Decizie CNSC 2800/2024

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. 2800/C1/2599, 2638 Data: 04.10.2024 Prin contestația nr. 1459/26.07.2024, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 47593/26.07.2024, formulată de GEIGER TRANSILVANIA SRL, cu sediul în localitatea Cristești, str. Geiger, nr. 1/E, județul Mureș, înmatriculată la Oficiul Național al Registrului Comerțului cu nr. J26/1142/2004, având cod unic de înregistrare RO8844358, reprezentată legal prin administrator și convențional prin Avocat Oana Gavrilă, cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în municipiul Bucuresti, str. Matei Basarab, nr. 13-15, clădirea Hub Design, etaj 3, sector 3, în cadrul procedurii de atribuire licitație deschisă, organizată de către PRIMARIA MUNICIPIULUI REGHIN JUDEȚUL MUREȘ, cu sediul în municipiul Reghin, str. P-ța Petru Maior nr. 41, județul Mureș, în calitate de autoritate contractantă, în vederea atribuirii contractului având ca obiect: „Proiectare și execuție „VARIANTA DE OCOLIRE A MUNICIPIULUI REGHIN”, cod CPV: 45233110-3, s-a solicitat: - anularea adresei de solicitare clarificări nr. 65631/17.07.2024 emisă de către Primăria Municipiului Reghin („Solicitarea de clarificări”) și constatarea caracterului nelegal al acesteia; - obligarea autorității contractante la respectarea Deciziei CNSC nr. 720/C1/48,51,55,95 din data de 21.03.2024 („Decizia CNSC”) și continuarea procedurii de atribuire conform motivării acesteia și cu respectarea dispozițiilor legale în materia achizițiilor publice; - obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea cauzei, potrivit dovezilor ce vor fi depuse la dosarul cauzei. Prin contestația nr. 4409/29.07.2024, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 48473/30.07.2024, formulată de FAR FOUNDATION SRL, cu sediul în sat Rodna, comuna Rodna, str. Grănicerilor nr. 791, județul Bistrița-Năsăud, înmatriculată la Oficiul Național al Registrului Comerțului cu nr. J06/243/2010, având cod unic de înregistrare 26999270, reprezentată legal prin administrator și Pagina 1 din 3

convențional prin VASS & Asociatii S.P.A.R.L., cu sediul ales pentru comunicarea actelor de proceduă în municipiul București, str. Alexandru Depărățeanu nr. 10, sector 1, în cadrul aceleiași proceduri de atribuire, s-a solicitat anularea în parte a solicitării de clarificări nr. 65632/17.07.2024, transmisă acesteia la data de 18.07.2024. Conform prevederilor art. 17 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 cu modificările și completările ulterioare, contestațiile care fac obiectul dosarelor nr. 2599/2024 și nr. 2638/2024 au fost conexate pentru a se pronunța o soluție unitară, deoarece acestea sunt formulate în cadrul aceleiași proceduri de atribuire. În luarea deciziei, CONSILIUL, legal investit, a avut în vedere următoarele: Pentru aceste motive în baza documentelor depuse de părți, CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR DECIDE: Admite, în parte, contestația formulată de FAR FOUNDATION SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantă PRIMARIA MUNICIPIULUI REGHIN JUDEȚUL MUREȘ iar, pe cale de consecință, anulează întrebările I.1, II.31, V și partea din întrebările IV.2, VI.3, VI.4 și IV.5 referitoare la identitatea și disponibilitatea experților, și dispune continuarea procedurii de atribuire cu respectarea documentației de atribuire, a prevederilor legale, a Deciziei CNSC nr. 720/C1/48,51,55,95 din data 21.03.2024 și a motivării aferentă prezentei, în termen de 10 zile de la comunicare. Respinge, ca nefondată, contestația formulată de GEIGER TRANSILVANIA SRL și celelalte critici din contestația formulată de FAR FOUNDATION SRL, ambele în contradictoriu cu autoritatea contractantă PRIMARIA MUNICIPIULUI REGHIN JUDEȚUL MUREȘ. Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare. Complet de soluționare a contestațiilor în domeniul achizițiilor publice: Consilier de soluționare PREȘEDINTE Consilier de soluționare Pagina 2 din 3

Redactat practicaua deciziei

Redactată în 5 (cinci) exemplare originale, conține 182 (osutăoptzecișidouă) pagini. Pagina 3 din 3

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. 2800/C1/2599, 2638 Data: 04.10.2024 Prin contestația nr. 1459/26.07.2024, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 47593/26.07.2024, formulată de ......... SRL, cu sediul în localitatea ........., str. ….., nr. …., județul ........., înmatriculată la Oficiul Național al Registrului Comerțului cu nr. ........., având cod unic de înregistrare ........., reprezentată legal prin ......... și convențional prin ........., cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în municipiul ........., în cadrul procedurii de atribuire licitație deschisă, organizată de către ........., cu sediul în municipiul ........., str. …………, județul ........., în calitate de autoritate contractantă, în vederea atribuirii contractului având ca obiect: „Proiectare și execuție „VARIANTA DE OCOLIRE A MUNICIPIULUI .........”, cod CPV: 45233110-3, s-a solicitat: - anularea adresei de solicitare clarificări nr. 65631/17.07.2024 emisă de către Primăria Municipiului ......... („Solicitarea de clarificări”) și constatarea caracterului nelegal al acesteia; - obligarea autorității contractante la respectarea Deciziei CNSC nr. 720/C1/48,51,55,95 din data de 21.03.2024 („Decizia CNSC”) și continuarea procedurii de atribuire conform motivării acesteia și cu respectarea dispozițiilor legale în materia achizițiilor publice; - obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea cauzei, potrivit dovezilor ce vor fi depuse la dosarul cauzei. Prin contestația nr. 4409/29.07.2024, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 48473/30.07.2024, formulată de ......... SRL, cu sediul în sat ........., comuna ........., ........., județul ........., înmatriculată la Oficiul Național al Registrului Comerțului cu nr. ........., având cod unic de înregistrare ........., reprezentată legal prin ......... și convențional prin ........., cu sediul ales pentru comunicarea actelor de proceduă în municipiul ........., în cadrul aceleiași proceduri de atribuire, s-a solicitat anularea în parte a solicitării de Pagina 1 din 190

clarificări nr. 65632/17.07.2024, transmisă acesteia la data de 18.07.2024. Conform prevederilor art. 17 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 cu modificările și completările ulterioare, contestațiile care fac obiectul dosarelor nr. 2599/2024 și nr. 2638/2024 au fost conexate pentru a se pronunța o soluție unitară, deoarece acestea sunt formulate în cadrul aceleiași proceduri de atribuire. În luarea deciziei, CONSILIUL, legal investit, a avut în vedere următoarele: ......... SRL, menționează că, prin contestație, se vizează solicitarea de clarificare adresată acesteia care, în opinia sa, încalcă atât limitele reevaluării dispuse prin anterioara Decizie CNSC, cât și aspectele deja tranșate cu acel prim prilej de contestație, generând declanșarea a încă unui demers de contestare. Precizează că, după prima respingere a ofertei (din considerente total diferite față de aspectele pretins a fi necesar să fie clarificate), prin solicitarea de clarificări autoritatea contractantă încearcă să creeze circumstanțe artificiale de neconformitate a ofertei, formulând o solicitare al cărei scop este de a respinge oferta sa, situație care justifică și interesul său de a semnala aspectele de nelegalitate astfel comise, demonstrând așadar vătămarea posibilă în condițiile date. Prezintă în continuare următoarele: a) Primul rezultat/primul demers de contestare - Oferta Asocierii Geiger a fost inițial/anterior respinsă ca inacceptabilă, ca neconformă, cu precizarea că modalitatea de evaluare a ofertei sale reflectată prin acel prim raport este extrem de relevantă pentru definirea, pe de-o parte, a singurelor aspecte care ar fi putut, eventual, forma obiectul reevaluării (acestea fiind doar motivele de respingere a ofertei), iar pe de altă parte, a acelor aspecte care, nereprezentând motive de respingere, au devenit în mod definitiv conforme, evidențiind totodată faptul că reevaluarea (prin clarificare) a aspectelor găsite anterior conforme nu este permisă, aceasta fiind, de altfel, esența actualei contestații. b) Decizia CNSC a tranșat considerente obligatorii pentru continuarea evaluării, respectiv a admis prima contestație a sa în partea care viza evaluarea propriei oferte, constatând modul excesiv, formalist și nelegal al evaluării ofertei sale, Consiliul reținând, în mod corect, faptul că motivele de respingere invocate de către autoritatea contractantă sunt nelegale și netemeinice. Evidențiază faptul că imposibilitatea evaluării ofertantului pe baza unor cerințe nescrise a fost, așadar, stabilită cu putere de lucru judecat, efectele Deciziei CNSC fiind pe deplin opozabile și, deci, obligatorii față de autoritatea contractantă, alături de faptul că, pentru acele cerințe stabilite în sarcina antreprenorului, așadar necesar a fi îndeplinite pe parcursul implementării contractului în curs de atribuire, nu se poate respinge oferta. Totodată, precizează că în analiza Consiliului au fost incluse doar Pagina 2 din 190

motivele care au reprezentat temei de respingere a ofertei sale, toate celelalte aspecte (care, fiind găsite conforme, nu au fundamentat respingerea), consolidându-și efectul definitiv, prin necontestare. Susține că următoarele aspecte sunt relevante și obligatorii pentru reevaluare: - Consiliul a dispus invalidarea tuturor motivelor care au fundamentat respingerea anterioară a ofertei sale, prin urmare, acele singure pretexte de neconformitate au fost înlăturate, nicio măsură de reanalizare a lor nefiind dispusă; - nu există niciun temei legal pentru respingerea ofertei sub pretextul nerespectării unei cerințe de calificare care nu este explicită, scrisă. Astfel, în ceea ce privește lipsa subcontractării serviciilor de asistență juridică și de reprezentare de către societăți de avocați, reproduce considerentele din decizia CNSC anterioară atât cu privire la capacitatea tehnică și profesională din fișa de date privind proporția de subcontractare, precum și cu privire la cerința din anexa nr. 3 la cerințele beneficiarului - suprafețe de teren suplimentare necesare execuției lucrărilor); - obligațiile stabilite în sarcina viitorului antreprenor nu se verifică la momentul evaluării ofertei; - unele informații necesar a fi menționate în ofertă pot fi detaliate doar de către antreprenor, în perioada de implementare a contractului. Reproduce considerentele deciziei CNSC anterioară referitor la detalierea organizării de șantier; - nici pretinsa necorelare din conținutul graficul Gantt nu poate reprezenta temei de respingere, aceasta fiind fundamentată tot pe aspecte stabilite pentru etapa de executare a contractului, deci ulterior evaluării. Reproduce și cu privire la acest aspect considerentele deciziei CNSC anterioare. Astfel, în opinia sa, concluziile care se impun din analiza Deciziei CNSC și, de altfel, a primului demers de contestare sunt (i) evaluarea fiind completă, doar subiectele de mai sus au reprezentat temei de respingere a ofertei, prin urmare, toate celelalte aspecte care se regăsesc/se pot regăsi în propunerea tehnică au fost găsite conforme și și-au consolidat această caracteristică prin necontestare; (ii) nici aspectele de mai sus nu conduceau la reevaluare, așadar nu justifică alte clarificări subsecvente, Consiliul reținând în privința acestora lipsa unor cerințe explicite în raport de care evaluarea efectivă să poată fi, legal, realizată. c) Cu privire la reevaluarea ofertei sale, contrar celor reținute de către Consiliu, contestatorul apreciază că autoritatea contractantă a înțeles să reia procesul de evaluare a ofertelor de la etapa de analiză a propunerilor tehnice, respectiv a emis solicitarea de clarificări cu privire la aspecte diferite față de cele care au format obiect al primei respingeri. Concret, în reevaluarea care a urmat Deciziei CNSC, Primăria Pagina 3 din 190

Municipiului ......... i-a solicitat să clarifice următoarele aspecte total străine de motivele de respingere care au făcut obiectul primei contestații și a motivării Deciziei CNSC: - identificarea în cadrul propunerii tehnice a informațiilor privind: (i) „Stratul de formă din pământ stabilizat cu var - 20 cm prevăzut la relocarea drumurilor agricole afectate de Varianta de ocolire conform soluției tehnice prevăzută în Studiul de fezabilitate avizat în cadrul CTE- CNAIR SA” și „Stratul de MAS 16 PMB rul 45/80 pentru calea de poduri și pasase (structuri)”, (ii) metodele/tehnologiile de execuție care vor fi utilizate, (iii) măsurătorile de planeitate, rugozitate și capacitate portantă la sfârșitul perioadei de garanție, (iv) monitorizarea factorilor de mediu și a biodiversității până la finalizarea perioadei de garanție, (v) condițiile de punere în operă a materialelor; - dovada deținerii (i) unui certificat de conformitate a controlului producției în fabrică pentru tipul de mixtură asfaltică MAS 16 PMB rul 45/80, respectiv (ii) agrementului tehnic ce va fi utilizat pentru lucrările de strat de forma pământ stabilizat cu var și pentru lucrările de pământ tratat cu liant hidraulic; - modul de îndeplinire a cerinței solicitate la capitolul 9 teste la terminarea lucrărilor din cerințele beneficiarului și a punctului 255 din răspunsul consolidat nr. 33649/24.03.2023; - identificarea în cadrul propunerii tehnice a informațiilor privind: (i) măsuri pentru minimizarea / eliminarea impactului asupra apelor, (ii) măsuri pentru minimizarea / eliminarea impactului asupra aerului, (iii) măsuri pentru minimizarea / eliminarea impactului asupra solului și subsolului, (iv) măsuri privind biodiversitatea, (v) măsuri privind peisajul, (vi) măsuri privind mediul socio-economic, (vii) măsuri de reducere a generării de deșeuri pe șantier, (viii) măsuri de reducere a impactului asupra așezărilor umane; - identificarea în cadrul Metodologiei de realizare a contractului (Metodologie execuție) a informațiilor privind tehnologiile de execuție care vor fi utilizate în vederea asigurării calității lucrării pe întreaga perioadă de garanție ofertată și descrierea detaliată a metodelor de lucru pentru componentele majore ale lucrărilor și a materialelor care vor fi puse în operă. Totodată, contestatorul atașează sub formă tabelară diferențele pe care le consideră fundamentale între aspectele invocate anterior drept motive de respingere și cele vizate de solicitarea de clarificare în prezent contestată, evidențiind faptul că autoritatea contractantă selectează de fiecare dată alte aspecte care să fie clarificate deși atât prevederile legale, cât și jurisprudența dezvoltată qvasi-unitar în ultimii ani, confirmă nelegalitatea unei asemenea practici. Contestatorul susține că este nelegală solicitarea de clarificare în contextul în care aceasta ignoră atât considerentele Deciziei CNSC, cât și limitele reevaluării trasate de către CNSC prin decizia pronunțată. Pagina 4 din 190

Precizează faptul că a formulat criticile sale din două perspective: pe de-o parte, solicitarea vizează aspecte definitiv evaluate, asupra cărora autoritatea contractantă nu are dreptul discreționar de a reveni oricum, oricând și, pe de altă parte, solicitarea de clarificare reiterează interpretări (vădit contrare considerentelor decizorii ale Deciziei CNSC (adresând aceeași intenție de a evalua/respinge ofertantul fie în baza unor cerințe nescrise, fie prin raportare la îndatoriri care revin, însă, viitorului antreprenor. Punctual, precizează faptul că limitele reevaluării nu permit analizarea aspectelor găsite, anterior, conforme și nici a celor care nu au fundamentat, anterior, respingerea ofertei, nefiind așadar nici contestate. Apreciază că limitele reevaluării sunt tranșate de dispozițiile legale referitoare la modalitatea în care se realizează reevaluarea; având în vedere dispozițiile exprese ale art. 50 alin. (10)18 coroborate cu dispozițiile art. 34 alin. (1) lit. b) și alin. (6)19 din Legea nr. 101/2016, care obligă comisia de evaluare să respecte limitele și măsurile concrete dispuse de către instanța care a stabilit reevaluarea, pe care le invocă în continuare și totodată face trimitere la jurisprudența CNSC, la hotărâri relevante din practica secțiilor Curților de Apel, precum și la jurisprudența CJUE. Susține că, printre limitele evaluării, se regăsesc și dispozițiile și considerentele Deciziei CNSC, care invalidează singurele motive de respingere a ofertei identificate anterior de către autoritatea contractantă; toate celelalte aspecte, considerate conforme, au devenit definitive pentru orice etapă subsecventă a evaluării și/sau a contestării; cu alte cuvinte, doar aspectele care au fundamentat anterior respingerea au fost contestate și, pe cale de consecință, ar fi putut forma obiect al reevaluării. Tot în acest sens, contestatorul face trimitere la dispozițiile Deciziei ICCJ HP 66/2018 care, în această situație, „obligă autoritatea de a proceda la reluarea operațiunii de evaluare a acestei oferte de la etapa contestată, conform celor dispuse prin decizia CNSC sau hotărârea instanței, comisia nefiind îndreptățită a relua verificarea criteriilor deja analizate, raportul de evaluare, în măsura în care le atestă, fiind irevocabil sub acest aspect”. Cu alte cuvinte, autoritatea contractantă trebuie să continue evaluarea din etapa în care aceasta se afla, nefiind permisă invocare, în cascadă, a unor noi și noi pretexte de respingere aferente unei etape complet evaluate. Cum, concret, pretextele de respingere a ofertei sale au fost, anterior, identificate la nivelul propunerii tehnice, acestea fiind înlăturate însă de către CNSC tocmai datorită lipsei oricărui fundament legal, concluzia corectă care se impune este aceea că evaluarea ar fi trebuit să continue cu analiza propunerii financiare, iar nu prin reluarea chestiunilor care nu au reprezentat, anterior, motiv de respingere a ofertei sale din cadrul propunerii tehnice. Pagina 5 din 190

Apreciază că, întrucât limitele reevaluării trebuie respectate, rezultă fără echivoc și din multiple extrase jurisprudențiale, necesitatea tranșării măsurilor concrete, clare, explicite și limitative pe care autoritatea contractantă le va adopta în cadrul reevaluării, respectiv obligația oricărei autorități de a respecta asemenea limite. Pentru a sublinia modalitatea de abordare efectivă a situațiilor similare în practica instanțelor și a Consiliului, precizează că nu este permisă reevaluarea ofertelor în ansamblul lor, ci aceasta trebuie particularizată în raport de limitele reevaluării dispuse de către CNSC, urmând a continua din etapa în care procedura se afla, la momentul emiterii rezultatului contestat și invalidat. În acest sens consideră relevantă atât analiza înaltei Curți de Casație și Justiție (făcând trimitere la art. 521 alin. (3) C. pr. civ.), cât și cele ale instanțelor chemate să aplice, efectiv, prezentând în continuare câteva considerente relevante din jurisprudența ICCJ și CNSC. Or, astfel cum interpretarea obligatorie a ICCJ confirmă dispozițiile legale expuse anterior care opresc autoritățile contractante de a se răzgândi de la sine putere asupra unor chestiuni deja analizate și tranșate/ decise (Decizia HP nr. 66/2018), aspectele care nu au reprezentat temei al respingerii anterioare neputând fi reevaluate, astfel cum autoritatea contractantă încearcă. Pe de altă parte, în opinia sa, dacă autoritatea contractantă ar fi avut dubii cu referire la limitele reevaluării dispuse de instanță prin decizia emisă, aceasta avea posibilitatea de a solicita lămuriri acesteia în conformitate cu prevederile art. 443 C.pr.civ., pe care le invocă în continuare. Concluzionează că, indiferent care va fi rezultatul propriu-zis al acestei reevaluări și, mai exact, al clarificărilor, demersul în sine este unul fundamental nelegal, contrar însuși scopului instituirii acestor reglementări legale, menite de altfel să evite invocarea succesivă, neunitară și imprevizibilă a unor noi și noi motive de respingere, ori de câte ori autoritatea dorește. Totodată, precizează că puterea de lucru judecat a considerentelor decizorii ale Deciziei CNSC se opune unei clarificări de tipul celei contestate. Autoritatea contractantă reiterează aceeași intenție de a evalua ofertantul fie în raport de cerințe nescrise, fie în raport de cerințe impuse pentru etapa ulterioară, de implementare a contractului. Cu privire la conținutul propriu-zis al solicitării de clarificare adresate, pe lângă aspectele mai sus semnalate, invocă și viciile de conținut/raționament, contrare considerentelor decizorii ale Deciziei CNSC pe deplin opozabile autorității contractante. În atare condiții, apreciază că aspectele solicitate în prezent sunt contrare considerentelor Deciziei CNSC întrucât: - este, din nou, ignorată egalitatea de tratament și se intenționează, din nou, aplicarea unei rigori mult mai mari (de altfel, nejustificate) ofertei sale, prin comparație cu oferta desemnată câștigătoare; Pagina 6 din 190

- se pretinde, din nou, faptul că „descrierea generală” ar fi presupus prezentarea unor multiple detalii care, pe lângă faptul că în oferta desemnată câștigătoare nu se regăsesc, nu au nici corespondent la nivelul cerințelor impuse prin documentația de atribuire; - se intenționează, din nou, verificarea capacității de exercitare a activității profesionale prin raportare la documente și cerințe care nu au fost explicit solicitate/impuse; cu privire la o astfel de conduită, Consiliul s-a pronunțat, deja, anterior, invalidând-o. În susținerea celor prezentate depune răspunsul la solicitarea de clarificare pe care acesta l-a formulat, în termenul impus, pentru a evita respingerea ofertei sale din această perspectivă (a omisiunii transmiterii răspunsului la clarificare), pe care-l consideră ca fiind confidențial întrucât se referă la informații privind propunerea tehnică, declarată la rândul său ca fiind confidențială. Susține că prin formularea răspunsului față de solicitarea contestată, nu își afectează în niciun caz interesul de contesta. Își întemeiază contestația pe dispozițiile art. 8 raportat la art. 2 din Legea nr. 101/2016, precum și pe toate dispozițiile legale la care a făcut referire în cuprinsul contestației, depune înscrisurile la care s-a referit, precum și înscrisurile din dosarul achiziției publice. În ceea ce privește contestația formulată de ......... SRL, acesta face o scurtă prezentare a situației de fapt, precizând că, urmare a evaluării inițiale, oferta sa a fost respinsă, în temeiul art. 134 alin. (5) și art. 137 alin. (1) din Normele metodologice, față de împrejurarea că o copie a garanției de participare nu a putut fi încărcată în SEAP și a fost depusă la sediul autorității contractante. De asemenea, precizează că autoritatea contractantă a respins toate celelalte oferte din procedură, mai puțin oferta ........................... SRL, pe care a și declarat-o câștigătoare. Menționează că împotriva rezultatului procedurii a formulat contestație atât acesta, cât și de alți participanți la procedura de atribuire, nemulțumiți de actele și măsurile adoptate de autoritatea contractantă în cadrul evaluării inițiale a ofertelor. Arată că ulterior, prin Decizia CNSC nr. 720/C1/48, 51, 55, 95/21.03.2024, au fost soluționate toate contestațiile și Consiliul a obligat autoritatea contractantă la reevaluarea a patru oferte depuse în cadrul procedurii de atribuire, și a ofertei sale. Precizează că, împotriva acestei decizii, a fost formulată plângere de către Asocierea .......................................OPE SRL, fiind constituit pe rolul Curții de Apel Târgu ......... dosarul nr. 113/43/2024, iar plângerea a fost respinsă de instanța de judecată. În continuare arată care au fost măsurile adoptate de autoritatea contractantă ca urmare a Deciziei CNSC, după cum urmează: - în etapa de reevaluare a ofertelor, ca urmare a executării deciziei pronunțate de Consiliu, autoritatea contractantă i-a transmis solicitarea Pagina 7 din 190

de clarificări nr. 65632/17.07.2024 prin care i-a solicitat o serie de nu mai puțin de 54 de solicitări de clarificări cu privire la propunerea tehnică, cu termen de răspuns de doar 2 zile lucrătoare, cu mențiunea că solicitarea a fost încărcată în SEAP joi, 18.07.2024 cu termen limită de răspuns luni 22.07.2024. - față de această solicitare de clarificări, precizează că a transmis în termenul indicat autorității contractante răspunsul la solicitarea de clarificări. Evidențiază faptul că acest proiect este finanțat din fonduri ale Uniunii Europene. Astfel, principiul fundamental în cheltuirea banilor europeni este acela al asigurării unei bune gestiuni financiare (art. 310 para. (5) TFUE). Acesta presupune, potrivit art. 33 din Regulamentul (UE) 1046/18-iul-2018, pe lângă performanță, eficiență și eficacitate și principiul economiei. Principiul economiei prevede, inter alia, că resursele utilizate de instituția Uniunii în cauză pentru a-și desfășura activitățile să fie puse la dispoziție la cel mai bun preț. Prin urmare, autoritatea contractantă nu poate adresa solicitări de clarificări abuzive, neclare și care excedează cerințelor documentației de atribuire cu scopul de a elimina din competiție cât mai mulți concurenți, ale căror oferte se pot dovedi a prezenta cel mai bun raport calitate-preț. Susține că prețul ofertat de acesta este mai scăzut decât prețul ofertat în oferta declarată câștigătoare în prima evaluare a ofertelor. Subliniază faptul că potrivit Anexei nr. 1, Partea 1 din OUG nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, printre abaterile de la respectarea normelor în materie de achiziții pentru care se aplică reduceri procentuale/corecții financiare se numără și următoarele: - modificarea criteriilor de selecție după deschiderea ofertelor, determinând respingerea incorectă a unui participant; - în timpul evaluării nu sunt respectate principiile transparenței și al tratamentului egal. Contestatorul invocă nelegalitatea solicitării de clarificări, sens în care prezintă regulile generale pentru formularea solicitărilor de clarificări (Secțiunea 111.1.) și modul concret în care acestea sunt încălcate prin solicitările punctuale (Secțiunea III.2). Cât privește exigentele legale privind formularea solicitărilor de clarificări, argumentează că legiuitorul a impus un set de reguli clare pentru formularea solicitărilor de clarificări, făcând trimitere la prevederile art. 134 alin. (1) din Normele metodologice, menționând că, în opinia sa, comisia de evaluare are obligația de a stabili care sunt clarificările și completările formale sau de confirmare necesare pentru evaluarea fiecărei oferte. Prin urmare, scopul solicitărilor de clarificări trebuie să fie acela de a lămuri oferta, iar nu de a identifica motive/genera pretexte de respingere a acesteia.  Pagina 8 din 190

Apreciază că cele 54 de solicitări de clarificări nu au fost formulate prin raportare la cerințele din documentația de atribuire (deși acestea aparent fac trimitere la documentație), ci prin raportare la modul în care a fost concepută oferta ........................... SRL. De altfel, comisia de evaluare nici nu și-a însușit prin semnătură acest document. Totodată, arată faptul că termenul acordat de autoritatea contractantă pentru transmiterea răspunsurilor la cele 54 solicitările de clarificări este disproporționat prin raportare la volumul solicitărilor de clarificări, apreciindu-le ca fiind nelegale și abuzive, întrucât: - încalcă sau sunt excedentare prevederilor documentației de atribuire; - încalcă cadrul legal aplicabil solicitărilor de clarificări; solicitările sunt neclare și nu definesc în mod explicit și suficient de detaliat în ce constau solicitările comisiei de evaluare; - includ constatări eronate privind oferta sa; - încalcă principiile care guvernează materia achizițiilor publice (în special principiul tratamentului egal). În continuare, în susținere, contestatorul inserează, în mod explicit, sub formă tabelară cele apreciate anterior de către acesta. Consideră că, prealabil indicării punctuale a nelegalității solicitărilor de clarificări se impun subliniate exigențele legale cu privire la formularea solicitărilor de clarificări de către comisia de evaluare. De asemenea, contestatorul susține că solicitarea nu este semnată cu semnătură electronică extinsă, făcând trimitere la prevederile art. 62 alin. (1) din Normele metodologice. Totodată, precizează că deși solicitările de clarificări anterioare au fost asumate de comisia de evaluare prin semnătură electronică extinsă, inserând în acest sens print screen cu semnătura electronică, solicitarea contestată nu este semnată, potrivit prevederilor art. 268 din C.Pr.civ., pe care le invocă în susținere. Menționează că, în absența unei semnături, documentul nici măcar nu poate fi considerat valabil, acesta neincluzând astfel consimțământul comisiei de evaluare. Consideră că termenul acordat de autoritatea contractantă pentru transmiterea răspunsurilor la solicitarea de clarificări este insuficient. Susține că nelegalitatea solicitării de clarificări rezultă din start din termenul-limită disproporționat acordat de autoritatea contractantă pentru transmiterea răspunsurilor la nu mai puțin de 54 de solicitări de clarificări. Cu privire la termenul de formulare a răspunsurilor la solicitările de clarificări, face trimitere la prevederile art. 134 din Normele metodologice, precum și la art. 209 din Legea nr. 98/2016. Arată că astfel cum rezultă din solicitarea postată în SEAP la 18.07.2024 (joi), autoritatea contractantă i-a impus ca termen limită de răspuns, data de 22.07.2024 (luni), sens în care inserează print screen cu extras din solicitarea de clarificări. Pagina 9 din 190

Susține că a avut, de fapt, la dispoziție doar un termen de 2 zile lucrătoare pentru a formula un răspuns complet și concludent, iar solicitarea de clarificări primită conține întrebări ce se întind pe parcursul a nu mai puțin de 18 pagini, apreciind astfel disproporționat termenul pe care comisia de evaluare l-a acordat acestuia. Precizează că solicitarea de clarificări reprezintă o modalitate a autorității contractante de a solicita operatorilor economici participanți la procedură anumite explicații pentru a evalua în mod corespunzător ofertele depuse de aceștia. Este evident că această finalitate nu poate fi asigurată în contextul în care nu oferă acestora timp suficient pentru a putea formula răspunsurile într-o manieră satisfăcătoare. Consideră că importanța stabilirii unui timp de răspuns optim corelat cu gradul de complexitate al clarificărilor și recomandarea evitării alocării termenelor de răspuns foarte strânse a fost subliniată și de Agenția Națională pentru Achiziții Publice (denumită în continuare „ANAP”) prin Ghidul privind gestionarea de către autoritățile/entitățile contractante a solicitărilor de clarificări și a răspunsurilor asociate acestora în cadrul procedurilor de atribuire. Potrivit Ghidului, solicitările de clarificări trebuie formulate oferind un timp optim de răspuns corelat cu gradul de complexitate al clarificărilor. De asemenea, susține că inclusiv Consiliul, în jurisprudența sa constantă, a reținut că prezintă o importanță ridicată ca autoritatea contractantă să stabilească un termen realist de transmitere a răspunsului la clarificări prin raportare la elementele concrete ale cauzei. În acest sens face trimitere jurisprudența CNSC. Susține că solicitările depășesc cerințele din documentația de atribuire, precizând că o primă exigență este ca acestea să se rezume la cerințele din documentația de atribuire. De asemenea, menționează că prin formularea unor întrebări care depășesc cerințele din documentația de atribuire, autoritatea contractantă încalcă flagrant legislația achizițiilor publice, deoarece aceste cerințe nu au fost aduse la cunoștința operatorilor economici prin documentația de atribuire și/sau anunțul de participare. Având în vedere cele stipulate de prevederile art. 154 și art. 75 din Legea nr. 98/2016, precum și art. 20 alin. (2), (3) și (10) și art. 123 alin. (1) din Normele metodologice, pe care le inserează, menționează că a elaborat propunerea tehnică în conformitate cu cerințele documentației de atribuire, pornind de la premisa că autoritatea contractantă a precizat toate cerințele privind modul în care trebuie întocmită și structurată propunerea tehnică în cadrul documentației publicate în S.E.A.P. Invocând art. 62 alin. (1) și art. 134 alin. (1) din Normele metodologice, care prevăd că scopul solicitărilor de clarificări este printre altele acela de a verifica îndeplinirea cerințelor din documentația de atribuire și conformitatea propunerii tehnice cu cerințele caietului de sarcini, menționează că această posibilitate nu este așadar nelimitată, Pagina 10 din 190

autoritatea contractantă neavând dreptul de a solicita clarificări în mod discreționar, cu depășirea limitelor prevederilor legale sau ale documentației de atribuire și, cu atât mai mult, nu are dreptul să completeze sau să modifice, pe calea solicitărilor de clarificări, cerințele din documentația de atribuire. Astfel, consideră că solicitările de clarificări nu pot exceda celor solicitate de autoritatea contractantă prin documentația de atribuire. Totodată, contestatorul arată că nelegalitatea transmiterii unor astfel de solicitări de clarificări care excedează documentației de atribuire a fost reținută și în jurisprudența anterioară a Consiliului, în continuare făcând trimitere la jurisprudența CNSC. Prin urmare, susține că toate și fiecare din solicitările care depășesc cadrul cerințelor din documentația de atribuire, respectiv 1.1, I.3, 11.1 -11.31, III.2, IV.2, V, VI.3-VI.5, se impun a fi anulate. Apreciază că solicitările de clarificări sunt neclare și nu definesc în mod explicit și suficient de detaliat în ce constau solicitările comisiei de evaluare. Menționează că, în opinia sa, modul neclar și vag în care autoritatea contractantă a formulat întrebările 1.1,11.1, II.2, II.23, II.24, 11.31, II.32, V din solicitare contravine cadrului legal aplicabil solicitărilor de clarificări, încălcând: - obligația comisiei de evaluare de a stabili care sunt clarificările și completările formale sau de confirmare prevăzută la art. 134 alin. (1) din Normele metodologice; comisia de evaluare trebuie să stabilească evident într-o manieră cât mai clară și concretă solicitările de clarificări adresate ofertanților; - art. 134 alin. (4) din Normele metodologice, potrivit căruia solicitarea de clarificări trebuie să fie clară și să definească în mod explicit și suficient de detaliat în ce constă solicitarea comisiei de evaluare; - art. 127 alin. (1) lit. i) din Normele metodologice, potrivit căruia una dintre atribuțiile comisiei de evaluare este elaborarea solicitărilor de clarificări și/sau completări necesare în vederea evaluării ofertelor; prin formularea unor solicitări de clarificări neclare, Autoritatea Contractantă nu și-a îndeplinit în mod corespunzător această atribuție. Consideră că participarea la procedurile de atribuire nu este concepută ca un test de interpretare a întrebărilor autorității contractante, orice informație este așteptată de la operatorii economici trebuie să fie solicitată clar și expres, astfel cum stabilește fără îndoială art. 134 alin. (4) din Normele metodologice. Comunicarea transmisă în sensul alin. (1) către candidat/ofertant trebuie să fie clară și să definească în mod explicit si suficient de detaliat în ce constă solicitarea comisiei de evaluare. Obligația formulării unor solicitări de clarificări clare și care să definească în mod explicit și detaliat în ce constă solicitarea comisiei de Pagina 11 din 190

evaluare a fost subliniată atât de ANAP, cât și jurisprudența anterioară a Consiliului. Astfel, arată că în Ghidul privind gestionarea de către autoritățile/entitățile contractante a solicitărilor de clarificări și a răspunsurilor asociate acestora în cadrul procedurilor de atribuire publicat de ANAP (pag. 11-12) se precizează printre altele că solicitările de clarificări trebuie formulate corect, la obiect; fără ambiguități; clare, precise și întemeiate; pe înțelesul celui căruia/cărora i/li se adresează; fără a induce un răspuns care să îi creeze un avantaj/dezavantaj unui ofertant în favoarea/defavoarea concurenților; numai acelui/acelor operator economic/operatori economici a/ale cărui/căror ofertă(e) impun(e) solicitarea de clarificări și în acord cu principiul tratamentului egal, pentru ca autoritățile/entitățile contractante să se asigure că vor obține un răspuns documentat, detaliat, corect și real la solicitările sale de clarificări. Totodată, precizează că în Ghidul publicat de ANAP se precizează: „în conținutul solicitărilor de clarificări este indicat să se specifice modul de răspuns, respectiv de detaliere a aspectelor din oferta depusă care au generat nevoia clarificării, eventual, de confirmare a semnificației unor termeni ai ofertei, în înțelesul membrilor comisiei de evaluare. De asemenea, comisia de evaluare poate recomanda operatorului economic să aibă în vedere că la formularea răspunsului la solicitarea de clarificări, acesta să fie prezentat pe o anumită structură a conținutului (de ex: conținut de deviz, formă tabelară, grafic etc.) sau cu precizarea exactă a documentelor ofertei sale care confirmă/susțin îndeplinirea unor cerințe din documentația de atribuire, în cazul în care acestea nu au putut fi identificate facil în ofertă. [...] întrebarea se cuvine să fie formulată exact, cât mai concret și mai clar, pentru a facilita înțelegerea și formularea răspunsului. De obicei, o întrebare generală sau evazivă implică un răspuns la fel de evaziv, fapt ce nu contribuie la lămurirea aspectelor vizate”. În același sens face trimitere și la jurisprudența CNSC. Contrar exigențelor de claritate prevăzute mai sus, apreciază că solicitările comisiei de evaluare din întrebările 1.1,11.1, II.2, II.23, II.24, 11.31, II.32, 111.1, IV.3-VI.5, din solicitare sunt neclare, sens în care se impune invalidarea acestora. Precizează că solicitările de clarificări includ constatări eronate privind oferta sa, evidențiind faptul că solicitările comisiei de evaluare din întrebările 11.1- II. 22, II. 24- 11.31, 111.1, III.6, IV. 1, VI.1 - VI.10, relevă multiple erori în evaluarea ofertei sale, întrucât autoritatea contractantă concluzionează în mod eronat în cadrul solicitării că din propunerea tehnică a ofertei sale ar lipsi „cu desăvârșire” anumite informații sau solicită clarificări deși secțiunile relevante din ofertă unde se află respectivele informații sunt clare. Pagina 12 din 190

Totodată, evidențiază că, deși însăși autoritatea contractantă a solicitat clarificări cu privire la locul din ofertă a anumitor informații, fără a aștepta răspunsul la clarificări, în cadrul solicitărilor ante-menționate, comisia de evaluare a reținut și o presupusă lipsă totală din propunerea tehnică a anumitor informații. în concret, în solicitările de clarificări, autoritatea contractantă fie a inclus următoarea mențiune „Totodată, fără a aduce completări propunerii tehnice, să justificați lipsa în totalitate din propunerea tehnică prezentată a modului de însușire și îndeplinire a cerințelor minime impuse prin acest capitol”, fie a constatat pretinsa nerespectare a anumitor cerințe. În opinia sa, rolul solicitării de clarificări este de a oferi posibilitatea operatorului economic să transmisă anumite explicații cu privire la oferta sa prin raportare la anumite nelămuriri ale comisiei de evaluare. În contextul în care autoritatea contractantă reține prin chiar întrebarea transmisă faptul că anumite informații ar „lipsi cu desăvârșire” este evident că aceasta și-a format deja o opinie cu privire la oferta sa, nefiind acordat în mod real eficiență art. 209 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, aceasta fiind vădit defavorizată de conduita comisiei de evaluare. Apreciază că, prin maniera în care a formulat întrebările, autoritatea contractantă a încălcat rolul solicitărilor de clarificări, respectiv de a lămuri anumite aspecte cu privire la documente aflate în ofertă sau de a se asigura de conformitatea ofertei. În opinia sa, consemnările eronate din solicitările de clarificări, sunt cu atât mai surprinzătoare cu cât aceasta și-a asumat prin întreaga propunere tehnică îndeplinirea contractului în conformitate cu prevederile din contract și legislația aplicabilă. Precizează că în acest sens a prezentat în cadrul propunerii tehnice (VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 6 pagina 9), o declarație pe propria răspundere prin care și-a exprimat acordul față de toate prevederile condițiilor contractuale și s-a obligat, totodată, să respecte toate obligațiile prezentate în conținutul acestora. Față de cele ante-menționate, consideră că solicitările de clarificări 11.1- II. 22, II. 24- 11.31, 111.1, III.6, IV. 1, VI.1 - VI.10, nu sunt în concordanță cu prevederile legale întrucât pornesc de la o premisă eronată, încălcând: - obligația comisiei de evaluare de a stabili care sunt clarificările și completările formale sau de confirmare prevăzute la art. 134 alin. (1) din Normele metodologice; comisia de evaluare trebuie să stabilească evident în mod corect solicitările de clarificări adresate ofertanților; - art. 134 alin. (4) din Normele metodologice, potrivit căruia solicitarea de clarificări trebuie să fie clară și să definească în mod explicit și suficient de detaliat în ce constă solicitarea comisiei de evaluare; pentru a formula corect o întrebare, Autoritatea Contractantă trebuie să se asigure în prealabil că supoziția este adevărată, întrucât în caz contrar, Pagina 13 din 190

dacă aceasta este falsă este posibil să adreseze o întrebare greșită; or, în ipoteza de față, solicitările nu sunt corecte, clare și întemeiate; - art. 127 alin. (1) lit. i) din Normele metodologice, potrivit căruia una dintre atribuțiile comisiei de evaluare este elaborarea solicitărilor de clarificări și/sau completări necesare în vederea evaluării ofertelor; prin formularea unor solicitări de clarificări care pornesc de la o premisă eronată, Autoritatea Contractantă nu și-a îndeplinit în mod corespunzător această atribuție. Punctual, făcând trimitere la solicitările autorității contractante în ceea ce privește întrebarea I.1 din solicitarea de clarificări, contestatorul o apreciază ca fiind nelegală, întrucât, în primul rând, consideră că întrebarea este neclară și nu definește concret care sunt justificările solicitate pentru informațiile care stau la baza modului de elaborare a Graficului de eșalonare calendaristică Gantt prezentat și, în al doilea rând, consideră că întrebarea este contrară prevederilor documentației de atribuire întrucât nu au fost definite toate punctele de referință. De asemenea, făcând trimitere la solicitările autorității contractante în ceea ce privește întrebarea nr. I.3, invocă în susținere cele solicitate de aceasta prin Formularul nr. 4 - Propunere Tehnică. De asemenea, având în vedere și răspunsul nr. 33649/24.03.2023, la întrebarea 73; răspunsul nr. 33649/24.03.2023, la întrebarea 72; cerințele prevăzute în formularul nr. 4 - propunere tehnică I prezentarea programului de lucrări - durata activităților de proiectare și execuție va fi exprimată în zile (nivelul de detaliu să nu fie mai mare de 30 de zile calendaristice), luând în considerare natura activităților/ lucrărilor, dimensiunea frontului de lucru, numărul resurselor umane și tehnice, productivitatea resurselor, etc.; precum și răspunsul nr. 33649/ 24.03.2023, la întrebarea 74, pe care le invocă, contestatorul apreciază că această solicitare excedează cerințelor documentației de atribuire, întrucât autoritatea contractantă nu a solicitat ca activitățile să includă alocate numărul resurselor necesare proiectării (numărul și specialitățile proiectanților, verificatori autorizați, utilaje, aparate și softuri specifice) și numărul resurselor necesare execuției lucrărilor (principalele materiale ce se vor pune în operă, manoperă - numărul și meseriile de muncitori, Utilaje). Astfel, consideră că prin cerința referitoare la durata activităților de proiectare și execuție, autoritatea contractantă a stabilit doar că aceasta va fi exprimată în zile (nivelul de detaliu să nu fie mai mare de 30 de zile calendaristice), luând în considerare natura activităților/lucrărilor, dimensiunea frontului de lucru, numărul resurselor umane și tehnice, productivitatea resurselor, etc. Precizează că durata activităților de proiectare și execuție este calculată în funcție de activități, frontul de lucru și numărul resurselor umane și tehnice și productivitate. Ofertantul poate stabili, în această etapă de ofertare, durata doar în funcție de resursele pe care le Pagina 14 din 190

consideră necesare pentru a stabili productivitatea acestora pe care dorește să o atingă astfel încât să se poată încadra în durata de execuție și termenele intermediare prevăzute în contract. Contestatorul apreciază că cerința din formularul de ofertă (sau alte documente din documentația de atribuire) nu impune ca în reprezentarea grafică să fie alocat numărul resurselor sau productivitatea acestora. Evidențiază faptul că după cum se confirmă prin graficul de execuție prezentat în fișierul VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part3 pagina 190 - 212, durata activităților a fost prezentată fiind luate în considerare natura activităților/lucrărilor, dimensiunea frontului de lucru, numărul resurselor umane și tehnice. Alocarea resurselor nu este indicată în „Prezentarea programului de lucrări intitulat și Graficul de eșalonare calendaristică Gantt ce va fi realizat utilizându-se analiza drumului critic”. În continuare, arată, cu titlu de exemplu, cum este formată analiza drumului critic utilizată în alte proceduri privind cerința - Prezentarea programul de lucrări intitulat și Graficul de eșalonare calendaristică Gantt. Precizează că obiectul contractului prezentat în exemplul dat este de executare lucrări, unde cantitatea și numărul de resurse poate fi estimat ca urmare a productivităților pe care ofertantul le estimează astfel încât să se încadreze în termenele propuse în documentația de atribuire întrucât în astfel de cazuri este definit proiectul tehnic și sunt prezentate în documentația de atribuire liste de cantități. Mai mult, în documentația de atribuire (a contractului prezentat în exemplul de mai sus) este solicitat ca programul de lucrări „să indice la nivel de activități și sub-activități, cantitățile de lucrări necesar a fi executate, intervalul de timp în care acestea sunt prevăzute a se desfășura precum și resursele alocate (materiale, echipament, forță de muncă) pentru fiecare dintre acestea. Pentru fiecare activitate din Programul de lucrări se vor declara numărul de utilaje alocat pentru respectiva activitate și personalul aferent activității”. Având în vedere că obiectul acestei proceduri este de proiectare și execuție, precum și faptul că la faza de studiu de fezabilitate nu sunt elaborate liste de cantități, acestea urmând a fi elaborate în etapa de elaborare a proiectului tehnic, așa cum prevede legislația în vigoare, contestatorul apreciază că estimarea și asumarea unui număr de resurse nu poate fi realizată cu precizie, precizând că din acest considerent, autoritatea contractantă nu a solicitat în formularul nr. 4 - propunere tehnică ca pentru fiecare activitate din programul de lucrări să fie declarat numărul de utilaje alocat pentru respectiva activitate si personalul aferent activității. Menționează că a inclus în cadrul propunerii tehnice și a prezentat alocarea resurselor în funcție de tipul acestora în vederea asigurării Pagina 15 din 190

capacității tehnice de realizare a activităților și lucrărilor și ținând cont de metodologia de lucru propusă, tehnologiile de execuție utilizate, de constrângerile de natură organizatorică astfel încât să se încadreze în durata de execuție și termenele intermediare prevăzute în contract. În opinia sa, prin această întrebare, comisia de evaluare completează, așadar, cerințele documentației de atribuire în ceea ce privește: alocarea pe grafic a principalelor materiale ce se vor pune în operă, (...) cantitatea de lucrare, (...), disponibilitatea lor în acord cu prevederile legale, cât și echilibrarea efectivă a sarcinilor de lucru și eficiența utilizării acestor resurse în contract. În argumentarea celor susținute de acesta privind nelegalitatea completării cerințelor documentației de atribuire prin solicitările de clarificări, invocă jurisprudența anterioară a CNSC. În legătură cu întrebarea 11.1, face trimitere la solicitările autorității contractante, apreciind că această solicitare este nelegală dintr-o dublă perspectivă, întrucât: este contradictorie; pe de o parte, se reține „lipsa în totalitate” a celor 21 de obligații generale solicitate în cadrul capitolului 4.1. și, pe de altă parte, se face referire la obligațiile generale ale asocierii incluse în propunerea tehnică a ofertei sale (pagina 116-117) și excedează cerințelor documentației de atribuire, întrucât autoritatea contractantă nu a solicitat ca cele 21 de obligații să se regăsească listate în ofertă. Astfel, având în vedere; cerințele generale din formularul nr. 4 - Propunere Tehnică; cerințele de la punctul II Modalitatea de realizare a contractului din formularul nr. 4 - Propunere tehnică; cerințele de la punctul 5. Caracteristicile imperative ale lucrărilor din cerințele beneficiarului, Ofertantul propune o descriere generală a fazelor și metodelor de proiectare pe care le va utiliza ținând cont de caracteristicile imperative din Cerințele Beneficiarului; și prezintă modalitatea de prestare a serviciilor de proiectare în cadrul propunerii tehnice VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pagina 130-157. Susține că întrebarea de la punctul 11.1., precum și restul întrebărilor de la punctul II sunt abuzive în sensul în care prin solicitare se cere includerea în propunerea tehnică a modalității de îndeplinire a unor obligații (deși acestea sunt asumate) în condițiile în care în formularul nr. 4 - Propunere tehnică se solicită prezentarea modalității de realizare a contractului (activități) ținând cont de caracteristicile imperative din cerințele beneficiarului pentru proiectare și execuție (punctul 5 din cerințele beneficiarului). Ofertantul prezintă modalitatea de îndeplinire a cerințelor imperative indicate în cerințele beneficiarului cu privire la: - caracteristici imperative ale lucrărilor pe care proiectarea trebuie să le respecte; - caracteristici imperative privind proiectarea structurilor; - caracteristici imperative privind lucrările de drum și intersecții; Pagina 16 din 190

- caracteristici imperative privind lucrările de terasamente și consolidare; - caracteristici imperative privind măsurile de mediu. Făcând trimitere la cerința din formularul nr. 4 - Propunere tehnică, precizează că activitățile critice aferente activității de proiectare sunt descrise în VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.130-157 completate de VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 5 pag.562-596. Astfel, consideră că este necesar a fi avut în vedere că toate cele 8 fișiere componente propunerii tehnice completează documentele menționate și se vor citi împreună, respectiv: - VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 2 paginile 1-183; - VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 3 paginile 1-248; - VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 4 paginile 1-196; - VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 5 paginile 1-916; - VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 5 paginile 562-596; - VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 6 paginile 1-371; - VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 7 paginile 1-220; - VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 8 paginile 1-205. Precizează că riscurile proiectului sunt prevăzute în propunerea tehnică VO ......... - PROPUNERE TEHNIC _Part 1 paginile 153-156. Menționează că la nivelul întrebării (similar tuturor întrebărilor din această categorie) este menționată „lipsa în totalitate din propunerea tehnică prezentată a modului de însușire și îndeplinire a cerințelor minime impuse”. Apreciază că această consemnare este eronată și depășește deopotrivă cerințele de prezentare a propunerii tehnice din documentația de atribuire. De asemenea, face trimitere la cele prevăzute la capitolul 5 (5.1.4), pe care ofertantul și le-a însușit din cerințele beneficiarului, cerințele minime impuse sunt corespunzătoare legislației în vigoare: Legea 10/1995, Eurocoduri, Norme și standarde în vigoare conform sub- clauzelor contractuale. Subliniază că, dacă ofertantul nu lua în considerare capitolul 5 - cerințele imperative ale lucrărilor din cerințele beneficiarului, ar fi propus în cadrul propunerii tehnice, de exemplu, modul de realizare de activități de proiectare și lucrări de execuție pentru Activitățile aeronautice și ar fi propus și urmărit legislația si standarde si normative tehnice în vederea proiectării respectiv reglementare aeronautică civilă română din 2 aprilie 2024 care prevede realizarea de activități aeronautice pe teritoriul României și în spațiul aerian național sunt reglementate prin Legea nr. 21/2020 privind Codul aerian, cu modificările și completările ulterioare, reglementările europene aplicabile și, după caz. Convenția privind aviația civilă internațională, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944, la care România a aderat prin Decretul nr. 194/1965, cu amendamentele ulterioare, denumită în continuare Convenția de la Chicago, tratatele internaționale la care România este parte, precum și prin alte acte normative în materie. Pagina 17 din 190

Concluzionează că propunerea tehnică trebuie să cuprindă elementele prevăzute în formularul nr. 4 - Propunere tehnică. Activitățile privind obligațiile generale, predarea proiectului etc. sunt atât obligații contractuale (asumate prin asumarea clauzelor contractuale) cât și obligații legale ale proiectantului și executantului. Ca atare, precizează că propunerea tehnică prezentată în toate cele 8 fișiere reprezintă modalitatea de îndeplinire a cerințelor unde există descrierea concretă pe care ofertantul o prezintă autorității contractante în vederea îndeplinirii cerințelor sale cu privire la capitolul 4.1 Obligațiile generale și este indisolubil legată de specificațiile tehnice din documentația de atribuire, caietul de sarcini denumit generic „cerințele beneficiarului” și de studiul de fezabilitate. Susține că autoritatea contractantă are obligația să extragă informațiile suficiente și relevante din propunerea tehnică a ofertei sale și să le interpreteze în mod global, în virtutea atribuțiilor sale legale. Art. 127 alin. (1) lit. f) din Normele metodologice coroborat cu art. 133 alin. (1) din Normele metodologice, impun comisiei de evaluare obligația de a verifica propunerile tehnice prezentate de ofertanți, din punctul de vedere al modului în care acestea corespund cerințelor din caietul de sarcini și obligația de a analiza și de a verifica fiecare ofertă din punctul de vedere al elementelor tehnice propuse. Această evaluare presupune o evaluare completă și coroborată a tuturor informațiilor prezentate de ofertant în propunerea tehnică, acesta fiind „documentul” în accepțiunea legii. În continuare face trimitere la jurisprudența CNSC. Făcând trimitere la cele solicitate acestuia de autoritatea contractantă prin întrebarea nr. II.2, contestatorul menționează că similar celor arătate mai sus la întrebarea 11.1., ofertantul a respectat obligația de a descrie în propunerea tehnică modalitatea de respectare a cerințelor minime cu privire la proiectarea și executarea lucrărilor. Apreciază ca fiind eronată consemnarea autorității contractante cu privire la lipsa în totalitate din propunerea tehnică a acestei cerințe, întrucât informații referitoare la modalitatea de îndeplinire a cerințelor solicitate conform capitolului 4.2. - Documentele beneficiarului relevante pentru execuția lucrărilor se regăsesc în multiple secțiuni ale propunerii tehnice. Arată că, în concret, se regăsesc în următoarele secțiuni: - VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 paginile 1-504; - VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 2 paginile 1-183; - VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 3 paginile 1-248; - VO ......... - PROPUNERE TEHNICPart 4 paginile 1-196; - VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 5 paginile 1-916; - VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 6 paginile 1-371; - VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 7 paginile 1-220; - VO ......... - PROPUNERE TEHNIC Part 8 paginile 1-205. Pagina 18 din 190

Totodată, făcând trimitere la cele solicitate acestuia de autoritatea contractantă prin întrebarea nr. II.3, contestatorul precizează că similar celor arătate la întrebarea II.1., ofertantul a respectat obligația de a descrie în propunerea tehnică modalitatea de respectare a cerințelor minime cu privire la proiectarea și executarea lucrărilor. Cu privire la lipsa în totalitate din propunerea tehnică a acestei cerințe, contestatorul apreciază consemnarea autorității contractante ca fiind eronată, întrucât informații referitoare la modalitatea de îndeplinire a cerințelor solicitate conform capitolului 4.3. - Documentele antreprenorului se regăsesc în multiple secțiuni ale propunerii tehnice. În concret, se regăsesc în următoarele secțiuni: - VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 paginile 1-504; - VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 paginile 130-157; - VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 2 paginile 1-183; - VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 3 paginile 1-248; - VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 4 paginile 1-196; - VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 5 paginile 1-916; - VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 6 paginile 1-371; - VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 7 paginile 1-220; - VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 8 paginile 1-205. Făcând trimitere la cerințele autorității contractante formulate prin întrebările nr. 11.4, contestatorul menționează că similar celor arătate mai sus la întrebarea II.1., ofertantul a respectat obligația de a descrie în propunerea tehnică modalitatea de respectare a cerințelor minime cu privire la proiectarea și executarea lucrărilor. Cu privire la lipsa în totalitate din propunerea tehnică a acestei cerințe, în opinia sa, consemnarea autorității contractante este eronată, întrucât se poate confirma în propunerea tehnică depusă, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.14- 15, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 3 pag. 191, faptul că și-a asumat cerințele autorității contractante concretizate în specificațiile tehnice din caietul de sarcini și că este dispus să presteze serviciile de proiectare și execuția lucrărilor, respectiv sa îndeplinească programul de proiectare și predarea proiectului în conformitate cu legislația în vigoare, cerințele contractuale și ale documentației de atribuire. Astfel, menționează că în cadrul propunerii tehnice documentele: VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.1-504, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.130-157, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 2 pag.1-183; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 3 pag.1-248 VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 4 pag.1-196; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 5 pag. 1-916; VO ......... - Propunere tehnica_part 5 pag. 562-596; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC Part 6 pag. 1-371; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 7 pag.1-220; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 8 pag. 1-205, se Pagina 19 din 190

regăsesc informațiile cu privire la modalitatea de îndeplinire a cap. cap. 4.4 Programul de proiectare și predarea proiectului. Făcând trimitere la cerința autorității contractante formulată prin întrebarea nr. II.5, contestatorul menționează că similar celor arătate mai sus la întrebarea 11.1., ofertantul a respectat obligația de a descrie în propunerea tehnică modalitatea de respectare a cerințelor minime cu privire la proiectarea și executarea lucrărilor. Cu privire la lipsa în totalitate din propunerea tehnică a acestei cerințe, în opinia sa, consemnarea autorității contractante este eronată, întrucât se poate confirma în propunerea tehnică depusă, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag. 14- 15, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 3 pag. 191, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.130-157, faptul că și-a asumat cerințele autorității contractante concretizate în specificațiile tehnice din caietul de sarcini și că este dispus să presteze serviciile de proiectare și execuția lucrărilor, respectiv să realizeze modificările proiectului tehnic de execuție în conformitate cu legislația în vigoare, cerințele contractuale și ale documentației de atribuire. Astfel, arată că în cadrul propunerii tehnice documentele: VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.1-504, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.130-157, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 2 pag.1-183; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 3 pag.1-248 VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 4 pag.1-196; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 5 pag.1-916; VO ......... - Propunere tehnica_part 5 pag. 583. VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 6 pag.1-371; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 7 pag.1-220; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 8 pag.1-205, se regăsesc informațiile cu privire la modalitatea de îndeplinire a cap. 4.5 Modificările proiectului tehnic de execuție. Având în vedere clarificările solicitate de autoritatea contractantă prin întrebarea nr. II.6, contestatorul susține că similar celor arătate mai sus la întrebarea 11.1., ofertantul a respectat obligația de a descrie în propunerea tehnică modalitatea de respectare a cerințelor minime cu privire la proiectarea și executarea lucrărilor. Cu privire la lipsa în totalitate din propunerea tehnică a acestei cerințe, apreciază consemnarea autorității contractante ca fiind eronată, întrucât se poate confirma în propunerea tehnică depusă, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag. 14- 15, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 3 pag. 191, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.130-157, faptul că și-a asumat cerințele autorității contractante concretizate în specificațiile tehnice din caietul de sarcini și că este dispus să presteze serviciile de proiectare și execuția lucrărilor, respectiv să finalizeze proiectul tehnic de execuție în conformitate cu cerințele contractuale și ale documentației de atribuire și legislația în vigoare. Pagina 20 din 190

Totodată, precizează că în cadrul propunerii tehnice documentele: VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.1-504, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.130-157, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 2 pag.1-183; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 3 pag.1-248 VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 4 pag.1-196; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 5 pag. 1-916; VO ......... - Propunere tehnica_part 5 pag. 562-596; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 6 pag.1-371; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 7 pag.1-220; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 8 pag. 1-205, se regăsesc informațiile cu privire la modalitatea de îndeplinire a cap. cap. 4.6 Finalizarea Proiectului Tehnic de Execuție. Având în vedere clarificările solicitate de autoritatea contractantă prin întrebarea nr. II.7, contestatorul susține că similar celor arătate mai sus la întrebarea 11.1., ofertantul a respectat obligația de a descrie în propunerea tehnică modalitatea de respectare a cerințelor minime cu privire la proiectarea și executarea lucrărilor. Cu privire la lipsa în totalitate din propunerea tehnică a acestei cerințe, apreciază consemnarea autorității contractante ca fiind eronată, întrucât se poate confirma în propunerea tehnică depusă, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag. 14- 15, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 3 pag. 191, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.130-157, faptul că și-a asumat cerințele autorității contractante concretizate în specificațiile tehnice din caietul de sarcini și că este dispus să presteze serviciile de proiectare și execuția lucrărilor, respectiv să elaboreze caietele de sarcini pentru execuție în conformitate cu cerințele contractuale și ale documentației de atribuire și legislația în vigoare. Astfel, precizează că în cadrul propunerii tehnice documentele: VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.1-504, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.130-157, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 2 pag.1-183; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 3 pag.1-248 VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 4 pag.1-196; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 5 pag. 1-916; VO ......... - Propunere tehnica_part 5 pag. 562-596; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 6 pag.1-371; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 7 pag.1-220; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 8 pag.1-205, se regăsesc informațiile cu privire la modalitatea de îndeplinire a capitolul 4.7 Caiete de sarcini pentru execuție. Având în vedere clarificările solicitate de autoritatea contractantă prin întrebarea nr. II.8, contestatorul susține că similar celor arătate mai sus la întrebarea 11.1., ofertantul a respectat obligația de a descrie în propunerea tehnică modalitatea de respectare a cerințelor minime cu privire la proiectarea și executarea lucrărilor. Cu privire la lipsa în totalitate din propunerea tehnică a acestei cerințe, apreciază consemnarea autorității contractante ca fiind eronată, Pagina 21 din 190

întrucât se poate confirma în propunerea tehnică depusă, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.14- 15, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 3 pag. 191, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.130-157, faptul că și-a asumat cerințele autorității contractante concretizate în specificațiile tehnice din caietul de sarcini și că este dispus să presteze serviciile de proiectare și execuția lucrărilor, respectiv să realizeze activitatea de proiectare a lucrărilor provizorii în conformitate cu Cerințele Contractuale și ale documentației de atribuire și legislația în vigoare. Astfel, precizează că în cadrul propunerii tehnice documentele: VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.1-504, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.130-157, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 2 pag.1-183; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 3 pag.1-248 VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 4 pag.1-196; VO34/95” ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 5 pag. 1-916; VO ......... - Propunere tehnica_part 5 pag. 562-596; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 6 pag.1-371; VO ......... - PROPUNERE TEHNICA, art. 7 pag.1-220; VO ......... - PROPUNERE TEHNICPart 8 pag. 1-205, se regăsesc informațiile cu privire la modalitatea de îndeplinire a cap. 4.8 Proiectarea Lucrărilor provizorii. Având în vedere clarificările solicitate de autoritatea contractantă prin întrebarea nr. II.9, contestatorul susține că similar celor arătate mai sus la întrebarea II.1., ofertantul a respectat obligația de a descrie în propunerea tehnică modalitatea de respectare a cerințelor minime cu privire la proiectarea și executarea lucrărilor. Cu privire la lipsa în totalitate din propunerea tehnică a acestei cerințe, apreciază consemnarea autorității contractante ca fiind eronată, întrucât se poate confirma în propunerea tehnică depusă, VO ......... '- PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.14- 15, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 3 pag. 191, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.130-157, faptul că și-a asumat cerințele autorității contractante concretizate în specificațiile tehnice din caietul de sarcini și că este dispus să presteze serviciile de proiectare și execuția lucrărilor, respectiv sa realizeze activitatea de proiectare a lucrărilor provizorii în conformitate cu Cerințele Contractuale și ale documentației de atribuire și legislația în vigoare. Astfel, precizează că în cadrul propunerii tehnice documentele: VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.1-504, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.130-157, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 2 pag.1-183; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 3 pag.1-248 VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 4 pag.1-196; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 5 pag.1-916; VO ......... - PROPUNERE TEHNICA_Part 5 pag. 562-596; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 6 pag.1-371; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 7 pag.1-220; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 8 pag.1-205 se Pagina 22 din 190

regăsesc informațiile cu privire la modalitatea de îndeplinire a cap. 4.9 Calitatea de „Proiectant”. Având în vedere clarificările solicitate de autoritatea contractantă prin întrebarea nr. 11.10, contestatorul susține că similar celor arătate mai sus la întrebarea II.1., ofertantul a respectat obligația de a descrie în propunerea tehnică modalitatea de respectare a cerințelor minime cu privire la proiectarea și executarea lucrărilor. Cu privire la lipsa în totalitate din propunerea tehnică a acestei cerințe, apreciază consemnarea autorității contractante ca fiind eronată, întrucât se poate confirma în propunerea tehnică depusă, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.14- 15, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 3 pag. 191, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.130-157, faptul că și-a asumat cerințele autorității contractante concretizate în specificațiile tehnice din caietul de sarcini și că este dispus să presteze serviciile de proiectare și execuția lucrărilor, respectiv să elaboreze Detalii de Execuție parte integrantă din Proiectul Tehnic de Execuție în conformitate cu Cerințele Contractuale și ale documentației de atribuire și legislația în vigoare. Astfel, precizează că în cadrul propunerii tehnice documentele: VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.1-504, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.130-157, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 2 pag.1-183; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 3 pag.1-248 VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 4 pag.1-196; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 5 pag.1-916; VO ......... - Propunere tehnica_part 5 pag. 562-596; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 6 pag.1-371; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 7 pag.1-220; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 8 pag.1-205 se regăsesc informațiile cu privire la modalitatea de îndeplinire a cap. 4.10 Detalii de Execuție parte integrantă din Proiectul Tehnic de Execuție. Având în vedere clarificările solicitate de autoritatea contractantă prin întrebarea nr. 11.11, contestatorul susține că similar celor arătate mai sus la întrebarea II.1., ofertantul a respectat obligația de a descrie în propunerea tehnică modalitatea de respectare a cerințelor minime cu privire la proiectarea și executarea lucrărilor. Cu privire la lipsa în totalitate din propunerea tehnică a acestei cerințe, apreciază consemnarea autorității contractante ca fiind eronată, întrucât se poate confirma în propunerea tehnică depusă, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.14- 15, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 3 pag. 191-193, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.130- 157, faptul că și-a asumat cerințele autorității contractante concretizate în specificațiile tehnice din caietul de sarcini și că este dispus să presteze serviciile de proiectare și execuția lucrărilor, respectiv să elaboreze și să furnizeze date electronice în conformitate cu Cerințele Contractuale și ale documentației de atribuire și legislația în vigoare. Pagina 23 din 190

Astfel, precizează că în cadrul propunerii tehnice documentele: VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.1-504, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.130-157, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 2 pag.1-183; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 3 pag.1-248 VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 4 pag.1-196; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 5 pag.1-916; VO ......... - Propunere tehnica_part 5 pag. 562-596; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 6 pag.1-371; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 7 pag. 1-220; VO ......... - Propunere tehnica_Part 8 pag. 1-205 se regăsesc informațiile cu privire la modalitatea de îndeplinire a cap. cap. 4.11 Date electronice. Având în vedere clarificările solicitate de autoritatea contractantă prin întrebarea nr. 11.12, contestatorul susține că similar celor arătate mai sus la întrebarea II.1., ofertantul a respectat obligația de a descrie în propunerea tehnică modalitatea de respectare a cerințelor minime cu privire la proiectarea și executarea lucrărilor. Cu privire la lipsa în totalitate din propunerea tehnică a acestei cerințe, apreciază consemnarea autorității contractante ca fiind eronată, întrucât se poate confirma în propunerea tehnică depusă, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.14- 15, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 3 pag. 191, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.130-157, faptul că și-a asumat cerințele autorității contractante concretizate în specificațiile tehnice din caietul de sarcini și că este dispus să presteze serviciile de proiectare și execuție a lucrărilor, respectiv

să

prezinte

Documentația

pentru reglementarea/completarea/revizuirea Autorizației de Construire în conformitate cu Cerințele Contractuale și ale documentației de atribuire și legislația în vigoare. Astfel, precizează că în cadrul propunerii tehnice documentele: VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.1-504, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC Part 1 pag.130-157, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 2 pag.1-183; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 3 pag.1-248 VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 4 pag.1-196; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 5 pag.1-916; VO ......... - Propunere tehnica_part 5 pag. 562-596; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 6 pag.1-371; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 7 pag.1-220; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 8, pag.1-205, se regăsesc informațiile cu privire la modalitatea de îndeplinire a cap. 4.11 Documentația pentru reglementarea/completarea/revizuirea Autorizației de Construire. Având în vedere clarificările solicitate de autoritatea contractantă prin întrebarea nr. 11.13, contestatorul susține că similar celor arătate mai sus la întrebarea II.1., ofertantul a respectat obligația de a descrie în propunerea tehnică modalitatea de respectare a cerințelor minime cu privire la proiectarea și executarea lucrărilor. Pagina 24 din 190

Cu privire la lipsa în totalitate din propunerea tehnică a acestei cerințe, apreciază consemnarea autorității contractante ca fiind eronată, întrucât se poate confirma în propunerea tehnică depusă, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.14- 15, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 3 pag. 191-193, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag. 130- 157, faptul că și-a asumat cerințele autorității contractante concretizate în specificațiile tehnice din caietul de sarcini și că este dispus să presteze serviciile de proiectare și execuție a lucrărilor, respectiv să proiecteze lucrările de drum: Drumuri Principale cu privire la: Plan general și cerințe de proiectare, Elemente geometrice, împrejmuire și bariere de mediu, Parapete de siguranță, Sisteme de scurgere a apelor, Terasamente, Structură rutieră, Borduri, trotuare, Indicatoare, mijloace de semnalizare rutieră și marcaje rutiere, iluminat în conformitate cu Cerințele Contractuale, ale documentației de atribuire și legislația în vigoare. Astfel, precizează că în cadrul propunerii tehnice documentele: VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.1-504, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.130-157, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 2 pag.1-183; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 3 pag.1-248 VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 4 pag.1-196; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 5 pag.1-916; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 6 pag.1-371; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 7 pag.1-220; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 8 pag.1-205 se regăsesc informațiile cu privire la modalitatea de îndeplinire a cap. 4.13 Drumuri Principale cu privire la: Plan general și cerințe de proiectare, Elemente geometrice, împrejmuire și bariere de mediu, Parapete de siguranță, Sisteme de scurgere a apelor, Terasamente, Structură rutieră, Borduri, trotuare, Indicatoare, mijloace de semnalizare rutieră și marcaje rutiere, Iluminat. Având în vedere clarificările solicitate de autoritatea contractantă prin întrebarea nr. 11.14, contestatorul susține că similar celor arătate mai sus la întrebarea 11.1., ofertantul a respectat obligația de a descrie în propunerea tehnică modalitatea de respectare a cerințelor minime cu privire la proiectarea și executarea lucrărilor. Cu privire la lipsa în totalitate din propunerea tehnică a acestei cerințe, apreciază consemnarea autorității contractante ca fiind eronată, întrucât se poate confirma în propunerea tehnică depusă, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag. 14- 15, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 3 pag. 191-193, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag. 130- 157, faptul că Ofertantul și-a asumat cerințele autorității contractante concretizate în specificațiile tehnice din caietul de sarcini și că este dispus să presteze serviciile de proiectare și execuția lucrărilor, respectiv să proiecteze lucrări de Artă / Structuri în conformitate cu Cerințele Contractuale, ale documentației de atribuire și legislația în vigoare. Pagina 25 din 190

Astfel, precizează că în cadrul propunerii tehnice documentele: VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.1-504, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.130-157, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 2 pag.1-183; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 3 pag.1-248 VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 4 pag.1-196; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 5 pag.1-916; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 6 pag.1-371; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 7 pag.1-220; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 8 pag.1-205, se regăsesc informațiile cu privire la modalitatea de îndeplinire a cap. 4.14 Lucrări de Artă / Structuri. Având în vedere clarificările solicitate de autoritatea contractantă prin întrebarea nr. 11.15, contestatorul susține că similar celor arătate mai sus la întrebarea II.1., ofertantul a respectat obligația de a descrie în propunerea tehnică modalitatea de respectare a cerințelor minime cu privire la proiectarea și executarea lucrărilor. Cu privire la lipsa în totalitate din propunerea tehnică a acestei cerințe, apreciază consemnarea autorității contractante ca fiind eronată, întrucât se poate confirma în propunerea tehnică depusă, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag. 14- 15, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 3 pag. 191-202, VO ......... - PROPUNERE TEHNICPart 1 pag.130- 157, faptul că și-a asumat cerințele autorității contractante concretizate în specificațiile tehnice din caietul de sarcini și că este dispus să presteze serviciile de proiectare și execuția lucrărilor, respectiv să proiecteze lucrări de amenajare peisagistică în conformitate cu Cerințele Contractuale, ale documentației de atribuire și legislația în vigoare. Astfel, precizează că în cadrul propunerii tehnice documentele: VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.1-504, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.130-157, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 2 pag.1-183; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC Part 3 pag.1-248 VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 4 pag.1-196; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 5 pag.1-916; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 6 pag.1-371; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 7 pag.1-220; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 8 pag.1-205 se regăsesc informațiile cu privire la modalitatea de îndeplinire a cap. 4.15 Peisagistică. Având în vedere clarificările solicitate de autoritatea contractantă prin întrebarea nr. 11.16, contestatorul susține că similar celor arătate mai sus la întrebarea 11.1., ofertantul a respectat obligația de a descrie în propunerea tehnică modalitatea de respectare a cerințelor minime cu privire la proiectarea și executarea lucrărilor. Cu privire la lipsa în totalitate din propunerea tehnică a acestei cerințe, apreciază consemnarea autorității contractante ca fiind eronată, întrucât se poate confirma în propunerea tehnică depusă, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC Part 1 pag.14- 15, VO ......... - PROPUNERE Pagina 26 din 190

TEHNIC_Part 3 pag. 191-202, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.130- 157, faptul că și-a asumat cerințele autorității contractante concretizate în specificațiile tehnice din caietul de sarcini și că este dispus să presteze serviciile de proiectare și execuția lucrărilor, respectiv sa elaboreze studiul geotehnic în conformitate cu Cerințele Contractuale, ale documentației de atribuire și legislația în vigoare. Astfel, precizează că în cadrul propunerii tehnice documentele: VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.1-504, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.130-157, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 2 pag.1-183; VO ......... – PROPUNERE TEHNIC_Part 3 pag.1-248 VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 4 pag.1-196; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 5 pag. 1-916; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 6 pag.1-371; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 7 pag.1-220; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 8 pag.1-205, se regăsesc informațiile cu privire la modalitatea de îndeplinire a cap. 4.16 Studiul geotehnic. Având în vedere clarificările solicitate de autoritatea contractantă prin întrebarea nr. 11.17, contestatorul susține că similar celor arătate mai sus la întrebarea II.1., ofertantul a respectat obligația de a descrie în propunerea tehnică modalitatea de respectare a cerințelor minime cu privire la proiectarea și executarea lucrărilor. Cu privire la lipsa în totalitate din propunerea tehnică a acestei cerințe, apreciază consemnarea autorității contractante ca fiind eronată, întrucât se poate confirma în propunerea tehnică depusă, VO ......... '- PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.14- 15, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 3 pag. 191-202, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.130- 157, faptul că și-a asumat cerințele autorității contractante concretizate în specificațiile tehnice din caietul de sarcini și că este dispus să presteze serviciile de proiectare și execuția lucrărilor, respectiv să elaboreze studiul hidrogeologic în conformitate cu cerințele contractuale, ale documentației de atribuire și legislația în vigoare. Astfel, precizează că în cadrul propunerii tehnice documentele: VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.1-504, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.130-157, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 2 pag.1-183; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 3 pag.1-248 VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 4 pag.1-196; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 5 pag.1-916; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 6 pag.1-371; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 7 pag.1-220; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 8 pag. 1-205 se regăsesc informațiile cu privire la modalitatea de îndeplinire a cap. 4.17 Studiul hidrogeologic. Având în vedere clarificările solicitate de autoritatea contractantă prin întrebarea nr. 11.18, contestatorul susține că similar celor arătate mai sus la întrebarea II.1., ofertantul a respectat obligația de a descrie Pagina 27 din 190

în propunerea tehnică modalitatea de respectare a cerințelor minime cu privire la proiectarea și executarea lucrărilor. Cu privire la lipsa în totalitate din propunerea tehnică a acestei cerințe, apreciază consemnarea autorității contractante ca fiind eronată, întrucât se poate confirma în propunerea tehnică depusă, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.14- 15, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC Part 3 pag. 191-202, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.130- 157, faptul că și-a asumat cerințele autorității contractante concretizate în specificațiile tehnice din caietul de sarcini și că este dispus să presteze serviciile de proiectare și execuția lucrărilor, respectiv să elaboreze studiul de seismicitate în conformitate cu Cerințele Contractuale, ale documentației de atribuire și legislația în vigoare. Astfel, precizează că în cadrul propunerii tehnice documentele: VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.1-504, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.130-157, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 2 pag.1-183; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 3 pag.1-248 VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 4 pag.1-196; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 5 pag.1-916; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 6 pag.1-371; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 7 pag.1-220; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 8 pag. 1-205 se regăsesc informațiile cu privire la modalitatea de îndeplinire a cap. 4.18 Studiul de seismicitate. Având în vedere clarificările solicitate de autoritatea contractantă prin întrebarea nr. 11.19, contestatorul susține că similar celor arătate mai sus la întrebarea II.1., ofertantul a respectat obligația de a descrie în propunerea tehnică modalitatea de respectare a cerințelor minime cu privire la proiectarea și executarea lucrărilor. Cu privire la lipsa în totalitate din propunerea tehnică a acestei cerințe, apreciază consemnarea autorității contractante ca fiind eronată, întrucât se poate confirma în propunerea tehnică depusă, VO ......... '- PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.14- 15, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 3 pag. 191-202, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag. 130- 157, faptul că și-a asumat cerințele autorității contractante concretizate în specificațiile tehnice din caietul de sarcini și că este dispus să presteze serviciile de proiectare și execuția lucrărilor, respectiv să elaboreze investigații geologice și geotehnice în conformitate cu Cerințele Contractuale, ale documentației de atribuire și legislația în vigoare. Astfel, precizează că în cadrul propunerii tehnice documentele: VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.1-504, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.130-157, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 2 pag.1-183; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC Part 3 pag.1-248 VO ......... - PROPUNERE TEHNIC Part 4 pag.1-196; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 5 pag.1-916; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 6 pag.1-371; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 7 Pagina 28 din 190

pag.1-220; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 8 pag. 1-205 se regăsesc informațiile cu privire la modalitatea de îndeplinire a cap. 4.19 Investigații geologice și geotehnice. Având în vedere clarificările solicitate de autoritatea contractantă prin întrebarea nr. 11.20, contestatorul susține că similar celor arătate mai sus la întrebarea II.1., ofertantul a respectat obligația de a descrie în propunerea tehnică modalitatea de respectare a cerințelor minime cu privire la proiectarea și executarea lucrărilor. Cu privire la lipsa în totalitate din propunerea tehnică a acestei cerințe, apreciază consemnarea autorității contractante ca fiind eronată, întrucât se poate confirma în propunerea tehnică depusă, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag. 14- 15, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 3 pag. 191-202, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.130- 157, faptul că și-a asumat cerințele autorității contractante concretizate în specificațiile tehnice din caietul de sarcini și că este dispus să presteze serviciile de proiectare și execuția lucrărilor, respectiv să elaboreze proiectarea și execuția utilităților în conformitate cu Cerințele Contractuale, ale documentației de atribuire și legislația în vigoare. Astfel, precizează că în cadrul propunerii tehnice documentele: VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.1-504, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.130-157, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 2 pag.1-183; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 3 pag.1-248 VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 4 pag.1-196; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 5 pag.1-916; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 6 pag.1-371; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 7 pag.1-220; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 8 pag. 1-205 se regăsesc informațiile cu privire la modalitatea de îndeplinire a cap. 4.20 Utilități. Având în vedere clarificările solicitate de autoritatea contractantă prin întrebarea nr. 11.21, contestatorul susține că similar celor arătate mai sus la întrebarea II.1., ofertantul a respectat obligația de a descrie în propunerea tehnică modalitatea de respectare a cerințelor minime cu privire la proiectarea și executarea lucrărilor. Cu privire la lipsa în totalitate din propunerea tehnică a acestei cerințe, apreciază consemnarea autorității contractante ca fiind eronată, întrucât se poate confirma în propunerea tehnică depusă, VO ......... '- PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.14- 15, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 3 pag. 191-202, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.130- 157, faptul că și-a asumat cerințele autorității contractante concretizate în specificațiile tehnice din caietul de sarcini și că este dispus să presteze serviciile de proiectare și execuția lucrărilor, respectiv să elaboreze Auditul de Siguranță Rutieră a în conformitate cu Cerințele Contractuale, ale documentației de atribuire și legislația în vigoare. Pagina 29 din 190

Astfel, precizează că în cadrul propunerii tehnice documentele: VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.1-504, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.130-157, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 2 pag.1-183; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 3 pag.1-248 VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 4 pag.1-196; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 5 pag.1-916; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 6 pag.1-371; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 7 pag.1-220; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 8 pag.1-205 se regăsesc informațiile cu privire la modalitatea de îndeplinire a cap. 4.21 Auditul de Siguranță Rutieră. Având în vedere clarificările solicitate de autoritatea contractantă prin întrebarea nr. II.22, contestatorul susține că similar celor arătate mai sus la întrebarea 11.1., ofertantul a respectat obligația de a descrie în propunerea tehnică modalitatea de respectare a cerințelor minime cu privire la proiectarea și executarea lucrărilor. Cu privire la lipsa în totalitate din propunerea tehnică a acestei cerințe, apreciază consemnarea autorității contractante ca fiind eronată, întrucât se poate confirma în propunerea tehnică depusă, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.14- 15, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 3 pag. 191-202, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.130- 157, faptul că și-a asumat cerințele autorității contractante concretizate în specificațiile tehnice din caietul de sarcini și că este dispus să presteze serviciile de proiectare și execuția lucrărilor, respectiv să elaboreze proiectul și să execute lucrările în conformitate cu Cerințele Contractuale, ale documentației de atribuire și legislația în vigoare. Astfel, precizează că în cadrul propunerii tehnice documentele: VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.1-504, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.130-157, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 2 pag.1-183; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 3 pag.1-248 VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 4 pag.1-196; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC Part 5 pag.1-916; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 6 pag.1-371; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 7 pag.1-220; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 8 pag.1-205 se regăsesc informațiile cu privire la modalitatea de îndeplinire a cap. 5 Caracteristicile imperative ale lucrărilor. Având în vedere clarificările solicitate de autoritatea contractantă prin întrebarea nr. II.23, contestatorul susține următoarele: În primul rând, apreciază că întrebarea este neclară, prin însăși maniera de formulare a acesteia, întrebarea este foarte lungă și prezintă într-o formulă ambiguă referințe multiple atât la cerințele documentației de atribuire și prevederile legale, cât și la oferta sa, fiind dificil de urmărit întrebarea autorității contractante. Consideră că printr-o singură frază ce compune întrebarea nr. 11.23 (redată pe nu mai puțin de 18 rânduri), autoritatea contractantă: Pagina 30 din 190

- face referire la cerințele solicitate conform capitolului 12.10 - Dreptul de a lucra în zona căii ferate din cerințele beneficiarului; - afirmă că activitățile se pot realiza doar în conformitate cu O.M.T. nr. 290/2000 în transportul feroviar, activitățile de construire, modernizare, întreținere și reparare a infrastructurii feroviare care prevede că aceste activități pot fi realizate numai de furnizorii de servicii/lucrări care sunt autorizați și supravegheați din punct de vedere tehnic de către AFER; - face referire din nou la cerințele solicitate conform capitolului 12.10 - Dreptul de a lucra în zona căii ferate din Cerințele Beneficiarului; urmând ca apoi să facă trimitere la Acordul de subcontractare nr. 69/07.03.2023 încheiat între ......... S.R.L. (contractor asociat în cadrul asocierii) și .........................S.R.L. (subcontractant), respectiv la art. 2.1. din Acordul de subcontractare, potrivit căruia .........................S.R.L. va realiza următoarele activități din cadrul contractului de achiziție publică: întocmire proiect de specialitate lucrări autorizate AFER; execuție lucrări autorizate AFER. Similar celor arătate mai sus la întrebarea II.1., ofertantul a respectat obligația de a descrie în propunerea tehnică modalitatea de respectare a cerințelor minime cu privire la proiectarea și executarea lucrărilor. În al doilea rând, apreciază că solicitarea contravine prevederilor documentației de atribuire care a permis subcontractarea acestor activități. Prin Răspunsul consolidat nr. 33649/24.03.2023, întrebarea 63, s-a precizat că: „Ofertantul trebuie sa facă dovada că este autorizat și poate executa toate tipurile de lucrări aferente contractului. în cazul în care ofertantul nu deține autorizație pentru execuția lucrărilor pentru fiecare utilitate în parte acesta poate subcontracta partea din contract pe care nu o poate executa.” În al treilea rând, susține că a declarat că aceste activități vor fi efectuate de subcontractantul .........................S.R.L. Subcontractantul declarat este un furnizor de servicii și lucrări autorizat și supravegheat din punct de vedere tehnic de către Autoritatea Feroviară Română - AFER. Precizează că în cadrul propunerii tehnice documentul VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 8 pag. 205 - 220 se regăsesc autorizațiile și atestările subcontractantului declarat .........................S.R.L. Prin urmare, oferta Asocierii ......... respectă pe deplin cerințele solicitate conform capitolului 12.10 Dreptul de a lucra în zona căii ferate din cerințele beneficiarului. Făcând trimitere la clarificările solicitate de autoritatea contractantă prin întrebarea nr. II.24, contestatorul susține că în propunerea tehnică nu s-ar regăsi informații cu privire la activitatea ce este necesar a fi realizară de către verificatorii de proiect atestați și contractați de antreprenor este eronată, întrucât: - luând în considerare acordul de subcontractare nr. 89/07.03.2023 și propunerea tehnică documentul: VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag. 193; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 5 pag. 562-596 poate fi confirmat faptul că Pagina 31 din 190

Quadrante Viaponte Proiectare și consultanță este subcontractantul propus pentru proiectare, verificare și asistență tehnică; - ferta sa respectă pe deplin cerințele solicitate conform capitolului cap. 4.14.9 Cerințe de verificare; 5.1.16 Cerințe de verificare; 4.3.5; 4.4.2; 4.4.8; 4.4.11; 4.4.14.b; 4.5.4; 4.5.7; 4.6.2; 4.9.2; 4.10.4, astfel cum rezultă și din următoarele secțiuni din propunerea tehnică: VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag. 130-157; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 5 pag. 562-596; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 5 pag. 578. Totodată, contestatorul apreciază că solicitarea contravine și cerințelor documentației de atribuire, respectiv Răspunsului consolidat nr. 33649/24.03.2023, întrebarea 118, pe care îl invocă, susținând că similar celor arătate la întrebarea II.1., ofertantul a respectat obligația de a descrie în propunerea tehnică modalitatea de respectare a cerințelor minime cu privire la proiectarea și executarea lucrărilor. În ceea ce privește solicitarea autorității contractante de la întrebarea nr. II.25, la care face trimitere, contestatorul susține că similar celor arătate la întrebarea II.1., ofertantul a respectat obligația de a descrie în propunerea tehnică modalitatea de respectare a cerințelor minime cu privire la proiectarea și executarea lucrărilor. în documentul VO ......... _PROPUNERE TEHNIC Part 3 paginile 66-68 și paginile 1-248 există liste ale normativelor aplicabile. În plus, acestea sunt prevăzute la fiecare descriere metodologica in funcție de lucrări. Cu privire la lipsa în totalitate din propunerea tehnică a acestei cerințe, apreciază consemnarea autorității contractante ca fiind eronată, întrucât se poate confirma în propunerea tehnică depusă, VO ......... '- PROPUNERE TEHNIC_Part 1 paginile 14- 15, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 3 paginile 191-193, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 paginile 130- 157, faptul că și-a asumat cerințele autorității contractante concretizate în specificațiile tehnice din caietul de sarcini și că este dispus să presteze serviciile de proiectare și execuția lucrărilor, respectiv să proiecteze și execute lucrările în conformitate cu cerințele contractuale, ale documentației de atribuire și legislația în vigoare. Astfel, arată că în cadrul propunerii tehnice documentele: VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.1-504, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.130-157, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 2 pag.1-183; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 3 pag.1-248 (e.g. pag. 66-68); VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 4 pag.1-196; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC Part 5 pag.1-916; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 6 pag.1-371; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 7 pag.1-220; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 8 pag.1-205, se regăsesc informațiile cu privire la modalitatea de îndeplinire a cap. 8 standarde șl normativele aplicabile. Făcând trimitere la clarificările solicitate de autoritatea contractantă prin întrebarea nr. II.26, contestatorul susține că similar celor arătate la Pagina 32 din 190

întrebarea II.1., ofertantul a respectat obligația de a descrie în propunerea tehnică modalitatea de respectare a cerințelor minime cu privire la proiectarea și executarea lucrărilor. Cu privire la lipsa în totalitate din propunerea tehnică a acestei cerințe, apreciază consemnarea autorității contractante ca fiind eronată, întrucât se poate confirma în propunerea tehnică depusă, VO ......... '- PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.14- 15, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 3 pag. 191-193, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.130- 157, faptul că și-a asumat cerințele autorității contractante concretizate în specificațiile tehnice din caietul de sarcini și că este dispus să presteze serviciile de proiectare și execuția lucrărilor, respectiv să efectueze teste la terminarea lucrărilor în conformitate cu Cerințele Contractuale, ale documentației de atribuire și legislația în vigoare. Astfel, în opinia sa, în cadrul propunerii tehnice documentele: VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.1-504, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.130-157, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 2 pag.1-183; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 3 pag.1-248 VO ......... - PROPUNERE TEHNIC Part 4 pag.1-196; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 5 pag. 1-916; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 6 pag.1-371; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 7 pag.1-220; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 8 pag.1-205, se regăsesc informațiile cu privire la modalitatea de îndeplinire a cap. 9 teste la terminarea lucrărilor. Făcând trimitere la clarificările solicitate de autoritatea contractantă prin întrebarea nr. II.27, contestatorul precizează că similar celor arătate la întrebarea 11.1., ofertantul a respectat obligația de a descrie în propunerea tehnică modalitatea de respectare a cerințelor minime cu privire la proiectarea și executarea lucrărilor. Cu privire la lipsa în totalitate din propunerea tehnică a acestei cerințe, apreciază consemnarea autorității contractante ca fiind eronată, întrucât se poate confirma în propunerea tehnică depusă, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.14- 15, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 3 pag. 191-193, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag. 130- 157, faptul că și-a asumat cerințele autorității contractante concretizate în specificațiile tehnice din caietul de sarcini și că este dispus să presteze serviciile de proiectare și execuția lucrărilor, respectiv să îndeplinească Cerințele privind manualele de operare și întreținere în conformitate cu Cerințele Contractuale, ale documentației de atribuire și legislația în vigoare. Astfel, arată că în cadrul propunerii tehnice documentele: VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.1-504, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.130-157, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 2 pag.1-183; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 3 pag.1-248 VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 4 pag.1-196; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 5 pag.1-916; VO ......... - Pagina 33 din 190

PROPUNERE TEHNIC_Part 6 pag.1-371; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 7 pag.1-220; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 8 pag. 1-205, se regăsesc informațiile cu privire la modalitatea de îndeplinire a capitolul 11 cerințele privind manualele de operare si întreținere. Făcând trimitere la clarificările solicitate de autoritatea contractantă prin întrebarea nr. II.28, contestatorul precizează că similar celor arătate la întrebarea 11.1., ofertantul a respectat obligația de a descrie în propunerea tehnică modalitatea de respectare a cerințelor minime cu privire la proiectarea și executarea lucrărilor. Cu privire la lipsa în totalitate din propunerea tehnică a acestei cerințe apreciază consemnarea autorității contractante ca fiind eronată, întrucât se poate confirma în propunerea tehnică depusă, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.14- 15, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 3 pag. 191-193, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.130-157, faptul că și-a asumat cerințele autorității contractante concretizate în specificațiile tehnice din caietul de sarcini și că este dispus să presteze serviciile de proiectare și execuția lucrărilor, respectiv să îndeplinească cerințele beneficiarului în conformitate cu cerințele contractuale, ale documentației de atribuire și legislația în vigoare. Astfel, arată că în cadrul propunerii tehnice documentele: VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.1-504, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag.130-157, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 2 pag.1-183; VO ......... – PROPUNERE TEHNIC_Part 3 pag.1-248 VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 4 pag.1-196; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 5 pag.1-916; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 6 pag.1-371; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 7 pag.1-220; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 8 pag.1-205, se regăsesc informațiile cu privire la modalitatea de îndeplinire a cap. 12 alte cerințe ale beneficiarului. Făcând trimitere la clarificările solicitate de autoritatea contractantă prin întrebarea nr. II.29, contestatorul precizează că similar celor arătate la întrebarea II.1., ofertantul a respectat obligația de a descrie în propunerea tehnică modalitatea de respectare a cerințelor minime cu privire la proiectarea și executarea lucrărilor. În sensul în care propunerea tehnică nu ar corespunde capitolelor din cerințele beneficiarului, apreciază consemnarea autorității contractante ca fiind eronată, întrucât: - în propunerea tehnică documentul VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag. 460-475 sunt prezentate măsurile pe care ofertantul le propune în vederea obligațiilor din domeniul mediului și managementul deșeurilor; - în propunerea tehnică documentul VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 5 pag. 522-532, este prezentat Planul de Management de mediu și Măsurile aplicabile de Ofertant pe perioada Contractului pentru Pagina 34 din 190

asigurarea îndeplinirii obligațiilor din domeniul mediului ce derivă din îndeplinirea obiectului Contractului. De asemenea, consideră că această solicitare excedează cerințelor din documentația de atribuire, arătând în continuare cele confirmate în răspunsul consolidat 33649/24.03.2023. Prin urmare, apreciază că această cerință are în vedere activitatea antreprenorului după semnarea contractului, deci în etapa realizării efective a lucrărilor. Ca atare, o astfel de solicitare contravine celor reținute în cauza C-403/21 și, pe cale de consecință, depășește prevederile documentației de atribuire. Precizează că cele de mai sus sunt confirmate și de jurisprudența anterioară a CNSC prin care s-a reținut expres că nu se poate solicita prezentarea unui document ce nu a fost solicitat a fi prezentat/deținut la momentul ofertării, ci abia ulterior, astfel cum s-a solicitat de autoritatea contractantă. De asemenea, menționează că potrivit art. 172 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, dacă aprecia necesară depunerea anumitor agrementări/ autorizații în oferte, autoritatea contractantă avea posibilitatea legală să formuleze o cerință de calificare specifică referitoare la anumite avize și/sau autorizații pe care ofertanții aveau obligația să le prezinte în ofertă pentru certificarea capacității acestora de exercitare a activității profesionale. Prin documentația de atribuire (e.g. criterii de calificare, specificații tehnice) nu a fost formulată vreo cerință specifică cu privire la deținerea autorizațiilor nici în cadrul cerințelor de calificare și nici în cadrul altor cerințe. Făcând trimitere la jurisprudența CJUE și CNSC, contestatorul subliniază că, în opinia sa, relevantă pentru cele de mai sus este și Hotărârea din data de 26 ianuarie 2023 pronunțată în Cauza C-403/21 (NV Construct SRL împotriva Județului Timiș, cu participarea SC Proiect- Construct Regiunea Transilvania SRL), prin care CJUE a stabilit următoarele: - autoritatea contractantă are posibilitatea de a impune drept criterii de selecție inclusiv obligații rezultate din reglementări speciale aplicabile unor activități care sunt susceptibile să trebuiască să fie realizate în cadrul executării unui contract de achiziții publice și care nu au o importanță semnificativă; mutatis mutandis, dacă autoritatea contractantă considera necesară prezentarea anumitor autorizații specifice, putea introduce o astfel de cerință în documentație; - principiile proporționalității și transparenței trebuie interpretate în sensul că documentele achiziției nu pot fi completate de drept cu criterii de calificare rezultate din reglementări speciale aplicabile unor activități legate de contractul ce urmează să fie atribuit care nu au fost prevăzute în aceste documente și pe care autoritatea contractantă nu a intenționat să le impună operatorilor economici în cauză; mutatis mutandis, câtă vreme documentația de atribuire nu cuprinde vreo cerință expresă cu Pagina 35 din 190

privire la agrementarea menționată în întrebare, prevederile documentației de atribuire nu pot fi considerate a fi de drept completate cu prevederile legale și, prin urmare, nu poate fi solicitată. Evidențiază faptul că, în acest sens, consiliul a reținut cu putere de lucru judecat în etapa anterioară de contestare (Decizia nr. 720/C1/48,51,55,95/16.02.2024) că astfel de cerințe nu pot fi impuse ofertantului și nici nu pot fi verificate de autoritatea contractantă (relevantă motivarea integrală de la pag. 142-151 din Decizie): „în speța pendinte, mențiunile cu privire la verificarea proiectelor și asistența juridică nu sunt prevăzute în anunțul de participare în calitate de criteriu de calificare/selecție motiv pentru care eventuala neîndeplinire a acestora nu are incidență asupra conformității atribuirii contractului cu dispozițiile legale; prin urmare, autoritatea contractantă nu avea obligația verificării acestora și nici dreptul de a respinge oferte în cazul lipsei acestor informații”. Făcând trimitere la clarificările solicitate de autoritatea contractantă prin întrebarea nr. II.30, contestatorul precizează că similar celor arătate la întrebarea II.1., ofertantul a respectat obligația de a descrie în propunerea tehnică modalitatea de respectare a cerințelor minime cu privire la proiectarea și executarea lucrărilor. Contestatorul apreciază consemnarea autorității contractante ca fiind eronată și contravine cerințelor documentației de atribuire, întrucât: - în propunerea tehnică, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1 pag. 460- 475 sunt prezentate măsurile pe care Ofertantul le propune în vederea obligațiilor din domeniul mediului și managementul deșeurilor; în răspunsul consolidat 33649/24.03.2023 „Se confirmă faptul că Planul de Management de Mediu va fi elaborat de către contractant (Antreprenor). La nivelul ofertei se vor prezenta doar măsuri de reducere a impactului asupra mediului”; obligațiile antreprenorului incidente în etapa de executare a contractului nu pot fi aplicate în etapa de ofertare, astfel cum s-a reținut deja cu putere de lucru judecat în Decizia anterioară; - în propunerea tehnică documentul VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 5 pag. 522-532 este prezentat Planul de Management de mediu și Măsurile aplicabile de ofertant pe perioada contractului pentru asigurarea îndeplinirii obligațiilor din domeniul mediului ce derivă din îndeplinirea obiectului contractului. Făcând trimitere la clarificările solicitate de autoritatea contractantă prin întrebarea nr. II.31, contestatorul precizează că, în primul rând, solicitarea este neclară întrucât întrebarea autorității contractante nu este prezentată într-un mod clar și explicit iar, în al doilea rând, consemnările în sensul în care în cuprinsul propunerii tehnice nu ar fi fost demonstrate cerințele minime impuse prin documente sunt eronate. După părerea sa, în condițiile în care, potrivit art. 123 alin. (1) din Normele metodologice, ofertantul elaborează oferta în conformitate cu prevederile documentației de atribuire, însăși autoritatea contractantă a subliniat prin documentația de atribuire caracterul obligatoriu al Pagina 36 din 190

cerințelor, e.g. secțiunea IV.4.1.) - modul de prezentare al propunerii tehnice, la care face trimitere în continuare. Precizează că, în mod firesc, propunerea sa tehnică reflectă și extrase/pasaje din documentația de atribuire, precum cele enumerate în solicitarea de clarificări. În susținere invocă cele reținute de Consiliu prin Decizia anterioară, menționând totodată faptul că, contrar celor menționate în textul solicitării de clarificări, copierea anumitor pasaje din documentație are, deopotrivă, semnificația însușirii respectivelor cerințe. În acest sens, face trimitere la cele prevăzute în capitolul V. Caracteristicile imperative ale lucrărilor, precizând că prin includerea documentelor menționate în întrebare în cadrul ofertei, ofertantul își însușește din această etapă a procedurii cerințele minime precum și condiționările impuse prin conținutul acestor documente, urmând ca în faza de implementare să utilizeze datele puse la dispoziție în documentația de atribuire în vederea „actualizării specificațiilor tehnice, materialelor utilizate, breviarelor de calcul, tehnologiilor utilizate precum și oricăror alte aspecte care țin de serviciile de proiectare și de conformitatea proiectului, la nivelul normelor, reglementărilor tehnice, legislației și standardelor în vigoare conform prevederilor contractului” (cap. 5.1.4). Totodată, precizează că din propunerea tehnică a ofertei sale (toate cele 8 fișiere) rezultă respectarea tuturor cerințelor minime, precum și a condițiilor impuse prin documentele enumerate în solicitarea de clarificări. Făcând trimitere la clarificările solicitate de autoritatea contractantă prin întrebarea nr. II.32, contestatorul apreciază întrebarea ca fiind neclară, prin însăși maniera de formulare a acesteia și nici nu își are rostul câtă vreme, în cadrul propunerii tehnice documentul VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part 1: - paginile 402 - 411 este prezentată e) Abordarea propusă pentru managementul riscurilor în cadrul Contractului, cu luarea în considerare a cerințelor incluse în Caietul de Sarcini; - paginile 153- 156 sunt descrise exemplificativ de către ofertant ipoteze și riscuri. Făcând trimitere la clarificările solicitate de autoritatea contractantă prin întrebarea nr. III.1, contestatorul precizează că, potrivit formularului nr. 4 - Propunere Tehnică, a avut în vedere întocmai această structură (pag. 5 din VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part1). Prin urmare, alegația autorității contractante din cuprinsul întrebării nu corespunde realității. Făcând trimitere la clarificările solicitate de autoritatea contractantă prin întrebarea nr. III.2, contestatorul invocă cele menționate de autoritatea contractantă prin cerința nr. 12 din cerințele beneficiarului, iar conform formularului nr. 4 propunere tehnică și anexei nr. 4, Pagina 37 din 190

precizează că cerința prevede prezentarea unor măsuri pentru implementarea cerințelor privind protecția mediului, conform actelor de reglementare în domeniul protecției mediului, chestiuni incluse în propunerea tehnică, de exemplu: - 1.5. măsuri aplicabile de ofertant pe perioada contractului pentru asigurarea îndeplinirii obligațiilor din domeniul mediului ce derivă din îndeplinirea obiectijlui contractului VO Reghin_PROPUNERE TEHNIC_Part 1 paginile 462 – 476; - planul de management de mediu VOReghin_PROPUNERE TEHNIC Part 5 paginile 522 - 532. Totodată precizează că documentația de atribuire nu impune prezentarea acestora la nivelul de detaliu menționat în textul întrebării. Prin urmare, solicitarea este excedentară documentației de atribuire și din această perspectivă. Făcând trimitere la clarificările solicitate de autoritatea contractantă prin întrebarea nr. III.3, contestatorul reiterează faptul că autoritatea contractantă are obligația de a analiza integral propunerea tehnică. O astfel de întrebare încalcă principiul tratamentului egal câtă vreme din propunerea tehnica depusa, VO ......... - PROPUNERE TEHNIC Part.1 pag. 13- 504; Anexa 0 schița de proiect (VO ......... - PROPUNERE TEHNIC Part.1 _ pag.595-712; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC Part.2; VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part.3 _ pag.1-189) că scopul pentru care ofertantul evidentieaza aceste parti din documentele achiziției este acela de a demonstra, printr-o modalitate proprie, faptul că și-a asumat cerințele autorității contractante concretizate în specificațiile tehnice din caietul de sarcini și că este dispus să presteze serviciile de proiectare si execuția lucrărilor în vederea edificării investiției astfel cum a fost descrisă de proiectantul la faza studiului de fezabilitate. Făcând trimitere la clarificările solicitate de autoritatea contractantă prin întrebarea nr. III.4, contestatorul reiterează faptul că autoritatea contractantă are obligația de a analiza integral propunerea tehnică. În opinia sa, o astfel de întrebare încalcă principiul tratamentului egal câtă vreme din propunerea tehnică depusă, Anexa 0 SCHIȚA DE PROIECT (VO ......... - Propunere tehnica part.1 _ pag.595-712; VO ......... - Propunere tehnica part.2; VO ......... - Propunere tehnica part.3 _ pag. 1-189); rezultă că scopul pentru care ofertantul evidențiază aceste părți din documentele achiziției este de a demonstra, printr-o modalitate proprie, faptul că și-a asumat cerințele autorității contractante concretizate în specificațiile tehnice din caietul de sarcini și că este dispus să presteze serviciile de proiectare și execuția lucrărilor în vederea edificării investiției astfel cum a fost descrisă de proiectantul la faza SF. Arată că în anexa 0 SCHIȚA DE PROIECT (VO ......... - Propunere tehnica part.1 _ pag.595- 611; se găsește planul de situație cu axul in plan al variantei de ocolire, cu elementele geometrice din care reiese respectarea cerințelor beneficiarului inclusiv la nivel de viteza de Pagina 38 din 190

proiectare. Planșele sunt la scara 1: 1000 și respecta cerințele beneficiarului la nivel de traseu. Pe ax sunt figurate schematic: Structuri- cu precizarea: km de început, km de sfârșit, numărul si lungimea deschiderilor cu precizarea modificărilor soluțiilor tehnice fata de documentația pusa la dispoziție de către Beneficiar, după caz, cu respectarea cerințelor beneficiarului, inserând în susținere schița în acest sens. Făcând trimitere la clarificările solicitate de autoritatea contractantă prin întrebarea nr. III.5, contestatorul apreciază că întrebarea depășește cerințele din documentația de atribuie. În cadrul cerințelor beneficiarului la capitolul cerințe imperative poduri nu se precizează că tipul și numărul deschiderilor în secțiune ar fi obligatoriu. Prin răspunsul întrebarea nr 161 din Răspunsul consolidat la clarificări, autoritatea contractantă nu a permis ofertanților modificarea în etapa de ofertare a schemei statice, a tipului suprastructurii, lungimii și numărului deschiderilor. Concluzionează că a luat în considerare în cadrul schiței de proiect tipul de grinzi, nemodificând schema statica, a tipului suprastructurii, lungimea și numărului deschiderilor. De asemenea, precizează că s-a prezentat un tabel cu toate structurile unde se va preciza: km de început, km de sfârșit, număr deschideri, soluție constructiva suprastructura, soluție constructiva infrastructura, asigurarea gabaritelor după caz, viaduct/pod/pasaj, schema statica, numărul benzilor de circulație, lățimea benzilor de circulație, durata de viată minima si precizarea modificărilor soluțiilor tehnice fata de documentația pusa la dispoziție de către Beneficiar, după caz, cu respectare cerințelor beneficiarului. În dispozițiile generale din Anexa 0 sunt prezentate aparatele de rezem astfel încât să se poată identifica numărul lor, inserând spre exemplificare figurile la care se referă. Făcând trimitere la clarificările solicitate de autoritatea contractantă prin întrebarea nr. III.6, contestatorul reiterează faptul că autoritatea contractantă are obligația de a analiza integral propunerea tehnică. Apreciază că o astfel de întrebare încalcă principiul tratamentului egal câtă vreme din analiza propunerii tehnice depuse, Anexa 0 SCHIȚA DE PROIECT (VO ......... - Propunere tehnica part.1 _ pag.595-712; VO ......... - Propunere tehnica part.2; VO ......... - Propunere tehnica part.3 _ pag. 1 -189); rezulta că scopul pentru care ofertantul evidențiază aceste părți din documentele achiziției este acela de a demonstra, printr-o modalitate proprie, faptul că și-a asumat cerințele autorității contractante concretizate în specificațiile tehnice din caietul de sarcini și că este dispus să presteze serviciile de proiectare si execuția lucrărilor în vederea edificării investiției astfel cum a fost descrisă de proiectantul la faza SF. Susține că în schița de proiect la capitolul „Tabel cu lungimea podurilor/pasajelor cu precizări la nivel de soluții constructive infrastructura si suprastructura” se regăsește descrierea structurilor în Pagina 39 din 190

care se precizează soluțiile tehnice adoptate, tehnologiilor si materialelor utilizate, dimensiunile piloților forați, tipul si forma infrastructurilor, tipul parapeților, modul de realizare a scurgerii apelor, calea pe pod. Menționează că aceste elemente se găsesc și în planșele desenate din anexa A0. Aceste planșe conțin schema statică a structurilor. În cerințele beneficiarului nu se solicită caracteristicile grinzilor, specificarea tipului de aparate de reazem, caracteristicile piloților forați elementele geometrice ale infrastructurilor, cotele, tipul/ alcătuirea structurii rutiere, tipul parapetelor. Reiterează faptul că aceste elemente au fost precizate. Menționează că referitor la modificarea numărului de grinzi s-a răspuns la întrebarea anterioara. Făcând trimitere la clarificările solicitate de autoritatea contractantă prin întrebarea nr. III.7, contestatorul reiterează faptul că autoritatea contractantă are obligația de a analiza integral propunerea tehnică. Consideră că o astfel de întrebare încalcă principiul tratamentului egal câtă vreme din analiza propunerii tehnice depuse, Anexa 0 SCHIȚA DE PROIECT (VO ......... - Propunere tehnica part.1 _ pag.595-712; VO ......... - Propunere tehnica part.2; VO ......... - Propunere tehnica part.3 _ pag. 1-189); rezulta că scopul pentru care ofertantul evidențiază aceste părți din documentele achiziției este acela de a demonstra, printr-o modalitate proprie, faptul că și-a asumat cerințele autorității contractante concretizate în specificațiile tehnice din caietul de sarcini și că este dispus să presteze serviciile de proiectare si execuția lucrărilor în vederea edificării investiției astfel cum a fost descrisă de proiectantul la faza SF. Precizează că în propunerea tehnică VO ......... - Propunere tehnică partea 1 paginile 23 - 113 s-a prezentat situația propusă în care se regăsește capitolul „Descriere Structură rutieră” unde s-au prezentat informații cu privire la alcătuirea structurii rutiere, aplicabilitatea structurii rutiere indicându-se categoria de drum, precum și specificații la nivelul materialelor din alcătuire, conform cerințelor beneficiarului. S-au precizat tipul de strat de formă ales pentru punerea in opera (ex strat de formă din materiale necoezive, strat de forma din pământ stabilizat cu var, etc. ...). În același capitol s-au precizat caracteristicile suprafeței straturilor din mixturi asfaltice si condițiile tehnice de admisibilitate care trebuie îndeplinite precum si metoda de încercare. De asemenea, în pofilele transversale tip din anexa A0 s-au precizat alcătuirea structurii rutiere, aplicabilitatea structurii rutiere pe categorii de drumuri precum și materialele din alcătuire, conform cu cerințele beneficiarului. Făcând trimitere la clarificările solicitate de autoritatea contractantă prin întrebarea nr. III.8, contestatorul reiterează faptul că autoritatea contractantă are obligația de a analiza integral propunerea tehnică. Consideră că o astfel de întrebare încalcă principiul tratamentului egal câtă vreme din analiza propunerii tehnice depuse, Anexa 0 SCHIȚA DE PROIECT (VO ......... - Propunere tehnica part.1 _ pag.595-712; Pagina 40 din 190

VO ......... - Propunere tehnica part.2; VO ......... - Propunere tehnica part.3 _ paginile 1-189); rezultă că scopul pentru care ofertantul evidențiază aceste părți din documentele achiziției este acela de a demonstra, printr-o modalitate proprie, faptul că și-a asumat cerințele autorității contractante concretizate în specificațiile tehnice din caietul de sarcini și că este dispus să presteze serviciile de proiectare si execuția lucrărilor în vederea edificării investiției astfel cum a fost descrisă de proiectantul la faza SF. Menționează că în cadrul cerințelor beneficiarului se precizează „Soluțiile de terasamente si consolidare prevăzute în documentația tehnică pusă la dispoziție sunt soluții informative, antreprenorii pot adopta și alte soluții tehnice alternative cu precizarea tehnologiei de execuție, respectării cerințelor beneficiarului, legislației în vigoare și a reglementarilor tehnice în vigoare”. În consecință, precizează că, pe baza informațiilor puse la dispoziție a înlocuit soluția de consolidare de ranforsarea bazei rambleului cu o pernă de balast ranforsată cu două rânduri de geogrile cu alte soluții. Făcând trimitere la clarificările solicitate de autoritatea contractantă prin întrebarea nr. III.9, contestatorul reiterează faptul că autoritatea contractantă are obligația de a analiza integral propunerea tehnică. Consideră că o astfel de întrebare încalcă principiul tratamentului egal câtă vreme din analiza propunerii tehnice depuse, VO ......... - Propunere tehnica part.1 pag. 143; Anexa 0 SCHIȚA DE PROIECT (VO ......... - Propunere tehnica part.1 _ pag.595-712; VO ......... - Propunere tehnică partea 2; VO ......... - Propunere tehnică partea 3 _ pag.1- 189); rezultă că scopul pentru care ofertantul evidențiază aceste părți din documentele achiziției este acela de a demonstra, printr-o modalitate proprie, faptul că și-a asumat cerințele autorității contractante concretizate în specificațiile tehnice din caietul de sarcini și că este dispus să presteze serviciile de proiectare si execuția lucrărilor în vederea edificării investiției astfel cum a fost descrisă de proiectantul la faza SF. Precizează că, în cadrul propunerii tehnice VO ......... - Propunere tehnică partea 1 pagina 143 sunt prezentate descrierea umpluturilor din terasamente cu următoarele subcapitole: materiale folosite, execuția terasamentelor și controlul calității terasamentelor, respectiv A.6.8 încadrarea terenurilor în categoriile prevăzute de reglementările tehnice referitoare la lucrările de terasamente (conform STAS 7582-91 Lucrări de cai ferate. Terasamente. Prescripții de proiectare și de verificare a calității și STAS 2914-84 - Lucrări de drumuri. Terasamente, Condiții tehnice generale de calitate). Făcând trimitere la clarificările solicitate de autoritatea contractantă prin întrebarea nr. III.10, contestatorul reiterează faptul că autoritatea contractantă are obligația de a analiza integral propunerea tehnică. O astfel de întrebare încalcă principiul tratamentului egal câtă vreme din analiza propunerii tehnice depuse, Anexa 0 SCHIȚA DE PROIECT Pagina 41 din 190

(VO ......... - Propunere tehnica part.1 _ pag.595-712; VO ......... - Propunere tehnica part.2; VO ......... - Propunere tehnica part.3_ pag.1- 189), rezultă că scopul pentru care ofertantul evidențiază aceste pârți din documentele achiziției este acela de a demonstra, printr-o modalitate proprie, faptul că și-a asumat cerințele autorității contractante concretizate în specificațiile tehnice din caietul de sarcini și că este dispus să presteze serviciile de proiectare si execuția lucrărilor în vederea edificării investiției astfel cum a fost descrisă de proiectantul la faza SF. În cadrul propunerii tehnice VO ......... - Propunere tehnică partea 1 paginile 23-113 se regăsesc descrierile dotărilor din CIC și parcări. În Anexa AO (VO ......... - Propunere tehnica partea 3 _ paginile 184-189); se regăsesc planșele aferente. Precizează că soluția tehnică a fost propusă de către proiectant și este descrisă în metodologia de proiectare - Metodologie de proiectare partea 1 paginile 130-157 și schița de proiect anexa 0-Schița de proiect „Part 1 paginile 595 - 712; Partea 2 paginile 1 -183 (integral) Part 3 paginile 1-189”. Menționează că răspunsul a fost prezentat de către ofertant în baza soluției propuse. Făcând trimitere la clarificările solicitate de autoritatea contractantă prin întrebarea nr. IV.1, contestatorul apreciază consemnarea autorității contractante ca fiind eronată, întrucât planul calității nu a fost întocmit exclusiv în numele .......... Menționează că planul calității este prezentat în numele ofertantului lider și se aplică atât pentru asociați cât și pentru subcontractanții declarați în cadrul ofertei, astfel cum rezultă, de exemplu, din planul de management al calității, prezentat începând cu pagina 458 (fișier VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Part1.pdf). În opinia sa, câtă vreme formula de participare a ofertei sale este cunoscută autorității contractante (fiind nominalizată și în solicitarea de clarificări), este evident că planul calității este prezentat și întocmit în numele Asocierii .......... De altfel, toate cele 8 fișiere ale propunerii tehnice au fost prezentate în numele asocierii, după cum rezultă și din antetul fiecărui document în parte: VO ......... Propunere tehnică paginile 68-916. Făcând trimitere la clarificările solicitate de autoritatea contractantă prin întrebarea nr. IV.2, contestatorul precizează cu titlu prealabil, că având în vedere formularul nr. 4 - Propunere tehnică, prevederile capitolului 12.32.8 din cerințele beneficiarului fac referire la planul de calitate al proiectantului, respectiv (etapa de proiectare). Contestatorul menționează că prezentarea abordării generale și modalitatea de realizare a activităților din cadrul contractului (proiectarea și executarea lucrărilor) se află în propunere tehnică; faptul că descrierea detaliată a metodelor de lucru pentru componentele majore ale lucrărilor și a materialelor se regăsește în următoarele Pagina 42 din 190

secțiuni; precum și planul de calitate al proiectului (proiectarea și executarea lucrărilor), inserând astfel, sub formă tabelară, cuprinsul cu informațiile la care face referire. Făcând trimitere la clarificările solicitate de autoritatea contractantă prin întrebarea nr. IV.2.a), contestatorul susține că, având în vedere faptul că VO_cerintele beneficiarului_revizuite conform aviz.pdf cap. 12.32.9 - Planul de calitate al construcției (etapa 2) va include (cel puțin): a. copie a certificatului în vigoare emis de o autoritate de certificare acreditată prin care se indică utilizarea de către antreprenor, orice asociați sau subcontractanți, a unor sisteme de calitate conforme cu SR EN ISO 9001; respectiv răspunsul autorității contractante nr. 33649/24.03.2023 la întrebarea 31 – „Confirmăm faptul că pct. 12.32.9 nu se aplică la nivel de ofertă”, precum și faptul că fișa de date cap. II 1.1.3.b) Standarde de asigurare a calității și de protecție a mediului, pe care în invocă, ofertantul deține certificările SR EN ISO 9001 în vigoare, emise de o autoritate de certificare acreditată și nu avea obligația, așa cum confirmă autoritatea contractantă prin răspunsul la clarificări mai sus citată. Menționează că la solicitarea autorității contractante pot fi prezentate certificările emise care îndeplinesc cerința atât pentru asociați cât și pentru subcontractanții declarați. În susținere invocă jurisprudența CNSC. Făcând trimitere la clarificările solicitate de autoritatea contractantă prin întrebarea nr. IV.2.c), contestatorul apreciază că întrebarea încalcă prevederile documentației de atribuire, întrucât verificatorii de proiect nu sunt definiți ca personal cheie în documentația de atribuire, aceștia încadrându-se în categoria experților pentru care nominalizarea acestora și prezentarea de documente justificative (CV, autorizări) se va face, ulterior semnării contractului. Subliniază faptul că deja Consiliul s-a pronunțat asupra acestui aspect prin Decizia anterioară (pagina 143 și următoarele). Făcând trimitere la clarificările solicitate de autoritatea contractantă prin întrebarea nr. IV.2.d), contestatorul apreciază că întrebarea încalcă prevederile documentației de atribuire, întrucât personalul de specialitate, experții secundari nu sunt definiți ca personal cheie în documentația de atribuire, aceștia încadrându-se în categoria experților pentru care nominalizarea acestora și prezentarea de documente justificative (CV, autorizări) se va face, ulterior semnării contractului așa cum este indicat în Formular nr. 4 - Propunere tehnică tabel C. Subliniază faptul că deja Consiliul s-a pronunțat asupra acestui aspect prin Decizia anterioară (pagina 143 și următoarele). Făcând trimitere la clarificările solicitate de autoritatea contractantă prin întrebarea nr. IV.2.f), contestatorul apreciază că întrebarea încalcă prevederile documentației de atribuire, întrucât personalul de specialitate, experții secundari nu sunt definiți ca personal cheie în Pagina 43 din 190

documentația de atribuire, aceștia încadrându-se în categoria experților pentru care nominalizarea acestora și prezentarea de documente justificative (CV, autorizări) se va face, ulterior semnării contractului așa cum este indicat în Formular nr. 4 - Propunere tehnică tabel C. Subliniază faptul că deja Consiliul s-a pronunțat asupra acestui aspect prin Decizia anterioară (pagina 143 și următoarele). Făcând trimitere la clarificările solicitate de autoritatea contractantă prin întrebarea nr. V, contestatorul apreciază că în primul rând, textul întrebării este anevoios și neclar, obligând ofertantul să deducă solicitarea concretă a autorității contractante, aspect care, prin sine însuși conduce la anularea acesteia, iar, în al doilea rând, consideră că autoritatea contractantă nu precizează care anume cerință din cerințele beneficiarului a fost avută în vedere pentru aceste clarificări. De asemenea, în opinia sa, nu este clar dacă autoritatea contractantă face referire la punctul 6, punctul 3 sau punctul 63 din răspunsul consolidat. În orice caz, susține că niciuna dintre aceste clarificări nu cuprinde cerințele menționate de autoritatea contractantă în cadrul întrebării, inserând în continuare, sub formă tabelară informațiile la care face referire. Deopotrivă, contestatorul consideră că niciuna dintre aceste cerințe nu presupune prezentarea separată a procedurilor tehnice de execuție pentru un anumit tip de lucrări sau pe tipuri de asfalt care urmează a fi pus în operă. Faptul că ........................... SRL a ales să defalce la acest nivel de detaliu procedurile de execuție nu poate fi impus și altor operatori economici de către autoritatea contractantă. Cu privire la întrebarea V, contestatorul apreciază că acesta excedează cerințelor documentației de atribuire, sens în care invocă prevederile formularului nr. 4 – Propunere tehnică. De asemenea, inserează prevederile capitolului 4.20. din cerințele beneficiarului care prezintă lucrările de Utilități si obligațiile pe care le va avea viitorul antreprenor care „va asigura proiectarea si execuția tuturor lucrărilor pentru protecția și / sau relocarea tuturor infrastructurilor de utilități afectate de construcția lucrărilor și/sau solicitate prin avizele obținute”, precum și răspunsul consolidat la clarificări nr. 33649 din 24.03.2024 - răspunsul la întrebarea 63 și răspunsul consolidat la solicitările de clarificări nr. 33649/24.03.2024 - răspunsul la întrebarea 227. Contestatorul susține că în răspunsurile prezentate de către autoritatea contractantă la întrebările 63 și 227, nu este solicitată nicio cerință minimă de respectat cu privire la stratul de formă din pământ stabilizat cu var - 20 cm respectiv Stratul MAS 16 PMB rul 45/80 pentru calea pe poduri și pasaje (structuri). În continuare arată ceea ce prevede cerința din formularul nr. 4, cu mențiunea că, în opinia sa, întrebarea V este, așadar, abuzivă în sensul în care în formularul nr. 4 se solicită „prezentarea generală a modului de Pagina 44 din 190

execuție a lucrărilor ținând cont de caracteristicile imperative din cerințele beneficiarului și soluțiile tehnice propuse în etapa de proiectare”. Susține că a prezentat modalitatea de îndeplinire a cerințelor imperative indicate în cerințele beneficiarului cu privire la: - caracteristici imperative ale lucrărilor pe care proiectarea trebuie să le respecte; - caracteristici imperative privind proiectarea structurilor; - caracteristici imperative privind lucrările de drum și intersecții; - caracteristici imperative privind lucrările de terasamente și consolidare; - caracteristici imperative privind măsurile de mediu. Susține că planificarea lucrărilor este prezentată în VO ......... - Propunere tehnic_Part 3 pag.190- 212. Toate cele 8 fișierele componente propunerii tehnice completează documentele menționate și se vor citi împreună și anume VO ......... - Propunere tehnic_Part 2 pag.1- 183; VO ......... - Propunere tehnic_Part 3 pag. 1-248 VO ......... - Propunere tehnic_Part 4 pag.1-196; VO ......... - Propunere tehnic_Part 5 pag.1- 916; VO ......... - Propunere tehnic_part 5 pag. 562-596; VO ......... - Propunere tehnic_Part 6 pag.1- 371; VO ......... - Propunere tehnic_Part 7 pag.1-220; VO ......... - Propunere tehnic_Part 8 pag. 1-205. Astfel cum se poate confirma din capitolul V din Cerințele beneficiarului, cerințele minime impuse sunt corespunzătoare legislației în vigoare: Legea 10/1995, Eurocoduri, Norme și standarde în vigoare conform sub- clauzelor contractuale (pe care Ofertantul și le-a însușit), iar ofertantul „va utiliza datele puse la dispoziție, cu mențiunea că, la momentul utilizării acestor date, Antreprenorul are obligația de a actualiza toate specificațiile tehnice, materialele utilizate, breviarele de calcul, tehnologiile utilizate precum și orice alte aspecte care țin de serviciile de proiectare și de conformitatea proiectului, la nivelul normelor, reglementărilor tehnice, legislației și standardelor in vigoare conform prevederilor contractului” (capitolul 5.1.4). Apreciază că cerința din formularul nr. 4 - propunere tehnică (și nici răspunsurile la solicitările de clarificări din adresa nr. 33694/20.03.2023) nu prevede informații specifice cu privire la „Stratul de formă din pământ stabilizat cu var 20 cm prevăzut ia relocarea drumurilor agricole afectate de Varianta ocolitoare conform soluției tehnice prevăzute în studiul de fezabilitate avizat în cadrul CTE” sau la „Stratul de MAS 16 PMB rut 45/80”. Conform cerințelor minime din Cerințele Beneficiarului „5.1.5. în conformitate cu prevederile Hotărârii nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice Art 12 alin. (1): „Proiectul tehnic de execuție constituie documentația prin care proiectantul dezvoltă, detaliază si după caz, optimizează. Prin propuneri tehnice, scenariul /opțiunea aprobată) în cadrul studiului de fezabilitate/documentației de avizare a lucrărilor de intervenții; Pagina 45 din 190

componenta tehnologică a soluției tehnice poate fi definitivată ori adaptată tehnologiilor adecvate aplicabile pentru realizarea obiectivului de investiții, la faza de proiectare - proiect tehnic de execuție, în condițiile respectării indicatorilor tehnico-economici aprobați și a autorizației de construire/ desființare.” Mai mult decât atât, evidențiază faptul că prin cele prevăzute de autoritatea contractantă în răspunsul nr. 6 mai sus citat, la momentul ofertării nu este necesară prezentarea vreunei atestări/agrementări care nu a fost expres prevăzută în documentația de atribuire drept criteriu de calificare, astfel cum a arătat mai sus și cum, de altfel, a reținut și Consiliul cu putere de lucru judecat în Decizia anterioară. Astfel, față de cele arătate mai sus, solicită Consiliului anularea întrebării V și obligarea autorității contractante ca, în evaluarea ofertei să nu se raporteze la această întrebare și răspunsul aferent. Făcând trimitere la clarificările solicitate de autoritatea contractantă prin întrebarea nr. VI.1, contestatorul apreciază consemnarea autorității contractante ca fiind eronată, întrucât: - formularul nr. 4 Propunere tehnica - pagina 4 este în fapt modelul formularului nr. 4 - propunere tehnică prezentat de către autoritatea contractantă în cadrul documentației de atribuire, iar structura prezentată este structura pe care autoritatea contractantă a solicitat-o în secțiunea formulare, respectiv pagina 25 din documentul 4. VO_Formulare_rev; - în cadrul propunerii tehnice ofertantul prezintă Anexa 0 - Schița de Proiect Anexa 0 SCHIȚA DE PROIECT (VO ......... - Propunere tehnica partea 1 _ paginile 595-712; VO ......... - Propunere tehnica partea 2; VO ......... - Propunere tehnica partea 3 _ paginile 1-189) unde la capitolului

III.

Schița

de

proiect

sunt

prezentate informațiile/documentele în conformitate cu Anexa 4 din cerințele beneficiarului. Făcând trimitere la clarificările solicitate de autoritatea contractantă prin întrebarea nr. VI.2, contestatorul reiterează faptul că autoritatea contractantă are obligația de a analiza integral propunerea tehnică. Consideră că o astfel de întrebare încalcă principiul tratamentului egal câtă vreme din analiza propunerii tehnice depuse, rezultă că: - personalul cheie care va fi implicat în proiect cu CV-uri și documente justificative se poate identifica în propunerea tehnică - Anexa 2 pag. VO ......... - Propunere tehnică partea 3 paginile 213-249, respectiv VO ......... - Propunere tehnică partea 3; - responsabilitățile personalul implicat în proiectarea/asistența tehnică/ verificarea lucrărilor pe durata contractului sunt detaliate în cadrul propunerii tehnice VO ......... - Propunere tehnică partea 1 paginile 490 - 501. Făcând trimitere la clarificările solicitate de autoritatea contractantă prin întrebarea nr. VI.3, contestatorul apreciază că, în primul rând, întrebarea este neclară, prin însăși maniera de formulare a acesteia. Pagina 46 din 190

Consideră că întrebarea este foarte lungă și prezintă într-o formulă ambiguă referințe multiple atât la cerințele documentației de atribuire și prevederile legale, cât și la oferta sa (de o manieră intercalată), fiind extrem de dificil de urmărit întrebarea autorității contractante și care este clarificarea solicitată în concret. Evidențiază faptul că, în opinia sa, printr-o singură frază ce compune întrebarea nr. VI.3 (redată pe nu mai puțin de 23 rânduri), autoritatea contractantă face referire la: - la personalul cheie RTE propus pentru domeniile/subdomeniile de autorizare necesare în vederea realizării contractului; - modul în care s-a asigurat accesul la serviciile personalului cheie RTE, prin indicarea unui contract de muncă/colaborare/conlucrare/ subcontractare; - modalitatea de îndeplinire a cerințelor solicitate de către autoritatea contractantă prin capitolul 6.1. Cerințe privind personalul implicat, punctul 6.1.4.3.1. 0 Responsabilul Tehnic cu Execuția; - prevederile legislative în vigoare, respectiv Ordinul nr. 1895/2016 pentru aprobarea procedurii privind autorizarea și exercitarea dreptului de practică a responsabililor tehnici cu execuția lucrărilor de construcții, precum și pentru modificarea Reglementării tehnice „îndrumător pentru atestarea tehnico-profesională a specialiștilor cu activitate în construcții”, aprobată prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 777/2003; și în final la - răspunsul consolidat publicat în SEAP la data de 24.03.2023, punctul 134. În al doilea rând, contestatorul apreciază că întrebarea este contrară prevederilor documentației de atribuire, având în vedere cele menționate în cadrul formularul nr. 4 - Propunere tehnică; în răspunsul consolidat nr. 33649/24.03.2023, răspunsul la întrebarea nr. 63; răspunsul consolidat nr. 33649/24.03.2023, răspunsul la întrebarea nr. 101, precum și răspunsul consolidat nr. 33649/24.03.2023, la întrebarea nr. 31, inserate de acesta, în susținere, sub formă tabelară. Susține că autoritatea contractantă nu poate verifica o astfel de cerință la nivelul ofertei, astfel cum a arătat anterior și cum a Consiliul a reținut cu putere de lucru judecat în decizia anterioară. Făcând trimitere la clarificările solicitate de autoritatea contractantă prin întrebarea nr. VI.4, contestatorul consideră că în primul rând, întrebarea este neclară, prin însăși maniera de formulare a acesteia, întrebarea este foarte lungă și prezintă într-o formulă ambiguă referințe multiple atât la cerințele documentației de atribuire și prevederile legale, cât și la oferta sa (de o manieră intercalată), fiind extrem de dificil de urmărit întrebarea autorității contractante și care este clarificarea solicitată în concret. Astfel, consideră că printr-o singură frază ce compune întrebarea nr. VI.4 (redată pe nu mai puțin de 16 rânduri), autoritatea contractantă Pagina 47 din 190

face referire la: expertul evaluator specializat propus, specializat în evaluarea proprietăților imobiliare, membru ANEVAR; modul în care s-a asigurat accesul la serviciile acestuia prin indicarea unui contract de muncă/colaborare/conlucrare/subcontractare; modalitatea de îndeplinire a cerințelor solicitate de către Autoritatea Contractantă în documentația de atribuire mai exact prin Anexa nr. 3 - Suprafețe de teren suplimentare necesare execuției lucrărilor; și răspunsul consolidat publicat în SEAP la data de 24.03.2023, punctul 96. Totodată, în al doilea rând, contestatorul consideră că întrebarea este contrară prevederilor documentației de atribuire. Astfel, evidențiază faptul că prin răspunsul consolidat nr. 33649/ 24.03.2024, autoritatea contractantă a clarificat că: - întrebarea 96 - „Confirmăm că este suficient ca ofertanții să prevadă în cadrul propunerii tehnice modul în care se va asigura accesul expertul evaluator și momentul în care acesta va interveni în implementarea viitorului contract.”, - întrebarea 134 - „Confirmăm că oricare categorie de personal menționată poate fi pusă la dispoziție de Ofertant prin indicarea unui contract de muncă/colaborare/conlucrare/subcontractare, fără a mai fi necesară declararea societății/ angajatorului său „drept terț susținător” - întrebările 111, 112 - „Coridorul de expropriere și HG de expropriere va fi pus la dispoziție de către Autoritatea Contractantă ofertantului câștigător îndată ce va fi emisă Decizia de expropriere, în sarcina Antreprenorului va rămâne elaborarea documentației pentru expropriere, aferentă suprafețelor suplimentare rezultate în urma elaborării Proiectului Tehnic”. Prin urmare, în opinia sa, autoritatea contractantă nu poate verifica o astfel de cerință la nivelul ofertei, astfel cum a arătat anterior și cum Consiliul a reținut cu putere de lucru judecat în Decizia anterioară. Susține că a prezentat în propunerea tehnică: - VO Reghin_PROPUNEREA TEHNIC_ Partea 3, pagina 198 - momentul în care expertul evaluator intervine în implementarea viitorului contract respectiv la realizarea activității privind documentația pentru obținerea terenurilor suplimentare; - VO Reghin_PROPUNEREA TEHNIC_ partea 4 paginile 155 - 158 - contractul de asistență juridică în vederea aducerii la îndeplinire a condițiilor cuprinse în anexa 3 din caietul de sarcini - cerințele beneficiarului - suprafețe de teren suplimentare necesare execuției lucrărilor. Prin urmare, apreciază că întrebarea nu are nici justificare față de conținutul propunerii tehnice. Făcând trimitere la clarificările solicitate de autoritatea contractantă prin întrebarea nr. VI.5, contestatorul apreciază că, în primul rând, întrebarea este neclară, prin însăși maniera de formulare a acesteia, întrebarea este foarte lungă și prezintă într-o formulă ambiguă referințe Pagina 48 din 190

multiple atât la cerințele documentației de atribuire și prevederile legale, cât și la oferta sa (de o manieră intercalată), fiind extrem de dificil de urmărit întrebarea autorității contractante și care este clarificarea solicitată în concret. Evidențiază faptul că printr-o singură frază ce compune întrebarea nr. VI.5 (redată pe nu mai puțin de 15 rânduri), autoritatea contractantă face referire la: - responsabilul desemnat cu coordonarea în materie de Securitate și sănătate în muncă; - modul în care s-a asigurat accesul la serviciile acestuia prin indicarea unui contract de muncă/colaborare/conlucrare/subcontractare; - modalitatea de îndeplinire a cerințelor solicitate prin documentația de atribuire, respectiv Anexa nr. 5 - Securitatea și sănătatea în muncă din cerințele beneficiarului. De asemenea, în al doilea rând, contestatorul apreciază că întrebarea este contrară prevederilor documentației de atribuire. Arată

că

în

conformitate

cu

răspunsul

consolidat nr. 33649/24.03.2024 al autorității contractante la întrebările 111, 112 – „Coridorul de expropriere și HG de expropriere va fi pus la dispoziție de către Autoritatea Contractantă, ofertantului câștigător, îndată ce va fi emisă Decizia de expropriere. În sarcina Antreprenorului va rămâne elaborarea documentației pentru expropriere aferentă suprafețelor suplimentare rezultate în urma elaborării Proiectului Tehnic”. Astfel, evidențiază că prin răspunsul consolidat nr. 33649/ 24.03.2024, întrebarea 31 autoritatea contractantă a clarificat că: - „(...) în ceea ce privește pct. 12.32.8, se va respecta formularul 4, cap. IV. Planul de calitate al proiectului: - Ofertantul va furniza informații privind sistemul de management al asigurării calității, în conformitate cu prevederile capitolului 12.32.8 din cerințele beneficiarului. - Referitor la CV-uri, acestea vor fi prezentate în ofertă doar pentru personalul cheie descris la cap. 6.1.4.1 Manager Proiect, cap. 6.1.4.2.1 Șef echipă proiectare, cap. 6.1.4.2 Inginer proiectant poduri, cap. 4.1.4.3 Inginer Proiectant drumuri, în corelare cu cerințele menționate în Formularul 4, cap. VII tabel A și B.” Pentru personalul de execuție, documentele solicitate vor fi prezentate de către ofertantul câștigător ulterior semnării contractului de proiectare si execuție. Contestatorul precizează că personalul de specialitate, experții secundari nu sunt definiți ca personal cheie în documentația de atribuire, aceștia încadrându-se în categoria experților pentru care nominalizarea acestora și prezentarea de documente justificative (CV, autorizări) se va face, ulterior semnării contractului așa cum este indicat în formular nr. 4 - Propunere tehnică tabel C. Totodată, prin cerințele beneficiarului capitolul 6.1 - Cerințe privind personalul implicat, s-a prevăzut că: „Responsabil SSM ofertanții vor Pagina 49 din 190

avea în vedere ca expertul sa dețină certificări/documente necesare în vederea desfășurării activităților în conformitate cu prevederile din HG 300/2006. Ulterior semnării contractului, antreprenorul va transmite nominalizarea expertului.” Prin urmare, consideră că autoritatea contractantă nu poate verifica o astfel de cerință la nivelul ofertei, astfel cum a arătat anterior și cum Consiliul a reținut cu putere de lucru judecat în Decizia anterioară. Subliniază faptul că responsabilitățile personalului implicat în proiectarea/asistența tehnică/verificarea lucrărilor pe durata contractului sunt detaliate în cadrul propunerii tehnice VO ......... - Propunere tehnică partea 1 paginile 490 - 501. Făcând trimitere la clarificările solicitate de autoritatea contractantă prin întrebarea nr. VII, în opinia sa, întrebarea autorității contractante contravine prevederilor documentației de atribuire, întrucât face referire doar la capitolul II - Modalitatea de realizare a contractului, nu și la Planul de calitate al proiectului (deopotrivă relevant pentru tehnologiile de execuție care vor fi utilizate în vederea asigurării calității lucrării pe întreaga perioadă de garanție ofertată și descrierea detaliată a metodelor de lucru pentru componentele majore ale lucrărilor și a materialelor pe care le veți pune în operă). Având în vedere formularul nr. 4 - Propunere tehnică, pe care îl redă, precizează că prezentarea abordării generale și modalitatea de realizare a activităților din cadrul contractului (proiectarea și executarea lucrărilor) se află în propunerea tehnică, pe care o invocă în susținere sub formă tabelară. Pentru descrierea detaliată a metodelor de lucru pentru componentele majore ale lucrărilor și a materialelor, apreciază că sunt relevante secțiunile din propunerea tehnică iar pentru planul de calitate al proiectului (proiectarea și executarea lucrărilor), sunt relevante secțiunile din propunerea tehnică pe care le inserează, în continuare, tabelar. Mai mult, în susținerea celor invocate, contestatorul evidențiază faptul că informații relevante se regăsesc și în secțiunea 1 1.7. Măsuri aplicate de ofertant pentru supravegherea lucrărilor în perioada de garanție acordată (Partea 1, paginile 482 - 485), coroborate cu informațiile din tehnologiile de execuție propuse, indicate și în răspunsul la clarificări. În susținerea încălcării principiilor aplicabile în materia achizițiilor publice, contestatorul precizează că, în lumina celor de mai sus, autoritatea contractantă a încălcat în mod grav deopotrivă: - principiul tratamentului egal prevăzut de art. 2 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 98/2016, prin acordarea unui termen de 2 zile lucrătoare pentru transmiterea răspunsurilor la solicitările de clarificări (54 de întrebări, 18 pagini), care este vădit disproporționat prin raportare la volumul acestora; precum și prin extinderea, prin întrebările cuprinse în Pagina 50 din 190

solicitarea de clarificări, a propriilor cerințe din documentația de atribuire; includerea unor constatări vădit eronate în chiar cuprinsul întrebărilor formulate. - principiul transparentei prevăzut de art. 2 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 98/2016 - prin extinderea propriilor cerințe din documentația de atribuire, Autoritatea Contractantă a încălcat principiul transparenței; - principiul proporționalității prevăzut de art. 2 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 98/2016, prin:  completarea cerințelor din documentația de atribuire sub masca necesității transmiterii unor justificări suplimentare; o astfel de măsură, este nu doar ilegală, dar și disproporționată fata de scopul prevederilor din legislația achizițiilor publice care instituie solicitările de clarificări; or, principiul proporționalității implică asigurarea corelației între necesitatea autorității contractante, obiectul contractului de achiziție publică și cerințele solicitate a fi îndeplinite; astfel, în scopul analizării măsurii în care principiul proporționalității este respectat, este necesar a se avea în vedere faptul că acesta impune ca actele instituțiilor să nu depășească limitele a ceea ce este adecvat și necesar în scopul realizării obiectivelor urmărite, înțelegându-se că, în cazul în care este posibilă o alegere între mai multe măsuri adecvate, instituțiile trebuie să recurgă la cea mai puțin constrângătoare, iar inconvenientele cauzate nu trebuie să fie disproporționate în raport de scopurile urmărite;  stabilirea unui termen de răspuns extrem de restrâns (2 zile lucrătoare) necorelat cu volumul solicitărilor de clarificări;  autoritatea contractantă a depășit, așadar, în aceasta cauză, cu mult limita a ceea ce este adecvat și necesar în temeiul principiului proporționalității, presupusele lipsuri și neconcordante sesizate prin solicitarea de clarificări, care pornesc inclusiv de la interpretări eronate ale autorității contractante, și solicitarea abuzivă a unor clarificări în legătură cu cerințe care nu se regăsesc în documentația de atribuire fiind imaginea perfectă a expresiei „a căuta nod în papura”. - principiul asumării răspunderii prevăzut de art. 2 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 98/2016, prin transmiterea solicitării de clarificări, fără să fie semnată cu semnătură electronică extinsă astfel cum impun prevederile legale. Susține că gravitatea încălcării principiilor în materia achizițiilor publice este dovedită inclusiv de sancțiunea severă prevăzută la art. 224 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016 coroborat cu art. 224 alin. (2) din același act normativ, respectiv amendă de la 5.000 lei la 30.000 lei. Pagina 51 din 190

Își întemeiază depunerea contestației având în vedere dispozițiile Legii nr. 98/2016, HG nr. 395/2016, Legii nr. 101/2016 și a tuturor celorlalte acte normative invocate prin contestație. Depune în probațiune o serie de înscrisuri. Prin adresa 4410/29.07.2024, transmisă odată cu contestația înregistrată la CNSC sub nr. 48151/30.07.2024, contestatorul solicită acces la documentele ce compun dosarul achiziției. Prin adresa înregistrată la Consiliu sub nr. 50880/2638/C1/ 09.08.2024, Consiliul transmite contestatorului informarea că acesta poate consulta, la sediul Consiliului, documentele din dosarul nr. 2638/2024, prin reprezentant delegat, în data de 16.09.2024, ora: 10:00. Prin adresa nr. 41013/05.09.2024, înregistrată la Consiliu sub nr. 56595/05.09.2024, autoritatea contractantă transmite punctul de vedere (intitulat concluzii scrise) formulat față de contestația nr. 4409/29.07.2024, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 48473/30.07.2024, formulată de ......... SRL, prin care solicită respingerea contestației ca nefondată și prematur introdusă. Cu privire la critica faptului că solicitarea de clarificări nu este semnată cu semnătură electronică extinsă (critica 1.2 din Contestație, punctele 32-35), precizează că solicitarea de clarificări cu nr. 65.632 din 17.07.2024 a fost semnată olograf de către președintele comisiei de evaluare și a fost semnată electronic, în exterior, cu terminația p7s, inserând print screen susținerea mențiunii sale. De asemenea, menționează că fișierele cu extensia .p7s sunt utilizate pentru a atașa o semnătură electronică unui document, asigurând astfel integritatea și autenticitatea documentului semnat, iar faptul că fișierul a fost semnat electronic în exterior, și nu în interior, din punct de vedere legal, nu există nicio diferențiere cu privire la autenticitatea și puterea de dovadă. În concluzie, solicită Consiliului să constate netemeinicia acestei critici, și să o respingă ca nefondată. Cu privire la critica faptului că termenul acordat pentru transmiterea răspunsurilor la solicitarea de clarificări este insuficient (critica 1.3 din Contestație, punctele 36-43), precizează că această solicitare de clarificări cu nr. 65.632 din 17.07.2024 a fost publicată în SEAP pe data de 18.07.2024 ora 08:39, iar termenul de răspuns a fost data de 22.07.2024 ora 23:59. Practic, ofertantul a avut la dispoziție aproape 5 (cinci) zile calendaristice (având în vedere că solicitarea de clarificări a fost postată la prima oră lucrătoare a zilei de 18.07.2024). Evidențiază faptul că în apărarea sa, contestatarul face trimitere la prevederile art. 209 alin. (1) și (3) din Legea nr. 98/2016, care prevăd un termen de maxim de răspuns de 15 zile lucrătoare, însă, în opinia sa, aceste prevederi se referă la solicitări de completări ale unor anumite documente, care fie lipsesc fie sunt eronate. Pagina 52 din 190

Precizează că obiectul solicitărilor, nu a fost de a se prezenta „completări” ci de a se „clarifica” punctual anumite aspecte din propunerea tehnică. Prin urmare, apreciază că la speța de față nu sunt aplicabile prevederile art. 209 alin (1) și (3) din Legea nr. 98/2016, ci, sunt aplicabile prevederile de la art. 134 alin 3 din HG nr. 395/2016, pe care îl invocă, cu mențiunea că în forma anterioară a aceluiași articol „termenul astfel stabilit va fi, de regulă, de minimum 1 zile lucrătoare.” Totodată, precizează că la art. 209 alin. (1) și (3) din Legea nr. 98/2016 se prevede un termen maxim, și nu un termen minim, termen maxim care trebuie să acopere inclusiv o eventuală prelungire a termenului de răspuns. Consideră că cele 2 decizii prezentate de contestator ca jurisprudență se referă pe de o parte la documentele unui terț (Decizia CNSC nr. 1990/C9/1973/2020 din 29.10.2020), iar pe de altă parte, la justificări de preț (Decizia CNSC nr. 2340/C8/2341/2018 din 27.08.2018), justificări pentru care de obicei, sunt necesare tot documente de la terți (furnizori de materiale sau servicii). Ori în cazul de față toate întrebările se refereau doar la oferta tehnică, nefiind necesar să se primească documente de la un alt terț, pentru care să fie necesar un termen suplimentar. Subliniază faptul că potrivit art. 249 din C.pr.civ, „Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească. În afară de cazurile anume prevăzute de lege”, ori, în contestația de față, contestatorul nu a prezentat în fapt, nicio probă, din care să rezulte că era necesar un termen mai lung pentru răspuns. De altfel, remarcă faptul că așa cum precizează și ofertantul în cadrul contestației, acesta a răspuns în termenul de răspuns stabilit de comisia de evaluare, nerezultând prin urmare, necesitatea acordării unui termen suplimentar pentru răspuns. Având în vedere argumentele prezentate, consideră netemeinică și această critică, și solicită Consiliului să o respingă ca nefondată. Cu privire la critica faptului că solicitările de clarificări depășesc cerințele din documentația de atribuire (critica 1.4 din Contestație, punctele 44-48), autoritatea contractantă menționează că în cadrul acestei critici, contestatorul prezintă aspecte cu caracter general, fără a prezenta în fapt, aspectele care „depășesc cerințele din documentația de atribuire”. Apreciază că pentru a putea prezenta un punct de vedere, trebuie să fie prezentate punctual, în fapt, aspectele considerate nelegale, pentru a le putea combate. Invocând prevederile art. 249 din C.pr.civ, subliniază faptul că contestatorul nu a prezentat în fapt, nicio detaliere a aspectelor „depășesc cerințele din documentația de atribuire”. În opinia sa, contestatorul nu poate pune în sarcina Consiliului să identifice aspectele de nelegalitate, ci, conform prevederilor art. 249 din Pagina 53 din 190

C.pr.civ, acesta are obligația de a proba punctual, fiecare aspect supus controlului de legalitate. Având în vedere argumentele prezentate, consideră netemeinică și această critică, solicitând Consiliului să o respingă ca nefondată. Cu privire la critica faptului că solicitările de clarificări sunt neclare și nu definesc în mod explicit și suficient de detaliat în ce constau solicitările comisiei de evaluare (critica 1.5 din Contestație, punctele 49- 55), în cadrul acestei critici - solicitările de clarificări de la punctele I.1,II.1, II.2, 23, II.24, II.31, II.32, V - apreciază că nici față de această critică contestatorul nu detaliază „în fapt” care sunt aspectele: neclare sau insuficient de explicite, și prezintă doar o argumentație „în drept” și cu o trimitere la o jurisprudență care conține detalii care nu sunt aplicabile prezentului context. Menționează cu titlu de exemplu că, din întrebarea de la punctul I.1 rezultă că subiectul solicitării era de „a justifica care sunt informațiile care au stat la baza elaborării graficul de eșalonare calendaristică Gantt (Programul de Execuție) prezentat” având în vedere că în cadrul capitolului „Evidențierea punctelor cheie (jaloanelor) și a punctelor de referință în execuția” contractului (la paginile 436-441 din propunerea tehnică) sunt menționate un număr de 8 puncte de referință; și că în graficul de eșalonare calendaristică Gantt sunt evidențiate doar 5 puncte de referință iar restul de 3 puncte de referință vor fi stabilite ulterior semnării contractului, de către beneficiar împreună cu supervizorul. În susținere inserează print screen cu cele stabilite la punctul 12.3.9.5 din caietul de sarcini. Evidențiază faptul că în propunerea tehnică a ofertantului, în cadrul capitolului „Evidențierea punctelor cheie (jaloanelor) și a punctelor de referință în execuția contractului (la paginile 436-441 din propunerea tehnică), pentru punctul de referință nr. 1 - ofertantul a propus ca acesta să se realizeze în termen de 30 zile de la Data de începere, față de termenul de 10 zile indicat în caietul de sarcini; punctele de referință nr. 2-5 propuse de ofertant corespund în fapt punctului de referință nr. 2 din caietul de sarcini; nu se regăsește punctul de referință nr. 3 cu activitățile sale. Concluzionează în sensul că subiectul întrebării de la punctul I.1 era de a clarifica neconcordanțele între punctele de referință precizate la punctul 12.3.9.5 din caietul de sarcini cu punctele de referință precizate în cadrul capitolul „Evidențierea punctelor cheie (jaloanelor) și a punctelor de referință în execuția contractului de la paginile 436-441 din propunerea tehnică a ofertantului. Un alt exemplu relevant, în opinia sa, este cel de la întrebarea de la punctul II.1 din care rezultă foarte clar că obiectul solicitării era de a „preciza (clarifica) unde anume în cele 8 fișiere ce conțin propunerea tehnică prezentată de dumneavoastră se regăsește modalitatea de Pagina 54 din 190

îndeplinire a cerințelor solicitate conform capitolului 4.1 Obligații generale”. Reiterează că sarcina probei îi aparține contestatorului. Apreciază că este imposibil să se combată o alegație ca cea de față, formulată cu un caracter general, fără a se prezenta justificări și dovezi punctuale pentru elementele supuse criticii. Contestatorul vine și susține că anumite solicitări sunt „neclare și vagi”, prezentând doar o enumerare a lor, dar fără a dezvolta și proba, pentru fiecare solicitare de clarificări criticată în parte, aspectele pe care le consideră neclare. Simpla indicare a clarificărilor considerate „neclare și vagi”, sau simpla trimitere la unele prevederi eventual aplicabile, nu țin loc de dovada propriu-zisă a încălcării „în fapt” a acestor prevederi legale. Având în vedere argumentele prezentate, consideră netemeinică și această critică, și solicită Consiliului să o respingă ca nefondată. Cu privire la critica faptului că solicitările de clarificări includ constatări eronate privind oferta contestatorului (critica 1.6 din Contestație, punctele 56-61), precizează că în cadrul acestei critici, contestatorul menționează că solicitările de clarificări de la punctele II.1- II. 22, II. 24- II.31, II 1.1, III.6, IV.1, VI.1 - VI.10, „relevă multiple erori în evaluarea ofertei”. Menționează că scopul unei solicitări de clarificări „este de a clarifica” aspectele supuse dezbaterii. Consideră că prin răspunsul transmis ofertantul poate clarifica aspectele supuse clarificării. Precizează că atât timp cât i s-a adresat o solicitare de clarificări, înseamnă că autoritatea contractantă nu a stabilit în mod definitiv conformitatea sau neconformitatea ofertei, și tocmai de aceea, pentru a nu lua cea mai drastică decizie, având în vedere principiul proporționalității, a dispus ofertantului să clarifice aspectele pe care le consideră neclare sau neconforme, și nu a respins în mod automat oferta acestuia. Consideră că abia în urma analizării răspunsului dat, autoritatea contractantă prin comisia de evaluare se pronunță pe aspectele considerate neclare, sau contrare documentației de atribuire, în funcție de explicațiile prezentate de ofertant în cadrul răspunsului. Prin urmare, apreciază că a fost introdusă prematur contestarea „concluziilor eronate”, atât timp cât autoritatea contractantă nu s-a pronunțat pe concludența răspunsului. Reiterează faptul că intră în sarcina sa să demonstreze punctual, pentru care solicitare de întrebări în parte, care sunt aspectele în mod concret criticate. Menționează că ofertantul doar a prezentat o enumerare a acestor întrebări pe care le critică, fără a justifica în mod concret și punctual nelegalitatea lor. Pagina 55 din 190

Având în vedere argumentele prezentate, consideră netemeinică și această critică, și solicită Consiliului să o respingă ca nefondată. Cu privire la criticile ridicate la întrebarea I.1 (critica 2.1. din Contestație, punctele 62-64), menționează că așa cum s-a arătat anterior, obiectul solicitării era de „(a) a justifica (b) care sunt informațiile care au stat (c) la baza elaborării Graficul de eșalonare calendaristică Gantt (Programul de Execuție) prezentat”. Având în vedere punctele de referință stabilite la punctul 12.3.9.5 din caietul de sarcini, pe care îl invocă, precizează că această solicitare a fost necesară. Evidențiază faptul că în propunerea tehnică a ofertantului, în cadrul capitolului „Evidențierea punctelor cheie (jaloanelor) si a punctelor de referință în execuția contractului” (la paginile 436-441 din propunerea tehnică), pentru punctul de referință nr. 1 - ofertantul a propus ca acesta să se realizeze în termen de 30 zile de la data de începere, față de termenul de 10 zile indicat în caietul de sarcini; punctele de referință nr. 2-5 propuse de ofertant corespund în fapt punctului de referință nr. 2 din caietul de sarcini; nu se regăsește punctul de referință nr. 3, din caietul de sarcini, în cadrul punctelor de referință de la paginile 436-441 din propunerea tehnică a ofertantului. Concluzionează că subiectul întrebării de la punctul I.1 era de a clarifica neconcordanțele între punctele de referință precizate la punctul 12.3.9.5 din caietul de sarcini cu punctele de referință precizate în cadrul capitolului „Evidențierea punctelor cheie (jaloanelor) și a punctelor de referință în execuția contractului” de la paginile 436-441 din propunerea tehnică a ofertantului. Legat de cea de a 2-a critică la această întrebare, menționează că într-adevăr pentru ultimele 3 jaloane din cele 6, s-a precizat că se vor stabili ulterior semnării contractului, de comun acord, dar, primele 3 jaloane erau definite în mod clar și concret la punctul 12.3.9.5 din caietul de sarcini. Având în vedere argumentele prezentate, consideră netemeinică și această critică și solicită Consiliului să o respingă ca nefondată. Cu privire la criticile ridicate la întrebarea I.3 (critica 2.2. din Contestație, punctele 65-77), apreciază că la punctul (75) din contestație, contestatarul contrazice tocmai precizările sale de la punctul (74), inserând cele declarate de acesta. Evidențiază faptul că în documentația de atribuire s-a solicitat în mod expres ca programul de lucrări să conțină: cantitățile de lucrări, resursele alocate (materiale, echipament, forță de muncă) pentru fiecare activitate și sub-activitate, inclusiv numărul de utilaje alocat pentru respectiva activitate și personalul aferent activității. Astfel, concluzionează cu aprecierea că întrebarea se referea în mod concret la o cerință precizată în mod clar și expres în cadrul documentației de atribuire, cerință care nu a fost contestată, și prin Pagina 56 din 190

urmare și-a întărit obligativitatea atât în fața autorității contractante, cât și în fața ofertanților. Consideră criticile aduse la acest moment, cu privire la această cerință: „la faza de studiu de fezabilitate nu sunt elaborate liste de cantități, acestea urmând a fi elaborate în etapa de elaborare a proiectului tehnic” sunt în mod evident tardive, raportat la faptul că documentația de atribuire a fost publicată în data de 17.12.2022. Dacă existau critici la documentația de atribuire, ele trebuiau formulate în termenul legal. Având în vedere argumentele prezentate, consideră netemeinică și această critică, și solicită Consiliu să o respingă ca nefondată. Cu privire la criticile ridicate la întrebarea II.1 (critica 2.3. din Contestație, punctele 78-90), precizează că la paginile 28 - 30 din caietul de sarcini (regăsite la paginile 1133 - 1135 din dosarul procedurii inițial) se regăsește capitolul 4.1 Obligații generale. În cadrul acestui subcapitol se regăsesc enunțate 21 de obligații (4.1.1 - 4.1.21). De asemenea, în susținere inserează precizările regăsite în formularul de propunere tehnică - formularul nr. 4. Având în vedere precizările de mai sus din documentația de atribuire, precum și faptul că în oferta contestatorului nu s-a identificat unde se regăsesc abordate modul de îndeplinire a celor 21 de obligații solicitate în mod expres în caietul de sarcini, consideră că în mod justificat, i s-a solicitat ofertantului să clarifice unde se regăsesc abordate în oferta lui aceste obligații. Ori, scopul unei solicitări de clarificări „este de a clarifica” aspectele supuse dezbaterii. În opinia sa, așa cum precizează și ofertantul la punctul (90) din contestație: „art. 127 alin. (1) lit. f) din Normele metodologice coroborat cu art. 133 alin. (1) din Normele metodologice, impun comisiei de evaluare obligația de a verifica propunerile tehnice prezentate de ofertanți, din punctul de vedere al modului în care acestea corespund cerințelor din caietul de sarcini și obligația de a analiza și de a verifica fiecare ofertă din punctul de vedere al elementelor tehnice propuse. Această evaluare presupune o evaluare completă și coroborată a tuturor informațiilor prezentate de ofertant în propunerea tehnică (...)”, conform prevederilor legale, comisia de evaluare are pe o parte, obligația de a analiza în mod complet, cum o ofertă depusă, îndeplinește toate cerințele din caietul de sarcini (și nu doar o parte din acestea), iar pe de altă parte, conform prevederilor de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016, are obligația de a stabili care sunt clarificările și completările necesare pentru evaluarea fiecărei oferte, în cazul în care, fie nu a identificat anumite aspecte, fie le-a identificat, dar acestea sunt neclare, sau nu corespund cerințelor din caietul de sarcini. Prin urmare, consideră că solicitarea de clarificări a fost adresată în virtutea obligației de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016. Pagina 57 din 190

Consideră că și în situația în care aceste solicitări de clarificări ar conține „constatări eronate”, prin răspunsul transmis, ofertantul poate clarifica aspectele supuse clarificării, în sensul că poate indica punctual unde se regăsesc informațiile solicitate, sau, după caz, poate completa oferta în condițiile prevăzute la art. 209 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, cu respectarea principiilor tratamentului egal și transparenței. Apreciază că atât timp cât i s-a adresat o solicitare de clarificări, înseamnă că autoritatea contractantă nu a stabilit în mod definitiv conformitatea sau neconformitatea ofertei și, tocmai de aceea, pentru a nu lua cea mai drastică decizie, având în vedere principiul proporționalității, a dispus ofertantului să clarifice aspectele pe care le consideră neclare sau neconforme, și nu a respins în mod automat oferta acestuia. Susține că în urma analizării răspunsului dat, autoritatea contractantă prin comisia de evaluare se pronunță pe aspectele considerate neclare, necomplete sau contrare documentației de atribuire, în funcție de explicațiile prezentate de ofertant în cadrul răspunsului. Prin urmare, apreciază că a fost introdusă prematur contestarea „concluziilor eronate”, atât timp cât autoritatea contractantă nu s-a pronunțat pe concludența răspunsului. Reiterează faptul că s-a solicitat clarificarea locului unde se află abordate niște obligații din caietul de sarcini, prin urmare, apreciază că este nefondată și critica privind „solicitarea de clarificări este nelegală (…) deoarece excedează cerințelor documentației de atribuire, întrucât autoritatea contractantă nu a solicitat ca cele 21 de obligații să se regăsească listate în ofertă”. Atât cât prin modelul de formular de propunere tehnică s-a solicitat ca ofertanții să prezinte în cadrul propunerii tehnice (...) orice alte informații relevante pentru demonstrarea conformității Propunerii Tehnice, asigurându-se ca au fost tratate toate cerințele solicitate prin Cerințele Beneficiarului (...) consideră că este justificată clarificarea faptului, unde se regăsesc în ofertă abordate toate obligațiile rezultate, inclusiv cele 21 de obligații de la capitolul 4.1 Obligații generale. În opinia sa, precizările de la punctele (67) - (80) din contestație, nu au legătură cu obiectul solicitării de clarificări, ci fac trimitere la alte elemente ale propunerii tehnice. Solicitarea de clarificări a fost clară și precisă, referindu-se în mod concret unde se regăsesc abordate cele 21 de obligații de la capitolul 4.1 Obligații generale. Menționează că la punctul (81) din contestație, contestatorul susține că erau obligatoriu de prezentat în ofertă doar „modalitatea de îndeplinire a cerințelor imperative indicate în cerințele beneficiarului”, ori, obligațiile de la capitolul 4.1 Obligații generale nu sunt „facultative” ci sunt și ele tot „imperative”. Susține că nu ofertantul stabilește care sunt cerințele „imperative”, acestea fiind deja stabilite prin documentația de atribuire. Și în situația în Pagina 58 din 190

care aceste obligații ar fi fost „facultative”, tot exista obligația ca ofertantul să prezinte în oferta sa, modalitatea de abordare a lor, cel puțin la nivelul de a clarifica dacă și le asumă sau nu, iar dacă și le asumă, cum va îndeplini în mod concret aceste obligații. Reiterează că în cazul de față se analizează dacă această întrebare este justificată, adică are acoperire în cerințele din documentația de atribuire și dacă este clară și explicită. Susține că așa cum s-a arătat anterior, prin formularul de propunere tehnică s-a solicitat în mod concret și punctual că se solicită ca ofertanții să prezinte în cadrul propunerii tehnice (...) orice alte informații relevante pentru demonstrarea conformității propunerii tehnice, asigurându-se ca au fost tratate toate cerințele solicitate prin cerințele beneficiarului, iar, în al doilea rând, solicitarea a fost clară și explicită. În opinia sa, nu se poate pune problema legalității și temeiniciei concluziilor care vor fi luate de către comisia de evaluare în urma analizării răspunsului. Consideră că prin precizările de la punctul (89) din contestația sa, pe care îl invocă, contestatarul, încearcă să conducă Consiliul spre această evaluare a legalității și temeiniciei concluziilor care vor fi luate de către comisia de evaluare în urma analizării răspunsului, dar, o astfel de contestație ar fi una prematură, la acest moment. Având în vedere argumentele prezentate, consideră netemeinică și această critică, și solicită Consiliului să o respingă ca nefondată. Cu privire la criticile ridicate la Întrebarea II.2 (critica 2.4. din Contestație, punctele 91-93), precizează că la punctul 4.2.1. din caietul de sarcini se regăsește o obligație a beneficiarului, iar la punctul 4.2.2, pe care îl redă, se regăsește o obligație a viitorului antreprenor. Astfel, fiind niște obligații ale caietului de sarcini, coroborat cu precizările din formularul de propunere tehnică, unde s-a solicitat în mod concret și punctual ca ofertanții să prezinte în cadrul propunerii tehnice „(...) orice alte informații relevante pentru demonstrarea conformității propunerii tehnice, asigurându-se ca au fost tratate toate cerințele solicitate prin cerințele beneficiarului” consideră că întrebarea a fost una justificată. Totodată, menționează că așa cum precizează și ofertantul la punctul (90) din contestație, conform prevederilor legale, comisia de evaluare are pe o parte, obligația de a analiza în mod complet, cum o ofertă depusă, îndeplinește toate cerințele din caietul de sarcini (și nu doar o parte din acestea), iar pe de altă parte, conform prevederilor de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016, are obligația de a stabili care sunt clarificările și completările necesare pentru evaluarea fiecărei oferte, în cazul în care, fie nu a identificat anumite aspecte, fie le-a identificat, dar acestea sunt neclare, sau nu corespund cerințelor din caietul de sarcini. Pagina 59 din 190

Prin urmare, apreciază că solicitarea de clarificări a fost adresată în virtutea obligației de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016. Reiterează faptul că și în situația în care aceste solicitări de clarificări ar conține „constatări eronate”, prin răspunsul transmis, ofertantul poate clarifica aspectele supuse clarificării, în sensul că poate indica punctual unde se regăsesc informațiile solicitate, sau, după caz, poate completa oferta în condițiile prevăzute la art. 209 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, cu respectarea principiilor tratamentului egal și transparenței. Menționează că atât timp cât i s-a adresat o solicitare de clarificări, înseamnă că autoritatea contractantă nu a stabilit în mod definitiv conformitatea sau neconformitatea ofertei, și tocmai de aceea, pentru a nu lua cea mai drastică decizie, având în vedere principiul proporționalității, a dispus ofertantului să clarifice aspectele pe care le consideră neclare sau neconforme, și nu a respins în mod automat oferta acestuia. În opinia sa, abia în urma analizării răspunsului dat, autoritatea contractantă prin comisia de evaluare se pronunță pe aspectele considerate neclare, necomplete sau contrare documentației de atribuire, în funcție de explicațiile prezentate de ofertant în cadrul răspunsului. Prin urmare, apreciază că a fost introdusă prematur contestarea „concluziilor eronate”, atât timp cât autoritatea contractantă nu s-a pronunțat pe concludența răspunsului. Având în vedere argumentele prezentate, consideră netemeinică și această critică, și solicită Consiliului să o respingă ca nefondată. Cu privire la criticile ridicate la întrebarea II.3 (critica 2.5. din Contestație, punctele 94-96), autoritatea contractantă face trimitere la capitolul 4.3. din caietul de sarcini unde se regăsesc obligații ale viitorului antreprenor, cu precizarea că fiind niște obligații ale caietului de sarcini, coroborat cu precizările din formularul de propunere tehnică, unde s-a solicitat în mod concret și punctual ca ofertanții să prezinte în cadrul propunerii tehnice „(...) orice alte informații relevante pentru demonstrarea conformității propunerii tehnice, asigurându-se ca au fost tratate toate cerințele solicitate prin cerințele beneficiarului”, consideră că întrebarea a fost una justificată. Așa cum precizează și ofertantul la punctul (90) din contestație, menționează că, potrivit prevederilor legale, comisia de evaluare are, pe o parte, obligația de a analiza în mod complet, cum o ofertă depusă, îndeplinește toate cerințele din caietul de sarcini (și nu doar o parte din acestea), iar pe de altă parte, conform prevederilor de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016, are obligația de a stabili care sunt clarificările și completările necesare pentru evaluarea fiecărei oferte, în cazul în care, fie nu a identificat anumite aspecte, fie le-a identificat, dar acestea sunt neclare, sau nu corespund cerințelor din caietul de sarcini. Pagina 60 din 190

Prin urmare, apreciază că solicitarea de clarificări a fost adresată în virtutea obligației de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016. Reiterează că, și în cazul în care aceste solicitări de clarificări ar conține „constatări eronate”, prin răspunsul transmis, ofertantul poate clarifica aspectele supuse clarificării, în sensul că poate indica punctual unde se regăsesc informațiile solicitate, sau, după caz, poate completa oferta în condițiile prevăzute la art. 209 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, cu respectarea principiilor tratamentului egal si transparenței. În opinia sa, atât timp cât i s-a adresat o solicitare de clarificări, înseamnă că autoritatea contractantă nu a stabilit în mod definitiv conformitatea sau neconformitatea ofertei și, tocmai de aceea, pentru a nu lua cea mai drastică decizie, având în vedere principiul proporționalității, a dispus ofertantului să clarifice aspectele pe care le consideră neclare sau neconforme, și nu a respins în mod automat oferta acestuia. Precizează că, în urma analizării răspunsului dat, autoritatea contractantă, prin comisia de evaluare, se pronunță pe aspectele considerate neclare, necomplete sau contrare documentației de atribuire, în funcție de explicațiile prezentate de ofertant în cadrul răspunsului. Prin urmare, apreciază că a fost introdusă prematur contestarea „concluziilor eronate”, atât timp cât autoritatea contractantă nu s-a pronunțat pe concludența răspunsului. Având în vedere argumentele prezentate, consideră netemeinică și această critică, și solicită Consiliului să o respingă ca nefondată. Cu privire la criticile ridicate la întrebarea II.4 (critica 2.6. din contestație, punctele 97-100), face trimitere la capitolul 4.4 Programul de proiectare și predarea proiectului din caietul de sarcini unde se regăsesc obligațiile viitorului antreprenor, precizând că, fiind niște obligații ale caietului de sarcini, coroborat cu precizările din formularul de propunere tehnică, unde s-a solicitat în mod concret și punctual ca ofertanții să prezinte în cadrul propunerii tehnice „(...) orice alte informații relevante pentru demonstrarea conformității propunerii tehnice, asigurându-se ca au fost tratate toate cerințele solicitate prin cerințele beneficiarului” consideră că întrebarea a fost una justificată. Astfel, așa cum precizează și ofertantul la punctul (90) din contestație, conform prevederilor legale, comisia de evaluare are, pe o parte, obligația de a analiza în mod complet cum o ofertă depusă îndeplinește toate cerințele din caietul de sarcini (și nu doar o parte din acestea) iar, pe de altă parte, conform prevederilor de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016, are obligația de a stabili care sunt clarificările și completările necesare pentru evaluarea fiecărei oferte, în cazul în care, fie nu a identificat anumite aspecte, fie le-a identificat, dar acestea sunt neclare, sau nu corespund cerințelor din caietul de sarcini. Prin urmare, consideră că solicitarea de clarificări a fost adresată în virtutea obligației de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016. Pagina 61 din 190

Reiterează faptul că, și în situația în care aceste solicitări de clarificări ar conține „constatări eronate”, prin răspunsul transmis, ofertantul poate clarifica aspectele supuse clarificării, în sensul că poate indica punctual unde se regăsesc informațiile solicitate, sau, după caz, poate completa oferta în condițiile prevăzute la art. 209 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, cu respectarea principiilor tratamentului egal și transparenței. Apreciază că, atâta timp cât i s-a adresat o solicitare de clarificări, înseamnă că autoritatea contractantă nu a stabilit în mod definitiv conformitatea sau neconformitatea ofertei și, tocmai de aceea, pentru a nu lua cea mai drastică decizie, având în vedere principiul proporționalității, a dispus ofertantului să clarifice aspectele pe care le consideră neclare sau neconforme, și nu a respins în mod automat oferta acestuia. Precizează că în urma analizării răspunsului dat, autoritatea contractantă prin comisia de evaluare se pronunță pe aspectele considerate neclare, necomplete sau contrare documentației de atribuire, în funcție de explicațiile prezentate de ofertant în cadrul răspunsului. Prin urmare, apreciază că a fost introdusă prematur contestarea „concluziilor eronate”, atât timp cât autoritatea contractantă nu s-a pronunțat pe concludența răspunsului. Având în vedere argumentele prezentate, consideră netemeinică și această critică, și solicită Consiliului să o respingă ca nefondată. Cu privire la criticile ridicate la întrebarea II.5 (critica 2.7. din Contestație, punctele 101 - 104), precizează că la capitolul 4.5. Modificările proiectului tehnic de execuție din caietul se sarcini se regăsesc niște obligații ale Antreprenorului. Coroborând cu precizările din formularul de propunere tehnică, unde s-a solicitat în mod concret și punctual ca ofertanții să prezinte în cadrul propunerii tehnice „(...) orice alte informații relevante pentru demonstrarea conformității propunerii tehnice, asigurându-se ca au fost tratate toate cerințele solicitate prin cerințele beneficiarului”, consideră că întrebarea a fost una justificată. Astfel, așa cum precizează și ofertantul la punctul (90) din Contestație, conform prevederilor legale, comisia de evaluare are, pe o parte, obligația de a analiza în mod complet, cum o ofertă depusă, îndeplinește toate cerințele din caietul de sarcini (și nu doar o parte din acestea), iar pe de altă parte, conform prevederilor de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016, are obligația de a stabili care sunt clarificările și completările necesare pentru evaluarea fiecărei oferte, în cazul în care, fie nu a identificat anumite aspecte, fie le-a identificat, dar acestea sunt neclare, sau nu corespund cerințelor din caietul de sarcini. Prin urmare, apreciază că solicitarea de clarificări a fost adresată în virtutea obligației de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016. Reiterează faptul că, și în situația în care aceste solicitări de clarificări ar conține „constatări eronate”, prin răspunsul transmis, Pagina 62 din 190

ofertantul poate clarifica aspectele supuse clarificării, în sensul că poate indica punctual unde se regăsesc informațiile solicitate, sau, după caz, poate completa oferta în condițiile prevăzute la art. 209 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, cu respectarea principiilor tratamentului egal și transparenței. Consideră că, atâta timp cât i s-a adresat o solicitare de clarificări, înseamnă că autoritatea contractantă nu a stabilit în mod definitiv conformitatea sau neconformitatea ofertei și, tocmai de aceea, pentru a nu lua cea mai drastică decizie, având în vedere principiul proporționalității, a dispus ofertantului să clarifice aspectele pe care le consideră neclare sau neconforme, și nu a respins în mod automat oferta acestuia. Menționează că, în urma analizării răspunsului dat, autoritatea contractantă prin comisia de evaluare se pronunță pe aspectele considerate neclare, necomplete sau contrare documentației de atribuire, în funcție de explicațiile prezentate de ofertant în cadrul răspunsului. Prin urmare, apreciază că a fost introdusă prematur contestarea „concluziilor eronate”, atât timp cât autoritatea contractantă nu s-a pronunțat pe concludența răspunsului. Având în vedere argumentele prezentate, consideră netemeinică și această critică, și solicită consiliului să o respingă ca nefondată. Cu privire la criticile ridicate la întrebarea II.6 (critica 2.8. din Contestație, punctele 105 - 108), precizează că la capitolul 4.6. Finalizarea Proiectului Tehnic de Execuție din Caietul de sarcini se regăsesc obligații ale viitorului antreprenor. Fiind niște obligații ale caietului de sarcini, coroborat cu precizările din formularul de propunere tehnică, unde s-a solicitat în mod concret și punctual ca ofertanții să prezinte în cadrul propunerii tehnice „(...) orice alte informații relevante pentru demonstrarea conformității propunerii tehnice, asigurându-se ca au fost tratate toate cerințele solicitate prin cerințele beneficiarului”, consideră că întrebarea a fost una justificată. De asemenea, menționează că așa cum precizează și ofertantul la punctul (90) din Contestație, conform prevederilor legale, comisia de evaluare are pe o parte, obligația de a analiza în mod complet, cum o ofertă depusă, îndeplinește toate cerințele din caietul de sarcini (și nu doar o parte din acestea), iar pe de altă parte, conform prevederilor de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016, are obligația de a stabili care sunt clarificările și completările necesare pentru evaluarea fiecărei oferte, în cazul în care, fie nu a identificat anumite aspecte, fie le-a identificat, dar acestea sunt neclare, sau nu corespund cerințelor din caietul de sarcini. Prin urmare, apreciază că solicitarea de clarificări a fost adresată în virtutea obligației de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016. Reiterează faptul că, și în situația în care aceste solicitări de clarificări ar conține „constatări eronate”, prin răspunsul transmis, Pagina 63 din 190

ofertantul poate clarifica aspectele supuse clarificării, în sensul că poate indica punctual unde se regăsesc informațiile solicitate, sau, după caz, poate completa oferta în condițiile prevăzute la art. 209 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, cu respectarea principiilor tratamentului egal și transparenței. Menționează că, atât timp cât i s-a adresat o solicitare de clarificări, înseamnă că autoritatea contractantă nu a stabilit în mod definitiv conformitatea sau neconformitatea ofertei și, tocmai de aceea, pentru a nu lua cea mai drastică decizie, având în vedere principiul proporționalității, a dispus ofertantului să clarifice aspectele pe care le consideră neclare sau neconforme și nu a respins în mod automat oferta acestuia. Precizează că, abia în urma analizării răspunsului dat, autoritatea contractantă prin comisia de evaluare se pronunță pe aspectele considerate neclare, necomplete sau contrare documentației de atribuire, în funcție de explicațiile prezentate de ofertant în cadrul răspunsului. Prin urmare, consideră că a fost introdusă prematur contestarea „concluziilor eronate”, atât timp cât autoritatea contractantă nu s-a pronunțat pe concludența răspunsului. Având în vedere argumentele prezentate, consideră netemeinică și această critică, și solicită Consiliului să o respingă ca nefondată. Cu privire la criticile ridicate la întrebarea II.7 (critica 2.9. din Contestație, punctele 109 - 112), făcând trimitere la caietul de sarcini, capitolul 4.7., unde se regăsesc obligații ale viitorului antreprenor, precizează că, fiind niște obligații ale caietului de sarcini, coroborat cu precizările din Formularul de propunere tehnică, unde s-a solicitat în mod concret și punctual ca ofertanții să prezinte în cadrul propunerii tehnice „(...) orice alte informații relevante pentru demonstrarea conformității propunerii tehnice, asigurându-se ca au fost tratate toate cerințele solicitate prin cerințele beneficiarului”, consideră că întrebarea a fost una justificată. Totodată, așa cum precizează și ofertantul la punctul (90) din contestație, conform prevederilor legale, comisia de evaluare are, pe o parte, obligația de a analiza în mod complet, cum o ofertă depusă, îndeplinește toate cerințele din caietul de sarcini (și nu doar o parte din acestea), iar pe de altă parte, conform prevederilor de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016, are obligația de a stabili care sunt clarificările și completările necesare pentru evaluarea fiecărei oferte, în cazul în care, fie nu a identificat anumite aspecte, fie le-a identificat, dar acestea sunt neclare, sau nu corespund cerințelor din caietul de sarcini. Prin urmare, apreciază că solicitarea de clarificări a fost adresată în virtutea obligației de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016. Reiterează faptul că, și în situația în care aceste solicitări de clarificări ar conține „constatări eronate”, prin răspunsul transmis, ofertantul poate clarifica aspectele supuse clarificării, în sensul că poate Pagina 64 din 190

indica punctual unde se regăsesc informațiile solicitate, sau, după caz, poate completa oferta în condițiile prevăzute la art. 209 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, cu respectarea principiilor tratamentului egal și transparenței. Menționează că atât timp cât i s-a adresat o solicitare de clarificări, înseamnă că autoritatea contractantă nu a stabilit în mod definitiv conformitatea sau neconformitatea ofertei, și tocmai de aceea, pentru a nu lua cea mai drastică decizie, având în vedere principiul proporționalității, a dispus ofertantului să clarifice aspectele pe care le consideră neclare sau neconforme, și nu a respins în mod automat oferta acestuia. Abia în urma analizării răspunsului dat, autoritatea contractantă prin comisia de evaluare se pronunță pe aspectele considerate neclare, necomplete sau contrare documentației de atribuire, în funcție de explicațiile prezentate de ofertant în cadrul răspunsului. Prin urmare, apreciază că a fost introdusă prematur contestarea „concluziilor eronate”, atât timp cât autoritatea contractantă nu s-a pronunțat pe concludența răspunsului. Având în vedere argumentele prezentate, consideră netemeinică și această critică, și solicită Consiliului să o respingă ca nefondată. Cu privire la criticile ridicate la întrebarea II.8 (critica 2.10. din Contestație, punctele 113 - 116), făcând trimitere la caietul de sarcini, capitolul 4.8. Proiectarea Lucrărilor provizorii unde se regăsesc următoarele obligații ale viitorului antreprenor, menționează că fiind niște obligații ale caietului de sarcini, coroborat cu precizările din formularul de propunere tehnică, unde s-a solicitat în mod concret și punctual ca ofertanții să prezinte în cadrul propunerii tehnice „(...) orice alte informații relevante pentru demonstrarea conformității propunerii tehnice, asigurându-se ca au fost tratate toate cerințele solicitate prin cerințele beneficiarului”, consideră că întrebarea a fost una justificată. Astfel, așa cum precizează și ofertantul la punctul (90) din contestație, conform prevederilor legale, comisia de evaluare are pe o parte, obligația de a analiza în mod complet, cum o ofertă depusă, îndeplinește toate cerințele din caietul de sarcini (și nu doar o parte din acestea), iar pe de altă parte, conform prevederilor de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016, are obligația de a stabili care sunt clarificările și completările necesare pentru evaluarea fiecărei oferte, în cazul în care, fie nu a identificat anumite aspecte, fie le-a identificat, dar acestea sunt neclare, sau nu corespund cerințelor din caietul de sarcini. Prin urmare, apreciază că solicitarea de clarificări a fost adresată în virtutea obligației de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016. Reiterăm că și în situația în care aceste solicitări de clarificări ar conține „constatări eronate”, prin răspunsul transmis, ofertantul poate clarifica aspectele supuse clarificării, în sensul că poate indica punctual unde se regăsesc informațiile solicitate, sau, după caz, poate completa Pagina 65 din 190

oferta în condițiile prevăzute la art. 209 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, cu respectarea principiilor tratamentului egal și transparenței. Precizează că, atât timp cât i s-a adresat o solicitare de clarificări, înseamnă că autoritatea contractantă nu a stabilit în mod definitiv conformitatea sau neconformitatea ofertei și, tocmai de aceea, pentru a nu lua cea mai drastică decizie, având în vedere principiul proporționalității, a dispus ofertantului să clarifice aspectele pe care le consideră neclare sau neconforme, și nu a respins în mod automat oferta acestuia. Astfel, abia în urma analizării răspunsului dat, autoritatea contractantă prin comisia de evaluare se pronunță pe aspectele considerate neclare, necomplete sau contrare documentației de atribuire, în funcție de explicațiile prezentate de ofertant în cadrul răspunsului. Prin urmare, apreciază că a fost introdusă prematur contestarea „concluziilor eronate”, atât timp cât autoritatea contractantă nu s-a pronunțat pe concludența răspunsului. Având în vedere argumentele prezentate, consideră netemeinică și această critică, și solicită Consiliului să o respingă ca nefondată. Cu privire la criticile ridicate la întrebarea II.9 (critica 2.11. din Contestație, punctele 117 - 120), făcând trimitere la caietul de sarcini, capitolul 4.9. Calitatea de „Proiectant” unde se regăsesc obligații ale viitorului antreprenor, precizează că, acestea fiind niște obligații ale caietului de sarcini, coroborat cu precizările din Formularul de propunere tehnică, unde s-a solicitat în mod concret și punctual ca ofertanții să prezinte în cadrul propunerii tehnice „(...) orice alte informații relevante pentru demonstrarea conformității propunerii tehnice, asigurându-se ca au fost tratate toate cerințele solicitate prin cerințele beneficiarului”, consideră că întrebarea a fost una justificată. De asemenea, menționează că așa cum precizează și ofertantul la punctul (90) din contestație, conform prevederilor legale, comisia de evaluare are pe o parte, obligația de a analiza în mod complet, cum o ofertă depusă, îndeplinește toate cerințele din caietul de sarcini (și nu doar o parte din acestea), iar pe de altă parte, conform prevederilor de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016, are obligația de a stabili care sunt clarificările și completările necesare pentru evaluarea fiecărei oferte, în cazul în care, fie nu a identificat anumite aspecte, fie le-a identificat, dar acestea sunt neclare, sau nu corespund cerințelor din caietul de sarcini. Prin urmare, apreciază că solicitarea de clarificări a fost adresată în virtutea obligației de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016. Reiterează faptul că, și în situația în care aceste solicitări de clarificări ar conține „constatări eronate”, prin răspunsul transmis, ofertantul poate clarifica aspectele supuse clarificării, în sensul că poate indica punctual unde se regăsesc informațiile solicitate, sau, după caz, poate completa oferta în condițiile prevăzute la art. 209 alin. (1) din Pagina 66 din 190

Legea nr. 98/2016, cu respectarea principiilor tratamentului egal și transparenței. Menționează că atât timp cât i s-a adresat o solicitare de clarificări, înseamnă că autoritatea contractantă nu a stabilit în mod definitiv conformitatea sau neconformitatea ofertei și, tocmai de aceea, pentru a nu lua cea mai drastică decizie, având în vedere principiul proporționalității, a dispus ofertantului să clarifice aspectele pe care le consideră neclare sau neconforme, și nu a respins în mod automat oferta acestuia. Astfel, abia în urma analizării răspunsului dat, autoritatea contractantă prin comisia de evaluare se pronunță pe aspectele considerate neclare, necomplete sau contrare documentației de atribuire, în funcție de explicațiile prezentate de ofertant în cadrul răspunsului. Prin urmare, apreciază că a fost introdusă prematur contestarea „concluziilor eronate”, atât timp cât autoritatea contractantă nu s-a pronunțat pe concludența răspunsului. Având în vedere argumentele prezentate, consideră netemeinică și această critică, și solicită Consiliului să o respingă ca nefondată. Cu privire la criticile ridicate la întrebarea II.10 (critica 2.12. din Contestație, punctele 121- 124), făcând trimitere la capitolul 4.10. Detalii de execuție parte integranta din proiectul tehnic de execuție din caietul de sarcini unde se regăsesc obligații ale viitorului antreprenor, precizează că fiind niște obligații ale caietului de sarcini, coroborat cu precizările din Formularul de propunere tehnică, unde s-a solicitat în mod concret și punctual ca ofertanții să prezinte în cadrul propunerii tehnice „(...) orice alte informații relevante pentru demonstrarea conformității propunerii tehnice, asigurându-se ca au fost tratate toate cerințele solicitate prin cerințele beneficiarului”, consideră că întrebarea a fost una justificată. Astfel, așa cum precizează și ofertantul la punctul (90) din Contestație, conform prevederilor legale, Comisia de evaluare are pe o parte, obligația de a analiza în mod complet, cum o ofertă depusă, îndeplinește toate cerințele din caietul de sarcini (și nu doar o parte din acestea), iar pe de altă parte, conform prevederilor de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016, are obligația de a stabili care sunt clarificările și completările necesare pentru evaluarea fiecărei oferte, în cazul în care, fie nu a identificat anumite aspecte, fie le-a identificat, dar acestea sunt neclare, sau nu corespund cerințelor din Caietul de sarcini. Prin urmare, apreciază că solicitarea de clarificări a fost adresată în virtutea obligației de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016. Reiterează faptul că, și în situația în care aceste solicitări de clarificări ar conține „constatări eronate”, prin răspunsul transmis, ofertantul poate clarifica aspectele supuse clarificării, în sensul că poate indica punctual unde se regăsesc informațiile solicitate, sau, după caz, poate completa oferta în condițiile prevăzute la art. 209 alin. (1) din Pagina 67 din 190

Legea nr. 98/2016, cu respectarea principiilor tratamentului egal și transparenței. Așadar, atât timp cât i s-a adresat o solicitare de clarificări, înseamnă că autoritatea contractantă nu a stabilit în mod definitiv conformitatea sau neconformitatea ofertei, și tocmai de aceea, pentru a nu lua cea mai drastică decizie, având în vedere principiul proporționalității, a dispus ofertantului să clarifice aspectele pe care le consideră neclare sau neconforme, și nu a respins în mod automat oferta acestuia. Precizează că, abia în urma analizării răspunsului dat, autoritatea contractantă prin comisia de evaluare se pronunță pe aspectele considerate neclare, necomplete sau contrare documentației de atribuire, în funcție de explicațiile prezentate de ofertant în cadrul răspunsului. Prin urmare, apreciază că a fost introdusă prematur contestarea „concluziilor eronate”, atât timp cât autoritatea contractantă nu s-a pronunțat pe concludența răspunsului. Având în vedere argumentele prezentate, consideră netemeinică și această critică, și solicită Consiliului să o respingă ca nefondată. Cu privire la criticile ridicate la întrebarea II.11 (critica 2.13. din contestație, punctele 125- 128), făcând trimitere la caietul de sarcini, capitolul 4.11. date electronice din caietul de sarcini unde se regăsesc obligații ale viitorului antreprenor, precizează că, acestea fiind niște obligații ale caietului de sarcini, coroborat cu precizările din formularul de propunere tehnică, unde s-a solicitat în mod concret și punctual ca ofertanții să prezinte în cadrul propunerii tehnice „(...) orice alte informații relevante pentru demonstrarea conformității propunerii tehnice, asigurându-se ca au fost tratate toate cerințele solicitate prin cerințele beneficiarului” consideră că întrebarea a fost una justificată. Astfel, apreciază că așa cum precizează și ofertantul la punctul (90) din contestație, conform prevederilor legale, comisia de evaluare are pe o parte, obligația de a analiza în mod complet, cum o ofertă depusă, îndeplinește toate cerințele din caietul de sarcini (și nu doar o parte din acestea), iar pe de altă parte, conform prevederilor de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016, are obligația de a stabili care sunt clarificările și completările necesare pentru evaluarea fiecărei oferte, în cazul în care, fie nu a identificat anumite aspecte, fie le-a identificat, dar acestea sunt neclare, sau nu corespund cerințelor din caietul de sarcini. Prin urmare, consideră că solicitarea de clarificări a fost adresată în virtutea obligației de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016. Reiterează faptul că și în situația în care aceste solicitări de clarificări ar conține „constatări eronate”, prin răspunsul transmis, ofertantul poate clarifica aspectele supuse clarificării, în sensul că poate indica punctual unde se regăsesc informațiile solicitate, sau, după caz, poate completa oferta în condițiile prevăzute la art. 209 alin. (1) din Pagina 68 din 190

Legea nr. 98/2016, cu respectarea principiilor tratamentului egal si transparenței. Menționează că atât timp cât i s-a adresat o solicitare de clarificări, înseamnă că autoritatea contractantă nu a stabilit în mod definitiv conformitatea sau neconformitatea ofertei, si tocmai de aceea, pentru a nu lua cea mai drastică decizie, având în vedere principiul proporționalității, a dispus ofertantului să clarifice aspectele pe care le consideră neclare sau neconforme, si nu a respins în mod automat oferta acestuia. Așadar, abia în urma analizării răspunsului dat, autoritatea contractantă prin comisia de evaluare se pronunță pe aspectele considerate neclare, necomplete sau contrare documentației de atribuire, în funcție de explicațiile prezentate de ofertant în cadrul răspunsului. Prin urmare, consideră că a fost introdusă prematur contestarea „concluziilor eronate”, atât timp cât autoritatea contractantă nu s-a pronunțat pe concludența răspunsului. Având în vedere argumentele prezentate, consideră netemeinică și această critică, și solicită Consiliului să o respingă ca nefondată. Cu privire la criticile ridicate la întrebarea II.12 (critica 2.14. din Contestație, punctele 129- 132), făcând trimitere la caietul de sarcini, capitolul 4.12. documentația pentru reglementarea/completarea/ revizuirea autorizației de construire unde se regăsesc obligații ale viitorului antreprenor, precizează că fiind niște obligații ale caietului de sarcini, coroborat cu precizările din formularul de propunere tehnică, unde s-a solicitat în mod concret și punctual ca ofertanții să prezinte în cadrul propunerii tehnice „(...) orice alte informații relevante pentru demonstrarea conformității propunerii tehnice, asigurându-se ca au fost tratate toate cerințele solicitate prin cerințele beneficiarului”, consideră că întrebarea a fost una justificată. Astfel, așa cum precizează și ofertantul la punctul (90) din contestație, conform prevederilor legale, comisia de evaluare are, pe o parte, obligația de a analiza în mod complet, cum o ofertă depusă, îndeplinește toate cerințele din caietul de sarcini (și nu doar o parte din acestea), iar pe de altă parte, conform prevederilor de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016, are obligația de a stabili care sunt clarificările și completările necesare pentru evaluarea fiecărei oferte, în cazul în care, fie nu a identificat anumite aspecte, fie le-a identificat, dar acestea sunt neclare, sau nu corespund cerințelor din caietul de sarcini. Prin urmare, apreciază că solicitarea de clarificări a fost adresată în virtutea obligației de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016. Reiterează că și în situația în care aceste solicitări de clarificări ar conține „constatări eronate”, prin răspunsul transmis, ofertantul poate clarifica aspectele supuse clarificării, în sensul că poate indica punctual unde se regăsesc informațiile solicitate, sau, după caz, poate completa Pagina 69 din 190

oferta în condițiile prevăzute la art. 209 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, cu respectarea principiilor tratamentului egal și transparenței. Precizează că, atât timp cât i s-a adresat o solicitare de clarificări, înseamnă că autoritatea contractantă nu a stabilit în mod definitiv conformitatea sau neconformitatea ofertei, și tocmai de aceea, pentru a nu lua cea mai drastică decizie, având în vedere principiul proporționalității, a dispus ofertantului să clarifice aspectele pe care le consideră neclare sau neconforme, și nu a respins în mod automat oferta acestuia. Menționează că abia în urma analizării răspunsului dat, autoritatea contractantă prin comisia de evaluare se pronunță pe aspectele considerate neclare, necomplete sau contrare documentației de atribuire, în funcție de explicațiile prezentate de ofertant în cadrul răspunsului. Prin urmare, apreciază că a fost introdusă prematur contestarea „concluziilor eronate”, atât timp cât autoritatea contractantă nu s-a pronunțat pe concludența răspunsului. Având în vedere argumentele prezentate, consideră netemeinică și această critică, și solicită Consiliului să o respingă ca nefondată. Cu privire la criticile ridicate la întrebarea II.13 (critica 2.15. din Contestație, punctele 133- 136), făcând trimitere la caietul de sarcini, capitolul 4.13. Drumuri principale unde se regăsesc mai multe obligații ale viitorului antreprenor, precizează că acestea, fiind niște obligații ale caietului de sarcini, coroborat cu precizările din formularul de propunere tehnică, unde s-a solicitat în mod concret și punctual ca ofertanții să prezinte în cadrul propunerii tehnice „(...) orice alte informații relevante pentru demonstrarea conformității propunerii tehnice, asigurându-se că au fost tratate toate cerințele solicitate prin cerințele beneficiarului” consideră că întrebarea a fost una justificată. Astfel, așa cum precizează și ofertantul la punctul (90) din contestație, conform prevederilor legale, comisia de evaluare are, pe o parte, obligația de a analiza în mod complet, cum o ofertă depusă îndeplinește toate cerințele din caietul de sarcini (și nu doar o parte din acestea), iar pe de altă parte, conform prevederilor de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016, are obligația de a stabili care sunt clarificările și completările necesare pentru evaluarea fiecărei oferte, în cazul în care, fie nu a identificat anumite aspecte, fie le-a identificat, dar acestea sunt neclare, sau nu corespund cerințelor din caietul de sarcini. Prin urmare, apreciază că solicitarea de clarificări a fost adresată în virtutea obligației de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016. Reiterează faptul că, și în situația în care aceste solicitări de clarificări ar conține „constatări eronate”, prin răspunsul transmis, ofertantul poate clarifica aspectele supuse clarificării, în sensul că poate indica punctual unde se regăsesc informațiile solicitate, sau, după caz, poate completa oferta în condițiile prevăzute la art. 209 alin. (1) din Pagina 70 din 190

Legea nr. 98/2016, cu respectarea principiilor tratamentului egal și transparenței. Menționează că atât timp cât i s-a adresat o solicitare de clarificări, înseamnă că autoritatea contractantă nu a stabilit în mod definitiv conformitatea sau neconformitatea ofertei și, tocmai de aceea, pentru a nu lua cea mai drastică decizie, având în vedere principiul proporționalității, a dispus ofertantului să clarifice aspectele pe care le consideră neclare sau neconforme, și nu a respins în mod automat oferta acestuia. Precizează că, abia în urma analizării răspunsului dat, autoritatea contractantă prin comisia de evaluare se pronunță pe aspectele considerate neclare, incomplete sau contrare documentației de atribuire, în funcție de explicațiile prezentate de ofertant în cadrul răspunsului. Prin urmare, apreciază că a fost introdusă prematur contestarea „concluziilor eronate”, atât timp cât autoritatea contractantă nu s-a pronunțat pe concludența răspunsului. Având în vedere argumentele prezentate, consideră netemeinică și această critică, și solicită Consiliului să o respingă ca nefondată. Cu privire la criticile ridicate la întrebarea II.14 (critica 2.16. din Contestație, punctele 137- 140), făcând trimitere la caietul de sarcini, capitolul 4.14. Lucrări de artă/structuri unde se regăsesc mai multe obligații ale viitorului antreprenor, precizează că, acestea fiind niște obligații ale caietului de sarcini, coroborat cu precizările din formularul de propunere tehnică, unde s-a solicitat în mod concret și punctual ca ofertanții să prezinte în cadrul propunerii tehnice „(...) orice alte informații relevante pentru demonstrarea conformității propunerii tehnice, asigurându-se ca au fost tratate toate cerințele solicitate prin cerințele beneficiarului”, consideră că întrebarea a fost una justificată. Totodată, menționează că, așa cum precizează și ofertantul la punctul (90) din contestație, conform prevederilor legale, comisia de evaluare are, pe o parte, obligația de a analiza în mod complet, cum o ofertă depusă, îndeplinește toate cerințele din caietul de sarcini (și nu doar o parte din acestea), iar pe de altă parte, conform prevederilor de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016, are obligația de a stabili care sunt clarificările și completările necesare pentru evaluarea fiecărei oferte, în cazul în care fie nu a identificat anumite aspecte, fie le-a identificat, dar acestea sunt neclare, sau nu corespund cerințelor din Caietul de sarcini. Prin urmare, apreciază că solicitarea de clarificări a fost adresată în virtutea obligației de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016. Reiterează că și în situația în care aceste solicitări de clarificări ar conține „constatări eronate”, prin răspunsul transmis, ofertantul poate clarifica aspectele supuse clarificării, în sensul că poate indica punctual unde se regăsesc informațiile solicitate, sau, după caz, poate completa Pagina 71 din 190

oferta în condițiile prevăzute la art. 209 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, cu respectarea principiilor tratamentului egal și transparenței. Precizează că atât timp cât i s-a adresat o solicitare de clarificări, înseamnă că autoritatea contractantă nu a stabilit în mod definitiv conformitatea sau neconformitatea ofertei, și tocmai de aceea, pentru a nu lua cea mai drastică decizie, având în vedere principiul proporționalității, a dispus ofertantului să clarifice aspectele pe care le consideră neclare sau neconforme, și nu a respins în mod automat oferta acestuia. Menționează că, abia în urma analizării răspunsului dat, autoritatea contractantă prin comisia de evaluare se pronunță pe aspectele considerate neclare, necomplete sau contrare documentației de atribuire, în funcție de explicațiile prezentate de ofertant în cadrul răspunsului. Prin urmare, apreciază că a fost introdusă prematur contestarea „concluziilor eronate”, atât timp cât autoritatea contractantă nu s-a pronunțat pe concludența răspunsului. Având în vedere argumentele prezentate, consideră netemeinică și această critică, și solicită Consiliului să o respingă ca nefondată. Cu privire la criticile ridicate la întrebarea II.15 (critica 2.17. din Contestație, punctele 141- 144), făcând trimitere la caietul de sarcini, capitolul 4.15. Peisagistica unde se regăsesc mai multe obligații ale viitorului antreprenor, precizează că acestea, fiind niște obligații ale caietului de sarcini, coroborat cu precizările din formularul de propunere tehnică, unde s-a solicitat în mod concret și punctual ca ofertanții să prezinte în cadrul propunerii tehnice „(...) orice alte informații relevante pentru demonstrarea conformității propunerii tehnice, asigurându-se ca au fost tratate toate cerințele solicitate prin cerințele beneficiarului”, consideră că întrebarea a fost una justificată. Astfel, așa cum precizează și ofertantul la punctul (90) din contestație, conform prevederilor legale, comisia de evaluare are pe o parte, obligația de a analiza în mod complet, cum o ofertă depusă, îndeplinește toate cerințele din caietul de sarcini (și nu doar o parte din acestea), iar pe de altă parte, conform prevederilor de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016, are obligația de a stabili care sunt clarificările și completările necesare pentru evaluarea fiecărei oferte, în cazul în care, fie nu a identificat anumite aspecte, fie le-a identificat, dar acestea sunt neclare, sau nu corespund cerințelor din caietul de sarcini. Prin urmare, apreciază că solicitarea de clarificări a fost adresată în virtutea obligației de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016. Reiterează faptul că și în situația în care aceste solicitări de clarificări ar conține „constatări eronate”, prin răspunsul transmis, ofertantul poate clarifica aspectele supuse clarificării, în sensul că poate indica punctual unde se regăsesc informațiile solicitate, sau, după caz, poate completa oferta în condițiile prevăzute la art. 209 alin. (1) din Pagina 72 din 190

Legea nr. 98/2016, cu respectarea principiilor tratamentului egal și transparenței. Precizează că, atât timp cât i s-a adresat o solicitare de clarificări, înseamnă că autoritatea contractantă nu a stabilit în mod definitiv conformitatea sau neconformitatea ofertei, și tocmai de aceea, pentru a nu lua cea mai drastică decizie, având în vedere principiul proporționalității, a dispus ofertantului să clarifice aspectele pe care le consideră neclare sau neconforme, și nu a respins în mod automat oferta acestuia. De asemenea, menționează că abia în urma analizării răspunsului dat, autoritatea contractantă prin comisia de evaluare se pronunță pe aspectele considerate neclare, necomplete sau contrare documentației de atribuire, în funcție de explicațiile prezentate de ofertant în cadrul răspunsului. Prin urmare, apreciază că a fost introdusă prematur contestarea „concluziilor eronate”, atât timp cât autoritatea contractantă nu s-a pronunțat pe concludența răspunsului. Având în vedere argumentele prezentate, consideră netemeinică și această critică, și solicită Consiliului să o respingă ca nefondată. Cu privire la criticile ridicate la întrebarea II.16 (critica 2.18. din Contestație, punctele 145- 148), făcând trimitere la caietul de sarcini, capitolul 4.16. Studiul geotehnic unde se regăsesc mai multe obligații ale viitorului antreprenor, precizează că acestea, fiind niște obligații ale caietului de sarcini, coroborat cu precizările din formularul de propunere tehnică, unde s-a solicitat în mod concret și punctual ca ofertanții să prezinte în cadrul propunerii tehnice „(...) orice alte informații relevante pentru demonstrarea conformității propunerii tehnice, asigurându-se ca au fost tratate toate cerințele solicitate prin cerințele beneficiarului”, consideră că întrebarea a fost una justificată. Menționează că, așa cum precizează și ofertantul la punctul (90) din contestație, conform prevederilor legale, comisia de evaluare are pe o parte, obligația de a analiza în mod complet, cum o ofertă depusă, îndeplinește toate cerințele din caietul de sarcini (și nu doar o parte din acestea), iar pe de altă parte, conform prevederilor de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016, are obligația de a stabili care sunt clarificările și completările necesare pentru evaluarea fiecărei oferte, în cazul în care, fie nu a identificat anumite aspecte, fie le-a identificat, dar acestea sunt neclare, sau nu corespund cerințelor din caietul de sarcini. Prin urmare, apreciază că solicitarea de clarificări a fost adresată în virtutea obligației de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016. Reiterează faptul că și în situația în care aceste solicitări de clarificări ar conține „constatări eronate”, prin răspunsul transmis, ofertantul poate clarifica aspectele supuse clarificării, în sensul că poate indica punctual unde se regăsesc informațiile solicitate, sau, după caz, poate completa oferta în condițiile prevăzute la art. 209 alin. (1) din Pagina 73 din 190

Legea nr. 98/2016, cu respectarea principiilor tratamentului egal și transparenței. Menționează că atât timp cât i s-a adresat o solicitare de clarificări, înseamnă că autoritatea contractantă nu a stabilit în mod definitiv conformitatea sau neconformitatea ofertei, și tocmai de aceea, pentru a nu lua cea mai drastică decizie, având în vedere principiul proporționalității, a dispus ofertantului să clarifice aspectele pe care le consideră neclare sau neconforme, și nu a respins în mod automat oferta acestuia. De asemenea, precizează că abia în urma analizării răspunsului dat, autoritatea contractantă prin comisia de evaluare se pronunță pe aspectele considerate neclare, necomplete sau contrare documentației de atribuire, în funcție de explicațiile prezentate de ofertant în cadrul răspunsului. Prin urmare, apreciază că a fost introdusă prematur contestarea „concluziilor eronate”, atât timp cât autoritatea contractantă nu s-a pronunțat pe concludența răspunsului. Astfel, având în vedere argumentele prezentate, consideră netemeinică și această critică, și solicită Consiliului să o respingă ca nefondată. Cu privire la criticile ridicate la întrebarea II.17 (critica 2.19. din Contestație, punctele 149-152), făcând trimitere la caietul de sarcini, capitolul 4.17. Studiu hidrogeologic unde se regăsesc mai multe obligații ale viitorului antreprenor, precizează că acestea, fiind niște obligații ale caietului de sarcini, coroborat cu precizările din formularul de propunere tehnică, unde s-a solicitat în mod concret și punctual ca ofertanții să prezinte în cadrul propunerii tehnice „(...) orice alte informații relevante pentru demonstrarea conformității propunerii tehnice, asigurându-se ca au fost tratate toate cerințele solicitate prin cerințele beneficiarului”, consideră că întrebarea a fost una justificată. Așadar, așa cum precizează și ofertantul la punctul (90) din contestație, conform prevederilor legale, comisia de evaluare are pe o parte, obligația de a analiza în mod complet, cum o ofertă depusă, îndeplinește toate cerințele din caietul de sarcini (și nu doar o parte din acestea), iar pe de altă parte, conform prevederilor de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016, are obligația de a stabili care sunt clarificările și completările necesare pentru evaluarea fiecărei oferte, în cazul în care, fie nu a identificat anumite aspecte, fie le-a identificat, dar acestea sunt neclare, sau nu corespund cerințelor din caietul de sarcini. Prin urmare, apreciază că solicitarea de clarificări a fost adresată în virtutea obligației de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016. Reiterează faptul că și în situația în care aceste solicitări de clarificări ar conține „constatări eronate”, prin răspunsul transmis, ofertantul poate clarifica aspectele supuse clarificării, în sensul că poate indica punctual unde se regăsesc informațiile solicitate, sau, după caz, Pagina 74 din 190

poate completa oferta în condițiile prevăzute la art. 209 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, cu respectarea principiilor tratamentului egal și transparenței. Precizează că atât timp cât i s-a adresat o solicitare de clarificări, înseamnă că autoritatea contractantă nu a stabilit în mod definitiv conformitatea sau neconformitatea ofertei, și tocmai de aceea, pentru a nu lua cea mai drastică decizie, având în vedere principiul proporționalității, a dispus ofertantului să clarifice aspectele pe care le consideră neclare sau neconforme, și nu a respins în mod automat oferta acestuia. De asemenea, menționează că abia în urma analizării răspunsului dat, autoritatea contractantă prin comisia de evaluare se pronunță pe aspectele considerate neclare, necomplete sau contrare documentației de atribuire, în funcție de explicațiile prezentate de ofertant în cadrul răspunsului. Prin urmare, apreciază că a fost introdusă prematur contestarea „concluziilor eronate”, atât timp cât autoritatea contractantă nu s-a pronunțat pe concludența răspunsului. Având în vedere argumentele prezentate, consideră netemeinică și această critică, și solicită Consiliului să o respingă ca nefondată. Cu privire la criticile ridicate la întrebarea II.18 (critica 2.20. din Contestație, punctele 153- 156), făcând trimitere la caietul de sarcini, capitolul 4.18. Studiul de seismicitate unde se regăsesc mai multe obligații ale viitorului antreprenor, precizează că acestea, fiind niște obligații ale caietului de sarcini, coroborat cu precizările din formularul de propunere tehnică, unde s-a solicitat în mod concret și punctual ca ofertanții să prezinte în cadrul propunerii tehnice „(...) orice alte informații relevante pentru demonstrarea conformității propunerii tehnice, asigurându-se ca au fost tratate toate cerințele solicitate prin cerințele beneficiarului”, consideră că întrebarea a fost una justificată. Totodată, așa cum precizează și ofertantul la punctul (90) din contestație, conform prevederilor legale, comisia de evaluare are pe o parte, obligația de a analiza în mod complet, cum o ofertă depusă, îndeplinește toate cerințele din caietul de sarcini (și nu doar o parte din acestea), iar pe de altă parte, conform prevederilor de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016, are obligația de a stabili care sunt clarificările și completările necesare pentru evaluarea fiecărei oferte, în cazul în care, fie nu a identificat anumite aspecte, fie le-a identificat, dar acestea sunt neclare, sau nu corespund cerințelor din caietul de sarcini. Prin urmare, apreciază că solicitarea de clarificări a fost adresată în virtutea obligației de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016. Reiterează faptul că și în situația în care aceste solicitări de clarificări ar conține „constatări eronate”, prin răspunsul transmis, ofertantul poate clarifica aspectele supuse clarificării, în sensul că poate indica punctual unde se regăsesc informațiile solicitate, sau, după caz, Pagina 75 din 190

poate completa oferta în condițiile prevăzute la art. 209 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, cu respectarea principiilor tratamentului egal și transparenței. Atât timp cât i s-a adresat o solicitare de clarificări, înseamnă că autoritatea contractantă nu a stabilit în mod definitiv conformitatea sau neconformitatea ofertei, și tocmai de aceea, pentru a nu lua cea mai drastică decizie, având în vedere principiul proporționalității, a dispus ofertantului să clarifice aspectele pe care le consideră neclare sau neconforme, și nu a respins în mod automat oferta acestuia. Precizează că în urma analizării răspunsului dat, autoritatea contractantă prin comisia de evaluare se pronunță pe aspectele considerate neclare, necomplete sau contrare documentației de atribuire, în funcție de explicațiile prezentate de ofertant în cadrul răspunsului. Prin urmare, apreciază că a fost introdusă prematur contestarea „concluziilor eronate”, atât timp cât autoritatea contractantă nu s-a pronunțat pe concludența răspunsului. Având în vedere argumentele prezentate, consideră netemeinică și această critică, și solicită Consiliului să o respingă ca nefondată. Cu privire la criticile ridicate la întrebarea II.19 (critica 2.21. din Contestație, punctele 157-160), făcând trimitere la caietul de sarcini, capitolul 4.19.Investigații geologice si geotehnice unde se regăsesc mai multe obligații ale viitorului antreprenor, precizează că acestea, fiind niște obligații ale caietului de sarcini, coroborat cu precizările din formularul de propunere tehnică, unde s-a solicitat în mod concret și punctual ca ofertanții să prezinte în cadrul propunerii tehnice „(...) orice alte informații relevante pentru demonstrarea conformității propunerii tehnice, asigurându-se ca au fost tratate toate cerințele solicitate prin cerințele beneficiarului”, consideră că întrebarea a fost una justificată. Astfel, așa cum precizează și ofertantul la punctul (90) din contestație, conform prevederilor legale, comisia de evaluare are pe o parte, obligația de a analiza în mod complet, cum o ofertă depusă, îndeplinește toate cerințele din caietul de sarcini (și nu doar o parte din acestea), iar pe de altă parte, conform prevederilor de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016, are obligația de a stabili care sunt clarificările și completările necesare pentru evaluarea fiecărei oferte, în cazul în care, fie nu a identificat anumite aspecte, fie le-a identificat, dar acestea sunt neclare, sau nu corespund cerințelor din caietul de sarcini. Prin urmare, apreciază că solicitarea de clarificări a fost adresată în virtutea obligației de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016. Reiterează faptul că și în situația în care aceste solicitări de clarificări ar conține „constatări eronate”, prin răspunsul transmis, ofertantul poate clarifica aspectele supuse clarificării, în sensul că poate indica punctual unde se regăsesc informațiile solicitate, sau, după caz, poate completa oferta în condițiile prevăzute la art. 209 alin. (1) din Pagina 76 din 190

Legea nr. 98/2016, cu respectarea principiilor tratamentului egal și transparenței. Precizează că atât timp cât i s-a adresat o solicitare de clarificări, înseamnă că autoritatea contractantă nu a stabilit în mod definitiv conformitatea sau neconformitatea ofertei, și tocmai de aceea, pentru a nu lua cea mai drastică decizie, având în vedere principiul proporționalității, a dispus ofertantului să clarifice aspectele pe care le consideră neclare sau neconforme, și nu a respins în mod automat oferta acestuia. De asemenea, menționează că în urma analizării răspunsului dat, autoritatea contractantă prin comisia de evaluare se pronunță pe aspectele considerate neclare, necomplete sau contrare documentației de atribuire, în funcție de explicațiile prezentate de ofertant în cadrul răspunsului. Prin urmare, apreciază că a fost introdusă prematur contestarea „concluziilor eronate”, atât timp cât autoritatea contractantă nu s-a pronunțat pe concludența răspunsului. Având în vedere argumentele prezentate, consideră netemeinică și această critică, și solicită Consiliului să o respingă ca nefondată. Cu privire la criticile ridicate la întrebarea II.20 (critica 2.22. din Contestație, punctele 161- 164), făcând trimitere la caietul de sarcini, capitolul 4.20. Utilități unde se regăsesc mai multe obligații ale viitorului antreprenor, precizează că acestea, fiind niște obligații ale caietului de sarcini, coroborat cu precizările din formularul de propunere tehnică, unde s-a solicitat în mod concret și punctual ca ofertanții să prezinte în cadrul propunerii tehnice „(...) orice alte informații relevante pentru demonstrarea conformității propunerii tehnice, asigurându-se ca au fost tratate toate cerințele solicitate prin cerințele beneficiarului”, consideră că întrebarea a fost una justificată. Menționează că așa cum precizează și ofertantul la punctul (90) din contestație, conform prevederilor legale, comisia de evaluare are pe o parte, obligația de a analiza în mod complet, cum o ofertă depusă, îndeplinește toate cerințele din caietul de sarcini (și nu doar o parte din acestea), iar pe de altă parte, conform prevederilor de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016, are obligația de a stabili care sunt clarificările și completările necesare pentru evaluarea fiecărei oferte, în cazul în care, fie nu a identificat anumite aspecte, fie le-a identificat, dar acestea sunt neclare, sau nu corespund cerințelor din caietul de sarcini. Prin urmare, apreciază solicitarea de clarificări a fost adresată în virtutea obligației de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016. Reiterează faptul că și în situația în care aceste solicitări de clarificări ar conține „constatări eronate”, prin răspunsul transmis, ofertantul poate clarifica aspectele supuse clarificării, în sensul că poate indica punctual unde se regăsesc informațiile solicitate, sau, după caz, poate completa oferta în condițiile prevăzute la art. 209 alin. (1) din Pagina 77 din 190

Legea nr. 98/2016, cu respectarea principiilor tratamentului egal și transparenței. Menționează că atât timp cât i s-a adresat o solicitare de clarificări, înseamnă că autoritatea contractantă nu a stabilit în mod definitiv conformitatea sau neconformitatea ofertei, și tocmai de aceea, pentru a nu lua cea mai drastică decizie, având în vedere principiul proporționalității, a dispus ofertantului să clarifice aspectele pe care le consideră neclare sau neconforme, și nu a respins în mod automat oferta acestuia. De asemenea, precizează că în urma analizării răspunsului dat, autoritatea contractantă prin comisia de evaluare se pronunță pe aspectele considerate neclare, necomplete sau contrare documentației de atribuire, în funcție de explicațiile prezentate de ofertant în cadrul răspunsului. Prin urmare, apreciază că a fost introdusă prematur contestarea „concluziilor eronate”, atât timp cât autoritatea contractantă nu s-a pronunțat pe concludența răspunsului. Având în vedere argumentele prezentate, consideră netemeinică și această critică, și solicită Consiliului să o respingă ca nefondată. Cu privire la criticile ridicate la întrebarea II.21 (critica 2.23. din Contestație, punctele 165-168), făcând trimitere la caietul de sarcini, capitolul 4.21. Auditul de Siguranța Rutiera unde se regăsesc mai multe obligații ale viitorului antreprenor, precizează că acestea, fiind niște obligații ale caietului de sarcini, coroborat cu precizările din formularul de propunere tehnică, unde s-a solicitat în mod concret și punctual ca ofertanții să prezinte în cadrul propunerii tehnice „(...) orice alte informații relevante pentru demonstrarea conformității propunerii tehnice, asigurându-se ca au fost tratate toate cerințele solicitate prin cerințele beneficiarului”, consideră că întrebarea a fost una justificată. Menționează că, așa cum precizează și ofertantul la punctul (90) din contestație, conform prevederilor legale, comisia de evaluare are pe o parte, obligația de a analiza în mod complet, cum o ofertă depusă, îndeplinește toate cerințele din caietul de sarcini (și nu doar o parte din acestea), iar pe de altă parte, conform prevederilor de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016, are obligația de a stabili care sunt clarificările și completările necesare pentru evaluarea fiecărei oferte, în cazul în care, fie nu a identificat anumite aspecte, fie le-a identificat, dar acestea sunt neclare, sau nu corespund cerințelor din caietul de sarcini. Prin urmare, apreciază că solicitarea de clarificări a fost adresată în virtutea obligației de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016. Reiterează faptul că și în situația în care aceste solicitări de clarificări ar conține „constatări eronate”, prin răspunsul transmis, ofertantul poate clarifica aspectele supuse clarificării, în sensul că poate indica punctual unde se regăsesc informațiile solicitate, sau, după caz, poate completa oferta în condițiile prevăzute la art. 209 alin. (1) din Pagina 78 din 190

Legea nr. 98/2016, cu respectarea principiilor tratamentului egal și transparenței. De asemenea, menționează că atât timp cât i s-a adresat o solicitare de clarificări, înseamnă că autoritatea contractantă nu a stabilit în mod definitiv conformitatea sau neconformitatea ofertei, și tocmai de aceea, pentru a nu lua cea mai drastică decizie, având în vedere principiul proporționalității, a dispus ofertantului să clarifice aspectele pe care le consideră neclare sau neconforme, și nu a respins în mod automat oferta acestuia. Precizează că în urma analizării răspunsului dat, autoritatea contractantă prin comisia de evaluare se pronunță pe aspectele considerate neclare, necomplete sau contrare documentației de atribuire, în funcție de explicațiile prezentate de ofertant în cadrul răspunsului. Prin urmare, apreciază că a fost introdusă prematur contestarea „concluziilor eronate”, atât timp cât autoritatea contractantă nu s-a pronunțat pe concludența răspunsului. Având în vedere argumentele prezentate, consideră netemeinică și această critică, și solicită Consiliului să o respingă ca nefondată. Cu privire la criticile ridicate la întrebarea II.22 (critica 2.24. din Contestație, punctele 169 - 172), făcând trimitere la caietul de sarcini, capitolul 5. Caracteristicile imperative ale lucrărilor unde se regăsesc mai multe obligații ale viitorului antreprenor, precizează că acestea, fiind niște obligații ale caietului de sarcini, coroborat cu precizările din formularul de propunere tehnică, unde s-a solicitat în mod concret și punctual ca ofertanții să prezinte în cadrul propunerii tehnice „(...) orice alte informații relevante pentru demonstrarea conformității propunerii tehnice, asigurându-se ca au fost tratate toate cerințele solicitate prin cerințele beneficiarului”, consideră că întrebarea a fost una justificată. De asemenea, menționează că așa cum precizează și ofertantul la punctul (90) din contestație, conform prevederilor legale, comisia de evaluare are pe o parte, obligația de a analiza în mod complet, cum o ofertă depusă, îndeplinește toate cerințele din caietul de sarcini (și nu doar o parte din acestea), iar pe de altă parte, conform prevederilor de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016, are obligația de a stabili care sunt clarificările și completările necesare pentru evaluarea fiecărei oferte, în cazul în care, fie nu a identificat anumite aspecte, fie le-a identificat, dar acestea sunt neclare, sau nu corespund cerințelor din caietul de sarcini. Prin urmare, apreciază că solicitarea de clarificări a fost adresată în virtutea obligației de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016. Reiterează faptul că și în situația în care aceste solicitări de clarificări ar conține „constatări eronate”, prin răspunsul transmis, ofertantul poate clarifica aspectele supuse clarificării, în sensul că poate indica punctual unde se regăsesc informațiile solicitate, sau, după caz, poate completa oferta în condițiile prevăzute la art. 209 alin. (1) din Pagina 79 din 190

Legea nr. 98/2016, cu respectarea principiilor tratamentului egal și transparenței. Totodată, menționează că atât timp cât i s-a adresat o solicitare de clarificări, înseamnă că autoritatea contractantă nu a stabilit în mod definitiv conformitatea sau neconformitatea ofertei, și tocmai de aceea, pentru a nu lua cea mai drastică decizie, având în vedere principiul proporționalității, a dispus ofertantului să clarifice aspectele pe care le consideră neclare sau neconforme, și nu a respins în mod automat oferta acestuia. De asemenea, precizează că în urma analizării răspunsului dat, autoritatea contractantă prin comisia de evaluare se pronunță pe aspectele considerate neclare, necomplete sau contrare documentației de atribuire, în funcție de explicațiile prezentate de ofertant în cadrul răspunsului. Prin urmare, apreciază că a fost introdusă prematur contestarea „concluziilor eronate”, atât timp cât autoritatea contractantă nu s-a pronunțat pe concludența răspunsului. Având în vedere argumentele prezentate, consideră netemeinică și această critică, și solicită Consiliului să o respingă ca nefondată. Cu privire la criticile ridicate la întrebarea II.23 (critica 2.25. din Contestație, punctele 173 - 178), făcând trimitere la caietul de sarcini, capitolul 12.10. Dreptul de a lucra în zona căii ferate, unde se regăsesc mai multe obligații ale viitorului antreprenor, precizează că acestea, fiind niște obligații ale caietului de sarcini, coroborat cu precizările din formularul de propunere tehnică, unde s-a solicitat în mod concret și punctual ca ofertanții să prezinte în cadrul propunerii tehnice „(...) orice alte informații relevante pentru demonstrarea conformității propunerii tehnice, asigurându-se ca au fost tratate toate cerințele solicitate prin cerințele beneficiarului”, consideră că întrebarea a fost una justificată. Totodată, menționează că așa cum precizează și ofertantul la punctul (90) din contestație, conform prevederilor legale, comisia de evaluare are pe o parte, obligația de a analiza în mod complet, cum o ofertă depusă, îndeplinește toate cerințele din caietul de sarcini (și nu doar o parte din acestea), iar pe de altă parte, conform prevederilor de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016, are obligația de a stabili care sunt clarificările și completările necesare pentru evaluarea fiecărei oferte, în cazul în care, fie nu a identificat anumite aspecte, fie le-a identificat, dar acestea sunt neclare, sau nu corespund cerințelor din caietul de sarcini. Prin urmare, apreciază că solicitarea de clarificări a fost adresată în virtutea obligației de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016. Reiterează faptul că și în situația în care aceste solicitări de clarificări ar conține „constatări eronate”, prin răspunsul transmis, ofertantul poate clarifica aspectele supuse clarificării, în sensul că poate indica punctual unde se regăsesc informațiile solicitate, sau, după caz, Pagina 80 din 190

poate completa oferta în condițiile prevăzute la art. 209 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, cu respectarea principiilor tratamentului egal și transparenței. De asemenea, precizează că atât timp cât i s-a adresat o solicitare de clarificări, înseamnă că autoritatea contractantă nu a stabilit în mod definitiv conformitatea sau neconformitatea ofertei și, tocmai de aceea, pentru a nu lua cea mai drastică decizie, având în vedere principiul proporționalității, a dispus ofertantului să clarifice aspectele pe care le consideră neclare sau neconforme, și nu a respins în mod automat oferta acestuia. Menționează că, în urma analizării răspunsului dat, autoritatea contractantă prin comisia de evaluare se pronunță pe aspectele considerate neclare, necomplete sau contrare documentației de atribuire, în funcție de explicațiile prezentate de ofertant în cadrul răspunsului. Prin urmare, apreciază că a fost introdusă prematur contestarea „concluziilor eronate”, atât timp cât autoritatea contractantă nu s-a pronunțat pe concludența răspunsului. Într-o altă ordine de idei, susține că întrebarea a fost clară și explicită, în sensul că se solicită clarificarea modului de îndeplinire a obligațiilor rezultate din prevederile capitolul 12.10. Dreptul de a lucra în zona căii ferate din caietul de sarcini, având în vedere subcontractanții declarați pentru activitatea de a proiecta și de a executa lucrări în conformitate cu prevederile legale. În opinia sa, simplul fapt că întrebarea este redată pe „18 rânduri” nu înseamnă automat că întrebarea este „neclară”. De altfel la punctul (175) din contestație, ofertantul a identificat punctual ce trebuie clarificat, și ce să aibă în vedere în cadrul viitorului răspuns. Având în vedere argumentele prezentate, consideră netemeinică și această critică, și solicită Consiliului să o respingă ca nefondată. Cu privire la criticile ridicate la îII.24 (critica 2.26. din Contestație, punctele 179 - 182), făcând trimitere la caietul de sarcini unde se regăsesc mai multe obligații ale viitorului antreprenor, cu privire la activitatea de verificare tehnică (respectiv la punctul 4.14.9 Cerinte de verificare; punctul 5.1.16. Cerinte de verificare, dar și ale punctele 4.3.5 și 4.4.2 și 4.4.8 și 4.4.9 și 4.4.11 și 4.4.14.b. și 4.5.4 și 4.5.7 și 4.6.2 și 4.9.2 și 4.10.4, din fișierul VO_Cerintele beneficiarului_revizuit cf aviz.pdf.p7s), precizează că acestea, fiind niște obligații ale caietului de sarcini, coroborat cu precizările din formularul de propunere tehnică, unde s-a solicitat în mod concret și punctual ca ofertanții să prezinte în cadrul propunerii tehnice „(...) orice alte informații relevante pentru demonstrarea conformității propunerii tehnice, asigurându-se ca au fost tratate toate cerințele solicitate prin cerințele beneficiarului”, consideră că întrebarea a fost una justificată. De asemenea, menționează că așa cum precizează și ofertantul la punctul (90) din contestație, conform prevederilor legale, comisia de Pagina 81 din 190

evaluare are pe o parte, obligația de a analiza în mod complet, cum o ofertă depusă, îndeplinește toate cerințele din caietul de sarcini (și nu doar o parte din acestea), iar pe de altă parte, conform prevederilor de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016, are obligația de a stabili care sunt clarificările și completările necesare pentru evaluarea fiecărei oferte, în cazul în care, fie nu a identificat anumite aspecte, fie le-a identificat, dar acestea sunt neclare, sau nu corespund cerințelor din caietul de sarcini. Prin urmare, apreciază că solicitarea de clarificări a fost adresată în virtutea obligației de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016. Reiterează faptul că și în situația în care aceste solicitări de clarificări ar conține „constatări eronate”, prin răspunsul transmis, ofertantul poate clarifica aspectele supuse clarificării, în sensul că poate indica punctual unde se regăsesc informațiile solicitate, sau, după caz, poate completa oferta în condițiile prevăzute la art. 209 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, cu respectarea principiilor tratamentului egal și transparenței. Astfel, consideră că atât timp cât i s-a adresat o solicitare de clarificări, înseamnă că autoritatea contractantă nu a stabilit în mod definitiv conformitatea sau neconformitatea ofertei, și tocmai de aceea, pentru a nu lua cea mai drastică decizie, având în vedere principiul proporționalității, a dispus ofertantului să clarifice aspectele pe care le consideră neclare sau neconforme, și nu a respins în mod automat oferta acestuia. Precizează că în urma analizării răspunsului dat, autoritatea contractantă prin comisia de evaluare se pronunță pe aspectele considerate neclare, necomplete sau contrare documentației de atribuire, în funcție de explicațiile prezentate de ofertant în cadrul răspunsului. Totodată evidențiază că ofertantul a solicitat Consiliului să se pronunțe în legătură cu conformitatea propunerii tehnice așa cum rezultă din următoarele precizări „oferta Asocierii ......... respectă pe deplin cerințele solicitate” și „ofertantul a respectat obligația de a descrie în propunerea tehnică modalitatea de respectare a cerințelor minime cu privire la proiectarea și executarea lucrărilor” , ori, în etapa de față, nu se judecă „conformitatea ofertei depuse de .........”, sau concludența răspunsului transmis de acesta, ci necesitatea de a se transmite clarificarea supusă controlului de legalitate. Prin urmare, în opinia sa, consideră a fost introdusă prematur contestarea „concluziilor eronate”, atât timp cât autoritatea contractantă nu s-a pronunțat pe concludența răspunsului și nu a tras o concluzie definitivă cu privire la conformitatea sau neconformitatea ofertei contestatorului. Având în vedere argumentele prezentate, consideră netemeinică și această critică, și solicită Consiliu să o respingă ca nefondată. Pagina 82 din 190

Cu privire la criticile ridicate la întrebarea II.25 (critica 2.27. din Contestație, punctele 183 - 186), făcând trimitere la caietul de sarcini, capitolul 8. Standardele și normativele aplicabile unde se regăsesc mai multe obligații ale viitorului antreprenor, menționează că acestea, fiind niște obligații ale caietului de sarcini, coroborat cu precizările din formularul de propunere tehnică, unde s-a solicitat în mod concret și punctual ca ofertanții să prezinte în cadrul propunerii tehnice „(...) orice alte informații relevante pentru demonstrarea conformității propunerii tehnice, asigurându-se ca au fost tratate toate cerințele solicitate prin cerințele beneficiarului”, consideră că întrebarea a fost una justificată. Totodată, menționează că așa cum precizează și ofertantul la punctul (90) din contestație, conform prevederilor legale, comisia de evaluare are pe o parte, obligația de a analiza în mod complet, cum o ofertă depusă, îndeplinește toate cerințele din caietul de sarcini (și nu doar o parte din acestea), iar pe de altă parte, conform prevederilor de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016, are obligația de a stabili care sunt clarificările și completările necesare pentru evaluarea fiecărei oferte, în cazul în care, fie nu a identificat anumite aspecte, fie le-a identificat, dar acestea sunt neclare, sau nu corespund cerințelor din caietul de sarcini. Prin urmare, apreciază că solicitarea de clarificări a fost adresată în virtutea obligației de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016. Reiterează faptul că și în situația în care aceste solicitări de clarificări ar conține „constatări eronate”, prin răspunsul transmis, ofertantul poate clarifica aspectele supuse clarificării, în sensul că poate indica punctual unde se regăsesc informațiile solicitate, sau, după caz, poate completa oferta în condițiile prevăzute la art. 209 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, cu respectarea principiilor tratamentului egal și transparenței. Astfel, menționează că atât timp cât i s-a adresat o solicitare de clarificări, înseamnă că autoritatea contractantă nu a stabilit în mod definitiv conformitatea sau neconformitatea ofertei, și tocmai de aceea, pentru a nu lua cea mai drastică decizie, având în vedere principiul proporționalității, a dispus ofertantului să clarifice aspectele pe care le consideră neclare sau neconforme, și nu a respins în mod automat oferta acestuia. Susține că în urma analizării răspunsului dat, autoritatea contractantă prin comisia de evaluare se pronunță pe aspectele considerate neclare, necomplete sau contrare documentației de atribuire, în funcție de explicațiile prezentate de ofertant în cadrul răspunsului. Menționează că ofertantul a solicit Consiliului să se pronunțe în legătură cu conformitatea propunerii tehnice așa cum rezultă din următoarele precizări: „ofertantul a respectat obligația de a descrie în propunerea tehnică modalitatea de respectare a cerințelor minime”, ori, în etapa de față, nu se judecă „conformitatea ofertei depuse de .........”, Pagina 83 din 190

sau concludența răspunsului transmis de acesta, ci necesitatea de a se transmite clarificarea supusă controlului de legalitate. Prin urmare, în opinia sa, consideră că a fost introdusă prematur contestarea „concluziilor eronate”, atât timp cât autoritatea contractantă nu s-a pronunțat pe concludența răspunsului și nu a tras o concluzie definitivă cu privire la conformitatea sau neconformitatea ofertei contestatorului. Având în vedere argumentele prezentate, consideră netemeinică și această critică și solicită Consiliului să o respingă ca nefondată. Cu privire la criticile ridicate la întrebarea II.26 (critica 2.28. din Contestație, punctele 187 - 190), făcând trimitere la caietul de sarcini, capitolul 9. Teste la terminarea lucrărilor unde se regăsesc mai multe obligații ale viitorului antreprenor, precizează că acestea, fiind niște obligații ale caietului de sarcini, coroborat cu precizările din formularul de propunere tehnică, unde s-a solicitat în mod concret și punctual ca ofertanții să prezinte în cadrul propunerii tehnice „(...) orice alte informații relevante pentru demonstrarea conformității propunerii tehnice, asigurându-se ca au fost tratate toate cerințele solicitate prin cerințele beneficiarului”, consideră că întrebarea a fost una justificată. Astfel, așa cum precizează și ofertantul la punctul (90) din contestație, conform prevederilor legale, comisia de evaluare are pe o parte, obligația de a analiza în mod complet, cum o ofertă depusă, îndeplinește toate cerințele din caietul de sarcini (și nu doar o parte din acestea), iar pe de altă parte, conform prevederilor de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016, are obligația de a stabili care sunt clarificările și completările necesare pentru evaluarea fiecărei oferte, în cazul în care, fie nu a identificat anumite aspecte, fie le-a identificat, dar acestea sunt neclare, sau nu corespund cerințelor din caietul de sarcini. Prin urmare, apreciază că solicitarea de clarificări a fost adresată în virtutea obligației de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016. Reiterează faptul că, și în situația în care aceste solicitări de clarificări ar conține „constatări eronate”, prin răspunsul transmis, ofertantul poate clarifica aspectele supuse clarificării, în sensul că poate indica punctual unde se regăsesc informațiile solicitate, sau, după caz, poate completa oferta în condițiile prevăzute la art. 209 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, cu respectarea principiilor tratamentului egal si transparenței. Menționează că, atât timp cât i s-a adresat o solicitare de clarificări, înseamnă că autoritatea contractantă nu a stabilit în mod definitiv conformitatea sau neconformitatea ofertei și, tocmai de aceea, pentru a nu lua cea mai drastică decizie, având în vedere principiul proporționalității, a dispus ofertantului să clarifice aspectele pe care le consideră neclare sau neconforme, și nu a respins în mod automat oferta acestuia. Pagina 84 din 190

De asemenea, precizează că, în urma analizării răspunsului dat, autoritatea contractantă prin comisia de evaluare se pronunță pe aspectele considerate neclare, necomplete sau contrare documentației de atribuire, în funcție de explicațiile prezentate de ofertant în cadrul răspunsului. Susține că ofertantul solicită Consiliului să se pronunțe în legătură cu conformitatea propunerii tehnice așa cum rezultă din următoarele precizări: „ofertantul a respectat obligația de a descrie în propunerea tehnică modalitatea de respectare a cerințelor minime”, ori, în etapa de față, nu se judecă „conformitatea ofertei depuse de .........”, sau concludența răspunsului transmis de acesta, ci necesitatea de a se transmite clarificarea supusă controlului de legalitate. Prin urmare, în opinia sa, consideră că a fost introdusă prematur contestarea „concluziilor eronate”, atât timp cât autoritatea contractantă nu s-a pronunțat pe concludența răspunsului și nu a tras o concluzie definitivă cu privire la conformitatea sau neconformitatea ofertei contestatorului. Astfel, având în vedere argumentele prezentate, consideră netemeinică și această critică, și solicită Consiliului să o respingă ca nefondată. Cu privire la criticile ridicate la întrebarea II.27 (critica 2.29. din Contestație, punctele 191 - 194), făcând trimitere la caietul de sarcini, capitolul 11. Cerințele privind manualele de operare și întreținere unde se regăsesc mai multe obligații ale viitorului antreprenor, precizează că acestea, fiind niște obligații ale caietului de sarcini, coroborat cu precizările din Formularul de propunere tehnică, unde s-a solicitat în mod concret și punctual ca ofertanții să prezinte în cadrul propunerii tehnice „(...) orice alte informații relevante pentru demonstrarea conformității propunerii tehnice, asigurându-se ca au fost tratate toate cerințele solicitate prin cerințele beneficiarului” considerăm că întrebarea a fost una justificată. De asemenea, menționează că așa cum precizează și ofertantul la punctul (90) din contestație, conform prevederilor legale, comisia de evaluare are pe o parte, obligația de a analiza în mod complet, cum o ofertă depusă, îndeplinește toate cerințele din caietul de sarcini (si nu doar o parte din acestea), iar pe de altă parte, conform prevederilor de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016, are obligația de a stabili care sunt clarificările și completările necesare pentru evaluarea fiecărei oferte, în cazul în care, fie nu a identificat anumite aspecte, fie le-a identificat, dar acestea sunt neclare, sau nu corespund cerințelor din caietul de sarcini. Prin urmare, apreciază că solicitarea de clarificări a fost adresată în virtutea obligației de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016. Reiterează faptul că și în situația în care aceste solicitări de clarificări ar conține „constatări eronate”, prin răspunsul transmis, Pagina 85 din 190

ofertantul poate clarifica aspectele supuse clarificării, în sensul că poate indica punctual unde se regăsesc informațiile solicitate, sau, după caz, poate completa oferta în condițiile prevăzute la art. 209 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, cu respectarea principiilor tratamentului egal si transparenței. Menționează că atât timp cât i s-a adresat o solicitare de clarificări, înseamnă că autoritatea contractantă nu a stabilit în mod definitiv conformitatea sau neconformitatea ofertei, si tocmai de aceea, pentru a nu lua cea mai drastică decizie, având în vedere principiul proporționalității, a dispus ofertantului să clarifice aspectele pe care le consideră neclare sau neconforme, si nu a respins în mod automat oferta acestuia. Totodată, precizează că în urma analizării răspunsului dat, autoritatea contractantă prin comisia de evaluare se pronunță pe aspectele considerate neclare, necomplete sau contrare documentației de atribuire, în funcție de explicațiile prezentate de ofertant în cadrul răspunsului. Susține că ofertantul solicită Consiliului să se pronunțe în legătură cu conformitatea propunerii tehnice așa cum rezultă din următoarele precizări: „ofertantul a respectat obligația de a descrie în propunerea tehnică modalitatea de respectare a cerințelor minime”, ori, în etapa de față, nu se judecă „conformitatea ofertei depuse de .........”, sau concludența răspunsului transmis de acesta, ci necesitatea de a se transmite clarificarea supusă controlului de legalitate. Prin urmare, în opinia sa, consideră că a fost introdusă prematur contestarea „concluziilor eronate”, atât timp cât autoritatea contractantă nu s-a pronunțat pe concludența răspunsului și nu a tras o concluzie definitivă cu privire la conformitatea sau neconformitatea ofertei contestatorului. Având în vedere argumentele prezentate, consideră netemeinică și această critică, și solicită Consiliu să o respingă ca nefondată. Cu privire la criticile ridicate la întrebarea II.28 (critica 2.30. din Contestație, punctele 195 - 198), făcând trimitere la caietul de sarcini, capitolul 12. Alte cerințe ale beneficiarului, unde se regăsesc mai multe obligații ale viitorului antreprenor, precizează că acestea, fiind niște obligații ale caietului de sarcini, coroborat cu precizările din formularul de propunere tehnică, unde s-a solicitat în mod concret și punctual ca ofertanții să prezinte în cadrul propunerii tehnice „(...) orice alte informații relevante pentru demonstrarea conformității propunerii tehnice, asigurându-se ca au fost tratate toate cerințele solicitate prin cerințele beneficiarului”, consideră că întrebarea a fost una justificată. De asemenea, așa cum precizează și ofertantul la punctul (90) din contestație, conform prevederilor legale, comisia de evaluare are pe o parte, obligația de a analiza în mod complet, cum o ofertă depusă, îndeplinește toate cerințele din caietul de sarcini (și nu doar o parte din Pagina 86 din 190

acestea), iar pe de altă parte, conform prevederilor de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016, are obligația de a stabili care sunt clarificările și completările necesare pentru evaluarea fiecărei oferte, în cazul în care, fie nu a identificat anumite aspecte, fie le-a identificat, dar acestea sunt neclare, sau nu corespund cerințelor din caietul de sarcini. Prin urmare, apreciază că solicitarea de clarificări a fost adresată în virtutea obligației de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016. Reiterează că și în situația în care aceste solicitări de clarificări ar conține „constatări eronate”, prin răspunsul transmis, ofertantul poate clarifica aspectele supuse clarificării, în sensul că poate indica punctual unde se regăsesc informațiile solicitate, sau, după caz, poate completa oferta în condițiile prevăzute la art. 209 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, cu respectarea principiilor tratamentului egal și transparenței. Precizează că atât timp cât i s-a adresat o solicitare de clarificări, înseamnă că autoritatea contractantă nu a stabilit în mod definitiv conformitatea sau neconformitatea ofertei, și tocmai de aceea, pentru a nu lua cea mai drastică decizie, având în vedere principiul proporționalității, a dispus ofertantului să clarifice aspectele pe care le consideră neclare sau neconforme, și nu a respins în mod automat oferta acestuia. Menționează că în urma analizării răspunsului dat, autoritatea contractantă prin comisia de evaluare se pronunță pe aspectele considerate neclare, necomplete sau contrare documentației de atribuire, în funcție de explicațiile prezentate de ofertant în cadrul răspunsului. Susține că ofertantul solicită Consiliului să se pronunțe în legătură cu conformitatea propunerii tehnice așa cum rezultă din următoarele precizări: „ofertantul a respectat obligația de a descrie în propunerea tehnică modalitatea de respectare a cerințelor minime”, ori, în etapa de față, nu se judecă „conformitatea ofertei depuse de .........”, sau concludența răspunsului transmis de acesta, ci necesitatea de a se transmite clarificarea supusă controlului de legalitate. Prin urmare, în opinia sa, consideră a fost introdusă prematur contestarea „concluziilor eronate”, atât timp cât autoritatea contractantă nu s-a pronunțat pe concludența răspunsului si nu a tras o concluzie definitivă cu privire la conformitatea sau neconformitatea ofertei contestatorului. Având în vedere argumentele prezentate, consideră netemeinică și această critică, și solicită Consiliului să o respingă ca nefondată. Cu privire la criticile ridicate la întrebarea II.29 (critica 2.31. din Contestație, punctele 199 - 208), făcând trimitere la caietul de sarcini, capitolul 12.37 Cerințe legate de mediul înconjurător și capitolul 12.38 Planul de management de mediu, unde se regăsesc mai multe obligații ale viitorului antreprenor, precizează că acestea, fiind niște obligații ale caietului de sarcini, coroborat cu precizările din formularul de propunere tehnică, unde s-a solicitat în mod concret si punctual ca ofertanții să Pagina 87 din 190

prezinte în cadrul propunerii tehnice „(...) orice alte informații relevante pentru demonstrarea conformității propunerii tehnice, asigurându-se că au fost tratate toate cerințele solicitate prin cerințele beneficiarului”, consideră că întrebarea a fost una justificată. De asemenea, menționează că așa cum precizează și ofertantul la punctul (90) din contestație, conform prevederilor legale, comisia de evaluare are pe o parte, obligația de a analiza în mod complet, cum o ofertă depusă, îndeplinește toate cerințele din caietul de sarcini (si nu doar o parte din acestea), iar pe de altă parte, conform prevederilor de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016, are obligația de a stabili care sunt clarificările și completările necesare pentru evaluarea fiecărei oferte, în cazul în care, fie nu a identificat anumite aspecte, fie le-a identificat, dar acestea sunt neclare, sau nu corespund cerințelor din Caietul de sarcini. Prin urmare, apreciază că solicitarea de clarificări a fost adresată în virtutea obligației de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016. Reiterează faptul că și în situația în care aceste solicitări de clarificări ar conține „constatări eronate”, prin răspunsul transmis, ofertantul poate clarifica aspectele supuse clarificării, în sensul că poate indica punctual unde se regăsesc informațiile solicitate, sau, după caz, poate completa oferta în condițiile prevăzute la art. 209 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, cu respectarea principiilor tratamentului egal si transparenței. Precizează că atât timp cât i s-a adresat o solicitare de clarificări, înseamnă că autoritatea contractantă nu a stabilit în mod definitiv conformitatea sau neconformitatea ofertei, și tocmai de aceea, pentru a nu lua cea mai drastică decizie, având în vedere principiul proporționalității, a dispus ofertantului să clarifice aspectele pe care le consideră neclare sau neconforme, și nu a respins în mod automat oferta acestuia. Totodată, menționează că în urma analizării răspunsului dat, autoritatea contractantă prin comisia de evaluare se pronunță pe aspectele considerate neclare, necomplete sau contrare documentației de atribuire, în funcție de explicațiile prezentate de ofertant în cadrul răspunsului. Susține că ofertantul solicită Consiliului să se pronunțe în legătură cu conformitatea propunerii tehnice așa cum rezultă din următoarele precizări: „ofertantul a respectat obligația de a descrie în propunerea tehnică modalitatea de respectare a cerințelor minime”, ori, în etapa de față, nu se judecă „conformitatea ofertei depuse de .........”, sau concludența răspunsului transmis de acesta, ci necesitatea de a se transmite clarificarea supusă controlului de legalitate. Prin urmare, în opinia sa, consideră că a fost introdusă prematur contestarea „concluziilor eronate”, atât timp cât autoritatea contractantă nu s-a pronunțat pe concludența răspunsului și nu a tras o concluzie Pagina 88 din 190

definitivă cu privire la conformitatea sau neconformitatea ofertei contestatorului. De asemenea, așa cum este precizat și în finalul solicitării de clarificări, „la pag. 473-474 în cadrul aceluiași fișier al propunerii tehnice, (se regăsesc) mențiuni/ precizări care corespund unor cerințe preluate dintr-un caiet de sarcini aferent unei alte proceduri de atribuire.”, prin urmare, consideră cu atât mai mult că era necesară această solicitare de clarificări. Într-o altă ordine de idei, autoritatea contractantă consideră că la punctele (205) - (208) din contestație, contestatorul lasă să se înțeleagă că ar fi solicitat să dețină vreo autorizație necesară pentru realizarea unor anumite activități, însă nu a existat o astfel de solicitare. Având în vedere argumentele prezentate, consideră netemeinică și această critică, și solicită Consiliului să o respingă ca nefondată. Cu privire la criticile ridicate la întrebarea II.30 (critica 2.32. din Contestație, punctele 209 - 211), făcând trimitere la caietul de sarcini, capitolul 3.1.13. Impactul asupra mediului, unde se regăsesc mai multe obligații ale viitorului antreprenor, precizează că acestea, fiind niște obligații ale caietului de sarcini, coroborat cu precizările din formularul de propunere tehnică, unde s-a solicitat în mod concret și punctual ca ofertanții să prezinte în cadrul propunerii tehnice „(...) orice alte informații relevante pentru demonstrarea conformității propunerii tehnice, asigurându-se ca au fost tratate toate cerințele solicitate prin cerințele beneficiarului”, consideră că întrebarea a fost una justificată. Totodată, așa cum precizează și ofertantul la punctul (90) din contestație, conform prevederilor legale, comisia de evaluare are pe o parte, obligația de a analiza în mod complet, cum o ofertă depusă, îndeplinește toate cerințele din caietul de sarcini (și nu doar o parte din acestea), iar pe de altă parte, conform prevederilor de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016, are obligația de a stabili care sunt clarificările și completările necesare pentru evaluarea fiecărei oferte, în cazul în care, fie nu a identificat anumite aspecte, fie le-a identificat, dar acestea sunt neclare, sau nu corespund cerințelor din caietul de sarcini. Prin urmare, apreciază că solicitarea de clarificări a fost adresată în virtutea obligației de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016. Reiterează că și în situația în care aceste solicitări de clarificări ar conține „constatări eronate”, prin răspunsul transmis, ofertantul poate clarifica aspectele supuse clarificării, în sensul că poate indica punctual unde se regăsesc informațiile solicitate, sau, după caz, poate completa oferta în condițiile prevăzute la art. 209 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, cu respectarea principiilor tratamentului egal și transparenței. De asemenea, menționează că atât timp cât i s-a adresat o solicitare de clarificări, înseamnă că autoritatea contractantă nu a stabilit în mod definitiv conformitatea sau neconformitatea ofertei, și tocmai de aceea, pentru a nu lua cea mai drastică decizie, având în vedere Pagina 89 din 190

principiul proporționalității, a dispus ofertantului să clarifice aspectele pe care le consideră neclare sau neconforme, și nu a respins în mod automat oferta acestuia. Precizează că în urma analizării răspunsului dat, autoritatea contractantă prin comisia de evaluare se pronunță pe aspectele considerate neclare, necomplete sau contrare documentației de atribuire, în funcție de explicațiile prezentate de ofertant în cadrul răspunsului. Susține că ofertantul solicită Consiliului să se pronunțe în legătură cu conformitatea propunerii tehnice așa cum rezultă din următoarele precizări: „ofertantul a respectat obligația de a descrie în propunerea tehnică modalitatea de respectare a cerințelor minime”, ori, în etapa de față, nu se judecă „conformitatea ofertei depuse de .........”, sau concludența răspunsului transmis de acesta, ci necesitatea de a se transmite clarificarea supusă controlului de legalitate. Prin urmare, în opinia sa, consideră a fost introdusă prematur contestarea „concluziilor eronate”, atât timp cât autoritatea contractantă nu s-a pronunțat pe concludența răspunsului și nu a tras o concluzie definitivă cu privire la conformitatea sau neconformitatea ofertei contestatorului. Într-o altă ordine de idei, nu rezultă că autoritatea contractantă a solicitat prezentarea planului de management al mediului, așa cum lasă să se înțeleagă contestatarul la punctul (211) din contestație, apreciind afirmația ca fiind una neîntemeiată. Având în vedere argumentele prezentate, consideră netemeinică și această critică, și solicită Consiliu să o respingă ca nefondată. Cu privire la criticile ridicate la întrebarea II.31 (critica 2.33. din Contestație, punctele 212 - 220), așa cum precizează și ofertantul la punctul (90) din Contestație, conform prevederilor legale, comisia de evaluare are pe o parte, obligația de a analiza în mod complet, cum o ofertă depusă, îndeplinește toate cerințele din caietul de sarcini (și nu doar o parte din acestea), iar pe de altă parte, conform prevederilor de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016, are obligația de a stabili care sunt clarificările și completările necesare pentru evaluarea fiecărei oferte, în cazul în care, fie nu a identificat anumite aspecte, fie le-a identificat, dar acestea sunt neclare, sau nu corespund cerințelor din caietul de sarcini. Prin urmare, apreciază că solicitarea de clarificări a fost adresată în virtutea obligației de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016. Reiterează faptul că și în situația în care aceste solicitări de clarificări ar conține „constatări eronate”, prin răspunsul transmis, ofertantul poate clarifica aspectele supuse clarificării, în sensul că poate indica punctual unde se regăsesc informațiile solicitate, sau, după caz, poate completa oferta în condițiile prevăzute la art. 209 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, cu respectarea principiilor tratamentului egal și transparenței. Pagina 90 din 190

Menționează că atât timp cât i s-a adresat o solicitare de clarificări, înseamnă că autoritatea contractantă nu a stabilit în mod definitiv conformitatea sau neconformitatea ofertei, și tocmai de aceea, pentru a nu lua cea mai drastică decizie, având în vedere principiul proporționalității, a dispus ofertantului să clarifice aspectele pe care le consideră neclare sau neconforme, și nu a respins în mod automat oferta acestuia. Totodată, menționează că în urma analizării răspunsului dat, autoritatea contractantă prin comisia de evaluare se pronunță pe aspectele considerate neclare, necomplete sau contrare documentației de atribuire, în funcție de explicațiile prezentate de ofertant în cadrul răspunsului. Susține că ofertantul dorește ca Consiliul să se pronunțe în legătură cu conformitatea propunerii tehnice așa cum rezultă din următoarele precizări de la punctul (220) din contestație: „din propunerea tehnică a Asocierii ......... (toate cele 8 fișiere) rezultă respectarea tuturor cerințelor minime, precum și a condițiilor impuse prin documentele enumerate în solicitarea de clarificări”, ori, în etapa de față, nu se judecă „conformitatea ofertei depuse de .........”, sau concludența răspunsului transmis de acesta, ci necesitatea de a se transmite clarificarea supusă controlului de legalitate. Prin urmare, în opinia sa, consideră a fost introdusă prematur contestarea „concluziilor eronate”, atât timp cât autoritatea contractantă nu s-a pronunțat pe concludența răspunsului și nu a tras o concluzie definitivă cu privire la conformitatea sau neconformitatea ofertei contestatorului. Având în vedere argumentele prezentate, consideră netemeinică și această critică, și solicită Consiliului să o respingă ca nefondată. Cu privire la criticile ridicate la întrebarea II.32 (critica 2.34. din Contestație, punctele 221 - 222), consideră că întrebarea este formulată destul de clar și detaliat, în sensul că se solicită să se clarifice, unde în propunerea tehnică, se regăsesc anumite informații „(...) descrierea activităților critice aferente serviciilor de proiectare și execuției lucrărilor, precum și măsurile adoptate în vederea îndeplinirii indicatorilor definiți în cadrul punctelor de referință aferente acestor etape (...)” Menționează, de asemenea, că așa cum precizează și ofertantul la punctul (90) din contestație, conform prevederilor legale, comisia de evaluare are pe o parte, obligația de a analiza în mod complet, cum o ofertă depusă, îndeplinește toate cerințele din caietul de sarcini (și nu doar o parte din acestea), iar pe de altă parte, conform prevederilor de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016, are obligația de a stabili care sunt clarificările și completările necesare pentru evaluarea fiecărei oferte, în cazul în care, fie nu a identificat anumite aspecte, fie le-a identificat, dar acestea sunt neclare, sau nu corespund cerințelor din caietul de sarcini. Pagina 91 din 190

Prin urmare, apreciază că solicitarea de clarificări a fost adresată în virtutea obligației de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016. Reiterează că și în situația în care aceste solicitări de clarificări ar conține „constatări eronate”, prin răspunsul transmis, ofertantul poate clarifica aspectele supuse clarificării, în sensul că poate indica punctual unde se regăsesc informațiile solicitate, sau, după caz, poate completa oferta în condițiile prevăzute la art. 209 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, cu respectarea principiilor tratamentului egal și transparenței. Precizează că atât timp cât i s-a adresat o solicitare de clarificări, înseamnă că autoritatea contractantă nu a stabilit în mod definitiv conformitatea sau neconformitatea ofertei, și tocmai de aceea, pentru a nu lua cea mai drastică decizie, având în vedere principiul proporționalității, a dispus ofertantului să clarifice aspectele pe care le consideră neclare sau neconforme, și nu a respins în mod automat oferta acestuia. Menționează că în urma analizării răspunsului dat, autoritatea contractantă prin comisia de evaluare se pronunță pe aspectele considerate neclare, necomplete sau contrare documentației de atribuire, în funcție de explicațiile prezentate de ofertant în cadrul răspunsului. Susține că ofertantul solicită Consiliului să se pronunțe în legătură cu conformitatea propunerii tehnice așa cum rezultă din indicațiile de la punctul (222) din contestație: „ori, în etapa de față, nu se judecă „conformitatea ofertei depuse de .........”, sau concludența răspunsului transmis de acesta, ci necesitatea de a se transmite clarificarea supusă controlului de legalitate. Prin urmare, în opinia sa, consideră că a fost introdusă prematur contestarea „concluziilor eronate”, atât timp cât autoritatea contractantă nu s-a pronunțat pe concludența răspunsului și nu a tras o concluzie definitivă cu privire la conformitatea sau neconformitatea ofertei contestatorului. Având în vedere argumentele prezentate, consideră netemeinică și această critică, și solicită Consiliu să o respingă ca nefondată. Cu privire la criticile ridicate la întrebarea III.1 (critica 2.35. din Contestație, punctele 223 - 225), precizează că în opinia sa, întrebarea este formulată destul de clar și detaliat, în sensul că se solicită să se clarifice de ce schița de proiect prezentată, are o altă structură decât cea solicitată de către autoritatea contractantă prin Anexa nr. 4 din fișierul VO cerințele beneficiarului-revizuit cf aviz.pdf.p7s. De asemenea, menționează că așa cum precizează și ofertantul la punctul (90) din contestație, conform prevederilor legale, comisia de evaluare are pe o parte, obligația de a analiza în mod complet, cum o ofertă depusă, îndeplinește toate cerințele din caietul de sarcini (și nu doar o parte din acestea), iar pe de altă parte, conform prevederilor de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016, are obligația de a stabili care sunt clarificările și completările necesare pentru evaluarea fiecărei oferte, Pagina 92 din 190

în cazul în care, fie nu a identificat anumite aspecte, fie le-a identificat, dar acestea sunt neclare, sau nu corespund cerințelor din caietul de sarcini. Prin urmare, apreciază că solicitarea de clarificări a fost adresată în virtutea obligației de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016. Reiterează faptul că și în situația în care aceste solicitări de clarificări ar conține „constatări eronate”, prin răspunsul transmis, ofertantul poate clarifica aspectele supuse clarificării, în sensul că poate indica punctual unde se regăsesc informațiile solicitate, sau, după caz, poate completa oferta în condițiile prevăzute la art. 209 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, cu respectarea principiilor tratamentului egal și transparenței. Menționează că atât timp cât i s-a adresat o solicitare de clarificări, înseamnă că autoritatea contractantă nu a stabilit în mod definitiv conformitatea sau neconformitatea ofertei, și tocmai de aceea, pentru a nu lua cea mai drastică decizie, având în vedere principiul proporționalității, a dispus ofertantului să clarifice aspectele pe care le consideră neclare sau neconforme, și nu a respins în mod automat oferta acestuia. De asemenea, precizează că în urma analizării răspunsului dat, autoritatea contractantă prin comisia de evaluare se pronunță pe aspectele considerate neclare, necomplete sau contrare documentației de atribuire, în funcție de explicațiile prezentate de ofertant în cadrul răspunsului. Susține că ofertantul solicită Consiliului să se pronunțe în legătură cu conformitatea propunerii tehnice așa cum rezultă din indicațiile de la punctul (225) din contestație: „subscrisa a avut în vedere întocmai această structură” ori, în etapa de față, nu se judecă „conformitatea ofertei depuse de .........”, sau concludența răspunsului transmis de acesta, ci necesitatea de a se transmite clarificarea supusă controlului de legalitate. Prin urmare, în opinia sa, consideră că a fost introdusă prematur contestarea „concluziilor eronate”, atât timp cât autoritatea contractantă nu s-a pronunțat pe concludența răspunsului și nu a tras o concluzie definitivă cu privire la conformitatea sau neconformitatea ofertei contestatorului. Având în vedere argumentele prezentate, consideră netemeinică și această critică, și solicită Consiliu să o respingă ca nefondată. Cu privire la criticile ridicate la Întrebarea III.2 (critica 2.36. din Contestație, punctele 226 - 229), susține că în opinia sa, întrebarea este formulată destul de clar și detaliat, în sensul că se solicită să se clarifice „modalitatea de îndeplinire a cerințelor solicitate privind măsurile de reducere a impactului asupra mediului conform actelor de reglementare în domeniul protecției mediului (acord de mediu nr.4 din 23.12.2021), Pagina 93 din 190

respectiv măsurile de reducere a impactului asupra mediului în timpul realizării proiectului (contractului)”. Evidențiază faptul că, în opinia sa, însuși contestatarul, demonstrează la punctul (227) din contestație, că prin documentația de atribuire s-au solicitat aceste informații, ca apoi, la punctul (229) tot el să se contrazică. De asemenea, menționează că așa cum precizează și ofertantul la punctul (90) din contestație, conform prevederilor legale, comisia de evaluare are pe o parte, obligația de a analiza în mod complet, cum o ofertă depusă, îndeplinește toate cerințele din caietul de sarcini (și nu doar o parte din acestea), iar pe de altă parte, conform prevederilor de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016, are obligația de a stabili care sunt clarificările și completările necesare pentru evaluarea fiecărei oferte, în cazul în care, fie nu a identificat anumite aspecte, fie le-a identificat, dar acestea sunt neclare, sau nu corespund cerințelor din caietul de sarcini. Prin urmare, apreciază că solicitarea de clarificări a fost adresată în virtutea obligației de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016. Reiterează faptul că și în situația în care aceste solicitări de clarificări ar conține „constatări eronate”, prin răspunsul transmis, ofertantul poate clarifica aspectele supuse clarificării, în sensul că poate indica punctual unde se regăsesc informațiile solicitate, sau, după caz, poate completa oferta în condițiile prevăzute la art. 209 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, cu respectarea principiilor tratamentului egal și transparenței. Totodată menționează că atât timp cât i s-a adresat o solicitare de clarificări, înseamnă că autoritatea contractantă nu a stabilit în mod definitiv conformitatea sau neconformitatea ofertei, și tocmai de aceea, pentru a nu lua cea mai drastică decizie, având în vedere principiul proporționalității, a dispus ofertantului să clarifice aspectele pe care le consideră neclare sau neconforme, și nu a respins în mod automat oferta acestuia. Precizează că în urma analizării răspunsului dat, autoritatea contractantă prin comisia de evaluare se pronunță pe aspectele considerate neclare, necomplete sau contrare documentației de atribuire, în funcție de explicațiile prezentate de ofertant în cadrul răspunsului. Susține că ofertantul solicită Consiliului să se pronunțe în legătură cu conformitatea propunerii tehnice așa cum rezultă din indicațiile de la punctul (228) din contestație: „chestiuni incluse în propunerea tehnică” ori, în etapa de față, nu se judecă „conformitatea ofertei depuse de .........”, sau concludența răspunsului transmis de acesta, ci necesitatea de a se transmite clarificarea supusă controlului de legalitate. Prin urmare, în opinia sa, consideră că a fost introdusă prematur contestarea „concluziilor eronate”, atât timp cât autoritatea contractantă Pagina 94 din 190

nu s-a pronunțat pe concludența răspunsului și nu a tras o concluzie definitivă cu privire la conformitatea sau neconformitatea ofertei contestatorului. Având în vedere argumentele prezentate, consideră netemeinică și această critică, și solicită Consiliului să o respingă ca nefondată. Cu privire la criticile ridicate la întrebarea III.3 (critica 2.37. din Contestație, punctele 230 - 231), menționează că în opinia sa, întrebarea este formulată destul de clar și detaliat, în sensul că se solicită să se clarifice „modalitatea de îndeplinire a cerințelor solicitate prin Anexa nr. 4 din fișierul VO Cerințele beneficiarului revizuit cf aviz.pdf.p7s — capitolul 1. Descrierea Proiectului — cerințele aferente punctelor: (a)- (g)”. Totodată, menționează că, așa cum precizează și ofertantul la punctul (90) din contestație, conform prevederilor legale, comisia de evaluare are pe o parte, obligația de a analiza în mod complet, cum o ofertă depusă, îndeplinește toate cerințele din caietul de sarcini (și nu doar o parte din acestea), iar pe de altă parte, conform prevederilor de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016, are obligația de a stabili care sunt clarificările și completările necesare pentru evaluarea fiecărei oferte, în cazul în care, fie nu a identificat anumite aspecte, fie le-a identificat, dar acestea sunt neclare, sau nu corespund cerințelor din caietul de sarcini. Prin urmare, apreciază că solicitarea de clarificări a fost adresată în virtutea obligației de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016. Reiterează faptul că și în situația în care aceste solicitări de clarificări ar conține „constatări eronate”, prin răspunsul transmis, ofertantul poate clarifica aspectele supuse clarificării, în sensul că poate indica punctual unde se regăsesc informațiile solicitate, sau, după caz, poate completa oferta în condițiile prevăzute la art. 209 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, cu respectarea principiilor tratamentului egal și transparenței. Menționează că atât timp cât i s-a adresat o solicitare de clarificări, înseamnă că autoritatea contractantă nu a stabilit în mod definitiv conformitatea sau neconformitatea ofertei, și tocmai de aceea, pentru a nu lua cea mai drastică decizie, având în vedere principiul proporționalității, a dispus ofertantului să clarifice aspectele pe care le consideră neclare sau neconforme, și nu a respins în mod automat oferta acestuia. De asemenea, precizează că în urma analizării răspunsului dat, autoritatea contractantă prin comisia de evaluare se pronunță pe aspectele considerate neclare, necomplete sau contrare documentației de atribuire, în funcție de explicațiile prezentate de ofertant în cadrul răspunsului. Susține că ofertantul a solicitat Consiliului să se pronunțe în legătură cu conformitatea propunerii tehnice așa cum rezultă din Pagina 95 din 190

indicațiile de la punctul (231) din contestație, ori, în etapa de față, nu se judecă „conformitatea ofertei depuse de .........”, sau concludența răspunsului transmis de acesta, ci necesitatea de a se transmite clarificarea supusă controlului de legalitate. Prin urmare, în opinia sa, consideră că a fost introdusă prematur contestarea „concluziilor eronate”, atât timp cât autoritatea contractantă nu s-a pronunțat pe concludența răspunsului și nu a tras o concluzie definitivă cu privire la conformitatea sau neconformitatea ofertei contestatorului. Având în vedere argumentele prezentate, consideră netemeinică și această critică, și solicită Consiliului să o respingă ca nefondată. Cu privire la criticile ridicate la întrebarea III.4 (critica 2.38. din Contestație, punctele 232 - 234), în opinia sa, întrebarea este formulată destul de clar și detaliat, în sensul că se solicită să se clarifice „(...) unde (...) se regăsește modalitatea de îndeplinire a cerințelor solicitate prin Anexa nr. 4 din fișierul VO Cerințele beneficiarului_revizuit cf aviz.pdf.p7s — capitolul 2. Traseul în plan”. Menționează că așa cum precizează și ofertantul la punctul (90) din contestație, conform prevederilor legale, comisia de evaluare are pe o parte, obligația de a analiza în mod complet, cum o ofertă depusă, îndeplinește toate cerințele din caietul de sarcini (și nu doar o parte din acestea), iar pe de altă parte, conform prevederilor de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016, are obligația de a stabili care sunt clarificările și completările necesare pentru evaluarea fiecărei oferte, în cazul în care, fie nu a identificat anumite aspecte, fie le-a identificat, dar acestea sunt neclare, sau nu corespund cerințelor din caietul de sarcini. Prin urmare, apreciază că solicitarea de clarificări a fost adresată în virtutea obligației de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016. Reiterează faptul că și în situația în care aceste solicitări de clarificări ar conține „constatări eronate”, prin răspunsul transmis, ofertantul poate clarifica aspectele supuse clarificării, în sensul că poate indica punctual unde se regăsesc informațiile solicitate, sau, după caz, poate completa oferta în condițiile prevăzute la art. 209 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, cu respectarea principiilor tratamentului egal și transparenței. Consideră că atât timp cât i s-a adresat o solicitare de clarificări, înseamnă că autoritatea contractantă nu a stabilit în mod definitiv conformitatea sau neconformitatea ofertei, și tocmai de aceea, pentru a nu lua cea mai drastică decizie, având în vedere principiul proporționalității, a dispus ofertantului să clarifice aspectele pe care le consideră neclare sau neconforme, și nu a respins în mod automat oferta acestuia. Precizează că în urma analizării răspunsului dat, autoritatea contractantă prin comisia de evaluare se pronunță pe aspectele Pagina 96 din 190

considerate neclare, necomplete sau contrare documentației de atribuire, în funcție de explicațiile prezentate de ofertant în cadrul răspunsului. Susține că ofertantul solicită Consiliului să se pronunțe în legătură cu conformitatea propunerii tehnice așa cum rezultă din indicațiile de la punctele (233) - (234) din contestație, ori, în etapa de față, nu se judecă „conformitatea ofertei depuse de .........”, sau concludența răspunsului transmis de acesta, ci necesitatea de a se transmite clarificarea supusă controlului de legalitate. Prin urmare, în opinia sa, consideră că a fost introdusă prematur contestarea concluziilor eronate”, atât timp cât autoritatea contractantă nu s-a pronunțat pe concludența răspunsului și nu a tras o concluzie definitivă cu privire la conformitatea sau neconformitatea ofertei contestatorului. Având în vedere argumentele prezentate, consideră netemeinică și această critică, și solicită Consiliului să o respingă ca nefondată. Cu privire la criticile ridicate la întrebarea III.5 (critica 2.39. din Contestație, punctele 235 - 236), în opinia sa, întrebarea este formulată destul de clar și detaliat, în sensul că se solicită să se clarifice „modificările si schimbările aduse structurilor menționate în cadrul planșelor prezentate în fișierul VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Partl.pdf pag. 595-610”. Menționează că așa cum precizează și ofertantul la punctul (90) din contestație, conform prevederilor legale, comisia de evaluare are pe o parte, obligația de a analiza în mod complet, cum o ofertă depusă, îndeplinește toate cerințele din caietul de sarcini (și nu doar o parte din acestea), iar pe de altă parte, conform prevederilor de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016, are obligația de a stabili care sunt clarificările și completările necesare pentru evaluarea fiecărei oferte, în cazul în care, fie nu a identificat anumite aspecte, fie le-a identificat, dar acestea sunt neclare, sau nu corespund cerințelor din caietul de sarcini. Prin urmare, apreciază că solicitarea de clarificări a fost adresată în virtutea obligației de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016. Reiterează faptul că și în situația în care aceste solicitări de clarificări ar conține „constatări eronate”, prin răspunsul transmis, ofertantul poate clarifica aspectele supuse clarificării, în sensul că poate indica punctual unde se regăsesc informațiile solicitate, sau, după caz, poate completa oferta în condițiile prevăzute la art. 209 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, cu respectarea principiilor tratamentului egal și transparenței. Consideră că atât timp cât i s-a adresat o solicitare de clarificări, înseamnă că autoritatea contractantă nu a stabilit în mod definitiv conformitatea sau neconformitatea ofertei, și tocmai de aceea, pentru a nu lua cea mai drastică decizie, având în vedere principiul proporționalității, a dispus ofertantului să clarifice aspectele pe care le Pagina 97 din 190

consideră neclare sau neconforme, si nu a respins în mod automat oferta acestuia. De asemenea, precizează că în urma analizării răspunsului dat, autoritatea contractantă prin comisia de evaluare se pronunță pe aspectele considerate neclare, necomplete sau contrare documentației de atribuire, în funcție de explicațiile prezentate de ofertant în cadrul răspunsului. Susține că ofertantul solicită Consiliului să se pronunțe în legătură cu conformitatea propunerii tehnice așa cum rezultă din indicațiile de la punctul (236) din contestație, ori, în etapa de față, nu se judecă „conformitatea ofertei depuse de .........”, sau concludența răspunsului transmis de acesta, ci necesitatea de a se transmite clarificarea supusă controlului de legalitate. Prin urmare, în opinia sa, consideră a fost introdusă prematur contestarea „concluziilor eronate”, atât timp cât autoritatea contractantă nu s-a pronunțat pe concludența răspunsului și nu a tras o concluzie definitivă cu privire la conformitatea sau neconformitatea ofertei contestatorului. Având în vedere argumentele prezentate, consideră netemeinică și această critică, și solicită Consiliului să o respingă ca nefondată. Cu privire la criticile ridicate la întrebarea III.6 (critica 2.40. din Contestație, punctele 237 - 239), în opinia sa, întrebarea este formulată destul de clar și detaliat, în sensul că se solicită să se clarifice „modificările și schimbările aduse structurilor menționate în cadrul planșelor prezentate în fișierul VO ......... - PROPUNERE TEHNIC_Partl.pdf pag. 625-633”. Menționează că așa cum precizează și ofertantul la punctul (90) din contestație, conform prevederilor legale, comisia de evaluare are pe o parte, obligația de a analiza în mod complet, cum o ofertă depusă, îndeplinește toate cerințele din caietul de sarcini (și nu doar o parte din acestea), iar pe de altă parte, conform prevederilor de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016, are obligația de a stabili care sunt clarificările și completările necesare pentru evaluarea fiecărei oferte, în cazul în care, fie nu a identificat anumite aspecte, fie le-a identificat, dar acestea sunt neclare, sau nu corespund cerințelor din caietul de sarcini. Prin urmare, apreciază că solicitarea de clarificări a fost adresată în virtutea obligației de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016. Reiterează faptul că și în situația în care aceste solicitări de clarificări ar conține „constatări eronate”, prin răspunsul transmis, ofertantul poate clarifica aspectele supuse clarificării, în sensul că poate indica punctual unde se regăsesc informațiile solicitate, sau, după caz, poate completa oferta în condițiile prevăzute la art. 209 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, cu respectarea principiilor tratamentului egal și transparenței. Pagina 98 din 190

Menționează că atât timp cât i s-a adresat o solicitare de clarificări, înseamnă că autoritatea contractantă nu a stabilit în mod definitiv conformitatea sau neconformitatea ofertei, și tocmai de aceea, pentru a nu lua cea mai drastică decizie, având în vedere principiul proporționalității, a dispus ofertantului să clarifice aspectele pe care le consideră neclare sau neconforme, și nu a respins în mod automat oferta acestuia. De asemenea, precizează că în urma analizării răspunsului dat, autoritatea contractantă prin comisia de evaluare se pronunță pe aspectele considerate neclare, necomplete sau contrare documentației de atribuire, în funcție de explicațiile prezentate de ofertant în cadrul răspunsului. Susține că ofertantul a solicitat Consiliului să se pronunțe în legătură cu conformitatea propunerii tehnice așa cum rezultă din indicațiile de la punctele (238) - (239) din Contestație, ori, în etapa de față, nu se judecă „conformitatea ofertei depuse de .........”, sau concludența răspunsului transmis de acesta, ci necesitatea de a se transmite clarificarea supusă controlului de legalitate. Prin urmare, în opinia sa, consideră că a fost introdusă prematur contestarea „concluziilor eronate”, atât timp cât autoritatea contractantă nu s-a pronunțat pe concludența răspunsului și nu a tras o concluzie definitivă cu privire la conformitatea sau neconformitatea ofertei contestatorului. Având în vedere argumentele prezentate, consideră netemeinică și această critică, și solicită Consiliului să o respingă ca nefondată. Cu privire la criticile ridicate la întrebarea III.7 (critica 2.41. din Contestație, punctele 240 - 242), menționează că în opinia sa, întrebarea este formulată destul de clar și detaliat, în sensul că se solicită să se clarifice „(...) unde anume ... se regăsește modalitatea de îndeplinire a cerințelor solicitate prin Anexa nr. 4 din fișierul VO_Cerintele beneficiarului revizuit cf aviz.pdf.p7s - capitolul 4. Descriere structura rutiera varianta de ocolire - drum, viaduct, pasaj”. De asemenea, menționează că așa cum precizează și ofertantul la punctul (90) din contestație, conform prevederilor legale, comisia de evaluare are pe o parte, obligația de a analiza în mod complet, cum o ofertă depusă, îndeplinește toate cerințele din caietul de sarcini (și nu doar o parte din acestea), iar pe de altă parte, conform prevederilor de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016, are obligația de a stabili care sunt clarificările și completările necesare pentru evaluarea fiecărei oferte, în cazul în care, fie nu a identificat anumite aspecte, fie le-a identificat, dar acestea sunt neclare, sau nu corespund cerințelor din caietul de sarcini. Prin urmare, apreciază că solicitarea de clarificări a fost adresată în virtutea obligației de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016. Pagina 99 din 190

Reiterează că și în situația în care aceste solicitări de clarificări ar conține „constatări eronate”, prin răspunsul transmis, ofertantul poate clarifica aspectele supuse clarificării, în sensul că poate indica punctual unde se regăsesc informațiile solicitate, sau, după caz, poate completa oferta în condițiile prevăzute la art. 209 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, cu respectarea principiilor tratamentului egal și transparenței. Menționează că atât timp cât i s-a adresat o solicitare de clarificări, înseamnă că autoritatea contractantă nu a stabilit în mod definitiv conformitatea sau neconformitatea ofertei, și tocmai de aceea, pentru a nu lua cea mai drastică decizie, având în vedere principiul proporționalității, a dispus ofertantului să clarifice aspectele pe care le consideră neclare sau neconforme, și nu a respins în mod automat oferta acestuia. De asemenea, precizează că în urma analizării răspunsului dat, autoritatea contractantă prin comisia de evaluare se pronunță pe aspectele considerate neclare, necomplete sau contrare documentației de atribuire, în funcție de explicațiile prezentate de ofertant în cadrul răspunsului. Susține că ofertantul solicită Consiliului să se pronunțe în legătură cu conformitatea propunerii tehnice așa cum rezultă din indicațiile de la punctele (241) - (242) din Contestație, ori, în etapa de față, nu se judecă „conformitatea ofertei depuse de .........”, sau concludența răspunsului transmis de acesta, ci necesitatea de a se transmite clarificarea supusă controlului de legalitate. Prin urmare, în opinia sa, consideră că a fost introdusă prematur contestarea „concluziilor eronate”, atât timp cât autoritatea contractantă nu s-a pronunțat pe concludența răspunsului și nu a tras o concluzie definitivă cu privire la conformitatea sau neconformitatea ofertei contestatorului. Având în vedere argumentele prezentate, consideră netemeinică și această critică, și solicită Consiliului să o respingă ca nefondată. Cu privire la criticile ridicate la întrebarea III.8 (critica 2.42. din Contestație, punctele 243 - 245), menționează că în opinia sa, întrebarea este formulată destul de clar și detaliat, în sensul că se solicită să se clarifice „(...) unde anume ... se regăsește modalitatea de îndeplinire a cerințelor solicitate prin Anexa nr. 4 din fișierul VO_Cerintele beneficiarului_revizuit cf aviz.pdf.p7s - capitolul 5. Descriere si planșe lucrări de consolidare (...)” De asemenea, menționează că așa cum precizează și ofertantul la punctul (90) din contestație, conform prevederilor legale, comisia de evaluare are pe o parte, obligația de a analiza în mod complet, cum o ofertă depusă, îndeplinește toate cerințele din caietul de sarcini (și nu doar o parte din acestea), iar pe de altă parte, conform prevederilor de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016, are obligația de a stabili care sunt clarificările și completările necesare pentru evaluarea fiecărei oferte, Pagina 100 din 190

în cazul în care, fie nu a identificat anumite aspecte, fie le-a identificat, dar acestea sunt neclare, sau nu corespund cerințelor din caietul de sarcini. Prin urmare, apreciază că solicitarea de clarificări a fost adresată în virtutea obligației de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016. Reiterează faptul că în situația în care aceste solicitări de clarificări ar conține „constatări eronate”, prin răspunsul transmis, ofertantul poate clarifica aspectele supuse clarificării, în sensul că poate indica punctual unde se regăsesc informațiile solicitate, sau, după caz, poate completa oferta în condițiile prevăzute la art. 209 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, cu respectarea principiilor tratamentului egal și transparenței. Totodată, precizează că atât timp cât i s-a adresat o solicitare de clarificări, înseamnă că autoritatea contractantă nu a stabilit în mod definitiv conformitatea sau neconformitatea ofertei, și tocmai de aceea, pentru a nu lua cea mai drastică decizie, având în vedere principiul proporționalității, a dispus ofertantului să clarifice aspectele pe care le consideră neclare sau neconforme, și nu a respins în mod automat oferta acestuia. Menționează că în urma analizării răspunsului dat, autoritatea contractantă prin comisia de evaluare se pronunță pe aspectele considerate neclare, necomplete sau contrare documentației de atribuire, în funcție de explicațiile prezentate de ofertant în cadrul răspunsului. Susține că ofertantul solicită Consiliului să se pronunțe în legătură cu conformitatea propunerii tehnice așa cum rezultă din indicațiile de la punctele (244) - (245) din contestație, ori, în etapa de față, nu se judecă „conformitatea ofertei depuse de .........”, sau concludența răspunsului transmis de acesta, ci necesitatea de a se transmite clarificarea supusă controlului de legalitate. Prin urmare, în opinia sa, consideră că a fost introdusă prematur contestarea „concluziilor eronate”, atât timp cât autoritatea contractantă nu s-a pronunțat pe concludența răspunsului și nu a tras o concluzie definitivă cu privire la conformitatea sau neconformitatea ofertei contestatorului. Având în vedere argumentele prezentate, consideră netemeinică și această critică, și solicită Consiliului să o respingă ca nefondată. Cu privire la criticile ridicate la întrebarea III.9 (critica 2.43. din Contestație, punctele 246 - 248), menționează că în opinia sa, întrebarea este formulată destul de clar și detaliat, în sensul că se solicită să se clarifice „(...) precizați unde anume ... se regăsește modalitatea de îndeplinire a cerințelor solicitate prin Anexa nr. 4 din fișierul VO_Cerintele beneficiarului_revizuit cf aviz.pdf.p7s - capitolul 6. Descrierea umpluturilor care vor fi folosite pentru Lucarile de Terasamente (...)”. De asemenea, precizează că așa cum precizează și ofertantul la punctul (90) din contestație, conform prevederilor legale, comisia de Pagina 101 din 190

evaluare are pe o parte, obligația de a analiza în mod complet, cum o ofertă depusă, îndeplinește toate cerințele din caietul de sarcini (și nu doar o parte din acestea), iar pe de altă parte, conform prevederilor de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016, are obligația de a stabili care sunt clarificările și completările necesare pentru evaluarea fiecărei oferte, în cazul în care, fie nu a identificat anumite aspecte, fie le-a identificat, dar acestea sunt neclare, sau nu corespund cerințelor din caietul de sarcini. Prin urmare, apreciază că solicitarea de clarificări a fost adresată în virtutea obligației de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016. Reiterează faptul că și în situația în care aceste solicitări de clarificări ar conține „constatări eronate”, prin răspunsul transmis, ofertantul poate clarifica aspectele supuse clarificării, în sensul că poate indica punctual unde se regăsesc informațiile solicitate, sau, după caz, poate completa oferta în condițiile prevăzute la art. 209 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, cu respectarea principiilor tratamentului egal și transparenței. Precizează că atât timp cât i s-a adresat o solicitare de clarificări, înseamnă că autoritatea contractantă nu a stabilit în mod definitiv conformitatea sau neconformitatea ofertei, și tocmai de aceea, pentru a nu lua cea mai drastică decizie, având în vedere principiul proporționalității, a dispus ofertantului să clarifice aspectele pe care le consideră neclare sau neconforme, și nu a respins în mod automat oferta acestuia. Totodată, menționează că în urma analizării răspunsului dat, autoritatea contractantă prin comisia de evaluare se pronunță pe aspectele considerate neclare, necomplete sau contrare documentației de atribuire, în funcție de explicațiile prezentate de ofertant în cadrul răspunsului. Susține că ofertantul solicită Consiliului să se pronunțe în legătură cu conformitatea propunerii tehnice așa cum rezultă din indicațiile de la punctele (247) - (248) din contestație, ori, în etapa de față, nu se judecă „conformitatea ofertei depuse de .........”, sau concludența răspunsului transmis de acesta, ci necesitatea de a se transmite clarificarea supusă controlului de legalitate. Prin urmare, în opinia sa, consideră că a fost introdusă prematur contestarea „concluziilor eronate”, atât timp cât autoritatea contractantă nu s-a pronunțat pe concludența răspunsului și nu a tras o concluzie definitivă cu privire la conformitatea sau neconformitatea ofertei contestatorului. Având în vedere argumentele prezentate, consideră netemeinică și această critică, și solicită Consiliului să o respingă ca nefondată. Cu privire la criticile ridicate la întrebarea III.10 (critica 2.44. din contestație, punctele 249 - 252), precizează că în opinia sa, întrebarea este formulată destul de clar și detaliat, în sensul că se solicită să se Pagina 102 din 190

clarifice „(...) unde anume (...) se regăsește modalitatea de îndeplinire a cerințelor solicitate prin anexa nr. 4 din fișierul VO_Cerintele beneficiarului_revizuit cf aviz.pdf.p7s - capitolul 9. Descriere și planșe lucrări Spațiul pentru Servicii și Descriere și planșe lucrări centru de întreținere (...)”. Totodată, menționează că așa cum precizează și ofertantul la punctul (90) din contestație, conform prevederilor legale, comisia de evaluare are pe o parte, obligația de a analiza în mod complet, cum o ofertă depusă, îndeplinește toate cerințele din caietul de sarcini (și nu doar o parte din acestea), iar pe de altă parte, conform prevederilor de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016, are obligația de a stabili care sunt clarificările și completările necesare pentru evaluarea fiecărei oferte, în cazul în care, fie nu a identificat anumite aspecte, fie le-a identificat, dar acestea sunt neclare, sau nu corespund cerințelor din caietul de sarcini. Prin urmare, apreciază că solicitarea de clarificări a fost adresată în virtutea obligației de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016. Reiterează faptul că și în situația în care aceste solicitări de clarificări ar conține „constatări eronate”, prin răspunsul transmis, ofertantul poate clarifica aspectele supuse clarificării, în sensul că poate indica punctual unde se regăsesc informațiile solicitate, sau, după caz, poate completa oferta în condițiile prevăzute la art. 209 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, cu respectarea principiilor tratamentului egal și transparenței. De asemenea, menționează că atât timp cât i s-a adresat o solicitare de clarificări, înseamnă că autoritatea contractantă nu a stabilit în mod definitiv conformitatea sau neconformitatea ofertei, și tocmai de aceea, pentru a nu lua cea mai drastică decizie, având în vedere principiul proporționalității, a dispus ofertantului să clarifice aspectele pe care le consideră neclare sau neconforme, și nu a respins în mod automat oferta acestuia. Precizează că în urma analizării răspunsului dat, autoritatea contractantă prin comisia de evaluare se pronunță pe aspectele considerate neclare, necomplete sau contrare documentației de atribuire, în funcție de explicațiile prezentate de ofertant în cadrul răspunsului. Susține că ofertantul solicită Consiliului să se pronunțe în legătură cu conformitatea propunerii tehnice așa cum rezultă din indicațiile de la punctele (251) - (252) din contestație, ori, în etapa de față, nu se judecă „conformitatea ofertei depuse de .........”, sau concludența răspunsului transmis de acesta, ci necesitatea de a se transmite clarificarea supusă controlului de legalitate. Prin urmare, în opinia sa, consideră că a fost introdusă prematur contestarea „concluziilor eronate”, atât timp cât autoritatea contractantă nu s-a pronunțat pe concludența răspunsului și nu a tras o concluzie Pagina 103 din 190

definitivă cu privire la conformitatea sau neconformitatea ofertei contestatorului. Având în vedere argumentele prezentate, consideră netemeinică și această critică, și solicită Consiliului să o respingă ca nefondată. Cu privire la criticile ridicate la întrebarea IV.1 (critica 2.45. din contestație, punctele 253 - 256), precizează că în opinia sa, întrebarea este formulată destul de clar și detaliat, în sensul că se solicită să se justifice „(...) planul calității prezentat și întocmit exclusiv în numele SC ......... SRL și nu în numele ofertantului Asocierea SC ......... SRL - .................. (...)” Menționează că așa cum precizează și ofertantul la punctul (90) din contestație, conform prevederilor legale, comisia de evaluare are pe o parte, obligația de a analiza în mod complet, cum o ofertă depusă, îndeplinește toate cerințele din caietul de sarcini (și nu doar o parte din acestea), iar pe de altă parte, conform prevederilor de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016, are obligația de a stabili care sunt clarificările și completările necesare pentru evaluarea fiecărei oferte, în cazul în care, fie nu a identificat anumite aspecte, fie le-a identificat, dar acestea sunt neclare, sau nu corespund cerințelor din Caietul de sarcini. Prin urmare, apreciază că solicitarea de clarificări a fost adresată în virtutea obligației de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016. Reiterează faptul că și în situația în care aceste solicitări de clarificări ar conține „constatări eronate”, prin răspunsul transmis, ofertantul poate clarifica aspectele supuse clarificării, în sensul că poate indica punctual unde se regăsesc informațiile solicitate, sau, după caz, poate completa oferta în condițiile prevăzute la art. 209 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, cu respectarea principiilor tratamentului egal și transparenței. Precizează că atât timp cât i s-a adresat o solicitare de clarificări, înseamnă că autoritatea contractantă nu a stabilit în mod definitiv conformitatea sau neconformitatea ofertei, și tocmai de aceea, pentru a nu lua cea mai drastică decizie, având în vedere principiul proporționalității, a dispus ofertantului să clarifice aspectele pe care le consideră neclare sau neconforme, și nu a respins în mod automat oferta acestuia. Menționează că în urma analizării răspunsului dat, autoritatea contractantă prin comisia de evaluare se pronunță pe aspectele considerate neclare, necomplete sau contrare documentației de atribuire, în funcție de explicațiile prezentate de ofertant în cadrul răspunsului. Susține că ofertantul dorește ca consiliu să se pronunțe în legătură cu conformitatea propunerii tehnice așa cum rezultă din indicațiile de la punctele (254) - (256) din contestație, ori, în etapa de față, nu se judecă „conformitatea ofertei depuse de .........”, sau concludența răspunsului transmis de acesta, ci necesitatea de a se transmite clarificarea supusă controlului de legalitate. Pagina 104 din 190

Prin urmare, în opinia sa, consideră că a fost introdusă prematur contestarea „concluziilor eronate”, atât timp cât autoritatea contractantă nu s-a pronunțat pe concludența răspunsului și nu a tras o concluzie definitivă cu privire la conformitatea sau neconformitatea ofertei contestatorului. Având în vedere argumentele prezentate, consideră netemeinică și această critică, și solicită Consiliului să o respingă ca nefondată. Cu privire la criticile ridicate la întrebarea IV.2 (critica 2.46. din Contestație, punctele 257 - 261), precizează că în opinia sa, întrebarea este formulată destul de clar și detaliat, în sensul că se solicită să se justifice „lipsa din planul calității prezentat în propunerea tehnică a informațiilor referitoare la (...)”. De asemenea, menționează că așa cum precizează și ofertantul la punctul (90) din contestație, conform prevederilor legale, comisia de evaluare are pe o parte, obligația de a analiza în mod complet, cum o ofertă depusă, îndeplinește toate cerințele din caietul de sarcini (și nu doar o parte din acestea), iar pe de altă parte, conform prevederilor de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016, are obligația de a stabili care sunt clarificările și completările necesare pentru evaluarea fiecărei oferte, în cazul în care, fie nu a identificat anumite aspecte, fie le-a identificat, dar acestea sunt neclare, sau nu corespund cerințelor din caietul de sarcini. Prin urmare, apreciază că solicitarea de clarificări a fost adresată în virtutea obligației de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016. Reiterează faptul că și în situația în care aceste solicitări de clarificări ar conține „constatări eronate”, prin răspunsul transmis, ofertantul poate clarifica aspectele supuse clarificării, în sensul că poate indica punctual unde se regăsesc informațiile solicitate, sau, după caz, poate completa oferta în condițiile prevăzute la art. 209 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, cu respectarea principiilor tratamentului egal și transparenței. De asemenea, precizează că atât timp cât i s-a adresat o solicitare de clarificări, înseamnă că autoritatea contractantă nu a stabilit în mod definitiv conformitatea sau neconformitatea ofertei, și tocmai de aceea, pentru a nu lua cea mai drastică decizie, având în vedere principiul proporționalității, a dispus ofertantului să clarifice aspectele pe care le consideră neclare sau neconforme, și nu a respins în mod automat oferta acestuia. Menționează că în urma analizării răspunsului dat, autoritatea contractantă prin comisia de evaluare se pronunță pe aspectele considerate neclare, necomplete sau contrare documentației de atribuire, în funcție de explicațiile prezentate de ofertant în cadrul răspunsului. Susține că ofertantul dorește ca consiliu să se pronunțe în legătură cu conformitatea propunerii tehnice așa cum rezultă din indicațiile de la punctele (259) - (261) din contestație, ori, în etapa de față, nu se judecă Pagina 105 din 190

„conformitatea ofertei depuse de .........”, sau concludența răspunsului transmis de acesta, ci necesitatea de a se transmite clarificarea supusă controlului de legalitate. Prin urmare, în opinia sa, consideră a fost introdusă prematur contestarea „concluziilor eronate”, atât timp cât autoritatea contractantă nu s-a pronunțat pe concludența răspunsului și nu a tras o concluzie definitivă cu privire la conformitatea sau neconformitatea ofertei contestatorului. Astfel, având în vedere argumentele prezentate, consideră netemeinică și această critică, și solicită Consiliului să o respingă ca nefondată. Cu privire la criticile ridicate la întrebarea IV.2 (critica 2.46. din Contestație, punctele 258 - 270), precizează că în opinia sa, întrebarea este formulată destul de clar și detaliat, în sensul că se solicită să se justifice „lipsa din planul calității prezentat în propunerea tehnică a informațiilor referitoare la (...)” De asemenea, așa cum precizează și ofertantul la punctul (90) din contestație, conform prevederilor legale, comisia de evaluare are pe o parte, obligația de a analiza în mod complet, cum o ofertă depusă, îndeplinește toate cerințele din caietul de sarcini (și nu doar o parte din acestea), iar pe de altă parte, conform prevederilor de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016, are obligația de a stabili care sunt clarificările și completările necesare pentru evaluarea fiecărei oferte, în cazul în care, fie nu a identificat anumite aspecte, fie le-a identificat, dar acestea sunt neclare, sau nu corespund cerințelor din caietul de sarcini. Prin urmare, apreciază că solicitarea de clarificări a fost adresată în virtutea obligației de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016. Reiterează faptul că și în situația în care aceste solicitări de clarificări ar conține „constatări eronate”, prin răspunsul transmis, ofertantul poate clarifica aspectele supuse clarificării, în sensul că poate indica punctual unde se regăsesc informațiile solicitate, sau, după caz, poate completa oferta în condițiile prevăzute la art. 209 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, cu respectarea principiilor tratamentului egal și transparenței. Precizează că atât timp cât i s-a adresat o solicitare de clarificări, înseamnă că autoritatea contractantă nu a stabilit în mod definitiv conformitatea sau neconformitatea ofertei, și tocmai de aceea, pentru a nu lua cea mai drastică decizie, având în vedere principiul proporționalității, a dispus ofertantului să clarifice aspectele pe care le consideră neclare sau neconforme, și nu a respins în mod automat oferta acestuia. Totodată, menționează că în urma analizării răspunsului dat, autoritatea contractantă prin comisia de evaluare se pronunță pe aspectele considerate neclare, necomplete sau contrare documentației Pagina 106 din 190

de atribuire, în funcție de explicațiile prezentate de ofertant în cadrul răspunsului. Susține că ofertantul solicită Consiliului să se pronunțe în legătură cu conformitatea propunerii tehnice așa cum rezultă din indicațiile de la punctele (259) - (261) din contestație, ori, în etapa de față, nu se judecă „conformitatea ofertei depuse de .........”, sau concludența răspunsului transmis de acesta, ci necesitatea de a se transmite clarificarea supusă controlului de legalitate. Prin urmare, în opinia sa, consideră a fost introdusă prematur contestarea „concluziilor eronate”, atât timp cât autoritatea contractantă nu s-a pronunțat pe concludența răspunsului și nu a tras o concluzie definitivă cu privire la conformitatea sau neconformitatea ofertei contestatorului. Având în vedere argumentele prezentate, consideră netemeinică și această critică, și solicită Consiliului să o respingă ca nefondată. Cu privire la criticile ridicate la întrebarea V. (critica 2.47. din contestație, punctele 271 - 283), precizează că în cadrul formularului de Propunere tehnică, la capitolul II. Modalitatea de realizare a contractului la punctul (b) se regăsea următoarea solicitare: b) Ofertanții vor realiza o descriere generala a modului în care vor executa Lucrările, ținând cont și de activitățile reprezentate pentru această etapă în programul de lucrări, precum și a metodelor/tehnologiilor de execuție pe care le vor utiliza, ținând cont de caracteristicile imperative din cerințele beneficiarului. Prin urmare, apreciază că solicitarea de clarificări se referea la „metodele/tehnologiile de execuție pe care le vor utiliza” cu privire la „stratul de formă din pământ stabilizat cu var - 20 cm prevăzut la relocarea drumurilor agricole afectate de varianta ocolitoare conform soluții tehnice prevăzute în studiul de fezabilitate avizat în cadrul CTE- CNAIR SA” și la „Stratul de MAS 16 PMB rul 45/80 pentru calea pe poduri și pasaje (structuri)”, conform soluțiilor tehnice prevăzute în studiul de fezabilitate avizat în cadrul CTE-CNAIR SA, aspecte care țin de realizarea viitorului contract și solicitate prin formularul de propunere tehnică. De asemenea, menționează că, așa cum precizează și ofertantul la punctul (90) din contestație, conform prevederilor legale, comisia de evaluare are pe o parte, obligația de a analiza în mod complet, cum o ofertă depusă, îndeplinește toate cerințele din caietul de sarcini (și nu doar o parte din acestea), iar pe de altă parte, conform prevederilor de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016, are obligația de a stabili care sunt clarificările și completările necesare pentru evaluarea fiecărei oferte, în cazul în care, fie nu a identificat anumite aspecte, fie le-a identificat, dar acestea sunt neclare, sau nu corespund cerințelor din caietul de sarcini. Prin urmare, apreciază că solicitarea de clarificări a fost adresată în virtutea obligației de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016. Pagina 107 din 190

Reiterează că și în situația în care aceste solicitări de clarificări ar conține „constatări eronate”, prin răspunsul transmis, ofertantul poate clarifica aspectele supuse clarificării, în sensul că poate indica punctual unde se regăsesc informațiile solicitate, sau, după caz, poate completa oferta în condițiile prevăzute la art. 209 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, cu respectarea principiilor tratamentului egal și transparenței. De asemenea, precizează că atât timp cât i s-a adresat o solicitare de clarificări, înseamnă că autoritatea contractantă nu a stabilit în mod definitiv conformitatea sau neconformitatea ofertei, și tocmai de aceea, pentru a nu lua cea mai drastică decizie, având în vedere principiul proporționalității, a dispus ofertantului să clarifice aspectele pe care le consideră neclare sau neconforme, și nu a respins în mod automat oferta acestuia. Totodată, menționează că în urma analizării răspunsului dat, autoritatea contractantă prin comisia de evaluare se pronunță pe aspectele considerate neclare, necomplete sau contrare documentației de atribuire, în funcție de explicațiile prezentate de ofertant în cadrul răspunsului. Susține că ofertantul solicită Consiliului să se pronunțe în legătură cu conformitatea propunerii tehnice așa cum rezultă din indicațiile de la punctele (279) - (280) din contestație, ori, în etapa de față, nu se judecă „conformitatea ofertei depuse de .........”, sau concludența răspunsului transmis de acesta, ci necesitatea de a se transmite clarificarea supusă controlului de legalitate. Prin urmare, în opinia sa, consideră a fost introdusă prematur contestarea „concluziilor eronate”, atât timp cât autoritatea contractantă nu s-a pronunțat pe concludența răspunsului și nu a tras o concluzie definitivă cu privire la conformitatea sau neconformitatea ofertei contestatorului. Având în vedere argumentele prezentate, consideră netemeinică și această critică, și solicită Consiliului să o respingă ca nefondată. Cu privire la criticile ridicate la întrebarea VI.1. (critica 2.48. din contestație, punctele 284 - 285), precizează că în urma evaluării ofertei contestatorului, comisia de evaluare a constatat că în cadrul capitolului III. Schița de proiect ofertantul a prezentat o altă structură decât cea solicitată de către autoritatea contractantă prin Anexa nr. 4. Menționează că așa cum precizează și ofertantul la punctul (90) din contestație, conform prevederilor legale, comisia de evaluare are pe o parte, obligația de a analiza în mod complet, cum o ofertă depusă, îndeplinește toate cerințele din caietul de sarcini (și nu doar o parte din acestea), iar pe de altă parte, conform prevederilor de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016, are obligația de a stabili care sunt clarificările și completările necesare pentru evaluarea fiecărei oferte, în cazul în care, fie nu a identificat anumite aspecte, fie le-a identificat, dar acestea sunt neclare, sau nu corespund cerințelor din caietul de sarcini. Pagina 108 din 190

Prin urmare, apreciază că solicitarea de clarificări a fost adresată în virtutea obligației de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016. Reiterează faptul că și în situația în care aceste solicitări de clarificări ar conține „constatări eronate”, prin răspunsul transmis, ofertantul poate clarifica aspectele supuse clarificării, în sensul că poate indica punctual unde se regăsesc informațiile solicitate, sau, după caz, poate completa oferta în condițiile prevăzute la art. 209 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, cu respectarea principiilor tratamentului egal și transparenței. Menționează că atât timp cât i s-a adresat o solicitare de clarificări, înseamnă că autoritatea contractantă nu a stabilit în mod definitiv conformitatea sau neconformitatea ofertei, și tocmai de aceea, pentru a nu lua cea mai drastică decizie, având în vedere principiul proporționalității, a dispus ofertantului să clarifice aspectele pe care le consideră neclare sau neconforme, și nu a respins în mod automat oferta acestuia. De asemenea, precizează că în urma analizării răspunsului dat, autoritatea contractantă prin comisia de evaluare se pronunță pe aspectele considerate neclare, necomplete sau contrare documentației de atribuire, în funcție de explicațiile prezentate de ofertant în cadrul răspunsului. Susține că ofertantul solicită Consiliului să se pronunțe în legătură cu conformitatea propunerii tehnice așa cum rezultă din indicațiile de la punctul (285) din contestație: „Consemnarea Autorității Contractante este eronată”, ori, în etapa de față, nu se judecă „conformitatea ofertei depuse de .........”, sau concludența răspunsului transmis de acesta, ci necesitatea de a se transmite clarificarea supusă controlului de legalitate. Prin urmare, în opinia sa, consideră a fost introdusă prematur contestarea „concluziilor eronate”, atât timp cât autoritatea contractantă nu s-a pronunțat pe concludența răspunsului și nu a tras o concluzie definitivă cu privire la conformitatea sau neconformitatea ofertei contestatorului. Astfel, având în vedere argumentele prezentate, consideră netemeinică și această critică, și solicită Consiliului să o respingă ca nefondată. Cu privire la criticile ridicate la întrebarea VI.2. (critica 2.49. din Contestație, punctele 286 - 287), făcând trimitere la caietul de sarcini, capitolul 6.1 Cerințe privind personalul implicat unde se regăsesc mai multe cerințe și obligații ale viitorului antreprenor, menționează că, așa cum precizează și ofertantul la punctul (90) din contestație, conform prevederilor legale, comisia de evaluare are pe o parte, obligația de a analiza în mod complet, cum o ofertă depusă, îndeplinește toate cerințele din caietul de sarcini (și nu doar o parte din acestea), iar pe de altă parte, conform prevederilor de la art. 134 alin. (1) din HG nr. Pagina 109 din 190

395/2016, are obligația de a stabili care sunt clarificările și completările necesare pentru evaluarea fiecărei oferte, în cazul în care, fie nu a identificat anumite aspecte, fie le-a identificat, dar acestea sunt neclare, sau nu corespund cerințelor din caietul de sarcini. Prin urmare, apreciază că solicitarea de clarificări a fost adresată în virtutea obligației de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016. Susține că într-adevăr este în sarcina comisiei de evaluare de „a analiza integral propunerea tehnică”, dar pentru cazul în care comisia de evaluare nu identifică aspectele solicitate, legiuitorul nu numai că îi dă dreptul, dar chiar îi impune obligația de a solicita clarificări conform prevederilor de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016. Apreciază că această obligație vine cu o obligație corelativă din partea ofertantului, de a răspunde în termen și concludent, la solicitările comisiei de evaluare, obligație rezultată din prevederile sancționatorii de la art. 134 alin. (5) din HG nr. 395/2016. Reiterează faptul că și în situația în care aceste solicitări de clarificări ar conține „constatări eronate”, prin răspunsul transmis, ofertantul poate clarifica aspectele supuse clarificării, în sensul că poate indica punctual unde se regăsesc informațiile solicitate, sau, după caz, poate completa oferta în condițiile prevăzute la art. 209 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, cu respectarea principiilor tratamentului egal și transparenței. Totodată, precizează că atât timp cât i s-a adresat o solicitare de clarificări, înseamnă că autoritatea contractantă nu a stabilit în mod definitiv conformitatea sau neconformitatea ofertei, și tocmai de aceea, pentru a nu lua cea mai drastică decizie, având în vedere principiul proporționalității, a dispus ofertantului să clarifice aspectele pe care le consideră neclare sau neconforme, și nu a respins în mod automat oferta acestuia. De asemenea, menționează că în urma analizării răspunsului dat, autoritatea contractantă prin comisia de evaluare se pronunță pe aspectele considerate neclare, necomplete sau contrare documentației de atribuire, în funcție de explicațiile prezentate de ofertant în cadrul răspunsului. Susține că ofertantul solicită Consiliului să se pronunțe în legătură cu conformitatea propunerii tehnice așa cum rezultă din indicațiile de la punctul (287) din contestație, ori, în etapa de față, nu se judecă „conformitatea ofertei depuse de .........”, sau concludența răspunsului transmis de acesta, ci necesitatea de a se transmite clarificarea supusă controlului de legalitate. Prin urmare, în opinia sa, consideră că a fost introdusă prematur contestarea „concluziilor eronate”, atât timp cât autoritatea contractantă nu s-a pronunțat pe concludența răspunsului și nu a tras o concluzie definitivă cu privire la conformitatea sau neconformitatea ofertei contestatorului. Pagina 110 din 190

Astfel, având în vedere argumentele prezentate, consideră netemeinică și această critică, și solicită Consiliului să o respingă ca nefondată. Cu privire la criticile ridicate la întrebarea VI.3. (critica 2.50. din Contestație, punctele 288 - 292), în opinia sa, simplul fapt că întrebarea este „foarte lungă” și că are „23 de rânduri” nu este de ajuns pentru a proba că aceasta nu este clară. Conform prevederilor de la art. 134 alin. (4) din HG nr. 395/2016, solicitarea de clarificări trebuie să fie destul de „detaliată” și explicită pentru ca ofertanții să poată înțelege ceea ce dorește Comisia de evaluare să clarifice. Ori, susține că această „detaliere” în mod evident că poate conduce la un enunț mai lung. Precizând cu titlu de exemplu că dacă s-ar fi solicitat doar „unde anume în propunerea tehnică prezentată se regăsește personalul cheie RTE propus pentru domeniile/subdomeniile de autorizare necesare in vederea realizării contractului”, atunci întrebarea nu ar mai fi fost completă, în sensul că nu ar fi fost detaliate în mod explicit care sunt „domeniile/subdomeniile de autorizare” pe care autoritatea contractantă consideră că sunt necesare. De altfel, evidențiază faptul că, în opinia sa, din enunțul prezentat la punctul (290) din contestație, rezultă că ofertantul a înțeles în mod corect ceea ce dorește autoritatea contractantă, prin urmare, este neîntemeiată critica că solicitarea de clarificări nu este clară. Arată că în caietul de sarcini la capitolul 6.1.4.3.1. Responsabil tehnic cu execuție se regăsesc următoarele precizări: „Ofertanții vor avea în vedere ca pentru acest expert trebuie descris, în Propunerea Tehnică, momentul în care expertul va interveni în implementarea viitorului contract și modul în care ofertantul și-a asigurat accesul la serviciile acestuia.” Prin urmare, apreciază că solicitarea de clarificări a fost făcută în conformitate cu prevederile documentației de atribuire, apreciind criticile contestatorului ca fiind unele neîntemeiate. Totodată, așa cum precizează și ofertantul la punctul (90) din contestație, conform prevederilor legale, comisia de evaluare are pe o parte, obligația de a analiza în mod complet, cum o ofertă depusă, îndeplinește toate cerințele din caietul de sarcini (și nu doar o parte din acestea), iar pe de altă parte, conform prevederilor de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016, are obligația de a stabili care sunt clarificările și completările necesare pentru evaluarea fiecărei oferte, în cazul în care, fie nu a identificat anumite aspecte, fie le-a identificat, dar acestea sunt neclare, sau nu corespund cerințelor din caietul de sarcini. Prin urmare, apreciază că solicitarea de clarificări a fost adresată în virtutea obligației de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016. Susține că este în sarcina comisiei de evaluare de „a analiza integral propunerea tehnică”, dar pentru cazul în care comisia de evaluare nu identifică aspectele solicitate, legiuitorul nu numai că îi dă Pagina 111 din 190

dreptul, dar chiar îi impune obligația de a solicita clarificări conform prevederilor de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016. În opinia sa, această obligație vine cu o obligație corelativă din partea ofertantului, de a răspunde în termen și concludent, la solicitările comisiei de evaluare, obligație rezultată din prevederile sancționatorii de la art. 134 alin. (5) din HG nr. 395/2016. Reiterează faptul că și în situația în care aceste solicitări de clarificări ar conține „constatări eronate”, prin răspunsul transmis, ofertantul poate clarifica aspectele supuse clarificării, în sensul că poate indica punctual unde se regăsesc informațiile solicitate, sau, după caz, poate completa oferta în condițiile prevăzute la art. 209 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, cu respectarea principiilor tratamentului egal și transparenței. Totodată, menționează că atât timp cât i s-a adresat o solicitare de clarificări, înseamnă că autoritatea contractantă nu a stabilit în mod definitiv conformitatea sau neconformitatea ofertei, și tocmai de aceea, pentru a nu lua cea mai drastică decizie, având în vedere principiul proporționalității, a dispus ofertantului să clarifice aspectele pe care le consideră neclare sau neconforme, și nu a respins în mod automat oferta acestuia. Precizează că în urma analizării răspunsului dat, autoritatea contractantă prin comisia de evaluare se pronunță pe aspectele considerate neclare, necomplete sau contrare documentației de atribuire, în funcție de explicațiile prezentate de ofertant în cadrul răspunsului. Susține că ofertantul solicită Consiliului să se pronunțe în legătură cu conformitatea propunerii tehnice, ori, în etapa de față, nu se judecă „conformitatea ofertei depuse de .........”, sau concludența răspunsului transmis de acesta, ci necesitatea de a se transmite clarificarea supusă controlului de legalitate. Prin urmare, în opinia sa, apreciază că a fost introdusă prematur contestarea „concluziilor eronate”, atât timp cât autoritatea contractantă nu s-a pronunțat pe concludența răspunsului și nu a tras o concluzie definitivă cu privire la conformitatea sau neconformitatea ofertei contestatorului. Astfel, având în vedere argumentele prezentate, consideră netemeinică și această critică, și solicită Consiliului să o respingă ca nefondată. Cu privire la criticile ridicate la întrebarea VI.4. (critica 2.51. din Contestație, punctele 293 - 299), susține că simplul fapt că întrebarea este „foarte lungă” și că are „16 rânduri” nu este de ajuns pentru a proba că aceasta nu este clară. Conform prevederilor de la art. 134 alin. (4) din HG nr. 395/2016, solicitarea de clarificări trebuie să fie destul de „detaliată” și explicită pentru ca ofertanții să poată înțelege ceea ce dorește Comisia de evaluare să clarifice. Pagina 112 din 190

Ori, precizează că această „detaliere” în mod evident că poate conduce la un enunț mai lung. De altfel, susține că din enunțul prezentat la punctul (295) din contestație, rezultă că ofertantul a înțeles în mod corect ceea ce dorește autoritatea contractantă, prin urmare, este neîntemeiată critica că solicitarea de clarificări nu este clară. Totodată, evidențiază faptul că așa cum precizează și contestatarul la punctul (296) din contestație, din răspunsurile de la întrebările (96) și (134) publicate în cadrul răspunsul consolidat nr. 33.649/24.03.2024 rezultă fără urmă de tăgadă necesitatea ca: • în cadrul propunerii tehnice să fie descris: (1) modul în care se va asigura accesul expertul evaluator și (2) momentul în care acesta va interveni în implementarea viitorului contract (a se vedea răspunsul la întrebarea 96); • modalitatea de acces la orice categorie de persoană, inclusiv la expertul evaluator, se poate face prin indicarea unui contract de muncă/colaborare/conlucrare/subcontractare (a se vedea răspunsul la întrebarea 134). Prin urmare, apreciază că solicitarea de clarificări a fost făcută în conformitate cu prevederile documentației de atribuire, criticile contestatorului fiind unele neîntemeiate. De asemenea, menționează că așa cum precizează și ofertantul la punctul (90) din contestație, conform prevederilor legale, comisia de evaluare are pe o parte, obligația de a analiza în mod complet, cum o ofertă depusă, îndeplinește toate cerințele din caietul de sarcini (și nu doar o parte din acestea), iar pe de altă parte, conform prevederilor de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016, are obligația de a stabili care sunt clarificările și completările necesare pentru evaluarea fiecărei oferte, în cazul în care, fie nu a identificat anumite aspecte, fie le-a identificat, dar acestea sunt neclare, sau nu corespund cerințelor din caietul de sarcini. Prin urmare, apreciază că solicitarea de clarificări a fost adresată în virtutea obligației de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016. Într-adevăr, precizează că este în sarcina comisiei de evaluare de „a analiza integral propunerea tehnică”, dar pentru cazul în care comisia de evaluare nu identifică aspectele solicitate, legiuitorul nu numai că îi dă dreptul, dar chiar îi impune obligația de a solicita clarificări conform prevederilor de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016. În opinia sa, această obligație vine cu o obligație corelativă din partea ofertantului, de a răspunde în termen și concludent, la solicitările comisiei de evaluare, obligație rezultată din prevederile sancționatorii de la art. 134 alin. (5) din HG nr. 395/2016. Reiterează faptul că și în situația în care aceste solicitări de clarificări ar conține „constatări eronate”, prin răspunsul transmis, ofertantul poate clarifica aspectele supuse clarificării, în sensul că poate Pagina 113 din 190

indica punctual unde se regăsesc informațiile solicitate, sau, după caz, poate completa oferta în condițiile prevăzute la art. 209 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, cu respectarea principiilor tratamentului egal și transparenței. Susține că atât timp cât i s-a adresat o solicitare de clarificări, înseamnă că autoritatea contractantă nu a stabilit în mod definitiv conformitatea sau neconformitatea ofertei, și tocmai de aceea, pentru a nu lua cea mai drastică decizie, având în vedere principiul proporționalității, a dispus ofertantului să clarifice aspectele pe care le consideră neclare sau neconforme, și nu a respins în mod automat oferta acestuia. Totodată, precizează că în urma analizării răspunsului dat, autoritatea contractantă prin comisia de evaluare se pronunță pe aspectele considerate neclare, necomplete sau contrare documentației de atribuire, în funcție de explicațiile prezentate de ofertant în cadrul răspunsului. Susține că ofertantul solicită Consiliului să se pronunțe în legătură cu conformitatea propunerii tehnice, așa cum rezultă din precizările de la punctul (298) din contestație: „În orice caz, subscrisa a prezentat în propunerea tehnică”, ori, în etapa de față, nu se judecă „conformitatea ofertei depuse de .........”, sau concludența răspunsului transmis de acesta, ci necesitatea de a se transmite clarificarea supusă controlului de legalitate. Prin urmare, în opinia sa, consideră că a fost introdusă prematur contestarea „concluziilor eronate”, atât timp cât autoritatea contractantă nu s-a pronunțat pe concludența răspunsului și nu a tras o concluzie definitivă cu privire la conformitatea sau neconformitatea ofertei contestatorului. Având în vedere argumentele prezentate, consideră netemeinică și această critică, și solicită Consiliului să o respingă ca nefondată. Cu privire la criticile ridicate la întrebarea VI.5. (critica 2.52. din contestație, punctele 300 - 310), în opinia sa, simplu fapt că întrebarea este „foarte lungă” și că are „15 rânduri” nu este de ajuns pentru a proba că aceasta nu este clară. Susține că potrivit art. 134 alin. (4) din HG nr. 395/2016, solicitarea de clarificări trebuie să fie destul de „detaliată” și explicită pentru ca ofertanții să poată înțelege ceea ce dorește comisia de evaluare să clarifice. Ori, după părerea sa, această „detaliere”, în mod evident că poate conduce la un enunț mai lung. De altfel, consideră că din enunțul prezentat la punctul (302) din contestație, rezultă că ofertantul a înțeles în mod corect ceea ce dorește autoritatea contractantă, prin urmare, este neîntemeiată critica că solicitarea de clarificări nu este clară. Evidențiază faptul că așa cum precizează și ofertantul la punctul (90) din contestație, conform prevederilor legale, Comisia de evaluare are pe o parte, obligația de a analiza în mod complet, cum o ofertă Pagina 114 din 190

depusă, îndeplinește toate cerințele din caietul de sarcini (și nu doar o parte din acestea), iar pe de altă parte, conform prevederilor de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016, are obligația de a stabili care sunt clarificările și completările necesare pentru evaluarea fiecărei oferte, în cazul în care, fie nu a identificat anumite aspecte, fie le-a identificat, dar acestea sunt neclare, sau nu corespund cerințelor din caietul de sarcini. Prin urmare, apreciază că solicitarea de clarificări a fost adresată în virtutea obligației de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016. Precizează că este în sarcina comisiei de evaluare de „a analiza integral propunerea tehnică”, dar pentru cazul în care comisia de evaluare nu identifică aspectele solicitate, legiuitorul nu numai că îi dă dreptul, dar chiar îi impune obligația de a solicita clarificări conform prevederilor de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016. Susține că această obligație vine cu o obligație corelativă din partea ofertantului, de a răspunde în termen și concludent, la solicitările comisiei de evaluare, obligație rezultată din prevederile sancționatorii de la art. 134 alin. (5) din HG nr. 395/2016. Reiterează că și în situația în care aceste solicitări de clarificări ar conține „constatări eronate”, prin răspunsul transmis, ofertantul poate clarifica aspectele supuse clarificării, în sensul că poate indica punctual unde se regăsesc informațiile solicitate, sau, după caz, poate completa oferta în condițiile prevăzute la art. 209 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, cu respectarea principiilor tratamentului egal și transparenței. Menționează că atât timp cât i s-a adresat o solicitare de clarificări, înseamnă că autoritatea contractantă nu a stabilit în mod definitiv conformitatea sau neconformitatea ofertei, și tocmai de aceea, pentru a nu lua cea mai drastică decizie, având în vedere principiul proporționalității, a dispus ofertantului să clarifice aspectele pe care le consideră neclare sau neconforme, și nu a respins în mod automat oferta acestuia. Precizează că în urma analizării răspunsului dat, autoritatea contractantă prin comisia de evaluare se pronunță pe aspectele considerate neclare, necomplete sau contrare documentației de atribuire, în funcție de explicațiile prezentate de ofertant în cadrul răspunsului. Precizează că ofertantul solicită Consiliului să se pronunțe în legătură cu conformitatea propunerii tehnice, așa cum rezultă din precizările de la punctul (310) din contestație: „În orice caz, responsabilitățile

personalul

implicat

in

proiectarea/asistența tehnică/verificarea lucrărilor pe durata contractului sunt detaliate în cadrul propunerii tehnice”, ori, în etapa de față, nu se judecă „conformitatea ofertei depuse de .........”, sau concludența răspunsului transmis de acesta, ci necesitatea de a se transmite clarificarea supusă controlului de legalitate. Consideră, prin urmare, că a fost introdusă prematur contestarea „concluziilor eronate”, atât timp cât autoritatea contractantă nu s-a Pagina 115 din 190

pronunțat pe concludența răspunsului și nu a tras o concluzie definitivă cu privire la conformitatea sau neconformitatea ofertei contestatorului. Având în vedere argumentele prezentate consideră netemeinică și această critică, și solicită Consiliului să o respingă ca nefondată. Cu privire la criticile ridicate la întrebarea VII. (critica 2.53. din Contestație, punctele 311 - 317), în opinia sa, solicitarea de clarificări a fost necesară, având în vedere prevederile din cadrul fișei de date la secțiunea II.2.5 Criterii de atribuire, unde, la factorul de evaluare perioada de garanție a lucrărilor se regăsește descrisă nota pe care acesta o inserează în continuare. Prin urmare, apreciază că întrebarea este una „justificată” și legală. Subliniază faptul că în formularea întrebării se face trimitere la capitolul II Modalitatea de realizare a contractului (Metodologie execuție), pentru că, în opinia sa, consideră că în cadrul acestui capitol ar fi trebuit să se regăsească aceste informații. Totuși, consideră că dacă ofertantul a prezentat aceste informații, în cadrul altui capitol din oferta sa, nu ar fi fost o problemă de conformitate, ar fi fost aplicabile prevederile art. 135 alin. (1) din HG nr. 395/2016, în sensul că s-ar fi considerat acest fapt un „viciu de formă” deoarece această situație (acele informații) ar fi susținute în mod neechivoc de sensul și de conținutul altor informații existente inițial în alte documente prezentate de ofertant ( a se vedea definiția viciului de formă de la art. 135 alin. (3) din HG nr. 395/2016). De asemenea, menționează că, așa cum precizează și ofertantul la punctul (90) din contestație, conform prevederilor legale, comisia de evaluare are pe o parte, obligația de a analiza în mod complet, cum o ofertă depusă, îndeplinește toate cerințele din caietul de sarcini (și nu doar o parte din acestea), iar pe de altă parte, conform prevederilor de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016, are obligația de a stabili care sunt clarificările și completările necesare pentru evaluarea fiecărei oferte, în cazul în care, fie nu a identificat anumite aspecte, fie le-a identificat, dar acestea sunt neclare, sau nu corespund cerințelor din caietul de sarcini. Prin urmare, apreciază că solicitarea de clarificări a fost adresată în virtutea obligației de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016. Precizează că este în sarcina comisiei de evaluare de „a analiza integral propunerea tehnică”, dar pentru cazul în care comisia de evaluare nu identifică aspectele solicitate, legiuitorul nu numai că îi dă dreptul, dar chiar îi impune obligația de a solicita clarificări conform prevederilor de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016. Susține că această obligație vine cu o obligație corelativă din partea ofertantului, de a răspunde în termen și concludent, la solicitările comisiei de evaluare, obligație rezultată din prevederile sancționatorii de la art. 134 alin. (5) din HG nr. 395/2016. Pagina 116 din 190

Reiterează că și în situația în care aceste solicitări de clarificări ar conține „constatări eronate”, prin răspunsul transmis, ofertantul poate clarifica aspectele supuse clarificării, în sensul că poate indica punctual unde se regăsesc informațiile solicitate, sau, după caz, poate completa oferta în condițiile prevăzute la art. 209 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, cu respectarea principiilor tratamentului egal și transparenței. Consideră că atât timp cât i s-a adresat o solicitare de clarificări, înseamnă că autoritatea contractantă nu a stabilit în mod definitiv conformitatea sau neconformitatea ofertei, și tocmai de aceea, pentru a nu lua cea mai drastică decizie, având în vedere principiul proporționalității, a dispus ofertantului să clarifice aspectele pe care le consideră neclare sau neconforme, și nu a respins în mod automat oferta acestuia. Menționează că în urma analizării răspunsului dat, autoritatea contractantă prin comisia de evaluare se pronunță pe aspectele considerate neclare, necomplete sau contrare documentației de atribuire, în funcție de explicațiile prezentate de ofertant în cadrul răspunsului. Susține că ofertantul solicită Consiliului să se pronunțe în legătură cu conformitatea propunerii tehnice, așa cum rezultă din precizările de la punctul (317) din contestație: „informații relevante se regăsesc și în secțiunea I 1.7. Măsuri aplicate de ofertant pentru supravegherea lucrărilor în perioada de garanție acordată (Partea 1, paginile 482 - 485), coroborate cu informațiile din tehnologiile de execuție propuse, indicate și în Răspunsul la clarificări” ori, în etapa de față, nu se judecă „conformitatea ofertei depuse de .........”, sau concludența răspunsului transmis de acesta, ci necesitatea de a se transmite clarificarea supusă controlului de legalitate. Prin urmare, în opinia sa, consideră a fost introdusă prematur contestarea „concluziilor eronate”, atât timp cât autoritatea contractantă nu s-a pronunțat pe concludența răspunsului și nu a tras o concluzie definitivă cu privire la conformitatea sau neconformitatea ofertei contestatorului. Având în vedere argumentele prezentate, consideră netemeinică și această critică, și solicită Consiliului să o respingă ca nefondată. Cu privire la criticile de la punctul V Încălcarea principiilor aplicabile în materia achizițiilor publice din contestație (punctele 318 - 319), în opinia sa, în fapt, în cadrul acestui punct, contestatarul reia în mare criticile de la punctul I.3 din contestație. Menționează că principiul tratamentului egal, se referă la situația în care 2 oferte care se află în aceeași situație, trebuie tratat în mod imparțial/egal/transparent, ori, în speța de față, atât ofertantului ........., cât și ofertantului ........., ofertanții care se găseau în etapa de evaluare a propunerilor tehnice, li s-a acordat același termen de răspuns, neputându-se consta o încălcare a acestui principiu. Pagina 117 din 190

Referitor la termenul de răspuns stabilit, precizează că solicitarea de clarificări cu nr. 65.632/17.07.2024 a fost publicată în SEAP pe data de 18.07.2024 ora 08:39, iar termenul de răspuns a fost data de 22.07.2024 ora 23:59. Practic, ofertantul a avut la dispoziție aproape 5 (cinci) zile calendaristice (având în vedere că solicitarea de clarificări a fost postată la prima oră lucrătoare a zilei de 18.07.2024). Menționează că, în apărarea sa, contestatorul a făcut trimitere la prevederile art. 209 alin (1) și (3) din Legea nr. 98/2016, care prevăd un termen de maxim de răspuns de 15 zile lucrătoare, menționând totodată că aceste prevederi se referă la solicitări de completări ale unor anumite documente, care fie lipsesc fie sunt eronate. Ori, obiectul solicitărilor, după părerea sa, nu a fost de a se prezenta „completări” ci de a se „clarifica” punctual anumite aspecte din propunerea tehnică. Prin urmare, susține că la speța de față nu sunt aplicabile prevederile art. 209 alin (1) și (3) din Legea nr. 98/2016, ci, sunt aplicabile prevederile de la art. 134 alin 3 din HG nr. 395/2016: „Comisia de evaluare va stabili termenul-limită în funcție de volumul și complexitatea clarificărilor și completărilor formale sau de confirmare necesare pentru evaluarea fiecărei solicitări de participare/oferte.” De altfel, în forma anterioară, art. 134 alin 3 din HG nr. 395/2016 prevedea că „Termenul astfel stabilit va fi, de regulă, de minimum 1 zile lucrătoare.” În aceeași ordine de idei, arată că prevederile de la art. 209 alin (1) și (3) din Legea nr. 98/2016 prevăd un termen maxim, și nu un termen minim, termen maxim care trebuie să acopere inclusiv o eventuală prelungire a termenului de răspuns.  Astfel, menționează că, potrivit art. 249 din C.pr.civ., „Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.”, ori, în contestația de față, contestatarul nu a prezentat în fapt, nici o probă, din care să rezulte că era necesar un termen mai lung pentru răspuns. Totodată, menționează că, așa cum precizează și ofertantul în cadrul contestației, acesta a răspuns în termenul de răspuns stabilit de comisia de evaluare, nerezultând prin urmare, necesitatea acordării unui termen suplimentar pentru răspuns. De asemenea, subliniază faptul că la fiecare critică ridicată de contestator, autoritatea contractantă era îndreptățită, și chiar obligată de prevederile art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016 să solicite clarificarea aspectelor neclare/necomplete. În opinia sa, contestatorul nu a dovedit punctual, în cadrul niciunei critici, că autoritatea contractantă „a extins cerințele documentației de atribuire” prin solicitările de clarificări, atât timp, cât s-a solicitat doar „clarificarea” unor aspecte punctuale, iar decizia privind conformitatea sau neconformitatea ofertei, va fi luată, după analiza răspunsurilor și Pagina 118 din 190

explicațiilor care au fost formulate de contestator în cadrul răspunsului transmis. Consideră că, doar în cazul în care comisia de evaluare decidea dacă oferta este conformă sau neconformă, doar în baza ofertei, fără a formula nicio solicitare de clarificări, se putea eventual ridica o critică cu privire la modul de evaluare a ofertei. Apreciază că atât timp cât comisia de evaluare a solicitat clarificări ale aspectelor pe care le considera neclare/incomplete sau contrare documentației de atribuire, a acordat șansa ofertantului, să clarifice toate aceste aspecte supuse dezbaterii, și să își dovedească conformitatea propunerii tehnice. Mai departe, precizează că abia în urma acestui răspuns, având în vedere concludența explicațiile date, și cu verificarea încadrării situațiilor supuse dezbaterii, în situațiile unor posibile abateri tehnice minore sau a unor vicii de formă, comisia de evaluare, va stabili cu caracter definitiv conformitatea sau neconformitatea propunerii tehnice depuse de contestatar. Reiterează faptul că în etapa de față nu se judecă „conformitatea ofertei depuse de .........”, sau concludența răspunsului transmis de acesta, ci necesitatea de a se transmite clarificarea supusă controlului de legalitate. Prin urmare, în opinia sa, consideră că a fost introdusă prematur contestarea „concluziilor eronate”, atât timp cât autoritatea contractantă nu s-a pronunțat pe concludența răspunsului și nu a tras o concluzie definitivă cu privire la conformitatea sau neconformitatea ofertei contestatorului. Precizează faptul că atât timp cât contestatorul susține la ultimul alineat de la punctul (318) din contestație, prin care declară că a „(...) prezentat explicații concludente și transmise de autoritatea contractantă. (...)” rezultă pe de o parte că a avut la dispoziție un termen suficient pentru transmiterea răspunsului, iar, pe de altă parte, că nu era necesar să conteste aceste solicitări, și mai mult decât atât, să suspende evaluare până la luarea Deciziei pe fond de către consiliu.  Nu în ultimul rând, reiterează faptul că solicitarea de clarificări, a fost semnată cu semnătură electronică extinsă, dovedind încă odată, dacă nu era evident, că scopul acestei contestații, este să ducă la întârzierea finalizării procedurii, și prejudicierea locuitorilor care s-ar fi putut bucura de această investiție, dacă ar fi fost finalizat într-un termen cât mai scurt, această investiție. În final, reiterează faptul că potrivit art. 249 din C.pr.civ., „Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.”, ori, în contestația de față, contestatorul s-a mulțumit în general să aducă critici, fără a dovedi punctual, netemeinicia sau nelegalitatea solicitărilor de clarificări adresate Pagina 119 din 190

Având în vedere argumentele prezentate, consideră netemeinică și această critică, și solicită Consiliului să o respingă ca nefondată. Prin adresa înregistrată la Consiliu sub nr. 58679/2638/C1 din 16.09.2024, Consiliul informează contestatorul ......... SRL că se poate prezenta la sediul Consiliului, în data de 16.09.2024, în vederea studierii dosarului nr. 2638/2024. Prin adresa înregistrată la Consiliu sub nr. 58924/17.09.2024, contestatorul ......... SRL informează Consiliul că se va prezenta la sediul Consiliului în vederea studierii dosarului nr. 2638/2024, în data de 17.09.2024. Ca urmare a studierii dosarului, prin adresa nr. 59544/19.09.2024, contestatorul ......... SRL formulează concluzii scrise prin care solicită respingerea ca nefondate și netemeinice a susținerilor autorității contractante din punctul de vedere și concluziile scrise. În primul rând, contestatorul susține că autoritatea contractantă a formulat și transmis punctul de vedere și dosarul achiziției publice cu nerespectarea termenului de 5 zile prevăzut de art. 18 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Astfel, precizează că deși contestația a fost formulată la data de 29.07.2024, iar termenul legal de 5 zile s-a împlinit la data de 05.08.2024, autoritatea contractantă a transmis un punct de vedere inițial (i.e. punctul de vedere nr. 67787), la data de 07.08.2024, prin care a tratat sumar, generic și incomplet criticile formulate prin contestațiile formulate de ......... SRL și ......... SRL (Dosar nr. 2599/2024) și un set de concluzii scrise (i.e. concluziile scrise nr. 71013 în cadrul cărora menționează expres că ar fi „punct de vedere cu privire la [...]”), prin care a detaliat motivele pentru care solicită respingerea contestației formulate de ......... SRL, abia la data de 05.09.2024, În opinia sa, autoritatea contractantă a apelat un artificiu (i.e. concluziile scrise) pentru a eluda termenul legal de 5 zile pentru transmiterea punctului de vedere. Susține că nici termenul pentru transmiterea dosarului achiziției nu a fost respectat de autoritatea contractantă. Precizează că deși: contestația a fost formulată la data de 29.07.2024 - potrivit art. 18 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, autoritatea contractantă are obligația de a transmite consiliului o copie a dosarului achiziției publice, în termen de 5 zile de la data la care a primit contestația (i.e. pana la data de 05.08.2024) - Consiliul a solicitat transmiterea dosarului achiziției publice prin adresa C.N.S.C. nr. 51542/2599, 2638/C1/13.08.2024, iar Primăria Municipiului ......... a transmis dosarul achiziției publice abia la data de 02.09.2024 (prin adresa nr. 70.398/02.09.2024). De altfel, precizează că autoritatea contractantă a transmis dosarul achiziției publice în format incomplet, deși Consiliul a solicitat transmiterea tuturor documentelor din dosar ulterioare Deciziei C.N.S.C. nr. 1, singurul proces-verbal de evaluare transmis de Municipiul ......... Pagina 120 din 190

este Procesul-verbal privind evaluarea garanției de participare, a informațiilor din DUAE și a documentelor care îl însoțesc nr. 61345/11.06.2024. De exemplu, în dosarul achiziției publice pus la dispoziția acesteia în format electronic nu se regăsesc cel puțin: rapoartele experților cooptați, deși prin Dispoziția nr. 774/14.06.2023 s- au dispus următoarele: Art. 3. Se numesc experții cooptați pe lângă comisia de evaluare a ofertelor din partea furnizorului de servicii auxiliare achiziției, d-na. Peța Andreea - Ileana și dl, Munteanu Alin-Mihai, experți achiziții publice. Art. 4. Experții cooptați vor exercita atribuțiile, competențele și responsabilitățile stabilite prin actele normative în vigoare, respectiv cu prioritate următoarele: a) analiza ofertelor sub aspectul reglementărilor din domeniul achizițiilor publice; b) elaborarea unui raport de specialitate, pe baza expertizei pe care o deține; c) obligația de a păstra confidențialitatea asupra conținutului ofertelor, precum și asupra oricăror alte informații prezentate de către candidați/ofertanți în procedura de atribuire, în acest sens având obligația de a semna pe propria răspundere o declarație de confidențialitate și imparțialitate; d) respectarea regulilor de evitare a conflictului de interese, astfel cum sunt prevăzute la Secțiunea IV - Reguli de evitare a conflictului de interese, din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare. De asemenea, precizează că nu se regăsește nici procesul-verbal aferent evaluării propunerilor tehnice, în baza cărora au fost solicitate clarificările ofertanților; potrivit Anexei nr. 3 la Ordinul președintelui ANAP nr. 1170/2021 privind aprobarea formularelor standard ale proceselor- verbale intermediare de evaluare aferente procedurilor de atribuire a contractelor/acordurilor-cadru de achiziție publică, a contractelor/ acordurilor-cadru sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, procesul-verbal privind evaluarea conformității propunerilor tehnice cu prevederile caietului de sarcini și, după caz, cu factorii de evaluare va include și „clarificări și răspunsul la clarificări solicitate pe durata evaluării ofertelor tehnice în legătură cu informațiile prezentate”. Prin urmare, solicită Consiliului să solicite Municipiului ......... completarea dosarului achiziției publice; să permită accesul acestuia la dosarul achiziției publice, în format complet; și să prelungească și să îi comunice termenul în cadrul căruia se vor transmite concluziile scrise prin raportare la data la care ni se va acorda accesul și la documentele mai sus menționate, având în vedere faptul că la data de 17.09.2024, dosarul nu a putut fi studiat în integralitatea sa. Pagina 121 din 190

Totodată, susține că punctul de vedere nu răspunde în concret tuturor criticilor din contestație, deși acuză prin punctul de vedere că aprecierile contestatorului ar fi bazate pe presupuneri (paragraf 38), prin contestație, aceasta a arătat în concret, pentru fiecare din cele 54 de solicitări ale autorității contractante contestate din solicitare, modul în care acestea sunt nelegale și abuzive, întrucât încalcă sau sunt excedentare prevederilor documentației de atribuire; încalcă cadrul legal aplicabil solicitărilor de clarificări (e.g. solicitările sunt neclare și nu definesc în mod explicit și suficient de detaliat în ce constau solicitările comisiei de evaluare); includ constatări eronate privind oferta Asocierii .........; și încalcă principiile care guvernează materia achizițiilor publice (în special principiul tratamentului egal). De asemenea, menționează că prin punctul de vedere inițial, autoritatea contractantă tratează sumar, generic și incomplet criticile din contestație. De altfel, în opinia sa, punctul de vedere a fost pentru ambele contestații formulate în cauză, neținând cont de particularitățile fiecărei contestații în parte (atât propunerile tehnice ale Asocierii ......... și Asocierii ........., cât și criticile aduse solicitărilor de clarificări sunt diferite). Astfel, consideră că susținerile din punctul de vedere sunt în cea mai mare parte afirmații pur declarative referitoare la respectarea prevederilor legale și a principiilor aplicabile în materia achizițiilor publice prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 (e.g. pct. 15 și 16 din punctul de vedere), fără a arăta însă în concret (i) modul în care comisia de evaluare și-a respectat atribuțiile legale (deși prin contestație s-a arătat în concret încălcarea exigențelor legale privind formularea solicitărilor de clarificări pentru fiecare întrebare contestată în parte) și (ii) care au fost măsurile adoptate pentru respectarea principiilor reglementate de art. 2 din Legea nr. 98/2016. Susținerile generice din punctul de vedere nu sunt probate de Primăria Municipiului ........., deși sarcina probei incumbă în acest caz autorității contractante (actori incumbit probatio), în temeiul art. 249 din C.pr.civ., invocat repetitiv prin concluziile scrise formulate de autoritatea contractantă ulterior în dosar. Făcând trimitere la afirmațiile inițiale ale autorității contractante, contestatorul evidențiază faptul că Municipiul ......... avea obligația de a răspunde prin punctul de vedere criticilor din contestație referitoare la nelegalitatea solicitării de clarificări; întrebările contestate din solicitarea de clarificări sunt cele care fac obiectul prezentului dosar, și nu răspunsurile la solicitările de clarificări; și de asemenea, evidențiază faptul că prin concluziile scrise, Municipiul ......... revine asupra celor alegate și tratează doar aparent punctual (dar neîntemeiat) fiecare din întrebările criticate. Menționează că prin punctul de vedere, autoritatea contractantă răspunde, totodată, selectiv doar anumitor critici din contestație, pe care le tratează în orice caz superficial și ignoră cu desăvârșire alte critici din Pagina 122 din 190

contestație (e.g. faptul că solicitarea de clarificări include consemnări eronate privind oferta Asocierii .........), sens în care se impune ca aceste critici să fie prezumate ca reflectând realitatea, iar încălcările invocate de subscrisa să fie considerate, de plano, ca dovedite, astfel cum s-a subliniat și în doctrina de specialitate. Subliniază faptul că, în opinia sa, autoritatea contractantă răspunde criticilor din contestație abia prin concluziile scrise formulate în dosar la 05.09.2024 (la aproximativ o lună de la data când avea obligația să formuleze punctul de vedere), încălcând astfel prevederile art. 18 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Consideră că punctul de vedere ar fi trebuit formulat inițial, cu respectarea termenului prevăzut de lege, față de toate criticile din contestație, fiind actul procesual echivalent întâmpinării din procesul civil, prin care autoritatea contractantă își expune apărările. Invocă nelegalitatea solicitării de clarificări, menționând în acest sens că susținerile din punctul de vedere și concluziile scrise nu sunt în măsură să convingă asupra legalității solicitării de clarificări, ci din contră demonstrează nelegalitatea clarificărilor solicitate acestuia pe parcursul evaluării propunerii tehnice a Asocierii .......... Reiterează faptul că termenul acordat de autoritatea contractantă pentru transmiterea răspunsurilor la solicitarea de clarificări este insuficient. Precizează că prin punctul de vedere (paragraful 34) și concluziile scrise (paragraful 5), autoritatea contractantă afirmă că termenul alocat transmiterii răspunsurilor ar fi fost de „5 zile calendaristice întregi”, însă, în opinia sa, autoritatea contractantă omite însă faptul că: - solicitarea a fost postată în SEAP la 18.07.2024 (joi); - autoritatea contractantă a impus Asocierii ........., ca termen limită de răspuns, data de 22.07.2024 (luni); - zilele de 20.07.2024 (sâmbătă) și 21.07.2024 (duminică) sunt zile nelucrătoare, astfel cum rezultă și din art. 137 alin. (1) din Codul muncii, pe care îl invocă. Cu privire la acest aspect, concluzionează că a avut la dispoziție doar un termen de 2 zile lucrătoare pentru a formula un răspuns complet și concludent, termen disproporționat față de numărul mare de solicitări de clarificări adresate (i.e. 54 de întrebări), apreciind termenul acordat de autoritatea contractantă, ca fiind nelegal și insuficient, fapt dovedit, în opinia sa, chiar din conținutul solicitării de clarificări (întrebările se întind pe nu mai puțin de 18 pagini). De altfel, contrar susținerilor autorității contractante, prevederile art. 209 alin. (1) și (2) din Legea nr. 98/2016 sunt aplicabile și în prezenta situație. Prevederea legală vizează toate solicitările de clarificări adresate ofertanților (i.e. inclusiv clarificarea anumitor aspecte din propunerea tehnică), și nu doar solicitările de completări ale unor anumite documente, care fie lipsesc, fie sunt eronate. Pagina 123 din 190

Susține că indiferent de termenele maxime și minime prevăzute de art. 209 din Legea nr. 98/2016 și art. 134 din Normele metodologice pentru transmiterea răspunsurilor la solicitările de clarificări, prevederile legale impun obligația clară a comisiei de evaluare de a stabili termenul- limită în funcție de volumul și complexitatea clarificărilor și completărilor formale sau de confirmare necesare pentru evaluarea fiecărei oferte, cu respectarea principiilor tratamentului egal și transparenței. Reiterează faptul că solicitarea de clarificări nu a fost formulată prin acordarea unui timp de răspuns corelat cu gradul de complexitate al clarificărilor. Consideră că acest aspect rezultă, de altfel, și din comparația solicitărilor de clarificări transmise de autoritatea contractantă către ......... și ......... S.R.L. la data de 17.07.2024 , în etapa evaluării propunerilor tehnice. Precizează că ambele solicitări de clarificări au primit același termen-limită pentru formularea răspunsurilor (i.e. data de 22.07.2024), deși: solicitarea de clarificări adresată ......... SRL a avut 5 întrebări, conținutul acesteia având 4 pagini, iar solicitarea de clarificări adresată ......... a avut de 10 ori mai multe întrebări, respectiv 54 întrebări, conținutul acesteia având 18 pagini. Apreciază că Municipiul ......... a formulat solicitarea de clarificări cu încălcarea principiului tratamentului egal, prin acordarea unui termen de răspuns vădit disproporționat prin raportare la complexitatea și volumul întrebărilor. Invocă faptul că solicitările depășesc cerințele din documentația de atribuire, argumentând în primul rând că, deși însăși autoritatea contractantă subliniază caracterul obligatoriu al documentației de atribuire (paragraful (15) din punctul de vedere), întrebările din solicitarea de clarificări depășesc flagrant cerințele acesteia, astfel cum am detaliat prin secțiunea 1.4. din contestație. Susține că autoritatea contractantă încalcă astfel flagrant legislația achizițiilor publice, deoarece aceste cerințele din solicitarea de clarificări nu au fost aduse la cunoștința operatorilor economici prin documentația de atribuire și/sau anunțul de participare. Apreciază că întrebările nu au fost formulate prin raportare la cerințele din documentația de atribuire (deși acestea aparent fac trimitere la documentație), ci prin raportare la modul în care a fost concepută oferta .........., menționând că autoritatea contractantă nu face referire la acest aspect nici în punctul de vedere și nici în concluziile scrise. De asemenea, menționează că prin concluziile scrise, autoritatea contractantă afirmă că acesta nu ar fi prezentat în concret aspectele care „depășesc cerințele din documentația de atribuire”. În cadrul Secțiunii 1.4. din contestație însă, au fost prezentate doar exigențele legale cu privire la formularea solicitărilor de clarificări de către comisia de evaluare. Menționează că în Secțiunea 2 - Nelegalitatea punctuală a solicitărilor de clarificări din contestație, acesta a arătat în concret pentru Pagina 124 din 190

toate și fiecare din solicitările care depășesc cadrul cerințelor din documentația de atribuire (i.e. I.1, I.3, II.1 - II.31, III.2, IV.2, V, VI.3- VI.5) aspectele de nelegalitate pentru care se impun a fi anulate iar autoritatea contractantă răspunde prin concluziile scrise acestor critici punctuale din contestație. Consideră că nelegalitatea transmiterii unor astfel de solicitări de clarificări care excedează documentației de atribuire a fost reținută și în jurisprudența anterioară a Consiliului, la care face trimitere în continuare. În al doilea rând, contestatorul precizează că, fără să răspundă în concret tuturor criticilor din contestație referitoare la încălcarea documentației de atribuire prin solicitările de clarificări adresate (acestea fiind tratatate abia prin concluziile scrise), prin punctul de vedere, autoritatea contractantă răspunde doar criticilor referitoare la cerințele care vizează activitatea antreprenorului, după semnarea contractului (în etapa de realizare a lucrărilor), afirmând că acesta ar fi într-o confuzie referitoare la termenii de „antreprenor”, „operator economic” și „ofertant” (paragraful 22 din punctul de vedere). Subliniază că a arătat prin contestație faptul că există o serie de cerințe care vizează activitatea antreprenorului, calitate dobândită de ofertantul declarat câștigător după semnarea contractului (în etapa de realizare a lucrărilor) și că obligațiile antreprenorului incidente în etapa de executare a contractului nu pot fi aplicate în etapa de ofertare, astfel cum s-a reținut deja cu putere de lucru judecat în Decizia CNSC anterioară. Totodată, precizează că și la paragraful (32) din punctul de vedere, se face referire la același concept, autoritatea contractantă considerând însă că obligațiile antrepronorului ar trebui verificate încă de la etapa de evaluare a unei propuneri tehnice care se referă nu numai la execuție ci și la proiectare. Reiterează faptul că termenul „antreprenor” a fost utilizat în mod corect prin contestație (ofertantul câștigător care semnează contractul de achiziție publică), până la acel moment participanții la procedură fiind ofertanți. În condițiile în care cerințele la care face referire autoritatea contractantă fac referire la documentele antreprenorului în faza de execuție, este evident că nu poate face obiectul evaluării, în faza de ofertare, aspect reținut deja de consiliu prin Decizia anterioară, inserând print screen din aceasta. Reiterează faptul că autoritatea contractantă cere prin solicitarea de clarificări inclusiv detalii legate de execuția lucrărilor care pot fi livrate doar în urma etapei de proiectare. Totodată, apreciază că nu pot fi primite susținerile autorității contractante în sensul în care acesta ar fi încercat să asimileze propunerea tehnică la nivelul unei simple declarații prin care să fie însușite cerințe documentației de atribuire, în condițiile în care oferta Pagina 125 din 190

Asocierii ......... are peste 3.000 de pagini în care este demonstrate îndeplinirea cerințelor din documentația de atribuire aplicabile etapei de ofertare. Consideră că autoritatea contractantă distorsionează susținerile din contestație. Precizează că declarația pe propria răspundere prin care și-a exprimat acordul față de toate prevederile condițiilor contractuale și s-a obligat, totodată, să respecte toate obligațiile prezentate în conținutul acestora, invocată la paragraful (61) din contestație a fost invocată pentru a arăta nelegalitatea multiplelor consemnări eronate privind oferta Asocierii ......... în sensul în care ar lipsi „cu desăvârșire” anumite informații (deși secțiunile relevante din ofertă unde se află respectivele informații sunt clare). Apreciază că solicitările de clarificări sunt neclare și nu definesc în mod explicit și suficient de detaliat în ce constau solicitările comisiei de evaluare. Consideră că prin punctul de vedere, autoritatea contractantă pretinde că solicitările de clarificări ar fi fost clar formulate, explicite și pe înțelesul oricărei persoane și se referă la factorii de evaluare tehnici, menționând că factorii de evaluare tehnici se referă la perioada de garanție și experiența anumitor experți cheie pentru proiectare. Precizează că prin concluziile scrise, autoritatea contractantă susține că nici la această critică acesta nu ar fi detaliat „în fapt” care sunt aspectele neclare sau insuficient de explicite. Similar celor arătate mai sus, în secțiunea I.5. din contestație însă, au fost prezentate doar exigențele legale cu privire la formularea solicitărilor de clarificări de către comisia de evaluare. Precizează că în secțiunea 2 - nelegalitatea punctuală a solicitărilor de clarificări din contestație, a arătat în concret pentru toate și fiecare din solicitările care încalcă exigențele de claritate (întrebările I.1, II.1, II.2, II.23, II.24, II.31, II.32, III.1, IV.3 - VI.5) aspectele de nelegalitate care atrag invalidarea acestora. Reiterează faptul că solicitările de clarificări sunt neclare și nu definesc în mod explicit și suficient de detaliat în ce constau solicitările comisiei de evaluare, apreciind că majoritatea întrebărilor contestate din solicitarea de clarificări (inclusiv întrebările I.1. și II.2. exemplificate prin concluziile scrise) sunt formulate ambiguu și conțin nu doar „subiect și predicat”, ci și referințe multiple atât la cerințele documentației de atribuire și prevederile legale, cât și la oferta Asocierii ........., fiind dificil de urmărit întrebarea autoritătii contractante. Cu titlu de exemplu, precizează că față de întrebarea nr. I.1. la care se face referire prin concluziile scrise, autoritatea contractantă precizează că subiectul întrebării a fost de a clarifica neconcordanțele între punctele de referință precizate la punctul 12.3.9.5 din caietul de sarcini cu punctele de referință precizate în cadrul capitolul „Evidențierea punctelor cheie (jaloanelor) și a punctelor de referință în execuția contractului de la paginile 436 - 441 din propunerea tehnică a Pagina 126 din 190

ofertantului”. Or, în cadrul propunerii tehnice (paginile 436-441) sunt prezentate puncte de referință posibile care pot fi propuse spre aprobare beneficiarului și supervizorului la momentul definirii celorlalte puncte de referință, astfel cum prevede cerința 12.39.4 Puncte de referință din cerințele beneficiarului și anume „Conformitatea evoluției lucrărilor cu programul de execuție/referință al antreprenorului stabilit conform prevederilor subclauzei 17.8 sau cu programul de execuție actualizat/revizuit/completat/corectat (noul program de referință) al antreprenorului stabilit conform prevederilor subclauzei 17.11 și respectiv 17.12 este controlat printr-un sistem de 6 puncte de referință prin care se asigură monitorizarea și evaluarea evoluției lucrărilor. În mod obligatoriu un indicator din cadrul punctelor de referință va fi reprezentat de îndeplinirea indicatorilor prevăzuți la punctul de referință anterior.” Precizează că graficul de eșalonare calendaristică Gantt elaborat în conformitate cu capitolul 12.39.5 (1) „Mai jos sunt definite integral Punctul de referință nr. 1, Punctul de referință nr. 2, Punctul de referință nr. 3. Menționează că definirea celorlalte trei puncte de referință, va fi făcută de către beneficiar împreună cu supervizorul și va fi transmisa antreprenorului în termen 15 zile de la data acceptării de către supervizor a programului de execuție al antreprenorului ca deveni astfel programul de referință” este prezentat în cadrul propunerii tehnice VO ......... - PROPUNERE TEHNICĂ_part 3.pdf (paginile 191 - 193). În concluzie, în opinia sa, condițiile de realizare a punctelor de referință respectă cerințele solicitate de autoritatea contractantă prin documentația de atribuire (cerințele de la capitolul 12.39 punctele de referință coroborat cu prevederile răspunsului consolidat la solicitările de clarificări nr. 33649/24.03.2023 - punctul 70). Susține că solicitările de clarificări includ constatări eronate privind oferta Asocierii .......... Astfel, subliniază că, de asemenea, contrar afirmațiilor autorității contractante din concluziile scrise, prin contestație, acesta a arătat pentru fiecare solicitare de clarificări în parte care sunt aspectele în mod concret criticate și unde s-a concluzionat în mod eronat că din propunerea tehnică a Asocierii ......... ar lipsi „cu desăvârșire” anumite informații (deși secțiunile relevante din ofertă unde se află respectivele informații sunt clare). Menționează că prin concluziile scrise, autoritatea contractantă invocă prematuritatea acestor critici, întrucât, la momentul solicitării clarificărilor, nu ar fi fost stabilită în mod definitiv conformitatea sau neconformitatea ofertei. Pentru a evidenția cele precizate, face trimitere la constatările autorității contractante, inserate în print screen, cu mențiunea că aceasta omite să precizeze prin concluziile scrise că, fără a aștepta răspunsul la clarificări, în cadrul solicitărilor ante-menționate, Pagina 127 din 190

comisia de evaluare a reținut și o presupusă lipsă totală din propunerea tehnică a anumitor informații și/sau o pretinsă nerespectare a anumitor cerințe. Subliniază faptul că rolul solicitării de clarificări este de a oferi posibilitatea operatorului economic să transmită anumite explicații cu privire la oferta sa prin raportare la anumite nelămuriri ale comisiei de evaluare, inserând printscreen în acest sens. De asemenea, remarcă faptul că în cazul solicitării de clarificări însă, autoritatea contractantă nu a mai așteptat explicațiile prezentate de ofertant în cadrul răspunsului, ci a reținut prin chiar întrebările transmise faptul că anumite informații ar „lipsi cu desăvârșire”, indicând că aceasta și-ar fi format deja o opinie cu privire la oferta Asocierii ........., fără a acorda în mod real eficiență art. 209 alin. (1) din Legea nr. 98/2016. Susține că solicitările de clarificări încalcă principiile care guvernează materia achizițiilor publice (în special principiul tratamentului egal), sens în care precizează că deși însăși autoritatea contractantă subliniază prin punctul de vedere obligația respectării principiului tratamentului (invocând la paragraful (41) din punctul de vedere inclusiv jurisprudență europeană), solicitarea de clarificări încalcă în mod grav principiile care guvernează materia achizițiilor publice (în special principiul tratamentului egal), prin (i) acordarea unui termen de 2 zile lucrătoare pentru transmiterea răspunsurilor la solicitările de clarificări (54 de întrebări, 18 pagini), care este vădit disproporționat prin raportare la volumul acestora; (ii) extinderea, prin întrebările cuprinse în Solicitarea de clarificări, a propriilor cerințe din documentația de atribuire și (iii) includerea unor constatări vădit eronate în chiar cuprinsul întrebărilor formulate. Față de nelegalitatea punctuală a solicitărilor de clarificări - 4.1. întrebarea I.1., în opinia sa, prin concluziile scrise, autoritatea contractantă citează în mod trunchiat întrebarea nr. I.1 din solicitarea de clarificări. Reiterează faptul că întrebarea este neclară (inclusiv prin fraza lungă și trimiterile alambicate ba la cerințele documentației de atribuire, ba la propunerea tehnică a Asocierii .........) și nu definește concret care sunt justificările solicitate pentru informațiile care stau la baza modului de elaborare a Graficului de eșalonare calendaristică Gantt (Programul de Execuție) prezentat, pe care autoritatea contractantă le-a solicitat. Consideră că întrebarea este și contrară documentației de atribuire, întrucât nu au fost definite toate punctele de referință, astfel cum recunoaște și autoritatea contractantă prin concluziile scrise și cum a arătat atât prin contestație, cât și anterior în prezentul înscris. Precizează că în propunerea tehnică, astfel cum a fost indicat și în răspunsul la solicitarea de clarificări, punctele de referință astfel cum au fost definite în caietul de sarcini, au fost indicate în Graficul de eșalonare Pagina 128 din 190

calendaristică Gantt (Programul de Execuție) prezentat, în cadrul propunerii tehnice (VO ......... - PROPUNERE TEHNICA_part 3.pdf, paginile 191 - 193). În continuare inserează în print screen graficul de execuție lucrări. Cu privire la întrebarea I.3, făcând trimitere la paragrafele (46) - (47) din concluziile scrise, precizează că autoritatea contractantă distorsionează susținerile sale din contestație. Subliniază că la paragraful (74) din contestație, pe care îl redă, s-a menționat cu titlu de exemplu o cerință dintr-un alt contract având ca obiect doar execuție lucrări, unde ar fi putut fi declarate cantitățile de lucrări, spre deosebire de prezentul contract aferent procedurii de atribuire organizate de Municipiul ......... (care vizează atât serviciile de proiectare, cât și execuția lucrărilor), redând de asemenea, paragrafele (75) și (76). Menționează că a arătat pe larg, atât prin răspunsul la solicitarea de clarificări, cât și prin contestație, faptul că această cerință nu a existat în documentația de atribuire (astfel cum a fost aceasta amendată prin răspunsurile la solicitările de clarificări privind documentația de atribuire). Precizează că autoritatea contractantă nu a solicitat la niciun moment ca activitățile să includă alocate numărul resurselor necesare proiectării (numărul și specialitățile proiectanților, verificatori autorizați, utilaje, aparate și softuri specifice) și numărul resurselor necesare execuției lucrărilor (principalele materiale ce se vor pune în operă, manoperă - numărul și meseriile de muncitori, Utilaje). Consideră că simplul fapt că autoritatea contractantă face referire la documentația de atribuire a unei alte proceduri cu un alt specific (indicată de acesta ca termen de comparație) indică fie necunoașterea propriei documentație, fie o încercare de inducere în eroare a consiliului. În legătură cu întrebarea II.1, apreciază că deși prin contestație s-a demonstrat nelegalitatea solicitării de clarificări dintr-o dublă perspectivă, prin concluziile scrise, Municipiul ......... trece sub tăcere caracterul contradictoriu al solicitării de clarificări: pe de o parte, se reține „lipsa în totalitate” a celor 21 de obligații generale solicitate în cadrul capitolului 4.1. și, pe de altă parte, se face referire la obligațiile generale ale asocierii incluse în propunerea tehnică a Asocierii ......... (paginile 116-117). Totodată, menționează că prin paragrafele (54) - (59) din concluziile scrise, autoritatea contractantă face referire la o pretinsă prematuritate a contestării „concluziilor eronate”, invocând că (i) solicitarea de clarificări a fost adresată în virtutea obligației de la art. 134 alin. (1) din Normele metodologice, (ii) prin răspunsul transmis, ofertantul poate clarifica aspectele supuse clarificări și (ii) la momentul solicitării, comisia de evaluare nu s-ar fi pronunțat pe concludența răspunsului. Evidențiază că Municipiul ......... reiterează aceste argumente în cadrul mai multor puncte pe parcursul concluziilor scrise. Pagina 129 din 190

Consideră că, în primul rând, aceste argumente nu sunt relevante în cazul întrebării II.1., pe care o relatează în continuare, întrucât ceea ce s-a contestat este faptul că solicitarea de clarificări excedează cerințelor documentației de atribuire, întrucât, prin documentația de atribuire, autoritatea contractantă nu a solicitat ca cele 21 de obligații să se regăsească listate în ofertă. De asemenea, în opinia sa, contrar susținerilor din concluziile scrise, astfel cum rezultă din cerințele citate prin contestație: - propunerea tehnică trebuie să cuprindă elementele prevăzute în Formularul nr. 4 - Propunere tehnică. Arată că activitățile privind obligațiile generale, predarea proiectului etc. sunt atât obligații contractuale (asumate prin asumarea clauzelor contractuale și care incumbă antreprenorului) cât și obligații legale ale proiectantului și executantului; încercarea autorității contractante de a se îndepărta de cele reținute de consiliu în decizia anterioară cu privire la distincția dintre ofertant și antreprenor, nu poate fi depășită prin adăugarea atributului „viitorului” antreprenor. - propunerea tehnică prezentată în toate cele 8 fișiere reprezintă modalitatea de îndeplinire a cerințelor unde există descrierea concretă pe care ofertantul o prezintă autorității contractante în vederea îndeplinirii cerințelor sale cu privire la cap. 4.1 Obligațiile generale și este indisolubil legată de specificațiile tehnice din documentația de atribuire, caietul de sarcini denumit generic „cerințele beneficiarului” și de studiul de fezabilitate; - autoritatea contractantă are obligația să extragă informațiile suficiente și relevante din propunerea tehnică a Asocierii ......... și să le interpreteze în mod global, în virtutea atribuțiilor sale legale. În al doilea rând, consideră că susținerile autorității contractante de la paragrafele (54) - (59) din concluziile scrise sunt netemeinice, precizând următoarele: - în formularul de propunere tehnică sunt stabilite informațiile minime de indicat în propunerea tehnică; ofertele nu pot fi evaluate prin raportare la oferta câștigătoare, astfel cum a procedat Municipiul ......... în acest caz; în caz contrar, ofertanții puteau copia integral caietul de sarcini și, așa cum indică se indică la acest punct, propunerea tehnica era considerata admisibilă; - art. 127 alin. (1) lit. f) din Normele metodologice coroborat cu art. 133 alin. (1) din Normele metodologice impun comisiei de evaluare obligația de a verifica propunerile tehnice prezentate de ofertanți, din punctul de vedere al modului în care acestea corespund cerințelor din caietul de sarcini și obligația de a analiza și de a verifica fiecare ofertă din punctul de vedere al elementelor tehnice propuse; această evaluare presupune o evaluare completă și coroborată a tuturor informațiilor prezentate de ofertant în propunerea tehnică și, după caz, solicitarea de clarificări, dacă este cazul, în virtutea obligației de la art. 134 alin. (1) din Normele metodologice; în cazul ofertei Asocierii ......... însă, fără a aștepta analiza răspunsurilor la clarificări, autoritatea contractantă concluzionează în mod eronat încă din cadrul solicitării că din propunerea tehnică a Asocierii ......... ar lipsi „cu Pagina 130 din 190

desăvârșire” anumite informații/solicită clarificări deși secțiunile relevante din ofertă unde se află respectivele informații sunt clare/reține o pretinsă nerespectare a cerințelor documentației de atribuire; - deși însăși autoritatea contractantă reține că se pronunță pe aspectele considerate neclare, necomplete sau contrare documentației de atribuire, „în funcție de explicațiile prezentate de ofertant în cadrul răspunsului”, apreciază că din maniera în care au fost redactate întrebările, este evident că autoritatea contractantă și-a format deja o opinie cu privire la oferta Asocierii .........; - susține că a clarificat și prin răspunsurile la clarificări toate întrebările comisiei de evaluare (e.g. inclusiv prin indicarea punctuala a aspectelor supuse clarificării); față de nelegalitatea solicitării de clarificări însă (în cazul ofertei Asocierii ......... neexistând aspecte considerate neclare, necomplete sau contrare documentației de atribuire), consideră că și-a exercitat dreptul legal de a contesta conținutul solicitării de clarificări; în caz contrar, într-un eventual dosar format ca urmare a contestării unei eventuale decizii de respingere a ofertei în baza solicitării de clarificări, autoritatea contractantă ar fi invocat tardivitatea acestor critici aduse solicitării de clarificări; prin maniera în care a solicitat clarificări (care excedează documentației de atribuire, neclare și care cuprind consemnări eronate), este evident că autoritatea contractantă a încălcat rolul solicitărilor de clarificări, respectiv de a lămuri anumite aspecte cu privire la documente aflate în ofertă sau de a se asigura de conformitatea ofertei. Evidențiază faptul că aceste observații nu vor fi reluate prin prezentul document și sunt valabile pentru fiecare întrebare unde au fost acestea invocate de autoritatea contractantă prin concluziile scrise. În legătură cu întrebările II.2 - II.5., precizează că autoritatea contractantă reia mecanic exact aceleași două idei (cu privire la îndeplinirea cerințelor din caietul de sarcini și pretinsa prematuritate a criticilor), demontate deja la secțiunea anterioară și pentru toate întrebările din II.2 - II.5. Menținează că prin contestație, punctual față de aceste întrebări s- a arătat nelegalitatea fiecărei întrebări în parte: fie caracterul neclar al întrebării, fie depășirea cerințelor din documentație, fie caracterul eronat al celor consemnate în cuprinsul întrebării. Astfel, solicită Consiliului să aibă în vedere criticile sale din contestație și, mutatis mutandis, argumentele de la secțiunea anterioară care demontează cele alegate de autoritatea contractantă. Față de întrebarea II.6, în opinia sa, concluzia autorității contractante în sensul în care întrebarea ar fi justificată, este eronată. Făcând trimitere la formularul de propunere tehnică, arată ce a solicitat autoritatea contractantă, precizând expres că este vorba despre informațiile/documentele solicitate în anexa 6 la cerințele beneficiarului. Susține că autoritatea contractantă reia mecanic exact aceleași două idei (cu privire la îndeplinirea cerințelor din caietul de sarcini și pretinsa prematuritate a criticilor), demontate deja la secțiunea anterioară și pentru toate întrebarea II.6. Pagina 131 din 190

Astfel, solicită Consiliului să aibă în vedere criticile sale din contestație și, mutatis mutandis, argumentele de la secțiunea anterioară care demontează cele alegate de autoritatea contractantă. Cu privire la întrebările II.7-II.22, evidențiază că, în opinia sa, autoritatea contractantă reia mecanic exact aceleași două idei (cu privire la îndeplinirea cerințelor din caietul de sarcini și pretinsa prematuritate a criticilor), demontate deja la secțiunea anterioară și pentru toate întrebările din II.7 - II.22. Precizează că prin contestație, punctual față de aceste întrebări s-a arătat nelegalitatea fiecărei întrebări în parte: fie caracterul neclar al întrebării, fie depășirea cerințelor din documentație, fie caracterul eronat al celor consemnate în cuprinsul întrebării. Astfel, solicită Consiliului să aibă în vedere criticile sale din contestație și, mutatis mutandis, argumentele de la secțiunea anterioară care demontează cele alegate de autoritatea contractantă. Referitor la întrebarea II.23, susține că prin concluziile scrise, Municipiul ......... nu răspunde concret la criticile din contestație. Astfel, apreciază că susținerile de la paragrafele (258) - (265) referitoare la prematuritatea criticilor nu sunt relevante pentru această întrebare care nu a fost criticată din perspectiva consemnărilor eronate, ci a neclarității întrebării și a modului în care întrebarea contravine prevederilor documentației de atribuire care a permis subcontractarea acestor activități. În opinia sa, contrar susținerilor autorității contractante, neclaritatea întrebării nu decurge din simplul fapt că întrebarea este redată pe „18 rânduri”, ci inclusiv din referințele multiple atât la cerințele documentației de atribuire și prevederile legale, cât și la oferta Asocierii ........., care fac extrem de dificil de urmărit întrebarea autorității contractante. Or, art. 134 alin. (4) din Normele metodologice prevede expres că întrebarea autorității contractante trebuie să fie clară și să definească în mod explicit și suficient de detaliat în ce constă solicitarea comisiei de evaluare. Consideră că Municipiul ......... trece sub tăcere prin concluziile scrise faptul că solicitarea contravine prevederilor documentației de atribuire care a permis subcontractarea acestor activități, ceea ce demonstrează lipsa totală de contraargumente față de acestea. Făcând trimitere la răspunsul consolidat nr. 33649/24.03.2023, întrebarea 63, precizează că a acesta a declarat că aceste activități vor fi efectuate de subcontractantul .........................SRL (furnizor de servicii și lucrări autorizat și supravegheat din punct de vedere tehnic de către Autoritatea Feroviară Română - AFER), fiind pe deplin respectate cerințele solicitate conform capitolului 12.10 Dreptul de a lucra în zona căii ferate din cerințele beneficiarului. În legătură cu întrebarea II.24, menționează că autoritatea contractantă trece sub tăcere prin concluziile scrise faptul că solicitarea Pagina 132 din 190

contravine întrebării nr. 118 din răspunsul consolidat nr. 33649/24.03.2023, potrivit căreia: „verificarea proiectului tehnic este o activitate a contractului de proiectare și execuție, prin urmare ofertantul are obligația de a preciza partea/părțile din contract pe care intenționează să o/le subcontracteze”, ceea ce demonstrează lipsa totală de contraargumente față de acestea. Referitor la întrebarea II.25 - II.28, precizează că autoritatea contractantă reia mecanic exact aceleași două idei (cu privire la îndeplinirea cerințelor din caietul de sarcini și pretinsa prematuritate a criticilor), demontate deja la secțiunea anterioară și pentru toate întrebările din II.25 - II.28. Consideră că prin contestație, punctual față de aceste întrebări s-a arătat nelegalitatea fiecărei întrebări în parte: fie caracterul neclar al întrebării, fie depășirea cerințelor din documentație, fie caracterul eronat al celor consemnate în cuprinsul întrebării. Astfel, solicită consiliului să aibă în vedere criticile sale din contestație și, mutatis mutandis, argumentele de la secțiunea anterioară care demontează cele alegate de autoritatea contractantă. Cu privire la întrebarea II.29, menționează că în cadrul întrebării II.29, comisia de evaluare a reținut și o pretinsă nerespectare a capitolelor din cerințele beneficiarului. Consideră că această consemnare este însă în primul rând eronată, întrucât măsurile pe care ofertantul le propune în vederea obligațiilor din domeniul mediului și managementul deșeurilor, planul de management de mediu și măsurile aplicabile de ofertant pe perioada contractului pentru asigurarea îndeplinirii obligațiilor din domeniul mediului ce derivă din îndeplinirea obiectului contractului se regăsesc în multiple secțiuni ale propunerii tehnice, enumerate la paragraful (201) din contestație. Făcând trimitere la aceasta, în opinia sa, contrar celor susținute prin concluziile scrise, din modul în care a fost formulată întrebarea, rezultă că autoritatea contractantă ar fi solicitat prezentarea planului de management al mediului, în opinia sa, această solicitare excedează însă cerințelor din documentația de atribuire, în răspunsul consolidat nr. 33649/24.03.2023 fiind precizat expres că planul de management de mediu va fi elaborat de către contractant (antreprenor), iar la nivelul ofertei se vor prezenta doar măsuri de reducere a impactului asupra mediului. Susține că însăși autoritatea contractantă recunoaște prin concluziile scrise, din care inserează paragraful (330) că o astfel de cerință nu a existat la nivelul documentației de atribuire. În legătură ci întrebările II.30 - II.31, reiterează că autoritatea contractantă reia mecanic exact aceleași două idei (cu privire la îndeplinirea cerințelor din caietul de sarcini și pretinsa prematuritate a criticilor), demontate deja la secțiunea anterioară și pentru toate întrebările din II.30 - II.31. Pagina 133 din 190

Susține că prin contestație, punctual față de aceste întrebări s-a arătat nelegalitatea fiecărei întrebări în parte: fie caracterul neclar al întrebării, fie depășirea cerințelor din documentație, fie caracterul eronat al celor consemnate în cuprinsul întrebării. Astfel, solicită Consiliului să aibă în vedere criticile sale din contestație și, mutatis mutandis, argumentele de la secțiunea anterioară care demontează cele alegate de autoritatea contractantă. Față de întrebarea II.32, apreciază că, în primul rând, întrebarea este neclară, prin însăși maniera de formulare a acesteia. Susține că prin concluziile scrise, Municipiul ......... citează trunchiat conținutul întrebării. În al doilea rând, susține că autoritatea contractantă invocă aceiași pretinsă prematuritate a criticilor aduse solicitării de clarificări, întrucât nu s-ar fi reținut la momentul respectiv conformitatea sau neconformitatea ofertei. Consideră că solicitarea de clarificări nu își avea însă rostul, având în vedere că din propunerea tehnică reiese în mod clar unde se regăsesc informațiile solicitate, precizând că la paginile 402 - 411 este prezentată e) Abordarea propusă pentru managementul riscurilor în cadrul contractului, cu luarea în considerare a cerințelor incluse în caietul de Sarcini; iar la paginile 153-156 sunt descrise exemplificativ de către ofertant ipoteze și riscuri. Referitor la întrebările III.1 - III.10, reiterează faptul că autoritatea contractantă reia mecanic exact aceleași două idei (cu privire la îndeplinirea cerințelor din caietul de sarcini și pretinsa prematuritate a criticilor), demontate deja la secțiunea anterioară și pentru toate întrebările din categoria III (III.1-IV.3). Susține că prin contestație, punctual față de aceste întrebări s-a arătat nelegalitatea din alte perspective: fie depășirea cerințelor din documentație, fie caracterul eronat al celor consemnate în cuprinsul întrebării. Astfel, solicită Consiliului să aibă în vedere criticile sale din contestație și, mutatis mutandis, argumentele de la secțiunea anterioară care demontează cele alegate de autoritatea contractantă. În legătură cu întrebările IV.1 - IV.2, precizează că autoritatea contractantă reia mecanic exact aceleași două idei (cu privire la îndeplinirea cerințelor din caietul de sarcini și pretinsa prematuritate a criticilor), demontate deja la secțiunea anterioară și pentru toate întrebările din categoria IV (IV.1-IV.2). Precizează că Municipiul ......... invocă, totodată, faptul că întrebările au fost formulate „destul de clar și detaliat”, deși prin contestație, punctual față de aceste întrebări, s-a arătat nelegalitatea din alte perspective: fie depășirea/încălcarea cerințelor din documentație, fie caracterul eronat al celor consemnate în cuprinsul întrebării. Pagina 134 din 190

Astfel, solicită Consiliului să aibă în vedere criticile sale din contestație și, mutatis mutandis, argumentele de la secțiunea anterioară care demontează cele alegate de autoritatea contractantă. Față de întrebarea V, reiterează că autoritatea contractantă redă cerința de la cap. II. modalitatea de realizare a contractului punctul b) și reia mecanic exact aceleași două idei (cu privire la îndeplinirea cerințelor din caietul de sarcini și pretinsa prematuritate a criticilor), demontate deja la secțiunea anterioară și pentru întrebarea V. Precizează că prin contestație, pentru această întrebare, pe lângă neclaritate s-a arătat și faptul că aceasta nu este în linie cu documentația de atribuire. Astfel, solicită Consiliului să aibă în vedere criticile sale din contestație și, mutatis mutandis, argumentele de la secțiunea anterioară care demontează cele alegate de autoritatea contractantă. Nu în ultimul rând, precizează că autoritatea contractanta omite, de asemenea, faptul ca studiul de fezabilitate are exclusiv caracter informativ, concluzie trasată explicit atât în răspunsul consolidat la solicitările de clarificări nr. 33649/24.03.2024, cât și prin avizul conform condiționat emis de ANAP, prin care se impune revizuirea răspunsului la clarificări din care rezultă că soluțiile tehnice din studiul de fezabilitate ar fi obligatorii având în vedere ca acestea încalcă prevederile Anexei nr. 2 la HG 1/2018. În susținere inserează print screen cu extras din informațiile la care se referă. Prin urmare, consideră că „stratul de formă din pământ stabilizat cu var - 20 cm și stratul de MAS 16 PMB rul 45/80 pentru calea de poduri și pasaje (structuri)” nu reprezintă și nu pot reprezenta cerințe minime, obligatorii pentru ofertanți, întrucât acestea au fost impuse prin studiul de fezabilitate. În realitate, soluțiile prezentate de către ofertanți pot optimiza și îmbunătăți ceea ce inițial s-a prevăzut și indicat în cadrul studiului de fezabilitate. În legătură cu întrebările VI.1 - VI.5, reiterează faptul că autoritatea contractantă redă cerința de la cap. II. modalitatea de realizare a contractului punctul b) și reia mecanic exact aceleași două idei (cu privire la îndeplinirea cerințelor din caietul de sarcini și pretinsa prematuritate a criticilor), demontate deja la secțiunea anterioară și pentru întrebările VI.1 - VI.5. Precizează că Municipiul ......... invocă, totodată, faptul că întrebările au fost formulate într-o manieră clară, deși prin contestație, punctual față de aceste întrebări, s-a arătat nelegalitatea din alte perspective, fie depășirea/încălcarea cerințelor din documentație, fie caracterul eronat al celor consemnate în cuprinsul întrebării. Astfel, solicită Consiliului să aibă în vedere criticile sale din contestație și, mutatis mutandis, argumentele de la secțiunea anterioară care demontează cele alegate de autoritatea contractantă. Pagina 135 din 190

Inserând print screen cu punctul C. personal cheie execuție, redat sub formă tabelară, reiterează faptul că prin documentația de atribuire nu a fost solicitat prezentarea RTE cu detaliere în mod explicit care sunt „domeniile/subdomeniile de autorizare” pe care autoritatea contractantă consideră că ar fi necesare. Referitor la întrebarea VII, precizează că autoritatea contractantă redă cerința de la secțiunea 11.2.5 - Criterii de atribuire din fișa de date (factorul de evaluare perioada de garanție a lucrărilor) și reia mecanic exact aceleași două idei (cu privire la îndeplinirea cerințelor din caietul de sarcini și pretinsa prematuritate a criticilor), demontate deja la secțiunea anterioară și pentru întrebarea VII. Susține că prin contestație, pentru această întrebare, s-a arătat și faptul că aceasta nu este în linie cu documentația de atribuire, întrucât face referire doar la capitolul II - Modalitatea de realizare a contractului, nu și la planul de calitate al proiectului (deopotrivă relevant pentru tehnologiile de execuție care vor fi utilizate în vederea asigurării calității lucrării pe întreaga perioadă de garanție ofertată și descrierea detaliată a metodelor de lucru pentru componentele majore ale lucrărilor și a materialelor pe care le veți pune în operă). Astfel, solicită Consiliului să aibă în vedere criticile sale din contestație și, mutatis mutandis, argumentele de la secțiunea anterioară care demontează cele alegate de autoritatea contractantă. Cu privire la încălcarea principiilor aplicabile în materia achizițiilor publice, reiterează faptul că autoritatea contractantă a încălcat principiile aplicabile în materia achizițiilor publice, precizând că acestea nu pot fi tratate ca simple ideologii și ignorate în analiza măsurilor adoptate de autoritățile contractante, ci dimpotrivă, filtrul principiilor ar trebui sa fie primul utilizat în stabilirea legalității și temeiniciei modalității în care s-a derulat procedura de atribuire. Astfel, față de susținerile autorității contractante din concluziile scrise, face următoarele precizări: - autoritatea contractantă a încălcat principiul tratamentului egal, tocmai prin acordarea aceluiași termen de răspuns lui și ofertantului ........., în pofida faptului că volumul și complexitatea solicitărilor au fost diferite; - termenul de răspuns acordat nu a fost nicidecum de 5 zile calendaristice, ci de doar 2 zile lucrătoare, astfel cum am arătat mai sus; - interpretarea Municipiului ......... cu privire la pretinsa inaplicabilitate a prevederilor art. 209 alin. (1) și (3) din Legea nr. 98/2016 nu poate fi reținută, fiind contrară intenției legiuitorului; prevederile art. 209 din Lega nr. 98/2016 vizează toate solicitările de clarificări adresate de autoritățile contractante, nu doar cele privind completarea unor anumite documente, care fie lipsesc, fie sunt eronate; - faptul că acesta a răspuns în termen la răspuns nu atrage legalitatea solicitării de clarificări; contrar celor afirmate repetitiv de Municipiul ........., solicitarea de clarificări prezintă numeroase elemente de nelegalitate, dovedite punctual, în cadrul fiecărei critici (i.e. neclaritate, faptul că solicitarea excedează cerințelor Pagina 136 din 190

documentației de atribuire, consemnările eronate din oferta Asocierii ........., încălcarea principiilor și adresarea unor clarificări ofertei Asocierii ......... prin comparare nu cu cerințele documentației de atribuire, ci cu modul în care și-a calibrat oferta Asocierea .......... - declarată câștigătoare în cadrul primei evaluări a ofertelor); Menționează că nu acesta, ci autoritatea contractantă este cea care repetă mecanic anumite argumente (nici măcar aplicabile pentru toate criticile din contestație) și care nu reușește să dovedească legalitatea solicitării de clarificări, cu atât mai mult cu cât a transmis până și dosarul achiziției publice în format incomplet. De asemenea, menționează că în legătură cu verificarea ex-ante a procedurii de atribuire de către ANAP, prin punctul de vedere, autoritatea contractantă invocă și faptul că procedura de atribuire a fost supusă controlului ex-ante în temeiul prevederilor O.U.G. nr. 98/2017. Totodată, precizează că, prealabil, Municipiul ......... invocă controlul ex-ante efectuat de ANAP în cadrul procedurii după bunul plac, în funcție de ofertant. În prima evaluare a ofertelor, autoritatea contractantă nu a respectat avizele emise de ANAP și a respins oferta Asocierii ........., în pofida faptului că, prin Avizul conform condiționat nr. 28867/11709/CN 1050425/28.07.2023, ANAP reținute caracterul excesiv al unei astfel de măsuri, invocând în susținere print screen cu punctul I.1 Abateri de la legislația în domeniul achizițiilor publice – aspecte de regularitate. Evidențiază faptul că verificările ANAP nu vizează ofertele, ci doar consemnările comisiei de evaluare, astfel cum rezultă de exemplu din prevederile art. 12, alin. (1) lit. c) și art. 13 alin. (1) din OUG nr. 98/2017, pe care îl redă în continuare. Mai mult, consideră că verificarea efectuată de ANAP nu conferă o prezumție de legalitate actelor emise de autoritatea contractantă în cadrul procedurii de atribuire. Apreciază că responsabilitatea pentru legalitatea derulării procedurii îi incumbă, în toate cazurile, autorității contractante, astfel cum rezultă din art. 15 din OUG nr. 98/2017 și art. 1 alin. (4) din Normele metodologice. În opinia sa, faptul că responsabilitatea pentru orice decizie adoptată în procedură, indiferent de derularea sau nu a unui control ex ante, revine autorității contractante este confirmat de jurisprudența anterioară a CNSC, dar și a curților de apel. În continuare, în susținere, face trimitere la jurisprudența CNSC. În ceea ce privește contestațiile înregistrate la Consiliu sub nr. 47593/26.07.2024

de

.........

SRL,

și

respectiv

sub nr. 48473/30.07.2024, de ......... SRL, autoritatea contractantă formulează un punct de vedere prin care solicită Consiliului să dispună, în temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, respingerea contestațiilor ca nefondate/neîntemeiate, după caz, iar pe cale de consecință, în temeiul art. 211 lit. a) din Legea nr. 98/2016, continuarea procedurii de achiziție publică prin analizarea răspunsurilor la solicitările Pagina 137 din 190

de clarificări transmise contestatorilor și finalizarea procedurii de achiziție publică, prin încheierea contractului de achiziție publică. Face o scurtă prezentare a situației de fapt și precizează că întreaga documentație de atribuire, a fost supusă controlului ex ante, iar în urma remedierii măsurilor identificate și dispuse de către ANAP prin avizul conform condiționat nr. 28867/08.12.2022 emis ca urmare a activității de control ex ante asupra documentației de atribuire, autoritatea contractantă a publicat anunțul de participare CN1050425 permițând astfel accesul direct și nerestricționat al operatorilor economici la documentație, începând cu data de 17.12.2022. Conform Raportului procedurii nr. 68984/14.12.2023, în cadrul procedurii de atribuire au fost depuse 6 oferte astfel: AUTOMAGISTRAL PIVDEN SRL; Asocierea S.C. D1MEX 2000 COMPANY SRL (lider asociere) - CML.RO SRL - OPR ASFALT SRL - OBRAS PUBLICAS Y REGADIOS SA - EXPLAN SRL; Asocierea S.C. FRASINUL SRL (lider asociere) - PERFECT CONSULT EUROPE SRL; Asocierea S.C. ......... SRL (lider asociere) - B OG'ART SRL - ............................ SPA; Asocierea STRABAG SRL (lider asociere) - ANTREPRIZA DE REPARAȚII ȘI LUCRĂRI ARL CLUJ S.A. Asocierea ......... SRL (lider asociere) – ................... De asemenea, precizează că având în vedere că procedura de atribuire a fost supusă controlului ex ante apreciază că pentru soluționarea corectă, relevante sunt următoarele aspecte: a) prevederile art. 4 alin (2); b) prevederile art. 12 alin (1); c) prevederile art. 13 alin (1); d) prevederile art.14 alin (7^1). iar, în urma finalizării procesului de evaluare a ofertelor depuse la procedura de atribuire, comisia de evaluare a încheiat raportul procedurii nr. 68984/14.12.2023, și ulterior, autoritatea contractantă a transmis ofertanților comunicările privind rezultatul procedurii de atribuire. Menționează că împotriva rezultatului procedurii de atribuire au fost formulate contestații, motiv pentru care CNSC a emis Decizia nr. 720/C1/48,51,55,95 din 21.03.2024, invocând în continuare cele dispuse prin aceasta. De asemenea, precizează că în temeiul art. 26 alin. (10^1) și art. 50 alin. (10) din Legea nr. 101/2016, a stabilit în sarcina CNSC sau instanței de judecată obligația ca, în situația în care contestația vizează rezultatul procedurii de atribuire și se dispune reevaluarea ofertelor, să indice în mod clar și precis limitele reevaluării, respectiv identitatea ofertelor care fac obiectul reevaluării, etapa/etapele procedurii de atribuire vizată/vizate de reevaluare și măsurile concrete pe care le va adopta autoritatea contractantă în cadrul reevaluării, și astfel, în urma Deciziei nr. 720/Cl/48,51,55,95 din 21.03.2024 emisă de către CNSC, comisia de evaluare a procedat la anularea raportului procedurii și a Pagina 138 din 190

comunicărilor privind rezultatul procedurii de atribuire, și totodată a procedat la: - reevaluarea ofertei depusă de Asocierea ......... SRL (lider asociere) - .................. aspecte consemnate în procesul verbal nr. 61345/11.06.2024 încheiat cu ocazia stabilirii rezultatului fazei de evaluare a garanțiilor de participare, a informațiilor din DUAE și a documentelor care îl însoțesc (document publicat în SEAP la data de 12.06.2024 orele 14:24, în secțiunea dedicată, sub nr. [CN1050425/00349] Pv_evaluare_finalizare_DUAE.pdf.p7s) pentru care ANAP a emis avizul conform necondiționat (document publicat în SEAP la data de 12.06.2024 orele 14:24, în secțiunea dedicată, sub nr. [CN1050425/00351] ACN _28867_DUAE_REEV_CN1050425.pdf). Potrivit înscrisurilor din procesul verbal anterior menționat, Comisia de evaluare a ofertelor a hotărât că oferta depusă de Asocierea ......... SRL (lider asociere) - .................. este admisibilă la faza de evaluare a garanțiilor de participare, a informațiilor din DUAE și a documentelor care îl însoțesc, urmând ca propunerea tehnică depusă să fie analizată; - reevaluarea propunerii tehnice din cadrul ofertei depusă de Asocierea ......... SRL (lider asociere) - ........ SRL - ............................ SPA în conformitate cu cele menționate în Decizia CNSC mai sus amintită. Menționează că în procesul de analizare a propunerilor tehnice din cadrul ofertelor depuse de către ambii contestatori, comisia de evaluare a hotărât că este necesar a fi clarificate anumite aspecte cu privire la propunerile tehnice, și astfel, în condițiile art. 134 din HG nr. 395/2016 a formulat solicitările de clarificări transmise ofertanților astfel: adresa nr. 65631/17.07.2024 către Asocierea ......... SRL (lider asociere) - ........ SRL - ............................ SPA și adresa nr. 65632/17.07.2024 către Asocierea ......... SRL (lider asociere) - ................... Astfel, solicită Consiliului să aibă în vedere următoarele considerente: Precizează că autoritatea contractantă, mai exact comisia de evaluare, pe parcursul procesului de evaluare a ofertelor depuse în cadrul procedurii susmenționată, a avut în vedere că documentația de atribuire așa cum a fost întocmită are caracter obligatoriu atât pentru operatorii economici participanți la procedură, care au obligația de a-și elabora ofertele în conformitate cu prevederile acesteia, cât și pentru autoritatea contractantă, aceasta din urmă fiind obligată ca în desfășurarea procedurii de atribuire să respecte atât dispozițiile legale aplicabile în acest domeniu, cât și prevederile propriei documentații de atribuire, care stabilește regulile ce trebuie respectate de către ambele părți în derularea procesului competitiv. În susținere invocă jurisprudența CJUE. Menționează că au fost aplicate prevederile legislative în domeniu, neputând fi pus în discuție că membrii comisiei de evaluare a ofertelor Pagina 139 din 190

nu au acționat în spiritul legii și nu cunosc principiile ce guvernează materia achizițiilor publice precum principiul tratamentului egal și principiul proporționalității, prevăzute de art. 2 din Legea nr. 98/2016 și consacrate în jurisprudența comunitară. Totodată, precizează că în procesul de evaluare a ofertelor depuse autoritatea contractantă are în vedere că acestea trebuie analizate în ansamblul lor, ca un tot unitar și sistematic, nu doar prin prisma unui aparent motiv de respingere a acestora. Astfel denotă că atenția autorității contractante, nu este îndreptată pe respingerea ofertelor cu orice preț așa cum menționează, în contestațiile formulate, ......... SRL și ......... SRL prin criticile aduse, ci pe clarificarea acestora în sensul real, complet și de ansamblu. Susține că, așa cum este evidențiat și în jurisprudență comentată în materia achizițiilor publice, a reținut că „În organizarea oricărei proceduri de licitație, autoritatea contractantă este datoare să își exercite în mod efectiv și corect rolul activ, ieșind de sub imperiul formalismului exagerat, interpretărilor strict textuale și scolastice a normelor.” Consideră că pronunțarea unei decizii de către CNSC și/sau instanță nu poate fi interpretată ca o tranșare/rezolvare a tuturor aspectelor de legalitate cu privire la ofertele depuse în cadrul respectivei proceduri de atribuire, motivat de faptul că atât CNSC, cât și instanța nu se pot pronunța decât cu privire la aspectele cu care au fost legal învestite. Susține că cercetarea efectuată de către CNSC și, în consecință, argumentația expusă în motivarea deciziei vor viza doar anumite elemente ale ofertelor cu care CNSC a fost învestit, însă legislația în domeniul achizițiilor publice nu prevede limitarea întinderii măsurilor de remedii a reevaluării ofertelor efectuate ulterior de către autoritatea contractantă, cu atât mai mult cu cât actele emise de către aceasta în cadrul procedurilor de atribuire sunt acte administrative, înscrisuri care, potrivit prevederilor legale, pot fi revocate. Totodată, menționează că infirmarea deciziei de inadmisibilitate a ofertei, ca urmare a controlului de legalitate exercitat de CNSC sau de instanța de contencios administrativ, obligă comisia de evaluare din cadrul autorității contractante de a proceda la reevaluarea ofertei, prin verificarea celorlalte aspecte care caracterizează admisibilitatea acesteia și care nu au fost cercetate la prima evaluare, fără a avea posibilitatea extinderii acestui proces de verificare cu privire la cele pe care le-a verificat în etapa de evaluare, conform art. 65 alin. (2) și art. 133 din normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 395/2016, și care nu au făcut obiectul vreunei solicitări de remediere sau contestări, raportul de evaluare în măsura în care le confirmă, privit ca act administrativ, fiind definitiv și executoriu sub acest aspect. Cu atât mai mult, în situația dată, nu se poate extinde procesul de reevaluare asupra celorlalte oferte declarate ca admisibile sau inadmisibile și în privința cărora raportul de evaluare nu a fost contestat, fiind contrar principiului securității juridice Pagina 140 din 190

declararea ca neconformă sau inacceptabilă a unei oferte declarate anterior admisibilă sau invers, conduită care echivalează cu o revocare a unui act administrativ care a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice. Astfel, față de aspectele precizate mai sus, susține că în procedura de reevaluare a ofertelor, comisia de evaluare a ținut cont de faptul că cele statuate de către CNSC în cadrul Deciziei nr. 720/C1/48,51,55,95 din 21.03.2024 sunt circumscrise aspectelor în divergență cu care a fost sesizat și, prin urmare, este firesc ca în cuprinsul acestora să nu se facă referire la orice neconformitate sau abatere a ofertelor, în contextul în care ea nu i-a fost supusă analizei. Faptul că evaluarea ofertelor a avut la origine una sau mai multe deficiențe de la lege, reținute de către CNSC în cadrul deciziei pronunțate, nu presupune ipso facto că autorității contractante i-ar fi interzisă o reevaluare atentă/riguroasă și completă a ofertelor operatorilor implicați. Dimpotrivă, pentru a preveni o nouă evaluare eronată, respectiv o nouă încălcare a normelor legale, devine obligatoriu ca membrii comisiei de evaluare desemnate de către autoritatea contractantă să verifice complet ofertele rămase în competiție. Cu alte cuvinte, nu se poate declara o ofertă admisibilă și, ulterior, eventual câștigătoare, în condițiile în care se cunoaște faptul că aceasta nu respectă unele cerințe/criterii impuse în documentația de atribuire, sub pretextul că nu s-ar mai putea verifica respectivele criterii/cerințe. Susține că în acest sens, în tot procesul de evaluare a ofertelor, comisia de evaluare are în vedere și definițiile prezentate la art. 3 din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice cu modificările și completările ulterioare, redate în continuare. Analizând contestațiile depuse de către ......... SRL și ......... SRL solicită Consiliului să constate că ambii contestatori confundă definițiile stipulate la art. 3 din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice cu modificările și completările ulterioare, mai sus menționate, iar în acest sens precizează faptul că înainte de a deveni „antreprenor” definiție asimilată cu „contractant” în sensul celor stipulate la art.3 lit. q) din Legea nr. 98/2016, contestatorii au dobândit, încă de la înființare, calitatea de „operator economic” în sensul celor stipulate la art.3 lit. din Legea nr. 98/2016, iar prin participarea cu „ofertă” în sensul art. 3 lit. hh) din Legea nr. 98/2016, în cadrul procedurii de atribuire contestatorii au dobândit calitatea de „ofertant” în sensul art. 3 lit. gg) din Legea nr. 98/2016, iar comisiei de evaluare revenindu-i astfel obligația de a analiza ofertele depuse de către operatorii economici care au dobândit calitatea de ofertant în cadrul procedurii de atribuire, în vederea finalizării verificării respectării tuturor cerințelor impuse prin documentația de atribuire și documentele achiziției de către ofertanți, având drept scop desemnarea unui câștigător al contractului de achiziție publică, care va dobândi calitatea de antreprenor = contractant. Pagina 141 din 190

În opinia sa, evaluarea ofertelor presupune, așa cum rezultă din HG nr. 395/2016, precum și din Legea nr. 98/2016, verificarea îndeplinirii criteriilor de calificare de către ofertanți, verificarea conformității propunerilor tehnice ale ofertanților cu prevederile caietului de sarcini, evaluarea propunerilor tehnice ale ofertanților în conformitate cu criteriile de atribuire, dacă este cazul, verificarea propunerilor financiare prezentate de ofertanți, inclusiv verificarea conformității cu propunerile tehnice, verificarea aritmetică, verificarea încadrării în fondurile care pot fi disponibilizate pentru îndeplinirea contractului de achiziție publică respectiv, precum și, dacă este cazul, verificarea încadrării acestora în situația prevăzută la art. 210 din Legea nr. 98/2016, elaborarea solicitărilor de clarificări și/sau completări necesare în vederea evaluării ofertelor, stabilirea ofertelor inacceptabile și/sau neconforme, precum și a motivelor care stau la baza încadrării acestora în fiecare din aceste categorii, stabilirea ofertelor admisibile, iar, în final, aplicarea criteriului de atribuire și a factorilor de evaluare, astfel cum a fost prevăzut în anunțul de participare. Prin urmare, apreciază că acest proces presupune două mari etape, verificarea admisibilității ofertelor și stabilirea clasamentului acestora, ca urmare a aplicării factorilor de evaluare, în ultima etapă fiind evaluate numai ofertele declarate admisibile, atât din punctul de vedere al elementelor tehnice propuse, cât și din punctul de vedere al aspectelor financiare pe care le implică. Susține că evaluarea admisibilității ofertelor este, la rândul ei, o operațiune în etape, fără ca legiuitorul să stabilească o ierarhizare sau o ordonare a acestora, modalitatea de lucru a comisiei de evaluare fiind stabilită ad hoc de membrii acesteia, în fiecare caz în parte, în raport cu calendarul estimativ de aplicare a procedurii de atribuire și perioada solicitată pentru valabilitatea ofertelor, membrii comisiei de evaluare având dreptul de a analiza și evalua documentele depuse de ofertanți, individual și/sau în ședințe comune în conformitate cu prevederile art. 131 din normele metodologice aprobate prin HG nr. 395/2016. Susține că potrivit art. 65 alin. (2) și art. 133 alin. (1) din normele metodologice aprobate prin HG nr. 395/2016, comisia de evaluare are obligația de a analiza și de a verifica fiecare ofertă atât din punctul de vedere al elementelor tehnice propuse, cât și din punctul de vedere al aspectelor financiare pe care le implică. Precizează că în funcție de modalitatea de lucru adoptată, până la momentul constatării unei cauze de inadmisibilitate, comisia de evaluare poate să verifice îndeplinirea anumitor condiții de către oferta analizată, asupra cărora să nu ridice obiecțiuni de neconformitate sau inacceptabilitate, conduită care să rezulte cu evidență din probatoriul administrat în cauză sau, dimpotrivă, poate să se oprească într-o primă analiză la un motiv de inadmisibilitate evident, fără a proceda mai Pagina 142 din 190

departe la verificarea ofertei sub toate aspectele care implică admisibilitatea ei. Apreciază că o astfel de obligație trebuie însă analizată numai din perspectiva finalizării etapei de verificare a admisibilității ofertei, pentru a se putea trece la faza următoare de verificare, așa cum rezultă din art. 207 din Legea nr. 98/2016 și art. 137 alin. (4) din normele metodologice aprobate prin HG nr. 395/2016, nefiind permisă intrarea în ultima etapă a evaluării a unor oferte neverificate complet sub aspectul conformității sau acceptabilității lor, care, în consecință, prezintă riscul unei eventuale inadmisibilități. Consideră că obligația verificării complete a ofertelor nu subzistă însă în ipoteza în care comisia de evaluare descoperă cu prilejul efectuării operațiunilor ce implică această activitate aspecte de neconformitate sau inacceptabilitate a unei oferte, constatarea lor obligând comisia la aplicarea sancțiunii legale corespunzătoare, respectiv respingerea ofertelor, fără a mai fi obligată a verifica oferta în ansamblul ei. Menționează că inexistența vreunei dovezi care să ateste parcurgerea altor etape din procedura de evaluare în afară de cea contestată obligă și, în același timp, îndreptățește comisia de evaluare de a verifica îndeplinirea tuturor condițiilor de admisibilitate a ofertei analizate, inclusiv prin solicitarea de clarificări noi cu privire la elementele tehnice și aspectele financiare propuse, fără a se putea afirma că prin anularea raportului de evaluare, care a respins o ofertă ca inadmisibilă, a fost epuizată etapa verificării admisibilității ofertei în discuție, ca urmare a prezumării verificării ei sub toate aspectele, iar evaluarea acesteia implică numai faza finală a stabilirii clasamentului prin aplicarea factorilor de evaluare. Din punctul său de vedere, este contrar logicii juridice ridicarea la rang de principiu de drept, specific acestei ramuri de drept, a obligativității evaluării complete a tuturor ofertelor aflate în competiție, chiar și a celor asupra cărora comisia de evaluare a ridicat obiecții de neconformitate sau de inacceptabilitate, iar ca urmare a constatării încălcării acestei obligații să fie sacrificat tocmai acest principiu prin considerarea ca evaluată și deci admisibilă a unei oferte asupra căreia însuși Consiliul a dispus o reevaluare, fiind astfel necesar a fi evaluată în întregime. Așadar, în baza celor evidențiate anterior, apreciază că afirmațiile pe care se bazează ambii contestatori cu privire la prevederile documentației de atribuire în care sunt precizate aspecte care revin în sarcina antreprenorului, sunt vădit neîntemeiate și nejustificate, încercând astfel să minimizeze cerințele documentației de atribuire în tot ansamblul acesteia (inclusiv răspunsurile la solicitările de clarificări adresate asupra documentației de atribuire), prin urmare încercând să asimileze propunerea tehnică la nivelul unei simple declarații prin care Pagina 143 din 190

ofertanții dacă precizau în cadrul ofertei și prezentau o astfel de declarație prin care să-și însușească cerințele documentației de atribuire, propunerea tehnică căpăta automat caracterul conform, iar dacă valoarea ofertei financiare se încadra în valoarea estimată, oferta devenind astfel admisibilă, și conform criteriului de atribuire, ofertantul clasat pe primul loc în urma finalizării procesului de evaluare și aplicării factorilor de evaluare, devenind astfel automat și antreprenor. În acest sens solicită Consiliului să constate cele precizate de către ......... SRL la punctul (61) din contestația formulată „subscrisa ne-am asumat prin întreaga propunere tehnică îndeplinirea contractului în conformitate cu prevederile din contract și legislația aplicabilă. În acest sens, am prezentat în cadrul propunerii tehnice, o declarație pe propria răspundere prin care ne-am exprimat acordul fată de toate prevederile condițiilor contractuale și ne-am obligat, totodată, să respectăm toate obligațiile prezentate în conținutul acestora”, fără însă a ține cont de cele solicitate de către autoritatea contractantă prin documentația de atribuire a cărei forță obligatorie nu poate fi adusă în discuție în acest moment. Totodată, precizează că solicitările de clarificări transmise ofertanților nu au fost nicidecum inventate, abuzive și nelegale cum susțin ambii contestatori, ci pur și simplu menite să lămurească membrii comisiei de evaluare despre acuratețea și corelarea informațiilor analizate în cadrul propunerilor tehnice, raportate la toate aspectele solicitate prin documentația de atribuire. Susține că solicitările de clarificări au fost extrem de clar formulate, întrebările adresate au fost cât se poate de explicite si formulate pe înțelesul oricărei persoane neexistând sub nicio formă existența imposibilității prezentării unui răspuns din partea contestatorilor (răspuns care a și fost formulat de către fiecare ofertant în parte, în termenul alocat - 5 zile calendaristice întregi). Contrar susținerilor celor doi contestatori, precizează că întrebările adresate au fost formulate de către comisia de evaluare în ansamblul lor fiind menite să lămurească membrii acesteia despre modul de întocmire a propunerilor tehnice și mai ales de modul în care au fost respectate cerințele documentației de atribuire, acest aspect fiind necesar având în vedere că documentația de atribuire prevede factori de evaluare de natură tehnică, care în urma stabilirii caracterului admisibil ofertelor aceștia trebuie aplicați în vederea accederii ofertelor într-o etapă ulterioară în cadrul procesului de evaluare. Concluzionează că solicitările de clarificări, în opinia sa, au respectat în totalitate prevederile art. 134 din HG nr.395/2016 contrar susținerilor contestatorilor. Precizează că prin intermediul punctului de vedere nu va da curs analizării răspunsurilor prezentate de către contestatori, această acțiune nefiind în măsură a fi supusă opiniei Consiliului, ci reprezentând una din principalele atribuții ale membrilor comisiei de evaluare. Chiar daca ambii contestatori, doresc ca prin formularea acestor contestații să forțeze o Pagina 144 din 190

limită a stabilirii caracterului admisibil/ inadmisibil al propunerilor tehnice prezentate, considerăm că este firesc ca analizarea răspunsului la solicitările de clarificări transmise să fie analizate în cadrul procesului de evaluare al ofertelor nicidecum cu ajutorul instanțelor de judecată. În ceea ce privește contestația formulată de către ......... SRL, precizează Consiliului că afirmațiile contestatorilor „solicitarea adresată subscrisei care, în mod flagrant, încalcă atât limitele reevaluării dispuse prin anterioara decizie CNSC, cât și aspectele deja tranșate cu acel prilej prin contestație, generând declanșarea a încă unui demers de contestare”, în opinia sa nu sunt fundamentate deoarece afirmațiile prezentate la punctul 8 (coloanele 2 și 3) din Anexa nr. 4 - măsuri privind protecția mediului nu sunt adevărate având în vedere faptul că, în contestația precedentă la pagina 3/44, în cadrul cuprinsului, la aceste măsuri, autoritatea contractantă le-a menționat la motivul de respingere a ofertei la F.5 „Planul de management de mediu” (conform procesului verbal nr. 57539/28.09.2023 - anexa 4 capitolul V. planul de management de mediu). Mai mult, conform celor precizate la pagina 30- 31/44 din contestația precedentă formulată împotriva rezultatului procedurii, consideră că pentru justificarea pretinsei neconformități a ofertei, contestatorul a menționat faptul că, în conformitate cu documentația de atribuire, planul de management de mediu va fi elaborat de către antreprenor, iar la nivelul ofertei se vor prezenta doar măsuri de reducere a impactului asupra mediului care au fost prezentate în propunerea tehnică la paginile 522-530. Ori, evidențiază că față de aceste aspecte, în cadrul Deciziei nr. 720/C1/48,51,55,95 din 21.03.2024, deoarece Consiliul nu a analizat criticile contestatorului cu privire la planul de management de mediu, respectiv măsurile de reducere a impactului asupra mediului prezentate de ofertant la paginile 522-530 din propunerea tehnică în cadrul capitolului 12. „Masuri pentru implementarea cerințelor privind protecția mediului, conform actelor de reglementare in domeniul protecției mediului”, a rămas în sarcina comisiei

de

evaluare

clarificarea

acestor

aspecte

de conformitate/neconformitate prin formularea unei solicitări de clarificări ulterioare. Totodată, având în vedere răspunsul consolidat nr. 33649/24.03.2023 (răspuns nr. crt.27,28,29), coroborat cu anexa 4 la cerințele beneficiarului, propunerile tehnice ale ofertanților trebuie să prezinte măsuri pentru implementarea cerințelor privind protecția mediului, conform actelor de reglementare în domeniul protecției mediului respectiv „Măsurile de reducere a impactului asupra mediului” în conformitate cu acordul de mediu nr. 4 din 23.12.2021 (atașat răspunsului consolidat). În ceea ce privește întrebarea adresată ofertantului Asocierea ......... SRL (lider asociere) - ........ SRL - ............................ SPA cu privire la „Stratul de formă din pământ stabilizat cu var - 20 cm prevăzut la relocarea drumurilor agricole afectate de Varianta ocolitoare Pagina 145 din 190

conform soluții tehnice prevăzute în Studiul de fezabilitate avizat în cadrul CTE-CNAIR SA” și la „Stratul de MAS 16 PMB rul 45/80 pentru calea pe poduri și pasaje (structuri)”, în opinia sa, conform soluțiilor tehnice prevăzute în studiul de fezabilitate avizat în cadrul CTE-CNAIR SA, aferente metodologiei de realizare a contractului - metodologie de execuție, precum și PCCVI, având în vedere faptul că normativul AND 605/2016 prevede pentru mixturile cu bitum modificat, condiții speciale de punere în operă (exemplu: temperaturile mixturii asfaltice la așternere și compactare, temperatura exterioară și a stratului suport etc.) nu s-au bazat pe faptul că propunerea tehnică a fost întocmită sumar, subiectul propriu-zis al solicitării de clarificări a fost ca ofertantul să prezinte informații cu privire la aspecte anterior menționate pe care comisia de evaluare nu le-a identificat în cadrul propunerii tehnice analizate. La nivelul propunerii tehnice ofertantul a prezentat tehnologia de execuție pentru un alt tip de strat de formă „Strat de formă din pământ stabilizat cu lianți hidraulici”, pământul stabilizat/tratat cu liant hidraulic min.2% fiind prevăzut de proiectant de la faza de proiectare „Studiu de fezabilitate” la pagina 91 în cadrul lucrărilor de consolidare la varianta ocolitoare ud) Lucrări de terasamente si consolidare: In zonele in care este necesara ranforsarea bazei rambleului cu geogrile, după excavarea solului vegetal se va realiza o perna din material local tratata cu lianți hidraulici in procent de min. 2%. Perna se va amenaja astfel încât să se asigure o pantă de min. 4 % din axul rambleului către margine. Perna de balast armată cu geogrile se va așeza peste stratul de material local tratat cu lianți hidraulici. Aceasta va fi protejata atât la partea inferioară, cât și la partea superioară cu un geotextil cu rol anticontaminant.” ori așa cum rezultă și din planșele VOR-DRU-PTT-OO1 „LUCRĂRI DE DRUM – PROFIL” TRANSVERSAL TIP 1, VOR-DRU-PTT-002 „LUCRĂRI DE DRUM - PROFIL TRANSVERSAL TIP 2”, pământul tratat/stabilizat cu liant hidraulic min 2% prevăzut la varianta ocolitoare pe zonele de rambleu, este o altă lucrare față de pământul stabilizat cu var prevăzut de proiectant la relocarea drumurilor Agricole. Așadar, apreciază că din analiza celor precizate mai sus reiese în mod evident că precizările cu rol de aprecieri ale contestatorilor sunt vădit nefondate și bazate pe presupuneri, fără nicio susținere în concret sau cu o motivare validă, contestatorii substituindu-se comisiei de evaluare a ofertelor și imputând practic membrilor acesteia că ar fi interpretat în mod eronat prevederile legislative, nereieșind de niciunde temeinicia criticilor aduse, practic aceștia nemotivându-și contestațiile, conform condiției impuse de art. 10 lit. f) și g) din Legea nr. 101/2016. Referitor la criticile aduse cu privire la desfășurarea procesului de evaluare a ofertelor contestatorilor, consideră că solicitările de clarificări sunt netemeinice și nelegale, formulate de comisia de evaluare cu încălcarea legislației achizițiilor publice, motiv pentru care solicită anularea actelor contestate și obligarea autorității contractante să adopte Pagina 146 din 190

măsurile necesare restabilirii legalității procedurii de atribuire cu consecința stabilirii caracterului conform și acceptabil al ofertelor sale. Mai mult, evidențiază și faptul că cei doi contestatori susțin că potrivit documentației de atribuire nu aveau vreo obligație în ceea ce privește demonstrarea cerințelor impuse prin aceasta, deoarece sunt cerințe ce vizează în mod expres etapa executării/implementării contractului de achiziție publică, nicidecum etapa de desfășurare a procedurii de achiziție publică organizată în vederea atribuirii contractului. În acest sens, evidențiază că, în opinia sa, în mod voit contestatorii încearcă să inducă în eroare Consiliul, extrăgând pasaje și contextualizând o formulare reinterpretată în favoarea acestora din documentația de atribuire în care se vrea să prezinte faptul că aceste sarcini îi revin antreprenorului, încercând astfel să acrediteze ideea eronată că obligația, de a demonstra cerințele minime în cauză, îi revine ulterior semnării contractului de proiectare și execuție, când ofertantul va fi devenit antreprenor. Consideră că interpretarea este vădit forțată și neconformă cu cerințele autorității contractante, care prin întreaga documentație de atribuire așa cum a fost ea elaborată, a descris cerințele solicitate, fiind astfel necesară demonstrarea capacității operatorilor economici de a executa contractul. Totodată, susține că documentația de atribuire include în egală măsură atât fișa de date, cât și caietul de sarcini precum și orice ce alte documente relevante care conțin în mod obligatoriu, specificații ce reprezintă cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesității autorității contractante. În susținere invocă jurisprudența CJUE. Astfel, reiterează faptul că, în egală măsură, devine obligatorie atât pentru comisia de evaluare, cât și pentru operatorii economici, obligația care în mod evident a fost asumată și înțeleasă de toți ceilalți participanți la procedură. Apreciază că această cerință este mai mult decât legitimă, nu este restrictivă, nu contravine legislației în materie de achiziții publice, este chiar uzuală în majoritatea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție publică similare, a fost clar exprimată de la bun început în documentație, permițând astfel tuturor ofertanților informați în mod rezonabil și obișnuit de diligenți, să îi înțeleagă conținutul exact și o interpreteze în același mod, mai puțin contestatorul. Menționează că raportat la complexitatea contractului ce face obiectul procedurii de atribuire, comisia de evaluare a fost mai mult decât îndreptățită să evalueze capacitatea ofertanților de a demonstra că prin ofertele depuse la procedura de atribuire pot îndeplini contractul de achiziție publică, încă de la etapa de atribuire a acestuia. Subliniază faptul că cerințele stabilite prin documentația de atribuire sunt importante pentru a evalua înțelegerea necesității autorității contractante de către operatorul economic interesat să intre în relații contractuale cu Pagina 147 din 190

autoritatea contractantă, aceasta din urmă, prin comisia de evaluare, fiind abilitată să evalueze în ce măsură abordarea operatorilor economici ce au dobândit calitatea de ofertanți, le permite organizarea corespunzătoare a tuturor resurselor în vederea atingerii în totalitate a obiectivelor stabilite prin documentația de atribuire, în termenul prevăzut în contract, fară a exista posibilitatea de „improvizare” pe parcursul implementării contractului de către ofertantul căruia i se va atribui contractul de achiziție publică, aceste considerente fiind în totală contradicție cu susținerile contestatorilor. Astfel, solicită ca respingerea contestațiilor depuse de ......... SRL și ......... SRL ca nefondate/neîntemeiate, după caz, iar pe cale de consecință, continuarea procedurii de achiziție publică prin analizarea răspunsurilor la solicitările de clarificări transmise contestatorilor și finalizarea procedurii de achiziție publică, prin încheierea contractului de achiziție publică. Prin adresa înregistrată la Consiliu sub nr. 55092/29.08.2024, față de punctul de vedere al autorității contractante, contestatorul ......... SRL transmite note scrise prin care solicită admiterea contestației și anularea solicitării de clarificări adresată acestuia. Susține că se impune anularea solicitării de clarificare privind propunerea tehnică din oferta sa, dat fiind că: - evaluarea aspectelor supuse clarificării a fost finalizată în data de 28.09.2023 și a rămas definitivă prin necontestare, încă din data de 08.01.2024; - motivele concrete (diferite) pentru care propunerea tehnică a Asocierii Geiger a fost respinsă, la acel moment, din Procedura de atribuire au fost invalidate prin Decizia CNSC, fără a se dispune nicio măsură suplimentară necesar a fi adoptată de către autoritatea contractantă (precum solicitarea unor clarificări privind aspectele diferite, vizate în prezent). - singurele măsuri posibil a fi fost adoptate de către autoritatea contractantă, urmare a Deciziei CNSC, vizau parcurgerea etapelor subsecvente evaluării propunerilor tehnice, respectiv (i) constatarea conformității și admisibilității propunerii tehnice a Asocierii Geiger și consemnarea acestor aspecte printr-un proces verbal de evaluare; (ii) aplicarea factorilor de evaluare aferenți componentei tehnice (urmare a admisibilității propunerii tehnice a Asocierii Geiger) și (iii) inițierea și demararea etapei de evaluare a propunerii financiare. - întrebările de clarificare adresate eludează, oricum, autoritatea de lucru judecat și caracterul definitiv al Deciziei CNSC; mai exact, solicitările adresate vizează anumite aspecte care nu sunt fundamentate pe cerințele impuse prin documentația de atribuire și, totodată, încalcă principiul tratamentului egal întrucât nu au fost analizate și în raport de oferta desemnată câștigătoare. Pagina 148 din 190

În opinia sa, solicitarea de clarificări vizează aspecte pe care, la acest moment, autoritatea contractantă nu le mai poate reevalua. Astfel, apreciază netemeinice apărările autorității contractante. Precizează că, în primul rând, pentru corecta analiză a disputei, apreciază că relevante sunt următoarele repere care demonstrează, dincolo de orice dubiu, conduita nelegală a autorității contractante de a mai solicita clarificări: - la data de 28.09.2023 a fost emis procesul verbal inițial de evaluare a propunerii tehnice care relevă „principalele aspecte ale verificării conformității propunerii tehnice cu prevederile caietului de sarcini” privind oferta Asocierii Geiger; - la data de 27.12.2023 a fost transmisă comunicarea privind rezultatul procedurii în conținutul căreia autoritatea contractantă a redat motivele pentru care a considerat necesară respingerea ofertei Asocierii Geiger; - la data de 21.03.2024 a fost emisă Decizia CNSC prin care pretinsele motive de respingere a ofertei Asocierii Geiger au fost anulate, fiind constatată netemeinicia acestora; - la data de 17.07.2024 a fost transmisă solicitarea de clarificări prin care autoritatea contractantă adresează întrebări privind aspectele din cadrul propunerii tehnice a Asocierii Geiger diferite față de cele care au fundamentat prima măsură de respingere. Așadar, în opinia sa, se poate constata că, deși etapa de evaluare a propunerii tehnice era finalizată, măsura de reevaluare dispusă vizând exclusiv modificarea actelor atacate urmare a constatării netemeiniciei motivelor de respingere, în mod nepermis, autoritatea contractantă procedează la o reevaluare a aspectelor anterior verificate (care nu au format obiectul analizei Consiliului, nefiind motive concrete de respingere, așadar fiind găsite deja conforme cu prilejul primei evaluări). În al doilea rând, precizează că simpla analiză a procesului verbal inițial de evaluare a propunerii tehnice denotă că: - la acel moment autoritatea contractantă nu a considerat necesară adresarea de solicitări de clarificări privind propunerile tehnice depuse în cadrul procedurii de atribuire; - autoritatea contractantă a evaluat toate ofertele în raport de aceleași cerințe ale documentației de atribuire, grupate astfel încât să redea exclusiv aspectele principale privind conformitatea ofertelor. Mai exact, simpla analiză a procesului verbal denotă faptul că evaluarea tuturor ofertelor s-a bazat pe același tipar, prin indicarea cerinței caietului de sarcini relevante. - autoritatea contractantă nu s-a oprit urmare a identificării unui singur motiv de neconformitate a ofertei Asocierii Geiger; dimpotrivă, autoritatea contractantă a analizat in integrum oferta Asocierii Geiger prin raportare la cerințele caietului de sarcini, redând în cuprinsul procesului verbal principalele aspecte constatate; Pagina 149 din 190

- au fost indicate și alte pretinse aspecte de neconformitate (suplimentare) față de cele redate în comunicarea rezultatului procedurii și, în consecință, atipic și incorect, ofertantul nu a fost informat cu privire la acestea. Cu toate acestea, pretinsele aspecte de neconformitate suplimentar redate exclusiv în cadrul procesului verbal nu reprezintă motive concrete deoarece nu au fost redate în cadrul comunicării rezultatului procedurii, deși autoritatea contractantă avea obligația de a proceda astfel dacă le considera susceptibile de a atrage respingerea ofertei. Contestatorul evidențiază faptul că Decizia CNSC indică explicit (i) identitatea ofertelor care fac obiectul reevaluării printre care se regăsește și oferta Asocierii Geiger, (ii) etapa propunerii tehnice ca fiind vizată de reevaluare, precum și (iii) măsurile concrete necesar a fi adoptate de către autoritatea contractantă, respectiv anularea actelor atacate și constatarea netemeiniciei motivelor de respingere a ofertei Asocierii Geiger; nicio altă măsură (precum solicitarea unei clarificări suplimentare, privind aspecte diferite de cele care au fundamentat inițiala respingere) nu a fost impusă în sarcina autorității contractante privind oferta Asocierii Geiger. Astfel, acesta concluzionează cu precizarea că, în opinia sa, solicitarea de clarificări este nelegală având în vedere următoarele aspecte: - propunerea tehnică a Asocierii Geiger, în integralitatea sa, a fost evaluată de către autoritatea contractantă, cu mai bine de un an anterior solicitării de clarificare; - motivele concrete de respingere a ofertei au fost invalidate explicit prin Decizia CNSC; - autoritatea contractantă nu are posibilitatea de a reverifica toate elementele tehnice dacă din mijloacele de probă administrate rezultă verificarea lor anterioară, ci trebuie să se limiteze la adoptarea măsurilor concrete, obligatorii, definitive, indicate prin Decizia CNSC; - întrebările adresate denotă faptul că autoritatea contractantă reevaluează oferta Asocierii Geiger în raport de aspecte care au fost anterior verificate, iar Decizia CNSC nu indică adoptarea unor măsuri în raport cu acestea. Autoritatea contractantă a depășit limitele reevaluării indicate în cuprinsul Deciziei CNSC, eludând astfel caracterul definitiv și obligatoriu al hotărârii. Nu în ultimul rând, consideră că sunt netemeinice argumentele în care raport de care autoritatea contractantă justifică adresarea solicitării de clarificări, sens în care arătă că, în opinia sa: (a) Niciun considerent al procesului verbal de evaluare a propunerilor tehnice nu demonstrează că autoritatea contractantă s-ar fi oprit din analiză urmare a constatării primul motiv de pretinsă Pagina 150 din 190

neconformitate a ofertei Asocierii Geiger; dimpotrivă, procesul verbal probează o evaluare inițială completă a propunerilor tehnice. De altfel, tabelul privind (ne)conformitatea ofertelor depuse demonstrează faptul că toate ofertele au fost evaluate în raport de aceeași structură, fiind redate generic cerințele documentației de atribuire și paginile din propunerile tehnice care relevă (ne)îndeplinirea acestora, procesul verbal cuprinzând, însă, doar principalele constatări ale comisiei de evaluare (nicidecum o versiune detaliată a acestora, prin raportare la fiecare cerință a documentației de atribuire, inclusiv a răspunsurilor la clarificări). Pe de altă parte, însă, solicitările de clarificări nu identifică o cerință explicită a caietului de sarcini (astfel cum s-a procedat în cadrul Procesului verbal), ci exclusiv anumite răspunsuri la clarificările adresate față de documentația de autoritatea contractantă abordează, așadar, neunitar evaluarea și reevaluarea propunerilor tehnice. Practic, sub pretextul că nu ar fi fost cercetate la prima evaluare, autoritatea contractantă adresează clarificări privind aspecte fundamentate pe răspunsul consolidat, deși evaluarea inițială s-a raportat și a indicat cerințele caietului de sarcini, încercând astfel să justifice modalitatea defectuoasă în care derulează procedura de atribuire. Apreciază că autoritatea contractantă omite faptul că solicitările de clarificări se fundamentează, de fapt, tot pe cerințele caietului de sarcini, ceea ce conduce la premisa că, încă din prima evaluare, aceste aspecte au fost deja verificate și, fiind găsite conforme, nu pot fi reiterate în prezent. Cu titlu de exemplu, indică faptul că punctele 27 și 28 ale răspunsului la clarificări vizează schița de proiect, iar pct. 29 al răspunsului la clarificări vizează planul management de mediu, ambele categorii de cerințe regăsindu-se analizate explicit în cadrul procesului verbal în raport de fiecare dintre ofertanții participanți, inclusiv față de oferta Asocierii Geiger. Menționează faptul că procesul verbal de evaluare a propunerii tehnice (inițial) demonstrează dincolo de orice dubiu faptul că oferta Asocierii Geiger a fost evaluată integral, în raport de toate cerințele documentației de atribuire, ceea ce demonstrează caracterul nelegal al reevaluării propunerii tehnice în raport de elemente care nu au fost analizate sau indicate în Decizia CNSC. În aprecierea sa, faptul că autoritatea contractantă a circumstanțiat motivele concrete de respingere, redate în cuprinsul comunicării rezultatului procedurii, nu denotă o analiză parțială a ofertei Asocierii Geiger. (b) Autoritatea contractantă recunoaște faptul că a evaluat anterior cerințele privind „planul de management de mediu”, prin procesul verbal de evaluare a propunerii tehnice, autoritatea omițând că la punctul 29 al răspunsului consolidat a confirmat explicit „faptul că planul de management de mediu va fi elaborat de către contractant (antreprenor). Pagina 151 din 190

La nivelul ofertei se vor prezenta doar măsuri de reducere a impactului asupra mediului.” Prin urmare, consideră că solicitarea de clarificări nu este fundamentată pe nicio cerință a documentației de atribuire tocmai pentru că, în realitate, s-a confirmat nedepunerea unui astfel de document. Or, urmare a analizării procesului verbal de evaluare a propunerilor tehnice (inițial) apreciază că se observă faptul că pretinsa neconformitate este generată de prezentarea succintă a politicii de calitate și de mediu, precum și a aspectelor de mediu. Astfel, subliniază faptul că însăși autoritatea contractantă confirmă faptul că anumite elemente privind aspectele de mediu se regăsesc în oferta Asocierii Geiger, iar acestea vor fi detaliate și dezvoltate în planul de management de mediu pe care l-ar elabora dacă ar deveni câștigător al procedurii de atribuire și, implicit, antreprenor, astfel cum cerințele documentației de atribuire impun. (c) Cu autoritate de lucru judecat și caracter definitiv, Decizia CNSC tranșează explicit faptul că obligațiile impuse în sarcina „antreprenorului” nu pot fi imputate „ofertantului”, cele două calități fiind diferite. În acest context, apreciază încercarea autorității contractante de a susține contrariul, în cadrul punctului de vedere, eludează considerentele hotărârii pe care pretinde că ar fi pus-o în aplicare. Susține că autoritatea omite faptul că independent de opinia divergentă asupra fondului cauzei, Decizia CNSC trebuie să fie respectată, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale, subliniind faptul că susținerile autorității contractante sunt nelegale dat fiind că încalcă dincolo de orice dubiu Decizia CNSC. Pe de altă parte, precizează că trasarea limitelor reevaluării în mod clar și precis, inclusiv prin raportare la măsurile concrete pe care le va adopta autoritatea contractantă, este statuată prin dispozițiile art. 26 alin. (101) din Legea nr. 101/2016; or, obligația Consiliului de a stabili măsurile necesar a fi adoptate în reevaluarea dispusă se poate aduce la îndeplinire exclusiv prin respectarea acestora de către Primăria .......... Prin urmare, suplimentar caracterului definitiv și obligatoriu al Deciziei CNSC, menționează că autoritatea contractantă trebuia să ducă la îndeplinire o obligație legală, respectiv să adopte doar măsurile impuse, conduită care nu poate fi, sub niciun pretext, eludată sau ignorată/omisă, indiferent care este viziunea/interpretarea sa asupra subiectului dedus anterior judecății. (d) Susține că autoritatea contractantă omite, de asemenea, faptul că studiul de fezabilitate are exclusiv caracter informativ, o astfel de concluzie fiind explicit tranșată atât prin răspunsul consolidat, cât și prin avizul conform condițional al ANAP prin care se impune revizuirea răspunsului la clarificări din care rezultă că soluțiile tehnice din studiul de fezabilitate ar fi obligatorii având în vedere că acestea încalcă prevederile anexei nr. 2 la HG nr. 1/2018. Pagina 152 din 190

Prin urmare, menționează că „stratul de formă din pământ stabilizat cu var - 20 cm” și „stratul de MAS 16 PMB rul 45/80 pentru calea de poduri și pasaje (structuri)” nu reprezintă și nu pot reprezenta cerințe minime, obligatorii pentru ofertanți, întrucât acestea au fost impuse prin studiul de fezabilitate. În realitate, soluțiile prezentate de către ofertanți pot optimiza și îmbunătăți ceea ce inițial s-a prevăzut și indicat în cadrul studiului de fezabilitate. (e) Subliniază faptul că întregul raționament al Geiger se fundamentează tocmai pe cerințele documentației de atribuire, ignorate de către autoritatea contractantă chiar și în această etapă (a doua) de evaluare a propunerilor tehnice. Susține, de asemenea, că autoritatea contractantă ignoră chiar și considerentele Deciziei CNSC în raport de care pretinde, însă, că ar fi pusă în aplicare prin solicitarea de clarificări. (f) Precizează că este motivată și probată în mod corespunzător contestația sa, fiind indicate explicit atât criticile formulate și probele administrate, cât și dispozițiile legale și interpretările jurisprudențiale pe care se fundamentează. Prin adresa nr. 70398/02.09.2024, înregistrată la Consiliu sub nr. 56069/03.09.2024, autoritatea contractantă transmite dosarul achiziției. Prin adresa nr. 70698/03.09.2024, înregistrată la Consiliu sub nr. 56154/04.09.2024, autoritatea contractantă transmite concluzii scrise cu privire la contestația depusă de ......... SRL. Autoritatea prezintă aspectele pe care își întemeiază contestația, prezentate de contestator la punctul (7) și la punctul (8), iar contrar acestora, precum și a unor aspecte elemente din jurisprudența ICCJ pe care o invocă, evidențiază faptul că potrivit art. 251 alin. (3) din C.pr.civ., „Dezlegarea dată problemelor de drept este obligatorie de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar pentru instanța care a solicitat dezlegarea, de la data pronunțării deciziei.” Reiterând trimiteri ale jurisprudenței ICCJ, subliniază faptul că decizia este obligatorie pentru toate instanțele de judecată. Prin urmare, invocând prevederile art. 249 C.pr.civ., menționează că pentru admiterea contestației trebuie ca petentul să probeze/demonstreze punctual, pentru fiecare punct din solicitarea de clarificări că: - aspectele solicitate a fi evaluate, au fost deja verificate în prima evaluare a propunerilor tehnice, respectiv procesul verbal cu nr. 60.234 din 18.10.2023 (paginile 27.561-27.569, respectiv anexa 4 - paginile 27.606 -27.619 din dosarul procedurii transmis pentru luarea primei Decizii CNSC) și i-au fost comunicate în comunicarea rezultatului procedurii, fie că: Pagina 153 din 190

- aspectele care fac obiectul solicitărilor de clarificări, au făcut parte din dispozitivul primei Decizii CNSC, și prin urmare, au autoritate de lucru judecat; Precizează că la punctul (B) din contestație, petentul încearcă să susțină aplicarea „autorității de lucru judecat” deoarece „(...) autoritatea contractantă reiterează aceeași intenție de a evalua ofertantul (...)”, ori, „aceeași intenție” nu a făcut parte din dispozitivul primei Decizii CNSC. În opinia sa, autoritatea de lucru judecat nu acoperă aspectele care nu au fost dezbătute și discutate în proces. Doar chestiunile care au fost efectiv examinate și decise de instanță sunt protejate de acest principiu. Autoritatea de lucru judecat se aplică doar la ceea ce a fost soluționat în mod clar și direct prin dispozitivul hotărârii și nu poate fi extins prin „asemănare” sau „intenție”. De asemenea, autoritatea contractantă menționează că în cadrul concluziilor scrise transmise de contestatorul în data de 29.08.2024, acesta precizează că „(...) pretinsele aspecte de neconformitate suplimentar redate exclusiv în cadrul procesului verbal nu reprezintă motive concrete deoarece nu au fost redate în cadrul Comunicării rezultatului procedurii (...)”. Consideră că simplu fapt că aceste aspecte de conformitate/ neconformitate nu i-au fost comunicate, în primul rezultat al procedurii, nu oprește autoritatea contractantă să le supună reevaluării, și respectiv să facă obiectul celei de a 2-a comunicări, dacă va fi cazul, conform precizărilor din Decizia nr. 66/2018 a ICCJJ, atât timp cât prima comunicare a fost anulată. Nu în ultimul rând, solicită Consiliului, să constate, că solicitarea de clarificări care face obiectul solicitării de anulare, are un număr de 3 (trei) solicitări distincte, prin urmare, petentul trebuia să conteste punctual fiecare dintre cele 3 solicitări, să demonstreze/probeze, atât în fapt cât și în drept, că aceste solicitări fie sunt nelegale, fie sunt sub autoritatea de lucru judecat. Precizează că, în fapt, petentul prezintă doar argumente globale, fără a detalia la fiecare solicitare de clarificări în parte, în ce constă nelegalitatea solicitării, sau, respectiv pentru a demonstra că în Decizia CNSC 720/C1/48, 51, 55, 95 din 21.03.2024 au fost deja supuse controlului de legalitate, ca să se poată constata autoritatea de lucru judecat. Apreciază că se află în imposibilitatea de a combate punctual criticile petentului, atât timp, cât acesta a formulat doar critici generale, prin „asemănare”, acesta neputând pune în sarcina Consiliului să identifice aspectele de nelegalitate, ci, conform prevederilor art. 249 din Codul de procedură civilă, el are obligația de a proba punctual, fiecare aspect supus controlului de legalitate. Astfel, având în vedere prevederile art. 21 alin. 3 din Legea nr. 101/2016, precum și faptul că ......... SRL nu a probat punctual, pentru Pagina 154 din 190

fiecare punct din solicitarea de clarificări, presupusa nelegalitate, solicită Consiliului să constate că această contestație este nefondată, și solicită respingerea contestației depuse de ......... SRL. Urmare a solicitării contestatorului din cuprinsul contestației înregistrată la CNSC sub nr. 39918/26.06.2024, referitoare la studierea dosarului aferent procedurii, prin adresa înregistrată la Consiliu sub nr. 57471/2599/C1/10.09.2024, Consiliul informează contestatorul că în data de 12.09.2024 poate consulta dosarul nr. 2599/2024, la sediul Consiliului. La data de 12.09.2024, Contestatorul ......... SRL, prin împuternicit s-a prezentat la Sediul Consiliului de unde a primit dosarul achiziției și a studiat documentele din dosarul nr. 2599/2024. Ca urmare a studierii dosarului și a notelor scrise formulate de autoritatea contractantă, prin adresa înregistrată la CNSC sub nr. 58285/13.09.2024, contestatorul ......... SRL transmite concluzii scrise, prin care evidențiază următoarele aspecte. Reiterează faptul că, după părerea sa, autoritatea contractantă a depășit limitele reevaluării indicate în cuprinsul Deciziei CNSC, eludând astfel caracterul definitiv și obligatoriu al hotărârii, precizând că reevaluarea ofertei Asocierii Geiger se impunea a fi realizată cu respectarea considerentelor și în limitele trasate de către CNSC prin decizia anterior pronunțată, însă, cu toate acestea, autoritatea contractantă a înțeles să reia procesul de evaluare a ofertelor în integralitate, evidențiind faptul că solicitarea de clarificări vizează aspecte care (i) nu au reprezentat inițial motive de respingere a ofertei; (ii) nu au reprezentat obiect al măsurilor de remediere necesar a fi fost adoptate de către autoritatea contractantă urmare a emiterii Deciziei CNSC. Astfel, precizează că având în vedere considerentele deciziei anterioare, dispozițiile legale, cât și jurisprudența ICCJ la care a făcut referire, confirmă faptul că nu este permisă reverificarea elementelor tehnice, atâta timp cât din mijloacele de probă existente la dosarul cauzei rezultă verificarea lor anterioară. În opinia sa, a considera că nu este o obligație a comisiei verificarea completă a ofertelor „în ipoteza în care comisia de evaluare descoperă cu prilejul efectuării operațiunilor ce implică această activitate aspecte de neconformitate sau inacceptabilitate a unei oferte, constatarea lor obligând comisia la aplicarea sancțiunii legale corespunzătoare, respectiv respingerea ofertelor, fără a mai fi obligată a verifica oferta în ansamblul ei.” este contrar chiar jurisprudenței invocate de către autoritate în cadrul concluziilor scrise. Precizează că prin modificarea textului Legii nr. 101/2016 s-a dorit fluidizarea procedurilor de achiziție publică în care, constant, se observau blocaje datorate măsurilor de reevaluare dispuse ca urmare a depunerii contestațiilor, și a tendinței autorităților contractante de reexaminare Pagina 155 din 190

integrală a ofertelor, respectiv a tendinței participanților de a invoca, repetitiv, în cascadă, noi și noi critici. Menționează că pentru evitarea repetării etapelor de reevaluare, s- au reglementat, pe de-o parte, obligația instanței de judecată/Consiliului de a stabili limitele reevaluării, iar, pe de altă parte, obligația comisiei de evaluare de a respecta aceste limite și caracterul special al reevaluării astfel dispuse. Susține că reevaluarea a devenit, astfel, limitativă, concluzia fiind aceea de a responsabiliza autoritățile care, odată ce au evaluat, certifică faptul că aspectele necontestate dobândesc un caracter definitiv. A admite contrariul ar însemna a lipsi de orice rațiune norma prevăzută la art. 34 alin. (1) lit. b) și alin. (6) și art. 50 alin. (10) din Legea nr. 101/2016, întrucât, practic, indicarea limitelor reevaluării nu ar mai avea niciun efect într-un asemenea scenariu, iar autoritatea contractantă ar beneficia pur și simplu de imunitate față de forța obligatorie a dispozitivului unei hotărâri judecătorești. Concluzionează cu mențiunea că demersul de solicitare a unor clarificări pentru chestiuni deja analizate într-o etapă anterioară de evaluare, este unul fundamental nelegal, contrar însuși scopului instituirii reglementărilor legale indicate supra, menite de altfel să evite invocarea succesivă, neunitară și imprevizibilă a unor noi și noi motive de respingere, ori de câte ori autoritatea dorește. Reiterează faptul că un astfel de demers este incompatibil cu predictibilitatea și celeritatea care, în această materie, se impun, situație față de care și doar clarificarea, în sine, a unor chestiuni care nu au reprezentat anterior motive de respingere, este nelegală. Susține că urmare a emiterii Deciziei CNSC, autoritatea contractantă nu a emis niciun proces verbal de reevaluare a propunerilor tehnice în care să consemneze motivele concrete pentru care se impune adresarea solicitărilor de clarificări Asocierii Geiger. Precizează că, în concret, din lista indicată de către autoritatea contractantă în cadrul adresei nr. 70.398/02.09.2024 prin care a fost transmis dosarul achiziției publice , dar și din conținutul efectiv al dosarului constituit la Consiliu, rezultă dincolo de orice dubiu faptul că nu a fost emis niciun proces de reevaluare a propunerii tehnice a Asocierii Geiger, ulterior emiterii Deciziei CNSC și totodată că singurul document emis în raport de oferta Asocierii Geiger, ulterior emiterii Deciziei CNSC a fost solicitarea de clarificări, semnată doar de către președintele comisiei de evaluare; și din această perspectivă, actul atacat este nelegal întrucât decizia de transmitere a solicitării de clarificări pare a fi fost adoptată exclusiv de către președintele comisiei de evaluare, fiind singurul semnatar al adresei, iar nu de majoritatea membrilor comisiei de evaluare cu drept de vot . Mai exact, în contextul lipsei unui proces verbal de evaluare privind reevaluarea ofertei Asocierii Geiger, solicitarea de clarificări nu s-a bazat pe vreo analiză individuală/la comun a Pagina 156 din 190

membrilor comisiei de evaluare, ci doar pe cea a unui singur membru al comisiei, respectiv președintele cu drept de vot. De altfel, menționează că solicitarea de clarificări nu indică nici măcar numele președintelui comisiei de evaluare, semnatarul actului atacat fiind identificat doar prin poziția deținută în cadrul comisiei de evaluare, nu și după nume și prenume. Apreciază că omisiunea emiterii unui proces verbal intermediar prin care să se pună în aplicare Decizia CNSC privind oferta Asocierii Geiger demonstrează, pe de o parte, faptul că autoritatea contractantă nu a analizat limitele tranșate prin hotărârea definitivă și obligatorie, iar, pe de altă parte, faptul că nu au fost justificate motivele concrete pentru care s-a considerat necesară lămurirea aspectelor care formează obiectul solicitării de clarificări; mai exact, autoritatea contractantă a emis actul atacat fără a exista niciun proces verbal care fundamentează un astfel de demers, nefiind, așadar, expus raționamentul concret pentru care sunt necesare lămuriri suplimentare a aspectelor anterior analizate; principiul transparenței a fost, așadar, încălcat. Cu toate acestea, precizează că regulile privind modalitatea de întocmire a documentelor în cadrul procedurii de atribuire par a fi cunoscute de către comisia de evaluare din moment ce, ulterior emiterii Deciziei CNSC a fost elaborat procesul verbal de evaluare nr. 61345/11.06.2024 privind evaluarea garanției de participare, a informațiilor din DUAE și a documentelor care îl însoțesc; un astfel de demers nu a fost, însă, adoptat și pentru reevaluarea propunerii tehnice a Asocierii Geiger. Din cuprinsul unicului document întocmit la nivel de comisie de evaluare, ulterior emiterii Deciziei CNSC, rezultă că membrii acesteia s-au întâlnit inclusiv „cu ocazia analizării dispunerii prelungirii valabilității ofertelor și implicit a garanțiilor de participare”, însă, în mod surprinzător, nu au considerat relevant să se întâlnească și să se consemneze raționamentul privind reevaluarea propunerilor tehnice în vederea punerii în aplicare a Deciziei CNSC, în ceea ce privește oferta Asocierii Geiger. Astfel, solicită Consiliului să dispună admiterea contestației și, în consecință, anularea solicitării de clarificări adresate Asocierii Geiger, în considerarea argumentelor admise. Prin adresa înregistrată la CNSC sub nr. 58852/17.09.2024, contestatorul ......... SRL transmite notă de cheltuieli prin care solicită autorității contractante plata cheltuielilor ocazionate de soluționarea contestației ce formează obiectul dosarului nr. 2559/C1/2024, potrivit facturii seria OG nr. 704 din 23.07.2024, în valoare de 23.671 lei și ordinul de plată din data de 16.09.2024. Prin adresa înregistrată la CNSC sub nr. 59509/19.09.2024, autoritatea contractantă transmite concluzii scrise prin care solicită Consiliului să constate că această contestație este nefondată și/sau prematur introdusă, precum și respingerea acesteia. Pagina 157 din 190

Astfel, autoritatea contractantă precizează că în cadrul concluziilor scrise transmise de ......... SRL și înregistrate la CNSC cu nr. 58.285 din 13.09.2024, ofertantul revine la susținerea că „autoritatea contractantă a depășit limitele reevaluării indicate în cuprinsul Deciziei CNSC, luând astfel caracterul definitiv si obligatoriu al hotărârii”. Menționează că pentru susținerea acestei critici, reia ca și argumente prevederile de la art. 77 din Decizia nr. 66/2018 a ICCJJ privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ si fiscal, în Dosarul nr. 156/39/2018, privind pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, ori, prevederile de la art. 77 se referă doar la „considerațiile” care au stat la baza acestei decizii, ori, concluzia este doar una, cea din textul deciziei (dispozitivului), în continuare invocând considerentele deciziei la care face referire. Aceasta apreciază că nu se pot lua articole trunchiate din decizie, și să le reinterpretăm, după propriul interes. Mai mult, invocă prevederile art. 521 alin. (3) din C.pr.civ. Evidențiază faptul că OUG nr. 45/2018, la care face trimitere ofertantul în cadrul concluziilor, a fost emisă în data de 24 mai 2018 pe când Decizia nr. 66/2018 a ICCJ a fost dată ulterior acestei modificări aduse la Legea nr. 101/2016, fiind pronunțată la 1 octombrie 2018. Astfel, subliniază faptul că atunci când a fost dată Decizia nr. 66/2018, a avut în vedere forma în vigoare a Legii nr. 101/2016, formă care conținea și prevederile aduse prin OUG nr. 45/2018, fiind nefondate argumentele, că, conținutul deciziei (dispozitivului) Deciziei nr. 66/2018 a ICCJ nu este aplicabil. Susține că a avut în vedere puterea de lucru judecat, dată de decizia Instanței, deoarece, solicitările de clarificări prevedeau aspecte care nu au făcut obiectul deciziei de respingere din prima instanță, și nu a fost verificate anterior, aspectele solicitate a fi clarificate, prin solicitarea de clarificări transmisă. De asemenea, precizează că în cadrul concluziilor scrise, ofertantul face o trimitere generală, la faptul că aceste aspecte au fost verificate în procesul verbal nr. 57.359/28.09.2023: „(...) atâta timp cât din mijloacele de probă existente la dosarul cauzei (mai exact, procesul verbal nr. 57.359/28.09.2023 privind evaluarea conformității propunerilor tehnice cu prevederile caietului de sarcini și, după caz, cu factorii de evaluare) rezultă verificarea lor anterioară.” În susținere face trimitere la prevederile art. 249 din C.pr.civ., precizând că în cadrul celor prezentate de contestatar, acesta doar face o trimitere generală, la procesul verbal nr. 57.359/28.09.2023, fără a indica în mod clar si concludent, unde în acest proces verbal (la ce pagină, alineat, etc.) se regăsesc abordate si analizate, fiecare obiect al solicitării de clarificări pe care înțelege să îl conteste. Pagina 158 din 190

Consideră că în loc să prezinte probe concludente, contestatorul dorește să impună în fapt, în sarcina completului de judecată, să caute, și să verifice, dacă aceste aspecte care au făcut obiectul solicitării de clarificări, se regăsesc punctual analizate în procesul verbal nr. 57.359/ 28.09.2023. Reiterează faptul că se află în sarcina contestatorului să dovedească/ probeze fiecare susținere a sa, iar această probă, trebuie să fie clară și concludentă, fie prin indicarea locului din acest proces verbal unde se regăsesc analizate fiecare dintre aspectele care au făcut obiectul solicitării de clarificări, și/sau, inclusiv să prezinte extrase/print-screen uri din acest proces verbal prin care să se dovedească că au fost analizate fiecare dintre aspectele pe care înțelege să le conteste. Totodată, făcând trimitere la prevederile Deciziei nr. 66/2018 a ÎCCJ susține că aspectele prezentate mai sus nu au fost verificare anterior, în procesul verbal nr. 57.359/28.09.2023 prin care a fost respins ofertantul ......... SRL, iar, contestatorul nu a prezentat nicio dovadă contrară, ci, doar a făcut o trimitere „generală” la numărul procesului verbal. În concluzie, face următoarele precizări: - nu este îndeplinită condiția ca aspectele solicitate a fi verificate, a făcut obiectul unei evaluări anterioare primului ciclu procesual, prin urmare, conform prevederilor din dispozitivul Deciziei nr. 66/2018 a ÎCCJ, comisia de evaluare are posibilitatea de a evalua aceste aspecte; - așa cum s-a demonstrat punctual, pentru fiecare dintre solicitările de clarificări transmise, acestea nu au făcut obiectul primei respingeri, și, în mod logic, nu aveau cum să se regăsească în analiza celor 2 decizii din primul ciclul procesual, neputându-se aplica autoritatea lucrului judecat. Precizează că, într-o altă ordine de idei, contestatorul introduce prin intermediul concluziilor scrise, un motiv nou de contestație: „Urmare a emiterii Deciziei CNSC, autoritatea contractantă nu a emis niciun proces verbal de reevaluare a propunerilor tehnice în care să consemneze motivele concrete pentru care se impune adresarea solicitărilor de clarificări Asocierii Geiger”. Susține că, din analiza textului contestației depuse în cadrul termenului legal, autoritatea contractantă nu a regăsit o astfel de critică, prin urmare, solicită Consiliului să respingă această critică ca fiind inadmisibilă, conform prevederilor imperative de la art. 21 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, precizând totodată că această critică este nefondată, deoarece, solicitările de clarificări au fost stabilite în cadrul procesului verbal cu nr. 65.627/17.07.2024 (Anexa 1). În concluzie, solicită Consiliului să constate că solicitarea de clarificări care face obiectul solicitării de anulare, are un număr de 3 (trei) solicitări distincte, prin urmare, petentul trebuia să conteste punctual fiecare dintre cele 3 solicitări, să demonstreze/probeze, atât în Pagina 159 din 190

fapt cât și în drept, că aceste solicitări fie sunt nelegale, fie sunt sub autoritatea de lucru judecat. Susține că, în fapt, petentul prezintă doar argumente globale și generale, fără a detalia la fiecare solicitare de clarificări în parte, în ce constă nelegalitatea solicitării, sau, respectiv pentru a demonstra că în Decizia CNSC nr. 720/C1/48, 51, 55, 95 din 21.03.2024 au fost deja supuse controlului de legalitate, ca să se poată constata autoritatea de lucru judecat. În susținere depune procesul verbal cu nr. 65.627/17.07.2024. Ca urmarea a concluziilor formulate de autoritatea contractantă, prin adresa înregistrată CNSC sub nr. 59892/20.09.2024, contestatorul ......... SRL transmite concluzii scrise prin care solicită admiterea contestației și anularea solicitării de clarificări. Astfel, față de argumentațiile detaliate prin intermediul contestației și/sau a notelor scrise depuse de acesta anterior, contestatorul evidențiază următoarele aspecte: Precizează că autoritatea contractantă este cea care preia trunchiat considerentele Deciziei ICCJ nr. 66/2018 și refuză să accepte faptul că evaluarea unei oferte, urmare a emiterii unei Decizii CNSC, se poate realiza doar cu respectarea considerentelor și a limitelor tranșate de către Consiliu prin hotărârea pronunțată. Susține că autoritatea contractantă confirmă în mod explicit faptul că nu a respectat recomandările Deciziei ICCJ, deși această hotărâre este considerată, se pare, baza/temelia etapei de reevaluare a ofertei Asocierii Geiger, sub pretextul că, inițial, nu a evaluat complet întreaga ofertă, considerându-se necesar, în această etapă a procedurii, reluarea întregii evaluări, deși prevederi legale se opun acestui demers. Apreciază că autoritatea ignoră tocmai faptul că procesul verbal de evaluare a propunerii tehnice a Asocierii Geiger redă anumite consemnări care denotă că, în realitate, oferta a fost integral evaluată, la acest moment fiind necesară doar aplicarea aspectelor tranșate prin Decizia CNSC, respectiv luarea la cunoștință a faptului că propunerea tehnică Asocierii Geiger este conformă (fiind anulate toate motivele de respingere a propunerii tehnice invocate și comunicate anterior). După părerea sa, inclusiv transmiterea dosarului achiziției publice denotă lipsa de diligentă cu care, în realitate, autoritatea contractantă „reevaluează” oferta Asocierii Geiger; mai exact, autoritatea contractantă depune procesul verbal de reevaluare ca anexă a concluziilor scrise (din data de 18.09.2024), deși acesta nu a fost depus și în cadrul dosarului de achiziție publică transmis Consiliului. Evidențiază faptul că dosarul achiziției publice nu cuprinde procesul verbal intermediar nr. 65.627/17.07.2024 privind evaluarea conformității propunerilor tehnice cu prevederile caietului de sarcini și, după caz, cu factorii de evaluare, deși acesta reprezintă documentul care ar fi trebuit să justifice și să fundamenteze solicitarea de clarificări adresată Pagina 160 din 190

ofertantului. De altfel, menționează că autoritatea contractantă nu a arătat motivele pentru care, în dosarul achiziției publice, a înțeles să depună doar procesul verbal de evaluare nr. 61345/11.06.2024 privind evaluarea garanției de participare, a informațiilor din DUAE și a documentelor care îl însoțesc, iar nu și pe cel care vizează reevaluarea propunerilor tehnice. Analizând acest din urmă proces verbal intermediar de evaluare a propunerilor tehnice, ......... SRL apreciază că se constată următoarele aspecte: - reevaluarea propunerilor tehnice nu s-a realizat în baza celor dispuse prin Decizia CNSC, ci în baza unui document emis de către experții externi cooptați, pe care comisia de evaluare și l-a însușit fără nicio rezervă, precizând că nici acest document nu se regăsește în dosarul achiziției publice, deși este parte a acestuia. - nu cuprinde o justificare temeinică, concretă și punctuală privind motivele pentru care s-au adresat solicitările de clarificări Asocierii Geiger, contestate în prezenta cauză. În procesul verbal au fost redate doar solicitările efectiv adresate ofertantului, fără a arată nici ce a determinat autoritatea contractantă să formuleze aceste întrebări, nici care este scopul pentru care ofertantul trebuie să răspundă. Mai exact, procesul verbal nu cuprinde consemnările concrete ale autorității contractante, ci exclusiv o preluare a unor întrebări de clarificare fără a se identifica nici măcar cerința documentației de atribuire în raport de care acestea au fost formulate. - nu redă nicio informație și/sau nicio solicitare adresată ofertantului desemnat câștigător inițial, deși se pretinde că ar fi fost încheiat și cu ocazia verificării acestei oferte; mai exact, deși oferta asocierii desemnate inițial câștigătoare ar fi fost din nou reevaluată de către autoritatea contractantă inclusiv din perspectiva propunerii tehnice, nicio mențiune / etapă / constatare în acest sens nu se relevă. În realitate, procesul verbal redă doar informații generice privind întrebările de clarificări adresate Asocierii Geiger și Asocierii ........., fără nicio altă justificare / motivare / raționament al Autorității contractante. Or, scopul unui proces verbal este tocmai de a fi consemnate aspectele care circumstanțiază motivele pentru care Autoritatea contractantă a adoptat anumite decizii (precum adresarea unei solicitări de clarificare). Ulterior, prin adresa înregistrată CNSC sub nr. 61754/27.09.2024, contestatorul ......... SRL, transmite concluzii scrise ca urmare a studiului dosarului achiziției din data de 26.09.2024 în contextul transmiterii de către autoritatea contractantă a unor documente inițial omise, respectiv a raportului de specialitate al experților cooptați nr. 465/09.07.2024 privind evaluarea conformității propunerilor tehnice cu prevederile caietului de sarcini și, după caz, cu factorii de evaluare și a procesului- verbal intermediar nr. 65.627/17.07.2024 privind evaluarea conformității Pagina 161 din 190

propunerilor tehnice cu prevederile caietului de sarcini și, după caz, cu factorii de evaluare. Astfel, în contextul observării și a acestor documente consideră că reevaluarea propunerilor tehnice nu s-a realizat în limitele reevaluării dispuse prin Decizia CNSC sau urmare a unei analize proprii autorității contractante, ci exclusiv în baza concluziilor Raportului de specialitate emis de către experții cooptați, pe care comisia de evaluare susține că și l-ar fi însușit fără nicio rezervă, evidențiind explicația autorității contractante, respectiv: „Comisia de evaluare a luat act de raportul de specialitate nr. 465/09.07.2024 prezentat de experții externi cooptați. Analizând cele precizate de către experții externi cooptați, comisia de evaluare își însușește în integralitate analiza efectuată și prezentată și hotărăște să solicite clarificări cu privire la propunerile tehnice depuse astfel: (...)”. În opinia sa și raportul de specialitate încălca limitele reevaluării stabilite prin Decizia CNSC, în contextul în care propune, pe de o parte, solicitarea unor clarificări privind aspectele din propunerea tehnică a Asocierii Geiger, iar, pe de altă parte, respingerea ofertei drept neconformă. Or, autoritatea contractantă a preluat din raportul de specialitate doar solicitările de clarificări indicate de către experții cooptați, acestea formând obiectul actului atacat. Mai exact, în cadrul actului atacat nicio întrebare nu vizează (i) Programul de lucrări (Graficul Gantt), (ii) planul de calitate al proiectului (proiectarea și executarea lucrărilor), (iii) Securitatea și sănătatea în muncă; pentru toate aceste elemente ale propunerii tehnice a Asocierii Geiger experții cooptați au indicat în cadrul raportului de specialitate că cerințele minime ale caietului de sarcini nu ar fi îndeplinite, fiind la acest moment incertă poziția proprie a autorității contractante față de acestea, respectiv motivul pentru care autoritatea contractantă nu menționează nimic ofertantului în legătură cu respectivele pretinse motive de neconformitate (aparent însușite), preferând să mențină aparența unei clarificări (ea însăși nelegală). Totodată menționează că în cadrul procesului verbal intermediar de evaluare sunt consemnate exclusiv solicitările de clarificări, nicio mențiune nefiind făcută cu privire la presupusele motivele de neconformitate identificate de către experții cooptați. În opinia sa, prin adresarea solicitării de clarificare de către comisia de evaluare se poate deduce, totuși, faptul că membrii comisiei de evaluare nu achiesează la constatările experților cooptați privind presupusele neconformități ale propunerii tehnice a Asocierii Geiger. Prin raportare la modul de evaluare a ofertei Asocierii Geiger, evidențiază faptul că, în opinia sa, pe de o parte, membrii comisiei de evaluare declară că și-ar fi însușit „în integralitate analiza efectuată și prezentată” de către experții cooptați, iar pe de altă parte, consemnează în cadrul procesului verbal intermediar de evaluare tehnică faptul că „o Pagina 162 din 190

decizie asupra caracterului neconform/admisibil va fi adoptată după analizarea răspunsurilor la solicitările de clarificări mai sus menționate”. Consideră că la acest moment dreptul la remediile conferite de prevederile Legii nr. 101/2016 nu poate fi accesat întrucât pretinsele motive de neconformitatea ofertei Asocierii Geiger nu sunt consemnate într-un act al autorității astfel încât să fie posibilă promovarea unei noi contestații. Reiterează argumentația dezvoltată și în precedentele documente procesuale cu privire la (imposibilitatea comisiei de evaluare/expertului cooptat/oricui de a reveni asupra unor (elemente găsite anterior conforme, de a perpetua artificial și ineficient o procedură de atribuire (a cărei celeritate, legalitate și transparență ar trebui să reprezinte reperele obligatorii), de a inventa și reinventa de fiecare dată noi pretexte de clarificare și/sau și de a-și exercita, în mod vădit abuziv, presupuse prerogative discreționare de a respinge orice alte oferte. Față de aceste argumente, solicită admiterea contestației și evidențierea. Prin adresa nr. 74319/01.10.2024, înregistrată la CNSC sub nr. 62444/01.10.2024, ......... SRL transmite concluzii scrise (2), prin care menționează următoarele aspecte: Cu privire la critica potrivit căreia autoritatea contractantă a transmis punctul de vedere și dosarul achiziției publice cu nerespectarea termenului de 5 zile prevăzut de Legea nr. 101/2016 (critica 1. din adresa cu nr. 4459/18.09.2024, punctele 1-7), invocând prevederile de la art. 21 alin. (3) din Legea 101/2016 și solicitând Consiliului să respingă această critică ca inadmisibilă. De asemenea, precizează faptul că Legea nr. 101/2016 nu interzice dezvoltarea punctului de vedere inițial, prin transmiterea unor noi „concluzii”, ci, din contră, permite acest lucru conform precizărilor din teza 2 de la art. 21 alin. (2) din Legea 101/2016, cu mențiunea că precizarea „în cursul procedurii” din Lege, nu indică un anumit termen de decădere, singurul termen, fiind unul tehnic, în sensul că aceste concluzii scrise trebuie transmise până la momentul luării „Deciziei” de către CNSC. Cu privire la criticile de la punctele 8 - 14 din concluziile scrise transmise prin adresa cu nr. 4459/18.09.2024, precizează că în opinia sa, la punctul (11) din concluziile scrise, contestatorul dă dovadă de o eroare de raționament juridic, în sensul că sugerează că potrivit art. 249 din Codul de procedură civilă, autoritatea contractantă ar fi cea căreia i se incumbă sarcina probei. Invocând prevederile art. 249 din C.p.c. precizează că autoritatea contractantă nu a „susținut” în fața CNSC că „solicitarea de clarificări este nelegală”, ci contestatarul ......... SRL a prezentat această susținere și, prin urmare, el trebuie să „o dovedească”. Pagina 163 din 190

Susține că nu autoritatea contractantă a „inițiat” acest dosar, și prin urmare, nu îi revine sarcina probei, subliniind faptul că acest raționament rezultă inclusiv din interpretarea prevederilor de la art. 18 alin. (3) din Legea 101/2016, în sensul că CNSC se poate pronunța chiar și în lipsa punctului de vedere transmis de acesta, și, prin urmare, chiar și fără prezentarea de probe din partea autorității contractante, având în vedere că probele trebuie introduse la dosar, prin intermediul punctului de vedere/concluziilor scrise. În concluzie, e de părere că este lipsit de raționament juridic cererea ca autoritatea contractantă să probeze că „solicitarea de clarificări transmisă este legală”, sau, după caz, „să probeze” că, contestatorul nu a prezentat „dovezi” care să probeze contrariul. Menționează că autoritatea contractantă poate doar să „susțină” și să argumenteze că, contestatorul „nu a prezentat probe”, iar CNSC, în urma studierii documentelor depuse la dosar, să confirme sau să infirme aceste susțineri. Apreciază că intră în sarcina contestatorului să „dovedească” punctual, fiecare critică din contestația sa, nefiind de ajuns să precizeze, pentru a i se admite această contestație, doar pentru motivul că „autoritatea contractantă nu a dovedit susținerile sale din punctul de vedere/concluziile scrise”. Cu privire la critica faptului că solicitarea de clarificări nu este semnată cu semnătură electronică extinsă, precizează că în cadrul concluziilor scrise, contestatorul nu a mai revenit cu precizări noi, prin urmare, consideră că a realizat faptul că această critică este una nefondată. Cu privire la critica „termenul acordat de autoritatea contractantă pentru transmiterea răspunsurilor la solicitarea de clarificări este insuficient” (critica 3.1. din adresa cu nr. 4459/18.09.2024, punctele 16- 24), precizează că la paragraful (5) din concluziile scrise transmise prin adresa cu nr. 71013/05.09.2024, autoritatea contractantă a susținut că a acordat un termen de răspuns de 5 zile „calendaristice” și nu zile „lucrătoare”, așa cum susține eronat contestatarul. Reiterează faptul că ofertantul ......... SRL a răspuns solicitării de clarificări, în termenul indicat. Consideră că o eventuală critică a „termenului de răspuns” acordat, putea veni doar în situația în care ofertantul chiar nu avea timp să răspundă, ori, prin transmiterea răspunsului în termen, consideră că este cea mai bună dovadă că acest termen de răspuns stabilit, a fost unul suficient. Totodată, evidențiază faptul că la punctul (61) din aceste concluzii scrise recunoaște că „a clarificat și prin răspunsurile la clarificări toate întrebările comisiei de evaluare (e.g. inclusiv prin indicarea punctuală a aspectelor supuse clarificării)”, apreciind că astfel acesta recunoaște Pagina 164 din 190

indirect că termenul de răspuns acordat a fost unul suficient pentru a formula răspunsurile. În opinia sa, contestatorul nu a prezentat nicio dovadă că acest termen a fost insuficient, răspunzând în termen, astfel că nu este îndeplinită condiția de la art. (3) alin. (1) litera (f) punctul (ii) din Legea 101/2016, ori, doar în cazul în care ofertantul „nu transmitea răspunsul în termen” acesta ar fi „suferit” de respingerea ofertei sale, prin punerea în aplicare a sancțiunii prevăzute la art. 134 alin. (5) din HG 395/2016: „(...) iar candidatul/ofertantul nu transmite în termenul precizat de comisia de evaluare clarificările/completările solicitate (...), oferta sa va fi considerată inacceptabilă.” Menționează că înțelege această critică doar prin confirmarea de către contestator a faptului că răspunsul transmis de el în cadrul procedurii este unul „neconcludent”, fiind în situația de la teza a II-a prevăzută la art. 134 alin. (5) din HG 395/2016, ori, așa cum rezultă din punctele de vedere înaintate de contestator, acesta susține pe fond, că răspunsurile transmise sunt unele concludente. În concluzie, având în vedere că ofertantul a prezentat un răspuns la toate solicitările de clarificări transmise, consideră aceasta că este cea mai bună „dovadă” – „în fapt”, că termenul de răspuns a fost unul „suficient”, ofertantul nesuferind niciun prejudiciu, cauzat în mod direct de „termenul de răspuns” stabilit de autoritatea contractantă. Cu privire la critica „solicitările depășesc cerințele din documentația de atribuire” (critica 3.2. din adresa cu nr. 4459/18.09.2024, punctele 25-35), reiterează faptul că, în cadrul acestei critici, contestatorul se mulțumește să prezinte aspecte cu caracter general, fără a prezenta în fapt, aspectele care „depășesc cerințele din documentația de atribuire”. De asemenea, evidențiază faptul că la punctul (26), contestatorul susține că „întrebările nu au fost formulate prin raportare la cerințele din documentația de atribuire (deși acestea aparent fac trimitere la documentație), ci prin raportare la modul în care a fost concepută oferta ...........” Invocând prevederile art. 249 din C.p.c. menționează că nu regăsește în fapt nicio dovadă care să probeze această critică, respectiv că solicitările de clarificări au fost raportate „la modul în care a fost concepută oferta ..........”, în opinia sa critica fiind doar o „alegație” nedovedită. După părerea sa, contestatorul nu aduce nicio dovadă care să îi susțină această alegație. Referitor la critica de la punctul (29), o consideră a fi derizorie, atât timp cât în finalul propoziției recunoaște că toate criticile au fost tratate în cadrul concluziilor scrise, subliniind totodată faptul că Legea nr. 101/2016 nu interzice dezvoltarea punctului de vedere inițial, prin transmiterea unor noi „concluzii”, ci, din contră, permite acest lucru Pagina 165 din 190

conform precizărilor din teza 2 de la art. 21 alin. (2) din Legea 101/2016. Cu privire la critica faptului că solicitările de clarificări sunt neclare și nu definesc în mod explicit și suficient de detaliat în ce constau solicitările comisiei de evaluare (critica 1.5 din Contestație, punctele 49- 55, critica 3.3. din adresa cu nr. 4459/18.09.2024, punctele 36-42), menționează că în cadrul punctului de vedere transmis prin adresa cu nr. 71013/ 05.09.2024, autoritatea contractantă a detaliat punctual, pentru fiecare solicitare de clarificări transmisă, în cadrul punctelor 38- 582, ce aspecte dorea ca ofertantul să clarifice, în cadrul răspunsului. Susține că întrebările au fost clare, punctuale iar, pentru „a defini în mod explicit și suficient de detaliat în ce constă solicitarea comisiei de evaluare”, potrivit art. 134 alin. (4) din HG nr. 395/2016, au fost indicate și „referințele” din documentația de atribuire și propunerea tehnică, pe care ofertantul trebuie să le aibă în vedere, la formularea fiecărui răspuns. Apreciază că prezentarea acestor referințe au avut scopul de a clarifica aspectele dorite a fi clarificate de către comisia de evaluare, prin trimiterea pe de o parte la „solicitările din documentația de atribuire”, iar pe de altă parte la „precizările din oferta depusă de contestator”. Precizează că în opinia sa, o întrebare formulată ca exemplu: „Clarificați de ce, în graficul de eșalonare, prezentați alte condiții de realizare a punctelor de referință, față de cele solicitate prin documentația de atribuire” ar fi fost vagă, în sensul că nu ar fi definit „unde sunt prevăzute în documentația de atribuire” punctele de referință, și locul „unde în propunerea tehnică” se regăsesc prezentate „alte condiții de realizare a punctelor de referință”. Prin urmare, apreciază că scopul „referințelor” era tocmai pentru a „ajuta” ofertantul să identifice informațiile la care autoritatea contractantă face referire în solicitarea de clarificări transmisă, și de a face întrebarea cât mai clară. Ori, ofertantul în loc să aprecieze definirea cât mai exactă a informațiilor pe care autoritatea contractantă le-a avut în vedere la realizarea solicitării de clarificări, și, prin urmare, să poată urmări că răspunsul pe care îl va da, să ia în considerare aceste informații/referințe, critică exact contrariul, că solicitările de clarificări au fost „prea lungi”, și ca urmare a acestei „lungimi” nu le-a putut „înțelege”. Cu privire la critica faptului că solicitările de clarificări includ constatări eronate privind oferta Asocierii ......... (critica 1.6 din contestație, punctele 56-61 și critica 3.4. din adresa cu nr. 4459/18.09.2024, punctele 43-47), precizează că faptul că modul în care au fost formulate unele solicitări de clarificări, indică o anumită „prezumție” (eronată sau nu) cu privire la anumite aspecte, nu îi înlătură posibilitatea ofertantului, ca prin răspunsul transmis, să înlăture aceste Pagina 166 din 190

„prezumții”, în susținere făcând referire la art. 136 alin. (4) din HG 395/2016 Consideră că această prezumție poate fi înlăturată de către ofertantul aflat în acea situație, prin prezentarea de justificări de cost, cu mențiunea că legiuitorul nu a prevăzut automat respingerea unor oferte aflate în acea situație, ci a dat șansa ofertantului de a clarifica prețul ofertat și a dovedi că acesta este unul sustenabil. Reiterează faptul că scopul unei solicitări de clarificări „este de a clarifica” aspectele supuse dezbaterii. Totodată precizează că atâta timp cât i s-a adresat o solicitare de clarificări, înseamnă că autoritatea contractantă nu a stabilit în mod definitiv conformitatea sau neconformitatea ofertei, și tocmai de aceea, pentru a nu lua cea mai drastică decizie, având în vedere principiul proporționalității, a dispus ofertantului să clarifice aspectele pe care le consideră neclare sau neconforme, și nu a respins în mod automat oferta acestuia. Subliniază faptul că abia în urma analizării răspunsului dat, autoritatea contractantă se pronunță pe aspectele considerate neclare, sau contrare documentației de atribuire, în funcție de explicațiile prezentate de ofertant în cadrul răspunsului, precizând că, în opinia sa a fost introdusă prematur contestarea „concluziilor eronate”, atât timp cât autoritatea contractantă nu s-a pronunțat pe concludența răspunsului. Având în vedere argumentele prezentate, consideră netemeinică și această critică, solicitând Consiliului să o respingă ca nefondată. Cu privire la criticile ridicate cu privire la „enunțul” și „conținutul” solicitărilor de clarificări, în opinia sa, consideră că a prezentat pentru fiecare solicitare de clarificări transmisă în cadrul Concluziilor scrise transmise prin adresa cu nr. 71013/05.09.2024, justificarea „necesității” adresării fiecărei solicitări de clarificări, precum și justificarea faptului că solicitările de clarificări au fost „clare”, definind în mod explicit și suficient de detaliat în ce au constat solicitările comisiei de evaluare. Reiterează că, „lungimea” unei solicitări, nu îi înlătură „claritatea”, precum și faptul că „referințele” la care s-a făcut trimitere în cadrul solicitărilor de clarificări, au fost un „mijloc” prin care s-a definit cât mai „detaliat în ce au constat solicitările comisiei de evaluare”, scopul fiind ca să îl ajute pe ofertant să identifice „de unde și-a luat informațiile” comisia de evaluare atunci când i-a adresat aceste solicitări, și, să îi dea posibilitatea ofertantului să clarifice aceste aspecte din ofertă, inclusiv aspectele prezumate (greșite sau nu) de către comisia de evaluare. Nu în ultimul rând, subliniază că, în opinia sa, contestatorul dorește în fapt, fie analiza conformității propunerii tehnice sale tehnice, fie, analiza concludenței răspunsului, sens în care face trimitere la precizările regăsite în cadrul concluziilor scrise pe care le invocă în continuare. Apreciază că stabilirea conformității ofertei sau stabilirea concludenței răspunsului nu a fost realizată de către comisia de evaluare, Pagina 167 din 190

și, ca urmare, nu pot fi aduse critici cu privire la aceste aspecte, la acest moment, și nici nu pot fi tehnic analizate de către Consiliu, legalitatea concluziilor autorității contractante, atât timp cât ele nu există efectiv. Reiterează faptul că la fiecare critică ridicată de contestator, autoritatea contractantă era îndreptățită, și chiar obligată de prevederile art. 134 alin. (1) din HG 395/2016, să solicite clarificarea aspectelor neclare/incomplete. În opinia sa, contestatarul nu a dovedit punctual, în cadrul nici unei critici, că autoritatea contractantă „a extins cerințele documentației de atribuire” prin solicitările de clarificări, atât timp, cât s-a solicitat doar „clarificarea” unor aspecte punctuale, iar decizia privind conformitatea sau neconformitatea ofertei, va fi luată, după analiza răspunsurilor și explicațiilor care au fost formulate de contestatar în cadrul răspunsului transmis. Consideră că, doar în cazul în care comisia de evaluare decidea dacă oferta este conformă sau neconformă, doar în baza ofertei, fără a formula nicio solicitare de clarificări, se putea eventual ridica o critică cu privire la modul de evaluare a ofertei, ori, atât timp cât comisia de evaluare a solicitat clarificări ale aspectelor pe care le considera neclare/incomplete sau contrare documentației de atribuire, a acordat șansa ofertantului, să clarifice toate aceste aspecte supuse dezbaterii, și să își dovedească conformitatea propunerii tehnice. Menționează că abia în urma acestui răspuns, având în vedere concludența explicațiile date, și cu verificarea încadrării situațiilor supuse dezbaterii, în situațiile unor posibile abateri tehnice minore sau a unor vicii de formă, comisia de evaluare, va stabili cu caracter definitiv conformitatea sau neconformitatea propunerii tehnice depuse de contestatar. Reiterează faptul că nu se judecă „conformitatea ofertei depuse de .........”, sau concludența răspunsului transmis de acesta, ci necesitatea de a se transmite clarificarea supusă controlului de legalitate, precum și faptul că, în opinia sa, a fost introdusă prematur contestarea „concluziilor eronate”, atât timp cât autoritatea contractantă nu s-a pronunțat pe concludența răspunsului și nu a tras o concluzie definitivă cu privire la conformitatea sau neconformitatea ofertei contestatorului. Având în vedere argumentele prezentate atât prin intermediul punctului de vedere inițial, cât și prin intermediul concluziilor scrise, consideră ca fiind netemeinice și/sau prematur introduse criticile aduse de ......... SRL, și solicită Consiliului să respingă contestația acestuia. În opinia sa, până la (noua) finalizare a procedurii de atribuire, prin semnarea noului raport al procedurii, conform prevederilor de la art. 65 alin. (2) din Legea 98/2016, consideră că nu li se poate da acces ofertanților nici la ofertele concurenților, și nici la procesele verbale, în care se consemnează elementele ofertelor. Pagina 168 din 190

Apreciind că documentele realizate de către comisia de evaluare au un caracter confidențial până la semnarea raportului procedurii, doar instanța poate vizualiza și verifica aceste documente, în susținere invocând jurisprudența CNSC. Prin adresa nr. 4480/02.10.2024, înregistrată la CNSC sub nr. 62736/02.10.2024, contestatorul ......... SRL transmite note scrise, reiterând solicitarea sa de admitere a contestației. Față de documentele studiate la data de 26.09.2024, evidențiază punctual următoarele aspecte: Referitor la încălcarea principiului tratamentului egal în etapa evaluării propunerilor tehnice, reiterează faptul că măsurile întreprinse de autoritatea contractantă încalcă în mod grav principiile care guvernează materia achizițiilor publice, în special principiul tratamentului egal. Pe lângă exemplele expuse pe larg prin contestație (i.e. acordarea unui termen de 2 zile lucrătoare pentru transmiterea răspunsurilor la solicitările de clarificări (54 de întrebări, 18 pagini)), încălcarea principiul tratamentului egal este confirmată și de documentele din dosarul achiziției publice: - extinderea, prin întrebările cuprinse în solicitarea de clarificări, a propriilor cerințe din documentația de atribuire atât pentru ........., cât şi pentru ......... S.R.L. (e.g. solicitarea privind certificările pentru stratul de forma din pământ stabilizat cu var - 20 cm nesolicitată prin documentația de atribuire), în timp ce - Asocierii .......... (oferta declarată câștigătoare în prima etapă de evaluare) nici măcar nu i-a fost solicitată o clarificare; astfel cum rezultă din procesul - verbal intermediar privind evaluarea conformității propunerilor tehnice cu prevederile caietului de sarcini şi, după caz, cu factorii de evaluare nr. 65.627/17.07.2024 , autoritatea contractantă nu a transmis acestui ofertant nicio clarificare privind oferta sa tehnică, fiind evident tratamentul preferențial de care acest ofertant a beneficiat de-a lungul întregului proces de evaluare, chiar şi după Decizia CNSC nr. 720/C1/48, 51, 55, 95/21.03.2024. În legătură cu nelegalitatea solicitării de clarificări adresate Asocierii ........., precizează că în cazul ofertei acestei asocieri, Municipiul ......... încearcă, încă o dată, să inducă în eroare Consiliul prin distorsionarea răspunsului nr. 63 din răspunsul consolidat la clarificări, în încercarea de a susține aparența unor obligații care nu au fost impuse, de fapt, în nicio secțiune a documentației de atribuire. Făcând trimitere și inserând sub formă tabelară consemnările regăsite în raportul de specialitate nr. 465/09.07.2024 (pagina 58/67), și răspunsul la întrebarea nr. 63, precizează că acesta nu se referă la atestările/certificările pe care ofertantul trebuie să le dețină cu privire la (i) „Stratul de formă din pământ stabilizat cu var - 20 cm prevăzut la relocarea drumurilor agricole afectate de varianta ocolitoare conform soluții tehnice prevăzute în studiul de fezabilitate avizat în cadrul CTE- Pagina 169 din 190

CNAIR SA” şi (ii) „Stratul de MAS 16 PMB rul 45/80 pentru calea pe poduri şi pasaje (structuri).” Precizează că similar, cu referire la răspunsul la solicitarea de clarificări nr. 227, pe care îl inserează, acesta nu face referire la atestări, respectiv certificări sau PCCVI-uri pentru lucrările „Stratul de formă din pământ stabilizat cu var - 20 cm prevăzut la relocarea drumurilor agricole afectate de Varianta ocolitoare conform soluții tehnice prevăzute în Studiul de fezabilitate avizat in cadrul CTE-CNAIR SA” şi „Stratul de MAS 16 PMB rul 45/80 pentru calea pe poduri si pasaje (structuri)”. Concluzionează că nelegalitatea evaluării ofertei Asocierii ......... şi încălcarea principiului tratamentului egal sunt confirmate încă o dată şi de documentele din dosarul achiziției publice pe care Municipiului ......... nu le-a trimis inițial la Consiliu. Prin adresa nr. 1468/31.07.2024, înregistrată la CNSC sub nr. 48581/30.07.2024, contestatorul ......... SRL transmite, în original, recipisa de consemnare a cauțiunii nr. 1 din 29.07.2024, în cuantum de 2.000.000 lei, eliberată de Raiffeisen Bank. Prin adresa nr. 286/05.08.2024, înregistrată la CNSC sub nr. 49623/05.08.2024, contestatorul ......... SRL transmite, în original, recipisa de consemnare a cauțiunii nr. 210446214/1 din 05.08.2024, în cuantum de 2.000.000 lei, eliberată de CEC BANK Unitatea Mihai Eminescu. Analizând susținerile și documentele depuse la dosarul cauzei, CONSILIUL constată următoarele: ........., în calitate de autoritate contractantă, a organizat procedura de licitație deschisă online, organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect: „Proiectare și execuție „VARIANTA DE OCOLIRE A MUNICIPIULUI .........”, cod CPV: 45233110-3, elaborând, în acest sens, documentația de atribuire aferentă și publicând, în SEAP, anunțul de participare nr. CN1050425/17.12.2024, conform căruia valoarea estimată a procedurii este 495.647.076,37 lei fără TVA. Criteriul de atribuire al contractului este „Cel mai bun raport calitate-preț”. Anterior, în cadrul aceleiași proceduri de atribuire, autoritatea contractantă a desemnat oferta câștigătoare și a respins toate celelalte oferte depuse, aspecte consemnate în Raportul procedurii nr. 68984/14.12.2023 și adresele de comunicare a rezultatului procedurii, subsecvente acestuia. Împotriva rezultatului procedurii au formulat contestație, printre altele, ......... SRL, a cărei ofertă a fost respinsă în etapa de verificare a conformității propunerii tehnice cu specificațiile din caietul de sarcini și ......... SRL, a cărei ofertă a fost respinsă în etapa de verificare a garanției de participare. Urmare a soluționării contestațiilor anterior menționate, Consiliul a pronunțat Decizia nr. 720/C1/48,51,55,95 din data 21.03.2024, prin care a dispus astfel: Pagina 170 din 190

„Respinge, ca nefondată, excepția tardivității contestației formulată de ......... SRL, invocată de autoritatea contractantă. Admite contestația formulată de AUTOMAGISTRAL PIVDEN SRL în contradictoriu

cu

autoritatea

contractantă

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI ......... și admite, în parte, contestațiile formulate de ......... SRL, FRASINUL SRL și ......... SRL în contradictoriu cu aceeași autoritate contractantă, în sensul că admite criticile din contestațiile ......... SRL și ......... SRL cu privire la propriile oferte și cu privire la experiența similară a asociatului OBRAS PUBLICAS Y REGADIOS SA și admite critica din contestația FRASINUL SRL privind experiența similară a asociatului OBRAS PUBLICAS Y REGADIOS SA iar, pe cale de consecință, respinge, ca nefondată, cererea de intervenție formulată de ........................... SRL față de contestația AUTOMAGISTRAL PIVDEN SRL, anulează raportul procedurii și actele subsecvente și obligă autoritatea contractantă la reevaluarea ofertelor depuse de AUTOMAGISTRAL PIVDEN SRL, asocierea ......... SRL - ........ SRL - ............................ SpA, asocierea ......... SRL – .................. și asocierea ........................... SRL- CML.RO SRL - OPR ASFALT SRL - OBRAS PUBLICAS Y REGADIOS SA - EXPLAN SRL cu respectarea documentației de atribuire, a prevederilor legale și a motivării aferentă prezentei, în termen de 10 zile de la comunicare. În temeiul art. 26 alin. (6) din același act normativ, Consiliul va respinge, ca neîntemeiate, celelalte critici din contestațiile formulate de ......... SRL, FRASINUL SRL și ......... SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantă PRIMĂRIA MUNICIPIULUI ......... iar, pe cale de consecință, va admite, în parte, cererile de intervenție formulate de ........................... SRL față de respectivele contestații. (...) Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare”. Decizia anterior menționată a fost atacată cu plângere, de către FRASINUL SRL la Curtea de Apel Târgu ........., pe rolul căreia a fost constituit dosarul nr. 113/43/2024. Potrivit informațiilor publice de pe portalul instanțelor, Curtea de Apel Târgu ......... a pronunțat Hotărârea nr. 232/30.04.2024, prin care a respins, ca nefondată, plângerea formulată de FRASINUL SRL împotriva Deciziei CNSC nr. 720/C1/48,51,55,95 din data 21.03.2024. În vederea punerii în aplicare a măsurilor dispuse prin Decizia CNSC nr. 720/C1/ 48,51,55,95 din data 21.03.2024, definitivă și irevocabilă prin menținerea de către Curtea de Apel Târgu ........., autoritatea contractantă a procedat la reevaluarea ofertelor, sens în care, a transmis ......... SRL și ......... SRL adresele de solicitare clarificări nr. 65631/17.07.2024 și nr. 65632/17.07.2024. Pagina 171 din 190

Ulterior luării la cunoștință a celor 2 solicitări de clarificare, anterior menționate, ......... SRL și ......... SRL au formulat contestațiile care fac obiectul prezentei. Analizând, pentru început, contestația formulată de ......... SRL, Consiliul reține că, principalul motiv invocat de către acesta, constă în faptul că autoritatea contractantă nu s-ar fi încadrat în limitele reevaluării dispusă prin decizia CNSC anterioară, în sensul că solicitările de clarificare ar fi vizat aspecte/părți ale propunerii sale tehnice despre care susține că, pe de o parte, nu se încadrează printre remedierile dispuse de către CNSC și, pe de altă parte, ar fi fost verificate anterior și considerate conforme de către autoritatea contractantă. Din analiza considerentelor Deciziei CNSC nr. 720/C1/48,51,55,95 din data 21.03.2024, Consiliul va reține că, anterior, oferta ......... SRL a fost respinsă de către autoritatea contractantă pentru pretinsa nerespectare, în cadrul propunerii tehnice, a unor cerințe din documentația de atribuire privind: - serviciile de asistență juridică și reprezentare a unor societăți de avocați, pentru obținerea suprafețelor de teren suplimentare necesare executării lucrărilor; - planul privind sănătatea și securitatea în muncă; - organizarea de șantier și surse de materiale; - lipsa alocării utilajelor în programul de lucrări/graficul Gantt. Totodată, Consiliul reține că, prin considerentele Deciziei nr. 720/C1/48,51,55,95 din data 21.03.2024, a fost reținut caracterul neîntemeiat al respingerii ofertei ......... SRL, motivat, în esență, de faptul că: - mențiunile din Anexa 3 la caietul de sarcini, intitulat Cerințele Beneficiarului cu privire la asistența juridică, nu sunt prevăzute în anunțul de participare în calitate de criteriu de calificare/selecție, motiv pentru care, eventuala neîndeplinire a acestora nu are incidență asupra conformității atribuirii contractului cu dispozițiile legale; - cerințele cu privire la securitate și sănătate în muncă vizează etapa de implementare a contractului, fiind impuse, exclusiv, în sarcina antreprenorului, respectiv, a ofertantului desemnat câștigător; - în etapa de ofertare era suficientă identificarea locației pentru organizarea de șantier, urmând ca detalierea acesteia să facă obiectul etapei de proiectare, ulterior semnării contractului; - cerința 6.2 cu privire la utilaje nu era aplicabilă în etapa de ofertare, aspect subliniat de către autoritatea contractantă la punctul 74 din răspunsul consolidat nr. 33649/ 24.03.2023. În condițiile în care s-a stabilit că procesul de evaluare în prima etapă nu a fost unul corect, impunându-se, astfel cum rezultă din decizia pronunțată, reevaluarea de către autoritatea contractantă a ofertei ......... SRL, este evident că autorității contractante nu i se poate interzice ca, în cadrul procesului de evaluare, să analizeze toate Pagina 172 din 190

aspectele propunerii tehnice depusă în cadrul ofertei, inclusiv, cele care nu au format obiectul unui demers anterior. Or, tocmai acesta este scopul și rolul solicitării de clarificări din cadrul adresei a cărei anulare se cere (nr. 65631 din 17.07.2024), respectiv, de a clarifica/lămuri admisibilitatea/conformitatea propunerii tehnice sub toate formele ei, în caz contrar, autoritatea contractantă riscând a declara admisibilă/ câștigătoare o ofertă care nu îndeplinește condițiile impuse în cadrul documentației de atribuire și, în final, cu încălcarea legislației aplicabile. În ceea ce privește pretinsa incidență a Deciziei nr. 66/2018, invocată de contestator, Consiliul reține următoarele prevederi legale din Codul de Procedură Civilă: - art. 519: „Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată”: - art. 521: „(1) Asupra sesizării, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept se pronunță prin decizie, numai cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. (2) Dispozițiile art. 517 alin. (3) se aplică în mod corespunzător. (3) Dezlegarea dată problemelor de drept este obligatorie de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar pentru instanța care a solicitat dezlegarea, de la data pronunțării deciziei. (4) Dispozițiile art. 518 se aplică în mod corespunzător”; - art. 518: „Decizia în interesul legii își încetează aplicabilitatea la data modificării, abrogării sau constatării neconstituționalității dispoziției legale care a făcut obiectul interpretării”. Față de cele de mai sus, Consiliul reține că sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru dezlegarea unor chestiuni de drept reprezintă un mecanism de asigurare a practicii unitare în aplicarea și interpretarea legii de către instanțele judecătorești (mecanism a cărui funcționare este similară cu întrebarea preliminară adresată Curții de Justiție a Uniunii Europene, prevăzută de art. 267 din tratatul privind funcționarea Uniunii Europene) prin care Înalta Curte de Casație și Justiție se pronunță asupra unei probleme de interpretare a unei norme juridice susceptibilă de interpretări diferite, care, odată aplicate în cauze concrete, ar genera practică neunitară. Din analiza considerentelor Deciziei nr. 66/2018, Consiliul reține că, în cuprinsul acesteia, Înalta Curte de Casație și Justiție a interpretat Pagina 173 din 190

prevederile art. 65, art. 104 alin. (3), art. 133 și art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016, forma în vigoare la data sesizării Curții, care prevedeau, printre altele, la art. 65 alin. (3) și (4) din HG nr. 395/2016, obligația autorității contractante de a comunica ofertanților rezultatul finalizării fiecăreia dintre fazele de verificare prevăzute la art. 65 alin. (1) și (2) din același act normativ. Fiind comunicate ofertanților, în temeiul art. 65 alin. (3) și (4) din HG nr. 395/2016, deciziile autorității contractante cu privire la rezultatul finalizării anumitor faze de evaluare puteau face obiectul contestațiilor formulate de respectivii operatori economici pentru ca, ulterior, să intre în circuitul civil. Aceste prevederi ale art. 65 alin. (3) și (4) din HG nr. 395/2016 au fost abrogate prin art. V pct. 45 din HG nr. 419/2018, situație în care sunt incidente prevederile art. 521 coroborat cu art. 518 Cpc, care dispun faptul că „decizia în interesul legii își încetează aplicabilitatea la data modificării, abrogării sau constatării neconstituționalității dispoziției legale care a făcut obiectul interpretării”. Față de cele de mai sus, Consiliul reține că Decizia nr. 66/2018 nu este aplicabilă procedurilor inițiate după intrarea în vigoare a HG nr. 419/2018 prin care au fost abrogate art. 65 alin. (3) și (4) din HG nr. 395/2016, respectiv după data publicării în Monitorul Oficial, Partea I nr. 496 din 18.06.2018. Ori, întrucât, procedura în cadrul căreia a fost formulată contestația care face obiectul prezentei a fost inițiată la data 17.12.2022 prin publicarea anunțului de participare nr. CN1050425 și, implicit, cu mult după data încetării aplicabilității Deciziei nr. 66/2018, Consiliul urmează să respingă, ca nefondate, susținerile contestatorului privind pretinsa aplicabilitate a acestei decizii. Prin urmare, contrar susținerilor contestatorului, reevaluarea ofertei sale sub aspectul verificării îndeplinirii cerințelor tehnice din caietul de sarcini nu era doar permisă, ci, chiar obligatorie în prezenta procedură, prin prisma prevederilor art. 207 din Legea nr. 98/2016, din perspectiva asigurării respectării principiilor statuate la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 (cu precădere principiile tratamentului egal și nediscriminării), deoarece, nu este exclusă situația ca analiza propunerii tehnice din oferta contestatorului să fi oprit la momentul constatării neconformităților comunicate anterior sau, altfel spus, comisia de evaluare să fi trecut cu ușurință peste anumite aspecte ale ofertei contestatorului, pe premisa că aceasta este, oricum, neconformă. În cauza C 396/14, CJUE s-a pronunțat astfel: „37 În această privință, trebuie amintit că principiul egalității de tratament și obligația de transparență au drept semnificație în special faptul că ofertanții trebuie să se afle pe o poziție de egalitate atât în momentul în care își pregătesc ofertele, cât și în momentul în care acestea sunt evaluate de către autoritatea contractantă și constituie Pagina 174 din 190

temeiul normelor Uniunii privind procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice (a se vedea în acest sens Hotărârea din 16 decembrie 2008, Michaniki, C 213/07, EU:C:2008:731, punctul 45 și jurisprudența citată). 38 Principiul egalității de tratament între ofertanți, care are ca obiectiv favorizarea dezvoltării unei concurențe corecte și efective între întreprinderile participante la o procedură de achiziții publice, impune ca toți ofertanții să dispună de aceleași șanse în formularea termenilor ofertelor lor și implică, așadar, ca acestea să fie supuse acelorași condiții pentru toți concurenții (Hotărârea din 29 aprilie 2004, Comisia/CAS Succhi di Frutta, C 496/99 P, EU:C:2004:236, punctul 110, și Hotărârea din 12 martie 2015, eVigilo, C 538/13, EU:C:2015:166, punctul 33)”. Chiar dacă principiul legalității nu apare enumerat între principiile de la art. 2 din legea achizițiilor publice, acest principiu este statuat în Codul Administrativ, motiv pentru care, nu înseamnă că el nu ar fi aplicabil și cu ocazia derulării procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție publică, mai ales, în contextul obligației de asumare a răspunderii de către autoritatea contractantă. Pentru a se preveni o nouă evaluare greșită, respectiv, o nouă încălcare a normelor legale, trebuie să îi fie permisă comisiei de evaluare verificarea completă a ofertelor rămase în competiție, indiferent de etapa la care s-a ajuns, inclusiv opțiunea de a resolicita clarificări, aspect care, de altfel a făcut obiectul adresei nr. 65631/17.07.2024. Nu se poate declara o ofertă admisibilă și câștigătoare cunoscând faptul că ea nu respectă unele condiții din documentația de atribuire, sub pretextul că nu se mai poate verifica îndeplinirea acelor condiții, deoarece, țin de o etapă consumată sau pentru că nu au fost supuse contestației, în demersul anterior reevaluării. În susținerea acestei concluzii, se are în vedere, în primul rând, faptul că legislația pe linie de achiziții publice nu instituie excepții de la regula revocabilității actelor administrative individuale, reglementată de dreptul comun, respectiv de Legea nr. 554/2004, deoarece, raportul procedurii intră în circuitul civil și produce efecte juridice definitive (imposibil de corectat) abia după expirarea termenului de așteptare în vederea atacării lui și semnarea subsecventă a contractului de achiziție publică. Până la semnarea contractului, raportul procedurii de atribuire, presupunând că a intrat în circuitul civil, nu a produs efecte juridice de natură a împiedica autoritatea emitentă de la revocarea lui, dacă este afectat de o cauză de nelegalitate/netemeinicie. Scopul declarat textual al Legii nr. 101/2016 îl constituie asigurarea, la nivel național, a unor mecanisme și proceduri efective, rapide și eficiente de sesizare și remediere a neregulilor, care să garanteze respectarea dispozițiilor legale privind atribuirea contractelor, iar, o asemenea garantare, nu înseamnă, în niciun caz, a ignora încălcări Pagina 175 din 190

ale legii sub pretextul că autoritatea a depășit o anumită etapă în evaluarea ofertelor. Totodată, din dispozițiile art. 3 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 101/2016 (măsurile de remediere sunt acele măsuri adoptate de autoritate, în urma primirii unei contestații, cu scopul de a corecta o decizie adoptată în cadrul procedurii de atribuire) s-ar putea concluziona în sensul opțiunii autorității contractante de a își corecta propriile acte dacă este sesizată în privința netemeiniciei/nelegalității lor fie printr-o notificare, fie direct printr-o contestație, fie în cadrul unui control ex-ante sau de alt tip. Mai mult, autoritatea contractantă are opțiunea de a-și anula un act, sau chiar întreaga procedură, și din oficiu, în absența notificării sau contestației vreunei persoane vătămate, în ipoteza în care, în derularea procedurii, constată că a încălcat prevederi legale a căror nerespectare este sancționată cu invalidarea actelor/procedurii de atribuire (dovadă în acest sens fiind dispozițiile art. 212 din legea achizițiilor publice), primând principiul legalității derulării procedurii (cu riscul de a parcurge din nou etapele viciate). Este evident că cine își poate anula întreaga competiție își poate anula un singur act al acesteia, cum este actul de evaluare a ofertelor - acela care poate mai mult poate și mai puțin (qui potest plus potest minus). În plus, în materia achizițiilor publice, care ține de dreptul administrativ, de interesul public și de imperativul legalității, opțiunea autorității de a își revizui și remedia propriile acte, chiar și din oficiu, există oricând până la momentul finalizării achiziției prin semnarea contractului. Așadar, și din această perspectivă, autoritatea contractantă este în drept să își revizuiască actele atacate sau nu și să procedeze la reexaminarea legalității situației consemnate în acestea. Pe cale de consecință, nici Consiliul și nici instanța nu pot să interzică autorității contractante reevaluarea totală, legală, a conformității ofertei contestatorului, întrucât, ar însemna să interzică autorității să își îndeplinească obligațiile pe care i le atribuie legislația pe linie de achiziții publice și pentru care ea răspunde. Ar însemna ca autoritatea să nu poată respinge o ofertă neconformă pe motivele întemeiate și legale pe care a ajuns să le cunoască ulterior primei evaluări, pentru simplul motiv că o nouă evaluare nu îndreptățește autoritatea contractantă să își corecteze greșelile din etapele anterioare, ceea ce este flagrant contrar legalității procedurii de atribuire și scopului legii remediilor. Nu se poate concepe ca o ofertă care trebuie respinsă - din cauze identificate ulterior, prima evaluare fiind neglijentă - să fie admisă și, eventual, desemnată câștigătoare, doar pentru că i-ar fi interzis autorității să își revoce evaluările anterioare. Tocmai autorității contractante îi revine responsabilitatea pentru admiterea și declararea Pagina 176 din 190

câștigătoare a unei oferte, context în care, tot ea este ținută să verifice admisibilitatea și conformitatea ei, sub orice fel de detaliu, în caz contrar, riscând a declara admisibilă/câștigătoare o ofertă care nu îndeplinește condițiile impuse, situație care atrage răspunderea juridică a autorității pentru rezultatul nelegal. Mai mult, în condițiile în care, cu ocazia contestației formulate, s-a stabilit că procesul de evaluare nu a fost unul corect, autoritatea contractantă are obligația de a relua acest proces de evaluare cu privire la toate aspectele, inclusiv, cele ce nu au format obiectul demersului anterior. Raționamentul anterior se regăsește și în Decizia nr. 559/11.03.2021, pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul nr. 708/2/2021 și Decizia nr. 893/2021, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr. 1000/59/2021, iar, considerentele cu privire la inaplicabilitatea Deciziei nr. 66/2018 în cazul procedurilor inițiate după intrarea în vigoare a HG nr. 419/2018 prin care au fost abrogate art. 65 alin. (3) și (4) din HG nr. 395/2016, respectiv, după data publicării în Monitorul Oficial, Partea I nr. 496 din 18.06.2018 se regăsesc și în Hotărârea nr. 1442/22.06.2021, pronunțată de către Curtea de Apel București în dosarul nr. 3349/2/2021. Este adevărat că analiza efectuată de către Consiliu și, în consecință, argumentația expusă în motivarea deciziei anterioare, au vizat doar anumite părți ale ofertei, însă, niciunde, în cuprinsul deciziei Consiliul nu s-a limitat întinderea măsurii de remedii a reevaluării ofertei. Cele statuate de Consiliu în decizia sa, au fost circumscrise aspectelor în divergență cu care a fost sesizat și, prin urmare, era firesc ca, în cuprinsul deciziei, să nu se facă referire la orice neconformitate sau abatere a altor aspecte ale ofertei, în contextul în care, ea nu i-a fost supusă analizei. Faptul că reevaluarea și-a avut la origine una sau mai multe deficiențe de la lege, reținute de Consiliu în decizie, nu presupune „ipso facto” că autorității i-ar fi interzisă o reevaluare atentă și completă a ofertelor operatorilor implicați. Dimpotrivă, pentru a se preveni o nouă evaluare greșită, respectiv, o nouă încălcare a normelor legale, îi era obligatorie, comisiei responsabile, desemnată de către autoritate, verificarea completă a ofertelor rămase în competiție. Cum CNSC nu a interzis evaluarea totală a respectivei oferte, autorității contractante nu numai că îi era permisă, ci îi era chiar impusă de lege. Nu se putea declara o ofertă admisibilă și, ulterior, câștigătoare, știindu-se că ea nu respectă unele condiții asupra cărora exista la acea dată o decizie definitivă și irevocabilă, sub pretextul că nu s-ar mai putea verifica acele condiții. Trebuie subliniat faptul că nici nu intră în competența Consiliului să interzică autorității contractante reevaluarea unei oferte, întrucât, ar însemna să interzică autorității să își îndeplinească obligațiile pe care i le Pagina 177 din 190

atribuie legislația pe linie de achiziții publice și pentru care ea răspunde (ar însemna ca autoritatea să nu poată respinge o ofertă inacceptabilă sau neconformă pe motivele întemeiate și legale pe care le cunoaște doar sub pretextul că ele nu au fost examinate de instanță/Consiliu, care ar ajunge să i se substituie astfel în atribuții autorității). Revine autorității contractante responsabilitatea pentru admiterea și declararea câștigătoare a unei oferte, context în care tot ea este ținută să verifice admisibilitatea și conformitatea ei sub orice fel de detaliu, în caz contrar riscând a declara admisibilă/câștigătoare o ofertă care nu îndeplinește condițiile impuse (inacceptabilă sau neconformă), situație care atrage răspunderea juridică a autorității pentru rezultatul nelegal (cât și a funcționarilor săi vinovați). În concluzie, este eronată părerea pe care o exprimă contestatoarea, în sensul că autorității îi era interzisă reevaluarea ofertei sale, sub aspectul verificării îndeplinirii cerințelor tehnice din caietul de sarcini. Pe de altă parte, nu trebuie omis faptul că CNSC a anulat, în întregime, raportul procedurii de atribuire și a dispus întocmirea unuia nou, ceea ce însemna pentru autoritate ca membrii comisiei de evaluare să își reverifice concluziile asumate prin partea de raport (anulat), astfel încât, să fie convinși că noul raport pe care îl vor semna, corespunde în toate privințele realității factuale și literei legii, nefiind cenzurată voința membrilor comisiei de evaluare de a reverifica temeinic și cu atenție ofertele, astfel încât, să elimine orice risc de a săvârși o greșeală în etapa de reevaluare a ofertelor. Orice decizie a comisiei de evaluare privind admiterea sau respingerea unei oferte, trebuie fundamentată pe o evaluare legală și temeinică a ofertei, sub toate aspectele acesteia. Pe de altă parte, dacă nu ar fi pe deplin convinsă de admisibilitatea ofertei sau chiar știind că oferta nu este admisibilă, autoritatea nu ar reanaliza-o în amănunt, ci s- ar mărgini să se bazeze pe o veche evaluare, atunci, nu numai că nu și- ar respecta propriile obligații și ar comite o neglijență în serviciu, ci, ar putea fi suspectată/acuzată de favorizarea ofertantului respectiv, cu eventuale implicații în planul dreptului penal. Prin urmare, în etapa de reevaluare, autoritatea contractantă trebuie să reverifice in integrum și cu maximă rigurozitate toate ofertele, astfel încât, să se asigure că nu i-a scăpat neverificat niciun element dintre cele prestabilite. Orice alt comportament, manifestat de autoritate din motive de ignoranță, de neștiință sau de rea-intenție, încalcă atât principiul legalității actelor administrației publice, cât și principiul precauției administrației publice. Declararea drept admisibilă a unei oferte în contextul în care ea nu îndeplinește toate condițiile pentru a fi considerată admisibilă conduce, evident, și la încălcarea prevederilor privind principiul tratamentului egal și al nediscriminării în procedura achizițiilor publice [art. 2 alin. (2) din Pagina 178 din 190

Legea nr. 98/2016]. Deficiențele unei oferte nu pot fi indiferente autorității contractante în etapa de reevaluare, unde chiar și cea mai mică suspiciune trebuie înlăturată și înlocuită cu o certitudine, altfel, consecința semnării contractului cu o societate a cărei ofertă este necorespunzătoare fiind deosebit de gravă. Sub o altă perspectivă, autoritatea contractantă are opțiunea de a își anula un act, sau chiar întreaga procedură, în ipoteza în care, în derularea acesteia, constată că a încălcat prevederi legale a căror nerespectare este sancționată cu invalidarea actelor/procedurii de atribuire. Privită prin prisma imperativului restabilirii legalității actelor sau procedurii în ansamblu, opțiunea remedierii apare ca fiind una firească, iar datorită facilității ei este preferabilă aceleia a anulării actelor/procedurii pe calea contencioasă a purtării unui proces la Consiliu sau/și la instanța de judecată. Raționamentul anterior este subliniat de însuși caracterul de act administrativ deținut de un contract de achiziție publică dar și de actele premergătoare acestuia, consacrat la art. 2 alin. (1) lit. c) și la art. 8 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, care asigură emitentului lor (autoritatea contractantă din procedura de atribuire), dreptul de a le revoca, în condițiile prevăzute la art. 1 alin. (6) din aceeași lege, dispozițiile de drept comun completând prevederile Legii nr. 98/2016, conform art. 231 din aceasta. În materia achizițiilor publice, opțiunea autorității de a își revizui și remedia propriile acte, chiar și din oficiu, există oricând, până, la momentul finalizării achiziției prin semnarea contractului. Așadar, și din această perspectivă, în speță, autoritatea era îndrituită să își revizuiască actele și să procedeze la reexaminarea legalității situației consemnate în acestea, înainte ca ele să intre în circuitul civil, respectiv, înainte să producă efecte ce nu ar mai putea fi răsturnate de către părți. Nu este de neglijat faptul că erori minore, într-o primă etapă de evaluare, remediate facil urmare a deciziei CNSC, pot să mascheze abateri grave de la prevederile legale. Urmând acest raționament, s-ar putea ajunge, cu titlu de exemplu, la situația absurdă în care, autoritatea contractantă ar putea respinge o ofertă pentru motive superficiale, iar, ulterior, să o desemneze câștigătoare, fără ca instanța sau Consiliul să aibă posibilitatea reală de a verifica (ne)îndeplinirea cerințelor impuse prin documentația de atribuire, deși, neregulile ar fi corect motivate și probate de către contestator, iar, actele emise de autoritatea contractantă sunt diferite. Chiar dacă principiul legalității nu apare enumerat la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 printre principii, nu înseamnă că el nu ar fi aplicabil și cu ocazia derulării procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție publică, mai ales în contextul obligației de asumare a răspunderii de către autoritatea contractantă prevăzut la art. 2 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 98/2016. Pagina 179 din 190

Nu se poate declara o ofertă admisibilă și câștigătoare cunoscând faptul că ea nu respectă unele condiții impuse în documentația de atribuire pe motiv că nu ar fi opozabile și contestatoarei, deoarece, nu au făcut obiectul contestației formulate de aceasta, raționamentul anterior regăsindu-se și în Decizia nr. 42/R-CONT/21.01.2021 pronunțată de Curtea de Apel Pitești în dosarul nr. 7/46/2021 și Decizia nr. 559/11.03.2021 pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul nr. 708/2/2021. Mai mult, din analiza actelor dosarului achiziției publice ulterioare Deciziei CNSC nr. 720/C1/48,51,55,95 din data 21.03.2024, Consiliul reține că autoritatea contractantă a elaborat adresa de solicitare clarificări nr. 65631/17.07.2024, ca urmare a raportului de specialitate nr. 465/09.07.2024. În cadrul acestui raport de specialitate, se regăsește, la pag. 20-24, analiza capitolelor intitulate „III. Schița de proiect” și „IV. Planul de calitate al proiectului (proiectarea si executarea lucrărilor)”, în cadrul cărora sunt formulate propunerile de clarificări asumate, ulterior, de comisia de evaluare și materializate în adresa de solicitare clarificări nr. 65631/ 17.07.2024. Pentru a stabili dacă capitolele „III. Schița de proiect” și „IV. Planul de calitate al proiectului (proiectarea si executarea lucrărilor)” au fost sau nu analizate anterior de către comisia de evaluare, Consiliul a procedat la identificarea procesului verbal de evaluare a propunerilor tehnice anterior raportului procedurii atacat prin contestațiile anterioare. În acest sens, Consiliul reține că prima evaluare a capitolelor „III. Schița de proiect” și „IV. Planul de calitate al proiectului (proiectarea si executarea lucrărilor)” din propunerea tehnică depusă de ......... SRL se regăsește la pag. 4 – 6 din anexa 4 la procesul verbal nr. 57359/28.09.2023 (pag. 45-47 din fișierul „19. Etapa de evaluare TEHNICA.pdf” transmis de autoritatea contractantă în format electronic la dosarele conexate nr. 48, nr. 51, nr. 55 și nr. 95 din 2024, relevant în soluționarea contestației care face obiectul prezentei fiind faptul că autoritatea contractantă nu a consemnat faptul că cerințele aferente celor 2 capitole ar fi fost îndeplinite ci, dimpotrivă, este menționat „Cerință minimă neîndeplinită”. Ori, câtă vreme nu există, în procesele verbale emise anterior Deciziei nr. 720/C1/48,51,55,95 din data 21.03.2024, mențiunea că părțile din oferta ......... SRL aferente capitolelor „III. Schița de proiect” și „IV. Planul de calitate al proiectului (proiectarea si executarea lucrărilor)” au fost verificate și considerate conforme, Consiliul reține că autoritatea contractantă avea dreptul și obligația să verifice îndeplinirea acestora chiar și din perspectiva raționamentului reținut de Înalta Curte de Casație și Justiție în Decizia nr. 66/2018, potrivit căruia „(...) autoritatea contractantă învestită cu reevaluarea ofertei în urma controlului de legalitate exercitat de Consiliul Național de Soluționare a Pagina 180 din 190

Contestațiilor și/sau instanța de judecată are posibilitatea de a verifica toate elementele tehnice și aspectele financiare ale ofertei apte a demonstra admisibilitatea ei, dacă din mijloacele de probă administrate nu rezultă verificarea lor anterioară”. Față de cele de mai sus, Consiliul urmează a respinge, ca nefondată, contestația formulată de ......... SRL în contradictoriu cu .......... În ceea ce privește contestația formulată de ......... SRL, Consiliul reține că aceasta vizează adresa de solicitare clarificări nr. 65632/17.07.2024, prin care autoritatea contractantă a solicitat contestatorului o serie de informații privind propunerea sa tehnică. Totodată, se reține că, spre deosebire de oferta ......... SRL, care a mai făcut obiectul unei verificări a conformității propunerii tehnice cu specificațiile din caietul de sarcini, în cazul ofertei celui de-al doilea contestator, respectiv ......... SRL, autoritatea contractantă a procedat la verificarea propunerii tehnice doar ulterior pronunțării Deciziei CNSC nr. 720/C1/48,51,55,95 din data 21.03.2024, motivat de faptul că, anterior acesteia, oferta contestatorului a fost respinsă, datorită modalității în care a transmis acesta autorității contractante dovada constituirii garanției de participare. În acest context, Consiliul reține incidența următoarelor norme juridice, în vigoare la data organizării procedurii de atribuire: - art. 209 din Legea nr. 98/2016: „(1) În cazul în care informațiile sau documentele prezentate de către operatorii economici sunt incomplete sau eronate sau în cazul în care lipsesc anumite documente, autoritatea contractantă are dreptul de a solicita într-un anumit termen ofertanților/candidaților clarificări și, după caz, completări ale documentelor prezentate de aceștia în cadrul ofertelor sau solicitărilor de participare, cu respectarea principiilor tratamentului egal și transparenței. (...)

(2) Autoritatea contractantă nu are dreptul ca prin clarificările/completările solicitate să determine apariția unui avantaj evident în favoarea unui ofertant/candidat.

(3) Termenul acordat ofertanților/candidaților pentru transmiterea răspunsului la solicitarea prevăzută la alin. (1), inclusiv cu eventuala prelungire solicitată justificat de operatorul economic, este de cel mult 15 zile lucrătoare și va fi stabilit în funcție de complexitatea solicitării”; - art. 134 alin. (1), (3) și (4) din HG nr. 395/2016: „(1) Comisia de evaluare are obligația de a stabili care sunt clarificările și completările formale sau de confirmare, necesare pentru evaluarea fiecărei solicitări de participare/oferte, precum și perioada de timp acordată pentru transmiterea acestora, termenul-limită neputând fi stabilit decât la nivel de zile lucrătoare, fără a fi precizată o oră anume în cadrul acestuia. Pagina 181 din 190

(3) Comisia de evaluare va stabili termenul-limită în funcție de volumul și complexitatea clarificărilor și completărilor formale sau de confirmare necesare pentru evaluarea fiecărei solicitări de participare/oferte.

(4) Comunicarea transmisă în sensul alin. (1) către candidat/ofertant trebuie să fie clară și să definească în mod explicit și suficient de detaliat în ce constă solicitarea comisiei de evaluare”. Din analiza contestației formulată de ......... SRL, Consiliul reține că acesta formulează critici sub mai multe aspecte, reglementate de normele juridice indicate anterior, respectiv: - faptul că anumite întrebări ar fi neclare și nu ar defini în mod explicit și suficient de detaliat în ce constau solicitările comisiei de evaluare (întrebările I.1, II.1, II.2, II.23, II.31, II.32, V, VI.3, VI.4, VI.5); - anumite întrebări ar excede cerințelor documentației de atribuire (întrebările I.1-II.31, III.2, IV.2, V, VI.3-VII); - anumite întrebări ar include constatări eronate privind oferta contestatorului (II.1-II.22, II.24-II.31, III.1, III.3-IV.1, VI.1, VI.2), precum și - faptul că toate întrebările ar încălca principiile din domeniul achizițiilor publice, în special principiul tratamentului egal. Analizând, la rândul său, solicitările de clarificare contestate de ......... SRL, Consiliul reține că, în dorința de a defini, în mod cât mai detaliat, în ce constă solicitarea comisiei de evaluare, autoritatea contractantă a enumerat, la punctul I.1, în cadrul unei singure fraze, atât trimiteri/referiri la părți/capitole din propunerea tehnică a contestatorului cât și referiri la caietul de sarcini și răspunsul consolidat, cu rezultatul pierderii caracterului clar și explicit al solicitării de clarificări în cauză. Astfel, se reține că, prin întrebarea anterior menționată, se solicită „justificați informațiile care stau la baza modului de elaborare a Graficul de eșalonare calendaristici Gantt (Programul de Execuție) prezentat, unde în cadrul propunerii tehnice între pagina 436-441 prezentați în cadrul cap. „EVIDENȚIEREA PUNCTELOR CHEIE (JALOANELOR) ȘI A PUNCTELOR DE REFERINȚA IN EXECUȚIA CONTRACTULUI” în mod succint descrierea Punctelor de referință menționând că „Programul de execuție este controlat printr-un sistem de 8 puncte de referință în care este asigurată monitorizarea și evaluarea evoluției Lucrărilor, în graficul de eșalonare calendaristică Gantt sunt evidențiate 5 puncte de referință, definirea celoríate trei puncte de referință va fi făcuta de către Beneficiar împreună cu Supervizorul, iar la paragraful intitulat „MODALITATEA DE ÎNDEPLINIREA A ACESTORA” menționați alte condiții de realizare a punctelor de referință, față de condițiile cerințelor solicitate de autoritatea contractantă prin documentația de atribuire (VO_Cerintele beneficiarului_revizuit cf aviz.pdf.p7s) la Cap. 12.39 Puncte de referința coroborat cu prevederile Răspuns consolidat_rev_final.pdf.p7s - adresa Pagina 182 din 190

nr. 33649/24.03.2023 -punctul 70)”, formulare din care rezultă că, având anumite neclarități privind punctele de referință din propunerea tehnică a contestatorului a solicitat acestuia „justificări”. Natura acestor clarificări a fost detaliată de către autoritatea contractantă la pag. 3 - 5 din concluziile scrise nr. 71013/05.09.2024, în care sunt prezentate, explicit, cerințele din documentația de atribuire referitoare la punctele de referință, informațiile din propunerea tehnică regăsite de către comisia de evaluare și concluzia că subiectul întrebării de la punctul I.1 era de a clarifica neconcordanțele între Punctele de referință precizate la punctul 12.3.9.5 din Caietul de sarcini cu Punctele de referință precizate în cadrul cap. EVIDENTIEREA PUNCTELOR CHEIE (JALOANELOR) SI A PUNCTELOR DE REFERINTA IN EXECUTIA CONTRACTULUI de la pag. 436-441 din propunerea tehnică a ofertantului. Cu toate acestea, modul întortocheat de exprimare din textul întrebării I.1, reprodus anterior, nu definește în mod clar și explicit în ce constă solicitarea autorității contractante, aceste rigori fiind respectate de către autoritatea contractantă abia în concluziile scrise transmise ulterior formulării contestației cu privire caracterul neclar al cerinței. Mai mult, se reține că, deși, prin solicitarea de clarificări, autoritatea contractantă a cerut contestatorului, în mod eliptic, să justifice modalitatea de elaborare a unor înscrisuri, aceasta dorea de fapt, conform propriilor susțineri din punctul de vedere, să se lămurească de ce anume există anumite contradicții între punctele de referință din caietul de sarcini și cele din cap. EVIDENTIEREA PUNCTELOR CHEIE (JALOANELOR) SI A PUNCTELOR DE REFERINTA IN EXECUTIA CONTRACTULUI de la pag. 436-441 din propunerea tehnică a ofertantului. Având în vedere faptul că înțelesul exact, clar și explicit, al solicitării a parvenit ofertantului doar ulterior formulării contestației și, implicit, acesta nu a avut posibilitatea să răspundă în deplină cunoștință de cauză, Consiliul va admite critica contestatorului privind clarificarea I.1, urmând să oblige autoritatea contractantă la reformularea și retransmiterea acesteia, cu acordarea unui termen de răspuns la solicitarea de clarificări. Pe de altă parte, Consiliul urmează a respinge, ca nefondate, criticile contestatorului privind întrebarea II.1, deoarece, din textul acesteia se înțelege foarte bine că autoritatea contractantă intenționează să se lămurească de ce propunerea tehnică a contestatorului nu cuprinde cele 21 de obligații generale stabilite la capitolul 4.1 din caietul de sarcini (fișierul „[CN1050425/00010] VO_Cerintele beneficiarului_revizuit cf aviz.pdf.p7s” din anexa anunțului de participare) ci conține alte 12 obligații. Susținerile contestatorului potrivit cărora clarificarea anterior menționată ar excede prevederilor documentației de atribuire, nu poate Pagina 183 din 190

fi reținută, având în vedere precizarea de la secțiunea IV.4.1 Modul de prezentare al propunerii tehnice din fișa de date, potrivit cărora „Ofertantul are obligația de a elabora și a prezenta Propunerea Tehnică astfel încât să corespundă cerințelor minime prevăzute în Cerințele Beneficiarului din cadrul Documentației de Atribuire (...)”. Faptul că autoritatea contractantă a continuat cerința anterior menționată cu precizarea că propunerea tehnică va respecta, cel puțin, conținutul indicat în formularul nr. 4, respectiv, Programul de lucrări (Graficul Gantt), Modalitatea de realizare a contractului, schița de proiect etc. nu trebuie interpretat în sensul anulării cerinței anterior reproduse, de respectare a caietului de sarcini, intitulat „cerințele beneficiarului”, ci împreună cu aceasta, situație în care, solicitarea de clarificări formulată de către autoritatea contractante, constând în identificarea locului din propunerea tehnică (formată, la rândul său, din 8 fișiere) în care se regăsesc informațiile solicitate la punctul 4.1 din caietul de sarcini, apare ca fiind firească și întemeiată. Situația este identică și în cazul celorlalte întrebări de la secțiunea II din solicitarea de clarificări, astfel: - întrebările II.2-II.21, în cazul cărora autoritatea contractantă a solicitat aceleași aspecte, respectiv ca ofertantul să identifice în cadrul propunerii sale tehnice locul unde sunt tratate capitolele 4.2-4.21 din caietul de sarcini; - întrebarea II.22 prin care autoritatea contractantă a solicitat identificarea părții din propunerea tehnică în care sunt tratate cerințele de la capitolul 5 „caracteristicile imperative ale lucrărilor” din caietul de sarcini; - întrebarea II.23 prin care autoritatea contractantă a solicitat identificarea părții din propunerea tehnică în care sunt tratate cerințele de la capitolul 12.10 „Dreptul de a lucra în zona căii ferate” din caietul de sarcini; - întrebarea II.24 prin care autoritatea contractantă a solicitat identificarea părții din propunerea tehnică în care sunt tratate cerințele de privind verificarea proiectului tehnic din caietul de sarcini; - întrebarea II.25 prin care autoritatea contractantă a solicitat identificarea părții din propunerea tehnică în care sunt tratate cerințele de la capitolul 8 „Standardele și normativele aplicabile” din caietul de sarcini; - întrebarea II.26 prin care autoritatea contractantă a solicitat identificarea părții din propunerea tehnică în care sunt tratate cerințele de la capitolul 9 „Teste la terminarea lucrărilor” din caietul de sarcini; - întrebarea II.27 prin care autoritatea contractantă a solicitat identificarea părții din propunerea tehnică în care sunt tratate cerințele de la capitolul 11 „Cerințele privind manualele de operare și întreținere” din caietul de sarcini; Pagina 184 din 190

- întrebarea II.28 prin care autoritatea contractantă a solicitat identificarea părții din propunerea tehnică în care sunt tratate cerințele de la capitolul 12 „Alte cerințe ale beneficiarului” din caietul de sarcini; - întrebarea II.29 prin care autoritatea contractantă a solicitat identificarea părții din propunerea tehnică în care sunt tratate cerințele de la capitolul 12.37 „Cerințe legate de mediul înconjurător”, capitolul „12.38 „Planul de management de mediu” și Anexa 8 „Planuld e management de mediu” din caietul de sarcini; - întrebarea II.30 prin care autoritatea contractantă a solicitat identificarea părții din propunerea tehnică în care sunt tratate cerințele de la capitolul 3.1.13 „Impactul asupra mediului” din caietul de sarcini; - întrebarea II.32 prin care autoritatea contractantă a solicitat identificarea părții din propunerea tehnică în care se regăsesc informațiile/descrierile solicitate la secțiunea „II. Modalitatea de realizare a contractului” punctele a) și b) din formularul nr. 4 (formularul de propunere tehnică); - întrebarea III.2 prin care autoritatea contractantă a solicitat identificarea părții din propunerea tehnică în care sunt tratate măsurile de protecție a mediului conform Acordului de mediu nr. 4/23.12.2021 publicat în SEAP în fișierul cu identificatorul „[CN1050425/00108] R17, 100 si 107. Avize parte 1.pdf.p7s”; - întrebarea III.3 prin care autoritatea contractantă a solicitat identificarea părții din propunerea tehnică în care sunt tratate cerințele de la capitolul 1 punctele 1-g din Anexa nr. 4 la caietul de sarcini; - întrebarea III.4 prin care autoritatea contractantă a solicitat identificarea părții din propunerea tehnică în care sunt tratate cerințele de la capitolul 2 – Traseul în plan din Anexa nr. 4 la caietul de sarcini; - întrebarea III.7 prin care autoritatea contractantă a solicitat identificarea părții din propunerea tehnică în care se regăsește modalitatea de îndeplinire a cerinței referitoare la tabelul cu alcătuirea structurii rutiere solicitat la capitolul 4 din Anexa nr. 4 la caietul de sarcini; - întrebarea III.8 prin care autoritatea contractantă a solicitat identificarea părții din propunerea tehnică în care se regăsește modalitatea de îndeplinire a cerinței referitoare la secțiunile transversale solicitate la capitolul 5 din Anexa nr. 4 la caietul de sarcini; - întrebarea III.9 prin care autoritatea contractantă a solicitat identificarea părții din propunerea tehnică în care se regăsește modalitatea de îndeplinire a cerinței referitoare la descrierea umpluturilor solicitate la capitolul 6 din Anexa nr. 4 la caietul de sarcini; - întrebarea III.10 prin care autoritatea contractantă a solicitat identificarea părții din propunerea tehnică în care se regăsește modalitatea de îndeplinire a cerinței referitoare amenajarea clădirilor și incintei solicitate la capitolul 9 din Anexa nr. 4 la caietul de sarcini; Pagina 185 din 190

- întrebarea VI.2 prin care autoritatea contractantă a solicitat identificarea părții din propunerea tehnică în care se regăsește modalitatea de îndeplinire a cerințelor privind responsabilitățile personalului solicitat la capitolul 6.1 din caietul de sarcini. Criticile contestatorului privind modalitatea în care a comunicat acestuia autoritatea contractantă faptul că nu a identificat, în propunerea sa tehnică, informațiile anterior menționate nu pot fi reținute, motivat de faptul că expresiile deferitoare la „lipsa în totalitate” a anumitor informații din propunerea tehnică sau cu privire la pretinse neconcordanțe între aceasta și documentația de atribuire nu reprezintă, în contextul în care au fost formulate, comunicări ale rezultatului procedurii în sensul art. 215 alin. (5) din Legea nr. 98/2016, ci, o simplă descriere a neclarităților care au condus la solicitarea de clarificări. Consiliul reține că diferențele între cerințele documentației de atribuire și propunerea tehnică din oferta contestatorului sunt de natură să justifice și alte întrebări din adresa de solicitare clarificări contestată, astfel: - solicitarea III.1 prin care autoritatea contractantă a solicitat explicații privind diferența dintre structura prezentată în formularul nr. 4 pag. 4 și cea solicitată prin Anexa 4 la caietul de sarcini; - solicitarea III.5 referitoare la modificarea tipului și numărului de grinzi ale podurilor, față de cele din caietul de sarcini; - solicitarea III.6 referitoare la soluția constructivă a suprastructurii și infrastructurii din propunerea tehnică comparativ cu prevederile caietului de sarcini; - solicitarea VI.1 referitoare la structura din schița de proiect, despre care autoritatea contractantă ar fi constatat că este diferită față de cea solicitată prin Anexa nr. 4 la caietul de sarcini. Critica privind întrebarea II.31 referitoare la „numărul însemnat de pagini (peste 1300) ce reprezintă extrase/pasaje scanate din documentația de atribuire” urmează a fi admisă, având în vedere caracterul generic al acesteia. Din analiza prevederilor art. 134 alin. (4) din HG nr. 395/2016, Consiliul reține că solicitările de clarificări transmisă de comisia de evaluare ofertantului trebuie să îndeplinească anumite rigori, respectiv trebuie să fie clară și să definească în mod explicit și suficient de detaliat în ce constă solicitarea comisiei de evaluare, rigori care nu sunt întrunite de întrebarea anterior menționată datorită numărului mare de înscrisuri și a naturii eterogene a acestora. Față de cele de mai sus, Consiliul urmează să anuleze întrebarea II.31 cu mențiunea că autoritatea contractantă va avea libertatea, fie de a renunța la aceasta, fie de a o reformula în sensul indicării concrete și punctuale a înscrisurilor la care se referă și a neclarităților asociate fiecăruia dintre acestea. Pagina 186 din 190

Critica privind întrebarea I.3 privind modalitatea de elaborare a graficului Gantt urmează a fi respinsă, motivat de faptul că, la subpunctul 9 de la punctul „I. PREZENTAREA PROGRAMULUI DE LUCRARI” din modelul formularului de propunere tehnică, autoritatea contractantă a solicitat elaborarea graficului, astfel încât, durata activităților și succesiunea acestora să fie determinate în funcție de natura acestora, numărul resurselor, productivitatea acestora etc. Or, câtă vreme nu a fost în măsură să identifice aceste informații în graficul din oferta contestatorului, potrivit propriilor afirmații, este firesc să solicite clarificări, în urma cărora să rezulte că ofertantul a ținut cont de aceste instrucțiuni în etapa de elaborare a propunerii tehnice. Critica privind solicitarea IV.1 urmează a fi respinsă, având în vedere discrepanța dintre mențiunile din planul calității, aparent prezentat și elaborat, exclusiv, de ......... SRL și identitatea ofertantului, respectiv, asocierea formată din ......... SRL și ................... Criticile privind întrebările IV.2, VI.3, VI.4 și IV.5 urmează a fi admise, având în vedere că, prin natura lor, cerințele privind identitatea și disponibilitatea experților, alții decât cei care fac obiectul criteriului de atribuire, reprezintă cerințe de natura celor prevăzute la art. 179 lit. d), c) și g) din Legea nr. 98/2016, situație în care, nefiind preluate în anunțul de participare, reprezintă clauze nescrise, fiind pe deplin aplicabil raționamentul referitor la verificatorii de proiect, din considerentele Deciziei CNSC nr. 720/C1/48,51,55,95 din data 21.03.2024 pronunțată anterior în cadrul aceleași proceduri de atribuire. Pe de altă parte, Consiliul constată faptul că întrebările IV.2, VI.3, VI.4 și IV.5 se referă atât la clauza nescrisă privind identificarea personalului (experților) cât și la modalitatea de îndeplinire a atribuțiilor acestora, acestea din urmă fiind informații descriptive caracteristice metodologiei din propunerea tehnică și care nu pot fi considerate clauze nescrisă. Având în vedere aspectele enumerate anterior, Consiliul urmează să anuleze partea din întrebările IV.2, VI.3, VI.4 și IV.5, referitoare la identitatea și disponibilitatea experților, situație în care, autoritatea contractantă nu va lua în considerare nici răspunsul transmis de contestator cu privire la cerințele care reprezintă clauze nescrise. În ceea ce privește întrebarea V, Consiliul reține că autoritatea contractantă motivează, în concluziile scrise, solicitarea metodologiei de execuție, PCCVI-ului și agrementărilor pentru stratul de pământ stabilizat și pentru stratul de mixtură MAS 16PMB rul 45/80 prin existența unei fraze generice în modelul formularului de propunere tehnică, respectiv „b) Ofertanții vor realiza o descriere generală a modului în care vor executa Lucrările, ținând cont și de activitățile reprezentate pentru aceasta etapa in Programul de Lucrări, precum și a metodelor/ tehnologiilor de execuție pe care le vor utiliza, ținând cont de caracteristicile imperative din Cerințele Beneficiarului”. Pagina 187 din 190

Ori, această cerință privind „descrierea generală a (...) metodelor tehnologiilor de execuție” nu poate justifica pretenția ulterioară a comisiei de evaluare, ca ofertanții să fi depus, în propunerea tehnică, informații concrete/aplicate și detaliate, cum sunt metodologia de execuție, PCCVI-ul și agrementările necesare executării celor 2 tipuri de lucrări. Față de cele de mai sus, Consiliul va admite critica contestatorului și va anula întrebarea V. În ceea ce privește întrebarea VII, prin care comisia de evaluare solicită contestatorului să indice unde anume în propunerea sa tehnică se regăsesc anumite informații necesare aplicării criteriului de atribuire, Consiliul o va admite, având în vedere deplina recunoaștere a autorității contractante, din punctul de vedere, conform căruia, denumirea capitolului II Modalitatea de realizare a contractului (metodologia de execuție) a fost indicată limitativ în cadrul întrebării, doar din motive subiective (exprimarea exact fiind „în opinia noastră, considerăm că în cadrul acestui capitol ar fi trebuit să se regăsească aceste informații”). Având în vedere faptul că răspunsul elaborat și transmis de către contestator comisiei de evaluare este posibil să fi fost influențat de modalitatea restrictivă în care a fost formulată solicitarea de clarificări, Consiliul urmează să anuleze întrebarea nr. VII, autoritatea contractantă având posibilitatea să reformuleze întrebarea prin eliminarea capitolului anterior menționat din textul acesteia. Criticile cu privire la termenul de răspuns la solicitarea de clarificări urmează a fi respinse ca nefondate, având în vedere caracterul repetitiv al solicitărilor de clarificare și scopul principal pentru care au fost solicitate acestea, respectiv de identificare a unor informații în propunerea tehnică depusă inițial. Criticile cu privire la pretinsa lipsă a asumării prin semnătură a adresei de solicitate de clarificări urmează a fi respinse ca nefondate deoarece din probele depuse la dosarul cauzei (captura de ecran de la pag. 1 din adresa nr. 71013/05.09.2024 înregistrată la CNSC sub nr. 56595/05.09.2024) rezultă că fișierul solicitare_clarificare_F.pdf.p7s conținând solicitarea de clarificare a transmis contestatorului are extensia .p7s caracteristică fișierelor semnate electronic. Mai mult, Consiliul a procedat la descărcarea din SEAP a solicitării anterior menționată, având identificatorul [CN1050425/00366] solicitare_clarificare_F.pdf.p7s și a verificat semnătura electronică aplicată pe adresa de solicitare clarificări, constatând că aceasta îndeplinește cerințele legale și aparține primarului municipiului. Captura de ecran cu rezultatul verificării a fost atașată de către completul de soluționare la dosarul cauzei. În ceea ce privește susținerile contestatorului privind faptul că toate întrebările ar încălca principiile din domeniul achizițiilor publice, în special principiul tratamentului egal, Consiliul urmează să le respingă, ca Pagina 188 din 190

nedovedite, deoarece, contrar principiului de drept „probatio incumbit ei qui digit, non ei qui negat”, principiu transpus în dreptul autohton prin prevederile art. 249 C.p.c, potrivit cărora „cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege”, societatea contestatoare nu a depus la dosarul cauzei nicio probă concretă din care să rezulte că modalitatea pretins disproporționată de evaluare a ofertei sale, comparativ cu oferta ........................... SRL, limitându-se la mențiunea că referitor la oferta contracandidatului său nu au fost solicitate clarificări. Pentru considerentele anterior expuse, în temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul va admite, în parte, contestația formulată de ......... SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantă ........., iar, pe cale de consecință, va anula întrebările I.1, II.31, V și partea din întrebările IV.2, VI.3, VI.4 și IV.5 referitoare la identitatea și disponibilitatea experților, și va dispune continuarea procedurii de atribuire cu respectarea documentației de atribuire, a prevederilor legale, a Deciziei CNSC nr. 720/C1/48,51,55,95 din data 21.03.2024 și a motivării aferentă prezentei, în termen de 10 zile de la comunicare. În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul respinge, ca nefondată, contestația formulată de ......... SRL și celelalte critici din contestația formulată de ......... SRL, ambele în contradictoriu cu autoritatea contractantă .......... Pentru aceste motive în baza documentelor depuse de părți, CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR DECIDE: Admite, în parte, contestația formulată de ......... SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantă ......... iar, pe cale de consecință, anulează întrebările I.1, II.31, V și partea din întrebările IV.2, VI.3, VI.4 și IV.5 referitoare la identitatea și disponibilitatea experților, și dispune continuarea procedurii de atribuire cu respectarea documentației de atribuire, a prevederilor legale, a Deciziei CNSC nr. 720/C1/48,51,55,95 din data 21.03.2024 și a motivării aferentă prezentei, în termen de 10 zile de la comunicare. Respinge, ca nefondată, contestația formulată de ......... SRL și celelalte critici din contestația formulată de ......... SRL, ambele în contradictoriu cu autoritatea contractantă .......... Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare. Pagina 189 din 190

Complet de soluționare a contestațiilor în domeniul achizițiilor publice: Consilier de soluționare PREȘEDINTE Consilier de soluționare Redactat practicaua deciziei

Redactată în 5 (cinci) exemplare originale, conține 182 (osutăoptzecișidouă) pagini. Pagina 190 din 190