Decizie CNSC 1715/2025

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 1715/C6/1417 Data: 20.06.2025 Prin contestația nr. 347/22.04.2025, înregistrată la CNSC cu nr. 25913/23.04.2025, formulată de către societatea EURO-AUDIT SERVICE SRL, cu sediul în Târgoviște, str. Calafat nr. 7, județul Dâmbovița, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J15/954/2004, având CUI RO 16869469, reprezentată convențional prin Alexandru Carlig - administrator, împotriva documentației de atribuire, întocmită de către COMUNA TULUCEȘTI, cu sediul în comuna Tulucești, str. Primăriei nr. 12, județul Galați, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii simplificate, în vederea atribuirii contractului de Execuție lucrări pentru obiectivul de investiții „Modernizarea sistemului de iluminat public stradal faza II în comuna Tulucești, județul Galați”, anunț de participare simplificat nr. SCN1161396/14.04.2025, s-a solicitat admiterea contestației și, pe cale de consecință, în principal, modificarea documentației de atribuire în sensul eliminării cerințelor restrictive care limitează în mod nelegal concurența și obligarea autorității contractante la decalarea termenului de depunere a ofertelor și la continuarea procedurii în conformitate cu prevederile legale în vigoare aplicabile în materia achizițiilor publice, cu respectarea principiilor consacrate de art. 2 al Legii nr. 98/2016, iar în subsidiar, în situația în care se va constata faptul că nu mai pot fi adoptate măsuri de remediere, anularea procedurii, respectiv obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezenta procedură conform documentelor justificative ce vor fi depuse înainte de pronunțarea deciziei de soluționare a contestației. Cererea de suspendare a procedurii de atribuire a fost respinsă, ca rămasă fără obiect, de Consiliu prin Încheierea nr. 1518/C6/1417 din data de 29.04.2025. Pagina 1 din 2

Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite, în parte, contestația depusă de EURO-AUDIT SERVICE SRL, în contradictoriu cu COMUNA TULUCEȘTI, în limita celor analizate de Consiliu. Obligă autoritatea contractantă ca, în termen de 15 zile de la primirea deciziei Consiliului, cu respectarea prevederilor legale să remedieze documentația de atribuire, în sensul celor achiesate de petentă și stabilite de Consiliu și să aducă la cunoștința operatorilor economici interesați de participarea la procedură aceste modificări și clarificări, prin publicarea acestora în SEAP, cu respectarea prevederilor art. 55 alin. (1) din HG nr. 395/2016. Obligă autoritatea contractantă la stabilirea unei noi date-limită de depunere a ofertelor, astfel încât, între data publicării remedierilor și data depunerii ofertelor, să fie asigurată o perioada de timp suficientă pentru elaborarea și prezentarea unor oferte care să respecte toate cerințele documentației de atribuire, astfel cum este modificată ca urmare a prezentei decizii, cu respectarea prevederilor art. 55 alin. (2) din HG nr. 395/2016. Respinge ca nefondat capătul subsidiar de cerere din contestația formulată de EURO-AUDIT SERVICE SRL de anulare a procedurii de atribuire. Obligă COMUNA TULUCEȘTI la plata către EURO-AUDIT SERVICE SRL a sumei de 1500 lei, reprezentând cheltuieli de judecată. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva ei se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016. 2

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 1715/C6/1417 Data: 20.06.2025 Prin contestația nr. 347/22.04.2025, înregistrată la CNSC cu nr. 25913/23.04.2025, formulată de către societatea ....., cu sediul în ........., ..., județul ........., înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. ........., având CUI RO ........., reprezentată convențional prin ......... - administrator, împotriva documentației de atribuire, întocmită de către ........., cu sediul în ........., ........., județul ........., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii simplificate, în vederea atribuirii contractului de Execuție lucrări pentru obiectivul de investiții „Modernizarea sistemului de iluminat public stradal faza II în ........., județul

.........”,

anunț

de

participare

simplificat

nr. SCN1161396/14.04.2025, s-a solicitat admiterea contestației și, pe cale de consecință, în principal, ......... în sensul eliminării cerințelor restrictive care limitează în mod nelegal concurența și obligarea autorității contractante la decalarea termenului de depunere a ofertelor și la continuarea procedurii în conformitate cu prevederile legale în vigoare aplicabile în materia achizițiilor publice, cu respectarea principiilor consacrate de art. 2 al Legii nr. 98/2016, iar în subsidiar, în situația în care se va constata faptul că nu mai pot fi adoptate măsuri de remediere, anularea procedurii, respectiv obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezenta procedură conform documentelor justificative ce vor fi depuse înainte de pronunțarea deciziei de soluționare a contestației. Cererea de suspendare a procedurii de atribuire a fost respinsă, ca rămasă fără obiect, de Consiliu prin Încheierea nr. 1518/C6/1417 din data de 29.04.2025. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Pagina 1 din 47

Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care ..... solicită cele menționate în partea introductivă a deciziei. Precizează că, în speță, este ofertant interesat de participarea la această procedură, participare care este imposibilă prin raportare la modalitatea în care autoritatea contractantă a înțeles să publice documentația de atribuire, aceasta având un caracter ambiguu, cu inserarea unor cerințe nelegale, de natură a încălca libera concurență și de a avantaja în mod nelegal operatorul economic ..... SRL, după cum va demonstra în cuprinsul contestației. Cu privire la interesul său legitim în depunerea prezentei contestați, acesta este constituit de posibilitatea de a depune ofertă în cadrul procedurii și/sau de a fi declarată câștigătoare a acesteia, în condițiile în care, în urma admiterii contestației, s-ar constata faptul că autoritatea contractantă a publicat în mod nelegal o documentație ambiguă și restrictivă, de natură a avantaja în mod nelegal un anumit operator economic și de a împiedica participarea la procedură și a altor operatori. În consecință, contestatoarea consideră că documentația de atribuire este nelegală în temeiul următoarelor considerente: Analizând documentația de atribuire, a constatat că aceasta conține o serie de cerințe nelegale, ce urmează a fi detaliate în cele ce urmează, condiții în care a procedat pe datele de 14, 15, respectiv 17.04.2025 la a solicita clarificări cu privire la aspectele considerate neclare/nelegale (o parte din ele făcând și obiectul prezentei contestații), în egală măsură, învederându-i autorității contractante faptul că, în situația în care nu va proceda la eliminarea din cuprinsul documentației de atribuire a Fisei tehnice nr. 3 - Senzor multifuncțional în termen de 3 zile de la data de 14.04.2025 (dată la care a fost formulată prima solicitare de clarificări) își rezervă dreptul de a formula contestație. Până la data formulării contestației, autoritatea contractantă nu a publicat nicio clarificare. Prin elaborarea unei documentații ambigue și prin impunerea unor cerințe tehnice, constructive și/sau funcționale specifice în sarcina ofertanților, proiectantul lucrării contribuie în mod nepermis la restrângerea artificială a concurenței. Impunerea de către proiectant a unor asemenea cerințe restrictive cu dedicație clară pentru un anume ofertant, respectiv ..... SRL, este o practică obișnuită a ..... SRL, fiind de notorietate atribuirea către ..... SRL a tuturor lucrărilor proiectate de către ..... SRL, legăturile dintre cele două societăți fiind mai mult decât evidente. În acest sens transmite, atașat contestației, o listă cu o parte din proiectele realizate de către ..... SRL în corespondență cu procedurile de 2

atribuire a contractelor de execuție la care fie unicul ofertant a fost societatea ..... SRL (în mod direct sau subcontractant și/sau terț susținător al partenerilor săi), fie, deși au mai fost unul sau mai mulți ofertanți, în final procedurile respective au fost atribuite, la o valoare apropiată de valoarea maximă estimată a respectivelor proceduri, ..... SRL și/sau partenerilor săi, unde calitatea sa a fost de subcontractant și/sau terț susținător. De altfel, învederează Consiliului că, așa cum rezultă din informațiile publicate în SEAP și redate în capturile prezentate în cadrul procedurii organizate de către aceeași autoritate contractantă, aferentă primei etape, respectiv procedura simplificată inițiată prin publicarea anunțului de participare simplificat nr. SCN1127198/28.06.2023, având ca obiect „Execuție lucrări pentru obiectivul de investiții „Modernizarea sistemului de iluminat public stradal în ........., județul .........", a fost depusă o singură ofertă de către ..... SA cu subcontractant ..... SRL, căruia i-a fost atribuit contractul la valoarea de 1.891.004,98 lei, reprezentând 99,78% din valoarea estimată a procedurii (cu doar 4.254,52 lei sub valoarea estimată a procedurii). În continuare, arată modalitatea prin care proiectantul lucrărilor pentru „Execuție lucrări pentru obiectivul de investiții „Modernizarea sistemului de iluminat public stradal faza II în ........., județul ........." a procedat la impunerea în mod nelegal a unor cerințe pe care le pot îndeplini doar echipamentele produse de către ..... SRL. I - Ambiguitatea cerinței referitoare la cablurile electrice în zone cu pericol de atmosferă explozivă, cerință care se regăsește la pag. 59 din proiectul tehnic: Așa cum rezultă din captura prezentată din Proiectului Tehnic de Execuție (PTE) - pag. 61 din fișierul "......... PTh SSV”, se face referire la „cabluri electrice în zone cu pericol de atmosferă explozivă". Cerința este nejustificată atâta timp cât autoritatea contractantă nu indică în mod concret nici în partea scrisă și nici în partea desenată a PTE care sunt „zonele cu pericol de atmosferă explozivă", astfel încât ofertanții în cunoștință de cauză să oferteze atât cantitatea, cât și calitatea unor cabluri de energie electrică care să îndeplinească aceasta cerință. În lipsa indicării concrete în PTE a tuturor zonelor cu atmosfera explozivă, impunerea unei astfel de cerințe este nejustificată și are doar rolul de limitare a concurenței prin includerea în documentația de atribuire a unor cerințe inutile și nejustificate. În conformitate cu prevederile alin. (1) al art. 154 din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă are obligația de a elabora documentația de atribuire care conține toate informațiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă și precisă cu privire la cerințele achiziției, obiectul contractului și modul de desfășurare a procedurii de atribuire. Totodată, în conformitate cu prevederile alin. (2) al art. 20 din HG nr. 395/2016, documentația de atribuire conține orice cerință, criteriu, regulă Pagina 3 din 47

și alte informații necesare pentru a asigura ofertantului/candidatului o informare completă, corectă și explicită cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire. Modalitatea în care autoritatea contractantă a elaborat documentația de atribuire încalcă în mod evident prevederile legale, ambiguitatea documentației de atribuire, pe lângă nelegalitatea acesteia, având exclusiv rolul de a „sigila" participarea la procedură, care trebuie să aibă un singur ofertant, respectiv ..... SRL sau alți operatori aflați în legături cu acesta. II - Ambiguitatea documentației de atribuire în ceea ce privește tipul de rețea electrică: La pag. 60 din PTE - pag. 62 din fișierul „......... PTh SSV" se prevede utilizarea de CDD-IL - Clemă de derivație cu dinți pentru iluminat. Prin raportare la faptul că la pag. 16-17 din PTE (pag. 18-19 din fișierul „......... PTh SSV') nu este indicat tipul de rețea electrică (rețea electrică în cablu torsadat-izolat și rețea electrică neizolată-cu fir de aluminiu) existența în sistemul de iluminat public din ........., impunerea utilizării unor cleme de derivație CDD-IL care să fie utilizate doar pentru alimentarea corpurilor de iluminat din rețeaua electrică aeriană existența executată cu cablu torsadat (izolat) sau conductoare izolate, se pune întrebarea care este modul de alimentare a corpurilor de iluminat ce vor fi alimentate din rețeaua electrică executată cu conductoare neizolate (cupru/aluminiu). Având în vedere lipsa din PTE atât în partea scrisă, cât și în partea desenată, a indicării tipului de rețea existentă (rețea izolată și rețea neizolată) în sistemul de iluminat public din ........., precum și a lungimii acesteia se pune problema posibilității alimentării corpurilor de iluminat din rețeaua electrică executată cu conductor neizolat. Pentru a se putea oferta corect în procedură, PTE ca parte a documentației de atribuire, trebuie să identifice tipurile de rețea electrică (izolată și neizolată) din sistemul de iluminat public astfel încât să se poată identifica tipul de CDD-IL care vor fi utilizate pentru asigurarea corespunzătoare a legăturilor de alimentare electrică a corpurilor de iluminat. Menționează că, pentru alimentarea corpurilor de iluminat de la rețeaua electrică, se utilizează cleme de derivație cu dinți (CDD-IL) diferite, CDD-IL-CN pentru conductor neizolat (cupru/aluminiu) și CDD-15-IL pentru conductor izolat (torsadat) astfel încât și prețul acestor CDD-IL este diferit. Omiterea cu bună știință a structurii rețelei electrice de alimentare a corpurilor de iluminat din PTE ca parte a documentației de atribuire va crea avantaje nejustificate pentru ofertantul aflat în relații privilegiate cu elaboratorul PTE care în mod logic deține astfel de informații pe care nu le- a făcut publice. Prin această conduită, se încalcă, în mod deliberat, 4

prevederile alin. (1) al art. 154 din Legea nr. 98/2016 și pe cele ale alin. (2) al art. 20 din HG nr. 395/2016. În vederea ofertării în mod corespunzător, solicită obligarea achizitoarei să indice atât în partea scrisă, cât și în partea desenată a PTE structura rețelei de iluminat, în funcție de tipul acesteia (lungimi și număr de corpuri de iluminat alimentate separat din rețea izolată public și separat din rețea neizolată). III - Ambiguitatea documentației de atribuire în ceea ce privește planul de măsuri pentru protecția mediului: Arată că Planul pentru Protecția Mediului prevăzut la pag. 61-62 din PTE (pag. 63-64 din fișierul „......... PTh SSV") este un plan general, care nu este specific procedurii privind modernizarea iluminatului public din ........., întrucât pericolele de mediu pentru următoarele aspecte de mediu nu pot fi identificate în cadrul execuției lucrărilor, aspectele respective neregăsindu-se în execuția lucrărilor, după cum urmează: > Aspectul de mediu „Modificarea cadrului natural", prevăzut la pct. 1 al „Planului de măsuri privind protecția mediului", care are ca impact asupra mediului „Afectarea solului și a ecosistemului terestru (vegetație, teren)" nu se justifică a fi inclus în Planul de Mediu, atâta timp cât lucrările care se vor executa în cadrul PTE nu afectează nici solul și nici ecosistemele terestre, întrucât lucrările PTE privesc exclusiv lucrul la înălțime ce va consta doar în demontarea și montarea unor corpuri de iluminat, fără nici cea mai mică legătură cu solul și ecosistemele terestre. Aplicabilitatea acestui aspect este specific lucrărilor de construcții civile, atunci când se fac săpături sau defrișări care afectează mediul, ori în cadrul acestui proiect astfel de lucrări nu vor fi executate. În aceste condiții, prin includerea în Planul de măsuri pentru protecția mediului a unui asemenea aspect, achizitoarea va pune ofertanții în situația de a fi în imposibilitatea întocmirii unui plan de măsuri care să respecte formatul și informațiile impuse prin documentația de atribuire. > În mod similar, nu se justifica nici aspectele de mediu privind pct. 2, 3, 5, 6, 7, 8, 9, 10, întrucât categoria lucrărilor prevăzute în PTE nu este de natură să producă asemenea aspecte de mediu astfel încât să fie nevoie de determinarea impactului de mediu, propunerea de măsuri de protecția mediului cu indicarea legislației în vigoare și stabilirea de responsabili pentru înlăturarea unui impact care nu există. Avându-se în vedere includerea în documentația de atribuire a unui Plan de Măsuri pentru Protecția Mediului la modul general, inaplicabil la procedură care face obiectul speței deduse judecății, solicită obligarea autorității contractante la includerea în documentația de atribuire a unui plan personalizat, strict destinat lucrărilor ce fac obiectul procedurii, astfel încât toți ofertanții să cunoască intențiile reale ale autorității contractante, prevederile alin. (1) al art. 154 din Legea nr. 98/2016 și cele ale alin. (2) al art. 20 din HG nr. 395/2016 menționate în cuprinsul primului capăt de cerere fiind aplicabile și în cadrul prezentului capăt de cerere. Pagina 5 din 47

IV - Ambiguitatea și nelegalitatea documentației de atribuire în ceea ce privește planul de securitate și sănătate cu referire la numărul maxim de lucrători: În cadrul Planului de Securitate și Sănătate ce se regăsește la pag. 64 din PTE (pag. 66 din fișierul „......... PTh SSV"), se menționează la pct.1.8 faptul că numărul maxim de personal ce poate fi utilizat în lucrare să fie format din minim 2 echipe a câte 6 muncitori fiecare. Atât ambiguitatea, cât și nelegalitatea cerinței sunt evidente de la prima lecturare a cerinței, dovedind inconsecventa autorității contractante care utilizează sintagmele „minim" și „maxim" în cadrul aceluiași enunț. Dincolo de acest aspect, învederează că la pct. 3.2 din caietul de sarcini - Personalul contractantului (pag. 4 din fișierul „2. Caiet de sarcini"), nu se face referire la numărul maxim de lucrători format din 2 echipe a câte 6 lucrători, existând în mod evident o necorelare între părțile componente ale documentației de atribuire, condiții în care cerința impusă prin PTE este de natură să îngrădească libertatea de acțiune a ofertanților în stabilirea numărului de lucrători necesari execuției lucrărilor în funcție condițiile concrete ale fiecărui ofertant. Autoritatea contractantă nu poate stabili un număr maxim de lucrători necesari execuției unei lucrări fără intenția de a se amesteca în organizarea internă a fiecărui ofertant. Criteriile în baza cărora autoritatea contractantă a stabilit un număr maxim de 2 echipe a câte 6 lucrători pentru fiecare echipă reprezintă o modalitate de limitare a concurenței fără nicio fundamentare legală, întrucât fiecare ofertant are libertatea utilizării numărului de lucrători pe care îl consideră necesar execuției lucrării fără nicio limitare. Limitarea numărului de lucrători are consecințe în ceea ce privește repartizarea numărului de ore din devizele financiare pe lucrători, avându- se în vedere faptul că fiecare lucrător nu poate depăși numărul orelor de muncă prevăzut în Codul muncii. Or, dacă ofertantul stabilește un termen de execuție a lucrării foarte mic, va exista riscul ca numărul de ore de execuție impus de către achizitoare prin devizele lucrării să fie mult mai mare decât cel care poate fi repartizat pe numărul de lucrători impus (12 lucrători), iar în acest fel să fie periclitată execuția lucrării în termenul asumat. Solicită Consiliului să constate faptul că modalitatea în care a fost elaborată documentația de atribuire, are drept finalitate incidența unui amestec nepermis în modalitatea de organizare internă a fiecărui ofertant, pe cale de consecință impunându-se obligarea achizitoarei la refacerea Planului de Securitate și Sănătate, astfel încât să lase libertate deplină ofertanților în stabilirea numărului de lucrători necesari execuției lucrărilor. 6

V - Ambiguitatea și nelegalitatea documentației de atribuire în ceea ce privește planul de securitate și sănătate cu referire la utilizarea scărilor manuale: La pag. 67 din PTE (pag. 69 din fișierul „......... PTh SSV") se impune în cadrul Planului de Securitate și Sănătate utilizarea scărilor manuale pentru execuția lucrărilor. Învederează faptul că impunerea unei astfel de cerințe este contrară cerinței din caietul de sarcini de la pct. 3.3 Utilaje de construcții (pag. 5 din fișierul „2. Caiet de sarcini") în care se solicită pentru execuția lucrării, așa cum este și firesc, „echipamente eficiente și corespunzătoare execuției lucrărilor" (și cu privire la acest aspect fiind incidentă o evidentă necorelare,) ceea ce presupune utilaje de tip PRB (utilaje de lucru la înălțime) și nu scări manuale, care nu se mai folosesc de mai bine de 30 ani. Impunerea unor asemenea echipamente de lucru este de natura să limiteze atât libera alegere a modalităților de lucru a ofertanților în vederea execuției lucrărilor într-un termen cât mai scurt și de calitate, cât și asigurarea unor condiții mai bune de muncă lucrătorilor. De asemenea, prin impunerea scărilor de lucru la înălțime crește riscul de accidente pentru lucrători și scade în mod semnificativ productivitatea muncii cu consecințe privind creșterea ofertei financiare în mod incorect. Ca urmare, solicită obligarea autorității contractante la refacerea Planului de Securitate și Sănătate în sensul eliminării din cuprinsul acestuia a obligativității pentru ofertanți de a utiliza în execuția lucrărilor scările manuale pentru montarea demontarea-montarea corpurilor de iluminat. VI - Ambiguitatea și nelegalitatea documentației de atribuire în ceea ce privește planul de securitate și sănătate cu referire la utilizarea ”cofragelor”: În mod similar la pag. 68 din PTE (pag. 70 din fișierul „......... PTh SSV") se impune în cadrul Planului de Securitate și Sănătate utilizarea ”cofragelor” și elementelor prefabricate. Acest aspect este impus în mod incorect avându-se în vedere faptul că lucrările proiectului sunt din categoria iluminatului public, unde nu se utilizează ”cofrage” și elemente prefabricate, acestea fiind specifice lucrărilor de construcții civile. Solicită obligarea achizitoarei la refacerea Planului de Securitate și Sănătate în sensul eliminării din cuprinsul acestuia a obligativității pentru ofertanți de a utiliza în execuția lucrărilor ”cofragele” și elementele prefabricate care sunt specifice altor categorii de lucrări decât celor prevăzute în PTE. VII - Ambiguitatea și nelegalitatea documentației de atribuire în ceea ce privește cap. v - detalii de execuție cu referire la procedura de execuție nr. 2 - montare console și aparate de iluminat La pag. 73 din PTE (pag. 75 din fișierul "......... PTh SSV") în cadrul Cap. V - Detalii de execuție, Procedura de execuție nr. 2 „Montare console și aparate de iluminat" se prevede dezizolarea conductorului pe o distanță Pagina 7 din 47

de 20 cm pentru introducerea conductorului în șirul de cleme. Dezizolarea pe o asemenea lungime (20 cm) a conductorului (introducerea în șirul de cleme se face pe o lungime de 2 cm) presupune că o lungime de 18 cm va rămâne cablu neizolat în interiorul corpului de iluminat, ceea ce crește în mod alarmant riscul de electrocutare directă la momentul efectuării intervenției sau riscul de atingere a firului dezizolat de alte componente interne ale corpului de iluminat, determinând în acest fel scurgeri de curent pe toată suprafața corpului de iluminat și în continuare pe întreg stâlpul de iluminat. În acest fel poate fi pusă în pericol viața și integritatea persoanelor și animalelor care trec întâmplător pe lângă stâlpul de iluminat în cauză, ca urmare a contactului direct cu stâlpul de iluminat sau a tensiunii de pas care se formează în zona stâlpului de iluminat. De asemenea, pericolul de electrocutare este prezent pentru personalul de intervenție care deschide capacul corpului de iluminat fără să știe ca acesta poate fi în legătură directă cu firele dezizolate din interiorul corpului de iluminat. Ca urmare, solicită obligarea achizitoarei să refacă procedura de lucru astfel încât dezizolarea conductorului să se facă strict pe lungimea introdusă în șirul de cleme pentru a preîntâmpina accidentele prin electrocutare. VIII - Ambiguitatea și nelegalitatea documentației de atribuire în ceea ce privește cap. v - detalii de execuție cu referire la montarea punctelor de aprindere: La pag. 73 din PTE (pag. 75 din fișierul „......... PTh SSV") în cadrul Cap. V - Detalii de execuție, pct. 3 Montarea punctelor de aprindere, autoritatea contractantă nu specifică varianta de montare a punctelor de aprindere, astfel încât ofertanții să poată oferta în cunoștință de cauză. Punctele de aprindere pot fi montate în mai multe variante, printre care amintește: varianta suspendată pe stâlpul de iluminat, varianta cu fixare în fundație turnată, varianta cu fixare pe perete de zid, etc. În funcție de varianta de montaj pentru punctele de aprindere sunt și costurile aferente de ofertare generate de montaj. Cunoașterea din faza de elaborare a PTE a variantei de montaj este esențială pentru ofertanți în scopul ofertării unui preț corect în egală măsură de către toți ofertanții. În caz contrar va fi avantajat ofertantul care se află în relații privilegiate cu elaboratorul PTE și deține informații pe care alți potențiali ofertanți nu le dețin, care îi va facilita avantaje certe competitive în comparație cu ceilalți ofertanți. Avându-se în vedere aceste aspecte, solicită obligarea autorității contractante la refacerea PTE în scopul indicării în cadrul acestuia atât a variantei de montaj, cât și a estimării costurilor de montaj pentru varianta indicată. 8

IX - Ambiguitatea și nelegalitatea documentației de atribuire în ceea ce privește informațiile care se regăsesc în calculele luminotehnice - puterea electrică și distanța între doi stâlpi: În PTE la pag. 89 din fișierul „......... PTh SSV' se află Proiectarea luminotehnică în cadrul căreia se indică puterea suportată pe fiecare tronson al rețelei electrice de alimentare a corpurilor de iluminat în condițiile existenței unei distante între 2 stâlpi consecutive montați în rețea de 35 m. Exemplifică câteva pagini din PTE în ce privește puterea electrică suportată pe tronsoane de rețea, respectiv pag. 89 putere de 2610 W/km, pag. 98 putere de 594 W/km, pag. 105 putere de 2610 W/km, pag. 120 putere de 638 W/km, pag. 127 putere de 2610 W/km etc. În PTE aprobat de către autoritatea contractantă nu se face nicio altă precizare în legătură cu utilitatea înscrierii puterilor respective în proiectarea luminotehnică astfel încât ofertanții, în egală măsură, să poată utiliza informațiile respective, condiții în care se vede nevoită să presupună că indicarea puterii electrice și a distanței între 2 stâlpi ai rețelei electrice existente consecutive are rolul de a determina numărul maxim de corpuri de iluminat ce pot fi montate pe km de tronson, astfel încât alimentarea acestora să se facă în siguranță. Pentru că această presupunere să fie validată de informațiile existente în PTE aceste puteri trebuiau corelate cu informațiile existente în planșele existente la pag. 212 care privește Schema electrică monofilară de alimentare a punctelor de aprindere și pag. 214-220 privind planșele de dispunere (montaj) a corpurilor de iluminat pe fiecare tronson (stradă) a sistemului de iluminat din .......... În această situație era obligatorie corelarea puterii electrice declarate pentru fiecare tronson de rețea din cele declarate în proiectarea luminotehnică de la pag. 89 cu puterea electrică rezultată din fiecare planșă de montaj (dispunere) a corpurilor de iluminat pe fiecare tronson de rețea electrică în funcție de puterile corpurilor de iluminat dispuse pe tronsoanele de rețea. În acest sens, în cadrul PTE era obligatorie indicarea lungimilor de rețea pentru fiecare tronson avându-se în vedere faptul că informațiile despre puterea electrică pentru fiecare tronson de rețea este dată în W/km, astfel încât să se poată determina cu certitudine de către ofertanți suportabilitatea rețelei electrice în alimentarea corpurilor de iluminat impuse prin PTE conform planșelor indicate la pag. 214-220 din PTE. În consecință, solicită obligarea autorității contractante să pună la dispoziția ofertanților lungimile de rețea pe tronsoane în care se montează corpuri de iluminat noi corelate cu puterile electrice indicate în Proiectarea luminotehnică, astfel încât ofertanții să fie capabili să oferteze în cunoștință de cauză și în condiții egale de tratament. X - Nelegalitatea documentației de atribuire în ceea ce privește cerința de la rd. 1.11 din fișa tehnică nr. 1 - aparat de iluminat stradal cu led referitoare la puterile maxime impuse în regim nedimat: La rd. 1.11 din Fișa tehnică nr. 1, ce se regăsește în PTE la pag. 179 din fișierul „......... PTh SSV" este impusă cerința ca puterea electrică Pagina 9 din 47

maximă a corpului de iluminat să fie de 22W, respectiv 90W în regim nedimat. Potrivit rd. 1.2 din Fișa tehnică nr. 1, aparatul de iluminat ofertat trebuie să fie integrat într-un sistem de telegestiune, aspect care presupune și posibilitatea dimării acestuia. În aceste condiții, impunerea unor puteri maxime fixe în regim nedimat, reprezintă o limitare clară a concurenței care nu dispune de corpuri de iluminat cu puteri fixe de 22W și respectiv de 90W. Or, se cunoaște ca prin telegestiune puterea electrică se poate ajusta la orice valoare, fără a depăși valoarea maximă impusă prin documentația de atribuire. Impunerea celor două valori maxime fixe (în regim nedimat) ale puterii corpurilor de iluminat se face prin PTE cu scopul avantajării ..... SRL, aflată în relații privilegiate cu proiectantul lucrării. De altfel, în toate PTE- urile proiectate de ..... SRL sunt incluse corpuri de iluminat cu puteri atipice fixe deținute doar de către ..... SRL, cu toate că reglarea puterii corpurilor de iluminat se poate face cu succes prin sistemul de telegestiune impus prin PTE. Totodată, în stabilirea puterilor maxime fixe ale corpurilor de iluminat, autoritatea contractantă nu a luat în considerare la puterea nominală a corpurilor de iluminat și puterea nominală a controlerului punct luminos care face parte din sistemul de telegestiune și care se adaugă puterii corpului de iluminat. În aceste condiții, se întreabă de ce autoritatea contractantă impune puteri electrice fixe (în regim nedimat) pentru corpurile de iluminat, în condițiile în care puterea poate fi ajustată la orice valoare inferioară valorii maxime solicitate. Ca urmare, solicită obligarea autorității contractante la eliminarea din Fișa tehnică nr. 1 rd.1.11 a sintagmei „in regim nedimat" și să adauge la puterea maximă solicitată pentru corpurile de iluminat puterea electrică maximă a controlerului punct luminos, astfel încât să nu fie avantajat un anumit ofertant și astfel să fie limitată în mod nelegal concurența. XI - Ambiguitatea și nelegalitatea documentației de atribuire în ceea ce privește cerința de la rd. 1.14 din fișa tehnică nr. 1 - aparat de iluminat stradal cu led, 1.10 din fișa tehnică nr. 2 - controller punct luminos și 1.16 din fișa tehnică nr. 4 - punct de aprindere trifazat cu gateway cu ieșiri monofazate/trifazate referitoare la prezentarea mijloacelor de probă privind durabilitatea codului QR: La rd.1.14 din Fișa tehnică nr. 1, rd. 1.10 din Fișa tehnică nr. 2 Controler punct luminos și rd.1.16 din Fișa tehnică nr. 4 Punct de aprindere trifazat cu Gateway cu ieșiri monofazate/trifazate ce se regăsesc la pag. 179, 184, respectiv 191 din fișierul „......... PTh SSV" se solicită pentru 10

codul QR înscris pe corpul de iluminat și controller prezentarea de mijloace de probă care să ateste durabilitatea acestuia pentru întreaga perioadă de exploatare cu respectarea condițiilor de exploatare, fără ca autoritatea contractantă să specifice în concret în ce vor consta mijloacele de probă și care este standardul UE în baza căruia sunt solicitate aceste mijloace de probă. Precizările respective sunt absolut obligatorii, astfel încât toți ofertanții să poată prezenta mijloacele de probă în cunoștință de cauză pentru eliminarea arbitrariului în evaluarea ofertelor, prevederile alin. (1) al art. 154 din Legea nr. 98/2016 și cele ale alin. (2) al art. 20 din HG nr. 395/2016 menționate în cuprinsul primului capăt de cerere fiind aplicabile și în cadrul prezentului capăt de cerere. XII - Nelegalitatea documentației de atribuire în ceea ce privește cerința de la rd. 3.7 din fișa tehnică nr. 1 - aparat de iluminat stradal referitoare la prezentarea raportului de testare pentru evaluarea pericolului luminii albastre: În Fișa tehnică nr.1 la rd. 3.7 de la pag. 182 din fișierul „......... PTh SSV”, autoritatea contractantă impune cerința prezentării de către ofertanți a raportului de testare pentru evaluarea pericolului luminii albastre pentru întreg aparatul de iluminat. Lumina albastră este emisă strict de LED-urile componente ale plăcii optice ale aparatului de iluminat și nu de alte componente ale acestuia, condiții în care este nejustificată solicitarea raportului de testare pentru întreg aparatul de iluminat și nu pentru placa LED, componentă a aparatului de iluminat. Pentru a nu se crea nicio confuzie în rândul ofertanților, ..... solicită obligarea autorității contractante să modifice cerința de la rd. 3.7 în sensul prezentării respectivului raport de testare doar pentru evaluarea pericolului luminii albastre emise de LED-urile componente ale plăcii optice și nu pentru întreg aparatul de iluminat, întrucât nicio altă componentă a corpului de iluminat nu emite un asemenea tip de lumină și nici nu o influențează. XIII - Nelegalitatea documentației de atribuire în ceea ce privește fișa tehnică nr. 3 - senzor multifuncțional și solicitarea unui număr de 3 senzori multifuncționali: Cu titlu preliminar, în mod suplimentar aspectelor sesizate în contestație, potrivit cărora în cadrul procedurii organizate de către aceeași autoritatea contractantă, aferentă primei etape, respectiv procedura simplificată inițiată prin publicarea anunțului de participare simplificat nr. SCN1127198/ 8.06.2023, având ca obiect „Execuție lucrări pentru obiectivul de investiții „Modernizarea sistemului de iluminat public stradal în ........., județul .........", a fost depusă o singură ofertă de către ..... SA cu subcontractant ..... SRL, căruia i-a fost atribuit contractul la valoarea de 1.891.004,98 lei, reprezentând 99,78% din valoarea estimată a procedurii (cu doar 4.254,52 lei sub valoarea estimată a procedurii), învederează Consiliului faptul că, în cadrul procedurii aferente primei etape au fost solicitați 2 (doi) senzori multifuncționali identici cu cei solicitați atât în cadrul procedurii care face obiectul speței deduse judecății, cât și în cadrul absolut tuturor procedurilor dedicate ..... SRL. Pagina 11 din 47

Prin urmare, un reprezentant al ..... s-a deplasat pe 22.04.2025 în ........., ocazie cu care a constatat faptul că nu a fost montat niciun senzor multifuncțional, sens în care, contestatoarea transmite atașate contestației fotografiile realizate de reprezentantul său. Acest aspect este de natură a reprezenta o dovadă suplimentară a faptului că unicul scop pentru care senzorul multifuncțional este inclus în proiectele dedicate ..... SRL, realizate de către ..... SRL, este exclusiv limitarea concurenței și asigurarea atribuirii contractului la valoarea maximă estimată. Prin PT este prevăzut a se monta un număr de doar 3 (trei) senzori multifuncționali care au capacitatea de a detecta automobilele și pietonii pe o distanță de 50 m, având o serie de cerințe, ex. să detecteze mișcarea și sensul de mișcare, să detecteze impactul și să transmită alertă de impact (ex. accident rutier) etc. Autoritatea contractantă aflată în complicitate evidentă cu proiectantul lucrărilor nu poate profita în mod discreționar de prevederile alin. (10) al art. 20 din HG nr. 395/2026, astfel încât să includă în proiect, elemente care nu au nici cea mai mică legătură cu realizarea obiectivelor Programului de finanțare, ignorând în acest fel în mod complet Ghidul de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public. Astfel, contestatoarea solicită Consiliului să constate din probele prezentate că, includerea Fișei tehnice F5 nr. 3 Senzor multifuncțional în PT nu este deloc întâmplătoare, această includere face parte dintr-o practică frecventă folosită de ..... SRL, proiectantul „de casă" al ..... SRL (chiar impusă în ultima vreme și altor proiectanți) de a impune câte 3/4/5/6 senzori multifuncționali, rolul acestora fiind pur simbolic, întrucât așa-zisele funcții ale acestora sunt pur teoretice (nu pot fi îndeplinite în mod practic decât în măsura în care fiecare corp de iluminat în parte ar fi echipat cu un astfel de senzor). În Fișa tehnică nr. 3 Senzor multifuncțional la rd. 1.5. pentru o informare corectă și în mod egal a tuturor ofertanților, consideră că achizitoarea este obligată să formuleze cerința privind comunicația fără costuri legate de transmiterea de date realizată de senzorul multifuncțional, astfel încât să nu lase loc de interpretări și să creeze avantaje competitive incorecte în favoarea unor ofertanți. În legătură cu acest aspect, este necesar să se precizeze că, comunicația fără costuri legate de transmiterea de date să se facă atât în ceea ce privește comunicația dintre senzorul multifuncțional și Gateway (concentratorul de date), montat în general în punctele de aprindere, cât și între acesta și serverul de control și date, montat fie în call centerul beneficiarului, fie în cloud într-o locație exterioară. Indiferent de locația acestuia, datele și informațiile colectate de 12

Gateway-uri montate în punctele de aprindere, trebuie să ajungă la server de unde se întorc comenzile către senzorul multifuncțional montat pe corpul de iluminat. Autoritatea contractantă are obligația, în formularea cerinței, să precizeze în mod clar și fără dubii dacă comunicația fără costuri legate de transmiterea de date se va realiza între senzorul multifuncțional și serverul de control și date indiferent de locația acestuia sau numai între senzorul multifuncțional și Gateway (concentratorul de date) care este de altfel segmental maxim de comunicație prin tehnologia PLC (Power Line Communication). Având în vedere aceste aspect, solicită obligarea autorității contractante să formuleze cerința de la rd.1.5 din fișa tehnică, astfel încât ofertanții să cunoască cu claritate care este segmentul de comunicație fără costuri legate de transmiterea de date. Totodată, indicarea în cuprinsul cerinței a unei anumite tehnologii de comunicație trebuie să fie cu titlu exemplificativ, astfel încât să nu existe posibilitatea de favorizare a unui anumit ofertant care deține o astfel de tehnologie de comunicație (PLC). Învederează Consiliului faptul că prin Fișa tehnică F5 nr. 3 rd. 1.10 multisenzorul impus ar trebui să cuprindă nu mai puțin de 9 senzori independenți într-unul singur, care să fie integrați împreună într-o carcasă conectată la corpul de iluminat printr-o priză (conector) de tip Zhaga. Chiar dacă, practic, această construcție ar fi posibilă, montarea acestui multisenzor pentru 3 corpuri de iluminat (așa cum se prevede în PT) nu ar avea nici cel mai mic efect asupra iluminatului public. În acest sens, prezintă dovezi care să demonstreze inutilitatea includerii numărului de 3 Senzori multifuncționali ce fac obiectul Fișei tehnice F5 nr. 3 în cadrul proiectului, în care sunt prevăzute a se monta un număr de 498 corpuri de iluminat stradal/pietonal, din următoarele motive: - Distanța de detecție a senzorului de mișcare potrivit rd. 1.7 este de 50 m în jurul locului de montaj, pentru a detecta mișcarea automobilelor și a pietonilor. Detectarea mișcării pentru o distanță de 50 m raportată la lungimea unui sistem de iluminat care conține un minim de 498 corpuri de iluminat, nu va avea niciun efect în plan real (nici ca ajutor pentru traficul auto și pietonal și nici pentru îndeplinirea obiectivelor Programului de finanțare), singurul efect resimțit va fi cel de limitare a concurenței și de avantajare a ofertantului ce deține un astfel de senzor, în complicitate cu proiectantul și autoritatea contractantă. - Comunicarea senzorului multifuncțional rd. 1.8 cu alte echipamente (care nu sunt nominalizate de proiectant in PT) pe o distanță de 1 km nu este relevantă pentru sistemul de iluminat public SIP ......... care se întinde pe o distanță mult mai mare, astfel că și această cerință este impusă doar cu scopul limitării concurenței și a avantajării ofertantului agreat, fără nicio legătură cu obiectivele Programului de finanțarea iluminatului public local; - Cerința de la pct. 1.12 privind unghiul de detecție reprezintă o mostră de ”incompetență sau impunere mincinoasă” din partea proiectantului în complicitate cu autoritatea contractantă, în sensul că se solicită un unghi de detecție de -80o la +80o, fără a se preciza dacă această detecție se face pe Pagina 13 din 47

orizontală sau pe verticală, astfel încât ofertanții să cunoască cu exactitate prevederile PT și nu „intențiile" ascunse ale proiectantului. Totodată, la același rând al fișei tehnice proiectantul impune că senzorul multifuncțional să poată fi utilizat pentru a partaja evenimentele de detectare a mișcării și pentru a crea un avans luminos, fără a preciza nici în PT și nici în fișa tehnică în ce vor consta acestea. Învederează că, pentru a se putea crea un avans luminos stradal în circulația auto sau pietonală, majoritatea corpurilor de iluminat (și NU doar 3 dintre acestea) ar trebui echipate cu un astfel de senzor multifuncțional pentru a putea îndeplini o astfel de funcție, ținând seama de distanța de detecție de 50 m pentru un senzor multifuncțional. Prin impunerea prin PT a unui număr de 3 senzori pentru un număr de 498 corpuri de iluminat, rolul senzorului este doar de limitare a concurenței și de avantajare a deținătorului acestuia. - Supune atenției Consiliului, de asemenea, spre analiză, o serie de cerințe a căror includere în PT și documentația de atribuire nici măcar nu pot fi explicate, cele impuse la rd. 1.13, 1.14, 1.15, în care rolul senzorului multifuncțional ar fi de detectare a înclinării stâlpului pe care este montat, de detectare a impactului dintre stâlp și un autovehicul, de detectare a zgomotului din jurul corpului de iluminat pe care este montat. O asemenea cerință impusă în documentația de atribuire este greu de explicat întrucât prin montarea unui număr de DOAR 3 senzori multifuncționali la un număr de 498 corpuri de iluminat/stâlpi de iluminat niciuna din activitățile ce vor trebui detectate nu se va realiza cu cei 3 senzori montați aleatoriu. Solicită analiza Consiliului în a determina utilității montării unui număr de 3 senzori în cadrul proiectului, când numărul evenimentelor ce ar trebui monitorizate de acești senzori este de 498 corpuri de iluminat și tot atâția stâlpi de iluminat. Singura explicație plauzibilă pentru impunerea de către autoritatea contractantă în complicitate cu proiectantul lucrărilor nu poate fi alta decât limitarea drastică a concurenței și avantajarea ofertantului deținător al unui astfel de senzor. - Includerea printre senzorii multisenzorului ce fac obiectul Fișei tehnice F5 nr. 3 și a senzorului de lumină ambientală din jurul corpului de iluminat rd.1.16, reprezintă un comportament clar abuziv al autorității contractante în complicitate cu proiectantul lucrării, atâta timp cât, aceeași autoritate contractantă și același proiectant, au prevăzut câte un senzor de lumina identic (senzor crepuscular) pentru echiparea fiecărui controller de corp de iluminat și fiecărui gateway care echipează punctele de aprindere. Impunerea cerinței ca și senzorul multifuncțional să fie echipat și cu un senzor de lumină, dublând sau triplând senzorii de lumină, denotă o lipsă crasă de responsabilitate în ceea ce privește administrarea banului public și toate acestea doar pentru limitarea concurenței și avantajarea ofertantului ce deține și impune un astfel de senzor multifuncțional. 14

- Cerința impusă la rd.1.17 din fișa tehnică ca senzorul multifuncțional să fie capabil de a detecta precipitațiile sub forma de ceață, ploaie, ninsoare este pe cât de hilară pe atât de nerealistă, întrucât este imposibil ca un senzor să facă deosebire între ploaie, zăpadă și ceață, cu excepția faptului dacă acesta ar fi înzestrat cu inteligența artificială (ceea ce nu este cazul). Prin montarea unui număr de 3 senzori în sistemul de iluminat public pentru detectarea ceții, ploii și ninsorii la locul de montaj, contestatoarea se întreabă cum ar folosi aceștia îndeplinirii obiectivelor Programului de finanțare de creștere a eficienței energetice a iluminatului public și cum ar folosi în același timp autorității contractante pentru deciziile pe care ar trebui să le ia, de vreme ce în Fișa tehnică F5 nr. 5 a sistemului de telegestiune aceste facilități oferite de senzorul multifuncțional nu sunt integrate. Este cât se poate de clară intenția proiectantului și a autorității contractante ca includerea acestei cerințe în fișa tehnică a senzorului multifuncțional a fost făcută doar în scopul limitării concurenței și a avantajării ofertantului care a impus un astfel de echipament. - Solicită, de asemenea, analiza Consiliului asupra cerințelor impuse la pct. 1.18, 1.19 și 1.20 ca fiind lipsite de orice finalitate practică, abuzive și fără justificare, având în vedere numărul de 3 senzori multifuncționali prevăzuți prin proiect și care au un singur rol în proiect: limitarea concurenței și avantajarea unui anumit ofertant. Potrivit rd. 1.10 din Fișa tehnică nr.3 Senzor multifuncțional impus din punct de vedere constructiv trebuie să integreze în aceeași incintă 9 (nouă) senzori diferiți, care să îndeplinească 9 (nouă) funcții distincte pentru locul în care acesta este montat. Chiar și dacă acest lucru ar fi posibil (constructiv) acesta nu și-ar putea îndeplini cele 9 funcții impuse prin fișa tehnică în primul rând ca urmare a imposibilității comunicării acestuia cu serverul de control și date, iar în al doilea rând ca urmare a unei probabilități extrem de mici ca evenimentele pentru care acesta este impus să se întâmple exact la unul din cele 3 puncte (locuri) în care acesta este montat. Potrivit rd1.10 din fișa tehnică a multisenzorului, acesta comunică eficient pe o distanță de 50 m de locul de montaj, motiv pentru care după 50 m semnalul de comunicație scade, astfel că devine obligatorie montarea pe linia electrică de alimentare a unor repetoare (amplificatoare) de semnal cu rol de menținere a semnalului de comunicație și păstrare nealterată a informațiilor transmise către Gateway (concentratorul de date). Or, după cum se poate constata din Proiectul Tehnic de Execuție (PTE) pentru execuția lucrării nu sunt prevăzute astfel de echipamente, ceea ce înseamnă că senzorul multifuncțional impus, nu-și poate realiza funcția de transmitere (comunicație) a informațiilor obținute către Gateway (concentrator de date), astfel încât se demonstrează că impunerea acestuia în documentația de atribuire s-a făcut doar în scopul limitării concurenței. Mai mult, probabilitatea ca evenimentele pe care acesta le identifică să se întâmple exact la stâlpul la care este montat, având în vedere faptul că în întreg sistemul de iluminat public proiectat se montează doar 3 senzori multifuncționali disparați, este extrem de mică. Argumentarea includerii Pagina 15 din 47

acestui tip de senzor sub motivația puerilă, de acoperire a zonelor critice ale localității, nu are niciun suport, atâta timp cât senzorul multifuncțional impus trebuie să aibă integrați 9 senzori care să îndeplinească 9 funcții. Oricât de critica ar fi o zonă a localității, nu se poate imagina că exact în acea zonă se vor produce toate cele 9 evenimente ce trebuie măsurate. Autoritatea contractantă, atentă la cheltuirea banilor publici, ar fi trebuit să analizeze câte din evenimentele măsurate de senzorul multifuncțional se vor întâmpla în punctul critic identificat, și în funcție de acestea să stabilească numărul de senzori necesar pentru acel punct, fără a proceda la impunerea unui multisenzor cu 9 funcții integrate, o mare parte din acestea fiind inutile (însă producând costuri inutile). Autoritatea contractantă ar trebui să justifice relevanța montării unui număr de 3 senzori, în diferite zone ale localității, în mod concret prin referire la istoricul unor accidente (senzorul de impact), al vitezei de deplasare a autovehiculelor și pietonilor (senzorul de mișcare), al zgomotului (senzor de zgomot), al ploii, zăpezii și ceții (senzor de ploaie, zăpadă și ceață), al înclinării unui stâlp (senzorul de înclinare), al apariției și dispariției luminii naturale (senzorul de luminozitate - cu acest senzor fiind echipate și toate controlerele punct luminos, astfel că acesta devine inutil). Dacă autoritatea contractantă ar fi fost interesată cu adevărat de măsurarea unor evenimente și comunicarea lor în timp util acesteia, atunci ar fi stabilit doar tipul de senzori necesari unei zone critice și nu un număr de 9 senzori pentru fiecare zonă critică, întrucât probabilitatea ca cerințele impuse pentru senzorul multifuncțional să fie cumulative pentru o zonă critică a localității este aproape nulă. Arată că nu înțelege rațiunea achizitoarei, legat de cele 9 funcții impuse pentru senzorul multifuncțional, considerând mai importantă măsurarea vitezei de deplasare a autovehiculelor și pietonilor, înclinarea stâlpului, măsurarea luminozității, a zgomotului, a ploii, zăpezii și ceții, într-o anumită zonă față de celelalte zone, având în vedere probabilitatea extrem de mică ca fenomenele respective să se producă exact la locul de montare a celor 3 senzori multifuncționali. Dacă simțea nevoia din punct de vedere al oportunității să măsoare anumite evenimente din sistemul de iluminat public, achizitoarea putea identifica în mod concret evenimentele de interes și să solicite senzori de măsurare doar pentru evenimentele respective, eliminând astfel senzorul multifuncțional cu 9 funcții integrate, care măsoară evenimente ce nu se vor produce niciodată exact la locul de montare a acestuia. Face cunoscut Consiliului că ..... SRL a reușit să câștige la prețurile maxime estimate toate procedurile de achiziție publică la care aceasta a participat proiectate de ..... SRL sau alți proiectanți controlați de ..... SRL, ca urmare a impunerii în toate procedurile a senzorului multifuncțional cu un număr de 9 senzori integrați și 9 funcții obligatorii. Pe piața mondială niciun producător nu a reușit să integreze un număr de 9 senzori diferiți 16

într-unul singur și care să aibă 9 funcții distincte, astfel încât să fie compatibil cu cerințele autorității contractante. Cel mai complex senzor existent în acest moment pe piața mondială este produs de către consorțiul PHILIPS care are doar 5 senzori integrați cu 5 funcții distincte, cu excepția multisenzorului produs de firma ..... SRL. Ca urmare a unei cercetări de piață privind identificare altor producători privind senzorul multifuncțional rezultă că firma ..... SRL este unicul producător din lume pentru acest tip de senzor. Impunerea prin documentația de atribuire a Senzorului multifuncțional care conține un număr de alți 9 senzori integrați cu 9 funcții distincte, cu producător unic la nivel mondial reprezintă o limitare a concurenței și avantajarea unui singur producător, ..... SRL aflat în relații privilegiate cu proiectantul lucrării ..... SRL. Având în vedere cerința de la rd.1.1 din Fișa tehnică nr.3 Senzor multifuncțional prin care se impune includerea în acesta a unui număr de 9 (senzori), autoritatea contractantă are obligația să demonstreze modalitatea în care se va putea realiza controlul de la distanță al aparatelor de iluminat de către senzorul multifuncțional având în vedere distanța de detecție de 50m pentru automobile și pietoni. De asemenea, este necesar că autoritatea contractantă să indice modalitățile de îndeplinire a cerințelor de la rd. 1.11, 1.12, 1.13, 1.14. 1.15, 1.16 si 1.17 de mai jos având în vedere că numărul de senzori multifuncționali solicitați a fi montați în sistemul de iluminat din ......... este de 3 (trei), ceea ce este departe de posibilitatea îndeplinirii cerințelor definite prin Fișa tehnică nr.3 și PTE. Având în vedere numărul redus de senzori multifuncționali montați în cadrul lucrărilor PTE 3 (trei) buc., autoritatea contractantă are obligația de a clarifica următoarele aspecte: • detectarea mișcării și a sensului mișcării pentru întreaga lungime a sistemului de iluminat modernizat; • realizarea funcției de avans luminos pentru autovehicule și pietoni pe întreaga lungime a sistemului de iluminat modernizat; • înclinarea tuturor stâlpilor pe care vor fi montate corpuri de iluminat în modernizarea sistemului de iluminat cunoscut fiind rolul senzorului de înclinare în distribuirea corespunzătoare și uniformă a iluminării; • detectarea impactului unui autovehicul asupra oricărui stâlp de iluminat pe care s-au montat aparate de iluminat în modernizarea sistemului de iluminat, pentru cunoașterea imediată a locului impactului; • detectarea zgomotului oriunde s-ar produce acesta în zona de modernizare a sistemului de iluminat; • măsurarea nivelului de lumină pentru fiecare aparat de iluminat în parte montat în modernizarea sistemului de iluminat; • detectarea condițiilor meteo: ploaie, zăpadă și ceață pentru toate corpurile de iluminat montate în sistemul de iluminat modernizat. Prin montarea unui număr de doar 3 (trei) senzori multifuncționali în carul lucrărilor PTE este imposibilă realizarea funcțiilor declarate pentru senzorul multifuncțional, astfel că, includerea acestuia în PTE este inutilă și Pagina 17 din 47

are rolul de a limita concurența și de a avantaja un anume ofertant aflat în relații privilegiate cu proiectantul lucrării. Menținerea în cadrul Proiectului Tehnic de Execuție în continuare a celor 3 senzori multifuncționali are ca singur efect limitarea concurenței și avantajarea unui anumit ofertant care, în complicitate cu autoritatea contractantă și proiectant, au plănuit includerea acestuia în PT încă de la începutul realizării PT, beneficiind în acest fel de informații privilegiate în comparație cu alți potențiali ofertanți. Pe cale de consecință, solicită Consiliului să dispună eliminarea din documentația de atribuire a celor 3 senzori multifuncționali, precum și a Fișei tehnice F5 nr. 3 aferente acestora, ca fiind lipsiți de utilitate practică și lipsa de contribuție la realizarea obiectivelor Programului de finanțare a obiectivului de investiții ce face obiectul procedurii de achiziție publică. În aceste condiții, solicită Consiliului să constate care este în realitate rațiunea proiectantului/autorității contractante de a solicita la pct. 1.10 din Fișa tehnică F5 nr. 3 includerea a cel puțin 9 senzori care să detecteze o serie de evenimente (mișcare, înclinare stâlp, impact lovire stâlp, zgomot, temperatura, lumină, ceață, ploaie, ninsoare) montați pe doar 3 (trei) corpuri de iluminat din totalul de 498 (patru sute cincizeci și unu) corpuri de iluminat proiectate, respectiv limitarea concurenței. În susținere, contestatoarea a atașat o listă cu o parte din proiectele realizate de către ..... SRL, conținând cerințe similare (chiar identice cu cel care face obiectul speței deduse judecății) în corespondență cu procedurile de atribuire a contractelor de execuție la care fie unicul ofertant a fost societatea ..... SRL (în mod direct sau subcontractant și/sau terț susținător al partenerilor săi), fie, deși au mai fost unul sau mai mulți ofertanți, în final procedurile respective au fost atribuite, la o valoare apropiată de valoarea maximă estimată a respectivelor proceduri, ..... SRL și/sau partenerilor săi, unde calitatea sa a fost de subcontractant și/sau terț susținător. Nu în ultimul rând, petenta învederează că a procedat la a solicita oferte de preț cu specificațiile tehnice aferente fișei tehnice elaborate de către ..... SRL pentru senzorul multifuncțional și a primit răspunsuri de la niște mari producători de senzori care nici măcar nu au auzit de o asemenea construcție, așa cum rezultă din răspunsurile acestora, redate. În egală măsură, evidențiază că a solicitat oferta și fișa tehnică pentru multisenzor inclusiv de la firma ..... SRL care a promovat acest tip de produs în toate proiectele sale și a realizat sute de proiecte cu un astfel de senzor, însă a fost informată pe data de 22.12.2023 cu privire la faptul că, departamentul tehnic al ..... SRL se află în concediul anual, iar pe data de 23.01.2023 cu privire la faptul că „Urbio România comercializează produsele și serviciile sale exclusiv prin intermediul revânzătorilor 18

certificați”, așa cum rezultă din capturile prezentate. Cu alte cuvinte este mai mult decât evident că ..... SRL refuză punerea sa la dispoziție către alți operatori economici, fapt de natură a reprezenta o dovadă indubitabilă a încălcării liberei concurențe între operatorii economici. Prin urmare, solicită dispunerea eliminării în totalitate a acestui tip de multisenzor din acest proiect. În vederea susținerii necesității eliminării din cuprinsul documentației de atribuire a senzorilor multifuncționali, invocă: a. Decizia CNSC nr. 483/C11/205, 216/27.02.2024, rămasă definitivă; b. Decizia CNSC nr. 764/C11/663/26.03.2024, rămasă definitivă; c. Decizia CNSC nr. 612/C2/298/11.03.2024, rămasă definitivă,; d. Decizia CNSC nr. 819/C9/541/01.04.2024, rămasă definitivă prin Hotărârea civilă nr. 340/15.05.2024 pronunțată de către Curtea de Apel Suceava în Dosarul nr. 215/39/2024; e. Decizia CNSC nr. 528/C6/272/2025/03.03.2025; f. Decizia CNSC nr. 529/C11/215/2024/01. 03.2024, emisă ca urmare a formulării de către societatea sa a contestației în cadrul procedurii simplificate având ca obiect Execuție lucrări pentru investitia: „Modernizarea sistemului de iluminat public stradal în Orașul Târgu-Neamț, județul Neamț", organizată de către autoritatea contractantă ORAȘUL TÂRGU NEAMȚ, inițiată prin publicarea anunțului de participare simplificat nr. SCN1138914/ 18.01.2024, în urma căreia autoritatea contractantă a adoptat măsurile de remediere și în final a anulat procedura. În probațiune a depus înscrisuri. Consiliul, prin adresa nr. 26789/1417/C6/25.04.2025, a solicitat contestatoarei prezentarea dovezii constituirii legale a cauțiunii, în sensul art. 611 din Legea nr. 101/2016, iar contestatoarea a răspuns prin adresa înregistrată sub nr. 27122/28.04.2025. ........., prin adresa nr. 3713/29.04.2025, înregistrată la Consiliu sub nr. 27865/30.04.2025, a formulat un punct de vedere raportat la contestația depusă de contestatoarea ...... Prin punctul de vedere, precizează că documentația de atribuire aferentă procedurii simplificate, publicată în SEAP sub anunțul nr. SCN1161396/14.04.2025, a fost întocmită cu respectarea prevederilor art. 156 și 160 din Legea nr. 98/2016 și în acord cu principiile proporționalității, transparenței și tratamentului egal. Cerințele tehnice stabilite reflectă necesități obiective ale investiției și permit soluții echivalente, nefiind restrictive sau favorizante. De altfel, menționează că în punctul de vedere tehnic transmis de proiectant, ..... SRL, anexat prezentului document, răspunde punctual aspectelor invocate în contestație. Conform acestuia: - Fișa tehnică nr. 3 (senzor multifuncțional) descrie performanțe minime necesare pentru sistemul de telegestiune, fără a favoriza un anumit model; - Nu există mențiuni sau impuneri privind mărci, modele sau tehnologii exclusive; Pagina 19 din 47

- Senzorii, rețelele și planurile sunt clar prezentate, iar documentația nu include cerințe contradictorii sau redundante; - Specificațiile contestate sunt adaptate obiectivelor proiectului și corespund normelor tehnice. În continuare, analizează susținerile din contestație, apreciind că documentația de atribuire respectă legislația aplicabilă și principiile achizițiilor publice. Contestația formulată nu este susținută prin dovezi obiective și urmează a fi respinsă ca nefondată. Având în vedere cele prezentate, ......... solicită respingerea contestației ca nefondată și menținerea documentației de atribuire în forma publicată. Cu adresa înregistrată la Consiliu sub nr. 29501/07.2025, ......... a transmis punct de vedere din partea proiectantului ..... SRL, prin care sunt precizate următoarele: Contestația formulată de operatorul economic ..... are un caracter formalist, lipsit de vătămare concretă și de susțineri juridice sau tehnice temeinice. Contestatoarea invocă, în mod repetitiv, alegații de pretinse „ambiguități" și „nelegalități" ale documentației de atribuire, însă fără a arăta în ce mod concret aceste presupuse deficiențe l-ar fi împiedicat formularea unei oferte conforme sau participarea efectivă la procedură. Or, potrivit art. 3 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, contestația este admisibilă doar în măsura în care contestatoarea dovedește existența unei vătămări concrete, directe și reale. Simpla nemulțumire față de cerințele documentației sau invocarea unor neconcordanțe formale nu justifică intervenția Consiliului asupra documentației de atribuire, mai ales în lipsa unei demonstrații clare privind existența unui prejudiciu. 20 Nr. crt . Aspect invocat de contestator Răspuns autoritate contractantă / proiectant 1 Fișa tehnică nr. 3 este restrictivă și favorizează un anumit operator. Fișa descrie cerințe minime de performanță; sunt permise echivalențe. Nicio marcă sau model nu este impus. 2 Cerințe privind detectarea precipitațiilor, cofrage, scări - inutile sau exagerate. Aceste cerințe sunt uzuale pentru siguranță și durabilitate. Pot fi îndeplinite cu soluții echivalente. 3 Lipsa precizării asupra zonei ATEX / rețea izolată. Nu există astfel de zone în proiect. Rețeaua este precizată în planuri. Nu se impun cerințe nejustificate. 4 Numărul senzorilor (3 buc.) este disproporționat. Acoperirea este suficientă și justificată prin raza de acțiune și funcționalitatea integrată. 5 Proiectantul favorizează un anumit furnizor. Alegația nu este susținută cu dovezi. Documentația este deschisă către echivalențe și bazată pe cerințe funcționale.

În concluzie, întreaga contestație se fundamentează pe interpretări eronate, pe neînțelegeri tehnice și pe o ignorare a cadrului normativ aplicabil lucrărilor de execuție a instalațiilor de iluminat public. Contestatoarea nu urmărește clarificarea sau îmbunătățirea documentației, ci considerații generaliste, nedovedite, introduse cu scopul de a tergiversa procedura de atribuire. Privitor la criticile prezentate de contestatoarea, prezintă, punctual, următoarele: I. Ambiguitatea cerinței referitoare la cablurile electrice în zone cu pericol de atmosferă explozivă, cerință care se regăsește la pag. 59 din proiectul tehnic: Mențiunea privind cablurile electrice în zone cu atmosferă explozivă din Proiectul Tehnic nu creează ambiguitate, ci reprezintă o standardizare a cerințelor de siguranță, aplicabilă pentru toate lucrările de instalații electrice, conform normelor naționale și europene relevante cu referire, în principal, la Normativul 17:2011 „Normativ pentru proiectarea, execuția si exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor". În primul rând, Proiectul tehnic la care se face referire este verificat în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, având anexat Referatul nr. 297/17.06.2024, concluziile acestuia fiind: „În urma verificărilor se consideră faza Pth corespunzătoare, semnându-se și ștampilându-se conform îndrumătorului", inclusiv pagina 61 indicată fiind semnată și ștampilată de verificatorul de proiecte.  Pagina indicată face parte din punctul IV.2. Caiet de sarcini pentru furnizarea de echipamente și materiale. Intră în obligația proiectantului, conform HG nr. 907/2016, să elaboreze caietul de sarcini care să țină cont de toate situațiile probabile ce pot apărea în execuție. Textul proiectului tehnic este clar și se referă la Instrucțiuni de utilizare sigură, unde utilizarea cablului se va face „respectând instrucțiunile de utilizare sigura date de producător" și anumite specificații tehnice minime, cum ar fi: marcarea cablurilor, condițiile de temperatură, rezistența la coroziune și cerințele pentru raza minimă de curbură. Nu este clar cum prevederea din Proiectul tehnic obstrucționează întocmirea ofertei de către contestator din moment ce: - Prevederea este una clară, referindu-se la instrucțiuni de utilizare sigură în instalarea cablurilor; - Ofertantul a câștigat numeroase contracte care au avut la nivelul documentației de atribuire aceleași prevederi legate de montajul cablurilor, fiind proiectate de același proiectant, sens în care prezintă informații disponibile existe pe e-licitatie.ro., astfel că, ofertantul a participat și câștigat proceduri de atribuire cu prevederi similare, fără să fi contestat acele documentații. Acestea sunt cerințe tehnice uzuale în domeniul instalațiilor electrice, bine cunoscute operatorilor economici specializați, fiind în mod evident o măsură de protecție a lucrărilor și a personalului, nu o restrângere a competiției. Mai mult, nu creează un obstacol de niciun fel în participarea la Pagina 21 din 47

procedura de atribuire, contestatoarea nedovedind, de altfel, în concret, care este imposibilitatea practică de ofertare pe care o are, limitându-se la afirmații generale, critica fiind nefondată. II - Ambiguitatea documentației de atribuire în ceea ce privește tipul de rețea electrică: ..... SRL consideră critica ca fiind nefondată, din moment ce documentația de atribuire cuprinde Centralizatorul pe străzi al proiectului, cu indicarea în clar a tipului de rețea pentru fiecare stradă în parte.  Toate informațiile criticate a fi lipsă din cadrul documentației de atribuire, se regăsesc în centralizator (lungime, număr și tip de corp de iluminat, tip de rețele, tip de stâlpi, etc.) critica fiind nefondată. III - Ambiguitatea documentației de atribuire în ceea ce privește planul de măsuri pentru protecția mediului: Executantul are obligația legală autonomă de a elabora și aplica măsuri pentru protecția mediului în funcție de modalitatea de organizare proprie a execuției. Este firesc ca anumite secțiuni standard privind protecția mediului (sol, vegetație, ecosisteme terestre) să figureze în plan, deoarece acestea sunt cerințe uzuale conform legislației privind protecția mediului (de exemplu, Legea nr. 292/2018, OUG nr. 195/2005). De exemplu, în cazul transportului sau manipulării echipamentelor, există riscul poluării accidentale a mediului, planul de măsuri devenind aplicabil. Critica este pur teoretică și nefondată, din moment ce, în conformitate cu art. 10 din modelul de contract (parte a documentației de atribuire) este în sarcina executantului de a lua toate măsurile necesare pentru respectarea tuturor prevederilor legale privind protecția mediului pe și în afara șantierului și pentru a evita orice pagubă sau neajuns provocate persoanelor, proprietăților publice sau altora, rezultate din poluare, zgomot sau alți factori generați de metodele sale de lucru. Fără îndoială, intră în sarcina proiectantului să prevadă în planul de măsuri toate situațiile ce pot apărea în execuție, iar în sarcina executantului intră aplicarea tuturor măsurilor care se impun și care sunt obligatorii prin legislația în vigoare. Mai mult, ofertantul a câștigat numeroase contracte care au avut la nivelul documentației de atribuire aceleași prevederi legate de montajul cablurilor, fiind proiectate de același proiectant, ..... SRL prezentând informații disponibile la accesarea paginii e-licitatie.ro. IV - Ambiguitatea și nelegalitatea documentației de atribuire în ceea ce privește planul de securitate și sănătate cu referire la numărul maxim de lucrători: Mențiunea din Planul de Securitate și Sănătate nu stabilește un număr „fix" de muncitori, ci un număr estimat de personal necesar, așa cum o arată și contestatoarea prin pagina indicată. Nicăieri, la nivelul documentației de atribuire, nu este prevăzută o restricționare a numărului 22

de lucrători. Nu este argumentat sau dovedit nicăieri în cadrul contestației care este prevederea care restricționează ofertanții la utilizarea unui anumit număr fix de muncitori, critica fiind nefondată. V - Ambiguitatea și nelegalitatea documentației de atribuire în ceea ce privește planul de securitate și sănătate cu referire la utilizarea scărilor manuale: Din nou, în mod eronat contestatoarea arată faptul că ar exista o impunere a unei tehnologii de execuție a montajului folosindu-se scara manuală. În fapt, metodologia sugerată de contestatoare este prevăzută de proiectant în cadrul aceluiași plan de securitate și sănătate în muncă. Critica este nefondată, nicăieri la nivelul documentației de atribuire nu este impusă o tehnologie de montaj anume. Din nou, nu este argumentat sau dovedit nicăieri în cadrul contestației care este prevederea care restricționează ofertanții în vreun fel în demersul lor de întocmire a ofertei. VI - Ambiguitatea și nelegalitatea documentației de atribuire în ceea ce privește planul de securitate și sănătate cu referire la utilizarea „cofragelor”: Încă din formularea criticii, este de înțeles nivelul de înțelegere tehnică a operatorului contestator, pluralul substantivului „cofraj" fiind, conform DOOM cofraje, și nu ”cofrage”. Mențiunea privind utilizarea cofrajelor și a elementelor prefabricate are caracter preventiv și standard în cadrul Planului de Securitate și Sănătate. Intră, așa cum a arătat și mai sus, în responsabilitatea proiectantului să elaboreze un plan de măsuri care să cuprindă toate situațiile ce pot apărea pe parcursul execuției lucrărilor. Din nou, nu este argumentat sau dovedit nicăieri în cadrul contestației care este prevederea care restricționează ofertanții în vreun fel în demersul lor de întocmire a ofertei, critica fiind nefondată. VII - Ambiguitatea și nelegalitatea documentației de atribuire în ceea ce privește cap v - detalii de execuție cu referire la procedura de execuție nr. 2 - montare console și aparate de iluminat: Se achiesează la critica operatorului economic contestator, fiind o eroare de tehnoredactare la nivelul proiectului tehnic, lungimea de dezizolare a cablului fiind 2.0 cm, și nu 20 de cm așa cum eronat menționează proiectul tehnic. VIII - Ambiguitatea și nelegalitatea documemației de atribuire în ceea ce privește cap. V – detalii de execuție cu referire la montarea punctelor de aprindere: Contrar susținerilor operatorului economic contestator, toate detaliile cu privire la montarea punctului de aprindere sunt conținute de documentația de atribuire. Nicăieri la nivelul documentației de atribuire nu este impus un anume tip de montaj pentru punctul de aprindere, fiind acoperite, în mod nerestrictiv, toate tipovariantele de montaj existente, în funcție de tehnologia utilizată de fiecare produs în parte. În concluzie, documentația de atribuire este extrem de clară, în sensul acceptării tuturor variantelor de montaj pentru punctul de aprindere. Pagina 23 din 47

Jurisprudențial, ..... SRL invocă decizia CNSC nr. 2969/ C1/3216 din 19.12.2023, considerând critica ca fiind nefondată. IX - Ambiguitatea și nelegalitatea documentației de atribuire în ceea ce privește informațiile care se regăsesc în calculele luminotehnice - puterea electrică și distanța între doi stâlpi Contrar susținerilor operatorului economic contestator, toate detaliile cu privire la lungimile de rețea pe fiecare stradă sunt prezentate în documentația de atribuire, în cadrul centralizatorului pe străzi, iar distanțele dintre stâlpi sunt prezentate la nivelul calculelor luminotehnice efectuate pentru situațiile martor. Determinarea suportabilității rețelei electrice în alimentarea corpurilor de iluminat nu este responsabilitatea ofertanților și, ulterior, a executanților, aceasta fiind determinată de proiectant care a stabilit puteri maxime pentru aparatele de iluminat în funcționare nedimată (regim de funcționare 100%). Mai mult, prin eficientizarea energetică, puterea instalată pe fiecare tronson de drum scade, prin montarea unor echipamente cu putere instalată unitară mai mică. Prin urmare, si această critică este nefondată atât timp cât toate informațiile invocate a fi lipsă sunt regăsite în documentația de atribuire, iar determinarea acestei suportabilități nu intră în responsabilitățile executantului, fiind deja determinata de proiectant la nivelul proiectului tehnic. X - Nelegalitatea documentației de atribuire în ceea ce privește cerința de la rd. 1.11 din fișa tehnică nr. 1 - aparat de iluminat stradal cu led referitoare la puterile maxime impuse în regim nedimat: Contrar susținerilor operatorului economic contestator, puterile aparatelor de iluminat sunt maxime, nu fixe, așa cum eronat este susținut în critică. Orice putere instalată care îndeplinește parametrii de funcționare minim stabiliți și are puterea maximă de 22W este conformăcu specificațiile minime.  Mai mult, așa cum rezultă din căutarea în spațiul virtual, însuși contestatoarea are în portofoliul său aparate de iluminat cu orice putere instalată între 10 și 90W cu pas de 1W. Pe lângă caracterul nefondat al criticii, cerința privind puterea instalată maximă în regim nedimat are aplicabilitate tehnică în îndeplinirea condițiilor din Ghidul de finanțare al Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public, respectiv art. 11 Cerințe tehnice minime pentru echipamentele achiziționate și montate prin proiect d) factor de putere: minimum 0,92. Reducerea fluxului luminos (dimarea) este efectuată de controllerul de telegestiune prin reducerea tensiunii 24

aplicate driverului programabil, fapt ce cauzează scăderea factorului de putere, fapt rezultat din formula de calcul al acestuia. În acest sens, ..... SRL arată faptul că a fost stabilit un factor de putere minim în regim nedimat al aparatelor de minim 0,95 care prin dimarea aparatului (dimare - termen tehnic împrumutat din limba engleză) utilizat în general pentru a desemna reglajul prin variere al fluxului luminos al unei/unor surse de lumină;) să se reducă până la minimum 0,92, așa cum o impune Ghidul de finanțare. Din nou, critica apare ca fiind nefondată, din moment ce contribuie la îndeplinirea cerințelor tehnice minime obligatorii ale aparatelor de iluminat impuse prin Ghidul de finanțare. XI - Ambiguitatea și nelegalitatea documentației de atribuire în ceea ce privește cerința de la rd. 1.14 din fișa tehnică nr. 1 - aparat de iluminat stradal cu led, 1.10 din fișa tehnica nr. 2 - controller punct luminos și 1.16 din fișa tehnică nr. 4 — punct de aprindere trifazat cu gateway cu ieșiri monofazate/trifazate referitoare la prezentarea mijloacelor de probă privind durabilitatea codului QR: Ținând seama de durata de viață solicitată, de 100.000 ore, care reprezintă o medie de peste 24 de ani la o durată medie de funcționare de 4150 de ore/an, o componentă foarte importantă este componenta de service și mentenanța post garanție. Pe toata durata de viață a echipamentelor beneficiarul (fie direct prin serviciul propriu de gestiune fie prin intermediul unui operator economic căruia i-a fost delegat serviciu! de iluminat public) trebuie să poată identifica oricând datele despre produse. O simplă etichetă autoadezivă nu poate rezista pe toată durata de viață solicitată a aparatelor de iluminat, respectiv de peste 24 de ani, motiv pentru care se impune o soluție de gravare pe carcasă a unui cod QR sau orice altă tehnologie de inscripționare cu durata de viață egală cu durata aparatelor de iluminat pentru ca autoritatea contractantă să poată identifica oricând produsul pentru a avea la dispoziție informații despre acesta precum; nume produs, cod produs, furnizor, specificații tehnice ale acestuia, etc. Nu se poate pune în discuție că cerința ar fi restrictivă sau ar avantaja un anumit produs sau operator economic atât timp cât sunt acceptate produse care demonstrează îndeplinirea cerinței prin orice altă tehnologie. Cu titlu exemplificativ, ..... SRL prezintă o serie de controlere care folosesc mai multe metode de prezentare a codului de bare/ codului QR de identificare a produselor. Astfel, se pot identifica următoarele metode: - prin gravare codului pe partea exterioară (supusă factorilor de mediu) a controlerelor; - prin plasarea codului în interiorul controlerului și asigurarea unei zone transparente ce permite scanarea codului; - prin plasarea codului în interiorul controlerului și asigurarea unui capac complet transparent ce permite scanarea codului. Pagina 25 din 47

Toate aceste metode au ca scop durabilitate în timp a etichetei produselor, care, față de o etichetă autoadezivă au durata de viață egală cu durata echipamentelor. Cu privire la lipsa menționării vreunui standard de conformitate, arată faptul că nu există nicio condiționalitate cuprinsă în documentația de atribuire. Cerința se circumscrie Documentului de lucru al Comisiei Europene SWD 2018 494 care stabilește cerințele de etichetare ale aparatelor de iluminat LED. Conform documentului sus amintit: Ofertantul trebuie să specifice în mod clar cum vor fi afișate aceste informații (de exemplu, pe o etichetă cu cod QR, o etichetă inscripționată sau o plăcuță metalică gravată). Cu privire la mijloacele de proba solicitate, ..... SRL susține că, nici în acest caz nu este vorba de vreo restricționare de vreun fel, cerința fiind formulată în conformitate cu Criteriile pentru achizițiile publice verzi al EU pentru echipamente de iluminat stradal și semafoare (SWD 2018 494), acestea variind după caz de la fotografii, declarații sau certificate/rapoarte de testare privind durabilitatea inscripționării, critica fiind în mod evident nefondată. XII – Nelegalitatea documentației de atribuire în ceea ce privește cerința de la rd 3.7 din fișa tehnică nr. I - aparat de iluminat stradal referitoare la prezentarea raportului de testare pentru evaluarea pericolului luminii albastre  Contrar susținerilor operatorului economic contestator, încercarea privind pericolul luminii albastre se aplică întregului aparat de iluminat, fiind considerat o sursa de lumină. Singurul care face confuzii în acest caz este operatorul contestator, din necunoașterea prevederilor legale. În fapt, corpul de iluminat conține elemente care alterează efectul fotobiologic al ansamblului (dispersor din sticlă, reflectoare, etc.) fiind necesară demonstrarea încadrării în limitele impuse de standard a întregului aparat de iluminat și nu doar a LED-urilor așa cum eronat susține contestato area. Critica este nefondată. XIII - Nelegalitatea documentației de atribuire în ceea ce privește fișa tehnică nr. 3 - senzor multifuncțional și solicitarea unui număr de 3 senzori multifuncționali: Cu privire la presupusul caracter restrictiv al cerințelor tehnice, ..... SRL arată faptul că însuși operatorul contestator are în portofoliul de produse un senzor identic cu cel descris de Fișa tehnică nr. 3. Mai mult, operatorul economic contestator a câștigat contracte care avea în obiectul acestora montarea de senzori multifuncționali. Mai mult, senzorul produs de operatorul contestator este Certificat de conformitate prin Certificatul 1204/14.05.2024 emis de OICPE (laborator acreditat) prin care i se certifică toate funcționalitățile. 26

Din punct de vedere tehnic, este evidentă necunoașterea funcționării sistemelor de telegestiune, din moment ce un senzor controlează un aparat de iluminat sau un grup de aparate de iluminat. Astfel, instalat într-o poziție corespunzătoare (intersecție, început de tronson de drum) acesta poate comanda un grup de aparate de iluminat care să reacționeze la fel (reducerea sau creșterea fluxului luminos în funcție de parametri citiți de acel senzor) fără a exista nevoia instalării câte unui senzor pentru fiecare aparat de iluminat. Argumentativ, senzorul își dovedește utilitatea în funcționare în cel puțin următoarele cazuri: - în condițiile schimbării parametrilor de mediu (apariția ceții, ploii sau ninsorii), senzorul (în mod activ) comandă aparatelor de iluminat controlate (aflate !a distanțe și de 1.0 km conform cerinței tehnice) să își anuleze programul de diming stabilit pentru a menține un nivel de iluminat corespunzător până la dispariția pericolului generat de alterarea parametrilor de mediu; - în condițiile în care stâlpul pe care este montat aparatul de iluminat dotat cu senzor este lovit ca urmare a unui accident rutier, senzorul (în mod activ) comandă aparatelor de iluminat controlate să își anuleze programul de diming stabilit pentru a menține un nivel de iluminat corespunzător pentru facilitarea intervenției autorităților competente; - în condițiile detectării mișcării din sensul dorit senzorul comandă grupului de aparate de iluminat controlat să își ridice fluxul luminos după un program prestabilit din sistemul de telegestiune, ca mai apoi când evenimentele de mișcare nu mai există să revină la programul de dimare stabilit de utilizator. Din punct de vedere al eligibilității conform Ghidului de finanțare, pe lângă evidenta eligibilitate manifestată prin însăși semnarea contractului de finanțare, ..... SRL învederează Consiliului asupra prevederilor din Ghidul de finanțare al programului sus amintit, respectiv art. 11 Cerințe tehnice minime pentru echipamentele achiziționate și montate prin proiect. Jurisprudențial, invocă decizia CNSC nr. 2969/C1/3216/19.12.2023.   ........., transmite dosarul achiziției în data de 07.05.2025, fiind înregistrat la Consiliu cu nr. 29501. ....., prin adresa nr. 432/21.05.2025, înregistrată la Consiliu cu nr. 3341/21.05.2025, a transmis concluzi scrise cu privire la punctul de vedere nr. 3713/29.04.2025 al autorității contractante, precum și la punctul de vedere al proiectatului ..... SRL, atașat punctului de vedere al achizitoarei, prin care își menține în integralitate contestația. ..... a constituit cauțiunea în sumă de 30.396,00 lei, conform art. 611 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, fiind depusă la dosar recipisa de consemnare nr. 211245547/1, eliberată de CEC BANK SA, Sucursala Victoria, la data de 24.4.2025, fiind transmisă, în original, prin adresa înregistrată la Consiliu cu nr. 27122/28.04.2025. Consiliul, prin adresa nr. 37641/1417/C6/10.06.2025, a comunicat autorității contractante, ........., în conformitate cu dispoziția art. 24 alin. Pagina 27 din 47

(2) din Legea nr. 101/2016, că se prelungește termenul de soluționare, prevăzut la art. 24 alin. (1) din același act normativ. Din analiza susținerilor părților și a documentelor existente la dosarul cauzei, Consiliul reține cele ce urmează: ......... a organizat procedura simplificată, în vederea atribuirii contractului de Execuție lucrări pentru obiectivul de investiții „Modernizarea sistemului de iluminat public stradal faza II în ........., județul .........”, prin publicarea în SEAP a anunțului de participare simplificat nr. SCN1161396/14.04.2025. Valoarea estimată a contractului de lucrări este de 1.519.776,52 lei, fără TVA, iar criteriul de atribuire aplicat este „cel mai bun raport calitate-preț”. Împotriva documentației de atribuire publicată de autoritatea contractantă în SEAP în data de 14.04.2025, ..... a înaintat Consiliului contestația în analiză, solicitând cele menționate în partea introductivă a deciziei. Analizând contestația, Consiliul reține că autoarea contestației este nemulțumită de prevederile documentației de atribuire pusă la dispoziție de autoritatea contractantă, considerând că, aceasta conține aspecte restrictive, neclare și nelegale, de natură a afecta derularea procedurii în condiții de concurență reală. În ceea ce privește conținutul documentației de atribuire pusă la dispoziție operatorilor economici de către autoritatea contractantă, inclusiv clarificările aduse acesteia, dată fiind natura litigiului, actele atacate și solicitările adresate Consiliului cu privire la ele, acesta reține necesitatea examinării contestației primite prin raportare la următoarele dispoziții ale legislației privind achizițiile publice: - din HG nr. 395/2016: - art. 20 alin. (2) și (10) ”(2) Documentaţia de atribuire conţine orice cerinţă, criteriu, regulă şi alte informaţii necesare pentru a asigura ofertantului/candidatului o informare completă, corectă şi explicită cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire. (10) Caietul de sarcini conţine, în mod obligatoriu, specificaţii tehnice care reprezintă cerinţe, prescripţii, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesităţii autorităţii contractante.” - din Legea nr. 98/2016: - art. 154 alin. (1): ”Autoritatea contractantă are obligaţia de a elabora documentaţia de atribuire care conţine toate informaţiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă și precisă cu privire la cerinţele achiziţiei, obiectul contractului şi modul de desfăşurare a procedurii de atribuire.” - art. 155 alin. (1) și (6): 28

”(1) Specificaţiile tehnice sunt stabilite prin documentaţia de atribuire şi definesc caracteristicile solicitate privind lucrarea, serviciul sau produsele care fac obiectul achiziţiei. (6) Specificaţiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire şi nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate faţă de asigurarea unei concurenţe efective între operatorii economici. - art. 160 alin. (1) și (2): ”(1) Orice operator economic interesat are dreptul de a solicita clarificări sau informaţii suplimentare în legătură cu documentaţia de atribuire, cu respectarea termenului limită stabilit de autoritatea contractantă în anunţul de participare/ simplificat/de concurs. (2) Autoritatea contractantă stabileşte prin anunţul de participare/simplificat/de concurs unul sau două termene-limită în care va răspunde în mod clar şi complet tuturor solicitărilor de clarificare/informaţiilor suplimentare, conform prevederilor normelor metodologice la prezenta lege.” Așadar, regula o reprezintă situația în care nevoia sau oportunitatea achiziționării la un anumit nivel de performanță, precum și caracteristicile tehnice impuse, sunt stabilite de fiecare autoritate contractantă în parte, în funcție de necesitățile obiective și prioritățile comunicate de compartimentele din cadrul autorității contractante [art. 2 alin. (3) lit. b) și art. 12 alin. (3) lit. a) din HG nr. 395/2016]. Singura limitare a acestui drept al autorității contractante este determinată de introducerea unor obstacole nejustificate față de asigurarea unei concurențe efective între operatorii economici, în sfera unei astfel de posibilități aflându-se și situația impunerii de către autoritate a unor specificații și condiții care nu au legătură cu nevoia sa de achiziție. În consecință, pentru a cenzura prevederile documentației de atribuire stabilite de autoritatea contractantă, așa cum solicită petenta în prezenta cauză, este necesară stabilirea existenței în aceste prevederi a unor condiții restrictive, nejustificate și nelegale ce pot împiedica o concurență efectivă între operatorii economici. Prin urmare, contestatoarea, în susținerea demersului său la Consiliu, are obligația de a proba caracterul restrictiv al cerințelor criticate, prin prezentarea unor mijloace de probă pertinente și concludente, fiind pe deplin aplicabile în acest caz prevederile art. 249 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege”. Raționamentul se circumscrie faptului că nu se regăsesc în legislația achizițiilor publice prevederi care să permită operatorilor economici să ceară ......... și, cu atât mai mult, să oblige autoritatea contractantă să modifice documentația de atribuire ori modificările aduse acesteia după cum solicită fiecare operator economic care apreciază că este necorespunzător întocmită. Astfel fiind, autoritatea contractantă nu are vreo obligație legală de a modifica documentația de atribuire după voința operatorului economic care a formulat contestație, iar Consiliul nu o poate obliga la o astfel de Pagina 29 din 47

conduită, decât în măsura în care se face dovada încălcării reale și obiective a dispozițiilor legale ce împiedică restrângerea nejustificată a concurenței. Acestei obligații a contestatorului, de a face proba afirmațiilor sale, îi corespunde obligația autorității contractante de a proba și justifica că includerea anumitor cerințe este realizată cu respectarea prevederilor legale, astfel încât să asigure realizarea necesității sale, orice abatere de la acest scop putând fi cenzurată. În consecință, în evaluarea temeiniciei cererilor adresate Consiliului, acesta va avea în vedere faptul că ele trebuie justificate și probate obiectiv, cu dovada fermă a caracterului restrictiv, simpla pretindere a necesității modificării lor și simpla afirmație că restricționează concurența nefiind suficiente pentru a conchide asupra nelegalității actului atacat. În egală măsură, în stabilirea legalității actului atacat al autorității contractante va fi avută în vedere și proba pe care achizitoarea o realizează cu privire la legătura obiectivă de cauzalitate și dependența dintre prevederile documentației de atribuire astfel cum au fost acestea clarificate/modificate și nevoia sa de achiziție. Trecând la analiza criticilor formulate de contestatoare, Consiliul reține că, prin prima dintre acestea este legată de cerința privind cablurile electrice din zonele cu pericol de atmosfera explozivă, petenta susținând că este ambigua. Conform proiectului tehnic pus la dispoziție de autoritatea contractantă în SEAP, rezultă din documentul intitulat ......... PTh SSV.pdf, cap. IV Caiet de sarcini, subcap. IV.2. Caiet de sarcini pentru furnizarea de echipamente și materiale, pct. Instrucțiuni de utilizare sigură, întocmit de proiectant, că este prevăzut: „Montarea şi exploatarea cablurilor electrice în zone cu pericol de atmosferă explozivă generate de gaze, vapori, ceţuri, lichide inflamabile, se va face respectând instrucţiunile de utilizare sigură date de producător şi următoarele specificaţii: - Marcate lizibil şi indelibil pe mantaua exterioară la interval de circa 1 metru (simbolul cablului RV-K, nr. conductoare x secţiune; tensiunea nominală a cablului; nume fabricant; anul de fabricaţie); - Utilizare la temperaturi ale mediului ambiant: -30°C + +60°C (la montaj temperatura mediului ambiant trebuie să fie mai mare de +5°C); - Temperatura maximă a conductorului în condiţii normale de exploatare: max. +70°C; - Tensiunile maxime de serviciu de durată nu trebuie să depăşească tensiunea nominală a cablului cu 20% în cazul instalaţiilor de c.a. şi 1,2 kV în cazul instalaţiilor de c.c. Razele de curbură minim admise sunt minim 12 x diametrul exterior al cablului, la cablurile cu un conductor şi 10 x diametrul exterior al cablului la cablurile cu mai multe conductoare; 30

- Utilizate numai în medii fară agenţi chimici corozivi (ca de exemplu acetone, ciclohexanonă, etc.); - Cablurile deteriorate mecanic, termic sau chimic, trebuie înlocuite, sau se pot repara sau prelungi cu acelaşi tip de cablu, prin îmbinarea lor cu manşoane de legătură cu răşină epoxidică, dar numai în zona 2”. Referitor la această cerință, contestatoarea susține că este nejustificată atât timp cât achizitoarea nu furnizează informații legate de zonele cu pericol de atmosferă explozivă pentru ca ofertanții să poată preciza atât cantitatea, cât și calitatea unor cabluri de energie electrică care să îndeplinească această cerință. De asemenea, arată că, în lipsa indicării concrete în proiectul tehnic a tuturor zonelor cu atmosferă explozivă, impunerea unei astfel de cerințe este nejustificată și are doar rolul de limitare a concurenței, contrar dispozițiilor legale. În replică, autoritatea contractantă susține prin proiectant (..... SRL) că cerința criticată nu este ambiguă, ci reprezintă o standardizare a cerințelor de siguranță, aplicabilă pentru toate lucrările de instalații electrice, conform normelor naționale și europene relevante cu referire, în principal, la Normativul 17:2011 "Normativ pentru proiectarea, execuția si exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor", fiind cerințe tehnice uzuale în domeniul instalațiilor electrice, cunoscute operatorilor economici specializați, astfel că este o măsură de protecție a lucrărilor și a personalului, nu o restrângere a competiției, fără a crea un obstacol în participarea la procedura de atribuire. Arată că autoarea contestației nu dovedește, în concret, care este imposibilitatea practică de ofertare pe care o are, limitându-se la afirmații generale. Raportat la dispozițiile legale incidente anterior citate, Consiliul nu a putut identifica din susținerile autorității contractante, în speță ale proiectantului, care este nevoia efectivă a autorității contractante urmărită a fi îndeplinită ce determină introducerea unor astfel de cerințe. Faptul că această cerință este conformă normelor naționale și europene este irelevant atât timp cât nu este dovedită existența unor astfel de situații în cadrul proiectului de față, respectiv că există zone cu pericol cu atmosferă explozivă generate de gaze, vapori, cețuri, lichide inflamabile. Autoritatea contractantă (proiectantul) are obligația de a le identifica și a le comunica ofertanților astfel încât aceștia să poată prevedea și cuantifica măsurile necesare realizării lucrărilor în aceste zone în cadrul ofertei. Prin urmare, se impune eliminarea cerinței. În ceea ce privește următoarea critică, Consiliul reține că este în legătură cu tipul de rețea electrică. În acest sens, autoarea contestației invocă faptul că nu poate fi determinat tipul de clemă de derivație necesar a fi utilizat în lipsa unor informații clare legate de tipului de rețea existentă (rețea izolată/rețea neizolată) în sistemul de iluminat public al comunei, motiv pentru care solicită obligarea autorității contractante să indice atât în partea scrisă, cât și cea desenată a proiectului tehnic structura rețelei de iluminat, în funcție Pagina 31 din 47

de tipul acesteia (lungimi și număr de corpuri de iluminat alimentate separat din rețea izolata public și separat din rețea neizolată). În contra celor afirmate de petentă, autoritatea contractantă arată că toate informațiile necesare se regăsesc în documentația de atribuire (în centralizator (lungime, număr și tip de corp de iluminat, tip de rețele, tip de stâlpi etc.), și prezintă aceste informații sub formă tabelară. Ulterior, acestui punct de vedere, în replică, autoarea contestației arată faptul că în proiectul tehnic sunt menționate atât rețeaua izolată, cât și rețeaua neizolată, însă se stabilește utilizarea doar a clemelor de derivație de tip CDD 15IL, folosite la rețele izolate. Analizând Memoriul tehnic general, din documentul intitulat ......... PTh SSV.pdf, Consiliul observă că cele afirmate de petentă se confirmă, în sensul că, în Tabelul 6 – Listă de echipamente de la pag. 23, la poz. 7, este prevăzută cantitatea de 1494 bucăți pentru Clemă de derivație alimentare corpuri de iluminat CDD15iL. De asemenea, Consiliul constată că, la pag. 154, Anexa 1 – Centralizator situație propusă, se regăsesc menționate informațiile indicate în punctul de vedere de către autoritatea contractantă, prin proiectant, inclusiv în cea ce privește tipurile de rețea electrică, respectiv clasică sau TYIR (cu conductoare izolate). Totodată, Consiliul reține că, inclusiv la pag. 60 din cadrul documentului intitulat ......... PTh SSV.pdf, cap. IV Caiet de sarcini, subcap.IV:2 Caiet de sarcini pentru furnizarea de echipamente și materiale, pct. 3 CDD-IL – Clemă de Derivație cu Dinți pentru Iluminat, se regăsesc descrise clemele de derivație utilizate la alimentarea corpurilor de iluminat cu cablu torsadat sau conductoare izolate, fără secționarea acestora (CDD- IL). Se constată astfel că nu informațiile legate de tipul rețelei lipsesc (izolată sau neizolată), ci informațiile legate de tipul tuturor conectorilor necesari a fi utilizați. Or, prin punctul de vedere, autoritate contractantă/proiectantul nu a clarificat motivele pentru care a stabilit necesarul de cleme de derivație doar de tipul CDD15IL, motiv pentru care se impune ca autoritatea contractantă (proiectantul) să intervină și să stabilească tipul clemelor utilizate pentru alimentarea corpurilor de iluminat și să modifice/coreleze/clarifice documentația în consecință, conform specificului rețelelor de la care se va face alimentarea în cadrul contractului supus achiziției prin această procedură de atribuire. În ceea ce privește următoarea critică, Consiliul constată că este în legătură cu Planul de măsuri de protecția mediului prevăzut în proiectul tehnic. 32

În legătură cu acest plan, autoarea contestației susține că este unul general, nespecific procedurii de atribuire privind modernizarea iluminatului public de față, fiind incluse pericole de mediu ce nu au legătură cu lucrările ce vor fi executate, motiv pentru care solicită includerea în documentația de atribuire a unui plan personalizat și strict destinat lucrărilor care fac obiectul procedurii. În contra celor afirmate de petentă, autoritatea contractantă prin proiectant, susține că ofertanții au obligația de a elabora și aplica măsuri pentru protecția mediului în funcție de modalitatea de organizare proprie a execuției, fiind firesc ca anumite secțiuni standard privind protecția mediului (sol, vegetație, ecosisteme terestre) să figureze în plan, deoarece acestea sunt cerințe uzuale conform legislației privind protecția mediului. În acest sens și furnizează următorul exemplu: în cazul transportului sau manipulării echipamentelor, există riscul poluării accidentale a mediului, planul de măsuri devenind aplicabil. Analizând documentul intitulat ......... PTh SSV.pdf, Consiliul constată că la pag. 61-62, invocate de contestatoare, se regăsește cap. IV. Caiet de sarcini, subcap. IV.3 Plan de măsuri pentru protecția mediului, plan în care sunt precizate mai multe aspecte de mediu pentru care sunt precizate următoarele: impactul asupra mediului, măsurile pentru protecție a mediului, legislația aferentă și responsabilul. Astfel, Consiliul nu poate identifica existența vreunei ambiguități în această privință cum susține autoarea contestației. Este evident că planul în cauză va fi întocmit de către ofertanți în funcție de metodologia proprie de execuție și organizare. În consecință, sunt lipsite de temei criticile contestatoarei din această perspectivă, motivat de faptul că nu este demonstrat modul în care îi este afectată participarea la procedura de atribuire de față și nici eventualul potențial restrictiv al prevederilor criticate. Prin urmare, critica va fi respinsă. În ceea ce privește următoarea critică, Consiliul constată că este în legătură cu Planul de securitatea și sănătate cu referire la numărul maxim de lucrători. În acest sens, autoarea contestației arată că prin proiectul tehnic este impus ofertanților numărul maxim de personal ce poate fi utilizat, respectiv 2 echipe a câte 6 lucrători, condiție de natură a îngrădi dreptul ofertanților în dimensionarea necesarului de resurse în funcție de condițiile concrete ale fiecărui ofertant și termenul de execuție asumat. Mai arată că această condiție nu se regăsește și în cadrul caietului de sarcini, în partea privind cerințele de personal. În replică, autoritatea contractantă, prin proiectant, arată că mențiunea din Planul de Securitate şi Sănătate nu stabilește un număr „fix" de muncitori, ci un număr estimat de personal necesar, așa cum o arată și contestatorul prin pagina indicată, nicăieri, la nivelul documentației de atribuire, nefiind prevăzută o restricționare a numărului de lucrători. Pagina 33 din 47

Analizând documentul intitulat ......... PTh SSV.pdf, cap. IV. Caiet de sarcini, subcap. 4 Plan de securitate și sănătate, pct. 1 Informații de ordin administrativ, pct. 1.8, pag. 64, după cum a arătat contestatoare se regăsește următoarea mențiune: „1.8. Numărul maxim estimat de lucrători: minim 2 echipe a câte 6 lucrători.” Este evident faptul că autoritatea contractantă nu poate impune un număr maxim de lucrători necesari a fi utilizați, dimensionarea resurselor atât umane, cât și de materiale și de utilaje, fiind atributul fiecăruia dintre ofertanți astfel încât să se asigure îndeplinirea lucrărilor aferente contractului în termenul de execuție asumat prin oferta depusă. De altfel, așa cum se arată și în punctul de vedere la contestație, și rezultă din prevederile anterior citate din cadrul planului în discuție reprezintă un număr maxim estimat de lucrători. Dimensionarea resurselor necesar a fi utilizate nu se impune/face prin intermediului planului criticat, astfel că sunt considerate lipsite de temei criticile contestatoarei, critica urmând a fi respinsă. O altă critică formulată de contestatoare în legătură cu Planul de securitatea și sănătate amintit, Consiliul reține a fi legată de introducerea în cadrul acestuia de referințe privind utilizarea scărilor manuale, cerință ce contravine prevederilor caietului de sarcini care impune utilizarea de utilaje de tip PRB (utilaje de lucru la înălțime) și nu scări manuale. În acest sens, autoarea contestației arată că solicitarea unor asemenea echipamente de lucru este de natură să limiteze atât libera alegere a modalităților de lucru a ofertanților în vederea execuției lucrărilor, cât și asigurarea unor condiții mai bune de muncă lucrătorilor, respectiv crește riscul de accidente pentru lucrători și afectează productivitatea muncii, motiv pentru care solicită obligarea autorității la modificarea acestui plan și eliminarea prevederii în cauză. În replică, autoritatea contractantă, prin proiectant, arată că alături de metodologia prevăzută în cadrul proiectului privind utilizarea scărilor manuale a prevăzut și instalații de ridicat. Consiliul constată, din analiza documentului intitulat ......... PTh SSV.pdf, cap. IV. Caiet de sarcini, subcap. 4 Plan de securitate și sănătate pct. 4. Posturi de lucru din șantiere, în exteriorul încăperilor, pag. 67, pct. Schele și scări, următoarele: „Schele – nu este cazul Scările trebuie să aibă o rezistență suficientă și să fie corect întreținute, Scările vor respecta (…)”, iar la pct. Instalații de ridicat a precizat informații legate de condițiile necesare a fi îndeplinite de acestea. Consiliul constată că sunt de respins criticile contestatoarei în această privință, fiind evident faptul că eventualitatea utilizării acestor scări va fi 34

tratată de ofertanți doar dacă metodologia de execuție aleasă presupune utilizare acestora și nu doar a platformelor de lucru la înălțime. Tot în legătură cu acest plan, autoarea contestației arată că în mod nejustificat se impune utilizarea cofrajelor având în vedere lucrările ce urmează a fi executate în cadrul contractului supus achiziției. În acest sens, contestatoarea arată că este impusă incorect utilizarea cofrajelor, dat fiind faptul că lucrările proiectului sunt din categoria iluminatului public unde nu se utilizează cofraje și elemente prefabricate, acestea fiind specifice lucrărilor de construcții civile, motiv pentru care solicită eliminarea din cuprinsul proiectului a obligativității utilizării în execuția lucrărilor a cofrajelor și elementelor prefabricate. În replică autoritatea contractantă, prin proiectant, arată că mențiunea privind utilizarea cofrajelor și a elementelor prefabricate are caracter preventiv și standard în cadrul Planului de Securitate și Sănătate, fiind responsabilitatea proiectantului să elaboreze un plan de măsuri care să cuprindă toate situațiile ce pot apărea pe parcursul execuției lucrărilor. Analizând documentul intitulat ......... PTh SSV.pdf, cap. IV. Caiet de sarcini, subcap. 4 Plan de securitate și sănătate, pct. 4. Posturi de lucru din șantiere, Consiliul constată ca la pag. 68 că este menționat pct. Construcții metalice sau din beton, cofraje și elemente prefabricate grele, în care este precizat că: „Construcțiile metalice sau din beton şi elementele lor, cofraje, elementele prefabricate sau suporturile temporare trebuie montate sau demontate numai sub supravegherea unei persoane competente.” Or, după cum s-a stabilit anterior ofertanții au obligația de a întocmi planul în discuție funcție de metodologia proprie ce va fi utilizată în vederea realizării contractului, un asemenea plan neputând impune dimensionarea resurselor necesare realizării contractului ori metodologia de execuție utilizată. Prin urmare, Consiliul va respinge ca lipsită de temei și această critică. În ceea ce privește următorul aspect criticat, Consiliul constată că este în legătură cu prevederile documentului intitulat ......... PTh SSV.pdf, cap., cap. V - Detalii de execuţie, cu referire la Procedura de execuţie nr. 2 - Montare console si aparate de iluminat. Legat de aspectul criticat, autoritatea contractantă, prin proiectant, precizează că achiesează la aceasta, în discuție fiind o eroare de tehnoredactare la nivelul proiectului tehnic, lungimea de dezizolare a cablului fiind de 2.0 cm și nu de 20 de cm așa cum eronat menționează proiectul tehnic. În consecință, Consiliul va admite această critică, urmând ca autoritatea contractantă să dispună și să realizeze modificările necesare și să le aducă la cunoștința operatorilor economici interesați de participarea la procedura de față prin publicarea acestei remedieri în SEAP. Referitor al următorul aspect criticat, Consiliul constată că este legat de prevederile documentului intitulat ......... PTh SSV.pdf, cap. V - Detalii de execuţie cu referire la montarea punctelor de aprindere. Pagina 35 din 47

În acest sens, autoarea contestației arată că această secțiune nu specifică varianta de montare a punctelor de aprindere, susținând că, în funcție de varianta de montaj pentru punctele de aprindere sunt și costurile aferente de ofertare generate de montaj, motiv pentru care solicită obligarea autorității contractante la refacerea proiectului tehnic în scopul indicării în cadrul acestuia atât a variantei de montaj, cât și a estimării costurilor de montaj pentru varianta indicată. În replică, autoritatea contractantă, prin proiectant, menționează că toate detaliile cu privire la montarea punctului de aprindere sunt conținute de documentația de atribuire, nefiind impus un anume tip de montaj pentru punctul de aprindere, fiind acoperite, în mod nerestrictiv, toate tipovariantele de montaj existente, în funcție de tehnologia utilizată de fiecare produs în parte. Analizând proiectul tehnic, Consiliul constată că în cap. V. Detalii de execuție, la pct. 3. Montarea punctelor de aprinde, este prevăzut că: „Tipovarianta constructivă va fi aleasă în funcție de proiectarea tehnică, de normativele în vigoare și prescripțiile de proiectare în vigoare, cât și de constrângerile fizice ce pot apărea la nivelul amplasamentelor. - în vederea montării, carcasa este prevăzută cu sistem care permite montarea acesteia pe stâlp, pe perete sau la sol, pe fundație (soclu), în funcție de tipovarianta constructivă (…).” Prin urmare, față de precizarea de mai sus, autoritatea contractantă a oferit fiecăruia dintre ofertanți posibilitatea montării punctelor de aprindere funcție de tipologia punctului de aprindere deținut, fără a impune o metodă anume. Or, o astfel de conduită a autorității contractante nu poate fi sancționată deoarece nu are caracter restrictiv, ci dimpotrivă. Consiliul apreciază modul în care a procedat autoritatea contractantă (proiectantul) nu este de natură a afecta întocmirea ofertei de către autoarea contestației și participarea acesteia la procedura de atribuire în analiză. În consecință, criticile contestatoarei în această privință sunt considerate lipsite de temei și vor fi respinse. În ceea ce privește următoarea critică, Consiliul constată că este în legătură cu calculele luminotehnice, respectiv puterea electrică și distanța dintre doi stâlpi. În acest sens, autoarea contestației arată că în proiectarea luminotehnică prezentată de achizitoare este precizată puterea suportată pe fiecare tronson al rețelei electrice de alimentare a corpurilor de iluminat în condițiile existenței unei distanțe între 2 stâlpi consecutivi montați în rețea de 35 m, fără ca informațiile să fie corelate cu cele din planșele puse la dispoziție, motiv pentru care solicită obligarea achizitoarei să pună la dispoziția ofertanților lungimile de rețea pe tronsoane în care se montează 36

corpuri de iluminat noi corelate cu puterile electrice indicate în proiectarea luminotehnică. Contrar susținerilor autoarei contestației, autoritatea contractantă, prin proiectant, susține că toate detaliile cu privire la lungimile de rețea pe fiecare stradă sunt prezentate în documentația de atribuire, în cadrul centralizatorului pe străzi, iar distanțele dintre stâlpi se regăsesc prezentate la nivelul calculelor luminotehnice efectuate pentru situațiile martor. Totodată, menționează că determinarea suportabilității rețelei electrice în alimentarea corpurilor de iluminat nu este responsabilitatea ofertanților, aceasta fiind determinată de proiectant care a stabilit puteri maxime pentru aparatele de iluminat în funcționare nedimată (regim de funcționare 100%), respectivă că, prin eficientizarea energetică, puterea instalată pe fiecare tronson de drum scade, prin montarea unor echipamente cu putere instalată unitara mai mică. Ulterior acestui punct de vedere, contestatoarea arată că, din calculele luminotehnice prezentate, rezultă o putere nominală a corpului de iluminat propus de 90W, fără a se lua în considerare consumul de 2W pentru controlerul de telegestiune ce se află montat pe corpul de iluminat, ceea ce, în opinia sa, arată că a fost calculat un consum de energie electrică pe tronsonul de rețea modernizat incorect. Analizând toate aceste informații și susținerii, Consiliul constată că în cadrul proiectului tehnic, începând cu pag. 83 se regăsește secțiunea Calcul luminotehnic, în care sunt prezentate alături de alte informații și date legate de distanța dintre stâlpi și puterea traseului. Pe de altă parte, în Anexa 1 de la pag. 154 din documentul intitulat ......... PTh SSV.pdf, achizitoarea a prevăzut pentru fiecare localitate și stradă aferentă alături de puterea totală a modulului de telegestiune și puterea totală cu și fără telegestiune, exprimate în W/kW, respectiv energia rezultată în kWh. Astfel fiind, raportat la cele afirmate de autoarea contestației, Consiliul nu poate reține ca existând vreo ambiguitate ori nelegalitate în legătură cu puterea electrică și distanța dintre stâlpi, motiv pentru care apreciază a fi lipsită de temei și această critică, care va fi respinsă. Referitor la următoarea critică formulată de petentă, Consiliul reține că este legată de modul de întocmire a Fișei tehnice nr. 1 – Aparat de iluminat stradal cu LED. În acest sens, autoarea contestației invocă faptul că, în cadrul acestei fișe, la pct. 1.11, este prevăzută cerința ca puterea electrică maximă a corpului de iluminat să fie de 22W, respectiv 90W în regim nedimat, situație de natură a avantaja un alt operator economic, respectiv ..... SRL. De asemenea, arată că aparatul de iluminat ofertat trebuie să fie integrat într-un sistem de telegestiune, aspect ce presupune și posibilitatea dimării acestuia, astfel că impunerea unei valori fixe în regim nedimat reprezintă o limitare clară a concurenței care nu dispune de corpuri de iluminat cu puteri fixe de 22W și respectiv de 90W. Totodată, susține că achizitoarea nu a luat în considerare la puterea nominala a corpurilor de iluminat si puterea Pagina 37 din 47

nominala a controlerului punct luminos care face parte din sistemul de telegestiune și care se adaugă puterii corpului de iluminat. Pentru aceste motive, solicită Consiliului obligarea achizitoarei la eliminarea din respectivă a sintagmei "în regim nedimat" și sa adauge la puterea maximă solicitată pentru corpurile de iluminat puterea electrică maximă a controlerului punct luminos, astfel încât să nu fie avantajat un anumit ofertant și astfel să fie limitată în mod nelegal concurența. În replică, autoritatea contractantă precizează că valorile menționate de contestatoare sunt maxime și nu fixe, astfel că orice putere instalată care îndeplinește parametrii de funcționare minim stabiliți și are puterea maximă de 22W este conformă cu specificațiile minime. Mai mult, arată că autoarea contestației are în portofoliul sau aparate de iluminat cu orice putere instalată între 10 și 90W cu pas de 1W. Conform fișei tehnice de la pag. 179 din documentul intitulat ......... PTh SSV.pdf, la pct. 1.11, este prevăzut că: „Putere instalată: Tip 1: maxim 22 w – în regim nedimat; Tip 2: maxim 90 W – în regim nedimat.” În consecință, Consiliul constată că se adeveresc cele susținute de autoritatea contractantă, respectiv că valorile privind puterea instalată nu sunt fixe, ci au fost stabilite valori maxime admise, fapt ce conduce la concluzia că autoritatea contractantă va accepta și valori inferioare ale acestora. Din susținerile contestatoarei nu rezultă cum este prejudiciată de stabilirea acestor praguri maxime și nici cum îi este afectată participarea la procedura de atribuire de către limitele respective. Nici prin concluziile scrise autoarea contestației nu aduce mai multe argumente în dovedirea existenței unei favorizări nepermise de către limitele impuse de autoritatea contractantă în favoarea unui anume operator economic și nici în privința imposibilității sale în a participa la procedura de atribuire, cu atât mai mult cu cât achizitoarea a invocat prin punctul de vedere faptul că portofoliul deținut de petentă îi permite acesteia să respecte limitele impuse legat de puterea instalată. Prin urmare, Consiliul constată lipsa de temei și a acestei critici formulată de petentă, motiv pentru care o va respinge. Referitor la următorul aspect criticat, Consiliul reține că este în legătură cu modul de întocmire a Fișei tehnice nr. 1 – Aparat de iluminat stradal cu LED, a Fișei tehnice nr. 2 – Controller punct luminos și a Fișei tehnice nr. 4 – Punct de aprindere trifazat cu gateway cu ieșiri monofazate/trifazate. În acest sens, autoarea contestației critică cerința prevăzută în cadrul acestor fișe tehnice legată de codul QR ce trebuie înscris pe aceste 38

echipamente, respectiv legată de mijloacele de probă care atestă durabilitatea acestui cod pentru întreaga perioadă de exploatare cu respectarea condițiilor de exploatare. Astfel, autoarea contestației susține că autoritatea contractantă nu a prevăzut care sunt acele mijloace de probă și care este standardul UE în baza căruia sunt solicitate aceste mijloace de probă. În replică, autoritatea contractantă, prin proiectant, arată că cerința este formulată în conformitate cu Criteriile pentru achiziţiile publice verzi al EU pentru echipamente de iluminat stradal si semafoare (SWD 2018 494) acestea variind după caz de la fotografii, declarații sau certificate/rapoarte de testare privind durabilitatea inscripționării. Consiliul constată că în discuție este următoarea cerință prevăzută în cele 3 fișe criticate: „(…) va avea inscripţionat, prin gravare, poansonare sau orice altă metodă care să asigure citirea pe toată durata de viaţă a aparatului (100.000 ore), un cod QR prin scanarea căruia vor fi oferite principalele informaţii despre aparatul de iluminat (cod produs, producător, etc). Se vor prezenta mijloace de proba privind durabilitatea codului QR pe toata durata de viaţă a aparatului de iluminat, cu luarea în calcul a condiţiilor de exploatare.” Astfel, se constată că nu este criticată cerința în sine privind dotarea echipamentelor cu un cod QR și forma de aplicare a acestuia, ci mijloacele de probă prin care s-ar dovedi durabilitatea variantei utilizate pentru inscripționarea respectivului cod QR. Or, așa cum rezultă din modul de formulare a cerinței, dar și din punctul de vedere la contestație, autoritatea contractantă/proiectantul nu au impus nicio condiție legată de mijloacele de probă care să ateste durabilitatea în discuție. În concluzie, nicio ofertă nu ar putea fi respinsă pentru natura mijloacelor de probă utilizate de ofertant și apreciate de acesta ca fiind suficiente. Prin urmare, este de respins ca nefondată solicitarea contestatoarei de a se indica tipul documentului care ar putea fi considerat relevant pentru dovedirea durabilității inscripționării codului QR, deoarece o astfel de precizare ar contribui la restrângerea posibilităților de justificare a acestei durabilități. În privința următorului aspect criticat, Consiliul constată că este în legătură cu Fișa tehnică nr. 1 Aparat de iluminat stradal cu LED, respectiv cu solicitarea în cadrul acesteia a obligației ofertanților de a prezenta raport de testare pentru evaluarea pericolului luminii albastre pentru întreg aparatul de iluminat. În acest sens, autoarea contestației arată că lumina albastră este emisă strict de LED-urile componente ale plăcii optice ale aparatului de iluminat și nu de alte componente ale acestuia, motiv pentru care nu este justificată solicitarea unui raport de testare pentru întreg aparatul de iluminat, ci doar pentru placa LED componentă a aparatului de iluminat. Astfel, solicită pentru a nu se crea nicio confuzie în rândul ofertanților, obligarea achizitoarei la modificarea cerinței în sensul prezentării Pagina 39 din 47

respectivului raport de testare doar pentru evaluarea pericolului luminii albastre emise de LED-urile componente pentru placa optică (singura care emite un astfel de tip de lumină), nu pentru întreg aparatul de iluminat. În contra celor afirmate de contestatoare, achizitoarea, prin proiectant, arată că, încercarea privind pericolul luminii albastre se aplică întregului aparat de iluminat, fiind considerat o sursa de lumină. Cu trimitere la Regulamentul UE 2019/2020 de stabilire a cerințelor în materie de proiectare ecologică aplicabile surselor de lumină și dispozitivelor de comandă separate, din care citează, autoritatea contractantă mai arată că corpul de iluminat conține elemente care alterează efectul fotobioiogic al ansamblului (dispersor din sticla, reflectoare, etc.) fiind necesară demonstrarea încadrării în limitele impuse de standard a întregului aparat de iluminat și nu doar a LED-urilor cum susține petenta. Conform fișei tehnice criticate, la pct. 3.7 este prevăzut că: „Se va prezenta raport de testare pentru evaluarea pericolului luminii albastre pentru aparatul de iluminat ce va confirma respectarea standardului IEC TR 62778:2014 emis de un laborator acreditat; Se va prezenta acreditarea laboratorului. Raportul de testare va evalua intregul aparat de iluminat, nu numai sursele LED.” Consiliul constată că art. 1 din Regulamentul UE 2019/2020, stabilește că: „Articolul 1 Obiect și domeniu de aplicare (1) Prezentul regulament stabilește cerințele în materie de proiectare ecologică pentru introducerea pe piață (a) a surselor de lumină; (b) a dispozitivelor de comandă separate. Cerințele se aplică, de asemenea, surselor de lumină și dispozitivelor de comandă separate introduse pe piață într-un produs conținător. ……………………………………………………………………………………………………………………………………. Articolul 2 Definiții În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții: 1. „sursă de lumină” înseamnă un produs cu funcționare electrică, destinat să emită lumină sau, în cazul unei surse de lumină neincandescente, destinat să poată fi reglat pentru a emite lumină sau ambele, care prezintă toate caracteristicile optice următoare: (a) coordonatele cromatice x și y în intervalul (…) (b) un flux luminos < 500 de lumeni per mm2 de suprafață emițătoare de lumină proiectată, conform definiției din anexa I; (c) un flux luminos cuprins între 60 și 82 000 de lumeni; (d) un indice de redare a culorilor (CRI) > 0, care folosește ca tehnologii de iluminare incandescența, fluorescența, descărcarea de intensitate ridicată, diodele luminescente anorganice (LED) sau 40

diodele luminescente organice (OLED) ori combinații ale acestora și care poate fi verificat ca sursă de lumină în conformitate cu procedura din anexa Sursele de lumină cu sodiu de înaltă presiune (HPS) care nu îndeplinesc condiția de la litera (a) sunt considerate surse de lumină în sensul prezentului regulament. Sursele de lumină nu includ: (a) pastilele LED sau cipurile LED; (b) capsulele LED; (c) produsele care conțin o sursă sau surse de lumină și din care aceste surse de lumină pot fi înlăturate pentru verificare; (d) părțile emițătoare de lumină cuprinse într-o sursă de lumină din care nu pot fi înlăturate pentru verificarea ca sursă de lumină; ……………………………………………………………………………………………………………………………………. 8. Orice dispozitive luminescente care sunt destinate să fie utilizate direct într-un corp de iluminat cu LED-uri sunt considerate surse de lumină.” Astfel, plecând de la definiție existentă în acest regulament a sursei de lumină, respectiv că aceasta este un produs cu funcționare electrică, destinat să emită lumină, cu caracteristici bine determinate, Consiliul consideră că justificarea prezentată de autoritatea contractantă, prin intermediul proiectantului, nu este susținută de prevederile regulamentului anterior citate, deoarece aceste prevederi/definiții fac trimitere strict la sursa de lumină și nu la aparatele de iluminat. Cât privește faptul că în componența corpului de iluminat intră elemente care alterează efectul fotobiologic al ansamblului (dispersor din sticlă, reflectoare etc.) fiind necesară demonstrarea încadrării în limitele impuse de standard a întregului aparat de iluminat și nu doar a LED-urilor, Consiliul constată că standardul prevăzut în cadrul fișei tehnice este IEC TR 62778:2014 și privește aplicarea standardului IEC 62471 pentru evaluarea pericolului luminii albastre la surse de lumină și corpurile de iluminat. Astfel fiind, având în vederile justificările și argumentele achizitoarei/proiectantului, Consiliul consideră întemeiată solicitarea contestatoarei ca autoritatea contractantă să accepte rapoarte de testare pentru evaluarea pericolului luminii albastre emise de LED-urile componente pentru placa optică, motiv pentru care consideră necesară completarea cerinței în sensul acceptării alături de raport testarea privind întregul aparat și a rapoartelor de testare ale sursei de lumină în speță placa optică, condiția necesară și suficientă fiind ca aceste rapoarte de testare să confirme respectarea standardului IEC TR 62778:2014. Totodată, având în vedere scopul solicitării cerinței și obiectul achiziției, Consiliul nu poate accepta solicitarea contestatoarei de a elimina cerința ca rapoartele de testare să privească întreg aparatul de iluminat, deoarece, în fapt, autoritatea contractantă achiziționează lămpile de iluminat, iar o modificare în sensul solicitat de petentă ar putea conduce la o restricționare nejustificată a participării la procedura de atribuire. Astfel, Consiliul consideră necesar ca autoritatea contractantă să permită ofertanților să prezinte rapoarte de testare atât pentru sursele de lumină, cât și pentru lămpile de iluminat conforme standardului IEC TR 62778:2014. Pagina 41 din 47

În ceea ce privește ultima dintre critici, Consiliul constată că privește Fișa tehnică nr. 3 – Senzor multifuncțional. În legătură cu includerea în cadrul achiziției de față a unui astfel de senzor, autoarea contestației susține că este realizată în scopul de a limita concurența și a asigura atribuire contractului către un singur operator economic, fără legătură cu obiectul contractului și cu realizarea obiectivelor Programului de finanțare. În replică autoritatea contractantă, prin proiectant, arată că includerea acestor senzori este determinată de nevoia sa obiectivă, contestatoarea la rândul ei furnizând astfel de senzori în cadrul unor alte proceduri. În cadrul Fișei tehnice nr. 3 – Senzor multifuncțional, Consiliul constată că au fot prevăzute, printre altele, următoarele informații: „1.7 Distanţa de detecţie: minim 50 m atât pentru automo¬bile cât şi pentru pietoni; 1.8 Senzorul va putea comunica local cu alte echipamente pe o distanţă de minim 1 km; 1.9 Înălţimea de montaj: minim 3m până la 14m; 1.10 Senzorul multifuncţional va avea inclus cel puţin următoarele tipuri de senzori: - sensor de mişcare; - sensor de înclinare; - sensor de impact; - sensor de zgomot; - sensor de temperatură; - sensor de lumină; - sensor de ceaţă; - sensor de ploaie; - sensor de ninsoare. 1.11 Trebuie să detecteze mişcarea şi sensul de mişcare; 1.12 Unghiul de ajustare a detecţiei este de minim -80° maxim +80°. Senzorul poate fi utilizat pentru a partaja evenimentele de detectare a mişcării şi pentru a crea o funcţie de avans luminos; 1.13 Trebuie să detecteze înclinarea stâlpului, pe care este montat corpul de iluminat (±90°, cu o toleranţă de max¬im 2°); 1.14 Trebuie să detecteze impactul (măsurare între 2 şi până la 10G) şi să transmită alertă de impact (ex.: accident rutier care a determinat modificarea poziţiei stâlpului pe care este montat aparatul de iluminat echipat cu senzorul multifuncţional); 1.15 Trebuie să detecteze zgomotul (minim 60 dB şi maxim 120 dB, cu precizie de maxim 3 dB) din jurul corpurilor de iluminat; 1.16 Va avea inclus un senzor de lumină pentru a măsura nivelurile de lumină ambientală din proximitatea corpului de iluminat; 1.17 Trebuie să detecteze condiţii meteo: ceaţă, ploaie, ninsoare; 42

1.18 In conformitate cu standardul SR EN 13201 în condiţii de ceaţă intensă, ploaie sau ninsoane dificultatea sarcinii de navigare creşte de la sarcină uşoară la sarcină dificilă sau foarte dificilă, motiv pentru care senzorul trebuie să anuleze programul de dimming prestabilit; 1.19 Echipamentul este capabil să activeze sau să dezactiveze fiecare din senzori cu care este prevăzut în funcţie de constrângerile de amplasament. De exemplu dacă senzorul este montat într-o zonă foarte zgomotoasă (ex.: şantier sau zonă din vecinătatea unei gări), senzorul de zgomot trebuie să poata fi oprit;(…).” De asemenea, în Memoriul tehnic general, la pag. 22, se regăsesc precizate următoarele: „Sistemul de telegestiune va avea capacitatea de funcţiona atât după scenarii prestabilite de către autoritatea publică locală, cât şi comandat, local sau integral, de anumiţi senzori multifuncţionali, montaţi în zone cu interes crescut. Multifuncţionalitatea senzorilor rezida din paleta largă de aspecte pe care este capabil sa le detecteze, iar pe baza variaţiilor factorilor măsuraţi, să comande sistemului de telegestiune anumite măsuri necesar a fi luate de sistemul de iluminat. Astfel, senzorul va putea detecta: - Mişcarea, prin detectarea vehiculelor sau pietonilor şi comandarea revenirii din starea de dimare a tronsonului de interes, cu beneficiu direct scăderea consumului de energie electrică pe tronsoanele de drum cu trafic redus pe pe timpul nopţii. - Ceaţa, ploaia, ninsoarea, ca factori perturbatori ai traficului rutier, cu comandarea revenirii din starea de dimare a aparatelor de iluminat, cu beneficiu direct creşterea gradului de siguranţă şi confort pe tronsoanele de drum cu trafic pe timpul nopţii - Înclinarea şi impactul, pentru detectarea unor accidente rutiere, cu comandarea revenirii din starea de dimare a aparatelor de iluminat adiacente locului unde s-a produs evenimentul, cu beneficiu direct în operativitatea cu care sistemul de iluminat răspunde situaţiilor neprevăzute - Zgomotul, pentru detectarea unor potenţiale evenimente pe timp de noapte (focuri de arma, tipete, etc.) cu comandarea revenirii din starea de dimare a aparatelor de iluminat adiacente locului unde s-a produs evenimentul, cu beneficiu direct în creşterea gradului şi sentimentului de siguranţă pe timp de noapte”, pentru ca în Tabelul 6 – Listă echipamente, să se menționeze o cantitate necesară de 3 senzori multifuncționali. Consiliul reține că apărările formulate de proiectant nu vizează atât cele susținute de contestatoare, cât demonstrarea faptului că autoarea contestației a participat la alte proceduri în care au fost formulate cerințe similare și a fost declarată câștigătoare. Consiliul apreciază că, în speță, nu prezintă relevanță atât faptul că autoarea contestației a ofertat un astfel de senzor în alte proceduri de atribuire, cât nevoia unui astfel de senzor raportat la obiectul procedurii, precum și numărul de senzori încorporați în cadrul senzorului multifuncțional. Or, așa cum s-a reținut anterior, autoritatea contractantă trebuie să probeze și să justifice oportunitatea conținutului caietului de sarcini, respectiv să demonstreze că el descrie obiectul achiziției, în mod obiectiv, Pagina 43 din 47

astfel încât să corespundă necesității sale, orice abatere de la acest scop putând fi cenzurată. Din prevederile art. 155 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, citate anterior, specificațiile tehnice sunt stabilite prin documentația de atribuire și definesc caracteristicile solicitate privind lucrarea care face obiectul achiziției. De asemenea, se constată că trimiterile achizitoarei la prevederile Ghidului de finanțare nu pot determina includerea în cadrul acestei procedurii a achiziției a unor astfel de senzori multifuncționali. Prevederile art. 11 alin. (2) lit. g) din cadrul acestui ghid, redate incomplet de proiectant, susținând că privesc echipamente achiziționate și montate prin proiect, în realitate stabilesc că: „(2) Sistemele de telegestiune ce urmează a fi montate prin proiect trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe minime: g) să furnizeze interfeţe şi/sau mecanisme pentru a interacţiona cu o varietate de senzori şi platforme inteligente pentru a ajusta nivelurile de lumină şi pentru a oferi informaţii care să contribuie la îmbunătăţirea serviciilor, confortului şi siguranţei;” Aceste prevederi se referă la capabilitățile sistemului de telegestiune și nu pot determina extinderea obiectului achiziție până la achiziția unor astfel de senzori multifuncționali. Prin urmare, stabilirea unor specificații tehnice care nu definesc o caracteristică reală a lucrărilor ce vor fi prestate, este neavenită și trebuie cenzurată. Scopul utilizării celor trei senzori multifuncționali vizează aspecte care nu au legătură cu modernizarea sistemului de iluminat public stradal. Nici în ceea ce privește numărul lor nu sunt prezentate mai multe argumente, ci doar faptul că nu există nevoia instalării unui senzor pentru fiecare aparat de iluminat. Cât privește trimiterile ..... SRL la una din deciziile Consiliului (2969/C1/3216 din 19.12.2023), Consiliul nu le poate reține, nefiind aplicabile în speță, considerând că decizia respectivă privește o altă procedură de atribuire cu un alt obiect al achiziției , iar aceasta nu reprezintă izvor de drept. Astfel, decizia Consiliului nr. 2969 din 19.12.2023, privește realizare obiectiv de investiții ”Pod de legătură …” și este emisă în soluționarea dosarului nr. 2935/2023. În consecință, Consiliul stabilește necesar ca autoritatea contractantă să elimine din documentația de atribuire orice trimitere la ofertarea de senzori multifuncționali. În aceste condiții, Consiliul constată că se impune ca autoritatea contractantă să procedeze la remedierea prevederilor documentației de atribuire în ansamblul său, în sensul clarificării, completări, corelării sau modificării prevederilor acesteia conform celor stabilite în analiza efectuată. 44

Luând în considerare aspectele de fapt și de drept evocate, în baza art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Consiliul urmează să admită, în parte, contestația formulată de ....., în contradictoriu cu ........., în limita celor analizate de Consiliu. Va obliga autoritatea contractantă ca, în termen de 15 zile de la primirea deciziei Consiliului, cu respectarea prevederilor legale să remedieze documentația de atribuire, în sensul celor achiesate de petentă și stabilite de Consiliu și să aducă la cunoștința operatorilor economici interesați de participarea la procedură aceste modificări și clarificări, prin publicarea acestora în SEAP, cu respectarea prevederilor art. 55 alin. (1) din HG nr. 395/2016, conform cărora: „În cazul în care, după publicarea unui anunţ, intervin anumite modificări faţă de informaţiile deja existente în acesta, autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite spre publicare un anunţ de tip erată la anunţul iniţial, care trebuie să fie publicat nu mai târziu de 3 zile lucrătoare înainte de data stabilită pentru depunerea ofertelor sau solicitărilor de participare”. Va obliga autoritatea contractantă la stabilirea unei noi date-limită de depunere a ofertelor, astfel încât, între data publicării remedierilor și data depunerii ofertelor, să fie asigurată o perioada de timp suficientă pentru elaborarea și prezentarea unor oferte care să respecte toate cerințele documentației de atribuire, astfel cum este modificată ca urmare a prezentei decizii, cu respectarea prevederilor art. 55 alin. (2) din HG nr. 395/2016, conform cărora: „În condiţiile art. 153 din Lege, autoritatea contractantă are obligaţia de a prelungi termenul-limită de depunere a ofertelor în cazul în care modificările prevăzute la alin. (1) conduc la ajustări/completări ale documentaţiei de atribuire care presupun timp suplimentar pentru reacţia potenţialilor ofertanţi, cu excepţia modificărilor semnificative care conduc la anularea procedurii de atribuire deoarece: a) afectează atât de mult elementele ce descriu contextul achiziţiei publice încât au ca efect schimbarea indicatorilor principali ce caracterizează rezultatul contractului ce urmează a fi atribuit, fapt ce afectează nivelul de competiţie sau schimbă piaţa de profil la care se adresează; b) conduc la modificări substanţiale a criteriilor de calificare şi selecţie, în sensul extinderii nivelului acestora sau introducerii unora noi, fapt ce determină restrângerea competiţiei sau favorizarea unor anumiţi operatori economici.” În baza art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge ca nefondat capătul subsidiar de cerere de anulare a procedurii de atribuire, având în vedere că procedura de atribuire fiind suspendată, autoritatea contractantă poate realiza remedierile stabilite de Consiliu ca fiind necesare. Pe cale de consecință, în baza dispozițiilor coroborate ale art. 26 alin. (9) și art. 68 din Legea nr. 101/2016 și art. 451 alin. (2) din Codul de Procedură Civilă, Consiliul va admite cererea autoarei contestației privind Pagina 45 din 47

obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor efectuate în cursul soluționării contestației, însă va diminua corespunzător cuantumul acestora datorită complexității cauzei și a celor constatate în soluționare, astfel că va obliga ......... la plata către ..... a sumei de 1.500 lei reprezentând parte din cheltuielile de judecată prezentate în sumă de 7.140,00 lei (conform factura seria PDV-025 nr. 21/22.04.2025, emisă de Cabinet de Avocat ”..... ...” și dovada plății conform transfer ING Business număr de referință internă 679/874833091). Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite, în parte, contestația depusă de ....., în contradictoriu cu ........., în limita celor analizate de Consiliu. Obligă autoritatea contractantă ca, în termen de 15 zile de la primirea deciziei Consiliului, cu respectarea prevederilor legale să remedieze documentația de atribuire, în sensul celor achiesate de petentă și stabilite de Consiliu și să aducă la cunoștința operatorilor economici interesați de participarea la procedură aceste modificări și clarificări, prin publicarea acestora în SEAP, cu respectarea prevederilor art. 55 alin. (1) din HG nr. 395/2016. Obligă autoritatea contractantă la stabilirea unei noi date-limită de depunere a ofertelor, astfel încât, între data publicării remedierilor și data depunerii ofertelor, să fie asigurată o perioada de timp suficientă pentru elaborarea și prezentarea unor oferte care să respecte toate cerințele documentației de atribuire, astfel cum este modificată ca urmare a prezentei decizii, cu respectarea prevederilor art. 55 alin. (2) din HG nr. 395/2016. Respinge ca nefondat capătul subsidiar de cerere din contestația formulată de ..... de anulare a procedurii de atribuire. Obligă ......... la plata către ..... a sumei de 1500 lei, reprezentând cheltuieli de judecată. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva ei se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016. 46

PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, ... ... ......... Redactată practicaua deciziei ... Redactată în 4 exemplare, conține 44 pagini. Pagina 47 din 47