Decizie CNSC 1554/2025

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. 1554/C1/1264, 1308 Data: 05.06.2024 Prin contestația nr. 1752/11.04.2025, înregistrată la Consiliu sub nr. 24054/14.04.2025, formulată de Asocierea GEIGER TRANSILVANIA SRL - BOG ART SRL - TODINI COSTRUZIONI GENERALI SpA, prin lider de asociere GEIGER TRANSILVANIA SRL, cu sediul în localitatea Cristești, str. Geiger, nr. 1/E, județul Mureș, înmatriculată la Oficiul Național al Registrului Comerțului cu nr. J26/1142/2004, având cod unic de înregistrare RO8844358, reprezentată legal prin administrator și convențional prin avocat Oana Gavrilă, cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în municipiul Bucuresti, str. Matei Basarab, nr. 13-15, clădirea Hub Design, etaj 3, sector 3, în cadrul procedurii de licitație deschisă, organizată de către PRIMARIA MUNICIPIULUI REGHIN JUDEȚUL MUREȘ, cu sediul în municipiul Reghin, str. P-ța Petru Maior nr. 41, județul Mureș, în calitate de autoritate contractantă, în vederea atribuirii contractului având ca obiect: „Proiectare și execuție „VARIANTA DE OCOLIRE A MUNICIPIULUI REGHIN”, cod CPV: 45233110-3, s-a solicitat: - anularea adresei nr. 35305/04.04. 2025 privind comunicarea rezultatului procedurii de atribuire, a Raportului procedurii nr. 34548/31.03.2025, precum și a tuturor actelor anterioare și/sau subsecvente acestora care privesc respingerea ofertei depuse de către Asocierea GEIGER TRANSILVANIA SRL - BOG ART SRL - TODINI COSTRUZIONI GENERALI SpA; - obligarea autorității contractante la respectarea Deciziei CNSC nr. 720/C1/48, 51, 55, 95 din data de 21.03.2024 și a Hotărârii civile nr. 531 din data de 11.11.2024 emisă de Curtea de Apel Târgu Mureș și continuarea procedurii de atribuire prin adoptarea măsurilor necesare restabilirii legalității acesteia, astfel cum, anterior, s-a dispus printr-o hotărâre definitivă, cu consecința stabilirii caracterului admisibil și conform al ofertei contestatorului; Pagina 1 din 5

- obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea prezentei cauze, potrivit dovezilor ce vor fi depuse la dosarul cauzei. Prin adresa nr. 3006/25.04.2025, înregistrată la Consiliu sub nr. 26712/25.04.2025 Asocierea DIMEX 2000 COMPANY SRL - CML.RO SRL - OPR ASFALT SRL - OBRAS PUBLICAS Y REGADIOS SA - EXPLAN SRL, prin liderul asocierii DIMEX 2000 COMPANY SRL, cu sediul în localitatea Rebrișoara, nr. 315, județul Bistrița Năsăud, înmatriculată la Oficiul Național al Registrului Comerțului cu nr. J06/153/2000, având cod unic de înregistrare RO13027407, reprezentată legal prin administrator, a formulat cerere de intervenție în cadrul prezentei proceduri, solicitând: - Admiterea în principiu a cererii de intervenție; - respingerea contestației formulată de Asocierea GEIGER TRANSILVANIA SRL - BOG ART SRL - TODINI COSTRUZIONI GENERALI SpA, în partea ce privește caracterul neconform al ofertei prezentate de acest ofertant și menținerea, ca temeinic și legal, a raportului procedurii nr. 34548/31.03.2025 și - obligarea autorității contractante la continuarea procedurii de atribuire, în conformitate cu prevederile legale și în condițiile statuate în decizia ce se va pronunța. Prin contestația nr. 4694/14.04.2025, înregistrată la Consiliu sub nr. 24499/15.04.2025, formulată de Asocierea FAR FOUNDATION SRL – ROSTDORSTROY, prin liderul asocierii FAR FOUNDATION SRL, cu sediul în sat Rodna, comuna Rodna, str. Grănicerilor nr. 791, județul Bistrița- Năsăud, înmatriculată la Oficiul Național al Registrului Comerțului cu nr. J06/243/2010, având cod unic de înregistrare 26999270, reprezentată legal prin administrator și convențional prin VASS & Asociatii S.P.A.R.L., cu sediul ales pentru comunicarea actelor de proceduă în municipiul București, str. Alexandru Depărățeanu nr. 10, sector 1, în cadrul aceleiași proceduri de atribuire, s-a solicitat: -

anularea

comunicării

rezultatului

procedurii

nr. 35303/04.04.2025, a tuturor actelor care au stat la baza emiterii acesteia (incluzând, dar fără a se limita la Raportul procedurii nr. 34548/31.03.20255 și procesele-verbale de evaluare corespunzătoare), precum și a tuturor și oricăror acte subsecvente și/sau conexe, în ceea ce privește: - declararea drept inadmisibilă și respingerea ofertei sale; - declararea drept admisibilă și câștigătoare a ofertei depuse de Asocierea DIMEX 2000 COMPANY SRL - CML.RO SRL - OPR ASFALT SRL - OBRAS PUBLICAS Y REGADIOS SA - EXPLAN SRL, prin liderul asocierii DIMEX 2000 COMPANY SRL; - obligarea autorității contractante la reevaluarea ofertei sale, cu consecința declarării acesteia drept acceptabile, conforme și, respectiv, admisibile; Pagina 2 din 5

- obligarea autorității contractante la reevaluarea ofertei depuse de DIMEX 2000 COMPANY SRL - CML.RO SRL - OPR ASFALT SRL - OBRAS PUBLICAS Y REGADIOS SA - EXPLAN SRL, prin liderul asocierii DIMEX 2000 COMPANY SRL, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor legale invocate prin prezenta contestație și, pe cale de consecință, la constatarea inadmisibilității acesteia; - obligarea autorității contractante la continuarea procedurii de atribuire prin reevaluarea ofertelor conform capetelor de cerere 2-3, aplicarea în mod corespunzător a criteriului de atribuire ofertelor admisibile depuse în procedura de atribuire, precum și emiterea unor noi comunicări privind rezultatul procedurii; - anularea adresei nr. 35609/07.04.2025, prin care autoritatea contractantă a restricționat în mod nelegal accesul său la dosarul achiziției publice prin limitarea nejustificată a accesului la dosarul achiziției publice și, pe cale de consecință, - în principal, acordarea accesului la toate documentele ce compun dosarul procedurii de achiziție publică, potrivit prevederilor legale, în temeiul art. 19 alin. (1) din Legea nr. 101/2016; - în subsidiar, obligarea autorității contractante la acordarea accesului la toate documentele ce compun dosarul procedurii de achiziție publică, potrivit prevederilor legale, în mod complet; - repunerea sa în termenul de contestare și luarea în considerare a oricăror și tuturor criticilor cu privire la aspectele ce vor decurge din analiza dosarului achiziției publice în integralitatea sa, inclusiv, dacă va fi cazul, a criticilor referitoare la ofertele depuse în cadrul procedurii de atribuire și în special cu privire la oferta depusă de Asocierea DIMEX 2000 COMPANY SRL - CML.RO SRL - OPR ASFALT SRL - OBRAS PUBLICAS Y REGADIOS SA - EXPLAN SRL, prin liderul asocierii DIMEX 2000 COMPANY SRL și, pe cale de consecință, la constatarea inadmisibilității acestora și/sau la depunctarea acestora, după caz. - în subsidiar, anularea procedurii. Prin adresa nr. 3005/25.04.2025, înregistrată la Consiliu sub nr. 26715/25.04.2025 Asocierea DIMEX 2000 COMPANY SRL - CML.RO SRL - OPR ASFALT SRL - OBRAS PUBLICAS Y REGADIOS SA - EXPLAN SRL, prin liderul asocierii DIMEX 2000 COMPANY SRL, cu sediul în localitatea Rebrișoara, nr.315, județul Bistrița Năsăud, înmatriculată la Oficiul Național al Registrului Comerțului cu nr. J06/153/2000, având cod unic de înregistrare RO13027407, reprezentată legal prin administrator, a formulat cerere de intervenție în cadrul prezentei proceduri, solicitând: - admiterea în principiu a cererii de intervenție; - respingerea contestației formulată de Asocierea FAR FOUNDATION SRL – ROSTDORSTROY, în partea ce privește caracterul Pagina 3 din 5

inadmisibil al ofertei prezentate de acest ofertant și menținerea ca temeinic și legal a raportului procedurii nr. 34548/31.03.2025; - respingerea contestației formulată Asocierea FAR FOUNDATION SRL - ROSTDORSTROY, în partea ce privește caracterul admisibil și conform al ofertei sale și menținerea ca temeinic și legal a raportului procedurii nr. 34548/31.03.2025; - respingerea contestației formulată Asocierea FAR FOUNDATION SRL - ROSTDORSTROY, privind cererea de anulare a procedurii de atribuire - respingerea cererii privind repunerea în termenul de a formula noi critici ca urmare studierii dosarului de achiziție la Consiliu; - obligarea autorității contractante la continuarea procedurii de atribuire, în conformitate cu prevederile legale și în condițiile statuate în decizia ce se va pronunța. Conform prevederilor art. 17 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare, contestațiile care fac obiectul dosarelor nr. 1264/2025 și nr. 1308/2025, au fost conexate pentru a se pronunța o soluție unitară, deoarece, acestea sunt formulate în cadrul aceleiași proceduri de atribuire. În luarea deciziei, CONSILIUL, legal investit, a avut în vedere următoarele: o Pentru aceste motive în baza documentelor depuse de părți, CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR DECIDE: Admite contestația formulată de GEIGER TRANSILVANIA SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantă PRIMARIA MUNICIPIULUI REGHIN JUDEȚUL MUREȘ, iar, pe cale de consecință, anulează adresa de comunicare rezultat nr. 35305/04.04.2025 și actele subsecvente și obligă autoritatea contractantă la reevaluarea ofertei contestatorului în termen de 10 zile de la comunicare, cu respectarea documentației de atribuire, a prevederilor legale, a motivării aferentă prezentei și a hotărârii pronunțate anterior de Curtea de Apel Târgu Mureș. Respinge, ca nedovedită, solicitarea contestatorului GEIGER TRANSILVANIA SRL de obligare a autorității contractante la plata cheltuielilor de judecată. Pe cale de consecință, respinge, ca nefondată cererea de intervenție formulată de asocierea DIMEX 2000 COMPANY - CML.ROSRL - OPR ASFALT – OBRAS PUBLICAS Y REGADIOS SA - EXPLAN SRL în cadrul dosarului nr. 1264/2025. Pagina 4 din 5

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de FAR FOUNDATION SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantă PRIMARIA MUNICIPIULUI REGHIN JUDEȚUL MUREȘ. Pe cale de consecință, admite cererea de intervenție formulată de asocierea DIMEX 2000 COMPANY - CML.ROSRL - OPR ASFALT – OBRAS PUBLICAS Y REGADIOS SA - EXPLAN SRL în cadrul dosarului nr. 1308/2025. Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare. Complet de soluționare a contestațiilor în domeniul achizițiilor publice: Consilier de soluționare .............. PREȘEDINTE .............................. Consilier de soluționare ......................... Redactat practicaua deciziei .................... Redactată în 6(șase) exemplare originale, conține 299 (douăsutenouăzecișinouă) pagini. Pagina 5 din 5

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. 1554/C1/1264, 1308 Data: 05.06.2024 Prin contestația nr. 1752/11.04.2025, înregistrată la Consiliu sub nr. 24054/14.04.2025,

formulată

de Asocierea

....................................SpA,

prin

lider

de asociere .................................... SRL, cu sediul în localitatea ........., str. .............. județul ........., înmatriculată la Oficiul Național al Registrului Comerțului cu nr. ........., având cod unic de înregistrare ........., reprezentată legal prin ......... și convențional prin avocat .............., cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în municipiul ................, în cadrul procedurii de licitație deschisă, organizată de către ........., cu sediul în municipiul ........., str. ................, județul ........., în calitate de autoritate contractantă, în vederea atribuirii contractului având ca obiect: „Proiectare și execuție „VARIANTA DE OCOLIRE A MUNICIPIULUI .........”, cod CPV: 45233110- 3, s-a solicitat: - anularea adresei nr. 35305/04.04. 2025 privind comunicarea rezultatului procedurii de atribuire, a Raportului procedurii nr. 34548/31.03.2025, precum și a tuturor actelor anterioare și/sau subsecvente acestora care privesc respingerea ofertei depuse de către Asocierea ....................................SpA; - obligarea autorității contractante la respectarea Deciziei CNSC nr. 720/C1/48, 51, 55, 95 din data de 21.03.2024 și a Hotărârii civile nr. 531 din data de 11.11.2024 emisă de Curtea de Apel Târgu ......... și continuarea procedurii de atribuire prin adoptarea măsurilor necesare restabilirii legalității acesteia, astfel cum, anterior, s-a dispus printr-o hotărâre definitivă, cu consecința stabilirii caracterului admisibil și conform al ofertei contestatorului; - obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea prezentei cauze, potrivit dovezilor ce vor fi depuse la dosarul cauzei. Prin adresa nr. ........./........., înregistrată la Consiliu sub nr. ........./......... Asocierea ......... SRL - .................................... SRL, Pagina 1 din 308

prin liderul asocierii ......... SRL, cu sediul în localitatea Rebrișoara, nr. 315, județul Bistrița Năsăud, înmatriculată la Oficiul Național al Registrului Comerțului cu nr. ........., având cod unic de înregistrare ........., reprezentată legal prin ........., a formulat cerere de intervenție în cadrul prezentei proceduri, solicitând: - Admiterea în principiu a cererii de intervenție; - respingerea

contestației

formulată

de Asocierea ....................................SpA, în partea ce privește caracterul neconform al ofertei prezentate de acest ofertant și menținerea, ca temeinic și legal, a raportului procedurii nr. 34548/31.03.2025 și - obligarea autorității contractante la continuarea procedurii de atribuire, în conformitate cu prevederile legale și în condițiile statuate în decizia ce se va pronunța. Prin contestația nr. 4694/14.04.2025, înregistrată la Consiliu sub nr. 24499/15.04.2025, formulată de Asocierea ......... SRL – ...................................., prin liderul asocierii ......... SRL, cu sediul în ........., ........., str. ................., județul ........., înmatriculată la Oficiul Național al Registrului Comerțului cu nr. ........., având cod unic de înregistrare 26999270, reprezentată legal prin ......... și convențional prin ........., cu sediul ales pentru comunicarea actelor de proceduă în ........., în cadrul aceleiași proceduri de atribuire, s-a solicitat: -

anularea

comunicării

rezultatului

procedurii

nr. 35303/04.04.2025, a tuturor actelor care au stat la baza emiterii acesteia (incluzând, dar fără a se limita la Raportul procedurii nr. 34548/31.03.20255 și procesele-verbale de evaluare corespunzătoare), precum și a tuturor și oricăror acte subsecvente și/sau conexe, în ceea ce privește: - declararea drept inadmisibilă și respingerea ofertei sale; - declararea drept admisibilă și câștigătoare a ofertei depuse de Asocierea ......... SRL - .................................... SRL, prin liderul asocierii ......... SRL; - obligarea autorității contractante la reevaluarea ofertei sale, cu consecința declarării acesteia drept acceptabile, conforme și, respectiv, admisibile; - obligarea autorității contractante la reevaluarea ofertei depuse de ......... SRL - .................................... SRL, prin liderul asocierii ......... SRL, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor legale invocate prin prezenta contestație și, pe cale de consecință, la constatarea inadmisibilității acesteia; - obligarea autorității contractante la continuarea procedurii de atribuire prin reevaluarea ofertelor conform capetelor de cerere 2-3, aplicarea în mod corespunzător a criteriului de atribuire ofertelor admisibile depuse în procedura de atribuire, precum și emiterea unor noi comunicări privind rezultatul procedurii; Pagina 2 din 308

- anularea adresei nr. 35609/07.04.2025, prin care autoritatea contractantă a restricționat în mod nelegal accesul său la dosarul achiziției publice prin limitarea nejustificată a accesului la dosarul achiziției publice și, pe cale de consecință, - în principal, acordarea accesului la toate documentele ce compun dosarul procedurii de achiziție publică, potrivit prevederilor legale, în temeiul art. 19 alin. (1) din Legea nr. 101/2016; - în subsidiar, obligarea autorității contractante la acordarea accesului la toate documentele ce compun dosarul procedurii de achiziție publică, potrivit prevederilor legale, în mod complet; - repunerea sa în termenul de contestare și luarea în considerare a oricăror și tuturor criticilor cu privire la aspectele ce vor decurge din analiza dosarului achiziției publice în integralitatea sa, inclusiv, dacă va fi cazul, a criticilor referitoare la ofertele depuse în cadrul procedurii de atribuire și în special cu privire la oferta depusă de Asocierea ......... SRL - .................................... SRL, prin liderul asocierii ......... SRL și, pe cale de consecință, la constatarea inadmisibilității acestora și/sau la depunctarea acestora, după caz. - în subsidiar, anularea procedurii. Prin adresa nr. 3005/........., înregistrată la Consiliu sub nr. ........./......... Asocierea ......... SRL - .................................... SRL, prin liderul asocierii ......... SRL, cu sediul în .............., înmatriculată la Oficiul Național al Registrului Comerțului cu nr. ........., având cod unic de înregistrare ........., reprezentată legal prin ........., a formulat cerere de intervenție în cadrul prezentei proceduri, solicitând: - admiterea în principiu a cererii de intervenție; - respingerea contestației formulată de Asocierea ......... SRL – ...................................., în partea ce privește caracterul inadmisibil al ofertei prezentate de acest ofertant și menținerea ca temeinic și legal a raportului procedurii nr. 34548/31.03.2025; - respingerea contestației formulată Asocierea ......... SRL - ...................................., în partea ce privește caracterul admisibil și conform al ofertei sale și menținerea ca temeinic și legal a raportului procedurii nr. 34548/31.03.2025; - respingerea contestației formulată Asocierea ......... SRL - ...................................., privind cererea de anulare a procedurii de atribuire - respingerea cererii privind repunerea în termenul de a formula noi critici ca urmare studierii dosarului de achiziție la Consiliu; - obligarea autorității contractante la continuarea procedurii de atribuire, în conformitate cu prevederile legale și în condițiile statuate în decizia ce se va pronunța. Pagina 3 din 308

Conform prevederilor art. 17 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare, contestațiile care fac obiectul dosarelor nr. 1264/2025 și nr. 1308/2025, au fost conexate pentru a se pronunța o soluție unitară, deoarece, acestea sunt formulate în cadrul aceleiași proceduri de atribuire. În luarea deciziei, CONSILIUL, legal investit, a avut în vedere următoarele: În ceea ce privește contestația înregistrată la Consiliu sub nr. 24054/14.04.2025, în dosarul nr. 1264/2025, formulată de Asocierea ....................................SpA, acesta susține că prezentul demers reprezintă o contestație îndreptată împotriva actelor PRIMĂRIEI ........., prin care, în mod greșit, aceasta respinge, pentru a doua oară, oferta sa, în condițiile unui istoric litigios complex. Evidențiază că, prin actele atacate, oferta sa este respinsă, ca neconformă, după ce, anterior, se stabilise cu titlu definitiv și obligatoriu faptul că, în legătură cu analiza propunerii tehnice a acesteia, nici măcar clarificarea nu este permisă în reevaluare. Aflându-se în etapa de reevaluare dispusă, atât printr-o decizie CNSC, rămasă definitivă, urmare a respingerii plângerii împotriva sa, cât și printr-o Hotărâre a Curții de Apel Târgu ........., aferentă unui al doilea demers de contestare, apreciază că, devin extrem de importante limitele trasate și, respectiv, aspectele definitive, obligatorii pentru autoritatea contractantă, dar, pe care, apreciază că aceasta le-a încălcat. Apreciază că respingerea, de către autoritatea contractantă, a ofertei sale, cu orice preț, rezidă și din actuala respingere, simulând o presupusă luare în considerare a hotărârilor anterioare obligatorii, dar, ignorând flagrant considerentele Hotărârii nr. 531, prin care s-a statuat explicit imposibilitatea de reevaluare a propunerii sale tehnice, menționând că autoritatea continuă să manifeste aceeași modalitate eronată de aplicare a prevederilor legale în materie, fiind mai mult decât evidentă predispoziția sa de a respinge repetitiv și abuziv oferta Asocierii Geiger, sub diverse pretexte. În continuare, contestatorul prezintă următoarele aspecte, pe care le consideră relevante în soluționarea prezentei cauze: Menționează că oferta sa a fost, inițial/anterior ,respinsă: - ca inacceptabilă, sub pretextul nerespectării cerinței III.1.3.a) Capacitatea tehnică și profesională din fișa de date privind proporția de subcontractare fără, însă, ca o motivare corespunzătoare și legală a acestui motiv de respingere să se poată desprinde din prima comunicare a rezultatului procedurii; - ca neconformă, fiind indicată o pretinsă neîndeplinire a 4 dintre cerințele beneficiarului, respectiv: (i) cerința din anexa nr. 3 la cerințele beneficiarului: suprafețe de teren suplimentare necesare execuției lucrărilor, sub pretextul că ofertantul nu ar fi subcontractat serviciile de asistentă juridică și reprezentare unei societăți de Pagina 4 din 308

avocați; (ii) cerința aferentă capitolul 12.33. Securitate și sănătate în muncă din cerințele beneficiarului, sub pretextul că în propunerea tehnică ar fi fost prezentat succint și generalist un plan privind sănătatea si securitatea în muncă: (iii) cerința aferentă capitolul 12. Alte cerințe ale beneficiarului, privind organizarea de șantier și surse de materiale, sub pretextul că în informațiile prezentate nu ar fi fost identificate anumite elemente: (iv) cerința aferentă capitolului 6.2. Utilaje din cerințele beneficiarului, sub pretextul că în programul de lucrări/grafic de eșalonare calendaristică Gantt nu ar fi fost alocate resursele (umane și materiale) în strânsă corelare și în concordanță cu echipamentele/ utilajele/ instalațiile și cu informațiile prezentate în modalitatea de realizare a contractului la nivelul propunerii tehnice. Evidențiază că, modalitatea de evaluare inițială a ofertei sale, reflectată prin acel prim raport al procedurii, este extrem de relevantă pentru definirea, pe de-o parte, a singurelor aspecte găsite anterior neconforme (invalidate, însă), iar pe de altă parte, a acelor aspecte care, nereprezentând motive de respingere, au devenit în mod definitiv conforme. Astfel, menționează că prima decizie CNSC invalidează singurele presupuse neconformități, identificate cu prilejul evaluării integrale a propunerii tehnice a ofertei sale; inclusiv, aspectele care decurg din și în legătură cu graficul Gantt au fost analizate și respinse de către Consiliu, oferta fiind găsită, și din această perspectivă, conformă. Sub acest aspect, contestatorul apreciază ca fiind relevante, următoarele aspecte: • Consiliul a admis prima sa contestație, în partea care viza evaluarea propriei oferte, constatând modul excesiv, formalist și nelegal al evaluării. Menționează că, prin prima Decizie CNSC s-a reținut, în mod corect, faptul că motivele de respingere invocate de către autoritatea contractantă sunt nelegale și netemeinice, ele neavând un corespondent în cerințele scrise, explicite, ale documentației de atribuire. Imposibilitatea evaluării ofertantului pe baza unor cerințe nescrise a fost, așadar, cu putere de lucru judecat deja stabilită, efectele Deciziei CNSC fiind pe deplin opozabile și, deci, obligatorii față de autoritatea contractantă, alături de faptul că, pentru acele cerințe stabilite în sarcina antreprenorului, așadar, necesar a fi îndeplinite pe parcursul implementării contractului în curs de atribuire, nu se poate respinge oferta. În egală măsură, relevant este și faptul că, în analiza Consiliului, au fost incluse doar motivele care au reprezentat temei de respingere a ofertei subscrisei, toate celelalte aspecte (referindu-se la cele care, deci, nu au fundamentat prima respingere), consolidându-și efectul definitiv, prin necontestare, mai exact sunt aspecte care nu reprezintă si nici nu pot reprezenta motive de respingere a ofertei. • Per ansamblul contestației, menționează că CNSC a dispus invalidarea tuturor motivelor care au fundamentat respingerea Pagina 5 din 308

anterioară a ofertei sale: prin urmare, acele singure pretexte de neconformitate au fost înlăturate, nicio măsură de reanalizare a lor nefiind dispusă (pentru a justifica reluarea analizei propunerii sale tehnice, prin clarificări); în acest sens, s-au arătat explicit următoarele: „constatând că nu subzistă niciunul din motivele de respingere consemnate de către autoritatea contractantă cu privire la ofertele ....................................SRL și .................................... SRL, Consiliul urmează să admită contestația primului și partea privind propria oferta din contestația celui de-al doilea.” În

ceea

ce

privește

reevaluarea

din

cadrul procedurii, .................................... SRL menționează că a fost emisă o solicitare de clarificare prin care i-au fost adresate lămuriri/clarificări formale privind alte posibile motive de neconformitate ale ofertei tehnice decât cele inițial reținute drept temei al respingerii sale; concret, aceste aspecte, vizate prin solicitarea de clarificare, au fost diferite față de motivele pentru care, anterior, oferta subscrisei a fost respinsă și vădit contrare modalității de evaluare considerate corecte potrivit motivării primei decizii CNSC. Acesta menționează că a contestat solicitarea de clarificare, din perspectiva limitelor reevaluării trasate de către CNSC prin decizia pronunțată; mai exact, a fost criticat faptul că solicitarea de clarificare vizează aspecte definitiv evaluate, asupra cărora autoritatea contractantă nu are dreptul discreționar de a reveni oricum, oricând, iar, pe de altă parte, aceasta reiterează interpretări vădit contrare considerentelor decizorii ale primei decizii CNSC (adresând aceeași intenție de a evalua/ respinge ofertantul fie în baza unor cerințe nescrise, fie prin raportare la îndatoriri care revin, însă, viitorului antreprenor). În susținerea celor afirmate, contestatorul face trimitere la Hotărârea nr. 531, prin care contestația sa a fost admisă, s-a stabilit, explicit și lipsit de echivoc, faptul că nu este permisă reevaluarea niciunui aspect al propunerii sale tehnice; considerând că, relevante în acest sens, sunt următoarele chestiuni: Hotărârea nr. 531 a tranșat în mod clar și lipsit de echivoc limitele obligatorii de care este ținută autoritatea contractată în reevaluarea ofertei sale, tocmai în contextul punerii în aplicare a primei decizii CNSC, statuând interdicția acesteia de a supune analizei orice aspecte referitoare la conformitatea ofertei sale tehnice; Concret, Curtea de Apel a admis plângerea sa, stabilind în mod clar faptul că, în etapa de reevaluare dispusă ca urmare a unei contestații/plângeri, autoritatea contractantă este obligată să respecte cu strictețe limitele trasate prin deciziile de soluționare, nefiind permisă reanalizarea niciunei chestiuni cu privire la care, (i) nu s-a dispus explicit reevaluarea sau care, (ii) fiind considerată inițial conformă, nu a format obiectul deciziei inițiale de respingere; prin Pagina 6 din 308

urmare s-a concluzionat că o reevaluare a ofertei tehnice a subscrisei asupra unor aspecte care, anterior, nu au reprezentat motive de respingere a ofertei și care nu sunt/nu puteau fi vizate de măsurile de remediere, reprezintă o depășire de către autoritatea contractantă a limitelor primei decizii CNSC; Apreciază că, relevante din perspectiva prezentului demers judiciar, sunt următoarele premise esențiale ce au stat la baza Hotărârii nr. 531 și pe care consideră util a le aduce încă de la început în atenția Consiliului: (i) informațiile din cuprinsul anexei 4 la procesul verbal de evaluare tehnică au relevat o analiză completă a ofertei sale tehnice, ceea ce justifică pe deplin concluzia caracterului definitiv al constatărilor comisiei de evaluare și împiedică reanalizarea oricăror aspecte considerate inițial conforme, (ii) o nouă analiză a propunerii sale tehnice nu a fost dispusă prin decizia CNSC nici măcar asupra aspectelor contestate, fiind cu atât mai evident că nu este permisă nici analiza unor aspecte diferite, (iii) obligația de reevaluare a autorității cuprinsă în dispozitivul deciziei CNSC trebuie coroborată cu considerentele acesteia și limitele astfel trasate; (iv) în raport cu considerentele primei decizii CNSC, în etapa reevaluării, autoritatea nu mai poate proceda la realizarea unei noi evaluări a propunerii sale tehnice. Evidențiază faptul că, astfel (i) faptul că prin prima decizie CNSC nu s-a dispus reevaluarea aspectelor criticate inițial prin contestație, ci doar s-a constatat nelegalitatea și netemeinicia modalității de evaluare a ofertei, precum și (i) faptul că în conformitate cu procesul verbal de evaluare tehnică, propunerea sa tehnică a fost considerată conformă în ceea ce privește îndeplinirea tuturor celorlalte cerințe ale documentației de atribuire, prin hotărârea pronunțată s-a tranșat în mod definitiv faptul că autoritatea contractantă nu mai poate supune reevaluării niciun aspect referitor la conformitatea ofertei sale tehnice. Referitor la cel de-al doilea rezultat al procedurii, care reprezintă cel de-al treilea punct contestat de către .................................... SRL, acesta menționează că, prin comunicarea rezultatului procedurii din data de 04.04.2025 (act contestat), autoritatea contractantă l-a înștiințat asupra unei noi decizii de respingere a ofertei, ca neconformă, în considerarea faptului că propunerea tehnică nu ar fi respectat cerințele stabilite prin documentația de atribuire în ceea ce privește modul de elaborare a Graficului Gantt. Din punctul său de vedere, vădit contrar celor dispuse atât de către CNSC (prin prima decizie CNSC, care explicit a invalidat pretextele de neconformitate referitoare la graficul Gantt), cât și de către Curtea de Apel Târgu ......... (prin Hotărârea nr. 531, care explicit a stabilit imposibilitatea de a mai fi fost reevaluată propunerea tehnică), autoritatea contractantă a revenit tot la etapa de analiză a propunerilor tehnice, respingând oferta, din nou, în baza unui temei similar celui deja Pagina 7 din 308

invalidat și într-o etapă asupra căreia, de altfel, nici nu mai avea dreptul să revină. Susține că, autoritatea contractantă a procedat flagrant, contrar deciziilor definitive si obligatorii anterior pronunțate, demonstrând că își perpetuează intenția de a le ignora pentru că pur și simplu poate și dorește; cel mai probabil că, mizând pe lipsa sa de anduranță, aceasta a considerat că demersurile anterior promovate, deși, de succes pentru acesta, îi vor fi redus entuziasmul și disponibilitatea de a supune controlului de legalitate actele emise în procedura de atribuire pe care, până la acest moment, consideră autoritatea contractantă că ar fi trebuit să înțeleagă că nu o va câștiga. Crede în rezultatul favorabil al acțiunii sale din prezenta contestație, sperând ca autoritatea contractantă, să abordeze prezentul demers de contestare cu mai multă rigoare față de cele anterioare, urmând a se conforma: - termenului de prezentare a propriului punct de vedere și a dosarului achiziției publice în cele cinci zile impuse de prevederile legale (iar nu la distanță de aproape două luni, cum a procedat anterior; - Implementării măsurilor dispuse în intervale calculate pe zile, iar nu pe luni; - Respectării măsurilor de remediere explicit dispuse pe care, până în prezent, le ignoră cu nonșalanță. Contestatorul invocă netemeinicia și nelegalitatea măsurii de respingere a ofertei sale, susținând că noua măsură de respingere a ofertei sale este nelegală și netemeinică, impunându-se, în consecință, anularea actelor contestate. Apreciază că propunerea sa tehnică nu mai putea fi evaluată și, cu atât mai puțin, respinsă, în considerarea unor pretexte deja invalidate și care se regăsesc într-o etapă asupra căreia comisiei de evaluare nu îi era permis să revină. În continuare, punctual, evidențiază următoarele aspecte: • decizia de respingere contravine Hotărârii nr. 531, prin care s- a tranșat în mod clar și lipsit de orice echivoc interdicția autorității contractante de a mai supune analizei/evaluării orice aspect referitor la propunerea tehnică a subscrisei (secțiunea A); • decizia de respingere contravine puterii de lucru judecat a primei decizii CNSC; conformitatea modului de elaborare a Graficului Gantt cu cerințele documentației de atribuire a fost deja stabilită de către Consiliul care a admis criticile sale, a constatat elaborarea acestuia în conformitate cu cerințele autorității contractante și a invalidat concluziile comisiei de evaluare (de tipul celor reiterate în prezent) - (secțiunea B); • motivele de respingere sunt, oricum, și neîntemeiate; susține că identifică din nou o modalitate excesivă, formalistă și nelegală a evaluării ofertei sale, al cărei unic scop nu pare să fie decât identificarea oricăror motive de respingere a acesteia, chiar cu încălcarea prevederilor Pagina 8 din 308

documentației de atribuire și a dispozițiilor legale în materie - (secțiunea C). A. Autoritatea contractantă a depășit flagrant limitele trasate prin Hotărârea nr. 351, eludând caracterul obligatoriu și definitiv al considerentelor acesteia. În opinia sa, Hotărârea nr. 531, flagrant nesocotită de către autoritatea contractantă în contextul emiterii celui de-al doilea rezultat al procedurii, a statuat în mod clar și lipsit echivoc interdicția de a supune analizei, în contextul reevaluării dispuse prin prima decizie CNSC, orice aspecte referitoare la conformitatea propunerii sale tehnice. Consideră că, pentru a dispune în acest sens, două chestiuni esențiale din perspectiva întinderii limitelor reevaluării au fost analizate și tranșate de către instanță, cu caracter obligatoriu: • interdicția reevaluării ofertei sale asupra aspectelor ce au fundamentat decizia inițială de respingere; din această perspectivă, s-a constatat că, în ceea ce privește oferta sa, Consiliul a invalidat motivele care au stat la baza deciziei de respingere, fără ca o reevaluare a ofertei tehnice asupra aspectelor contestate să fie dispusă. Prin urmare, nefiind dispusă explicit măsura reevaluării, o analiză a acestor aspecte într-o ulterioară reevaluare reprezintă o depășire a limitelor trasate de organul de soluționare, ce încalcă dispozițiile art. 26 alin. (1) și (101) din Legea nr. 101/2016; • interdicția reevaluării ofertei sale asupra oricăror alte aspecte care nu au reprezentat motive comunicate de respingere a ofertei; sub acest aspect s-a constatat faptul că procesul verbal de evaluare a propunerii tehnice (anexa 4) relevă o analiză completă a ofertei sale tehnice, ceea ce, justifică pe deplin concluzia caracterului definitiv al constatărilor comisiei de evaluare cu privire la toate acele chestiuni care nu au format obiectul respingerii inițiale și împiedică, în conformitate cu interpretarea obligatorie a Deciziei ICCJ HP 66/2018 a ICCJ, o nouă analiză. Subliniază faptul că, ceea ce Hotărârea nr. 531 confirmă și impune, concret, este că: -în reevaluare, motivele anterioare de neconformitate să fie pur și simplu înlăturate (așadar, nu redenumite, nu clarificate, nu fundamentate în mod diferit pentru a crea 0 aparență a unora noi); -în reevaluare, niciun alt aspect de neconformitate să nu mai fie clarificat si/sau sancționat; așadar, indiferent de pretextele și „descoperirile” autorității contractante, aceasta era obligată să închidă etapa de evaluare a propunerii tehnice în ceea ce privește oferta sa. Cu toate acestea, menționează că autoritatea contractantă a revenit asupra acelorași aspecte privind propunerea tehnică, respingând oferta sa sub un pretext identic unuia dintre cele reținute și anterior (invalidat explicit de către Consiliu prin Prima Decizie), deși: Pagina 9 din 308

• Hotărârea nr. 531 explicit stabilește faptul că aspectele care au fundamentat anterioara respingere nu trebuie reevaluate; astfel, explicit reține instanța că, prin prima decizie CNSC, s-a dispus admiterea criticilor formulate și invalidarea singurelor motive pentru care oferta sa tehnică a fost respinsă, fără a se dispune nicio măsură suplimentară de reevaluare necesar a fi adoptată de către autoritatea contractantă în ceea ce privește oferta sa. Prin urmare, raportat la considerentele obligatorii ale celor două decizii pronunțate, menționează că, în ceea ce privește oferta sa, singurele măsuri posibil a fi fost adoptate vizau parcurgerea etapelor subsecvente evaluării propunerilor tehnice, respectiv (i) constatarea conformității și admisibilității propunerii tehnice a Asocierii Geiger si consemnarea acestor aspecte printr-un proces verbal de evaluare; (ii) aplicarea factorilor de evaluare aferenți componentei tehnice (urmare a admisibilității propunerii sale tehnice) și (iii) inițierea și demararea etapei de evaluare a propunerii financiare. Cu alte cuvinte, în ceea ce privește propunerea tehnică, măsura de „reevaluare” dispusă viza exclusiv modificarea actelor atacate urmare invalidării netemeiniciei motivelor de respingere, în sensul considerării îndeplinite a cerințelor în dispută, orice măsură suplimentar adoptată de autoritatea contractantă fiind prohibită și echivalând cu o încălcare a limitelor reevaluării. • Hotărârea nr. 531 explicit interzice analiza, evaluarea si/sau sancționarea unor temeiuri de neconformitate diferite (oricare dintre acestea fiind considerate definitiv conforme, în temeiul unei evaluări inițiale confirmat a fi fost complete). Concret, din analiza tocmai a actelor întocmite de către autoritatea contractantă, instanța reține cu titlu definitiv faptul că, anterior primului rezultat, etapa de evaluare a propunerilor tehnice a fost integral parcursă, evaluarea completă a tuturor ofertelor a urmat același tipar, activitatea de evaluare a autorității nu a fost, eventual, întreruptă de identificarea unui/unor motive (care să fi făcut inutilă analiza celorlalte), acele alte posibile temeiuri de neconformitate, redate exclusiv în procesul-verbal dar nepreluate și în comunicarea rezultatului, nu pot reprezenta motive concrete câtă vreme aceasta nu le-a și comunicat. Subliniază că, motivarea instanței este, așadar, explicită în privința imposibilității de a mai reveni la evaluarea propunerii tehnice. Cu toate acestea, contestatorul precizează că, din analiza anexei 2 la procesul verbal de evaluare tehnică, se constată dincolo de orice dubiu faptul contrar că, deși considerentele decizorii sunt explicite, ceea ce a pretinde că ar fi înțeles autoritatea contractantă din întregul ciclu procesual derulat în fața Curții de Apel Târgu ......... este tocmai contrariul, aceasta luându-și libertatea totală de a evalua în întregime întreaga sa propunere tehnică, fără a respecta nicio limită impusă, comițând astfel un nou abuz. Conduita Autorității, flagrant contrară celor anterior stabilite, nu are absolut nicio justificare. Pagina 10 din 308

Totodată, evidențiază că, în mod evident, o asemenea conduită reprezintă o încălcare flagrantă a deciziei pronunțate, care statuează în mod explicit asupra interdicției autorității contractante de a supune reevaluării vreunul din aspectele referitoare la propunerea tehnică a subscrisei, pe care alege pur și simplu să o ignore, conduită care nu poate rămâne nesancționată. B. Mai mult, însă, contestatorul susține că autoritatea contractantă a încălcat și puterea de lucru judecat a primei decizii CNSC; deși aceasta a reținut conformitatea Graficului Gantt cu cerințele documentației de atribuire, motivul de respingere a ofertei sale este, din nou, acesta/același. .................................... SRL apreciază că, relevante pentru analiza acestui aspect sunt următoarele repere, pe care le prezintă a fi analizate prin comparație: • inițial, oferta sa a fost respinsă inclusiv sub pretextul că, în programul de lucrări/grafic de eșalonare calendaristică Gantt, nu ar fi fost alocate resursele (umane și materiale) în strânsă corelare și în concordanță cu echipamentele/utilajele/instalațiile și cu informațiile prezentate în modalitatea de realizare a contractului la nivelul propunerii tehnice; totuși, prima decizie CNSC a înlăturat, însă, această neconformitate, reținându-se faptul că Graficul Gantt este, de fapt, corect întocmit; • în prezent, autoritatea contractantă a stabilit din nou că ofertantul .................................... SRL nu ar fi îndeplinit „cerințele minime stabilite prin documentația de atribuire - cerințele beneficiarului cu privire la Programul de execuție”, încercând (sub pretextul unei motivări abordate doar în aparență diferit) să creeze impresia unei noi perspective neconforme în privința graficului întocmit de contestator. După cum rezultă analiza considerentelor primei deciziei CNSC, contestatorul apreciază că organul administrativ jurisdicțional s-a pronunțat deja, în mod definitiv, asupra acestei chestiuni, constatând nelegalitatea motivelor de respingere și respectarea, în contextul elaborării acestuia, a cerințelor regăsite la nivelul documentației de atribuire în sarcina ofertanților, fără ca vreo reevaluare să fie dispusă. C. Contestatorul susține că măsura de respingere a ofertei sale este, oricum, și netemeinică și nelegală. Reiterează faptul că, o nouă respingere a ofertei sale, sub pretextul neconformității propunerii sale tehnice, nu era pur și simplu permisă. Nici pentru motivele anterior reținute, nici pentru unele noi, autoritatea contractantă nu ar mai fi avut dreptul de a emite o astfel de decizie întrucât, în contextul considerentelor decizorii definitive anterior redate, aceasta nu mai putea, efectiv, redeschide etapa de evaluare a propunerii tehnice, nici pentru a clarifica și, cu atât mai puțin, pentru a sancționa ofertantul. Pagina 11 din 308

Indiferent de felul în care va încerca, cel mai probabil, autoritatea contractantă să justifice presupusul caracter de „noutate” al noilor neconformități, contestatorul evidențiază că procedează la fel ca și în precedent, comunicându-i ceva, dar reținând prin procesul-verbal de evaluare a propunerii tehnice, (și) altceva. C.1. Oferta sa îndeplinește cerințele documentației de atribuire privind programul de lucrări (graficul Gantt) În legătură cu această critică, în încercarea de a aborda structurat aceste chestiuni, .................................... SRL urmează a expune următoarele: (a) Cerințele presupus a fi neîndeplinite în ceea ce privește Programul de lucrări (graficul Gantt) se regăsesc în: (i) anexa 4 la Cerințele Beneficiarului referitoare la Schița de proiect, (ii) formularul 4 de propunere tehnică; (iii) clauza 17 [Programul de execuție] din modelul de contract. (b) în realitate, deși autoritatea contractantă se raportează formal la cerințele documentației de atribuire indicate supra, motivele de respingere invocate nu au legătură directă cu niciuna dintre acestea; mai mult chiar, după expunerea respectivelor prevederi ale documentației, motivele concrete de respingere sunt și contradictorii: pe de o parte Primăria ......... indică faptul că .................................... SRL ar fi descris în cadrul propunerii tehnice „activitățile aferente execuției lucrărilor extrem de sumar, rezumându-vă exclusiv la scurte prezentări ale activităților și ale resurselor umane (categorii de meseriași), tehnice (echipamente/utilaje) pe tipuri de lucrări, fiind astfel insuficiente și incomplete pentru (...) determinarea realistă a calcului aferent drumului critic, implicit a termenului de realizare a contractului” (subl. ns.) iar, pe de altă parte, faptul că drumul critic ar fi fost „calculat în mod greșit și nerealist, iar resursele umane „supraalocate”. În opinia sa, astfel de motivări, povestite aparent amplu, dar fără o corelare explicită cu o cerință presupus nerespectată, creează o evidentă confuzie și nu respectă nicidecum rigoarea pe care actele întocmite ar fi trebuit să o reflecte. Acesta apreciază că argumentația din cadrul comunicării rezultatului este contradictorie prin ea însăși, și, totodată, că este în contradicție și cu informațiile furnizate de către autoritatea contractantă în documentația de atribuire clarificată; mai exact, deși indică data de 01.02.2023 ca fiind dată de început a activităților în cadrul graficului Gantt, impusă pentru toți ofertanții, în realitate, data finală impusă prin răspunsul nr. 68 din Răspunsul consolidat nr. 33649/24.03.2023 („Răspunsul consolidat”) este 01.09.2023 (dată care oricum este cu mult depășită). Pe de altă parte, menționează că autoritatea contractantă indică și faptul că presupusul calcul greșit și nerealist al drumului critic și supra- alocarea/subdimensionarea resurselor umane din/în cadrul graficului Pagina 12 din 308

Gantt ar afecta și graficul de execuție care trebuie transmis de către antreprenor în perioada de execuție a contractului. Acesta susține că Graficul de execuție este un grafic supus analizei și aprobării supervizorului în etapa de implementare a contractului, existând astfel posibilitatea revizuirii acestuia. Totodată, în opinia contestatorului, nu se poate reține argumentația autorității contractante conform căreia „această obligativitate se transpune implicit la nivelul de elaborare a ofertei (când încă Antreprenorul are calitatea de ofertant) în conformitate cu prevederile documentației de atribuire, prevederi obligatorii pentru ambele părți.”, întrucât explicit s-a reținut prin prima decizie CNSC contrariul, în acest sens fiind redate și considerentele deciziei CJUE pronunțate în cauza C- 295/20 potrivit cărora: „se opune ca oferta unui ofertant sa fie respinsă pentru simplul motiv ca acesta nu face dovada, la momentul depunerii ofertei sale că îndeplinește o condiție de executare a contractului în discuție.” În contextul mai sus rezumat, reliefează faptul că respingerea ofertei sale denotă o analiză superficială a documentelor din propunerea tehnică și o interpretare discreționară și chiar tendențioasă/speculativă a cerințelor documentației de atribuire. (c) În opinia contestatorului, relevant este de menționat și faptul că, în raport de modalitatea de elaborare a graficului Gantt, în mod explicit au fost reținute prin prima decizie CNSC, rămasă definitivă prin necontestare în partea care viza modalitatea de evaluare a ofertei ....................................SRL și a ofertei sale, următoarele: «Consiliul retine că, la secțiunea „IV. 4.1 Modul de prezentare al propunerii tehnice”, autoritatea contractantă a solicitat, printr-o sintagmă sumară, prezentarea înscrisului „Programul de lucrări (Graficul Gantt)” iar, în formularul/modelul de propunere tehnică (obligatoriu conform mențiunilor de la lit. a) a secțiunii anterior menționată din fisa de date), a stabilit care anume este structura minimă sau, altfel spus, ce informații trebuie să conțină graficul Gantt pentru ca oferta să nu fie respinsă ca neconformă, (...) Contrar susținerilor autorității contractante, din punctul de vedere, textul „Antreprenorul va elabora Programul de Execuție ce va avea la bază metoda drumului critic, din care va rezulta în orice moment necesarul de materiale, utilaje/mijloace de transport și forța de muncă în vederea executării contractului” nu este aplicabil în cazul verificatorilor de proiect, deoarece, se regăsește la secțiunea 6.2 intitulată „Utilaje”, din caietul de sarcini, distinct de secțiunea 6.1 intitulată „cerințe privind personalul implicat”. Totodată, Consiliul subliniază că cerința nu este destinată ofertanților, astfel încât să fie aplicabila în etapa de elaborare a ofertelor ci, este destinată antreprenorului, prin urmare, doar ofertantului declarat câștigător, pe parcursul executării contractului de achiziție publică, astfel cum rezulta din sintagma „Antreprenorul va elabora Programul de Execuție (...)”. Pagina 13 din 308

Față de cele de mai sus, Consiliul urmează să admită criticile ....................................SRL și .................................... SRL privind respingerea propriilor oferte din perspectiva personalului, subcontractării anumitor prestații și graficului Gantt.» (subl. ns.). Prin urmare, .................................... SRL apreciază că, nu doar că CNSC s-a pronunțat asupra admisibilității graficului Gantt, dar a reținut în mod explicit faptul că „Programul de execuție” (cel la care face referire clauza 17 din modelul de contrat, ale cărei prevederi au fost indicate de către autoritatea contractantă că nu ar fi îndeplinite de către acesta) este aplicabil antreprenorului, și nu ofertanților. Prin însăși denumirea celor două grafice rezultă faptul că programul de execuție este aplicabil în perioada de implementare a contractului, în timp de programul de lucrări (graficul Gantt) este cel solicitat la momentul depunerii ofertelor „printr- o sintagmă sumară”. Astfel, precizează că, nu doar că programul de lucrări aferent etapei de ofertare nu trebuie să includă toate elementele impuse prin clauza 17 a contractului, cum speculativ sugerează autoritatea contractantă, dar acesta se va raporta la singurele cerințe care se regăsesc la nivelul caietului de sarcini și/sau fișei de date și/sau formularului nr. 4 de propunere tehnică. (d) în contextul celor mai sus rezumate, motivele de respingere a ofertei sale privind graficul Gantt sunt netemeinice și se impun a fi (din nou) invalidate (dacă s-ar ajunge, desigur, la analiza „fondului” contestației) dat fiind că: • Motivul de respingere este unul general, superficial și necircumstantiat ofertei sale; mai exact, ofertantului nu i-a adus la cunoștință explicit, concret ceea ce consideră autoritatea contractantă că acesta ar fi greșit în cadrul graficului Gant prezentat sau care resurse umane ar fi subdimensionate, respectiv în raport cu ce reper obligatoriu impus (eventual), conduită ce denotă, încă o dată, superficialitatea cu care oferta sa a fost, de fapt, evaluată. • Pe de altă parte, nivelul de detaliere al graficului Gantt nu a fost impus prin documentația de atribuire, astfel că autoritatea contractantă nu poate pretinde că nu ar fi regăsit în ofertă informații pe care ea însăși nu le-a impus la nivelul de detaliu invocat în prezent doar drept pretext al respingerii. Graficul Gantt a fost elaborat de către contestator urmărind succesiunea logică a desfășurării activităților și sub-activităților, utilizând echipe de resurse alocate, timpii de execuție fiind determinați în funcție de ratele de productivitate ale respectivelor resurse, aplicate la volumele de lucrări ce vor fi executate. Deși nivelul de detaliu al graficului este semnificativ, conținând nu mai puțin de 1780 de activități și subactivități, Autoritatea contractantă s-a limitat la a indica faptul că drumul critic din cadrul programului de lucrări nu ar fi fost corect și realist calculat, iar resursele de personal ar fi fost subdimensionate. Deși nu rezultă exact care sunt erorile identificate, Pagina 14 din 308

autoritatea contractantă pare că este îndreptată spre a „vâna” diverse motive de neconformitate, care însă nu sunt susținute de prevederi explicite ale documentației de atribuire și nici ancorate în documentele sale de ofertă; acest comportament abuziv, de a căuta cu orice preț și de a „găsi” motive inexistente de presupusă neconformitate, a caracterizat Primăria ......... pe întreaga perioadă de evaluare (care se întinde pe o perioadă de 2 ani de zile). • Totodată, cu privire la modalitatea de elaborare a graficului Gantt, contestatorul indică faptul că aceasta nici măcar nu a făcut obiectul singurei solicitări de clarificate adresate acestuia (nelegal, de altfel, altfel cum prin Hotărârea nr. 531 s-a reținut), astfel că devine evident faptul că autoritatea contractantă a reluat procesul de evaluare de la momentul anterior respectivei solicitări de clarificare. • Deși autoritatea contractantă argumentează faptul că resursele (umane, materiale/manoperă, utilaje) incluse în cadrul graficului Gantt nu ar fi corelate și în concordanță „cu informațiile prezentate în cadrul propunerii tehnice la Modalitatea de realizare a contractului (Metodologie de execuție)”, în realitate există o strânsă legătură între graficul Gantt și metodologia de execuție; pentru exemplificare, acesta folosește pictograma extrasă de către autoritatea contractantă în cadrul comunicării rezultatului procedurii, arătând, sub formă tabelară, care ar fi, în opinia sa, corecta corelare a informațiilor din cele 2 părți ale propunerii tehnice. Precizează că, în cadrul metodologiei de execuție a fost explicat faptul că resursele pot să difere în funcție de activitatea sau volumul de lucrări desfășurate; mai exact, a fost indicat faptul că: „Pentru execuția lucrărilor sunt necesare următoarele echipamente (numărul echipamentelor/ utilajelor/forței de muncă poate să difere în funcție de câte fronturi de lucru sunt atacate în același timp)”. • Totodată, consideră că este relevant și faptul că, inclusiv cerința II modalitatea de realizare a contractului (care reprezintă, de fapt, Metodologia de execuție) este considerată de către autoritatea contractantă ca fiind cerință îndeplinită. Autoritatea contractantă ar trebui în acest caz să se „hotărască” privind modalitatea de îndeplinire sau nu a cerințelor, precum și asupra semnificației pe care o acordă formulărilor de tipul: „Metodologia a fost prezentată succint', „Metodologia este extrem de succint prezentată” etc., susținerile sale fiind lipsite de elocvență și claritate, menite doar să creeze o aparentă problema chiar și acolo unde ea însăși reține cerința ca fiind îndeplinită. • însă, chiar și în situația în care informațiile incluse în cele două părți ale propunerii tehnice nu ar fi fost corelate, exista posibilitatea de a remedia respectivele necorelări, astfel cum prevederile art. 135 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016 permit. În opinia sa, nu este însă cazul în prezenta situație, pe de o parte nefiind vorba de nicio Pagina 15 din 308

necorelare, iar pe de altă parte, caracterul conform al graficului Gantt fiind deja confirmat prin anterioarele deciziile definitive obligatorii. • Raportat la principiul egalității de tratament, evidențiază că modalitatea în care motivele de respingere „identificate” în cazul ofertei sale, nu sunt aplicabile și ofertei declarate câștigătoare, care nu doar că nu a prezentat toate informațiile vizate de către autoritatea contractantă în cazul său, ci prezintă un nivel de detaliu mult redus comparativ cu cel prezentat de către .................................... SRL. Mai exact, în vreme ce în cazul ofertei sale se susține că resursele din cadrul graficului Gantt nu ar fi corelate cu cele din metodologia de execuție, iar „informațiile prezentate sunt extrem de sumare” (subl. ns.), totuși, în cazul ofertei ......... SRL, această comparație (a resurselor din grafic cu cele din metodologie) nici nu a fost măcar posibilă din moment ce graficul Gantt al ofertantului declarat câștigător nu include și resursele, astfel cum explicit a fost impus prin cerințele beneficiarului citate chiar în comunicarea rezultatului procedurii. Mai mult, în contextul în care informațiile prezentate de .................................... SRL ar fi „extrem de sumare” la un grafic care include nu mai puțin de 1780 de activități și sub-activități, acesta se întreabă, cum poate fi considerat corespunzător un grafic (cel al ofertantului ......... SRL), care include doar 127 de activități și sub-activități, considerând că găsește răspunsul în cadrul proceselor verbale de evaluare, în care a fost reținut de către autoritatea contractantă faptul că respectivul grafic respectă toate cerințele impuse. Pentru o înțelegere și mai bună a inexistenței egalității de tratament, contestatorul arată, comparativ, elementele componente ale graficului Gantt, în cazul celor 2 oferte: (i) Extras din graficul Gantt al ofertantului ......... SRL, care nu include coloana 2 (cea care ar indica resursele umane și utilajele alocate), dar care include o eroare la durata totală a contractului. În acest sens, contestatorul inserează în continuare, print screen cu extras din graficul de eșalonare calendaristică Gantt. (ii) inserează și print screen cu extras din Graficul Gantt al .................................... SRL, incluzând alocarea de resurse, în concordanță cu metodologia și drumul critic. Din analiza comparată a modalității de evaluare a celor două oferte, contestatorul susține că rezultă faptul că autoritatea contractantă a încălcat principiul egalității de tratament din perspectiva standardului diferit de rigoare aplicat celor doi operatori economici, permițând ofertantului câștigător depunerea unui grafic Gantt în care nu sunt evidențiate deloc resursele alocate, dar sancționând cu respingerea ofertei .................................... SRL, sub pretextul formal al necorelării resurselor indicate în cadrul graficului Gantt cu cele din metodologia de execuție. • în ceea ce privește pretinsa „supra-alocare” a resurselor în cadrul graficului Gantt al ofertei .................................... SRL, acesta indică Pagina 16 din 308

faptul că prezența/marcarea cu roșu a unui simbol în coloana 2 reprezintă o atenționare asupra faptului că, pentru realizarea întregului proiect, sunt necesare mai multe resurse de tipul celor declarate în coloana 10 a graficului (unde se regăsesc resursele pentru fiecare activitate). Or, definirea tuturor resurselor necesare execuției proiectului se realizează în etapa de implementare a acestuia, la momentul elaborării proiectului tehnic. Contestatorul consideră că, în opinia sa, aspectele mai sus prezentate în legătură cu graficul Gantt sunt suficiente pentru a contura caracterul nelegal și netemeinic a acestei noi încercări a autorității contractante de a respinge oferta sa pentru motive anterior respinse, care nu mai puteau face obiectul analizei și care sunt și vădit nefundamentate pe cerințe explicite, impuse ofertanților, trecute dezinvolt însă cu vederea în cazul ofertantului preferat (desemnat, din nou, câștigător). C.2 .................................... SRL susține că sunt nelegale și netemeinice și aparentele motive suplimentare de neconformitate a ofertei sale, reținute doar în cadrul procesului verbal de evaluare tehnică, niciodată comunicate ofertantului. Acesta apreciază că, nici de această dată, motivele de respingere a ofertei sale nu sunt întru totul corelate cu constatările comisiei de evaluare din cadrul anexei 2 la procesul verbal nr. 1973/17.01.2025 privind evaluarea conformității propunerilor tehnice cu prevederile caietului de sarcini, și, după caz, cu factorii de evaluare („Procesul Verbal de evaluare tehnică”), prin care sunt reținute și alte motive de neconformitate (suplimentare) față de cele redate în comunicarea rezultatului procedurii. De asemenea, susține că ofertantul nu a fost informat cu privire la aceste constatări, .................................... SRL luând cunoștință despre mențiunile din cadrul procesului verbal de evaluare tehnică, urmare a propriilor demersuri (studiul dosarului de achiziție publică la sediul autorității contractante din data de 08.04.2025). Acesta asigură autoritatea contractantă în privința diligenței sale în a le identifica, demers care nu validează însă conduita acesteia și nici nu este apt să o exonereze de propriile obligații de informare și comunicare care, fără echivoc, îi revin. În acest sens, contestatorul arată următoarele: • Comunicarea rezultatului procedurii este singurul act prin care autoritatea contractantă are obligația de a informa ofertantul despre toate motivele concrete pentru care oferta sa a fost respinsă; prin urmare,

motivele

invocate

și

comunicate ofertantului .................................... SRL, prin comunicarea rezultatului procedurii, sunt, în realitate, singurele aspecte în raport de care autoritatea contractantă a considerat că ar fi aplicabilă (evident în mod total eronat) măsura de respingere a ofertei. Pagina 17 din 308

• Completarea motivelor comunicate nu este permisă tocmai pentru că s-ar ajunge la încălcarea principiului transparentei, necesar a fi respectat în materia achizițiilor publice: simplul fapt că ofertantul .................................... SRL a luat la cunoștință de mențiunile din cadrul procesului verbal de evaluare tehnică, urmare a propriilor demersuri (studiul dosarului de achiziție publică), nu conduce la completarea motivelor de respingere comunicate, în maniera impusă de lege, de către autoritatea contractantă. Cu toate că aspectele suplimentare reținute în anexa 2 la procesul verbal de evaluare tehnică nu pot constitui veritabile motive de respingere a ofertei .................................... SRL, în contextul depășirii limitelor trasate prin hotărârile anteriori obligatorii și, în subsidiar, a necomunicării lor ofertantului în maniera impusă de lege, contestatorul arată, în continuare, și netemeinicia acestora pentru a demonstra (încă o dată) superficialitatea cu care, de fapt, oferta a fost reevaluată de către autoritatea contractantă și erorile flagrante comise în cadrul unei comisii care insistă, cu orice preț, să elimine din procedură acest ofertant (și, de altfel, a tuturor, cu excepția ofertantului ......... SRL). Punctual, în acest sens, arată următoarele: 1. Cerințele privind schița de proiect au fost integral respectate/îndeplinite de către .................................... SRL Menționează că, în cadrul anexei 2 la procesul verbal de evaluare tehnică, paginile 12-13, se reține faptul că cerința minimă privind schița de proiect nu este îndeplinită. În raport de acest aspect, apreciază că se deduce din argumentațiile autorității contractante, faptul că în schița de proiect nu ar fi fost prezentate: (i) metodologia de lucru propusă pentru realizarea proiectării și execuției lucrărilor, și (ii) măsuri pentru implementarea cerințelor privind protecția mediului, ci ar fi fost prezentate doar lucrări/măsuri pentru asigurarea protecției mediului. În raport de aceste presupuse neconformități, contestatorul indică faptul că: • Metodologia de lucru propusă a fost prezentată în cadrul propunerii tehnice, paginile 154 -127. Atât timp cât metodologia de lucru a fost solicitată ca și document distinct în cadrul propunerii tehnice devenea redundantă includerea aceluiași document și în cadrul schiței de proiect; o simplă referire la această metodologie și a indicării paginilor unde aceasta se regăsește este mai mult decât suficientă pentru demonstrarea cerinței aferente schiței de proiect. De altfel, prin răspunsul 27 din răspunsul consolidat, autoritatea însăși a clarificat faptul că „formularul 4, capitolul III schița de proiect se va adapta și va conține 13 puncte”, iar în cadrul celor 13 puncte nu se regăsește și prezentarea metodologiei de lucru propusă. • Cu privire la presupusa omisiune de a prezenta măsurile pentru implementarea cerințelor privind protecția mediului, contestatorul indică răspunsul 29 din cadrul răspunsului consolidat, prin care autoritatea Pagina 18 din 308

contractantă explicit a indicat faptul că, la nivelul ofertei, se vor prezenta doar măsuri de reducere a impactului asupra mediului, cerință de altfel îndeplinită de către .................................... SRL; concret, măsurile de reducere a impactului asupra mediului au fost prezentate în cadrul propunerii tehnice la paginile 522 - 530. Aparent (de fapt, chiar cu rea- voință), autoritatea contractantă pare că nu face diferența între măsurile pentru implementarea cerințelor privind protecția mediului și măsurile de reducere a impactului asupra mediului pe care, de fapt, le-a solicitat conform prevederilor documentației de atribuite clarificate, cele două tipuri de măsuri fiind cu totul diferite. 2. Și celelalte cerințe ale caietului de sarcini sunt, de asemenea, respectate de către .................................... SRL. Pentru mai multe secțiuni din cadrul anexei 2 la procesul verbal de evaluare tehnică nu este indicat dacă cerința este sau nu îndeplinită, ci doar sunt menționate următoarele: „Având în vedere caracterul de neconformitate al ofertei având la bază motive de inadmisibilitate evidente aspecte ce au condus la Asocierea .................................... SRL - BOG'ART SRL - TODINI COSTRUZIONI GENERALI S.p.A, comisia de evaluare a ofertelor nu va mai proceda la verificarea ofertei sub toate aspectele care implică admisibilitatea acesteia. În acest sens, consideră că nu se impune și nici nu se justifică, în această etapă a procesului de evaluare a propunerii tehnice, formularea de către comisia de evaluare a unei eventuale alte solicitări de clarificări asupra informațiilor prezentate la nivelul propunerii tehnice și a răspunsului la clarificările deja adresate ofertantului conform adresei nr. 65.631/ 17.07.2024 solicitare anulată prin Hotărârea nr. 531/11.11.2024 a C.A. Târgu ........., deoarece o astfel de solicitare nu ar putea conduce la incidența prevederilor art. 134 alin. (7) din HG nr. 335/2016 cu modificările și completările ulterioare, fără a fi încălcate prevederile art. 134 alin. (9) lit. e) din cadrul aceluiași act normativ și, de asemenea, ar conduce și la nerespectarea principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice. Astfel, orice încercare de clarificare a neconcordanțelor din propunerea tehnică ar conduce la o modificare substanțială a elementelor ofertei implicit asupra conținutului propunerii tehnice, fapt nepermis, așa cum este prevăzut la art. 134 alin. (6) din HG nr. 395/2016.” Or, menționează că, prin Hotărârea nr. 531, tocmai acest aspect este tranșant cu autoritate de lucru judecat, fiind reținut în acest sens faptul că: „Pornind de la raportul de specialitate nr. 465/09. 07.2024 al autorității contractante, emis în cadrul reevaluării, Consiliul a reținut că se poate reține, utilizând standardul impus în Decizia nr. 66/2018 a ÎCCJ, că nu a avut loc o verificare anterioară a anumitor capitole cuprinse în formularul comun de evaluare utilizat de autoritate în cazul fiecărui ofertant. Aceasta constatare este contrazisă însă de examinarea capitolelor III si IV ale Anexei 4, deoarece din rubricile corespunzătoare Pagina 19 din 308

rezultă o evaluare inclusiv a capitolelor respective, comisia făcând constatări în legătură cu „Informațiile prezentate în propunerea tehnică pentru demonstrarea îndeplinirii cerinței minime” și stabilind chiar rezultatul evaluării, menționând „cerință minimă neîndeplinită.” Față de conținutul expres al Anexei 4 la Procesul verbal47, nu poate fi primită constatarea că evaluarea nu ar fi vizat și capitolele III și IV din formularul de evaluare. în același timp, faptul că autoritatea contractantă nu a valorizat aprecierea cu privire la inadmisibilitatea ofertei nu poate deschide în faza reevaluării ofertelor posibilitatea solicitării de clarificări asupra mai multor elemente ale ofertei, deoarece principiul asumării răspunderii presupune tocmai acceptarea consecințelor alegerilor și deciziilor făcute, și nu poate reprezenta o baza pentru reevaluarea deciziilor definitive, decât în condițiile permise de lege. Or, în cauză, așa cum s-a reținut, din Procesul verbal rezultă o analiză completă inclusiv a ofertei tehnice a petentei, ceea ce justifică concluzia caracterului definitiv al constatărilor Comisiei de evaluare si împiedică reanalizarea lor, iar motivele invocate de Consiliu în sprijinul reevaluării oricăror aspecte nu pot fi primite. (...) Or, obligația de reevaluare a autorității, cuprinsă în dispozitiv trebuie corelată cu considerentele din Decizia nr. 720/C1/48, 51, 55, 95 din data de 21.03.2024, din care nu rezultă sub nicio formă că s-ar fi dispus reluarea integrală a procedurii de evaluare a ofertei tehnice, inclusiv asupra aspectelor necontestate. Prin urmare, ținând cont și prevederile art. 26 alin. 101 din Legea nr. 101/2016, nu poate fi reținută constatarea că autoritatea contractantă a fost autorizată prin Decizia Consiliului să procedeze la reevaluare prin realizarea uni noi evaluări integrale a ofertei tehnice (...) ci dimpotrivă, reevaluarea are un obiect limitat, autoritatea fiind ținută să respecte cadrul impus de decizia Consiliului potrivit art. 26 alin. 10 din Legea nr. 101/2016.” (subl. ns.) În acest context, .................................... SRL apreciază că devine evident faptul că autoritatea contractantă fie nu a înțeles considerentele clare și lipsite de echivoc ale Hotărârii nr. 531, fie a ales în mod deliberat, cu vădită rea-credință, să le ignore pur și simplu, având ca unică finalitate identificarea oricăror presupuse neconformități care să poată justifica, măcar aparent, respingerea ofertei sale, acum sau oricând și oricât în viitor. În oricare dintre scenarii, solicită autorității contractante să nu își reproșeze omisiunea indicării și a altor eventuale neconformități pentru simplul motiv că un astfel de demers nu i-ar fi fost, oricum, permis, date fiind limitele și aspectele anterior tranșate, și ceea ce a dispus în prezent fiind, oricum, mult peste și flagrant contrar tocmai acestor limite. 3. Inclusiv cerința privind termenul de garanție acordat lucrărilor executate este respectată. În cadrul anexei 2 la procesul verbal de evaluare tehnică, la cerința vizând termenul de garanție acordat lucrărilor executate, autoritatea contractantă face mai multe mențiuni referitoare la declararea de Pagina 20 din 308

către .................................... SRL a respectivului termen, însă nu rezultă cu certitudine dacă cerința este îndeplinită sau nu. Anterior, în cadrul anexei 4 la procesul verbal de evaluare tehnică aferent primei evaluări, cerința apare, însă, ca fiind îndeplinită. Susține că, în aceste condiții, prin reevaluarea realizată, autoritatea contractantă modifică inclusiv o serie de concluzii proprii, aspecte care inițial erau conforme, dar asupra cărora pare a-și propune să revină. Totodată, precizează că, în cadrul anexei 2 la procesul verbal de evaluare tehnică se identifică mai multe mențiuni, repetate, privind: (i) raportul de specialitate nr. 95/17.10.2023 emis de experții cooptați, (ii) solicitarea de clarificări care a făcut obiectul celui de-al doilea demers de contestare, anulată de altfel (astfel cum chiar autoritatea reține în ultima coloană a tabelului), mențiuni care atestă, o dată în plus, modalitatea superficială cu care a înțeles autoritatea contractantă să deruleze întregul proces de reevaluare și să-și întocmească propriile documente. În concluzie, .................................... SRL apreciază că aspectele mai sus redate, reflectă fără echivoc, următoarele chestiuni: • În pofida aparenței create de către autoritatea contractantă, problema de drept necesar a fi rezolvată este una simplă și clară: deși îi fusese explicit stabilită limita reevaluării, autoritatea contractantă dezinvolt o încalcă, demonstrând astfel că se plasează mai presupus de orice decizie reflectând controlul de legalitate deja întreprins atât de către Consiliu, cât și de către instanță; concret, autoritatea contractantă nu pare să accepte că aceste două entități ar putea să îi genereze vreo constrângere legală, ea rămânând consecvent fidelă scopului asumat, acela de a desemna oferta ......... SRL câștigătoare a acestei proceduri de atribuire; • Atât prima decizie a Consiliului, cât în special Hotărârea nr. 531 prevăd explicit faptul că, în legătură cu propunerea sa tehnică, nici motivele anterioare de neconformitate, nici altele noi nu mai pot fi clarificate, evaluate, sancționate; mai exact, interpretarea și aplicarea coroborată a celor două decizii, conduce la concluzia corectă că propunerea sa tehnică trebuie declarată conformă, nefiind permisă nici analiza unor chestiuni noi, nici reanalizarea celor anterior sancționate; • Ritmul în care autoritatea contractantă dispune măsuri este unul absolut îngrijorător, nu numai faptul că, în cadrul demersurilor anterioare de contestare, autoritatea contractantă a depus cu foarte mare întârziere propriile poziții și dosarul achiziției publice, dar această tergiversează și punerea în aplicare a deciziilor pronunțate, extinzând perioadele de evaluare nepermis de mult. În opinia sa, este inadmisibil ca, după o decizie a instanței pronunțată (și motivată) în luna noiembrie 2024, autoritatea contractantă să pretindă că, cinci luni mai târziu, se află tot în etapa asupra căreia explicit i se indică să o depășească, insistând asupra acelorași detalii imaginare, dar pretinzând că ar utiliza eficient Pagina 21 din 308

fonduri publice și ar respecta celeritatea. Și numai acest ritm, în sine, de reacție a autorității reprezintă, prin el însuși, un abuz, indiciul semnificativ privind seriozitatea și implicarea pe care aceasta (nu) le manifestă față de un proiect de interes local semnificativ. Precizează că își întemeiază formularea contestației pe dispozițiile art. 8 raportat la art. 2 din Legea nr. 101/2016, precum și pe toate dispozițiile legale la care a făcut referire în cuprinsul acesteia. Depune o serie de înscrisuri la care s-a referit în cuprinsul contestație și care fac parte din dosarul achiziției publice. Prin adresa nr. 37597/23.04.2025, înregistrată la Consiliu sub nr. 26268/24.05.2025, ........., în calitate de autoritate contractantă, transmite punctul său de vedere, față de contestația înregistrată la Consiliu

sub

nr.

24054/14.04.2025,

formulată

de Asocierea ....................................SpA, solicitând respingerea acestei contestații, ca fiind neîntemeiată. Autoritatea contractantă face o scurtă prezentare a situației de fapt, precizând că a inițiat procedura de licitație deschisă pentru atribuirea contractului „Proiectare și execuție „Varianta de Ocolire a Municipiului .........”, publicând anunțul de participare nr. CN1050425 în SEAP la data de 17.12.2022, iar în urma primei etape de evaluare, oferta Asocierii ....................................SpA a fost respinsă ca inacceptabilă și neconformă, conform raportului procedurii nr. 68984/14.12.2023 și comunicării nr. 69418/27.12.2023. Precizează că motivele inițiale au vizat, printre altele: (1) Lipsa subcontractării serviciilor de asistență juridică, (2) Nerespectarea cerințelor SSM, (3) Nerespectarea cerințelor privind organizarea de șantier și (4) Neconformitatea graficului (programului de execuție) din perspectiva neîndeplinirii cerinței 6.2 cu privire la utilaje. Menționează că ofertantul .................................... SRL a formulat o primă contestație (înregistrată la CNSC sub nr. 1083/08.01.2024 - dosar 51/2024) împotriva acestui rezultat, iar prin decizia CNSC nr. 720/C1/48,51,55,95 din data de 21.03.2024, Onorabilul Consiliu a admis în parte contestația acestuia (în ceea ce privește propria ofertă), a anulat raportul procedurii și actele subsecvente și a obligat autoritatea contractantă la reevaluarea ofertelor, inclusiv a celei depuse de .................................... SRL, „cu respectarea documentației de atribuire, a prevederilor legale și a motivării aferentă prezentei”, menționând că prin această decizie, CNSC a invalidat motivele inițiale pentru care oferta acestuia fusese respinsă. Subliniază că, prin această primă Decizie CNSC, menționată mai sus, Consiliul a invalidat punctual cele patru motive inițiale pentru care oferta .................................... SRL fusese respinsă. Aceasta dă cu titlu de exemplu, faptul că, cu privire la Graficul Gantt, CNSC a clarificat că cerința 6.2 referitoare la detalierea necesarului de utilaje, materiale și forță de muncă din programul de execuție este o obligație a Pagina 22 din 308

antreprenorului (aplicabilă după semnarea contractului), și nu o cerință pentru etapa de ofertare. În opinia sa, important este că decizia CNSC nr. 720/C1/48,51,55,95 din data de 21.03.2024 nu a validat conformitatea absolută a Graficului Gantt sub toate aspectele posibile, ci doar a înlăturat temeiurile specifice de respingere invocate inițial de autoritatea contractantă. Prin urmare, obligația fundamentală de a reevalua oferta contestatorului, inclusiv Graficul Gantt, cu respectarea documentației de atribuire și a legii (în limitele motivării CNSC), a rămas pe deplin valabilă și executorie pentru autoritatea contractantă. Menționează că, în cursul procesului de reevaluare dispus prin decizia CNSC nr. 720/C1/48,51,55,95 din data de 21.03.2024, comisia de evaluare a identificat necesitatea unor clarificări suplimentare privind anumite aspecte ale propunerii tehnice a contestatorului (considerate noi față de motivele inițiale) și a emis adresa de solicitare clarificări nr. 65631/17.07.2024. Aceasta precizează că, în ofertantul contestator a formulat un nou demers împotriva acestei solicitări de clarificări, iar plângerea aferentă a fost soluționată de Curtea de Apel Târgu ......... prin Hotărârea Civilă nr. 531/R din 11.11.2024 (Dosar nr. 280/43/2024), menționând că prin această hotărâre, instanța: • a admis plângerea .................................... SRL; • a modificat decizia CNSC atacată (Decizia nr. 2800/C1/2599, 2638/04.10.2024); • a anulat în mod specific solicitarea de clarificări nr. 65631/17.07.2024; • a obligat autoritatea contractantă la continuarea procedurii de atribuire. Autoritatea apreciază ca fiind esențial de subliniat faptul că Hotărârea nr. 531/11.11.2024 nu a anulat obligația de reevaluare instituită prin decizia CNSC nr. 720/C1/48,51,55,95 din data de 21.03.2024, ci doar solicitarea punctuală de clarificări nr. 65631/17.07.2024, care viza aspecte considerate noi. Instanța a cenzurat posibilitatea extinderii reevaluării la „orice” aspect al ofertei, reținând că „Sintetizând, considerentele cuprinse în decizia CNSC atacată în speță privind posibilitatea reevaluării oricărui aspect al ofertei tehnice a Societății Geiger SRL nu pot fi primite (...)”. Cu toate acestea, instanța nu a interzis continuarea reevaluării în limitele trasate de prima decizie CNSC și nu a dispus constatarea automată a conformității ofertei contestatorului, ci, dimpotrivă, a obligat expres la continuarea procedurii. În strictă conformitate cu cele dispuse atât de prima decizie CNSC ......... SRL, cât și de Hotărârea nr. 531/11.11.2024 a Curții de Apel Târgu ........., autoritatea contractantă a continuat procedura de reevaluare a ofertei tehnice a contestatorului. Pagina 23 din 308

Menționează explicit că, urmare a anulării solicitării de clarificări nr. 65631/17.07.2024 de către instanță, autoritatea contractantă nu a putut analiza și nu a luat în considerare eventualul răspuns al contestatorului la respectiva reevaluarea a fost finalizată exclusiv pe baza ofertei inițiale și a documentației de atribuire, în limitele stricte impuse de cele două decizii menționate. În urma acestei reevaluări, efectuată cu respectarea cadrului procedural și decizional impus, comisia de evaluare a constatat că oferta contestatorului este neconformă, în temeiul art. 137 alin. (3) lit. a) din HG nr. 395/2016, fiind respinsă în temeiul art. 137 alin. (1) din același act normativ. Motivul specific identificat în această etapă finală de reevaluare vizează neîndeplinirea cerințelor minime stabilite prin documentația de atribuire referitoare la programul de lucrări (Graficul Gantt), din perspectiva calculului drumului critic, alocării resurselor și corelării cu metodologia, aspecte detaliate în anexa nr. 2 la procesul verbal nr. 1973/17.01.2025 și în comunicarea rezultatului. În mod concret, graficul prezentat: (i) nu respectă metoda drumului critic, (ii) subdimensionează resurse, (iii) nu corelează activități/resurse cu metodologia, afectând respectarea punctelor de referință contractuale. Precizează că acest rezultat a fost consemnat în raportul procedurii nr. 34548/31.03.2025 și comunicat contestatorului prin adresa nr. 35305/04.04.2025, acte ce fac obiectul prezentei contestații. În continuare, autoritatea contractantă prezintă apărări referitoare la criticile formulate de contestator, solicitând respingerea contestației formulate de .................................... SRL, ca neîntemeiată, având în vedere următoarele argumente: A. Cu privire la pretinsa încălcare a Hotărârii Curții de Apel ......... nr. 531/11.11.2024 și a limitelor reevaluării, precizează că: Contestatorul susține eronat că Hotărârea nr. 531/11.11.2024 ar fi interzis „orice” reevaluare ulterioară a propunerii sale tehnice, însă, în realitate, Hotărârea Curții de Apel Târgu ......... a anulat în mod specific solicitarea de clarificări nr. 65631/17.07.2024, care viza aspecte considerate noi față de motivele inițiale de respingere. Hotărârea nu a anulat însă obligația fundamentală a autorității contractante de a finaliza reevaluarea dispusă prin prima decizie CNSC (nr. 720/21.03.2024), ci, dimpotrivă, a obligat explicit la continuarea procedurii. În opinia sa, în mod concret, Curtea de Apel ......... a dispus doar anularea solicitării de clarificări a autorității contractante, comunicată contestatoarei prin adresa nr. 65631/17.07.2024, inserând în susținere extras

din

decizie:

„Admite

plângerea

formulată

de petenta .................................... SRL (...) împotriva Deciziei nr. 2800/C1/2599, 2638 din 4 octombrie 2024 pronunțate de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor. Modifică în parte decizia atacată Pagina 24 din 308

în sensul că admite contestația formulată de .................................... SRL și, în consecință, anulează solicitarea de clarificări a autorității contractante,

comunicate

contestatoarei

prin

adresa

nr. 65631/17.07.2024, obligând autoritatea la continuarea procedurii de atribuire.” Este relevant de menționat, în opinia sa, că instanța de judecată, prin Hotărârea nr. 531/11.11.2024, a cenzurat abordarea permisivă privind extinderea reevaluării, reținând că: „Sintetizând, considerentele cuprinse în decizia CNSC atacată în speță privind posibilitatea reevaluării oricărui aspect al ofertei tehnice al Societății Geiger SRL nu pot fi primite (...)”. Din punctul său de vedere, analiza Curții de Apel Târgu ......... s-a axat, așadar, pe principiul limitării reevaluării - respingând posibilitatea verificării oricărui aspect tehnic - dar fără a anula obligația de a continua reevaluarea în limitele dispozitivului primei decizii CNSC. Instanța de judecată nu a dispus autorității contractante să „constate” conformitatea (generală) a propunerii tehnice depuse de contestator, ci s-a pronunțat limitativ la speța dedusă judecății (dreptul de a solicita noi clarificări/de a reevalua alte aspecte care au fost deja evaluate). Prin urmare, autoritatea contractantă susține că a acționat în deplină conformitate cu ambele decizii: a) a continuat reevaluarea tehnică obligatorie, impusă de prima decizie CNSC 720/C1/48,51,55,95 din data de 21.03.2024. b) a respectat Hotărârea nr. 531/11.11.2024, neanalizând și neluând în considerare răspunsul la solicitarea de clarificări anulată. Susține că reevaluarea finală s-a concentrat, așadar, pe conformitatea ofertei inițiale cu cerințele documentației, în lumina considerentelor primei decizii CNSC și a limitărilor impuse de Hotărârea Curții de Apel .......... Motivul actual de respingere - neconformitatea specifică a Graficului Gantt (din perspectiva analizei drumului critic, alocării nerealiste/ supraalocate a resurselor în raport cu norma de lucru, corelării insuficiente cu metodologia și insuficienței detaliilor pentru determinarea realistă a fezabilității termenului contractual) - reprezintă o constatare punctuală făcută în cadrul acestei reevaluări obligatorii si limitate a informațiilor supuse reevaluării, respectiv a Graficului Gantt. Acest motiv actual de respingere, susține autoritatea, deși se referă la același element al propunerii tehnice supus analizei, respectiv Graficul Gantt, vizează deficiențe specifice, distincte de motivul inițial invalidat de CNSC (care se referea la neîndeplinirea cerinței 6.2 cu privire la utilaje) și nu intră în categoria aspectelor „noi” a căror clarificare a fost interzisă de Curtea de Apel .......... Analiza conformității graficului din perspectiva realismului drumului critic, a alocării resurselor în raport cu norma legală de lucru si a corelării cu metodologia face parte integrantă din obligația de reevaluare a Pagina 25 din 308

conformității ofertei tehnice impusă de prima decizie CNSC, nefiind un aspect nou introdus de autoritate. Consideră că interpretarea contestatorului este forțată și tinde să golească de conținut obligația de reevaluare dispusă de CNSC și confirmată implicit prin obligarea la continuarea procedurii de către Curtea de Apel. În mod concret, prin adresa cu nr. 69.420/27.12.2023 (prima comunicare de respingere a ofertei) i s-a comunicat ofertantului contestator, 4 (patru) motive de respingere: (1) lipsa subcontractării serviciilor de asistență juridică și reprezentare către societăți de avocați; (2) nerespectarea cerințelor privind securitatea și sănătatea în muncă; (3) nerespectarea cerințelor privind organizarea de șantier; (4) neconformitatea graficului (programului de execuție) privind neîndeplinirea cerinței 6.2 cu privire la utilaje. Precizează că prin Decizia nr. 720/C1/48,51,55,95/16.02.2024, CNSC a invalidat punctual cele 4 motive de respingere și a dispus reevaluarea ofertelor depuse cu respectarea documentației de atribuire, a prevederilor legale și a motivării aferente din decizia în cauză, în susținere

inserând

extras

din

Decizia

nr. 720/C1/48,51,55,95/16.02.2024, cu aspectele considerate relevante de aceasta. Prin urmare, susține că CNSC nu a validat conformitatea graficului (Programului de execuție) depus de contestator prin decizia luată, ci, doar punctual a clarificat că cerința 6.2 cu privire la utilaje („antreprenorul va elabora programul de execuție ce va avea la baza metoda drumului critic, din care va rezulta in orice moment necesarul de materiale, utilaje/ mijloace de transport si foita de munca, in vederea executării contractului”) este o cerință care se aplică ulterior semnării contractului de lucrări și nu la momentul depunerii ofertei. Astfel, din analiza în concret a deciziei CNSC nr. 720/C1/ 48,51,55,95/ 16.02.2024, autoritatea apreciază că rezultă faptul că s-a dispus reevaluarea ofertei depuse de contestator, inclusiv cu privire la modul cum a fost prezentat Graficul (programul de execuție) și drumul critic cu respectarea documentației de atribuire. Prin urmare, autoritatea subliniază că, așa cum a reținut și CNSC în ultimul paragraf de la paginile 141/179 din Decizia nr. 720/C1/ 48,51,55,95/16.02.2024:

„Lipsa

obligației

indicării/nominalizării verificatorilor de proiect în propunerea tehnică rezultă si din modelul formularului de propunere tehnică (al cărui format este obligatoriu conform precizărilor de la secțiunea „IV.4.1 Modul de prezentare al propunerii tehnice”, reproduse în considerentele anterioare) (...)” autoritatea contractantă a reevaluat Graficul (programul de execuție) depus de contestator, conform cerințelor din formularul de propunere Pagina 26 din 308

tehnică, însă fără a lua în considerare cerințele de la punctul 6.2 (din documentul VO_Cerintele beneficiarului_revizuit cf aviz.pdf) cu privire la utilaje. Din cele redate mai sus, autoritatea susține că rezultă fără urmă de îndoială că autoritatea contractantă nu a făcut decât să pună în aplicare Decizia CNSC 720/C1/48,51,55,95/16.02.2024, respectiv: • reevaluarea ofertei depuse de .................................... S.R.L. doar asupra aspectelor dispuse de CNSC, unul dintre ele fiind reevaluarea Graficului Gantt (programului de execuție); • reevaluarea Graficului Gantt (programul de execuție) s-a făcut fără a lua în considerare cerințele de la punctul 6.2 (din documentul VO_Cerintele beneficiarului_revizuit cf aviz.pdf) cu privire la utilaje și doar cu respectarea documentației de atribuire, respectiv doar luând în considerare cerințele din formularul de propunere tehnică (al cărui format este obligatoriu conform precizărilor de la secțiunea „IV.4.1 modul de prezentare al propunerii tehnice”). • reevaluarea ofertei depuse de .................................... S.R.L. s-a făcut fără a se avea în vedere solicitarea de clarificări transmisă

prin

adresa

nr.

65631/17.07.2024 ofertantului .................................... S.R.L. Autoritatea reiterează succesiunea logică impusă de deciziile obligatorii: a) Decizia CNSC nr. 720/16.02.2024: Invalidează motivele inițiale de respingere (inclusiv cel legat de cerința 6.2 din grafic) și obligă la reevaluarea ofertei contestatorului conform documentației, legii și motivării CNSC. b) Hotărârea Curții de Apel ......... nr. 531/11.11.2024: Anulează doar solicitarea de clarificări nr. 65631/17.07.2024 (privind aspecte noi) și obligă la continuarea procedurii (adică finalizarea reevaluării în limitele Deciziei CNSC, fără clarificările anulate). c) Reevaluarea finală: autoritatea contractantă, respectând ambele decizii, reevaluează oferta contestatorului fără clarificările anulate, concentrându-se pe conformitatea ofertei inițiale cu documentația, în special Graficul Gantt (sub aspectul realismului, drumului critic, resurselor, metodologiei), constatând neconformități specifice care duc la respingere. B. Cu privire la pretinsa încălcare a puterii de lucru judecat (res judicata) a primei decizii CNSC (nr. 720/21.03.2024), autoritatea precizează următoarele aspecte: Contestatorul afirmă că prima Decizie CNSC nr. 720/C1/ 48,51,55,95/16.02.2024) ar fi stabilit definitiv conformitatea Graficului Gantt invocând puterea de lucru judecat. În opinia sa, această afirmație este inexactă și denaturează conținutul deciziei. Din punctul său de vedere, prima decizie CNSC a analizat și invalidat doar motivele specifice de respingere invocate de autoritatea Pagina 27 din 308

contractantă la acel moment referitoare la Graficul Gantt, respectiv neîndeplinirea cerinței 6.2 cu privire la utilaje. CNSC a constatat că acea cerință specifică (6.2) nu era aplicabilă în faza de ofertare. Autoritatea precizează că CNSC nu s-a pronunțat asupra conformității absolute și sub toate aspectele posibile a Graficului Gantt. Decizia a stabilit doar că argumentele inițiale de respingere (legate de cerința 6.2) nu erau legale sau temeinice, așa cum este argumentat la punctele 25-29 din prezentul document. A admite critica privind respingerea ofertei din perspectiva graficului Gantt (așa cum a făcut CNSC) nu echivalează cu validarea conformității graficului din orice altă perspectivă relevantă conform documentației. Susține că motivele actuale de respingere, detaliate în adresa cu nr. 35305/04.04.2025 privind comunicarea rezultatului procedurii (a doua comunicare), sunt distincte și specifice: a) calcul eronat și nerealist al drumului critic. b) necorelare între resursele alocate în Gantt (care indică supraalocare conform software-ului utilizat de contestator însuși) și metodologia de execuție descrisă sumar. c) nerespectarea normei legale de lucru (8h/zi) în planificarea resurselor, reflectată în supraalocarea indicată de software. d) Insuficiența detaliilor din grafic și metodologie pentru a determina realist drumul critic și fezabilitatea termenului contractual asumat. Din punctul de vedere al autorității contractante, aceste neconformități specifice, nefiind validate anterior de Consiliu și fiind diferite de motivul inițial invalidat, au făcut obiectul analizei în cadrul procesului de reevaluare obligatorie impus de prima Decizie CNSC. Această reevaluare a presupus în mod necesar reverificarea Graficului Gantt în raport cu toate cerințele aplicabile din documentație (formular 4, anexa 4, clauza 17 contract), cu excepția cerinței 6.2 deja invalidate. Prin urmare, autoritatea apreciază nu se poate susține existența autorității de lucru judecat asupra acestor aspecte specifice de neconformitate a Graficului Gantt. Obligația de reevaluare impusă de CNSC presupune tocmai o analiză aprofundată a conformității ofertei (în speță, a graficului/programului de execuție) cu cerințele documentației, odată ce motivele inițiale de respingere au fost înlăturate, și nu o validare implicită a tuturor aspectelor neverificate explicit sau necontestate C. Cu privire la temeinicia motivelor actuale de respingere: Apreciază că prin contestația sa, .................................... S.R.L. încearcă să minimizeze importanța cerințelor referitoare la Graficul Gantt depus în ofertă, sugerând că acestea ar fi irelevante dat fiind că un program de execuție detaliat va fi oricum prezentat ulterior semnării contractului, conform clauzei 17 din modelul de contract. Această interpretare este fundamental eronată și ignoră legătura directă și Pagina 28 din 308

obligatorie dintre planificarea prezentată în ofertă și cea care va guverna execuția contractului. Menționează că este adevărat că Clauza 17.1 din condițiile de contract stipulează obligația antreprenorului de a transmite supervizorului, în termen de 30 de zile de la data de începere, un program de execuție detaliat. Totuși, aceeași clauză prevede în mod explicit și imperativ că: „Acest prim program de Execuție, inclusiv metodologia de lucru și resursele, va fi elaborat pe baza programului de lucrări depus în Ofertă de către Antreprenor.” În opinia sa, această prevedere contractuală demonstrează fără echivoc că Graficul Gantt solicitat și depus în cadrul propunerii tehnice nu este un simplu exercițiu formal sau un document preliminar care poate fi ulterior ignorat sau modificat arbitrar. Dimpotrivă, graficul din ofertă reprezintă fundamentul obligatoriu, baza de referință pentru planificarea detaliată post-contractuală. El reflectă angajamentul inițial al ofertantului cu privire la înțelegerea proiectului, succesiunea logică a activităților, duratele estimate, resursele necesare și metodologia de lucru. Prin urmare, este esențial ca acest document fundamental să fie realist, corect si conform cu cerințele documentației de atribuire (în special cele din formularul 4 și anexa 4) încă din faza de ofertare. Consideră că rolul principal al actualizării și detalierii programului de execuție în cele 30 de zile de la începerea contractului este: a) pe de o parte, de a corela datele de început si sfârșit ale activităților cu data de începere efectivă a contractului (comunicată prin Ordin Administrativ conform clauzei 33.1, înlocuind data ipotetică utilizată în ofertă) și, b) pe de altă parte, de a detalia suplimentar activitățile și resursele conform cerințelor exhaustive ale Clauzei 17.2, în special după finalizarea proiectului. 40. Această actualizare și detaliere nu permite însă antreprenorului să modifice substanțial planul inițial asumat în ofertă, cum ar fi succesiunea critică a activităților, duratele relative sau nivelul general de resurse și productivitatea care au stat la baza graficului ofertat, dacă acest lucru ar contraveni angajamentului inițial sau ar vicia realismul planificării asumate. Termenele si logica de execuție asumate în graficul din ofertă rămân, așadar, obligatorii ca bază de referință. În consecință, autoritatea susține că neconformitățile grave identificate de comisia de evaluare în Graficul Gantt depus de contestator în ofertă - precum calculul eronat și nerealist al drumului critic, supraalocarea resurselor umane (indicată chiar de software-ul utilizat) și necorelarea cu metodologia - nu pot fi considerate aspecte minore sau remediabile ulterior. Aceste deficiențe viciază însăși baza pe care ar trebui construit programul de execuție contractual, punând sub semnul întrebării capacitatea reală a contestatorului de a planifica și executa lucrările în mod realist și în conformitate cu termenele asumate. Un Pagina 29 din 308

grafic fundamental greșit în ofertă nu poate constitui o bază validă pentru planificarea contractuală obligatorie, justificând pe deplin constatarea neconformității ofertei și decizia de respingere a acesteia. Aceasta menționează că, .................................... SRL mai pretinde că, motivele care au stat la baza respingerii ofertei sale ar fi neîntemeiate sau ar fi fundamentate pe cerințe care nu se regăsesc explicit în documentația de atribuire, apreciind că aceste susțineri sunt nefondate. În continuare, pentru a demonstra cele afirmate, autoritatea contractantă menționează că cerințele sunt clare și esențiale: documentația de atribuire, prin formularul 4 (care stabilește structura minimă și informațiile obligatorii, inclusiv utilizarea analizei drumului critic, corelarea cu metodologia, alocarea resurselor, respectarea termenelor etc.), anexa 4 la cerințele beneficiarului (care solicită includerea activităților cu resursele alocate - manoperă și utilaje - și îndeplinirea termenelor) și Clauza 17 din modelul de contract (care detaliază cerințele pentru programul de execuție detaliat post- contractare, dar care trebuie elaborat pe baza programului de lucrări depus în ofertă, subliniind importanța realismului și corectitudinii graficului inițial), stabilește în mod explicit necesitatea prezentării unui program de lucrări (Grafic Gantt) realist, bazat pe analiza drumului critic, cu alocarea corespunzătoare a resurselor (manoperă, utilaje) și corelat cu metodologia de lucru. Susține că acestea nu sunt cerințe nescrise, ci elemente fundamentale pentru a demonstra înțelegerea proiectului și capacitatea ofertantului de a-l implementa în termenul asumat. Faptul că programul detaliat se depune post-contractare nu anulează obligația ca programul din ofertă să fie realist si conform cerințelor minime specificate în formularul 4 și anexa 4. Pentru o mai bună înțelegere a speței, autoritatea redă extras din cerințele formularului 4 - formular de propunere tehnică, respectiv din capitolul „B. Pentru conformitatea propunerii tehnice, ofertanții trebuie să prezinte în cadrul propunerii tehnice și următoarele elemente:, punctul I. Prezentarea programului de lucrări intitulat și graficul de eșalonare calendaristică Gantt ce va fi realizat utilizându-se analiza drumului critic și care va cuprinde minim următoarele informații: (…)”. Autoritatea contractantă susține că neconformitățile sunt reale și demonstrate: a) Drumul critic si realismul: Analiza autorității contractante (detaliată în anexa 2 la procesul verbal nr. 1973/17.01.2025 și preluată în adresa nr. 35305/04.04.2025 (comunicarea a doua privind rezultatul procedurii) a demonstrat că Graficul Gantt al contestatorului nu permite determinarea realistă a drumului critic din cauza descrierii sumare a activităților și a alocării nerealiste/generale a resurselor. Mai mult, software-ul de planificare utilizat chiar de contestator indică o Pagina 30 din 308

supraalocare a resurselor umane (indicator roșu în captura de ecran prezentată și în anexa 2 la procesul verbal nr. 1973/17.01.2025, ceea ce demonstrează o planificare defectuoasă și imposibilitatea respectării graficului în condiții normale de lucru (8h/zi). Un grafic cu resurse supraalocate și un drum critic nerealist nu poate constitui o bază validă pentru un contract. b) Corelarea cu metodologia: S-a constatat o lipsă de corelare între metodologia de execuție descrisă sumar în propunerea tehnică și alocările/succesiunea activităților din Graficul Gantt. Aceasta indică fie o neînțelegere a complexității lucrărilor, fie o incapacitate de a transpune metodologia într-un plan de lucru realist și detaliat conform cerințelor. c) Respingerea argumentului „sumar vs supraalocat”: Nu există o contradicție reală, așa cum susține contestatarul. Metodologia poate fi descrisă sumar (lipsind detalii esențiale despre tehnologii, resurse specifice etc., în timp ce, separat, alocarea resurselor în instrumentul software Gantt poate fi tehnic supraalocată (mai multe ore/resurse alocate decât disponibile într-o zi normală de lucru de 8 h, indicate de software-ul însuși, ambele fiind deficiențe distincte care concură la concluzia de neconformitate a planificării. d) Irelevanța comparației cantitative: Faptul că graficul ofertantului contestator are 1780 de linii este irelevant dacă planificarea în sine este greșită (drum critic nerealist, resurse supraalocate, necorelare cu metodologia). Calitatea și realismul planificării sunt esențiale, nu numărul de activități listate. Susține că deficiențele tehnice identificate la reevaluare sunt reale și grave. Din analiza graficului (detaliată în anexa 2 la procesul verbal nr. 1973/17.01.2025 și preluată în adresa nr. 35305/04.04.2025): a) Metoda drumului critic: traseul critic, așa cum a fost modelat, nu reflectă succesiunea tehnologică — activități obligatoriu premergătoare (studiu geotehnic, obținere avize) figurează ca necritice, iar activități finale apar devansate, generând o durată artificial optimistă. b) Alocarea resurselor: pentru 1780 activități există multiple subdimensionări (ex. lipsă echipament TURCHI P260/Sde batere parapete, utilaj prevăzut contractual prin închiriere — dar inexistent în grafic). Lipsa resurselor conduce la durate nerealiste, ceea ce afectează calculul drumului critic. c) Corelarea cu metodologiile: activități precum „Documentația pentru terenuri suplimentare” rulează 231 zile cu resurse „etc.”; nu se regăsesc resurse juridice de exproprieri, deși se reclamă ca subcontractate (în mod eronat) către un evaluator imobiliar. d) Puncte de referință: graficul nu demonstrează mobilizarea completă a personalului cheie, cum cere contractul; nu există legături între WBS și indicatorii de referință. De asemenea, autoritatea contractantă susține că aceste carențe sunt de natură să împiedice demonstrarea fezabilității execuției în durata Pagina 31 din 308

ofertată și intră în ipoteza art. 137 alin. 3 lit. a) HG 395/2016 (neîndeplinirea cerințelor minime) - ofertă neconformă. În concluzie, autoritatea precizează că oferta tehnică a contestatorului, în componența sa esențială referitoare la programul de lucrări (Graficul Gantt), prezintă deficiențe grave care o fac neconformă cu cerințele explicite ale documentației de atribuire și cu principiile de bază ale planificării de proiect. Apreciază că, respingerea sa a fost, așadar, legală și temeinică, fiind rezultatul aplicării corecte și necesare a obligației de reevaluare impuse de deciziile CNSC și ale instanței, în limitele stricte stabilite de acestea. D. Cu privire la pretinsa neîndeplinire a obligației de motivare și comunicare, autoritatea precizează că: Contestatarul încearcă să inducă ideea că autoritatea contractantă nu și-ar fi îndeplinit în mod corespunzător obligațiile legale de motivare a deciziei de respingere și de comunicare a acesteia, sugerând o lipsă de transparență sau o motivare insuficientă ori contradictorie. Respingem categoric aceste afirmații ca fiind nefondate și contrare atât realității faptice, cât și prevederilor legale aplicabile. Autoritatea contractantă consideră și susține că a respectat întocmai dispozițiile art. 215 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 98/2016, care impun obligația de a comunica fiecărui ofertant respins „motivele concrete care au stat la baza deciziei de respingere a ofertei sale” . Adresa nr. 35305/04.04.2025, prin care s-a comunicat rezultatul procedurii contestatorului, expune în mod clar, detaliat și coerent motivele concrete care au fundamentat decizia de respingere a ofertei contestatorului ca neconformă. Comunicarea identifică fără echivoc problema principală - neconformitatea programului de lucrări (Graficului Gantt) - și detaliază principalele deficiențe constatate de comisia de evaluare în urma reevaluării dispuse de instanțele de control: calculul eronat și nerealist al drumului critic, necorelarea dintre resursele supraalocate în grafic (aspect demonstrat inclusiv prin capturi din software-ul utilizat de Contestator) și metodologia de execuție descrisă sumar, nerespectarea normei legale de lucru și insuficiența generală a detaliilor pentru a demonstra fezabilitatea planului propus. Motivarea prezentată în adresa nr. 35305/04.04.2025 face trimiteri explicite la cerințele specifice din documentația de atribuire (formularul 4, anexa 4 la cerințele beneficiarului, Clauza 17 din modelul de contract) și la considerentele deciziilor anterioare ale CNSC și Curții de Apel Târgu ........., permițând astfel contestatorului să înțeleagă pe deplin temeiurile de fapt și de drept ale deciziei. Nivelul de detaliu a fost, din punctul său de vedere, suficient pentru a asigura transparența procesului decizional și pentru a permite contestatorului să își exercite în mod efectiv dreptul la apărare, dovadă fiind însăși contestația amplă formulată de acesta. Pagina 32 din 308

În opinia sa, este adevărat că analiza tehnică exhaustivă a neconformităților Graficului Gantt se regăsește în anexa nr. 2 la procesul verbal al comisiei de evaluare nr. 1973/17.01.2025, document intern care fundamentează raportul procedurii nr. 34548/31.03.2025 și comunicarea nr. 35305/04.04.2025. Autoritatea consideră că aceasta este o practică administrativă uzuală și conformă cu principiile transparenței și eficienței: comunicarea oficială sintetizează motivele esențiale, în timp ce documentele interne din dosarul achiziției, la care ofertanții au acces conform legii (acces pe care Contestatorul confirmă că l-a exercitat), conțin detalierea completă a analizei. Faptul că anexa 2 oferă o granularitate mai mare a argumentației tehnice nu înseamnă că motivarea din comunicarea oficială a fost insuficientă sau neconformă, ci doar că analiza detaliată este disponibilă pentru consultare în dosarul achiziției, asigurând astfel o transparență completă. Din punctul său de vedere, afirmațiile contestatorului privind pretinse contradicții în motivare sunt neîntemeiate și rezultă dintr-o interpretare eronată. Reiterează faptul că, nu există nicio contradicție în a constata că metodologia este descrisă sumar și, în același timp, că resursele din Graficul Gantt sunt supraalocate sau că drumul critic este calculat nerealist. Acestea sunt deficiențe distincte care concură la concluzia generală de neconformitate a planificării propuse. În concluzie, autoritatea contractantă susține că și-a îndeplinit pe deplin obligațiile de motivare și comunicare, asigurând informarea corectă și suficientă a contestatorului asupra motivelor respingerii ofertei sale, în deplină conformitate cu prevederile legale și principiile care guvernează achizițiile publice. Astfel, apreciază că sub acest aspect, criticile contestatorului sunt, prin urmare, nefondate și trebuie respinse. În concluzie, autoritatea contractantă, având în vedere argumentele de fapt și de drept expuse anterior, solicită Consiliului: a) respingerea

contestației

formulate de .................................... S.R.L. ca fiind neîntemeiată. b) Menținerea actelor autorității contractante contestate, respectiv adresa nr. 35305/04.04.2025 și raportul procedurii nr. 34548/31.03.2025. c) Constatarea faptului că autoritatea contractantă a acționat cu respectarea Deciziei CNSC nr. 720/C1/48,51,55,95/21.03.2024 și a Hotărârii CA ......... nr. 531/R/11.11.2024, precum și a prevederilor legale în materie de achiziții publice. În susținere, autoritatea depune o serie de înscrisuri pe care le consideră relevante. Prin adresa nr. ........./........., înregistrată la Consiliu sub nr. ........./......... Asocierea ......... SRL - .................................... SRL, prin liderul asocierii ......... SRL, a formulat cerere de intervenție, solicitând: Pagina 33 din 308

- Admiterea în principiu a cererii de intervenție; - respingerea

contestației

formulată

de Asocierea ....................................SpA, în partea ce privește caracterul neconform al ofertei prezentate de acest ofertant și menținerea ca temeinic și legal a raportului procedurii nr. 34548/31.03.2025 și - obligarea autorității contractante la continuarea procedurii de atribuire, în conformitate cu prevederile legale și în condițiile statuate în decizia ce se va pronunța. În prealabil, intervenientul, precizează că autoritatea contractantă a demarat procedura de achiziție publică, publicând anunțul de participare CN1050425/2022. Menționează că, în cadrul acestei proceduri, autoritatea a întocmit o documentație de atribuire, în baza căruia ofertanții aveau obligația, să-și întocmească ofertele pentru a participa la procedură. De la momentul publicării documentației de atribuire, și până la data limită de depunere a ofertelor, posibili ofertanți au solicitat clarificări cu privire la documentație iar autoritatea contractantă a emis răspunsuri cu privire la aspectele solicitate. Subliniază că, după expirarea termenului de contestare a documentației de atribuire și după furnizarea răspunsurilor la clarificări formulate de către autoritatea contractantă, această documentație împreună cu clarificările furnizate, devin obligatorii atât pentru autoritatea contractantă cât și pentru ofertant. În concluzie, menționează că autoritatea contractantă, prin comisia de evaluare, are obligația de a evalua ofertele depuse doar prin prisma prevederilor documentației de atribuire (fișa de date, caiet de sarcini, specificații tehnice) și a clarificărilor comunicate. ......... SRL susține că, interesul său de a formula cererea de intervenție, este demonstrat de faptul că, în prezenta procedură de atribuire, autoritatea contractantă a emis raportului procedurii nr. 34548/31.03.2025, document prin care oferta sa a fost declarată admisibilă și conformă, iar în urma aplicării criteriului de atribuire și câștigătoarea procedurii. Astfel, consideră că, având în vedere această calitate, justifică un interes direct și actual în formularea prezentei cereri de intervenție. Pe fondul contestației, intervenientul solicită respingerea contestației pentru următoarele considerente: Referitor la critica de la punctul II, B menționează: În opinia sa, din cuprinsul Deciziei nr. 531/R/2024 pronunțată de Curtea de Apel Tg ........., se poate constata că instanță nu a interzis autorității contractante reevaluarea ofertei, respective a propunerii tehnice prezentate de către contestator, iar decizia pronunțată vizează aspectul cu care a fost învestit Consiliul și ulterior instanța, respectiv Pagina 34 din 308

legalitatea solicitării de clarificări pe unele aspecte care au făcut obiectul deciziei nr. 720/C1/48, 51, 55, 95/2024. Astfel, intervenientul apreciază că, nici Consiliul și nici instanța nu statuat în mod definitive că oferta prezentată de contestator este conformă nu mai poate face obiectul vreunei analize. Menționează că, instanța, prin această decizie, a statuat că autoritatea contractantă nu are posibilitatea reevaluării în integralitate a propunerii tehnice prezentate de contestatoare, dar nu a limitat posibilitatea reevaluării în privința unor aspecte care nu au făcut obiectul evaluării inițiale. Apreciază că autoritatea contractantă a reevaluat oferta contestatorului prin prisma informațiilor existente în cadrul propunerii tehnice. Evidențiază că, din punctul său de vedere, în mod corect autoritatea contractantă a reevaluat propunerea tehnică prezentată de contestator deoarece la momentul pronunțării Hotărârilor judecătorești invocate, această etapa de evaluare nu era finalizată în privința contestatorului. Menționează că, autoritatea contractantă, prin prezentul raport al procedurii, a reținut alte motive de neconformitate privind propunerea tehnică, față de cele ce au făcut obiectul analizei Consiliului și a instanței. Referitor la criticile privind motivele de neconformitate reținute prin prezentul raport al procedurii, ......... SRL, făcând trimitere la solicitările autorității contractante din documentația de atribuire, susține că, în etapa de ofertare, ofertanții aveau obligația de a prezenta Graficul Gantt privind modalitatea de realizare a contractului cu menționarea resurselor alocate și necesare. Acesta precizează că, ulterior, în etapa în care ofertanta dobândește calitatea de antreprenor, în baza acestui Grafic Gantt/program de execuție are obligația de a prezenta programul de execuție actualizat. Subliniază faptul că, potrivit clauzei 17.1 din condițiile de contract: „Acest prim program de execuție, inclusiv metodologia de lucru și resursele, va fi elaborat pe baza programului de lucrări depus în Ofertă de către antreprenor.” Susține că, inclusiv în baza acestei prevederi contractuale, rezultă că Graficul Gantt solicitat și depus în cadrul propunerii tehnice nu este un simplu exercițiu formal sau un document preliminar care poate fi ulterior ignorat sau modificat arbitrar. Din punctul de vedere al intervenientului, dimpotrivă, graficul din ofertă reprezintă fundamentul obligatoriu, baza de referință pentru planificarea detaliată post-contractuală. Susține că acesta reflectă angajamentul inițial al ofertantului cu privire la înțelegerea proiectului, succesiunea logică a activităților, duratele estimate, resursele necesare și metodologia de lucru. Pagina 35 din 308

În consecință, apreciază că orice neconformitate din Graficul Gantt depus de contestator în ofertă atrag în etapa de execuție o situație de nerealizare a contractului în termenele asumate. Astfel, reiterează că prin documentația de atribuire, respectiv formularul 4, s-a solicitat includerea activităților cu resursele alocate - manoperă și utilaje. Menționează că autoritatea contractantă, în cadrul documentației de atribuire – cerințele beneficiarului, a expus pe larg obligațiile ofertanților pentru realizarea obiectului contractului. În opinia intervenientului, inserțiunile contestatorului comparative cu oferta sa sunt nefondate deoarece ......... SRL a prezentat în cadrul ofertei fișierul vol prop tehnica execuție cu Opis VO ......... rev Vol II, pag 14-76 Programul de lucrări (Graficul Gantt) în conformitate cu documentația de atribuire. Precizează că resursele umane și utilajele alocate se regăsesc în cadrul programului de lucrări (Graficului Gantt) la paginile 61-76, acestea fiind corelate cu alte informații (privind resursele umane alocate și utilajele) care se regăsesc în propunerea tehnică, exemplu: fișierul vol prop tehnica execuție VO ......... rev Vol I, paginile 512-535 în cadrul capitolului „echipamente/instalații/utilaje la dispoziția ofertantului pentru executarea contractului”, fișierul vol prop tehnica Plan de manag al calitatii paginile 205-207 în cadrul capitolului 1.13.c. Resurse tehnice, paginile 218-222 în cadrul capitolului 3.5.1.Resurse umane etc. Astfel, intervenientul menționează că, la întocmirea programului de lucrări (Graficului Gantt), a avut in vedere inclusiv răspunsul consolidat nr. 33649/24.03.2023, inserând, sub formă tabelară, extras cu print screen din răspuns nr. 72. ......... SRL menționează că, ulterior recepționării raportului procedurii nr. 34548/31.03.2025, a solicitat autorității contractante accesul la dosarul achiziției, respectiv la oferta contestatorului, precum și la procesele verbale de evaluare a acestei oferte, însă, autoritatea contractantă, considerând că ofertanta contestatorului a justificat caracterul confidențial al ofertei sale, a pus la dispoziția sa doar parțial aceste informații. Raportat la faptul că nu a avut acces la oferta contestatorului, intervenientul susține că cererea sa de intervenție privind criticile formulate în privința caracterului neconform al ofertei, sunt formulate doar în baza informațiilor existente în cadrul contestației. De asemenea, menționează că, ulterior studierii dosarului achiziție, respectiv a ofertei contestatorului și a proceselor verbale de evaluare și a anexelor aferente, detaliază, punctual, argumentele sale în privința menținerii caracterului neconform al acestei oferte. Și în privința nemotivării decizie de respingere, precizează că, ulterior studierii dosarului, va formula poziția sa procesuală. Pagina 36 din 308

Raportat la aceste considerente, ......... SRL solicită admiterea cererii sale de intervenție și respingerea contestației formulate de Asocierea ....................................SpA. Ca urmare a solicitării sale din cuprinsul contestației înregistrată la Consiliu sub nr. 24054/14.04.2025, prin adresa înregistrată la Consiliu sub

nr.

27394/1264/C1/29.04.2025, contestatorul .................................... SRL, a fost informat că poate consulta documentele dosarului, acesta prezentându-se în data de 30.04.2025. Ca urmare a solicitării sale din cuprinsul cererilor sale de intervenție înregistrate la Consiliu sub nr. ........./......... și respectiv ........./........., prin adresa înregistrată la Consiliu sub nr. 27396/1264/C1/29.04.2025, intervenientul ......... SRL, a fost informat că poate consulta documentele dosarului, acesta prezentându-se în data de 30.04.2025. Ca urmare a punctului de vedere al autorității contractante, înregistrat

la

Consiliu

sub nr. 26268/24.05.2025, .................................... SRL transmite, prin adresa nr. 1787/30.04.2025, înregistrată la Consiliu sub nr. 28179/30.04.2025, note scrise, prin care solicită admiterea contestației , evidențiind punctual, următoarele aspecte: 1. În opinia sa, susținerile autorității contractante din punctul de vedere sunt flagrant contradictorii și incorecte, apreciind că abordarea acesteia este neconvingătoare și nelegală întrucât: (a) Însăși autoritatea admite că a respins oferta sa în considerarea unui raționament vădit contrar celor impuse prin deciziile anterioare: astfel, dacă pe de o parte Primăria Municipiului ......... admite faptul că, prin Prima Decizie CNSC, s-a stabilit cu titlu definitiv și obligatoriu faptul că „detalierea necesarului de utilaje, materiale și forță de muncă din programul de execuție este o obligație a antreprenorului (aplicabilă după semnarea contractului), și nu o cerință pentru etapa de ofertare”, la câteva paragrafe distanță indică faptul că oferta sa a fost respinsă întrucât programul de lucrări (Graficul Gantt) „nu respectă metoda drumului

critic,

subdimensionează

resurse,

nu

corelează activități/resurse cu metodologia, afectând respectarea punctelor de referință contractuale” (subl. ns.). Pe de altă parte, menționează că autoritatea contractantă afirmă cu tărie faptul că „Reevaluarea a fost finalizată (...) în limitele stricte impuse de cele două decizii menționate.” (b) Însăși autoritatea recunoaște faptul că aspectele noi nu ar mai putea reprezenta temei de respingere (de vreme ce nici măcar temei de clarificare nu mai pot reprezenta) doar că nu acceptă. Astfel, autoritatea contractantă admite/cunoaște faptul că: • prin Prima Decizie CNSC, Consiliul a invalidat motivele inițiale pentru care oferta .................................... SRL fusese respinsă; Pagina 37 din 308

• prin Hotărârea nr. 531 a fost anulată solicitarea de clarificare transmisă de către Primăria ......... întrucât aspectele din respectiva solicitare de clarificare au fost „considerate noi față de motivele inițiale”. Cu toate acestea, .................................... SRL consideră că autoritatea pare să aibă o interpretare proprie asupra aspectelor trasate prin cele două decizii referite, considerând (eronat) că, prin Hotărârea nr. 531 „instanța nu a interzis continuarea reevaluării în limitele trasate de Prima Decizie CNSC și nu a dispus constatarea automată a conformității ofertei Geiger, ci, dimpotrivă, a obligat expres la continuarea procedurii.” Or, conform opiniei autorității, continuarea procedurii echivalează cu identificarea de noi motive de neconformitate. • „Analiza Curții de Apel Târgu ......... s-a axat, așadar, pe principiul limitării reevaluării - respingând posibilitatea verificării oricărui aspect tehnic - dar fără a anula obligația de a continua reevaluarea în limitele dispozitivului Primei Decizii CNSC.” (subl. aut.); • „Instanța de judecată (...) s-a pronunțat limitativ la speța dedusă judecății (dreptul de a solicita noi clarificări/de a reevalua alte aspecte care au fost deja evaluate).” (subl. ns.). Apreciază că, ceea ce pare să ignore autoritatea, este tocmai faptul că, prin Hotărârea nr. 531, s-au reținut și următoarele aspecte: • „în cauză, așa cum s-a reținut, prin Procesul Verbal rezultă o analiză completă inclusiv a ofertei tehnice a petentei, ceea ce justifică concluzia caracterului definitiv al constatărilor Comisiei de evaluare și împiedică reanalizarea lor (...).”; • „prin Decizia nr. 720/C1/48,51,55, 95 din data de 21. 03. 2024 a fost stabilită obligația de reevaluare a mai multor oferte, însă în privința ofertei Geiger, din motivarea Deciziei rezultă că au fast admise criticile Geiger cu privire la constatările vizând propria ofertă, apreciindu- se că motivele de respingere sunt lipsite de fundament întrucât oferta a fost respinsă în baza unor cerințe de calificare nescrise ori pentru neîndeplinirea unor cerințe care nu trebuiau verificate în etapa de ofertare câtă vreme nu reprezintă cerințe de calificare, ci instrucțiuni sau reguli pentru etapa de executare a contractului. (...) Așadar o nouă analiză a ofertei tehnice nu a fost dispusă nici asupra aspectelor criticate de Geiger în contestația respectiva (...)” (subl. ns.); • „Sintetizând, considerentele cuprinse în decizia CNSC atacată în speță privind posibilitatea reevaluării oricărui aspect al ofertei tehnice al Societății Geiger SRL nu pot fi primite, în condițiile în care contravin, pe de o parte, prevederilor art. 26 alin 101 din Legea nr. 101/2016 care împiedică transformarea etapei reevaluării într-o nouă etapă a evaluării ofertei, iar pe de altă parte Deciziei ÎCCJ nr. 66/2018 care statuează în mod neechivoc că un aspect verificat nu mai poate face obiectul unei reevaluări indiferent care ar fi calitatea evaluării realizate inițial.” (subl. ns.). Pagina 38 din 308

Se constată, astfel, că instanța a reținut faptul că propunerea tehnică a .................................... SRL a fost analizată integral, nemaifiind permisă reevaluarea altor aspecte, toate celelalte având caracter definitiv, „indiferent care ar fi fost calitatea evaluării realitate inițial”, adică, indiferent dacă evaluarea a fost inexactă sau nu. Acest lucru nu înseamnă că, dacă Graficul Gantt a fost subiect al primei respingeri, în reevaluare se pot găsi noi motive de respingere cu privire la acest grafic. Exceptând cerința aferentă punctului 6.2 din Caietul de sarcini, toate celelalte aspecte ale evaluării Graficului Gantt nu mai pot constitui subiecte de reevaluare întrucât acestea au dobândit caracter definitiv. Totodată, contestatorul precizează că, în pofida faptului că plângerea a vizat, într-adevăr, solicitarea de clarificare transmisă de către Primăria ........., în considerentele Hotărârii nr. 531 instanța a analizat și s-a pronunțat în mod clar asupra limitelor în care era permisă și urma să se realizeze reevaluarea ofertei sale tehnice în aplicarea primei Decizii CNSC, nu doar asupra legalității solicitării, privită ca act individual. Prin urmare, în aplicarea Hotărârii nr. 531, autoritatea nu doar că trebuie să nu țină seama de solicitarea de clarificări, dar nici nu putea supune analizei vreun alt aspect al ofertei tehnice, fiind obligată să se raporteze în reevaluare la întreaga decizie, nu doar la dispozitiv. Sensul și finalitatea Hotărârii nr. 531 trebuie văzute în ansamblu, astfel cum aceasta a dispus; or, tocmai această imposibilitate de a se reveni asupra unei etape deja parcurse a reprezentat esența deciziei judecătorești definitive, căreia Autoritatea contractantă dorește cu orice preț să i se opună. (b) Pe de altă parte, menționează că, deși autoritatea contractantă încearcă să demonstreze (deși și această demonstrație, în sine, este profund eronată și în totală contradicție cu dispozițiile Hotărârii nr. 531) că actualele motive de respingere ar fi diferite față de cele inițiale, în esență pare că Primăria ......... rămâne în zona acelorași idei/motive de respingere; mai exact, însăși autoritatea indică faptul că: „prin Adresa cu nr. 69.420/27.12.2023 (prima comunicare de respingere a ofertei) i s-a comunicat ofertantului ...................................., 4 (patru) motive de respingere: (1) Lipsa subcontractării serviciilor de asistență juridică și reprezentare către societăți de avocați, (2) Nerespectarea cerințelor privind securitatea și sănătatea în muncă, (3) Nerespectarea cerințelor privind organizarea de șantier, (4) Neconformitatea graficului (programului de execuție) privind neîndeplinirea cerinței 6.2 cu privire la utilaje.” (motive invalidate, astfel cum și Primăria ......... a admis și confirmat chiar prin prezentul punct de vedere17), precum și faptul că: ”Din analiza graficului (detaliată în Anexa 2 la Procesul verbal nr. 1973/17.01.2025 și preluată în Adresa nr. 35305/04.04.2025): (a) Metoda drumului critic: traseul critic, așa cum a fost modelat, nu reflectă succesiunea tehnologică — activități obligatoriu premergătoare Pagina 39 din 308

(studiu geotehnic, obținere avize) figurează ca necritice, iar activități finale apar devansate, generând o durată artificial optimistă, (b) Alocarea resurselor: pentru 1780 activități există multiple subdimensionări (ex. lipsă echipament TURCHI P260/S de batere parapete, utilaj prevăzut contractual prin închiriere — dar inexistent în grafic). Lipsa resurselor conduce la durate nerealiste, ceea ce afectează calculul drumului critic, (c) Corelarea cu metodologiile: activități precum „Documentația pentru terenuri suplimentare” rulează 231 zile cu resurse „etc.” nu se regăsesc resurse juridice de exproprieri, deși se reclamă ca subcontractate (în mod eronat) către un evaluator imobiliar, (d) Puncte de referință: graficul nu demonstrează mobilizarea completă a personalului cheie, cum cere contractul; nu există legături între WB5 și indicatorii de referință.” .................................... SRL susține că „noile” motive de respingere au legătură directă, în realitate, tot cu cele inițiale, deja invalidate, precum subcontractarea serviciilor de asistență juridică, detalierea resurselor în cadrul graficului Gantt prezentat la momentul ofertării. 3. Continuarea procedurii prin finalizarea reevaluării nu echivalează cu identificarea de noi motive de respingere. Etapa de evaluare a propunerii sale tehnice a fost integral parcursă cu ocazia primei evaluări, aspect definitiv tranșat prin Hotărârea nr. 531. Acesta menționează că autoritatea contractantă susține că, prin reevaluarea întreprinsă, nu ar fi făcut decât să respecte limitele trasate prin cele două decizii; mai exact, „(a) a continuat reevaluarea tehnică obligatorie, impusă prin Prima Decizie CN5C, (b) a respectat Hotărârea nr. 531/11.11.2024, neanalizând și neluând în considerare răspunsul la solicitarea de clarificări anulată.” De asemenea, menționează că, cu toate acestea, autoritatea contractantă susține faptul că „motivul actual de respingere, deși se referă la același element al propunerii tehnice supus analizei, respectiv Graficul Gantt, vizează deficiențe specifice, distincte de motivul inițial invalidat de CNSC.” În același spirit, cu o lejeritate dezarmantă, intervenientul afirmă faptul că „autoritatea contractantă, prin prezentul raport al procedurii, a reținut alte motive de neconformitate privind propunerea tehnică, față de cele ce au făcut obiectul analizei Consiliului și a instanței.” Precizează însă că, în contra celor oportunist înțelese de către Primăria ......... și ......... SRL, prin Hotărârea nr. 531 s-a impus ca, în reevaluare: (i) motivele anterioare de neconformitate să fie pur si simplu înlăturate (așadar, nu redenumite, nu clarificate, nu fundamentate în mod diferit pentru a crea o aparență a unora noi); (ii) niciun alt aspect de neconformitate să nu mai fie clarificat si/sau sancționat; așadar, indiferent de pretextele și „descoperirile” autorității contractante, aceasta era obligată să finalizeze etapa de evaluare a propunerii tehnice în ceea Pagina 40 din 308

ce privește oferta subscrisei prin consemnarea conformității acesteia (consecință a faptului că motivele anterioare de neconformitate au fost înlăturate). Cu alte cuvinte, în ceea ce privește propunerea tehnică, măsura de „reevaluare” dispusă ar fi trebuit să vizeze exclusiv modificarea actelor atacate urmare invalidării netemeiniciei motivelor inițiale de respingere, în sensul considerării îndeplinite a cerințelor în dispută, orice măsură suplimentar adoptată de autoritatea contractantă fiind prohibită și echivalând cu o încălcare a limitelor reevaluării dispuse prin Hotărârea nr. 531. De altfel, menționează că, limitele trasate prin Hotărârea nr. 531 nu se referă la ignorarea cerințelor de la punctul 6.2. din propunerea tehnică, dar cu identificarea de noi motive prin raportare la cerințele din Formularul de propunere tehnică vizând graficul Gantt, astfel cum Primăria ......... în mod eronat (dar probabil voit) pretinde că ar fi înțeles. Aceeași înțelegere eronată pare să fie adoptată și de către intervenientă, care consideră că, deși autoritatea nu are posibilitatea reevaluării în integralitate a propunerii sale tehnice, posibilitatea reevaluării nu a fost limitată „în privința unor aspecte care nu au făcut obiectul evaluării inițiale. Aceste teze argumentative nu au niciun fundament, mai ales în contextul în care, în cadrul Hotărârii nr. 531, instanța explicit a indicat faptul că, atât timp cât Anexa 4 la Procesul verbal de evaluare a propunerii tehnice relevă o analiză completă, nu mai este posibilă reanalizarea propunerii tehnice, constatările comisiei de evaluare dobândind caracter definitiv, indiferent de calitatea evaluării realizate inițial. Totodată, în susținere, contestatorul menționează că, atât pentru autoritatea contractantă, cât și pentru ......... SRL (i) ce înseamnă noțiunea de reevaluare și ce etape au fost parcurse anterior primei decizii CNSC; (ii) ce efecte produc actele administrative întocmite cu privire la evaluarea inițială realizată, odată intrate în circuitul civil, tocmai pentru a contura concluzia în sensul că (iii) reluarea în analiză a aspectelor care nu au reprezentat, anterior, motive de respingere a ofertei (chiar si cele vizând grafului Gantt) este contrară dispozițiilor legale relevante. (a) Noțiunea de reevaluare Contestatorul susține că, reevaluarea se realizează fie ca urmare a neaprobării raportului procedurii de către conducătorul cutorității contractante, fie ca urmare a pronunțării unei decizii a Consiliului sau a instanței. Ambele situații implică anularea raportului procedurii, autoritatea contractantă având obligația de a relua procedura de evaluare, însă în limitele dispuse de către Consiliu sau instanță. Rezultatul reevaluării se concretizează prin încheierea unor procese- verbale de evaluare, acte premergătoare emiterii actului administrativ reprezentat de comunicarea rezultatului procedurii de atribuire, respectiv Pagina 41 din 308

operațiuni administrative care nu numai că redau concluziile comisiei de evaluare, ci și marchează finalizarea etapei la care se referă. Menționează că în speța de față, autoritatea contractantă avea obligația

de

a

reevalua

propunerea

tehnică

a Asocierii ....................................SpA, prin înlăturarea acelor patru motive de conformitate invalidate prin prima Decizie CNSC și de a încheia procesul verbal de evaluare tehnică prin care să se constate conformitatea ofertei în discuție; niciun alt aspect nu se mai impunea a fi reanalizat/reevaluat întrucât, odată parcursă etapa de evaluare inițială, prin necontestarea celorlalte aspecte, acestea au devenit definitive pentru orice etapă subsecventă a evaluării și/sau a contestării; cu alte cuvinte, doar aspectele care au fundamentat, anterior respingerea au fost contestate și, pe cale de consecință, ar fi putut (eventual) forma obiect al reevaluării (desigur, în contextul dispozitivului Deciziei CNSC). Totodată, evidențiază că, dispozițiile Deciziei ICCJ HP nr. 66/2018 „obligă autoritatea de a proceda la reluarea operațiunii de evaluare a acestei oferte de la etapa contestată, conform celor dispuse prin decizia CNSC sau hotărârea instanței, comisia nefiind îndreptățită a relua verificarea criteriilor deja analizate, raportul de evaluare, în măsura în care le atestă, fiind irevocabil sub acest aspect” (subl. ns). Cu alte cuvinte, consideră că autoritatea contractantă trebuie să continue evaluarea din etapa în care aceasta se afla, nefiind permisă invocarea, în cascadă, a unor noi și noi pretexte de respingere aferente unei etape complet evaluate. Cum, concret, pretextele de respingere a ofertei sale au fost, anterior, identificate la nivelul propunerii tehnice, acestea fiind înlăturate însă de către Consiliu tocmai datorită lipsei oricărui fundament legal, concluzia corectă care se impune este aceea că evaluarea ar fi trebuit să continue cu analiza propunerii financiare, iar nu prin reluarea aspectelor care nu au reprezentat, anterior, motiv de respingere a ofertei subscrisei din cadrul propunerii tehnice (chiar și a celor care vizează exclusiv graficul Gantt). (b) Efectele produse de actele administrative întocmite cu privire la evaluarea inițială realizată. Reluarea în analiză a aspectelor care nu au reprezentat, anterior, motive de respingere a ofertei (chiar și cele vizând grafului Gantt) este contrară dispozițiilor legale relevante. Referitor la acest aspect, consideră că autoritatea contractantă nu poate reveni oricând și oricum asupra actelor adoptate în procedura de evaluare. Fără a nega aplicarea principiului legalității asupra procedurilor de achiziție publică (bineînțeles ca procedurile trebuie sa se deruleze cu respectarea legii), acesta trebuie înțeles si aplicat sub toate valențele sale si potrivit specificului de celeritate impus de legislația achizițiilor publice, precum si prin prisma principiului asumării răspunderii. Menționează că prin Decizia ICCJ HP nr. 66/2018, dar și prin introducerea normelor de la 26 alin. (10) și art. 50 alin. (10) din Legea nr. 101/2016 s-a urmărit responsabilizarea autorităților contractante Pagina 42 din 308

care, prin comunicarea unui anumit rezultat al procedurii, certifică faptul ca aspectele necontestate (care nu pot fi vizate de reevaluare) dobândesc un caracter definitiv. Altminteri, indicarea limitelor evaluării ar fi lipsită de valoare, autoritatea contractanta putând reveni oricum și oricând asupra celor evaluate definitiv. În situația concretă, aceste aspecte confirmate prin Hotărârea nr. 531, definitivă și obligatorie, sunt flagrant nesocotite de către chiar partea care a participat la judecata efectivă a respectivului dosar. 4. Graficul Gantt al Asocierii .................................... SRL – ....................................SpA respectă toate prevederile documentației de atribuire clarificate. Contrar celor reținute de către autoritatea contractantă prin punctul de vedere, contestatorul susține că nu încercă să minimizeze importanța cerințelor referitoare la Graficul Gantt depus în ofertă. Susține că a încercat să arate care este netemeinicia noilor motive de neconformitate (pe lângă inadmisibilitatea lor, din perspectiva limitelor impuse pentru reevaluare). În opinia sa, clauza 17 din contract nu poate reprezenta cerință pentru întocmirea graficului Gantt de la momentul ofertei, tocmai pentru că prevederile acestei clauze se referă la o etapă ulterioară atribuirii contractului de achiziție publică. Precizează că, inclusiv autoritatea admite faptul că, în etapa de execuție, prin actualizarea graficului Gantt de la momentul ofertării, se detaliază suplimentar activitățile și resursele „conform cerințelor exhaustive ale clauzei 17.2, în special după finalizarea proiectului.” (subl. ns.). Prin urmare, graficul Gantt de la momentul ofertării nu trebuie să includă toate elementele impuse prin clauza 17 a contractului, cum sugerează autoritatea contractantă, dar acesta se va raporta la singurele cerințe care se regăsesc la nivelul caietului de sarcini și/sau fișei de date și/sau formularului nr. 4 de propunere tehnică. Consideră că prin punctul de vedere se pune accent și pe un anume „realism” al graficului Gantt. Pe de altă parte, explicații privind supraalocarea resurselor umane și „lipsa de corelare între metodologia de execuție descrisă sumar în propunerea tehnică și alocările/succesiunea activităților din Graficul Gantt” au fost deja detaliat prezentate în cadrul contestației, fiind exemplificate corelările chiar în raport de pictograma extrasă de către autoritatea contractantă în cadrul comunicării rezultatului procedurii. Apreciază că este relevant de reiterat și că, deși autoritatea contractantă indică faptul că din cadrul metodologiei ar lipsi detalii esențiale privind tehnologiile, resurse specifice, cerința II modalitatea de realizare a contractului (care reprezintă, de fapt, metodologia de execuție) este considerată de către autoritatea contractantă ca fiind cerință îndeplinită. Pagina 43 din 308

Astfel, în opinia sa, lipsa de coerență argumentativă și încercarea autorității contractante de a respinge cu orice preț oferta sa, sunt fără echivoc demonstrate. 5. Nerespectarea principiul egalității de tratament prin raportare la modalitatea de evaluare a graficului Gantt al ......... SRL Menționează că autoritatea contractantă aplică un tratament vădit discriminatoriu și abuziv de fiecare dată când evaluează oferta sa; pe tot parcursul procedurii de atribuire, atât în prima etapă de evaluare, cât și în cea de-a doua - de reevaluare, propunerea tehnică a subscrisei a fost catalogată ca fiind succintă/foarte succintă/extrem de succintă, în timp ce propunerea intervenientei nu doar că nu este succintă, ci este desemnată și câștigătoare, fiind singura considerată admisibilă dintre toate cele șase oferte depuse în cadrul procedurii. Consideră că, deși Asocierea ......... SRL - .................................... SRL a încercat să justifice erorile semnalate de contestator la nivelul propriului său grafic, în realitate nu aduce nicio justificare pertinentă. Menționează că intervenientul trimitere la o serie de pagini din propunerea sa tehnică, dar care nu oferă nicio trasabilitate/nicio corespondență logică/nicio corelare a metodologiei cu graficul Gantt; mai exact: (i) paginile 61 - 76 (alocarea resurselor), unde este prezentat un tabel cu tipurile de resurse alocate de către intervenient, dar în baza căruia nu se poate stabili nicio corespondență cu graficul de la paginile 14-60; (ii) paginile 205 - 207 (capitolul 1.13.C Resurse tehnice), unde este prezentat un tabel/o înșiruire de utilaje, pentru care nu este alocată nicio cantitate (număr de bucăți), fiind, de asemenea, imposibil de realizat vreo corelare cu orice grafic Gantt propus; (iii) paginile 218 - 22237 (capitolul 3.5.1. Resurse umane), unde este prezentată o listă cu numărul total de muncitori de diferite specializări, dar de unde nu rezultă nicio corelare cu activitățile și subactivitățile din graficul Gantt propus. Pe de altă parte, evidențiază că autoritatea contractantă, prin punctul său de vedere, nici măcar nu indică modalitatea în care graficul intervenientului ar oferi toate corelările dorite de ea, ci doar se limitează la a face acea observație tendențioasă privind relevanța calității în defavoarea cantității. 6. În ceea ce privește excepția inadmisibilității motivelor noi de respingere a ofertei sale, invocate pentru prima dată prin punctul de vedere formulat în prezenta cauză și care nu se regăsesc în actele contestate, contestatorul susține că, motivele noi, suplimentare, sunt (și) netemeinice. (a) Consideră că se impune a fi admisă excepția inadmisibilității motivelor noi de respingere a ofertei sale, invocate de către autoritatea contractantă, pentru prima dată, prin punctul de vedere întrucât: • Autoritatea contractantă are obligația de a trimite punctul de vedere asupra contestației, ceea ce implică prezentarea argumentelor pentru care a emis actele contestate prin raportare la motivele de Pagina 44 din 308

netemeinicie și nelegalitate invocate de către contestator; așadar, punctul de vedere trebuie să se raporteze, pe de o parte, la actele emise de către autoritatea contractantă iar, pe de altă parte, la motivele pentru care contestatorul înțelege să solicite anularea acestora; aceste limite nu pot fi depășite/ completate prin punctul de vedere doar pentru a justifica, din perspectiva unor motive suplimentare, o respingere nelegală; • Nicio dispoziție legală sau practică jurisprudențială nu acordă autorității contractante posibilitatea de a completa, prin punctul de vedere, aspectele redate în actele contestate; dimpotrivă, completarea, prin punctul de vedere, a motivelor de respingere a ofertei conținute în actele atacate este un demers nepermis tocmai pentru că se ajunge la modificarea

aspectelor

pentru

care,

de

fapt, oferta .................................... SRL a fost respinsă. • Principiile disponibilității, legalității, celerității, contradictorialității și dreptul la apărare statuează expres că învestirea Consiliului este limitată la legalitatea și temeinicia actului atacat și, implicit, la motivele abordate prin contestația promovată; prin urmare, contestatorul susține că, prin punctul de vedere, autoritatea contractantă nu poate invoca aspecte care nu se regăsesc în actele contestate, obiectul analizei Consiliului. Așadar, în opinia sa, criticile/motivele invocate prin punctul de vedere care nu se regăsesc și în actele contestate în raport de Asocierea ....................................SpA) nu sunt în competența de soluționare a Consiliului, fapt pentru care acestea sunt inadmisibile și, totodată, lipsite de interes în contextul în care se ajunge la situația în care autoritatea contractantă ajunge să critice, de fapt, propria evaluare a ofertei Asocierii ....................................SpA.

(b) Autoritatea contractantă nu a respins oferta Asocierii ....................................SpA în raport de ceea ce invocă prin punctul de vedere, mai exact identificarea unor activități/subactivități ca fiind „obligatoriu” a se fi poziționat pe drumul critic ori presupusa indicare eronată a punctelor de referință în graficul Gantt. Din punctul de vedere al contestatorului, inclusiv raportat la aceste motive suplimentare, raționamentul autorității contractante este, de asemenea, netemeinic întrucât: (i) nicio cerință/specificație a documentației de atribuire nu a stabilit vreo activitate/subactivitate ca fiind critică; activitățile critice sunt stabilite de către fiecare ofertant în parte, în funcție de metodologia propusă; (ii) punctele de referință au fost corect prezentate și alocate în cadrul graficului Gantt, fiind respectate cerințele caietului de sarcini/cerințele beneficiarului, capitolului 12.39 puncte de referință, paginile 79-80. Astfel, apreciază că, deși autoritatea contractantă susține că și-ar fi respectat obligațiile privind corecta motivare și comunicare a motivelor de respingere a ofertei sale, inclusiv din perspectiva celor mai sus semnalate, se constată că acestea nu au fost respectate. Chiar dacă, Pagina 45 din 308

aparent, comunicarea rezultatului procedurii are o întinerea semnificativă (8 pagini), în realitate motivele invocate nu au niciun fundament, nici raportat la conținutul documentației de atribuire, nici în raport de limitele trasate prin hotărârile anterioare obligatorii și definitive. Pentru toate motivele mai sus sintetizate și detaliate în conținutul documentelor procesuale anterior depuse, contestatorul solicită admiterea contestației și, în consecință, anularea actelor contestate. În ceea ce privește contestația nr. 4694/14.04.2025, înregistrată la Consiliu sub nr. 24499/15.04.2025, în dosarul nr. 1308/2025, formulată de Asocierea ......... SRL – ...................................., prin liderul asocierii ......... SRL, acesta solicită cele precizate în preambulul deciziei. Contestatorul face o scurtă prezentare a situației, menționând că, la data de 17.12.2022, autoritatea contractantă a publicat în SEAP anunțul de participare nr. CN1050425, prin care a adus la cunoștința operatorilor economici interesați organizarea procedurii de atribuire. Această procedură are valoarea estimată a contractului de achiziție publică de 495.647.076,37 lei, fără TVA, criteriul de atribuire fiind cel mai bun raport calitate-preț, menționând totodată că proiectul este finanțat din fonduri ale Uniunii Europene. Asocierea ......... SRL, în calitate de lider al Asocierii ......... SRL – ...................................., menționează că a depus ofertă în cadrul acestei procedurii. În ceea ce privește evaluarea inițială a ofertelor, contestatorul menționează că, la data de 03.01.2024, autoritatea contractantă a publicat în SEAP raportul procedurii nr. 68984/14.12.2023, prin care a respins oferta sa, în temeiul art. 134 alin. (5) și art. 137 alin. (1) din Normele metodologice, față de împrejurarea că o copie a garanției de participare nu a putut fi încărcată în SEAP și a fost depusă la sediul autorității contractante. De asemenea, menționează că autoritatea contractantă a respins toate celelalte oferte din procedură, mai puțin oferta Asocierii ......... S.R.L. - .................................... S.R.L. S.R.LA, pe care a și declarat-o câștigătoare. Față de această situație, ......... SRL menționează că a formulat contestația nr. 4233/15.01.2024 împotriva rezultatului procedurii, fiind, astfel, constituit dosarul C.N.S.C. nr. 95/C1/2024 și, totodată, rezultatul procedurii a fost contestat și de alți participanți la procedura de atribuire, nemulțumiți de actele și măsurile adoptate de autoritatea contractantă în cadrul evaluării inițiale a ofertelor. Precizează că, ulterior, prin Decizia CNSC nr. 720/C1/48, 51, 55, 95/21.03.202410, au fost soluționate toate contestațiile, iar Consiliul a obligat autoritatea contractantă la reevaluarea a patru oferte depuse în cadrul procedurii de atribuire, printre care și oferta sa. De asemenea, menționează că împotriva acestei decizii a fost formulată plângere de către Asocierea .................................... S.R.L., Pagina 46 din 308

fiind constituit pe rolul Curții de Apel Târgu ........., dosarul nr. 113/43/2024, iar plângerea a fost respinsă de instanța de judecată. În ceea ce privește măsurile adoptate de autoritatea contractantă ca urmare a deciziei CNSC nr. 720/C1/48, 51, 55, 95/21.03.202410, contestatorul precizează că: - în etapa de reevaluare a ofertelor, Municipiul ......... i-a transmis solicitarea de clarificări nr. 65632/17.07.2024, prin care i-a solicitat nu mai puțin de 54 de solicitări de clarificări cu privire la propunerea tehnică, cu termen de răspuns de doar 2 zile lucrătoare (solicitarea fiind încărcată în SEAP joi, 18.07.2024 cu termen limită de răspuns luni 22.07.2024), precizând că a transmis răspunsul la solicitarea de clarificări din data de 22.07.2024. - față de nelegalitatea solicitării de clarificări, contestatorul menționează că a formulat contestația nr. 4409/29.07.2024, împotriva solicitării de clarificări transmise în etapa de evaluare a propunerilor tehnice a fost formulată și de .................................... S.R.L., ambele contestații fiind soluționate prin Decizia CNSC nr. 2800/C1/2599, 2639/04.10.2024, cu precizarea că prin această decizie, Consiliul a admis în parte contestația sa împotriva solicitării de clarificări, inserând dispoziția Consiliului. - împotriva celei de a doua Decizii a Consiliului nr. 2800/C1/2599, 2639/04.10.2024, menționează că ofertantul .................................... SRL a formulat plângere, înregistrată pe rolul Curții de Apel Târgu ......... în dosarul nr. 280/43/2024, iar instanța de judecată a respins plângerea în contradictoriu cu ......... SRL, ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă și a admis plângerea formulată în contradictoriu cu autoritatea contractantă. Curtea a modificat în parte Decizia nr. 2800/C1/2599, 2639/04.10.2024, în sensul că a admis contestația formulată de .................................... SRL și, în consecință, a anulat solicitarea de clarificări nr. 65631/17.07.2024. Cu privire la măsurile adoptate de autoritatea contractantă după Decizia nr. 2800/C1/2599, 2639/04.10.2024 și noul rezultat al procedurii de atribuire, contestatorul precizează următoarele: Ca urmare a executării Deciziei nr. 2800/C1/2599, 2639/04.10.2024, Municipiul ......... i-a transmis solicitarea de clarificări nr. 77058/15.10.2024, față de care ......... SRL a transmis în termenul indicat autorității contractante răspunsul la solicitarea de clarificări din data de 18.10.2024. Precizează că, potrivit raportului procedurii și comunicării rezultatului procedurii, autoritatea contractantă a respins din nou oferta ......... SRL, de această dată în temeiul art. 134 alin. (5) și art. 137 alin. (3) lit. a) din Normele metodologice, cu mențiunea că, în opinia autorității contractante, oferta nu ar îndeplini cerințele documentației de atribuire și ......... SRL ar fi răspuns neconcludent solicitărilor de clarificări. Pagina 47 din 308

Totodată, menționează că, potrivit raportului procedurii, singura ofertă admisibilă, care a fost de altfel declarată și câștigătoare, este din nou oferta ......... SRL, în pofida faptului că aceasta prezintă serioase motive de inadmisibilitate. De asemenea, precizează că, prealabil formulării contestației, ......... SRL a solicitat autorității contractante accesul la documentele din dosarul achiziției publice. Concret: - prin cererea nr. 170/07.04.2025, ......... SRL a solicitat accesul la documentele ce compun dosarul achiziției publice aferent procedurii de atribuire; - prin răspunsul nr. 35609/07.04.2025, autoritatea contractantă l-a invitat la sediul său pentru studiul dosarului, ocazie cu care s-a semnat și procesul-verbal nr. 35.743/08.04.2025. Contestatorul susține că, în cele ce urmează, demonstrează că: Secțiune Critici I. Comunicarea rezultatului procedurii este nelegal întocmită. II. Decizia de respingere a ofertei FAR este nelegală și netemeinică. Oferta este admisibilă, iar sancțiunea aplicată este vădit disproporționată și contrară scopului legislației achizițiilor publice. III. Singura ofertă considerată admisibilă din procedură, oferta Asocierii DIMEX, ar fi trebuit respinsă întrucât este inadmisibilă. IV. Accesul subscrisei la dosarul achiziției a fost restricționat neîntemeiat și nelegal, impunându-se acordarea accesului la toate documentele din cadrul acestuia și repunerea în termenul de contestare. V. Autoritatea Contractantă a încălcat principiile în materia achizițiilor publice și, în mod special, principiul tratamentului egal în evaluarea ofertelor depuse de .......... VI. In subsidiar, se impune anularea procedurii de atribuire atât față de abaterile grave de la prevederile legale ce afectează procedura, cât și, ad absurdum, în cazul respingerii petitului 2, față de nedepunerea de oferte admisibile în procedură. În opinia sa, nu poate fi neglijat faptul că acest proiect este finanțat din fonduri ale Uniunii Europene. Principiul fundamental în cheltuirea banilor europeni este acela al asigurării unei bune gestiuni financiare (art. 310 para. (5) TFUE). Acesta presupune, potrivit art. 33 din Regulamentul (UE) 1046/18.07.2018, pe lângă performanță, eficiență și eficacitate și principiul economiei. Principiul economiei prevede, inter alia, că resursele utilizate de instituția Uniunii în cauză pentru a-și desfășura activitățile să fie puse la dispoziție la cel mai bun preț. Prin Pagina 48 din 308

urmare, consideră că autoritatea contractantă nu poate respinge abuziv oferte care îndeplinesc cerințele documentației de atribuire și care au răspuns concludent la solicitările de clarificări, deși acestea se pot dovedi a prezenta cel mai bun raport calitate-preț. Prețul ofertat de ......... SRL este mai scăzut decât prețul ofertat în oferta declarată câștigătoare. În ceea ce privește nelegalitatea comunicării rezultatului procedurii, contestatorul menționează următoarele: Din punctul său de vedere, cadrul legal impune consemnarea concretă a motivelor de respingere a ofertei sale în cadrul comunicării, sens în care invocă dispozițiile art. 215 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 98/2016, precum și cele ale art. 127 alin. (1) lit. l) și m) și art. 131 alin. (4) din Normele metodologice, dar și principiul transparenței, prevăzut de art. 2 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 98/2016. Totodată, face trimitere la art. 55 alin. (1) și (2) lit. b) din Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE15. Acesta consideră că prevederile legale impun, așadar, în sarcina autorității contractante obligația de a consemna în comunicarea rezultatului procedurii motivele concrete care au stat la baza deciziei de respingere a ofertei. Cunoașterea motivelor concrete este importantă întrucât aceasta este singura care permite operatorului economic interesat să își apere drepturile și să verifice dacă decizia este sau nu temeinică, precum și să exercite controlul de legalitate. Susține că această comunicarea nu cuprinde însă elementele obligatorii prevăzute de art. 215 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 98/2016 mai sus citat, respectiv motivele concrete care au stat la baza deciziei de respingere a ofertei sale. Aceste informații nu se regăsesc, din păcate, nici în raportul procedurii. Referitor la faptul că autoritatea contractantă a eludat obligația de motivare, limitându-se la reluarea conținutului procesului-verbal în comunicare, contestatorul precizează că autoritatea a transmis o comunicare pur formală a rezultatului procedurii, prin care l-a informat cu privire la respingerea ofertei în temeiul art. 137 alin. (3) lit. a) și art. 134 alin. (5) din Normele metodologice. În opinia sa, motivarea din comunicare, doar aparent amplă, constă, în realitate, în preluarea ca atare a anexei nr. 1 la procesul-verbal de evaluare nr. 1973/17.01.2025 privind evaluarea conformității propunerilor tehnice cu prevederile caietului de sarcini și, după caz, cu factorii de evaluare. Consideră că aceste concluzii nu sunt nici măcar sintetizate fiind o suită de repetiții și aspecte nerelevante pentru stabilirea rezultatului procedurii, iar din cuprinsul lor nu rezultă în concret argumentele care au condus la respingerea ofertei sale. Susține că în conținutul comunicării: Pagina 49 din 308

- sunt reluate inclusiv cerințele pe care oferta le-a îndeplinit (preluate ca atare din procesul-verbal de evaluare); de exemplu, pct. 6, 9, 10, 11, 12, 15, 17 din anexa nr. 1 la comunicare; - cerințe neanalizate sub toate aspectele ce implică admisibilitatea ofertei, ca urmare a analizei punctelor 2 și 3 și a caracterului de pretinsă neconformitate și pretinsă inacceptabilitate al ofertei; de exemplu pct. 5, 7, 13, 14, 16 din anexa nr. 1 la comunicare. Apreciază că simpla anexare a procesului-verbal de evaluare nu poate suplini obligația de comunicare a rezultatului procedurii, întrucât elaborarea proceselor-verbale de evaluare (reglementată de art. 127 alin. (1) lit. n) din Normele metodologice) reprezintă o etapă distinctă de transmiterea comunicărilor rezultatului procedurii, iar comunicarea rezultatului procedurii de atribuire constituie un act al autorității contractante separat de procesul-verbal. Menționează că jurisprudența europeană subliniază constant obligația autorităților contractante de a motiva în mod adecvat deciziile de respingere a ofertelor. Cu titlu de exemplu, face trimitere la cauza C- 101/2216, inserând extras din aceasta, în care s-a reținut obligația autorității contractante de a furniza o motivare suficientă și clară a deciziei de respingere a unei oferte, care să permită ofertantului respins să înțeleagă motivele deciziei și să exercite în mod efectiv dreptul la o cale de atac. Totodată, în susținere, face trimitere la jurisprudența CNSC, care a sancționat constant în jurisprudența anterioară neîndeplinirea de către autoritățile contractante a obligației de a comunica motivele concrete care au stat la baza deciziei de respingere a unei oferte, inserând print screen. De altfel, contestatorul precizează că în Ghidul lansat de Comisia Europeană care clarifică unele aspecte cu privire la aplicarea de corecții financiare în procesul de finanțare se menționează că o astfel de lipsă de transparență care conduce la imposibilitatea verificării legalității deciziilor adoptate poate conduce la pierderea întregii finanțări, inserând print screen sub formă tabelară cu extras din acesta. ......... SRL susține că procedura de lucru folosită de autoritatea contractantă la evaluarea ofertei sale a fost, în realitate, una simplistă, care nu a exhibat o analiză în profunzime a ofertei, ci o compilare a elementului din ofertă supus verificării cu solicitările de clarificări și răspunsurile la solicitările de clarificări. Consideră că din acest motiv, majoritatea concluziilor comisiei de evaluare sunt similare și nemotivate, concluzia fiind aceeași: cerințele din documentația de atribuire nu ar fi fost respectate, motiv pentru care ar fi fost solicitate clarificări, iar clarificările, la rândul lor, nu ar fi demonstrat îndeplinirea cerinței. Susține că o simplă lectură a comunicării relevă faptul că, pe parcursul a peste 30 de pagini (paginile 9-46), autoritatea contractantă realizează o analiză seacă, lipsită de Pagina 50 din 308

conținut și refuză cu obstinație să cerceteze efectiv oferta, mai mult, apreciind că aceasta consideră că prin trimiterea sa la anumite puncte din ofertă, contestatorul ar dovedi că, de fapt, nu ar cunoaște care este, de fapt, obiectul contractului de achiziție publică pentru care a depus ofertă. Astfel, apreciază că, practic, evaluarea ofertei sale s-a redus la un algoritm de compilare și verificare a informațiilor disponibile în legătură cu diferite puncte din ofertă, algoritm care, desigur, a generat o serie de erori – de exemplu, atunci când a analizat îndeplinirea anumitor cerințe în legătură cu Graficul de lucru Gantt, a raportat oferta la clauze din contract, care presupuneau realizarea unor grafice de lucrări după data de incepere (respectiv după semnarea contractului). În opinia sa, aplicarea acestui algoritm la un volum mare de documente a generat o comunicare a rezultatului procedurii extrem de stufoasă și dificil de parcurs, cel mai probabil menită să descurajeze ofertantul să o conteste, apreciind că raportul procedurii este lacunar, prezentând exclusiv rezultatul analizei efectuate în legătură cu fiecare ofertă. Consideră că, procedeul de evaluare în sine încalcă, așadar, flagrant principiile prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 și însuși accesul la justiție. Autoritatea contractantă nu poate, sub pretextul invocării caracterului confidențial al ofertelor depuse de operatorii economici participanți la procedură, să nu cerceteze fondul ofertelor și să nu își îndeplinească obligațiile legale prevăzute la art. 57 alin. (2) din Legea nr. 98/201619. În opinia sa, faptul că anumite informații din propunerea tehnică ar fi confidențiale întrucât sunt date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale, ori sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală nu înseamnă, în mod automat, că întreaga ofertă dobândește un caracter confidențial și nu poate fi cercetată, în susținere făcând trimitere la reținerile Consiliului din prima decizie, inserând print screen cu extras din pagina 126. Astfel, contestatorul apreciază că autoritatea contractantă nu și-a îndeplinit obligația legală de a comunica rezultatul procedurii în mod corespunzător, conform art. 215 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. O astfel de conduită contravine grav prevederilor legale și jurisprudenței europene și naționale, sens în care se impune anularea acestei comunicări și obligarea autorității contractante la elaborarea unei comunicări care să respecte prevederile legale și să comunice concret motivele de respingere a ofertei. Consideră că încercarea autorității contractante de a impresiona prin augmentarea artificială a volumului pretextelor de respingere, încărcate cu aspecte nerelevante pentru conținutul comunicării și de a face extrem de dificilă decelarea motivelor concrete reținute pentru respingerea ofertei, nu poate fi trecută cu vederea de Consiliu. Un astfel de tertip a Pagina 51 din 308

fost evident utilizat în speranța de a descuraja ofertantul și Consiliul și/sau instanța în a proceda la o analiza punctuală și sancționarea nelegalității și netemeiniciei acestora. De asemenea, apreciază că un astfel de melanj de aspecte analizate, neanalizate, cerințe îndeplinite/neîndeplinite nu îndeplinesc cerința de motivare, autoritatea contractantă făcând practic imposibilă exercitarea controlului de legalitate pentru ofertant. ......... SRL susține că, autoritatea, prin comisia de evaluare, nu a analizat efectiv oferta sa. Sub acest aspect, în plus față de cele arătate anterior cu privire la nelegalitatea comunicării, apreciază că din analiza cronologiei documentelor de evaluare, rezultă că autoritatea contractantă s-a limitat la preluarea concluziilor formulate de expertul cooptat, fără a realiza o analiză proprie, efectivă și detaliată a ofertei sale: - procesul-verbal de evaluare a propunerilor tehnice este din data de 17.01.2025; și - raportul de specialitate (anexa nr. 4 la procesul-verbal) este din data de 14.01.2025, inserând în susținere, extras din acesta. Din punctul său de vedere, autoritatea contractantă, fără nicio justificare, i-a refuzat accesul la rapoartele experților cooptați, menționând că după acordarea accesului în mod legal, urmează ca această argumentare să fie completată. Consideră că, în aceste condiții, rămâne neclar modul în care comisia de evaluare a analizat raportul de specialitate al expertului cooptat, a evaluat ofertele și răspunsurile la solicitările de clarificări (având o complexitate deosebită în această procedură) și și-a format propriile păreri asupra ofertelor într-un termen de maxim 3 zile. Cum un asemenea scenariu nu este fezabil, consideră că este evident faptul că, în fapt, comisia de evaluare s-a limitat să preia ca atare propunerile și concluziile expertului cooptat, fără să efectueze propria analiză asupra ofertelor. Or, precizează că atribuția evaluării ofertelor revine comisiei de evaluare și nu expertului cooptat. Rolul expertului cooptat este însă unul pur consultativ, astfel cum rezultă din prevederile art. 128 alin. (5) din Normele metodologice20, iar punctul de vedere exprimat de acesta în raportul de specialitate nici nu înlocuiește și nici nu suprimă atribuțiile comisiei de evaluare. Totodată, evidențiază că, potrivit prevederilor Normelor metodologice (e.g. art. 126 și art. 127 privind comisia de evaluare și modul de lucru al acesteia), autoritatea contractantă poartă exclusiv răspunderea pentru analizarea, verificarea și evaluarea ofertelor, precum și pentru redactarea documentelor de evaluare (e.g. procese-verbale, raportul procedurii), independent de rapoartele întocmite de experții cooptați. Pagina 52 din 308

Prin urmare, astfel cum a reținut și Consiliul în jurisprudența sa anterioară, contestatorul susține că în procesul de analiză și evaluare a ofertelor, comisia de evaluare are obligația de a adopta decizii în mod independent, și că eventualele rapoarte întocmite de expertul cooptat nu pot aduce atingere acestei obligații, comisia de evaluare fiind ținută să adopte decizii în baza convingerilor proprii. Cât privește admisibilitatea ofertei asocierii sale, ......... SRL aduce următoarele argumente: În prealabil, menționează că potrivit comunicării, autoritatea contractantă a respins oferta sa în temeiul art. 137 alin. (1) din Normele metodologice: - ca neconformă în temeiul dispozițiilor art. 137 alin. (3) lit. a) din HG nr. 395/2016, deoarece, ținând cont de prevederile art. 215 alin. (5) din Legea nr. 98/2016,cerințele solicitate prin documentele achiziției nu ar fi fost îndeplinite de ofertant; - ca inacceptabilă în temeiul art. 134 alin. (5) din H.G. nr. 395/2016. Acesta consideră că temeiurile de respingere nu sunt aplicabile ofertei sale. Menționează că autoritatea contractantă afirmă că motivele care au stat la baza respingerii ar fi detaliate în anexa nr. 1 la comunicare (paginile 3-86). Înainte de a exprima punctual aspectele care par a fi condus la respingerea ofertei din anexa nr. 1 la comunicare, contestatorul apreciază că se impune subliniat că situațiile de respingere a ofertelor (cea mai drastică sancțiune) sunt limitativ prevăzute de lege. Autoritatea contractantă nu poate transforma instrumentul solicitărilor de clarificări în generator de temeiuri de respingere nemotivată a ofertelor. Susține că, în speță, autoritatea contractantă a încălcat în mod flagrant rolul solicitărilor de clarificări, mulțumindu-se să rețină tendențios, în legătură cu fiecare răspuns la solicitările de clarificări, că, din contră, „(...) denotă că ofertantul nu a înțeles că scopul unei solicitări de clarificări este de a clarifica aspectele neclare sau lipsurile din oferta analizată (...)”. Apreciază că motivele consemnate pentru respingerea ofertei sale arată, din nou, că, anterior solicitărilor de clarificări, comisia de evaluare decisese deja că oferta trebuia respinsă. În acest context, solicitarea de clarificări transmisă contestatorului a fost evident adresată doar pentru „a bifa” respectarea formală a obligației de a solicita clarificări la modul general, iar nu țintit, concret, cum ar fi trebuit. Susține că, în realitate, comisia de evaluare își formase deja o opinie în acest sens, neexistând niște critici serioase, concrete și întemeiate de respingere. Acesta susține că, dincolo de nelegalitatea manierei de expunere a motivelor de respingere prin anexa nr. 1 la comunicare, acestea sunt și neîntemeiate și complet disproporționate întrucât: Pagina 53 din 308

- răspunsurile la clarificări sunt concludente, întrucât clarifică și prezintă explicații cu privire la îndeplinirea tuturor cerințelor solicitate prin documentația de atribuire; - oferta sa a fost respinsă în mod artificial, în pofida conformității cu cerințele documentației de atribuire. Pentru a simplifica procesul de analiză a nelegalității măsurilor adoptate de autoritatea contractantă cu privire la oferta sa, contestatorul expune în continuare exclusiv argumentele în susținerea respectării cerințelor din documentația de atribuire, grupate pe categorii de cerințe, compactând abordarea repetitivă și artificial extinsă a autorității contractante, respectiv: Pct. din Anexa 1 Cerința 1 (paginile 3-9) Programul de lucrări (Graficul GANTT) 2 (paginile 9-46) Modalitatea de realizare a contractului 3 (paginile 47-60) Schița de proiect 4 (paginile 60-63) Planul de calitate al proiectului (proiectarea și executarea lucrărilor) 5 (paginile 63-64) Planul de management de mediu 8 (paginile 70-77) Resurse implicate - personalul disponibil și propus de ofertant pentru executarea contractului și echipamente/ instalații/ utilaje la dispoziția ofertantului pentru executarea contractului 16 (paginile 84-86) Declarație privind termenul de garanție acordat lucrărilor executate Totodată, contestatorul menționează că tratează punctual cerințele neanalizate sau care au fost considerate îndeplinite, menționate la punctele 5, 6, 7, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15 și 17 din comunicarea rezultatului procedurii. De asemenea, menționează că autoritatea contractantă face cunoscut că, aspectele comunicate ar fi rezultatul analizării de comisia de evaluare a ofertei, realizat ca urmare a punerii în aplicare a celor două decizii CNSC anterior pronunțate în cauză. Susține că autoritatea contractantă nu a respectat cele stabilite cu caracter obligatoriu în sarcina sa de către Consiliu și Curtea de Apel Târgu ......... și nu a aplicat, cu respectarea tratamentului egal, considerentele definitive din deciziile și hotărârile anterioare. Referitor la nelegalitatea și netemeinicia punctelor consemnate drept motive de respingere, respectiv: „2.1. punctul 1 din anexa nr. 1 - programul de lucrări (graficul Gantt) (I.1-I.3)(paginile 3-9 din anexa nr. 1 la comunicare); 2.1.1. imposibilitatea de a respinge oferta pentru cerințe aplicabile antreprenorului”, menționează că, aspectele consemnate la punctul 1 din anexa nr. 1 la comunicare au în vedere Pagina 54 din 308

aspectele consemnate chiar de autoritatea contractantă, în susținere, citând extras din acesta. Menționează că antreprenorul este ofertantul declarat câștigător, care încheie contractul de achiziție publică cu autoritatea contractantă, în timp ce ofertantul este operatorul economic care depune o ofertă în cadrul procedurii. Această distincție este confirmată nu doar de sensul termenilor folosiți diferit de autoritatea contractantă în documentația de atribuire, dar și de prevederile legale și modelul de contract publicat în SEAP, astfel: - art. 3 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 definește distinct la pct. 17 lit. q) și pct. 33 gg) contractantul (orice operator economic care este parte la un contract de achiziție publică) de ofertant (orice operator economic care a depus o ofertă în cadrul unei proceduri de atribuire); - din sub-clauza 1.1. lit. b) din modelul de contract de achiziție publică rezultă că Antreprenorul este persoana numită antreprenor în acordul contractual și succesorii legali ai acestei persoane, cu alte cuvinte ofertantul declarat câștigător. Susține că autoritatea contractantă a stabilit, așadar, la nivelul documentației de atribuire că antreprenorul, iar nu ofertantul, este cel care are obligația de a prezenta programul de execuție. O primă observație generală, în opinia sa, este aceea că autoritatea contractantă s-a raportat în mod greșit, atunci când a evaluat ofertele, inclusiv la prevederile din contractul de achiziție publică ce urmează a fi atribuit. Consideră că o astfel de abordare este vădit nelegală, aspect reținut de Consiliu în mod obligatoriu și definitiv prin prima decizie a Consiliului (pagina 153) atunci când a invalidat motivele de respingere a unui alt ofertant și a reținut că cerința privind Programul de Execuție nu este destinată ofertanților, astfel încât să fie aplicabilă în etapa de elaborare a ofertelor, ci este destinată antreprenorului, prin urmare, doar ofertantului declarat câștigător, pe parcursul executării contractului de achiziție publică. În susținere, contestatorul inserează print screen cu extras din Decizia CNSC despre care face vorbire. Precizează faptul că această interpretare este susținută de o bogată practică judiciară citată de Consiliu (paginile 145-147) și aplicabilă pentru identitate de rațiune. Evidențiază că autoritatea contractantă a ignorat aceste concluzii și a evaluat oferta sa raportat la cerințe care nu privesc modalitatea de elaborare a ofertei, ci executarea contractului, acestea fiind inaplicabile pe parcursul etapei de evaluare a ofertelor. Fapta de a constrânge ofertanții să îndeplinească toate condițiile de executare a contractului încă de la prezentarea ofertei lor constituie o cerință excesivă, care încalcă principiile proporționalității și transparenței, garantate de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Pagina 55 din 308

În ceea ce privește conformitatea ofertei și concludența răspunsurilor, contestatorul precizează: (i) Motive invocate de autoritatea contractantă Menționează că prin anexa nr. 1, coloana 2 (Informații prezentate în propunerea tehnică pentru demonstrarea îndeplinirii cerinței minime), comisia de evaluare critică, în esență, programul de lucrări (Graficul Gantt) depus în oferta ......... SRL, susținând că ofertantul nu ar fi determinat în mod corect în Graficul de eșalonare calendaristica Gantt drumul critic care să conducă la un termen limită realist al contractului și bazat pe dimensionarea corectă a activităților, respectiv pe determinarea duratei acestora (timpul necesar pentru efectuarea activității în conformitate cu volumul de resurse folosite), luând în considerare cantitatea de lucrare, dimensiunea frontului de lucru, numărul de resurse umane și Utilaje, productivitatea resurselor. În opinia sa, comisia pare să reclame că ofertantul nu ar fi alocat în mod corect activităților din structura sa WBS resursele necesare proiectării (numărul și specialitățile proiectanților, verificatori autorizați, utilaje, aparate și softuri specifice etc.) și resursele necesare execuției lucrărilor (principalele materiale ce se vor pune în operă, manoperă - numărul și meseriile de muncitori, utilaje), în concordanță cu necesarul și disponibilul acestora, aspect care ar conduce la „supraalocarea resurselor umane/materiale/utilaje” pentru majoritatea activităților din cadrul execuției lucrărilor. De asemenea, menționează că, în continuare, autoritatea contractantă subliniază elemente punctuale din ofertă care ar fi condus-o la această concluzie, respectiv: - dimensiunea principală a acestor activități a fost stabilită pe baza aceluiași volum de resurse, fără a se ține cont efectiv de norma de lucru legală (8h/zi) ce ar fi trebuit transpusă în calendarele de lucru, fără a echilibra efectiv sarcinile de lucru și eficiența utilizării acestor resurse în contract, cât și disponibilitatea lor în acord cu prevederile legale, rezultând astfel că timpul necesar pentru efectuarea acestor activități este nerealist, conducând la un termen limită al contractului care se datorează unui drum critic calculat în mod greșit și nerealist; - ofertantul nu ar fi corelat informațiile prezentate sub forma mai multor reprezentări grafice a programului de lucrări (graficul Gantt), respectiv respectarea și evidențierea punctelor de referință (10 zile, 7 luni, 12 luni) și corelarea acestora cu activitățile și resursele. Autoritatea contractantă consideră că: punctul de referință nr. 1 (10 zile) nu ar fi respectat, întrucât în partea scrisă se precizează și un interval de 30 de zile. punctul de referință nr. 3 (12 luni) nu ar fi clar marcat, iar activitățile par a se prelungi în luna 13. Pagina 56 din 308

- coerența graficului: Autoritatea contractantă semnalează valori contradictorii (de pildă, 60 vs. 1057 de zile pentru „Lucrări de drum,” 100 vs. 154 de zile pentru „Relocare/protejare utilități” etc.). - alocarea resurselor: se reproșează lipsa unei dimensionări explicite (număr de utilaje, personal) și așa-zisa „supraalocare” a resurselor, ceea ce, în opinia autorității contractante, ar denota un drum critic incorect și o durată totală nerealistă. De asemenea, precizează că autoritatea contractantă redă conținutul clarificărilor solicitate subscrisei, atât anterior cât și ulterior celei de a doua Decizii a Consiliului, raportate la nemulțumirile expuse cu privire la propunerea tehnică. Menționează că în coloana 5 - evaluarea răspunsului primit, autoritatea contractantă prezintă concluziile sale neîntemeiate cu privire la răspunsurile primite din partea ofertantului. Acesta menționează că, pe baza acestor argumente, autoritatea contractantă conchide că oferta sa ar fi neconformă și inacceptabilă (art. 137 alin. (3) lit. a) și art. 134 alin. (5) din Normele metodologice), întrucât nu ar respecta cerințele minime din documentația de atribuire, inclusiv cele de la clauza 17 din HG nr. 1/2018 referitoare la programul de execuție. Contestatorul menționează că autoritatea contractantă mai pretinde, că nu ar mai putea solicita clarificări suplimentare ofertantului întrucât, în opinia sa, o astfel de solicitare nu ar putea conduce la incidența prevederilor art. 134 alin. (7) din Normele metodologice, fără a fi încălcate prevederile art. 134 alin. (9) lit. e) din cadrul aceluiași act normativ și, de asemenea, ar conduce și la nerespectarea principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. În opinia sa, autoritatea contractantă consideră că orice încercare de clarificare a neconcordanțelor din propunerea tehnică ar conduce la o modificare substanțială a elementelor ofertei implicit asupra conținutului propunerii tehnice, fapt nepermis, așa cum este prevăzut la art. 134 alin. (6) din HG nr. 395/2016. (ii) Clauza 17 din modelul de contract publicat nu este incidentă în etapa de ofertare Sub acest aspect, contestatorul menționează că în Anexa nr. 1 la comunicare, autoritatea contractantă a făcut trimitere, în mod repetat, la conținutul clauzei 17 din HG nr. 1/2018 (condiții generale), pretinzând că în etapa de ofertare ar fi trebuit să furnizăm un program de execuție cu grad de complexitate și detaliere similar celui care urmează a fi elaborat efectiv după semnarea contractului. Or, examinând cu atenție atât documentația de atribuire (inclusiv cerințele beneficiarului), cât și conținutul efectiv al clauzei 17, ......... SRL susține că rezultă următoarele: Cerințele reale ale beneficiarului la faza de ofertă: Din lectura Cerințelor beneficiarului și a secțiunii „Program de Lucrări – Graficul Pagina 57 din 308

Gantt,” - observă că autoritatea contractantă a solicitat, la modul general, prezentarea unui program de lucrări bazat pe metoda drumului critic, care să dovedească respectarea punctelor de referință (de exemplu: 10 zile, 7 luni și 12 luni) și să indice faptul că ofertantul poate organiza resursele în vederea îndeplinirii contractului. În documentația de atribuire nu se cere, în mod expres, să se prezinte în ofertă un document cu același nivel de detaliu (de ex. tabel cu productivități orare, liste nominale exhaustive de utilaje etc.) pe care HG nr. 1/2018 îl descrie drept „Program de Execuție detaliat” și care, potrivit clauzei 17, se va întocmi abia după semnarea contractului, în colaborare cu Supervizorul. Statutul clauzei 17 din HG nr. 1/2018: Conform acestei clauze, după semnarea contractului (deci după atribuire), antreprenorul are obligația să elaboreze în termen de până la 30 de zile, un program de Execuție mult mai elaborat, pe baza programului prezentat în ofertă. Programul de execuție din etapa de ofertare se numește „schiță” în cadrul contractului. Acest program de execuție detaliat implică, în mod normal, date volumetrice exacte rezultate din proiectare, confirmarea fronturilor de lucru, ajustări de resurse pentru echilibrarea oricărei „supraalocări” etc. Aceasta este o etapă ulterioară atribuirii, ceea ce înseamnă că la faza de ofertă nu se solicită și nu poate fi evaluat încă formatul definitiv. Uzanțele și însăși formularea clauzei 17 dovedesc că nivelul de detaliu necesar pentru Programul de Execuție (post-atribuire) este, în mod natural, mult mai avansat decât cel cerut în caietul de sarcini pentru ofertă. Relevanța clauzei 17 în decizia de respingere. Apreciază că, în condițiile în care documentația de atribuire nu a impus în mod explicit să prezinte în etapa de ofertare același program de execuție care se va elabora în etapa de implementare, susținerea autorității contractante, cum că nu ar fi furnizat toate detaliile prevăzute de clauza 17, nu se poate constitui într-un temei valid de respingere. Consideră că la faza de ofertă, era suficient să demonstreze: o Aplicarea metodei drumului critic la un nivel rezonabil de detaliere; o Fezabilitatea respectării termenelor impuse (inclusiv punctele de referință); o Existența unui plan coerent al resurselor, la nivel de categorii și echipe. Contestatorul susține că aceste cerințe au fost îndeplinite prin Graficul Gantt (realizat cu MS Project) și explicațiile însoțitoare din propunerea sa tehnică. Clauza 17 din HG nr. 1/2018 prevede, în continuare, că toate aspectele suplimentare (precum definirea orară a productivității, rezolvarea suprapunerilor de resurse și completarea tuturor costurilor la nivel de activitate) sunt stabilite prin programul de Pagina 58 din 308

execuție final, care se elaborează în primele 30 de zile de la Ordinul Administrativ de începere. Acesta consideră că, din analiza textului, efectiv din anexa nr. 1, se observă că autoritatea contractantă face o serie de referiri la capitolul 17 din HG nr. 1/2018 (inclusiv subclauzele 17.8, 17.11 și 17.12), descriind modul în care se definitivează programul de execuție după atribuirea contractului, însă nu afirmă și, din textul anexei nr. 1 nici măcar nu se poate deduce că un motiv de respingere ar fi reprezentat de o nerespectare a clauzei 17. Astfel, precizează că, deși autoritatea contractantă nu invocă nici expres nici implicit „încălcarea clauzei 17” drept motiv de respingere, inserează un volum amplu de detalii referitoare la conținutul acestei clauze care nu figurează în cerințele efective de ofertare (cerințele beneficiarului). De asemenea, consideră că din lecturarea textului anexei nr. 1, se constată că respingerea propriuzisă se bazează pe alte argumente (lipsa corelărilor, neconcordanțe numerice, presupuse neajunsuri în grafic etc.), fără a se menționa în mod explicit că ofertantul „nu ar respecta” ori ar „încălca” clauza 17. Evidențiază că, cu toate acestea, autoritatea contractantă pare să utilizeze conținutul extins al clauzei 17 pentru a justifica - fără a o cita drept „temei” formal - un nivel de detaliere care, în realitate, nu era solicitat la faza de ofertare. În acest sens, se poate considera că se produce o „derogare” de la procedura descrisă în documentația de atribuire, în sensul că autoritatea contractantă solicită implicit un program de execuție foarte detaliat (exact ca în etapa post-atribuire), deși caietul de sarcini nu cerea aceste elemente la momentul ofertei. Prin urmare, prezentarea amplă a clauzei 17 și concluzia de neconformitate desprinsă din aceasta apar drept nealiniate cu cerințele propriu-zise aplicabile la faza de licitație, conducând la o respingere ce nu se regăsește explicit în motivele formale prevăzute de procedura de atribuire. Contestatorul susține că oferta Asocierii ......... SRL – ...................................., prin liderul asocierii ......... SRL, este conformă cu cerințele prevăzute de documentația de atribuire pentru faza de ofertare, precizând următoarele: Întrucât documentația de atribuire nu prevede anume parametrii specifici pe care autoritatea contractantă îi invocă acum (și nici clauza 17 nu obligă la prezentarea acestora înainte de semnarea contractului), oferta sa îndeplinește cerințele fazei de ofertare. Insistența asupra conținutului detaliat al unui document similar programului de execuție post-atribuire este nefondată. Prin urmare, apreciază că respingerea ofertei pe motiv că nu a prezentat un program la nivelul de complexitate din clauza 17 al HG nr. 1/2018, depășește sfera cerințelor reale ale beneficiarului și nu poate fi considerată întemeiată. Pagina 59 din 308

Sub acest aspect, concluzionează că, pentru a stabili dacă programul nostru de lucrări îndeplinește cerințele inițiale, trebuie privite exact dispozițiile caietului de sarcini, care solicită doar un grafic logic, bazat pe metoda drumului critic, indicând termenele și asigurându-se că planificarea nu contravine datelor-limită (10 zile, 7 luni, 12 luni). Menționează că argumentele întemeiate pe clauza 17, ce vizează programul detaliat post-atribuire, nu sunt aplicabile la faza de ofertare și nu justifică respingerea ofertei sale. a. Considerații generale despre programul de lucrări și metoda drumului critic În ceea ce privește elaborarea graficului Gantt – în formatul transmis (fișierul „VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part3.pdf,” paginile 190–212), menționează că a prezentat un Gantt detaliat (denumit „anexa 1”), creat cu MP PLANNER/MS Project, structurat pe WBS (Work Breakdown Structure) și împărțit în segmente lunare (M1–M48 / M1– M49). Această planificare reflectă atât proiectarea, cât și execuția. Susține că partea scrisă a propunerii („VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part1.pdf,” paginile 421–442 și paginile 436–441) descrie modul de realizare a graficului, menționând că este bazat pe analiza drumului critic, cu intervale adaptate particularităților proiectului, cu mențiunea că, tot acolo, explică duratele pentru proiectare (7 luni), avizarea (5 luni suplimentare) și execuție (36 luni). Din punctul său de vedere, semnalarea „supraalocărilor” (afișate cu roșu în programul de planificare) este un comportament uzual al software-ului la o primă introducere a resurselor nominale, înainte de ajustările de resource leveling. În practică, faza post-atribuire permite reglementarea acestor suprapuneri fie prin decalarea unor subactivități, fie prin aducerea de resurse suplimentare. b. Alocarea resurselor (umane și materiale)  Resurse de proiectare Menționează că în fișierul VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part1.pdf, la capitolul „formularul 4” (paginile 30–65) a listat personalul-cheie și specialitățile implicate, iar în Gantt (Part3.pdf, paginile 194–197 – „Alocare Instalații/Echipamente” și paginile 198–200 –”Alocare Resurse Umane”), se observă în mod clar denumirile resurselor (ex. Inginer Proiectare, Verificator Geotehnic) și perioadele de lucru. Fiecare resursă apare cu procent de utilizare 100% în intervalele alocate; nu reprezintă un conflict efectiv cu normele de 8h/zi, ci un mod de a marca disponibilitatea pe toată durata activității.  Resurse de execuție Precizează că la data ofertării nu există încă un deviz final de cantități (acesta se consolidează după proiectul tehnic). În consecință, contestatorul susține că a făcut o programare orientativă a echipamentelor (excavatoare, autogredere, autobasculante Pagina 60 din 308

etc.) și a diverselor echipe de meseriași, astfel încât Graficul Gantt să reflecte scenariul global. Cu titlu de exemplu, menționează că în fișierul VO ......... - PROPUNERE

TEHNIC_Part3.pdf,

paginile

201–212,

prezintă „reprezentarea grafică a contractului”, cu duratele activităților. Diferențele (ex. 60 vs. 1057 de zile pentru lucrările de drum) reprezintă un interval scurt pentru un segment concret (lucrări de acces la utilități) și un interval extins pentru întreaga categorie „lucrări de drum,” incluzând potențiale pauze, testări, sezonalitate.  Respectarea normei de lucru Contestatorul precizează că programul său este setat cu săptămâni de 5 zile lucrătoare și 8h/zi, la care se adaugă sărbători legale (astfel cum rezultă din mențiunile din fișierul VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part1.pdf, pagina 436). Micile discrepanțe de resurse se vor ajusta după semnarea contractului. c. Punctele de referință (10 zile, 7 luni, 12 luni)  Punctul de Referință nr. 1 (10 zile) Referitor la acest aspect, menționează că, în descrierea textuală (fișierul VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part1.pdf, paginile 436–441, capitolul „Evidențierea Punctelor Cheie”), se indică și un posibil interval de 30 de zile pentru formalități suplimentare. Dar la ID 8–10 din Gantt (fișierul VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part3.pdf, paginile 191–193), mobilizarea este planificată efectiv cu durata de 10 zile. În opinia sa, diferența 10 vs. 30 de zile este pur administrativă, contestatorul precizând că și-a rezervat o perioadă tampon. Acesta susține că îndeplinește cerința clară de a mobiliza personalul- cheie și resursele până la ziua 10.  Punctul de Referință nr. 2 (7 luni) În acest sens, susține că predarea proiectului tehnic (PT+DE) în aproximativ 210 zile este reflectată la ID 11, 15, 16, corelat cu studiile de teren (ID 12, 13). Deși se văd mențiuni de 200 ori 240 de zile, aceste valori includ rezerva, astfel că la termenul de 7 luni, proiectul tehnic este predat și avizat. Precizează că descrierea teoretică a proiectării în 5 luni + 2 luni pentru avizare figurează și în text (fișierul VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part1.pdf, paginile 421–442), dar, în opinia sa, oricum, graficul demonstrează posibilitatea reală de a finaliza în 7 luni, conform caietului de sarcini. - Punctul de Referință nr. 3 (12 luni) Contestatorul menționează că în Gantt (VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part3.pdf, ID 27 și subactivitățile 28–40, paginile 191–193), finalizarea proiectării și organizarea de șantier apar integral până la luna 12. Din punctul său de vedere, dacă vreo activitate se extinde parțial în luna 13, nu înseamnă că indicatorii esențiali (organizarea șantierului, pregătirea executării) sunt amânați. Pagina 61 din 308

Acesta susține că tot la paginile 436–441 din VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part1.pdf, menționează punctele cheie, precizând că mobilizarea pe șantier, panourile, laboratoarele etc., sunt gata până la 12 luni, chiar dacă există rezerve ulterioare pentru eventuale formalități suplimentare. d. Diferențele de durată (60 vs. 1057 de zile, 100 vs. 154 de zile etc.) Deși sunt reclamate o serie de diferențe de către comisia de evaluare, în realitate Graficul respectă prevederile din documentația de atribuire:  1057 de zile – intervalul contractual total pentru „Lucrări de Drum,” incluzând rezerve, potențiale întreruperi, testări, iarnă etc.;  60 de zile – segment limitat (ex. drum de acces pentru relocare utilități), putând fi executat în paralel cu alt front de lucru;  Relocarea utilităților (100 vs. 154 de zile) – aceeași logică: 154 de zile ca durată generală (inclusiv pauze/avizare) și 100 de zile efective de execuție. Așadar, contrar alegațiilor autorității contractante, ......... SRL apreciază că metoda drumului critic este utilizată. Relațiile logice de precedență/succesiune din Gantt (VO ......... -PROPUNERE TEHNIC_Part3.pdf, paginile 190–212) permit identificarea drumului critic. Faptul că nu apare colorat distinct, în opinia sa, nu înseamnă că nu este calculat. În ceea ce privește respectarea punctelor de referință 22 (10 zile, 7 luni, 12 luni):  P.R. nr. 1 (10 zile) este confirmat la ID 8–10; rezerva de 30 de zile este doar o eventualitate administrativă.  P.R. nr. 2 (7 luni) reiese clar din corelarea activităților de proiectare (ID 11, 15–16) și studii de teren (ID 12–13).  P.R. nr. 3 (12 luni) se îndeplinește prin finalizarea proiectării și organizarea completă de șantier, conform subactivităților 28– 40 și paginile 436–441 din VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part1.pdf. În ceea ce privește alocarea resurselor, contestatorul apreciază că, la acest stadiu este generică (echipe, utilaje tip, categorii de meseriași). În ceea ce privește „supraalocarea”, consideră că nu există o „supraalocare” de resurse, fiind necesară interpretarea ei în MS Project. Astfel, contestatorul susține că, autoritatea contractantă consideră că, dacă MS Project semnalează un conflict, asta ar însemna resurse insuficiente și un drum critic „incorect.” Precizează că, totuși, în practică, un soft de management de proiect va afișa „supraalocări” inclusiv atunci când mai multe activități se suprapun parțial pentru aceeași echipă, fără să se fi efectuat vreo Pagina 62 din 308

operațiune de echilibrare (resource leveling), aspect care nu indică implicit un deficit real de resurse. ......... SRL menționează că, la faza de ofertare, s-au introdus în MS Project categoriile principale de resurse (personal-cheie, utilaje tip, echipe de meseriași) pentru a arăta cum se succed activitățile și pentru a demonstra că, la nivel macro, pot fi realizate în termen. De asemenea, precizează că, la nivel de software, dacă două activități cu aceeași resursă se suprapun pentru câteva zile, aplicația va raporta o „supraalocare,” deși, în teren, conflictul poate fi rezolvat (de pildă, prin alocare secvențială, o echipă suplimentară, sau mici decalări care nu afectează drumul critic). Totodată, contestatorul menționează că, la faza de implementare (după atribuirea contractului), modul de echilibrare a resurselor – fie prin decalări interne, fie prin cooptarea unor echipe suplimentare – devine parte a programului de execuție final, aprobat de supervizor, conform clauzei 17. După semnare, Programul final (în 30 de zile) va face resource leveling. În ceea ce privește pretinsele diferențele de durată din Graficul GANTT, ......... SRL arată că:  nu a identificat astfel de diferențe;  astfel de diferențe pot exista doar la nivel de total activitate, iar nu la nivel de cerință a beneficiarului, fiind explicabile prin subactivități desfășurate în paralel. În ceea ce privește pretinsa neconformitate în raport cu contractul (clauza 17), reiterează că, în opinia sa, clauza 17 din HG nr. 1/2018 este încadrată cerințelor generale ale contractului și nu ca parte a „cerințelor beneficiarului”. Mai mult decât atât, subliniază că, potrivit formulării clauzei 17, până la finalizarea proiectului tehnic este permisă și chiar de așteptat o versiune simplificată a programului de execuție. Consideră că, în mod concret, clauza 17.2 (lit. g) stabilește că, „Până la finalizarea proiectului tehnic, activitățile și resursele aferente execuției Lucrărilor vor fi prezentate la un nivel de detaliu adaptat. După finalizarea proiectului tehnic, aceste activități și resurse vor fi de deplin detaliate.” În opinia contestatorului, această dispoziție arată că, înainte de a avea un proiect tehnic definitiv, nu se solicită un program exhaustiv, la nivelul fiecărui utilaj/oră. Prin urmare:  La faza de ofertare, se elaborează un Program de Lucrări care îndeplinește cerințele generale (metoda drumului critic, puncte de referință obligatorii, indicarea principalelor resurse și faze). Acesta este strict ceea ce documentația de atribuire a cerut și ceea ce am prezentat.  La faza de implementare, doar după 30 de zile de la semnarea contractului), antreprenorul va face programul de execuție efectiv („primul program de execuție”), pe baza programului de Pagina 63 din 308

lucrări din ofertă, incluzând resursele de execuție detaliate, precum și modalitățile de echilibrare a activităților dacă software-ul sesizează vreo „supraalocare.”  De abia după finalizarea proiectului tehnic, clauza 17 îi cere antreprenorului și supervizorului să aprofundeze și mai mult planificarea, având date volumetrice finale și un front de lucru precis. Abia atunci se ating acel nivel avansat de detaliu, cu costuri aferente fiecărei activități, productivități pe sectoare etc. Prin urmare, contestatorul apreciază că, și dacă ar considera clauza 17 o cerință a beneficiarului încă de la ofertare, însuși textul acestei clauze demonstrează că, până la finalizarea proiectului tehnic, programul se prezintă într-o manieră adaptată datelor disponibile. Refuzul autorității contractante pe motiv că nu am furnizat un „program de execuție” la nivelul pe care clauza 17 îl cere după realizarea proiectului tehnic contravine logicii și dispozițiilor HG nr. 1/2018. În concluzie, clauza 17 confirmă că programul de lucrări la faza de ofertă este, în mod firesc, mai simplificat și nu cuprinde toate elementele de detaliu necesare executării propriu-zise. ......... SRL consideră, așadar, că documentele noastre tehnice respectă întocmai gradul de detaliu rezonabil solicitat la etapa de ofertare și că apelul la toate specificațiile clauzei 17 (inclusiv cele care privesc programul final, post- atribuit) nu poate servi ca temei de respingere. ......... SRL susține că răspunsurile sale la solicitările de clarificări sunt concludente: a. Întrebarea I.1 Menționează că prin întrebarea I.1 autoritatea contractantă a solicitat clarificarea pretinselor neconcordanțe cu privire la punctele de referință propuse prin ofertă, evidențiind totodată că, potrivit capitolului 12.39.5 din cerințele beneficiarului (VO_Cerintele beneficiarului_revizuit cf aviz.pdf.p7s), se solicită:  mobilizarea întregului personal cheie aferent activității de proiectare;  mobilizarea tuturor resurselor tehnice și materiale aferente activității de proiectare. Reiterând cele precizate în răspunsul său la clarificări, contestatorul susține că, în cadrul propunerii tehnice (436-441) sunt prezentate puncte de referință posibile care pot fi propuse spre aprobare beneficiarului și supervizorului la momentul definirii celorlalte puncte de referință, așa cum prevede cerința 12.39.4 puncte de referință din cerințele beneficiarului, și anume „Conformitatea evoluției lucrărilor cu programul de execuție/ referință al antreprenorului, stabilit conform prevederilor subclauzei 17.8 sau cu programul de execuție actualizat/revizuit/completat/corectat (noul program de referință) al antreprenorului, stabilit conform prevederilor subclauzei 17.11 și Pagina 64 din 308

respectiv 17.12, este controlat printr-un sistem de 6 puncte de referință prin care se asigură monitorizarea și evaluarea evoluției lucrărilor. În opinia sa, în mod obligatoriu un indicator din cadrul punctelor de referință va fi reprezentat de îndeplinirea indicatorilor prevăzuți la punctul de referință anterior”. Precizează că punctele de referință se regăsesc în cadrul propunerii tehnice, la paginile 191-193:  La poziția aferentă Punctului de referință nr. 1, au fost descrise activitățile de mobilizare a personalului cheie („mobilizare personal cheie activitate de proiect”) și mobilizare resurse tehnice și materiale („mobilizare resurse tehnice si materiale - activitate de proiectare”);  Aceste activități sunt tratate distinct, au durate planificate și sunt incluse în Graficul Gantt, respectiv pozițiile 9 și 10 din documentul VO ......... -PROPUNERE TEHNICĂ Part1.pdf (paginile 436-441);  Mobilizarea resurselor este explicit descrisă în raportul descriptiv anexat graficului, incluzând utilaje, softuri, echipamente și logistica aferentă. Prin urmare, contestatorul susține că cei doi indicatori sunt îndepliniți și reflectați clar în oferta depusă. În ceea ce privește afirmația autorității contractante privind cumularea duratelor punctelor de referință 1-3 la 534 zile, aceasta este incorect interpretată. Susține că, activitățile respective nu sunt planificate secvențial, ci în paralel, fapt demonstrat prin:  Codificarea M1 – M12 din Graficul Gantt;  Suprapunerea activităților pe același interval de timp în grafic;  Lipsa oricărei mențiuni restrictive privind desfășurarea exclusiv secvențială. Conform cerinței din documentația de atribuire, contestatorul apreciază că, elaborarea programului de execuție trebuie să aibă la bază metoda drumului critic și să reflecte realitatea tehnologică. Orice program profesionist va integra activități în paralel pentru a respecta termenele impuse. În ceea ce privește punctul de referință nr. 3 și depășirea lunii 12, susține că poziția 27 din graficul de execuție intră parțial în luna 13, dar, cu toate acestea:  Activitatea anterioară este finalizată în M12, iar suprapunerea este de ordinul câtorva zile;  Conform Gantt, faza de organizare de șantier și mobilizarea completă se finalizează în M12;  Indicatorii din punctul de referință 3 (organizare de șantier, planuri, laboratoare, panouri etc.) sunt tratați în mod explicit în documentația tehnică și se regăsesc într-un bloc compact de activități din M11-M12. Pagina 65 din 308

Subliniază că pragul M12 este respectat în fond, dacă se consideră o marjă de toleranță rezonabilă pentru aplicarea practicată a graficelor Gantt și metoda drumului critic. Ca atare, susține că, indicatorii punctelor de referință sunt tratați în mod explicit și incluși în grafic, neexistând depășiri substanțiale de termen sau omisiuni semnificative. În opinia sa, lipsa unei forme grafice particulare sau alegerea unui mod diferit de reprezentare a informațiilor nu poate constitui motiv de neconformitate, atâta timp cât cerințele de fond sunt respectate. Contestatorul apreciază că autoritatea contractantă nu a demonstrat că lipsesc componente obligatorii, ci doar că modalitatea de prezentare nu ar reflecta, în opinia sa, integral cerințele, aspect care nu poate fi interpretat ca motiv de respingere a ofertei. b. Întrebarea I.2 Menționează că, prin întrebarea I.2, autoritatea contractantă solicită justificarea necorelării informațiilor prezentate în cadrul reprezentărilor grafice a graficului Gantt, unde a fost evidențiată atât o durată de 60 de zile pentru lucrări de drum, cât și o durată de 1057 de zile pentru lucrări de drum. Contestatorul susține că, prin răspunsul la clarificări, a arătat că durata lucrărilor de drum este de 1057 de zile, așa cum este prevăzut în graficul Gantt prezentat în propunerea tehnică, la pagina 191. De asemenea, precizează că lucrările de drum – antreprenor general cu o durată de 60 de zile, așa cum sunt prezentate în graficul de utilități prezentat la pagina 202 din propunerea tehnică, reprezintă lucrările de drum de acces în cazul în care vor fi executate pentru lucrările de relocări/protejări rețele electrice, care intră în sarcina antreprenorului general și reprezintă o subactivitate componentă lucrărilor de relocare/protejarea utilităților prezentate la pagina 191, linia 48 din reprezentarea grafică. Cu toate acestea, evidențiază că la coloana 5 din anexa 1, autoritatea contractantă modifică solicitarea inițială de clarificări, arătând că răspunsul oferit nu ar putea fi considerat concludent, întrucât, conform perioadei prezentate la poziția 7 și a perioadei prezentate la poziția 39,se constată o suprapunere de doar 11 zile (05.08 – 16.08.2024), ofertantul precizând în răspunsul să că activitățile de la poziția 39 - pag 202 reprezintă lucrările de drum de acces în cazul în care vor fi executate pentru lucrările de relocări/protejări. Or, având în vedere că activitatea de relocare/protejare a utilităților ar începe cu mult înainte de a fi realizat accesul la utilități, adică la data de 01.04.2024, contestatorul apreciază că acest lucru ar fi imposibil de realizat fără a avea asigurat accesul la utilități. Totodată, menționează că, autoritatea contractantă susține că ofertantul ar completa prin răspunsul său activitatea prezentată la poziția 39, pagina 202 - lucrări de drum – antreprenor general, precizând că de Pagina 66 din 308

fapt această activitate reprezintă drumuri de acces „care intra în sarcina antreprenorului general și reprezintă o subactivitate componența lucrărilor de relocare/protejarea utilităților prezentate la pagina 191, linia 48 din reprezentarea grafică”, ori în graficul prezentat nu ar exista această noțiune de drum de acces. Contrar alegațiilor autorității contractante, acesta susține că subactivitățile sunt definite și explicate în cadrul propunerii tehnice, chiar dacă nu sunt etichetate distinct în toate cazurile. Astfel, arată că, în clarificarea transmisă (clarificare tehnică 2), a precizat că: „Activitatea lucrări de drum – antreprenor general reprezintă drumuri de acces în cazul în care vor fi executate pentru lucrările de relocare/protejare rețele electrice, care intră în sarcina antreprenorului General și reprezintă o subactivitate a poziției 48 din Graficul Gantt”. Evidențiază că nu există nicio cerință expresă în documentația de atribuire ca aceste subactivități să fie detaliate pe rânduri separate în Gantt, ci doar să rezulte planificarea completă și logică a execuției lucrărilor. Așadar, așa cum rezultă din propunerea tehnică, susține că, lucrările de acces sunt o componentă operațională integrată în procesul de relocare, nu o activitate separată cu durată proprie și scop independent. În ceea ce privește suprapunerea lucrărilor, contestatorul apreciază că și această chestiune este explicată tehnic și justificată. Astfel, arată că, în răspunsul la clarificare a arătat că: „Activitatea de relocare/protejare are o durată totală de 154 zile – pagina 191 (Grafic general), iar etapa efectivă de execuție pentru utilități are durata de 100 zile –pagina 202 (Grafic parțial, detaliat)”. În opinia sa, această diferență nu este o neconcordanță, ci reflectă logica desfășurării lucrărilor în trei faze: 1. Planificare/organizare și pregătire (inclusiv proiectare și avize) – începutul perioadei (înainte de 01.04.2024); 2. Execuție efectivă – 01.04.2024 – 16.08.2024 (100 zile); 3. Finalizare / validare / testare – perioada ulterioară (parțial inclusă în cele 154 zile). Așadar, ......... SRL apreciază că este absolut uzual și logic ca activitatea să aibă o durată totală de 154 zile, din care execuția propriu- zisă ocupă doar o parte – acest lucru se întâmplă în orice proiect de infrastructură. În ceea ce privește lucrările de drum de acces, consideră că acestea sunt în mod justificat desfășurate parțial în paralel. Astfel, chiar dacă poziția 39 (drumuri de acces) se suprapune cu doar 11 zile peste activitatea de relocare:  drumurile de acces nu reprezintă o condiție prealabilă exclusivă – în multe cazuri, accesul la utilități este deja posibil; Pagina 67 din 308

 există posibilitatea execuției etapizate pe fronturi de lucru diferite, în care lucrările încep în zone deja accesibile, iar accesul suplimentar se creează ulterior. Din punctul său de vedere, această abordare este în deplină conformitate cu cerințele documentației de atribuire, cu cerințele practice și cu experiența de șantier. Apreciază că, a impune o sincronizare absolută (ca toate drumurile de acces să fie finalizate înainte de începerea relocărilor), pe lângă faptul că reprezintă o modificare a cerințelor prevăzute de documentația de atribuire, este o interpretare rigidă și artificială, care nu reflectă realitatea operațională din lucrările de infrastructură. Așadar, contestatorul susține că nu există nicio imposibilitate fizică de implementare, ci doar o interpretare formalistă a cerințelor, raportat la propunerea sa tehnică, iar Graficul Gantt prevede toate activitățile relevante (relocare, drumuri, faze intermediare) și prezintă durate realiste și suprapuneri firești. c. Întrebarea I.3 Menționează că, prin întrebarea I.3, autoritatea contractantă solicită justificarea modalității de îndeplinire a cerințelor solicitate prin documentația de atribuire cu privire la modul de elaborare a Gantt, ținând cont că în reprezentările grafice ale programului de lucrări a fost determinat drumul critic fără a aloca activităților numărul resurselor necesare proiectării și numărul resurselor necesare execuției lucrărilor, în concordanță cu necesarul și disponibilul acestora, ci doar ca și denumire a resursei umane sau materiale/echipamente/utilaje, evidențiind o supraalocare a acestora, nefiind luate în considerare o serie de elemente. Din punctul său de vedere, prin concluziile din coloana 5, anexa 1, autoritatea contractantă susține că ofertantul nu ar fi prezentat explicații care să lămurească modalitatea de îndeplinire a cerințelor solicitate prin documentația de atribuire cu privire la modul de elaborare a Graficului Gantt. În continuare, menționează că, fără a argumenta motivul pentru care nu a respecta aceste prevederi, autoritatea arată că: „la punctul 13 programul de proiectare și execuție, a fost solicitat ca și cerință minimă „Prezentarea programului de proiectare și execuție, conform cerințelor beneficiarului; vor fi incluse activitățile și subactivitățile, în ordine optimă tehnologică la nivel de obiect, element de construcție, categorie de lucrări cu resursele alocate (manopera și utilaje). Graficul de execuție va indica secvențele principale ale proiectării și construcției și mobilizarea aferentă de personal și elementele majore ale lucrării. Un astfel de grafic de execuție va îndeplini pe deplin prevederile cerințele beneficiarului, mai ales cu privire la termene. În caz contrar, oferta va fi respinsă”. Totodată, se reține că: „este mai mult decât evident că la nivelul ofertei, elaborarea graficului de eșalonare calendaristică Gantt trebuia realizat utilizând analiza drumului critic, fiind necesar să cuprindă Pagina 68 din 308

totalitatea activităților specificate în contract, punctele de referință stabilite de autoritatea contractantă prin documentația de atribuire, inclusiv metodologia de lucru și resursele, iar dimensionarea principală a tuturor activităților fiind necesar să fie realizată luând în considerare cantitatea de lucrare, dimensiunea frontului de lucru, numărul de resurse umane și utilaje, productivitatea resurselor, disponibilitatea lor în acord cu prevederile legale ținând cont efectiv de norma de lucru legală (8h/zi), cât și de echilibrarea efectivă a sarcinilor de lucru și eficiența utilizării acestor resurse în contract.” Din punctul de vedere al contestatorului, analiza sumară realizată de autoritatea contractantă în coloana 5, nu are niciun fundament tehnic. Contrar alegațiilor autorității contractante, susține că Graficul Gantt a fost realizat utilizând analiza drumului critic și cuprinzând toate activitățile specifice în contract. Astfel, precizează că durata activităților a fost calculată luând în considerare natura activităților/lucrărilor, dimensiunea frontului de lucru, numărul resurselor umane și tehnice, productivitatea resurselor în baza estimărilor de cantități elaborate în vederea analizei financiare a contractului conform listei de prețuri/graficul de eșalonare al prețurilor prevăzute în documentația de atribuire. Evidențiază că, astfel cum se menționează chiar de către autoritatea contractantă, graficul nu trebuie să aibă asociate liste de cantități obligatorii, acestea urmând a fi elaborate în procesul de realizare a proiectului tehnic, în conformitate cu prevederile punctului V din anexa nr. 10 la HG nr. 907/2016. Cerința din Formularul de ofertă (sau alte documente din documentația de atribuire) nu impune ca în reprezentarea grafică să fie alocat numărul resurselor sau productivitatea acestora. Alocarea resurselor (umane și utilaje) este prezentată în graficul propunerii tehnice, la paginile 194-200 din fișierul VO ......... - PROPUNERE TEHNICĂ_Part1, luând în considerare natura activităților/ lucrărilor, dimensiunea frontului de lucru, numărul resurselor umane și tehnice, productivitatea resurselor. Resursele sunt alocate pe tip de resurse și pe fiecare front de lucru deschis în funcție de natura activităților/ lucrărilor, nefiind incidentă o supraalocare a acestora. În susținere, invocă jurisprudența CNSC, respectiv Decizia publicată în BO2023_1218), cu privire la contractele având ca obiect proiectare și execuție: „e.c) Referitor la faptul că Graficul Gantt prezentat de asocierea declarată câștigătoare conține informații incomplete cu privire la resursele materiale și umane și conține doar două jaloane, Consiliul are în vedere că la paginile 452 din propunerea tehnică prezentată de asocierea declarată câștigătoare se regăsește o notă conform căreia „după etapa de proiectare faza PT+DE, resursele alocate pentru realizarea activităților de execuție vor fi în conformitate cu specificul soluțiilor finale care au fost adoptate în proiect”, rezultând că în urma Pagina 69 din 308

elaborării proiectului tehnic și a detaliilor de execuție se vor stabili și listele de cantități de lucrări, listele consumurilor cu resurse materiale, cu mâna de lucru, utilaje și transporturi. În aceste condiții, Consiliul constată caracterul nefondat al criticilor formulate sub acest aspect, motiv pentru care va proceda la respingerea, ca nefondate, a acestora.” Consideră că, disponibilitatea resurselor, așa cum este prezentată în documentația de atribuire, este solicitată doar pentru personalul cheie prevăzut în tabelele A, B, și C personalul disponibil și propus pentru desfășurarea contractului din cap. VII – formularul nr. 4. Arată că, potrivit documentației de atribuire - cerințele beneficiarului, capitolul 6.2, antreprenorul răspunde de asigurarea utilajelor necesare execuției lucrărilor, conform programului de execuție, ce va avea la baza metoda drumului critic. Antreprenorul va elabora programul de execuție ce va avea la baza metoda drumului critic, din care va rezulta în orice moment necesarul de materiale, utilaje/mijloace de transport și forță de muncă, în vederea executării contractului. Astfel, susține că oferta include activitățile de cercetare arheologică și le planifică corect în Graficul Gantt, în cadrul propunerii tehnice – Partea 5.2, fiind prezentată integral metodologia și planificarea cercetării arheologice. De asemenea, precizează că etapele prezentate sunt conforme cu legislația:  Etapa 1 – Evaluare teoretică și diagnostic arheologic intruziv;  Etapa 2 – Cercetare preventivă (cu obținerea certificatului de descărcare de sarcină arheologică);  Etapa 3 – Supraveghere arheologică pe durata execuției. În opinia sa, aceste etape sunt detaliate în cadrul graficului și a descrierii corespunzătoare planului de lucru. Durata este compatibilă cu termenele contractuale: „Programarea și derularea cercetării arheologice (cu excepția supravegherii) se vor realiza anterior oricăror lucrări de execuție care presupun autorizația de construire”. Graficul Gantt poziționează aceste activități în primele luni de la ordinul de începere, în paralel cu studiile geotehnice, topografice, proiectare și identificare utilități – toate parte din punctul de referință nr. 2. De asemenea, precizează că activitățile de mediu sunt reflectate în planul de management de mediu și în grafic. Totodată, menționează că în planul de management de mediu – cod PMM-02/2023, se includ explicit:  Măsuri pentru protecția solului, apei, aerului și biodiversității;  Etape de prevenire a poluărilor accidentale, colectare selectivă deșeuri, neutralizarea substanțelor periculoase;  Resurse și responsabilități nominalizate (inclusiv responsabil cu protecția mediului pe șantier); Pagina 70 din 308

 Proceduri conforme cu legislația: Legea 137/1995, HG 856/2002, OUG 78/2000 etc. Susține că aceste activități sunt incluse în Graficul Gantt atât în zona de început (etapa de pregătire a șantierului și organizare), cât și în perioada de execuție – în cadrul activităților continue (supraveghere și măsuri operaționale). Menționează, de asemenea, faptul că este confirmată explicit coerența între grafic, cerințe și obligațiile legale: „Graficul Gantt este structurat pe activități critice și include toate componentele impuse de Beneficiar: investigații arheologice, mediu, avize, planuri de management”. (97) În plus, sunt respectate:  OMCC 2392/2004, OMCPN 2562/2010, OMCC 2613/2011 – privind etapele și avizele arheologice;  Obligațiile de evitare a întârzierilor sunt asumate explicit de ofertant, în conformitate cu cerințele din caietul de sarcini. Subliniază faptul că durata activităților este justificată în funcție de natura lucrărilor, cantități și resurse. Ofertantul a inclus explicit în răspunsul său la clarificări că: „Durata activităților a fost calculată luând în considerare natura activităților/ lucrărilor, dimensiunea frontului de lucru, numărul resurselor umane și tehnice, productivitatea acestora în baza estimărilor de cantități elaborate în vederea analizei financiare a contractului (...)” Precizează că aceste afirmații sunt susținute prin reprezentarea resurselor în Graficul Gantt, la paginile 194–200 din fișierul VO ......... – Propunere Tehnică Part 3.pdf, unde:  sunt indicate resursele alocate pe tip: echipamente, personal și materiale;  se precizează durata fiecărei activități în zile, în medie sub 30 zile  calendaristice;  este vizibilă suprapunerea activităților – esențială pentru aplicarea metodei drumului critic (critical path method – CPM). Resursele umane și utilajele sunt alocate clar, chiar dacă nu sunt nominalizate în același format ca personalul cheie. Astfel, contrar susținerilor autorității contractante, potrivit cărora doar „personalul cheie” ar fi indicat la paginile 194–200 din propunerea tehnică (Gantt detaliat) din fișierul VO ......... – Propunere Tehnică Part 3.pdf, contestatorul menționează că ofertantul indică:  utilaje pe fiecare front de lucru;  tipuri de personal implicat (ex. echipe pentru terasamente, beton, structuri etc.);  resursele alocate pe obiectiv și categorie de lucrare – exact cum solicită pct. 13 din Anexa 4 la Schița de Proiect. Pagina 71 din 308

Așadar, subliniază că nu există contradicție între personalul cheie (conform Tabelelor A, B, C) și resursa generală (disponibilă prin forță de muncă și subcontractori), ci o completare logică. Conform Clauzei 17.2 din Condițiile generale de contract, graficul trebuie să conțină:  Etapele proiectării (investigații, elaborare, verificare);  Execuția: achiziții, inspecții, lucrări, testări, recepții;  Obiecte de construcții (drumuri, poduri, pasaje, sisteme de protecție);  Categorii de lucrări (terasamente, structuri, hidrotehnice etc.);  Alocarea resurselor (manoperă, materiale, utilaje);  Durata exprimată în zile, succesiune logică, metode de lucru aplicate. Or, contrar alegațiilor autorității contractante, contestatorul menționează că, Graficul Gantt respectă structura cerută de clauza 17 din condițiile generale de contract, întocmai conform clauzei 17.2:  Graficul de eșalonare calendaristică Gantt – paginile 191–212 și 194–200;  Planul de lucru și succesiunea activităților – descrisă textual în Partea 1 și 5;  Analiza resurselor – corelată cu lista de prețuri și anexa privind echipamentele și personalul. De asemenea, evidențiază că metoda drumului critic (CPM) este aplicată, a fost utilizată și evidențiată în ofertă. Menționează că, în propunerea tehnică, se precizează expres: „Graficul Gantt este elaborat prin utilizarea metodei drumului critic și include succesiunea și dependențele între activități, în paralel cu alocarea resurselor și termenele de execuție.” Acesta consideră că activitățile sunt gândite modular pe obiective (drumuri, poduri, relocări etc.), astfel încât să asigure:  progres simultan pe mai multe fronturi de lucru;  optimizarea resurselor;  evitarea supraalocării – lucru menționat și în clarificare. De asemenea, contestatorul menționează că, în propunerea tehnică – VO ......... – Propunere Tehnică Part 3, este prevăzut că: „Graficul de eșalonare calendaristică Gantt a fost realizat utilizând analiza drumului critic (Critical Path Method), iar relațiile logice între activități sunt de tip sfârșit-început (FS) și sfârșit-sfârșit (FF), conform cerințelor clauzei 17 din Condițiile Generale de Contract.” Totodată, precizează că, în paginile 191–212, Gantt-ul include:  puncte de referință evidențiate ca activități distincte fără succesor (conform excepțiilor permise);  succesiuni logice între activități, reflectând trasee critice;  elemente vizibile de rețea unică – fără activități izolate arbitrar. Pagina 72 din 308

Așadar, în opinia sa, critica privind inexistența unui drum critic este nefondată, întrucât acesta este inclus în programul Gantt – însă, conform uzanțelor, este vizibil doar în vizualizările dinamice de tip „Track CPM” sau „Network Diagram”, iar fișierele tip.p7s nu păstrează aceste metadate vizuale. Evidențiază că durata activităților a fost calculată în raport cu resursele și productivitatea. Menționează că ofertantul a arătat în mod explicit: „Duratele au fost estimate în funcție de normele de producție, cantitatea de lucrare, disponibilitatea echipamentelor, productivitatea echipelor, și limita legală de lucru – 8h/zi”. Contestatorul apreciază că aceste calcule sunt susținute:  prin detalierea activităților în blocuri de max. 30 zile;  prin suprapunerea optimă a echipelor pe fronturi de lucru;  prin utilizarea metodelor moderne de execuție – inclusiv tehnologii accelerate (ex. utilizare de grinzi prefabricate, turnare simultană în etape etc.). Acesta apreciază că cererea autorității de a detalia până la nivel de oră fiecare activitate în faza de ofertare depășește cadrul rezonabil al Legii 98/2016 și HG 395/2016, este aplicabilă în etapa de elaborare a programului detaliat de execuție (după începere). Consideră că supraalocarea semnalată vizual este o interpretare eronată și irelevantă juridic. Evidențiază că, în susținerea afirmațiilor sale, autoritatea contractantă invocă o pictogramă roșie din coloana de resurse (pagina 194–200) – semnalizând în MS Project o posibilă supraalocare temporară, or, în opinia contestatorului, supraalocarea nu înseamnă imposibilitate de execuție, ci doar că resursa indicată este planificată pe mai multe activități în aceeași zi, lucru uzual în graficul estimativ. Menționează că redistribuirea se face în faza ulterioară (programul detaliat de execuție – termen 30 zile de la începere, conform clauzei 17.1). Având în vedere cele de mai sus, contestatorul susține că oferta sa este admisibilă, fiind conformă și acceptabilă, apreciind că observațiile autorității contractante au la bază interpretări excesiv de literale ale unor intervale (1057 vs. 60 de zile), precum și necorelarea strictă dintre 10 zile și mențiunea suplimentară de 30 de zile, însă, din analiza detaliilor de la paginile 190–212 din „PROPUNERE TEHNIC_Part3.pdf” (Graficul Gantt) și a textului explicativ din „Part1.pdf” (paginile 421–442, respectiv 436–441 despre jaloane), rezultă că:  Programul de Lucrări este bazat pe metoda drumului critic, cu relații de succesiune, rezerve de timp și subactivități paralele;  Punctele de referință (10 zile, 7 luni, 12 luni) sunt integrate în Gantt (ID 8–10, 11, 27 etc.) și descrise textual, confirmând că oferta îndeplinește cerințele minime; Pagina 73 din 308

 Resursele sunt alocate la nivel de tipologie (echipe de proiectare/execuție, utilaje), exact cum permite stadiul de ofertare, urmând ca detalierea finală să se facă în primele 30 de zile de contract, conform Clauzei 17 H.G. nr. 1/2018. În orice caz, susține că aspectele ante-menționate referitoare la Graficul Gantt ar fi putut fi clarificate facil de autoritatea contractantă, întrucât acestea se încadrează în instituția viciilor de formă/abaterilor tehnice minore și nu ar putea conduce la respingerea ofertei. 2.2. Punctul 2 din anexa nr. 1 - modalitatea de realizare a contractului (II.1-II.32) 1.1 Punctul 2 din anexa nr. 1 - modalitatea de realizare a contractului (II.1-II.32) (paginile 9-46 din anexa nr. 1 la comunicare) 1.1.1. Susține că oferta sa respectă cerințele beneficiarului, iar concluziile comisiei de evaluare sunt repetitive și lipsite de temei. Cu privire la această afirmație, contestatorul precizează că, în cadrul secțiunii 2 din anexa nr. 1, autoritatea contractantă își manifestă nemulțumirea cu privire la neidentificarea corespondenței unor cerințe din cerințele beneficiarului în propunerea sa tehnică. Menționează că, în acest sens, autoritatea contractantă a solicitat o serie de clarificări prin punctele II.1. –II.32 prin solicitarea nr. 65.632/ 17.07.2024. Precizează că, prin cea de a doua Decizie a CNSC nr. 2800/C1/2599, 2639/04.10.2024, Consiliul a admis criticile sale cu privire la întrebarea nr. II.31, sens în care, prin solicitarea nr. 77.058/15.10.2024, comisia de evaluare a revenit asupra acestei întrebări. Astfel cum rezultă din coloanele 2 și 5 din anexa nr. 1 la comunicare, consideră că, analiza comisiei de evaluare asupra ofertei sale și a răspunsurilor la clarificări nu este una temeinică, ci doar formală, autoritatea contractantă fiind practic nemulțumită de faptul că ofertantul a conceput o ofertă tehnică care să răspundă cerințelor din documentația de atribuire, dar nu a prezentat îndeplinirea acestor cerințe într-o anumită formă așteptată de comisia de evaluare, însă nespecificată prin documentația de atribuire. Mai mult, din punctul de vedere al contestatorului, pretinsa analiza efectuată de comisia de evaluare asupra răspunsului la solicitarea de clarificări constă în perpetuarea de 32 de ori a acelorași fraze, cu modificarea numărului cerinței la care se referă. Pentru a nu încărca nejustificat Consiliul cu repetarea aceluiași argument de 32 de ori, contestatorul susține că se impune să clarifice cadrul în care observațiile sale punctuale urmează a fi prezentate ulterior. În primul rând, menționează că în preambulul răspunsului la solicitarea de clarificări prin care arăta că: „Autoritatea contractantă are obligația să extragă informațiile suficiente și relevante din propunerea tehnică a Asocierii ......... și să le interpreteze în mod global, în virtutea Pagina 74 din 308

atribuțiilor sale legale. Art. 127 alin. (1) lit. f) din Normele metodologice coroborat cu art. 133 alin. (1) din Normele metodologice, impun comisiei de evaluare obligația de a verifica propunerile tehnice prezentate de ofertanți, din punctul de vedere al modului în care acestea corespund cerințelor din caietul de sarcini și obligația de a analiza și de a verifica fiecare ofertă din punct de vedere al elementelor tehnice propuse.”, nu denotă o neînțelegere a scopului solicitărilor de clarificări, ci exprimă obligațiile comisiei de evaluare cu privire la modalitatea de analiză a ofertelor. În opinia sa, aceasta se impune a fi una de esență (temeinică) a conținutului propunerii tehnice și nu una formală. Deși contestatorul consideră că, conținutul clarificărilor solicitate denotă că autoritatea contractantă nu a analizat temeinic propunerea tehnică depusă de acesta, susține că a asigurat, încă o dată, pentru fiecare dintre aspectele punctate în solicitările de clarificări că cerințele documentației de atribuire sunt îndeplinite. ......... SRL susține că nu a considerat, nici la formularea propunerii tehnice și nici la momentul formulării răspunsurilor la solicitările de clarificări, că obligațiile stabilite prin documentația de atribuire în sarcina ofertantului ar fi facultative, astfel cum consemnează comisia de evaluare. Contestatorul inserează, în susținere, extras din propunerea tehnică (VO ......... - Propunere tehnica_Part 6 pagina 9). În opinia sa, aceasta implică, bineînțeles, și cerințele generale prevăzute în documentația de atribuire, aceasta fiind stabilită prin modelul de contract ca fiind prevalentă inclusiv ofertei, inserând extras din acesta. În același sens, în susținere, contestatorul inserează print screen cu extras din volumul VO ......... – propunere tehnică Part 1 (pagina 14). Din punctul său de vedere, faptul că autoritatea contractantă repetă de nu mai puțin de 6 de ori faptul că în declarația de acceptare s-a strecurat o eroare materială evidentă și care nu ar putea vreodată duce la respingerea unei oferte de mii de pagini, arată faptul că scopul comisiei de evaluare nu a fost acela de a se asigura de posibilitatea ofertantului de a îndeplini cerințele autorității contractante și de a executa contractul, ci de a identifica, cu orice preț, pretexte pentru eliminarea din cursă a ofertei sale. În opinia sa, aceasta nu poate afecta vreodată fondul ofertei și este contrazisă, chiar de cuprinsul aceluiași document, precum și de toate celelalte documente tehnice și financiare unde obiectul este corect indicat: „Proiectare și execuție VARIANTA DE OCOLIRE A MUNICIPIULUI .........”. Contestatorul susține faptul că, fișierele indicate de acesta ca fiind relevante pentru fiecare din întrebările autorității contractante susțin încă o dată intenția ofertantului de a respecta toate cerințele beneficiarului. Întreaga propunere tehnică a fost concepută tocmai pentru a răspunde la acestea fiind descrierea concretă pe care acesta o prezintă autorității Pagina 75 din 308

contractante în vederea îndeplinirii cerințelor sale cu privire la capitolele relevante pentru realizarea contractului și este indisolubil legată de specificațiile tehnice din documentația de atribuire, caietul de sarcini denumit „cerințele beneficiarului” și de studiul de fezabilitate. Menționează că, acest aspect a fost confirmat prin răspunsurile la clarificări. Relevante pentru îndeplinirea cerințelor indicate în întrebările comisiei de evaluare sunt mai multe secțiuni din oferta tehnică. Din această perspectivă, indicarea doar a unei pagini din ofertă (cum pare că ar fi dorit autoritatea contractantă, însă nu a solicitat prin solicitările de clarificări) ar fi fost incorectă și incompletă. Așadar, apreciază că autoritatea contractantă a conchis în mod eronat că cerințele solicitate prin documentele achiziției nu ar fi fost îndeplinite de către ofertant, respingând în mod nelegal oferta sa ca neconformă și inacceptabilă. Mai mult decât atât, subliniază că, nici pentru această categorie, comisia de evaluare nu a verificat, în mod real incidența prevederilor art. 134 alin. (7) – (10) și 135 din Normele metodologice. În plus, menționează că, pe lângă faptul că susținerile autorității contractante din cadrul comunicării rezultatului procedurii în sensul că, având în vedere răspunsul său, nu a cunoscut care este de fapt obiectul contractului de achiziție publică pentru care am depus ofertă, sunt formulate cu rea-credință și denotă o atitudine discriminatoare față de subscrisa, acestea nici nu pot reprezenta temei legal pentru declararea ca inacceptabilă a ofertei sale. 1.1.2. Răspunsurile la solicitările de clarificări sunt concludente. (i) Punctul II.1 ......... SRL consideră că scopul întrebării nr. II.1 ar fi trebuit să fie acela de a se identifica dacă în propunerea tehnică se regăsesc informațiile solicitate la cap. 4.1 din cerințele beneficiarului. Apreciază că, deși comisia de evaluare consideră că:  ofertantul nu ar fi indicat clar unde în propunerea tehnică sunt abordate cele 21 de obligații generale din capitolul 4.1 al cerințelor beneficiarului;  cele 12 obligații menționate la paginile 116–117 din propunerea tehnică – partea 1 nu ar reflecta corespondența cu cele 21 de obligații solicitate;  declarația de acceptare a condițiilor contractuale nu ar avea valoare de asumare a cerințelor beneficiarului, o astfel de concluzie nu poate fi validată de Consiliu. În opinia sa, asumarea obligațiilor generale este făcută explicit în propunerea tehnică, la paginile 117–118 din propunerea tehnică – partea 1, în cadrul capitolului intitulat „Obligații generale ale asocierii”, se regăsesc obligații esențiale care reflectă conținutul cerut în capitolul 4.1 din cerințele beneficiarului, cum ar fi, de exemplu: Pagina 76 din 308

 „va avea toate avizele și autorizațiile necesare pentru execuția lucrărilor” –corespunde 4.1 lit. a);  „va respecta orice Ordin Administrativ transmis de către Supervizor” – corespunde 4.1 lit. f);  „va asigura executarea lucrărilor în conformitate cu cerințele de calitate, termen și normativ” – corespunde 4.1 lit. c), d), e);  „va trata detaliile contractului ca fiind confidențiale (…)” – corespunde 4.1 lit. p);  „va respecta Legile în vigoare (…) și va despăgubi Beneficiarul pentru orice neconformitate” – corespunde 4.1 lit. j), k). Totodată, precizează că la paginile 40–90 (descriere generală) sunt reluate concepte care răspund altor obligații, de asemenea în planul calității (partea 5) se regăsesc proceduri care integrează restul obligațiilor. Din punctul său de vedere, aceste formulări reflectă o asumare clară și directă, prin conținut tehnic echivalent, a obligațiilor contractuale. De asemenea, menționează că, potrivit conținutului de la capitolul 4.1 din cerințele beneficiarului, este integrat transversal în mai multe părți ale ofertei, conform structurii solicitate:  Planul de management de mediu (Partea 5.2) – detaliază respectarea legislației și prevenirea poluării – corespunde lit. i), m), n)  Planul calității și procedurile interne (Partea 6.1) – includ măsuri de verificare, control, audit – corespunde lit. d), g), h), l)  Declarația privind acceptarea condițiilor contractuale. Așadar, contestatorul susține că abordarea ofertantului nu este de a ignora obligațiile generale, ci de a le integra în structura tematică a ofertei, în funcție de natura lor. În aceste condiții, contestatorul apreciază că a răspuns solicitării de clarificare indicând:  paginile și fișierele din propunerea tehnică unde sunt abordate obligațiile generale, precum și faptul că întreaga ofertă răspunde acestor obligații generale;  a oferit o declarație asumată pe propria răspundere;  a detaliat în mod coerent elemente din toate părțile relevante ale ofertei. Așadar, din punctul său de vedere, autoritatea contractantă avea obligația să analizeze răspunsul în contextul general al ofertei, nu să respingă oferta pentru că răspunsul nu conține o trimitere „punct cu punct” la cele 21 de litere ale capitolul 4.1. ......... SRL menționează că autoritatea contractantă are obligația să extragă informațiile suficiente și relevante din propunerea sa tehnică și să le interpreteze în mod global, în virtutea atribuțiilor sale legale. Art. 127 alin. (1) lit. f) din Normele metodologice coroborat cu art. 133 alin. Pagina 77 din 308

(1) din Normele metodologice, impun comisiei de evaluare obligația de a verifica propunerile tehnice prezentate de ofertanți, din punctul de vedere al modului în care acestea corespund cerințelor din caietul de sarcini și obligația de a analiza și de a verifica fiecare ofertă din punctul de vedere al elementelor tehnice propuse. Această evaluare presupune o evaluare completă și coroborată a tuturor informațiilor prezentate de ofertant în propunerea tehnică, acesta fiind „documentul” în accepțiunea legii. În susținere, inserează print screen din Decizia CNSC publicată în BO2023_1455. Contestatorul remarcă faptul că, în propunerea tehnică a DIMEX, se prezintă un set de obligații generice și proceduri (în special Part1, Part2) – și totuși, nu există o numerotare perfect corespondentă cu capitolul 4.1 al caietului de sarcini. Prin urmare, și în cazul ......... SRL există doar o însumare parțială a obligațiilor, fără a le lista individual, însă oferta acestuia nu a fost respinsă. (ii) Punctul II.2 Apreciază că scopul întrebării nr. II.2 ar fi trebuit să fie acela de a se identifica dacă în propunerea tehnică se regăsesc informațiile solicitate la capitolul 4.2 din cerințele beneficiarului. În opinia sa, deși comisia de evaluare consideră că:  ofertantul nu ar fi indicat clar unde în propunerea tehnică sunt abordate cerințele solicitate conform capitolului 4.2 al cerințelor beneficiarului;  declarația de acceptare a condițiilor contractuale nu ar avea valoare de asumare a cerințelor beneficiarului, o astfel de concluzie nu poate fi validată de Consiliu. Totodată, arată că, cerințele de la capitolul 4.3 „Documentele antreprenorului” sunt abordate la paginile 381–403 din VO ......... – Propunere Tehnică – Partea 1, fiind descrise:  structura documentației tehnice: piese scrise și desenate;  conținutul livrabilului: PT, DE, Caiete de sarcini, breviare de calcul, avize, planuri și rapoarte;  modul de elaborare etapizată și organizare internă a activităților de proiectare;  atribuții ale proiectanților, responsabililor de echipă și ale coordonatorului general;  documentele finale sunt prezentate ca pachet integrat care va fi predat beneficiarului conform cerințelor din cap. 4.3 lit. a–h. De asemenea, capitolul 4.4 „Programul de proiectare și predarea proiectului” este structurat în grafic și plan de proiectare, la paginile 117–120 din VO ......... – Propunere Tehnică – Partea 1, fiind expuse:  planificarea proiectării și controlul versiunilor documentelor;  responsabilitățile echipei tehnice și verificatorilor autorizați (prin firme autorizate); Pagina 78 din 308

 precizarea că toate documentele tehnice vor fi predate etapizat și verificate conform legii și temei de proiectare;  integrarea fluxului: proiectare – verificare – predare – asistență pe parcursul execuției. În plus, contestatorul evidențiază că, graficul de predare a PT + DE este prezentat în Graficul Gantt (paginile 191–212, VO ......... – Propunere Tehnică – Part 3), conform structurii din capitolul 4.4.3. De asemenea, susține că obligațiile privind verificatorii autorizați sunt tratate și asumate, la pagina 21 din Planul Calității (Propunerea Tehnică – Part 5_2) fiind prevăzut că: „Toate documentele tehnice elaborate vor fi verificate de specialiști autorizați pe domeniile relevante, acreditați conform legislației în vigoare, înainte de predarea către beneficiar”. Apreciază că se confirmă asumarea rolului verificatorilor autorizați prin contractare directă de către Antreprenor, conform cerinței. Referitor la coordonarea echipei și responsabilitățile, menționează că acestea sunt detaliate în propunere, la paginile 113–116 din VO ......... – Propunere Tehnică – Part 1, fiind prezentate:  organizarea echipei de proiectare;  metodele de lucru, fluxul documentației și interacțiunea cu beneficiarul;  utilizarea de softuri specializate, resurse IT și sisteme interne de control al documentelor (conform ISO 9001 și 14001). În opinia sa, această structură reflectă o abordare profesională a proiectării, inclusiv controlul de versiune și trasabilitatea documentelor. Susține că, cerințele din capitolul 4.2 din cerințele beneficiarului, sunt însușite și tratate în mod explicit în propunerea tehnică. Precizează că la paginile 115–117 din „Propunere Tehnică – Part 1”, secțiunea „Obligații generale ale Asocierii”, se prevede că: „Antreprenorul va elabora proiectul tehnic având ca bază documentele puse la dispoziție de către Autoritatea Contractantă, inclusiv Studiul de fezabilitate, ridicările topografice, datele geotehnice și documentele obținute anterior inițierii contractului.” Consideră că acest paragraf corespunde în mod direct cerinței din capitolul 4.2 lit. (a) și (b), care prevede că „documentele existente vor fi utilizate ca bază pentru elaborarea proiectului tehnic” și vor fi completate/verificate de antreprenor. Pe de altă parte, susține că documentele beneficiarului sunt detaliate ca punct de plecare în planificarea activităților de proiectare, la paginile 381–382 din propunerea tehnică – partea 1, secțiunea „Documentele tehnice de predat – structura și etapizare”: „Antreprenorul va analiza, verifica și utiliza informațiile din documentele puse la dispoziție de beneficiar (ridicări topo, avize, date SF) și va asigura completarea lor cu investigații suplimentare acolo unde este necesar pentru validarea și implementarea soluțiilor tehnice.” Pagina 79 din 308

Așadar, apreciază că modalitatea de integrare a documentelor existente este menționată concret, iar corelarea cu SF-ul și datele existente este asumată în mod clar. Precizează că, la pagina 9 din propunerea tehnică – partea 6, în declarația privind acceptarea condițiilor contractuale, se menționează: „(…) declarăm că suntem de acord cu toate prevederile condițiilor contractuale publicate în cadrul procedurii și ne obligăm să respectăm toate obligațiile prevăzute în cuprinsul acestora.” Evidențiază că, deși documentele contractuale și „cerințele beneficiarului” sunt formal distincte, în practică ele sunt interdependente, iar acceptarea condițiilor contractuale implică și aplicarea documentelor de bază, inclusiv cerințele. Mai mult, menționează că cerințele beneficiarului sunt integrate tehnic în planul de execuție, în Graficul Gantt, în metodologia de execuție și în planurile de calitate și mediu, ceea ce reflectă o asumare reală, nu formală. Contestatorul afirmă că identificarea documentelor beneficiarului este inclusă și în lista de intrări în procesul de proiectare, la paginile 117–120 din propunerea tehnică – partea 1, în secțiunea „Etapele proiectării și managementul documentelor”: „Documentele beneficiarului vor constitui baza inițială de lucru, fiind analizate, completate și integrate în sistemul de management al proiectării, conform procedurii interne.” Din punctul de vedere al contestatorului, această formulare demonstrează:  analiza inițială a documentelor disponibile;  includerea lor în ciclul de proiectare;  trasabilitatea în cadrul sistemului de management al calității. Așadar, susține că autoritatea contractantă avea obligația să analizeze răspunsul ofertantului în ansamblul propunerii tehnice, nu să respingă oferta pentru că răspunsul nu conține o trimitere „punct cu punct” la cerințele capitolului 4.2. Consideră că este de remarcat faptul că situația este similară și la ofertantul câștigător ......... SRL. (iii) Punctul II.3 În opinia sa, scopul întrebării nr. II.3 ar fi trebuit să fie acela de a se identifica dacă în propunerea tehnică se regăsesc informațiile solicitate la capitolul 4.3 din cerințele beneficiarului. Deși comisia de evaluare consideră că:  ofertantul nu ar fi indicat clar unde în propunerea tehnică sunt abordate cerințele solicitate conform capitolului 4.3 al cerințelor beneficiarului;  Declarația de acceptare a condițiilor contractuale nu ar avea valoare de asumare a cerințelor beneficiarului, contestatorul apreciază că o astfel de concluzie nu poate fi validată de Consiliu. Pagina 80 din 308

Astfel, susține că cerințele de la capitolul 4.3 – documentele antreprenorului sunt abordate în propunerea tehnică la paginile 381–403 din propunerea tehnică – partea 1, în secțiunea „Documentele tehnice elaborate și transmise de Antreprenor”, unde se detaliază:  conținutul documentelor tehnice: PT, DE, planșe, caiete de sarcini, detalii, verificări, breviare de calcul;  etapele de elaborare, verificare și predare;  menționarea clară a etapelor documentației, în conformitate cu subclauza 4.3 lit. (a)–(h). De asemenea, ......... SRL susține că se menționează și formatul de predare (fizic + digital), numărul de exemplare, încadrarea în termenele impuse prin punctele de referință. Totodată, menționează că metodologia de gestionare a documentelor este detaliată în secțiunea de management al proiectului, la paginile 117–120 Partea 1), unde se descrie:  modul de gestiune a versiunilor documentelor;  traseul de aprobare internă și validare înainte de predare;  interacțiunea cu Supervizorul și Beneficiarul pentru aprobare și acceptare;  utilizarea unui sistem propriu de control al documentelor integrat în sistemul de calitate (ISO 9001:2015). Asumarea elaborării documentelor este prezentată în secțiunile dedicate fiecărei etape:  În Graficul Gantt (Part 3, paginile 190–212), sunt planificate distinct: elaborarea PT, DE, documentații pentru avize, detalii de execuție, inclusiv predarea acestora la Supervizor și verificarea de către verificatori autorizați;  În Planul de Calitate (Part 5.2, paginile 18–25), se menționează explicit că: „Documentele tehnice vor fi elaborate în conformitate cu standardele legale aplicabile, și verificate de specialiști autorizați, în funcție de obiect și categorie de lucrări, în etapa premergătoare predării oficiale către beneficiar.” În opinia sa, declarația de asumare este o completare și nu o substituire la cele de mai sus. Susține că cerințele beneficiarului sunt document separat de clauzele contractuale, dar:  propunerea tehnică înglobează și dezvoltă aceste cerințe, iar declarația exprimă acceptarea întregii documentații;  este contrar principiului bunei-credințe să se ignore complet conținutul material al ofertei pentru o formulare formală. Raportat la faptul că ofertantul a oferit un răspuns, a indicat documente, a prezentat paragrafe relevante din propunerea tehnică, dar și la obligația autorității contractante de a analiza răspunsul ofertantului în ansamblul propunerii tehnice, consideră că respingerea motivată pe Pagina 81 din 308

lipsa indicării „exacte, punctuale” este o aplicare formalistă, care încalcă principiile prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. De remarcat, în opinia sa, este că și la ofertantul câștigător ......... SRL, planul calității apare într-un fișier dedicat, enumerând procedurile, și nu reiese în clar adaptarea la specificul exact al contractului, fiind tot un set general dar, cu toate acestea, oferta ......... SRL nu a fost respinsă. (iv) Punctul II.4 Consideră că scopul întrebării nr. II.4 ar fi trebuit să fie acela de a se identifica dacă în propunerea tehnică se regăsesc informațiile solicitate la cap. 4.4 din cerințele beneficiarului. Deși comisia de evaluare consideră că:  ofertantul nu ar fi indicat clar unde în propunerea tehnică sunt abordate cerințele solicitate conform cap. 4.4 al Cerințelor Beneficiarului;  Declarația de acceptare a condițiilor contractuale nu ar avea valoare de asumare a Cerințelor Beneficiarului, contestatorul apreciază că o astfel de concluzie nu poate fi validată de Consiliu. Astfel, apreciază că cerințele din capitolul 4.4 sunt tratate explicit în propunerea tehnică. Susține că, în fișierul VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1.pdf , la paginile 117–120, în secțiunea „Programul de proiectare și livrarea documentației”, sunt abordate clar și punctual cerințele prevăzute în capitolul 4.4, inclusiv:  etapele de elaborare a proiectului tehnic de execuție (PT + DE);  împărțirea pe faze și termenele de predare (conform punctului 4.4.3);  relația de predare între antreprenor – supervizor – beneficiar;  asigurarea verificării documentației de către verificatori autorizați înainte de predare. Din punctul său de vedere, calendarul de proiectare este planificat coerent în Graficul Gantt. Menționează că în anexa graficului de execuție (VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 3.pdf, paginile 190–212), sunt evidențiate:  activitățile de proiectare, elaborare PT + DE, verificare și avizare (pozițiile 15–18);  durata totală a etapei: 7 luni, exact cum prevede Cap. 4.4.3 din Cerințele Beneficiarului;  predarea este corelată cu Punctul de referință nr. 2, în care indicatorii menționează expres: finalizare studii teren, obținere avize, predare PT, verificare, avizarea CTE – toate în termen. Susține că, verificatorii autorizați sunt menționați și integrați în proces. Pagina 82 din 308

Totodată, menționează că, în planul calității – partea 5.2, pagina 21, se precizează: „Toate documentele tehnice vor fi verificate de specialiști autorizați, acreditați conform Legii 10/1995, în vederea predării către Supervizor și Beneficiar. Verificarea va fi structurată pe specialități – rezistență, drumuri, hidrotehnice, etc.”. În opinia sa, se confirmă inclusiv implicarea verificatorilor în etapa anterioară predării oficiale și în dialogul cu supervizorul. Consideră că asumarea este și declarativă (declarația privind acceptarea condițiilor contractuale), dar cu suport documentar concret. Astfel, chiar dacă documentele contractuale și cerințele beneficiarului sunt tratate distinct, în practică:  acestea sunt aplicate împreună;  întreaga propunere tehnică dezvoltă elementele prevăzute la capitolul 4.4. Menționează că oferta tehnică depusă prevede (cu indicarea documentelor și paginilor):  Descrierea etapelor de proiectare – VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1.pdf: o la paginile 117–120 – Secțiunea „Programul de proiectare și livrarea documentației” sunt descrise fazele:  realizarea studiilor de teren (geotehnic, topografic, hidrologic);  elaborare PT și DE;  verificare de către verificatori autorizați (nominalizați prin specialități);  predare etapizată;  avizare în CTE;  revizuiri după observații beneficiar/supervizor; o Se menționează termenul de 7 luni și se face trimitere directă la cerințele din 4.4.3.  Planificarea programului – Graficul de execuție (Gantt) o VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 3.pdf – paginile 190– 212: o Activitățile:  poziția 15 – „Elaborare PT + DE + avize” – durata: 200 zile;  poziția 16 – „Verificare PT + DE” – durata: 60 zile;  poziția 17 – „Revizuire documentație AC” – durata: 60 zile;  poziția 18 – „Obținere avize, AC, aprobări” – durata: 60 zile; o Acestea sunt desfășurate concomitent, ceea ce permite respectarea termenului de 7 luni (nu sunt cumulate cronologic). o Activitățile sunt sincronizate pentru a finaliza predarea în Punctul de Referință nr. 2 (M7), exact cum solicită capitolul 4.4.3.  Verificatorii autorizați – Planul Calității – Partea 5.2 Pagina 83 din 308

o Pagina 21: „Toate documentele vor fi verificate de specialiști autorizați, acreditați conform Legii nr. 10/1995 și OG nr. 2/2000. Verificarea se va face pe specialități și va fi finalizată înainte de predarea PT.” Chiar dacă nu reproduce literal capitolul 4.4, consideră că această declarație privind acceptarea condițiilor contractuale întărește asumarea ofertei ca ansamblu tehnic integrat. Consideră că, solicitarea de a „indica unde anume în propunerea tehnică” a fost satisfăcută în răspunsul din clarificare, chiar dacă autoritatea a apreciat-o drept „generală”. De asemenea, susține că cerințele nu impun reproducerea literală a capitolul 4.4, ci tratarea etapelor – ceea ce ofertantul a făcut în paginile indicate. Evidențiază faptul că jurisprudența CNSC a stabilit în mod constant că respingerea pentru lipsa unei „reproducții formale” este disproporționată dacă cerința este abordată tehnic și explicit. Contestatorul apreciază ca fiind de remarcat că și oferta ......... SRL conține un Grafic Gantt (Partea 1, capitol program de lucrări), menționând date de predare PT, de execuție. Cu toate acestea, deși oferta ......... SRL pare să îndeplinească cerințele minimal și tot sub formă generală, aceasta nu a fost respinsă. (v) Punctul II.5 Contestatorul apreciază că scopul întrebării nr. II.5 ar fi trebuit să fie acela de a se identifica dacă în propunerea tehnică se regăsesc informațiile solicitate la cap. 4.5 din cerințele beneficiarului. În opinia sa, deși comisia de evaluare consideră că:  ofertantul nu ar fi indicat clar unde în propunerea tehnică sunt abordate cerințele solicitate conform cap. 4.5 al Cerințelor Beneficiarului;  Declarația de acceptare a condițiilor contractuale nu ar avea valoare de asumare a cerințelor beneficiarului, contestatorul susține că o astfel de concluzie nu poate fi validată de Consiliu. Menționează că, cerințele din capitolul 4.5 sunt tratate în mod direct și explicit în propunerea tehnică:  în Cerințele Beneficiarului – capitolul 4.5, se precizează: „Modificarea de către Antreprenor a Proiectului Tehnic de Execuție sau corectarea unei erori de proiectare nu reprezintă o modificare dacă nu afectează cerințele Beneficiarului, proiectul sau schița de proiect”  această formulare este reprodusă identic și tratată concret în VO ......... -PROPUNERE TEHNIC_Part 6.pdf, paginile 5–6: „Antreprenorul poate corecta erorile din proiectul tehnic, fără ca aceste corecturi să fie considerate modificări ale Pagina 84 din 308

contractului, cu condiția ca ele să nu afecteze cerințele din documentația de atribuire sau schița de proiect”. Din punctul său de vedere, procedura de modificare este prezentată conform clauzelor contractuale. Precizează că tot în VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 6.pdf, pagina 6–7, sunt dezvoltate:  cazurile în care o modificare devine formală (prin Ordin Administrativ sau act adițional);  condițiile de aplicabilitate (doar dacă modificarea este nesubstanțială);  faptul că Beneficiarul trebuie să aprobe orice modificare de acest tip;  se citează exact clauza 37 din condițiile contractuale, integrată în explicație. Susține că aceasta dovedește că ofertantul înțelege și și-a asumat cadrul legal de aplicare a modificărilor. Contestatorul menționează că verificarea și actualizarea documentației este prevăzută procedural. Totodată, contestatorul susține că, în Planul Calității – partea 5.2, sunt incluse secțiuni privind:  controlul modificărilor documentației tehnice;  circuitul intern de aprobare;  trasabilitatea modificărilor prin sistemul de management al calității (SMC) și actualizarea versiunilor documentelor. Menționează, de asemenea, că luxul de revizuire și retransmitere este descris în relația cu supervizorul, iar la pagina 5 din VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 6.pdf, se menționează: „În cazul în care Supervizorul respinge motivat documentația, antreprenorul va trata comentariile și va retransmite versiunea revizuită pentru aprobare. Toate modificările vor fi urmărite în sistemul de control documentar.” Din punctul de vedere al contestatorului, cerințele din capitolul 4.5 nu solicită o prezentare schematică sau tabelară – doar demonstrarea asumării mecanismului modificării PT, lucru care este îndeplinit. În opinia sa, respingerea pentru „lipsa tratării capitolului 4.5” este neîntemeiată și bazată pe o interpretare excesiv formalistă, în dezacord cu conținutul real și integral al ofertei. (vi) Punctul II.6 ......... SRL apreciază că scopul întrebării nr. II.6 ar fi trebuit să fie acela de a se identifica dacă în propunerea tehnică se regăsesc informațiile solicitate la cap. 4.6 din cerințele beneficiarului. Deși comisia de evaluare consideră că:  ofertantul nu ar fi indicat clar unde în propunerea tehnică sunt abordate cerințele solicitate conform cap. 4.6 al Cerințelor Beneficiarului; Pagina 85 din 308

 Declarația de acceptare a condițiilor contractuale nu ar avea valoare de asumare a Cerințelor Beneficiarului, contestatorul susține că o astfel de concluzie nu poate fi validată de Consiliu. Astfel, consideră că cerințele din capitolul 4.6 sunt tratate explicit în propunerea tehnică. Arată că, potrivit cerințelor beneficiarului, din capitolul 4.6 din documentația de atribuire: „4.6.1 La finalizarea Proiectului Tehnic de Execuție, Antreprenorul trebuie să certifice faptul că acesta a fost elaborat în conformitate cu cerințele Contractului și a fost controlat în conformitate cu planul de calitate aprobat al Antreprenorului”; „4.6.2 PTE va fi prezentat verificatorilor atestați, apoi predat Supervizorului și Beneficiarului (...), va fi supus avizării CTE al Beneficiarului și, dacă este cazul, CTE CNAIR, ulterior aprobării de către Supervizor”. În speță, contestatorul apreciază că, există dovezi din oferta tehnică care confirmă respectarea cerințelor. Astfel, susține că există o certificare a elaborării și a controlului calității PTE. În planul calității – propunere tehnică partea 5.2, la pagina 21 se prevede că: „Proiectul tehnic de execuție va fi verificat conform procedurilor interne, controlul fiind realizat de responsabilul CQ și verificatorii autorizați, înainte de predarea către beneficiar”; „Finalizarea documentației tehnice va fi certificată printr-un raport de conformitate semnat de proiectantul general și de responsabilul cu controlul calității.” În ceea ce privește Livrarea PTE verificatorilor și avizarea CTE, în VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 6.pdf, menționează că, la paginile 6– 7 este menționat: „După verificarea de către verificatori atestați, proiectul tehnic va fi predat supervizorului și beneficiarului spre analiză și acceptare în conformitate cu subclauza 19.2. Proiectul va fi transmis ulterior pentru avizarea în CTE beneficiar și, după caz, CTE CNAIR.” Contestatorul susține că aici este reluată aproape textual cerința 4.6.2, apreciind că ofertantul a confirmat în mod clar în ofertă procedura cerută. În ceea ce privește planificarea predării PTE în graficul de execuție, graficul Gantt – partea 3 (paginile 190–212), arată că:  Poziția 15: „Elaborare PT + DE” (200 zile);  Poziția 16: „Verificare PT” (60 zile);  Poziția 18: „Obținere avize, aprobări, inclusiv CTE” (60 zile). În opinia sa, toate aceste activități se suprapun parțial și sunt programate astfel încât întregul proces să se încadreze în cele 7 luni prevăzute pentru finalizarea PTE. Acesta susține că declarația de asumare are o valoare juridică complementară explicativă. Chiar dacă nu menționează „Capitolul 4.6” în mod expres, această declarație este susținută de paragrafele și secțiunile menționate mai sus, care tratează punctual conținutul cerințelor. (vii) Punctul II.7 Pagina 86 din 308

......... SRL consideră că scopul întrebării nr. II.7 ar fi trebuit să fie acela de a se identifica dacă în propunerea tehnică se regăsesc informațiile solicitate la cap. 4.7 din cerințele beneficiarului. Deși comisia de evaluare consideră că:  ofertantul nu ar fi indicat clar unde în propunerea tehnică sunt abordate cerințele solicitate conform cap. 4.7 al Cerințelor Beneficiarului;  Declarația de acceptare a condițiilor contractuale nu ar avea valoare de asumare a Cerințelor Beneficiarului, contestatorul apreciază că o astfel de concluzie nu poate fi validată de Consiliu. Arată că, potrivit capitolului 4.7 din cerințele beneficiarului:  Caietele de sarcini trebuie să reglementeze: nivelul de performanță al lucrărilor, cerințele de calitate, procedurile tehnologice, testele, încercările, toleranțele și standardele aplicabile ;  Se elaborează de proiectantul antreprenorului, sunt parte din documentele antreprenorului;  Trebuie să respecte reglementările în vigoare și să urmeze structura prezentată în anexa 5. Astfel, susține că cerințele din capitolul 4.7 sunt tratate explicit în propunerea tehnică, precizând că prezintă acest lucru, în cele ce urmează, structurat, pe 3 componente. (A) Conținutul și rolul caietelor de sarcini – reflectate în planul calității și în documentele tehnice. Cu privire la acest aspect, contestatorul menționează că în propunerea tehnică – partea 5.2, la paginile 5–9 și 18–22 (ELM-FTU- 6996 și Planul de calitate):  sunt prezentate caietele de sarcini aferente fiecărei categorii de lucrări, cu indicarea normelor și STAS-urilor aplicabile (ex. C56/85, SREN13108-1, AND 546/2013 etc.);  se descrie procedura de întocmire a acestor caiete și aplicarea lor în execuție; Ca și exemple concrete, precizează:  recepția stratului de piatră spartă: descriere detaliată a procedurilor din CS – pagina 5;  verificarea execuției rosturilor de dilatație: corespondent în CS, normativ C56/85. (B) Conținutul livrabilului – PTE + caiete de sarcini Cu privire la acest aspect, contestatorul menționează că în propunerea tehnică – partea 6, la paginile 6–7: „Caietele de sarcini, împreună cu planșele, vor constitui parte integrantă a proiectului tehnic de execuție și vor fi elaborate conform anexei 5 la cerințele beneficiarului, cu trimitere la reglementările tehnice aplicabile și normativele obligatorii.” Pagina 87 din 308

Contestatorul susține că se reia cerința exactă din capitolele 4.7.3 și 4.7.4, inclusiv obligativitatea respectării standardelor în vigoare și neutilizarea unor cerințe restrictive. (C) Implementarea în execuție – corelare cu procedurile de control și recepție Cu privire la acest aspect, contestatorul menționează că în cadrul fișei tehnologice de urmărire a lucrărilor – ELM-FTU-6996, incluse în propunerea tehnică – partea 6, se regăsesc:  referiri clare la formularele F-PS-10-13 și F-PS-10-14 ca format de control al execuției pe baza caietelor de sarcini;  menționarea explicită a verificărilor efectuate „conform CS și proiectului tehnic”. Din punctul său de vedere, aceasta dovedește că ofertantul:  a elaborat caiete de sarcini detaliate pe categorii de lucrări;  le-a integrat în PTE;  le-a tratat ca instrument esențial în procedurile de verificare, recepție și urmărire a calității. (viii) Punctul II.8 ......... SRL consideră că scopul întrebării nr. II.8 ar fi trebuit să fie acela de a se identifica dacă în propunerea tehnică se regăsesc informațiile solicitate la cap. 4.8 din cerințele beneficiarului. Deși comisia de evaluare consideră că:  ofertantul nu ar fi indicat clar unde în propunerea tehnică sunt abordate cerințele solicitate conform cap. 4.8 al cerințelor Beneficiarului;  Declarația de acceptare a condițiilor contractuale nu ar avea valoare de asumare a cerințelor beneficiarului, contestatorul apreciază că o astfel de concluzie nu poate fi validată de Consiliu. Astfel, în opinia sa, cerințele din capitolul 4.8 sunt tratate explicit în propunerea tehnică. Arată că, potrivit capitolului 4.8: „- Antreprenorul are obligația de a proiecta lucrările provizorii (drumuri de acces, organizare de șantier, rețele temporare etc.); - Detaliile aferente lucrărilor provizorii trebuie transmise Supervizorului cu 30 zile înainte de execuție; - Acestea includ: metodologie, piese desenate, calcule, documentație tehnică; - Avizarea se face de Supervizor, dar răspunderea rămâne la Antreprenor.” Evidențiază că, proiectarea lucrărilor provizorii este tratată explicit în ofertă, menționând că în propunerea tehnică – partea 1_3, la secțiunea „Lucrări provizorii” (paginile 245–250), se regăsește: Pagina 88 din 308

 descrierea completă a lucrărilor provizorii: împrejmuiri, organizare de șantier, iluminat temporar, accesuri provizorii, protejarea lucrărilor;  asumarea expresă a responsabilității pentru proiectarea, autorizarea și execuția lucrărilor provizorii, inclusiv dezafectarea și readucerea la starea inițială. Din punctul de vedere al contestatorului, detaliile privind fluxul de aprobare sunt reflectate conform subclauzelor 4.8.1–4.8.4 în propunerea tehnică – partea 6, la paginile 6–8: „Detaliile aferente lucrărilor provizorii vor fi transmise supervizorului cu minim 30 de zile înainte de începerea activităților și vor include piese desenate, calcule, documentație tehnică și metodologia de execuție. În lipsa unui răspuns, se consideră acceptate, conform clauzei 4.8.2.” Arată că este citată și aplicată subclauza 4.8.3 – responsabilitatea nu se transferă către supervizor prin acceptare formală. Precizează că metodologia de proiectare și control este tratată procedural. Evidențiază că, în planul calității – partea 5.2, se indică:  traseul aprobărilor interne pentru toate lucrările provizorii;  modul de control al execuției: toleranțe, verificări nivelment, trasabilitatea rezultatelor. Totodată, susține că se menționează explicit că lucrările provizorii vor fi:  planificate în Graficul Gantt;  recepționate parțial;  dezafectate conform contractului. În continuare, contestatorul arată, în acest sens, exemple concrete de lucrări provizorii asumate:  drumuri de acces temporar și întreținerea acestora ;  sistem de iluminat pentru siguranța în zona șantierului ;  racorduri provizorii la utilități ;  împrejmuiri, pază, puncte de incendiu, depozitare materiale. (ix) Punctul II.9 ......... SRL consideră că scopul întrebării nr. II.9 ar fi trebuit să fie acela de a se identifica dacă în propunerea tehnică se regăsesc informațiile solicitate la cap. 4.9 din cerințele beneficiarului. Deși comisia de evaluare consideră că:  ofertantul nu ar fi indicat clar unde în propunerea tehnică sunt abordate cerințele solicitate conform cap. 4.9 al Cerințelor Beneficiarului;  Declarația de acceptare a condițiilor contractuale nu ar avea valoare de asumare a Cerințelor Beneficiarului, contestatorul apreciază că o astfel de concluzie nu poate fi validată de Consiliu. Pagina 89 din 308

Astfel, susține că cerințele din capitolul 4.9 sunt tratate explicit în propunerea tehnică. Evidențiază că, potrivit capitolului 4.9 din cerințele beneficiarului:  Antreprenorul trebuie să adopte calitatea de „Proiectant”, conform Legii 10/1995;  Este responsabil de calitatea PTE;  Trebuie să asigure: o elaborarea proiectului în conformitate cu reglementările; o prezentarea proiectului spre verificare; o soluționarea neconcordanțelor; o asistența tehnică pe șantier; o participarea la fazele determinante; o întocmirea cărții tehnice. În continuare, contestatorul prezintă o serie de argumente în susținerea îndeplinirii acestor cerințe. Astfel, susține că asumarea calității de proiectant este explicită și integrală. Precizează că în propunerea tehnică – Part 1_3, secțiunea „Asumarea calității de proiectant”, se menționează: „În calitate de Proiectant, așa cum este definit în legislația română, ne asumăm următoarele responsabilități fără a ne limita la acestea: elaborarea proiectului conform legii, participarea la fazele determinante, soluționarea erorilor de proiectare, coordonarea procesului de proiectare și verificarea de către verificatori atestați.” De asemenea, evidențiază că sunt reluate punctual obligațiile prevăzute de Legea nr. 10/1995 și capitolul 4.9. În opinia sa, propunerea tehnică conține aspecte cu privire la coordonarea proiectării și echipa de proiectare. Totodată, susține că în aceeași secțiune și în paginile 116–120 din partea 1, sunt descrise: o echipa completă de proiectare, inclusiv specialiști drumuri, poduri, hidrotehnici, geotehnicieni, topometriști; o modul de lucru organizat sub conducerea Proiectantului General; o rolurile asumate în cadrul procesului tehnic. Precizează că Verificarea PTE se realizează conform legislației și procedurilor. Totodată, ......... SRL menționează că în planul calității – partea 5.2, se menționează: „Documentațiile tehnice vor fi verificate de verificatori atestați conform Legii 10/1995. Verificarea va fi independentă de proiectant și va cuprinde toate cerințele aplicabile pentru fiecare specialitate.” Pagina 90 din 308

În plus, subliniază faptul că ofertantul precizează: „Forma și detaliile verificării vor fi stabilite de verificatorul de proiect. Toate datele vor fi semnate și ștampilate corespunzător.” Susține că propunerea tehnică conține aspecte privind participarea la faze determinante, cartea tehnică, asistența tehnică. Astfel, arată că, sunt asumate explicit la paginile 245–248 din Partea 1_3:  întocmirea și completarea cărții tehnice;  prezența în fazele de execuție și inspecții ISC;  tratamentul neconformităților în execuție cauzate de proiectare. (x) Punctul II.10 ......... SRL consideră că scopul întrebării nr. II.10 ar fi trebuit să fie de a se identifica dacă în propunerea tehnică se regăsesc informațiile solicitate la cap. 4.10 din cerințele beneficiarului. Deși comisia de evaluare consideră că:  ofertantul nu ar fi indicat clar unde în propunerea tehnică sunt abordate cerințele solicitate conform cap. 4.10 al Cerințelor Beneficiarului;  Declarația de acceptare a condițiilor contractuale nu ar avea valoare de asumare a Cerințelor Beneficiarului, contestatorul apreciază că o astfel de concluzie nu poate fi validată de Consiliu. Astfel, evidențiază că cerințele din capitolul 4.10 sunt tratate explicit în propunerea tehnică. Arată că, potrivit capitolului 4.10 din cerințele beneficiarului:  Antreprenorul trebuie să elaboreze toate piese desenate și detalii de execuție, parte integrantă a PTE;  Acestea trebuie redactate conform scalelor minime recomandate (1:50, 1:100, 1:500 etc.);  Detaliile vor fi transmise supervizorului cu 30 de zile înainte de aplicare;  Se menționează responsabilitatea pentru revizuirea și menținerea în actualitate a detaliilor în timpul execuției. În continuare, subliniază că propunerea tehnică conține o serie de argumente tehnice în susținerea respectării cerințelor. Menționează că prin propunerea tehnică – Part 1_3, paginile 245– 248, secțiunea „Obligațiile Proiectantului”, este asumată elaborarea detaliilor de execuție: „Toate detaliile de execuție vor fi elaborate în cadrul PTE, cu respectarea scalelor prevăzute la cap. 4.10 din cerințele beneficiarului și vor acoperi toate specialitățile: drumuri, structuri, hidrotehnice, semnalizare, iluminat, relocări utilități etc.” De asemenea, contestatorul menționează că se face trimitere expresă la cerințele de detaliere prevăzute în documentație, inclusiv scările și specialitățile. Pagina 91 din 308

Arată că în propunerea tehnică – partea 6 sunt descrise formatele grafice și piesele, la paginile 6–7 precizându-se: „Piesele desenate vor fi elaborate în format digital și printat, la scările prevăzute în cap. 4.10.2: profil transversal 1:50, plan de situație 1:1000, planuri de execuție structuri 1:100, detalii execuție 1:20/1:10 etc.” De asemenea, consideră că este inclusă mențiunea că aceste detalii sunt parte din documentația ce va fi predată la punctul de referință nr. 2. Susține că propunerea tehnică conține prevederi cu privire la Procedura de predare și aprobare, conform subclauzelor 4.10.4–4.10.6. Astfel, arată că în planul calității – partea 5.2, pagina 21, este descrisă procedura de predare: „Detaliile de execuție vor fi transmise Supervizorului pentru aprobare cu cel puțin 30 zile înainte de punerea în operă. Supervizorul va răspunde în termen de 15 zile. În lipsa unui răspuns, documentele se consideră aprobate.” Totodată, susține că se menționează, responsabilitatea proiectantului de a revizui și actualiza detaliile în funcție de observațiile supervizorului. În ceea ce privește planificarea în graficul Gantt, graficul de execuție (propunere tehnică – part 3, paginile 190–212), menționează:  Poziția 15: „Elaborare PT + Detalii Execuție” (200 zile);  Poziția 16: „Verificare PT și Detalii” (60 zile). Apreciază că aceasta confirmă planificarea și integrarea detaliilor în cadrul general al proiectării și în termenul de 7 luni pentru Punctul de Referință 2. (xi) Punctul II.11 ......... SRL consideră că scopul întrebării nr. II.11 ar fi trebuit să fie de a se identifica dacă în propunerea tehnică se regăsesc informațiile solicitate la cap. 4.11 din cerințele beneficiarului. Deși comisia de evaluare consideră că:  ofertantul nu ar fi indicat clar unde în propunerea tehnică sunt abordate cerințele solicitate conform cap. 4.11 al Cerințelor Beneficiarului;  Declarația de acceptare a condițiilor contractuale nu ar avea valoare de asumare a Cerințelor Beneficiarului, contestatorul apreciază că o astfel de concluzie nu poate fi validată de Consiliu. Astfel, susține că cerințele din capitolul 4.11 sunt tratate explicit în propunerea tehnică. Arată că potrivit capitolului 4.11 din cerințele beneficiarului:  Antreprenorul trebuie să furnizeze copii electronice ale tuturor documentelor, în format PDF și editabil (Word, Excel, AutoCAD etc.);  Trebuie să creeze un website securizat colaborativ, activat în 14 zile de la Data de Începere, aprobat de Supervizor; Pagina 92 din 308

 Să pună la dispoziție o „Cameră de date” electronică, cu acces securizat;  Să își asume toate costurile cu administrarea, actualizarea și utilizarea acesteia. Evidențiază că propunerea tehnică prevede asumarea transmiterii documentelor în format electronic – pagina 380 din partea 1: „Contractantul va transmite toate documentele tehnice și administrative în format electronic (PDF și editabil – Word, Excel, DWG etc.), în paralel cu versiunea tipărită, pentru toate fazele proiectului.” Din punctul său de vedere, se respectă cerința din 4.11.1 privind formatele și suportul dual (fizic + digital). Precizează că propunerea tehnică prevede crearea unui website colaborativ securizat – paginile 6–7 din partea 6: „Un site colaborativ securizat va fi implementat de către ofertant în termen de 14 zile de la Data de Începere. Platforma va include module pentru documentație, execuție, raportare și va fi accesibilă Beneficiarului și Supervizorului prin user/parolă.” Contestatorul apreciază că aceasta acoperă cerințele din 4.11.2 și 4.11.4 privind colaborarea electronică. Susține că propunerea tehnică prevede camera de date electronică – pagina 7 din partea 6: „Va fi disponibilă o Cameră de Date electronică, securizată, care va conține toate documentele contractului, pe care Supervizorul și Beneficiarul le pot accesa la distanță. Se vor asigura toate resursele IT necesare mentenanței acesteia.” Din punctul său de vedere, se respectă prevederea din 4.11.3 privind spațiul electronic centralizat de colaborare. Evidențiază că propunerea tehnică prevede asumarea costurilor și responsabilității – pagina 380 din partea 1: „Costurile privind crearea, funcționarea, mentenanța și instruirea privind platforma de lucru colaborativă sunt integral suportate de Contractant pe durata executării contractului.” (xii) Punctul II.12 ......... SRL consideră că scopul întrebării nr. II.12 ar fi trebuit să fie acela de a se identifica dacă în propunerea tehnică se regăsesc informațiile solicitate la cap. 4.12 din cerințele beneficiarului. Deși comisia de evaluare consideră că:  ofertantul nu ar fi indicat clar unde în propunerea tehnică sunt abordate cerințele solicitate conform capitolul 4.12 al cerințelor beneficiarului;  Declarația de acceptare a condițiilor contractuale nu ar avea valoare de asumare a cerințelor beneficiarului, contestatorul apreciază că o astfel de concluzie nu poate fi validată de Consiliu. Astfel, arată că cerințele din capitolul 4.12 sunt tratate explicit în propunerea tehnică. Pagina 93 din 308

Susține că potrivit cerințelor beneficiarului din capitolul 4.12:  Antreprenorul va elabora, în termenul contractual, documentația pentru completarea/revizuirea AC, dacă este cazul ;  Va obține, în numele Beneficiarului, toate avizele și aprobările necesare;  Va depune documentația completă, avizată de Supervizor, la Beneficiar;  Beneficiarul poate delega depunerea către Antreprenor ;  Antreprenorul va asigura menținerea valabilității AC pe toată durata contractului. Evidențiază că propunerea tehnică prevede asumarea expresă a reglementării și revizuirii AC -propunerea tehnică – partea 6, paginile 3– 5: „Antreprenorul va face toate demersurile necesare pentru reglementarea/completarea/revizuirea Autorizației de Construire și a oricărei Autorizații necesare executării Lucrărilor (...), va elabora toată documentația necesară în conformitate cu Legea nr. 50/1991 și HG 907/2016”. Totodată, arată că se indică exact cadrul legal aplicabil, în acord cu 4.12.1–4.12.4. Precizează că propunerea tehnică prevede procedura completă de transmitere către beneficiar și rolul supervizorului. În continuare, menționează că la pagina 5–6 din partea 6, este prevăzut: „Antreprenorul va depune la beneficiar documentația completă, avizată de supervizor, în vederea aprobării și transmiterii către autoritatea emitentă (Ministerul Transporturilor)” . Consideră că este acoperită cerința din 4.12.4 privind circuitul de aprobare și relația cu autoritatea emitentă. Totodată, susține că propunerea tehnică prevede responsabilitate pentru obținerea avizelor, AC suplimentare și menținerea valabilității. În aceeași secțiune (Part 6), se menționează: „Antreprenorul va obține toate autorizațiile și va fi responsabil de menținerea în valabilitate a AC (...). Va întocmi și depune orice documentație pentru completarea sau modificarea AC sau a avizelor, inclusiv pentru organizarea de șantier.” În opinia sa, acest paragraf acoperă 4.12.3 și 4.12.5 din cerințele beneficiarului. Evidențiază că propunerea tehnică prevede termen de realizare – programat în Graficul Gantt - propunere tehnică – Partea 1_2 Grafic Gantt, poziția 17: „Reglementare/completare/revizuire AC” – durată: 60 zile. De asemenea, contestatorul apreciază că aceasta confirmă planificarea procedurală a elaborării documentației și corespunde subclauzei 19.3 lit. (b) din contract. Consideră ca fiind de remarcat faptul că, la capitolul despre „Modalitatea de realizare a contractului –execuție lucrări” (Part1, Part2, Pagina 94 din 308

Part3), oferta ......... SRL prezintă o abordare generală, respectiv își asumă elaborarea detaliilor la faza de Proiect Tehnic, subliniind că elementele provizorii vor fi furnizate ulterior, iar nu în faza de ofertare. Cu toate acestea, oferta ......... SRL nu a fost respinsă. (xiii) Punctul II.13 Susține că scopul întrebării nr. II.13 ar fi trebuit să fie acela de a se identifica dacă în propunerea tehnică se regăsesc informațiile solicitate la cap. 4.13 din cerințele beneficiarului. Deși comisia de evaluare consideră că:  ofertantul nu ar fi indicat clar unde în propunerea tehnică sunt abordate cerințele solicitate conform cap. 4.13 al Cerințelor Beneficiarului;  Declarația de acceptare a condițiilor contractuale nu ar avea valoare de asumare a Cerințelor Beneficiarului, contestatorul apreciază că o astfel de concluzie nu poate fi validată de Consiliu. Astfel, consideră că cerințele din capitolul 4.13 sunt tratate explicit în propunerea tehnică. Arată că, potrivit capitolului 4.13 și 4.13.1 din cerințele Beneficiarului: Antreprenorul trebuie să proiecteze drumurile principale:  în conformitate cu soluțiile tehnice din SF și reglementările tehnice aplicabile;  respectând cerințele imperative detaliate în Capitolul 5 – Caracteristici imperative privind lucrări de drum; Susține că cerințele se referă la: geometrie, stratificații rutiere, gabarite, scurgere ape, consolidări, protecții, semnalizare și dotări. Menționează că propunerea tehnică prevede traseul în plan, profilul longitudinal și transversal. De asemenea, menționează că, în propunere tehnică – partea 1, paginile 15–20 și paginile 225–228 se prezintă:  traseul de 12,732 km;  viteză de proiectare 80 km/h, rază minimă 250 m;  intersecții denivelate cu DN15, DJ154E și DJ154B (giratorii și noduri);  profil transversal cu 2 x 3,50 m parte carosabilă + acostamente + parapet. Contestatorul subliniază că propunerea tehnică prevede structura rutieră - partea 1, paginile 228–230 și partea 6, pagina 11, respectiv structura rutieră completă:  strat de uzură: 4 cm MAS16;  strat de legătură: 6 cm BA22.4;  strat de bază: 14 cm AB31.5;  fundație: 25 cm piatră spartă + 30 cm balast + 15 cm strat de formă. Pagina 95 din 308

Așadar, apreciază că propunerea tehnică respectă în totalitate prevederile din capitolul 5 – cerințe imperative privind lucrări de drum. Subliniază că propunerea tehnică prevede lucrări de drenaj și scurgere a apelor pluviale. În Part 1_3, paginile 12–15 sunt descrise:  rigole carosabile din beton C30/37;  drenuri transversale și laterale;  podețe și structuri casetate cu lățime min. 2 m;  verificarea debitelor Q2% și Q1% pentru dimensionare. Totodată, contestatorul susține că propunerea tehnică prevede parapete, semnalizare, marcaje, iluminat. În partea 6, paginile 10–15, se prezintă:  parapete tip H4B la marginea căii;  marcaje longitudinale și transversale – conform SR 1848;  semnalizare verticală de orientare și avertizare;  iluminat public cu LED la nodurile importante și în zonele de risc. De asemenea, contestatorul precizează că propunerea tehnică prevede consolidări și terasamente. În Part 1, paginile 230–235 și Part 8, paginile 10–25, se menționează:  stabilizarea terenului cu materiale granulare;  consolidări cu geogrile, ziduri de sprijin, piloți;  tratamentul taluzurilor și protecția împotriva eroziunii. Totodată, susține că propunerea tehnică prevede dotări și echipamente specifice. În Part 6, paginile 15–18, se includ:  indicatoare km, panouri informative, borne de marcaj;  dotări pentru centre de întreținere și spații de serviciu;  platforme de întoarcere și refugii pietonale. (xiv) Punctul II.14 ......... SRL consideră că scopul întrebării nr. II.14 ar fi trebuit să fie acela de a se identifica dacă în propunerea tehnică se regăsesc informațiile solicitate la cap. 4.14 din cerințele beneficiarului. Deși comisia de evaluare consideră că:  ofertantul nu ar fi indicat clar unde în propunerea tehnică sunt abordate cerințele solicitate conform cap. 4.14 al Cerințelor Beneficiarului;  Declarația de acceptare a condițiilor contractuale nu ar avea valoare de asumare a Cerințelor Beneficiarului, Contestatorul apreciază că o astfel de concluzie nu poate fi validată de Consiliu. Astfel, arată că cerințele din capitolul 4.14 sunt tratate explicit în propunerea tehnică. Menționează că potrivit capitolului 4.14 din cerințele beneficiarului:  Antreprenorul trebuie să proiecteze toate structurile necesare (poduri, podețe, lucrări hidrotehnice, consolidări);  Documentația tehnică pentru structuri trebuie să includă: Pagina 96 din 308

o desene detaliate de amplasare; o calcule structurale; o metode detaliate de execuție; o programe de monitorizare a calității; o evaluarea hidrologică a zonelor de captare și proiectarea podețelor;  Să pregătească planuri conforme cu execuția, după implementare. Apreciază ca fiind necesar a evidenția faptul că propunerea tehnică prevede desene de proiectare, metode de execuție, calcule structurale. În propunere tehnică – partea 1, paginile 245–250, sunt prezentate metodele de execuție pentru:  poduri;  podețe;  ziduri de sprijin;  soluții provizorii pentru lucrări de artă . De asemenea, subliniază că în partea 1_3, paginile 12–15 sunt prezentate lucrări de apărare a malurilor și podețe:  planșe de amplasare;  indicarea cotelor de fundare;  secțiuni transversale și soluții constructive (radier, riglă, culee, fundație pe piloți). Menționează că propunerea tehnică prevede evaluarea hidrologică și debit de calcul. Potrivit părții 1, paginile 250–252, debitul de calcul utilizat este cel cu probabilitatea de 2%, conform STAS 4068/2-87, pentru toate podurile și podețele. De asemenea, consideră necesar a fi menționat faptul că s-a ținut cont de:  datele hidrometrice ale Administrației Bazinale Apele Române;  înălțimea de gardă de 1,00 m față de NA 2%. Susține că propunerea tehnică prevede podețe proiectate și înregistrate în planificare. În Partea 2, paginile 26–30, sunt enumerate podețele tubulare și structurile casetate prevăzute la:  intersecțiile cu drumurile agricole;  racordările cu canale;  guri de descărcare și structuri de traversare a văilor. Așadar, apreciază că propunerea tehnică acoperă cerințele din subclauza 4.14.1.4 privind proiectarea podețelor și evacuarea apelor. De asemenea, apreciază că propunerea tehnică prevede monitorizare și planuri conforme cu execuția. Arată că, potrivit părții 6, paginile 6–7: „După finalizarea lucrărilor, Antreprenorul va întocmi planuri conforme cu execuția pentru toate structurile. Planurile vor reflecta poziția reală și caracteristicile fizice ale structurii și vor fi parte din cartea tehnică” . Pagina 97 din 308

În continuare, evidențiază că propunerea tehnică prevede referire expresă la programe de calitate și control execuție. În planul calității – partea 5.2, pagina 18–25, sunt incluse:  programul de verificare a lucrărilor structurale;  descrierea fișelor de control pentru turnări, armături, lucrări provizorii. ......... SRL susține că oferta tratează în mod clar și complet cerințele din capitolul 4.14 – lucrări de artă, astfel: Cerință Locație ofertă Pagini Metode execuție, ziduri sprijin Part 1 245-250 Evaluare hidrologică, debite Part 1 250-252 Podețe proiectate Part 2 26-30 Planuri conforme cu execuția Part 6 6-7 Verificări lucrări de artă Part 5.2 18-25 (xv) Punctul II.15 ......... SRL consideră că scopul întrebării nr. II.15 ar fi trebuit să fie acela de a se identifica dacă în propunerea tehnică se regăsesc informațiile solicitate la capitolul 4.15 din cerințele beneficiarului. Deși comisia de evaluare consideră că:  ofertantul nu ar fi indicat clar unde în propunerea tehnică sunt abordate cerințele solicitate conform cap. 4.15 al Cerințelor Beneficiarului;  Declarația de acceptare a condițiilor contractuale nu ar avea valoare de asumare a cerințelor beneficiarului, o astfel de concluzie nu poate fi validată de Consiliu. Astfel, apreciază că cerințele din capitolul 4.15 sunt tratate explicit în propunerea tehnică. Menționează că potrivit capitolului 4.15 din documentul VO_Cerințele beneficiarului:  Lucrările de peisagistică (înierbări, plantări de arbori/arbuști, taluzuri verzi etc.) sunt obligatorii și parte integrantă a obiectului contractului;  Trebuie prezentată modalitatea concretă de îndeplinire a acestora în cadrul propunerii tehnice;  Sunt vizate lucrări de integrare estetică, protecție a solului, refacerea zonelor afectate de lucrări etc. Acesta consideră că propunerea tehnică prevede asumarea explicită a cerințelor din capitolul 4.15 – Peisagistică, inclusiv prin declarația de asumare, care acoperă inclusiv cerințele tehnice și capitolul 4.15. Pagina 98 din 308

Arată că, potrivit părții 1 – pagina 4 – declarație de conformitate: „Lucrările vor fi executate în conformitate cu cerințele beneficiarului, memoriul tehnic, piesele desenate și legislația în vigoare”. Subliniază că propunerea tehnică prevede prezentarea documentată a lucrărilor de peisagistică. În lista procedurilor tehnice – partea 1, pagina 1051–1053, sunt incluse explicit lucrări aferente cerințelor din capitolul 4.15:  P.T.E.-007a: Așternere pământ vegetal;  P.T.E.-007b: Înierbare;  P.T.E.-007c: Plantare arbori și arbuști. În opinia sa, metodele de lucru – partea 1, pagina 493 includ descrierea etapelor de realizare pentru:  Modelarea terenului pentru plantări;  Protecția taluzurilor și refacerea vegetației;  Rețele de irigații și întreținere în perioada de garanție. Susține că propunerea tehnică prevede corelarea lucrărilor de peisagistică cu planul de execuție. În Graficul Gantt – partea 1, paginile 14–76, lucrările de peisagistică sunt integrate în calendarul general de execuție:  Sincronizate cu finalizarea terasamentelor și structurilor;  Prevăzute în etapele finale, în funcție de sezonul optim. Apreciază că propunerea tehnică prevede activitățile critice – partea 1_3, paginile 436–441, și include faza „Amenajare taluzuri și refacere vegetală” în punctele de referință și în traseul critic. Totodată, susține că propunerea tehnică include clarificările oferite prin Răspuns la adresa nr. 65.632/17.07.2024, clarificare tehnică 2 – transmise prin SEAP: Se menționează expres că „propunerea tehnică prezentată în toate cele 8 fișiere cuprinde modalitatea de îndeplinire a cerințelor Cap. 4.15”. Evidențiază că este indicată trimiterea la următoarele fișiere:  Part 1, paginile 1–504;  Part 6 – pagina 9;  Planul calității, proceduri tehnice dedicate peisagisticii. Din punctul său de vedere, oferta este conformă cu cerințele întrebării II.15 privind capitolul 4.15 – Peisagistică. Cerință Document ofertă Pagini Asumare expresă a cerințelor Part 1, Part 6 paginile 4, paginile 9 Proceduri tehnice - înierbare, plantare Part 1 1051-1053 Metode de execuție Part 1 493 Corelare cu execuția Part 1 3, Gantt 14-76, 436-441 Pagina 99 din 308

(xvi) Punctul II.16 ......... SRL consideră că scopul întrebării nr. II.16 ar fi trebuit să fie acela de a se identifica dacă în propunerea tehnică se regăsesc informațiile solicitate la cap. 4.16 din cerințele beneficiarului. Deși comisia de evaluare consideră că:  ofertantul nu ar fi indicat clar unde în propunerea tehnică sunt abordate cerințele solicitate conform cap. 4.16 al Cerințelor Beneficiarului;  Declarația de acceptare a condițiilor contractuale nu ar avea valoare de asumare a Cerințelor Beneficiarului, contestatorul apreciază că o astfel de concluzie nu poate fi validată de Consiliu. Astfel, susține că cerințele din capitolul 4.16 sunt tratate explicit în propunerea tehnică. Menționează că, potrivit cerințelor prevăzute la capitolul 4.16, studiul geotehnic trebuie:  elaborat conform NP 074-2014, SR EN 1997-1 și 1997-2, AND 614-2013;  să includă: date privind terenul de fundare, zonarea seismică, stabilitatea generală și locală, gropi de împrumut, ramblee/deblee;  să trateze metodele de cercetare (foraje, penetrometru, piezometre, încercări institut/laborator);  să acopere investigații pentru lucrările de artă și zonele instabile;  să includă toate concluziile și recomandările pentru execuție. Evidențiază că propunerea tehnică prevede asumarea normativelor tehnice și etapizarea studiului. În propunere tehnică – partea 1, paginile 248–250: „Studiul geotehnic va fi întocmit în conformitate cu NP 074- 2014, Eurocod 7 –SR EN 1997-2:2007, AND 614-2013 și HG 907/2016. Investigarea terenului va fi etapizată: studiu preliminar, foraje, interpretare, validare.” Consideră că propunerea tehnică prevede tehnici de investigare și tipuri de lucrări – poduri, ramblee, drumuri. Menționează că la paginile 251–253 din partea 1 se precizează:  metode: sondaje deschise, foraje mecanice, penetrometrie, piezometre;  investigații specifice pentru ramblee, deblee, taluzuri, structuri casetate;  frecvențe de eșantionare și tipuri de probe (tulburate, netulburate);  prelevări de apă, descrieri stratigrafice, secțiuni geologice. Totodată, contestatorul precizează că propunerea tehnică prevede investigarea terenului de fundare – drumuri, lucrări de artă. În partea 1, paginile 252–254 și 264 se prevede: „Pentru fiecare structură vor fi Pagina 100 din 308

executate minim două foraje, iar pentru ramblee/deblee, se vor respecta prevederile NP074. Se vor investiga toate alunecările de teren prin 3 foraje dispuse pe direcția alunecării (amonte, zona centrală, aval).” Menționează că propunerea tehnică prevede planificarea studiilor – Graficul Gantt. În Grafic Gantt – Part 1_2, poziția 12, se prevede: „Studii de teren: geotehnice, hidrogeotehnice, topografice, stabilitate” – Durată: 120 zile. Susține că studiul este planificat și integrat în punctul de referință nr. 2 (durată totală 200 zile). Totodată, precizează că propunerea tehnică prevede structura detaliată a studiului și responsabilitatea verificării. În partea 1, paginile 255–260, se prezintă cuprinsul studiului geotehnic, conform anexei C din NP074-2014:  A.1 – Date generale;  A.2 – Amplasament;  A.3 – Lucrări de teren;  A.4 – Laborator;  A.5 – Interpretare;  A.6 – Concluzii și recomandări;  Studiul va fi verificat de un verificator atestat MLPAT – exigența Af. Din punctul de vedere al contestatorului, oferta este complet conformă cu cerințele capitolului 4.16, prezentând în continuare, sinteza, sub formă tabelară: Cerință Document ofertă Pagini Norme aplicate (NP074, EC7 etc.) Part 1 248-250 Metode de investigare și tipuri sonde Part 1 251-253 Structuri / lucrări de artă Part 1 252-254 Planificare în grafic Grafic Gantt Poziția 12 Structura studiului + verificare Part 1 255-260 Consideră ca fiind necesar a fi remarcat că oferta ......... SRL a abordat în mod similar cu oferta ......... SRL cerințele solicitate conform capitolului 4.16 al cerințelor beneficiarului. Cu toate acestea, oferta ......... SRL nu a fost respinsă. (xvii) Punctul II.17 ......... SRL consideră că scopul întrebării nr. II.17 ar fi trebuit să fie acela de a se identifica dacă în propunerea tehnică se regăsesc informațiile solicitate la capitolul 4.17 din cerințele beneficiarului. Deși comisia de evaluare consideră că: Pagina 101 din 308

 ofertantul nu ar fi indicat clar unde în propunerea tehnică sunt abordate cerințele solicitate conform capitolul 4.17 al cerințelor beneficiarului;  Declarația de acceptare a condițiilor contractuale nu ar avea valoare de asumare a cerințelor beneficiarului, contestatorul apreciază că o astfel de concluzie nu poate fi validată de Consiliu. În opinia sa, astfel, cerințele din capitolul 4.17 sunt tratate explicit în propunerea tehnică. Acesta arată că, la capitolul 4.17 se prevede:  Necesitatea adaptării soluțiilor tehnice la datele hidrogeologice locale;  Prezentarea măsurilor de gestionare a apelor subterane și de suprafață în zonele afectate de excavații;  Protecția lucrărilor împotriva infiltrațiilor și umidității;  Posibile intervenții privind drenarea sau stabilizarea terenului. Subliniază faptul că propunerea tehnică prevede asumarea expresă a cerințelor din capitolul 4.17. În Part 1 – pagina 4 – declarație de conformitate: „Lucrările vor fi executate în conformitate cu cerințele beneficiarului, memoriul tehnic, piesele desenate și legislația în vigoare”. Deși comisia exclude valoarea declarației de asumare, contestatorul susține că ea este parte a ofertei și are caracter asumat în integralitate, inclusiv pentru cerințele beneficiarului. Apreciază că propunerea tehnică prevede preluarea cerințelor din studiul hidrogeologic în metodologia propusă. La partea 1_3 – pagina 301–307, include descrierea măsurilor tehnice propuse în zone cu risc hidrogeologic:  drenuri longitudinale și transversale,  filtre pentru interceptarea apelor freatice,  înierbare și taluzare pentru prevenirea infiltrațiilor. Totodată, precizează că la partea 3 – paginile 124–129 se detaliază modul în care fundarea structurilor (ex: podețe, pasaje) va ține cont de regimul hidrogeologic identificat în studiul de fezabilitate. Contestatorul susține că la partea 5 – paginile 512–536 (organizarea de șantier) se indică modalitatea de gestionare a apelor colectate de pe amplasament – rigole, canale de gardă, drenuri – în corelare cu specificul hidrogeologic. Evidențiază că, propunerea tehnică prevede corelare cu studii anterioare și cu cerințele beneficiarului. La partea 1 – paginile 153–156:  Analiza riscului geotehnic și hidrogeologic: o se identifică riscul infiltrării excesive în perioada execuției, o se propune adaptarea tehnologiilor de săpătură și etanșare, o se menționează folosirea geotextilelor, a piloților forați și a radierelor impermeabile. Totodată, menționează că, la part 6 – paginile 17–19: Pagina 102 din 308

 Prevederi din Planul de Management de Mediu legate de: o controlul apelor de infiltrație; o monitorizarea zonelor de acumulare temporară; o prevenirea scurgerilor accidentale. Contestatorul menționează că propunerea tehnică prevede clarificări oferite – răspuns la întrebarea II.17. Potrivit clarificare 2 – transmisă prin SEAP (VO ......... - Clarificare tehnic 2_.rev.22.07 final.pdf.p7s): Se indică explicit că toate cele 8 volume tehnice conțin referințe relevante pentru Cap. 4.17 și se face trimitere la paginile aferente. În mod evident, din punctul de vedere al contestatorului, autoritatea ignoră faptul că cerințele hidrogeologice sunt integrate în mod transversal în propunerea tehnică, inclusiv în planul de execuție, planul de calitate și în metodologia de lucru propusă. În mod evident, autoritatea ignoră faptul că cerințele hidrogeologice sunt integrate în mod transversal în propunerea tehnică, inclusiv în planul de execuție, planul de calitate și în metodologia de lucru propusă. Acesta susține că oferta este conformă cu cerințele capitolului II.17 privind studiul hidrogeologic. Cerință Document ofertă Pagini Asumare generală Part 1, Part 6 paginile 4, paginile 9 Măsuri hidrogeologice Part 1_3 301-307 Soluții de fundare adaptate Part 3 124-129 Managementul apelor pe șantier Part 5 512-536 Riscuri și măsuri Part 1 153-156 Clarificări transmise Clarificare 2 SEAP Acesta apreciază că este necesar a fi remarcat faptul că oferta ......... SRL nu a prezentat în cadrul ofertei planurile definitive, insistând că acestea vor fi elaborate în faza de proiect tehnic. Cu toate acestea, oferta ......... SRL nu a fost respinsă. (xviii) Punctul II.18 ......... SRL consideră că scopul întrebării nr. II.18 ar fi trebuit să fie acela de a se identifica dacă în propunerea tehnică se regăsesc informațiile solicitate la capitolul 4.18 din cerințele beneficiarului. Deși comisia de evaluare consideră că:  ofertantul nu ar fi indicat clar unde în propunerea tehnică sunt abordate cerințele solicitate conform cap. 4.18 al Cerințelor Beneficiarului;  Declarația de acceptare a condițiilor contractuale nu ar avea valoare de asumare a Cerințelor Beneficiarului, contestatorul apreciază că o astfel de concluzie nu poate fi validată de Consiliu. Astfel, apreciază că cerințele din capitolul 4.18 sunt tratate explicit în propunerea tehnică. Pagina 103 din 308

Arată că, potrivit capitolul 4.18:  Studiul de seismicitate: o se realizează în cazul în care cel din faza SF este incomplet; o va urmări clasificarea seismică a zonelor traversate de traseu, în conformitate cu Eurocod 8 și reglementările românești; o va include analiza pentru lucrările de artă, ramblee/deblee mai mari de 10 m, structuri subterane; o se anexează la studiul geotehnic. Contestatorul susține, totodată, că propunerea tehnică prevede clasificare seismică conform normativului P100-1/2013. În Part 1, paginile 248–250, prevede: „Zona ......... se încadrează în zonarea seismică cu ag = 0,10g și Tc = 0,7s, conform P100-1/2013. Zona este considerată cu hazard seismic moderat. Datele au fost preluate din harta națională de hazard seismic.” De asemenea, subliniază că propunerea tehnică prevede studiul de seismicitate este parte integrantă a studiului geotehnic. În partea 1, pagina 253–256, prevede: „Evaluarea seismică va fi parte a studiului geotehnic. Structurile vor fi analizate în funcție de categoria geotehnică. Se va respecta Eurocod 8 și NP074/2014 pentru clasificarea terenului.” Precizează că, se menționează explicit anexarea studiului de seismicitate la studiul geotehnic, în conformitate cu capitolul 4.18. Evidențiază că, propunerea tehnică prevede harta zonării seismice și accelerarea de calcul. Partea 2, paginile 160–162 include:  harta zonării seismice P100/2013;  zonare cu valori ag = 0,10g și Tc = 0,7s;  confirmarea încadrării municipiului .......... Contestatorul menționează că, propunerea tehnică prevede asumarea completă a cerințelor – clarificare + ofertă. În clarificările din fișierul [Clarificare tehnic 2 rev.22.07]: „Antreprenorul va integra studiul de seismicitate în cadrul studiului geotehnic și își asumă aplicarea Eurocod 8 și P100/2013. Zonele traversate vor fi analizate din punct de vedere seismic, iar clasificarea se va reflecta în detaliile de fundare a structurilor.” (xix) Punctul II.19 ......... SRL consideră că scopul întrebării nr. II.19 ar fi trebuit să fie acela de a se identifica dacă în propunerea tehnică se regăsesc informațiile solicitate la capitolul 4.19 din cerințele beneficiarului. Deși comisia de evaluare consideră că:  ofertantul nu ar fi indicat clar unde în propunerea tehnică sunt abordate cerințele solicitate conform cap. 4.19 al Cerințelor Beneficiarului;  Declarația de acceptare a condițiilor contractuale nu ar avea valoare de asumare a Cerințelor Beneficiarului, Pagina 104 din 308

contestatorul apreciază că o astfel de concluzie nu poate fi validată de Consiliu. Astfel, precizează că cerințele din capitolul 4.19 sunt tratate explicit în propunerea tehnică. Arată că, potrivit caitolului 4.19:  Investigațiile geologice și geotehnice trebuie să includă: o foraje intermediare, cartare geomorfologică; o sondaje geofizice (seismică, tomografie, electrometrie); o analiza terenurilor cu potențial de instabilitate; o evaluări privind stabilitatea taluzurilor; o amplasarea gropilor de împrumut; o metode de investigare în conformitate cu NP 074-2014, SR EN 1997-2:2007, SR EN 22475-1:2007. Consideră că, propunerea tehnică prevede asumarea integrală a cerințelor tehnice și normative. Totodată, arată că la partea 1, paginile 248–254: „Investigațiile vor fi realizate conform NP074:2014, SR EN 1997-1/2 și SR EN 22475-1:2007. Se vor realiza cartări geologice și geomorfologice, profiluri longitudinale și secțiuni stratigrafice. Sunt prevăzute metode geofizice complementare (seismică, tomografie) pentru confirmarea stratificării și detectarea discontinuităților.” Evidențiază că, propunerea tehnică prevede investigarea alunecărilor de teren și zonele instabile, arătând faptul că la partea 1, paginile 255– 256: „Pentru fiecare zonă instabilă se vor executa minimum 3 foraje geotehnice (amonte, aval, zona de mijloc), dotate cu tubulatură piezometrică, și cel puțin o penetrare dinamică pentru identificarea planului de alunecare.”, susținând că se citează exact cerințele 4.19.e și 4.19.f. De asemenea, contestatorul menționează că, propunerea tehnică prevede investigarea gropilor de împrumut, arătând că la partea 1, pagina 264–266: „Gropile de împrumut vor fi investigate prin sondaje și foraje la o densitate de 1/2500 mp, cu analize de laborator privind compoziția, granulometria, gradul de compresibilitate și adecvarea materialului pentru terasamente.” Susține că, propunerea tehnică prevede metodologie completă – sondaje, foraje, penetrometrie, testare in situ. Arată că, la partea 1, pagina 250–254 și 258–260, se precizează:  executarea forajelor cu prelevare de probe tulburate și netulburate;  folosirea penetrometriei dinamice grele;  metode de analiză stratigrafică, tomografie electrică;  planificarea etapizată, începând cu recunoaștere amplasament, testări, cartare, interpretare. Contestatorul apreciază că, se include și cuprinsul studiului în conformitate cu Anexa C – NP074. Pagina 105 din 308

Arată că, propunerea tehnică prevede planificare în graficul Gantt. Arată că, în Grafic Gantt – partea 1_2, poziția 12: „Studii geotehnice, geologice, hidrologice și hidrogeotehnice” – durata: 120 zile. Contestatorul susține că acestea sunt integrate în punctul de referință nr. 2, cu încadrare în termenul de 7 luni. (xx) Punctul II.20 ......... SRL consideră că scopul întrebării nr. II.20 ar fi trebuit să fie acela de a se identifica dacă în propunerea tehnică se regăsesc informațiile solicitate la capitolul 4.20 din cerințele beneficiarului. Deși comisia de evaluare consideră că:  ofertantul nu ar fi indicat clar unde în propunerea tehnică sunt abordate cerințele solicitate conform cap. 4.20 al Cerințelor Beneficiarului;  Declarația de acceptare a condițiilor contractuale nu ar avea valoare de asumare a Cerințelor Beneficiarului, contestatorul apreciază că o astfel de concluzie nu poate fi validată de Consiliu. Acesta susține că, astfel, cerințele din capitolul 4.20 sunt tratate explicit în propunerea tehnică. Potrivit cerințelor prevăzute la capitolul 4.20, antreprenorul trebuie:  să proiecteze, autorizeze și execute lucrările de protejare/relocare a utilităților (4.20.1.1);  să coordoneze lucrările cu operatorii de rețea (4.20.3.4);  să trateze și utilitățile descoperite ulterior (4.20.5.4–4.20.5.8);  să asigure informarea și acordul prealabil al deținătorilor de rețele. Precizează că, propunerea tehnică prevede asumarea integrală a responsabilităților. La partea 6, paginile 9–11: „Antreprenorul este pe deplin responsabil pentru identificarea, protecția, proiectarea, autorizarea și execuția lucrărilor asupra utilităților existente. Aceste lucrări vor fi realizate în coordonare cu operatorii autorizați și avizate conform legislației în vigoare” . Consideră că, propunerea tehnică prevede planificarea lucrărilor – Grafic Gantt. Partea 1_2, poziția 47–48 prevede:  Activități: „Relocare/protejare rețele de utilități”;  Durată: 154 zile – corelată cu graficul general de execuție. În opinia sa, propunerea tehnică prevede soluții tehnice detaliate – apă, canal, energie electrică, telecom. Astfel, arată că, la Partea 1, pagina 265–270 se prevede: Descrierea rețelelor afectate: conducte apă DN 500 mm, rețele canalizare, racorduri, cabluri electrice; Metode de protecție (camine, protecție în șanț), relocare cu conducte HDPE, săpături mecanice. Din punctul de vedere al contestatorului, propunerea tehnică prevede proceduri tehnice – metodologie și plan de lucru. Pagina 106 din 308

În acest sens, susține că, la partea 5.2, paginile 3–7 și 18–22 se prevede: Procedura PTE-53: relocare rețele electrice – fundare stâlpi, protecție cabluri, normativ C56/86; Metodologie MET–LIC–RE–R pentru telecomunicații și iluminat public. Evidențiază, totodată că, precum clarificare și măsuri suplimentare, în răspuns clarificare II.20, în fișierul [Clarificare tehnic 2_.rev.22.07] (paginile 38–41), ofertantul precizează:  Toate lucrările de relocare și protejare vor fi precedate de obținerea avizelor și coordonarea cu operatorii;  Utilitățile neidentificate vor fi tratate în șantier conform procedurii contractuale și prin colaborare cu supervizorul. Totodată, susține că, propunerea tehnică prevede confirmarea implementării măsurilor de protecție și verificare. La Partea 5.2, paginile 6–8 prevede verificări pentru:  adâncimea de îngropare;  traseu conform proiect;  benzi avertizoare, procese verbale de predare, documente de execuție finală. (xxi) Punctul II.21 ......... SRL consideră că scopul întrebării nr. II.21 ar fi trebuit să fie acela de a se identifica dacă în propunerea tehnică se regăsesc informațiile solicitate la capitolul 4.21 din cerințele beneficiarului. Deși comisia de evaluare consideră că:  ofertantul nu ar fi indicat clar unde în propunerea tehnică sunt abordate cerințele solicitate conform capitolul 4.21 al cerințelor beneficiarului;  Declarația de acceptare a condițiilor contractuale nu ar avea valoare de asumare a cerințelor beneficiarului, contestatorul apreciază că o astfel de concluzie nu poate fi validată de Consiliu. Astfel, susține că cerințele din capitolul 4.21 sunt tratate explicit în propunerea tehnică. Arată că, potrivit capitolului 4.21:  Auditul de Siguranță Rutieră este în sarcina Beneficiarului;  Antreprenorul trebuie:  să asigure asistență și suport; o să introducă în documentația de proiectare toate observațiile formulate de auditor; o să remedieze eventualele deficiențe chiar și după Receptia la Terminarea Lucrărilor, fără costuri suplimentare; o să trimită solicitări către Beneficiar pentru audit în etapele:  PT+DE,  înainte de recepția la terminarea lucrărilor, după punerea în exploatare. Pagina 107 din 308

Contestatorul evidențiază că, propunerea tehnică prevede asumarea completă a obligațiilor privind auditul de siguranță rutieră, arătând că, propunerea tehnică – partea 8, paginile 272–273, prevede: „Auditul de siguranță rutieră se va realiza conform Legii 265/2008 și este în sarcina Beneficiarului. Antreprenorul va asigura sprijinul necesar în toate etapele prevăzute la art. 10 alin. (3) lit. b), c) și d), respectiv: 1. la nivel de PT și DE; 2. anterior recepției la terminarea lucrărilor; 3. după darea în circulație a drumului.” În opinia sa, se respectă cerințele privind calendarul auditului. Acesta consideră că, propunerea tehnică prevede introducerea recomandărilor din audit în proiect. Arată că, la pagina 273 din Partea 8 se prevede: „Proiectul tehnic va fi actualizat cu toate observațiile relevante formulate în cadrul auditului. Eventualele neconformități constatate vor fi remediate pe cheltuiala Antreprenorului, fără a pretinde costuri suplimentare față de prețul contractului.” Subliniază faptul că, această asumare este identică cu cerințele din capitolului 4.21 alin. final. De asemenea, remarcă faptul că, propunerea tehnică prevede trimiterea solicitării pentru audit – responsabilitate ofertant. Arată că partea 6, pagina 11, prevede: „Antreprenorul va înainta solicitarea de declanșare a Auditului în cele 3 faze cerute de lege, împreună cu documentațiile necesare auditorului. Această acțiune va fi programată astfel încât să nu afecteze calendarul de execuție.” Totodată, susține că, propunerea tehnică prevede asumarea completă a riscului de remediere fără costuri suplimentare. Arată că, potrivit declarației – partea 6, pagina 9: „Ne obligăm să implementăm fără costuri suplimentare toate măsurile de siguranță rutieră stabilite prin audit, chiar dacă acestea sunt formulate după Receptia la Terminarea Lucrărilor.” Contestatorul consideră că oferta răspunde direct la condiția contractuală invocată de autoritate. Din punctul său de vedere, oferta este complet conformă cu cerințele capitolului 4.21 – Auditul de Siguranță Rutieră, după cum urmează: Cerință Document ofertă Pagini Sprijin în toate cele 3 etape ale auditului Part 8 272-273 Introducerea observațiilor în PT Part 8 273 Fără costuri suplimentare pentru remediere Part 6 (declarație) 9 Declanșare audit în etapele legale Part 6 11 Pagina 108 din 308

Acesta apreciază că, respingerea este disproporționată, nelegală și trebuie anulată. (xxii) Punctul II.22 ......... SRL consideră că scopul întrebării nr. II.22 ar fi trebuit să fie acela de a se identifica dacă în propunerea tehnică se regăsesc informațiile solicitate la capitolul 4.22 din cerințele beneficiarului. Deși comisia de evaluare consideră că:  ofertantul nu ar fi indicat clar unde în propunerea tehnică sunt abordate cerințele solicitate conform cap. 4.22 al Cerințelor Beneficiarului;  Declarația de acceptare a condițiilor contractuale nu ar avea valoare de asumare a Cerințelor Beneficiarului, contestatorul apreciază că o astfel de concluzie nu poate fi validată de Consiliu. Astfel, susține că cerințele din capitolul 4.22 sunt tratate explicit în propunerea tehnică. Arată că, potrivit cerințelor beneficiarului – capitolul 5:  Sunt prevăzute caracteristici esențiale de proiectare și execuție (viteze de proiectare, profiluri transversale, înălțimi minime, structura rutieră, mixturi asfaltice, norme tehnice obligatorii);  Se indică în mod expres: o asumarea riscului geotehnic (5.1.8); o respectarea normelor AND 605/2022, PD 162/2002, AND 593/2012; o încadrarea în reglementările tehnice aplicabile la data execuției; o respectarea traseului și soluțiilor din Studiul de Fezabilitate și temeiul de proiectare. Contestatorul susține că, propunerea tehnică prevede asumarea caracteristicilor geometrice ale drumului. Astfel, arată că, potrivit părții 1, paginile 225–230: „Traseul în plan este conform SF și încadrează toate caracteristicile geometrice conforme cu STAS 863/1985, AND 600/2010 și normele europene în vigoare.” Menționează că sunt prezentate:  viteza de proiectare 80 km/h;  raza minimă 250 m;  profil transversal conform cerințelor capitolul 5.3. De asemenea, contestatorul precizează că, propunerea tehnică prevede structura rutieră – respectarea caracteristicilor obligatorii. Potrivit părții 1, paginile 228–230 și părții 6, pagina 11: Stratul de uzură: 4 cm MAS16 rul 50/70 Strat de legătură: 6 cm BA22.4 Strat de bază: 14 cm AB31.5 Pagina 109 din 308

Fundație: 25 cm piatră spartă + 30 cm balast + 15 cm strat de formă. Din punctul de vedere al contestatorului, aceasta respectă strict capitolul 5.1.11 și capitolul 5.3.4 din cerințele beneficiarului. Precizează că, propunerea tehnică prevede asumarea riscului geotehnic – conform capitolului 5.1.8. Arată că, potrivit părții 1, paginile 248–250: „Antreprenorul își asumă riscul geotehnic pentru terenul de fundare, în măsura în care condițiile reale nu diferă esențial de cele din datele puse la dispoziție.” „Orice lucrare necesară pentru stabilitate și siguranță este inclusă în prețul contractului.” Totodată, consideră că, propunerea tehnică prevede respectarea traseului propus și soluțiilor din SF. Menționează că la partea 1, paginile 225–227 și partea 8, paginile 2–5, se indică:  menținerea traseului stabilit în SF;  compatibilitatea soluțiilor adoptate cu datele din tema de proiectare;  încadrarea în platforma drumului existent acolo unde e cazul (ex: în intersecții). Acesta susține că, propunerea tehnică prevede conformitatea materialelor și normativelor. La partea 1, paginile 230–233, sunt menționate:  normele aplicabile: AND 605/2022 pentru mixturi, AND 582/2016 pentru fundații, AND 593/2012 pentru parapete;  detalii despre controlul stratului de uzură, verificări geometrice și toleranțe admise. Apreciază că oferta este complet conformă cu capitolul 5 – caracteristici imperative ale lucrărilor, iar respingerea este vădit nefondată. Cerință Document ofertă Pagini Viteză de proiectare, geometrie drum Part 1 225-230 Structura rutieră Part 1 / Part 6 228-233 / 11 Riscul geotehnic Part 1 248-250 Normative aplicabile Part 1 230-233 Respectare traseu si SF Part 1 / Part 8 225-227 / 2- Contestatorul susține că, în opinia sa, este necesar a fi remarcat faptul că, oferta ......... SRL nu a prezentat în cadrul ofertei planurile definitive, insistând că acestea vor fi elaborate în faza de proiect tehnic. Cu toate acestea, oferta ......... SRL nu a fost respinsă. Pagina 110 din 308

(xxiii) Punctul II.23 ......... SRL consideră că scopul întrebării nr. II.23 ar fi trebuit să fie acela de a se identifica dacă în propunerea tehnică se regăsesc informațiile solicitate la cap. 4.23 din cerințele beneficiarului. Deși comisia de evaluare consideră că:  ofertantul nu ar fi indicat clar unde în propunerea tehnică sunt abordate cerințele solicitate conform cap. 4.23 al Cerințelor Beneficiarului;  Declarația de acceptare a condițiilor contractuale nu ar avea valoare de asumare a Cerințelor Beneficiarului, contestatorul apreciază că o astfel de concluzie nu poate fi validată de Consiliu. În susținere, contestatorul inserează print screen cu extras din cele reținute de CNSC în Decizia nr. 720/C1/48,51,55,95 din data de 21.03.2024. Astfel, contestatorul apreciază că cerințele din capitolul 4.23 sunt tratate explicit în propunerea tehnică. Susține că, potrivit capitolului 12.10:  Antreprenorul are obligația: o să încheie acorduri cu autoritățile feroviare privind accesul în zona CF; o să obțină toate avizele/autorizațiile aferente lucrărilor în zona CF; o să predea amplasamentul prin proces-verbal cu administratorul CF; o să evalueze impactul proiectului asupra infrastructurii CF și să se consulte cu administratorul acesteia. De asemenea, evidențiază faptul că, propunerea tehnică prevede subcontractant autorizat AFER – asigurat și documentat. La propunere tehnică – partea 8, paginile 205–220, sunt anexate:  Acordul de subcontractare cu S.C. ABED NEGO COM S.R.L.;  Copia autorizației AFER valabilă până la 04.04.2027;  Lista drepturilor și obligațiilor emise de AFER (control periodic, obligații de notificare, obligația de menținere a dreptului de lucru în zona CF);  Dovada plății vizei anuale la AFER (OP 406 / 07.04.2023). În opinia sa, acest lucru confirmă că subcontractantul desemnat este autorizat pentru toate lucrările în zona CF. Susține că, propunerea tehnică prevede asumarea integrală a responsabilităților prevăzute de capitolul 12.10. Precizează că, propunere tehnică – partea 6, paginile 18–19, prevede: „Antreprenorul va încheia toate acordurile necesare cu C.N.C.F. CFR S.A., va obține autorizațiile AFER și va realiza predarea-primirea amplasamentului în zona CF, pe Pagina 111 din 308

cheltuiala sa.” „Toate lucrările de supratraversare vor respecta gabaritul CF și vor fi supuse avizării prealabile CFR.” Acesta consideră că se regăsesc exact formulările cerute de punctele 12.10.1 și 12.10.3 din cerințe. De asemenea, arată că, propunerea tehnică prevede coordonare cu proiectele feroviare și analiza impactului. Part 1, paginile 268–269, prevede: „În etapa de elaborare a proiectului, va fi realizată analiza interacțiunii cu infrastructura feroviară. Se va verifica compatibilitatea cu proiectele CFR în derulare și se vor consulta bazele de date ale administratorului.” În opinia sa, se respectă capitolele 12.10.4 și 12.10.5 privind evaluarea interferenței cu CF. Contestatorul susține că, propunerea tehnică prevede conformitatea legală cu OMT 290/2000. În partea 8, paginile 206–208, este prezentată autorizația AFER conform OMT 290/2000, inclusiv obligațiile legale și drepturile conferite subcontractantului, cu mențiuni privind:  supravegherea AFER;  obligația de raportare;  obligația de plată a taxelor și de menținere a valabilității autorizației. Contestatorul apreciază că oferta respectă integral cerințele capitolului 12.10 – Dreptul de a lucra în zona CF: Cerință Document ofertă Pagină Autorizație AFER valabilă Part 8 205-220 Asumare acorduri și predare CF Part 6 18-19 Analiza impactului asupra CF Part 1 268-269 Plata viză anuală AFER Part 8 207-208 Evidențiază că, în opinia sa, este importat de remarcat faptul că oferta ......... SRL nu a prezentat în cadrul ofertei planurile definitive, insistând că acestea vor fi finalizate în faza de post-atribuire. Cu toate acestea, oferta ......... SRL nu a fost respinsă. (xxiv) Punctul II.24 ......... SRL consideră că scopul întrebării nr. II.24 ar fi trebuit să fie acela de a se identifica dacă în propunerea tehnică se regăsesc informațiile solicitate la cap. 4.24 din cerințele beneficiarului. Deși comisia de evaluare consideră că:  ofertantul nu ar fi indicat clar unde în propunerea tehnică sunt abordate cerințele solicitate conform cap. 4.24 al cerințelor beneficiarului; Pagina 112 din 308

 Declarația de acceptare a condițiilor contractuale nu ar avea valoare de asumare a cerințelor beneficiarului, contestatorul apreciază că o astfel de concluzie nu poate fi validată de Consiliu. Astfel, din punctul său de vedere, cerințele din capitolul 4.24 sunt tratate explicit în propunerea tehnică. În ceea ce privește cerințele aplicabile din documentația de atribuire:  Sunt relevante Cap. 4.3.5 / 4.14.9 / 4.4.9 / 5.1.16: proiectul tehnic, detaliile de execuție și documentația aferentă autorității contractante trebuie verificate de verificatori atestați contractați de antreprenor;  Verificarea trebuie să acopere toate specialitățile – structuri, drumuri, hidrotehnice, instalații, electric etc.;  Documentele vor purta semnătură, dată și ștampilă a verificatorului. Susține că propunerea tehnică prevede asumarea activității de verificare – explicită. Astfel, arată că, potrivit părții 5, pagina 578: „Toate datele de proiectare realizate pentru toate lucrările permanente și temporare vor fi verificate de către verificatori de proiect atestați. Acestea includ, fără limitare, calculele, desenele și schițele.” Menționează că, în partea 5, paginile 562–596, este prezentat planul calității proiectare, inclusiv cu procesul de verificare, fluxul documentelor, semnături și emitere avize pe specialitate. De asemenea, susține că, propunerea tehnică prevede subcontractant ............ – contractat pentru activitatea de verificare. Potrivit părții 1, pagina 193: „........... S.R.L. va realiza: proiectare, verificare și asistență tehnică.” Contestatorul apreciază că, potrivit art. 2.1 din acordul de subcontractare nr. 89/07.03.2023, verificarea este inclusă ca activitate contractată. Precizează că, propunerea tehnică prevede etapele de verificare și responsabilități, acestea fiind definite procedural. În partea 5, pagina 578–586, secțiunea „Procedura de verificare a proiectului”:  se descriu domeniile verificate;  se menționează explicit: fiecare specialitate va fi acoperită prin verificator atestat corespunzător (structuri, drumuri, instalații);  sunt anexate formulare de verificare, procese verbale și fișe de control. Totodată, contestatorul remarcă faptul că, propunerea tehnică prevede corectarea erorii din tabel (responsabil „B”) –tratabilă. Arată că, în tabelul din pagina 594 (Part 5), la poziția 15 – „Desemnare verificator atestat” apare marcat cu „B” = Beneficiar. Pagina 113 din 308

Din punctul său de vedere, aceasta este o eroare de redactare singulară, în contextul în care:  pe toată durata documentației, responsabilitatea pentru verificatori este asumată de ofertant;  activitatea de verificare este explicit prevăzută în sarcina subcontractantului ................ Subliniază faptul că, potrivit art. 215 alin. (5) din Legea nr. 98/2016, clarificările trebuie analizate în context, iar o singură abatere formală nu anulează întreaga ofertă. În opinia sa, oferta este complet conformă cu cerințele de verificare a proiectului tehnic. Elemente relevante: Cerință Document ofertă Pagini Asumarea verificării Part 5 578,562-596 Subcontractant QUADRANTE desemnat Part 1 193 Procedură verificare + fișe control Part 5 578-586 Eroare cod „B” - justificabilă Part 5 594-595 (xxv) Punctul II.25 ......... SRL consideră că scopul întrebării nr. II.25 ar fi trebuit să fie acela de a se identifica dacă în propunerea tehnică se regăsesc informațiile solicitate la cap. 4.25 din cerințele beneficiarului. Deși comisia de evaluare consideră că:  ofertantul nu ar fi indicat clar unde în propunerea tehnică sunt abordate cerințele solicitate conform cap. 4.25 al Cerințelor Beneficiarului;  Declarația de acceptare a condițiilor contractuale nu ar avea valoare de asumare a Cerințelor Beneficiarului, contestatorul apreciază că o astfel de concluzie nu poate fi validată de Consiliu. Astfel, din punctul său de vedere, cerințele din capitolul 4.25 sunt tratate explicit în propunerea tehnică. Menționează că, potrivit capitolului 8 din cerințele beneficiarului:  8.1–8.4: antreprenorul trebuie să respecte reglementările tehnice românești și europene (STAS, SR, EN, Eurocoduri etc.);  8.3: Aplicarea obligatorie a HG 907/2016 pentru conținutul proiectului;  8.4–8.6: În lipsa unor reglementări românești aplicabile, se vor aplica cele mai bune practici europene;  8.7: Lista standardelor aplicabile este orientativă și se regăsește în anexa 2. Pagina 114 din 308

Acesta evidențiază că, propunerea tehnică prevede asumarea expresă a standardelor și normativelor aplicabile. Arată că, potrivit propunerii tehnice – Partea 6, paginile 9 și 11: „Documentația tehnică este elaborată în conformitate cu legislația românească în vigoare, HG 907/2016, SR EN ISO, STAS, Eurocoduri și alte norme aplicabile lucrărilor de infrastructură rutieră” . Totodată, contestatorul evidențiază că, propunerea tehnică prevede utilizarea efectivă a standardelor. Susține că, la partea 5.2 – paginile 6– 8 și 22–25, se prevede listă tehnică, detaliată, de standarde tehnice utilizate în proiect:  STAS 297/1 și 2 – Semnalizare rutieră;  STAS 12217 – Protecția la electrocutare;  PE 132/2003 – Proiectare rețele electrice;  SR EN 13369:2004 – Produse prefabricate din beton;  Eurocoduri: EN 1997-1, EN 1991, EN 1992 pentru structuri. Acesta consideră că lista acoperă atât normative românești, cât și standarde europene, în conformitate cu cerințele din capitolele 8.7 și 8.6. De asemenea, susține că propunerea tehnică prevede corelarea cu HG nr. 907/2016. Menționează că în partea 1 – paginile 248–250 și 264– 266: Se face referire explicită la respectarea conținutului-cadru reglementat de HG 907/2016 în ceea ce privește structura PTE și livrabilele tehnice. Evidențiază că, propunerea tehnică prevede asumare formală în clarificare și documentația SMC. Potrivit Planului Calității – partea 5.2: „Toate activitățile de proiectare sunt planificate, verificate și avizate conform SR EN ISO 9001:2015 și se bazează pe respectarea legislației românești și a standardelor europene aplicabile.” Susține că documentul include o procedură de verificare a respectării standardelor (secțiunea 8.1.4 și 8.1.5). (xxvi) Punctul II.26 ......... SRL consideră că scopul întrebării nr. II.26 ar fi trebuit să fie acela de a se identifica dacă în propunerea tehnică se regăsesc informațiile solicitate la cap. 4.26 din cerințele beneficiarului. Deși comisia de evaluare consideră că:  ofertantul nu ar fi indicat clar unde în propunerea tehnică sunt abordate cerințele solicitate conform cap. 4.26 al Cerințelor Beneficiarului;  Declarația de acceptare a condițiilor contractuale nu ar avea valoare de asumare a Cerințelor Beneficiarului, contestatorul apreciază că o astfel de concluzie nu poate fi validată de Consiliu. Astfel, susține că, cerințele din capitolul 4.26 sunt tratate explicit în propunerea tehnică. Menționează că, potrivit capitolului 9 din cerințele beneficiarului:  Antreprenorul are obligația de a: Pagina 115 din 308

o permite și sprijini Supervizorul în efectuarea testelor la terminare; o furniza documentele de calitate, buletine de încercare, rapoarte de testare; o se conformeze HG 273/1994, Legea 10/1995, și standardele aplicabile; o finaliza Cartea Tehnică, cuprinzând testele și verificările. În opinia sa, propunerea tehnică prevede descrierea clară a testelor la terminarea lucrărilor. Arată că, potrivit propunerii tehnice – partea 1, pagina 289: „Lucrările privind scurgerea apelor, drenajul, podurile, canalizările și alte lucrări ascunse vor fi supuse recepției pe fază și finale. Recepția lucrărilor se va face în două etape, conform HG 273/1994 și modificărilor ulterioare.” Evidențiază că este precizată recepția în două faze:  la terminare;  finală (după expirarea perioadei de garanție). Totodată subliniază că, propunerea tehnică prevede conformitatea testelor cu clauzele contractuale. Potrivit propunerii tehnice – partea 6, paginile 56–60, susține că sunt preluate și asumate integral clauzele 58–60, inclusiv:  notificarea Supervizorului privind data testelor (clauza 58.1);  testarea și demolarea sau refacerea lucrărilor neconforme (clauza 58.2);  întocmirea rapoartelor, buletinelor, documentația aferentă cărții tehnice. De asemenea, contestatorul menționează că, propunerea tehnică prevede planificarea responsabilităților de verificare și control. Potrivit planului calității – partea 5.1, pagina 12, sunt incluse:  verificări armături, betoane, compactări;  formularele folosite (F-PS-10-13, F-PS-10-17);  documentele de referință: proiect tehnic, caiet de sarcini, HG nr. 273/94. Consideră că propunerea tehnică prevede planificarea testelor în graficul general. Arată că, potrivit propunerii tehnice – partea 6, secțiunea financiară, categoria 19: „Cheltuieli pentru probe tehnologice și teste – 100% din valoare la predarea rapoartelor privind probele tehnologice și teste” . În opinia sa, aceasta confirmă bugetarea testelor, în acord cu prevederile din clauzele contractuale și cerințele capitolul 9. Contestatorul apreciază că oferta răspunde integral cerințelor din capitolul 9 – Teste la terminarea lucrărilor. Cerință Document ofertă Pagini Pagina 116 din 308

Descrierea etapelor de recepție Part 1 paginile 289 Asumare Clauze 58-60 contract Part 6 56-60 Formulare, verificări, calitate Planul Calității - Part 5.1 paginile 12 Buget testare și raportare Part 6 (financiar) cat. 19 (xxvii) Punctul II.27 ......... SRL consideră că scopul întrebării nr. II.27 ar fi trebuit să fie acela de a se identifica dacă în propunerea tehnică se regăsesc informațiile solicitate la cap. 4.27 din cerințele beneficiarului. Deși comisia de evaluare consideră că:  ofertantul nu ar fi indicat clar unde în propunerea tehnică sunt abordate cerințele solicitate conform cap. 4.27 al Cerințelor Beneficiarului;  Declarația de acceptare a condițiilor contractuale nu ar avea valoare de asumare a Cerințelor Beneficiarului, contestatorul apreciază că o astfel de concluzie nu poate fi validată de Consiliu. Astfel, acesta susține că cerințele din capitolul 4.27 sunt tratate explicit în propunerea tehnică. Menționează că, potrivit cerințelor prevăzute la capitolul 11.1 – Manualul de operare și întreținere a structurii rutiere trebuie să includă:  Parametrii principali de proiectare;  Detalii structurale, materiale, tratamente speciale;  Probleme geotehnice, zone cu regim special;  Planuri, rapoarte, concluzii privind întreținerea. De asemenea, precizează că, potrivit cerințelor prevăzute la capitolul 11.2 – Manualul de întreținere și operare a structurilor:  Inventar;  Planuri și certificate de verificare;  Corespondență relevantă, documente de recepție etc. În opinia sa, potrivit cerințelor prevăzute la capitolul 11.3 – Instruirea personalului beneficiarului:  Detalierea modului în care va fi asigurată instruirea pentru operare și întreținere. Contestatorul susține că, propunerea tehnică prevede asumarea elaborării manualelor – expres menționată. Potrivit propunerii tehnice– partea 6, paginile 29–30: „Antreprenorul va elabora manuale de operare și întreținere pentru lucrările de infrastructură, instalații și structuri. Acestea vor respecta structura indicată în Cerințele Beneficiarului – Cap. 11 și vor conține toate planșele, calculele, certificatele și datele relevante.” Pagina 117 din 308

Menționează că, propunerea tehnică prevede structura manualului – conform cerințelor din capitolul 11. La partea 6, paginile 30–32 se menționează explicit includerea:  planșelor conforme cu execuția (format digital);  breviarelor de calcul;  fotografiilor structurale;  rapoartelor de testare;  condițiilor speciale pentru întreținere și operare în zone sensibile, conform cerinței 11.1.2 lit. a–m și 11.2.3. Acesta precizează că, propunerea tehnică prevede instruirea personalului beneficiarului. Potrivit părții 6, pagina 33: „Personalul desemnat de beneficiar va fi instruit, în baza manualului, prin sesiuni teoretice și practice. Se va elibera certificat de instruire și se vor păstra fișe individuale de instruire semnate.”, respectă cerințele din subcapitolul 11.3. Acesta menționează, de asemenea, că propunerea tehnică prevede răspunsul la clarificări – exprimă continuitatea documentației. Potrivit clarificare II.27 – paginile 39–41 (extras): „Manualele vor fi predate în format digital pe suport durabil, redactate în limba română, vor include toate elementele menționate în Cap. 11 și vor fi parte a documentației de predare la Recepția Finală.” Din punctul său de vedere, oferta este complet conformă cu cerințele capitolului 11 – Manuale de operare și întreținere: Cerință Document ofertă Pagini Asumare generală + structură Part 6 29-32 Instruire personal beneficiar Part 6 33 Clarificare detaliată predare Clarificare tehnică II.27 paginile 39-41 (xxviii)Punctul II.28 ......... SRL consideră că scopul întrebării nr. II.28 ar fi trebuit să fie acela de a se identifica dacă în propunerea tehnică se regăsesc informațiile solicitate la cap. 4.28 din cerințele beneficiarului. Deși comisia de evaluare consideră că:  ofertantul nu ar fi indicat clar unde în propunerea tehnică sunt abordate cerințele solicitate conform cap. 4.28 al Cerințelor Beneficiarului;  Declarația de acceptare a condițiilor contractuale nu ar avea valoare de asumare a cerințelor beneficiarului, contestatorul apreciază că o astfel de concluzie nu poate fi validată de Consiliu. Pagina 118 din 308

Astfel, consideră că cerințele din capitolul 4.28 sunt tratate explicit în propunerea tehnică. Susține că în capitolul 12 se regăsesc prevederi detaliate privind obligațiile antreprenorului, inclusiv:  accesul și coordonarea cu CFR (12.10),  interferențele cu accesul la proprietăți și utilități (12.11),  studii asupra drumurilor, terenurilor și culturilor (12.12),  împrejmuiri temporare (12.13),  protejarea împotriva pagubelor, reclamații, curățarea șantierului (12.14–12.16),  structura șantierului, raportări, instruirea beneficiarului etc. Contestatorul apreciază că propunerea tehnică prevede dreptul de a lucra în zona căii ferate (12.10), precizând că la partea 8, paginile 5–8 sunt menționate procedurile de obținere a aprobărilor din partea CFR și Autorității Feroviare Române (AFER), inclusiv acordul de principiu emis de SRCF Brașov. Afirmă că se menționează utilizarea utilajelor feroviare autorizate AFER pentru execuție. Acesta evidențiază că propunerea tehnică prevede interferențe cu accesul la proprietăți/utilități, studii drumuri (12.11–12.12). Potrivit părții 1, paginile 265–270: Descrierea interferențelor cu utilitățile existente și metodele de protejare temporară a accesului la proprietăți (rute ocolitoare, podețe, platforme provizorii). Ca și clarificare, menționează că ofertantul a precizat că va colabora cu autoritățile locale pentru studii privind starea drumurilor și terenurilor din vecinătatea șantierului. Menționează că propunerea tehnică prevede împrejmuiri temporare și securitatea șantierului (12.13). La partea 6, paginile 12–15: Se prevede împrejmuirea perimetrală a șantierului cu plasă bordurată, iluminare temporară, pază 24/24 și panouri informative privind normele securitate și sănătate în muncă și de mediu. Precizează că propunerea tehnică prevede protecția mediului, curățarea șantierului (12.14–12.16). La partea 5.2 – planul calității, paginile 18–25: Se menționează: controlul prafului, spălarea roților camioanelor la ieșire din șantier, colectarea deșeurilor și curățarea zonei după lucrări. De asemenea, susține că propunerea tehnică prevede structura șantierului, întâlniri, raportări (12.17–12.18). Potrivit părții 6, paginile 20–25: Descrierea structurii de management a șantierului – birou central, zone de depozitare, platforme betonate, acces controlat. Menționează că planul de comunicare prevede întâlniri bilunare cu Beneficiarul și raportări foto-video lunare. (xxix) Punctul II.29 Pagina 119 din 308

......... SRL consideră că scopul întrebării nr. II.29 ar fi trebuit să fie acela de a se identifica dacă în propunerea tehnică se regăsesc informațiile solicitate la capitolul 4.29 din cerințele beneficiarului. Deși comisia de evaluare consideră că:  ofertantul nu ar fi indicat clar unde în propunerea tehnică sunt abordate cerințele solicitate conform capitolului 4.29 al cerințelor beneficiarului;  Declarația de acceptare a condițiilor contractuale nu ar avea valoare de asumare a cerințelor beneficiarului, contestatorul apreciază că o astfel de concluzie nu poate fi validată de Consiliu. Astfel, precizează că cerințele din capitolul 4.29 sunt tratate explicit în propunerea tehnică. Contestatorul susține că, potrivit:  Capitolul 12.37 – ofertantul trebuie să aplice bune practici de mediu și să respecte toate măsurile stabilite prin actele de reglementare (inclusiv acordul de mediu);  Capitolul 12.38 – trebuie să elaboreze un plan de management de mediu complet, cu:  responsabilități;  proceduri pentru situații de urgență;  monitorizare aer, apă, sol, zgomot, biodiversitate;  audit intern și revizuire periodică a planului;  Anexa 8 – detaliază obiectivele, structura și conținutul planului de management de mediu. Menționează că propunerea tehnică prevede măsuri aplicabile – prezentate concret în paginilor 460–475 din partea 1. Potrivit VO ......... – Propunere tehnică – Partea 1:  Secțiunea 1.5 „Măsuri aplicabile pe perioada contractului” include: o identificarea surselor de poluare; o măsuri de protecție a solului, apelor și aerului; o sisteme de control al zgomotului și vibrațiilor; o măsuri de refacere a cadrului natural; o măsuri pentru managementul deșeurilor. Contestatorul susține că propunerea tehnică prevede planul de management de mediu – prezentat detaliat în paginile 522–532 din partea 5. VO ......... – propunere tehnică – partea 5.2 – planul de management de mediu Cod PMM-02/2023 cuprinde: structura organizatorică de mediu (cu responsabilități); lista procedurilor de control: o identificare aspecte de mediu; o plan de gestionare a deșeurilor (P.7.5.6.01); o control operațional, pregătire pentru urgențe (PD.8.3.3.01) ; Pagina 120 din 308

 plan de monitorizare – frecvență, parametri, puncte de măsurare;  raportare periodică către APM;  revizuirea periodică a planului de management de mediu și auditul intern anual. Contestatorul apreciază că acestea respectă conținutul impus de anexa 8 planul de management de mediu din cerințele beneficiarului. Precizează că propunerea tehnică prevede conformare cu acordul de mediu nr. 4/23.12.2021. În partea 6.1 – paginile 6–9 sunt menționate expres:  parametrii monitorizați: CO, NOx, COV, pulberi, metale grele etc.;  amplasamentele de monitorizare – în fronturi de lucru și zone sensibile;  durata monitorizării: pe toată perioada de execuție și garanție (min. 3 ani) ;  raportare lunară la APM ......... și adaptarea planului conform observațiilor. Consideră că oferta este complet conformă cu cerințele din capitolul 12.37, 12.38 și anexa 8: Cerință Document oferta Pagini Măsuri generale și specifice de protecție mediu Part 1 460-475 Planul de Management de Mediu (PMM complet) Part 5.2 522-532 Parametrii și locații din Acordul de Mediu Part 6.1 6-9 Proceduri de gestionare si monitorizare Part 5.2 (tabele+proceduri) 5-11 (xxx) Punctul II.30 ......... SRL consideră că scopul întrebării nr. II.30 ar fi trebuit să fie acela de a se identifica dacă în propunerea tehnică se regăsesc informațiile solicitate la cap. 4.30 din cerințele beneficiarului. Deși comisia de evaluare consideră că:  ofertantul nu ar fi indicat clar unde în propunerea tehnică sunt abordate cerințele solicitate conform cap. 4.30 al Cerințelor Beneficiarului;  Declarația de acceptare a condițiilor contractuale nu ar avea valoare de asumare a Cerințelor Beneficiarului, contestatorul apreciază că o astfel de concluzie nu poate fi validată de Consiliu. Astfel, consideră că cerințele din capitolul 4.30 sunt tratate explicit în propunerea tehnică. Precizează că, în răspunsul consolidat nr. 33649/24.03.2023 „Se confirmă faptul că Planul de Management de Mediu va fi elaborat de către contractant (Antreprenor). La nivelul ofertei se vor prezenta doar Masuri de reducere a impactului asupra mediului”. Pagina 121 din 308

Astfel, apreciază că, potrivit capitolului 3.1.13 și anexa 8 (Planul de Management de Mediu – PMM):  Ofertantul are obligația să prezinte: o măsuri de reducere/atenuare a impactului asupra mediului în etapa de ofertare; o măsuri pentru protecția aerului, apei, solului, biodiversității, sănătății publice; o măsuri pentru colectarea, transportul și eliminarea deșeurilor; o mecanisme de monitorizare și audit intern; o conformitate cu Acordul de Mediu nr. 4/2021 și legislația de mediu aplicabilă. Menționează că propunerea tehnică prevede măsuri concrete de reducere a impactului – prezentate clar. În propunere tehnică – partea 1, paginile 460–475 sunt detaliate următoarele:  reducerea poluării aerului prin minimizarea traficului greu în zone sensibile;  limitarea emisiilor de zgomot și vibrații la sursă;  protecția solului prin amenajarea zonelor de stocare cu strat izolator;  limitarea poluării apelor prin colectarea apelor uzate din organizarea de șantier;  conservarea biodiversității prin stabilirea zonelor-tampon în apropierea habitatelor naturale. Susține că propunerea tehnică prevede managementul deșeurilor – reglementat conform legislației. În propunere tehnică – partea 5, paginile 522–532 (Planul de Management de Mediu – cod Planul de Management de Mediu - 02/2023) se prezintă:  planul de gestionare a deșeurilor rezultate din lucrări;  metode de sortare, colectare selectivă și transport;  utilizarea depozitului ecologic județean pentru materialele inerte;  respectarea HG 1061/2008 și a OUG 78/2000. Propunerea tehnică prevede corelarea cu Acordul de Mediu nr. 4/23.12.2021. În Planul de Management de Mediu – Part 5, paginile 3–5, se precizează:  că se va respecta integral conținutul Acordului de Mediu nr. 4/2021;  măsurile sunt preluate din actul de reglementare, inclusiv punctele de monitorizare, parametrii urmăriți și frecvențele de raportare (ex: aer, apă, zgomot, biodiversitate). Arată că la paginile 6–7 din partea 6, se confirmă: „Activitatea de monitorizare se sintetizează lunar și este transmisă către autoritățile de mediu în baza cerințelor prevăzute în Acordul de Mediu nr. 4/2021.” Pagina 122 din 308

De asemenea, precizează că propunerea tehnică prevede clarificările oficiale – confirmă faptul că Planul de Management de Mediu complet este elaborat de Antreprenor post-contract. Prin Răspunsul consolidat nr. 33649/24.03.2023, reluat și în clarificările transmise: „Se confirmă faptul că Planul de Management de Mediu va fi elaborat de către contractant (Antreprenor). La nivelul ofertei se vor prezenta doar măsuri de reducere a impactului asupra mediului.” Consideră că ofertantul a respectat această cerință: a prezentat măsuri de reducere, nu Planul de Management de Mediu complet. Totodată, contestatorul apreciază că oferta este complet conformă cu cerințele capitolului 3.1.13 – impactul asupra mediului, astfel: Cerință Document ofertă Pagini Măsuri de reducere impact mediu Part 1_3 460^75 PMM complet (inclusiv deșeuri, monitorizare) Part 5.2 522-532 Corelare cu Acordul de Mediu nr. 4/2021 Part 5 / Part 6 3-5 / 6-7 Respectare clarificări oficiale SEAP Part 8 reluat clar În opinia sa, din analizarea ofertei ......... SRL se observă lipsa planurilor finale, dar, cu toate acestea, oferta ......... SRL nu a fost respinsă. (xxxi) Punctul II.31 ......... SRL consideră că scopul întrebării nr. II.31 ar fi trebuit să fie acela de a se identifica dacă în propunerea tehnică se regăsesc informațiile solicitate la capitolul 4.31 din cerințele beneficiarului. Deși comisia de evaluare consideră că:  ofertantul nu ar fi indicat clar unde în propunerea tehnică sunt abordate cerințele solicitate conform cap. 4.31 al Cerințelor Beneficiarului;  Declarația de acceptare a condițiilor contractuale nu ar avea valoare de asumare a Cerințelor Beneficiarului, contestatorul apreciază că o astfel de concluzie nu poate fi validată de Consiliu. Astfel, susține că cerințele din capitolul 4.31 sunt tratate explicit în propunerea tehnică. În continuare, arată că, potrivit fișei „cerințele beneficiarului”:  Toate cerințele din actele de reglementare de mediu fac parte integrantă din documentația de atribuire și trebuie asumate;  Acordul de Mediu și Avizul de Gospodărire a Apelor conțin obligații tehnice, organizatorice, de notificare, protecție și raportare ce trebuie implementate de antreprenor. Precizează că, propunerea tehnică prevede asumarea explicită a Acordului de Mediu și a Avizului de Gospodărire a Apelor, menționând că Pagina 123 din 308

potrivit părții 6 – Planul de Management de Mediu (PMM-02/2023), paginile 3–11: Proiectul se va realiza cu respectarea tuturor condiționalităților din Acordul de Mediu nr. 4/23.12.2021, inclusiv prevederile Avizului nr. 59/28.05.2021 al ABA .........”. Menționează că propunerea tehnică prevede plan de monitorizare aliniat cu acordul de mediu – capitolul VIII. La partea 1_3 – pagina 12– 18 și partea 6, paginile 6–9 sunt incluse:  parametrii de monitorizat: aer, apă, sol, zgomot, vibrații;  frecvența: lunar/trimestrial;  locațiile de monitorizare: intersecții, poduri, zone locuite, fronturi de lucru;  metodele de raportare către APM. Din punctul său de vedere, acestea reflectă exact cerințele din capitolul VIII al acordului de mediu. Consideră că propunerea tehnică prevede respectarea condițiilor din avizul nr. 59/28.05.2021. Susține că, potrivit părții 6, paginile 8–10, rezultă:  notificarea ABA ......... cu 10 zile înainte de începerea lucrărilor;  obținerea Permisului de traversare pentru lucrările de apărare;  respectarea punctelor de monitorizare (........., Gurghiu, Mocear). Acesta consideră că cerințele sunt reluate textual și corelate cu programul de execuție. Totodată, susține că propunerea tehnică prevede clarificări oferite – răspuns la adresa nr. 77.058/15.10.2024. În fișierul Clarificare 4 tehnic.pdf.p7s (II.31 lit. b) se prevede: „Respectarea condiționalităților și cerințelor minime stabilite este una dintre obligațiile asumate de ofertant și confirmată prin documentele din Part 1 (paginile 14–15, 130–157), Part 3 (paginile 191), Part 6 și Part 5 (PMM-02/2023)” Așadar, contestatorul apreciază că oferta este conformă cu cerințele capitolului II.31 privind respectarea prevederilor Acordului de Mediu și Avizului ABA .......... (xxxii) Punctul II.32 ......... SRL consideră că scopul întrebării nr. II.32 ar fi trebuit să fie acela de a se identifica dacă în propunerea tehnică se regăsesc informațiile solicitate la capitolul 4.32 din cerințele beneficiarului. Deși comisia de evaluare consideră că:  ofertantul nu ar fi indicat clar unde în propunerea tehnică sunt abordate cerințele solicitate conform cap. 4.32 al Cerințelor Beneficiarului;  Declarația de acceptare a condițiilor contractuale nu ar avea valoare de asumare a Cerințelor Beneficiarului, contestatorul apreciază că o astfel de concluzie nu poate fi validată de Consiliu. Pagina 124 din 308

Astfel, contestatorul consideră că cerințele din capitolul 4.32 sunt tratate explicit în propunerea tehnică. Menționează că activitățile critice – descrise și corelate cu graficul, sunt prezentate în partea 1, paginile 402–411:  activitățile critice de proiectare: mobilizare personal, elaborare PT, obținere avize;  activitățile critice de execuție: organizare șantier, lucrări de structură, execuție straturi rutiere, finalizare lucrări;  corelarea acestora cu drumul critic din Graficul Gantt. Așadar, susține că activitățile critice sunt evidențiate și explicate din perspectiva duratei și a riscurilor de întârziere. Riscuri majore – identificate și măsuri de atenuare propuse. Precizează că în partea 1, paginile 153–156 sunt prezentate următoarele riscuri:  risc geotehnic → măsură: foraje extinse + soluții alternative (piloți, geogrile);  risc arheologic → măsură: cercetare preventivă și mobilizare echipe specializate;  risc avize → măsură: transmitere devansată + menținere contact cu avizatori;  risc utilități necunoscute → măsură: investigație detectoare + protecție la săpături;  risc mobilizare insuficientă → măsură: rezervă de utilaje și echipamente aduse pe activități non-critice. Totodată, contestatorul precizează că propunerea tehnică prevede descrierea punctelor de referință și indicatorii – prezentate detaliat. La partea 1_3, paginile 436–441, fiecare punct de referință este detaliat cu:  activitățile incluse;  termenele;  condițiile de îndeplinire;  exemple de monitorizare (ex: mobilizare, predare PT, obținere avize). Consideră că este inclus și sistemul de 8 puncte de referință, conform cerinței din subclauza 12.39 din condițiile beneficiarului. Acesta susține că propunerea tehnică prevede măsuri pentru asigurarea termenelor – soluții proactive. În partea 1_3, paginile 440– 441 se precizează:  folosirea resurselor suplimentare pentru activitățile critice;  redistribuirea rezervelor de timp de la activități non-critice;  utilizarea Microsoft Project pentru calcul dinamic al rezervelor și traseelor critice. Apreciază că oferta este complet conformă cu cerințele din întrebarea II.32: Cerință Document ofertă Pagini Pagina 125 din 308

Activități critice și drumul critic Part 1 402-411 Riscuri majore și măsuri Part 1 153–156 Puncte de referință Part 1_3 436–441 Soluții pentru respectarea termenelor Part 1_3 440–441 2.3. Punctul 3 din anexa nr. 1 - schița de proiect (III.1- III.10) (paginile 47-60 din anexa nr. 1 la comunicare) Menționează că, în coloana 2 din anexa 1 la comunicare pentru secțiunea 3, autoritatea contractantă pretinde că nu a regăsit, în propunerea tehnică a subscrisei modalitatea de îndeplinire pentru o serie de cerințe referitoare la schița de proiect, sens în care a procedat la solicitarea de clarificări. Precizează că, autoritatea contractantă a solicitat o serie de clarificări prin punctul III.1. – III.10 prin solicitarea nr. 65.632/17.07.2024 cu privire la schița de proiect, față de care subscrisa a transmis răspunsul la clarificări. Punctul III.1. – III.10 prin solicitarea nr. 65.632/17.07.2024. Susține că acestea nu au fost anulate prin Decizia CNSC nr. 2800/C1/2599, 2639/04.10.2024. De asemenea, menționează că, în coloana 5, autoritatea contractantă își manifestă nemulțumirea cu privire la neidentificarea corespondenței unor cerințe din secțiunea III – Schița de proiect din cerințele beneficiarului în propunerea sa tehnică și pretinsa absență a unor explicații din partea ofertantului prin răspunsurile la clarificări cu privire la cerințele respective și repetă pe pagini întregi, pentru fiecare punct din secțiunea III – schița de proiect din cerințele beneficiarului analizat prin anexa nr. 1 la comunicare, aceleași susțineri de la punctele anterioare referitoare la scopul solicitării de clarificări și caracterul obligatoriu (și nu facultativ) al cerințelor beneficiarului. Netemeinicia acestor susțineri a fost prezentată mai sus, astfel încât nu va fi reluată. Contrar celor reținute prin anexa nr. 1, contestatorul susține că oferta sa respectă secțiunea III – schița de proiect din cerințele beneficiarului pentru fiecare punct invocat prin anexa nr. 1 la comunicare. Răspunsurile la clarificări prezintă explicații care lămuresc unde anume în propunerea tehnică se regăsește modalitatea de îndeplinire a cerințelor solicitate prin secțiunea III. Consideră că, dacă ar fi adoptat o atitudine proactivă, diligentă și ar fi căutat să stabilească dacă, pe fondul său, oferta sa este sau nu acceptabilă, conduita autorității contractante ar fi fost sau cel puțin ar fi trebuit să fie spre clarificarea ofertei (inclusiv verificarea incidenței viciilor de formă/abaterilor tehnice minore), și nu spre respingerea sa pentru chestiuni pur formale de modul/locul în care au fost prezentate informațiile din secțiunea III din cerințele beneficiarului. 2.3.1. Structura prezentată în formularul nr. 4 – propunerea tehnică (III.1) Pagina 126 din 308

Sub acest aspect, consideră ca fiind important de subliniat faptul că, încă de la bun început că acest motiv din anexa nr. 1 la comunicare nu influențează realizarea corespunzătoare a obiectivului, reproșurile autorității contractante vizând un aspect de natură formală (structura schiței de proiect) și nesemnificativ pentru ceea ce este relevant: includerea tuturor informațiilor solicitate pentru schița de proiect în oferta ......... SRL. Inserând print screen cu cerința citată, menționează că și la pagina 47 din anexa nr. 1 la comunicare, pentru schița de proiect, este prevăzut un conținut minim. Așadar, apreciază că, prezentarea schiței de proiect a fost lăsată la latitudinea ofertanților, structura acesteia nefiind prevăzută cu titlu imperativ și ofertanții având dreptul de a adăuga și alte puncte care nu se regăsesc în anexa nr. 4, precum punctul 8 din oferta ......... SRL. Mai mult, evidențiază că, potrivit formularului nr. 4 – propunere tehnică: „A. Fiecare ofertant își va întocmi Propunerea Tehnică astfel încât să satisfacă în mod corespunzător cerințele prevăzute în „Cerințele Beneficiarului”. Ofertele care nu satisfac în mod corespunzător cerințele prevăzute în „Cerințele Beneficiarului” vor fi declarate neconforme. B. Pentru conformitatea Propunerii Tehnice, ofertanții trebuie să prezinte în cadrul Propunerii Tehnice și următoarele elemente: I. PREZENTAREA PROGRAMULUI DE LUCRĂRI intitulat și Graficul de Eșalonare Calendaristică Gantt ce va fi realizat utilizându-se analiza drumului critic și care va cuprinde minim următoarele informații: […] II. MODALITATEA DE REALIZARE A CONTRACTULUI […] II. SCHIȚA DE PROIECT Ofertanții vor include în mod obligatoriu în cadrul Propunerii Tehnice Schița de Proiect, care va conține cel puțin următoarele: 1. Descrierea proiectului; 2. Traseul în plan; 3. Tabel cu lungimea podurilor/pasajelor/pasarelei cu precizări la nivel de soluții constructive infrastructură și suprastructură 4. Descriere structură rutieră variantă de ocolire– drum, pod, pasaj, nod; 5. Descriere și planșe lucrări de consolidare; 6. Descrierea umpluturilor care vor fi folosite pentru Lucrările de Terasamente; 7. Descrierea lucrărilor hidrotehnice; În acest sens, schița de proiect va fi însoțită de planșe corespunzătoare care conțin intervalele de aplicabilitate și de părți scrise care conțin detalierea tehnologiei de execuție. 8. Conexiunea variantei de ocolire cu alte drumuri (conform SF) Pagina 127 din 308

9. Măsuri pentru implementarea cerințelor privind protecția mediului. Pentru fiecare dintre punctele de mai sus, vor fi prezentate toate informațiile/documentele solicitate în Anexa 6 la Cerințele Beneficiarului. În cazul unor discrepanțe/necorelări/diferențe între partea scrisă și partea desenată, va prevala partea scrisă.” Contestatorul menționează că, în propunerea tehnică, a avut în vedere o structură a schiței de proiect care să respecte conținutul minim schiței de proiect din cerințele beneficiarului, astfel cum au fost acestea clarificate de autoritatea contractantă, inclusiv punctele 4, 7, 9,10,11,12,13 despre care autoritatea contractantă pretinde prin anexa nr. 1 la comunicare că ar lipsi din ofertă. Din punctul său de vedere, este excesivă și disproporționată respingerea ofertei subscrisei pentru utilizarea unei alte structuri a schiței de proiect, câtă vreme conținutul informațiilor solicitate prin cerințele beneficiarului pentru schița de proiect este acoperit în ofertă:  punctele 1-8 sunt acoperite în propunerea tehnică partea 1, capitolul III – schița de proiect (e.g. pagina 5 din VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part1);  punctele 9-11 referitoare la descrierea proiectului, traseul în plan, structura rutieră, poduri/pasaje, lucrări de terasamente, hidrotehnice se regăsesc atât în partea scrisă a propunerii tehnice, cât și în planșe;  măsurile pentru implementarea cerințelor privind protecția mediului (punctul 12) sunt prezentate în Planul de Management de Mediu (PMM) inclus în ofertă;  Programul de proiectare și execuție (punctul 13) este prezentat sub forma unui grafic de execuție, dar și în informațiile prezentate de contestator în capitolele privind planul de lucru și succesiunea etapelor. Așadar, susține că, și chiar dacă informațiile nu au fost structurate în forma așteptată (aceeași numerotare cu Răspunsul consolidat nr. 33649/24.03.2023), dar neimpusă ca atare de autoritatea contractantă, acestea se regăsesc în propunerea sa tehnică, inclusiv în planșe și descrieri de execuție, astfel încât nu poate fi reținută vreo neconformitate a ofertei din această perspectivă. În opinia contestatorului, inclusiv prin răspunsul la clarificări (pagina 53), a justificat structura prezentată în formularul nr. 4 – propunere tehnică și a lămurit locul din propunerea tehnică unde se regăsește modalitatea de îndeplinire a cerințelor solicitate conform anexei nr. 4 din Cerințele beneficiarului, răspunsul fiind concludent. Nu în ultimul rând, consideră chestiunea preluării anumitor informații din documentația de atribuire în cadrul ofertelor a fost deja tranșată de Consiliu. Menționează că acesta a reținut că o ofertă nu ar putea fi Pagina 128 din 308

respinsă pentru un astfel de motiv, inserând în susținere print screen din Decizia Consiliului. 2.3.2. Modalitatea de îndeplinire a cerințelor solicitate privind măsurile de reducere a impactului asupra mediului (III.2) Referitor la acest aspect, contrar celor reținute prin anexa nr. 1 la comunicare, susține că, în propunerea sa tehnică se regăsește modalitatea de îndeplinire a cerințelor solicitate privind măsurile de reducere a impactului asupra mediului. Precizează că, în planul de management de mediu (VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part5.pdf, începând cu pagina 522 din fișier), se regăsesc următoarele:  paginile 3-6 – Capitolul „Descrierea sistemului de management al mediului”, unde se explică principiile de protecție a aerului, solului, apelor și așezărilor umane;  paginile 6-9 – Capitolul „Prevenirea și combaterea poluărilor accidentale” – descrie proceduri privind scurgeri de combustibil, gestionarea materialelor periculoase, etc.;  paginile 8 – paragrafele „Protecția atmosferei”, „Protecția solului și subsolului” prevăd măsuri concrete pentru prevenirea contaminării solului și controlul prafului;  paginile 9 – paragrafele „Protecția așezărilor umane” și „Protecția biodiversității”;  paginile 10-11 – „Gestionarea deșeurilor” și „Planul de monitorizare” – acestea prevăd măsuri pentru colectare selectivă, neutralizare, prevenirea poluării vizuale și sonore. Din punctul său de vedere, măsurile de reducere a impactului asupra mediului se referă direct la măsurile pentru minimizare/eliminare enumerate și prin anexa nr. 1 la comunicare, respectiv la măsurile pentru minimizarea/eliminarea impactului asupra:  apelor – prevenirea scurgerilor, rigole betonate, epurare prin bazine;  aerului – reducerea prafului, echipamente conforme;  solului și subsolului – depozitare controlată, protejarea taluzurilor;  biodiversității – protejarea habitatelor și coridoarelor ecologice;  peisajului și mediului socio-economic – reducerea zgomotului, a traficului și a poluării;  a generării de deșeuri pe șantier – sortare, containere inscripționate, eliminare la operator autorizat. Din analiza propunerii sale tehnice, contestatorul apreciază că rezultă, așadar, că sunt îndeplinite cerințele solicitate privind măsurile de reducere a impactului asupra mediului conform actelor de reglementare în domeniul protecției mediului, inclusiv cerințele minime solicitate prin Acordul de mediu nr. 4/23.12.2021 și Avizul nr. 59/28.05.2021 emis de Administrația Națională „Apele Române” – Administrația Bazinală de Pagina 129 din 308

Apă ......... –Sistemul de Gospodărire a Apelor .......... De altfel, faptul că aceste documente au fost respectate de către acesta, în opinia sa, în întocmirea propunerii tehnice rezultă și din nominalizarea acestora în propunerea tehnică:  Acordul de Mediu nr. 4/2021 (VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part1) - paginile 659–682; paginile 687–710;  Avizul nr. 59/28.05.2021 - paginile 711-712 din VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part1; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part2: paginile 1–15 – Aviz de Gospodărire a Apelor; paginile 16–183 – Documentația suport: planșe, calcule hidraulice, breviare, certificate; paginile 170–183 – Planșe și soluții hidrotehnice corelate. Consideră că, relevante pentru îndeplinirea cerinței sunt și următoarele secțiuni din propunerea tehnică (VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part1):  paginile 402–411 – Descriere tehnică a lucrărilor cu referiri la impactul de mediu;  paginile 595–610 – Schița de proiect: structuri, zone cu risc ecologic, canalizări și rigole;  paginile 625–633 – Planșe de detaliu cu soluții care minimizează impactul asupra solului și apelor (grinzi, pile, fundații, guri de scurgere). Totodată, contestatorul apreciază că răspunsul la clarificări (paginile 54-56) este concludent, întrucât clarifică unde în propunerea tehnică se regăsește modalitatea de îndeplinire a cerințelor solicitate privind măsurile de reducere a impactului asupra mediului, pentru fiecare tip de măsuri în parte, fiind indicate paginile relevante din ofertă (dar și fișierele relevant din propunerea tehnică). În opinia sa, faptul că autoritatea contractantă nu a verificat aceste elemente, nu îi poate fi imputat ofertantului. 2.3.3. Modalitatea de îndeplinire a cerințelor referitoare la descrierea proiectului (III.3) Față de acest aspect, contrar celor reținute prin anexa nr.1 la comunicare, ......... SRL susține că în propunerea sa tehnică se regăsesc informațiile privind modalitatea de îndeplinire a cerințelor referitoare la descrierea proiectului, enumerate de autoritatea contractantă. Concret:  descrierea înțelegerii obiectivelor proiectului și a strategiei propuse pentru administrarea proiectului, pentru etapele de proiectare și execuție lucrări – la paginile 130-157 din propunerea tehnică (VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part1), se află capitolul Metodologie de Proiectare include descrierea viziunii asupra proiectului, obiectivele generale (timp, cost, calitate), și strategia etapizată de abordare a execuției și proiectării; înțelegerea obiectivelor este exprimată clar, iar Pagina 130 din 308

strategia este structurată pe etape, responsabilități și corelări între proiectare și execuție, conținutul fiind complet;  detalii referitoare la sistemul de management al proiectului propus, inclusiv structura organizațională a proiectului, inclusiv anexe cu scheme - la paginile 3-6 din propunerea tehnică (VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part5), se regăsesc: organigramă logică; roluri, relații de subordonare și coordonare și tablou de control al procesului de decizie; se regăsește, astfel, sistemul complet de management cu toate componentele cerute: planificare, ierarhizare, control, raportare – însoțit de scheme organizatorice și descrierea responsabilităților; detalii relevante se regăsesc și la paginile 130 – 157 din VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part1 și paginile 562-596 din VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part5;  detalii referitoare la sistemul de management al calității propus, în concordanță cu cerințele beneficiarului – la paginile 6-31 din VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part5, se regăsesc: Planul calității elaborat conform SREN ISO 9001 și ISO 10005; Descrierea politicii, obiectivelor calității, procedurilor și responsabilităților și Planuri de verificări, audituri, remedierea neconformităților; informațiile și documentele din propunerea tehnică corespund cerințelor din cap. 12.32 din cerințele beneficiarului și oferă o abordare profesională a calității în toate etapele contractului; detalii relevante se regăsesc și la paginile 130 – 157 din VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part1 și paginile 562-596 din VO ......... -PROPUNERE TEHNIC_Part5;  schița de proiect, inclusiv lista de standarde tehnice ce vor fi folosite – paginile 595-712 din VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part1, VO ......... -PROPUNERE TEHNIC_Part2 în integralitate, paginile 1-189 din VO ......... -PROPUNERE TEHNIC_Part3 și anexa 0 – Schița de proiect și lista standardelor tehnice utilizate (anexa nr. 2 la cerințe), care este tratată în cadrul pieselor scrise; din aceste secțiuni, rezultă că este respectată cerința privind schița de proiect, completată cu planșe tehnice și precizarea clară a normativelor și standardelor aplicabile; detalii relevante se regăsesc și la paginile 130 – 157 din VO ......... -PROPUNERE TEHNIC_Part1 și paginile 562-596 din VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part5;  managementul în etapa de proiectare – paginile 381-403 din VO ......... -PROPUNERE TEHNIC_Part1, unde se află planificarea detaliată a livrabilelor, termene de predare, responsabilități și măsurile de asigurare a calității și de control al documentelor; în aceste secțiuni, sunt abordate în mod profesionist toate subaspectele cerute de Beneficiar, inclusiv Pagina 131 din 308

riscurile și ajustările de proiect; detalii relevante se regăsesc și la paginile 381-403 din VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part1 și paginile 562-596 din VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part5;  managementul în etapa de execuție - paginile 113-130 și paginile 381-403 din VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part1, unde se află organizarea fluxurilor de lucru, responsabilități, logistică, fluxuri de aprovizionare și controlul execuției; în aceste secțiuni, se regăsesc clar abordările tehnice, organizatorice și calitative ale etapei de execuție, toate cerințele beneficiarului fiind acoperite;  managementul în etapa efectuării testelor de punere în funcțiune a instalațiilor și echipamentelor – paginile 6–31, 68– 916 din VO ......... -PROPUNERE TEHNIC_Part5, având următorul conținut: Planuri de verificări finale, proceduri de testare, fise de control; asigurarea trasabilității, arhivare, predare la Beneficiar; astfel, este detaliat modul în care se face recepția, punerea în funcțiune și închiderea proiectului, în acord cu cerințele Beneficiarului; detalii relevante se regăsesc și la paginile 113-130 din VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part1, paginile 381-403 din VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part1 și paginile 562-596 din VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part5. Prin urmare, ......... SRL susține că oferta sa este conformă, întrucât indică documente, proceduri, planuri, organigramă, standarde și metode clare de implementare pentru cerințele referitoare la descrierea proiectului. Totodată, menționează că răspunsul la clarificări (paginile 57-58) este concludent, întrucât clarifică unde în propunerea tehnică se regăsește modalitatea de îndeplinire a cerințelor referitoare la descrierea proiectului, fiind indicate paginile relevante din ofertă (dar și fișierele relevant din propunerea tehnică). În opinia sa, faptul că autoritatea contractantă nu a verificat aceste elemente, nu îi poate fi imputat ofertantului. 2.3.4. Modalitatea de îndeplinire a cerințelor referitoare la traseul în plan (III.4) Contrar celor reținute prin anexa nr. 1 la comunicare, contestatorul susține că, în propunerea sa tehnică se regăsesc informațiile privind modalitatea de îndeplinire a cerințelor referitoare la traseul în plan, citate de autoritatea contractantă: „Se va prezenta un ax în plan al variantei de ocolire, cu elementele geometrice din care să reiasă respectarea cerințelor beneficiarului inclusiv la nivel de viteza de proiectare. Planșele vor fi scara 1:1000 și se vor prezenta și în mod electronic cu respectarea cerințelor beneficiarului la nivel de traseu. Pe ax se vor mai figura schematic structuri - cu precizarea: km de început, km de sfârșit, Pagina 132 din 308

numărul și lungimea deschiderilor cu precizarea modificărilor soluțiilor tehnice față de documentația pusă la dispoziție de către beneficiar, după caz, cu respectarea cerințelor beneficiarului”. Concret:  Traseul în plan și elementele geometrice aferente: (i) la paginile 130–157, 595–610 din VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part1 sunt prevăzute descrierea completă a traseului; Raze minime și maxime: 250 m – 3000 m; Viteza de proiectare: 80 km/h (cu excepții justificate, ex. curba 4 – 40 km/h); Corelare cu STAS 863/85 și documentația SF; Structuri integrate în plan (noduri, poduri, pasaje, CF); (ii) în fișierul VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part6, este prevăzut traseul cu profil longitudinal și transversal (declivități: min. 0.3% – max. 4%; lățimi benzi, acostamente, parapet, drumuri de acces); (iii) fișierul VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part3 conține planșe și profiluri în format digital și grafic (necesare pentru formatul electronic);  Structurile pe traseu și modificările față de SF: la paginile 595– 610 din VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part1, pentru fiecare pod/pasaj este indicată poziția (km), tipul grinzilor, număr deschideri, iar modificările sunt explicitate (ex: grinzile la km 5+120, 6+874 etc.). Din punctul de vedere al contestatorului, aceste planșe acoperă cerințele privind: km de început/sfârșit; tipul suprastructurii/ infrastructurii; precizarea modificărilor față de SF și planuri desenate care includ structuri marcate schematic pe ax. Prin urmare, ......... SRL apreciază că, măsura autorității contractante de a considera neconformă oferta sa, este nelegală și netemeinică, câtă vreme:  informațiile solicitate prin cerințele referitoare la traseul în plan sunt prezentate integral în propunerea tehnică, chiar dacă nu sunt toate pe o singură planșă;  viteza de proiectare este tratată atât în partea scrisă a propunerii tehnice (paginile 130–157), cât și în grafice, fiind justificată orice abatere locală (ex: curba cu 250 m raza și viteză 40 km/h la nod rutier cu DN15).  scara 1:1000 este respectată conform indicațiilor din planșele oferite, iar documentația include și fișiere editabile în format electronic, conform cerinței;  modificările soluțiilor față de SF sunt documentate, în special în planșele din paginile 595–610 și în fișierul VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part3. Totodată, consideră că răspunsul la clarificări (paginile 59-60) este concludent, întrucât clarifică unde în propunerea tehnică se regăsește modalitatea de îndeplinire a cerințelor referitoare la traseul în plan, fiind indicate paginile relevante din ofertă (dar și fișierele relevante din Pagina 133 din 308

propunerea tehnică) și o planșă exemplificativă. În opinia sa, faptul că autoritatea contractantă nu a verificat aceste elemente, nu îi poate fi imputat ofertantului. 2.3.5. Modalitatea de îndeplinire a cerințelor referitoare la planșe (III.5) 2.3.6. Modalitatea de îndeplinire a cerințelor referitoare la planșe (III.6) Sub acest aspect contestatorul menționează că, prin anexa nr. 1 la comunicare, autoritatea contractantă analizează împreună punctele III.5 și III.6 și reproșează subscrisei modificările și schimbările aduse structurilor menționate în cadrul planșelor prezentate în fișierul VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part1. Contrar celor consemnate de autoritatea contractantă, ......... SRL susține că, propunerea sa tehnică este conformă inclusiv din perspectiva acestor cerințe și subscrisa am lămurit, prin răspunsul la clarificări, modificările și schimbările aduse structurilor menționate în cadrul planșelor. Concret:  Planșe tehnice – modificări și detalii explicite - paginile 595– 610 și 625–633 din VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part1; Fiecare structură este prezentată în mod detaliat: poziționare (km), tip suprastructură/infrastructură, număr deschideri, modificări față de SF (e.g. la paginile 599 – Pod Canalul Morii (4 grinzi în loc de 8, tip și dimensiune diferită); la paginile 603 – Pod DJ153 și Paraul Mocear (modificări în tipul și numărul grinzilor)); modificările sunt prezentate direct în desen, însoțite de scheme statice și profiluri de execuție;  Justificarea tehnică a soluțiilor și modificărilor - paginile 130- 157 și paginile 381-403 din VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part1; capitolul „Metodologie de Proiectare” justifică alegerea unor soluții cu: timp redus de execuție, reducerea numărului de aparate de reazem; utilizarea de grinzi prefabricate eficiente și optimizarea durabilității și costurilor de întreținere; totodată, se menționează reducerea numărului de grinzi ca măsură de optimizare, ceea ce explică modificările față de SF.  Breviarul de calcul - abordare normativă și software – la paginile 401-403 din VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part1, se menționează utilizarea software-ului cu elemente finite pentru fiecare structură (ULS/SLS) și se fac referiri la normative aplicabile (Eurocoduri, STAS-uri, PD 95-2002 etc.); aceste secțiuni demonstrează că modificările au fost făcute cu metode riguroase, nu arbitrare;  Aparate de reazem – prezentare indirectă în planșe + dispoziții generale – fișierele PROPUNERE TEHNIC_Part1 și PROPUNERE TEHNIC_Part3; Planșele prezentate în paginile 625–633 conțin Pagina 134 din 308

reprezentări grafice ale tipurilor de reazem și poziționarea acestora; de asemenea, în oferta este precizat că: s-au folosit soluții constructive care minimizează numărul de aparate de reazem pentru durabilitate și mentenanță; cerința este, așadar, îndeplinită atât prin planșele prezentate, cât și prin partea scrisă a propunerii tehnice. Totodată, contestatorul menționează că, atâta vreme cât prin răspunsurile la clarificări (paginile 60-63), clarificat modificările și schimbările aduse structurilor menționate în cadrul planșelor, răspunsurile la întrebările nr. III.5 și III.6 sunt în mod evident concludente. 2.3.7. Modalitatea de îndeplinire a cerințelor referitoare la descrierea structurii rutiere (III.7) Contestatorul susține că, și de această dată, autoritatea contractantă manifestă un formalism excesiv, concentrându-se exclusiv pe un detaliu de ordin formal – prezentarea informațiilor sub formă tabelară – în detrimentul fondului analizei, anume verificarea reală a modului în care propunerea tehnică răspunde cerințelor solicitate. Contrar celor reținute prin anexa nr. 1 la comunicare, contestatorul susține că oferta sa include modalitatea de îndeplinire a cerințelor referitoare la descrierea structurii rutiere a variantei de ocolire – drum, viaduct, pasaj, inclusiv alcătuirea structurii rutiere, aplicabilitatea structurii rutiere precum și specificații la nivelul materialelor ce alcătuiesc structura, și nici care sunt caracteristicile suprafeței straturilor din mixturi asfaltice precum și condițiile tehnice de admisibilitate pe care acestea trebuie să le îndeplinească, precum și metodele de încercare la care trebuie supuse. Concret, menționează că, pe lângă secțiunile din ofertă indicate și prin răspunsul la clarificări:  Structura rutieră este prezentată complet (VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part5, paginile 6/48 și următoarele); Structura rutieră pe varianta de ocolire: o 4 cm MAS16 în strat de uzură (SMA16 rul 50/70); o 6 cm BAD22.4 strat de legătură (BA22.4 leg 50/70); o 14 cm AB31.5 strat de bază (BA31.5 bază 50/70); o 25 cm piatră spartă – fundație superioară; o 30 cm balast – fundație inferioară; o 15 cm strat de formă – materiale necoezive; structura este descrisă în mod clar pentru VO, DJ, DE, DA, drumuri întreținere și centru servicii.  Caracteristicile tehnice și metodele de încercare sunt prezentate complet (VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part5); Caracteristici fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice, metode de verificare: Pagina 135 din 308

o compactare, planeitate (IRI, dreptar 3m); o ornieraj (SR EN 12697-22); o rezistență la oboseală (SR EN 12697-24); o rigiditate (SR EN 12697-26); o goluri (SR EN 12697-31). condițiile de admisibilitate sunt conforme cu AND 605 și Caietul de sarcini –reglementări invocate explicit în ofertă.  Profiluri transversale – prezentate detaliat (VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part3): o parte carosabilă: 2 x 3,5 m = 7 m o benzile de încadrare: 2 x 0,75 m = 1,5 m o acostamente: 2 x 0,75 m = 1,5 m o parapet metalic zincat W=1,70 m.  planșele și descrierile corespund cerințelor tehnice privind platforma drumului. Astfel, ......... SRL susține că oferta sa este conformă, întrucât:  prezintă structura rutieră completă și pe tipuri de drumuri;  conține descrierea materialelor și specificațiilor tehnice;  indică metodele de încercare și standardele aplicabile; și  cuprinde profiluri transversale desenate și descrise. Apreciază că, în goana de a respinge oferta sa, prin anexa nr. 1 la comunicare, autoritatea contractantă justifică neconcludența prin neprezentarea unui tabel, deși solicitarea de clarificări nu a vizat depunerea tabelului, in susținere inserând extras din anexa la care face vorbire. Acesta susține totodată că, răspunsul la clarificări (paginile 63-64) este concludent, întrucât clarifică locul din propunerea tehnică unde se regăsește modalitatea de îndeplinire a cerințelor referitoare la descrierea structurii rutiere varianta de ocolire, fiind indicate paginile relevante din ofertă (dar și fișierele relevante din propunerea tehnică), în deplină conformitate cu solicitarea autorității contractante. În opinia sa, faptul că autoritatea contractantă nu a verificat aceste elemente, nu îi poate fi imputat ofertantului. 2.3.8. Modalitatea de îndeplinire a cerințelor referitoare la descriere și planșe lucrări de consolidare (III.8) ......... SRL susține că prin anexa nr. 1 la comunicare, autoritatea contractantă justifică respingerea ofertei prin faptul că ofertantul ar fi înlocuit/modificat soluția de consolidare de ranforsare a bazei rambleului cu o pernă de balast ranforsată cu două rânduri de geogrile, cu alte soluții, aspect nepermis. Precizează că autoritatea contractantă susține că ......... SRL nu ar fi ofertat ranforsarea bazei rambleului cu geogrile conform profilurilor transversal tip nr. 1, 2, 5 inclusiv de la Km 3+515 până la Km 4+115, în conformitate cu cerințele beneficiarului. Pagina 136 din 308

Contrar acestor rețineri, pe lângă secțiunile din ofertă indicate și prin răspunsul la clarificări, contestatorul apreciază că îndeplinirea cerințelor referitoare la descriere și planșe lucrări de consolidare rezultă și din următoarele aspecte:  Soluția tehnică de consolidare cu două rânduri de geogrile este prezentată explicit, la paginile 6-7 din VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part5: „Ranforsarea bazei rambleului se va realiza cu o pernă de balast ranforsată cu două rânduri de geogrile, cu rezistență minimă 200 kN/m și durată de viață de 120 ani.” „Aplicabilitatea acestei soluții este determinată în funcție de parametrii geotehnici ai terenului de fundare...”, aceste secțiuni confirmă respectarea întocmai a cerinței Autorității Contractante și că nu există înlocuirea reproșată prin Anexa nr. 1 la Comunicare.  Pozițiile km unde se aplică soluția sunt menționate în fișierul VO ......... -PROPUNERE TEHNIC_Part3 (paginile 2-4) „Consolidarea bazei rambleului cu două rânduri de geogrile este aplicabilă, printre altele, în zona km 3+515 – 4+115, în conformitate cu calculele de stabilitate.” „Alte zone relevante: km 8+300 (versant consolidat cu gabioane), km 10+575.” oferta confirmă aplicabilitatea soluției în exact sectorul indicat de Autoritatea Contractantă, conform profilurilor tip cerute.  Procedura tehnică de execuție și secțiuni transversale sunt menționate în fișierul VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part5 (paginile 7-8); în cadrul acestor secțiuni se regăsesc: (i) descrierea stratificației: strat de formă + două geogrile + balast; (ii) metodologia de punere în operă (compactare, Proctor 98%); (iii) menționarea controlului calității: verificarea grosimii, planeității, încastrarea straturilor; informațiile sunt conforme cu cerințele beneficiarului privind prezentarea „cat mai completă sub aspect tehnic”. Contestatorul susțin, așadar, faptul că oferta sa este conformă, întrucât:  aplică soluția cerută cu două rânduri de geogrile (paginile 6–7 din VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part5);  Indică pozițiile km unde se aplică, inclusiv 3+515–4+115 (paginile 2–4 din VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part3);  cuprinde secțiuni transversale și metodologie tehnică detaliată (paginile 7–8 din VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part5). Precizează că, răspunsul la clarificări (paginile 65) este, totodată, concludent, întrucât clarifică locul din propunerea tehnică unde se regăsește modalitatea de îndeplinire a cerințelor referitoare la descriere și planșe lucrări de consolidare, fiind indicate paginile relevante din ofertă (dar și fișierele relevante din propunerea tehnică), în deplină conformitate cu solicitarea autorității contractante. În opinia sa, faptul că Pagina 137 din 308

autoritatea contractantă nu a verificat aceste elemente, nu îi poate fi imputat ofertantului. 2.3.9. Modalitatea de îndeplinire a cerințelor referitoare la descrierea umpluturilor care vor fi folosite pentru lucrările de terasamente (III.9) Contrar celor reținute prin anexa nr. 1 la comunicare, ......... SRL susține că oferta sa este conformă și din această perspectivă, întrucât în propunerea tehnică a fost prezentată modalitatea de îndeplinire a cerințelor referitoare la descrierea umpluturilor care vor fi folosite pentru lucrările de terasamente, astfel cum rezultă inclusiv din următoarele:  tipuri de pământuri utilizate în umpluturi (conform STAS 2914) – la paginile 4-5 din VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part5, se precizează că: „Umpluturile vor fi realizate cu pământuri coezive și necoezive clasificate conform STAS 2914/84. Se vor folosi: • nisipuri și pietrișuri naturale; • pământuri argiloase tratate; • balast stabilizat cu lianți hidraulici.” totodată, se menționează: comportarea la compactare, permeabilitatea, valoarea Proctor modificat; cerința privind tipurile de sol este explicit tratată conform standardului național STAS 2914/84;  aplicabilitatea în funcție de poziții – la paginile 113-130 din VO ......... -PROPUNERE TEHNIC_Part5, se precizează că: „Pentru rambleele cu înălțimi > 3 m se vor utiliza pământuri de calitate superioară, omogene, uscate. În zonele cu risc geotehnic (ex. km 3+515 – 4+115), se vor folosi pământuri tratate, ranforsate cu geogrile.” soluțiile sunt corelate cu condițiile geotehnice ale amplasamentului, iar aplicabilitatea este corect și punctual documentată.  tehnologia de îmbunătățire a pământurilor - la paginile 6-9 din VO ......... -PROPUNERE TEHNIC_Part5, se precizează că: „Pământurile cu caracteristici slabe vor fi tratate: • cu var hidratat sau lianți hidraulici (conținut 2–8%); • prin amestecare in-situ cu freze de stabilizare; • controlat prin verificări de laborator (RPI, CBR, compresie axială).” sunt incluse rețete cadru, proceduri tehnologice, metode de verificare și acceptanță, iar oferta conține o tehnologie completă și conformă cu standardele tehnice și cu cerințele autorității contractante.  Metode de verificare și control calitativ, la paginile 17-18 din VO ......... -PROPUNERE TEHNIC_Part1, se precizează că: „Compactarea va fi verificată cu: Proctor modificat, Pagina 138 din 308

deflectometrul Benkelman, penetrometru static. Frecvența: o probă la fiecare 250 m².” se respectă, astfel, cerința de validare a metodei de îmbunătățire și a aplicării acesteia pe șantier. Prin urmare, ......... SRL susține că oferta sa este conformă, întrucât respectă cerințele referitoare la descrierea umpluturilor care vor fi folosite pentru lucrările de terasamente, inclusiv cele privind tipurile de pământ, aplicabilitatea, tehnologia de îmbunătățire și metodele de verificare. Acesta apreciază că, răspunsul la clarificări (paginile 66) este, totodată, concludent, întrucât clarifică locul din propunerea tehnică unde se regăsește modalitatea de îndeplinire a cerințelor referitoare la descriere și planșe lucrări de consolidare, fiind indicate paginile relevante din ofertă (dar și fișierele relevante din propunerea tehnică), în deplină conformitate cu solicitarea autorității contractante. În opinia sa, faptul că autoritatea contractantă nu a verificat aceste elemente, nu îi poate fi imputat ofertantului. 2.3.10. Modalitatea de îndeplinire a cerințelor referitoare la descriere și planșe lucrări spațiul pentru servicii și planșe lucrări centru de întreținere (III.10) Contrar celor reținute prin anexa nr. 1 la comunicare, ......... SRL susține că oferta sa îndeplinește și cerințele referitoare la descriere și planșe lucrări spațiul pentru servicii și planșe lucrări centru de întreținere, astfel cum rezultă inclusiv din următoarele:  descrierea completă a centrului de întreținere și a spațiilor de servicii – la paginile 13-16 din VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part5, se descriu ambele tipuri de obiective: (i) 2 spații de servicii de scurtă durată: km 4+175 (dreapta), km 4+550 (stânga); (ii) centru de întreținere la km 4+550 cu toate construcțiile prevăzute: clădire operațională, atelier, depozite, stație carburant, platforme, spații verzi, împrejmuiri; Descrierea este detaliată și corespunde cerinței privind funcțiunile prevăzute în anexa 4;  soluții arhitecturale pentru clădiri și incintă – la paginile 130- 133 din VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part1, se regăsesc următoarele informații: (i) dimensiuni clădiri (Ac, Ad, Autil, Hmax); (ii) regim de înălțime: P+1 pentru clădirea operațională; (iii) tipuri de materiale, finisaje, tâmplărie, învelitori, pardoseli, fațade; (iv) soluții pentru racordarea la rețele, acces, parcări; este respectată, așadar, cerința privind soluțiile tehnice și funcționale ale construcțiilor.  planșe de arhitectură și organizare spațială - la paginile 184- 189 din VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part3, se regăsesc planșe detaliate cu (i) compartimentarea funcțională a centrului de întreținere; amplasarea pe teren; (ii) regimul de Pagina 139 din 308

înălțime și accese; și (iii) spații verzi și platforme funcționale; planșele corespund cerinței autorității contractante și asigură toate informațiile necesare pentru verificarea ofertei în etapa de ofertare. Din punctul de vedere al contestatorului, răspunsul la clarificări (paginile 67) este, totodată, concludent, întrucât clarifică locul din propunerea tehnică unde se regăsește modalitatea de îndeplinire a cerințelor referitoare la descriere și planșe lucrări spațiul pentru servicii și planșe lucrări centru de întreținere, fiind indicate paginile relevante din ofertă (dar și fișierele relevante din propunerea tehnică), în deplină conformitate cu solicitarea autorității contractante. În opinia acestuia, faptul că autoritatea contractantă nu a verificat aceste elemente, nu îi poate fi imputat ofertantului. În concluzie, ......... SRL apreciază că niciunul din pretinsele motive de respingere a ofertei din punctul 3 din anexa nr. 1 la comunicare nu poate fi validat de onoratul Consiliu, câtă vreme cerințele referitoare la schița de proiect din anexa nr. 4 din cerințele beneficiarului se regăsesc în oferta sa, iar întrebările autorității contractante au fost clarificate prin răspunsurile la clarificări. Consideră că, din analiza răspunsurilor la clarificări prezentată la anexa nr. 1 la comunicare, reiese clar că scopul autorității contractante nu a fost de a clarifica oferta sa, ci de a identifica pretexte de respingere a ofertei. Contestatorul apreciază că, autoritatea, deși susține, fără argumente reale, că nu sunt necesare clarificări suplimentare și că nu s-ar aplica prevederile art. 137 alin. (7) din Normele metodologice privind viciile de formă și abaterile tehnice minore, aceasta se limitează la simple afirmații, fără o analiză reală a incidenței viciilor de formă/abaterilor tehnice minore. Susține că, autoritatea contractantă a ales să respingă oferta sa pe considerente strict formale, legate exclusiv de modul și locul de prezentare a unor informații în propunerea tehnică. În realitate, nu formularea unor clarificări subsecvente ar fi încălcat principiile prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, ci maniera disproporționată și excesiv de formalistă în care a fost evaluată oferta subscrisei. 2.4. Pct. 4 din Anexa nr. 1 - Planul de calitate al proiectului (IV.1 și IV.2)(paginile 60-63 din anexa nr. 1 la comunicare) Precizează că, în coloana 2 din anexa 1 la comunicare pentru secțiunea 4, autoritatea contractantă consemnează că a procedat la solicitarea de clarificări cu privire la următoarele aspecte din planul de calitate al proiectului, prezentat în propunerea sa tehnică:  Planul calității ar fi fost întocmit exclusiv în numele ......... SRL, și

nu

în

numele

Asocierii

.........

SRL – ...................................., prin liderul asocierii ......... SRL (IV.1 din solicitarea nr. 65.632/17.07.2024); și Pagina 140 din 308

 În Planul calității nu ar fi fost prezentate o serie de informații, enumerate la paginile 61 din anexa nr. 1 la comunicare (IV.2 din Solicitarea nr. 65.632/17.07.2024). Acesta consideră că întrebarea nr. IV.2 din solicitarea nr. 65.632/ 17.07.2024 a fost anulată prin Decizia CNSC nr. 2800/C1/2599, 2639/04.10.2024, referitoare la identitatea și disponibilitatea experților - în susținere inserând extras cu print screen din aceasta - astfel încât, prin întrebarea VI.1 (n.n. probabil că autoritatea contractantă a avut în vedere numărul IV.1) reformulată din solicitarea nr. 77058/15.102.024, autoritatea contractantă a solicitat clarificări exclusiv cu privire la următoarele informații din planul calității: (i) definirea autorizărilor și responsabilităților personalului implicat în proiectarea/asistența tehnică/verificarea lucrărilor pe toată durata contractului și (ii) identificarea punctelor de întrerupere. Totodată, contestatorul precizează că, în coloana 5, autoritatea contractantă invocă pretinsa neconformitate a ofertei și pretinsul caracter neconcludent al răspunsurilor furnizate în legătură cu aspectele antemenționate din comunicare referitoare la planul calității. Acesta consideră că, autoritatea contractantă obligă, atât CNSC, cât și pe ......... SRL să recitească aceleași susțineri de la punctele anterioare referitoare la scopul solicitării de clarificări și caracterul obligatoriu (și nu facultativ) al cerințelor beneficiarului. Netemeinicia acestora a fost prezentată mai sus, astfel încât nu va fi reluată. 2.4.1. Planul calității este asumat de Asocierea ......... SRL – ...................................., prin liderul asocierii ......... SRL (punctul IV.1) Contestatorul susține că, prin anexa nr. 1 la comunicare se consemnează eronat că planul calității ar fi fost întocmit exclusiv în numele ......... SRL. Menționează că, planul calității este prezentat în numele ofertantului lider și se aplică atât pentru asociați cât și pentru subcontractanții declarați în cadrul ofertei, astfel cum rezultă, de exemplu, din planul de management al calității, prezentat începând cu paginile 458 (fișier VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part1.pdf), inserând în susținere print screen cu extras din acesta. Prin urmare, consideră că planul calității nu este întocmit exclusiv de sau pentru liderul ......... SRL, ci este redactat și asumat în numele întregii asocieri. Mai mult, contestatorul apreciază că, această concluzie reiese și din alte secțiuni ale propunerii tehnice:  definirea responsabilităților fiecărui asociat este realizată distinct – la paginile 388 din VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part1, se precizează că: „Membrii asocierii vor presta fiecare activități componente ale obiectului contractului, după Pagina 141 din 308

cum

urmează:

.........

–

lucrări

de drumuri; .................................... – lucrări de drumuri.” se precizează astfel clar ce rol are fiecare membru al asocierii în executarea contractului.  Planul include structura organizatorică și interfața colaborativă – la paginile 4-6 din VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part5, se prezintă responsabilitățile managerului de calitate; relațiile ierarhice și funcționale; modul de cooperare între entități pentru îndeplinirea cerințelor de calitate. astfel, planul respectă cerințele privind asigurarea interfețelor între entitățile implicate. Din punctul său de vedere, câtă vreme formula de participare a Asocierii ......... SRL – ...................................., prin liderul asocierii ......... SRL este cunoscută autorității contractante (fiind nominalizată și în solicitările de clarificări) este evident că planul calității este prezentat și întocmit în numele Asocierii ......... SRL – ...................................., prin liderul asocierii ......... SRL - ofertantul. De altfel, menționează că, toate cele 8 fișiere ale propunerii tehnice au fost prezentate în numele asocierii, după cum rezultă și din antetul fiecărui document în parte: VO ......... Propunere tehnica paginile 68- 916. Este bine-cunoscut că în practică, Asocierea este referită de cele mai multe ori după liderul său, aceasta având bineînțeles în vedere ofertantul – ca entitate colaborativă între membrii săi. Contestatorul apreciază că, nici pretinsa neconcludență a răspunsului la clarificări nu poate fi reținută, câtă vreme ......... SRL a prezentat o justificare pertinentă referitoare la asumarea planului calității de către asociere (paginile 68-69 din răspunsul la clarificări). În opinia sa, faptul că autoritatea contractantă nu a verificat aceste elemente, nu îi poate fi imputat ofertantului. Totodată, contestatorul susține că, nici Decizia CNSC nr. 2800/C1/2599, 2639/04.10.2024 nu poate fi interpretată în sensul indicat prin anexa nr. 1 la comunicare – Consiliul a respins doar critica formulată cu privire la întrebarea din solicitarea de clarificări (considerând justificat demersul clarificărilor) și nu a reținut la vreun moment că Planul calității nu ar fi asumat de Asocierea ......... SRL – ...................................., prin liderul asocierii ......... SRL 2.4.2. Planul calității cuprinde informațiile solicitate prin cerințele beneficiarului (pct. IV.2) Contrar celor reținute prin anexa nr. 1 la comunicare, contestatorul apreciază că, planul calității cuprinde informațiile solicitate prin cerințele beneficiarului, astfel cum rezultă și din:  Definirea autorizărilor și responsabilităților personalului – la paginile 5–8, 14–15 VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part5 se regăsesc următoarele informații: (i) prezentarea responsabilităților pentru personalul-cheie: proiectare, verificare, coordonare; (ii) referințe la Pagina 142 din 308

aplicații software, normele tehnice, proceduri aplicabile și (iii) este clar specificat că responsabilitățile sunt repartizate în funcție de competențe – manager proiect, ingineri verificatori, echipe de execuție – apreciază că cerința este, așadar, îndeplinită;  Puncte de întrerupere, conform 12.32.7 din Cerințele Beneficiarului, în Anexa A2 din VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part5, se precizează că: „Planul de control al calității include identificarea punctelor de întrerupere – acele puncte în care lucrările nu pot continua fără aprobarea Supervizorului, ex. turnare beton, montare grinzi, asfaltare finală.” – apreciază că se confirmă, așadar, existența punctelor de control clar definite.  Coordonare personal proiectare – execuție – verificare – la paginile 388 din VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part5, se precizează că: „Membrii asocierii vor presta activități specifice obiectului contractului

astfel:

.........

–execuție

lucrări drumuri; .................................... – execuție drumuri; QUADRANTE VIAPONTE –proiectare și verificare tehnică - apreciază că se clarifică rolurile în asociere și modul de lucru integrat între proiectare și execuție. Totodată, ......... SRL consideră că, răspunsul la clarificări (paginile 23-24) este concludent, întrucât clarifică unde în propunerea tehnică se regăsesc informațiile solicitate cu privire la planul calității. În opinia sa, faptul că autoritatea contractantă nu a verificat aceste elemente, nu îi poate fi imputat ofertantului. 2.5. Punctul 5 din anexa nr. 1 - Planul de management de mediu (V) (paginile 63-64 din anexa nr. 1 la comunicare) Contestatorul susține că, în coloana 2 din anexa nr. 1 la comunicare pentru secțiunea 5, autoritatea contractantă consemnează că se vor avea în vedere cele precizate la punctele 2 și 3 respectiv capitolele II – modalitatea de realizare a contractului și III – Schița de proiect de mai sus. Totodată, menționează că, prin anexa nr. 1 la comunicare, se consemnează cu titlu generic că s-ar fi solicitat clarificări la data de 15.10.2024, față de care subscrisa am trimis răspunsul la clarificări din data de 18.10.2024, fără a se arăta în concret: care sunt solicitările și răspunsurile relevante din corespondența din octombrie 2024 pentru Planul de management de mediu și de ce ar fi răspunsurile neconcludente. Acesta precizează că, în coloana 5 din anexa nr. 1 la comunicare, pentru secțiunea 5, presupusele motive de respingere a ofertei referitoare la planul de management de mediu sunt inexistente, acestea fiind doar trimiteri generice la punctele 2 și 3 din anexa la comunicare, pe care, pentru susținere, le inserează sub formă tabelară. Acesta consideră că, o astfel de trimitere formală, lipsită de conținut concret, nu poate fi considerată o motivare reală și adecvată a Pagina 143 din 308

respingerii ofertei, evidențiind încă o dată lipsa de fundament legal și caracterul superficial al Comunicării Menționează că, autoritatea contractantă invocă repetitiv pretinsa neconformitate a ofertei și prezentarea unui răspuns neconcludent, fără a arăta în concret însă de ce ar fi acestea incidente pentru cerințele minime din caietul de sarcini referitoare la punctul V – planul de management de mediu. Consideră, de asemenea, că netemeinicia consemnărilor autorității contractante din anexa nr. 2 la comunicare pentru secțiunile II – modalitatea de realizare a contractului și III – schița de proiect (inclusiv în privința aspectelor incidente cu privire la Planul de management de mediu) a fost deja demonstrată mai sus, astfel încât susținerile nu vor fi reluate. În orice caz, contestatorul precizează că, cerințele de la punctul V – Planul de management de mediu sunt îndeplinite pe deplin în oferta Asocierii ......... SRL – ...................................., prin liderul asocierii ......... SRL Menționează că, în fișierul VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part5 se regăsesc informații privind:  Politica de mediu și organizare;  Controlul riscurilor;  Plan intervenții;  Monitorizare și audit;  Raportări;  Zone lucrări, gropi;  Instruire personal;  Protecția factorilor de mediu;  Deșeuri și terenuri. Totodată, contestatorul susține că oferta sa respectă cerințele din anexa nr. 8 – planul de management de mediu din cerințele beneficiarului, iar răspunsurile la clarificări sunt concludente. 2.6. Punctul 8 din anexa nr. 1 – resursele implicate - personalul disponibil și propus de ofertant pentru executarea contractului și echipamente/instalații/utilaje la dispoziția ofertantului pentru executarea contractului (VIII)(paginile 70-77 din anexa nr. 1 la comunicare) Consideră că nici motivele reținute de autoritatea contractantă prin anexa nr. 1 – Resursele implicate - personalul disponibil și propus de ofertant pentru executarea contractului și echipamente/instalații/utilaje la dispoziția ofertantului pentru executarea contractului, nu pot fi validate de onoratul Consiliu. Precizează că întrebările nr. VI.3 și VI. 4 din solicitarea de clarificări din 17.07.2024 au fost anulate prin Decizia CNSC nr. 2800/C1/2599, 2639/04.10.2024 - în susținere, redând print screen cu extras din dispozitivul acesteia - astfel încât întrebările au fost reformulate prin Solicitarea de clarificări din data de 15.10.2024. 2.6.1. Punctul VI.1 Pagina 144 din 308

Contestatorul evidențiază că motivele indicate prin anexa nr. 1 din comunicare cu referire la punctul VI.1. sunt identice cu cele de la Secțiunea III de sus referitoare la schița de proiect. Precizează că netemeinicia respingerii ofertei pentru aceste motive a fost detaliată la secțiunea respectivă, menționând că argumentele nu vor fi reluate. 2.6.2. Punctul VI.2 2.6.3. Punctul VI.3 Întrucât cele două întrebări se suprapun în ceea ce privește cerințele din documentație vizate, contestatorul prezintă în continuare criticile sale într-o secțiune comună. (2) Pentru întrebarea VI.2, conform solicitării, Asocierea ......... SRL – ...................................., prin liderul asocierii ......... SRL a răspuns indicând paginile din propunerea tehnică unde se regăsesc informațiile solicitate. În cele ce urmează, contestatorul susține că analiza autorității contractante este eronată, atât față de conformitatea propunerii tehnice cu cerințele documentației de atribuire, cât și față de concludența răspunsului oferit de ......... SRL. În opinia sa, un prim aspect eronat al analizei autorității contractante se referă la modul de interpretare a formulărilor folosite de Asocierea ......... SRL – ...................................., prin liderul asocierii ......... SRL cu privire la responsabilitățile experților cheie. Astfel, menționează că, autoritatea contractantă afirmă că oferta este neconformă întrucât nu ar fi descrise precis responsabilitățile experților cheie, ci de o manieră neadaptată la obiectul contractului, bazându-și concluzia pe faptul că formularea aleasă pentru enumerarea responsabilităților debutează cu sintagma „în general”. Din punctul său de vedere, analiza este (i) trunchiată și (ii) nu are în vedere motivele reale pentru care s-a ales această formulare. În opinia sa, caracterul trunchiat decurge din faptul că, pentru a determina corelarea responsabilităților cu obiectul contractului, apreciind că autoritatea contractantă ar fi trebuit să analizeze conținutul concret al responsabilităților, și nu doar un cuvânt complet exterior acestor responsabilități. Susține că exprimarea folosită nu este de natură să anuleze caracterul corelat al responsabilităților cu necesitățile specifice ale contractului vizat de procedura de atribuire. Or, apreciază că, dacă autoritatea contractantă ar fi recurs la o analiză comparativă completă, ar fi observat conformitatea ofertei ......... SRL cu cerințele documentației de atribuire sub acest aspect. Consecutiv, susține că, folosirea sintagmei „în general” nu a avut drept scop evitarea unei asumări totale și ferme a responsabilităților care decurg din contract. Dimpotrivă, consideră că, formularea are ca rol enunțarea preliminară a responsabilităților principale, fără a exclude posibilitatea ca experții să dobândească responsabilități suplimentare în Pagina 145 din 308

executarea contractului, conform necesităților care ar apărea și pentru care ar fi necesară implicarea lor. De altfel, contestatorul apreciază că, în măsura în care autoritatea contractantă ar fi avut nelămuriri față de această formulare, ar fi avut întotdeauna posibilitatea formulării unei solicitări de clarificări în acest sens. Consideră că respingerea ofertei pentru acest simplu aspect, în ciuda conformității depline a ofertei cu cerințele documentației, constituie o măsură disproporționată, contrară dispozițiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Analizând penultimul paragraf al coloanei 5, paginile 73, contestatorul precizează următoarele: Autoritatea contractantă critică folosirea pluralului față de anumiți experți, afirmând că subscrisa ar recunoaște că există, în fapt, mai mulți experți cheie de același fel pentru care nu au fost prezentate atribuțiile și responsabilitățile. Față de numărul șefilor de șantier nominalizați de Asocierea ......... SRL – ...................................., prin liderul asocierii ......... SRL, rezultă clar din propunerea tehnică faptul că utilizarea pluralului este o simplă eroare materială, întrucât a fost nominalizat un singur șef de șantier. De altfel, apreciază că, dacă autoritatea contractantă avea neclarități față de acest aspect, putea formula o solicitare de clarificări expresă. Informațiile prezentate în răspunsul la solicitarea de clarificări sunt, de altfel, insuficiente pentru a stabili dincolo de orice îndoială rezonabilă că există o neconformitate la nivelul ofertei din acest punct de vedere. Cu privire la personalul menționat în analiza răspunsului său, având rolurile de inginer de producție, director de lucrări, delegat al directorului de lucrări, șef de echipă și coordonator adjunct de proiect, contestatorul consideră că respingerea ofertei pentru lipsa enumerării atribuțiilor și responsabilităților acestora, este nefondată. Din punctul său de vedere, autoritatea contractantă încearcă să argumenteze o presupusă neconformitate prin raportare la cerințele capitolului 6.1. din cerințele beneficiarului, însă capitolul indicat nu cuprinde nicio dispoziție, expresă sau implicită, prin care ofertanții să fie obligați să descrie atribuțiile și responsabilitățile altor categorii de personal decât cele cuprinse chiar în capitolul 6.1 Dat fiind că toate persoanele indicate anterior constituie personal suplimentar față de personalul minim solicitat prin cerințele beneficiarului, consideră că ofertanții nu au obligația specificării atribuțiilor și responsabilităților acestora în propunerea tehnică. Totodată, față de afirmațiile de la paginile 73-74 din comunicarea privind rezultatul procedurii, contestatorul susține că explicațiile oferite anterior se aplică, mutatis mutandis, și pentru personalul aflat sub coordonarea șefului de proiectare, pentru care autoritatea contractantă reține, în neconcordanță cu cerințele beneficiarului, că ofertanții erau obligați să prezinte atribuțiile și responsabilitățile. Pagina 146 din 308

Cu privire la caracterul neconcludent al răspunsului, contestatorul apreciază că, alegațiile făcute la paginile 74 sunt eronate și nu demonstrează neconcludența răspunsului subscrisei ci, dimpotrivă, arată reaua-credință cu autoritatea contractantă a recurs la respingerea ofertei sale, invocând motive de respingere multiple doar pentru a crea aparența nereală a unei neconformități semnificative. Reamintește că solicitarea de clarificări a avut în vedere precizarea secțiunilor din propunerea tehnică în care se regăsesc responsabilitățile personalului cheie. Cu toate acestea, ......... SRL menționează că, autoritatea contractantă înțelege să critice neconformitatea prin raportare a lipsa unor justificări pentru presupusa lipsă a responsabilităților personalului cheie din propunerea tehnică. Dincolo de faptul că responsabilitățile au fost concret incluse în propunerea tehnică, astfel cum am arătat mai sus, întrebarea VI.2 nu a vizat în niciun punct formularea unor justificări, ci a solicitat o serie de precizări. Suplimentar, pe fondul problemei ridicate de autoritatea contractantă, contestatorul apreciază că sunt aplicabile explicațiile deja oferite anterior, prin care toate informațiile solicitate fuseseră incluse în propunerea tehnică și indicate prin răspunsul la solicitarea de clarificări, ignorarea de către autoritatea contractantă a informațiilor nefiind echivalentă cu neincluderea informațiilor în ofertă ori cu neconcludența răspunsului. Subliniază, de asemenea, că, în particular față de solicitarea care face obiectul întrebării VI.3, în opinia sa, se impune mențiunea că Asocierea ......... SRL – ...................................., prin liderul asocierii ......... SRL a indicat expres prin răspunsul său paginile din propunerea tehnică în care se regăsesc atribuțiile și responsabilitățile responsabilului tehnic cu execuția. Înainte de a expune argumentele privind conformitatea ofertei sale cu cerințele documentației de atribuire, în ceea ce privește personalul responsabil tehnic cu execuția, contestatorul susține că, se impun o serie de clarificări privind modificările aduse solicitărilor de clarificări. Cererea autorității contractante de a nominaliza expres responsabil tehnic cu execuția încă din ofertă (inclusiv identitatea și disponibilitatea acestora) a fost considerată, în parte, o „clauză nescrisă.” Menționează că, decizia Consiliul a statuat, în esență, următoarele:  Nu este obligatorie nominalizarea expresă, încă din ofertă, a persoanei/persoanelor care va/vor îndeplini rolul de responsabil tehnic cu execuția (sau altă funcție similară), cu nume și dovezi de disponibilitate, dacă acest lucru nu era prevăzut în clar în documentația de atribuire. În măsura în care documentația nu solicita explicit identitatea lor, autoritatea contractantă nu poate impune acest lucru prin clarificări; Pagina 147 din 308

 Rămâne însă validă obligația ca ofertantul să descrie modul de îndeplinire a atribuțiilor responsabilului tehnic cu execuția (etapele de execuție la care participă, subdomeniile tehnice acoperite, cum se asigură controlul calității etc.), pentru a demonstra metodologia și capacitatea tehnică. Aceste aspecte nu sunt considerate „clauze nescrise,” ci informație tehnică privind execuția concretă a contractului;  Decizia nu cenzurează toate clarificările legate de responsabilul tehnic cu execuția, ci doar acelea care pretindeau nominalizarea experților și prezentarea contractele de disponibilitate încă din ofertă. În schimb, descrierea atribuțiilor și responsabilităților rămân o cerință valabilă. Totuși, menționează că, întrebările (sau solicitările de clarificări) privind atribuțiile responsabilul tehnic cu execuția – cum se îndeplinesc efectiv sarcinile lor, precum și integrarea lor în metodologia de execuție –rămân valabile. Din decizie reiese că, deși partea legată de identitatea și disponibilitatea personalului a fost invalidată ca fiind neprevăzută în mod explicit, descrierea obligațiilor/rolurilor responsabilul tehnic cu execuția este considerată o informație tehnică și face parte din metodologia ofertei. Cu privire la analiza răspunsurilor oferite de Asocierea ......... SRL – ...................................., prin liderul asocierii ......... SRL, la pagina 74 din anexa nr. 1 la comunicare, contestatorul precizează că autoritatea contractantă reia analiza realizată cu ocazia analizei răspunsului VI.2 asupra corelării responsabilităților cu obiectul contractului, motiv pentru care apreciem că argumentele deja prezentate sunt aplicabile și cu privire la acest răspuns. De altfel, consideră că, pentru claritate, corelarea atribuțiilor personalului responsabil tehnic cu execuția cu obiectul contractului care urmează să fie atribuit decurge din modul în care sunt formulate atribuțiile la paginile 496-501 din fișierul „VO ......... – Propunere tehnica Part1”. Astfel, consideră că atribuțiile personalului responsabil tehnic cu execuția sunt corelate în mod direct cu organizarea echipelor pe tipuri de lucrări, relația cu șefii de șantier și cu coordonatorul de proiect, precum și cu responsabilitățile de monitorizare și raportare adaptate la structura rutieră și la construcțiile civile. Contrar afirmațiilor autorității contractante, susține că, atribuțiile și responsabilitățile responsabilului tehnic cu execuția pentru domeniile/subdomeniile de autorizare indicate prin solicitarea de clarificări au fost clar prevăzute în propunerea tehnică, fiind indicate expres prin răspunsul la solicitarea de clarificări. Susține că, în acest sens, atribuțiile detaliate ale RTE se regăsesc în:  Fișierul „VO ......... – Propunere tehnica Part1_3” – paginile 490-501. În secțiunea aceasta sunt descrise responsabilitățile specific ale responsabilului tehnic cu execuția în legătură cu Pagina 148 din 308

verificarea lucrărilor de terasamente, asfaltări, poduri, structuri etc., precum și detalii privind atribuțiile de control al documentației, autorizare a fazelor determinante, semnare a buletinelor de încercare și oprire a execuție, dacă este cazul;  Fișierul „VO ......... – Propunere tehnica Part5_2” – paginile 6- 7. În această secțiune se detaliază atribuțiile operaționale ale RTE: respectarea procedurilor tehnice, avizarea fișelor tehnologice, coordonarea lucrărilor și aprobarea Dispozițiilor de Șantier. Menționează că aceste responsabilități sunt conforme cu cerințele HG nr. 342/2017 și ale Ordinului nr. 1895/2016; Precizează că, identificarea activităților în care responsabilul tehnic cu execuția este implicat, se regăsește, de asemenea, în propunerea tehnică, contrar afirmațiilor autorității contractante. Astfel, menționează că, în Graficul Gantt și în fișierul „VO ......... – Propunere tehnica Part1_3” (paginile 428-430), se identifică implicarea RTE; totodată, Graficul Gantt prevede expres implicarea RTE în lucrările de decapare, săpături, terasamente, structuri rutiere, poduri, precum și în activitățile critice ale drumului și infrastructurii. Mai mult, se indică și coordonarea cu responsabilul securității și sănătății în muncă, Șeful de Șantier și responsabilul de controlul calității. Nu în ultimul rând, susține că, dovada implicării responsabilului tehnic cu execuția în contracte este realizată la paginile 213-249 din fișierul „VO ......... – Propunere tehnica Part1”, unde se regăsesc CV- urile, atestatele ISC, contractele de colaborare atașate, precum și detalii privind atestările persoanelor nominalizate pentru poziții de responsabil tehnic cu execuția în cadrul contractului. Menționează că, pentru personalul responsabil tehnic cu execuția aparținând subcontractanților, mențiunile corespunzătoare se regăsesc la paginile 145-154 din fișierul „VO ......... – Propunere tehnica Part4”, respectiv la pagina 563 din „VO ......... – Propunere tehnica Part1”. Concluzionând, contestatorul apreciază că, autoritatea contractantă se află într-o gravă eroare apreciind că răspunsurile furnizate de Asocierea ......... SRL – ...................................., prin liderul asocierii ......... SRL la solicitările de clarificări sunt neconcludente, în ceea ce privește răspunsurile la întrebările VI.2 și VI.3. Astfel cum a demonstrat atât prin răspunsuri, cât și prin explicațiile cuprinse în secțiunea curentă, contestatorul reiterează opinia sa în ceea ce privește faptul că oferta sa este complet corelată cu cerințele beneficiarului, neexistând niciun motiv pentru a respinge oferta subscrisei sub aceste aspecte. 2.6.4. Punctul VI.4 Contrar celor reținute de autoritatea contractantă cu privire la răspunsul la întrebarea nr. VI.4, în opinia sa, nu numai că răspunsul său este concludent, dar informațiile cuprinse în propunerea tehnică satisfac pe deplin cerințele documentației de atribuire. Pagina 149 din 308

Menționează că, ceea ce critică, în esență, autoritatea contractantă prin anexa nr. 1 la comunicare privind rezultatul procedurii, este presupusa lipsă a mențiunilor privind descrierea activităților privind suprafețele de teren suplimentare necesare execuției lucrărilor, precum și modalitatea de însușire a acestor cerințe stabilite de către autoritatea contractantă. Reiterează că, informațiile solicitate se regăsesc în propunerea tehnică, astfel:  Activitatea de identificare a terenurilor suplimentare este prevăzută în Graficul Gantt la punctul 20 - “Identificarea suprafețelor suplimentare de teren care vor fi supuse exproprierii”. Astfel, se demonstrează existența unei etape distincte de analiză a amplasamentului și identificare a nevoilor suplimentare de teren;  Detalii privind terenurile temporare și modul de gestionare a acestora se regăsesc în fișierul „VO ......... – Propunere tehnica Part1”, la paginile 187-193, unde se precizează terenurile necesare organizării de șantier, accesului și depozitării, faptul că acestea vor fi identificate și asigurate prin contracte de închiriere, precum și includerea tuturor cheltuielilor în prețul contractului, nefiind necesară nicio cheltuială suplimentară din partea autorității contractante. Este respectată astfel obligația de la cap. 4.1.10 din cerințele beneficiarului privind asumarea modului de obținere a terenurilor;  Activitatea de readucere a terenurilor la starea inițială este prevăzută în fișierul „VO ......... – Propunere tehnica Part1”, la paginile 189-190, unde sunt incluse detalii privind dezafectarea completă a facilităților provizorii, refacerea ecologică a terenurilor și responsabilitatea ofertantului de a readuce terenul la starea inițială și de a respecta prevederile legislație de mediu. Prin aceste prevederi, se îndeplinește cerința prevăzută în cap. 5.1.19 din cerințele beneficiarului privind remedierea zonelor de lucru temporare. Totodată, susține că, în „VO ......... – Propunere tehnica Part4”, la paginile 155-158 sunt redate activitățile relevante pentru implementarea cerințelor din anexa nr. 3, inclusiv contractul de asistență juridică de care va beneficia Asocierea ......... SRL – ...................................., prin liderul asocierii ......... SRL pentru operațiunile de expropriere. Nu în ultimul rând, contestatorul menționează că, propunerea tehnică mai cuprinde și următoarele specificații deosebit de relevante, conform cerințelor autorității contractante:  Asumarea responsabilității pentru identificarea și obținerea terenurilor suplimentare - detaliile sunt cuprinse în fișierul „VO ......... – Propunere tehnica Part8”, la pagina dedicată clarificărilor privind Anexa 3 și cap. 4.1.10. În această secțiune Pagina 150 din 308

se menționează expres că „Ofertantul își asumă întreaga responsabilitate pentru gestionarea procedurilor privind exproprierile suplimentare, conform prevederilor anexei 3 din Cerințele Beneficiarului și Legii 255/2010. Documentațiile cadastrale vor fi întocmite exclusiv de persoane autorizate ANEVAR”;  Față de problema răspunderii pentru întârzieri sau costuri, ofertantul a specificat expres prin propunerea tehnică faptul că „Orice întârziere generată de nefinalizarea exproprierilor suplimentare nu va fi invocată ca motiv pentru extinderea termenului de execuție sau pentru revendicarea de costuri suplimentare, în deplină conformitate cu art. 5.1.19 din cerințele beneficiarului”;  Referințe la planuri, coridor de expropriere și limite, precum și la nevoia potențială de extindere se regăsesc în fișierul „VO ......... – Propunere tehnica Part8”, în punctul 34 din clarificări. Tot în această secțiune este invocată Hotărârea nr. 203/2023 ca document de referință pentru stadiul actual al exproprierilor;  Integrarea cerințelor în schița de proiect și planurile tehnice se identifică în fișierul „VO ......... – Propunere tehnica Part1”, la paginile 595-712. Conform acestei secțiuni, planurile tehnice includ zone de depozitare, drumuri de acces temporare și gropi de împrumut, fiind prevăzute spații tampon și căi auxiliare care pot necesita teren suplimentar, deja anticipate de ofertant. Concluzionând față de toate detaliile expuse anterior, în opinia sa, rezultă cu certitudine că autoritatea contractantă a luat o decizie netemeinică

apreciind

că

oferta

Asocierii

.........

SRL – ...................................., prin liderul asocierii ......... SRL este neconformă cu cerințele beneficiarului. Este evident din detaliile prezentate că toate cerințele documentației au fost îndeplinite cu atenție prin propunerea tehnică. (37) În esență: Element solicitat Pagini opis Asumare terenuri suplimentare 5-6, 187-190 Modalitate de utilizare 187-193 Protejare terenuri, împrejmuire, refacere 187-193 Referințe la zone auxiliare, lucrări temporare 5, 188 contractul casa de avocatura pentru îndeplinirea Anexa 3 privind obținerea terenurilor suplimentare necesare execuției lucrărilor 155-158 Totodată, ......... SRL susține că răspunsul său este perfect concludent, fiind indicate precis paginile la care se regăsesc informațiile Pagina 151 din 308

solicitate prin întrebarea VI.4, întocmai cum a solicitat autoritatea contractantă. 2.6.5. Punctul VI.5. Contrar celor reținute prin anexa nr. 1 la comunicare:  în

propunerea

tehnică

a

Asocierii

.........

SRL – ...................................., prin liderul asocierii ......... SRL se regăsește descrierea activităților și responsabilităților responsabilului securității și sănătății în muncă, precum și modalitatea de însușire a acestor cerințe stabilite de către autoritatea contractantă;  răspunsul la clarificări indică unde în cadrul propunerii tehnice se regăsesc aceste informații. În primul rând, susține că atribuțiile responsabilului securității și sănătății în muncă sunt prezentate în mod complet, în propunerea tehnică fiind, de asemenea, corelate cu obiectul contractului de achiziție. Astfel, arată că, în fișierul „VO ......... – Propunere tehnica Part1_3” (la paginile 490-501) sunt detaliate atribuțiile responsabilului securității și sănătății în muncă, în conformitate cu prevederile HG nr. 300/2006 și ale Legii nr. 319/2006, printre care:  elaborarea planului propriu de SSM;  analiza riscurilor;  instruirea personalului;  raportări lunare către Supervizor;  colaborare cu șefii de șantier pentru evaluarea permanentă a riscurilor. Totodată, menționează că, în fișierul „VO ......... – Propunere tehnica Part5_2”, la pagina 5, se prevede asumarea responsabilității pentru întreaga implementare a planului de management al securității și sănătății în muncă și colaborarea cu echipele de producție pentru respectarea condițiilor de muncă. Acesta susține că, tot din prevederile fișierului „VO ......... – Propunere tehnica Part5_2”, paginile 5-6, rezultă corelarea cu cerințele anexei nr. 5 la cerințele beneficiarului. În această secțiune se regăsesc prezentarea procedurilor de control, includerea măsurilor de protecție individuală și colectivă, precum și mențiuni privind evidențele instruirii și a mijloacelor securității și sănătății în muncă distribuite. Contrar celor reținute de autoritatea contractantă, consideră că Graficul Gantt prevede implicarea responsabilului securității și sănătății în muncă la punctele 155 („Măsuri de prevenire/atenuare a riscurilor”) și 156 („Implementarea și menținerea măsurilor SSM, PSI și mediu”) din Grafic. Activitățile sunt programate pentru întreaga durată de execuție. Astfel, se dovedește implicarea responsabilului securității și sănătății în muncă în toate fazele proiectului: proiectare, mobilizare și execuție. Așadar, susține că, nu se poate reține incidența art. 215 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 și nici a art. 137 alin. (3) lit. a) din Normele Pagina 152 din 308

metodologice, întrucât propunerea tehnică a fost elaborată cu respectarea completă și strictă a cerințelor documentației de atribuire. Acesta apreciază că, răspunsul la clarificări este, totodată, concludent, întrucât clarifică unde în propunerea tehnică se regăsește descrierea activităților și responsabilităților responsabilului securității și sănătății în muncă, precum și modalitatea de însușire a acestor cerințe stabilite de către autoritatea contractantă. În opinia sa, faptul că autoritatea contractantă nu a verificat aceste elemente, nu îi poate fi imputat ofertantului. 2.7. Pct. 16 din Anexa nr. 1 – Declarație privind termenul de garanție acordat lucrărilor executate (VII) (paginile 84-86 din anexa nr. 1 la comunicare). Evidențiază că, prin punctul nr. 16 din anexa nr. 1 la comunicare, autoritatea contractantă afirmă presupusa neconformitate a ofertei și pretinsa neconcludență a răspunsului oferit de Asocierea ......... SRL – ...................................., prin liderul asocierii ......... SRL la întrebarea nr. VII din solicitarea de clarificări nr. 77.058/15.10.2024 (reformulată în urma Deciziei CNSC nr. 2). Acesta menționează că, autoritatea contractantă susține că, deși ofertantul a răspuns la clarificarea reformulată (în baza Deciziei CNSC nr. 2800/C1/2599,2638/04.10.2024) și a indicat anumite pagini din fișierele „VO ......... – Propunere tehnică_Part1.pdf” și „VO ......... – Propunere tehnică_Part5.pdf” etc., răspunsul nu ar fi suficient de clar și adaptat la cerințele minime din secțiunea II.2.5 din Fișa de date referitoare la factorul de evaluare privind perioada de garanție extinsă. În concret, autoritatea contractantă subliniază că nu a identificat concret descrierea detaliată a:  tehnologiilor de execuție care vor fi utilizate în vederea asigurării calității și durabilității lucrărilor pe întreaga perioadă de garanție ofertată (60 de luni, conform mențiunii la paginile 13 din fișierul „VO ......... – PROPUNERE TEHNICĂ_Part1.pdf”); și  metodelor de lucru pentru componentele majore ale lucrărilor și a materialelor care vor fi puse în operă, astfel încât garanția extinsă să nu fie doar declarativă, ci să se fundamenteze pe un plan clar de asigurare a calității. În primul rând, contestatorul menționează că, în conformitate cu cerințele autorității contractante, propunerea tehnică detaliază tehnologiile, principalele lucrări și asigurarea calității, astfel încât perioada de garanție de 60 luni să fie real susținută. Concret, acesta menționează că a făcut trimitere, în răspunsurile la clarificări, la următoarele elemente:  Documentul „VO ......... – Propunere tehnică_Part1.pdf,” paginile 114–381 și 483–484 - se regăsesc capitole despre „Abordarea generală și coordonarea activităților” și „Măsurile Pagina 153 din 308

aplicate de ofertant pentru supravegherea lucrărilor în perioada de garanție acordată.;  Documentul „VO ......... – Propunere tehnică_Part5.pdf,” paginile 68–916 - Planul Calității, care include procedurile de control, standardele urmărite și responsabilitățile personalului; se menționează și aspecte despre testarea materialelor, punerea în operă, monitorizarea calității etc.  Documentul „VO ......... – Propunere tehnică_Part6.pdf,” paginile 1–8 – secțiunea include o Fișă tehnologică de urmărire. Menționează că, ofertantul a prezentat planul calității (VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part5) și a menționat o garanție de 60 luni (Part1, paginile 13), având și subcapitol dedicat asigurării calității în perioada de garanție (Part1, paginile 483–484). Totodată, precizează că, garanția de 60 luni este menționată în planul calității, capitol despre supravegherea în perioada de garanție și referiri la tehnologii în sectoare (VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part1 și VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part5). Prin urmare, respingerea ofertei Asocierii ......... SRL – ...................................., prin liderul asocierii ......... SRL este nelegală și netemeinică, față de informațiile cuprinde în planul calității și capitolele privind metodologia de execuție și garanția. În al doilea rând, contestatorul susține că, prin anexa nr. 1 la comunicare, autoritatea contractantă pretinde că Asocierea ......... SRL – ...................................., prin liderul asocierii ......... SRL nu ar fi prezentat o justificare pertinentă a lipsei informațiilor, deși potrivit celor de mai sus, acestea au fost prezentate. Contrar acestor consemnări, contestatorul apreciază că răspunsul este concludent, întrucât clarifică în mod corespunzător și pertinent unde în propunerea tehnică se regăsesc informațiile cu privire la tehnologiile de execuție care vor fi utilizate în vederea asigurării calității lucrării pe întreaga perioadă de garanție ofertată și descrierea detaliată a metodelor de lucru pentru componentele majore ale lucrărilor și a materialelor pe care subscrisa le va pune în operă, astfel încât să se poată aplica în mod corect punctajul pentru garanția extinsă ofertată. În susținere, invocă jurisprudența CNSC, inserând extras cu print screen din Decizia C.N.S.C. nr. 3570/C11/3804/2024 din 16-dec-2024. Mai mult, contestatorul consideră că, dacă autoritatea contractantă aprecia oportună un nivel de detaliu mai ridicat, această obligație de a fi diligentă și avea obligația să solicite clarificări subsecvente acestuia, respingerea ofertei în acest context fiind vădit disproporționată. În ceea ce privește inadmisibilitatea ofertei ......... SRL, contestatorul ......... SRL, precizează următoarele: 1.

Contestatorul

susține

că

Asocierea

.........

SRL - .................................... SRL, prin liderul asocierii ......... SRL, nu Pagina 154 din 308

îndeplinește criteriul de calificare privind experiența similară și a răspuns neconcludent solicitării de clarificări. Menționează că, prin Decizia nr. 720/C1/48,51,55,95 din data de 21.03.2024, Consiliul a admis criticile formulate de contestatori cu privire la oferta Asocierii ......... SRL - .................................... SRL, prin liderul asocierii ......... SRL și a reținut obligația autorității contractante de a solicita clarificări ofertantului cu privire la valoarea concretă a lucrărilor efectiv executate de asociatul OBRAS PUBLICAS Y REGADIOS, în susținere, inserând print screen cu extras din decizia la care a făcut trimitere. Contrar consemnărilor din procesul-verbal nr. 3454/31.03.2025 privind evaluarea documentelor-suport depuse de ofertanți pentru demonstrarea informațiilor din DUAE, contestatorul apreciază că, prin răspunsul la clarificări, asociatul OBRAS PUBLICAS Y REGADIOS nu a demonstrat valoarea lucrărilor executate efectiv. Prin urmare, ......... SRL consideră că Asocierea ......... SRL - .................................... SRL, prin liderul asocierii ......... SRL nu a demonstrat îndeplinirea criteriului de calificare privind experiența similară și nu a prezentat documentele suport DUAE conform solicitării adresate în acest sens. 2. Susține că Asocierea ......... SRL - .................................... SRL, prin liderul asocierii ......... SRL nu a prezentat certificate fiscale actualizate și a răspuns neconcludent solicitării de clarificări În acest sens, contestator face trimitere la secțiunea III.1.1.a) – Situația personală a candidatului sau ofertantului din fișa de date, inserând extras cu print screen din aceasta. Inserează extras din procesul-verbal nr. 3454/31.03.2025, evidențiind faptul că certificatele fiscale prezentate de ......... SRL nu reflectă situația fiscală actualizată a ofertantului declarat câștigător și a operatorilor economici implicați în formula de participare, acestea atestând situația fiscală la data de 31.01.2025. Acesta consideră că, în condițiile în care:  evaluarea documentelor suport DUAE de către autoritatea contractantă a avut loc în luna martie 2025;  prevederile art. 158 alin. (2) și (5) din Codul de procedură fiscală prevăd că: „(2) Certificatul de atestare fiscală se eliberează pe baza datelor cuprinse în evidența creanțelor fiscale a organului fiscal central competent și cuprinde obligațiile fiscale restante existente în sold în ultima zi a lunii anterioare depunerii cererii și nestinse până la data eliberării acestuia, precum și alte creanțe bugetare individualizate în titluri executorii emise potrivit legii și existente în evidența organului fiscal central în vederea recuperării. […] (5) Certificatul de atestare fiscală se emite în maximum 3 zile lucrătoare de la data depunerii cererii […]”, Pagina 155 din 308

Asocierea ......... SRL - .................................... SRL, prin liderul asocierii ......... SRL trebuia să depună certificate de atestare fiscală care să cuprindă îndeplinirea obligațiilor fiscale la nivelul lunii februarie 2025, nu ianuarie 2025, astfel cum s-a reținut și în Decizia CNSC publicată în BO2021_1664, din care contestatorul inserează extras din considerentele acesteia. Contestatorul menționează, în concluzie, că în ceea ce privește oferta ......... SRL, în lumina celor arătate la punctul III.1 și III.2 de mai sus, autoritatea contractantă avea obligația de a respinge oferta Asocierii ......... SRL - .................................... SRL, prin liderul asocierii ......... SRL ca (i) inacceptabilă și neconformă în temeiul art. 215 alin. (4) și (5) din Legea nr. 98/2016, art. 137 alin. (2) lit. b) din Normele metodologice, pentru neprezentarea unor documente justificative actualizate în susținerea informațiilor din DUAE și ca (ii) inacceptabilă în temeiul art. 134 alin. (5) din Normele metodologice pentru prezentarea unui răspuns neconcludent la solicitarea de clarificări a autorității contractante. De asemenea, în temeiul art. 186 C.p.c., și pentru motivele detaliate în Secțiunea IV de mai jos, ......... SRL solicită Consiliului să-l repună în termenul de contestare în ceea ce privește oferta ......... SRL, având în vedere faptul că, în esență, contestatorul nu a avut acces la dosarul achiziției aferent etapei de reevaluare. Cât privește restricționarea accesului la dosarul achiziției publice și repunerea în termenul de contestare, ......... SRL reiterează faptul că autoritatea contractantă a restricționat nelegal accesul la dosarul achiziției publice prin refuzul de a acorda acces la dosarul achiziției publice, în integralitatea sa, în conformitate cu prevederile legale. 1. Susține că autoritatea contractantă a restricționat în mod nelegal accesul la dosarul achiziției publice. Contestatorul precizează că autoritatea contractantă a refuzat, în mod nelegal și cu încălcarea principiului transparenței să-i permită accesul la toate documentele aferente etapei de reevaluare, inclusiv, dar fără a se limita, la:  solicitările de clarificări și răspunsurile formulate de ofertanți;  toate anexele la procesul verbal nr. 1973/17.01.2025, aferente evaluării documentelor depuse de ofertanții participanți la procedura de atribuire, incluzând, dar fără a se limita la (i) toate anexele la procesul-verbal nr. 1973/17.01.2025, respectiv anexa nr. 1, anexa nr. 2 și Anexa nr. 3, precum și (ii) raportul de specialitate nr. 10/14.01.2025 al experților externi cooptați, constituit în anexa nr. 4 la procesul-verbal nr. 1973/17.01.2025, cu unica justificare în care autoritatea invocă dispozițiile art. 217 alin. (6) din Legea nr. 98/2016. De asemenea, menționează că autoritatea contractantă a acordat acces la următoarele documente de evaluare: Pagina 156 din 308

 procesul-verbal al ședinței de vizualizare a ofertelor înregistrat sub nr. 37171/21.04.2023;  procesul-verbal privind evaluarea garanției de participare, a informațiilor din DUAE și a documentelor care îl însoțesc, înregistrat sub nr. 51890/11.08.2023;  procesul-verbal nr.61345/11.06.2024 privind reevaluarea ofertelor

ca

urmare

a

Deciziei

CNSC nr.720/C1/48,51,55,95/16.02.2024;  procesul verbal nr.1973/17.01.2025 privind evaluarea conformității propunerilor tehnice cu prevederile caietului de sarcini și, după caz, cu factorii de evaluare, anexa nr. 1 aferentă evaluării documentelor depuse de ofertantul Asocierea ......... SRL (Lider asociere) -....................................;  procesul verbal nr.24930/29.01.2025 privind evaluarea financiara;  procesul verbal nr.34534/31.03.2025 privind evaluarea documentelor suport DUAE;  raportul procedurii nr. 34548/31.03.2025. Acesta evidențiază că, în primul rând, potrivit art. 128 alin. (7) din Normele metodologice, raportul de specialitate (n.n. al expertului cooptat) se atașează la raportul procedurii de atribuire și devine parte a dosarului achiziției publice. Chiar în procesul verbal nr. 1973/17.01.2025, se consemnează că: „Comisia de evaluare a luat act de raportul de specialitate nr. 10/14.01.2025 (raport ce se constituie în anexă (Anexa nr. 4) a prezentului proces-verbal) prezentat de experții externi cooptați”. Prin urmare, din punctul său de vedere, s-ar fi impus acordarea accesului și la toate ofertele depuse în cadrul procedurii de atribuire și la anexa nr. 3 (verificarea conformității ofertei ......... SRL) și anexa nr. 4 (raportul de specialitate al experților cooptați). În al doilea rând, consideră că autoritatea contractantă nu putea restricționa accesul la toate ofertele depuse în procedură (în special oferta ......... SRL), solicitările de clarificări și răspunsurile la acestea, și, pe cale de consecință nici la actele de (re)evaluare în care sunt consemnate aspectele privind evaluarea acestor oferte față de cele reținute cu caracter obligatoriu în prima Decizie a CNSC, din care contestatorul inserează print screen în extras. Prin urmare, contestatorul apreciază că, în condițiile în care:  caracterul confidențial al unei oferte nu poate viza documentele de calificare, clarificările ulterioare, DUAE, formulare, garanția de participare și prelungirea garanției de participare prin acte adiționale, astfel cum a reținut și CNSC în jurisprudența sa anterioară, sens în care face trimitere la Decizia CNSC nr. 2948/ C11/3205/2023 din 14.12.2023. Pagina 157 din 308

 Consiliul deja a reținut în Decizia nr. 720/C1/48,51,55,95 din data de 21.03.2024 că nu sunt îndeplinite condițiile legale prevăzute la art. 217 alin. (6) și art. 57 alin. (1) și (4) din Legea nr. 98/2016 pentru restricționarea accesului nici măcar la informațiile declarate drept confidențiale pentru o parte din oferte, sens în care autoritatea contractantă ar fi trebuit să verifice, înainte de a restricționa accesul subscrisei, pentru fiecare dintre ofertele concurente dacă: o ofertantul a specificat în ofertă care dintre informațiile din propunerea tehnică, elementele din propunerea financiară și/sau fundamentări/justificări de preț/cost transmise de operatorul economic au fost indicate și dovedite de acesta ca fiind confidențiale întrucât sunt: date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală; doar dacă informațiile indicate drept confidențiale se încadrează în una dintre aceste categorii23 și o astfel de încadrare este dovedită, ofertantul poate beneficia de protecție; restrângerea dreptului la acces al celorlalți operatori economici nu poate fi extinsă și la informațiile care nu intră sau nu au fost dovedite a intra în categoriile prevăzute de lege; o informațiile indicate de ofertant din propunerea tehnică, elemente din propunerea financiară și/sau fundamentări/ justificări de preț/cost ca fiind confidențiale sunt însoțite de dovada care le conferă caracterul de confidențialitate, dovadă ce este anexă la ofertă; în absența dovezilor pentru fiecare informație indicată ca fiind parte din categoriile de informații care pot beneficia de protecție, autoritatea contractantă are obligația asigurării accesului la aceste informații în temeiul și potrivit prevederilor legale, ceea ce în mod evident nu s-a efectuat. În opinia sa, autoritatea contractantă avea obligația să acorde acces la toate informațiile și documentele din oferte, solicitările de clarificări și răspunsurile la acestea, precum și consemnările din actele de evaluare care nu îndeplinesc cele două condiții cumulative: (i) se încadrează în sfera datelor cu caracter personal, secretelor tehnice sau comerciale ori celor care sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală și (ii) ofertanții au depus și mijloacele de probă corespunzătoare în acest sens în cadrul ofertelor. În acest sens, contestatorul face trimitere la jurisprudența CJUE, respectiv cauza C-54/21, în care s-a reținut că: „Atunci când este refuzat accesul integral la informații, autoritatea contractantă trebuie să acorde ofertantului menționat acces la conținutul esențial al acelorași informații, astfel încât să fie asigurată respectarea dreptului la o cale de atac Pagina 158 din 308

efectivă.”, ceea ce, în opinia sa, fără nicio justificare posibilă, autoritatea contractantă a refuzat să facă. Apreciază consemnările din raportul procedurii și din procesele verbale ca fiind sumare și că nu permit verificarea îndeplinirii cerințelor documentației de atribuire de către ofertanții evaluați. Prin urmare, în lumina celor de mai sus, contestatorul solicită Consiliului să dispună anularea adresei nr. 35609/07.04.2025 prin care autoritatea contractantă a restricționat în mod nelegal accesul acestuia la dosarul achiziției publice și, pe cale de consecință, să dispună:  în principal, acordarea accesului la documentele ce compun dosarul procedurii de achiziție publică, potrivit prevederilor legale, în temeiul art. 19 alin. (1) din Legea nr. 101/2016;  în subsidiar, obligarea autorității contractante la acordarea accesului la documentele ce compun dosarul procedurii de achiziție publică, potrivit prevederilor legale, în mod complet. ......... SRL susține că sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de lege pentru repunerea în termen. În acest sens, precizează că, în conformitate cu art. 186 C.p.c., partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai daca dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate. Motivele justificate reprezintă acele împrejurări care, fără a avea gravitatea forței majore, sunt exclusive de culpă, fiind piedici relative, iar nu absolute. În opinia sa, toate condițiile prevăzute de lege pentru repunerea în termen în sensul prevăzut la art. 186 C.p.c. sunt, astfel, îndeplinite:  ......... SRL a depus toate diligentele posibile pentru a obține accesul la dosarul achiziției publice, anterior expirării termenului legal de contestare, sens în care am formulat o solicitare de acces la dosarul achiziției publice;  autoritatea contractantă nu și-a îndeplinit obligația de a asigura accesul nerestricționat la dosar în conformitate cu prevederile legale;  această decizie aparține exclusiv autorității contractante, subscrisa neavând și neputând să dețină vreun control asupra acesteia;  subscrisa nu pot fi restricționată în dreptul legal de a formula contestație împotriva unui act al autorității contractante chiar de conduita acesteia. În susținerea celor de mai sus, contestatorul invocă reținerile CJUE din cauza C-54/2127, care fac trimitere la interpretarea articolului 1 (1) și (3) din Directiva 89/665/CEE. Totodată, menționează că, potrivit art. 11 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, în situația în care Consiliul apreciază că în contestație nu sunt cuprinse toate informațiile prevăzute la art. 10, acesta cere Pagina 159 din 308

contestatorului ca, în termen de 3 zile de la înștiințare, să completeze contestația. Menționează că la art. 19 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 se prevede că, la cerere, părțile cauzei au acces la documentele dosarului constituit la Consiliu, în aceleași condiții în care se realizează accesul la dosarele constituite la instanțele de judecată potrivit prevederilor Legii nr. 134/2010, cu excepția documentelor pe care operatorii economici le declară și probează ca fiind confidențiale, întrucât cuprind, fără a se limita la acestea, secrete tehnice și/sau comerciale, stabilite conform legii, iar dezvăluirea acestora ar prejudicia interesele legitime ale operatorilor economici, în special în ceea ce privește secretul comercial și proprietatea intelectuală. În acest sens, în măsura în care din analiza dosarului achiziției în mod complet vor reieși și alte critici, contestatorul solicită Consiliului să procedeze la analiza acestora și să-l repună în termenul de contestare. În susținerea necesitatea repunerii în termen, menționează situații similare care au fost reținute și în practica instanțelor de judecată. În ceea ce privește încălcarea principiilor aplicabile în materia achizițiilor publice , contestatorul susține că, așa cum rezultă din argumentele detaliate în secțiunile de mai sus, prin modul în care a evaluat ofertele, autoritatea contractantă a încălcat în mod flagrant și repetat principiile aplicabile în materia achizițiilor publice, prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. În plus, evidențiază că, încă din primul ciclu procesual au existat susțineri în sensul că oferta (mereu) câștigătoare și singura admisibilă, respectiv oferta ......... SRL, nu ar fi fost verificată cu rigurozitate. Pe de altă parte, oferta ......... SRL a fost respinsă în mod neîntemeiat, cu încălcarea gravă a principiului proporționalității. Din punctul său de vedere, este evident că autoritatea contractantă a încălcat:  principiul tratamentului egal prevăzut de art. 2 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 98/2016 – respingerea nelegală a ofertei ......... SRL (deși aceasta a răspuns concludent la solicitările de clarificări referitoare la îndeplinirea cerințelor din documentația de atribuire și a îndeplinit cerințele din documentația de atribuire) și favorizarea vădită a ofertantului câștigătoare și singura admisibilă, respectiv oferta DIMEX, prin relaxarea documentației de atribuire pentru acesta și trecerea cu vederea a unor motive vădite de inadmisibilitate reprezintă exemple de manual ale încălcării principiului tratamentului egal;  principiul transparenței prevăzut de art. 2 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 98/2016 a fost încălcat prin modul în care autoritatea contractantă nu a aplicat cerințele din documentația de atribuire în mod transparent tuturor ofertanților; Pagina 160 din 308

 principiul asumării răspunderii prevăzut la art. 2 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 98/2016, reiterat la art. 1 alin. (4) din Normele metodologice prin respingerea nelegală a ofertei sale și declararea din nou drept admisibilă și câștigătoare a unei oferte inadmisibile încă din primul ciclu de evaluare - în virtutea acestui principiu, autoritatea contractantă avea obligația sa asigure atribuirea contractului cu respectarea tuturor dispozițiilor legale incidente și, foarte important, în condiții de gestionare judicioasă a banului public, opusul a ceea ce s-a întâmplat în prezenta situație; prin respingerea nelegală a ofertei sale din procedură, autoritatea contractantă ajunge să atribuire contractul fără a exista o concurență propriu zisă în procedură; și  scopul legislației achizițiilor publice prevăzut la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, dat fiind că măsurile autorității contractante au condus și la afectarea gravă a competiției în cadrul procedurii de achiziție, contractul fiind atribuit unui ofertant care a depus o ofertă vădit inadmisibilă în cadrul procedurii de atribuire; pe cale de consecință, procedând astfel, autoritatea contractantă a încălcat chiar scopul legislației achizițiilor publice, prevăzut la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, respectiv achiziția de bunuri, servicii și lucrări în condiții de eficiență economică și socială. În opinia sa, gravitatea încălcării principiilor în materia achizițiilor publice este dovedită inclusiv de sancțiunea severă prevăzută la art. 224 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016 coroborat cu art. 224 alin. (2) din același act normativ, respectiv amendă de la 5.000 lei la 30.000 lei. Mai mult, consideră că respectarea strictă a legislației naționale și europene în procesul de atribuire a contractului este cu atât mai importantă cu cât contractul este finanțat din fonduri europene, orice greșeală/nerespectarea prevederilor legale urmând a conduce nu doar la o incorectă cheltuire a banului public, dar și la aplicarea de corecții financiare:  conform anexei – abateri de la respectarea normelor in materie de achiziții pentru care se aplică reduceri procentuale/corecții financiare la OUG nr. 66/2011, printre tipurile de abateri/nereguli constatate se numără și nerespectarea principiului tratamentului egal; or, autoritatea contractantă a înțeles să defavorizeze oferta sa prin încălcarea gravă a principiului proporționalității;  conform punctul 7 din Capitolul V. al Ghidului privind principalele riscuri identificate in domeniul achizițiilor publice și recomandările Comisiei Europene ce trebuie urmate de autoritățile de management/organismele intermediare in Pagina 161 din 308

procesul de verificare a procedurilor de achiziții publice aprobat prin Ordinul nr. 543/2013. Referitor la solicitarea de anularea procedurii de atribuire, contestatorul precizează că, în subsidiar, în situația în care Consiliul va respinge capătul de cerere formulat în principal cu privire la reevaluarea ofertei sale, solicită anularea procedurii de atribuire. 1. Solicită anularea procedurii de atribuire în temeiul art. 212 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 8/2016, precizând că, în ipoteza în care Consiliul nu va admite capătul de cerere formulat în principal de subscrisa cu privire la reevaluarea ofertei depuse de ......... SRL și, în contextul în care oferta ......... SRL este vădit inadmisibilă, se impune anularea procedurii de atribuire în temeiul prevederilor art. 212 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016. Referitor la solicitarea de anulare a procedurii de atribuire în temeiul art. 212 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, contestatorul menționează că, deopotrivă, solicită anularea procedurii față de abaterile grave de la prevederile legislative care afectează procedura de atribuire, în conformitate cu art. 212 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016 coroborat cu prevederile art. 212 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Consideră că, abaterile grave care afectează procedura de atribuire rezultă din modul deficitar și neuniform în care autoritatea contractantă a evaluat ofertele depuse de ......... SRL și ......... SRL în cadrul procedurii de atribuire. Ca și exemplu, precizează că a fost „anunțat neoficial” câștigătorul procedurii, cu mult înainte de publicarea în SEAP a raportului procedurii și a comunicărilor, de către Primarul Municipiului ........., sens în care inserează print screen din paginile de internet de unde, în opinia sa, rezultă această situație. Consideră că, autoritatea contractantă a decis să aplice cea mai drastică sancțiune ofertei ......... SRL, deși aceleași aspecte nu sunt considerate motive de inadmisibilitate în cazul ofertei ......... SRL iar reevaluarea a demonstrate că aceasta este inadmisibilă. A fost astfel aplicat un dublu standard în evaluarea ofertelor, incompatibil cu specificul de transparență și egalitate de tratament al oricărei proceduri de atribuire. Apreciază că, în situația menținerii deciziei de respingere a ofertei sale, singura soluție posibila rămâne anularea procedurii și reorganizarea acesteia. În opinia sa, autoritatea contractantă a distorsionat rezultatul procedurii de atribuire, încălcând astfel și art. 1 alin. (2) din Normele metodologice, care impune luarea tuturor măsurilor pentru a evita apariția unor situații de natura să determine împiedicarea, restrângerea sau denaturarea concurenței. În situația în care Consiliul va considera că procedura de atribuire este atât de grav viciată, încât nu se mai pot lua măsurile de remediere necesare, contestatorul solicită anularea procedurii de atribuire fata de Pagina 162 din 308

abaterile grave de la prevederile legislative care afectează procedura de atribuire. În susținere, face trimitere la jurisprudența Curții de Apel București. Pentru toate motivele prezentate, contestatorul solicită Consiliului să dispună în sensul admiterii contestației sale. Menționează că, în drept, își întemeiază formularea contestației pe dispozițiile Legii nr. 98/2016, HG nr. 395/2016, Legii nr. 101/2016 și a tuturor celorlalte acte normative invocate prin contestație, rezervându-și dreptul de a formula critici suplimentare față de oferta ......... SRL, ulterior studierii dosarului cauzei la CNSC. Prin adresa nr. 37596/23.04.2025, înregistrată la Consiliu sub nr. 26271/24.05.2025, ........., în calitate de autoritate contractantă, transmite punctul său de vedere, față de contestația înregistrată la Consiliu sub nr. 9776/17.02.2025, formulată de Asocierea ......... SRL – ...................................., prin liderul asocierii ......... SRL, solicitând respingerea acestei contestații, ca fiind neîntemeiată. În motivarea solicitării sale, autoritatea contractantă prezintă următoarele argumente de fapt și de drept: Face o scurtă prezentare a situației de fapt, menționând că a inițiat procedura de licitație deschisă pentru atribuirea contractului „Proiectare și execuție „Varianta de Ocolire a Municipiului .........”, publicând Anunțul de participare nr. CN1050425 în SEAP la data de 17.12.2022, iar în cadrul procesului de evaluare a ofertelor depuse, comisia de evaluare a analizat conformitatea propunerii tehnice a ofertantului Asocierea ......... SRL – ...................................., prin liderul asocierii ......... SRL cu cerințele minimale ale caietului de sarcini și a documentației de atribuire (inclusiv a aspectelor prevăzute în răspunsurile consolidate). Precizează că, în urma verificării propunerii tehnice, a Contestatorului, inclusiv a răspunsurilor transmise de acesta la etapa de evaluare a propunerilor tehnice, comisia de evaluare constatat neconformitatea și inacceptabilitatea ofertei, în baza aspectelor reținute și comunicate contestatorului prin adresa nr. 35303/04.04.2025. Constatând neîndeplinirea acestor cerințe de conformitate și admisibilitate, autoritatea contractantă menționează că a decis respingerea ofertei contestatorului, ca fiind neconformă (în temeiul art. 137 alin. 3 lit. a) din HG 395/2016 și art. 215 alin. 5 din Legea nr. 98/2016) și inacceptabilă (în temeiul art. 134 alin. 5 din HG nr. 395/2016). Subliniază faptul că, acest rezultat și motivele detaliate care au stat la baza deciziei au fost consemnate în raportul procedurii nr. 34548/31.03.2025 și comunicate contestatorului prin adresa nr. 35303/04.04.2025. În continuare, autoritatea contractantă emite apărări referitoare la criticile formulate de contestator, solicitând respingerea contestației Pagina 163 din 308

acestuia ca neîntemeiată, având în vedere următoarele argumente care combat punctual criticile formulate: A. Cu privire la pretinsa neîndeplinire a obligației de motivare si comunicare (criticile de la punctele 19-39 din contestație): Contestatorul susține, în mod nefondat, că autoritatea contractantă nu și-ar fi îndeplinit obligația legală de a comunica motivele concrete ale respingerii ofertei sale. Acesta califică motivarea drept „laconică”, „formală” și insuficient detaliată pentru a-i permite exercitarea efectivă a dreptului la apărare. Autoritatea respinge categoric aceste alegații, care sunt în totală contradicție cu conținutul explicit și detaliat al adresei nr. 35303/04.04.2025, prin care s-a comunicat rezultatul procedurii. Autoritatea susține că a respectat pe deplin cerințele art. 215 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 98/2016, comunicând contestatorului, prin adresa nr. 35303/04.04.2025, motivele concrete care au fundamentat decizia de respingere. În opinia sa, afirmația că motivarea ar fi „laconică și formală” sau „insuficient de detaliată”, este infirmată de simpla lectură a contestației, unde apreciază că regăsește abordat la punctul (53) motivele concrete pentru care oferta contestatorului a fost respinsă, motive care au fost preluate din comunicarea rezultatului procedurii, și apoi dezvoltate la punctele (2.1.)-(2.7) din contestația depusă. Consideră că, în mod logic, o motivare cu adevărat „laconică și formală” nu ar fi permis formularea unor argumente contrare atât de specifice.  Prin urmare, apreciază că, simpla existență a unor contraargumente detaliate în contestație infirmă susținerea privind lipsa motivării și dovedește că autoritatea contractantă și-a îndeplinit obligația de a comunica motivele respingerii într-un mod care permite exercitarea dreptului la apărare. Contrar susținerilor contestatorului, autoritatea contractantă susține că a detaliat punctual raționamentul care a condus la concluzia neîndeplinirii fiecărei cerințe contestate. Astfel, evidențiază că, în cadrul comunicării nr. 35303/04.04.2025, autoritatea contractantă a indicat în mod concret că „motivele care au stat la baza respingerii acesteia sunt detaliate în anexa nr. 1 (pag-3-86) a prezentei adrese”. Mai departe, menționează că anexa 1 la comunicare, conținea un tabel, autoritatea inserând sub formă tabelară, print screen cu structura acestuia, menționând că această structură detaliată a fost aplicată pentru fiecare cerință analizată și a avut scopul de a oferi transparență totală asupra procesului de evaluare: • Informațiile din coloana 2 permiteau Contestatorului să confirme că datele inițiale din oferta sa au fost corect și integral identificate de autoritatea contractantă. Pagina 164 din 308

• Informațiile din coloana 3 permiteau Contestatorului să verifice corectitudinea analizei inițiale a propunerii tehnice, efectuată înainte de clarificări. • Informațiile din coloana 4 permiteau Contestatorului să urmărească dialogul purtat și cronologia solicitărilor și răspunsurilor. • Informațiile din coloana 5 permiteau Contestatorului să înțeleagă raționamentul specific din spatele deciziei de neconformitate, observând cum au fost evaluate răspunsurile sale la clarificări în raport cu cerințele. Din punctul său de vedere, simplu fapt că din această anexă nu au fost eliminate informațiile referitoare la cerințele considerate îndeplinite nu invalidează claritatea cu care au fost indicate neconformitățile și nu poate susține o pretinsă „lipsă de detaliere” a motivelor concrete care au condus la respingerea ofertei, precizând totodată că aceste motive sunt explicit menționate în cadrul evaluării fiecărei cerințe neconforme. Rezultă cu claritate, în opinia sa, că autoritatea contractantă a depășit o motivare formală, prezentând argumente concrete, factuale, raportate punctual la documentele din oferta contestatorului și la cerințele specifice ale documentației. Menționează că nivelul de detaliu oferit a fost pe deplin suficient pentru a permite contestatorului să înțeleagă exact: (i) care cerințe nu au fost considerate îndeplinite și (ii) pe baza căror constatări specifice ale comisiei de evaluare, inclusiv după etapa de clarificări, s-a ajuns la această concluzie. Reiterează că obligația de motivare a autorității contractante, conform legii și jurisprudenței, presupune indicarea motivelor concrete ale deciziei, permițând ofertantului să își exercite dreptul la apărare, obligație pe deplin respectată în acest caz. Aceasta nu include obligația de a indica ofertantului ce documente ar fi trebuit să conțină oferta sau cum ar fi putut demonstra conformitatea. Motivarea explică de ce oferta depusă nu corespunde cerințelor, aspect realizat în mod extensiv prin comunicarea nr. 35303/04.04.2025 și anexa 1. Prin urmare, contrar susținerilor contestatorului, autoritatea contractantă susține că a arătat exact de ce documentele prezentate nu sunt considerate conforme cu cerința specifică. Nivelul de detaliu și specificitate al argumentației a fost pe deplin suficient pentru a permite contestatorului să înțeleagă raționamentul comisiei de evaluare și temeiurile precise ale respingerii. În concluzie, apreciază criticile referitoare la pretinsa încălcare a obligației de motivare și a dreptului la apărare ca fiind vădit nefondate și trebuie respinse, considerând că motivarea oferită de autoritatea contractantă în adresa nr. 35303/04.04.2025 a fost concretă, detaliată și conformă cu exigențele legale și jurisprudențiale, în sensul că explică (i) care cerințe nu au fost considerate îndeplinite și (ii) pe baza căror Pagina 165 din 308

constatări specifice ale comisiei de evaluare, s-a ajuns la concluzia că oferta depusă nu corespunde acestor cerințe. B. Cu privire la critica referitoare la pretinsa neîndeplinire de către comisia de evaluare a obligației de a evalua oferta depusă (punctele 40- 45 din contestație), autoritatea respingem ferm alegația conform căreia comisia de evaluare s-a limitat la preluarea concluziilor expertului cooptat fără o analiză proprie. Contestatorul ajunge la această concluzie nefondată speculând pe marginea intervalului de timp dintre data raportului de specialitate (14.01.2025) și data procesului-verbal de evaluare (17.01.2025). Consideră că intervalul de 3 zile dintre cele două documente nu demonstrează nicidecum o lipsă de analiză proprie din partea comisiei. Dimpotrivă, în opinia sa, acesta reflectă un proces eficient în care comisia de evaluare a analizat concluziile și fundamentarea din raportul de specialitate al expertului, le-a validat prin prisma propriei înțelegeri a ofertelor și a cerințelor, și le-a însușit în mod oficial. Complexitatea procedurii nu exclude posibilitatea unei analize riguroase și eficiente într- un interval de timp rezonabil, mai ales atunci când raportul expertului este clar, detaliat și bine fundamentat. Susține că rolul expertului cooptat, conform art. 128 alin. (5) din HG nr. 395/2016, este tocmai acela de a facilita comisiei de evaluare adoptarea deciziilor. Raportul de specialitate reprezintă un instrument de lucru esențial, menit să ofere o analiză aprofundată pe aspecte tehnice specifice, permițând comisiei să își fundamenteze deciziile pe o bază solidă. Faptul că membrii comisiei au agreat cu analiza expertului nu înseamnă că nu și-au format propriile convingeri sau că au abdicat de la responsabilitatea evaluării. Din punctul său de vedere, interpretarea contestatorului cu privire la obligațiile comisiei este incompletă și ignoră prevederile art. 128 alin. (6) din HG nr. 395/2016. Acest text legal este esențial: el impune obligația membrilor comisiei de a-și prezenta punctul de vedere în scris (printr-o notă individuală) doar în situația în care aceștia nu sunt de acord cu raportul de specialitate al expertului. Aplicând raționamentul juridic per a contrario, autoritatea susține că rezultă clar că legiuitorul nu a impus obligația elaborării unui document separat, cu analize distincte, în situația în care toți membrii comisiei de evaluare sunt de acord cu concluziile expertului cooptat. În acest caz, însușirea concluziilor expertului, materializată prin procesul-verbal de evaluare semnat fără obiecții sau note individuale, reprezintă tocmai exercitarea atribuțiilor legale și confirmarea faptului că membrii comisiei, în urma propriei analize, au ajuns la aceleași concluzii cu expertul. Absența unor note individuale anexate la raportul procedurii, care să exprime dezacordul față de raportul de specialitate, este dovada faptului că membrii comisiei de evaluare au analizat și au fost de acord cu Pagina 166 din 308

concluziile expertului. Aceasta confirmă respectarea procedurii legale, nu încălcarea ei. Autoritatea contractantă susține că își asumă pe deplin responsabilitatea pentru evaluarea ofertelor și pentru documentele aferente, așa cum prevăd art. 126 și 127 din Norme. Această responsabilitate este îndeplinită inclusiv atunci când comisia, în mod independent și fundamentat, decide să își însușească analiza și concluziile unui expert cooptat, considerându-le corecte și complete, fără a simți nevoia unor completări sau obiecții (care ar fi trebuit, conform legii, documentate separat) Întrucât comunicarea rezultatului procedurii a oferit detalii concrete și punctuale privind motivele respingerii ofertei ......... SRL (motive preluate atât din raportul expertului, cât și din procesul verbal de evaluare tehnică), refuzul inițial al accesului la raportul expertului (punctul 41) devine irelevant. Acest incident nu a viciat nici modul de lucru al Comisiei, nici substanța deciziei de respingere comunicate. Prin urmare, apreciază criticile contestatorului (punctele 40-45) ca fiind nefondate. Comisia de evaluare susține că și-a exercitat pe deplin atribuțiile, adoptând decizii în baza propriei analize, analiză care a inclus evaluarea raportului de specialitate și confirmarea acordului cu concluziile acestuia, în strictă conformitate cu prevederile legale aplicabile. C. Cu privire la conformitatea Programul de lucrări (graficul Gantt) (secțiunea 2.1. Punctul 1 din anexa nr. 1 - programul de lucrări (graficul Gantt) (I.1-I.3) din contestație): C.1. Cu privire la „dreptul” autorității contractante de a analiza conformitatea Graficului și a răspunsului transmis la întrebarea 1.3 din adresa cu nr. 65632/17.07.2024 (secțiunea 2.1.1 din contestație), autoritate menționează: În opinia sa, contestatorul susține eronat că cerințele referitoare la programul de lucrări (Graficul Gantt) ar fi aplicabile exclusiv antreprenorului (după semnarea contractului) și nu ofertantului. Evidențiază că, cerințe explicite pentru ofertă: documentația de atribuire, inclusiv formularul 4 de propunere tehnică (al cărui format obligatoriu a fost confirmat și de CNSC în Decizia nr. 720/C1/ 48,51,55,95/16.02.2024 ), anexa 4 la schița de proiect și clauza 17 din condițiile generale de contract (integrată în documentație), au solicitat în mod explicit ofertanților prezentarea unui program de lucrări (Grafic Gantt) care să îndeplinească anumite condiții minimale în faza de ofertare. Acestea includ elaborarea pe baza metodei drumului critic, includerea activităților și subactivităților în ordine optimă tehnologică, alocarea resurselor (manoperă și utilaje), indicarea secvențelor principale și respectarea termenelor și punctelor de referință. Indiferent de denumirea specifică utilizată – „Program de lucrări”, „Program de execuție” sau „Grafic Gantt” - documentul în cauză este, în esență, un Pagina 167 din 308

grafic. Relevanța sa constă în funcția de a reprezenta clar programarea activităților și subactivităților viitorului contract de proiectare și execuție, nu în titulatura sa. Referitor la, baza programului de execuție: Este adevărat că clauza 17.1 din condițiile de contract stipulează obligația antreprenorului de a transmite supervizorului, în termen de 30 de zile de la data de începere, un program de execuție detaliat. Totuși, aceeași clauză prevede în mod explicit și imperativ că: „Acest prim Program de Execuție, inclusiv metodologia de lucru si resursele, va fi elaborat pe baza programului de lucrări depus în Ofertă de către Antreprenor” . În opinia sa, această prevedere contractuală demonstrează fără echivoc că Graficul Gantt solicitat și depus în cadrul propunerii tehnice nu este un simplu exercițiu formal sau un document preliminar care poate fi ulterior ignorat sau modificat arbitrar. Dimpotrivă, graficul din ofertă reprezintă fundamentul obligatoriu, baza de referință pentru planificarea detaliată post-contractuală. El reflectă angajamentul inițial al ofertantului cu privire la înțelegerea proiectului, succesiunea logică a activităților, duratele estimate, resursele necesare și metodologia de lucru. Prin urmare, este esențial ca acest document fundamental să fie realist, corect și conform cu cerințele documentației de atribuire (în special cele din Formularul 4 și Anexa 4) încă din faza de ofertare. Susține că, rolul principal al actualizării și detalierii programului de execuție în cele 30 de zile de la începerea contractului este: a) pe de o parte, de a corela datele de început si sfârșit ale activităților cu data de incepere efectivă a contractului (comunicată prin Ordin Administrativ conform clauzei 33.1, înlocuind data ipotetică utilizată în ofertă) și, b) pe de altă parte, de a detalia suplimentar activitățile si resursele conform cerințelor exhaustive ale clauzei 17.2, în special după finalizarea proiectului. Consideră că, această actualizare și detaliere nu permite însă Antreprenorului să modifice substanțial planul inițial asumat în ofertă, cum ar fi succesiunea critică a activităților, duratele relative sau nivelul general de resurse și productivitatea care au stat la baza graficului ofertat, dacă acest lucru ar contraveni angajamentului inițial sau ar vicia realismul planificării asumate. Termenele și logica de execuție asumate în graficul din ofertă rămân, așadar, obligatorii ca bază de referință. În susținere, menționează ca și validare a CNSC Decizia nr. 2800/C1/ 2599,2638/04.10.2024, prin care s-a considerat ca fiind justificată solicitarea de clarificări (întrebarea 1.3) privind modul de elaborare a Gantt-ului, tocmai pentru a verifica dacă ofertantul a ținut cont de instrucțiunile privind determinarea duratelor și alocarea resurselor în etapa de elaborare a propunerii tehnice, citând din această decizie: „Critica privind întrebarea 1.3 privind modalitatea de elaborare a graficului Gantt urmează a fi respinsă, motivat de faptul că, la Pagina 168 din 308

subpunctul 9 de la punctul „I. PREZENTAREA PROGRAMULUI DE LUCRĂRI” din modelul formularului de propunere tehnică, autoritatea contractantă a solicitat elaborarea graficului, astfel încât, durata activităților și succesiunea acestora să fie determinate în funcție de natura acestora, numărul resurselor, productivitatea acestora etc. Or, câtă vreme nu a fost în măsură să identifice aceste informații în graficul din oferta contestatorului, potrivit propriilor afirmații, este firesc să solicite clarificări, în urma cărora să rezulte că ofertantul a ținut cont de aceste instrucțiuni în etapa de elaborare a propunerii tehnice.” Evidențiază faptul că Decizia CNSC nr. 2800/C1/2599,2638/ 04.10.2024 a dobândit autoritate de lucru judecat deoarece ......... SRL nu a contestat-o prin plângere și, ca atare, aspectele soluționate prin această decizie sunt definitive si nu mai pot fi criticate. Aceasta apreciază că, la acest moment, se poate analiza doar eventuala concludență sau neconcludență a răspunsului. Prin urmare, în opinia sa, evaluarea conformității programului de lucrări din ofertă cu cerințele minimale specificate în documentația de atribuire este perfect legală și necesară, nefiind vorba de aplicarea prematură a unor obligații contractuale viitoare, ci de verificarea îndeplinirii cerințelor de ofertare. C2. Cu privire la neconformitatea și inacceptabilitatea programului de lucrări (răspuns la punctul 2.1.2 din contestație), autoritate argumentează, după cum urmează: Contestatorul susține conformitatea ofertei sale, caracterul concludent al răspunsurilor la clarificări și interpretează criticile autorității contractante ca fiind excesiv de literale sau bazate pe neînțelegeri. Menționează că, în mare parte, contestatarul prezintă o analiză a aplicabilității clauzei 17 din acordul contractual. În susținere, face trimitere la clauza 17.1 din condițiile de contract care stipulează obligația antreprenorului de a transmite supervizorului, în termen de 30 de zile de la data de începere, un program de execuție detaliat. Totuși, aceeași clauză prevede în mod explicit și imperativ că: „Acest prim Program de Execuție, inclusiv metodologia de lucru si resursele, va fi elaborat pe baza programului de lucrări depus în Ofertă de către Antreprenor.” Din punctul de vedere al autorității contractante, această prevedere contractuală demonstrează fără echivoc că Graficul Gantt solicitat și depus în cadrul propunerii tehnice nu este un simplu exercițiu formal sau un document preliminar care poate fi ulterior ignorat sau modificat arbitrar. Dimpotrivă, graficul din ofertă reprezintă fundamentul obligatoriu, baza de referință pentru planificarea detaliată post- contractuală. El reflectă angajamentul inițial al ofertantului cu privire la înțelegerea proiectului, succesiunea logică a activităților, duratele estimate, resursele necesare și metodologia de lucru. Prin urmare, este esențial ca acest document fundamental să fie realist, corect și conform Pagina 169 din 308

cu cerințele documentației de atribuire (în special cele din formularul 4 și Anexa 4) încă din faza de ofertare. Susține că, rolul principal al actualizării și detalierii programului de execuție în cele 30 de zile de la începerea contractului este: a) pe de o parte, de a corela datele de început și sfârșit ale activităților cu data de începere efectivă a contractului (comunicată prin Ordin Administrativ conform clauzei 33.1, înlocuind data ipotetică utilizată în ofertă) și, b) pe de altă parte, de a detalia suplimentar activitățile și resursele conform cerințelor exhaustive ale clauzei 17.2, în special după finalizarea proiectului. Autoritatea susține că această actualizare și detaliere nu permite însă Antreprenorului să modifice substanțial planul inițial asumat în ofertă, cum ar fi succesiunea critică a activităților, duratele relative sau nivelul general de resurse și productivitatea care au stat la baza graficului ofertat, dacă acest lucru ar contraveni angajamentului inițial sau ar vicia realismul planificării asumate. Termenele si logica de execuție asumate în graficul din ofertă rămân, așadar, obligatorii ca bază de referință. Subliniază faptul că, în cadrul contestației, ofertantul nu are în vedere precizările de la punctele (72) și (75) din răspunsul consolidat cu nr. 33649/24.03.2023: „Răspuns punctul 72: A se avea in vedere faptul ca Programul de proiectare si execuție trebuie sa respecte cerințele de prezentare ale acestuia, respectiv: Prezentarea programului de proiectare si execuție, conform Cerințelor Beneficiarului; vor fi incluse activitățile si subactivitățile, in ordine optima tehnologica la nivel de obiect, element de construcție, categorie de lucrări [CU] resursele alocate (manopera si utilaje). Graficul de Execuție va indica secvențele principale ale proiectării si construcției [și] mobilizarea aferenta de personal si elementele majore ale lucrării. Un astfel de Grafic de Execuție va îndeplini pe deplin prevederile Cerințele Beneficiarului, mai ales cu privire la termene. In caz contrar, Oferta va fi respinsa. Răspuns punctul 75: (...) La elaborarea ofertei Programul de proiectare si execuție trebuie sa respecte cerințele de prezentare ale acestuia, conform Formular 4. cap III Schița de proiect, respectiv: Prezentarea programului de proiectare si execuție, conform Cerințelor Beneficiarului; vor fi incluse activitățile si subactivitățile, in ordine optima tehnologica la nivel de obiect, element de construcție, categorie de lucrări cu resursele alocate (manopera si utilaje). Graficul de Execuție va indica secvențele principale ale proiectării si construcției si mobilizarea aferenta de personal si elementele majore ale lucrării. Un astfel de Grafic de Execuție va îndeplini pe deplin prevederile Cerințele Beneficiarului, mai ales cu privire la termene. In caz contrar, Oferta va fi respinsa.” Pagina 170 din 308

Autoritatea precizează că aceste răspunsuri nu au fost contestate, întărindu-și forța obligatorie, atât pentru autoritatea contractantă cât și pentru ofertanți. Evidențiază că, în cadrul contestației, chiar contestatarul confirmă direct și explicit la punctul (80) că nu a respectat cerințele cu privire la prezentarea resurselor alocate în Grafic : (...) fără a argumenta motivul pentru care nu am respectat aceste prevederi (...) redate anterior la punctul 78 din contestație (reprezentările grafice ale programului de lucrări a fost determinat drumul critic fără a aloca activităților numărul resurselor necesare proiectării și numărul resurselor necesare execuției lucrărilor). Având în vedere că răspunsul consolidat cu nr. 33649/24.03.2023 nu a fost contestat, autoritatea consideră că nu mai au relevanță „motivele” pentru care ofertantul nu a respectat cerințele de prezentare a Graficului ci simpla recunoaște „că nu a respectat aceste prevederi.” În opinia sa, conținutul documentației de atribuire, inclusiv răspunsurile consolidate, așa cum este întocmit de autoritatea/entitatea contractantă, este obligatoriu atât pentru operatorii economici participanți la procedură, care au obligația de a-și elabora ofertele în conformitate cu prevederile acesteia, cât și pentru autoritatea/entitatea contractantă. Autoritatea contractantă este obligată ca, în desfășurarea procedurii de achiziție publică, să respecte atât dispozițiile legale aplicabile în acest domeniu, cât și prevederile propriei documentații de atribuire, care stabilesc regulile ce trebuie respectate de ambele părți în derularea procesului de evaluare. Susține că, prin depunerea ofertelor la procedură, se presupune că ofertanții și-au însușit documentația de atribuire fără rezerve, ceea ce înseamnă că nu li se poate scuza nicio abatere de la prescripțiile ei, opozabile în cel mai mic detaliu (relevantă în acest sens este decizia nr. 1555 din 6 martie 2012 a Curții de Apel Craiova, Secția de contencios administrativ și fiscal). Astfel cum un contract constituie legea părților, și documentația de atribuire, împreună de clarificările postate în SEAP, are aceeași valoare pentru părți, iar niciuna dintre ele nu îi poate ignora sau nesocoti clauzele. ( a se vedea și BO2017_3397). În aceeași direcție, face trimitere și la reținerile Curții de Apel Iași, Secția de contencios administrativ și fiscal, referitor la decizia nr. 2204 din 21 septembrie 2012 că cerințele riguroase în materie de achiziții publice presupun întocmirea documentelor necesare în conformitate cu prevederile documentației de atribuire, cunoscut fiind faptul că garantarea corectitudinii procedurii achizițiilor publice poate justifica respingerea ofertei pentru orice fel de încălcare a dispozițiilor legale în materie, care ar putea fi considerată de ofertant mai puțin importantă. Raportat la obiectivul general constând în prevenirea și sancționarea încălcării dispozițiilor legale în materia procedurilor de achiziție publică, nu i se poate reproșa autorității contractante că a analizat ofertele Pagina 171 din 308

participanților la procedură în raport de cerințele minime de participare necontestate, sancționând neîndeplinirea acestora. (a se vedea și BO2017_3397). De asemenea, invocă Jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit că autoritatea adjudecătoare trebuie să interpreteze criteriile în același fel pe parcursul întregii proceduri. Principiul egalității de tratament presupune ca toți participanții la o procedură de atribuire să beneficieze de aplicarea acelorași condiții impuse de autoritate, astfel încât să se garanteze că este înlăturat orice risc de favoritism și de arbitrar din partea autorității. ( a se vedea și BO2023_105) Autoritatea contractantă susține că are obligația de a respecta cu strictețe criteriile pe care ea însăși le-a stabilit. Această considerație este cu atât mai importantă cu cât miza este excluderea din procedură. Conform jurisprudenței CJUE, autoritatea contractantă nu poate să admită rectificări ale omisiunilor care, potrivit dispozițiilor exprese ale documentelor achiziției, trebuie să conducă la excluderea ofertei. Mai mult, autoritatea contractantă consideră nu poate alege la care parte din documentația de atribuire sau din restul legislației aplicabile să se raporteze, ignorând restul specificațiilor. Este firesc ca ofertanții să adopte o poziție preventivă în elaborarea ofertei, astfel încât să bifeze toate cerințele scrise clar sau „coroborate”. În concluzie, apreciază că jurisprudența și principiile achizițiilor publice susțin cu fermitate obligația respectării documentației de atribuire în toate aspectele sale, inclusiv a cerințelor din cadrul Răspunsurilor consolidate. Autoritatea contractantă trebuie să aplice regulile stabilite, iar ofertanții trebuie să elaboreze ofertele în strictă conformitate cu acestea. Nerespectarea cerințelor, indiferent de importanța lor aparentă, poate duce la respingerea ofertelor. Revenind înapoi la analiza „concludenței răspunsului”, autoritatea consideră că este relevant următorul pasaj din răspunsul transmis de contestator la punctul I.3. din adresa fără număr din 22.07.2024 (răspunsul la primele solicitări de clarificări la etapa tehnică): „Alocarea resurselor (umane si utilaje) este prezentată in graficul VO ......... - PROPUNERE TEHNICA_part 3.pdf pag.194-200 luând in considerare natura activităților/ lucrărilor, dimensiunea frontului de lucru, numărul resurselor umane si tehnice, productivitatea resurselor”. Menționează că, la paginile indicate se regăsește o simplă „enumerare” a tipurilor de „instalații/echipamente necesare pentru realizarea lucrărilor ( a se vedea pag. 194-197 din fișierul „VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part3.pdf” - grafic intitulat „ALOCARE INSTALATII / ECHIPAMENTE”) respectiv o simplă „enumerare” a tipurilor de „personal” necesar pentru realizarea serviciilor și lucrărilor ( a se vedea pag. 198- 200 din fișierul VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part3.pdf - grafic intitulat „ALOCARE RESURSE UMANE”) fără a se regăsi informații cu Pagina 172 din 308

privire la cantitatea (numărul) de utilaje si personal care vor realiza efectiv acele activități. Aceste grafice indică doar prezența (tipului) de resursă pe durata activității respective printr-o bară colorată. În concluzie, răspunsul că „Alocarea resurselor (umane si utilaje) este prezentate în graficul VO ......... - PROPUNERE TEHNICA_part 3.pdf pag.194-200”, în opinia autorității, nu este unul concludent, în sensul că ofertantul nu a demonstrat în cadrul graficului că a alocat destule resurse pentru realizarea activităților în termenii asumați. Deși la paginile 201 -212 din fișierul „VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part3.pdf” se regăsește un grafic de Alocare pe Timeline, unde într-adevăr se regăsește și o alocare „cantitativă”, autoritatea susține că acesta nu respectă condiția prevăzută în cadrul formularului 4 - propunere tehnică: „Durata activităților de proiectare si execuție va fi exprimata in zile (nivelul de detaliu să nu fie mai mare de 30 de zile calendaristice), luând in considerare natura activităților/ lucrărilor, dimensiunea frontului de lucru, numărul resurselor umane si tehnice, productivitatea resurselor, etc.”. Această obligativitate a fost reconfirmată și întărită prin răspunsul transmis la punctul (312) din răspunsul consolidat prin Adresa cu nr. 33649/24.03.2023, inserat de aceasta în extras sub formă tabelară. În aceeași ordine de idei, autoritatea susține că, graficul de la paginile 201 - 212 din fișierul „VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part3.pdf”, care conține o alocare sumară de resurse, pentru componenta de lucrări, fiind prezentate în grafic doar: -Activitatea de Relocare/Protejare Rețele - ID 7 (de la punctul 8 la punctul 37) -Activitatea de Lucrări de Drum - ID 38 (pe o durată de 60 de zile, începând cu data de 05.08.2024 până la data de 25.10.2024). Din analiza resurselor prezentate în graficul de la pagina 206 (respectiv de la penultimul rând) din fișierul „VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part3.pdf, pentru această activitate nu a fost indicată ca fiind alocată nici o resursă. -Activitatea de Execuție rețele noi- ID 39 ( de la punctul 39 la punctul 64)â -Activitatea de Recepție la terminarea lucrărilor si Documentație As- Build- ID 65 Prin urmare, susține că, activitatea de lucrări de drum: i nu este prezentată și pe subactivități (așa cum sunt ele detaliate la punctele 42 -158 din GRAFICUL DE EXECUTIE LUCRĂRI, grafic prezentat la paginile 191 - 193 din fișierul „VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part3.pdf”) ii nu respectă nivelul de detaliu de maxim 30 de zile (durata din acest grafic fiind în fapt de 60 de zile). iii Diferă ca și durată totală: 1078 zile (în GRAFICUL DE EXECUTIE LUCRĂRI, grafic prezentat la paginile 191 - 193 din fișierul „VO ......... - Pagina 173 din 308

PROPUNERE TEHNIC_Part3.pdf) față de 60 de zile (în GRAFICUL prezenta la paginile 201 - 212 din fișierul „VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part3.pdf”) În concluzie, autoritatea susține că programul de lucrări prezentat de contestator este neconform și inacceptabil deoarece nu respectă cerințele obligatorii, explicite și necontestate din documentația de atribuire (inclusiv răspunsul consolidat nr. 33649/24.03.2023, punctele 72 și 75) referitoare la includerea detaliată a resurselor cantitative (personal si utilaje) alocate fiecărei activități încă din faza de ofertare. Din punctul său de vedere, această omisiune, recunoscută explicit de contestator, nu poate fi remediată prin graficele separate (pag. 194-200, 201-212 din fișierul „VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part3.pdf”) care fie prezintă doar „tipuri” de resurse fără cantități per activitate, fie, deși conțin unele cantități, nu respectă nivelul de detaliu cerut (maxim 30 de zile), prezintă inconsistențe majore față de graficul principal de execuție (durate diferite, lipsa subactivităților) și chiar omit alocarea resurselor pentru activități cheie. Aceasta susține că, întrucât graficul din ofertă constituie fundamentul obligatoriu pentru planificarea ulterioară (conform clauzei 17.1), iar respectarea strictă a documentației de atribuire este esențială conform principiilor achizițiilor publice și jurisprudenței, neconformitatea constatată și lipsa unei demonstrații concludente a alocării suficiente de resurse pentru respectarea termenelor justifică respingerea ofertei. Astfel, raportat la cele expuse mai sus, apreciază că nu poate fi reținut ca fiind „concludent” răspunsul transmis că „Alocarea resurselor (umane si utilaje) este prezentată in graficul VO ......... - PROPUNERE TEHNICA_part 3.pdf pag. 194-200” și nici îndeplinirea cerințelor de conformitate indicate la punctele (72) și (75) din Răspunsul consolidat cu nr. 33649/24.03.2023: „Prezentarea programului de proiectare si execuție, conform Cerințelor Beneficiarului; vor fi incluse activitățile si subactivitățile, in ordine optima tehnologica la nivel de obiect, element de construcție, categorie de lucrări CU resursele alocate (manopera si utilaje).” C.2. Cu privire la concludența răspunsului transmis la întrebarea 1.1 din adresa cu nr. 77058/15.10.2024 (punctele 46-57 din contestație), autoritatea menționează următoarele: Reiterează faptul că, așa cum recunoaște contestatarul la punctul (53) din contestație, punctul de referință nr. 3 depășește termenul de maxim 12 luni cerință minimă obligatorie de la capitolul 12.39.5 litera (c) din caietul de sarcini (Punctul de referința nr. 3 - Realizare în 12 luni de la data de începere, așa cum este aceasta menționată în Ordinul Administrativ de începere, și presupune îndeplinirea următorilor indicatori). Contrar argumentului Contestatorului că pragul M12 (luna 12) este respectat „în fond” cu o „marjă de toleranță rezonabilă”, menționează că, Pagina 174 din 308

orice depășire, indiferent de durata ei, constituie o nerespectare a cerinței minime și nu poate fi acceptată pe baza unei toleranțe nespecificate în documentație. Din punctul său de vedere, jurisprudența și principiile achizițiilor publice susțin cu fermitate obligația respectării documentației de atribuire în toate aspectele sale, inclusiv cum este în cazul de față cu privire la termenul maxim de îndeplinire a unui jalon. Autoritatea contractantă trebuie consideră că trebuie să aplice regulile stabilite, iar ofertanții trebuie să elaboreze ofertele în strictă conformitate cu acestea iar, nerespectarea cerințelor, indiferent de importanța lor aparentă, poate duce la respingerea ofertelor. În opinia sa, prin depunerea ofertelor la procedură, se presupune că ofertanții și-au însușit documentația de atribuire fără rezerve, ceea ce înseamnă că nu li se poate scuza nicio abatere de la prescripțiile ei, opozabile în cel mai mic detaliu (relevantă în acest sens este decizia nr. 1555 din 6 martie 2012 a Curții de Apel Craiova, Secția de contencios administrativ și fiscal). Astfel cum un contract constituie legea părților, și documentația de atribuire, împreună de clarificările postate în SEAP, are aceeași valoare pentru părți, iar niciuna dintre ele nu îi poate ignora sau nesocoti clauzele. ( a se vedea și BO2017_3397) În aceeași direcție, face trimitere la reținerile Curții de Apel Iași, Secția de contencios administrativ și fiscal, respectiv decizia nr. 2204 din 21 septembrie 2012, în care se menționează că cerințele riguroase în materie de achiziții publice presupun întocmirea documentelor necesare în conformitate cu prevederile documentației de atribuire, cunoscut fiind faptul că garantarea corectitudinii procedurii achizițiilor publice poate justifica respingerea ofertei pentru orice fel de încălcare a dispozițiilor legale în materie, care ar putea fi considerată de ofertant mai puțin importantă. Raportat la obiectivul general constând în prevenirea și sancționarea încălcării dispozițiilor legale în materia procedurilor de achiziție publică, nu i se poate reproșa autorității contractante că a analizat ofertele participanților la procedură în raport de cerințele minime de participare necontestate, sancționând neîndeplinirea acestora. (a se vedea și BO2017_3397). Subliniază un aspect procedural esențial: pe parcursul întregii etape de evaluare tehnică și de clarificări, ofertantul ......... SRL nu a semnalat și nu a recunoscut nicio neconformitate sau neconcordanță a ofertei sale în raport cu cerințele caietului de sarcini referitoare la Punctele de referință și termenul de realizare al acestora. Dimpotrivă, poziția sa a fost una constantă de susținere a conformității. Astfel nici în cadrul primului răspuns la solicitările de la etapa tehnică, și nici în cadrul răspunsului transmis în urma reformulării solicitării de clarificări (I.1.), ofertantul nu a recunoscut o neconcordanță sau o neconformitate cu privire la Punctele de referință incluse în grafic. Pagina 175 din 308

Apreciază că, această conduită este demonstrată indubitabil de răspunsul său la solicitarea de clarificări (adresa nr. 77058/15.10.2024). În cadrul acestui răspuns, ofertantul a afirmat în mod explicit si ferm conformitatea graficului, declarând: „condițiile de realizare a punctelor de referința respectă cerințele solicitate de autoritatea contractanta prin documentația de atribuire (cerințele de la capitolul 12.39 puncte de referință coroborat cu prevederile răspunsului consolidat - adresa nr. 33649/24.03.2023 - punctul 70). Or, autoritatea susține că, această declarație este în contradicție directă cu recunoașterea ulterioară, formulată în cadrul contestației ( a se vedea precizările de la punctul 53: „În ceea ce privește punctul de referință nr. 3 și depășirea lunii 12, este adevărat că poziția 27 din graficul de execuție intră parțial în luna 13)” a faptului că punctul de referință nr. 3 nu respectă termenul contractual de maxim 12 luni. Precizează că, această contradicție procedurală are consecințe juridice directe, considerând că posibilitatea invocării și analizării unei eventuale „abateri tehnice minore” în sensul art. 134 alin. (7) din HG nr. 395/2016 este acum exclusă. Principiul fundamental al dialogului competitiv și al clarificărilor (reglementat, inter alia, de art. 134 și art. 210 din Legea 98/2016 coroborat cu art. 139-141 din HG 395/2016) presupune că ofertantul are obligația de a răspunde complet si corect la solicitările comisiei. Menționează că, în momentul în care ofertantul, în cadrul acestui dialog, declară în mod explicit conformitatea unui aspect al ofertei sale, comisia de evaluare este îndreptățită să se bazeze pe această declarație. Consideră că, aplicarea art. 134 alin. (7) din HG nr. 395/2016 presupune, în mod logic, existența unei abateri recunoscute sau identificabile la momentul evaluării si clarificărilor, asupra căreia comisia să poată delibera dacă este minoră si dacă nu afectează substanțial oferta. Or, în speță, autoritatea apreciază că, ofertantul nu doar că nu a recunoscut abaterea, dar a negat explicit existența ei, susținând conformitatea deplină. Prin urmare, Comisia nu avea cum să analizeze aplicabilitatea excepției de la art. 134 alin. (7) pentru o neconformitate pe care ofertantul însuși o nega. Mai mult, a accepta acum teza contestatorului ar echivala cu încălcarea principiului nemo auditur propriam turpitudinem allegans (nimeni nu poate invoca propria sa culpă/incorectitudine) și a principiului bunei-credințe în derularea procedurii. Aceasta consideră că, momentul procedural relevant pentru a analiza dacă o neconformitate poate fi încadrată ca „abatere tehnică minoră” (sau așa cum susține contestatarul la punctul 54 din Contestație, că la analiza graficului trebuie acceptată „o marjă de toleranță rezonabilă” sau la punctul 55 din Contestație că „această Pagina 176 din 308

depășire nu este substanțială” respectiv că această „omisiune nu este semnificativă”) este cel al evaluării ofertei si al răspunsurilor la clarificări. În opinia sa, acest mecanism nu este menit să ofere ofertanților o a doua șansă de a-și corecta oferta după finalizarea evaluării și comunicarea rezultatului, mai ales când aceștia au indus în eroare comisia prin declarații de conformitate în etapa anterioară. Din punctul său de vedere, posibilitatea de a invoca art. 134 alin. (7) era condiționată de o prezentare corectă și transparentă a situației de fapt în răspunsul la clarificări, permițând Comisiei o analiză la acel moment. Întrucât ofertantul a ales să susțină ferm conformitatea, el și-a asumat riscul ca, în cazul constatării ulterioare a neconformității (pe baza propriei analize a comisiei sau, ca în acest caz, prin recunoașterea tardivă a ofertantului), aceasta să conducă la respingerea ofertei, fără a mai putea eventual beneficia de clemența art. 134 alin. (7). Autoritatea apreciază că, articolul 134 alin. (5) din HG nr. 395/2016 nu-i acordă o marjă de apreciere arbitrară, ci stabilește obligația precisă de a evalua dacă răspunsul ofertantului la clarificări este concludent. În speță, afirmația explicită a ofertantului că „condițiile de realizare a punctelor de referință respectă cerințele solicitate...” este vădit neconformă cu realitatea propriei oferte, unde punctul de referință nr. 3 încalcă termenul maxim de 12 luni. Un răspuns care contrazice faptele prezentate în ofertă nu poate, prin definiție, să fie considerat „concludent” în sensul legii. În consecință, autoritatea consideră că nu avea temei legal să considere răspunsul ca fiind concludent și, implicit, nu putea valida conformitatea ofertei cu cerința specifică de la capitolul 12.39 din caietul de sarcini. Suplimentar, dincolo de depășirea termenului, menționează că propunerea tehnică (în special activitățile de la pozițiile 28-41 din Gantt) nu include îndeplinirea unor indicatori specifici si obligatorii solicitați pentru punctul de referință nr. 3 (conform capitolului 12.39.5). Indicatorii reținuți ca fiind lipsă sunt: -Finalizarea Perioadei de Proiectare. -Finalizarea și funcționalitatea Organizării de Șantier. -Constituirea Jurnalului de Șantier conform clauzei 39. -Asigurarea Laboratorului Antreprenorului conform cerințelor. Această omisiune reprezintă o neconformitate clară cu cerințele minime. Consideră că, neconformitățile identificate sunt unele de fond și nu de formă, și se referă neîndeplinirea unor cerințe minime si obligatorii, respectiv: -Lipsa unor indicatori specifici solicitați; -Depășirea unui termen limită explicit; -Imposibilitatea verificării corectitudinii și realismului programului de execuție din cauza lipsei de claritate privind desfășurarea activităților (paralel/secvențial). Pagina 177 din 308

-Neclarificarea corespunzătoare a neconcordanțelor. De asemenea, precizează că acestea sunt considerate neconformități (art. 137 alin. 3 lit. a) din HG nr. 395/2016) și motive de inacceptabilitate (art. 134 alin. 5 din HG nr. 395/2016), deoarece cerințele esențiale din documentele achiziției nu au fost îndeplinite (art. 215 alin. 5 din Legea 98/2016). În concluzie, autoritatea reiterează faptul că respingerea ofertei în baza acestui motiv, a fost una întemeiată (în fapt) și legală. C.3. Cu privire la „concludența” răspunsului transmis la întrebarea 1.2 din adresa cu nr. 65632/17.07.2024 (punctele 46-57 din contestație), autoritatea precizează următoarele: Referitor la discrepanța duratelor pentru „lucrări de drum” (punctele (58)-(60), (63)-(6) ale Contestatorului), precizează că: o clarificarea este o modificare, nu o explicație: Contestatarul susține că „Lucrările de drum - antreprenor general” (60 zile, pagina 202, poziția 39) sunt de fapt „lucrări de drum de acces” ca subactivitate a „Relocare/protejare utilități” (pagina 191, poziția 48). Însă, în graficul Gantt inițial (pagina 202, poziția 39) nu se menționează explicit „drumuri de acces”. Această denumire a fost introdusă abia în răspunsul la clarificări. Autoritatea

contractantă

consideră

aceasta

o completare/modificare a ofertei inițiale, nu o simplă explicitare a unei subactivități preexistente și clar definite în propunerea tehnică. Lipsa etichetării clare în graficul inițial este un defect al propunerii și nu poate fi confirmată fără echivoc din informațiile inițiale prezentate în ofertă. o Subactivitatea nu justifică ilogica temporală: Chiar acceptând explicația că ar fi o subactivitate, problema fundamentală rămâne timingul acesteia, care contrazice logica execuției (a se vedea punctul/argumentul următor). Referitor la suprapunerea și temporizarea lucrărilor de acces vs. relocări (punctele (61)-(62), (71)-(74) ale Contestatorului), menționează: o Imposibilitate practică: Argumentul principal al autorității contractante este că este imposibil din punct de vedere practic ca activitatea principală de „Etapa de execuție - Relocare/ Protejare rețele utilități” (pagina 201, poziția 7) să înceapă la 01.04.2024, în timp ce „Lucrările de drum [de acces]” (pagina 202, poziția 39), pe care contestatorul acum le definește ca necesare pentru aceste relocări, să înceapă abia pe 05.08.2024. Suprapunerea de doar 11 zile (05.08 - 16.08.2024) la finalul perioadei de execuție a relocărilor nu rezolvă problema accesului necesar înainte și pe parcursul celor 100 de zile de execuție a relocărilor (începând cu 01.04.2024). Pagina 178 din 308

o Justificări nefondate: Afirmațiile Contestatorului că „accesul la utilități este deja posibil' sau că „există posibilitatea execuției etapizate pe fronturi de lucru diferite” nu sunt susținute sau detaliate în graficul GANTT sau în propunerea tehnică inițială. Graficul, așa cum este prezentat, indică o dependență temporală ilogică între activitatea de la poziția 7 (pagina 201) și cea de la poziția 39 (pagina 202). o Interpretare nerealistă, nu rigidă: Autoritatea nu impune o „sincronizare absolută” sau o „interpretare rigidă”. Autoritatea constată o lipsă fundamentală de realism în planificarea prezentată, unde lucrările esențiale de acces sunt programate să înceapă cu peste patru luni după începerea lucrărilor pe care ar trebui să le deservească. Aceasta nu este o „suprapunere firească”, ci o incoerență majoră. Referitor la discrepanța duratelor pentru „Relocare/Protejare Utilități” (Punctele (67)-(70) ale contestatorului), precizează: o Lipsa de claritate în grafic: Deși este logic ca o activitate să includă faze de planificare, execuție și finalizare, graficul Gantt prezentat de contestatar creează confuzie. La pagina 191 (poziția 48) se indică o durată totală de 154 de zile pentru „Relocare/protejarea utilităților”, în timp ce la pagina 201 (poziția 7) se detaliază „Etapa de execuție - Relocare/ Protejare rețele utilități” cu o durată de 100 de zile. Graficul nu corelează clar aceste două informații (de ex., prin sub-taskuri sau o vizualizare care să arate cele 100 de zile ca parte a celor 154). Această neconcordanță contribuie la percepția unui grafic neclar și potențial nerealist. Referitor la cerințele documentației și logica graficului (Punctele (65), (75) ale Contestatorului), precizează: o Planificarea trebuie să fie logică și realistă: Chiar dacă documentația nu cerea explicit detalierea tuturor subactivităților pe rânduri separate, ea impune implicit ca planificarea generală să fie completă, logică și realistă. Graficul prezentat de ......... SRL eșuează în a demonstra această logică și realism, în special din cauza incongruențelor temporale critice (acces vs. execuție relocări). o Graficul este nerealist și confuz: Contrar susținerilor Contestatorului, graficul Gantt, prin neconcordanțele de durată și, mai ales, prin programarea ilogică a activităților dependente (acces vs. relocări), nu este realist. Utilizarea unui astfel de program ar genera confuzie și ar face imposibilă respectarea termenelor,

justificând respingerea

ofertei

conform prevederilor legale invocate (art. 137 alin. (1) și art. 134 alin. (5) din HG nr. 395/2016). Pagina 179 din 308

În concluzie, autoritatea contractantă își menține evaluarea conform căreia răspunsurile contestatorului nu clarifică neconcordanțele, iar graficul Gantt propus este nerealist și inacceptabil, prezentând o imposibilitate practică în ceea ce privește succesiunea logică a lucrărilor critice. C.4. Cu privire la „concludența” răspunsului transmis la întrebarea 1.3 din Adresa cu nr. 65632/17.07.2024 (punctele 58-121 din contestație), autoritatea solicită Consiliului să aibă în vedere precizările de la punctele (41) - (67) din prezentul document, care pentru economie de spațiu nu le mai reluăm, ele fiind direct aplicabile la critica de față. Suplimentar, mai precizează că, autoritatea contractantă respinge alegațiile aduse în cadrul contestației la acest subpunct, și menține concluziile din anexa 1 de la comunicare, bazate pe următoarele constatări clare de neconformitate și inacceptabilitate: i Determinarea nerealistă a drumului critic și a termenului: Graficul Gantt prezentat nu a determinat în mod corect drumul critic și, implicit, termenul limită al contractului. Aceasta se datorează dimensionării incorecte a duratei activităților, care nu a luat în considerare în mod realist cantitatea de lucrări, frontul de lucru, numărul și productivitatea resurselor necesare. ii Alocarea necorespunzătoare și supraalocarea resurselor: o Ofertantul nu a alocat numărul de resurse umane și utilaje necesare per activitate, ci doar denumiri generice („tipuri” de resurse necesare), contrar cerințelor explicite. Răspunsurile la clarificări pe această temă au fost contradictorii. o Contrar afirmațiilor din contestație și din răspunsul la clarificări, graficul propriu al Ofertantului evidențiază vizual (prin pictograme roșii) supraalocarea resurselor. Aceasta demonstrează că nu s-a ținut cont de norma legală de lucru (8h/zi), de disponibilitatea resurselor și de necesitatea echilibrării sarcinilor, invalidând realismul planificării. iii Nerespectarea punctelor de referință (Milestones): Analiza detaliată din anexa 1 (coloana 5) de la comunicare, demonstrează neîndeplinirea cerințelor minimale: o Punctul de referință 1: ofertantul a propus un termen de 30 de zile în loc de 10 zile, nu a inclus toți indicatorii solicitați privind mobilizarea resurselor, iar explicațiile privind durata cumulată aparentă de 534 zile și neconcordanța 10 vs 30 zile au fost neconcludente. o Punctul de referință 3: activitățile aferente depășesc termenul limită de 12 luni, intrând în luna 13; indicatori obligatorii lipsesc din activitățile planificate; explicațiile au fost neconcludente. Pagina 180 din 308

iv Neconcordanțe și lipsă de corelare internă: graficul prezintă informații contradictorii și necorelate, demonstrând o elaborare neunitară și nerealistă: o Durate diferite pentru aceleași lucrări: Exemplul „Lucrări de Drum” (60 zile vs. 1057 zile ) și „Relocare/protejare utilități” (100 zile vs. 154 zile ) nu a fost justificat concludent. Explicația pentru 60 vs 1057 zile a introdus noțiunea de „drumuri de acces” inexistentă în graficul inițial și a prezentat o succesiune imposibilă (lucrări de relocare începute înainte de construirea accesului necesar). Discrepanța 100 vs 154 zile rămâne neclară și indică o planificare nerealistă. v Răspunsuri neconcludente la clarificări: Așa cum s-a detaliat pe larg în anexa 1, coloana 5, răspunsurile ofertantului la solicitările de clarificări (adresele nr. 65.632/17.07.2024 și nr. 77.058/15.10.2024 ) nu au lămurit neconformitățile și neconcordanțele, fiind adesea contradictorii sau introducând elemente noi, nepermițând remedierea viciilor ofertei. D. Cu privire la conformitatea modalității de realizare a contractului (punctul 125 - 285 din contestație), autoritatea contractantă menționează: Ca observație preliminară generală (Referitor la punctele 125-141 din contestație), menționează că ......... SRL susține că analiza comisiei de evaluare este formală, repetitivă și lipsită de temei, acuzând autoritatea contractantă că nu a extras informațiile relevante și că ar fi căutat pretexte pentru eliminare. Contestatarul reiterează că și-a asumat obligațiile prin declarații generale și prin trimiterea la întreaga propunere tehnică. Aduce ca și contraargument general: Comisia de evaluare respinge aceste acuzații. Solicitările de clarificări (II.1-II.32) au vizat tocmai lipsa unor informații concrete și clare în propunerea tehnică inițială, care să demonstreze modalitatea efectivă de îndeplinire a numeroaselor cerințe obligatorii din caietul de sarcini („cerințele beneficiarului”). Răspunsurile Contestatorului, în marea lor majoritate, au constat în trimiteri generice la întreaga documentație (cele 8 volume, totalizând peste 3000 de pagini), fără a indica punctual si precis locația informațiilor solicitate și fără a justifica omisiunile constatate. Din punctul său de vedere, simpla declarație de acceptare a condițiilor contractuale sau afirmația că întreaga propunere tehnică răspunde cerințelor nu este suficientă pentru a demonstra conformitatea tehnică. Consideră că, ofertantul avea obligația, conform formularului 4, să prezinte informații relevante și să demonstreze cum va îndeplini fiecare cerință. În opinia sa, repetitivitatea concluziilor autorității contractante reflectă repetitivitatea răspunsurilor evazive ale contestatorului la întrebări distincte privind cerințe specifice. Eroarea materială privind Pagina 181 din 308

„servicii formare” denotă, în opinia sa, o lipsă de atenție gravă în elaborarea răspunsului la clarificări și pune sub semnul întrebării rigoarea cu care a fost tratată procedura, nefiind un simplu pretext, ci un element suplimentar ce susține evaluarea negativă a răspunsurilor. (i) Punctul II.1 (Referitor contestație punctele 142-152): o Prezintă critica Contestatorului: Asumarea obligațiilor generale (capitolul 4.1) este explicită și integrată transversal în ofertă; cele 12 puncte din Partea 1, paginile 116-117 reflectă conținutul celor 21 cerute; declarația de acceptare este suficientă. o Contraargument al autorității: Comisia de evaluare a constatat că cele 12 obligații prezentate de ofertant la paginile 116-117 nu au corespondență cu cele 21 de obligații specifice solicitate la capitolul 4.1 din cerințele beneficiarului. Răspunsul la clarificare a fost generic, făcând trimitere la toate cele 8 fișiere (peste 3111 pagini) fără a localiza precis și concret informația sau a justifica lipsa abordării punctuale a celor 21 de obligații imperative. Simpla declarație de acceptare a condițiilor contractuale nu demonstrează cum vor fi îndeplinite aceste obligații specifice și nu substituie prezentarea modului de realizare în propunerea tehnică. o Elaborarea unei propuneri tehnice în cadrul unei proceduri de achiziție publică depășește sfera unei simple declarații de intenție sau a unei asumări formale a cerințelor stipulate în documentația de atribuire. Obligația fundamentală a ofertantului, derivată din principiile achizițiilor publice și explicitată de legislația în vigoare, este aceea de a demonstra, prin informații concrete, specifice și detaliate, modalitatea efectivă în care va asigura îndeplinirea tuturor obligațiilor și cerințelor tehnice prevăzute în caietul de sarcini, fișa de date, și celelalte documente constitutive ale documentației de atribuire (inclusiv răspunsurile la clarificări), aspect rezultat și din următoarea argumentație:  Necesitatea evaluării substanțiale: Scopul evaluării tehnice este de a permite autorității contractante să verifice nu doar dacă ofertantul declară că va respecta cerințele, ci dacă propunerea sa tehnică oferă garanții rezonabile și demonstrează capacitatea reală de a le îndeplini. O simplă asumare („vom respecta caietul de sarcini”) este insuficientă pentru această analiză și nu permite o evaluare comparativă obiectivă a ofertelor. Autoritatea trebuie să înțeleagă cum anume se va realiza conformitatea.  Conformitatea cerută de art. 123 alin. (1) din HG nr. 395/2016: Acest articol stipulează că „Ofertantul Pagina 182 din 308

elaborează oferta în conformitate cu prevederile documentației de atribuire...”. Noțiunea de „conformitate” aici nu este una pur formală, ci una substanțială. O ofertă este conformă nu doar când bifează cerințele, ci când prezintă soluții, metode, planuri sau descrieri concrete care aliniază propunerea la specificațiile tehnice solicitate. Lipsa detaliilor concrete echivalează cu o lipsă de demonstrare a conformității.  Condiția cumulativă din art. 207 alin. (1) lit. (a) din Legea 98/2016: Acest articol condiționează desemnarea ofertei câștigătoare de îndeplinirea tuturor cerințelor, condițiilor și criteriilor. Verificarea acestei îndepliniri se face pe baza conținutului ofertei depuse. Dacă oferta nu conține informații specifice care să ateste cum vor fi îndeplinite cerințele (de exemplu, cum va fi realizat un anumit proces, ce resurse vor fi alocate, ce metodologie va fi aplicată), Autoritatea Contractantă nu are elementele necesare pentru a constata îndeplinirea condiției legale și, prin urmare, nu poate declara oferta ca fiind conformă și eligibilă pentru a deveni câștigătoare. O propunere tehnică vagă sau care se limitează la a reitera cerințele fără a detalia modul de implementare nu „îndeplinește” efectiv cerințele în sensul legii. o Prin urmare, legislația achizițiilor publice impune ofertanților o obligație de diligență în elaborarea propunerii tehnice, solicitând prezentarea de informații concrete și punctuale care să-i permită autorității o evaluare reală a capacității tehnice și a modului specific de îndeplinire a cerințelor. O ofertă care se rezumă la simple asumări, fără a detalia „cum”-ul implementării, nu satisface exigențele legale de conformitate și nu poate fi considerată admisibilă. (101) (ii) Punctul II.2 (Referitor contestație punctul 153-172): o Critica contestatorului: Cerințele capitolului 4.2 (documentele beneficiarului) sunt însușite și tratate explicit la paginile 115-117 și 381-382 din partea 1; declarația de acceptare (Partea 6, pagina 9) este suficientă. o Contraargumentul autorității: Analiza propunerii tehnice nu a relevat o abordare clară a modului de utilizare și integrare a tuturor documentelor Beneficiarului menționate la capitolul 4.2. Răspunsul la clarificare a fost identic cu cel pentru II.1, trimițând generic la toate cele 8 volume, fără a justifica lipsa unei abordări dedicate sau a indica locația precisă a informațiilor. Declarația de acceptare nu este suficientă pentru a demonstra conformitatea tehnică cu această cerință specifică. Pagina 183 din 308

o Elaborarea unei propuneri tehnice în cadrul unei proceduri de achiziție publică depășește sfera unei simple declarații de intenție sau a unei asumări formale a cerințelor stipulate în documentația de atribuire. Obligația fundamentală a ofertantului, derivată din principiile achizițiilor publice și explicitată de legislația în vigoare, este aceea de a demonstra, prin informații concrete, specifice și detaliate, modalitatea efectivă în care va asigura îndeplinirea tuturor obligațiilor și cerințelor tehnice prevăzute în caietul de sarcini, fișa de date, și celelalte documente constitutive ale documentației de atribuire (inclusiv răspunsurile la clarificări), aspect rezultat și din următoarea argumentație:  Necesitatea evaluării substanțiale: Scopul evaluării tehnice este de a permite autorității contractante să verifice nu doar dacă ofertantul declară că va respecta cerințele, ci dacă propunerea sa tehnică oferă garanții rezonabile și demonstrează capacitatea reală de a le îndeplini. O simplă asumare („vom respecta Caietul de sarcini”) este insuficientă pentru această analiză și nu permite o evaluare comparativă obiectivă a ofertelor. Autoritatea trebuie să înțeleagă cum anume se va realiza conformitatea.  Conformitatea cerută de art. 123 alin. (1) din HG nr. 395/2016: Acest articol stipulează că „Ofertantul elaborează oferta în conformitate cu prevederile documentației de atribuire...”. Noțiunea de „conformitate” aici nu este una pur formală, ci una substanțială. O ofertă este conformă nu doar când bifează cerințele, ci când prezintă soluții, metode, planuri sau descrieri concrete care aliniază propunerea la specificațiile tehnice solicitate. Lipsa detaliilor concrete echivalează cu o lipsă de demonstrare a conformității.  Condiția cumulativă din art. 207 alin. (1) lit. (a) din Legea 98/2016: Acest articol condiționează desemnarea ofertei câștigătoare de îndeplinirea tuturor cerințelor, condițiilor și criteriilor. Verificarea acestei îndepliniri se face pe baza conținutului ofertei depuse. Dacă oferta nu conține informații specifice care să ateste cum vor fi îndeplinite cerințele (de exemplu, cum va fi realizat un anumit proces, ce resurse vor fi alocate, ce metodologie va fi aplicată), autoritatea contractantă nu are elementele necesare pentru a constata îndeplinirea condiției legale și, prin urmare, nu poate declara oferta ca fiind conformă și eligibilă pentru a deveni câștigătoare. O propunere tehnică vagă sau care se limitează la a reitera cerințele Pagina 184 din 308

fără a detalia modul de implementare nu „îndeplinește” efectiv cerințele în sensul legii. o Prin urmare, legislația achizițiilor publice impune ofertanților o obligație de diligență în elaborarea propunerii tehnice, solicitând prezentarea de informații concrete si punctuale care să permită Autorității Contractante o evaluare reală a capacității tehnice și a modului specific de îndeplinire a cerințelor. O ofertă care se rezumă la simple asumări, fără a detalia „cum”-ul implementării, nu satisface exigențele legale de conformitate și nu poate fi considerată admisibilă. (iii) Punctul II.3 (referitor contestație punctele 173-182): o Critica contestatorului: Cerințele capitolului 4.3 (documentele antreprenorului) sunt abordate la paginile 381-403 (Partea 1) și paginile 117-120 (Partea 1), detaliind structura, conținutul, modul de elaborare și gestionare a documentelor tehnice. o Contraargument autoritate: Comisia a constatat lipsa unor detalii esențiale privind modalitatea concretă de îndeplinire a tuturor cerințelor de la capitolul 4.3 în cele 8 volume. Răspunsul la clarificări a fost din nou generic, trimițând la întreaga documentație, fără a lămuri unde anume sunt abordate toate aspectele solicitate (ex. verificarea independentă menționată la 4.3.5) și fără a justifica omisiunile. Simpla menționare a unor secțiuni nu acoperă integralitatea cerinței. o Elaborarea unei propuneri tehnice în cadrul unei proceduri de achiziție publică depășește sfera unei simple declarații de intenție sau a unei asumări formale a cerințelor stipulate în documentația de atribuire. Obligația fundamentală a ofertantului, derivată din principiile achizițiilor publice și explicitată de legislația în vigoare, este aceea de a demonstra, prin informații concrete, specifice și detaliate, modalitatea efectivă în care va asigura îndeplinirea tuturor obligațiilor și cerințelor tehnice prevăzute în caietul de sarcini, fișa de date, și celelalte documente constitutive ale documentației de atribuire (inclusiv răspunsurile la clarificări), aspect rezultat și din argumentația de la punctul (ii) II.1, pe care o reia în integralitate. (iv) Pct. II.4 (Referitor contestație punctele 183-199): o Critica Contestatorului: Cerințele capitolului 4.4 (Programul de proiectare și predare) sunt tratate la pag. 117-120 (partea 1) și în Graficul Gantt (Partea 3), inclusiv etape, termene, predare, verificare. o Contraargument autoritate: Deși există elemente în locurile indicate, comisia a constatat că abordarea nu acoperă în Pagina 185 din 308

detaliu și complet toate sub-punctele capitolului 4.4 (ex. detaliile predării către supervizor și beneficiar, managementul versiunilor etc.). Răspunsul la clarificări a fost din nou generic, trimițând la toate volumele, fără a localiza precis informația lipsă sau a justifica neabordarea detaliată a tuturor cerințelor imperative. o Elaborarea unei propuneri tehnice în cadrul unei proceduri de achiziție publică depășește sfera unei simple declarații de intenție sau a unei asumări formale a cerințelor stipulate în documentația de atribuire. Obligația fundamentală a ofertantului, derivată din principiile achizițiilor publice și explicitată de legislația în vigoare, este aceea de a demonstra, prin informații concrete, specifice și detaliate, modalitatea efectivă în care va asigura îndeplinirea tuturor obligațiilor și cerințelor tehnice prevăzute în caietul de sarcini, fișa de date, și celelalte documente constitutive ale documentației de atribuire (inclusiv răspunsurile la clarificări), aspect rezultat și din argumentația de la punctul (ii) II.1, pe care o reia în integralitate. (v) Punctul II.5 (referitor contestație punctele 200-210): o Critica Contestatorului: Cerințele capitolului 4.5 (Modificările PTE) sunt tratate explicit în partea 6, paginile 5-7, preluând formulări din cerințele beneficiarului și detaliind procedura. o Contraargument autoritate: Comisia a constatat că propunerea tehnică nu detaliază suficient modul concret de gestionare a modificărilor în conformitate cu toate aspectele menționate la capitolul 4.5 (ex. notificări, implicații cost/timp, aprobări). Răspunsul la clarificări a fost generic, indicând toate cele 8 volume, fără a lămuri aspectele neclare sau a justifica lipsa detaliilor solicitate. Oferta este neconformă. o Elaborarea unei propuneri tehnice în cadrul unei proceduri de achiziție publică depășește sfera unei simple declarații de intenție sau a unei asumări formale a cerințelor stipulate în documentația de atribuire. Obligația fundamentală a ofertantului, derivată din principiile achizițiilor publice și explicitată de legislația în vigoare, este aceea de a demonstra, prin informații concrete, specifice și detaliate, modalitatea efectivă în care va asigura îndeplinirea tuturor obligațiilor și cerințelor tehnice prevăzute în caietul de sarcini, fișa de date, și celelalte documente constitutive ale documentației de atribuire (inclusiv răspunsurile la clarificări), aspect rezultat și din argumentația de la punctul (ii) II.1, pe care o reia în integralitate. (vi) Punctul II.6 (referitor contestație punctele 211-219): Pagina 186 din 308

o Critica Contestatorului: Cerințele Cap. 4.6 (Finalizarea PTE) sunt tratate explicit în Planul Calității (Part 5.2, pag. 21) și în Part 6 (pag. 6-7), inclusiv certificarea, verificarea și avizarea CTE. o Contraargument Autoritate: Comisia a constatat că modul de abordare a finalizării PTE, așa cum e descris la Cap. 4.6, nu este prezentat complet si detaliat în propunerea tehnică, lipsind aspecte specifice legate de certificare și predare. Răspunsul la clarificări a fost generic, indicând toate cele 8 volume, fără a clarifica punctele neacoperite. o Elaborarea unei propuneri tehnice în cadrul unei proceduri de achiziție publică depășește sfera unei simple declarații de intenție sau a unei asumări formale a cerințelor stipulate în documentația de atribuire. Obligația fundamentală a ofertantului, derivată din principiile achizițiilor publice și explicitată de legislația în vigoare, este aceea de a demonstra, prin informații concrete, specifice și detaliate, modalitatea efectivă în care va asigura îndeplinirea tuturor obligațiilor și cerințelor tehnice prevăzute în caietul de sarcini, fișa de date, și celelalte documente constitutive ale documentației de atribuire (inclusiv răspunsurile la clarificări), aspect rezultat și din argumentația de la punctul (ii) II.1, pe care o reia în integralitate. (vii) Punctul II.7 (referitor contestație punctele 220-229): o Critica Contestatorului: cerințele capitolul 4.7 (caiete de sarcini pentru execuție) sunt tratate în planul calității (partea 5.2) și în fișele tehnologice (partea 6), demonstrând elaborarea și integrarea lor. o Contraargument Autoritate: Comisia a constatat lipsa unei abordări sistematice și complete a modului de elaborare a caietelor de sarcini conform tuturor cerințelor capitolului 4.7 și anexei 5 în propunerea tehnică. Răspunsul la clarificări a fost generic, indicând toate cele 8 volume, fără a detalia sau justifica omisiunile. o Elaborarea unei propuneri tehnice în cadrul unei proceduri de achiziție publică depășește sfera unei simple declarații de intenție sau a unei asumări formale a cerințelor stipulate în documentația de atribuire. Obligația fundamentală a ofertantului, derivată din principiile achizițiilor publice și explicitată de legislația în vigoare, este aceea de a demonstra, prin informații concrete, specifice și detaliate, modalitatea efectivă în care va asigura îndeplinirea tuturor obligațiilor și cerințelor tehnice prevăzute în caietul de sarcini, fișa de date, și celelalte documente constitutive ale documentației de Pagina 187 din 308

atribuire (inclusiv răspunsurile la clarificări), aspect rezultat și din argumentația de la punctul (ii) II.1, pe care o reia în integralitate. (viii) Punctul II.8 (referitor contestație punctele 230-238): o Critica contestatorului: cerințele capitolului 4.8 (proiectarea lucrărilor provizorii) sunt tratate explicit în Part 1_3 (pag. 245- 250) și Partea 6 (paginile 6-8), inclusiv descrierea, asumarea responsabilității și fluxul de aprobare. o Contraargument autoritate: Comisia a constatat că propunerea tehnică nu prezintă detaliat modalitatea de proiectare pentru toate tipurile de lucrări provizorii și nici nu detaliază suficient fluxul de avizare conform capitolul 4.8. Răspunsul la clarificări a fost generic, trimițând la toate volumele, fără a lămuri neclaritățile. o Elaborarea unei propuneri tehnice în cadrul unei proceduri de achiziție publică depășește sfera unei simple declarații de intenție sau a unei asumări formale a cerințelor stipulate în documentația de atribuire. Obligația fundamentală a ofertantului, derivată din principiile achizițiilor publice și explicitată de legislația în vigoare, este aceea de a demonstra, prin informații concrete, specifice și detaliate, modalitatea efectivă în care va asigura îndeplinirea tuturor obligațiilor și cerințelor tehnice prevăzute în caietul de sarcini, fișa de date, și celelalte documente constitutive ale documentației de atribuire (inclusiv răspunsurile la clarificări), aspect rezultat și din argumentația de la punctul (ii) II.1, pe care o reia în integralitate. (ix) Punctul II.9 (referitor contestație punctele 239-240/Paragrafe 66-78): o Critica Contestatorului: Asumarea calității de proiectant (capitolul 4.9) este explicită (Part 1_3, pag. 245-248), echipa este descrisă, procedura de verificare detaliată (partea 5.2), iar celelalte obligații (faze determinante, carte tehnică) sunt asumate. o Contraargument autoritate: Comisia a constatat că, deși există declarații, propunerea tehnică nu detaliază cum anume vor fi îndeplinite toate responsabilitățile proiectantului conform Legii nr. 10/1995

și

capitolului

4.9

(ex.

soluționarea neconcordanțelor, participarea efectivă la faze etc.). Răspunsul la clarificări a fost generic, trimițând la toate volumele, fără a aduce precizări concrete. o Elaborarea unei propuneri tehnice în cadrul unei proceduri de achiziție publică depășește sfera unei simple declarații de intenție sau a unei asumări formale a cerințelor stipulate în Pagina 188 din 308

documentația de atribuire. Obligația fundamentală a ofertantului, derivată din principiile achizițiilor publice și explicitată de legislația în vigoare, este aceea de a demonstra, prin informații concrete, specifice și detaliate, modalitatea efectivă în care va asigura îndeplinirea tuturor obligațiilor și cerințelor tehnice prevăzute în caietul de sarcini, fișa de date, și celelalte documente constitutive ale documentației de atribuire (inclusiv răspunsurile la clarificări), aspect rezultat și din argumentația de la punctul (ii) II.1, pe care o reia în integralitate. (x) Punctul II.10 (referitor contestație punctele 241-242/Paragrafe 79-90): o Critica Contestatorului: cerințele capitolului 4.10 (detalii de execuție) sunt tratate explicit în part 1_3 (paginile 245-248), partea 6 (paginile 6-7) și planul calității (Partea 5.2, pagina 21), acoperind elaborarea, scările, predarea și aprobarea. o Contraargument autoritate: Comisia a constatat că propunerea tehnică nu detaliază suficient procesul de elaborare și gestionare a tuturor detaliilor de execuție conform cerințelor (ex. actualizarea lor pe parcursul execuției). Răspunsul la clarificări a fost generic, trimițând la toate volumele, fără a clarifica aspectele omise. o Elaborarea unei propuneri tehnice în cadrul unei proceduri de achiziție publică depășește sfera unei simple declarații de intenție sau a unei asumări formale a cerințelor stipulate în documentația de atribuire. Obligația fundamentală a ofertantului, derivată din principiile achizițiilor publice și explicitată de legislația în vigoare, este aceea de a demonstra, prin informații concrete, specifice și detaliate, modalitatea efectivă în care va asigura îndeplinirea tuturor obligațiilor și cerințelor tehnice prevăzute în caietul de sarcini, fișa de date, și celelalte documente constitutive ale documentației de atribuire (inclusiv răspunsurile la clarificări), aspect rezultat și din argumentația de la punctul (ii) II.1, pe care o reia în integralitate. (xi) Punctul II.11 (referitor contestație punctele 243-244/Paragrafe 91-99): o Critica Contestatorului: Cerințele capitolului 4.11 (date electronice) sunt tratate explicit în Partea 1 (pagina 380) și Partea 6 (paginile 6-7, 380), acoperind furnizarea documentelor în format electronic, website-ul colaborativ, camera de date și asumarea costurilor. o Contraargument Autoritate: Comisia a constatat că propunerea tehnică nu oferă detalii suficiente despre funcționalitățile și Pagina 189 din 308

securitatea website-ului colaborativ și a camerei de date, conform cerințelor specifice de la Capitolul 4.11. Răspunsul la clarificări a fost generic, trimițând la toate volumele, fără a aduce detalii tehnice suplimentare. o Elaborarea unei propuneri tehnice în cadrul unei proceduri de achiziție publică depășește sfera unei simple declarații de intenție sau a unei asumări formale a cerințelor stipulate în documentația de atribuire. Obligația fundamentală a ofertantului, derivată din principiile achizițiilor publice și explicitată de legislația în vigoare, este aceea de a demonstra, prin informații concrete, specifice și detaliate, modalitatea efectivă în care va asigura îndeplinirea tuturor obligațiilor și cerințelor tehnice prevăzute în caietul de sarcini, fișa de date, și celelalte documente constitutive ale documentației de atribuire (inclusiv răspunsurile la clarificări), aspect rezultat și din argumentația de la punctul (ii) II.1, pe care o reia în integralitate. (xii) Punctul II.12 (referitor contestație punctele 245-246/Paragrafe 100-110): o Critica Contestatorului: cerințele capitolului 4.12 (documentația pentru autoritatea contractantă) sunt asumate explicit în Partea 6 (paginile 3-5), inclusiv elaborarea, obținerea avizelor, depunerea, menținerea valabilității și planificarea în Gantt. o Contraargument autoritate: Comisia a constatat că propunerea tehnică nu detaliază procedura efectivă și resursele alocate pentru elaborarea și urmărirea documentației de autoritatea contractantă, conform tuturor pașilor descriși la capitolul 4.12. Răspunsul la clarificări a fost generic, trimițând la toate volumele, fără a clarifica modul concret de implementare. o Elaborarea unei propuneri tehnice în cadrul unei proceduri de achiziție publică depășește sfera unei simple declarații de intenție sau a unei asumări formale a cerințelor stipulate în documentația de atribuire. Obligația fundamentală a ofertantului, derivată din principiile achizițiilor publice și explicitată de legislația în vigoare, este aceea de a demonstra, prin informații concrete, specifice și detaliate, modalitatea efectivă în care va asigura îndeplinirea tuturor obligațiilor și cerințelor tehnice prevăzute în caietul de sarcini, fișa de date, și celelalte documente constitutive ale documentației de atribuire (inclusiv răspunsurile la clarificări), aspect rezultat și din argumentația de la punctul (ii) II.1, pe care o reia în integralitate. (xiii) Punctul II.13 (referitor contestație punctele 247-248/Paragrafe 111-120): Pagina 190 din 308

o Critica contestatorului: Cerințele capitolului 4.13 (drumuri principale) sunt tratate pe larg în Partea 1 (paginile 15-20, 225-235) și Partea 6 (paginile 10-15), acoperind traseu, profil, structură rutieră, drenaj, parapete, semnalizare, consolidări, dotări, conform capitolului 5. o Contraargument autoritate: Deși sunt prezentate elemente, comisia a constatat că nu există o abordare sistematică care să confirme, punct cu punct, conformitatea cu toate sub-capitolele de la 4.13 (4.13.1 la 4.13.11). Răspunsul la clarificări a fost generic, trimițând la toate volumele, fără a demonstra acoperirea completă și explicită a fiecărei cerințe specifice. o Elaborarea unei propuneri tehnice în cadrul unei proceduri de achiziție publică depășește sfera unei simple declarații de intenție sau a unei asumări formale a cerințelor stipulate în documentația de atribuire. Obligația fundamentală a ofertantului, derivată din principiile achizițiilor publice și explicitată de legislația în vigoare, este aceea de a demonstra, prin informații concrete, specifice și detaliate, modalitatea efectivă în care va asigura îndeplinirea tuturor obligațiilor și cerințelor tehnice prevăzute în caietul de sarcini, fișa de date, și celelalte documente constitutive ale documentației de atribuire (inclusiv răspunsurile la clarificări), aspect rezultat și din argumentația de la punctul (ii) II.1, pe care o reia în integralitate.

(xiv) Punctul II.14 (referitor contestație punctele 249- 250/Paragrafe 121-131): o Critica Contestatorului: cerințele capitolului 4.14 (lucrări de artă/structuri) sunt tratate în Partea 1 (paginile 245-252), Partea 1_3 (paginile 12-15), Partea 2 (paginile 26-30) și planul calității, acoperind proiectarea, metodele, calculele, evaluarea hidrologică, podețele, monitorizarea și planurile conforme. o Contraargument Autoritate: Comisia a constatat că propunerea tehnică nu detaliază suficient toate aspectele cerute la capitolul 4.14 pentru fiecare tip de lucrare de artă (ex. programe de monitorizare specifice, detalii complete de execuție pentru toate structurile). Răspunsul la clarificări a fost generic, trimițând la toate volumele, fără a lămuri acoperirea integrală a cerințelor pentru toate structurile. o Elaborarea unei propuneri tehnice în cadrul unei proceduri de achiziție publică depășește sfera unei simple declarații de intenție sau a unei asumări formale a cerințelor stipulate în documentația de atribuire. Obligația fundamentală a ofertantului, derivată din principiile achizițiilor publice și explicitată de legislația în vigoare, este aceea de a demonstra, Pagina 191 din 308

prin informații concrete, specifice și detaliate, modalitatea efectivă în care va asigura îndeplinirea tuturor obligațiilor și cerințelor tehnice prevăzute în caietul de sarcini, fișa de date, și celelalte documente constitutive ale documentației de atribuire (inclusiv răspunsurile la clarificări), aspect rezultat și din argumentația de la punctul (ii) II.1, pe care o reia în integralitate. Pct. II.15 (referitor contestație punctele 251-252/Paragrafe 132, 253-261): o Critica contestatorului: cerințele capitolului 4.15 (Peisagistică) sunt asumate (Partea 1, pagina 4), incluse în lista de proceduri (Partea 1, paginile 1051-1053), metodele descrise (Partea 1, pagina 493) și corelate cu planul de execuție (Gantt, Part 1_3). o Contraargument autoritate: Comisia a constatat că, deși menționată, abordarea peisagisticii în propunerea tehnică este generală și nu detaliază modul concret de implementare a lucrărilor specifice (înierbări, plantări etc.) conform cerințelor capitolului 4.15. Răspunsul la clarificări a fost generic, trimițând la toate volumele, fără a aduce detalii specifice privind soluțiile peisagistice propuse. o Elaborarea unei propuneri tehnice în cadrul unei proceduri de achiziție publică depășește sfera unei simple declarații de intenție sau a unei asumări formale a cerințelor stipulate în documentația de atribuire. Obligația fundamentală a ofertantului, derivată din principiile achizițiilor publice și explicitată de legislația în vigoare, este aceea de a demonstra, prin informații concrete, specifice și detaliate, modalitatea efectivă în care va asigura îndeplinirea tuturor obligațiilor și cerințelor tehnice prevăzute în caietul de sarcini, fișa de date, și celelalte documente constitutive ale documentației de atribuire (inclusiv răspunsurile la clarificări), aspect rezultat și din argumentația de la punctul (ii) II.1, pe care o reia în integralitate. (xvi) Punctele II.16 (referitor contestație punctele 262- 263/Paragrafe 133-142): o Critica contestatorului: cerințele capitolului 4.16 (studiul geotehnic) sunt tratate în Partea 1 (paginile 248-260), acoperind normativele, tehnicile de investigare, abordarea lucrărilor de artă și a zonelor instabile, planificarea în Gantt și structura studiului. o Contraargument autoritate: Comisia a constatat că propunerea tehnică nu detaliază suficient programul de investigații geotehnice adaptat specificului amplasamentului și nu clarifică pe deplin modul de abordare a tuturor zonelor cu risc Pagina 192 din 308

geotehnic identificate în SF, conform cerințelor capitolului 4.16. Răspunsul la clarificări a fost generic, trimițând la toate volumele, fără a aduce precizări suplimentare privind investigațiile specifice necesare. o Elaborarea unei propuneri tehnice în cadrul unei proceduri de achiziție publică depășește sfera unei simple declarații de intenție sau a unei asumări formale a cerințelor stipulate în documentația de atribuire. Obligația fundamentală a ofertantului, derivată din principiile achizițiilor publice și explicitată de legislația în vigoare, este aceea de a demonstra, prin informații concrete, specifice și detaliate, modalitatea efectivă în care va asigura îndeplinirea tuturor obligațiilor și cerințelor tehnice prevăzute în caietul de sarcini, fișa de date, și celelalte documente constitutive ale documentației de atribuire (inclusiv răspunsurile la clarificări), aspect rezultat și din argumentația de la punctul (ii) II.1, pe care o reia în integralitate. (xvii) Punctul II.17 (referitor contestație punctele 264-265/Paragrafe 266-277): o Critica contestatorului: Cerințele capitolului 4.17 (studiu hidrogeologic) sunt asumate (Partea 1, pagina 4), integrate în metodologie (Partea 1_3, paginile 301-307), corelate cu fundarea structurilor (Partea 3, paginile 124-129) și managementul apelor pe șantier (Partea 5, paginile 512-536). o Contraargument autoritate: Comisia a constatat că propunerea tehnică nu prezintă o abordare specifică si detaliată a studiului hidrogeologic conform cerințelor capitolului 4.17, ci doar referințe generale la gestionarea apelor. Răspunsul la clarificări a fost generic, trimițând la toate volumele, fără a demonstra cum va fi realizat și integrat efectiv studiul hidrogeologic specific proiectului. o Elaborarea unei propuneri tehnice în cadrul unei proceduri de achiziție publică depășește sfera unei simple declarații de intenție sau a unei asumări formale a cerințelor stipulate în documentația de atribuire. Obligația fundamentală a ofertantului, derivată din principiile achizițiilor publice și explicitată de legislația în vigoare, este aceea de a demonstra, prin informații concrete, specifice și detaliate, modalitatea efectivă în care va asigura îndeplinirea tuturor obligațiilor și cerințelor tehnice prevăzute în caietul de sarcini, dișa de date, și celelalte documente constitutive ale documentației de atribuire (inclusiv răspunsurile la clarificări), aspect rezultat și din argumentația de la punctul (ii) II.1, pe care o reia în integralitate. Pagina 193 din 308

(xviii) Punctul II.18 (referitor la contestație punctele 278- 279/Paragrafe 143-149): o Critica contestatorului: cerințele capitolului 4.18 (studiul de seismicitate) sunt tratate în Partea 1 (paginile 248-250, 253- 256) și Partea 2 (paginile 160-162), incluzând clasificarea seismică, integrarea în studiul geotehnic și harta zonării. Clarificarea confirmă asumarea. o Contraargument Autoritate: Comisia a constatat că propunerea tehnică, deși menționează încadrarea seismică generală, nu detaliază modul specific în care studiul de seismicitate va fi realizat și cum vor fi analizate toate elementele menționate la capitolului 4.18 (lucrări de artă, ramblee/deblee mari etc.). Răspunsul la clarificări a fost generic, trimițând la toate volumele, fără a aduce detalii privind metodologia specifică a studiului de seismicitate pentru acest proiect. o Elaborarea unei propuneri tehnice în cadrul unei proceduri de achiziție publică depășește sfera unei simple declarații de intenție sau a unei asumări formale a cerințelor stipulate în documentația de atribuire. Obligația fundamentală a ofertantului, derivată din principiile achizițiilor publice și explicitată de legislația în vigoare, este aceea de a demonstra, prin informații concrete, specifice și detaliate, modalitatea efectivă în care va asigura îndeplinirea tuturor obligațiilor și cerințelor tehnice prevăzute în caietul de sarcini, fișa de date, și celelalte documente constitutive ale documentației de atribuire (inclusiv răspunsurile la clarificări), aspect rezultat și din argumentația de la punctul (ii) II.1, pe care o reia în integralitate. (xix) Punctul II.19 (referitor contestație punctele 280-281/Paragrafe 150-158): o Critica contestatorului: cerințele capitolului 4.19 (investigații geologice și geotehnice) sunt tratate în Partea 1 (paginile 248- 260, 264-266), acoperind normativele, metodele (inclusiv geofizice), abordarea zonelor instabile și a gropilor de împrumut, și planificarea în Gantt. o Contraargument autoritate: comisia a constatat că, deși sunt enumerate metode, propunerea tehnică nu prezintă un plan detaliat și adaptat pentru investigațiile geologice și geotehnice conform capitolului 4.19, lipsind detalii privind amplasarea specifică a forajelor/sondajelor și corelarea investigațiilor cu particularitățile traseului. Răspunsul la clarificări a fost generic, trimițând la toate volumele, fără a detalia programul specific de investigații. Pagina 194 din 308

o Elaborarea unei propuneri tehnice în cadrul unei proceduri de achiziție publică depășește sfera unei simple declarații de intenție sau a unei asumări formale a cerințelor stipulate în documentația de atribuire. Obligația fundamentală a ofertantului, derivată din principiile achizițiilor publice și explicitată de legislația în vigoare, este aceea de a demonstra, prin informații concrete, specifice și detaliate, modalitatea efectivă în care va asigura îndeplinirea tuturor obligațiilor și cerințelor tehnice prevăzute în caietul de sarcini, fișa de date, și celelalte documente constitutive ale documentației de atribuire (inclusiv răspunsurile la clarificări), aspect rezultat și din argumentația de la punctul (ii) II.1, pe care o reia în integralitate. (xx) Punctul II.20 (Referitor contestație punctele 282-283/Paragrafe 159-166): o Critica contestatorului: cerințele capitolului 4.20 (Utilități) sunt asumate integral (Partea 6, paginile 9-11), planificate în Gantt, soluțiile tehnice descrise (Partea 1, paginile 265-270), procedurile detaliate (Partea 5.2), iar clarificarea confirmă abordarea. o Contraargument autoritate: Comisia a constatat că propunerea tehnică nu detaliază suficient modul de coordonare cu toți deținătorii de utilități și nici procedura exactă pentru tratarea utilităților neidentificate, conform cerințelor specifice ale capitolului 4.20. Răspunsul la clarificări a fost generic, trimițând la toate volumele, fără a aduce precizări concrete privind interacțiunea cu operatorii și gestionarea situațiilor neprevăzute. o Elaborarea unei propuneri tehnice în cadrul unei proceduri de achiziție publică depășește sfera unei simple declarații de intenție sau a unei asumări formale a cerințelor stipulate în documentația de atribuire. Obligația fundamentală a ofertantului, derivată din principiile achizițiilor publice și explicitată de legislația în vigoare, este aceea de a demonstra, prin informații concrete, specifice și detaliate, modalitatea efectivă în care va asigura îndeplinirea tuturor obligațiilor și cerințelor tehnice prevăzute în caietul de sarcini, fișa de date, și celelalte documente constitutive ale documentației de atribuire (inclusiv răspunsurile la clarificări), aspect rezultat și din argumentația de la punctul (ii) II.1, pe care o reia în integralitate. (xxi) Punctul II.21 (Referitor contestație punctele 284-285/Paragrafe 167-177): Pagina 195 din 308

o Critica contestatorului: cerințele capitolului 4.21 (auditul de siguranță rutieră) sunt asumate complet (Partea 8, paginile 272-273), inclusiv asistența în cele 3 etape, introducerea recomandărilor, remedierea fără costuri și trimiterea solicitărilor. o Contraargument Autoritate: Comisia a constatat că, deși menționate, obligațiile legate de auditul de siguranță rutieră nu sunt integrate într-un plan de acțiune concret în propunerea tehnică, lipsind detalii despre cum se va asigura efectiv suportul și implementarea recomandărilor în termenele cerute. Răspunsul la clarificări a fost generic, trimițând la toate volumele, fără a detalia planul de colaborare cu auditorul. o Elaborarea unei propuneri tehnice în cadrul unei proceduri de achiziție publică depășește sfera unei simple declarații de intenție sau a unei asumări formale a cerințelor stipulate în documentația de atribuire. Obligația fundamentală a ofertantului, derivată din principiile achizițiilor publice și explicitată de legislația în vigoare, este aceea de a demonstra, prin informații concrete, specifice și detaliate, modalitatea efectivă în care va asigura îndeplinirea tuturor obligațiilor și cerințelor tehnice prevăzute în caietul de sarcini, fișa de date, și celelalte documente constitutive ale documentației de atribuire (inclusiv răspunsurile la clarificări), aspect rezultat și din argumentația de la punctul (ii) II.1, pe care o reia în integralitate. (xxii) Punctul II.22 (Referitor contestație punctele 286- 287/Paragrafe 178-186): o Critica contestatorului: cerințele capitolului 5 (caracteristici imperative) sunt respectate, conform detaliilor din Partea 1 (paginile 225-235) și partea 6 (pagina 11), acoperind geometria, structura rutieră, riscul geotehnic, normativele și respectarea studiului de fezabilitate. o Contraargument autoritate: Comisia a constatat că propunerea tehnică nu demonstrează explicit si punctual conformitatea cu fiecare caracteristică imperativă listată în capitolul 5. Răspunsul la clarificări a fost generic, trimițând la toate volumele, fără a confirma punctual respectarea fiecărei cerințe imperative. o Elaborarea unei propuneri tehnice în cadrul unei proceduri de achiziție publică depășește sfera unei simple declarații de intenție sau a unei asumări formale a cerințelor stipulate în documentația de atribuire. Obligația fundamentală a ofertantului, derivată din principiile achizițiilor publice și explicitată de legislația în vigoare, este aceea de a demonstra, Pagina 196 din 308

prin informații concrete, specifice și detaliate, modalitatea efectivă în care va asigura îndeplinirea tuturor obligațiilor și cerințelor tehnice prevăzute în caietul de sarcini, fișa de date, și celelalte documente constitutive ale documentației de atribuire (inclusiv răspunsurile la clarificări), aspect rezultat și din argumentația de la punctul (ii) II.1, pe care o reia în integralitate. (xxiii) Punctul II.23 (Referitor contestație punctele 288-291/ Paragrafe 187-197): o Critica contestatorului: Cerințele capitolului 12.10 (dreptul de a lucra în zona căii ferate) sunt îndeplinite prin prezentarea subcontractantului autorizat AFER (ABED NEGO COM) cu documente doveditoare (Partea 8, paginile 205-220), asumarea responsabilităților (Partea 6, paginile 18-19) și analiza impactului (Partea 1, paginile 268-269). Acesta susține că prima Decizie CNSC este invocată eronat de autoritate. o Contraargument autoritate: Deși subcontractantul este prezentat și deține autorizări, comisia a constatat că propunerea tehnică nu descrie modalitatea concretă prin care ofertantul (asocierea) își însușește si va gestiona îndeplinirea tuturor obligațiilor de la capitolul 12.10 (acorduri, avize, proces verbal predare-primire, costuri). Prezentarea autorizărilor subcontractantului nu absolvă ofertantul de la a detalia cum va îndeplini cerințele care îi revin direct. Răspunsul la clarificări reiterează existența subcontractantului autorizat, dar nu lămurește aspectele omise din propunerea proprie a asocierii. o Elaborarea unei propuneri tehnice în cadrul unei proceduri de achiziție publică depășește sfera unei simple declarații de intenție sau a unei asumări formale a cerințelor stipulate în documentația de atribuire. Obligația fundamentală a ofertantului, derivată din principiile achizițiilor publice și explicitată de legislația în vigoare, este aceea de a demonstra, prin informații concrete, specifice și detaliate, modalitatea efectivă în care va asigura îndeplinirea tuturor obligațiilor și cerințelor tehnice prevăzute în caietul de sarcini, fișa de date, și celelalte documente constitutive ale documentației de atribuire (inclusiv răspunsurile la clarificări), aspect rezultat și din argumentația de la punctul (ii) II.1, pe care o reia în integralitate. (xxiv) Punctul II.24 (Referitor contestație punctele 292- 293/Paragrafe 198-209): o Critica Contestatorului: Cerințele de verificare a proiectului (Capitolele 4.14.9, 5.1.16 etc.) sunt asumate (Partea 5, pagina 578), subcontractantul QUADRANTE este desemnat pentru Pagina 197 din 308

verificare (Partea 1, pagina 193), procedura este detaliată (Partea 5, paginile 578-586), iar eroarea din tabelul de la pag. 594 este o simplă inadvertență. o Contraargument autoritate: Comisia a constatat că propunerea tehnică nu detaliază suficient cum se va realiza verificarea pe toate domeniile necesare conform Legii nr. 10/1995 și cerințelor specifice. Mențiunea de la pagina 578 sugerează un singur verificator, fiind contradictorie cu mențiunea ulterioară despre verificatori pe specialități, dar fără a detalia aceste specialități sau modul de contractare. Planul calității este generic. Mai mult, menționează că eroarea din tabelul de la pagina 594 (plan calitate), care atribuie beneficiarului responsabilitatea desemnării verificatorului, este gravă și denotă o neînțelegere fundamentală a obligațiilor contractuale, confirmând caracterul inacceptabil al ofertei. Răspunsul la clarificări nu remediază aceste neconformități și contradicții. o Elaborarea unei propuneri tehnice în cadrul unei proceduri de achiziție publică depășește sfera unei simple declarații de intenție sau a unei asumări formale a cerințelor stipulate în documentația de atribuire. Obligația fundamentală a ofertantului, derivată din principiile achizițiilor publice și explicitată de legislația în vigoare, este aceea de a demonstra, prin informații concrete, specifice și detaliate, modalitatea efectivă în care va asigura îndeplinirea tuturor obligațiilor și cerințelor tehnice prevăzute în caietul de sarcini, fișa de date, și celelalte documente constitutive ale documentației de atribuire (inclusiv răspunsurile la clarificări), aspect rezultat și din argumentația de la punctul (ii) II.1, pe care o reia în integralitate. (xxv) Pct. II.25 (Referitor contestație punctele 294-295/Paragrafe 210-217): o Critica contestatorului: cerințele capitolului 8 (standarde și normative) sunt asumate explicit (partea 6, paginile 9, 11), standardele sunt utilizate efectiv (Partea 5.2), iar HG nr. 907/2016 este menționată. o Contraargument autoritate: Comisia a constatat că propunerea tehnică nu demonstrează în mod explicit luarea în considerare și aplicarea tuturor standardelor relevante, inclusiv cele din anexa 2, ci doar menționează generic respectarea legislației și a unor standarde exemplificative. Răspunsul la clarificări a fost generic, trimițând la toate volumele, fără a confirma explicit și punctual abordarea tuturor standardelor aplicabile. o Elaborarea unei propuneri tehnice în cadrul unei proceduri de achiziție publică depășește sfera unei simple declarații de Pagina 198 din 308

intenție sau a unei asumări formale a cerințelor stipulate în documentația de atribuire. Obligația fundamentală a ofertantului, derivată din principiile achizițiilor publice și explicitată de legislația în vigoare, este aceea de a demonstra, prin informații concrete, specifice și detaliate, modalitatea efectivă în care va asigura îndeplinirea tuturor obligațiilor și cerințelor tehnice prevăzute în caietul de sarcini, fișa de date, și celelalte documente constitutive ale documentației de atribuire (inclusiv răspunsurile la clarificări), aspect rezultat și din argumentația de la punctul (ii) II.1, pe care o reia în integralitate. (xxvi) Punctul II.26 (Referitor contestație punctele 296- 297/Paragrafe 218-226): o Critica contestatorului: Cerințele capitolului 9 (teste la terminarea lucrărilor) sunt descrise (Partea 1, pagina 289), clauzele contractuale asumate (Partea 6, paginile 56-60), verificările planificate (Partea 5.1, pagina 12) și bugetate (Partea 6, financiar). o Contraargument autoritate: Comisia a constatat că propunerea tehnică nu detaliază programul efectiv și metodologia specifică pentru realizarea testelor la terminarea lucrărilor, conform cerințelor capitolului 9. Răspunsul la clarificări a fost generic, trimițând la toate volumele, fără a prezenta un plan concret de testare. o Elaborarea unei propuneri tehnice în cadrul unei proceduri de achiziție publică depășește sfera unei simple declarații de intenție sau a unei asumări formale a cerințelor stipulate în documentația de atribuire. Obligația fundamentală a ofertantului, derivată din principiile achizițiilor publice și explicitată de legislația în vigoare, este aceea de a demonstra, prin informații concrete, specifice și detaliate, modalitatea efectivă în care va asigura îndeplinirea tuturor obligațiilor și cerințelor tehnice prevăzute în caietul de sarcini, fișa de date, și celelalte documente constitutive ale documentației de atribuire (inclusiv răspunsurile la clarificări), aspect rezultat și din argumentația de la punctul (ii) II.1, pe care o reia în integralitate. (xxvii) Punctul II.27 (Referitor contestație punctele 298- 299/Paragrafe 227-237): o Critica contestatorului: Cerințele capitolului 11 (Manuale de operare și întreținere) sunt asumate (Partea 6, paginile 29-30), structura manualelor detaliată (Partea 6, paginile 30-32), iar instruirea personalului prevăzută (Partea 6, pagina 33). Pagina 199 din 308

o Contraargument autoritate: Comisia a constatat că propunerea tehnică nu oferă detalii suficiente privind conținutul specific al manualelor și planul de instruire, conform cerințelor detaliate de la capitolul 11. Răspunsul la clarificări a fost generic, trimițând la toate volumele, fără a lămuri aspectele specifice legate de conținut și instruire. o Elaborarea unei propuneri tehnice în cadrul unei proceduri de achiziție publică depășește sfera unei simple declarații de intenție sau a unei asumări formale a cerințelor stipulate în documentația de atribuire. Obligația fundamentală a ofertantului, derivată din principiile achizițiilor publice și explicitată de legislația în vigoare, este aceea de a demonstra, prin informații concrete, specifice și detaliate, modalitatea efectivă în care va asigura îndeplinirea tuturor obligațiilor și cerințelor tehnice prevăzute în caietul de sarcini, fișa de date, și celelalte documente constitutive ale documentației de atribuire (inclusiv răspunsurile la clarificări), aspect rezultat și din argumentația de la punctul (ii) II.1, pe care o reia în integralitate. (xxviii) Punctul II.28 (Referitor contestație punctele 300-301/ Paragrafe 238-245): o Critica contestatorului: Cerințele diverse din capitolul 12 (Alte cerințe) sunt abordate punctual în diferite secțiuni ale ofertei (ex. zona CF în Partea 8, utilități în Partea 1, împrejmuiri în Partea 6, mediu în Partea 5.2, raportări în Partea 6). o Contraargument autoritate: Comisia a constatat că numeroase sub-puncte din capitolul 12 (listate de la a) la nn) în solicitarea de clarificări II.28 ) nu sunt abordate deloc sau sunt tratate superficial în propunerea tehnică. Răspunsul la clarificări a fost complet generic, trimițând la toate cele 8 volume, fără a indica unde (și dacă) sunt tratate fiecare dintre cerințele specifice enumerate. Această omisiune masivă demonstrează neconformitatea ofertei. o Elaborarea unei propuneri tehnice în cadrul unei proceduri de achiziție publică depășește sfera unei simple declarații de intenție sau a unei asumări formale a cerințelor stipulate în documentația de atribuire. Obligația fundamentală a ofertantului, derivată din principiile achizițiilor publice și explicitată de legislația în vigoare, este aceea de a demonstra, prin informații concrete, specifice și detaliate, modalitatea efectivă în care va asigura îndeplinirea tuturor obligațiilor și cerințelor tehnice prevăzute în caietul de sarcini, fișa de date, și celelalte documente constitutive ale documentației de atribuire (inclusiv răspunsurile la clarificări), aspect rezultat și Pagina 200 din 308

din argumentația de la punctul (ii) II.1, pe care o reia în integralitate. (xxix) Punctul II.29 (Referitor contestație punctele 302-303/ Paragrafe 246-252): o Critica contestatorului: Cerințele capitolelor 12.37 și 12.38 (Cerințe de Mediu și Planul de Management de Mediu) sunt tratate în Partea 1 (paginile 460-475) și Partea 5.2 (Planul de Management de Mediu, paginile 522-532), inclusiv conformarea cu Acordul de Mediu (Partea 6.1, paginile 6-9). o Contraargument Autoritate: Comisia a constatat că informațiile prezentate la pag. 460-475 (Part 1) sunt generale și nu corespund cerințelor specifice din Cap. 12.37, 12.38 și Anexa 8, părând preluate dintr-o altă documentație. PMM-ul din Partea 5 este, de asemenea, insuficient detaliat față de cerințele anexei 8. Răspunsul la clarificări reiterează trimiterea la aceleași secțiuni problematice, fără a justifica neconcordanțele sau a demonstra acoperirea completă a cerințelor. o Elaborarea unei propuneri tehnice în cadrul unei proceduri de achiziție publică depășește sfera unei simple declarații de intenție sau a unei asumări formale a cerințelor stipulate în documentația de atribuire. Obligația fundamentală a ofertantului, derivată din principiile achizițiilor publice și explicitată de legislația în vigoare, este aceea de a demonstra, prin informații concrete, specifice și detaliate, modalitatea efectivă în care va asigura îndeplinirea tuturor obligațiilor și cerințelor tehnice prevăzute în caietul de sarcini, fișa de date, și celelalte documente constitutive ale documentației de atribuire (inclusiv răspunsurile la clarificări), aspect rezultat și din argumentația de la punctul (ii) II.1, pe care o reia în integralitate. (xxx) Punctul II.30 (Referitor contestație punctele 304-305/ Paragrafe 253-263): o Critica contestatorului: Cerința capitolului 3.1.13 (Impactul asupra mediului) este acoperită de măsurile prezentate în Partea 1 (paginile 460-475) și Planul de Management de Mediu (Partea 5), conform clarificării SEAP care cerea doar „măsuri de reducere”, nu Planul de Management de Mediu complet la ofertare. o Contraargument autoritate: Comisia a constatat că, deși clarificarea SEAP permitea prezentarea doar a măsurilor de reducere, cele prezentate de ofertant la paginile 460-475 (Partea 1) sunt generale și neadaptate specificului proiectului, părând preluate din alt context. Propunerea tehnică nu Pagina 201 din 308

demonstrează o analiză concretă a impactului asupra mediului pentru acest proiect și nici măsuri specifice de reducere a acestuia, conform capitolului 3.1.13. Răspunsul la clarificări reia trimiterile la secțiunile neconforme, fără a aduce elemente noi sau justificări. o Elaborarea unei propuneri tehnice în cadrul unei proceduri de achiziție publică depășește sfera unei simple declarații de intenție sau a unei asumări formale a cerințelor stipulate în documentația de atribuire. Obligația fundamentală a ofertantului, derivată din principiile achizițiilor publice și explicitată de legislația în vigoare, este aceea de a demonstra, prin informații concrete, specifice și detaliate, modalitatea efectivă în care va asigura îndeplinirea tuturor obligațiilor și cerințelor tehnice prevăzute în caietul de sarcini, fișa de date, și celelalte documente constitutive ale documentației de atribuire (inclusiv răspunsurile la clarificări), aspect rezultat și din argumentația de la punctul (ii) II.1, pe care o reia în integralitate. (xxxi) Punctul II.31 (Referitor contestație punctele 306-307/ Paragrafe 264-274): o Critica contestatorului: Cerința de asumare a actelor de reglementare (Acord Mediu, Aviz Ape) este îndeplinită prin Planul de Management de Mediu (Partea 6, paginile 3-11) care include condiționalitățile și planul de monitorizare, și confirmată în clarificarea la adresa nr. 77.058/15.10.2024. o Contraargument autoritate: Întrebarea (reformulată conform Deciziei CNSC ) solicita precizarea cum și care dintre cerințele minime din diverse capitole (legate de mediu, dar nu numai) sunt considerate îndeplinite prin simpla copiere a documentelor și cum s-au însușit condiționalitățile din Acordul de Mediu/Avizul de Ape. Răspunsul ofertantului a fost general, afirmând că obligațiile sunt asumate și trimițând din nou la diverse părți ale ofertei, fără a răspunde punctual la întrebarea specifică privind modul de însușire a condiționalităților și demonstrarea conformității dincolo de simpla copiere a documentelor. Lipsa unui răspuns concret la o întrebare reformulată

conform

Deciziei

CNSC

demonstrează neconformitatea. o Elaborarea unei propuneri tehnice în cadrul unei proceduri de achiziție publică depășește sfera unei simple declarații de intenție sau a unei asumări formale a cerințelor stipulate în documentația de atribuire. Obligația fundamentală a ofertantului, derivată din principiile achizițiilor publice și explicitată de legislația în vigoare, este aceea de a demonstra, Pagina 202 din 308

prin informații concrete, specifice și detaliate, modalitatea efectivă în care va asigura îndeplinirea tuturor obligațiilor și cerințelor tehnice prevăzute în caietul de sarcini, fișa de date, și celelalte documente constitutive ale documentației de atribuire (inclusiv răspunsurile la clarificări), aspect rezultat și din argumentația de la punctul (ii) II.1, pe care o reia în integralitate. (xxxii) Punctul II.32 (Referitor contestație punctele 308/Paragrafe 275-285): o Critica contestatorului: Cerința din formularul 4 (punctele a, b) privind descrierea activităților critice și a măsurilor de management al riscurilor este tratată în Partea 1 (paginile 402- 411 și 153-156) și Partea 1_3 (paginile 436-441), acoperind activități critice, riscuri majore, puncte de referință și măsuri pentru respectarea termenelor. o Contraargument autoritate: Comisia a constatat că secțiunile indicate de ofertant prezintă informații generale despre managementul riscului și puncte de referință, dar nu descriu în mod detaliat activitățile critice specifice acestui proiect (proiectare și execuție) și nici măsurile concrete de management al riscurilor identificate în cerințele beneficiarului (risc geotehnic, arheologic, avize, utilități etc.), așa cum se solicita explicit în formularul 4 (punctele a și b), formular obligatoriu. Răspunsul la clarificări reia trimiterile la aceleași secțiuni, fără a demonstra acoperirea cerinței specifice și obligatorii din formularul 4. o Elaborarea unei propuneri tehnice în cadrul unei proceduri de achiziție publică depășește sfera unei simple declarații de intenție sau a unei asumări formale a cerințelor stipulate în documentația de atribuire. Obligația fundamentală a ofertantului, derivată din principiile achizițiilor publice și explicitată de legislația în vigoare, este aceea de a demonstra, prin informații concrete, specifice și detaliate, modalitatea efectivă în care va asigura îndeplinirea tuturor obligațiilor și cerințelor tehnice prevăzute în caietul de sarcini, fișa de date, și celelalte documente constitutive ale documentației de atribuire (inclusiv răspunsurile la clarificări), aspect rezultat și din argumentația de la punctul (ii) II.1, pe care o reia în integralitate. Ca și concluzie generală, analizând punctual criticile contestatorului și reevaluând răspunsurile acestuia la clarificări în lumina cerințelor din documentația de atribuire, autoritatea contractantă constată că motivele de respingere a ofertei acestuia rămân pe deplin justificate. Menționează că ofertantul ......... SRL nu a demonstrat în mod concludent, nici în oferta inițială, nici prin răspunsurile la clarificări, Pagina 203 din 308

îndeplinirea tuturor cerințelor minime obligatorii, prezentând informații generale, incomplete sau necorelate, și răspunzând evaziv solicitărilor punctuale ale comisiei de evaluare. Prin urmare, autoritatea apreciază că oferta a fost corect declarată neconformă și/sau inacceptabilă, conform art. 137 alin. (1), art. 137 alin. (3) lit. a) și art. 134 alin. (5) din HG nr. 395/2016. În aceeași ordine de idei, susține că, atât timp cât în cadrul răspunsurilor ofertantul a susținut ferm că oferta sa respectă cerințele de conformitate, nefiind necesare modificări sau completări ale propunerii tehnice, acesta nu mai poate invoca la acest moment procedural o eventuală aplicare a excepțiilor punctuale prevăzute pentru „abaterile tehnice” sau pentru eventuale „vicii de formă”. Menționează că principiul fundamental al dialogului competitiv și al clarificărilor (reglementat, inter alia, de art. 134 și art. 210 din Legea nr. 98/2016 coroborat cu art. 139-141 din HG nr. 395/2016) presupune că ofertantul are obligația de a răspunde complet si corect la solicitările comisiei. În opinia autorității, în momentul în care ofertantul, în cadrul acestui dialog, declară în mod explicit conformitatea unui aspect al ofertei sale, comisia de evaluare este îndreptățită să se bazeze pe această declarație. Din punctul său de vedere, aplicarea art. 134 alin. (7) din HG nr. 395/2016 presupune, în mod logic, existența unei abateri recunoscute sau identificabile la momentul evaluării si clarificărilor, asupra căreia comisia să poată delibera dacă este minoră si dacă nu afectează substanțial oferta. Or, în speță, ofertantul nu doar că nu a recunoscut abaterile sau lipsa unor informații necesare și solicitate pentru stabilirea conformității propunerii tehnice, dar a negat explicit existența acestora, susținând conformitatea deplină. Prin urmare, comisia nu avea cum să analizeze aplicabilitatea excepției de la art. 134 alin. (7) pentru o neconformitate pe care ofertantul însuși o nega. Mai mult, a accepta acum teza contestatorului ar echivala cu încălcarea principiului nemo auditurpropriam turpitudinem allegans (nimeni nu poate invoca propria sa culpă/incorectitudine) și a principiului bunei- credințe în derularea procedurii. Subliniază faptul că, momentul procedural relevant pentru a analiza dacă o neconformitate poate fi încadrată ca „abatere tehnică minoră” sau ca „viciu de formă” este cel al evaluării ofertei și al răspunsurilor la clarificări. Precizează că, acest mecanism nu este menit să ofere ofertanților o a doua șansă de a-și corecta oferta după finalizarea evaluării și comunicarea rezultatului, mai ales când aceștia au indus în eroare comisia prin declarații de conformitate în etapa anterioară. Consideră că, posibilitatea de a invoca art. 134 alin. (7) era condiționată de o prezentare corectă și transparentă a situației de fapt în răspunsul la clarificări, permițând comisiei o analiză la acel moment. Pagina 204 din 308

Întrucât ofertantul a ales să susțină ferm conformitatea, el și-a asumat riscul ca, în cazul constatării ulterioare a neconformității (pe baza propriei analize a comisiei sau, ca în acest caz, prin recunoașterea tardivă a ofertantului), aceasta să conducă la respingerea ofertei, fără a mai putea eventual beneficia de clemența art. 134 alin. (7). Susține că, art. 134 alin. (5) din HG nr. 395/2016 nu acordă autorității contractante o marjă de apreciere arbitrară, ci stabilește obligația precisă de a evalua dacă răspunsul ofertantului la clarificări este concludent. În speță, afirmația explicită a ofertantului că „oferta este conformă și respectă cerințele solicitate...” este vădit neconformă cu realitatea propriei oferte, așa cum a fost demonstrat punctual. Menționează că, un răspuns care contrazice faptele prezentate în ofertă nu poate, prin definiție, să fie considerat „concludent” în sensul legii. În consecință, apreciază că autoritatea contractantă nu avea temei legal să considere răspunsurile ca fiind concludente și, implicit, nu putea valida conformitatea ofertei cu cerințele specifice din documentația de atribuire care făceau obiectul clarificărilor. În final, autoritatea reiterează că însuși contestatorul, prin demersul său soldat cu Decizia CNSC nr. 2800/C1/2599,2638/04.10.2024, a stabilit un standard de exigență privind claritatea solicitărilor în cadrul acestei proceduri. Aplicând același standard și față de răspunsurile primite ulterior, autoritatea contractantă a constatat că acestea nu au fost clare, precise si complete. Prin urmare, în deplină concordanță cu standardul invocat de contestatar și cu obligația legală de la art. 134 alin. (5) din HG nr. 395/2016, autoritatea contractantă a sancționat în mod justificat răspunsurile neconcludente, așa cum a fost explicat anterior. E. Cu privire la conformitatea schiței de proiect (Punctele 306 - 353 din contestație), arată următoarele: Ca și contraargument general la punctul 2.3 (Paragrafele 306-310 din contestație) – contestatorul susține că analiza autorității contractante este formală, lipsită de temei și că oferta sa respectă cerințele pentru schița de proiect, acuzând autoritatea contractantă că nu a interpretat informațiile în mod global și a căutat pretexte de respingere. Față de acest aspect, autoritatea menționează că respinge aceste susțineri. Analiza ofertei a relevat neconformități substanțiale și lipsuri semnificative de informații în cadrul schiței de proiect, așa cum este detaliat în anexa 1 la comunicare („Analiza punct 3.pdf”). Solicitările de clarificări (III.1-III.10) au vizat tocmai aceste neconformități și lipsuri, iar răspunsurile primite de la contestatar („24-07-22 Raspuns clarif. Asoc. Geiger- semnat.pdf”) au fost considerate neconcludente, deoarece adesea făceau trimiteri generale la volume întregi de documentație, fără a localiza precis și concret informația lipsă sau a justifica neconformitățile. Evaluarea nu s-a bazat pe formalism, ci pe lipsa demonstrației clare a îndeplinirii cerințelor minime obligatorii pentru Pagina 205 din 308

schița de proiect, un element esențial al propunerii tehnice. De altfel, nici în cadrul contestației nu sunt prezentate indicații precise și concrete a „locului” din ofertă unde se regăsesc aspectele dorite a fi clarificate. În continuare, prezintă contraargumente punctuale (2.3.1 - 2.3.10), după cum urmează: Referitor la punctul 2.3.1 (structura schiței de proiect - paragrafele 311-319 din contestație): Față de critica contestatorului: Abaterea de la structura Anexei 4 este formală, conținutul minim este respectat, Anexa 4 nu impune o structură rigidă, Formularul 4 a fost respectat, informațiile sunt prezente în ofertă, iar copierea din documentația de atribuire nu e motiv de respingere. Răspunsul la clarificarea III.1 este concludent; Autoritatea contractantă susține că: structura schiței de proiect, conform anexei 4 (așa cum a fost clarificată prin răspunsurile consolidate nr. 33649/24.03.2023, punctele 27 și 28), este obligatorie pentru a asigura tratarea sistematică a tuturor celor 13 puncte cerute. Oferta contestatorului a prezentat o altă structură în formularul 4, omițând explicit punctele 4, 7, 9, 10, 11, 12 și 13 din anexa 4 și prezentând alte puncte (4-9) neconform. Prezentarea unor informații disparate în diverse volume nu echivalează cu respectarea structurii și conținutului cerut explicit pentru schița de proiect. Anexa 4 stabilește un conținut minim care trebuie prezentat într-o manieră structurată conform celor 13 puncte clarificate, nu doar ca informații regăsite aleatoriu în miile de pagini ale ofertei. Invocarea respectării formularului 4 nu înlătură obligativitatea respectării anexei 4, clarificată ulterior. Răspunsul la întrebarea III.1 a fost considerat neconcludent tocmai pentru că nu a justificat aceste omisiuni și modificări structurale. Referitor la punctul 2.3.2 (Măsuri de Mediu - Paragrafele 320-325 din Contestație): Față de critica contestatorului: Măsurile de mediu sunt acoperite în Planul de Management de Mediu (PMM) și în alte secțiuni, respectând Acordul de Mediu și Avizul de Gospodărire a Apelor. Răspunsul la clarificarea III.2 este concludent; Autoritatea contractantă susține că analiza autorității a constatat că informațiile privind măsurile de mediu (inclusiv cele din PMM - Partea 5, paginile 522-532 și Partea 1, paginile 460-475) sunt generale, parțial preluate din alte contexte (cum s-a constatat la paginile 473-474 din Partea 1) și nu demonstrează conformarea specifică și detaliată cu toate condiționalitățile din Acordul de Mediu nr. 4/2021 și Avizul de Gospodărire a Apelor nr. 59/2021, așa cum era cerut explicit în anexa 4, punctul 12. Simpla includere a documentelor de reglementare în ofertă nu echivalează cu demonstrarea însușirii și implementării condițiilor impuse. Răspunsul la întrebarea III.2 a fost considerat neconcludent. Referitor la punctul 2.3.3 (Descrierea Proiectului - Paragrafele 326- 328 din contestație): Pagina 206 din 308

Față de critica contestatorului: Toate elementele descrierii proiectului (obiective, strategie, management proiect/calitate, management pe etape) sunt prezente în secțiunile indicate. Răspunsul la clarificarea III.3 este concludent; Autoritatea contractantă argumentează: Comisia de evaluare a analizat secțiunile indicate de contestatar (Partea 1 paginile 130-157, 381 -403; Partea 5 paginile 3-31, 68-916; Partea 6 paginile 6-7; Anexa 0) și a constatat că acestea nu acoperă complet si detaliat toate subpunctele (a-g) ale cerinței 1 din Anexa 4. Informațiile sunt fie generale, fie lipsesc detalii esențiale privind sistemele de management propuse și modul concret de gestionare a etapelor de proiectare, execuție și testare. Răspunsul la întrebarea III.3, care a făcut trimiteri generale la aceste secțiuni, a fost considerat neconcludent. Referitor la punctul 2.3.4 (Traseul în Plan - Paragrafele 329-333 din contestație): Față de critica contestatorului: Traseul în plan (ax, geometrie, viteză, scară, structuri schematice, modificări față de SF) este prezentat conform cerințelor în secțiunile indicate. Răspunsul la clarificarea III.4 este concludent; Autoritatea contractantă susține că menține constatarea că planșele din anexa 0 (la care face referire și răspunsul la clarificări) nu respectă cerința anexei 4, punctul 2. În mod specific, planul de situație nu figurează schematic structurile pe ax cu detaliile cerute (km început/sfârșit, nr./lungime deschideri, modificări față de SF). Prezentarea acestor informații în alte părți ale ofertei nu substituie cerința specifică pentru planul de situație din Schița de Proiect. Răspunsul la întrebarea III.4 a fost neconcludent. Referitor la punctul 2.3.5 (Tabel Structuri și Modificări - Paragrafele 334-339 din contestație): Față de critica contestatorului: Tabelul cu structuri există și conține detaliile cerute, iar modificările (nr. grinzi) sunt permise deoarece nu afectează schema statică, tipul suprastructurii, lungimea și numărul deschiderilor, conform Clarificării 161. Detaliile despre aparatele de reazem sunt prezente sau nu erau explicit cerute la acest nivel. Răspunsul la clarificarea III.5 este concludent; Autoritatea contractantă susține că: Tabelul din anexa 0 nu conține toate detaliile solicitate la anexa 4, punctul 3, lipsind informații clare despre aparatele de reazem și numărul lor total. Mai grav, modificările aduse structurilor (ex: schimbarea numărului de grinzi de la 8 la 4 la Pod km 3+495 și Pod km 6+874) reprezintă o încălcare directă a Răspunsului consolidat nr. 33649/24.03.2023, întrebarea 161, care interzicea explicit modificarea schemei statice, a tipului suprastructurii, a lungimii și a numărului deschiderilor în etapa de ofertare. Interpretarea Contestatorului este eronată; schimbarea numărului de grinzi afectează implicit tipul suprastructurii și schema statică detaliată în SF. Aceste Pagina 207 din 308

modificări sunt inacceptabile. Răspunsul la întrebarea III.5 a fost neconcludent și nu a justificat aceste neconformități. Referitor la punctul 2.3.6 (Detalii Planșe Structuri - Paragrafele 340- 342 din contestație): Față de critica contestatorului: Planșele conțin detalii suficiente, inclusiv schema statică, iar caracteristicile indicate de Autoritate ca lipsind (grinzi, piloți, etc.) sunt fie prezente, fie nu erau cerute explicit de documentație. Repetă argumentul că modificarea nr. de grinzi e permisă. Răspunsul la clarificarea III.6 este concludent.; Autoritatea contractantă susține că: planșele prezentate (ex: paginile 625-633 din Partea 1) au un nivel de detaliu insuficient, lipsind caracteristici esențiale ale elementelor structurale (grinzi, piloți, aparate de reazem, infrastructuri - geometrie, cote), note privind tehnologia de execuție, tipul structurii rutiere pe pod și tipul parapetelor. Aceste detalii sunt necesare pentru a înțelege soluția tehnică propusă în Schița de Proiect. Modificările aduse numărului de grinzi sunt inacceptabile, conform celor explicate la punctul anterior (Referitor 2.3.5) și interzise de Clarificarea 161. Eroarea de titlu la planșa de la pagina 627 confirmă lipsa de rigoare. Răspunsul la întrebarea III.6 a fost neconcludent. Referitor la punctul 2.3.7 (Structura Rutieră - Paragrafele 343-345 din contestație): Față de critica contestatorului: Structura rutieră este descrisă în Partea 1 (paginile 23-113) și în profilele din anexa 0, incluzând alcătuire, aplicabilitate, materiale, strat de formă, caracteristici mixturi asfaltice, conform cerințelor. Răspunsul la clarificarea III.7 este concludent.; Autoritatea Contractantă menține constatarea că informațiile din secțiunile indicate sunt insuficiente și nu respectă formatul cerut de anexa 4, punctul 4. Nu a fost prezentat tabelul solicitat explicit, care să detalieze sistematic alcătuirea structurii rutiere, aplicabilitatea pe categorii de drum, specificații materiale, tipul stratului de formă, caracteristicile suprafeței straturilor asfaltice și condițiile/metodele de testare. Informațiile generale sau incluse în profile nu substituie prezentarea detaliată și structurată solicitată. Răspunsul la întrebarea III.7 a fost neconcludent. Referitor la punctul 2.3.8 (Lucrări de Consolidare - Paragrafele 346- 348 din contestație): Față de critica contestatorului: Lucrările de consolidare sunt descrise, iar înlocuirea soluției din SF (pernă de balast ranforsată) este permisă de documentație, fiind propuse alte soluții. Răspunsul la clarificarea III.8 este concludent.; Autoritatea contractantă susține că: Oferta nu a prezentat secțiunile transversale tip pentru lucrările de consolidare, cu detalierea soluțiilor tehnice și a aplicabilității lor pe poziții kilometrice, așa cum cere anexa 4, punctul 5. Deși documentația permitea soluții alternative celei din SF (pernă de balast ranforsată), contestatarul nu a prezentat în mod Pagina 208 din 308

detaliat și justificat tehnic soluțiile alternative propuse în cadrul schiței de proiect. Simpla menționare a înlocuirii soluției din SF, fără detalii corespunzătoare, nu este suficientă. Răspunsul la întrebarea III.8 a fost neconcludent. Referitor la punctul 2.3.9 (Materiale Umpluturi - Paragrafele 349-350 din Contestație): Față de critica contestatorului: Descrierea umpluturilor este prezentă în Partea 1, p. 143, acoperind materialele, execuția, controlul calității și încadrarea conform STAS 2914. Răspunsul la clarificarea III.9 este concludent.; Autoritatea contractantă susține că: Descrierea de la pagina 143 (Partea 1) este generală și nu îndeplinește cerințele specifice ale anexei 4, punctul 6. Nu se prezintă tipurile de pământuri conform STAS 2914 care vor fi efectiv folosite, aplicabilitatea lor specifică în cadrul proiectului și nici tehnologiile de îmbunătățire detaliate, dacă sunt necesare. Răspunsul la întrebarea III.9 a fost neconcludent. Referitor la punctul 2.3.10 (Spațiu Servicii/CIC - Paragrafele 351- 352 din contestație): Față de critica contestatorului: Descrierile și planșele pentru Spațiul pentru Servicii și Centrul de Întreținere (CIC) sunt incluse în Partea 1 (paginile 23-113) și anexa 0 (Partea 3, paginile 184-189). Răspunsul la clarificarea III.10 este concludent.; Autoritatea Contractantă menține constatarea că descrierile și planșele indicate nu oferă nivelul de detaliu solicitat de anexa 4, punctul 9 și 10, privind soluțiile de amenajare a clădirilor și incintelor. Informațiile sunt sumare și nu permit o evaluare corespunzătoare a soluțiilor propuse. Răspunsul la întrebarea III.10 a fost neconcludent. Ca și concluzie generală, autoritatea contractantă susține că analiza punctuală a criticilor contestatorului și a răspunsurilor la clarificări confirmă evaluarea inițială a autorității contractante. Schița de Proiect prezentată de Asocierea ......... SRL. - .................................... prezintă multiple neconformități substanțiale: nerespectarea structurii și conținutului minim obligatoriu conform anexei 4 (clarificată), lipsa detaliilor tehnice esențiale pentru diverse componente (structuri, consolidări, structură rutieră, umpluturi, CIC/Spații Servicii), informații generice sau neadaptate privind măsurile de mediu și, cel mai grav, propunerea unor modificări ale soluțiilor tehnice pentru structuri interzise explicit prin clarificările documentației de atribuire. Răspunsurile la clarificări nu au lămurit aceste aspecte, fiind evazive și neconcludente. Prin urmare, respingerea ofertei ca neconformă și/sau inacceptabilă, în baza art. 137 alin. (1), art. 137 alin. (3) lit. a) și/sau art. 134 alin. (5) din HG nr. 395/2016, este pe deplin justificată. F. Cu privire la conformitatea planul de calitate al proiectului (punctele 354-365 din contestație), prezintă contraargumentul general de la punctul 2.4 (paragraful 354 din contestație): Pagina 209 din 308

Contestatorul rezumă obiecțiile autorității contractante la planul de calitate (problema autorului planului - Ref. IV.1; Informații lipsă - Ref. IV.2). Autoritatea contractantă subliniază că aceste obiecții nu sunt formale, ci vizează neîndeplinirea unor cerințe esențiale din caietul de sarcini (secțiunea 12.32) privind demonstrarea unui sistem de management al calității adecvat și complet pentru întreaga Asociere ......... SRL. - .................................... și pentru întregul proiect. Punctual, prezintă în continuare contraargumente față de punctele 2.4.1 - 2.4.2: Referitor la punctul 2.4.1 (Autorul Planului de Calitate - Paragrafele 356-361 din contestație): Față de critica contestatorului: Planul este depus de către Asociere (prin lider), se referă la proiect, este practică standard ca liderul să emită planul principal integrând contribuțiile partenerilor, iar obiecția Autorității este formalistă. Răspunsul la IV.1 este concludent.; Autoritatea contractantă susține că: Planul de calitate prezentat în ofertă (VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part5) este elaborat exclusiv în numele și sub sigla ......... SRL, așa cum rezultă din pagina de titlu și conținutul documentului. Cerința Beneficiarului 12.32.1 și 12.32.2 impune un sistem de management al calității (și implicit un plan de calitate) pentru antreprenor (care este Asocierea ......... - ....................................) și care să acopere întreaga durată și toate etapele contractului, aplicabil întregii Asocieri. Faptul că documentul este depus de către Asociere nu schimbă faptul că, în sine, planul prezentat nu este un plan al Asocierii, ci al unuia dintre parteneri. Consideră că acesta nu demonstrează în mod explicit și formal cum sunt integrate și gestionate

activitățile

și

responsabilitățile

celuilalt

asociat (....................................)

și

ale

subcontractantului

pentru proiectare/verificare (QUADRANTE) în cadrul aceluiași sistem unitar de management al calității al Asocierii. Referirile generale la proiect sau la ceilalți membri nu sunt suficiente pentru a remedia lipsa caracterului unitar și asumat de întreaga Asociere al documentului principal de management al calității. Aceasta nu este o simplă problemă de formă, ci o neconformitate de fond privind demonstrarea unui sistem de management al calității conform cerințelor, aplicabil entității contractante (Asocierea). Răspunsul la întrebarea IV.1 nu a remediat această neconformitate, reafirmând doar depunerea în numele Asocierii, fără a modifica documentul în sine sau a aduce dovezi clare ale integrării. Referitor la punctul 2.4.2 (Informații Lipsă în Planul de Calitate - Paragrafele 362-367 din Contestație): Față de critica contestatorului: Întrebarea IV.2 a fost parțial anulată de CNSC (partea despre experți). Pentru restul aspectelor (organigramă, responsabilități, puncte de întrerupere, coordonare), informațiile sunt Pagina 210 din 308

prezente în Partea 5 (paginile 388, 562-596, anexa A2), iar autoritatea le-a ignorat. Răspunsul la IV.2 este concludent.; Autoritatea contractantă precizează că ia act de anularea parțială a întrebării IV.2 prin Decizia CNSC nr. 2/20.09.2024, referitoare la experți. Însă, pentru celelalte aspecte vizate de întrebarea IV.2 și menținute în analiză, neconformitățile persistă: ■ Organigramă, Responsabilități, Coordonare (Referitor la cerința beneficiarului 12.32.6): Secțiunile indicate (Partea 5, paginile 388, 562-596) oferă informații generale despre structura organizațională a liderului ......... SRL și menționează rolurile generale în asociere, dar nu prezintă organigrama detaliată specifică proiectului, cu linii clare de raportare și responsabilități precise

pentru

personalul

cheie

din

întreaga

Asociere (inclusiv .................................... și QUADRANTE) pentru fazele de proiectare și execuție. Lipsesc detalii concrete privind mecanismele de coordonare între parteneri și subcontractantul de proiectare/verificare. Informațiile sunt insuficiente pentru a demonstra conformitatea cu cerința beneficiarului 12.32.6. ■ Puncte de întrerupere (Hold Points - Referitor la cerința beneficiarului 12.32.7): Mențiunea din anexa A2 la partea 5 este o declarație generală că planul de control al calității (PCC) va include puncte de întrerupere. Cerința CB 12.32.7 implică însă că Planul de Calitate prezentat în ofertă trebuie să ofere mai multe detalii, fie prin identificarea preliminară a acestor puncte critice, fie printr-o metodologie clară de definire și gestionare a lor (inclusiv a punctelor de supraveghere și inspecție - witness & surveillance points). Planul de Calitate în sine este deficitar la acest capitol, neprezentând aceste informații esențiale pentru controlul calității. Prin urmare, răspunsul la întrebarea IV.2 (în părțile rămase valide) a fost considerat neconcludent, deoarece trimiterile la secțiuni din ofertă nu au demonstrat existența informațiilor detaliate si specifice solicitate de caietul de sarcini (CB 12.32) în cadrul planului de calitate. Ca o concluzie generală, autoritatea contractantă menționează că: Planul de calitate prezentat de Asocierea ......... S R L. - .................................... este fundamental neconform. În primul rând, nu este un document asumat și prezentat formal de către întreaga Asociere, ci pare a fi un plan intern al liderului, neîndeplinind cerința unui sistem unitar de management al calității pentru antreprenor (Asocierea). În al doilea rând, chiar și în forma prezentată, planul este incomplet, lipsind detalii esențiale privind organizarea specifică proiectului, responsabilitățile clare în cadrul Asocierii, mecanismele de coordonare și definirea punctelor critice de control (hold points, witness points etc.), conform cerințelor imperative din Caietul de Sarcini (secțiunea 12.32). Aceste neconformități substanțiale justifică respingerea ofertei conform Pagina 211 din 308

art. 137 alin. (1), art. 137 alin. (3) lit. a) și/sau art. 134 alin. (5) din HG nr. 395/2016 G. Cu privire la conformitatea planului de management de mediu (Punctele 366- 372 din contestație), autoritatea contractantă menționează: Ca și contraargument la punctul 2.5 (Planul de Management de Mediu - Paragrafele 366-371 din contestație), precizează: Față de critica contestatorului (punctele 366-368): Autoritatea contractantă se limitează la a face trimitere la constatările anterioare de la Punctul II (Modalitatea de realizare) și Punctul III (Schița de proiect), menționează generic clarificări din octombrie 2024 fără a detalia relevanța sau motivele pentru care răspunsurile ar fi neconcludente specific pentru Planul de Management de Mediu; Autoritatea contractantă precizează: Analiza autorității contractante pentru Punctul V (Planul de Management de Mediu - PMM) este direct și logic dependentă de constatările de neconformitate detaliate anterior la Punctul II (Modalitatea de realizare a contractului) și Punctul III (Schița de proiect). În opinia sa, un Planul de Management de Mediu nu poate fi considerat conform dacă se bazează pe sau face trimitere la informații, analize și măsuri de mediu prezentate în alte secțiuni ale ofertei, care au fost deja identificate ca fiind neconforme, generice, incomplete sau chiar preluate din alte documentații. În mod specific, evidențiază faptul că, neconformitățile relevante identificate anterior și care afectează direct validitatea și conformitatea Planul de Management de Mediu sunt cele detaliate în analiza pentru: i Punctul II.29: Informațiile privind conformarea cu cerințele de mediu și Planul de Management de Mediu (prezentate în Partea 1, paginile 460-475 și Partea 5.2, paginile 522-532) au fost considerate generice, necorespunzătoare cerințelor specifice din capitolele 12.37, 12.38 și Anexa 8, și posibil preluate dintr-o altă documentație. ii Punctul II.30: Măsurile de reducere a impactului asupra mediului (prezentate în partea 1, paginile 460-475) au fost considerate generale și neadaptate specificului proiectului, neîndeplinind cerința capitolul 3.1.13. iii Punctul II.31: Răspunsul la clarificarea specifică privind modul de însușire a condiționalităților din Acordul de Mediu/Avizul de Gospodărire a Apelor (clarificare solicitată prin adresa nr. 77.058/15.10.2024 și răspuns primit prin „04.Raspuns 2 tehnic 22.10.2024.pdf”) a fost considerat generic și insuficient pentru a demonstra însușirea efectivă a condițiilor, dincolo de simpla copiere a documentelor. iv Punctul III.2: Informațiile privind măsurile de mediu prezentate în contextul Schiței de Proiect (referențiate tot la Partea 1 paginile 460-475 și Partea 5 Planul de Management de Mediu) au fost Pagina 212 din 308

considerate insuficiente pentru a demonstra conformitatea cu cerințele Acordului de Mediu, Avizului de Ape și Anexei 4 punctul 12. Prin urmare, autoritatea menționează că, referirea la clarificările din octombrie 2024 nu este generică; vizează în mod specific răspunsul neconcludent la întrebarea II.31, care este direct relevantă pentru demonstrarea unei abordări conforme a cerințelor de mediu, fundamentală pentru un Planul de Management de Mediu valid. Deoarece răspunsul la II.31 nu a clarificat modul de conformare, iar informațiile de mediu din ofertă (la care face referire și PMM-ul din Partea 5) au fost găsite neconforme în punctele II.29, II.30 și III.2, concluzia logică este că Planul de Management de Mediu însuși nu poate îndeplini cerințele Anexei 8. Față de critica contestatorului (punctele 369-371): Autoritatea invocă repetitiv neconformitatea fără a arăta concret de ce Planul de Management de Mediu nu îndeplinește cerințele; contestatarul respinge criticile la punctele II și III și susține că Planul de Management de Mediu (din Partea 5) acoperă toate aspectele necesare (politică, riscuri, monitorizare etc.), Autoritatea prezintă ca și contraargument (punctele 369-371), faptul că: autoritatea contractantă nu invocă repetitiv, ci consecvent faptul că Planul de Management de Mediu, pentru a fi conform, trebuie să se bazeze pe o abordare de mediu corectă și completă în întreaga ofertă și să detalieze specific pentru acest proiect modul de implementare a cerințelor din Anexa 8 și a condițiilor din actele de reglementare. Simpla enumerare a unor capitole generale într-un Plan de Management de Mediu (politică, riscuri etc.), așa cum face contestatarul la punctul 371, nu este suficientă. Problema de fond, demonstrată în analizele pentru punctele II.29, II.30, II.31 și III.2, este că conținutul specific aferent acestor capitole în oferta contestatorului este generic, neadaptat proiectului, parțial copiat și nu demonstrează conformitatea cu cerințele de mediu imperative (anexa 8, Acord Mediu, Aviz Ape). Respingerea de către contestatar a constatărilor de la Punctele II și III nu anulează neconformitățile documentate acolo. Deoarece PMM-ul din Part 5 se bazează pe aceste informații și abordări deficitare, acesta nu poate fi considerat conform cu cerințele caietului de sarcini (Punctul V și anexa 8). Ca și concluzie generală, autoritatea contractantă precizează următoarele: Planul de Management de Mediu este intrinsec legat de abordarea generală a aspectelor de mediu în cadrul ofertei. Deoarece analiza detaliată a propunerii tehnice și a răspunsurilor la clarificări a relevat deficiențe majore în modul în care contestatarul a tratat cerințele de mediu (informații generice, neadaptate, posibil copiate, neconformare cu condițiile din actele de reglementare), Planul de Management de Mediu (PMM) prezentat este, în consecință, neconform, neîndeplinind cerințele specifice ale anexei 8 din caietul de Sarcini. Respingerea ofertei Pagina 213 din 308

este justificată și din perspectiva neconformității Planului de Management de Mediu, ca urmare a neconformităților constatate la punctele II.29, II.30, II.31 și III.2. H. Cu privire la conformitatea Resurselor implicate - personalul disponibil si propus de ofertant pentru executarea contractului si echipamente/instalații/ utilaje la dispoziția ofertantului pentru executarea contractului (VIII) (punctele 373 - 375/ 1- 46 din contestație) Contraargumentul General de la punctul 2.6 (Paragrafele 372-374 din contestație), referitoare la faptul că ......... SRL notează obiecțiile autorității contractante privind resursele (personal - Ref. VI.1-VI.4; echipamente - Ref. VI.5, notă: întrebarea VI.5 din clarificări se referea la Responsabil SSM, nu echipamente), menționează anularea parțială a întrebărilor VI.3, VI.4 și VI.5 prin Decizia CNSC nr. 2/20.09.2024 (referitor la identitatea și disponibilitatea experților) și susține că restul constatărilor Autorității sunt nefondate. Autoritatea susține că ia act de Decizia CNSC, însă subliniază că motivele de neconformitate care au stat la baza întrebărilor VI.1 - VI.5 (în părțile rămase valide) persistă. Acestea nu vizau doar existența formală a unor documente sau persoane, ci lipsa unor descrieri detaliate în propunerea tehnică, care să demonstreze modul concret de implicare a personalului cheie în proiect și alocarea responsabilităților, conform cerințelor caietului de sarcini (capitolul 6.1). Referitor la contraargumentele punctuale (2.6.1 - 2.6.5), argumentează: Referitor la punctul 2.6.1 (Demonstrarea Conformității Personalului - Paragrafele 375-377 din contestație), menționează: o Critica contestatorului: Autoritatea susține eronat neconformitatea cu CB 6.1.1-6.1.2, deși oferta conține în Partea 8 documentele doveditoare (CV-uri, diplome, autorizații) pentru toți experții. Răspunsul la VI.1 este concludent. o Contraargument autoritate: Deși Partea 8 conține documente pentru experții propuși, Autoritatea Contractantă menține constatarea din analiza sa (Referitor VI.1) că simpla prezentare a acestor documente nu a fost suficientă pentru a demonstra în totalitate conformitatea cu toate cerințele specifice din CB 6.1.1 și 6.1.2 pentru fiecare poziție cheie solicitată. Pot exista lipsuri sau neconcordanțe în documentele individuale sau în corelarea lor cu cerințele specifice fiecărui post, aspecte care nu au fost remediate prin răspunsul general la întrebarea VI. 1. Referitor la punctul 2.6.2 (Informații Suplimentare Experți - Paragrafele 378-380 din contestație), menționează: o Critica contestatorului: Autoritatea susține eronat lipsa detaliilor privind implicarea experților, structura organizatorică și alocarea responsabilităților (Referitor VI.2), deși acestea sunt prezentate în Pagina 214 din 308

Part 8 (Organigrama) și Partea 5 (tabel responsabilități). Răspunsul la VI.2 este concludent. o Contraargument autoritate: Organigrama din Partea 8 (paginile 272-273) și tabelul/descrierile din Partea 5 (paginile 562-596, tabel pagina 578) oferă doar o imagine generală, la nivel de titlu de funcție. Propunerea tehnică nu conține descrierea detaliată, solicitată conform CB 6.1, a modului efectiv de implicare a fiecărui expert în activitățile specifice proiectului, a liniilor de raportare în cadrul acestui proiect și a responsabilităților concrete alocate, dincolo de denumirea postului. Răspunsul la întrebarea VI.2 nu a furnizat acest nivel de detaliu necesar pentru a evalua adecvarea organizării propuse. Referitor la punctul 2.6.3 (Rolul și Implicarea RTE - Paragrafele 381- 384 din Contestație), menționează: o Critica contestatorului: Autoritatea susține eronat lipsa detaliilor privind implicarea RTE (Referitor la VI.3 - partea validă), deși acestea sunt prezentate în Partea 5 (tabel responsabilități), Partea 8 (CV) și Planul Calității (Anexa A2). Răspunsul la VI.3 este concludent. o Contraargument autoritate: Menționarea RTE în tabelul general de responsabilități (Partea 5, pagina 578), prezentarea CV-ului (Partea 8) și o referire generală în anexa A2 sunt insuficiente. Oferta nu conține descrierea detaliată a activităților specifice pe care RTE le va desfășura pe parcursul contractului (verificări pe faze, avizări documente, prezență pe șantier etc.), a modului său de integrare în fluxul de lucru și a responsabilităților concrete, conform cerințelor CB 6.1.2 și legislației tehnice aplicabile (Legea nr. 10/1995, reglementări specifice). Răspunsul la partea validă a întrebării VI.3 nu a furnizat aceste detalii operaționale. Referitor la punctul 2.6.4 (Rolul si Implicarea Topografului - Paragrafele 385-387 din contestație): o Critica contestatorului: Autoritatea susține eronat lipsa detaliilor privind implicarea Topografului (Referitor VI.4 - partea validă), deși acestea sunt prezentate în Partea 5 (tabel responsabilități) și Partea 8 (CV). Răspunsul la VI.4 este concludent. o Contraargument autoritate: Similar cazului RTE, simpla menționare în tabelul general (Partea 5, pagina 578) și prezentarea CV-ului (Partea 8) sunt insuficiente. Oferta nu conține descrierea detaliată a activităților specifice ale Topografului autorizat (ridicări inițiale, trasări, verificări pe parcursul execuției, măsurători pentru situații de lucrări, măsurători finale „as-built” etc.), a responsabilităților sale în cadrul proiectului și a interacțiunii cu echipele de proiectare și execuție, conform cerințelor CB 6.1.2 și normelor tehnice specifice. Răspunsul la partea validă a întrebării VI.4 nu a furnizat aceste detalii operaționale. Pagina 215 din 308

Referitor la punctul 2.6.5 (Rolul si Implicarea Responsabilului SSM - Paragrafele 388-390 din contestație): o Critica contestatorului: Autoritatea susține eronat lipsa detaliilor privind implicarea Responsabilului securității și sănătății în muncă (Referitor VI.5 - partea validă), deși acestea sunt prezentate în Planul securității și sănătății în muncă (Part 5), Planul Calității (tabel responsabilități) și Graficul Gantt. Răspunsul la VI.5 este concludent. o Contraargument autoritate: Planul propriu securității și sănătății în muncă (Partea 5, paginile 467-520), tabelul general de responsabilități (p. 578) și includerea unor activități securității și sănătății în muncă generice în Graficul Gantt sunt insuficiente. Oferta nu conține descrierea detaliată a activităților și responsabilităților specifice ale Responsabilului securității și sănătății în muncă pe parcursul tuturor fazelor proiectului (inclusiv etapa de proiectare - ex. avizare plan organizare șantier, etapa de mobilizare, etapa de execuție - ex. inspecții regulate, investigare incidente, coordonare instruiri, raportări specifice), a modului său de integrare în structura de management a șantierului și a modalităților concrete prin care va asigura respectarea cerințelor Legii nr. 319/2006 și HG nr. 300/2006 adaptat la riscurile specifice ale acestui proiect. Răspunsul la partea validă a întrebării VI.5 nu a furnizat acest nivel de detaliu operațional. Autoritatea prezintă ca și concluzie generală, faptul că propunerea tehnică a contestatorului, deși include documente și mențiuni generale referitoare la personalul cheie, nu reușește să demonstreze în mod detaliat si specific pentru acest proiect modul concret în care experții solicitați își vor îndeplini rolurile și responsabilitățile, conform cerințelor din caietul de sarcini (capitolul 6.1) și legislației aplicabile. Lipsa acestor descrieri detaliate privind implicarea în activități, integrarea în structura proiectului și responsabilitățile specifice pentru RTE, Topograf și Responsabil securității și sănătății în muncă (aspecte vizate de întrebările VI.2, VI.3, VI.4, VI.5 în părțile rămase valide după decizia CNSC) constituie o neconformitate semnificativă. Răspunsurile la clarificări nu au remediat aceste lipsuri, limitându-se la trimiteri generice la documentele existente. Prin urmare, respingerea ofertei ca neconformă, în baza art. 137 alin. (1) și art. 137 alin. (3) lit. a) din HG nr. 395/2016, este justificată și din perspectiva neîndeplinirii cerințelor privind demonstrarea adecvată a resurselor umane implicate. I. Cu privire la conformitatea declarației privind termenul de garanție acordat lucrărilor executate (VII) (punctele 47-54 din contestație) În ceea ce privește critica contestatorului (punctele 47-48), referitoare la faptul că: Autoritatea susține eronat că răspunsul la întrebarea VII (reformulată conform Deciziei CNSC nr. 2) este neconcludent. Autoritatea nu ar fi identificat concret descrierea modului de monitorizare a performanței lucrărilor pe durata garanției extinse, deși răspunsul a indicat pagini relevante din ofertă.; Pagina 216 din 308

Autoritatea susține ca și contraargument faptul că: menține evaluarea conform căreia răspunsul la întrebarea VII (reformulată prin Adresa nr. 77.058/15.10.2024, răspuns în documentul „04.Raspuns 2 tehnic 22.10.2024.pdf”) este neconcludent și insuficient. Întrebarea reformulată solicita explicit ofertantului să detalieze, cu trimiteri concrete la propunerea tehnică, modalitatea prin care va asigura si monitoriza performanța lucrărilor pe durata perioadei de garanție extinse ofertate, corelând aceasta cu planul de execuție și asigurarea calității. Scopul era de a înțelege substanța angajamentului asumat prin oferta unei garanții extinse, un factor de evaluare conform fișei de date (Secțiunea II.2.5). Răspunsul contestatorului, deși a indicat pagini din partea 1 și partea 5, s-a limitat la a face referire la proceduri generale de asigurare a calității pe durata execuției lucrărilor(respectare norme, plan calitate etc.), fără a detalia în mod specific acțiunile, metodologia, indicatorii sau planul de monitorizare care vor fi aplicate în mod particular pe durata perioadei de garanție extinsă, după recepția la terminarea lucrărilor. În ceea ce privește critica contestatorului (punctele 49-51), referitoare la faptul că: Autoritatea ar trebui să indice ce informații lipsesc, nu doar să constate lipsa detaliilor (invocând o altă Decizie CNSC). Solicitarea unui plan de monitorizare pentru perioada de garanție ar depăși cerințele Fișei de Date. Răspunsul este concludent și îndeplinește cerința. Autoritatea susține ca și contraargument faptul că: a indicat clar în analiza sa („Analiza punct 7.pdf”) ce anume lipsește: descrierea specifică a modalității de monitorizare a performanței lucrărilor pe durata perioadei de garanție extinse. Nu este vorba despre monitorizarea execuției (care are propriile mecanisme de control prin planul calității, PCCVI etc.), ci despre acțiunile concrete pe care antreprenorul le va întreprinde după finalizarea lucrărilor pentru a se asigura că acestea își mențin performanța promisă pe durata celor 60 de luni de garanție ofertate (ex: inspecții periodice dedicate, monitorizarea comportării specifice a anumitor elemente, proceduri de intervenție rapidă în caz de deficiențe etc.). Faptul că lucrările sunt executate conform normelor în timpul execuției nu garantează automat menținerea performanței pe 60 de luni și nu absolvă ofertantul de la a prezenta o abordare credibilă pentru această perioadă extinsă, mai ales când aceasta constituie un avantaj competitiv în evaluare. Solicitarea acestor detalii nu depășește cerințele, ci vizează tocmai substanțierea angajamentului asumat prin factorul de evaluare privind garanția extinsă. Invocarea unei decizii CNSC dintr-o altă speță nu este relevantă pentru a justifica lipsa unui răspuns concret și specific la întrebarea punctuală adresată în această procedură. Deoarece răspunsul nu a oferit detaliile solicitate privind monitorizarea în perioada de garanție extinsă, acesta a fost corect considerat neconcludent, iar angajamentul privind factorul de evaluare nu a putut fi considerat pe deplin fundamentat. Pagina 217 din 308

Ca și concluzie generală, autoritatea susține că răspunsul contestatorului la întrebarea reformulată VII nu a reușit să clarifice în mod satisfăcător modalitatea specifică prin care va monitoriza și asigura performanța lucrărilor pe durata celor 60 de luni de garanție ofertate, limitându-se la aspecte generale privind calitatea execuției. Lipsa acestor detalii specifice pentru perioada de garanție face ca angajamentul asumat prin factorul de evaluare să nu fie suficient fundamentat în propunerea tehnică și clarificări. Prin urmare, constatarea neconformității din Comunicare este menținută. J. Cu privire la admisibilitatea ofertei câștigătoare ......... SRL (Punctele 376 - 383 din contestație), autoritatea face următoarele precizări: Ca și contraargument la critica III.1 (Neîndeplinirea experienței similare/răspuns neconcludent la clarificări - paragrafele 376-381 din contestație), autoritatea precizează: i autoritatea contractantă respinge critica formulată de contestatar (......... SRL) privind pretinsa neîndeplinire a cerinței de experiență similară de către ......... SRL și caracterul neconcludent al răspunsului la clarificări. ii Contestatarul se limitează la a afirma, în mod generic și nefondat, că „prin răspunsul la clarificări, asociatul OBRAS PUBLICAS Y REGADIOS nu a demonstrat valoarea lucrărilor executate efectiv” (paragraful 381). Contestatarul omite complet să indice motivele concrete pentru care consideră că demonstrația a eșuat. Nu se prezintă nicio analiză a documentelor depuse de ......... SRL în răspunsul la clarificări, nu se indică ce anume lipsește, ce calcule ar fi eronate sau de ce documentele justificative nu ar fi pertinente conform cerințelor Caietului de Sarcini. Critica este o simplă afirmație neprobată. iii De asemenea, contestatarul susține că autoritatea contractantă ar fi acceptat în mod greșit clarificările, dar nu precizează în ce sens reevaluarea realizată de comisie, în strictă conformitate cu dispozițiile Deciziei CNSC nr. 1, ar fi nelegală sau netemeinică. Contestatorul nu argumentează de ce analiza comisiei de evaluare asupra răspunsului și documentelor ......... SRL ar fi incorectă. iv Autoritatea Contractantă precizează că, în urma Deciziei CNSC nr. 1, a solicitat în mod punctual clarificări ......... SRL referitoare la valoarea lucrărilor executate de asociatul OBRAS PUBLICAS Y REGADIOS, conform dispozițiilor Consiliului. În urma analizării răspunsului și a documentelor justificative prezentate de ......... SRL, comisia de evaluare a constatat, în mod argumentat în documentele procedurii (raport final), că ofertantul a demonstrat îndeplinirea cerinței privind experiența similară, în conformitate cu pragul valoric și cerințele de demonstrare din documentația de atribuire. Simpla nemulțumire a Contestatorului, neînsoțită de argumente concrete și probe care să demonstreze Pagina 218 din 308

contrariul, nu poate constitui un motiv valid de critică a evaluării realizate de comisie conform dispozițiilor CNSC. Ca și contraargument la critica III.2 (Neplata datoriilor la bugetul de stat - Paragraful 381 și citarea Deciziei CNSC 1421/C10/1413/2021), autoritatea precizează: i autoritatea contractantă respinge critica formulată de contestatar privind pretinsa neîndeplinire a cerinței referitoare la lipsa datoriilor restante la bugetul general consolidat de către ......... SRL. ii Verificarea îndeplinirii acestei cerințe (privind lipsa datoriilor restante la momentul relevant procedural, conform Legii 98/2016 și normelor) a fost realizată de comisia de evaluare în cadrul primului proces de evaluare a ofertelor, inclusiv prin analiza DUAE și, eventual, a documentelor justificative solicitate la acel moment. La momentul respectiv, s-a constatat îndeplinirea acestei cerințe de către ......... SRL. iii Decizia CNSC nr. 1, care a dispus reevaluarea ofertei ......... SRL, a vizat exclusiv aspecte legate de demonstrarea experienței similare. Decizia Consiliului nu a inclus nicio dispoziție referitoare la necesitatea reevaluării situației datoriilor la bugetul de stat sau la obligativitatea depunerii unor noi certificate de atestare fiscală de către ......... SRL în cadrul reevaluării dispuse. iv Prin urmare, aspectul privind datoriile la bugetul de stat era o etapă de verificare finalizată anterior Deciziei CNSC nr. 1 și care nu a făcut obiectul reevaluării dispuse de Consiliu. Încercarea Contestatorului de a readuce în discuție acest aspect în contextul reevaluării post-Decizia CNSC nr. 1 este neavenită și excede cadrului legal și obiectului reevaluării dispuse de Consiliu. Citarea unei decizii CNSC dintr-o altă speță (1421/C10/1413/2021) nu are relevanță juridică pentru a impune o reevaluare a unui aspect care nu a fost solicitat de decizia aplicabilă în prezenta procedură (Decizia nr. 1). Ca și concluzie generală, autoritate precizează: Criticile formulate de contestatar (......... SRL) la adresa ofertei ......... SRL sunt nefondate. În ceea ce privește experiența similară, contestatarul nu reușește să demonstreze în concret de ce evaluarea realizată de comisie în urma clarificărilor dispuse de CNSC ar fi eronată. Contestatarul nu poate doar invoca o neconformitate cu caracter general, ci trebuie să și prezinte mijloacele de probă care susțin punctul său de vedere, și nu să lase la latitudinea membrilor Consiliului să ghicească/presupună care sunt aspecte în moc concret neconforme sau nelegale. În ceea ce privește datoriile la bugetul de stat, acest aspect a fost verificat în etapele anterioare și nu a făcut obiectul reevaluării dispuse prin Decizia CNSC nr. 1, neputând fi repus în discuție în mod nejustificat de către contestatar. K. Cu privire la accesul la dosarul achiziției publice (Punctele 384- 399 din contestație), autoritatea precizează următoarele: Contraargumentul său față de criticile IV.1 și IV (Restricționarea Accesului la Dosar - Paragrafele 384-387 din contestație): Pagina 219 din 308

i Autoritatea contractantă respinge acuzația de restricționare nelegală a accesului la dosarul achiziției publice. Procedura de acordare a accesului s-a desfășurat cu respectarea principiilor transparenței și dreptului la apărare, în limitele impuse de legislația în vigoare privind protecția informațiilor confidențiale. ii Contestatarul omite să menționeze că a avut acces neîngrădit la dosarul achiziției publice constituit până la momentul pronunțării primei decizii a Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor (Decizia nr. 1, așa cum rezultă din următorul text preluat din decizie: „Întrucât, FAR. FOUNDATION SRL a solicitat accesul la dosarul cauzei, prin adresa nr. 13508/95/01/05.03.2024, Consiliul i-a comunicat acestuia termenul de studiere a dosarului si, implicit, de depunere a concluziilor scrise; acesta s-a prezentat la sediul CNSC în data de 05.03.2024”.), în conformitate cu dreptul său legal. Ulterior, după finalizarea etapei de reevaluare dispusă prin Decizia nr. 1 și comunicarea rezultatului procedurii, autoritatea contractantă a pus la dispoziția contestatorului actele procedurale relevante, inclusiv procesele-verbale de evaluare (ex: Procesul Verbal nr. 1973/17.01.2025 menționat de contestatar). Aceste procese- verbale detaliază elementele concrete care au stat la baza deciziilor comisiei de evaluare, motivele specifice pentru respingerea ofertei contestatorului si, respectiv, motivele pentru acceptarea ofertelor declarate admisibile în urma reevaluării. iii Prin comunicarea acestor procese-verbale, Autoritatea Contractantă a asigurat contestatorului accesul la informațiile esențiale care i-au permis să înțeleagă raționamentul decizional al comisiei de evaluare și să își poată formula apărările în cunoștință de cauză. iv Refuzul de a permite accesul la anumite documente specifice solicitate de contestatar după reevaluare (precum răspunsurile integrale la clarificări ale altor ofertanți sau anexe considerate confidențiale de către aceștia) este justificat legal. Legea nr. 101/2016 (art. 20 alin. 3) și Legea nr. 98/2016 (art. 57) prevăd expres obligația autorității contractante de a proteja informațiile cu caracter confidențial din ofertele participanților, informații clasificate sau cele protejate de un drept de proprietate intelectuală. Accesul contestatorului la dosar nu poate excede acestor limitări legale și nu poate încălca drepturile celorlalți operatori economici. Contraargumentul său față de critica IV.2 (Lipsa Vătămării Efective - Paragrafele 388-391 din Contestație): i Autoritatea contractantă subliniază că simpla invocare a unei pretinse restricționări a accesului la anumite documente din dosar nu este suficientă pentru a justifica o contestație sau pentru a obține anularea unor acte ale procedurii. ii Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică stipulează în mod clar la Art. 6, alin. (1) că: „Orice persoană care se consideră vătămată Pagina 220 din 308

într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act al autorității contractante 1 [...] poate solicita anularea actului [...]”. Condiția esențială pentru exercitarea căii de atac este, așadar, existența unei vătămări efective a unui drept sau interes legitim iii Contestatorul, în critica formulată, nu a demonstrat prin niciun argument concret si cu atât mai puțin prin probe, în ce anume constă vătămarea efectivă pe care i-ar fi produs-o neaccesarea informațiilor suplimentare solicitate (dincolo de procesele- verbale detaliate pe care le-a primit). Contestatarul nu arată cum accesul la acele documente specifice (confidențiale ale competitorilor) i-ar fi putut influența în mod real situația juridică sau șansele în cadrul procedurii, mai ales în contextul în care propria sa ofertă a fost respinsă pe baza unor neconformități multiple și detaliate în procesele-verbale comunicate. Fără dovada unei vătămări directe și efective, generate de actul pretins nelegal al autorității (refuzul accesului la anumite documente), critica formulată sub acest aspect este lipsită de fundament și nu poate fi primită. Ca și concluzie generală față de cele de mai sus, autoritatea susține: Contestatorului i s-a asigurat accesul la informațiile relevante pentru a înțelege decizia autorității contractante și pentru a-și exercita dreptul la apărare, prin punerea la dispoziție a dosarului inițial și a proceselor- verbale detaliate după reevaluare. Restricționarea accesului la informații confidențiale ale altor ofertanți este justificată legal. Mai mult, contestatorul nu a reușit să demonstreze existența unei vătămări efective a unui drept sau interes legitim, condiție obligatorie conform Legii nr. 101/2016 pentru a putea contesta cu succes actele autorității pe acest considerent. Prin urmare, criticile formulate la Punctul IV din contestație sunt neîntemeiate. l. Cu privire la presupusa încălcare a principiilor aplicabile în materia achizițiilor publice (punctele 400-404 din contestație), menționează că autoritatea contractantă respinge în totalitate acuzația generală privind încălcarea flagrantă și repetată a principiilor achizițiilor publice prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Întregul proces de evaluare, inclusiv etapele de reevaluare dispuse prin decizii CNSC, s-a desfășurat cu respectarea strictă a legislației aplicabile, a documentației de atribuire și a deciziilor obligatorii ale Consiliului. Argumentele detaliate în secțiunile anterioare ale întâmpinării/răspunsului demonstrează, punctual, legalitatea și temeinicia fiecărei constatări și decizii a comisiei de evaluare, atât în ceea ce privește respingerea ofertei contestatorului, cât și în ceea ce privește declararea admisibilă a ofertei ......... SRL. Referitor la pretinsa verificare neriguroasă a ofertei ......... SRL și respingerea neîntemeiată a ofertei ......... SRL (punctul 401), menționează următoarele: i Afirmația că oferta ......... SRL nu ar fi fost verificată cu rigurozitate este nefondată și nedovedită. Dimpotrivă, oferta ......... SRL Pagina 221 din 308

a făcut obiectul unor verificări suplimentare și solicitări de clarificări punctuale dispuse chiar de CNSC (Decizia nr. 1), la care autoritatea contractantă s-a conformat întocmai. Analiza comisiei de evaluare, detaliată în documentele procedurii, confirmă îndeplinirea criteriilor de calificare și conformitatea ofertei ......... SRL după clarificări. ii Respingerea ofertei ......... nu a fost neîntemeiată și nu încalcă principiul proporționalității. Decizia de respingere s-a bazat pe identificarea unor neconformități multiple, substanțiale si clare față de cerințele obligatorii ale caietului de sarcini și ale legislației, detaliate pe larg în anexa nr. 1 la comunicarea rezultatului și reluate în prezenta întâmpinare (referitoare la Graficul Gantt, neîndeplinirea a numeroase cerințe tehnice, Schița de proiect neconformă, planul de calitate neconform, abordarea necorespunzătoare a aspectelor de mediu, lipsa detalierii implicării resurselor etc.). Acestea nu reprezintă simple abateri minore care ar fi putut fi remediate sau tratate cu indulgență în baza proporționalității, ci vicii care afectează însăși posibilitatea implementării contractului conform cerințelor. Referitor la pretinsa încălcare a principiului tratamentului egal (Punctul 402, primul bullet din contestație), menționează: i Principiul tratamentului egal a fost pe deplin respectat. Toate ofertele au fost evaluate exclusiv pe baza criteriilor stabilite în mod transparent în documentația de atribuire. Respingerea ofertei ......... SRL a fost consecința directă și exclusivă a propriilor sale neconformități documentate, iar nu a unei atitudini discriminatorii sau părtinitoare. ii Nu a existat nicio „relaxare” a documentației de atribuire în favoarea ......... SRL. Clarificările solicitate acesteia au avut ca scop verificarea îndeplinirii cerințelor existente, conform dispozițiilor CNSC, nu modificarea sau diminuarea exigențelor. Oferta ......... SRL a fost declarată admisibilă deoarece, în urma verificărilor și clarificărilor, s-a constatat că îndeplinește cerințele, spre deosebire de oferta contestatorului. Referitor la pretinsa încălcare a principiului transparenței (punctul 402, al doilea bullet din contestație) menționează: Principiul transparenței a fost asigurat prin publicarea documentației de atribuire, a clarificărilor și a rezultatului procedurii în SEAP, precum și prin comunicarea detaliată a motivelor care au stat la baza deciziilor comisiei de evaluare către toți participanții. Aplicarea cerințelor în mod egal tuturor ofertanților și comunicarea motivată a rezultatelor individuale reprezintă tocmai expresia transparenței. Faptul că ofertele au fost evaluate diferit în funcție de conținutul lor specific și gradul de conformitate nu înseamnă o aplicare netransparentă a cerințelor, ci o evaluare corectă. Referitor la pretinsa încălcare a principiului asumării răspunderii (punctul 402, al treilea bullet din contestație), autoritatea susține că și-a asumat pe deplin răspunderea pentru organizarea și derularea procedurii Pagina 222 din 308

în conformitate cu legea. Respingerea unei oferte neconforme/ inacceptabile (......... SRL) și declararea câștigătoare a unei oferte conforme (......... SRL) reprezintă tocmai o manifestare a acestui principiu, asigurând utilizarea judicioasă a fondurilor publice prin atribuirea contractului unui operator economic care a demonstrat capacitatea de a îndeplini cerințele. Asumarea răspunderii implică aplicarea riguroasă a legii, nu acceptarea unor oferte cu probleme pentru a crea artificial o competiție mai largă la finalul procedurii. Referitor la pretinsa încălcare a scopului legislației și afectarea competiției (punctul 402, al patrulea bullet din contestație) susține că, scopul legislației achizițiilor publice (eficiența economică și socială) este atins prin selectarea ofertei conforme care îndeplinește criteriile de atribuire, nu prin menținerea în competiție a unor oferte neconforme. Respingerea ofertei ......... SRL, datorită neconformităților sale demonstrate, servește acestui scop, evitând riscul atribuirii contractului unui ofertant a cărui propunere tehnică prezintă vicii substanțiale. Competiția s-a desfășurat în mod real în etapele inițiale; faptul că doar o singură ofertă a rămas conformă la finalul unui proces complex de evaluare și reevaluare (impus parțial și de CNSC) este rezultatul aplicării corecte a criteriilor, nu o dovadă a afectării competiției de către Autoritatea Contractantă. Afirmația că oferta ......... SRL ar fi „vădit inadmisibilă” este o simplă alegație nedovedită a contestatorului. Referitor la gravitatea încălcărilor și sancțiuni (punctul 403), autoritatea susține că invocarea sancțiunilor contravenționale este irelevantă în condițiile în care autoritatea contractantă demonstrează că a acționat cu respectarea legii și a principiilor achizițiilor publice. Nu există temei pentru aplicarea vreunei sancțiuni. Referitor la contextul fondurilor europene și corecții financiare (punctul 404), autoritatea contractantă susține că este pe deplin conștientă de rigorile impuse de finanțarea din fonduri europene și de riscul aplicării corecțiilor financiare. Tocmai din acest motiv, procesul de evaluare a fost unul riguros, menit să asigure selectarea unei oferte conforme și să prevină atribuirea contractului pe baza unei oferte neconforme, cum este cea a contestatorului. În opinia sa, respingerea ofertei ......... SRL, având în vedere multiplele neconformități constatate, reprezintă o măsură de prevenire a riscului de corecții financiare, nu o cauză a acestora. Citarea ghidurilor privind analiza ofertelor respinse este notată, însă autoritatea contractantă a realizat și documentat pe larg această analiză, demonstrând că respingerea ofertei contestatorului nu a fost superficială sau nemotivată, ci impusă de neconformități substanțiale. Ca și concluzie generală, autoritatea susține că acuzațiile contestatorului privind încălcarea principiilor achizițiilor publice sunt generale, nedovedite și reprezintă o încercare de a discredita procesul de evaluare în lipsa unor argumente concrete care să combată motivele Pagina 223 din 308

specifice de respingere a propriei oferte. Autoritatea apreciază că a acționat legal, transparent, nediscriminatoriu și responsabil, asigurând atribuirea contractului în condiții de eficiență și cu respectarea competiției reale, reflectată în conformitatea ofertelor depuse. l. Cu privire la solicitarea de anulare a procedurii (punctele 286-293 din contestație), menționează că solicitarea subsidiară de anulare a procedurii de atribuire este neîntemeiată, întrucât motivele invocate de contestatar și condițiile legale prevăzute la art. 212 alin. (1) lit. a) și c) din Legea nr. 98/2016 nu sunt îndeplinite în prezenta cauză, după cum se va detalia în continuare. Ca și contraargument la solicitarea de anulare bazată pe art. 212 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016 (referitor la punctul 287), menționează următoarele: i Condiția legală nu este îndeplinită: art. 212 alin. (1) lit. a) impune anularea procedurii doar „dacă nu a fost depusă nicio ofertă/solicitare de participare sau dacă nu a fost depusă nicio ofertă admisibilă”. Această situație nu corespunde stării de fapt din prezenta procedură. ii Există o ofertă admisibilă: Contrar susținerilor contestatorului, care califică oferta Asocierii ......... SRL - .................................... SRL, prin liderul asocierii ......... SRL drept „vădit inadmisibilă” fără nicio probă sau argumentație concretă, comisia de evaluare a constatat, în urma procesului de reevaluare dispus prin Decizia CNSC nr. 1 și a clarificărilor aferente, că oferta depusă de Asocierea ......... SRL - .................................... SRL, prin liderul asocierii ......... SRL este admisibilă. Motivele detaliate pentru care această ofertă îndeplinește criteriile de calificare și conformitate au fost expuse în documentele procedurii (raport intermediar/final) și reiterate în apărările anterioare. iii Solicitarea este neîntemeiată: Deoarece în cadrul procedurii există cel puțin o ofertă declarată admisibilă (cea a ......... SRL), condiția legală pentru anularea procedurii în baza art. 212 alin. (1) lit. a) nu este îndeplinită. Solicitarea contestatorului pe acest temei este, prin urmare, vădit neîntemeiată. Contraargument la solicitarea de anulare bazată pe art. 212 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016 (referitor la punctele 288-293), autoritatea contractantă susține că: i Condițiile legale nu sunt îndeplinite: art. 212 alin. (1) lit. c) permite anularea dacă „încălcări ale prevederilor legale afectează procedura de atribuire sau dacă este imposibilă încheierea contractului”. Conform alin. (2), aceste încălcări trebuie să fie de așa natură încât autoritatea contractantă să se afle în imposibilitatea de a adopta măsuri corective fără a încălca principiile fundamentale. Niciuna dintre aceste condiții nu este întrunită, sau nu este probată de contestatar ca fiind îndeplinită. Pagina 224 din 308

ii Nu există încălcări ale prevederilor legale care să afecteze procedura: o (referitor la punctele 289, 291) evaluarea nu a fost deficitară, neuniformă sau cu dublu standard: Autoritatea menționează că respinge ferm aceste acuzații. Procesul de evaluare a fost unitar, obiectiv și aplicat în mod egal tuturor ofertanților, pe baza acelorași criterii. Respingerea ofertei ......... SRL s-a datorat neconformităților proprii, multiple și substanțiale, documentate pe larg. Acceptarea ofertei ......... SRL s-a bazat pe constatarea conformității acesteia, în urma clarificărilor dispuse de CNSC. Diferența de tratament rezultă din diferența obiectivă de conformitate a ofertelor, nu dintr-un dublu standard aplicat de comisie. o (referitor la punctul 290) Pretinsa „Anunțare Neoficială” a Câștigătorului: Această alegație, referitoare la declarații externe ale Primarului Municipiului ........., este irelevantă pentru legalitatea procesului tehnic de evaluare desfășurat de comisia de evaluare. Deciziile comisiei s-au bazat exclusiv pe documentele procedurii (oferte, clarificări, legislație, decizii CNSC), nu pe declarații politice sau administrative externe. Acest aspect nu constituie o „încălcare a prevederilor legale care afectează procedura de atribuire” în sensul art. 212 alin. (1) lit. c). o (referitor la punctul 292) rezultatul procedurii nu a fost distorsionat: Rezultatul reflectă aplicarea corectă a criteriilor legale și contractuale. Înlăturarea unei oferte neconforme nu denaturează concurența, ci o asigură în limitele legii. o (referitor la punctele 288, 293) nu există vicii grave, iremediabile: Contestatorul nu a demonstrat existența unor erori sau omisiuni în procedura de evaluare care să fie atât de grave încât să nu poată fi remediate (dacă ar fi existat) sau care să impună anularea. Simpla nemulțumire a contestatorului față de rezultatul evaluării nu echivalează cu o „abatere gravă” care să afecteze procedura în sensul legii. Jurisprudența citată se aplică doar în cazul constatării unor încălcări efective și imposibilității de remediere, ceea ce nu este cazul în speță. iii Este Posibilă Încheierea Contractului: Deoarece există o ofertă declarată admisibilă și câștigătoare (cea a Asocierii ......... SRL), nu există nicio imposibilitate obiectivă de a încheia contractul de achiziție publică. Ca și concluzie generală, autoritatea susține că solicitarea subsidiară de anulare a procedurii este neîntemeiată, deoarece niciuna dintre condițiile prevăzute de art. 212 alin. (1) lit. a) sau c) din Legea nr. 98/2016 nu este îndeplinită. Există o ofertă admisibilă (......... SRL), iar procedura de evaluare s-a desfășurat cu respectarea prevederilor legale și a principiilor achizițiilor publice, fără a exista încălcări care să afecteze Pagina 225 din 308

procedura sau să facă imposibilă încheierea contractului. Prin urmare, autoritatea contractantă solicită respingerea și a acestui capăt de cerere formulat de contestatar. În continuare, autoritatea contractantă prezintă concluzii, după cum urmează: Având în vedere argumentele detaliate în anexa nr. 1 la comunicarea de respingere și reiterate succint în prezenta întâmpinare, susține că menține decizia de respingere a ofertei depuse de Asocierea ......... SRL (Lider asociere) - ..................................... Privind Graficul Gantt (analiza punctului I), autoritatea susține că a demonstrat că Graficul de execuție (Gantt) prezentat de contestatorul ......... SRL este fundamental viciat, conținând neconcordanțe majore de durate, suprapuneri ilogice și imposibilități practice (ex: lucrări de acces programate după începerea activităților deservite). Răspunsurile la clarificări nu au remediat aceste deficiențe critice, confirmând caracterul nerealist și inacceptabil al planificării propuse și justificând respingerea ofertei pe acest motiv. Privind modalitatea de realizare a contractului (analiza punctului II): autoritatea susține că a demonstrat că propunerea tehnică a contestatorului ......... SRL nu îndeplinește un număr semnificativ de cerințe minime obligatorii din caietul de sarcini (capitolele 4, 5, 8, 9, 11, 12 etc.). Răspunsurile la cele 32 de solicitări de clarificări au fost în mod repetat generice, evazive, neconcludente și nu au indicat în mod precis informațiile solicitate sau nu au justificat omisiunile. Prin urmare, oferta este neconformă, nefiind demonstrată capacitatea tehnică de a realiza contractul conform cerințelor. Privind schița de proiect (analiza punctului III), autoritatea apreciază că a argumentat solid că schița de proiect depusă de ......... SRL nu respectă structura și conținutul minim obligatoriu (conform Anexei 4, clarificată), prezintă informații insuficiente, generice și neadaptate proiectului, și, în mod grav, propune modificări ale soluțiilor tehnice interzise explicit prin clarificările la documentația de atribuire. Aceste neconformități substanțiale fac ca schița de proiect să fie inacceptabilă. Privind planul de calitate (analiza punctului IV), autoritatea consideră că s-a dovedit că planul de calitate prezentat de ......... SRL este neconform, fiind elaborat formal doar în numele liderului de asociere și nu al Asocierii (Antreprenorul). Mai mult, planul este incomplet, lipsind detalii esențiale cerute de caietul de sarcini (CB 12.32) privind organizarea specifică proiectului, responsabilitățile detaliate și definirea punctelor de control, aspecte cruciale pentru asigurarea calității. Privind planul de management de mediu (PMM) (Analiza punctului V), autoritatea susține că a demonstrat că PMM-ul contestatorului este neconform, deoarece se bazează pe și face trimitere la informații și analize de mediu din alte secțiuni ale ofertei care au fost identificate ca Pagina 226 din 308

fiind generice, neadaptate, incomplete și potențial copiate. Astfel, planul de management de mediu nu îndeplinește cerințele specifice ale Anexei 8 și ale actelor de reglementare (Acord de Mediu, Aviz de Gospodărire a Apelor). Privind resursele implicate (analiza punctului VI), autoritatea susține că s-a argumentat faptul că oferta ......... SRL nu descrie în mod detaliat și specific pentru acest proiect modul concret de implicare, responsabilitățile și activitățile personalului cheie solicitat (RTE, Topograf, Responsabil SSM), așa cum cer caietul de sarcini (CB 6.1) și legislația relevantă. Prezentarea de CV-uri și mențiuni generice în tabele este insuficientă pentru a demonstra adecvarea resurselor umane și modul lor de operare în proiect. Privind perioada de garanție extinsă (analiza punctului VII), consideră că a demonstrat că răspunsul contestatorului la clarificarea privind monitorizarea performanței pe durata garanției extinse a fost neconcludent. Contestatarul nu a prezentat detalii specifice privind monitorizarea în perioada de garanție, limitându-se la aspecte generale legate de calitatea execuției, ceea ce face ca angajamentul asumat prin factorul de evaluare (garanția extinsă) să nu fie suficient fundamentat. Privind alte critici (Evaluare ......... SRL, acces dosar, principii, anulare) autoritatea apreciază că: o S-a demonstrat că evaluarea ofertei ......... SRL a fost corectă, realizată conform dispozițiilor CNSC, iar criticile contestatorului ......... SRL sunt nefondate. o S-a argumentat că accesul la dosar a fost acordat contestatorului ......... SRL conform legii, iar acesta nu a dovedit nicio vătămare efectivă. o S-a respins argumentat acuzația de încălcare a principiilor achizițiilor publice, demonstrându-se că procedura a fost legală, transparentă și nediscriminatorie. o S-a demonstrat că solicitarea subsidiară de anulare a procedurii este neîntemeiată, nefiind îndeplinite condițiile legale prevăzute de art. 212 din Legea nr. 98/2016. În ceea ce privește verificarea ex-ante de către ANAP, autoritatea subliniază că legalitatea și regularitatea procesului de reevaluare au fost supuse controlului ex-ante de către Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP), conform O.U.G. nr. 98/2017. În acest sens, ANAP a emis Avizul nr. 28867/798/.../23.01.2025, validând concluziile evaluării tehnice, și Avizul nr. 28867/3999/.../03.04.2025, confirmând îndeplinirea criteriilor de calificare de către ofertantul câștigător. Aceste avize favorabile ANAP, care atestă conformitatea evaluării realizate în baza Deciziei CNSC nr. 720/... și reflectate în Raportul procedurii nr. 34548/31.03.2025, constituie o garanție suplimentară a legalității și imparțialității procesului decizional. Pagina 227 din 308

Având în vedere multitudinea de neconformități substanțiale, clare și probate

ale ofertei

depuse de Asocierea

......... SRL - ...................................., precum și legalitatea și temeinicia actelor emise de autoritatea contractantă pe parcursul procedurii de atribuire și reevaluare, autoritatea contractantă solicită: i Respingerea contestației formulate de Asocierea ......... SRL (Lider) – ...................................., ca fiind neîntemeiată. ii Menținerea în totalitate a actelor autorității contractante contestate, respectiv adresa nr. 35303/04.04.2025 și raportul procedurii nr. 34548/31.03.2025. iii Constatarea faptului că autoritatea contractantă a acționat cu respectarea prevederilor legale în materie de achiziții publice și a principiilor care guvernează atribuirea contractelor de achiziție publică. Prin adresa nr. 3005/........., înregistrată la Consiliu sub nr. ........./......... Asocierea ......... SRL - .................................... SRL, prin liderul asocierii ......... SRL, precizând următoarele: În prealabil, intervenientul menționează că autoritatea contractantă a demarat procedura de achiziție publică privind atribuirea contractului având ca obiect „Proiectare și execuție „VARIANTA DE OCOLIRE A MUNICIPIULUI .........”, procedură în care autoritatea a întocmit o documentație de atribuire, în baza căruia ofertanții aveau obligația, să-și întocmească ofertele pentru a participa la procedură. Menționează că, de la momentul publicării documentației de atribuire, și până la data limită de depunere a ofertelor, posibili ofertanți au solicitat clarificări cu privire la documentație iar autoritatea contractantă a emis răspunsuri cu privire la aspectele solicitate. Subliniază că, după expirarea termenului de contestare a documentației de atribuire și după furnizarea răspunsurilor la clarificări formulate de către autoritatea contractantă, această documentație împreună cu clarificările furnizate, devin obligatorii atât pentru autoritatea contractantă cât și pentru ofertant. În concluzie, autoritatea contractantă prin comisia de evaluare are obligația de a evalua ofertele depuse doar prin prisma prevederilor documentației de atribuire (fișa de date, caiet de sarcini, specificații tehnice) și a clarificărilor comunicate. În justificarea interesului său de a formula cererea de intervenție, ......... SRL menționează că potrivit raportului procedurii nr. 34548/31.03.2025, emis de autoritatea contractantă, oferta sa a fost declarată admisibilă și conformă, iar în urma aplicării criteriului de atribuire, a fost declarată câștigătoarea procedurii, astfel justificând interesul său direct și actual în formularea cererii de intervenție. Pe fondul contestației, ......... SRL solicită respingerea contestației, pentru următoarele considerente: Referitor la critica privind caracterul inacceptabil și neconform al ofertei prezentate de contestator, arată că: Pagina 228 din 308

- autoritatea contractantă în cadrul procedurii de atribuire a emis raportul procedurii nr.68984/14.12.2023. - conform acestui document autoritatea contractantă a declarant oferta contestatorului ca inacceptabilă, raportat la un incident privind garanția de participare. - împotriva acestui document, raportul procedurii nr.68984/14.12.2023, contestatorul a formulat contestație. - Consiliul, prin Decizia nr. 720/C1/48, 51, 55, 95/2024, a admis contestația și a dispus reevaluarea ofertei în privința motivului de inacceptabilitate reținut în sarcina acestei oferte precum și continuarea evaluării ofertei - atât din punct de vedere tehnic cât și din punct de vedere financiar. - autoritatea contractantă a pus în aplicare Decizia nr. 720/C1/48, 51, 55, 95/2024, și a continuat evaluarea ofertei prezentate de contestator. - în urma evaluării propunerii tehnice, autoritatea contractantă a declarant această ofertă neconformă, raportat la prevederile documentației de atribuire. Totodată, intervenientul precizează că, ulterior recepționării raportului procedurii nr. 34548/31.03.2025, a solicitat autorității contractante accesul la dosarul achiziției, respectiv la oferta contestatorului, precum și la procesele verbale de evaluare a acestei oferte, iar autoritatea contractantă considerând că ofertanta ......... SRL a justificat caracterul confidențial al ofertei sale, i-a pus la dispoziție doar parțial aceste informații. Raportat la faptul că nu a avut acces la oferta contestatorului, menționează că cererea sa de intervenție privind criticile formulate în privința caracterului neconform al ofertei, sunt formulate doar în baza informațiilor existente în cadrul contestației. Astfel, ulterior studierii dosarului achiziție, respectiv a ofertei contestatorului și a proceselor verbale de evaluare și a anexelor aferente, prezintă în continuare, următoarele argumente în privința menținerii caracterului neconform al acestei oferte: Așa cum rezultă din mențiunile existente în cadrul contestației, ofertanta, printre alte motive de neconformitate, nu a prezentat un Grafic Gantt/Program de Execuție care îndeplinește condițiile minimale prevăzute în Documentația de Atribuire. Astfel, conform cerințelor din documentația de atribuire, apreciază că ofertanții aveau obligația de a prezenta în cadrul ofertei un Grafic Gantt/ Program de Execuție, prin care să facă dovada capacității realizării lucrărilor în termenul contractual. Menționează că, ulterior în baza acestui Grafic Gantt/ Program de Execuție, antreprenorul are obligația de a întocmii programul de execuție în baza căruia se vor executa lucrările. Astfel, în lipsa accesului la oferta contestatorului și la dosarul achiziției, intervenientul apreciază că se află în imposibilitatea de a Pagina 229 din 308

formula apărări privind temeinicia raportului procedurii la acest moment, sens în care solicită să aibă în vedere argumentele autorității contractante privind neconformitatea ofertei ......... SRL, menționat în cadrul punctului de vedere transmis la dosar. În concluzie, ulterior studierii dosarului achiziției vom detalia apărările privind menținerea raportului procedurii sub aspectul neconformității ofertei ......... SRL Referitor la criticile formulate fată de oferta sa, ......... SRL arată următoarele:  Cu privire la critica vizând neîndeplinirea cerinței de calificare și selecție referitoare la experiența similară, arată că: Prin Decizia nr. 720/C1/48, 51, 55, 95/2024, s-a dispus reevaluarea ofertei subscrisei în privința clarificării valorii lucrărilor executate de asociatul OBRAS PUBLICAS Y REGADIOS SA Asociatul OBRAS PUBLICAS Y REGADÍOS SA în cadrul contractelor invocate ca experiență similară respectiv - a contractului nr. 12-J-3910 din data de 12.09.2008: „Autostrada A-32, Linares-Albacete. Coridor: Drumul national N-322 de la Cordoba la Valencia.Sector: Ubeda- Torreperogil”. Raportat la acest aspect, intervenientul susține că, autoritatea contractantă, prin adresa nr. 25610/31.01.2025, a pus în aplicare Decizia nr. 720/C1/48, 51, 55, 95/2024 și a solicitat clarificări. Menționează că, prin adresa de răspuns a justificat valorile realizate de asociatul OBRAS PUBLICAS Y REGADIOS SA în cadrul contractului nr. 12-J-3910 din data de 12.09.2008: „Autostrada A-32, Linares- Albacete. Coridor: Drumul national N-322 de la Cordoba la Valencia.Sector: Ubeda-Torreperogil”. Valoarea totală a certificatelor de plată emise și aprobate de beneficiar este de 85.276.395,76 euro cu TVA inclus. În această valoare sunt incluse valorile aferente certificatelor de plată 1-114. Valoarea totală a lucrărilor aferente contractului, respectiv 85.276.395,76 euro, este menționată înclusiv în cadrul documentului reprezentând recomandare FN din 22.02.2022 emisă de beneficiar referitor la lucrare (paginile 338-342 în spaniolă și paginile 343-347 în română - fișierul asociatul 4 Obras). Menționează că, inițial în cadrul formularului DUAE a menționat valoarea realizată de către Obras Publicas y Regadios SA luând în considerare cotei de participare de 80%, așa cum rezultă înclusiv din documentul de recepție la terminarea lucrărilor FN din 07.10.2021 (la paginile 315-316 în spaniolă și paginile 322-324 în română - fișierul asociatul 4 Obras): „După succesivele cesiuni de la unii contractori către alții, executarea lucrării se află în sarcina Uniunii Temporare a Societăților OPR Edificación y Servicios, S.A. (20%) si Obras Públicas y Regadíos, S.A. (80%)” precum și recomandare FN din 22.02.2022 emisă de beneficiar referitor la lucrare (pag. 338-342 în spaniolă și pag. 343- 347 în română - fișierul asociatul 4 Obras), în care este precizat la pct. 4 Pagina 230 din 308

contractantul ca fiind Obras Publicas y Regadios SA 80%, la pct. 7 că Obras Publicas y Regadios SA a avut calitatea de membru cu 80% din valoarea contractului și la pct. 8 că valoarea totală a lucrărilor executate ca membru al asocierii, prezentată în euro, este de 68.221.116,61 euro cu TVA. Consideră că prin răspunsul transmis a justificat valoarea experienței similare, respectiv a lucrărilor executate de către Obras Publicas y Regadios SA calculată, luând în considerare cotei de participare diferențiată de 30%, 40% și 80% în funcție de datele cesiunilor de procente. Cumulând valorile aferente experienței similare justificate la nivel de ofertant/Asociere, evidențiază că se poate observa că cerința valorică a experienței similare este îndeplinită. Astfel această valoare de 199.785.155,66 lei realizată de asociatul OBRAS (conform tabel anexat) se cumulează cu valoarea realizată de asociații DIMEX și OPR - 76.950.387,16 lei și 46.509.187,05 lei, fiind îndeplinit pragul valoric solicitat. Menționează că prin fișa de date a achiziției s-a solicitat deținerea unei experiențe similare în valoarea de minim 300.000.000 lei la nivelul a maxim 3 contracte, iar asociații justifică o experiență similară conform mențiunilor anterioare de 323.244.729,87 lei fără tva. Precizează că, pentru calcularea valorii experienței similare a fost utilizată valoarea de conversie leu/euro respectiv cursul de schimb mediu anual publicat de Banca Centrală Europeană la http://www.ecb.int pentru anul inclus în câmpul „dată de sfârșit” în DUAE. Totodată, susține că a prezentat certificatele de plată, atât în limba spaniolă, cât și în limba română, iar aceste informații confirmă îndeplinirea cerinței privind experiența similară. Raportat la aceste aspecte, intervenientul apreciază critica formulată de contestator ca fiind nefondată și solicită Consiliului să o respingă.  Cu privire la critica vizând neprezentarea certificatelor fiscale actualizate, reprezentând un motiv de inacceptabilitate raportat la transmiterea unui răspuns neconcludent, arată următoarele: Menționează că, autoritatea contractantă, prin adresa nr. 25610/31.01.2025, a solicitat prezentarea documentelor justificative declarațiilor din DUAE actualizate, la care a transmis răspunsul său, prezentând documentelor justificative declarațiilor din DUAE actualizate. Precizează că, potrivit acestei adrese termenul de răspuns a fost stabilit pentru data de 11.02.2025. Astfel raportat la data solicitării de clarificări precum și la data limită de transmitere a răspunsului la clarificări membrii asocierii și subcontractanții declarați au prezentat certificatele de atestare fiscală care confirmă lipsa datoriilor scadente la data de 31.01.2025. În opinia sa, faptul că autoritatea contractantă a evaluat aceste documente ulterior, respect iv în cadrul procesului verbal de evaluare Pagina 231 din 308

nr. 3454/31.03.2025, nu este culpa subscrisei deoarece documentele transmise la data limită de răspuns confirmau lipsa datoriilor scadente la data de 31.01.2025, respectiv luna anterioară datei de prezentare. Având în vedere faptul că ......... SRL a răspuns concludent la solicitarea de clarificări, acesta apreciază critica formulată ca fiind nefondată și solicită respingerea acesteia. Cu privire la solicitarea de anulare a procedurii de atribuire, intervenientul arată următoarele: În opinia sa, procedura de atribuire nu se afla în situația prevăzută de art. 212, alin. 1, lit. c) din Legea nr. 98/2016. Faptul că oferta prezentată de contestator nu respectă și îndeplinește cerințele din documentația de atribuire, în opinia intervenientului, acesta nu reprezintă un motiv de anulare a procedurii. Acesta consideră că nu există niciun motiv să fie reținut în sensul unor abateri grave care afectează procedura de atribuire sens în care nu sunt aplicabile prevederile art. 212, alin. 1, lit. c) din Legea nr. 98/2016. Mai mult, având în vedere faptul că oferta sa este conformă și admisibilă, ......... SRL consideră că nu se află în situația prevăzută de art. 212 din Legea nr. 98/2016, sens în care se impune respingerea cererii de anulare a procedurii de atribuire. Totodată, intervenientul solicită respingerea acesteia și solicită repunere în termen pentru formularea de noi critici, raportat la prevederile din Legea nr. 101/2016, deoarece criticile se formulează în termenul prevăzut pentru depunerea contestației, iar contestatoarea nu indică in mod concret niciun motiv pertinent privind imposibilitatea motivării și indicării motivelor de neconformitate a ofertei sale. Raportat la aceste considerente, ......... SRL solicită admiterea cererii sale de intervenție și respingerea contestației formulate de ......... SRL. Ca urmare a punctului de vedere formulat de autoritatea contractantă, înregistrat la Consiliu sub nr. 26271/24.05.2025, contestatorul ......... SRL, prin adresa nr. 4713/09.05.2025, înregistrată la Consiliu sub nr. 30441/12.05.2025, transmite, răspunsul său față de punctul de vedere al PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI ......... JUDEȚUL ........., prin care solicită respingerea, ca nefondate și netemeinice a susținerilor autorității contractante din punctul de vedere, reiterând cererea sa de admitere a contestației, formulată în cuprinsul acesteia. Contestatorul solicită respingerea ca nefondată și netemeinică a susținerilor autorității contractante din punctul de vedere, reiterând totodată solicitarea sa de admiterea a contestației nr. 4694/14.04.20257, astfel cum a fost aceasta formulată. Față de susținerile autorității contractante din punctul de vedere, transmite observațiile sale punctuale, dat fiind că motivele pentru admiterea contestației au fost pe larg prezentate în cadrul acesteia. Pagina 232 din 308

I. În ceea ce privește nelegalitatea comunicării rezultatului procedurii (punctul A din punctul de vedere), contestatorul menționează că: 1. Cadrul legal impune consemnarea concretă a motivelor de respingere a ofertei sale în comunicare (i) În opinia sa, obligația de motivare a autorității contractante nu se acoperă prin consistenta contestațiilor formulate în cauză. Contrar opiniei autorității contractante în acest sens, apreciază că „simpla existență a unor contraargumente detaliate din Contestație” nu demonstrează că autoritatea contractantă și-a respectat obligațiile impuse de art. 215 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 98/2016. Evidențiază că, îndeplinirea ori neîndeplinirea unei obligații de către autoritatea contractantă nu poate fi analizată prin raportare la cât de diligent a reușit un operator economic să procedeze în contestarea deciziei de respingere a ofertei ori cât de „bine” a reușit să înțeleagă consemnările contradictorii, insuficiente si formale ale comisiei de evaluare. în virtutea prevederilor legale, dar și a principiilor transparenței și al asumării răspunderii, MUNICIPIUL ......... avea obligația de a transmite o comunicare care să indice exact și explicit motivele concrete care au stat la baza respingerii ofertei subscrisei în raport cu cerințele definite prin documentele achiziției și nu să anexeze pur și simplu un tabel extras din documentele sale interne care nu indică clar și explicit care anume motive concrete fundamentează, în opinia sa, decizia de respingere a ofertei. Menționează că autoritatea contractantă susține că a utilizat o structură detaliată în Anexa nr. 1, formată din cerință-propunere- evaluare-clarificări-concluzii. În opinia sa, această structură este pur formală, nu substanțială, fiind centrată pe descrierea procesului de analiză, nu pe explicitarea motivelor esențiale de respingere a ofertei sale. Susține că nu sunt exprimate clar constatările care au fost decisive pentru respingerea ofertei subscrisei sau cele care reprezentau simple observații parțiale sau remediabile. Acesta consideră că tabelul anexat include cerințe îndeplinite amestecate cu cele neîndeplinite, fără o delimitare clară, aspecte care creează ambiguitate și diluează identificarea motivelor reale de respingere. Chiar și cu explicațiile furnizate de autoritatea contractantă cu privire la structura tabelului anexat comunicării, contestatorul susține că obligațiile prevăzute de art. 215 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 98/2016 nu pot fi considerate îndeplinite, „anexele” neputând suplini obligația legală expresă de motivare a actului prin însuși conținutul său. ......... SRL afirmă că a fost nevoită să formuleze contestația pe baza unor deducții dintr-un document de mai mult de 80 de pagini, încercând să intuiască care ar fi cerințele considerate neîndeplinite de comisia de evaluare. Din Comunicare și Anexa 1 la aceasta este însă neclar: Pagina 233 din 308

■ care dintre răspunsurile la clarificări au fost considerate nesatisfăcătoare, ■ care activități din graficul Gantt, resurse sau jaloane au dus efectiv la declararea neconformă a ofertei; ■ dacă presupusele abateri puteau fi încadrate drept abateri tehnice minore (art. 134 alin. 7 HG nr. 395/2016). Cu titlu de exemplu, menționează că, cu toate că documentația tehnică depusă de ......... SRL include (i) defalcarea detaliată a activităților și subactivităților din Graficul Gantt; (ii) un grafic întocmit pe baza metodei drumului critic (CPM); (iii) o alocare a resurselor umane și mecanizate pe luni și pe obiecte de lucrări; (iv) o corelare cu termenele punctelor de referință și cu cerințele Capitolului 12.39 din Caietul de sarcini (deci practic cu toate cerințele referitoare la Graficul Gantt din etapa de ofertare), autoritatea contractantă a declarat neconformă oferta sa, prin raportare la Graficul Gantt, fără a indica în mod punctual care dintre componente ar fi neconforme cu cerințele documentației de atribuire. Contestatorul susține că, deși aparent amplă, „motivarea” din anexa nr. 1 la comunicare: ■ nu permite identificarea clară a motivelor concrete și decisive de respingere a ofertei subscrisei; ■ nu distinge între abateri formale și abateri de fond semnificative (care ar putea afecta, într-adevăr, oferta în mod iremediabil); ■ încalcă atât art. 215 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 98/2015, cât și dreptul la apărare al său. Comunicarea rezultatului procedurii este distinctă de procesele- verbale de evaluare, documente reglementate diferit și care au destinatari diferiți. Comunicarea are rolul să explice ofertantului, concret si explicit, motivele care au stat la baza respingerii ofertei sale. Invocând jurisprudența CNSC, susține că acesta a sancționat constant în jurisprudența sa anterioară modalitatea defectuoasă de întocmire a Comunicării rezultatului procedurii. Din punctul său de vedere, ambiguitatea aspectelor comunicate operatorului economic respins contravine obligației comisiei de evaluare de a realiza o evaluare transparentă și previzibilă în susținere invocând reținerile Consiliul în jurisprudența sa anterioară. Apreciază că nesocotirea acestei obligații legale de către MUNICIPIUL ......... este cu atât mai gravă cu cât procedura se află în a 3-a etapă de contestare, iar comisia de evaluare ar fi trebuit, măcar la acest moment, să acorde importanță întregului proces de evaluare a ofertelor, cu toate etapele pe care le presupune acesta. Astfel cum rezultă din Comunicările transmise în prima etapă de evaluare, contestatorul susține că MUNICIPIUL ......... cunoaște modul în care ar trebui întocmite comunicările privind respingerea unei oferte Pagina 234 din 308

(e.g. comunicarea nr. 69.420/27.12.2023). De altfel, precizează că și în această etapă, pentru alți ofertanți, autoritatea contractantă a întocmit comunicări și nu a anexat pur și simplu un extras din raportul expertului cooptat, astfel cum a procedat exclusiv în cazul ......... SRL. Este cu atât mai evident că MUNICIPIUL ......... a încercat să mascheze prin volum lipsa unor motive concrete de respingere a ofertei. 2. Comisia de evaluare nu a analizat efectiv oferta ......... SRL (Punctul B din punctul de vedere) Referitor la acest aspect, deși contestă ferm că s-ar fi limitat la preluarea concluziilor expertului cooptat, precizează că autoritatea contractantă recunoaște totuși că membrii comisiei de evaluare au fost de acord cu analiza expertului cooptat și și-au însușit concluziile formulate de acesta, pe care le inserează ca print screen, în extras. Din punctul de vedere al contestatorului, lipsa unei analize proprii vizibile, efective și detaliate din partea comisiei de evaluare asupra ofertei subscrisei, în favoarea preluării ca atare a concluziilor experților cooptați, reiese în mod clar din cronologia și conținutul documentelor din dosarul achiziției publice: ■ ca urmare a celei de a doua Decizii CNSC nr. 2800/C1/2599, 2639/04.10.2024 (prin care s-a admis în parte contestația formulată de subscrisa împotriva solicitării de clarificări), menționează că autoritatea contractantă i-a transmis solicitarea de clarificări nr. 77058/15.10.2024, față de care s-a trimis răspunsul la solicitarea de clarificări din data de 18.10.2024; ■ Raportul de specialitate nr. 10/14.01.2Q2510, din care redă mai jos print screen, care a avut în vedere analiza răspunsurilor la solicitările de clarificări referitoare la propunerea tehnică a ......... SRL, inclusiv cele din iulie 2024 și din octombrie 2024; dar și evaluarea ofertei Asocierii ....................................SpA, prin lider de asociere .................................... SRL (menționând că analiza pentru oferta Asocierii ......... SRL - .................................... SRL, prin liderul asocierii ......... SRL a rămas neschimbată), a fost emis la aproape trei luni de la al doilea set de solicitări de clarificări adresat ......... SRL; acest interval confirmă complexitatea ridicată a documentelor ce necesită analiză și faptul că evaluarea răspunsurilor la solicitările de clarificări și a ofertelor presupune un efort analitic semnificativ, dar și un timp adecvat; ■ conținutul analizei ofertei ......... SRL din raportul de specialitate nr. 10/14.01.2025 (paginile 4 - 86) este identic cu cel din procesul-verbal de evaluare a propunerilor tehnice din data de 17.01.202511; inclusiv „structura detaliată” pe 5 coloane din procesul-verbal de evaluare/anexa nr. 1 la comunicare, invocată prin punctul de vedere, este în fapt formatul propus de experții cooptați prin raportul de specialitate, fără a reflecta o analiză/structură proprie și autonomă a comisiei de evaluare, în susținere inserând print screen cu extras din tabelul despre care a vorbit anterior. Pagina 235 din 308

Din punctul de vedere al contestatorului, este evident, așadar, că intervalul de doar 3 zile dintre emiterea raportului expertului și finalizarea raportului procedurii este insuficient pentru realizarea unei analize independente și riguroase, oricât de eficient ar pretinde autoritatea contractantă că a fost procesul de evaluare. Evidențiază faptul că, prin contestație, nu s-a criticat absența unor note individuale anexate la raportul procedurii, potrivit art. 128 alin. (6) din Normele metodologice, și nici faptul că membrii comisiei de evaluare au fost de acord cu concluziile experților cooptați, ci s-a criticat faptul că autoritatea contractantă s-a limitat la preluarea automată a propunerilor și concluziilor expertului cooptat, fără a efectua o analiză proprie asupra ofertelor. Această analiză proprie, distinctă și autonomă a comisiei de evaluare ar fi trebuit să se regăsească în procesul-verbal de evaluare tehnică, ceea ce nu s-a întâmplat. În opinia sa, simpla emitere a unui proces-verbal care reiterează formal conținutul raportului experților cooptați nu echivalează cu o analiză proprie a comisiei de evaluare. în procesul-verbal de evaluare, nu există niciun element concret care să indice că membrii comisiei de evaluare: ■ au confruntat concluziile expertului cu propunerea tehnică/răspunsurile la solicitările de clarificări si propria analiză asupra acestora; ■ au examinat critic sau comparativ graficele, resursele sau jaloanele; ■ au verificat incidența unor vicii de formă/abateri tehnice minore în oferta FAR, potrivit art. 134 alin. (7) din Normele metodologice. context care denotă o subordonare integrală și pasivă față de analiza tehnică, contrar rolului activ și decizional al comisiei de evaluare prevăzut de art. 127 alin. (1) din Normele metodologice (referitor la sarcinile și responsabilitățile comisiei de evaluare). O simplă asumare a concluziilor experților, fără o analiză proprie și motivată din partea comisiei de evaluare, contravine și principiului asumării răspunderii prevăzut la art. 2 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 98/2016. Subliniază faptul că, însăși autoritatea contractantă recunoaște că atribuția evaluării ofertelor revine comisiei de evaluare, și nu expertului cooptat, iar rolul acestuia este strict consultativ (nu deliberativ), fiind menit să sprijine procesul de evaluare prin furnizarea unor opinii de specialitate, fără a înlocui și fără a anula însă atribuțiile comisiei. Comisia poate valida opiniile expertului cooptat, dar doar prin filtrul propriei înțelegeri, analize și motivări, în special când este vorba de aplicarea celei mai grave sancțiuni - respingerea unei oferte. Nu în ultimul rând, precizează că restricționarea accesului la raportul expertului cooptat invalidate de Consiliu, este relevantă câtă vreme: Pagina 236 din 308

■ autoritatea contractantă are obligația de a acorda acces la dosarul achiziției publice, în temeiul art. 217 alin. (6) din Legea nr. 98/2016; ■ potrivit art. 128 alin. (7) din Normele metodologice, Raportul de specialitate se atașează la raportul procedurii de atribuire și devine parte a dosarului achiziției publice; ■ în orice caz, raportul de specialitate este anexă la Procesul- verbal de evaluare tehnică, iar Autoritatea Contractantă avea obligația de a acorda acces la conținutul integral al procesului-verbal (incluzând toate anexele sale). Faptul că accesul la raportul experților cooptați a fost inițial refuzat subliniază, în opinia sa, opacitatea procesului de evaluare și absența unui raționament transparent și propriu al comisiei de evaluare. 3. Motivele de respingere a unei oferte nu pot fi prezentate direct prin punctul de vedere formulat în etapa contestației Cu privire la această afirmație, contestatorul evidențiază că, faptul că autoritatea contractantă încearcă să modifice prin punctul de vedere carențele din anexa nr. 1 la comunicare dovedește prin sine însuși caracterul nelegal al actului atacat, dar și netemeinicia respingerii ofertei ......... SRL. Cu titlu de exemplu, inserează sub formă tabelară, inconsecvențe asemănătoare identificate în multiple situații. În lumina principiului transparenței ce trebuie observat și respectat de autoritatea contractantă pe parcursul întregii proceduri de atribuire și a atribuțiilor ce incumbă comisiei de evaluare, susține că, în temeiul art. 127 alin. (1) din Normele metodologice, motivele de respingere a unei oferte din procedură nu pot fi completate/modificate pe parcursul procedurii administrativ-jurisdicționale. în acest sens, potrivit: ■ dispozițiilor imperative ale art. 215 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă are obligația de a prezenta fiecărui ofertant respins, motivele concrete care au stat la baza deciziei de respingere a ofertei sale; ■ anexei nr. 4 la Ordinul președintelui ANAP nr. 1170/202112 - proces-verbal privind evaluarea propunerilor financiare, inclusiv verificarea conformității acestora cu propunerile tehnice - în acest proces-verbal trebuie să fie prezentate concluziile comisiei de evaluare, inclusiv în urma evaluării răspunsurilor ofertanților la solicitările de clarificări și să se regăsească detaliat si argumentat, motivele de respingere și temeiul legal; ■ anexa nr. 5 la Ordinul președintelui ANAP nr. 1170/2021 - raportul procedurii trebuie să includă prezentarea motivelor în fapt și în drept care au stat la baza deciziei de declarare a ofertei ca inacceptabile/neconforme. Dincolo de faptul că nici comunicarea nu respectă exigențele legale, contestatorul susține că prin completarea/modificarea prin intermediul Pagina 237 din 308

punctului de vedere, a motivelor de respingere a ofertei, care ar fi trebuit sa se regăsească în comunicare și în actele de evaluare, nu este admisibilă în aceasta etapă a procedurii. În acest sens, face trimitere la jurisprudența anterioară a CNSC. Pe cale de consecință, contestatorul solicită Consiliului înlăturarea de la analiza prezentei spețe a tuturor și oricăror motive aduse de MUNICIPIUL ......... în susținerea deciziei de respingere a ofertei ......... SRL ulterior momentului adoptării deciziei si comunicării acesteia către subscrisa. II. În ceea ce privește admisibilitatea ofertei ......... SRL, precizează: Reiterează faptul că, niciunul dintre pretextele invocate de MUNICIPIUL ......... pentru respingerea ofertei sale, nu are fundament real sau legal. Mai mult decât atât, intervențiile ulterioare din punctul de vedere nu doar că nu justifică respingerea ofertei, ci relevă cu și mai mare claritate intenția autorității contractante de a înlătura oferta sa cu orice preț, chiar și cu riscul deturnării scopului procedurii de achiziție. Această conduită trădează nu o preocupare pentru legalitate sau conformitate, ci mai degrabă un interes vădit în eliminarea artificială a unui ofertant incomod și un efort post-factum de justificare a unei decizii deja luate. Consider că, similar anexei 1 la comunicare, punctul de vedere este doar în aparență amplu, acesta fiind rezultatul prelucrării prin intermediul inteligenței artificiale, în susținere redând print screen cu extras din imaginea din care rezultă cele afirmate. În continuare, repetitiv pentru a genera impresia de temeinicie, dar fără a cuprinde motive substanțiale și temeinice pentru respingerea ofertei, susține că punctul de vedere cuprinde astfel non-sensuri sau referințe la alte oferte sau aspecte care nu au legătură cu evaluarea ofertei sale, cu titlu de exemplu inserând prin screen cu fraze considerate de acesta ca fiind incoerente, regăsite la paginile 45, 60, 61 din punctul de vedere. Din punctul de vedere al contestatorului, în acest context, autoritatea contractantă nu transmite practic niciun argument clar de excludere a ofertei sale, apreciind că „apărările” formulate de aceasta sunt pur speculative și fără a include referințe clare. Menționează că în SEAP, propunerea tehnică a fost depusă într-un format ce conținea 8 părți (i.e. VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part1- 8), evidențiind faptul că, în opinia sa, autoritatea contractantă a unit aceste fișiere într-unul singur. Pentru a menține echivalența cu documentele postate în SEAP, în continuare menține referințele inițiale, urmând a utiliza fie denumirea fișierului, fie doar partea relevantă (i.e. Part1, Part2 etc). 1. Cu referire la punctul 1 din anexa nr. 1 - Programul de lucrări (Graficul Gantt) (1.1-1.3) și respectiv (punctul C din punctul de vedere), contestatorul menționează: Pagina 238 din 308

Ca o observație generală, consideră că apărările autorității contractante reprezintă o reluare în parte a aspectelor consemnate în documentele de evaluare, invocarea repetată a clauzei 17 din condițiile de contract care ar justifica, în opinia sa eronată, respingerea ofertei ......... SRL, și o repetare a acelorași paragrafe cu caracter generic (i.e. paragrafele (34) - (36) identice cu paragrafele (44) - (46)). În continuare, contestatorul menționează că, apărările Municipiului ......... nu justifică în maniera complet nelegală și disproporționată în care a evaluat oferta sa. 1.1. Imposibilitatea de a respinge oferta pentru cerințe aplicabile antreprenorului (Punctul C. 1. din punctul de vedere) În acest sens, contestatorul menționează că, prin punctul de vedere, autoritatea contractantă recunoaște, într-o anumită măsură, prezentarea programului de lucrări urmează a fi efectuată de antreprenor în etapa post-atribuire, dar susține, în esență că: ■ ar exista și cerințe explicite pentru ofertă din perspectiva Graficului Gantt; ■ graficul din ofertă este baza Programului de execuție și insistă asupra aplicării Clauzei 17 din modelul de contract în etapa pre- contractuală; ■ la acest moment s-ar putea analiza doar eventuala concludența sau neconcludența a răspunsului la întrebarea I.3. față de faptul că aceasta nu a fost anulată de Consiliu. ......... SRL susține că nu contestă dreptul și nu neagă obligația autorității contractante de a evalua programul de lucrări prezentat în ofertă, și nici nu a susținut că ar fi „un simplu exercițiu formal sau un document preliminar care poate fi ignorat ori modificat arbitrar”. Acesta susține că, însă, contestă limitele în care această evaluare s-a realizat și concluziile disproporționate care au condus la respingerea ofertei ca neconformă. Totodată, reiterează că: ■ cerințele legale și contractuale (de exemplu, Clauza 17.1 din condițiile generale de contract) stabilesc caracterul orientativ, nu definitiv al graficului ofertat; ■ actualizarea programului în 30 de zile de la începerea lucrărilor permite adaptarea detaliată, inclusiv în funcție de data efectivă a ordinului de începere. Astfel, consemnările din anexa nr. 1 la comunicare cu privire la punctul 1 programul de lucrări depășesc cu mult cadrul cerințelor impuse ofertantului prin documentația de atribuire referitoare la Graficul Gantt (și la care ar fi trebuit să se raporteze autoritatea contractantă în evaluare a ofertelor). Consideră că, din insistența Municipiului ......... asupra aplicării clauzei 17 în etapa de evaluare, rezultă doar dorința acesteia de a „identifica” o cerință care să justifice nivelul nerezonabil de detaliu la Pagina 239 din 308

care a fost analizat Graficul Gantt depus de ......... SRL încă de la faza de ofertare. Cu toate acestea, evidențiază: ■ Clauza 17 face referire expres la „antreprenor” (astfel cum este aceasta citată, spre exemplu, la paragraful (33) din punctul de vedere inclusiv de autoritatea contractantă), aceasta fiind, așadar, aplicabilă exclusiv antreprenorului; acest aspect a fost confirmat definitiv prin prima decizia dată de Consiliu, din care inserează print screen în extras. ■ MUNICIPIUL ......... încearcă să distorsioneze propriile cerințe ale documentației de atribuire susținând că prin Clauza 17 „s-a solicitat explicit ofertanților prezentarea unui program de lucrări care să îndeplinească anumite condiții”, inserând print screen în extras din aceasta. Din punctul său de vedere, modalitatea în care MUNICIPIUL ......... a evaluat oferta sa și întreaga apărare formulată de acesta este paradoxală: în cazul altor ofertanți/altor etape ale procedurii de atribuire acesta a înțeles și interpretat în mod corespunzător diferența dintre antreprenor și ofertant. Spre exemplu, în Răspunsul consolidat la clarificări nr. 33649/24.03.2023, întrebarea nr. 29, acesta subliniază diferența dintre cele două noțiuni, pentru susținere, inserând print screen cu acestea, sub formă tabelară. Contestatorul apreciază că, în evaluare, MUNICIPIUL ......... ar fi trebuit, așadar, să aibă în vedere că Graficul din ofertă este o proiecție preliminară, care trebuia să reflecte o abordare tehnologică realistă si corelată cu resursele asumate, orice neclaritate sau omisiune minoră trebuind să fie tratată prin logica art. 134 alin. (7) din Normele metodologice (nu ca motiv de respingere automată). Tocmai clauzele 17.1 și 17.2 din condițiile generale referitoare la actualizarea și detalierea post-contractuală confirmă că graficul ofertat nu este un document fix, ci unul care urmează a fi ajustat în funcție de circumstanțele specifice ale executării. Astfel, consideră că nici cea de a doua decizia pronunțată de CNSC nu conferă legalitate măsurilor adoptate de MUNICIPIUL .......... Consiliul a subliniat doar că (i) durata activităților și succesiunea acestora trebuie să fie determinate în funcție de natura acestora, numărul resurselor, productivitatea acestora, iar (ii) dacă comisia de evaluare nu a identificat astfel de informații, aceasta are dreptul de a solicita clarificări. Aceasta nu presupune însă că oferta poate fi evaluată în mod disproporționat. Decizia nr. 1 nici măcar nu are autoritate de lucru judecat asupra evaluării ofertelor, dat fiind că a avut ca obiect doar solicitările de clarificări adresate ofertanților, nu acte ori măsuri de în care a fost consemnată evaluarea realizată de MUNICIPIUL .......... În opinia sa, la etapa de ofertare, era suficient să demonstreze îndeplinirea următoarelor cerințe:

■ aplicarea metodei drumului critic la un nivel rezonabil de detaliere; Pagina 240 din 308

■ fezabilitatea respectării termenelor impuse (inclusiv punctele de referință); precum și ■ existența unui plan coerent al resurselor, la nivel de categorii și echipe. Susține că, referințele Municipiului ......... la Răspunsul la clarificarea nr. 312/24.03.2023 privind activitățile desfășurate continuu (i.e. monitorizare,

SSM,

asistențe

tehnică)

referitoare

la oferta .................................... SRL nu pot susține respingerea ofertei ......... SRL. Cel mult, acestea indică o eroare a programului de editare/generare a conținutului utilizat de autoritatea contractantă pentru întocmirea punctului de vedere. Detaliile/informațiile solicitate suplimentar documentației de atribuire de autoritatea contractantă, precum definirea orară a productivității, rezolvarea suprapunerilor de resurse și completarea tuturor costurilor la nivel de activitate, trebuie stabilite prin programul de execuție final care se elaborează în primele 30 de zile de la Ordinul Administrativ de începere, iar nu la momentul fazei de ofertare. Practic, MUNICIPIUL ......... a solicitat subscrisei depunerea unui Program de Execuție specific etapei de execuție încă de la momentul de depunere a ofertei. Reiterează că, incidența Clauzei 17 anterior atribuirii contractului, stabilește faptul că până la finalizarea proiectului tehnic, programul se va prezenta strict într-o manieră adaptată datelor disponibile, urmând ca activitățile și resursele să fie pe deplin detaliate abia ulterior acestui moment. I.2. Oferta ......... SRL este conformă cu cerințele din documentația de atribuire pentru etapa de ofertare Preliminar, față de această afirmație, consideră că este importantă de subliniat, încercarea autorității contractante de a distorsiona argumentele subscrisei, atunci când afirmă, la paragraful (49) că ......... SRL „ar fi confirmat direct și explicit că nu respectăm cerințele”. Evidențiază că, la paragraful din contestație citat de MUNICIPIUL ........., ......... SRL doar a subliniat faptul că acesta nu a argumentat motivul pentru care nu ar respecta prevederile invocate, nicidecum nu a confirmat o presupusă neconformitate a ofertei ......... SRL. Pentru a îndepărta orice dubiu, precizează că cerințele aplicabile etapei de ofertare au fost îndeplinite complet și corespunzător prin Graficul Gantt prezentat de ......... SRL (realizat cu MS Project), precum și prin explicațiile însoțitoare din propunerea tehnică depusă de subscrisa: ■ Graficul Gantt este construit pe metoda drumului critic (CPM), cu activități secvențiate logic și puncte de referință corect integrate; Pagina 241 din 308

■ Graficul Gantt include alocarea de resurse umane și mecanizate (paginile 194- 200 din VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part3) și exprimarea duratelor în zile calendaristice (paginile 190-212 din VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part3). Mai departe, menționează că MUNICIPIUL ......... continuă să argumenteze obligația comisiei de evaluare de a respecta cu strictețe cerințele impuse prin documentația de atribuire care a fost necontestată și acceptată de ofertanți. Tocmai faptul că jurisprudența, legislația incidență, precum și principiile în materie de achiziții publice „susțin cu fermitate obligația respectării documentației de atribuire sub toate aspectele sale” confirmă faptul că evaluarea realizată de MUNICIPIUL ......... a fost nelegală, abuzivă și disproporționată (aceasta încălcându-și propriile cerințe). Precizează, totodată, că autoritatea contractantă însăși recunoaște că a regăsit în propunerea tehnică a subscrisei resursele materiale și umane alocate (paragraful (59) - (63) din punctul de vedere), însă concluzionează că cerințele documentației de atribuire nu ar fi respectate, iar subscrisa nu ar fi demonstrat că a alocat destule resurse pentru realizarea activităților. Consideră că obligația sa în această etapă a procedurii de atribuire era de a oferi un program de lucrări realist și suficient de detaliat, iar nu un document exhaustiv, imposibil de ajustat în etapa de execuție. Astfel, Graficul Gantt depus de subscrisa include și reflectă: ■ planificarea activităților prin metoda drumului critic (CPM) - Structura logică și succesiunea activităților: o Graficul Gantt (paginile 191-193 din VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part3) este elaborat în metodă CPM, include succesiuni de activități critice și non-critice, și respectă succesiunea logică pe faze: proiectare, relocări, execuție, recepție; o activitățile majore (ID 38 - Lucrări de Drum, ID 39 - Rețele, ID 65 - As Built) sunt detaliate pe subactivități în cadrul graficului principal și corelate cu termenele asumate în propunerea tehnică; ■ exprimarea duratelor în zile: pentru majoritatea activităților, durata este exprimată în intervale de 10-30 de zile; doar activitățile continue și transversale (i.e. SSM, monitorizare, organizare de șantier) sunt exprimate în luni, conform pct. 312 din răspunsul consolidat nr. 33649/24.03.202314; așadar, nu a fost încălcată obligația de exprimare în zile, ci s-a aplicat toleranța acceptată de autoritatea contractantă pentru activitățile desfășurate constant pe tot parcursul contractului. ■ alocarea resurselor: o Graficele de la paginile 194-200 din VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part3 (alocare instalații și echipamente/resurse umane) prezintă tipuri și repartiția pe luni; Pagina 242 din 308

o Paginile 201-212 din VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part3 oferă alocări pe timeline și evidențiază durata de utilizare pentru fiecare activitate - pe coloane, activitate cu activitate; astfel, lipsa „numărului de resurse” per subactivitate nu reprezintă o omisiune, ci o opțiune de prezentare integrată, iar caracterul cantitativ rezultă din agregarea grafică, fiind ușor interpretabilă în context. ■ o coerență internă, fără contradicții de fond: presupusa diferență între durata de 1078 zile (grafic general) și 60 de zile (activitate ID 38) este nefondată, pentru că aceste date privesc secvențe diferite: una este durata totală a proiectului, alta este o activitate agregată din timeline; nu există suprapuneri ilogice sau incoerențe temporale care să afecteze planificarea generală. Contestatul menționează că cerințele documentației de atribuire nu interzic prezentarea separată a resurselor (în grafice dedicate din care să rezulte clar îndeplinirea cerințelor), nu impun o formă unică de redactare și nici nu justifică respingerea unei oferte pe baza unor presupuse neconformități care vizează modul de prezentare al graficului, nicidecum cerințe de fond ale acestuia care să afecteze executarea lucrărilor (în special în lipsa unei analize de fond privind fezabilitatea planificării). Paradoxal, în timp ce oferta sa a fost sancționată pentru detalii de formă, oferta ......... SRL a fost acceptată cu toate că elimină drumul critic și redistribuie artificial duratele, aspecte care afectează chiar fundamentul metodologic (CPM). Mai mult, susține că, în timp ce oferta sa a fost respinsă în baza unor motive formale și nerealiste, oferta ......... SRL a fost acceptată (și declarată câștigătoare) în pofida faptului că aceasta prezintă multiple neconformități care afectează chiar utilitatea și conformitatea Graficului Gantt: ■ structura și detalierea activităților - în timp ce Graficul Gantt depus de ......... SRL este detaliat pe faze (i.e. proiectare, avizare, autorizare, execuție, inspecții, testare, recepție, garanție), având activitățile defalcate pe articole și zile calendaristice, incluzând interdependențe logice și drumul critic, precum și având o alocare lunară a resurselor (i.e. manoperă, utilaje, transport), Graficul Gantt întocmit de ......... SRL (i) nu detaliază alocările lunare de resurse și nici a indicatorilor cuantificabili aferenți punctelor de referință, (ii) conține inconsecvențe metodologice, iar (iii) un paragraf din ofertă sugerează intenția ofertantului de „relocare de zile” între activități pentru a elimina activitățile critice (pagina 773 din fișierul 1.Propunere tehnică.pdf) ■ drumul critic - în timp ce drumul critic inclus de subscrisa este stabil și evidențiat cu linii roșii (fără a se prevede o eventuală manipulare a acestuia prin redistribuirea artificială a duratelor), ......... SRL indică faptul că „în vederea eliminării acestor puncte critice ne propunem ca soluție mărirea numărului de zile de execuție a acestora prin relocarea de zile de la celelalte activități ce dispun de rezervă de timp. Se constată după aplicarea acestor măsuri că nicio activitate nu mai este critică”; or, această mențiune este contrară metodologiei analizei drumului critic (CPM) care presupune existența unei secvențe de activități fără rezervă de Pagina 243 din 308

timp critice (pagina 774 din fișierul 1.Propunere tehnică.pdf); eliminarea tuturor activităților critice echivalează cu absența drumului critic, ceea ce este practic imposibil într-un proiect cu durată determinată; redefinirea drumului critic prin redistribuirea duratelor pentru unicul scop de a evita riscurile de întârziere contravine scopului drumului critic (CPM), respectiv cel de a identifica (nu masca) eventualele riscuri; cu alte cuvinte, soluția menționată de ......... SRL compromite chiar validitatea metodologică a Graficului Gantt depus de acesta, transformându-l într-un plan nerealist de execuție care va afecta fiabilitatea planificării, evaluarea corectă a riscurilor, criteriul de realism și fezabilitate al ofertei tehnice. Nu în ultimul rând, evidențiază că MUNICIPIUL ......... reclamă faptul că ......... SRL nu a semnalat ori recunoscut nicio neconformitate ori neconcordanță a ofertei depuse pe parcursul întregii etape de evaluare tehnică/clarificări. Acest lucru nici nu ar fi posibil, dat fiind că oferta ......... SRL îndeplinește toate cerințele documentației de atribuire referitoare la Graficul Gantt. Subliniază faptul că, în opinia sa, nici jurisprudența Consiliului citată de MUNICIPIUL ......... nu are relevanță în această cauză, deoarece: ■ Decizia publicată în B02017_3397 - vorbește despre obligația ofertanților de a respecta cerințele documentației de atribuire necontestate și acceptate de aceștia, precum și de obligația autorității contractante de a respecta cu strictețe aceste cerințe la momentul evaluării ofertelor; or, autoritatea contractantă a nesocotit tocmai această obligație, evaluând oferta depusă de ......... SRL rigid și contrar propriilor cerințe; ■ Decizia publicată în B02023_105 - stabilește că autoritatea contractantă trebuie să interpreteze criteriile în același fel pe parcursul întregii proceduri de atribuire; or, astfel cum am arătat mai sus, în Răspunsul consolidat la clarificări nr. 33649/24.03.2023, MUNICIPIUL ......... a subliniat distincția între ofertant/antreprenor, însă în cazul subscrisei a decis să aplice în faza de ofertare cerințe aplicabile antreprenorului. 1.3. Contestatorul susține că răspunsul său este concludent a. întrebarea 1.1. Apreciază că din alegațiile din punctul de vedere pare că nemulțumirea autorității contractante ar privi de fapt pragul M12. Consideră că autoritatea contractantă încearcă, încă o dată, să denatureze argumentele prezentate în contestație. Contestatorul susține că nu a „recunoscut” neconformitatea ofertei din perspectiva punctului de referință nr. 3, ci a explicat pe larg faptul că pragul M12 este respectat în fond, neexistând depășiri substanțiale de termen sau omisiuni semnificative. De altfel, evidențiază că, nici MUNICIPIUL ......... nu explică care sunt aceste presupuse neconformități atât de grave încât nu au putut fi încadrate ca simple abateri tehnice minore și eventual corectate pe parcursul executării lucrărilor, când va fi de altfel și întocmit Programul de lucrări final. Acest aspect cu atât mai mult cu cât clauza 17.12 din condițiile generale, redată în extras de acesta, stabilește expres Pagina 244 din 308

posibilitatea revizuirii programului de execuție inclusiv din perspectiva duratei de execuție. Precizează că, nici măcar la acest moment, autoritatea contractantă nu a furnizat informații cu privire la care sunt elementele obligatorii care lipsesc și a căror nerespectare a trebuit să conducă imperativ la respingerea ofertei sale. În opinia sa, autoritatea contractantă se rezumă la invocarea unor pretinse neconformități care au efect doar asupra modalității de prezentare al graficului, nicidecum asupra respectării/nerespectării unor condiții obligatorii de natură să afecteze executarea efectivă a lucrărilor. Apreciază că, argumentele referitoare la obligația operatorilor economici de a respecta orice prescripție a documentației de atribuire (reluate și în această secțiune) nu au aplicabilitate, dat fiind că subscrisa nu a omis îndeplinirea vreunei cerințe care se aplica la acest moment al procedurii de atribuire. Totodată, ......... SRL susține că a negat neconformitatea ofertei sale în etapa de solicitare de clarificări, deoarece Graficul Gantt prezentat îndeplinea în mod corespunzător cerințele documentației. Reiterează faptul că nu există depășiri de termen ori omisiuni semnificative. În ceea ce privește punctul de referință nr. 3, subliniază că indicatorii specifici sunt tratați în mod explicit în documentația tehnică și se regăsesc într-un bloc compact de activități din M11-M12. b. întrebarea nr. I.2. Apreciază că argumentele formulate de MUNICIPIUL ......... subliniază modalitatea formalistă și excesivă în care a analizat oferta ......... SRL. Detalierea excesivă a Graficului Gantt solicitată de autoritatea contractantă în mod evident prematur este subliniată inclusiv de alegațiile acesteia prin care aceasta recunoaște că „documentația nu solicită explicit detalierea tuturor subactivitătilor pe rânduri separate”, în susținere inserând print screen cu extras din cele afirmate de aceasta. Or, contestatorul subliniază că, în situația în care: ■ chiar MUNICIPIUL ......... recunoaște că o astfel de cerință nu a fost inclusă în documentația de atribuire; iar ■ din Graficul Gantt depus de subscrisa rezultă planificarea completă și logică a execuției lucrărilor (i.e. planificare/organizare și pregătire (inclusiv proiectare și avize); execuție efectivă și finalizare/validare/testare), subactivitățile fiind definite și explicate în cadrul propunerii tehnice, rămâne neclar care este, de fapt, nemulțumirea autorității contractante. În ceea ce privește lucrările de drum de acces, apreciază că susținerile din punctul de vedere demonstrează că intenția a fost aceea de a căuta pretexte de respingere a ofertei și nu de verificare a posibilității efective de execuție a lucrărilor. Contrar celor pretinse de autoritatea contractantă, menționează că, și dacă în Grafic nu s-a Pagina 245 din 308

menționat expres că este vorba despre drumul de acces, această împrejurare rezultă din economia Graficului Gantt, respectivele lucrări de drum fiind prevăzute în apropierea relocărilor de utilități, în susținere inserând print screen din acesta și subliniind faptul că astfel, clarificarea nefiind în niciun caz o modificare substanțială a ofertei. Totodată, apreciază că afirmația autorității contractante potrivit căreia lucrările de relocare nu pot începe fără lucrările de acces prealabil, deși corectă din punct de vedere tehnic, nu justifică respingerea ofertei. Astfel, menționează că ......... SRL a indicat că: ■ accesul la majoritatea punctelor de intervenție este deja asigurat ori se poate realiza etapizat; ■ lucrarea este planificată pe fronturi multiple de lucru unde activitățile se pot desfășura paralel sau ușor decalate, fără dependență absolută. Contestatorul susține că Graficul Gantt prezentat de acesta reflectă caracterul flexibil al execuției. A impune o condiționare strictă între toate lucrările de acces si cele de relocare contrazice desfășurarea executării pe fronturi paralele, modalitate de execuție acceptată implicit în metodologia de execuție a proiectelor de infrastructură. Acesta menționează că autoritatea contractantă invocă, de asemenea, o presupusă „neconcordanță” între durata activității de „relocare/protejare rețele” exprimată în etapa generală (154 de zile) și aceeași activitate exprimată în etapa de execuție (100 de zile). Această diferență reflectă împărțirea activității în faze: pregătire, execuție efectivă, verificare și închidere. Aceste faze sunt prezentate în Graficul Gantt și sunt complet coerente (contrar susținerilor Municipiului .........), putând fi citite și interpretate cumulativ. O astfel de alegere de segmentare nu echivalează cu o lipsă de claritate, ci cu o reprezentare logică a secvențelor de lucru, Lipsa unei „vizualizări integrate” nu poate fi o neconformitate care să conducă la respingerea ofertei. Mai departe, precizează că programul de lucrări prezentat include toate activitățile majore, asigură succesiunea logică a etapelor prin structura drumului critic și oferă o imagine scalabilă și adaptabilă asupra execuției lucrărilor în special acolo unde se prevede intervenția pe zone și etape. A susține că o lucrare planificată pe durate întregului proiect este „nerealistă” doar pentru faptul că nu are etichete identice în două tabele paralele este o abordare complet disproporționată și nelegală. Astfel,

menționează

că

Asocierea

.........

SRL – ...................................., prin liderul asocierii ......... SRL a răspuns în mod complet, coerent și concludent solicitării de clarificări primite. Răspunsul oferă explicații tehnice corespunzătoare și nu introduce elemente noi. Graficul Gantt este conform din punct de vedere logic, tehnologic și metodologic, iar eventualele diferențe de exprimare sau denumire nu afectează fezabilitatea ofertei. Presupusele incoerențe identificate de autoritatea contractantă sunt fie explicabile tehnic, fie Pagina 246 din 308

rezultatului unei interpretări și aplicări necorespunzătoare a cerințelor documentației de atribuire. Or, aceste aspecte nu ar fi trebuit să conducă în niciun caz la respingerea ofertei subscrisei, măsura fiind nefondată și disproporționată. c. întrebarea nr. I.3. Dat fiind că MUNICIPIUL ......... se rezumă la a face trimitere la „argumentele” prezentate în anexa nr. 1 la comunicarea rezultatului procedurii, fără a prezenta alte explicații, precizările noastre din contestație (paragrafele (78) - (121)) rămân pe deplin aplicabile. Precizează că, autoritatea contractantă își construiește argumentația pe o succesiune de presupuse „neconformități” de formă și prezentare, eludând cu bună știință conținutul substanțial și fezabilitatea tehnică a Programului de Lucrări depus de ......... SRL. Se observă o intenție clară de a justifica respingerea ofertei nu pe baza unor deficiențe reale, ci prin interpretări excesiv de literale și formaliste, cu ignorarea principiilor proporționalității și bunei-credințe. În ceea ce privește determinarea drumului critic și al termenului, contrar celor afirmate de autoritatea contractantă, contestatorul precizează că programul de lucrări este întocmit pe baza metodei drumului critic (CPM) cu activitățile critice evidențiate, relații de succesiune validate și o durată generală aliniată volumului lucrărilor. MUNICIPIUL ......... nu prezintă vreun argument tehnic care să demonstreze că acest drum critic ar fi incorect. Acesta reproșează doar lipsa unei corelații matematice stricte între durate și productivități, fără a arăta că aceste necorelații ar conduce la imposibilitatea realizării termenelor ori la o insuficientă a resurselor. În ceea ce privește alocarea resurselor, contestatorul menționează că documentația sa tehnică depusă, include categorii de utilaje și resurse umane repartizate temporal, într-un format grafic și standardizat. Resursele sunt diferențiate, vizibile și coerente, simpla lipsă a unei coloane dedicate cu numere brute per activitate nu poate echivala cu o lipsă de fundamentare. În opinia sa, reproșul autorității contractante potrivit căruia nu ar fi fost respectat un anumit format care nu a fost în mod expres impus reprezintă mai degrabă un pretext de respingere a ofertei, nicidecum un motiv real de neconformitate. Un astfel de standard nici măcar nu a fost aplicat cu aceeași strictețe în cazul altor ofertanți (spre exemplu, ......... SRL), indicând astfel un dublu standard în evaluare. În ceea ce privește nerespectarea punctelor de referință, contestatorul susține că autoritatea contractantă transformă anumite aspecte pur formale în motive de respingere a ofertei. Respingerea unei oferte pentru o suprapunere marginală sau pentru un titlu generic în timeline este un abuz de formă asupra fondului. în concret: ■ Punctul de referință 1 este îndeplinit, iar durata de 30 de zile reflectă integritatea activităților de mobilizare, nu ignorarea termenului; Pagina 247 din 308

■ Punctul de referință 3 este respectat funcțional, chiar dacă o activitate se suprapune parțial în luna 13; această suprapunere nu afectează atingerea indicatorilor ceruți, ci reflectă realități de șantier. În ceea ce privește presupusele neconcordanțe și incoerențe, consideră că diferențele de durată (i.e. 60 de zile vs. 1078 de zile) privesc activități agregate comparativ cu durat proiectului și sunt explicabile din punct de vedere tehnic. Este vorba despre activități rezumate vs. activități dezvoltate. Autoritatea contractantă ignoră natura diferitelor niveluri de detaliu și tratează toate graficele depuse ca fiind incompatibile, construind astfel un motiv artificial de respingere. Această interpretare ignoră însă și faptul că graficele vizează niveluri de detaliu diferite: unele sintetizează activități, iar altele le dezvoltă. De exemplu, o durată totală de 1078 de zile poate include perioade de neactivitate sau perioade paralele, care nu se regăsesc într-o activitate agregată estimată la 60 de zile efective de lucru. ......... SRL susține că nu a „introdus elemente noi”, ci a explicat activitățile deja incluse. Termenii precum „lucrări de drum de acces” reflectă realitatea executivă și nu introduc activități noi, ci precizează funcția celor deja existente. Apreciază că autoritatea contractantă confundă o clarificare logică cu o modificare substanțială, aspect ce contravine chiar scopului solicitărilor de clarificări. În opinia sa, autoritatea contractantă a urmărit respingerea ofertei sale, invocând inconsecvențe de formă sau exprimare grafică care ar fi trebuit (în opinia Municipiului .........) să conducă la respingerea ofertei, în loc să analizeze capacitatea reală de execuție și planificare operațională. Consideră că, nici prin punctul de vedere, nici prin anexa nr. 1 la comunicare, MUNICIPIUL ......... nu a arătat că lucrările nu ar putea fi realizate în conformitate cu oferta depusă de subscrisa, ci doar că nu a fost întocmită și exprimată exact cum și-ar fi dorit autoritatea contractantă. Respingerea unei oferte pentru diferențe de exprimare ori de formă care nu au un impact real asupra fezabilității lucrărilor este complet nelegală și disproporționată. 2. Punctul 2 din anexa nr. 1 - modalitatea de realizare a contractului (ll.1-ll.32) (punctul D din punctul de vedere) Referitor la acest aspect, în opinia contestatorului, contraargumentele generale aduse de MUNICIPIUL ......... cu privire la aspectele consemnate la punctul 2 din anexa nr. 1 sunt tendențioase, evazive și denaturează atât realitatea ofertei depuse de .........SRL SRL, cât și conținutul argumentelor prezentate prin contestație. Susține, de asemenea, că potrivit paragrafelor (96)-(99), autoritatea contractantă (i) ignoră complet faptul că informațiile vizate de solicitările de clarificări existau de la bun început în ofertă, omisiunea de a analiza temeinic si a identifica elementele în oferta subscrisei fiind a comisiei de evaluare, și (ii) insistă asupra unor elemente ¡relevante (precum eroarea materială privind „serviciile de formare” despre care, chiar autoritatea Pagina 248 din 308

contractantă recunoaște că este o simplă eroare materială) în încercarea de a decredibiliza argumentele sale. De altfel, apreciază că există inclusiv secțiuni în care MUNICIPIUL ......... însuși citează precis segmentele din oferta sa care demonstrează îndeplinirea cerințelor, dar afirmă, în mod absurd, în chiar paragraful următor că aceste elemente nu ar fost identificate în ofertă, ori că cerința nu ar fi respectată. Cu titlu de exemplu, contestatorul inserează print screen cu afirmațiile autorității din punctul de vedere, paragraful (124). Menționează că, autoritatea contractantă nu a indicat vreun element edificator pentru justificarea măsurii de respingere a ofertei și nu a oferit vreo explicație pertinentă pentru analiza lacunară și deficitară a ofertei subscrisei. Dimpotrivă, MUNICIPIUL ......... persistă în furnizarea de explicații sumare privind neconformitatea ofertei sau, atunci când aceste explicații par precise, ele sunt de fapt false prin raportare la conținutul concret al ofertei. Dată fiind lipsa unor contraargumente concrete față de afirmațiile subscrisei, rezultă că autoritatea contractantă recunoaște, în fapt, că deficiențele de evaluare semnalate prin contestație sunt reale. Consideră că, deși prin punctul de vedere indică mai multe secțiuni din ofertă indicate prin contestație care demonstrează îndeplinirea cerințelor, autoritatea contractantă le redă trunchiat, denaturând astfel inclusiv conținutul contestației pentru a-și justifica decizia abuzivă de respingere a ofertei. Mai mult, din punctul său de vedere, autoritatea contractantă nu poate impune de novo o cerință de formă cu privire la propunerea tehnică (i.e. ca elementele solicitate prin cerințele beneficiarului să fie abordate sub o anumită structură, ori într-o anumită formă), atâta timp cât o astfel de cerință nu a fost impusă prin documentație. Dimpotrivă, contestatorul consideră că punctul de vedere denotă superficialitatea cu care a analizat oferta și răspunsurile la clarificări în procesul de evaluare, precum și intenția vădită de a respinge și oferta sa (pentru a menține o unică ofertă admisibilă, ce a ......... SRL) din procedură cu orice preț. Totodată, evidențiază consemnările din anexa nr. 1 la comunicare privind elementele presupus lipsă din oferta sa sunt contrazise prin punctul de vedere: ■ inserând extras din anexa nr. 1 la comunicare, afirmă că prin aceasta s-a consemnat general pentru întrebările 11.1- II.32s neîndeplinirea totală a cerințelor din anumite capitole ale cerințelor beneficiarului; e.g. față de răspunsul la întrebarea II.3, din care inserează extras, în anexa nr. 1 la comunicare se consemnează lipsa în totalitate a elementelor cerute prin documentație. ■ punctul de vedere expune o optică diferită, MUNICIPIUL ......... admițând că unele elemente existau, totuși, în propunerea tehnică; continuând exemplul de mai sus, la paragraful (102) din punctul de vedere, se afirmă că ar fi lipsit doar o serie Pagina 249 din 308

de detalii, inserând extras din punctul (iii) Pct. II.3 (Referitor Contestație Paginile 173-182). Consideră că lista inconsecvențelor este însă mult mai lungă, modificarea consemnărilor din etapa de evaluare prin punctul de vedere nefiind permisă. Menționează că astfel de inconsecvențe sunt profund vătămătoare, întrucât pun ofertanții în situația de a fi nevoiți să recurgă la procedura contestației pentru a obține motivarea deciziei de respingere.  2.1. întrebarea 11.1 În legătură cu această întrebare, precizează că, prin punctul de vedere, autoritatea contractantă insistă asupra neconformității ofertei sale prin raportare la o cerință inexistentă. Cu alte cuvinte, autoritatea contractantă reproșează nepreluarea „copy-paste” a acestei secțiuni din documentația de atribuire în oferta sa. Nicio prevedere a documentației de atribuire nu a prevăzut însă necesitatea corespondenței din punct de vedere al formei, punct-cu-punct, dintre cele 21 de obligații specifice de la cap. 4.1 și propunerile tehnice. Din punctul său de vedere, autoritatea contractantă avea obligația legală de a verifica corespondența propunerii tehnice cu cerințele documentației de atribuire exclusiv din perspectiva conținutului efectiv al informațiilor prezentate, nu a formei de prezentare a acestora. Insistența asupra unor presupuse neconcordanțe de ordin formal, fără identificarea unor cerințe concrete și obligatorii nerespectate, demonstrează că autoritatea contractantă nu a putut identifica neconformități reale în oferta FAR, ci doar aspecte pur formale, facil remediabile prin solicitările de clarificări. în lipsa unei dispoziții exprese care să impună o anumită structură sau formă de prezentare, respingerea ofertei .........SRL SRL este nelegală și contravine principiilor proporționalității, transparenței și tratamentului egal. Totodată, consideră că oferta sa nu este limitată la „simpla declarație de acceptare a condițiilor contractuale” astfel cum se sugerează prin punctul de vedere. .........SRL SRL susține că, prin contestație, a arătat că cerințele din capitolul 4.1 au fost integrate în mod complet și sistematic în propunerea tehnică, fiind indicate, similar răspunsului la clarificări, secțiunile relevante din propunerea tehnică. în mod specific, planul calității și procedurile tehnice de execuție au fost incluse în fișierul propunere tehnică - Part5, paginile 69-521, cu respectarea tuturor cerințelor aplicabile. Asumarea obligațiilor generale reiese din propunerea tehnică a .........SRL SRL, fiind integrate în structura tematică a ofertei, în funcție de natura lor. Menționează că autoritatea contractantă trece, totodată, sub tăcere faptul că nici în propunerea tehnică a ......... SRL nu există o numerotare perfect corespondentă cu capitolul 4.1 al caietului de sarcini. Pagina 250 din 308

În continuare, menționează că autoritatea contractantă prezintă o argumentație invocată repetitiv pentru toate secțiunile de la punctul II, generată în mod evident cu ajutorul inteligenței artificiale, inserând print screen în susținere. Deși chiar autoritatea contractantă face referire la scopul evaluării tehnice, contestatorul apreciază că tocmai această abordare din punctul de vedere, de a repeta aserțiuni generale (fără elemente particularizate la oferta sa) denotă lipsa unei analize efective a ofertei sale, fiind contrară obligației comisiei de evaluare de a efectua o verificare riguroasă a propunerii tehnice prevăzută la art. 127 alin. (1) lit. g) din Normele metodologice. În opinia sa, simpla reproducere mecanică a acelorași fraze, generate de inteligența artificială, fără raportare punctuală la conținutul specific al documentelor din oferta .........SRL SRL confirmă netemeinicia și superficialitatea deciziei de respingere a ofertei. Subliniază că, autoritatea contractantă pune atât .........SRL SRL, cât și onoratul Consiliu în situația de a citi pe pagini întregi aceleași susțineri teoretice, care nu sunt valabile în cazul ofertei .........SRL SRL: ■ necesitatea evaluării substanțiale - deși chiar autoritatea contractantă afirmă că scopul evaluării este acela de a verifica dacă propunerea tehnică oferă garanții rezonabile și demonstrează capacitatea reală de a îndeplini cerințele autorității, în fapt, evaluarea ofertei .........SRL SRL nu a avut în vedere aceste repere esențiale; din contră, aceasta s-a axat în mod vădit pe chestiuni de formă, în detrimentul unei analize de fond, care să reflecte în mod real capacitatea tehnică și organizatorică de îndeplinire a contractului; o evaluare temeinică, efectuată cu respectarea principiilor proporționalității, transparenței și tratamentului egal, ar fi condus inevitabil la concluzia că oferta .........SRL SRL, în ansamblul său, respectă cerințele beneficiarului și oferă garanții suficiente privind implementarea corespunzătoare a contractului; ■ conformitatea cerută de art. 123 alin. (1) din Normele metodologice – oferta .........SRL SRL a fost elaborată în conformitate cu observațiile documentației de atribuire; tocmai că noțiunea de conformitate este substanțială, si nu formală, nici constatarea pretinsei neconformități și, implicit, sancțiunea gravă a respingerii ofertei nu pot fi justificate exclusiv prin raportare la presupuse deficiențe de ordin formal; oferta .........SRL SRL prezintă soluții, metode, planuri și descrieri concrete care aliniază propunerea tehnică la cerințele beneficiarului; refuzul vehement al Autorității Contractante de a analiza detaliile concrete din oferta .........SRL SRL nu poate fi imputat subscrisei; ■ condiția cumulativă prevăzută de art. 207 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016 - oferta .........SRL SRL este conformă și arată în concret cum vom fi îndeplinite cerințele; deși Autoritatea Contractantă a avut toate elementele necesare pentru a constata conformitatea ofertei, aceasta insistă să nege existența acestora; nu oferta FAR, ci oferta ......... SRL este cea care nu îndeplinește condițiile cumulative prevăzute la art. 207 din Legea nr. 98/2016 pentru a fi declarată câștigătoare pe baza criteriului de atribuire precizați în documentația de atribuire. Pagina 251 din 308

2.2. Întrebarea II.2, II.3 Referitor la această întrebare, menționează că, similar etapei de evaluare, autoritatea Contractantă pur și simplu neagă existența argumentelor din contestație, prin care acesta a indicat punctual secțiunile din propunerea tehnică în care sunt abordate: ■ cerințele din capitolul 4.2 - documentele beneficiarului ■ cerințele din capitolul 4.3 - documentele antreprenorului, Conformitatea trebuie stabilită prin verificarea existenței substanței informației, nu a etichetării sale. Lipsa unei fraze explicite la fiecare punct nu înseamnă lipsă de conformitate. Consideră că, punctul de vedere ignoră toate aceste secțiuni, făcând referire doar la „declarația de acceptare” sau considerând în bloc aceste informații drept „generice”. Nu doar declarația de acceptare a fost invocată de subscrisa pentru conformitatea ofertei cu aceste cerințe. Chiar dacă structura sau formatul prezentării asumării cerințelor (e.g. cum ar fi cerința de la capitolul 4.3 - documentele antreprenorului - element introdus prin punctul de vedere și inadmisibil), apreciază că nu sunt redate într-o singură secțiune, o astfel de cerință nu a fost expres prevăzută în documentația de atribuire. Toate elementele solicitate sunt acoperite complet, logic și funcțional în cadrul propunerii tehnice, astfel încât nu se poate reține în mod obiectiv vreo neconformitate relevantă. De altfel, consideră că nici autoritatea contractantă nu identifică vreo cerință specifică din documentația de atribuire care să fi fost omisă sau neîndeplinită de subscrisa. Afirmațiile generale și evazive, fără o corelare efectivă între cerințele documentației de atribuire și conținutul ofertei analizate, precum și analiza superficială a răspunsului la clarificări nu pot justifica decizia de respingere a ofertei. Această abordare formalistă, lipsită de substanță și detaliu, în opinia sa, contravine obligației legale de a evalua oferta în ansamblul său, cu respectarea principiilor proporționalității, transparenței și tratamentului egal, cu atât mai mult cu cât situația este similară și în cazul ......... SRL. 2.3. Întrebarea II.4, II. 5 Referitor la această întrebare, în opinia contestatorului, contraargumentele formulate de autoritatea contractantă în punctul de vedere confirmă practic cele arătate prin contestație, însă la acest moment (inadmisibil) se reproșează că abordarea nu ar acoperi „în detaliu si complet” toate subpunctele de la capitolul 4.4. în cazul său, toate etapele, termenele de predare, mecanismele de verificare a documentației și relaționarea cu supervizorul sunt detaliate și integrate în structura tehnică, acoperind complet cerințele capitolului 4.4 - programul de proiectare și predare. Evidențiază că oferta ......... SRL, similară din această perspectivă a fost declarată conformă. Fără a relua considerentele expuse deja la paragrafele (186)—(191) din contestație, subliniază că presupusele neconformități invocate au fost Pagina 252 din 308

acoperite în mod explicit în oferta sa, în secțiunile relevante și în conformitate cu cerințele documentației de atribuire, astfel cum a fost indicat inclusiv prin răspunsul la solicitarea de clarificări. 2.4. Întrebarea 11.5 Referitor la această întrebare, menționează că propunerea tehnică indică procedura de notificare, analiza implicațiilor și aprobarea modificărilor, reproducând structura cerută de cerințele beneficiarului, și indică responsabilitățile fiecărei părți implicate. Precizează că autoritatea contractantă pretinde că propunerea tehnică nu ar detalia suficient modul concret de gestionare a modificărilor în conformitate cu toate aspectele menționate la capitolul 4.5., fără a arăta însă (i) care este standardul de „suficiență” pe care se aștepta ca ofertanții să-l îndeplinească sau (ii) de ce apreciază că explicațiile cuprinse în ofertă ar fi insuficiente. De altfel, într-o atare situație, autoritatea contractantă s-ar fi putut edifica prin adresarea unei solicitări de clarificări, dacă aprecia oportun un nivel de detaliu mai ridicat. 2.5. Întrebarea II.6 În legătură cu această întrebare, menționează că, autoritatea contractantă susține în mod eronat că modul de abordare a finalizării PTE (astfel cum este descris la capitolul 4.6) nu ar fi prezentat complet și detaliat în propunerea tehnică, lipsind aspecte specifice legate de certificare și predare. Apreciază că, prin punctul de vedere, nu se indică însă în concret care aspecte specifice legate de certificate și predare ar lipsi. Contrar acestor afirmații, susține că oferta sa conține informații relevante privind finalizarea PTE în propunerea tehnică (secțiunile indicate și prin Contestație - Planul Calității -Part5, la pagina 69 și următoarele). în oferta .........SRL SRL se regăsesc informații privind pașii de certificare, verificare, avizare și predare către beneficiar. 2.6. Întrebările II.7-II.11, II.13-II.18, II.20, II.22, II.24-II.25, II.27 și II.29-II.30 Referitor la aceste întrebări, evidențiază faptul că, autoritatea contractantă invocă, în esență, aceleași contraargumente pentru toate aceste secțiuni, pretinzând fie lipsa unei abordări sistematice, fie absența unor informații din oferta .........SRL SRL, fie că informațiile nu ar fi fost detaliate „suficient”. În ceea ce privește pretinsele deficiențe legate de caracterul sistematic al abordării cerințelor, respectiv de gradul de detaliere sau modul specific de tratare a unor cerințe, contestatorul subliniază că nu există în documentația de atribuire vreo cerință expresă care să impună o anumită manieră de structurare, detaliere sau prezentare a informațiilor. Mai mult, menționează că autoritatea contractantă nu definește la niciun moment ce anume se înțelege prin „abordare sistematică”, „detaliere suficientă” sau „mod specific de abordare”, Pagina 253 din 308

noțiuni vagi și subiective, lipsite de claritate juridică și tehnică. Prin urmare, consideră că nu poate fi reținută neconformitatea unei oferte în baza unor criterii de formă introduse abia ulterior, în etapa de evaluare sau chiar prin punctul de vedere, și formulate într-o manieră neclară și generală. Totodată, precizează că, autoritatea contractantă nu indică prin punctul de vedere nici care anume elemente concrete ar lipsi din propunerea tehnică a subscrisei și care cerințe din documentația de atribuire nu ar fi fost abordate punctual. Această lipsă de precizie afectează grav caracterul justificat al deciziei de respingere a ofertei, aceasta în contextul în care propunerea tehnică cuprinde toate elementele necesare potrivit documentației de atribuire, aspect reiterat de subscrisa și prin răspunsul la clarificări. Mai mult, la nivelul contestației s-a demonstrat punctual (pentru fiecare punct din anexa nr. 1 la comunicare) îndeplinirea tuturor cerințelor prin indicarea expresă a secțiunilor relevante din propunerea tehnică în care acestea sunt tratate. Susține că propunerea sa tehnică respectă cerințele documentației de atribuire în mod complet, detaliat și adaptat specificului proiectului. Apreciază că motivele respingerii ofertei sale, invocate prin punctul de vedere sunt diferite de cel din anexa nr. 1 la comunicare: ■ prin anexa nr. 1 se invocă lipsa unor elemente aferente unor capitole întregi, fără a se referi la forma sau modul de structurare a propunerii tehnice; și ■ prin punctul de vedere invocă elemente de prezentare și detaliere a informațiilor. În opinia sa, este evidentă, așadar, lipsa de coerență în motivarea deciziei de respingere a ofertei sale, precum și recunoașterea indirectă a justificărilor din anexa nr.1 pentru aplicarea acestei drastice măsuri. Contrar celor afirmate prin punctul de vedere, ......... SRL susține că oferta sa respectă cerințele beneficiarului pentru toate punctele indicate prin anexa nr. 1 la comunicare: ■ pct. II.7 - Planul Calității (Partea 5) și fișele tehnologice includ formatul și procesul de elaborare a caietelor de sarcini, în conformitate cu anexa 5; acestea sunt redactate pentru fiecare tip de lucrare relevantă și includ elemente privind verificarea, aprobarea și aplicabilitatea; ■ pct. II.8 - propunerea tehnică (Partea 1 - paginile 245-250) conțin descrieri privind tipurile de lucrări provizorii, procedura de proiectare, asumarea responsabilităților și fluxul de aprobare; răspunsul la clarificări a confirmat că aceste informații au fost prezentate în propunerea tehnică; ■ pct. II.9 - în propunerea tehnică (Partea 1 - paginile 245-248) sunt prezentate atribuțiile proiectantului, iar în propunerea tehnică - Part 5 este prezentată procedura de verificare și control; totodată, la paginile 497-500 din Propunere tehnică - Part 1, sunt descrise: (i) echipa Pagina 254 din 308

completă de proiectare, inclusiv specialiști drumuri, poduri, hidrotehnici, geotehnicieni, topometriști; (ii) modul de lucru organizat sub conducerea Proiectantului General; (iii) rolurile asumate în cadrul procesului tehnic; propunerea tehnică, detaliază, astfel, cum anume vor fi îndeplinite toate responsabilitățile proiectantului conform Legii nr. 10/1995, fiind deschis și fluxul de colaborare. ■ punctul II.10 - în propunerea tehnică (e.g. Planul Calității - Partea 5, începând cu pagina 69), ......... SRL a prezintat fluxul de elaborare, actualizare, validare și predare a detaliilor de execuție; se menționează, totodată, cerințele privind scări, predare, avizare si responsabilități. ■ punctul II.11 - oferta ......... SRL include în propunerea tehnică (e.g. Partea 1 - paginile 380-381) referiri la utilizarea unei camere de date digitale, furnizarea documentelor în format electronic și asumarea costurilor; aceste informații asigură îndeplinirea cerințelor generale ale cap. 4.11 din cerințele beneficiarului; ■ punctul II.13 - documentația tehnică tratează integral traseul, structura, profilele, semnalizarea și consolidările, în propunerea tehnică: Partea 1 (paginile 15-20, 225- 235) și Partea 6; lipsa unei secțiuni tabelare cu 11 subpuncte nu justifică măsura de a respinge oferta, câtă vreme cerințele documentației de atribuire nu au impus o „o abordare sistematică care să confirme, punct cu punct, conformitatea cu toate sub-capitolele de la 4.13”; ■ punctul II.14 - soluțiile tehnice pentru lucrări de artă sunt prezentate în propunerea tehnică planul calității (Partea 5, începând cu pagina 69) și Partea 5, începând cu pagina 159, inclusiv detalii despre tipuri de structuri, monitorizare, calcule și verificări; lipsa unui program de monitorizare specific, detalii complete de execuție pentru toate structurile nu este cerință expresă. ■ punctul II.15 - Lucrările de peisagistică sunt tratate în Partea 1 (paginile 31-33 și paginile 151-153), iar execuția e corelată cu graficul Gantt, fiind prezentate inclusiv metodele și etapele; ■ punctul II.16 - Propunerea tehnică, Partea 1 (paginile 247- 259) include abordarea zonelor instabile, normative, tehnici și calendarizare; acest ultim aspect rezultă și din includerea activității în Graficul Gantt (fișierul propunere tehnică - Partea 3). Răspunsul la clarificări a fost complet și corelat cu SF; ■ punctul II.17 - elemente din studiu sunt prezente în propunerea tehnică (Partea 1 - paginile 29-31, 266-269, execuția sistemului de drenaj fiind detaliată la paginile 294- 320), incluzând interacțiunea cu structurile și măsurile de drenaj; răspunsul la clarificări a confirmat asumarea cerințelor din capitolul 4.17; ■ punctul II.18 - Partea 1 și Partea 2 din propunerea tehnică includ clasificarea și integrarea riscurilor seismice; prin răspunsul la clarificări, subscrisa a indicat metodologia specifică a studiului de seismicitate pentru acest proiect; cerințele Beneficiarului au fost tratate adecvat pentru faza de ofertare; Pagina 255 din 308

■ pct. II.20 - ......... SRL a tratat coordonarea cu deținătorii de utilități și gestionarea cazurilor neidentificate și calendarizarea în Propunere tehnică - Partea 3, ID 13, 31, 32, 47 și 48, paginile 191-192); totodată, sunt indicate proceduri, termene și fluxuri administrative; lipsa unei descrieri „per operator” nu poate fi imputată subscrisă, cât timp aceasta nu este cerută în mod expres; ■ punctul II.22 - cerințele imperative sunt tratate în Part 1 (paginile 225-235) și Partea 6, cu precizarea exactă a valorilor, respectarea SF și corelarea cu normativele; Lipsa unei liste bifate nu echivalează cu neconformitatea ofertei, astfel cum am arătat și prin contestație; ■ punctul II.24 - verificarea pe toate domeniile necesare conform Legii nr. 10/1995 este tratată în propunerea tehnică, Partea 5 (paginile 578-586), cu menționarea subcontractantului QUADRANTE VIAPONTE - contractat pentru activitatea d verificare și descrierea domeniilor acoperite; eroarea de la tabelul de la pagina 594 a fost explicată și corectată; substanța planului de verificare este validă; ■ punctul II.25 - lista corespunzând cerințelor capitolul 8 din cerințele beneficiarului, și conținând standardele STAS, NP, NE, SR EN relevante pentru lucrările de drumuri, poduri, siguranță rutieră, structuri de rezistență, protecția mediului și altele. Aceste prevederi confirmă angajamentul ......... SRL de a respecta cadrul tehnic actualizat. Asumarea expresă a standardelor și normativelor în proceduri se regăsește în fișierul Propunere tehnică - Partea 5, paginile 116-916, secțiune în care procedurile tehnice de execuție sunt descrise prin referențierea standardelor specifice STAS 6156/1986, C56-85 și reglementări europene armonizate SR EN. Sunt listate standardele tehnice relevante aplicabile în execuție, conform cerințelor cap. 8 din Cerințele Beneficiarului. Totodată, și planul calității cuprinde referințe de implementare la toate standardele și normativele specifice. Aplicarea concretă a standardelor în metodologii și proceduri se identifică în fișierul Propunere tehnică - Partea 5, la paginile 116-151, unde sunt detaliate inclusiv metodele de verificare, frecvența de testare, tipuri de echipamente și formulare asociate, în baza standardelor invocate, scopul, domeniul de aplicare, documentele de referință (STAS, SR EN), etapele de execuție, controlul calității și formularele asociate acestora (procese-verbale, fișe tehnice), precum și corelarea cu standardele tehnice române și europene (ex: C56-85, SR EN 206, NE 012/1-2017 etc.) astfel cum a arătat și prin contestație, propunerea tehnică prevede corelarea inclusiv cu H.G nr. 907/2016; așadar, contrar susținerilor din punctul de vedere, propunerea tehnică demonstrează luarea în considerare și aplicarea tuturor standardelor relevante; ■ punctul II.27 - Propunerea tehnică, Partea 6 conține structura manualelor, responsabilități, formate și planul de instruire; declarația privind asigurarea instruirii este expresă, iar predarea livrabilelor este asumată în cadrul documentației tehnice prin planul calității pus la dispoziția Beneficiarului; totodată, cerințele din capitolul 11 din cerințele beneficiarului nu impun un model anume, ci un conținut minim, respectat de ......... SRL în oferta sa; ■ punctul II.29 - Propunerea tehnică, Partea 1 (paginile 460-475) și planul de management de mediu (paginile 522-532 din Partea 5) descriu politici, măsuri, Pagina 256 din 308

monitorizare și angajamente, în acord cu anexa 8; Consideră că, autoritatea contractantă ignoră conținutul clar structurat și adaptat proiectului și afirmă eronat că informațiile ar părea preluate dintr-o altă documentație; afirmația autorității contractante nu arată însă în concret cum a ajuns la această concluzie și de ce informațiile prezentate de ......... SRL nu ar corespunde cerințelor specifice din capitolul 12.37, 12.38 și anexa 8; ■ punctul II.30 - contrar susținerii din punctul de vedere că informațiile prezentate de ofertant ar fi „generale și neadaptate specificului proiectului, părând preluate din alt context”, măsurile de mediu sunt descrise în detaliu în propunerea tehnică, Partea 1 (paginile 460-475) și planul de management de mediu (Partea 5, paginile 522- 532), corelate cu riscurile specifice proiectului. Aspectele prevăzute în fișierul părți (paginile 460-475) includ măsuri preliminare privind reducerea impactului asupra mediului, principiile aplicabile pentru protecția resurselor naturale și asumarea responsabilității generale în conformitate cu legislația aplicabilă. Clarificarea publicată în SEAP nu impune prezentarea planului de management de mediu complet, fiind precizat că „La nivelul ofertei se vor prezenta doar măsuri de reducere a impactului asupra mediului”. 2.7. Întrebarea 11.12 (Paragraful (111) din punctul de vedere) În legătură cu această întrebare, contrar celor tendențios afirmate de autoritatea contractantă, contestatorul menționează că detalierea procedurii efective și a resurselor alocate pentru elaborarea și urmărirea documentației au fost cuprinse în propunerea tehnică Partea 6 (paginile 3-5), cu respectarea pașilor de la capitolul 4.12. Aceste aspecte au fost învederate explicit prin răspunsul la clarificări și reiterate prin contestație. Totodată, respectarea termenului de realizare rezultă expres din includerea în Graficul Gantt (fișierul propunere tehnică - Partea 3). În opinia sa, abordarea ......... SRL a fost similară, iar oferta sa a fost declarată conformă. 2.8. Întrebarea 11.19 Cu privire la această întrebare, contestatorul menționează că, prin punctul de vedere, autoritatea contractantă recunoaște existența în propunerea tehnică a elementelor aferente capitolului 4.19 Investigații geologice și geotehnice, respectiv în Partea 1 (paginile 248-266). De această dată însă, este nemulțumită de nivelul de detaliu al planului și adaptării acestuia pentru investigațiile geologice și geotehnice, fără a indica însă care detalii ar lipsi, sau care ar fi neadaptarea. Un astfel de motiv de respingere este (1) inadmisibil și (2) neîntemeiat. Susține că, planul elaborat în oferta sa acoperă toate etapele și elementele prevăzute de capitolul 4.19, fiind adaptat specificului contractului care urmează a fi executat, precum și particularităților investigațiilor geologice și geotehnice. Segmentele ofertei indicate inclusiv prin contestație detaliază metodele, amplasarea, corelarea cu traseul și resursele, aspect care fusese confirmat inclusive de răspunsul Pagina 257 din 308

la clarificări. Mai mult, consideră că, asumarea expresă a cerințelor capitolului 4.19 rezultă inclusiv din prevederile Graficului Gantt (fișierul propunere tehnică - Partea 3). 2.9. Întrebarea 11.21 (Paragraful (120) din punctul de vedere) Apreciază că autoritatea contractantă încearcă să introducă (inadmisibil, în lumina art. 215 alin. (5) din Legea nr. 98/2016) prin punctul de vedere o cerință nouă în documentația de atribuire la capitolul 4.21 Auditul de Siguranță Rutieră: nici cerințele beneficiarului, nici alte componente ale documentației de atribuire nu au specificat necesitatea întocmirii unui plan de acțiune concret în legătură cu auditul de siguranță rutieră. Capitolul 4.21 din cerințele beneficiarului solicită doar asumarea realizării celor 3 etape de audit și a recomandărilor aferente, fără cerința unui plan de acțiune operațional prealabil (ex ante). Precizează că, secțiunile din oferta tehnică indicate prin răspunsul la solicitarea de clarificări și prin contestație, menționează explicit asumarea celor 3 etape de audit, remedierea fără costuri și suportul tehnic, în linie cu cerințele din documentația de atribuire. Cu privire la modul efectiv în care se va asigura suportul și implementarea recomandărilor în termenele cerute, consideră că aceste aspecte au fost deja prezentate prin contestație (pagina 61, paragraful (170) și (173), din contestație). 2.10. Întrebarea II.23 (Paragraful (122) din punctul de vedere) Contestatorul susține că, în opinia sa, contraargumentarea din punctul de vedere ignoră atât conținutul propunerii tehnice, al răspunsului la clarificări, cât și cele arătate prin contestație cu privire la prezentarea în propunerea tehnică a modalității în care ......... SRL își însușește și va gestiona îndeplinirea tuturor obligațiilor de la capitolul 12.10 (e.g. indicațiile de la paginile 64-65 din contestație, e.g., inserate de acesta sub formă tabelară. Consideră, de asemenea, că, astfel cum rezultă din cerințele beneficiarului, capitolul 12.10, inserat de acesta ca print screen, se aplică antreprenorului și nu ofertantului. În opinia sa, autoritate parafrazează cerința în contraargumentarea sa (pagina 47), invocând însă că această cerință ar fi aplicabilă ofertantului

(asocierii):

„Contraargument

Autoritate:

Deși subcontractantul este prezentat și deține autorizări, comisia a constatat că propunerea tehnică nu descrie modalitatea concretă prin care ofertantul (asocierea) își însușește și va gestiona îndeplinirea fL/ft/ror obligațiilor de la Cap. 12.10 (acorduri, avize, proces verbal predare- primire, costuri). Prezentarea autorizărilor subcontractantului nu absolvă ofertantul de la a detalia cum va îndeplini cerințele care îi revin direct. Răspunsul la clarificări reiterează existența subcontractantului autorizat, dar nu lămurește aspectele omise din propunerea proprie a asocierii.” Pagina 258 din 308

Din punctul său de vedere, este vădită intenția autorității contractante de a induce în eroare Consiliul față de calitatea operatorului vizat de cerință. 2.11. Întrebarea II.26 (Paragraf (125) din punctul de vedere) Menționează că, prin punctul de vedere, autoritatea contractantă pretinde că propunerea tehnică nu ar detalia programul efectiv și metodologia specifică pentru realizarea testelor la terminarea lucrărilor, conform cerințelor capitolului 9. Precizează că, documentația de atribuire nu conține o cerință expresă privind prezentarea unui „program efectiv”, în sensul invocat de autoritatea contractantă prin punctul de vedere. Capitolul 9 din cerințele beneficiarului nu impune nici prezentarea unui program cu un anumit format, nici sub formă grafică. Susține că propunerea sa tehnică conține prevederi privind planificarea în timp, aspect evidențiat deja în contestație (paragraful (223), pagina 69). În ceea ce privește alegația referitoare la lipsa unei „metodologii specifice”, precizează că nici aceasta nu este susținută de cerințele documentației de atribuie. Potrivit paragrafului (217), pagina 68 din contestație, reiterează faptul că procedura de verificare este inclusă în propunerea tehnică. Așadar, reproșul privind lipsa unei metodologii este neîntemeiat, întrucât cerința nu era formulată într-un mod care să impună o structură unică sau un anumit nivel de detaliere, iar informațiile relevante sunt deja prezentate și corelate logic în cadrul ofertei sale. Menționează că, propunerea tehnică prevede descrierea clară a testelor la terminarea lucrărilor (Partea 1, pagina 289), conformitatea testelor cu clauzele contractuale asumate prin Partea 6, începând cu pagina 35, planificarea responsabilităților de verificare și control și planificarea testelor în graficul general (Partea 3, pagina 190-212 - activitățile de testare și control al calității integrate în fluxul execuției, e.g. teste de compactare, teste pe materiale, verificări de calitate la faze determinante și alocarea resurselor specifice pentru activitățile de testare (personal, utilaje de laborator). În privința cerințelor de la capitolul 9 (teste la terminarea lucrărilor), sunt descrise verificări si încercări pe materiale si semifabricate (propunere tehnică - Partea 5, paginile 149-151), fiind clarificate și în Planul calității integrat în propunerea tehnică (Partea 5, de la paginile 69-916) cuprinde toate etapele de teste conform planului de calitate întocmit pe toate etapele execuției si pe toate tipurile de materiale și lucrări. Astfel, oferta descrie testele, bugetul aferent, procedura de recepție si cadrul legal. 2.12. Întrebările II.28, 11.31 și II.32 (Paragrafele (127), (130) și (131) din punctul de vedere) Referitor la punctul II.28, toate cerințele capitolului 12, menționează că, astfel cum au fost identificate prin solicitarea de clarificări, au fost abordate punctual prin propunerea sa tehnică, astfel cum a arătat prin Pagina 259 din 308

contestație (au fost indicate și secțiunile relevante din propunerea tehnică). Susține că, autoritatea contractantă nu aduce nicio explicație privind caracterul presupus superficial al abordării subscrisei. Spre exemplu, nu identifică în niciun moment care cerințe au fost presupus tratate superficial, ori care era gradul de detaliere pe care l-ar fi considerat adecvat. Prin urmare, consideră că nu se poate reține nici faptul că declararea răspunsului drept neconcludent s-ar baza pe o analiză reală a concludenței, astfel încât, nu se poate justifica aplicabilitatea art. 134 alin. (5) din Normele metodologice. Referitor la punctul II.31, în opinia sa, concludența reiese din chiar afirmațiile autorității contractante din punctul de vedere, întrucât subscrisa a arătat cum au fost îndeplinite cerințele beneficiarului, indicând concret și secțiunile relevante din propunerea tehnică. Aceste secțiuni sunt reiterate la pagina 76 paragraful (273) din contestație. Susține că, în același timp, autoritatea contractantă evită să aducă în discuție aspectele învederate prin răspunsul la solicitarea de clarificări (reiterate la pagina 76 paragraful (273) din contestație), deși aspectele prezentate prin acest răspuns sunt edificatoare pentru conformitatea ofertei cu cerințele. În ceea ce privește punctul II.32, inserând paragraful „(131) (xxxii) Pct. II.32 (Ref. Contestatie Pct. 308 / Paragrafe 275-285)”, contestatorul susține că autoritatea contractantă se contrazice afirmând anumite lipsuri prin punctul de vedere, în condițiile în care inexistența lipsurilor reiese întocmai din documentele pe care ea însăși le citează cu un paragraf mai sus. Astfel, contestatorul solicită Consiliului să constate că, în mod contrar celor invocate de Municipiul ........., descrierile aferente activităților critice și măsurilor de management al riscurilor prezentate în propunerea tehnică a subscrisei sunt dezvoltate în mod amplu și acoperă integral cerințele specificate în documentația de atribuire. În opinia sa, aceste descrieri reflectă o abordare coerentă și adaptată specificului proiectului, demonstrând o înțelegere profundă și o planificare riguroasă a aspectelor esențiale pentru implementarea contractului. 2.13. Considerații finale privind punctul II (Paragraful (132)-(144) din punctul de vedere) Apreciază că, ansamblul explicațiilor oferite atât cu ocazia prezentului document, cât și prin contestație, demonstrează indubitabil că (i) evaluarea ofertei sale a fost superficială, comisia de evaluare încălcându-și obligația de a evalua ofertele depuse cu rigurozitate, (ii) MUNICIPIUL ......... a aplicat un dublu standard în evaluare, deși nu existau diferențe majore care să justifice discrepanța de tratament între oferta subscrisei și oferta ......... SRL. Totodată, apreciază că autoritatea contractantă a încercat să justifice tratamentul inegal aplicat prin Pagina 260 din 308

distorsionarea conținutului documentației de atribuire, utilizarea clarificărilor drept instrument de respingere a ofertei și nu de clarificare a sa. Acesta susține că a afirmat temeinic că oferta este admisibilă. Aplicarea excepțiilor din legislație care permit clarificări și lămuriri ale ofertelor nu presupune o „penitență” prealabilă din partea ofertantului pentru a beneficia de „clemența” legii, astfel cum propune autoritatea contractantă. Evaluarea ofertelor nu reprezintă un act de judecată în cadrul căreia sancțiunile se individualizează în funcție de elemente subiective și/sau personale cum ar fi „căința” ofertantului. Subliniază că, potrivit art. 134 alin. (4) din Normele metodologice comunicarea transmisă către ofertant trebuie să fie clară și să definească în mod explicit și suficient de detaliat în ce constă solicitarea comisiei de evaluare. De asemenea, comisia de evaluare are dreptul de a solicita ofertantului corectarea viciilor de formă cu privire la oferta acestuia, conform art. 135 alin. (1) din Normele metodologice. Menționează că, obiectul și totodată scopul contestației este acela de reevaluare a ofertei, etapa în cadrul căreia autoritatea contractantă să fie obligată să aibă în vedere inclusiv excepțiile introduse de legiuitor. Acestea au în vedere balansarea aplicării principiilor în materie, principiul tratamentului egal fiind necesar a fi aplicat împreună cu principiul proporționalității - mai ales în contextul în care nici măcar nu se pune problema neîndeplinirii vreunei cerințe, astfel cum am arătat în contestație. Prin inserarea dispozițiilor legale referitoare la astfel de excepții, însuși legiuitorul admite faptul ca ofertele pot conține erori, abateri sau vicii ce pot fi corectate la inițiativa autorității contractante. Dacă legiuitorul ar fi vrut să elimine orice ofertă care conține erori, abateri sau vicii, textele legale respective nu își mai găseau locul în Normele metodologice. Opinia jurisprudenței este că și atunci când s-ar pune problema îndeplinirii cerințelor din documentație, conduita autorității contractante ar trebui orientată spre clarificarea ofertei și nu către respingerea sa. Nu în ultimul rând, consideră că actul de evaluare nu este unul de retribuție sau „pedepsire” a ofertantului care a îndrăznit să conteste o solicitare de clarificări, astfel cum transpare propunerea autorității contractante din paragraful (144) din punctul de vedere. Dincolo de faptul pe larg demonstrat de către acesta cu privire la concludența răspunsurilor oferite, consideră că, principial, egalitatea de tratament este asigurată de comisia de evaluare față de ofertanți și nu are în vedere relația dintre autoritatea contractantă și ofertanți. Exigențele privind informarea ofertanților, claritatea actelor și solicitărilor formulate de autoritatea contractantă derivă din obligațiile legale ale acesteia și îi sunt pe deplin aplicabile, în calitatea sa de organizator al procedurii de atribuire. Acest „standard” nu se aplică automat în cazul în care unul dintre ofertanți contestă actele autorității contractante. Bineînțeles că Pagina 261 din 308

ofertantul are propriile obligații, însă acestea sunt fundamental diferite de cele ale autorității contractante. 3. Punctul 3 din anexa nr. 1 - Schița de proiect (III.1-111.10) (punctul E din punctul de vedere) Deși sunt numite „contraargumente punctuale”, contestatorul apreciază că susținerile autorității contractante din punctul de vedere se limitează la: (i) o reluare rezumativă a criticilor formulate de subscrisa (critica contestatarului) și (ii) o serie de alegații generale, de genul „informațiile nu se regăsesc la paginile indicate”, „nu acoperă complet cerințele” ori „nu demonstrează conformarea” (contraargument autoritate). Aceste susțineri generale nu răspund însă argumentelor din Contestație și nu infirmă conformitatea propunerii tehnice. Totodată, consideră că, deși pretinde că evaluarea nu s-ar fi bazat pe formalism, MUNICIPIUL ......... nu explică nici prin punctul de vedere, în concret, care sunt acele „neconformități substanțiale” și „lipsuri semnificative de informații” identificate în cadrul schiței de proiect. Menționează că, în realitate, acestea sunt aspecte de natură exclusiv formală (structura schiței de proiect și forma în care au fost prezentate anumite informații), iar oferta ......... SRL a inclus toate informațiile solicitate pentru schița de proiect. De exemplu, pentru punctul 2.3.7. (Structura Rutieră), autoritatea contractantă insistă să susțină că subscrisa nu ar fi depus „tabelul solicitat” deși, solicitarea de clarificări nu a vizat depunerea unui astfel de tabel, iar oferta ......... SRL include modalitatea de îndeplinire a cerințelor referitoare la descrierea structurii rutiere a variantei de ocolire - drum, viaduct, pasaj. Menționează că, astfel de chestiuni pur formale legate de modul/locul în care au fost prezentate informațiile din secțiunea III din cerințele beneficiarului pot fi facil remediate prin clarificarea ofertei (inclusiv verificarea incidenței viciilor de formă/abaterilor tehnice minore), dacă scopul autorității contractante ar fi fost bineînțeles evaluarea temeinică a ofertei (în ansamblul acesteia), și nu identificarea de pretexte de respingere. Susține că a arătat deja prin contestație (paragrafele (306) - (353)) că oferta sa respectă secțiunea III - Schița de proiect din cerințele beneficiarului pentru fiecare punct invocat prin anexa nr. 1 la comunicare și că răspunsurile la clarificări prezintă explicații care lămuresc unde anume în propunerea tehnică se regăsește modalitatea de îndeplinire a cerințelor solicitate prin secțiunea III, astfel încât acestea nu vor fi reluate. Deși negat de autoritatea contractantă, menționează că, în contestație, a fost indicat și „locul” din ofertă unde se regăsesc informațiile referitoare la schița de proiect. În continuare, față de „contraargumentele” autorității contractante din punctul de vedere, face, următoarele precizări: (i) punctul 2.3.1. - Structura prezentată în formularul nr. 4 Pagina 262 din 308

Referitor la acest punctul, contestatorul consideră că, autoritatea contractantă interpretează încă o dată restrictiv și disproporționat cerințele beneficiarului (pagina 108), neexistând și, de altfel nefiind permisă, respingerea ofertei din perspectivă strict formală în ceea ce privește schița de proiect. Prezentarea unei alte structuri nu poate conduce la respingerea ofertei, câtă vreme documentația de atribuire nu instituie vreo obligație privind ordinea de prezentare sau denumirea exactă a punctelor referitoare la schița de proiect. Deși prin punctele 27 și 28 din răspunsul consolidat la clarificări nr. 33649/24.03.2023 se precizează că trebuie prezentate toate informațiile și documentele solicitate prin cele 13 puncte ale anexei nr. 4, apreciază că, această precizare nu califică structura ca fiind una imperativă sau obligatorie în relație cu forma, ci are rolul de a sublinia obligația ofertanților de a acoperi integral conținutul solicitat pentru schița de proiect. ......... SRL susține că oferta sa a respectat cerințele de fond, incluzând în propunerea tehnică toate informațiile necesare, chiar dacă forma de prezentare nu a fost identică structurii din anexa nr. 4: ■ include toate cele 13 puncte esențiale cerute de autoritatea contractantă pentru schița de proiect, chiar dacă într-o altă ordine și structură logică proprie; ■ a fost transmisă complet, coerent și cu elemente tehnice verificabile (însoțită de grafice, planșe și explicații tehnice); ■ prin răspunsul la clarificări, au fost precizate secțiunile din propunerea tehnică unde sunt tratate aspectele ce se doreau a fi clarificate. Consideră că, respectarea structurii formale nu poate constitui un motiv de respingere a ofertei, în lipsa unei neconformități. Inserând print screen din jurisprudența Consiliului, contestatorul susține că acesta a reținut în jurisprudența sa anterioară că nu este posibilă respingerea unui ofertant pentru faptul că nu a depus o schiță de proiect care nu conținea informații/aspecte care nu fuseseră solicitate prin cerințele documentației de atribuire (ori care nu respectă o structură care a fost lăsată la latitudinea ofertanților, atâta timp cât erau incluse toate informațiile necesare). ......... SRL susține că din oferta sa rezultă că informațiile corespondente tuturor celor 13 puncte din anexa nr. 4 se regăsesc în mod concret în secțiunea „capitolul III - schița de proiect” din propunerea tehnică, transmisă în format structurat și însoțită de grafice, planșe și explicații tehnice. Aceste informații se regăsesc în documentele: VO ......... - Propunere tehnică Part.1 (paginile 595-712), VO ......... - Propunere tehnică Partea 2 (complet) și VO ......... - Propunere tehnică Partea 3 (paginile 1-108). (ii) Punctul 2.3.2. - Măsuri de reducere a impactului asupra mediului Pagina 263 din 308

Referitor la acest punctul, contestatorul consideră că, autoritatea contractantă susține greșit că planul de management și alte secțiuni relevante ar fi „generale, parțial preluate din alte contexte” și că nu ar demonstra conformarea specifică și detaliată cu toate condiționările din acordul de mediu nr. 4/2021 și avizul nr. 59/2021. Totodată, contestatorul susține că oferta sa nu s-a limitat însă la simpla includere a documentelor de reglementare. Astfel cum a arătat și prin răspunsul la clarificări, reiterează că, în propunerea tehnică se regăsesc măsurile de reducere a impactului asupra mediului (i.e. paginile 522-532 din VO ......... - Propunere tehnică Partea 5, paginile 460-475 din VO ......... - Propunere tehnică Partea 1) corelate cu prevederile acordului de mediu nr. 4/2021 și ale avizului nr. 59/2021. Din punctul său de vedere, oferta poate fi considerată neconformă doar dacă nu respectă cerințele documentației de atribuire, autoritatea contractantă neavând posibilitatea de a adăuga condiții suplimentare față de documentația publicată. Cerințele prevăzute la anexa nr. 4, punctul 12, au fost acoperite în propunerea tehnică a ......... SRL într-un mod suficient de detaliat. (iii) Punctul 2.3.3. - Descrierea proiectului: Referitor la acest punct, contestatorul menționează că, deși autoritatea susține că din ofertă ar lipsi detalii esențiale privind sistemele de management propuse și modul concret de gestionare a etapelor de proiectare, execuție și testare, aceasta nu arată în concret care sunt aceste detalii pretins absente în oferta ......... SRL. Contestatorul menționează că a arătat deja prin contestație că în propunerea sa tehnică se regăsesc informațiile privind modalitatea de îndeplinire a cerințelor referitoare la descrierea proiectului, enumerate de autoritatea contractantă. Consideră că alegațiile autorității contractante ignoră caracterul unitar, cumulativ și integrat al propunerii tehnice, precum și obligația legală de a evalua o ofertă în ansamblul său. Propunerea tehnică prezintă explicit, în mod coerent și structurat, toate palierele solicitate - de la strategie și obiective, la managementul calității și planificarea etapizată a execuției. Menționează că, autoritatea a respinsă însă oferta sa în baza unui formalism excesiv legat de structura documentelor, deși conținutul ofertei acoperă toate cerințele documentației de atribuire. (iv) Punctul 2.3.4. - Traseul în plan Referitor la acest punct, contestatorul susține că a indicat expres atât prin răspunsul la clarificări, cât și prin contestație care sunt secțiunile din ofertă unde se regăsește descrierea traseului în plan, inclusiv axul, geometria, viteza de proiectare, structurile schematice și modificările față de studiul de fezabilitate. Astfel, planul de situație și planșele din anexa 0 respectă întocmai cerințele impuse. Similar secțiunilor anterioare, consideră că, atâta timp cât (i) documentația de atribuire nu a impus o anumită formă de prezentare, iar (ii) informațiile Pagina 264 din 308

tehnice relevante sunt prezentate, respingerea ofertei sale este nelegală și disproporționată. (v) Punctul 2.3.5. - Tabel structuri și modificări: Subliniază că prin contestație a arătat faptul că secțiunea „Metodologie de Proiectare” justifică alegerea unor soluții cu: timp redus de execuție, reducerea numărului de aparate de reazem; utilizarea de grinzi prefabricate eficiente și optimizarea durabilității și costurilor de întreținere și, totodată, că se menționează reducerea numărului de grinzi ca măsură de optimizare, ceea ce explică modificările față de SF, menționând că aceste aspecte sunt ignorate prin punctul de vedere. Contestatorul susține că a inclus în ofertă un tabel care cuprinde detalii privind structurile, iar modificarea adusă numărului de grinzi a fost justificată, fiind menționat că nu afectează schema statică ori tipul suprastructurii. Totodată, precizează că, potrivit răspunsului la întrebarea nr. 161 din răspunsul consolidat la clarificări nr. 33649/24.03.2023, nu sunt permise modificările care afectează schema statică, tipul suprastructurii, lungimea ori numărul deschiderilor. Dacă modificările propuse nu alterează aceste elemente esențiale, atunci acestea nu pot fi sancționate. În opinia sa, în condițiile în care nu există o încălcare a răspunsului consolidat, interpretarea autorității contractante excede cerințelor documentației de atribuire și respingerea ofertei este nelegală. (vi) Punctul 2.3.6. - Detalii planșe structuri În legătură cu acest punct, contestatorul apreciază că, afirmația autorității contractante în sensul în care planșele prezentate nu ar avea un nivel de detaliu „suficient”, este netemeinică. Susține că planșele prezentate de ......... SRL (i.e. pag. 625-633 din VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part1) oferă detalii vizuale privind configurația structurilor, inclusiv elemente legate de grinzi și infrastructuri. Totodată, precizează că, răspunsul la clarificări indică aceste pagini și explică în ce măsură sunt reflectate cerințele anexei 4, punctul 3 în oferta sa. Lipsa unor elemente precum descrierea completă a tehnologiei de execuție sau precizarea cotei fiecărui element nu este echivalentă cu o neconformitate, în contextul în care documentația nu solicită un astfel de nivel de detaliu pretins de autoritatea contractantă. Neconformitatea trebuie să vizeze lipsa unor cerințe esențiale, prevăzute expres în documentația de atribuire. Este interzisă respingerea unei oferte pentru necorelări care nu afectează substanța propunerii, lipsa unor detalii constructive neputând să echivaleze cu lipsa unei demonstrații tehnice (suficiente la această etapă). Totodată, solicitarea unui nivel de detaliere specific fazei de execuție încă din etapa de ofertare ar fi fost în orice caz excesivă și nelegală. (vii) Punctul 2.3.7. - Structura rutieră Pagina 265 din 308

În ceea ce privește acest punct, contestatorul susține că secțiunile relevante din propunerea sa tehnică depusă (i.e. paginile 21-113 din VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part1 și anexa 0) oferă detalii privind alcătuirea structurii rutiere, materialele propuse, stratul de formă și caracteristicile mixturilor asfaltice. Totodată, apreciază că răspunsul său la clarificări detaliază corespondentul fiecărei cerințe din anexa 4 punctul 4. Astfel, menționează că, autoritatea contractantă nu poate analiza conformitatea ofertei sale pe baza unor cerințe care nu există și care, pe cale de consecință, nu impun un tabel standard ca formă obligatorie. De altfel, precizează că solicitarea de clarificări transmisă de autoritatea contractantă nici nu a vizat depunerea unui astfel de tabel. (viii) Punctul 2.3.8. - Lucrări de consolidare Față de acest punct, ......... SRL susține că a prezentat în propunerea sa tehnică soluții alternative celor din SF, justificate din punct de vedere tehnic, în conformitate cu posibilitatea oferită de cerințele documentației de atribuire (și confirmată de autoritatea contractantă și prin punctul de vedere). Astfel, evidențiază că, prin răspunsul la clarificări, a prezentat modul în care sunt aplicabile lucrările de consolidare în funcție de poziția kilometrică. Lipsa unei secțiuni transversale tip nu poate conduce la respingerea ofertei, atâta timp cât o astfel de cerință nu este menționată în cerințele din anexa 4. Similar, apreciază că, nici lipsa unui desen standard nu poate atrage neconformitatea ofertei. (ix) Punctul 2.3.9. - Materiale umpluturi În ceea ce privește acest punct, contrar susținerii autorității contractante, ......... SRL susține că îndeplinește cerința de la punctul 6 din anexa 4, întrucât în propunerea tehnică a fost prezentată modalitatea de îndeplinire a cerințelor referitoare la descrierea umpluturilor care vor fi folosite pentru lucrările de terasamente. Menționează că la paginile 141-142 din VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part1, oferta include caracteristici ale umpluturilor, metode de execuție, controlul calității și referințe la STAS 2914. (x) Punctul 2.3.10. - descriere și planșe lucrări spațiul pentru servicii și planșe lucrări centru de întreținere Referitor la acest punct, contestatorul menționează că la paginile 23- 113 din VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part1 și anexa 0 (paginile 184- 189 din VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part3), a detaliat spațiile pentru servicii și centrul de întreținere, descrieri care includ funcționalitatea, compartimentarea, amplasarea și planșe reprezentative. Aceste informații, precum și secțiunile în cadrul cărora se regăsesc au fost confirmate inclusiv prin răspunsul la clarificări. Astfel, consideră că oferta sa îndeplinește și cerințele referitoare la descriere și planșe lucrări spațiul pentru servicii și planșe lucrări centru de întreținere, iar exigențele invocate de autoritatea contractantă cu Pagina 266 din 308

privire la „nivelul de detaliu solicitat de Anexa 4” depășesc flagrant cerințele documentației de atribuire. 4. Punctul 4 din anexa nr. 1 - Planul de calitate al proiectului (IV.1 și IV.2) (Pct. F din punctul de vedere) Contestatorul precizează că, prin punctul de vedere, autoritatea contractantă insistă să susțină că: ■ planul calității ar fi fost întocmit exclusiv „în numele și sub sigla” ......... SRL, și nu în numele Asocierii ......... SRL – ...................................., prin liderul asocierii ......... SRL; și ■ în planul calității nu ar fi fost prezentate o serie de informații. În primul rând, contestatorul apreciază că, deși autoritatea contractantă recunoaște expres că planul calității este depus de către întreaga Asocierea ......... SRL – ...................................., prin liderul asocierii ......... SRL, susține totuși, fără o justificare concretă, că nu ar fi fost demonstrat că planul calității este un plan al asocierii, și nu doar unuia dintre parteneri. Consideră că această susținere este neîntemeiată, întrucât ......... SRL a indicat atât prin răspunsul la solicitarea de clarificări, cât și prin contestație, faptul că planul calității este asumat de întreaga Asociere ......... SRL – ...................................., prin liderul asocierii ......... SRL Menționează că, în susținerea acestui aspect, au fost indicate secțiuni concrete din propunerea tehnică, din care rezultă că documentul nu a fost întocmit exclusiv de liderul ........., ci în numele și pentru întreaga asociere. Totodată, în opinia sa, faptul că documentul poartă antetul liderului nu înseamnă că nu se aplică întregii asocieri, fiind o practică standard în procedurile de ofertare. Cu toate acestea, autoritatea contractantă refuză să analizeze conținutul acestor secțiuni. În opinia sa, este de neînțeles și afirmația autorității contractante potrivit căreia nu s-ar fi arătat cum sunt gestionate activitățile și responsabilitățile celuilalt asociat și ale subcontractantului. Subliniază că, potrivit art. 23 din Regulamentul din 1997 privind conducerea și asigurarea calității în construcții aprobat prin HG nr. 766/1997 privind aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcții, planul calității trebuie să asigure interfețele dintre persoanele juridice și fizice implicate în conceperea, realizarea și, după caz, în exploatarea construcției respective. Or, menționează că, planul calității prezentat de ......... SRL respectă această cerință prin referințele explicite la membrii asocierii/subcontractanți. ......... SRL susține că a arătat că definirea responsabilităților fiecărui asociat este realizată distinct și planul include structura organizatorică și interfața colaborativă. Câtă vreme din conținutul integral al ofertei reiese în mod evident asumarea planului calității de către întreaga asociere, apreciază că, orice eventuală solicitare de clarificare a acestui aspect are un caracter strict formal și nu poate fi calificată drept remediere a unei neconformități de fond. Susține că a demonstrat îndeplinirea cerinței beneficiarului privind Pagina 267 din 308

implementarea unui sistem de management al calității, în conformitate cu prevederile documentației de atribuire. În al doilea rând, contestatorul menționează că planul calității cuprinde informațiile solicitate prin cerințele beneficiarului, astfel cum rezultă și din definirea autorizărilor și responsabilităților personalului, puncte de întrerupere și coordonare personal proiectare - execuție - verificare, indicate prin contestație. Și cu privire la acest aspect, consideră că evaluarea autorității contractante este excesiv de formalistă, orientată spre respingerea ofertei, deși oferta sa include informații despre structura organizatorică, roluri în cadrul proiectului, responsabilități, fluxuri informaționale și măsuri de control al calității, astfel cum a arătat și prin răspunsul la clarificări. Totodată, subliniază că, răspunsul la clarificări este concludent, întrucât clarifică unde în propunerea tehnică se regăsesc informațiile solicitate cu privire la planul calității. Contrar celor susținute prin punctul de vedere, în opinia sa, răspunsul la clarificări demonstrează existența informațiilor solicitate prin caietul de sarcini pentru planul de calitate. 5. Punctul 5 din anexa nr. 1 - Planul de management de mediu (V) (Paragrafele (164)-(169) din punctul de vedere) Contestatorul menționează că, prin punctul de vedere, autoritatea contractantă nu reușește să demonstreze în concret temeinicia deciziei de a respinge oferta ......... SRL, arătând încă odată că analiza sa a fost sumară și condusă de intenția vădită de a respinge oferta subscrisei din procedură. Menționează că, alegațiile evazive și generale nu pot fi considerate o contraargumentare propriu-zisă față de criticile din contestație și nici o justificare pertinentă pentru respingerea ofertei. Subliniază că, autoritatea contractantă indică abia prin punctul de vedere „în mod specific” motivele respingerii ofertei, în anexa nr. 1 la comunicare pentru secțiunea 5, fiind consemnate doar trimiteri generice la punctele 2 și 3 respectiv capitolele II - modalitatea de realizare a contractului și III - schița de proiect din anexa nr. 1 la comunicare. Din punctul său de vedere, motivele concrete pentru respingerea ofertei ......... SRL ar fi trebuit să se regăsească în comunicare, nu prin punctul de vedere. Evidențiază că, orice completare a documentelor de evaluare prin punctul de vedere este inadmisibilă, în lumina art. 215 din Legea nr. 98/2016 și principiului transparenței. Față de pretinsele neconformități introduse prin punctul de vedere, ......... SRL precizează următoarele: ■ afirmația că documentul ar fi „parțial copiat” sau că nu „detaliază specific proiectului” este netemeinică; planul de management de mediu este un document distinct, redactat specific pentru proiectul „Varianta de ocolire a municipiului .........”, cuprinzând toate componentele solicitate în anexa 8 la cerințele beneficiarului; acesta menționează în mod explicit lucrarea pentru care este elaborat (PMM- 02/2023 - p. 1/11) și este semnat de directorul general al ......... SRL, ceea ce conferă forță angajantă și caracter oficial documentului; Pagina 268 din 308

■ măsurile de reducere a impactului asupra mediului sunt adaptate specificului proiectului, întrucât integrează un set coerent de acțiuni tehnice și organizaționale concepute în funcție de natura activităților de execuție, amplasamentul lucrărilor și sensibilitățile de mediu ale zonei; aceste măsuri sunt fundamentate pe analiza riscurilor de mediu asociate și sunt implementate printr-un sistem de management conform ISO 14001, care asigură respectarea legislației și a cerințelor contractuale specifice acestui obiectiv; în acest sens, sunt relevante fișierul Propunere tehnică - Partea 1, secțiunea privind planul de mediu - Anexa nr. 3 și angajamentele asumate de subscrisa cu privire la principiile ISO 14001, regăsite la pag. 460-475. Aceste pagini includ măsurile

propuse

pentru

protecția

mediului,

organizarea responsabilităților, descrierea sistemului de management de mediu, referințe la procedurile interne de monitorizare și control, precum și angajamente privind prevenirea poluării și conformarea cu cerințele legale; aceste informații susțin afirmația că măsurile de mediu sunt integrate într-un sistem coerent de management adaptat obiectivului și amplasamentului proiectului; sunt deosebit de relevante și aspectele cuprinse în fișierul propunere tehnică - Partea 5, paginile 522-532, cuprinzând planul de management de mediu; astfel, capitolul „Descrierea sistemului de management al mediului” detaliază structura, principiile și obligațiile în conformitate cu standardul ISO 14001; sunt incluse măsuri pentru protecția aerului, solului, apelor, gestionarea deșeurilor, prevenirea poluării accidentale și controlul zgomotului; în plus, este descris sistemul procedural de identificare, monitorizare si atenuare a riscurilor de mediu în corelare cu cerințele contractuale si cele legale; ■ Anexa nr. 8 nu impune o formă unică de redactare sau nivelul de detaliu aferent unui studiu de impact de mediu; prezentarea coerentă și logică a componentelor fundamentale (politici, măsuri, responsabilități, monitorizare) este suficientă pentru îndeplinirea cerințelor beneficiarului, ceea ce ......... SRL a respectat; ■ conformitatea propunerii tehnice cu cerințele anexei nr. 8 putea fi verificată facil de către autoritatea contractantă, dacă s-ar fi aplecat asupra informațiilor din ofertă; de exemplu: o Politica de mediu - exprimată la începutul planului de management de mediu și în declarația de angajament privind respectarea reglementărilor (fișierul VO ......... -PROPUNERE TEHNICĂ_Part5 - pagina 522); o Descrierea

sistemului

de

management

-

include responsabilitățile, structura organizațională și măsuri operaționale detaliate (fișierul VO ......... - PROPUNERE TEHNICĂ_Part5, paginile 522-525); o Măsuri specifice de protecție - pentru aer, apă, sol, ecosisteme, gestionarea deșeurilor, controlul zgomotului și protejarea Pagina 269 din 308

așezărilor umane (fișierul VO ......... - PROPUNERE TEHNICĂ_Part5, paginile 526- 531); o Planul de monitorizare a mediului - elaborat distinct, cu descrierea indicatorilor și frecvenței de verificare (fișierul VO ......... - PROPUNERE TEHNICĂ_Part5, paginile 531-532); o Asumarea condițiilor din actele de reglementare - este tratată specific în PMM și reluată în clarificarea transmisă prin fișierul „04-Răspuns 2 tehnic 22.10.2024.pdf, răspunsul la întrebarea II.31. Din punctul său de vedere, respingerea ofertei sale, motivată de pretinsul caracter insuficient al informațiilor din planul de management de mediu, este vădit nelegală, disproporționată și reflectă o abordare excesiv de formalistă. Menționează că, nici măcar prin punctul de vedere autoritatea contractantă nu indică în mod concret ce informații suplimentare ar fi fost necesare sau așteptate. Or, planul său depus este complet, clar și structurat în conformitate cu cerințele anexei 8 din caietul de sarcini, adaptat în mod specific proiectului în cauză, integrează obligațiile relevante din actele de reglementare și a fost suplimentat și confirmat prin răspunsul la clarificări - aspect pe care autoritatea contractantă a ales să îl ignore. În aceste condiții, respingerea propunerii tehnice pe acest considerent contravine principiului proporționalității și obligației de evaluare efectivă a ofertei. Doar cu titlu de exemplu, menționează că, dacă autoritatea a respins oferta sa pe motiv că măsurile de mediu „nu sunt adaptate” sau „nu răspund cerințelor”, atunci acceptarea unei oferte precum cea a ......... SRL, care este vizibil mai generală și mai puțin contextualizată, indică o aplicare neuniformă și arbitrară a documentației de atribuire. De exemplu, propunerea tehnică a ofertantului ......... SRL (părțile 1, 2 și 3), Planul de management de mediu este descris generic, fără a fi adaptat la specificul amplasamentului și lucrărilor, fiind utilizate formulări precum: ■ „PMM va furniza informațiile de mediu și sistemele/planurile de acțiune necesare”; ■ „Asocierea va revizui periodic PMM și va realiza auditul pentru reorientare”. Subliniază faptul că planul de management de mediu al ofertei ......... SRL, nu cuprinde: ■ o descriere a riscurilor reale identificate pe traseul variantei de ocolire a Municipiului ......... (e.g. zone de protecție hidrografică ori vegetație sensibilă); ■ corelarea cu activitățile concrete de șantier (e.g., tipuri de deșeuri generate, surse de emisii particulare, puncte de descărcare a materialelor etc.). Mai mult, precizează că în propunerea tehnică a ofertantului ......... SRL (partea 2), nu există fundamentarea pe analiza de risc și măsurile concrete de control. De exemplu, nu se regăsesc proceduri tehnice Pagina 270 din 308

diferențiate pentru (i) protecția apelor subterane și de suprafață, (ii) protecția solului în zonele de terasament, (iii) planul de monitorizare a prafului și zgomotului și (iv) măsurile de control în cazul poluării accidentale. Din punctul său de vedere, conținutul planului de management de mediu propus de ......... SRL, este formal, centrat pe angajamente generale, fiind incluse formulări vagi precum: ■ „PMM va respecta cerințele din Anexa 8 la caietul de sarcini”; ■ „se vor lua măsuri de diminuare a efectelor adverse”. Susține că din oferta ......... SRL lipsesc aspecte esențiale, precum indicatorii de mediu, frecvența monitorizărilor, instrumentele de control, fluxul de raportare, dotările sau resursele efectiv implicate. În concluzie, apreciază că planul de management de mediu al ......... SRL este un document-șablon, preluat standard, fără a fi integrat în contextul de execuție real, și nu asigură transparența, trasabilitatea și eficiența măsurilor de mediu, așa cum se pretinde. Evidențiază că, pentru oferta ......... SRL, autoritatea contractantă nu mai pretinde că informațiile „sunt generale și neadaptate specificului proiectul, părând preluate din alt context (cum pretinde eronat în cazul ofertei FAR). Totodată, scopul legislației achizițiilor publice (selectarea ofertei conforme care îndeplinește criteriile de atribuire), invocat repetitiv de autoritatea contractantă nu a mai fost aplicat în cazul ofertei câștigătoare. 6. Punctul 8 din Anexa nr. 1 - Resursele implicate - personalul disponibil și propus de ofertant pentru executarea contractului si echipamente/instalatii/utilaie la dispoziția ofertantului pentru executarea contractului (VI.1-VI.5) (Punctul H din punctul de vedere) Referitor la acest punct, contestatorul menționează că, autoritatea contractantă nu poate respinge oferta ......... SRL pe baza unor presupuneri ori interpretări proprii și subiective ale documentației de atribuire. Contrar celor susținute prin punctul de vedere că nu s-ar fi detaliat suficient implicarea personalului cheie și alocarea resurselor, consideră că oferta sa prezintă toate informațiile solicitate de cerințele beneficiarului pentru resursele implicate (personal, și echipamente/ instalații/utilaje) într-o manieră logică, corelată și relevantă pentru particularitățile proiectului. 6.I. Întrebarea VI.1. Față de această întrebare, menționează că, prin punctul de vedere, autoritatea contractantă modifică motivele pentru care a respins oferta ......... SRL. Evidențiază că, deși prin anexa nr. 1 la comunicare, s-a făcut referire doar la pretinsa nerespectare a cerințelor referitoare la capitolul III - schița de proiect, prin punctul de vedere, autoritatea contractantă susține că prezentarea documentelor pentru experții propuși nu ar fi fost suficientă pentru a demonstra în totalitate cu cerințele beneficiarului. Pagina 271 din 308

Din punctul său de vedere, o astfel de modificare a motivelor respingerii ofertei nu este permisă prin punctul de vedere în lumina art. 215 din Legea nr. 98/2016 și principiului transparenței, astfel cum a arătat la secțiunea I.3. de mai sus. Subliniază că, în orice caz, pentru toți experții propuși de ......... SRL a fost prezentate documente justificative (e.g. CV, diplome, autorizații), incluse în propunerea tehnică (e.g. începând cu pag. 381 din VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part1.pdf), documentele prezentate dovedind îndeplinirea tuturor cerințelor specifice din pct. 6.1.1 și 6.12 din cerințele beneficiarului. 6.2. Întrebarea VI.2 Referitor la această întrebare, în primul rând, contrar celor susținute prin punctul de vedere, contestatorul menționează că organigrama echipei de proiect (anexa 2 la propunerea tehnică) și responsabilitățile personalului (începând cu pagina 381 din VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part1.pdf detaliază clar structura de raportare și distribuirea responsabilităților. Fiecare expert nominalizat în oferta ......... SRL este poziționat în fluxul decizional, cu activități indicate. Menționează că, prin punctul de vedere, autoritatea contractantă indică în mod eronat că aceste informații s-ar regăsi la pag. 272-273 din VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part8.pdf, secțiunile relevante din propunerea tehnică care demonstrează îndeplinirea cerinței sunt însă cele indicate de ......... SRL. Inserând solicitările autorității de la art. 6.1. din cerințele beneficiarului, menționează că autoritatea reproșează că propunerea tehnică nu ar conține descrierea detaliată a modului efectiv de implicare a fiecărui expert solicitată prin cerințele de la 6.1. din cerințele beneficiarului, deși nivelul de detaliu pretins prin Punctul de vedere nu a fost solicitat prin documentația de atribuire. Totodată, menționează că solicitarea de clarificări a avut în vedere precizarea secțiunilor din propunerea tehnică în care se regăsesc responsabilitățile personalului cheie, fără a impune vreun „nivel de detaliu necesar pentru a evalua adecvarea organizării propuse”. Din punctul său de vedere, autoritatea contractantă nu poate, prin punctul de vedere, să modifice în mod nepermis cerințele stabilite prin documentația de atribuire sau conținutul întrebării din solicitarea de clarificări, pentru a justifica în mod artificial o pretinsă neconformitate sau neconcludentă a răspunsului la clarificări. 6.3. Întrebarea VI.3 În ceea ce privește această întrebare, contestatorul susține, contrar celor afirmate de autoritatea contractantă, că, informațiile din propunerea tehnică referitoare la implicarea RTE (e.g tabelul de responsabilități, CV și Planul Calității) sunt suficiente, întrucât precizează atribuțiile-cheie, inclusiv avizarea documentației, verificări pe faze și participarea la șantier. Pagina 272 din 308

Menționează că, descrierea detaliată, într-o secțiune separată, a activităților specifice pe care RTE le va desfășura pe parcursul contractului nu a fost solicitată. 6.4. Întrebarea VI.4 Referitor la această întrebare, consideră că nici nemulțumirea autorității contractante referitoare la pretinsa insuficiență a detaliilor referitoare la rolul și implicarea topografului, nu poate fi reținută. Precizează că topograful este menționat în CV, în tabelul de responsabilități și este implicat în toate activitățile de trasare și măsurători. Documentele și informațiile incluse în propunerea tehnică a FAR specifică atribuțiile, inclusiv ridicări inițiale și „as-built”. Reiterează faptul că, cerința 6.1.2 din cerințele beneficiarului nu impune prezentarea unor proceduri tehnice pentru fiecare rol, ci doar descrierea generală a implicării expertului, care a fost cuprinsă în propunerea tehnică. 6.5. Întrebarea VI.5 În ceea ce privește această întrebare, contrar celor susținute de autoritatea contractantă, contestatorul menționează că planul propriu de securitate și sănătatea muncii cuprinde detalii privind activitățile de instruire, prevenire, control și raportare. Responsabilul de securitate și sănătatea muncii este menționat în tabelul general de responsabilități, iar activitățile de securitate și sănătatea muncii sunt incluse și în Graficul Gantt. Evidențiază că prin, cerințele beneficiarului (pagina 50), autoritatea contractantă nu a impus prin documentația de atribuire o descriere detaliată a activităților și responsabilităților specific ale responsabilului de securitate și sănătatea muncii pe parcursul tuturor fazelor proiectului, ci doar ca: „Ofertanții vor avea în vedere ca expertul să dețină certificări/documente necesare în vederea desfășurării activităților în conformitate cu prevederile din HG nr. 300/2006. Ulterior semnării contractului, antreprenorul va transmite nominalizarea expertului.” Consideră că, nici actele normative la care se face referire prin punctul de vedere (Legea nr. 319/2006 și HG nr. 300//2006) nu impun ca atribuțiile responsabilului de securitate și sănătatea muncii să fie descrise pe faze în ofertă, astfel cum se afirmă prin Punctul de vedere. Documentele depuse în oferta sa acoperă cerințele documentației de atribuire privind integrarea securității și sănătății muncii, astfel cum au fost acestea formulate. În concluzie, menționează că deși însăși autoritatea contractantă recunoaște că propunerea sa tehnică conține documente și mențiuni generale privind personalul-cheie, aceasta susține în mod neîntemeiat că nu s-ar fi demonstrat în mod detaliat și specific modul concret de îndeplinire a atribuțiilor de către experți. Or, o asemenea exigență suplimentară nu rezultă din cerințele documentației de atribuire, astfel că Pagina 273 din 308

nu poate fi invocată pentru a fundamenta o presupusă neconformitate a ofertei. Totodată, evidențiază că răspunsurile sale transmise, sunt în mod evident concludente în raport cu solicitarea de clarificări formulată de MUNICIPIUL .......... În condițiile în care autoritatea contractantă a solicitat expres indicarea secțiunilor din propunerea tehnică unde sunt detaliate responsabilitățile personalului-cheie, răspunsurile au vizat exact această întrebarea — indicarea punctuală a secțiunilor relevante din ofertă. în consecință, reproșul potrivit căruia s-ar fi furnizat „trimiteri generice la documentele existente” este vădit nefondat. De altfel, răspunsurile la clarificări nu aveau rolul de a remedia presupuse lipsuri, ci exclusiv de a confirma conformitatea ofertei ......... SRL, conform solicitării de clarificări. 7. Punctul 16 din anexa nr. 1 - Declarație privind termenul de garanție acordat lucrărilor executate (VII) (Ppunctul I din punctul de vedere) În ceea ce privește acest punct, contestatorul consideră că apărările din punctul de vedere depășesc aspectele consemnate în documentele de evaluare și sunt neîntemeiate. 7.1. Susținerile din Punctul de vedere exced documentelor de evaluare Referitor la această afirmație, contestatorul apreciază că prin punctul de vedere, autoritatea contractantă modifică motivul de respingere a ofertei ......... SRL atunci când afirmă că nu s-ar fi detaliat modalitatea prin care ofertantul va asigura și monitoriza performanța lucrărilor pe durata perioadei de garanție extinse ofertate. Inserând extras din solicitarea de clarificări nr. 77058/15.10.2024, precum și din anexa nr. 1 la comunicare, contestatorul evidențiază faptul că, prin punctul de vedere, autoritatea contractantă extinde motivul de respingere susținând că ......... SRL „nu ar fi prezentat modalitatea prin care va asigura și monitoriza performanța lucrărilor pe durata perioadei de garanție extinsă, corelând aceasta cu planul de execuție și asigurarea calității” și că aceasta ar fi indicat în analiza sa că „lipsește descrierea specifică a modalității de monitorizare a lucrărilor pe perioada de garanție”. Aspectul referitor la performanța lucrărilor pe durata perioadei de garanție extinse este invocat pentru întâia oară prin punctul de vedere si este în contradicție cu actele anterioare emise de autoritatea contractantă. Față de argumentele prezentate mai sus, aplicabile mutatis mutandis, contestatorul solicită Consiliului înlăturarea de la analiza prezentei spețe a acestor motive: cele din anexa nr. 1 la comunicare ca fiind indirect recunoscute de autoritatea contractantă drept netemeinice și insuficiente, iar cele suplimentare din punctul de vedere drept inadmisibile. Și acestea din urmă sunt neîntemeiate. 7.2. Oferta ......... SRL este admisibilă Pagina 274 din 308

În ceea ce privește acest punct, contestatorul precizează că a indicat secțiunile relevante din propunerea tehnică care detaliază tehnologiile, principalele lucrări și asigurarea calității, astfel încât perioada de garanție de 60 luni să fie real susținută. Consideră că aceste secțiuni permit autorității contractante să înțeleagă substanța angajamentului asumat prin ofertarea uni garanții extinse, astfel cum se afirmă inclusiv prin punctul de vedere. De exemplu, menționează că propunerea tehnică include un subcapitol dedicat monitorizării în perioada de garanție (VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part1, paginile 483-484) în cadrul cărora sunt detaliate: ■ organizarea activităților de urmărire post-recepție; ■ identificarea responsabilităților pentru inspecții periodice; ■ măsurile de intervenție în caz de deficiente tehnice. De asemenea, precizează că, în planul calității (VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part5, paginile 68- 916 este inclusă o strategie de menținere a performanței lucrărilor, în conformitate cu cerințele Legii nr. 10/1995 și a standardelor de calitate aplicabile. Din punctul său de vedere, răspunsul la clarificări este, totodată, concludent întrucât clarifică în mod corespunzător și pertinent secțiunile din propunerea tehnică unde se regăsesc informațiile cu privire la tehnologiile de execuție care vor fi utilizate în vederea asigurării calității lucrării pe întreaga perioadă de garanție ofertată și descrierea detaliată a metodelor de lucru pentru componentele majore ale lucrărilor și a materialelor pe care subscrisa le va pune în operă. Astfel, pe lângă faptul că sunt inadmisibile, apreciază că susținerea autorității contractante este și nefondată. Documentația de atribuire nu a impus o astfel de cerință pentru perioada de garanție ofertată, ci doar prezentarea unor informații, inserând în susținere, extras din Nota 4. Consideră că respingerea ofertei sale este nelegală și excesiv de formalistă, în condițiile în care oferta subscrisei include toate detaliile necesare pentru ca angajamentul asumat pentru garanția extinsă de 60 luni să fie suficient fundamentată: ■ conține angajamentul de garanție de 60 luni, exprimat ferm; ■ include modalitatea de monitorizare post-recepție, integrată în planurile de calitate; iar răspunsul la clarificări a răspuns concret și clar întrebării formulate de autoritatea contractantă. Totodată, apreciază că autoritatea contractantă evită să răspundă argumentului din contestație potrivit căruia, în măsura în care aprecia că informațiile furnizate necesitau un nivel suplimentar de detaliere, avea obligația legală de a acționa cu diligență și de a-i solicita clarificări suplimentare, în conformitate cu principiile care guvernează materia achizițiilor publice. 8. Cerințele neanalizate prin anexa nr. 1 la comunicare Pagina 275 din 308

Cu privire la acest aspect, contestatorul menționează că, deși aparent ample, în opinia sa, nici anexa nr. 1 la comunicare și nici punctul de vedere nu fac altceva decât să confirme că analiza autorității contractantă față de îndeplinirea cerințelor din documentația de atribuire prin oferta ......... SRL este sumară, incompletă și demonstrează că decizia de respingere se întemeiază pe o cercetare fugitivă și dezinteresată a ofertei tehnice. În opinia sa, această concluzie reiese și din faptul că, deși sunt precizate în comunicarea rezultatului procedurii emisă pentru un ofertant respins, punctele 5, 7, 13, 14 și 16 din anexa nr. 1 nu cuprind, în fapt, o analiză a îndeplinirii cerinței, fapt expres recunoscut de însăși autoritatea contractantă. Acestei puncte nu sunt mai sunt tratate nici prin Punctul de vedere, singura concluzie legală față de finalizarea etapei de evaluare tehnică fiind aceea că, la acest moment, aceste cerințe se impun a fi considerate îndeplinite. Potrivit art. 127 alin. (1) lit. f) din Normele metodologice, atribuția comisiei de evaluare este aceea de a verifica conformitatea propunerilor tehnice ale ofertanților cu prevederile caietului de sarcini. Textul de lege nu se referă la o verificare parțială sau trunchiată a propunerii tehnice. Odată închisă etapa de evaluare tehnică se presupune că Autoritatea Contractantă a analizat integral ofertele tehnice. Totodată, arată art. 215 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 98/2016 obligă autoritatea contractantă să comunice fiecărui ofertant respins motivele concrete care au stat la baza deciziei de respingere a ofertei sale. Prin aceasta nu se poate înțelege altceva decât toate motivele pentru o astfel de respingere. În opinia sa, textele legale sunt suficient de clare față de obligația comisiei de evaluare, de a proceda la o verificare temeinică și in integrum a ofertei. În al doilea rând, contestatorul apreciază că soluția legală este firească prin prisma principiului transparenței, care obligă, în concret, autoritatea contractantă la enunțarea tuturor motivelor care au stat la baza deciziei de respingere a unei ofertei, precum si în baza dreptului la o cale de atac efectivă. O interpretare contrară ar putea duce la situația în care ofertanții respinși în urma evaluării ofertelor lor se găsesc în imposibilitatea contestării rezultatului, întrucât nu pot solicita un control de legalitate complet și eficient, ci numai un control parțial, asupra acelor motive pe care comisia de evaluare le-a enunțat expres. De altfel, precizează că, simpla reluare a cerinței însoțită de aprecierea că nici măcar nu se mai justifică/nu s-ar mai putea formula solicitări de clarificări nu poate fi considerată un veritabil motiv de respingere a ofertei câtă vreme nu se face nicio mențiune expresă asupra lipsurilor constatate, ori a motivelor pentru care comisia de evaluare apreciază că lipsurile sunt ar fi atât de extinse încât o solicitare de clarificări nu ar putea remedia aspectele din ofertă. Pagina 276 din 308

Susține că, în mod ironic, deși: ■ în anexa nr. 1 la comunicare, MUNICIPIUL ......... argumentează că nu va adresa solicitări de clarificări pentru a respecta dispozițiile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016; si ■ prin punctul de vedere, chiar autoritatea contractantă face referire la importanța respectării principiului tratamentului egal: „(54) Jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit că autoritatea adjudecătoare trebuie să interpreteze criteriile în același fel pe parcursul întregii proceduri. Principiul egalității de tratament presupune ca toți participanții la o procedură de atribuire să beneficieze de aplicarea acelorași condiții impuse de autoritate, astfel încât să se garanteze că este înlăturat orice risc de favoritism și de arbitrar din partea autorității. ( a se vedea și B02023_105)”, tocmai prin neadresarea unor astfel de solicitări încalcă normele amintite. O astfel de manieră de evaluare precum cea a ofertei ......... SRL este vădit netransparentă și disproporționată, fiind contrară dispozițiilor art. 2 alin. (2) lit. d) și e). Mai mult, subliniază că, nici invocarea obligativității unui element al propunerii tehnice nu poate conduce automat la respingerea ofertei, fără a se verifica, în prealabil, dacă acel element lipsește în realitate din toată propunerea tehnică. Autoritatea contractantă nu poate, prin documentație, să instituie de la sine putere cauze de respingere automată, și în niciun caz situații care să o exonereze de obligația de a verifica, în prealabil, dacă elementul clamat chiar lipsește ori doar nu a fost observat de comisia de evaluare, astfel cum a reținut și Consiliul în Decizia nr. 758/C6/398/2025 din 21.03.2025, din care inserează extras ca prin screen. III.

Inadmisibilitatea

Ofertei

Asocierii

.........

SRL - .................................... SRL, prin liderul asocierii ......... SRL (Punctul J din punctul de vedere) 1. Susține că Asocierea ......... SRL - .................................... SRL, prin liderul asocierii ......... SRL nu îndeplinește criteriul de calificare privind experiența similară și a răspuns neconcludent solicitării de clarificări. Astfel, precizează că, prin punctul de vedere, autoritatea contractantă invocă o pretinsă nemotivare a criticii aduse ofertei Asocierii ......... SRL. Din punctul său de vedere, criticile din contestație sunt fundamentate și formulate în concret prin raportare la documentele din dosar la care autoritatea contractantă a acordat acces. în pofida considerentelor reținute cu caracter obligatoriu prin prima Decizie a CNSC cu privire la acordarea accesului la dosar în integralitate (având în vedere că nu s-a dovedit caracterul confidențial al ofertelor), MUNICIPIUL ......... a tratat solicitarea subscrisei de acces la dosarul achiziției în mod nelegal, prin îngrădirea nejustificată a accesului Pagina 277 din 308

subscrisei la oferta ......... SRL, inclusiv la solicitările de clarificări și răspunsurile la acestea din etapa de verificare a documentelor justificative. Totodată, menționează că, prin contestație, am criticat inclusiv restricționarea nelegală a accesului la dosar și a solicitat repunerea în termenul de contestare, iar Consiliul a confirmat temeinicia acestor critici, prin acordarea accesului la dosarul achiziției publice, în integralitate, cu ocazia studierii dosarului la data de 30.04.2025. Astfel, apreciază că susținerile autorității contractante nu pot fi reținute inclusiv din perspectiva faptului că încalcă principiul nemo auditur propriam turpitudinem allegans (nimeni nu poate invoca in susținerea intereselor sale propria sa culpa). Prin nesancționarea comportamentului autorității contractante de a restricționa accesul la dosar s-ar ajunge la precedente deosebit de periculoase în care autoritățile contractante vor continua să refuze accesul la dosarele de achiziții publice în mod arbitrar si nejustificat și vor invoca ulterior pretinsa nemotivare a criticilor. Evidențiază că, în continuare, autoritatea contractantă nu răspunde concret criticii din contestație și afirmă doar că ofertantul ar fi demonstrat îndeplinirea criteriului de calificare privind experiența similară în urma clarificărilor solicitate cu privire la valoarea lucrărilor efectiv executate de asociatul OBRAS PUBLICAS Y REGADIOS. Susține că, în primul rând, autoritatea contractantă nu a pus în executare corespunzător prima Decizie a CNSC în privința reevaluării ofertei ......... SRL. Subliniază că, astfel cum rezultă din documentele din dosar ulterioare Deciziei CNSC nr. 117, autoritatea contractantă a transmis solicitarea nr. 25610/31.01.202518, față de care Asocierea ......... SRL - .................................... SRL, prin liderul asocierii ......... SRL a prezentat răspunsul nr. 873/11.02.202519. Evidențiază că, deși prin prima Decizie a CNSC s-a reținut expres că autoritatea contractantă ar fi trebuit să aplice prevederile art. 196 alin. (3) din Legea nr. 98/2016 și să solicite ......... SRL să demonstreze valoarea lucrărilor prestate efectiv de asociatul OBRAS PUBLICAS Y REGADIOS S.A., prin solicitarea nr. 25610/31.01.2025, autoritatea contractantă a solicitat ofertantului clasat pe primul loc, cu titlu general, următoarele: „Totodată, vă solicităm ca pentru contractele de experiență similară, să prezentați documente justificative în conformitate cu cele precizate de către CNSC în Decizia emisă sub nr. 720/C1/48,51,55,95/16.02.2024.” În susținere, contestatorul inserează print screen cu reținerile Consiliului din Decizia nr. 720/C1/48, 51, 55, 95 din data de 21.03.2024. Apreciază că, o aplicare corectă și completă a Deciziei CNSC nr. 720/C1/48, 51, 55, 95 din data de 21.03.2024 impunea ca autoritatea contractantă să realizeze o analiză riguroasă a documentelor Pagina 278 din 308

și justificărilor prezentate, în scopul de a verifica dacă lucrările invocate corespund cerințelor prevăzute pentru demonstrarea experienței similare si dacă susțin informațiile declarate inițial în DUAE de către asociatul respectiv. Menționează că, astfel cum rezultă din procesul-verbal nr. 34534/31.03.2025 privind evaluarea documentelor-suport depuse de ofertanți pentru demonstrarea informațiilor din DUAE20 (paginile 75-79), autoritatea contractantă s-a limitat să preia susținerile Asocierii ......... SRL - .................................... SRL, prin liderul asocierii ......... SRL din răspunsul la clarificări și să citeze documentele prezentate, fără a efectua o analiză proprie a acestora și dacă aceste documente susțin valoarea lucrărilor efectiv executate de asociatul OBRAS PUBLICAS Y REGADIOS, invocată inițial prin DUAE.  Acesta susține că, prin răspunsul nr. 873/11.02.2025, asociatul OBRAS PUBLICAS Y REGADIOS nu a demonstrat valoarea lucrărilor executate efectiv în contractul respectiv, astfel cum a fost aceasta declarată prin DUAE. În susținere, contestatorul inserează print screen cu declarația făcută de asociatul OBRAS PUBLICAS Y REGADIOS pentru experiența similară, depusă prin DUAE-ul depus inițial în cadrul procedurii de atribuire, evidențiind că, cu toate acestea, prin răspunsul la clarificări nr. 873/11.02.2025, ......... SRL a declarat o altă valoare a lucrărilor executate de asociatul OBRAS PUBLICAS Y REGADIOS, inserată, de asemenea, ca print screen, în extras.

Totodată, contestatorul inserează print screen și cu răspunsul ......... SRL în acest sens, precizând că, prin procesul-verbal nr. 34534/31.03.2025 privind evaluarea documentelor-suport depuse de ofertanți pentru demonstrarea informațiilor din DUAE 22 (paginile 75- 79), autoritatea contractantă a preluat susținerile ......... SRL din răspunsul la clarificări și a citat documentele prezentate. în mod convenabil însă aceste documente nu se regăsesc în fișierul SO.Raspuns DIMEX doc suport 11.02.25. Menționează că documentele prezentate pentru asociatul OBRAS PUBLICAS Y REGADIOS se regăsesc la paginile 936 - pag. 1313 din fișierul 50.Răspuns DIMEX doc suport 11.02.25, iar documentele justificative pentru experiența similară conform primei decizii CNSC, menționând că acestea sunt nominalizate la final, inserând în susținere print screen de unde rezultă acest lucru. Evidențiază că, cu toate acestea, după certificatele ISO (paginile 1296 - 1313), nu se regăsesc documentele justificative privind experiența similară indicate de ......... SRL, ci încep documentele justificative pentru asociatul EXPLAN. Contestatorul menționează că, autoritatea contractantă nici măcar nu a mai analizat aceste documente și nici modificarea valorii experienței Pagina 279 din 308

inițial declarate, aceasta preluând prin metoda copy-paste concluzia primei evaluări, inserată sub formă taberală de contestator. Mai mult decât atât, susține că, în cadrul evaluării inițiale, autoritatea contractantă a reținut 2 contracte pentru îndeplinirea cerinței privind experiența similară, în timp ce prin procesul-verbal nr. 34534/31.03.2025 are în vedere 3 contracte, inserând extras din acesta. În al doilea rând, subliniază că, potrivit DUAE completat de asociatul ......... SRL, acesta a declarat doar o valoare de 76.950.387,16 lei, iar Asociatul OPR ASFALT a indicat pentru îndeplinirea acestei cerințe o valoare de 46.509.187,05 lei, și, cu toate acestea, din documentele justificative depuse de ......... SRL, rezultă că valoarea lucrărilor efectuate de cei doi asociați a fost mai mică. Astfel, consideră că dacă se raportează la valoarea totală a lucrărilor executate consemnată în documentul constatator nr. 5517/20.02.2023, și aplică procentele din acordul de asociere, rezultă următoarele sume: ■ DIMEX-75.959.011,48 lei; ■ OPR ASFALT - 45.910.029 lei. În susținere, contestatorul a inserat extras din documentele despre care a făcut vorbire. Menționează că, asociatul OBRAS a declarat în DUAE exclusiv contractul nr. 12-J-3910 din data de 12.09.2008. Convenabil însă, certificatele de plată aferente acestuia nu se regăsesc la dosarul cauzei pentru a fi verificate. Or, precizează că, astfel cum rezultă din: ■ art. 193 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, potrivit căruia Autoritatea Contractantă acceptă la momentul depunerii solicitărilor de participare sau ofertelor DUAE, constând într-o declarație pe propria răspundere actualizată, ca dovadă preliminară în locul certificatelor eliberate de către autoritățile publice sau de către terți care confirmă că operatorul economic în cauză îndeplinește criteriile privind capacitatea, astfel cum au fost solicitate de autoritatea contractantă; ■ art. 196 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, rezultă că Autoritatea contractantă solicită ofertantului clasat pe primul loc să prezinte documente justificative actualizate prin care să demonstreze îndeplinirea tuturor criteriilor de calificare și selecție, în conformitate cu informațiile cuprinse în DUAE, documentele justificative prezentate de Asocierea ......... SRL - .................................... SRL, prin liderul asocierii ......... SRL ar fi trebuit să confirme valoarea lucrărilor efectiv executate de asociatul OBRAS PUBLICAS Y REGADIOS, invocată inițial prin DUAE. Prin

urmare,

apreciază

că

Asocierea

.........

SRL - .................................... SRL, prin liderul asocierii ......... SRL nu a demonstrat îndeplinirea criteriului de calificare privind experiența similară și nu a prezentat documentele suport DUAE conform solicitării adresate în acest sens. Pagina 280 din 308

Totodată, apreciază că, neconcordanța dintre cele declarate în DUAE și documentele justificative depuse Asocierea ......... SRL - .................................... SRL, prin liderul asocierii ......... SRL nu este doar cantitativă (din perspectiva valorii), ci inclusiv calitativă, întrucât nu este clar dacă lucrările efectiv executate de asociatul OBRAS PUBLICAS Y REGADIOS se încadrează în cerința impusă prin fișa de date „lucrări similare în infrastructura rutieră”. Consideră că răspunsul la clarificări este lacunar și nu demonstrează (i) nici distribuția efectivă a lucrărilor între membrii asocierii și (ii) nici valoarea aferentă fiecărei categorii de lucrări (i.e. drumuri, structuri, utilități) executate efectiv de asociatul OBRAS PUBLICAS Y REGADIOS. Inconsecvențele identificate în legătură cu experiența similară invocată de asociatul OBRAS PUBLICAS Y REGADIOS sunt deosebit de grave, întrucât acestea nu dovedesc executarea efectivă a lucrărilor relevante pentru experiența similară, astfel cum a fost aceasta solicitată prin documentația de atribuire. Astfel, subliniază că, și în urma acestei a doua clarificări, natura lucrărilor invocate drept experiență similară este incertă, iar atribuirea concretă a execuției către asociatul OBRAS este nedovedită. Ca atare, una dintre cele mai grave probleme în legătură cu îndeplinirea cerinței de experiență similară rămâne lipsa probării exacte a executării lucrărilor relevante de către asociatul invocat, nu doar o diferență de calcul. 2. Asocierea ......... SRL - .................................... SRL, prin liderul asocierii ......... SRL nu a prezentat certificate fiscale actualizate și a răspuns neconcludent solicitării de clarificări Consideră că argumentul autorității contractante în sensul în care prin Decizia CNSC nr. 720/C1/48, 51, 55, 95 din data de 21.03.2024 nu s-ar fi menționat că este necesară reevaluarea documentelor justificative prezentate de Asocierea ......... SRL - .................................... SRL, prin liderul asocierii ......... SRL nu poate fi reținut de Consiliu. Acest aspect nu poate scuza Autoritatea Contractantă pentru nerespectarea obligației prevăzute în sarcina sa prin art. 196 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 și prevederile propriei documentații de atribuire. Indiferent de soluția Consiliului sau a instanței de judecată, Autoritatea Contractantă avea obligația de a solicita documente justificative actualizate Asocierii ......... SRL - .................................... SRL, prin liderul asocierii ......... SRL, având în vedere perioada considerabilă de timp care a trecut de la data prezentării acestor documente de Asocierea ......... SRL - .................................... SRL, prin liderul asocierii ......... SRL în prima etapa de contestare (primul raport al procedurii de atribuire este din luna decembrie 2023!) și până la data Raportului procedurii din aprilie 2025 și faptul că poate interveni incidența unor situații de excludere, după cum s-a și întâmplat în privința subcontractantului PAB ROMANIA S.R.L. Pagina 281 din 308

În susținere, menționează că practica CNSC confirmă obligația autorităților contractante de a solicita documente justificative actualizate anterior atribuirii contractului, din care amintește, cu titlu de exemplu, Decizia CNSC publicata sub B02021_708, inserată de acesta în extras. Consideră că, în condițiile în care evaluarea documentelor suport DUAE de către autoritatea contractantă a avut loc în luna martie 2025, Asocierea ......... SRL - .................................... SRL, prin liderul asocierii ......... SRL trebuia să depună certificate de atestare fiscală care să cuprindă îndeplinirea obligațiilor fiscale la nivelul lunii februarie 2025, nu ianuarie 2025. 3. Subcontractantul PAB ROMÂNIA S.R.L. se află în situația de excludere prevăzută la art. 167 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016 Referitor la acest aspect, inserează răspunsul la clarificări nr. 873/11.02.2025, al Asocierii ......... SRL - .................................... SRL, prin liderul asocierii ......... SRL. Astfel cum rezultă din procesul-verbal nr. 34534/31.03.2025 privind evaluarea documentelor-suport depuse de ofertanți pentru demonstrarea informațiilor din DUAE, consideră că autoritatea contractantă nici măcar nu a verificat incidența situației de excludere prevăzute de art. 167 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016 în cazul subcontractantului PAB ROMANIA S.R.L. Totodată, susține că, autoritatea contractantă nici măcar nu a verificat aspectele indicate cu privire la insolvență subcontractantului. Si de această dată, evaluarea autorității contractantă rezumându-se la preluarea concluziilor expertului cooptat din raportul de specialitate nr. 158/15.03.202523. Având în vedere că subcontractantul PAB ROMÂNIA S.R.L. se află în procedura insolvenței, acesta se află în situația de excludere prevăzută la art. 167 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016, consideră că autoritatea contractantă avea obligația de a respinge oferta ......... SRL. IV. Restricționarea accesului la dosarul achiziției publice șl repunerea în termenul de contestare (punctul K din punctul de vedere) În ceea ce privește acest aspect, contestatorul evidențiază faptul că, prin punctul de vedere, autoritatea contractantă susține că procedura de acordare a accesului s-ar fi desfășurat cu respectarea principiilor transparenței și dreptului la apărare, în limitele impuse de legislația în vigoare privind protecția informațiilor confidențiale. În primul rând, contestatorul subliniază că nu a omis să menționeze accesul avut la dosarul achiziției publice în cadrul primului demers de contestare. Dimpotrivă, prin contestație s-a arătat expres că autoritatea contractantă nu putea restricționa accesul la oferta ......... SRL, la solicitările de clarificări și la răspunsurile aferente, precum și la actele de (re)evaluare care reflectă analiza acestor documente, având în vedere considerentele obligatorii ale Deciziei CNSC nr. 720/C1/48, 51, 55, 95 din data de 21.03.2024. Astfel cum a arătat și prin contestație, Pagina 282 din 308

subliniază că CNSC a reținut deja, cu autoritate de lucru judecat, că Asocierea ......... SRL - .................................... SRL, prin liderul asocierii ......... SRL nu a dovedit caracterul confidențial al documentelor astfel marcate și nici existența unui prejudiciu în ipoteza dezvăluirii acestora. Așadar, precizează că, pe lângă faptul că face trimitere la prevederi legale inaplicabile (i.e. art. 20 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 nu are incidență asupra regimului informațiilor confidențiale) obligația autorității contractante de a proteja informațiile pretins confidențiale, invocată prin punctul de vedere, este lipsită de relevanță. Aceasta nu poate fi opusă la acest moment, în condițiile în care Consiliul a statuat deja, cu caracter obligatoriu, că nu a fost administrat niciun mijloc de probă din care să rezulte caracterul confidențial al acestor informații sau prejudiciul care ar fi fost cauzat prin dezvăluirea lor. Precizează că, accesul anterior la dosarul achiziției în cadrul primului demers nu este de natură să înlăture dreptul subsemnatei de a solicita consultarea documentelor emise ulterior Deciziei CNSC nr. 720/C1/48, 51, 55, 95 din data de 21.03.2024, drept exercitat anterior formulării prezentei contestații. Astfel, contrar susținerilor autorității contractante, contestatorul apreciază că aceasta nu a pus la dispoziția sa toate actele procedurale relevante. Distinct de procesele-verbale de evaluare, apreciază că MUNICIPIUL ......... avea obligația de a acorda acces inclusiv la: ■ solicitările de clarificări și răspunsurile formulate de ofertanți; ■ toate anexele la procesul verbal nr. 1973/17.01.2025, aferente evaluării documentelor depuse de ofertanții participanți la procedura de atribuire, incluzând, dar fără a se limita la (i) toate anexele la Procesul-verbal nr. 1973/17.01.2025, respectiv Anexa nr. 1, Anexa nr. 2 și Anexa nr. 3, precum și (ii) raportul de specialitate nr. 10/14.01.2025 al experților externi cooptați, constituit în Anexa nr. 4 la Procesul-verbal nr. 1973/17.01.2025. În al doilea rând, în opinia sa, chiar dacă autoritatea contractantă susține că nu ar fi existat nicio vătămare, restricționarea nejustificată a accesului la dosarul achiziției publice a afectat în mod direct și concret dreptul său de a-și exercita în mod efectiv dreptul la apărare. Or, consideră că, este unanim recunoscut în jurisprudența și doctrina europeană că primul principiu- pilon al Directivei de remedii este principiul efectivității remediilor la care operatorii economici trebuie să poată recurge atunci când apreciază că autoritățile contractante încalcă prevederile Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene și/sau ale Directivei 2014/24/UE și/sau ale legislației naționale de transpunere a acestora. Acest standard minim trebuie respectat cu strictețe în cadrul sistemelor naționale de remedii de la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene. Pagina 283 din 308

Evidențiază că, potrivit art. 1(1) din Directiva 89/665/CEE, astfel cum a fost aceasta modificată prin Directiva 2007/66/, „statele membre adoptă măsurile necesare pentru a garanta că, în ceea ce privește contractele circumscrise domeniului de aplicare al Directivei 2004/18/CE (n.n. respectiv al Directivei 2014/24/UE), deciziile luate de autoritățile contractante pot fi supuse unor căi de atac efective și, în special, cât se poate de rapide, în conformitate cu condițiile stabilite la articolele 2-2f din prezenta directivă, în temeiul nerespectării, prin aceste decizii, a legislației comunitare în domeniul achizițiilor publice sau a normelor de drept intern de transpunere a acesteia”. Această vătămare, precum și temeinicia celor susținute de ......... SRL a fost implicit recunoscută și de CNSC, care a dispus accesul său la întreg dosarul achiziției publice, inclusiv la documentele anterior restricționate de către MUNICIPIUL .......... Astfel, restricționarea accesului nu doar că a fost nelegală (contravenind atât primei Decizii a CNSC, cât și prevederilor legale), ci a produs o atingere efectivă intereselor legitime ale subscrisei în cadrul procedurii. Prin urmare, contestatorul solicită și admiterea formală a capătului de cerere astfel formulat. Menționează că, odată constatată stabilirea greșită de către autoritatea contractantă a caracterului confidențial și a restricționării nelegale a accesului la dosarul achiziției publice, devin incidente aspectele reținute de CJUE în Decizia nr. C-54/2124. CJUE a reținut că articolul 1 (1) și (3) din Directiva 89/665/CEE trebuie interpretat în sensul că: „în cazul constatării, în cursul soluționării unei căi de atac formulate împotriva unei decizii de atribuire a unui contract de achiziții publice, a unei obligații a autorității contractante de a divulga reclamantului informații care au fost tratate în mod eronat ca fiind confidențiale și a unei încălcări a dreptului la o cale de atac efectivă din cauza nedivulgării acestor informații, această constatare nu trebuie în mod necesar să conducă la adoptarea de către această autoritate contractantă a unei noi decizii de atribuire a contractului, cu condiția ca dreptul procedural național să permită instanței sesizate să adopte, în cursul judecății, măsuri care să restabilească respectarea dreptului la o cale de atac efectivă sau să îi permită să considere că reclamantul poate formula o nouă cale de atac împotriva deciziei de atribuire deja luate. Termenul de introducere a unei astfel de căi de atac nu trebuie să curgă decât din momentul în care acest reclamant are acces la ansamblul informațiilor care au fost calificate în mod eronat drept confidențiale.” În consecință, odată constatat că autoritatea contractantă a restricționat accesul la dosar în mod nelegal, apreciază că este necesar să se asigure accesul la un remediu efectiv pentru contestator. În linie cu jurisprudența europeană, precizează că, dreptul național român dreptul național permite Consiliului să adopte, în cursul judecății, măsuri care să restabilească respectarea dreptului la o cale de atac Pagina 284 din 308

efectivă, respectiv repunerea în termenul de contestare și analizarea criticilor rezultate din analiza dosarului achiziției publice, prevăzute de art. 186 C.p.c. V. Încălcarea principiilor aplicabile în materia achizițiilor publice (Punctul J din punctul de vedere) Contrar celor afirmate de autoritatea contractantă în acest sens, contestatorul precizează că, procesul de evaluare, precum și etapele de reevaluare dispuse prin deciziile anterioare evidențiază nerespectarea dispozițiilor legale incidente, a cerințelor documentației de atribuire și a deciziilor obligatorii ale CNSC. Mai mult, evidențiază că, în etapele procedurale anterioare, atât ANAP, cât și CNSC și Curtea de Apel Târgu ......... au constatat și sancționat măsurile nelegale adoptate de Autoritatea Contractantă, măsuri care au avut ca efect respingerea disproporționată și abuzivă a ofertelor admisibile, eliminând în mod artificial concurența din cadrul procedurii, în favoarea Asocierii ......... SRL - .................................... SRL, prin liderul asocierii ......... SRL, chiar cu prețul încălcării prevederilor documentației de atribuire și a normelor legale aplicabile. Astfel cum rezultă din cele descrise pe larg prin contestație, contestatorul subliniază că, în opinia sa, autoritatea contractantă a încălcat în mod flagrant și repetat principiile aplicabile în materia achizițiilor publice, prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016: ■ principiul proporționalității - încă din primul ciclu procesual au existat susțineri în sensul că oferta (mereu) câștigătoare și singura admisibilă, respectiv oferta ......... SRL, nu ar fi fost verificată cu rigurozitate, aceasta fiind evaluată printr- o favorizare excesivă și cu depășirea abaterilor evidente și firești care ar putea fi remediate cu respectarea principiului proporționalității; astfel cum am arătat mai sus, documentele din dosar confirmă evaluarea superficială a ofertei ......... SRL atât din perspectiva documentelor justificative prezentate pentru experiența similară, cât și în privința documentelor justificative actualizate pentru verificarea situațiilor de excludere (e.g. certificate fiscale); pe de altă parte, oferta ......... SRL a fost respinsă neîntemeiat, cu încălcarea gravă a principiului proporționalității prevăzut la art. 2 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 98/2016 și cu depășirea flagrantă a ceea ce este proporțional și necesar; subscrisa a detaliat punctual, atât prin Contestație, cât și prin prezentul document, că pretinsele „neconformităti multiple, substanțiale si clare” invocate prin Punctul de vedere nu pot fi reținute ca temei pentru respingerea ofertei; acestea nu reprezintă decât rezultatul aplicării mecanice a unui algoritm formal de evaluare asupra unui volum extins de documente, generând o Comunicare a rezultatului procedurii excesiv de stufoasă, dificil de parcurs și interpretat, cel mai probabil cu scopul de a descuraja contestarea de către ofertant; ■ principiul tratamentului egal prevăzut de art. 2 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 98/2016 - respingerea nelegală a ofertei ......... SRL (deși aceasta a răspuns concludent la solicitările de clarificări referitoare la îndeplinirea cerințelor din documentația de atribuire și a îndeplinit cerințele din documentația de atribuire) și favorizarea vădită a ......... SRL, prin relaxarea documentației de atribuire pentru Pagina 285 din 308

acesta și trecerea cu vederea a unor motive vădite de inadmisibilitate reprezintă exemple de manual ale încălcării principiului tratamentului egal; evaluarea diferită a ofertelor este recunoscută, de altfel, și de autoritatea contractantă, sub pretextul conținutului diferit al ofertelor: „individuale reprezintă tocmai expresia transparenței. Faptul că ofertele au fost evaluate diferit în funcție de conținutul lor specific și gradul de conformitate nu înseamnă o aplicare netransparentă a cerințelor, ci o evaluare corectă.” există însă o serie de aspecte care au condus la respingerea ofertei subscrisei prevăzute similar în oferta ......... SRL, care au fost tratate diferit de autoritatea contractantă; de exemplu: Aspect Evaluat ......... DIMEX 2000 (Ofertant Câștigător) Program de lucrări (Gantt) Criticat pentru mici diferențe de durată, presupuse „supraalocări”, oferta respinsă Admisă deși prezentarea graficului a fost sumară și fără detalii suficiente Asumare cerințe tehnice Asumare explicită a cerințelor beneficiarului Asumare generică, fără trimitere punctuală la toate cerințele Răspunsuri la clarificări Răspunsuri complete, cu trimiteri la documentele ofertei Răspunsuri incomplete sau generale la clarificări, acceptate de autoritate Nivel de detaliere al resurselor Prezentare generală a resurselor conform cerințelor de ofertare Resursele detaliate minimal, fără corelare completă cu graficul Respectarea Punctelor de Referință Respectate toate jaloanele majore (10 zile, 7 luni, 12 luni) Respectare formală, fără verificare riguroasă a jaloanelor Aplicarea Clauzei 17 HG 1/2018 Considerată neconformă pe motiv că nu ar detalia Programul de Execuție post- atribuire Niciun reproș pentru lipsa Programului de Execuție detaliat ■ principiul transparenței prevăzut de art. 2 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 98/2016 nu poate fi limitat la simpla publicare a documentației de atribuire în SEAP; nici Comunicarea „detaliată” invocată prin punctul de vedere nu respectă exigențele prevăzute de lege; deși art. 215 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 98/2016 impune consemnarea concretă a motivelor de respingere a unei oferte în cadrul comunicării, autoritatea contractantă a eludat obligația de motivare, limitându-se la reluarea conținutului procesului-verbal de evaluare în Comunicare; în conținutul Comunicării sunt reluate inclusiv cerințele pe care oferta ......... SRL le-a îndeplinit (preluate ca atare din procesul-verbal de evaluare), precum și cerințe neanalizate sub toate aspectele ce implică admisibilitatea ofertei; mai mult, principiul transparenței a fost încălcat și prin modul în care autoritatea contractantă nu a aplicat cerințele din documentația de atribuire în mod transparent tuturor ofertanților; Autoritatea contractantă a îngrădit accesul la dosarul achiziției publice, deși în etapele anterioare de contestare, Consiliul deja a reținut că oferta ......... SRL nu este confidențială (deci nici actele ulterioare evaluării inițiale nu au un astfel Pagina 286 din 308

de regim), a acordat acces inclusiv la documentele de evaluare în mod integral, la avizele emise de ANAP, etc.; ■ principiul asumării răspunderii prevăzut la art. 2 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 98/2016, reiterat la art. 1 alin. (4) din Normele metodologice prin respingerea nelegală a ofertei ......... SRL și declararea din nou drept admisibilă și câștigătoare a unei oferte inadmisibile - în virtutea acestui principiu, Autoritatea Contractantă avea obligația sa asigure atribuirea contractului cu respectarea tuturor dispozițiilor legale incidente și, foarte important, în condiții de gestionare judicioasă a banului public, opusul a ceea ce s-a întâmplat în prezenta situație; prin respingerea nelegală a ofertei ......... SRL din procedură, autoritatea contractantă ajunge să atribuire contractul tocmai fără a exista o concurență propriu zisă în procedură; și ■ scopul legislației achizițiilor publice prevăzut la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 - contrar celor afirmate prin Punctul de vedere, măsurile autorității contractante au condus și la afectarea gravă a competiției în cadrul procedurii de achiziție, contractul fiind atribuit unui ofertant care a depus o ofertă vădit inadmisibilă și singurul menținut în cadrul procedurii de atribuire; reiterăm faptul că, în cadrul prezentei proceduri de atribuire, astfel cum afirmă și autoritatea contractantă „doar o singură ofertă a rămas conformă”, în condițiile în care 5 din cele 6 oferte depuse au fost respinse, iar procedura a fost contestată încă de la început de către 4 dintre ofertanți. Menționează că, temeiul pentru aplicarea sancțiunii pentru gravitatea încălcării principiilor în materia achizițiilor publice este prevăzut la art. 224 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016 coroborat cu art. 224 alin. (2) din același act normativ, respectiv amendă de la 5.000 lei la 30.000 lei. Nu în ultimul rând, precizează că, procesul de evaluare nu a fost unul riguros, ci unul profund viciat. Și autoritatea contractantă recunoaște prin punctul de vedere că există un important risc de prejudiciere a bugetului UE și a obiectivelor finanțării: ca efect al acestor nereguli, există riscul ca fondurile europene alocate proiectului să fie utilizate ineficient sau chiar pierdute: dacă contractul ar fi atribuit în final printr-un proces viciat, prețul plătit ar putea să nu reflecte un raport optim calitate-preț obținut prin concurență reală - ofertele mai avantajoase au fost eliminate ilegal. Astfel, bugetul UE ar suporta costuri nejustificate sau s-ar finanța un contract atribuit preferențial, ceea ce contravine principiilor de eficiență, eficacitate și economie care guvernează gestionarea fondurilor europene. Nu în ultimul rând, dacă neregulile nu sunt corectate, Comisia Europeană ar putea aplica corecții financiare României pentru această achiziție, situație ce ar prejudicia bugetul național (care ar trebui să acopere din surse proprii sumele refuzate la rambursare de UE). Nu în ultimul rând, apreciază că este important de subliniat că, față de modalitatea defectuoasă și complet nelegală în care Municipiul ......... Pagina 287 din 308

a realizat întreaga procedură de atribuire (în toate etapele de evaluare ale acesteia), subscrisa a formulat inclusiv o sesizare către ANAP și Curtea de Conturi. VI. Anularea procedurii de atribuire (Punctul I din punctul de vedere) Susține că, situația de anulare a procedurii de atribuire prevăzută de art. 212 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016 este incidentă în ipoteza în care Consiliul nu va admite capătul de cerere formulat în principal de subscrisa cu privire la reevaluarea ofertei depuse de ......... SRL si, în contextul în care oferta ......... SRL este vădit inadmisibilă. Contrar celor afirmate de autoritatea contractantă, precizează că oferta ......... SRL nu este admisibilă, întrucât ......... SRL nu îndeplinește criteriul de calificare privind experiența similară, nu a prezentat certificate fiscale actualizate și a răspuns neconcludent solicitării de clarificări. Totodată, deși negate în mod formal de către autoritatea contractantă, fără însă a furniza contraargumente concrete prin punctul de vedere, apreciază că abaterile grave care afectează legalitatea și transparența procedurii de atribuire, în sensul art. 212 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, rezultă în mod evident atât din: ■ modul deficitar în care autoritatea contractantă a evaluat (și defavorizat) oferta ......... SRL în contrast cu favorizarea ofertei ......... SRL; ■ denaturarea rezultatului procedurii prin respingerea ofertei ......... SRL (deși conformă) și evaluarea superficială și nelegală a ofertei ......... SRL (declarată, din nou câștigătoare, deși inadmisibilă); ■ modul în care câștigătorul procedurii a fost „anunțat neoficial” cu mult înainte de publicarea în SEAP a Raportului procedurii și a comunicărilor, de către Primarul Municipiului .........; aceste declarații sunt deosebit de importante pentru „legalitatea procesului tehnic de evaluare desfășurat de comisia de evaluare”, întrucât demonstrează că nu au fost respectate obligațiile de confidențialitate și imparțialitate cu privire la derularea procedurii, existând riscul compromiterii întregului proces de achiziție publică; potrivit art. 129 alin. (1) - (3) din Normele metodologice. Prin adresa nr. 37629/24.04.2025, înregistrată la CNSC sub nr. 26854/........., autoritatea contractantă transmite dosarul achiziției. Prin corespondența înregistrată la CNSC sub nr. 24108/14.04.2025, contestatorul .................................... SRL transmite, în original, recipisa de consemnare a cauțiunii nr. 1/08.04.2025, în cuantum de 2.000.000,00 lei, eliberată de Raiffeisen Bank. Prin corespondența înregistrată la CNSC sub nr. 2622/23.04.2025, contestatorul ......... SRL transmite, în original, recipisa de consemnare a cauțiunii nr. 211229506/1 din 17.04.2025, în cuantum de 2.000.000,00 lei, eliberată de CEC Bank Sucursala Bistrița. Analizând susținerile și documentele depuse la dosarul cauzei, CONSILIUL constată următoarele: Pagina 288 din 308

........., în calitate de autoritate contractantă, a organizat procedura de licitație deschisă în vederea atribuirii contractului având ca obiect: „Proiectare și execuție „VARIANTA DE OCOLIRE A MUNICIPIULUI .........”, cod CPV: 45233110-3, elaborând, în acest sens, documentația de atribuire aferentă și publicând, în SEAP, anunțul de participare CN1050425/17.12.2022, conform căruia valoarea estimată a procedurii este 495.647.076,37 lei, fără TVA. Criteriul de atribuire al contractului este „cel mai bun raport calitate-preț”. În cauza care formează obiectul prezentei, asocierea ......... - CML.ROSRL - OPR ASFALT – OBRAS PUBLICAS Y REGADIOS SA - EXPLAN SRL a transmis pe e-mail, în data de ........., cererile de intervenție, înregistrate la CNSC sub nr. ......... și ........./........., care prezintă natura juridică a unor cereri de intervenție accesorie, deoarece, în calitate de ofertant câștigător al procedurii, sprijină poziția autorității contractante, fără a solicita desființarea vreunui act emis de aceasta, motiv pentru care, Consiliul califică cererea de intervenție drept cerere de intervenție accesorie formulată în favoarea autorității contractante. În raport de dispozițiile art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, care stipulează, că „Până la soluționarea contestației de către Consiliu, (...), operatorii economici participanți la procedura de atribuire pot formula cerere de intervenție voluntară în litigiu, potrivit prevederilor Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare, în termen de 10 zile de la data publicării în SEAP a contestației. (...)” și art. 5 din același act normativ care prevede că: „(1) Termenele procedurale stabilite de prezenta lege, exprimate în zile, încep să curgă de la începutul primei ore a primei zile a termenului și se încheie la expirarea ultimei ore a ultimei zile a termenului. (2) Ziua în cursul căreia a fost comunicat un act procedural nu este luată în calculul termenului. Dacă ultima zi a unui termen exprimat altfel decât în ore este o zi nelucrătoare, termenul se încheie la expirarea ultimei ore a următoarei zile lucrătoare”, având în vedere faptul că autoritatea contractantă a publicat în SEAP în data 15.04.2025 contestațiile formulate, Consiliul constată că cererile de intervenție ale asocierii ......... - CML.ROSRL - OPR ASFALT – OBRAS PUBLICAS Y REGADIOS SA - EXPLAN SRL sunt formulate în termen legal. Având în vedere dispozițiile art. 17 alin. (3) și art. 68 din Legea nr. 101/2016, coroborate cu prevederile art. 61 alin. (3), art. 63, 65 și 67 din Cod proc. civ., dar și faptul că, în cadrul procedurii de atribuire în cauză asocierea intervenientă are calitatea de ofertant câștigător, iar, cererile sale privesc menținerea deciziei autorității contractante, Consiliul admite în principiu cererile de intervenție formulate, astfel cum au fost calificate, iar, în conformitate cu art. 67 din C.p.c., coroborat cu cele ale art. 68 din Legea nr. 101/2016, Consiliul va analiza cererile de intervenție

împreună

cu

contestațiile

formulate Pagina 289 din 308

de .................................... SRL (dosar nr. 1264/2025) și ......... SRL (dosar nr. 1308/2025). Ținând seamă de solicitările .................................... SRL (dosar nr. 1264) și ......... SRL (dosar nr. 1308/2025), de a avea acces la dosarul aflat pe rolul CNSC, și ținând cont de prevederile art. 19 din Legea nr. 101/2016, Consiliul a decis să pună la dispoziția părților cauzei care și-au manifestat dorința de a studia dosarul achiziției, conform dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 101/2016, toate documentele aflate la dosar. Pe cale de consecință, urmează a respinge, ca rămase fără obiect, criticile privind restricționarea de către autoritatea contractantă a accesului la dosarul achiziției. Procedând la analiza, pe fond, a contestației formulate de .................................... SRL (dosar nr. 1264/2025), se reține că acesta este nemulțumit de faptul că autoritatea contractantă ......... i-a respins oferta, ca neconformă, în etapa de reevaluare a ofertelor, fără a respecta cele 2 decizii CNSC pronunțate anterior, în cadrul aceleiași proceduri de atribuire și Hotărârea definitivă a Curții de Apel Târgu ......... nr.531/R/11.10.2024. Având în vedere criticile din prezenta contestație, Consiliul apreciază ca fiind relevant istoricul derulării procedurii de atribuire, sens în care, va reține că, anterior, oferta .................................... SRL a mai fost respinsă de 2 ori de către autoritatea contractantă, ambele decizii de respingere fiind contestate la CNSC, relevantă în soluționarea prezentei cauze fiind ultima decizie a Consiliului, nr. 2800/C1/2599, 2638/04.10.2024, prin care, s-a soluționat contestația nr. 1459/26.07.2024, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 47593/26.07.2024, în cadrul căreia s-a criticat faptul că autoritatea contractantă nu s-ar fi încadrat în limitele reevaluării propunerii tehnice dispuse prin decizia CNSC anterioară (nr. 720/C1/48,51,55,95/21.03.2024), în sensul că solicitările de clarificare ar fi vizat aspecte/părți ale propunerii sale tehnice despre care susținea că, pe de o parte, nu se încadrau printre remedierile dispuse de către CNSC și, pe de altă parte, ar fi fost verificate anterior și considerate conforme de către autoritatea contractantă. Această contestație a fost soluționată prin decizia nr. 2800/C1/2599, 2638/04.10.2024, în sensul: „Admite, în parte, contestația formulată de ......... SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantă ......... iar, pe cale de consecință, anulează întrebările I.1, II.31, V și partea din întrebările IV.2, VI.3, VI.4 și IV.5 referitoare la identitatea și disponibilitatea experților, și dispune continuarea procedurii de atribuire cu respectarea documentației de atribuire, a prevederilor legale, a Deciziei CNSC nr. 720/C1/48,51,55,95 din data 21.03.2024 și a motivării aferentă prezentei, în termen de 10 zile de la comunicare. Pagina 290 din 308

Respinge,

ca

nefondată,

contestația

formulată de .................................... SRL și celelalte critici din contestația formulată de ......... SRL, ambele în contradictoriu cu autoritatea contractantă .........”.

Decizia Consiliului a fost atacată cu plângere, de către .................................... SRL, pe rolul Curții de Apel Târgu ......... fiind constituit Dosarul nr. 280/43/2024. Prin Hotărârea nr. 531/R din 11.11.2024, Curtea de Apel Târgu ......... a soluționat plângerea, după cum urmează: „Admite plângerea formulată de petenta .................................... SRL în contradictoriu cu intimații PRIMĂRIA MUNICIPIULUI ......... și MUNICIPIUL ........., cu sediul în ........., Strada Piața Petru Maior, nr. 41, jud. ........., România, cod de identificare fiscală ........., reprezentate prin Primar, împotriva Deciziei nr. 2800/C1/2599, 2638 din 4 octombrie 2024 pronunțate de Consiliul National de Soluționare a Contestațiilor. Modifică în parte Decizia atacată în sensul că admite contestația formulată de .................................... S.R.L. și, în consecință, anulează Solicitarea de clarificări a autorității contractante, comunicate contestatoarei prin adresa nr. 65631/17.07.2024, obligând autoritatea la continuarea procedurii de atribuire. Obligă intimatul MUNICIPIUL ......... la plata sumei de 23.671 lei, reprezentând onorariu avocațial în faza administrativ-jurisdicțională. Definitivă”. Sunt relevante în soluționarea prezentei cauze, considerentele Hotărârii Curții de Apel Târgu ......... : „Față de conținutul expres al Anexei 4 la Procesul verbal, nu poate fi primită constatarea că evaluarea nu ar fi vizat și capitolele III și IV din formularul de evaluare. În același timp, faptul că autoritatea contractantă nu a valorizat aprecierea cu privire la inadmisibilitatea ofertei nu poate deschide în faza reevaluării ofertelor posibilitatea solicitării de clarificări asupra mai multor elemente ale ofertei, deoarece principiul asumării răspunderii presupune tocmai acceptarea consecințelor alegerilor și deciziilor făcute, și nu poate reprezenta o bază pentru reevaluarea deciziilor definitive, decât în condițiile permise de lege. Or, în cauză, așa cum s-a reținut, din Procesul verbal rezultă o analiză completă inclusiv a ofertei tehnice a petentei, ceea ce justifică concluzia caracterului definitiv al constatărilor Comisiei de evaluare și împiedică reanalizarea lor, iar motivele invocate de Consiliu în sprijinul reevaluării oricăror aspecte nu pot fi primite. Astfel, aprecierea Consiliului că nu trebuie omis faptul că prin Decizia CNSC nr. 720/C1/48, 51, 55, 95 din data de 21.03.2024 s-a anulat, în întregime, raportul procedurii de atribuire și s-a dispus întocmirea unuia nou nu poate fi reținută în sensul invocat, și anume că „membrii comisiei de evaluare să își reverifice concluziile asumate prin partea de raport (anulat), astfel încât, să fie convinși că noul raport pe Pagina 291 din 308

care îl vor semna, corespunde în toate privințele realității factuale și literei legii, nefiind cenzurată voința membrilor comisiei de evaluare de a reverifica temeinic și cu atenție ofertele, astfel încât, să elimine orice risc de a săvârși o greșeală în etapa de reevaluare a ofertelor”. Curtea reține că prin prima Decizie a Consiliului, anularea raportului procedurii a fost dispusă în strictă concordanță cu limitele învestirii Consiliului (aspectele punctuale care au determinat respingerea ofertei) și a motivării aferente deciziei. Prin Decizia nr. 720/C1/48, 51, 55, 95 din data de 21.03.2024 a fost stabilită obligația de reevaluare a mai multor oferte, însă în privința ofertei Geiger, din motivarea Deciziei rezultă că au fost admise criticile Geiger cu privire la constatările vizând propria ofertă, apreciindu-se că motivele de respingere sunt lipsite de fundament întrucât oferta a fost respinsă în baza unor cerințe de calificare nescrise ori pentru neîndeplinirea unor cerințe care nu trebuiau verificate în etapa de ofertare câtă vreme nu reprezintă cerințe de calificare, ci instrucțiuni sau reguli pentru etapa de executare a contractului. Așadar o nouă analiză a ofertei tehnice nu a fost dispusă nici asupra aspectelor criticate de Geiger în contestația respectivă, câtă vreme Consiliul a apreciat că raționamentul utilizat în evaluarea ofertei Geiger este greșit, oferta societății neputând a fi respinsă în baza unor cerințe care nu figurau explicit în documentația de atribuire ori în funcție de obligații care țin de faza de executare a contractului. Or, obligația de reevaluare a autorității, cuprinsă în dispozitiv trebuie corelată cu considerentele din Decizia nr. 720/C1/48, 51, 55, 95 din data de 21.03.2024, din care nu rezultă sub nicio formă că s-ar fi dispus reluarea integrală a procedurii de evaluare a ofertei tehnice, inclusiv asupra aspectelor necontestate. Prin urmare, ținând cont și prevederile art. 26 alin. 101 din Legea nr. 101/2016, nu poate fi reținută constatarea că autoritatea contractantă a fost autorizată prin Decizia Consiliului să procedeze la reevaluare prin realizarea uni noi evaluări integrale a ofertei tehnice, pentru „evitarea oricărei greșeli sau scăpări”. Referirea la faptul că prin decizia anterioară Consiliul nu a interzis reevaluare completă nu poate fi apreciat ca un veritabil argument câtă vreme conținutul reevaluării nu este determinat prin excludere, în sensul că autoritatea va putea îndeplini orice act care nu i-a fost interzis, ci dimpotrivă, reevaluarea are un obiect limitat, autoritatea fiind ținută să respecte cadrul impus de decizia Consiliului potrivit art. 26 alin. 101 din Legea nr. 101/2016. Așadar, în lumina Deciziei nr. 66/2018, Consiliul trebuia să verifice dacă în privința aspectelor care se urmăresc a fi clarificate prin actul atacat comisia de evaluare a parcurs procedura de evaluare a ofertei tehnice sau să constate că nu se poate reține epuizarea etapei de evaluare a ofertei tehnice, deoarece comisia s-a oprit într-o primă analiză la un motiv de inadmisibilitate evident, fără a proceda mai Pagina 292 din 308

departe la verificarea ofertei sub toate aspectele care implică admisibilitatea ei. Poziția adoptată de Consiliu contrazice în mod flagrant Decizia nr. 66/2018 și refuză în același timp cercetarea conținutului procesului verbal de evaluare a ofertelor arătat mai sus, Consiliul postulând cu titlu de regulă că reevaluarea ofertei sub aspectul verificării îndeplinirii cerințelor tehnice din caietul de sarcini nu era doar permisă, ci, chiar obligatorie în prezenta procedură, deoarece nu este exclus ca comisia de evaluare să fi trecut cu ușurință peste anumite aspecte ale ofertei contestatorului pe premisa că aceasta este, oricum, neconformă. Consiliul a stabilit cu titlu de principiu că în etapa de reevaluare, autoritatea contractantă trebuie să reverifice in integrum și cu maximă rigurozitate toate ofertele, „pentru a se preveni o nouă evaluare greșită, respectiv, o noua încălcare a normelor legale, trebuie să îi fie permisă comisiei de evaluare verificarea completă a ofertelor rămase în competiție, indiferent de etapa în care s-a ajuns, inclusiv opțiunea de a resolicitare clarificări. În sprijinul acestei concluzii s-a invocat în primul rând că în lipsa altor reguli în legislația achizițiilor publice, se aplică regula revocabilității actelor administrative, prevăzut de art. 1 alin. 6 din Legea nr. 554/2004. S-a apreciat că raportul procedurii intră în circuitul civil și produce efecte definitive (imposibil de corectat) abia după expirarea termenului de așteptare în vederea atacării și semnarea subsecventă a contractului de achiziție publică. Raționamentul Consiliului nu poate fi primit, fiind greșite și premisele pe care este fundamentată concluzia că autoritatea poate oricând proceda la revocarea propriilor acte. Astfel, în ceea ce privește recurgerea la normele de drept comun privind revocabilitatea actelor administrative, Curtea reține că o astfel soluție se impune numai dacă normele speciale vizând procedura de atribuire sunt insuficiente, neocupându-se de chestiunea limitelor în care are loc reevaluarea ofertelor în cazul cenzurării pe cale jurisdicțională a unei prime evaluări a autorității contractante. Nu aceasta este situația însă în materie, deoarece, așa cum s-a arătat mai sus, art. 26 alin. 101 și art. 50 alin. 10 din Legea nr. 101/2016 din Legea nr. 101/2016 reglementează întinderea operațiunii de reevaluare. Reevaluarea nu reprezintă o etapă necesară în procedura de atribuire, ci una specială care ia naștere drept urmare a exercitării unui mecanism de remediere a unor nereguli săvârșite în procedură și a soluției pronunțate în contestație, respectiv plângere, fiind, în consecință, limitată la aspectele dispuse de autoritățile jurisdicționale sau la cele care decurg din deciziile acestora. Acceptarea tezei că în toate situațiile autoritatea contractantă este cea care va trebui să aprecieze asupra verificărilor ori clarificărilor necesare în cadrul reevaluării Pagina 293 din 308

ofertelor este în vădită cu incongruență cu normele citate, al căror scop este responsabilizarea atât a autorităților jurisdicționale cât și a autorităților contractante, să procedeze la reevaluare cu respectarea unor limite clare și precise, pentru a evita, printre altele, amânarea/întârzierii implementării unor proiecte de investiții ori achiziții de bunuri ori servicii necesare satisfacerii unor nevoi publice. În același timp, normele de drept comun invocate de Consiliu, art. 1 alin. 6 din Legea nr. 554/2004, care constituie temeiul principiului revocabilității actelor administrative, prevăd că autoritatea publică emitentă a unui act administrativ unilateral nelegal nu mai poate revoca actul când a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice. Actul adoptat de Comisia de evaluare, prin care se verifică admisibilitatea ofertelor, reprezintă un veritabil act administrativ, în accepțiunea art. 2 alin. 1 lit. c din Legea nr. 554/2004 având în vedere că dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice, în condițiile în care verificarea admisibilității ofertelor reprezintă o etapă obligatorie a procedurii de achiziție, cu efecte juridice proprii. În același timp actul de evaluare a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice, de la data comunicării către ofertanți, deschizând posibilitatea contestării lui, neputându-se considera că emiterea procesului de evaluare reprezintă o simplă operațiune administrativă prealabilă care poate fi contestată doar după expirarea termenului de așteptare în vederea atacării și semnarea subsecventă a contractului de achiziție publică. Așadar, normele speciale în materia reevaluării, cuprinse în Legea nr. 101/2016, principiul revocabilității invocat de Consiliu, astfel cum este reglementat de art. 1 alin. 6 din Legea nr. 554/2004 și actul concret care a format obiectul „revocării” în fapt, se opun în mod evident argumentării Consiliului. Considerentul subsecvent al Consiliului că „în materia achizițiilor publice, care ține de dreptul administrativ, de interesul public și de imperativul legalității, opțiunea autorității de a își revizui și remedia propriile acte, chiar și din oficiu, există oricând până la momentul finalizării achiziției prin semnarea contractului”, nu poate fi apreciat serios în condițiile în care nu se sprijină pe niciun fundament și este în contradicție chiar cu propria argumentare că revocarea intervine în condițiile art. 1 alin. 6 din Legea nr. 554/2004. Aprecierea Consiliului cu privire la posibilitatea de revocare a unor acte definitive nu poate fi justificată prin recurgerea la principiul legalității și al asumării răspunderii, deoarece aceste principii nu presupun numai respectarea normelor legale în orice moment al procedurii, dar și asumarea răspunderii pentru actele realizate, cum este finalizarea procedurii de evaluare a ofertelor tehnice cu eventuale greșeli de evaluare și remedierea acestor situații numai prin mijloacele legale, nu prin încălcarea altor norme legale. Pagina 294 din 308

Solicitarea de clarificări în urma definitivării fazei de evaluarea a ofertelor tehnice nu poate fi legitimată nici din perspectiva respectării principiilor tratamentului egal și nediscriminării, deoarece, în fapt, se aduce atingere acestor principii câtă vreme nu se poate afirmă că sunt supuse acelorași condiții toți ofertanții în procedură dacă în privința unei oferte se trece la o nouă verificare a admisibilității, după ce potrivit propriului proces verbal al autorității o asemenea evaluare a fost deja finalizată. Nu poate fi reținut nici considerentul că din dispozițiile art. 3 alin. 1 lit. d) din Legea nr. 101/2016 privind măsurile de remediere s-ar putea concluziona în sensul opțiunii autorității contractante de a-și corecta propriile acte, deoarece solicitarea de clarificare atacată nu reprezintă o măsură de remediere, care oricum este supusă unor termene și limitări de conținut, potrivit legii (spre exemplu, art. 26 alin. 3 și alin. 7 din Legea nr. 101/2016) neputând fi dispuse măsuri de remediere dacă ele ar afecta principiile prevăzute de legislația în materia achizițiilor publice. Aprecierea Consiliului că dispozițiile art. 212 din Legea nr. 98/2016 privind dreptul autorității de a anula procedura permit concluzia „că cine își poate anula întreaga competiție își poate anula un singur act al acesteia, cum este actul de evaluare a ofertelor (quipotest plus potest minus)”, nu poate constitui un argument cu privire la posibilitatea autorității contractante de revocare a actelor adoptate în procedura achiziției, după momentul intrării în circuitul civil și producerii de consecințe juridice, în condițiile în care între cele două instituții juridice există deosebiri esențiale, iar măsura anulării reprezintă o măsura excepțională adoptată în faza de finalizare a procedurii, astfel cum se prevede prin art. 211 lit. b din Legea nr. 98/2016, și care presupune o imposibilitate obiectivă de finalizare a procedurii de achiziție cu respectarea principiilor prevăzute de art. 2 alin. 2 din Legea nr. 98/2016. Sintetizând, considerentele cuprinse în decizia CNSC atacată în speță privind posibilitatea reevaluării oricărui aspect al ofertei tehnice al Societății Geiger SRL nu pot fi primite, în condițiile în care contravin, pe de o parte, prevederilor art. 26 alin 10! din Legea nr. 101/2016 care împiedică transformarea etapei reevaluării într-o nouă etapă a evaluării ofertei, iar pe de altă parte Deciziei ÎCCJ nr. 66/2018 care statuează în mod neechivoc că un aspect verificat nu mai poate face obiectul unei reevaluări, indiferent care ar fi calitatea evaluării realizate inițial. Pentru considerentele de mai sus, apreciind de prisos analiza criticilor subsecvente, în temeiul art. 34 alin. 1 lit. a din Legea nr. 101/2016, plângerea urmează a fi admisă, cu consecința modificării în parte a Deciziei atacate în sensul că se va admite contestația formulată de .................................... SRL și se va anula solicitarea de clarificări a autorității contractante, comunicate contestatoarei prin adresa nr. Pagina 295 din 308

65631/17.07.2024, urmând ca autoritatea să fie obligată la continuarea procedurii de atribuire”. Consiliul reține că hotărârea Curții de Apel Târgu ........., este definitivă și executorie, iar, cele statuate în dispozitivul acesteia și considerentele pe care se sprijină beneficiază de autoritate de lucru judecat. În atari condiții, părțile din cauza soluționată anterior de Consiliu, în cadrul aceleiași proceduri de atribuire, sunt obligate să respecte, întocmai, decizia pronunțată. Consiliul reține că efectele puterii de lucru judecat prezintă un dublu aspect: un aspect negativ pentru partea ca a pierdut litigiul, în sensul că nu mai poate repune în discuție dreptul său într-un alt litigiu și un aspect pozitiv, pentru partea care a câștigat procesul, în sensul că se poate prevala de dreptul recunoscut într-o nouă judecată. Autoritatea de lucru judecat operează atât în cazul hotărârilor prin care acțiunea sau cererile incidentale (cererea reconvențională ori intervențiile voluntare ori forțate) sunt admise, cât și în privința celor prin care acestea sunt respinse, fiind deci opozabilă tuturor părților din respectiva cauză. A avea „aceeași calitate” în ambele cereri, înseamnă a figura în procese în calitate de titular de drepturi, prin calitate înțelegându-se, aici, poziția lor în nume propriu sau intervenient în proces. Altfel spus, este avută în vedere identitatea juridică a părților, iar, nu identitatea lor fizică, nefiind obligatoriu ca o parte să aibă în ambele procese calitatea de reclamant, iar, cealaltă parte calitatea de pârât. Astfel, dacă în ambele procese participă aceleași persoane, ca titulare ale drepturilor, va fi identitate de părți, chiar dacă în cadrul proceselor sunt inversate calitățile părților. Astfel, conform prevederilor Codului de procedură civilă art. 431 alin. (1) „nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect” și art. 430 alin. (1) și (2) „hotărârea judecătorească ce soluționează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată. Autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă”. În literatura de specialitate se arată că, pentru a exista identitate de obiect, nu este nevoie ca obiectul să fie formulat în ambele acțiuni în același mod, ci, este suficient ca din cuprinsul acțiunilor să rezulte că este același. De aici, rezultă și identitatea de cauză, precum și că, pentru a exista identitate de obiect între două acțiuni, este suficient ca, din cuprinsul lor, să rezulte că scopul final urmărit este același în ambele acțiuni și, chiar dacă, în primul litigiu s-a discutat numai pe cale incidentală un drept Pagina 296 din 308

invocat de o parte, soluția dată de instanță are putere de lucru judecat într-o nouă acțiune în care se încearcă valorificarea aceluiași drept. Cauza este fundamentul raportului juridic dedus soluționării, temeiul juridic al cererii. Ea nu se confundă cu cauza acțiunii și nici cu mijloacele de probă. Nu se poate păstra aceeași cauză și prezenta alte dovezi pentru că există autoritate de lucru judecat. Condiția de aplicare a autorității de lucru judecat presupune identitatea de acțiuni (părți, obiect și cauză juridică), ce oprește repetarea judecății, iar puterea, prezumția de lucru judecat, ce impune consecvența în judecată, astfel că ceea ce s- a constatat și statuat printr-o hotărâre nu trebuie să fie contrazis printr- o altă hotărâre. În decizia sa nr. 1777 din 25 iunie 2015, Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția a II-a civilă, a reținut că, în mod corect, instanța de apel a precizat că nu respinge acțiunea în baza autorității de lucru judecat, ci, are obligația de a judeca în fond, însă, soluția trebuie să țină cont de dezlegarea deja dată asupra problemei de drept dedusă judecății, dând eficiență prezumției de lucru judecat, că a mai fost odată dezlegată chestiunea litigioasă. Din analiza actului atacat prin prezenta contestație, respectiv, a adresei de comunicare a rezultatului procedurii nr. 35305/04.04.2025, Consiliul reține că, în pofida aparentei detalieri, unicul motiv pentru care a fost respinsă oferta .................................... SRL privește programul de lucrări, respectiv, modul de elaborare a Graficului Gantt, autoritatea contractantă apreciind că acesta nu a fost elaborat /detaliat întocmai cu cerințele caietului de sarcini în ceea ce privește drumul critic, metodologia de lucru și resursele utilizate, conducând, astfel, la un termen limită de execuție a contractului. Or, ținând seamă atât de considerentele deciziei Consiliului nr. 720/C1/48,51,55,95 / 21.03.2024, (a se vedea pag. 153) conform cărora: „Față de cele mai de mai sus, Consiliul urmează să admită criticile ...., și .................................... SRL privind respingerea propriilor oferte din perspectiva personalului, subcontractării anumitor prestați și graficului Gantt”, cât și de Hotărârea nr. 531/R din 11.11.2024 a Curții de Apel Târgu ........., care a statuat în cadrul considerentelor faptul că, în etapa reevaluării, autoritatea contractantă nu mai poate proceda la reanalizarea

unei

noi

evaluări

a

propunerii

tehnice a .................................... SRL, Consiliul nu poate face abstracție de raționamentul ce răzbate din deciziile CNSC anterioare și a Hotărârii Curții de Apel Târgu ........., iar, o analiză a gradului de detaliere a graficului Gantt solicitat prin documentația de atribuie nu mai poate fi efectuată, la acest moment. În consecință, Consiliul reține că autoritatea contractantă nu a pus în aplicare, în mod corespunzător, măsurile dispuse prin Hotărârea Curții de Apel Târgu ........., pronunțată în cadrul prezentei proceduri de atribuire, motiv pentru care, apreciind drept pertinente criticile contestatorului cu Pagina 297 din 308

privire la modalitatea de reevaluare a propriei sale oferte, urmează a le admite. Având în vedere toate aspectele de fapt și de drept mai sus evocate, în temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (2) și alin. (5) din Legea nr. 101/2016,

Consiliul

va

admite

contestația

formulată de .................................... SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantă ........., iar, pe cale de consecință, va anula adresa de comunicare rezultat nr. 35305/04.04.2025 și actele subsecvente, și va obliga autoritatea contractantă la reevaluarea ofertei contestatorului în termen de 10 zile de la comunicare, cu respectarea documentației de atribuire, a prevederilor legale, a motivării aferentă prezentei și a hotărârii pronunțate anterior de Curtea de Apel Târgu ......... . Procedând la analiza contestației formulate de FAR FOUNDATION SRL (dosar nr. 1308/2025), se reține că acesta critică pe de-o parte respingerea ofertei sale, ca neconformă și inacceptabilă, deoarece, răspunsul la solicitarea de clarificări nu a fost concludent, iar, pe de altă parte, critică oferta desemnată câștigătoare, aparținând asocierii ......... SRL - CML.RO SRL – OPR ASFALT SRL – OBRAS PUBLICAS REGADIOS SA – EXPLAN, apreciind că oferta acesteia trebuia respinsă, ca inadmisibilă și neconformă, motiv pentru care, Consiliul va analiza aceste critici prin raportare atât la cerințele documentației de atribuire, cât și la considerentele avute în vedere în decizia pronunțată anterior, respectiv, Decizia nr. 2800/C1/2599, 2638 din 4 octombrie 2024, rămasă definitivă cu privire la oferta contestatoarei în urma Hotărârii nr. 531/R din 11.11.2024, a Curții de Apel Târgu .......... Verificând modalitatea în care a pus în aplicare autoritatea contractantă măsurile dispuse prin Decizia CNSC nr. 2800/C1/2599, 2638 din 4 octombrie 2024, definitivă, Consiliul reține că unul din motivele principale de neconformitate reținute de autoritatea contractantă cu privire la oferta contestatoarei privește modul de elaborare și întocmire a Programului de lucrări (graficului Gantt), solicitat în cadrul documentației de atribuire, respectiv, prezentarea unui Program de Lucrări (Grafic Gantt) care să îndeplinească anumite condiții minimale în faza de ofertare; acestea includ elaborarea graficulul, pe baza metodei drumului critic, includerea activităților și subactivităților în ordine optimă tehnologică, alocarea resurselor (manoperă și utilaje), indicarea secvențelor principale și respectarea termenelor și punctelor de referință. Caracterul imperativ de includere în graficul Gantt a acestor elemente a fost întărit de autoritatea contractantă și în cadrul Răspunsului consolidat nr. 33649/24.03.2023, punctele 72 și 75. Se reține, în soluționare, faptul că, asupra necesității detalierii în cadrul propunerii tehnice a modalității de elaborare a graficului Gantt și a dreptului autorității contractante de a solicita în etapa de evaluare Pagina 298 din 308

clarificări cu privire la acesta, s-a pronunțat Consiliul în considerentele din decizia anterioară, după cum urmează: „Critica privind întrebarea I.3 privind modalitatea de elaborare a graficului Gantt urmează a fi respinsă, motivat de faptul că, la subpunctul 9 de la punctul „I. PREZENTAREA PROGRAMULUI DE LUCRARI” din modelul formularului de propunere tehnică, autoritatea contractantă a solicitat elaborarea graficului, astfel încât, durata activităților și succesiunea acestora să fie determinate în funcție de natura acestora, numărul resurselor, productivitatea acestora etc. Or, câtă vreme nu a fost în măsură să identifice aceste informații în graficul din oferta contestatorului, potrivit propriilor afirmații, este firesc să solicite clarificări, în urma cărora să rezulte că ofertantul a ținut cont de aceste instrucțiuni în etapa de elaborare a propunerii tehnice”. Prin urmare, cerința detalierii, în cadrul propunerii tehnice, a modalității de elaborare a graficului Gantt, a dobândit autoritate de lucru judecat, deoarece, ......... SRL nu a contestat-o prin plângere, ca atare, aspectele soluționate prin această decizie sunt definitive și nu mai pot fi criticate, Consiliul urmând a analiza, în acest moment, doar caracterul concludent sau neconcludent al răspunsului la solicitarea de clarificări. Graficul de execuție pe zile/luni conform contract, la nivel de categorie de lucrări (deviz), care să ilustreze succesiunea tehnologică de realizare a lucrărilor, ordinea și derularea în timp a activităților pe care ofertantul propune să le îndeplinească pentru realizarea lucrărilor, are rolul de a demonstra că ofertantul va finaliza execuția în termenul impus de 48 luni, sens în carel graficul trebuie să includă și resursele alocate proiectului (materiale și umane)l cu datele aferente de început și sfârșit a fiecărei activitățil precum și a interdependențelor dintre activități. Graficul Gantt este o metodă des întâlnită în managementul proiectelor/lucrărilor, care se prezintă sub forma unei diagrame cu bare orizontale ce ilustrează activitățile dintr-un anumit proiect, desfășurate în timp, indicând perioada de începere și de finalizare, precum și durata acestor activități. Graficul Gantt reprezintă, în esență, un calendar al activităților/subactivităților și sarcinilor, corelate logic și tehnologic, și procesul prin care se stabilesc etapele proiectului și ordinea de execuție a acestora ce urmează să fie implementate într-un proiect/lucrare și orizontul de timp estimat pentru îndeplinirea sarcinilor. Or, din analiza răspunsului la solicitarea de clarificări din data de 22.07.2024, Consiliul reține caracterul neconcludent al acestuia, având în vedere considerentele care urmează: Deși, contestatoarea menționează că alocarea resurselor (umane si utilaje) este prezentată în graficul VO ......... - PROPUNERE TEHNICA_part 3.pdf - pag.194-200, la paginile indicate se regăsește o simplă enumerare a tipurilor de instalații /echipamente necesare pentru Pagina 299 din 308

realizarea lucrărilor (a se vedea pag. 194-197 din fișierul „VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part3.pdf” - grafic intitulat „ALOCARE INSTALATII/ ECHIPAMENTE”), respectiv, o simplă enumerare a tipurilor de personal necesar pentru realizarea serviciilor și lucrărilor (a se vedea pag. 198- 200 din fișierul VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part3.pdf - grafic intitulat „ALOCARE RESURSE UMANE) fără a se regăsi informații cu privire la cantitatea (numărul) de utilaje și personal care vor realiza efectiv acele activități. Altfel spus, aceste grafice indică doar prezența (tipului) de resursă pe durata activității respective printr-o bară colorată, fără a demonstra în cadrul graficului că a alocat destule resurse pentru realizarea activităților în termenii asumați. De asemenea, deși, la paginile 201 -212 din fișierul „VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part3.pdf”, se regăsește un grafic de alocare pe „Timeline”, acesta nu respectă condiția prevăzută în cadrul Formularului 4 - Propunere tehnică: „Durata activităților de proiectare și execuție va fi exprimata în zile (nivelul de detaliu să nu fie mai mare de 30 de zile calendaristice), luând in considerare natura activităților/lucrărilor, dimensiunea frontului de lucru, numărul resurselor umane si tehnice, productivitatea resurselor, etc.„ cerința în cauză fiind reconfirmată și întărită prin răspunsul transmis la punctul (312) din Răspunsul consolidat prin Adresa cu nr. 33649/24.03.2023. Același grafic (fișierul „VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part3.pdf”) conține o alocare sumară de resurse pentru componenta de lucrări, fiind prezentate în grafic, doar: - activitatea de Relocare/Protejare Rețele - ID 7 (de la punctul 8 la punctul 37) - activitatea de Lucrări de Drum - ID 38 (pe o durată de 60 de zile, începând cu data de 05.08.2024 până la data de 25.10.2024). Din analiza resurselor prezentate în graficul de la pagina 206 (respectiv de la penultimul rând) din fișierul „VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part3.pdf, pentru această activitate nu a fost indicată ca fiind alocată nici o resursă; - activitatea de Execuție rețele noi- ID 39 ( de la punctul 39 la punctul 64); - activitatea de Recepție la terminarea lucrărilor si Documentație As- Build- ID 65, fără a fi prezentată pentru activitatea de Lucrări de Drum și pe subactivități (așa cum sunt ele detaliate la punctele 42 -158 din GRAFICUL DE EXECUTIE LUCRĂRI, grafic prezentat la paginile 191 - 193 din fișierul „VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part3.pdf'). De asemenea, nu respectă nivelul de detaliu de maxim 30 de zile (durata din acest grafic fiind, în fapt, de 60 de zile). Față de cele mai sus menționate, programul de lucrări prezentat de contestator este neconform și inacceptabil, deoarece, nu respectă cerințele obligatorii, explicite și necontestate din documentația de atribuire referitoare la includerea detaliată a resurselor cantitative Pagina 300 din 308

(personal si utilaje) alocate fiecărei activități încă din faza de ofertare sau care, deși conțin unele cantități, nu respectă nivelul de detaliu cerut (maxim 30 de zile), prezintă inconsistențe majore față de graficul principal de execuție (durate diferite, lipsa sub activităților) și chiar omit alocarea resurselor pentru activități cheie. Prin urmare, cerința în discuție nu a fost îndeplinită, iar, pe de altă parte, nu este în sarcina comisiei de evaluare să extragă câte o informație din fiecare document depus de ofertant, să le coreleze, să le integreze/interpreteze, în mod global și distinct, în cadrul unui înscris (înscris solicitat în mod expres de autoritatea contractantă) și să deducă, ea însăși, elemente ale documentelor prezentate de ofertant, pe baza unor informații insuficiente sau nerelevante. Solicitarea, în cadrul graficului Gantt, a informațiilor lipsă, are scopul de a oferi autorității contractante posibilitatea de a verifica dacă termenul de realizare propus este conform, iar, în execuția contractului, se vor respecta normele legale de muncă și normele de execuție a lucrărilor, astfel încât, rezultatul procedurii de atribuire să nu fie viciat prin includerea unor informații eronate sau care nu corespund cu realitatea și care, în final, să conducă, fie la nerespectarea termenului de 48 luni solicitat, fie la nerespectarea specificațiilor tehnice impuse. Conținutul documentației de atribuire, așa cum aceasta este întocmită de autoritatea contractantă, este obligatoriu atât pentru operatorii economici participanți la procedură care au obligația de a-și elabora ofertele în conformitate cu prevederile acesteia (art. 123 din HG nr. 395/2016), cât și pentru autoritatea contractantă, aceasta fiind obligată ca în desfășurarea procedurii de achiziție publică să respecte atât dispozițiile legale aplicabile în acest domeniu, cât și prevederile propriei documentații de atribuire care stabilește regulile ce trebuie respectate de ambele părți în derularea procesului competitiv. Având a se pronunța în limitele învestirii sale și ținând cont de faptul că ofertanții nu au contestat cerințele privind modul laborios/complex de elaborare a propunerii tehnice, iar, prin depunerea ofertelor pentru procedura în cauză, aceștia au acceptat condițiile impuse de autoritatea contractantă, nemodificată anterior datei limită de depunere a ofertelor, Consiliul reține că documentația de atribuire (inclusiv caietul de sarcini) este obligatorie, atât pentru autoritate, cât și pentru ofertanți, care trebuie să o respecte întocmai. Prin depunerea ofertei, ......... SRL și-a însușit conținutul întregii documentații de atribuire, deci, implicit și cerințele expres detaliate în cadrul documentației de atribuire referitoare la structura propunerii tehnice, respectiv, structura descrisă în caietul de sarcini, iar, riscul întocmirii ofertelor cade în sarcina operatorului economic, el neputând să își invoce propria culpă ca motiv al întocmirii neconforme a ofertei, potrivit principiului „nemo auditur propriam turpitudinem allegans”, fiind incidente prevederile art. 133 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. Pagina 301 din 308

395/2016, conform cărora, propunerea tehnică trebuie să corespundă cerințelor prevăzute în cadrul documentației de atribuire; oferta care nu satisface cerințele caietului de sarcini este considerată o ofertă neconformă, iar, comisia de evaluare are obligația de a respinge ofertele neconforme (art. 137 alin. (1) din hotărâre). Consiliul reține faptul că operatorii economici, în elaborarea ofertei tehnice, trebuie să țină cont de toate cerințele exprese ale documentației de atribuire, astfel încât, nu pot propune un plan de lucru incomplet, doar în baza unor simple decizii comerciale, în încercarea de fi declarate, ca și câștigătoare, prin vicierea rezultatului. În cauza C 131/16, CJUE s-a pronunțat astfel: „Or, în conformitate cu jurisprudența citată la punctul 29 din prezenta hotărâre, o solicitare adresată de autoritatea contractantă unui ofertant de a furniza declarațiile și documentele necesare nu poate avea, în principiu, alt obiect decât clarificarea ofertei acestuia din urmă sau îndreptarea unei erori vădite care viciază oferta menționată. Prin urmare, ea nu îi poate permite cu titlu general unui ofertant să furnizeze declarațiile și documentele a căror comunicare era impusă prin caietul de sarcini și care nu au fost comunicate în termenul stabilit pentru depunerea ofertelor. Conform jurisprudenței menționate la punctul 31 din prezenta hotărâre, ea nu poate nici să aibă ca rezultat depunerea de către un ofertant a unor documente care cuprind modificări de așa natură încât constituie, în realitate, o nouă ofertă”. În aceste condiții, comisia de evaluare nu avea dreptul să solicite sau să accepte din partea acestui ofertant completarea, detalierea sau înlocuirea propunerii tehnice cu o alta, revizuită, având în vedere că un astfel de demers ar fi constituit un avantaj evident în favoarea acestuia, cu încălcarea prevederilor art. 209 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, care interzic determinarea apariției unui avantaj ca urmare a solicitării unor clarificări, în speță, transformarea unei oferte neelaborată corespunzător documentației de atribuire (sancționată de legiuitor cu respingerea ca neconformă), într-una conformă. Prin urmare, în acord atât cu dispozițiile legale amintite, cât și cu cele ale documentației de atribuire, autoritatea contractantă este obligată să analizeze conformitatea tuturor ofertelor prezentate, cu respectarea principiului tratamentului egal consacrat de prevederile art. 2 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 98/2016, raportat la toți operatorii economici participanți la procedura în cauză. În cauza C-523/16, CJUE s-a pronunțat astfel: „Astfel, Curtea a statuat printre altele că o solicitare de clarificare nu poate suplini lipsa unui înscris sau a unei informații a căror comunicare Pagina 302 din 308

era impusă de documentele achiziției, autoritatea contractantă fiind obligată să respecte cu strictețe criteriile stabilite chiar de ea (a se vedea în acest sens Hotărârea din 10 octombrie 2013, Manova, C- 336/12, EU:C:2013:647, punctul 40, precum și Hotărârea din 11 mai 2017, Archus și Gama, C- 131/16, EU:C:2017:358, punctul 33)” . Este adevărat că procedura de achiziție publică este reglementată de norma din domeniul dreptului public care se desfășoară sub autoritatea principiului priorității interesului public, însă, în etapa de evaluare, autoritatea contractantă nu poate să respecte doar acest principiu și să încalce celelalte principii expres reglementate de prevederile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, în special principiul nediscriminării, tratamentului egal și transparenței. Mai mult, ofertantul în cauză a ales, prin propria manifestare de voință, să răspundă în termen la aceste solicitări de clarificări, ceea ce, implică o acceptare a lor și oferind, astfel, posibilitatea autorității contractante de a verifica concludența răspunsurilor. Prin urmare, în acord atât cu dispozițiile legale amintite, cât și cu cele ale documentației de atribuire, autoritatea contractantă avea obligația să analizeze conformitatea tuturor ofertelor prezentate, cu respectarea principiului tratamentului egal consacrat de prevederile art. 2 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 98/2016, raportat la toți operatorii economici participanți la procedura în cauză. În cadrul Hotărârii din 10 octombrie 2013, CJUE s-a pronunțat în cauza C-336/12 astfel: „31 Principiul egalității de tratament și obligația de transparență se opun oricărei negocieri între autoritatea contractantă și un ofertant în cadrul unei proceduri de atribuire a unor contracte de achiziții publice, ceea ce implică faptul că, în principiu, o ofertă nu poate fi modificată după depunerea sa nici la inițiativa autorității contractante, nici la cea a ofertantului. În consecință, autoritatea contractantă nu poate solicita lămuriri unui ofertant a cărui ofertă apreciază că este imprecisă sau neconformă cu specificațiile tehnice din caietul de sarcini (a se vedea în acest sens Hotărârea din 29 martie 2012, SAG ELV Slovensko și alții, C 599/10, punctele 36 și 37). 32 Curtea a precizat însă că articolul 2 din Directiva 2004/18 nu se opune ca datele referitoare la ofertă să poată fi corectate sau completate punctual, în special întrucât necesită în mod vădit o simplă clarificare sau Pagina 303 din 308

pentru a înlătura erori materiale evidente (Hotărârea SAG ELV Slovensko și alții, citată anterior, punctul 40). 33 Curtea a formulat în această hotărâre anumite cerințe care delimitează această posibilitate de a solicita în scris ofertanților o clarificare a ofertei lor. 34 Mai întâi, o cerere de clarificare a unei oferte, care poate interveni numai după ce autoritatea contractantă a luat cunoștință de ansamblul ofertelor, trebuie, în principiu, adresată în mod echivalent tuturor ofertanților care se află în aceeași situație (a se vedea în acest sens Hotărârea SAG ELV Slovensko și alții, citată anterior, punctele 42 și 43). 35 În continuare, cererea trebuie să privească toate punctele ofertei care impun o clarificare (a se vedea în acest sens Hotărârea SAG ELV Slovensko și alții, citată anterior, punctul 44). 36 În plus, această cerere nu poate conduce la prezentarea de către un anumit ofertant a ceea ce în realitate ar fi o nouă ofertă (a se vedea în acest sens Hotărârea SAG ELV Slovensko și alții, citată anterior, punctul 40). 37 În sfârșit, în general, în cadrul exercitării puterii de apreciere de care dispune în ceea ce privește posibilitatea de a solicita candidaților să își clarifice oferta, autoritatea contractantă trebuie să trateze candidații în mod egal și loial, astfel încât să nu se poată considera, la finalizarea procedurii de selecție a ofertelor și în raport cu rezultatul acesteia, că solicitarea de clarificare a favorizat sau a defavorizat nejustificat candidatul sau candidații cărora le a fost adresată (Hotărârea SAG ELV Slovensko și alții, citată anterior, punctul 41)”. În cauza C 42/13 CJUE la considerentele 42 - 44 a reținut că: „42. Or, Curtea a hotărât deja că unei autorități contractante îi revine sarcina de a respecta cu strictețe criteriile pe care ea însăși le-a stabilit, astfel încât aceasta ar avea obligația să excludă de la o achiziție un operator economic care nu a comunicat un înscris sau o informație a cărei prezentare era impusă în documentele acestei achiziții sub sancțiunea excluderii (a se vedea în acest sens Hotărârea Manova, C 336/12, EU:C:2013:647, punctul 40). 43. Această obligație strictă ce revine autorităților contractante derivă din principiul egalității de tratament și din obligația de transparență care decurge de aici, cărora le sunt supuse autoritățile contractante, în temeiul articolului 2 din Directiva 2004/18. 44. Astfel, pe de o parte, principiul egalității de tratament impune ca ofertanții să dispună de aceleași șanse în formularea ofertelor lor și implică, așadar, ca aceste oferte să fie supuse acelorași condiții pentru toți ofertanții. Pe de altă parte, obligația de transparență are ca scop să garanteze absența riscului de favoritism și de arbitrar din partea autorității contractante. Aceasta implică formularea tuturor condițiilor și modalităților procedurii de atribuire în mod clar, precis și neechivoc în Pagina 304 din 308

anunțul de participare sau în caietul de sarcini, astfel încât, în primul rând, să permită tuturor ofertanților informați în mod rezonabil și obișnuit de diligenți să le înțeleagă conținutul exact și să le interpreteze în același mod și, în al doilea rând, să permită autorității contractante să verifice efectiv dacă ofertele prezentate de ofertanți corespund criteriilor care guvernează contractul în cauză”. Prin urmare, în acord atât cu dispozițiile legale amintite, cât și cu cele ale documentației de atribuire, Consiliul constată că autoritatea contractantă a analizat conformitatea ofertei ......... SRL, cu respectarea principiului tratamentului egal, consacrat de prevederile art. 2 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 98/2016, raportat la toți potențialii participanți la procedura în cauză. Față de cele mai sus menționate, Consiliul reține că autoritatea contractantă a constatat, în mod corect, față de oferta contestatorului, incidența prevederilor art. 134 alin. (5) din HG nr. 395/2016, potrivit cărora: „În cazul în care comisia de evaluare solicită unui candidat/ofertant clarificări și, după caz, completări ale documentelor prezentate de acesta în cadrul ofertei sau solicitării de participare, potrivit dispozițiilor art. 209 din Lege, iar candidatul/ofertantul nu transmite în termenul precizat de comisia de evaluare clarificările/completările solicitate sau clarificările/ completările transmise nu sunt concludente, oferta sa va fi considerată inacceptabilă”, deoarece, din propunerea tehnică lipsesc elementele/ cerințele expres solicitate de autoritatea contractantă în cadrul documentației de atribuire . Raportat la cele evocate și ținând seama că printre atribuțiile comisiei de evaluare sunt și cele de verificare a conformității propunerilor tehnice ale ofertanților cu prevederile documentației de atribuire, elaborarea solicitărilor de clarificări și/sau completări necesare în vederea evaluării ofertelor și de stabilire a ofertelor inacceptabile și/sau neconforme, precum și a motivelor care stau la baza încadrării acestora în fiecare din aceste categorii, așa cum este prevăzut la art. 127 alin. (1) lit. f), i) și j) din HG nr. 395/2016, Consiliul constată că această verificare s-a făcut, în cazul ofertei contestatorului, cu rigurozitatea impusă de legislația în domeniu și, pe cale de consecință, criticile acestuia privind nelegalitatea evaluării propriei sale oferte sunt nefondate, urmând să fie respinse. În ceea ce privește restul criticilor sesizate de către contestator, cu privire la modalitatea nelegală de evaluare a ofertei sale, Consiliul nu mai analizează conformitatea acestora, atâta vreme cât, din cauza motivelor antemenționate, nu poate fi înlăturat caracterul neconform al ofertei ......... SRL, rezultatul fiind același. În ceea ce privește modul pretins nelegal de evaluare a ofertei clasate pe locul 1, aparținând Asocierii ......... - CML.ROSRL - OPR ASFALT – OBRAS PUBLICAS Y REGADIOS SA - EXPLAN SRL, Consiliul reține că, atâta vreme cât, din cauza motivelor antemenționate, nu Pagina 305 din 308

poate fi înlăturat caracterul nefondat al criticilor îndreptate împotriva propriei oferte, precum și considerentele avute în vedere asupra conformității propunerii tehnice a .................................... SRL, contestatorul ......... SRL nu are niciun interes în contestarea și a ofertantului clasat pe locul 1, întrucât, indiferent de caracterul întemeiat sau nu al acestor critici, situația acestuia în cadrul procedurii rămâne aceeași, respectiv, nu poate accede la calitatea de ofertant desemnat câștigător și nici nu poate obține anularea procedurii în cauză. În soluționare, Consiliul va reține prevederile art. 8 din Legea nr. 101/2016, potrivit cărora: „(1) Persoana care se consideră vătămată de un act al autorității contractante poate sesiza Consiliul în vederea anulării actului autorității contractante, obligării acesteia la emiterea unui act sau la adoptarea de măsuri de remediere, precum și pentru recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim (...)”. Totodată, Consiliul reține că, potrivit art. 3 lit. f) din Legea nr. 101/2016, sintagma „persoană care se consideră vătămată” este definită ca fiind „orice operator economic care îndeplinește cumulativ următoarele condiții: (i) are sau a avut un interes în legătură cu o procedură de atribuire; și (ii) a suferit, suferă sau riscă să sufere un prejudiciu ca o consecință a unui act al autorității contractante, de natură să producă efecte juridice, ori ca urmare a nesoluționării în termenul legal a unei cereri privind o procedură de atribuire” iar potrivit alin. (2) și (3) ale aceleiași norme juridice, „(2) Termenii și expresiile definite la alin. (1) se completează în mod corespunzător cu termenii și expresiile definite în legislația privind achizițiile publice, legislația privind achizițiile sectoriale, respectiv legislația privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii, după caz” și „(3) În sensul alin. (1) lit. f) pct. (i) se consideră că o persoană are sau a avut un interes în legătură cu o procedură de atribuire dacă nu a fost încă exclusă definitiv de la respectiva procedură. O excludere este definitivă în cazul în care a fost notificată candidatului/ofertantului interesat și fie a fost considerată legală de către Consiliu/instanță, fie nu mai poate face obiectul unei căi de atac”. Față de aceste aspecte, rezultă, „ipso facto”, că persoana care formulează o contestație, deci, care se consideră vătămată, trebuie să îndeplinească, cumulativ, două condiții și anume: are sau a avut un interes legitim în legătură cu procedura de atribuire și a suferit, suferă sau riscă să sufere vreun prejudiciu urmare a actului autorității contractante. Astfel, interesul este folosul practic, imediat, pe care-l are o parte pentru a justifica punerea în mișcare a procedurii de soluționare a contestației. Pagina 306 din 308

Cu alte cuvinte, procedura judiciară nu trebuie să fie pusă în mișcare dacă nu aduce părții un avantaj legal și urmărește doar șicanarea părții adverse. Pentru a justifica contestația depusă la Consiliu, interesul contestatorului trebuie, la rândul său, să îndeplinească, cumulativ anumite condiții. Astfel, el trebuie să fie legitim, să fie personal și direct, adică, folosul practic urmărit prin declanșarea procedurii de soluționare a contestației să aparțină celui care recurge la formularea acesteia și să fie născut și actual, deci, să existe în momentul în care este formulată contestația, deoarece, rolul Consiliului este de a soluționa litigii deja născute. Rezultă, fără putință de tăgadă, faptul că, prin declanșarea procedurii de soluționare a contestației, nu este îngăduit unei persoane să apere interesul altei persoane și, deci, nici interesul colectiv, deoarece, cerința ca interesul să fie personal celui care acționează reprezintă aspectul subiectiv al condițiilor de exercițiu ale acțiunii de a contesta. Printr-un demers în justiție, trebuie să se urmărească asigurarea propriilor interese, nu ale altuia sau salvgardarea legii în general. De asemenea, se reține faptul că în literatura de specialitate se precizează că interesul procesual este actual, în sensul că, dacă cel interesat nu ar recurge la acțiune în momentul respectiv s-ar expune prin aceasta la un prejudiciu. Astfel, rezultă că un interes eventual ca și un interes care a trecut, a fost depășit, nu poate fi luat în considerare, motiv pentru care, Consiliul constată că ......... SRL nu ar putea obține niciun folos material și direct din contestarea ofertei Asocierii ......... - ..................... SRL, deoarece, o eventuală obligare a autorității contractante la reevaluarea acestei oferte nu ar avea nicio influență asupra rezultatului procedurii, situația contestatorului rămânând aceeași (ofertă necâștigătoare) și nici nu ar putea obține anularea procedurii în cauză, ținând seamă de admiterea contestației formulate de .................................... SRL. Față de cele de mai sus, Consiliul va respinge, ca lipsită de interes, partea din contestația formulată de ......... SRL referitoare la oferta depusă de Asocierea ......... - ............. SRL. Având în vedere toate aspectele de fapt și de drept mai sus evocate, în temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016 cu modificările și completările ulterioare, Consiliul urmează să respingă, ca nefondată, contestația formulată de ......... SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantă .......... Pentru aceste motive în baza documentelor depuse de părți, CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR Pagina 307 din 308

DECIDE: Admite contestația formulată de .................................... SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantă ........., iar, pe cale de consecință, anulează adresa de comunicare rezultat nr. 35305/04.04.2025 și actele subsecvente și obligă autoritatea contractantă la reevaluarea ofertei contestatorului în termen de 10 zile de la comunicare, cu respectarea documentației de atribuire, a prevederilor legale, a motivării aferentă prezentei și a hotărârii pronunțate anterior de Curtea de Apel Târgu .......... Respinge,

ca

nedovedită, solicitarea

contestatorului .................................... SRL de obligare a autorității contractante la plata cheltuielilor de judecată. Pe cale de consecință, respinge, ca nefondată cererea de intervenție formulată de asocierea ......... - ............... SRL în cadrul dosarului nr. 1264/2025. Respinge, ca nefondată, contestația formulată de ......... SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantă .......... Pe cale de consecință, admite cererea de intervenție formulată de asocierea ......... - .............. SRL în cadrul dosarului nr. 1308/2025. Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare. Complet de soluționare a contestațiilor în domeniul achizițiilor publice: Consilier de soluționare ............. PREȘEDINTE ......................... Consilier de soluționare ................ Redactat practicaua deciziei ................. Redactată în 6(șase) exemplare originale, conține 299 (douăsutenouăzecișinouă) pagini. Pagina 308 din 308