractantă, a organizat procedura de licitație deschisă online, în vederea atribuirii unui contract de achiziție publică, având ca obiect: „Consolidare DN 59B km 60+000 – km 75+488, .....(proiectare faza D.T.A.C., P.T., Asistență tehnică din partea proiectantului și execuție lucrări)”, cod CPV 45233130-9, elaborând, în acest sens, documentația de atribuire aferentă și publicând în SEAP, anunțul de participare nr. ...../18.12.2024, conform căruia valoarea estimată a procedurii este 55.752.990,43 lei. Conform cap. II.2.5 din anunț, criteriul de atribuire al contractului este „cel mai bun raport calitate-preț”. În cauza care formează obiectul prezentei, ......... SRL a formulat cererea de intervenție înregistrată la Consilipul Național de Soluționare a Pagina 30 din 51

Contestațiilor sub nr. 43584/30.06.2025 care are natura juridică a unei cereri de intervenție accesorie, deoarece, în calitate de ofertant câștigător al procedurii, sprijină poziția autorității contractante, fără a solicita desființarea vreunui act emis de aceasta, motiv pentru care, Consiliul califică cererea de intervenție drept cerere de intervenție accesorie formulată în favoarea autorității contractante. În raport de dispozițiile art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, care stipulează că „Până la soluționarea contestației de către Consiliu, (...), operatorii economici participanți la procedura de atribuire pot formula cerere de intervenție voluntară în litigiu, potrivit prevederilor Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare, în termen de 10 zile de la data publicării în SEAP a contestației. (...)” și art. 5 din același act normativ care prevede că: „(1) Termenele procedurale stabilite de prezenta lege, exprimate în zile, încep să curgă de la începutul primei ore a primei zile a termenului și se încheie la expirarea ultimei ore a ultimei zile a termenului. (2) Ziua în cursul căreia a fost comunicat un act procedural nu este luată în calculul termenului. Dacă ultima zi a unui termen exprimat altfel decât în ore este o zi nelucrătoare, termenul se încheie la expirarea ultimei ore a următoarei zile lucrătoare”, având în vedere faptul că, la data de 18.06.2025, autoritatea contractantă a publicat în SEAP sub identificatorul: „[...../00073] Contestatie ......pdf”, contestația formulată de ......... SRL, Consiliul constată că cererea de intervenție este formulată în termenul legal. Având în vedere dispozițiile art. 17 alin. (3) și art. 68 din Legea nr. 101/2016, coroborate cu prevederile art. 61 alin. (3), art. 63, 65 și 67 din Cod proc. civ., dar și faptul că, în cadrul procedurii de atribuire în cauză intervenientul solicită, în principal, menținerea deciziei entității contractante, Consiliul admite în principiu cererea de intervenție formulată, astfel cum a fost calificată, iar, în conformitate cu art. 67 din C.p.c., coroborat cu cele ale art. 68 din Legea nr. 101/2016, va analiza cererea de intervenție a ......... SRL împreună cu contestația formulată de ......... SRL. Având în vedere documentele depuse de ......... SRL în cadrul procedurii de atribuire sus-menționată, marcate „CONFIDENȚIAL”, respectiv, propunerea tehnică și propunerea financiară, precum și raportat la faptul că societatea contestatoare solicită „accesul la dosarul aflat pe rolul CNSC”, și ținând cont de prevederile art. 19 din Legea nr. 101/2016, forma în vigoare la data depunerii contestației, care dispun, în mod expres și imperativ, faptul că „La cerere, părțile cauzei au acces la documentele dosarului constituit la Consiliu, în aceleași condiții în care se realizează accesul la dosarele constituite la instanțele de judecată potrivit prevederilor Legii nr. 134/2010, republicată, cu modificările ulterioare, cu excepția documentelor pe care operatorii economici le declară și probează ca fiind confidențiale, întrucât cuprind, fără a se Pagina 31 din 51

limita la acestea, secrete tehnice și/sau comerciale, stabilite conform legii, iar dezvăluirea acestora ar prejudicia interesele legitime ale operatorilor economici, în special în ceea ce privește secretul comercial și proprietatea intelectuală”, Consiliul a solicitat ......... SRL, prin adresa nr. 44880/2233/C1/ 04.07.2025, să comunice temeiul juridic al încadrării anumitor înscrisuri menționate ca fiind confidențiale, să justifice această încadrare, cu demonstrarea prejudiciului în situația dezvăluirii acestora, prin orice mijloace de probă. La această solicitare, respectivul operator economici a formulat, prin adresa înregistrată la CNSC sub nr. 45032/04.07.2025, explicații generice, prin care explică, în principiu, că propunerea tehnică/financiară include contracte care includ date cu caracter personal sau date/ informații protejate de un drept de proprietate intelectuală iar, propunerea financiară cuprinde date sensibile, cum ar fi, prețuri negociate, facturi, structura costurilor detaliate, fără, însă, a demonstra/dovedi, în concret, caracterul confidențial al înscrisurilor indicate, ca atare și nici prejudiciul care va fi suferit, urmare a dezvăluirii acestora. Contractele prezentate conțin clauze generale cu privire la confidențialitatea relațiilor comerciale dintre respectivii operatori economici, fără a reieși din acestea, în concret, de ce acele informații sunt confidențiale, dincolo de convenția părților, în sensul unei confidențialități de plano. În acest sens, s-a pronunțat și Curtea de Apel Iași în Hotărârea nr. 525/07.10.2024, pronunțată în dosarul nr. 644/45/2024: „(...) Restricționarea accesului la dosarul achiziției publice pentru motive de confidențialitate este o excepție de la principiul transparenței procedurii de atribuire și, ca orice excepție, este de strictă interpretare și aplicare. Curtea apreciază, în raport de aceste considerente de ordin teoretic grefate pe situația dedusă judecății, că refuzul de a acorda petentei B. ##### ####### SRL acces la documentele depuse în procedură de către ofertantul declarat câștigător pentru lotul 14, ###### ########## SRL, refuz întemeiat exclusiv pe clauza de confidențialitate din contractul de furnizare încheiat între aceasta și urmă și vânzătorul produsului ofertat, este o încălcare a dreptului petentei la o cale de atac efectivă. (...) Declarația de confidențialitate bazată exclusiv pe clauza din capitolul 5.1 din contractul de furnizare în care ###### ########## SRL are calitatea de cumpărător (“ Toate fișele tehnice, proiectele care conțin specificarea compoziției materialelor tratamentului, structurii și care conțin, de asemenea, structura mecanică, distribuția 3D a profilului sunt strict confidențiale, iar cumpărătorul nu are voie să le prezinte unei terțe companii care activează în același sector”) nu este suficientă în sine pentru a dovedi caracterul confidențial al informațiilor din oferta acestui operator economic, cât timp nu se arată, în concret, de ce acele informații Pagina 32 din 51

sunt confidențiale, dincolo de convenția părților în sensul unei confidențialități de plano. Un raționament contrar ar presupune ca prin simplul acord de voință al părților unui acord de furnizare a unor produse ce urmează a fi ofertate într-o procedură ulterioară de atribuire să fie golite de conținut dispozițiile art. 57 alin. 1 din Legea nr. 98/2016 și să fie anihilat dreptul altor participanți la procedura de atribuie la o cale efectivă de atac, în cadrul căreia să poată invoca, dacă este cazul, nereguli ale ofertelor însoțite de o asemenea declarație de confidențialitate. Contractul este legea părților, însă nu poate produce efecte și dincolo de limitele convenției lor, în lipsa unor elemente obiective care să permită identificarea informațiilor confidențiale și să demonstreze încadrarea lor în categoriile expres prevăzute de Legea nr. 98/2016 ori de alte legi speciale, care instituie un anume regim de confidențialitate. Cât timp ofertantul ####### ########## SRL a optat pentru a participa la procedura de achiziție (...), acesta are obligația de a demonstra, distinct de clauza din contractul de furnizare cu vânzătorul din #####, caracterul confidențial al informațiilor din oferta sa (...)”. Având în vedere considerentele anterioare, Consiliul a decis să pună la dispoziția contestatorului, care și-a manifestat dorința de a studia dosarul achiziției, conform dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 101/2016, toate documentele aflate la dosar. Având în vedere prevederile art. 26 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, potrivit cărora „Consiliul se pronunță mai întâi asupra excepțiilor de procedură și de fond (...) iar când constată că acestea sunt întemeiate, nu mai procedează la analiza pe fond a cauzei”, Consiliul urmează a se pronunța cu prioritate asupra excepției tardivității contestației formulată de ......... SRL, invocată de ......... SRL în cererea de intervenție. În opinia intervenientului, contestația formulată de ......... SRL ar trebui respinsă ca tardivă deoarece ar fi fost transmisă autorității contractante la data 18.06.2016, după expirarea termenului de contestare raportat la data 04.06.2025, ca i s-a comunicat contestatorului rezultatul procedurii. Consiliul va respinge, ca nefondată, excepția tardivității deoarece, conform probelor anexate concluziilor scrise înregistrate la CNSC sub nr. 46776/11.07.2025, ......... SRL a transmis contestația atât către CNSC cât și către autoritatea contractantă, prin corespondență electronică (e- mail) și prin poștă, cu confirmare de primire, în data 16.06.2025, în ultima zi a termenului de 10 zile prevăzut la art. 8 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 101/2016, calculat conform art. 5 din același act normativ, raportat la data luării la cunoștință a rezultatului procedurii 04.06.2025. Procedând la analiza pe fond a contestației formulată de ......... SRL, Consiliul reține că acesta este nemulțumit de modalitatea în care a verificat autoritatea contractantă oferta desemnată câștigătoare, aparținând ......... SRL, motiv pentru care, Consiliul va analiza acest Pagina 33 din 51

motiv de respingere prin raportare atât la cerințele documentației de atribuire, cât și legislația specifică în materie. În acest sens, se reține că o primă critică a contestatorului se referă la faptul că ofertantul câștigător nu ar putea realiza activitățile impuse prin Avizul nr. 26/Z/04.04.2023 al Ministerului Culturii Direcția pentru Cultură a Județului ........., ținând cont de prevederile art. 1 și art. 2 din Normele metodologice privind atestarea personalului de specialitate în domeniul protejării monumentelor istorice, care impun autorizarea de către Institutul Național al Patrimoniului. Raportat la faptul că cerințele de calificare privind capacitatea tehnică a ofertantului se stabilesc la nivelul anunțului de participare, Consiliul reține că, în prezenta procedură, între condițiile de participare regăsite la punctele III.1.) și III.1.3), autoritatea contractantă nu a menționat nicio cerință prin care ofertanții erau ținuți să facă dovada că dispun de personal autorizat de către Institutul Național al Patrimoniului care, pentru a fi opozabilă, trebuia prevăzută în anunțul de participare, motiv pentru care, în cazul analizat, având în vedere dispozițiile exprese de la art. 30 alin. (6) din HG nr. 395/2016, se constată că aceasta reprezintă o clauză nescrisă care nu poate produce nici un efect și prin urmare, nu poate fi folosită ca motiv pentru respingerea unei oferte. Față de cele de mai sus, Consiliul va reține incidența următoarelor prevederi legale: - art. 29 alin. (1) din HG nr. 395/2016 în forma în vigoare la data inițierii procedurii: „Criteriile de calificare privind capacitatea au ca scop demonstrarea potențialului tehnic, financiar și organizatoric al fiecărui operator economic participant la procedură, potențial care trebuie să reflecte posibilitatea concretă a acestuia de a îndeplini contractul/acordul-cadru și de a rezolva eventualele dificultăți legate de îndeplinirea acestuia, în cazul în care oferta sa va fi declarată câștigătoare”; - art. 31 alin. (1) din HG nr. 395/2016: „Autoritatea contractantă nu are dreptul de a restricționa participarea la procedura de atribuire a contractului sectorial/acordului-cadru prin introducerea unor criteriile minime de calificare, care: a) nu prezintă relevanță în raport cu natura și complexitatea contractului sectorial/acordului-cadru ce urmează să fie atribuit; b) sunt disproporționate în raport cu natura și complexitatea contractului sectorial/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit”; - art. 193 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 în forma în vigoare la data inițierii procedurii: „Autoritatea contractantă acceptă la momentul depunerii solicitărilor de participare sau ofertelor DUAE, care constă într- o declarație pe propria răspundere actualizată, ca dovadă preliminară în locul certificatelor eliberate de către autoritățile publice sau de către terți care confirmă că operatorul economic în cauză îndeplinește următoarele condiții: Pagina 34 din 51

a) nu se află în niciuna dintre situațiile de excludere prevăzute la art. 164, 165 și 167; b) îndeplinește criteriile privind capacitatea, astfel cum au fost solicitate de autoritatea contractantă; c) dacă este cazul, îndeplinește criteriile de selecție stabilite de autoritatea contractantă în conformitate cu prevederile prezentei legi.”; - art. 196 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 în forma în vigoare la data inițierii procedurii: „Înainte de atribuirea contractului sectorial/acordului- cadru, cu excepția situației contractelor subsecvente atribuite în executarea unui acord-cadru, autoritatea contractantă solicită ofertantului clasat pe primul loc după aplicarea criteriului de atribuire să prezinte documente justificative actualizate prin care să demonstreze îndeplinirea tuturor criteriilor de calificare și selecție, în conformitate cu informațiile cuprinse în DUAE (...)”. Din interpretarea normelor juridice anterior citate, Consiliul va reține că scopul criteriilor de calificare este de a demonstra potențialul tehnic, financiar și organizatoric al fiecărui operator economic participant la procedură, potențial care ar trebui să reflecte posibilitatea concretă a acestuia de a îndeplini contractul și de a rezolva eventualele dificultăți legate de îndeplinirea acestuia, în cazul în care oferta sa va fi declarată câștigătoare și nu de a restricționa participarea la procedură, prin impunerea unor cerințe pe care doar anumiți operatori economici le pot îndeplini. Consiliul reține că, prin anunțul de participare, autoritatea contractantă a precizat atât care sunt cerințele de calificare impuse (înregistrare, cifră de afaceri, experiență similară, managementul calității, managementul mediului), cât și modalitatea concretă în care dorește demonstrarea capacității profesionale, respectiv: „Operatorii economici participanți la procedura de atribuire vor completa D.U.A.E. cu informațiile aferente situației lor. Documentele justificative actualizate, care probează îndeplinirea celor asumate prin completarea D.U.A.E., urmează a fi prezentate la solicitarea autorității contractante, doar de către ofertantul clasat pe primul loc în urma aplicării criteriului de atribuire (...)”. Raportat la cele mai sus menționate, Consiliul constată caracterul nefondat al criticilor contestatorului cu privire la pretinsa absență a personalului autorizat de Institutul Național al Patrimoniului, deoarece, autoritatea contractantă nu a solicitat prin anunțul de participare depunerea acestui document. Consiliul reține că, prin natura ei, autorizările emise de Institutul Național al Patrimoniului reprezintă înscrisuri de natura celor prevăzute la art. 179 lit. c) din Legea nr. 98/2016 potrivit căruia: „Operatorul economic face dovada îndeplinirii cerințelor privind capacitatea tehnică și profesională prin prezentarea, după caz, a unora sau mai multora dintre următoarele informații și documente (...) Pagina 35 din 51

indicarea tehnicienilor sau a organismelor tehnice implicate, indiferent dacă fac sau nu parte din organizația operatorului economic, în special a celor care răspund de controlul calității și, în cazul contractelor de achiziții publice de lucrări, a celor aflați la dispoziția contractantului în vederea executării lucrărilor; ” coroborat cu art. 172 alin. (1) lit. a) din același act normativ, potrivit căruia: „Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica în cadrul procedurii de atribuire numai criterii privind capacitatea referitoare la: (...) capacitatea de exercitare a activității profesionale”. De asemenea, Consiliul reține drept relevante în soluționare prevederile art. 181 din Legea nr. 98/2016 potrivit cărora: „Criteriile privind capacitatea și cerințele minime solicitate pentru îndeplinirea acestora, împreună cu mijloacele de probă corespunzătoare, sunt prevăzute în anunțul de participare”, prevederile art. 30 alin. (4) din HG nr. 395/2016 care stabilesc faptul că locul în care trebuie menționate criteriile de calificare impuse de către autoritatea contractantă este anunțul de participare/simplificat/de concurs iar, potrivit alin. (6) al aceleiași norme juridice: „Criteriile de calificare și criteriile de selecție care se regăsesc în caietul de sarcini ori în documentația descriptivă și care nu sunt prevăzute în anunțul de participare/simplificat/de concurs sunt considerate clauze nescrise”. Ori, câtă vreme autoritatea contractantă nu a impus prin anunțul de participare vreo cerință de calificare privind personalul autorizat de Institutul Național al Patrimoniului, rezultă că operatorii economici nu aveau obligația demonstrării deținerii acestor înscrisuri iar autoritatea contractată nu avea obligația verificării acestui aspect și pe cale de consecință nici temei legal de respingere a ofertelor, în lipsa acestei autorizații. În cauza C-42/13, CJUE a reținut că: „42. Or, Curtea a hotărât deja că unei autorități contractante îi revine sarcina de a respecta cu strictețe criteriile pe care ea însăși le-a stabilit, astfel încât aceasta ar avea obligația să excludă de la o achiziție un operator economic care nu a comunicat un înscris sau o informație a cărei prezentare era impusă în documentele acestei achiziții sub sancțiunea excluderii (a se vedea în acest sens Hotărârea Manova, C 336/12, EU:C:2013:647, punctul 40). 43. Această obligație strictă ce revine autorităților contractante derivă din principiul egalității de tratament și din obligația de transparență care decurge de aici, cărora le sunt supuse autoritățile contractante, în temeiul articolului 2 din Directiva 2004/18. 44. Astfel, pe de o parte, principiul egalității de tratament impune ca ofertanții să dispună de aceleași șanse în formularea ofertelor lor și implică, așadar, ca aceste oferte să fie supuse acelorași condiții pentru Pagina 36 din 51

toți ofertanții. Pe de altă parte, obligația de transparență are ca scop să garanteze absența riscului de favoritism și de arbitrar din partea autorității contractante. Aceasta implică formularea tuturor condițiilor și modalităților procedurii de atribuire în mod clar, precis și neechivoc în anunțul de participare sau în caietul de sarcini, astfel încât, în primul rând, să permită tuturor ofertanților informați în mod rezonabil și obișnuit de diligenți să le înțeleagă conținutul exact și să le interpreteze în același mod și, în al doilea rând, să permită autorității contractante să verifice efectiv dacă ofertele prezentate de ofertanți corespund criteriilor care guvernează contractul în cauză”. Riscul, ca în cadrul procedurii să participe și chiar să câștige procedura un operator economic care nu poate executa în bune condiții contractul, datorită faptului că în cadrul documentației de atribuire nu au fost impuse participanților anumite cerințe exprese, aparține autorității contractante. Mai mult, prevederile art. 51 din HG nr. 395/2016, reglementează în mod clar că, în vederea îndeplinirii, în calitate de ofertant/ofertant asociat/candidat/subcontractant, a unor criterii de calificare legate de anumite autorizații specifice, acestea trebuie solicitate expres în documentația de atribuire: „Art. 51 - (1) În situația în care autoritatea contractantă solicită în cadrul criteriilor referitoare la capacitatea de exercitare a activității profesionale și/sau cerințelor de executare a contractului anumite autorizații specifice, cerința se consideră îndeplinită în cazul operatorilor economici ce participă în comun la procedura de atribuire, dacă aceștia demonstrează că dispun de respectivele resurse autorizate și/sau că unul dintre membrii asocierii deține autorizația solicitată, după caz, cu condiția ca respectivul membru să execute partea din contract pentru care este solicitată autorizația respectivă. (2) În cazul în care ofertantul/candidatul sau operatorii economici care participă în comun la procedura de atribuire subcontractează o parte din contractul de achiziție publică, cerința prevăzută la alin. (1) se consideră îndeplinită dacă subcontractantul nominalizat deține autorizația solicitată prin documentația de atribuire, cu condiția ca acesta să execute partea din contract pentru care este solicitată autorizația respectivă”. Or, câtă vreme autoritatea contractantă nu a impus prin anunțul de participare vreo cerință de calificare privind prezentarea autorizărilor emise de Institutul Național al Patrimoniului pentru personalul de care dispune, rezultă că operatorii economici nu aveau obligația demonstrării deținerii acestor autorizații/atestate, iar autoritatea contractată nu avea obligația verificării acestui aspect și, pe cale de consecință, nici temei legal de respingere a ofertelor, în lipsa acestor documente. În soluționarea contestației, Consiliul reține că, documentația de atribuire, așa cum aceasta este întocmită de autoritatea contractantă, este obligatorie atât pentru operatorii economici participanți la Pagina 37 din 51

procedură, care au obligația de a-și elabora ofertele în conformitate cu prevederile acesteia (art. 123 din HG nr. 395/2016), cât și pentru autoritatea contractantă, aceasta fiind obligată ca în desfășurarea procedurii de atribuire să respecte atât dispozițiile legale aplicabile în acest domeniu cât și prevederile propriei documentații de atribuire, care stabilește regulile ce trebuie respectate de ambele părți în derularea procesului competitiv. Consiliul reține că, spre deosebire de specificațiile tehnice din caietul de sarcini, care sunt formulate de către autoritatea contractantă în baza principiului asumării răspunderii, atât cerințele de calificare, cât și factorii de atribuire, fac obiectul unor justificări care trebuie să se regăsească, conform prevederilor art. 9 alin. (3) din HG nr. 395/2016, în strategia de contractare, înscris care potrivit alin. (1) al normei juridice anterior citate, face obiectul aprobării de către conducătorul autorității contractante. Prin urmare, câtă vreme nu a fost formulată prin documentația de atribuire (în speță, prin anunțul de participare) o cerință de calificare privind deținerea vreunei autorizații emisă de Institutul Național al Patrimoniului pentru personal, autoritatea contractantă nu avea temei pentru respingerea vreunei oferte pe motivul lipsei unor astfel de informații, critica urmând a fi respinsă. La punctul 39 din Hotărârea pronunțată în cauza C-27/15, CJUE a reținut că: „Astfel, conform unei jurisprudențe constante a Curții, în temeiul articolului 2 din Directiva 2004/18, unei autorități contractante îi revine sarcina de a respecta cu strictețe criteriile pe care ea însăși le- a stabilit (a se vedea în special Hotărârea din 10 octombrie 2013, Manova, C- 336/12, EU:C:2013:647, punctul 40, și Hotărârea din 6 noiembrie 2014, Cartiera dell’Adda, C- 42/13, EU:C:2014:2345, punctele 42 și 43)” iar la punctul 42 din aceeași hotărâre a reiterat că „astfel cum s- a amintit la punctul 39 din prezenta hotărâre, autoritatea contractantă are Pagina 38 din 51

obligația de a respecta cu strictețe criteriile pe care ea însăși le- a stabilit” și a precizat că „această considerație este cu atât mai importantă cu cât miza este excluderea din procedură”. Consiliul reține că, prin necontestarea în termenul legal, cerințele documentației de atribuire au devenit obligatorii atât pentru ofertanți, cât și pentru comisia de evaluare, în exercitarea atribuțiilor sale exclusive, prevăzute la art. 127 alin. (1) din HG nr. 395/2016. În Cauza Enterprised Focused Solutions SRL (C-278/14) Curtea a declarat că „normele fundamentale și principiile generale ale Tratatului FUE, în special principiile egalității de tratament și nediscriminării, precum și obligația de transparență care rezultă din acestea trebuie interpretate în sensul că autoritatea contractantă nu poate respinge o ofertă care îndeplinește cerințele anunțului de participare pe baza unor motive care nu sunt prevăzute în anunțul menționat”. Relevante sunt și considerentele 53 și 54 din Cauza Medipac-Kazantzidis AE vs. Venizeleio-Pananeio (C-6/05) „ (53) (...) principiul egalității de tratament al ofertanților, precum și obligația de transparență, care se aplică independent de aplicabilitatea sau neaplicabilitatea Directivei 93/36, se opun, cu scopul de a evita arbitrarul, ca însăși această autoritate contractantă să aibă posibilitatea de a respinge în mod direct oferta în cauză și îi impun să se conformeze unei proceduri, precum procedura de protecție prevăzută la articolul 8 din Directiva 93/42, de natură să garanteze o apreciere și un control obiectiv și independent al riscurilor pretinse. (54) În plus, acest principiu și această obligație interzic autorității contractante să respingă o ofertă care respectă cerințele anunțului privind cererea de ofertă întemeindu- se pe motive care nu au fost prevăzute în acest anunț și care sunt invocate ulterior depunerii acestei oferte”. În cauza Pippo Pizzo împotriva CRGT Srl (C-27/15) considerentul 39 și 47, CJUE a statuat: „(39) Astfel, conform unei jurisprudențe Pagina 39 din 51

constante a Curții, în temeiul articolului 2 din Directiva 2004/18, unei autorități contractante îi revine sarcina de a respecta cu strictețe criteriile pe care ea însăși le- a stabilit (a se vedea în special Hotărârea din 10 octombrie 2013, Manova, C- 336/12, EU:C:2013:647, punctul 40, și Hotărârea din 6 noiembrie 2014, Cartiera dell’Adda, C- 42/13, EU:C:2014:2345, punctele 42 și 43). (...) (47) În ceea ce privește argumentul întemeiat pe faptul că CRGT furnizase deja anterior serviciile care făceau obiectul cererii de ofertă și, în consecință, putea cunoaște existența contribuției în discuție în litigiul principal, este suficient să se constate că principiul egalității de tratament și obligația de transparență, care constituie corolarul acestuia, ar fi vădit încălcate în cazul în care un astfel de operator ar fi supus unor criterii care nu sunt stabilite prin cererea de ofertă și care nu ar fi aplicabile unor operatori noi.” Cauza Cartiera dell’Adda SpA vs. CEM Ambiente SpA (C-42/13) considerentul 44: „Astfel, pe de o parte, principiul egalității de tratament impune ca ofertanții să dispună de aceleași șanse în formularea ofertelor lor și implică, așadar, ca aceste oferte să fie supuse acelorași condiții pentru toți ofertanții. Pe de altă parte, obligația de transparență are ca scop să garanteze absența riscului de favoritism și de arbitrar din partea autorității contractante. Aceasta implică formularea tuturor condițiilor și modalităților procedurii de atribuire în mod clar, precis și neechivoc în anunțul de participare sau în caietul de sarcini, astfel încât, în primul rând, să permită tuturor ofertanților informați în mod rezonabil și obișnuit de diligenți să le înțeleagă conținutul exact și să le interpreteze în același mod și, în al doilea rând, să permită autorității contractante să verifice efectiv dacă ofertele prezentate de ofertanți corespund criteriilor care guvernează contractul în cauză (a se vedea în acest sens Hotărârea Comisia/CAS Succhi di Frutta, C- 496/99 P, EU:C:2004:236, punctele 108-111).” Pagina 40 din 51

Din jurisprudența comunitară invocată anterior rezultă că autoritatea contractantă nu poate introduce în etapa de evaluare a ofertelor, cerințe de calificare și selecție în baza unor interpretări sau supoziții proprii motivat de faptul că potrivit art. 30 alin. (4) din HG nr. 395/2016 „Criteriile de calificare și criteriile de selecție stabilite de autoritatea contractantă sunt incluse în anunțul de participare/ simplificat/de concurs”. În condițiile în care autoritatea contractantă a considerat că nu este necesară demonstrarea deținerii autorizării Institutului Național al Patrimoniului pentru personal și a ales să nu formuleze nicio cerință de calificare în acest sens, aceasta nu mai poate reveni asupra deciziei sale, în etapa de evaluare a ofertelor, în sensul verificării unor cerințe de calificare care nu se regăsesc în anunțul de participare simplificat. Raționamentul anterior se regăsește și în Hotărârea nr. 523/ 07.03.2022 pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. 290/54/2022. Consiliul reține că, în ceea ce privește exercitarea, în etapa de evaluare a ofertelor, a unei constrângeri în îndeplinirea unor condiții legate de executarea contractului, CJUE s-a pronunțat în cauza C- 295/20, astfel: „În plus, în temeiul articolului 58 din Directiva 2014/24, un ofertant este obligat, pentru a putea fi admis să participe la o procedură de atribuire a unui contract, să demonstreze că îndeplinește, la momentul depunerii ofertei sale, criteriile calitative de selecție enumerate la articolul 58 alineatul (1) primul paragraf literele (a)-(c) din această directivă. În schimb, el poate aștepta să i se atribuie contractul pentru a face dovada că îndeplinește condițiile de executare a contractului. Astfel, criteriile calitative de selecție permit autorității contractante să nu admită să participe decât operatori economici ale căror capacități tehnice și profesionale, întemeiate pe experiența lor recentă, lasă să se înțeleagă că vor fi în măsură să execute contractul în discuție, obținând, dacă este nevoie, autorizațiile sau logistica necesare. În plus, a constrânge ofertanții să îndeplinească toate condițiile de executare a contractului încă de la prezentarea ofertei lor constituie o cerință excesivă, care riscă, așadar, să descurajeze acești operatori să participe la procedurile de achiziții publice și încalcă prin aceasta principiile proporționalității și transparenței, garantate la articolul 18 alineatul (1) din directiva menționată. (...) Pentru aceste motive, Curtea (Camera a noua) declară: (...) 2) Articolul 70 din Directiva 2014/24 coroborat cu articolul 18 alineatul (1) din această directivă trebuie interpretat în sensul că se opune ca oferta unui ofertant să fie respinsă pentru simplul motiv că acesta nu face dovada, la momentul depunerii ofertei sale, că îndeplinește o condiție de executare a contractului în discuție”. Pagina 41 din 51

Totodată, în ceea ce privește distincția dintre cerințele de calificare prevăzute, în mod explicit, în anunțul de participare (aplicabile tuturor ofertanților, pe durata derulării procedurii de atribuire) și cerințele de executare a contractului (aplicabile NUMAI ofertantului declarat câștigător, în etapa de executare a contractului de achiziție publică), Consiliul reține, ca relevante și considerentele reținute de CJUE în Hotărârea pronunțată în cauza C-403/21, urmare a unei întrebări preliminare formulare chiar de către CNSC în soluționarea unei contestații formulată în temeiul Legii nr. 101/2016: „59 Prin intermediul primei întrebări, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă articolul 58 din Directiva 2014/24 coroborat cu principiile proporționalității și transparenței garantate la articolul 18 alineatul (1) primul paragraf din această directivă trebuie interpretat în sensul că autoritatea contractantă are posibilitatea de a impune drept criterii de selecție obligații rezultate din reglementări speciale aplicabile unor activități care sunt susceptibile să trebuiască să fie realizate în cadrul executării unui contract de achiziții publice și care nu au o importanță semnificativă. 60 Fiind cel mai bine plasată pentru a evalua propriile nevoi, autorității contractante i s- a recunoscut de către legiuitorul Uniunii o largă putere de apreciere cu ocazia stabilirii criteriilor de selecție, fapt demonstrat în special de utilizarea recurentă a verbului „a putea” la articolul 58 din Directiva 2014/24. Astfel, în conformitate cu alineatul (1) al acestui articol, aceasta beneficiază de o anumită marjă de apreciere pentru definirea condițiilor de participare la o procedură de atribuire a unui contract pe care le consideră ca având legătură și fiind proporționale cu obiectul contractului și de natură să garanteze că un candidat sau un ofertant dispune de capacitate juridică și financiară, precum și de competențele tehnice și profesionale necesare pentru executarea contractului care urmează să fie atribuit. Mai precis, potrivit alineatului (4) al articolului menționat, autoritatea contractantă apreciază în mod liber condițiile de participare pe care le consideră proprii, din punctul său de vedere, pentru a garanta în special executarea contractului la un nivel de calitate pe care îl estimează ca adecvat (Hotărârea din 31 martie 2022, Smetna palata na Republika Bulgaria, C- 195/21, EU:C:2022:239, punctul 50). 61 În exercitarea acestei largi puteri de apreciere, autoritatea contractantă poate decide să includă, printre criteriile de selecție menționate într- un anunț de participare sau într- un caiet de sarcini, obligații rezultate din reglementări speciale aplicabile unor activități care sunt susceptibile să Pagina 42 din 51

trebuiască să fie realizate în cadrul executării unui contract de achiziții publice și care nu au o importanță semnificativă. 62 Invers, autoritatea contractantă poate utiliza deopotrivă această largă putere de apreciere pentru a considera că nu este necesar ca aceste obligații să figureze printre criteriile de selecție. O atare alegere s- ar putea explica în special prin faptul că obligațiile respective nu au o importanță semnificativă sau prin caracterul eventual al realizării activităților cărora li se aplică obligațiile în cauză. Autoritatea contractantă ar putea prefera de asemenea să menționeze aceleași obligații în cadrul condițiilor de executare a contractului pentru a nu impune respectarea acestora decât ofertantului câștigător (a se vedea prin analogie Hotărârea din 7 septembrie 2021, Klaipėdos regiono atliekų tvarkymo centras, C- 927/19, EU:C:2021:700, punctele 88 și 89). 63 Astfel, Directiva 2014/24 nu exclude ca cerințe tehnice să poată fi reținute în același timp ca fiind criterii de selecție care au legătură cu capacitățile tehnice și profesionale, ca specificații tehnice și/sau drept condiții de executare a contractului, în sensul articolului 58 alineatul (4), al articolului 42 și, respectiv, al articolului 70 din această directivă (Hotărârea din 7 septembrie 2021, Klaipėdos regiono atliekų tvarkymo centras, C- 927/19, EU:C:2021:700, punctul 84). În mod reciproc, o autoritate contractantă poate decide să opteze pentru una singură dintre aceste calificări. 64 În această privință, o autoritate contractantă poate stabili, în temeiul articolului 70 din Directiva 2014/24, cerințe speciale privind executarea unui contract, cu condiția ca acestea să fie legate de obiectul contractului, în sensul articolului 67 alineatul (3) din această directivă, și să fie indicate în invitația la procedura concurențială de ofertare sau în documentele achiziției. 65 În plus, a constrânge ofertanții să îndeplinească toate condițiile de executare a contractului încă de la prezentarea ofertei lor constituie o cerință excesivă, care riscă să descurajeze acești operatori să participe la procedurile de achiziții publice și încalcă prin aceasta principiile proporționalității și transparenței garantate la articolul 18 alineatul (1) din directiva menționată (Hotărârea din 8 iulie 2021, Sanresa, C- 295/20, EU:C:2021:556, punctul 62). 66 În consecință, este necesar să se răspundă la prima întrebare că articolul 58 din Directiva 2014/24 coroborat cu principiile proporționalității și transparenței garantate la articolul 18 alineatul (1) primul paragraf din această Pagina 43 din 51

directivă trebuie interpretat în sensul că autoritatea contractantă are posibilitatea de a impune drept criterii de selecție obligații rezultate din reglementări speciale aplicabile unor activități care sunt susceptibile să trebuiască să fie realizate în cadrul executării unui contract de achiziții publice și care nu au o importanță semnificativă”. Totodată, la paragraful 71, din aceeași Hotărâre, CJUE a dezvoltat subiectul anterior, precizând că „Astfel cum reiese din cuprinsul punctului 62 din prezenta hotărâre, dacă obligațiile care rezultă din reglementări speciale aplicabile activităților legate de contractul în cauză și care nu sunt prevăzute, în calitate de criteriu de selecție, în documentele achiziției ar fi calificate drept condiție de executare a contractului și dacă ofertantul câștigător nu le ar îndeplini la atribuirea contractului, nerespectarea acestor obligații nu ar avea incidență asupra conformității atribuirii contractului cu dispozițiile Directivei 2014/24 (a se vedea în acest sens Hotărârea din 7 septembrie 2021, Klaipėdos regiono atliekų tvarkymo centras, C 927/19, EU:C:2021:700, punctul 89)”. În speța pendinte, mențiunea cu privire la personalul autorizat de Institutul Național al Patrimoniului nu este prevăzută în anunțul de participare în calitate de criteriu de calificare/selecție, motiv pentru care eventuala neîndeplinire a acestora nu are incidență asupra conformității atribuirii contractului cu dispozițiile legale, autoritatea contractantă nu avea obligația verificării acestora și nici dreptul de a respinge oferta, în cazul lipsei autorizării. În ceea ce privește susținerea contestatorului, potrivit căreia oferta ......... SRL ar trebui respinsă pentru că nu au fost cuprinse în ofertă activitățile de intervenție asupra monumentelor istorice, Consiliul reține că prezenta procedură nu vizează executarea unor lucrări asupra monumentelor istorice, ci executarea unor lucrări de asfaltare. În vederea obținerii autorizației pentru executarea acestor lucrări a fost emis certificatul de urbanism nr. 51/25.11.2022, în care se menționează că cererea de emitere a autorizației de construire va fi însoțită, printre altele, de anumite „avize/acorduri specifice ale administrației publice centrale și/sau a serviciilor descentralizate ale acestora”, printre aceste instituții fiind menționată Direcția Județeană de Cultură .......... Avizul Direcției pentru Cultură a Județului ......... poartă numărul 5258,715/04.04.2023, conține descrierea soluției tehnice recomandată prin DALI (documentația de avizare a lucrărilor de intervenție) și următoarele mențiuni: „AVIZ FAVORABIL, Pentru faza D.A.L.I.: Consolidare DN 59B km 60+000 - km 75+488, Livezi le-Deta, jud ........., cu condiția: Se avizează scenariul recomandat de elaborator (soluția 1): - în fazele următoare de proiectare D.T.A.C/P.Th/D.D.E se va reveni, în vederea analizării, cu o documentație conținând următoarele: Pagina 44 din 51

- analiza impactului intervențiilor lucrărilor proiectate asupra clădirilor din zonele protejate și de protecție ce intră sub incidența zonelor de intervenție; - proiect de monitorizare a clădirilor direct afectate, din proxima vecinătate a zonelor supuse intervenției, pe durata lucrărilor de execuție, din punct de vedere al siguranței și stabilității (apariție fisuri, tasări etc.);” Rezultă că, pentru obținerea autorizației de construire, viitorul antreprenor va trebui să facă anumite analize sau, altfel spus, să elaboreze anumite studii privind aspectele menționate anterior. Consiliul remarcă faptul că, la secțiunea 4.4 din caietul de sarcini publicat în SEAP sub identificatorul „[...../00013] Cerintele beneficiarului Consolidare DN 59B Livezile -Deta.pdf.p7s”, autoritatea contractantă a menționat că viitorul antreprenor (proiectant și executant) va trebui să întocmească DTAC și PT, ce va conține obligatoriu, printre altele „alte studii de specialitate necesare, după caz (inclusiv studiu geotehnic și expertiză tehnică, dacă este cazul)”. Consiliul apreciază că studiul solicitat de Direcția de Cultură Neamț este un studiu de specialitate de natura celor indicate supra, motiv pentru care, nefiind solicitată expres prin caietul de sarcini o anumită evidențiere/ detaliere a acestuia, este suficientă simpla asumare generică în cadrul propunerii tehnice. Consiliul va reitera faptul că prezenta procedură nu are ca obiect intervenția asupra unor monumente istorice, astfel cum lasă a se înțelege contestatorul ci asfaltarea unui drum aflat parțial în proximitatea sau zona de protecție a unor construcții clasificate monument istoric, motiv pentru care instituția abilitată a solicitat studiul/analiza impactului lucrărilor asupra respectivelor clădiri și întocmirea unui proiect de monitorizare a acestora pe perioada lucrărilor, pentru a verifica eventuala deteriorare produsă de traficul greu, săpături, funcționarea utilajelor etc. Din analiza propunerii tehnice depusă de ......... SRL, Consiliul reține că acesta și-a asumat, prin propunerea tehnică, să elaboreze studiile și documentațiile necesare obținerii avizelor solicitate prin certificatul de urbanism, o astfel de asumare fiind suficientă pentru nivelul de detaliere solicitat prin documentația de atribuire. Totodată, se reține că ......... SRL a prevăzut, în cadrul propunerii sale financiare, suma de 31.653,00 lei, la rubrica „Documentații – suport și cheltuieli pentru obținerea de avize, acorduri și autorizații”, astfel cum a precizat autoritatea contractantă în răspunsul consolidat că trebuie procedat, criticile contestatorului fiind nefondate și sub acest aspect. Tot legat de acest tip de cheltuieli, contestatorul susține că, din justificarea de preț a intervenientului ar fi „evident” că acesta ar fi „omis” cheltuielile pentru analiza impactului intervențiilor lucrărilor proiectate Pagina 45 din 51

asupra clădirilor din zonele protejate și de protecție ce intră sub incidența zonelor de intervenție și pentru proiectul de monitorizare a clădirilor direct afectate, din proxima vecinătate a zonelor supuse intervenției, pe durata lucrărilor de execuție, din punct de vedere al siguranței și stabilității (apariție fisuri, tasări etc.) însă, Consiliul nu va reține aceste susțineri, având în vedere că justificarea aflată la pag. 48 din fișierul „1. Solicit clarif. prop. FINANCIARA + rasp. ......pdf” din folderul

„Folder

II

solicitari

de

clarificari

si raspunsuri\CONFIDENTIAL\.....” transmis la dosarul cauzei pe memorie USB stick este elaborată prin raportare la numărul de zile de lucru al experților înmulțit cu tariful, pentru întreaga activitate de elaborare „Documentații – suport și cheltuieli pentru obținerea de avize, acorduri și autorizații”. Critica privind pretinsa absență a informațiilor privind sistemul de management al calității din oferta intervenientului urmează a fi respinsă, ca nefondată, deoarece, conform Răspunsului consolidat la solicitările de clarificări nr. 111/21 din 23.01.2025, pag. 3, pct. 4 din fișierul publicat în SEAP sub identificatorul „[...../00024] Raspuns consolidat Consolidare ......pdf.p7s”, planul de management al asigurării calității nu se depune la etapa de ofertare ci în termen de 4 zile de la data emiterii Ordinului de Începere pentru execuția lucrărilor. Susţinerile contestatorului potrivit cărora ......... SRL nu ar fi justificat costurile cu transportul mixturii asfaltice nu pot fi reținute deoarece, în cadrul adresei ..... nr. 170 din 29.04.2025 (fișierul „1. Solicit clarif. prop. FINANCIARA + rasp. ......pdf” menționat anterior), ca răspuns la Solicitarea de clarificări nr. 111/351 din 24.04.2025 adresată de autoritatea contractantă, costurile cu transportul mixturii asfaltice au fost justificate, prin depunerea la pag. 42 a răspunsului de clarificare a Actului adiţional nr. 16 din 25.09.2023 unde se specifică tariful de 0,32 lei/to/km, respectiv la pag. 52 este prezentat modul de calcul al transportului unitar mixturii BA16 de la staţia de producţie asfalt a ..... din localitatea Vladimirescu. Consiliul nu va putea reține nici susținerile contestatorului potrivit cărora ......... SRL nu a fi justificat costurile aferente utilajelor, costurile de producție a mixturilor asfaltice, prețurile pentru materialele utilizate deoarece: - costurile aferente utilajelor, respectiv costul cu carburantul, manopera, deserventul, amortismente, costuri de regie şi alte cheltuieli indirecte au fost au fost justificate la pag. 34 - 41 ale adresei ......... SRL nr. 170 din 29.04.2025, ca răspuns la Solicitarea de clarificări nr. 111/351 din 24.04.2025 adresată de autoritatea contractantă; - costurile de producţie a mixturilor asfaltice şi a celorlalte materiale au fost justificate la pag. 7 – 33 şi la paginile 46-47 din adresa ..... nr. 170 din 29.04.2025. Pagina 46 din 51

Consiliul reține că societatea contestatoare a luat cunoștință de aceste înscrisuri cu ocazia studierii dosarului cauzei la CNSC și nu a venit cu critici concrete privind informațiile din justificarea de preț a transportului, costurilor cu utilajele, producția mixturilor și alte materiale, ceea ce nu poate fi considerat decât o recunoaștere a concludenței respectivelor răspunsuri. Critica contestatorului, potrivit căreia ......... SRL ar fi sub-evaluat suprafața de drum pentru activitatea de la art. 7 „Frezare suprafețe asfalt existente pe 6 cm grosime inclusiv încărcare, transport și descărcare” urmează a fi respinse, având în vedere următoarele aspecte: Potrivit mențiunilor de la pag. 23 din partea scrisă din DALI (pag. 26 din fișierul „PIESE SCRISE.pdf” aflat în fișierul tip arhivă cu identificatorul „[...../00019] 07 DALI DN 59B km 60+000- km75+488 ......rar.p7s” publicat de autoritatea contractantă la secțiunea aferentă clarificărilor din SEAP), scenariul recomandat de proiectant conform art. 7 alin. (2) din HG nr. 907/2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/ proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice este scenariul (soluția) 1, descris la pag. 22 din DALI (pag. 25 din fișierul „PIESE SCRISE.pdf”). În cadrul acestei soluții, sunt descrise 4 tipuri de structuri rutiere, din care primele 3 sunt pentru anumite sectoare de drum și cea de a 4-a este pentru accese la proprietăți. În cadrul descrierii structurii rutiere tip II se menționează că stratul superior de fundație se obține din reciclarea straturilor rutiere existente cu adaos de liant hidraulic și agregate aport. Descrierea operațiunii de frezare se regăsește la pag. 3 din fișierul „Descriere preturi DN 59B km 60+000- km75+488 ......pdf” din arhiva menționată mai sus, astfel: „FREZAREA ÎMBRĂCĂMINTEI BITUMINOASE Lucrarea constă în frezarea îmbrăcămintei bituminoase cu ajutorul unui utilaj de frezare, conform prevederilor proiectului si cerințelor Consultantului. DESCRIEREA LUCRĂRILOR Lucrările constau din: - procurarea utilajelor, echipamentelor, asigurarea mijloacelor de transport, precum și a forței de muncă necesare; - toate transporturile și manipulările pentru procurarea și punerea în operă; - marcarea suprafeței conform proiectului sau cerințelor Inginerului; - frezarea pe adâncimea indicată; - încărcarea și transportul materialului rezultat din frezare în depozitul exterior; - curățarea suprafeței; Pagina 47 din 51

- verificarea topografică a cotelor; - curățarea terenului adiacent afectat de lucrări. MĂSURĂTORI ȘI PLĂȚI Plata pentru frezarea îmbrăcămintei bituminoase se va efectua pe metru pătrat (m2)”. Spre deosebire de materialele rezultate din frezare, care se transportă/evacuează în „depozitul exterior”, în cazul operațiunii de reciclare, aceste materiale sunt reutilizate la locul amplasamentului, aspect menționat la pag. 9 din descrierea prețurilor: „RECICLARE IN SITU CU LIANȚI HIDRAULICI ȘI ADAOS DE AGREGATE DE APORT DESCRIEREA LUCRĂRILOR Lucrările constau din : - procurarea materialelor, utilajelor, echipamentelor, asigurarea mijloacelor de transport, precum și a forței de muncă necesare; - toate transporturile și manipulările pentru procurarea și punerea în operă; - executia stratului reciclat cu lianți hidraulici și adaos de agregate de aport în conformitate cu prevederile proiectului; - luarea probelor și efectuarea testelor necesare; - verificarea topografică a cotelor; MĂSURĂTORI ȘI PLĂȚI Plata pentru executarea stratului reciclat se face pe metru cub (m3) de strat pus în operă, gata compactat”. Or, în aceste condiții, apare ca fiind eronat raționamentul contestatorului, potrivit căruia intervenientul ar fi trebuit să includă în ofertă întreaga suprafață a drumului deoarece o parte din acesta urmează a fi reciclat, nu frezat și evacuat. Din acest motiv, Consiliul apreciază ca fiind pertinentă explicația ......... SRL din concluziile scrise înregistrate la CNSC sub nr. 47639/15.07.2025, potrivit cărora „(...) suprafața de 10.855 mp aferentă art. 7 „Frezare suprafețe de asfalt existente [...]” reprezintă suprafața sectoarelor de drum de pe care se frezează material care se va încărca, transporta și se va descărca la locul autorizat, indicat de către Beneficiar, și rezultă din însumarea suprafețelor celor 3 sectoare de drum: ➢ sectorul km 60+000 – 60+182, pentru care se aplică profilul tip I, are o lungime de 182 m; ➢ sectorul km 74+000 – 75+446 pentru care se aplică profilul tip I, are o lungime de 1446 m; ➢ sectorul km 75+446 – 75+488 pentru care se aplică profilul tip III are o lungime de 42 m; Pagina 48 din 51

➢ adunând cele 3 lungimi de sectoare și înmulțind cu lățimea drumului de 6,50 m rezultă 10.855 mp: (182m + 1446m + 42m) x 6,5m = 10.855 mp; „Diferența” de 72.305 mp reprezintă suprafața sectorului de drum pe care se va executa activitatea de reciclare. In cadrul acestei activități de reciclare este cuprinsă și operația de pregătire a suprafeței în vederea reciclării stratului realizat prin malaxarea materialului existent cu aport de material granular si liant, astfel că materialul existent nu necesită a fi „încărcat, transportat și descărcat”, acesta rămânând pe poziție pentru a fi reciclat. Din acest motiv, activitatea de frezare pentru această suprafață nu a fost încadrată la articolul 7.” În ceea ce privește stratul de fundație din balast stabilizat cu lianți hidraulici din capitolul „Complex rutier”, Consiliul apreciază ca fiind pertinente explicațiile ......... SRL din concluziile scrise înregistrate la CNSC sub nr. 47639/15.07.2025, potrivit cărora cantitatea de contestată de ......... SRL, de 1.675,21 mc pentru sectoarele cu Profil tip I, aferenta art. 22 Strat fundație din balast stabilizat cu lianți hidraulici inclusiv transport materiale, rezultă din următorul calcul: - pentru sectorul km 60+000 – 60+182, pentru care se aplică profilul tip I, rezulta o cantitate de 187,28 mc; - pentru sectorul km 74+000 – 75+446 pentru care se aplică profilul tip I, rezulta o cantitate de 1.487,93 mc; - din însumarea celor 2 cantități rezultă un total de 1.675,21 mc balast stabilizat cu liant hidraulic. Cu privire la diferența indicată de contestator, se reține că intervenientul detaliază, în mod corect, ca fiind că lungimea casetelor de 13.818 m, minim 1 m partea stângă și minim 1 m partea dreaptă se aplică pentru sectoarele cu Profil tip II, pe sectorul km 60+182 – 74+000, iar cantitatea de material necesar a fost cotata astfel: - în art. 19 Strat fundație din balast: 13.818 m x 2 (stânga- dreapta) x 1,10 m (lățimea medie a casetei) x 0,10 m (grosime) = 3.039,96 mc balast; - în art. 23 Reciclare in situ cu adaos de liant hidraulic și agregate de aport, inclusiv transport materiale: 13.818 m x 2 (stânga-dreapta) x 1,00 m (lățimea medie a casetei) x 0,05 m (grosime) = 1.381,80 mc balast din aport de materiale granular; - din însumarea celor 2 cantități rezultă un total de 4.421,76 mc balast amestec; Însumând cele 2 cantități aferente profilelor tip I si tip II pentru realizarea stratului de balast stabilizat cu liant, rezultă totalul de 6.096,97 mc balast amestec. Având în vedere argumentele anterior iterate, Consiliul apreciază că este eronată calculația realizată de contestator având în vedere că acesta a considerat cantitatea de balast stabilizat de la art. 22 ca fiind Pagina 49 din 51

întreaga cantitate de balast utilizată, rezultând astfel un preț unitar de 66,01 lei/mc foarte redus. În fapt, astfel cum relevă intervenientul, cantitatea de balast utilizată și ofertată totală este de 6.096,97 mc, care a fost integrată în deviz, conform explicațiilor de mai sus, la articolele: 19, 22 și 23. Criticile contestatorului privind cheltuielile cu dotările aferente organizării de șantier menționate în propunerea tehnică și care nu au fost evidențiate în justificarea de preț (laborator mobil, punct de colectare a deșeurilor, servicii de pază, punctul PSI, împrejmuire etc.) urmează a fi respinse, ca nefondate, având în vedere faptul că intervenientul a ales să suporte aceste cheltuieli din capitolul de cheltuieli indirecte, conform Ghidului privind elaborarea devizelor la nivel de categorii de lucrări şi obiecte de construcţii pentru investiţii realizate din fonduri publice Indicativ P91/1-02. În fine, Consiliul va respinge, ca nefondată, susținerea contestatorului potrivit căreia intervenientul nu ar fi justificat costul cu asistența tehnică aferentă perioadei de garanție deoarece: - potrivit art. 23 lit. h) din Legea nr. 10/1995 cu modificările și completările ulterioare, Proiectantul lucrărilor are obligația legală de a participa la fazele de execuție stabilite prin proiect și la verificarea lucrărilor; - la pag. 122 din propunerea tehnică, ......... SRL a precizat că „personalul cheie (...) va acorda asistență tehnică pe perioada execuției, conform art. 23 lit. h) din Legea 10/1995 (...) (inclusiv în perioada de garantie acordata lucrarilor), avand in responsabilitate participarea la fazele de executie stabilite prin proiect si la verificarea lucrarilor”, asumându-și, astfel, obligația legală anterior menționată; - argumentele contestatorului nu demonstrează că suma de 42.600 lei alocată de ......... SRL pentru asistența tehnică ar fi insuficientă pentru asistență tehnică pe perioada de garanție având în vedere că astfel de necesitate poate apărea, de exemplu, pentru remedierea eventualelor defecțiuni apărute în perioada de garanție (cum ar fi furnizarea de detalii tehnice suplimentare, soluții de remediere, confirmarea respectării proiectului inițial sau adaptarea lui), care sunt oricum în sarcina antreprenorului, având în vedere timpul contractului de proiectare și execuție. Prin urmare, critica contestatorului nu relevă o neconformitate a ofertei sau lipsă de sustenabilitate a prețului ofertat, care să impună necesitatea unor verificări suplimentare. Având în vedere toate aspectele de fapt și de drept mai sus evocate, în temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul va respinge, ca nefondată, contestația formulată de ......... SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantă .............. iar, pe cale de consecință, va admite cererea de intervenție formulată de ......... SRL. Pagina 50 din 51

Referitor la solicitarea intervenientului privind acordarea cheltuielilor de soluționare, Consiliul va reține că, potrivit art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, „Consiliul poate obliga, la cerere, partea în culpă, la plata cheltuielilor efectuate pentru soluționarea contestației. Cuantumul, detalierea și documentele doveditoare ale cheltuielilor efectuate sunt prezentate în cerere, care trebuie depusă înainte de pronunțarea deciziei de soluționare a contestației”. Ori, întrucât intervenientul nu a depus documente doveditoare din care să rezulte natura și cuantumul cheltuielilor efectuate, Consiliul va respinge, ca nedovedită, solicitarea acestuia privind acordarea de cheltuieli de soluționare. Pentru aceste motive în baza documentelor depuse de părți, CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR DECIDE: Respinge, ca nefondată, excepția tardivității contestației formulată de ......... SRL, invocată de ......... SRL în cererea de intervenție. Respinge, ca nefondată, contestația formulată de ......... SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantă .............. iar, pe cale de consecință, admite cererea de intervenție formulată de. Respinge, ca nedovedită, solicitarea intervenientului ......... SRL privind acordarea cheltuielilor de soluționare. Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare. Complet de soluționare a contestațiilor în domeniul achizițiilor publice: Consilier de soluționare ......... PREȘEDINTE ......... Consilier de soluționare ............ Redactat practicaua deciziei .... Redactată în 5 (cinci) exemplare originale, conține 48 (patruzeci) pagini Pagina 51 din 51