Decizie CNSC 1473/2025

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 1473/C9/1420 Data: 28.05.2025 Prin contestația nr. 130/22.04.2025, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 25930/23.04.2025, ELECTRO-URSA SERVCOM SRL, cu sediul în Bistrița, b-dul Independenței nr. 61, județul Bistrița-Năsăud, înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. J06/441/1995, având CUI RO7782958, reprezentată legal prin administrator Gavril Ursa, privind procedura de licitație deschisă, organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect Delegarea gestiunii serviciului de iluminat public în Municipiul Târgu Mureș, cod CPV 45231000-5 Lucrări de construcții de conducte, de linii de comunicații și electrice (Rev.2), de PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TÂRGU-MUREȘ, cu sediul în Târgu-Mureș, str. Primăriei nr. 3, județul Mureș, în calitate de autoritate contractantă, contestatoarea a solicitat: -suspendarea procedurii de achiziţie publică până la soluţionarea contestaţiei; -obligarea autorităţii contractante la adoptarea măsurilor de remediere constând în modificarea prevederilor documentaţiei de atribuire contestate. Prin Încheierea nr. 1524/C9/1420/29.04.2025, Consiliul a respins, ca rămasă fără obiect, cererea de suspendare a procedurii formulată de ELECTRO-URSA SERVCOM SRL. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, pentru considerentele evocate în motivarea prezentei, respinge ca nefondată, contestația Pagina 1 din 2

formulată de ELECTRO-URSA SERVCOM SRL, în contradictoriu cu PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TÂRGU-MUREȘ. Prezenta decizie este obligatorie pentru părțile cauzei potrivit dispozițiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, Redactată în 4 exemplare originale, conține 37 pagini. Pagina 2 din 2

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. ... Prin contestația nr. 130/22.04.2025, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. ..., ... SRL, cu sediul în .., înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. .., având CUI ., reprezentată legal prin administrator ..., privind procedura de licitație deschisă, organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect .., cod CPV 45231000-5 Lucrări de construcții de conducte, de linii de comunicații și electrice (Rev.2), de ..., cu sediul în ...., în calitate de autoritate contractantă, contestatoarea a solicitat: -suspendarea procedurii de achiziţie publică până la soluţionarea contestaţiei; -obligarea autorităţii contractante la adoptarea măsurilor de remediere constând în modificarea prevederilor documentaţiei de atribuire contestate. Prin Încheierea nr. ..., Consiliul a respins, ca rămasă fără obiect, cererea de suspendare a procedurii formulată de ... SRL. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care ... SRL critică unele prevederi ale documentației de atribuire, solicitând cele precizate în partea introductivă a deciziei. A.3. Rezumatul considerentelor contestației Modificarea cerinței privind cifra de afaceri (cerinţa de la secţ. - III.1.2) Contestatoarea solicită modificarea cerinţei inserată în fişa de date a achiziţiei, la secţ. III.1.2, în sensul diminuării mediei cifrei de afaceri generale în ultimele 3 excerciţii financiare disponibile (2022, 2023 şi 2024) de la cel puţin 30.000.000,00 lei, fără TVA, la 10.500.234 lei, fără TVA, întrucât reprezintă o cerinţă restrictivă care împiedică participarea operatorilor economici la procedura în cauză. Pagina 1 din 41

Modificarea cerinţei privind experienţa similară (cerinţa de la secţ. - III.1.3.a) Autoarea contestației solicită modificarea cerinţei inserată în fişa de date a achiziţiei, la secţ. III.1.3.a, în sensul diminuării plafonului valoric şi al numărului de contracte prin care se poate atinge acest plafon, privind cerinţa minimă de calificare referitoare la experienţa similară, astfel: de la 30.000.000,00 lei, fără TVA, la 10.500.234 lei, fără TVA, aferentă unui an (12 luni), deoarece pentru un an valoarea estimată este de 10.500.234 lei, fără TVA, iar în loc de maxim 3 contracte în ultimii 5 ani să se modifice în sensul acceptării mai multor contracte în ultimii 5 ani, întrucât reprezintă o cerinţă restrictivă care împiedică participarea operatorilor economici la procedura în cauză. Modificarea cerinţei privind resursele tehnice şi umane de care dispune ofertantul (cerinţa din caietul de sarcini pct. 11.1 şi 11.2 pag. 60) Petenta solicită modificarea cerinţei din caietul de sarcini privind resursele tehnice de care dispune ofertantul privind autospeciala cu platforma ridicătoare înălţime de lucru minumum 18 m - 2 bucăţi, astfel: se solicită autospecială cu platforma ridicătoare înălţime de lucru minumum 14 m - 1 buc. și autospecială cu platforma ridicătoare înălţime de lucru minumum 18 m- 1 buc., datorită faptului că stâlpii de iluminat public au o înălţime de la 5m la 14m şi nu necesită 2 autospeciale de 18m, precum şi modificarea cerinţei din caietul de sarcini privind resursele umane de care dispune ofertantul, astfel: - 2 ingineri electricieni autorizaţi A.N.R.E. gradul III A+B; - 2 ingineri electricieni autorizaţi A.N.R.E gradul II A+B sau gradul III A+B; - 2 ingineri electricieni autorizaţi A.N.R.E. gradul I A+B sau II A+B sau III A+B, întrucât Gradul III A+B include gradul IIA+B și gradul I A+B. B. Dezvoltarea criticilor de nelegalitate și netemeinicie B. 1. Cerinţa documentaţiei de atribuire privind cifra de afaceri Redând cerința privind cifra de afaceri din fişa de date a achiziţiei, secţ. III.1.2) Capacitatea economică și financiară, contestatoarea solicită modificarea acesteia, în sensul diminuării mediei cifrei de afaceri generale în ultimele 3 excerciţii financiare disponibile (2022, 2023 şi 2024) de la cel puţin 30.000.000,00 lei, fără TVA, la 10.500.234 lei, fără TVA, întrucât reprezintă o cerinţă restrictivă care împiedică participarea operatorilor economici la această procedură de atribuire. Împotriva acestei exigenţe valorice excesive şi fundamental disproporţionate, inserate în cadrul Secţiunii III.1.2) din fişa de date, autoarea contestației formulează prezenta solicitare imperativă de modificare, fundamentată pe argumente de legalitate şi oportunitate. Aşadar, solicită diminuarea substanţială şi justificată a pragului minim al mediei cifrei de afaceri generale - calculată pentru exerciţiile financiare de referinţă 2022, 2023 şi 2024 - de la nivelul actual, prohibitiv şi restrictiv, de 30.000.000,00 lei, fără TVA, la o valoare Pagina 2 din 41

rezonabilă, proporţională şi cu precădere, care să permită o concurenţă reală şi efectivă, stabilită la 10.500.234 lei, fără TVA. Contestatoarea menționează că fundamentarea acestei solicitări îşi găseşte

suportul

în

principiile

ce

guvernează

materia achiziţiilor/concesiunilor publice, inter alia, principiile nediscriminării, proporţionalităţii şi al asigurării unui climat concurenţial loial şi deschis. Cerinţa financiară stabilită la nivelul de 30.000.000,00 lei constituie, fără îndoială, o barieră artificială şi disproporţionată în raport cu natura şi complexitatea contractului de concesiune în discuţie, excludând ab initio o categorie semnificativă de operatori economici perfect capabili, din punct de vedere tehnic şi managerial, să execute contractul în condiţii optime, dar a căror dimensiune financiară nu atinge, în mod necesar, praguri atât de înalte. De asemenea, susține că menţinerea acestei exigenţe valorice excesive restrânge nejustificat aria potenţialilor ofertanţi, limitează accesul la procedură şi, implicit, diminuează şansa autorităţii contractante de a obţine cele mai avantajoase propuneri din punct de vedere economic şi calitativ, aspecte esenţiale pentru utilizarea eficientă a fondurilor publice/administrarea patrimoniului public. Diminuarea pragului solicitat are drept scop realinierea cerinţelor la un standard rezonabil, proporţional cu obiectul contractului, şi, mai important, asigurarea respectării imperativei prevederi legale privind accesul nediscriminatoriu şi stimularea concurenţei în cadrul procedurilor de atribuire. Totodată, subliniază faptul că o astfel de cerinţă financiară, la un prag valoric excesiv şi disproporţionat, nu a beneficiat de o justificare adecvată şi temeinică din partea autorităţii contractante raportat la specificul şi complexitatea obiectului acordului-cadru şi, implicit, al contractelor subsecvente ce urmează a fi derulate. Mai mult decât atât, în documentaţia de atribuire nu a fost indicat în niciun fel, cu argumente concrete şi cuantificabile, care ar fi riscul iminent şi real de neîndeplinire

adecvată a prestaţiilor ce fac obiectul acordului- cadru, ori al contractului subsecvent, în ipoteza absenţei unei exigenţe financiare stabilite la acest nivel exorbitant. Prin omisiunea unei astfel de analize justificative, cerinţa în discuţie capătă un caracter arbitrar şi restrictiv, lipsind de fundament legal şi de proporţionalitate faţă de necesităţile obiective ale achiziţiei. Fundamentul legal al criticii îşi găseşte suportul în prevederile imperative ale legislaţiei speciale ce guvernează procedura de atribuire a contractelor de concesiune - mai exact, în dispoziţiile relevante ale art. 33 din HG nr. 867/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii. Pagina 3 din 41

Astfel, contestatoarea evidenţiază faptul că, potrivit alin. (1) al art. 33 din actul normativ menţionat, autoritatea contractantă beneficiază, într-adevăr, de dreptul de a stabili prin documentaţia de atribuire criterii referitoare la situaţia economică şi financiară a operatorilor economici participanţi; acest drept este însă condiţionat de caracterul necesar şi adecvat al criteriilor stabilite, scopul legitim fiind acela de a se asigura că operatorii economici dispun de capacitatea economică şi financiară indispensabilă pentru a executa contractul de concesiune şi pentru a proteja autoritatea contractantă faţă de un eventual risc de neîndeplinire corespunzătoare a acestuia. Alin. (2) al aceluiaşi articol enumeră, cu titlu exemplificativ, tipuri de criterii ce pot fi avute în vedere, inclusiv, la lit. a), stabilirea unui anumit nivel minim al cifrei de afaceri anuale, fie generale, fie specifice domeniului contractului de concesiune. Cu valoare de principiu esenţial şi cu implicaţii directe în speţa de faţă, alin. (3) al art. 33 introduce o excepţie fundamentală de la regula generală privind stabilirea cifrei de afaceri minime anuale: cifra de afaceri minimă impusă poate depăşi limita prevăzută - interpretată în spiritul legii ca fiind limita rezonabilă şi proporţională cu complexitatea contractului - exclusiv în cazuri temeinic justificate, precum cele legate de existenţa unor riscuri speciale aferente naturii lucrărilor sau serviciilor care fac obiectul contractului de concesiune. Această prevedere subliniază caracterul excepţional al stabilirii unor praguri financiare înalte, permiţându-le doar atunci când există o justificare solidă, bazată pe riscuri speciale, inerente obiectului concesiunii. Mai mult, şi sub sancţiunea lipsei fundamentului legal pentru o cerinţă financiară ridicată, alin. (4) al art. 33 impune o obligaţie pozitivă, explicită şi imperativă în sarcina entităţii contractante: În cazul prevăzut la alin. (3) (adică atunci când se depăşeşte limita rezonabilă), autoritatea contractantă indică în documentele concesiunii principalele motive care justifică o astfel de cerinţă. Or, confruntând cerinţa financiară exorbitantă impusă de autoritatea contractantă, constând în media cifrei de afaceri generale de 30.000.000,00 lei, cu prevederile legale anterior citate, se poate observa că autoritatea contractantă a nesocotit flagrant dispoziţiile art. 33, îndeosebi pe cele ale alineatelor (3) şi (4). Pentru a înţelege pe deplin caracterul nejustificat şi disproporţionat al cerinţei financiare impuse de autoritatea contractantă, se impune o analiză detaliată şi contextualizată a obiectului şi valorii estimate a contractului de concesiune supus prezentei proceduri de atribuire.  Astfel, conform documentaţiei aferente, obiectul prezentului contract îl constituie delegarea gestiunii serviciului public de iluminat în cadrul Municipiului .... Acest demers cuprinde ansamblul acţiunilor şi activităţilor de utilitate publică şi de interes economic şi social general, desfăşurate sub conducerea, coordonarea şi responsabilitatea autorităţii contractante, în scopul primordial al asigurării funcţionării continue şi Pagina 4 din 41

optime a iluminatului public în municipiul ... - incluzând, dar nelimitându- se la, iluminatul stradal-rutier, iluminatul stradal-pietonal, iluminatul arhitectural, iluminatul ornamental-festiv - precum şi conferirea dreptului şi impunerea obligaţiei de a administra şi a exploata infrastructura tehnico-edilitară aferentă serviciului, în conformitate strictă cu prevederile Regulamentului serviciului de iluminat public şi ale caietului de sarcini. Prestaţiile şi lucrările specifice ce vor fi asigurate de către operatorul economic căruia se va delega gestiunea vizează, inter alia, întreţinerea componentelor sistemului existent în vederea menţinerii funcţionării continue şi la parametrii lumino-tehnici impuş de standardul EN13201/2004, realizarea iluminatului festiv/de sărbători - implicând achiziţionarea/închirierea, montarea şi demontarea echipamentelor specifice, cu utilizarea exclusivă a tehnologiei LED pentru execuţia lucrărilor festive (incluzând figurine diverse, brazi de peste 15m, plase, ţurţuri, ghirlande luminoase, etc.) - montarea/demontarea şi asigurarea asistenţei tehnice pentru instalaţiile electrice temporare necesare organizării manifestărilor cultural-artistice locale, precum şi modernizarea şi extinderea infrastructurii sistemului de iluminat public existent (reţea, stâlpi, corpuri, console, puncte de măsură şi control), conform Programelor stabilite de către delegatar. Autoarea contestației arată că valoarea estimată a acestui contract de concesiune, calculată pentru întreaga sa durată şi exprimată fără includerea Taxei pe valoarea adăugată, este de 52.501.168,36 lei. Or, confruntând, pe de o parte, valoarea totală estimată a acestui contract de concesiune - care acoperă costul tuturor prestaţiilor şi lucrărilor pe întreaga perioadă contractuală - cu, pe de altă parte, exigenţa impusă de autoritatea contractantă privind o medie a cifrei de afaceri generale - a cărei pertinenţă directă faţă de specificul iluminatului public este discutabilă - de 30.000.000,00 lei pe an, se evidenţiază o disproporţionalitate vădită şi fundamentală. A pretinde ca un operator economic să fi demonstrat, în medie anuală, o capacitate financiară materializată într-o cifră de afaceri generală echivalentă cu peste 57% din valoarea totală estimată a întregului contract de concesiune, care se derulează pe o perioadă multianuală specifică acestui tip de acorduri, constituie în opinia petentei o barieră restrictivă artificială şi nejustificată. Nici specificul activităţilor detaliate ce compun obiectul contractului (predominant întreţinere, completată de servicii festive şi modernizare/extindere) şi nici valoarea sa totală estimată nu justifică, sub nicio formă rezonabilă, impunerea unui prag financiar anual la acest nivel exacerbat. Astfel cum a argumentat anterior, prevederile imperative ale art. 33 din HG nr. 867/2016 permit depăşirea limitelor rezonabile ale cifrei de afaceri exclusiv pentru riscuri speciale temeinic justificate; or, riscurile inerente gestiunii unui serviciu de iluminat public cu Pagina 5 din 41

componentele enumerate, deşi prezente, nu pot atinge o magnitudine care să necesite un indicator financiar anual la un asemenea cuantum disproporţionat faţă de valoarea totală a contractului. Prin urmare, raportat la obiectul concret şi la valoarea estimată a concesiunii, cerinţa financiară contestată contravine flagrant principiului proporţionalităţii şi confirmă, o dată în plus, lipsa unei justificări legale solide în temeiul art. 33 alin. (3) şi (4) din HG nr. 867/2016. B.2. Cerinţa documentaţiei de atribuire privind experienţa similară Redând cerința privind experienţa similară din fişa de date a achiziţiei, la secţ. III.1.3.a) Capacitatea tehnică și/sau profesională, contestatoarea solicită ajustarea acesteia, în sensul diminuării semnificative a plafonului valoric al experienţei similare solicitate şi, complementar, a eliminării sau extinderii substanţiale a restricţiei privind numărul maxim de contracte prin care se permite atingerea acestui plafon. Mai concret, solicită diminuarea pragului valoric minimal al experienţei similare de la valoarea actuală, considerată excesivă, de 30.000.000,00 lei, fără TVA, la un nivel rezonabil şi proporţional cu valoarea estimată anuală a contractului, respectiv 10.500.234 lei, fără TVA, argumentând că această valoare corespunde valorii estimate a prestaţiilor aferente unui an (12 luni) de derulare a contractului, reflectând o dimensiune operaţională anuală pertinentă. Concomitent, solicită modificarea prevederii restrictive privind numărul maxim de contracte în sensul acceptării cumulării valorii din mai mult de 3 contracte executate în decursul ultimilor 5 ani. Petenta susține că această cerinţă, în forma sa cumulată - un prag valoric ridicat și o limitare nejustificată a numărului de contracte luate în considerare – constituie o barieră restrictivă artificială şi disproporţionată, de natură a împiedica participarea unui cerc larg de operatori economici, inclusiv pe aceia dotaţi cu expertiza relevantă dobândită prin executarea unui portofoliu de contracte de dimensiuni medii, care cumulate depăşesc cu mult pragul valoric impus, dar care nu se materializează în 3 contracte individuale de o valoare suficient de mare. Conform alin. (1) al art. 35 din HG nr. 867/2016, legiuitorul delegat stipulează că criteriile referitoare la capacitatea tehnică şi profesională stabilite de autoritatea contractantă pot viza în special existenţa unui nivel corespunzător de experienţă, prin raportare la contractele executate în trecut - ceea ce, deşi confirmă legitimitatea solicitării experienţei, subliniază imperativ necesitatea ca nivelul acestei experienţe să fie adecvat şi proporţional cu specificul, amploarea şi complexitatea obiectului contractului de concesiune vizat. Alin. (2) lit. a) al aceluiaşi articol, care, descrie modalităţile de probaţiune a capacităţii tehnice şi profesionale, menţionează prezentarea unei liste a lucrărilor realizate în cursul unei perioade care acoperă cel Pagina 6 din 41

mult ultimii 5 ani. Însă, şi acesta este aspectul esenţial, acelaşi alineat prevede explicit, într-o frază ulterioară, că: "atunci când este necesar în scopul asigurării unui nivel corespunzător de concurenţă, entitatea contractantă poate stabili că sunt luate în considerare lucrări relevante realizate cu mai mult de 5 ani în urmă". Or, prin menţinerea unei exigenţe valorice extrem de ridicate (30.000.000 lei) coroborată cu o limitare arbitrară şi drastică a numărului de contracte (maximum 3) prin care se poate demonstra experienţa relevantă în cadrul perioadei standard de 5 ani, autoritatea contractantă a demonstrat, pe lângă o lipsă de proporţionalitate evidentă raportat la obiectul şi valoarea anuală estimată a contractului şi o eşuare în a defini un "nivel corespunzător de experienţă" în sensul art. 35 alin. (1), şi o totală ignorare a flexibilităţii şi a spiritului normei prevăzute de art. 35 alin. (2) lit. a). Având în vedere că, aşa cum a argumentat detaliat anterior şi cum rezultă din impactul practic al cerinţei, petenta precizează că această formulare restrictivă îngrădeşte nejustificat accesul potenţialilor ofertanţi şi limitează în mod artificial concurenţa - situaţie ce contravine flagrant principiilor fundamentale ale achiziţiilor/concesiunilor publice - autoritatea contractantă ar fi avut la dispoziţie, conform chiar prevederilor art. 35 alin. (2) lit. a), pârghia legală de a permite luarea în considerare a experienţei relevante obţinute cu mai mult de 5 ani în urmă, tocmai în scopul expres prevăzut de legiuitor: asigurarea unui nivel corespunzător de concurenţă. Refuzul implicit al autorităţii contractante de a utiliza această pârghie legală destinată stimulării concurenţei, coroborat cu menţinerea cerinţei restrictive privind valoarea şi numărul limitat de contracte în cadrul perioadei standard de 5 ani, confirmă caracterul disproporţionat al cerinţei şi intenţia implicită, deşi nelegitimă, de limitare a accesului pe piaţă. Prin urmare, cerinţa tehnică şi profesională formulată contravine nu doar principiilor generale ale transparenţei şi concurenţei şi dispoziţiilor art. 35 din HG nr. 867/2016, care vizează definirea unui nivel corespunzător de experienţă şi utilizarea flexibilităţii normative pentru a asigura concurenţa adecvată, nu limitarea acesteia prin exigenţe excesive şi modalităţi restrictive de probaţiune. De asemenea, petenta arată că fundamentul legal al criticii sale, formulate împotriva acestei cerinţe privind experienţa similară, îşi găseşte suportul explicit şi imperativ în dispoziţiile art. 3 din Instrucţiunea Preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANAP) nr. 2 din 16 mai 2017 privind modalitatea de elaborare a documentaţiei de atribuire şi a documentelor suport, precum şi procedura de publicare a anunţurilor, în contextul Legii nr. 98/2016, Legii nr. 99/2016, pe care le citează. În acest context, subliniază că, chiar şi în ipoteza în care sfera de incidenţă directă a prezentei Instrucţiuni ar fi supusă unei interpretări Pagina 7 din 41

restrictive, aceasta îşi păstrează pe deplin valoarea şi utilitatea ca instrument interpretativ şi ghid normativ, oferind repere esenţiale pentru înţelegerea modalităţii corecte, proporţionale şi conforme cu principiile fundamentale de elaborare a cerinţelor incluse în documentaţia de atribuire, inclusiv în procedurile de concesiune reglementate de Legea nr. 100/2016. Or, prin menţinerea unei exigenţe valorice extrem de ridicate (30.000.000 lei) coroborată cu o limitare arbitrară şi drastică a numărului de contracte (maximum 3) prin care se poate demonstra experienţa relevantă în cadrul perioadei standard de 5 ani, autoritatea contractantă a demonstrat, pe lângă o lipsă de proporţionalitate evidentă raportat la obiectul şi valoarea anuală estimată a contractului şi o eşuare în a defini un "nivel corespunzător de experienţă" în sensul art. 35 alin. (1), şi o totală ignorare a flexibilităţii şi a spiritului normei prevăzute de art. 35 alin. (2) lit. a).  B.2. Cerinţa caietului de sarcini privind dovada deţinerii de resurse tehnice și umane - pct. 11.1 și 11.2 din caietul de sarcini pag. 60 Redând cerinţele caietului de sarcini privind dovada deţinerii de resurse tehnice și umane - pct. 11.1 și 11.2, autoarea contestației precizează că autoritatea contractantă a stipulat, cu caracter obligatoriu, necesitatea ca Ofertantul să facă dovada deţinerii resurselor materiale şi umane considerate indispensabile pentru îndeplinirea în bune condiţii a obligaţiilor contractuale. Din analiza acestor cerinţe specifice, se constată că formularea lor, este, dintr-o perspectivă pragmatică şi juridică, inoportună şi susceptibilă de a restrânge nejustificat accesul la procedură. La pag. 60 din caietul de sarcini, la subpunctul 11.1 ”Resurse tehnice”, autoritatea contractantă a impus, inter alia, necesitatea ca ofertantul să facă dovada asigurării a două (2) autospeciale cu platformă ridicătoare, având o înălţime de lucru minimă de 18 metri fiecare. Petenta critică această cerinţă, apreciind-o ca fiind vădit disproporţionată şi nefundamentată pe necesităţile operaţionale reale ale contractului. Astfel, prin raportare la înălţimea efectivă a stâlpilor de iluminat public din municipiul ..., a căror cotă variază, conform specificului reţelei existente, între 5 metri şi maximum 14 metri, devine pe deplin evident că solicitarea a două unităţi autospeciale cu o capacitate de lucru de minimum 18 metri, pentru fiecare utilaj, depăşeşte cu mult cerinţele obiective şi concrete ale activităţilor ce vor fi desfăşurate în majoritatea covârşitoare a cazurilor. O astfel de exigenţă impune operatorilor economici costuri nejustificate pentru dotări a căror capacitate nu va fi integral utilizată în majoritatea intervenţiilor. În

consecinţă, solicită modificarea acestei cerinţe în sensul realinierii sale la nevoile operaţionale reale şi la principiul proporţionalităţii, prin impunerea dotării cu o (1) singură autospecială cu platformă ridicătoare având o înălţime de lucru minimă de 18 metri, alături de o (1) bucată Pagina 8 din 41

autospecială cu platformă ridicătoare având o înălţime de lucru minimă de 14 metri. O astfel de configuraţie este pe deplin adecvată pentru a acoperi întreaga gamă de înălţimi ale stâlpilor existenţi şi pentru a asigura eficienţa operaţiunilor, fără a impune dotări excesive. Similar, la pagina 60 din caietul de sarcini, la subpunctul 11.2 ”Resurse umane”, autoritatea contractantă a detaliat structura minimă obligatorie a personalului specializat necesar, solicitând, inter alia, deţinerea a câte doi (2) ingineri electricieni autorizaţi ANRE pentru fiecare dintre gradele de autorizare enumerate distinct: Gradul III A+B, Gradul II A+B şi Gradul I A+B. Contestatoarea apreciază că această formulare, deşi aparent precisă, poate genera confuzii, interpretări restrictive şi, implicit, restrânge nejustificat cercul potenţialilor participanţi. Petenta precizează că, așa cum este consacrat în reglementările şi practicile din domeniul autorizărilor ANRE, obţinerea unui grad superior de autorizare conferă titularului său implicit competenţele şi drepturile aferente gradelor inferioare. Un inginer autorizat la Gradul III A+B este, prin excelenţă, calificat să execute lucrări specifice atât Gradului II A+B, cât şi Gradului I A+B. Prin urmare, formularea actuală a cerinţei, prin simpla enumerare separată a fiecărui grad, fără a menţiona explicit inter-recunoaşterea şi acoperirea competenţelor de către gradele superioare, poate fi interpretată eronat ca impunând necesitatea demonstrării a şase (6) ingineri distincti, chiar dacă unii dintre aceştia deţin autorizări de grad superior care, legal şi tehnic, acoperă exigenţele pentru gradele inferioare. În vederea eliminării oricărui dubiu interpretativ, pentru a permite valorificarea deplină a competenţelor personalului deţinut de operatorii economici şi pentru a asigura o interpretare unitară şi nerestrictivă a cerinţei privind resursele umane, contestatoarea solicită modificarea prevederilor din Secţiunea 11.2 a caietului de sarcini, în sensul clarificării exprese a faptului că deţinerea unui grad superior de autorizare ANRE acoperă şi cerinţa pentru gradele inferioare. Propune, aşadar, o formulare ajustată care să reflecte această realitate, cum ar fi: a. 2 ingineri electricieni autorizaţi A.N.R.E. gradul III A+B; b. 2 ingineri electricieni autorizaţi A.N.R.E. gradul II A+B (sau cu un grad superior: Grad III A+B); c. 2 ingineri electricieni autorizaţi A.N.R.E. gradul I A+B (sau cu un grad superior: Grad II A+B sau Grad III A+B). Această ajustare procedurală este esenţială pentru a evita o interpretare overly rigidă a cerinţei şi pentru a permite operatorilor economici, dotaţi cu personal înalt calificat, să-şi demonstreze corespunzător capacitatea umană, în conformitate cu principiile concurenţei şi proporţionalităţii. Astfel, contestatoarea arată că, potrivit alin. (1) al art. 35 din HG nr. 867/2016, criteriile privind capacitatea tehnică şi profesională stabilite de autoritatea contractantă pot viza în special existenţa unui Pagina 9 din 41

nivel corespunzător de experienţă, prin raportare la contractele executate în trecut. Aceasta statuare legală subliniază necesitatea fundamentală ca exigenţele formulate de autoritatea contractantă să fie proporţionale, relevante şi adecvate specificului, complexităţii şi anvergurii obiectului contractului ce urmează a fi atribuit. Alin. (2) al aceluiaşi articol detaliază modalităţile prin care operatorul economic poate face dovada îndeplinirii acestor criterii, oferind o listă de informaţii şi documente ce pot fi solicitate, listă din care relevante pentru prezenta speță sunt, inter alia: a. prevederea de la lit. j), referitoare la o declaraţie cu privire la utilajele, instalaţiile şi echipamentele tehnice la dispoziţia operatorului economic necesare executării contractului - text legal ce fundamentează, în principiu, dreptul entităţii de a solicita anumite dotări tehnice; b. prevederile de la lit. e), vizând indicarea tehnicienilor sau a organismelor tehnice implicate, şi lit. h), referitoare la calificările educaţionale şi profesionale ale operatorului economic sau ale personalului de conducere - norme ce fundamentează, în principiu, dreptul entităţii de a solicita personal calificat. Or, raportând cerinţele specifice formulate de autoritatea contractantă în documentaţia de atribuire la principiile şi prevederile art. 35 din HG nr. 867/2016, contestatoarea constată următoarele: În ceea ce priveşte cerinţa privind resursele tehnice (autospecialele), deşi solicitarea de a dispune de anumite echipamente tehnice este, în principiu, legitimă şi prevăzută de art. 35 alin. (2) lit. j), nivelul şi cantitatea impuse de autoritatea contractantă, respectiv deţinerea a două (2) autospeciale cu platformă ridicătoare de minimum 18 metri, depăşesc vădit caracterul "corespunzător" prevăzut de art. 35 alin. (1). Aşa cum a detaliat în argumentaţia factuală, impunerea a două utilaje cu o capacitate de lucru de 18m, în condiţiile în care înălţimea stâlpilor de iluminat public variază, în marea majoritate a cazurilor, între 5m şi 14m, nu reflectă o necesitate reală şi obiectivă de demonstrare a capacităţii tehnice adecvate specificului acestui contract. O astfel de exigenţă nu este "necesară şi adecvată" pentru a demonstra capacitatea de execuţie a lucrărilor specifice serviciului de iluminat public delegat şi, prin urmare, contravine principiilor proporţionalităţii şi cerinţei legale de a solicita un nivel corespunzător de capacitate tehnică, conform art. 35 alin. (1) şi (2) lit. j). În ceea ce priveşte cerinţa privind resursele umane (inginerii electricieni ANRE), deşi autoritatea contractantă are dreptul de a solicita dovada deţinerii personalului calificat, în temeiul art. 35 alin. (2) lit. e) şi h), formularea concretă a cerinţei privind deţinerea a câte doi ingineri pentru Gradele III, II şi I autorizaţi ANRE nu corespunde principiului "nivelului corespunzător" din art. 35 alin. (1) şi nu facilitează o demonstrare corectă şi eficientă a calificărilor. Aşa cum a subliniat, ierarhia autorizărilor ANRE conferă titularului unui grad superior Pagina 10 din 41

competenţele specifice gradelor inferioare. Prin simpla enumerare separată a gradelor, fără nicio precizare explicită a acestei echivalenţe, cerinţa este formulată într-o manieră care poate genera confuzii, forţează o interpretare restrictivă (solicitând de facto şase ingineri distincti) şi împiedică operatorii economici să-şi demonstreze adecvat capacitatea umană prin prisma personalului înalt calificat deţinut (care deţine grade superioare ce acoperă legal competenţele gradelor inferioare). Aceasta contravine scopului art. 35 alin. (1) de a stabili un nivel corespunzător de capacitate şi spiritului art. 35 alin. (2) lit. e) şi h) de a permite demonstrarea realistă a calificărilor personalului. Prin urmare, prin formularea specifică a cerinţelor privind resursele tehnice (autospecialele) şi resursele umane (inginerii electricieni ANRE), autoritatea contractantă a stabilit criterii care, deşi bazate pe categorii generale prevăzute de art. 35 alin. (2), nu reflectă un nivel "corespunzător" de capacitate tehnică şi profesională necesar specificului contractului de delegare a gestiunii serviciului de iluminat public şi nu facilitează o demonstrare flexibilă şi realistă a acestei capacităţi de către operatorii economici, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 35 din HG nr. 867/2016. Aceste cerinţe sunt disproporţionate, inoportune şi contribuie la restrângerea nejustificată a concurenţei în cadrul procedurii de atribuire. Având în vedere considerentele de fapt şi de drept expuse pe larg în contestaţie, contestatoarea solicită admiterea contestaţiei sale şi, în consecinţă, dispunerea măsurilor corective necesare în vederea remedierii încălcărilor semnalate. Prin adresa nr. 22870/993/DT/06.05.2025, înregistrată la Consiliu sub nr. 29094/06.05.2025, autoritatea contractantă a formulat punct de vedere cu privire la contestația depusă de ... SRL, solicitând respingerea acesteia. Examinând contestaţia depusă, autoritatea contractantă face următoarele precizări: - prin Decizia nr. 21242/880/DT din 24.04.2025, a fost suspendată procedura de concesionare, până la data pronunţării Deciziei CNSC de soluţionare a contestatiei; - conform Deciziei de suspendare a procedurii de concesionare nr. 21242/880/DT din 24.04.2025, termenul de depunere a ofertelor a fost prelungit pentru un termen de 15 zile calendaristice de la data pronunţării deciziei CNSC de soluţionare a contestatiei; - consideră neîntemeiată solicitarea de modificare a cerinţei privind cifra de afaceri; - consideră neîntemeiată solicitarea de modificare a cerinţei privind experienţa similară; - consideră neîntemeiată solicitarea privind resursele tehnice şi umane de care dispune ofertantul. Pagina 11 din 41

1. În ceea ce privește solicitarea de modificare a cerinței privind cifra de afaceri, autoritatea susține că a respectat întocmai în documentele concesiunii prevederile art. 33 din H.G. 867/2016 și ale principiilor care stau la baza atribuirii contractelor de concesiune de servicii: nediscriminării și proporţionalitătii, aşa cum argumentează în continuare: În strategia de contractare nr. 17164/648/DT/01.04.2025 au fost prezentate, conform prevederilor art. 33 din H.G. 867/2016 alin. (4), motivele pentru care a formulat această cerinţă şi în această limită: Autoritatea contractantă are dreptul de a solicita oricărui operator economic să prezinte un anumit nivel mediu minim al cifrei de afaceri anuale; cerinţa de calificare solicitată de către autoritatea contractantă are ca scop dovedirea capacităţii ofertantului de a gestiona un contract de asemenea valoare şi de a diminua riscul de neîndeplinire a contractului, fapt care ar aduce mari prejudicii Autorităţii contractante. Pentru a nu limita accesul operatorilor economici la procedură prin impunerea unei cifre de afaceri minime realizate doar într-un exerciţiu financiar, fluctuaţiile pieţei construcţiilor fiind vizibile în această perioadă, am luat în considerare cifra de afaceri medie din ultimele e exerciţii financiare. De asemenea, valoarea minimă a cifrei de afaceri medii solicitate a fost stabilită la valoarea estimată a contractului de achiziţie publică de lucrări ţinând seama de posibilul prejudiciu adus prin neîndeplinirea contractului de către ofertant. Atunci când se face vorbire despre formularea anumitor cerinţe de ordin economic, valoarea de referinţă este cea estimată a contractului care va fi încheiat, în cazul de față valoarea de 52.501.168,36 lei, într- adevăr, pe perioada de derulare a concesiunii de 5 ani. Valoarea estimată anuală, în acest caz nu este relevantă, deoarece aceasta poate fluctua de la un an la altul, nefiind o valoare certă, fluctuaţia fiind generată de posibilităţile de finanţare pentru anumite lucrări de care va dispune municipiul ... în perioada de concesiune. Se poate identifica situaţia, extrem de probabilă, ca municipiul ..., beneficiar al unor surse de finanţare nerambursabilă, să deruleze conform planurilor anuale mai multe investiţii în reţeaua de iluminat public în acelaşi timp (acelaşi an), valoarea investiţiilor realizate în anul respectiv fiind mai mare decât valoarea medie anuală estimată prin împărţirea la 5 a valorii totale. Justifică în acest fel excluderea posibilităţii de a se raporta la valoarea estimată anulă a contractului de concesiune, aşa cum solicită contestatoarea. Pornind apoi de la valoarea estimată a contractului de 52.501.168,36 lei, municipiul ... a formulat limita cifrei de afaceri medii la aproximativ jumătate din valoarea estimată: 30.000.000 lei, proporţional cu necesitatea dovedirii capacităţii ofertantului de a gestiona un asemenea contract, cerinţă justificat a fi respectată ca cifră de afaceri globală şi nu specifică obiectului contractului, tocmai pentru a evita posibile restricţii impuse ofertantului. Deşi atribuirea contractului se supune prevederilor Legii nr. 100/2026, nu se poate exclude practica judiciară în domeniul achiziţiilor în formularea cerinţei minime privind cifra de afaceri medie (prevederile art. 175 alin (2) lit. a) ale Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice şi Pagina 12 din 41

prevederile art. 188 alin. (2) lit. a) ale Legii nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale care detaliază nivelul minim acceptat al cifrei de afaceri: cifra de afaceri anuală minimă impusă nu poate depăşi de două ori valoarea estimată a contractului, acte normative pe care chiar contestatoarea le invocă în contestaţia formulată); aşadar, se vorbeşte chiar de dublul valorii estimate a contractelor. Iar în cazul acestei proceduri, valoarea medie minim impusă este de aproximativ jumătate din valoarea estimată a contractului. Autoritatea subliniază încă o dată importanţa dovedirii capacităţii ofertantului de a gestiona un contract de asemenea valoare şi de a diminua riscul de neîndeplinire a contractului având în vedere importanţa iluminatului public în comunitate. Dacă ofertantul nu poate dovedi capacitatea de a gestiona un contract de asemenea valoare, se pun mari semne se întrebare, atât în privinţa asigurării corespunzătoare a serviciilor de mentenanţă a sistemului de iluminat public, cât şi în privinţa execuţiei lucrărilor de modernizare şi extindere care fac obiectul contractului. 2. Cu privire la solicitarea modificării cerinţei privind experienţa similară, autoritatea contractantă susține că respectat întocmai în documentele concesiunii prevederile art. 35 din HG 867/2016 şi ale principiilor care stau la baza atribuirii contractelor de concesiune de servicii: nediscriminării şi proporţionalităţii. respectiv ale Instrucţiunii ANAP nr. 2/2016, asa cum argumentează în continuare: Contestatoarea solicită, din nou, raportarea valorii estimate a contractului de concesiune la o valoare medie anuală şi nu la 5 ani, perioada de concesiune, or, valoarea estimată a contractului este de 52.501.168,36 lei, aşadar, conform prevederilor legale enunţate chiar de contestatoare, dovedirea capacităţii ofertanţilor de a gestiona un asemenea contract, se raportează clar la valoarea totală a contractului. În strategia de contractare nr. 17164/648/DT/01.04.2025 au fost prezentate motivele pentru care a fost formulată această cerinţă: Cerinţa privind nivelul minim al valorii cumulate de cel puţin 30.000.000,00 lei în ultimii 5 ani la nivelul a maximum 3 contracte duse la bun sfârşit are ca scop dovedirea capacităţii de gestionare a unui astfel de contract atât din punct de vedere al categoriilor de servicii /lucrări necesar a fi executate, cât şi din punct de vedere financiar, pentru a evita riscurile inerente în prestarea serviciilor / execuţia lucrărilor. Autoritatea consideră cerinţa formulată ca fiind relevantă în raport cu natura şi complexitatea contractului care urmează a fi atribuit. Valoarea cumulată minimă a serviciilor/lucrărilor solicitată ca experienţă similară este raportată la valoarea estimată a contractului care urmează a fi atribuit, fiind respectate condiţiile de proporţionalitate obligatorii a fi respectate de către autoritatea contractantă în formularea criteriilor de calificare. Chiar Instrucţiunea ANAP nr. 2/2016 adusă drept argument de contestatoare menţionează la art. 3 alin. (5) Exemplul de bună practică nr. 1: Pagina 13 din 41

Experienţă similară formulată într-o procedură de atribuire având ca obiect contract de: „Construcţie centru de afaceri în municipiul X" - valoare estimată lucrări construcţie - 35.000.000 lei, fără TVA. Se vor prezenta informaţii aferente principalelor lucrări executate în ultimii 5 ani din care să reiasă că au fost executate lucrări similare în valoare cumulată de minimum 35.000.000 lei, fără TVA, la nivelul a minimum un contract - maximum a 3 contracte. Experienţa similară trebuie să privească lucrări de construcţii civile cel puţin din categoria de importanţă C, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii, cu modificările şi completările ulterioare. Pentru înţelegerea cerinţei, prin construcţii din categoria de importanţă C se va înţelege: „Construcţii cu funcţii obişnuite, a căror neîndeplinire nu implică riscuri majore pentru societate şi natură (cum ar fi clădiri de locuinţe cu mai mult de două niveluri, construcţii industriale şi agrozootehnice; construcţii social-culturale care nu intră în categoriile de importanţă A şi B), sau construcţii cu caracteristici şi funcţiuni obişnuite, dar cu valori de patrimoniu (cum ar fi clădiri de cult, muzee de importanţă locală)". Or, dacă se compară Exemplul de bună practică prezentat de ANAP cu modul de formulare al cerinţei minime din fişa de date, se constată respectarea în totalitate a acestuia: Ofertantul va face dovada că, în ultimii 5 ani calculaţi până la data limită stabilită pentru depunerea ofertelor, a executat în conformitate cu normele profesionale în domeniu şi a dus la bun sfârşit lucrări similare cu cele ce fac obiectul contractului care se atribuie prin prezenta procedură cu o valoare totală, fără TVA, mai mare sau cel puţin egală cu 30.000.000 lei fără TVA, la nivelul a maximum 3 contracte. Prin lucrări similare autoritatea contractantă înţelege: realizarea unor lucrări de reabilitare şi/sau construire şi/sau extindere de reţele de iluminat public şi/sau prestare servicii de mentenanţă/întreţinere sistem de iluminat public (S.I.P.). Aşadar, în opinia autorității și această solicitare a contestatoarei este neîntemeiată. 3. Referitor la solicitarea de modificare a cerinţelor inserată în caietul de sarcini, pct. 11.1 și 11.2, autoritatea face următoarele precizări: a) În formularea cerinţei minime privind utilajele şi echipamentele necesare a avut în vedere următoarele: - consumurile de utilaje rezultate din listele cu cantităţi de lucrări elaborate de proiectantul de specialitate atât pentru lucrările de modernizare şi extindere, cât şi pentru cele de reparaţii curente; - capacitatea reţelei de iluminat public, cu o lungime de 294 km şi un număr de aparate de iluminat de 9.539 corpuri; - faptul că, dat fiind volumul lucrărilor şi tipologia diversă a serviciilor necesar a fi prestate în cadrul contractului, în aceelaşi timp, pot fi realizate lucrări de modernizare sau extindere şi lucrări de intervenţii la sesizări şi lucrări de iluminat festiv etc., aşadar, pentru realizarea cu eficienţă a lucrărilor/serviciilor vor fi necesare cel puţin 2 autospeciale. În ceea ce privește critica contestatoarei privind înălţimea minimă raportată la înălţimea stâlpilor de iluminat, autoritatea atrage atenţia că acest contract are un obiect mult mai complex, nu doar intervenţii sau lucrări la stâlpii de iluminat; de exemplu, este vorba şi de iluminat festiv şi de sărbători, cu reţele amplasate la înălţimi şi locaţii diferite, nu doar pe stâlpii de iluminat; aşadar, critica şi raportarea doar la înălţimea stâlpilor este nejustificată. Pagina 14 din 41

Apoi, solicitarea de a reformula prezentarea modalităţii de asigurare a unei autospeciale cu platformă ridicătoare cu înălţime de lucru minim 18 m şi a unei autospeciale cu platformă ridicătoare cu înălţime de lucru minim 14 m este deja una specifică capacităţii ofertantului, solicitând practic municipiului ... încălcarea principiului tratamentului egal menţionat de Legea nr. 100/1016 la art. 4 alin. (2) litera b), prin formularea unei cerinţe corespunzătoare capacităţii sale tehnice proprii. Aşadar, şi această solicitare a contestatoarei, referitoare la modificarea cerinţei privind utilajele, este neîntemeiată. b) Municipiul ... a formulat cerinţele minime la nivelul caietului de sarcini; în documentaţia de concesionare este menţionat că o caracteristică superioară cerinţelor minimale este acceptată; aşadar, dacă acest aspect necesita o lămurire suplimentară, se putea rezolva facil, printr-o solicitare de clarificare adresată autorităţii contractante, fără a fi necesară reformularea ca ajustare procedurală esenţială a cerinţei din caietul de sarcini. Aşadar, în opinia autorității, şi această solicitare referitoare la modificarea cerinţei privind resursele umane este neîntemeiată. Din examinarea materialului probator administrat, aflat la dosarul cauzei, Consiliul reține următoarele: ... a inițiat procedura de licitație deschisă, organizată în vederea atribuirii contractului de lucrări având ca obiect Delegarea gestiunii serviciului de iluminat public în Municipiul ..., cod CPV 45231000-5 Lucrări de construcții de conducte, de linii de comunicații și electrice (Rev.2), (Rev.2), prin publicarea în SEAP a anunțului de concesionare nr. ..., valoarea estimată fiind 52.501.168,36 lei, fără TVA, data limită de depunere a ofertelor fiind stabilită pentru 14.05.2025, ora 18:37. Nemulțumită de unele prevederi ale documentației de atribuire, ... SRL a înaintat contestația înregistrată la Consiliu cu nr. 25930/23.04.2025, solicitând cele precizate în partea introductivă a deciziei. Contestatoarea a constituit cauțiunea în sumă de 88.000,00 lei, conform art. 611 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 101/2016, fiind depusă la dosar recipisa de consemnare nr. .., eliberată de CEC Bank – Sucursala Bistrița, la data de 28.04.2025. Prin Încheierea nr. .., Consiliul a respins, ca rămasă fără obiect, cererea de suspendare a procedurii formulată de ... SRL. Analizând criticile formulate de autoarea contestației, Consiliul constată că acestea vizează aspecte legate de următoarele 3 cerințe a căror modificare o solicită astfel: - modificarea cerinţei privind cifra de afaceri (Cerinţa de la secţ. - III.1.2) în sensul diminuării mediei cifrei de afaceri generale în ultimele 3 excerciţii financiare disponibile (2022, 2023 şi 2024) de la cel puţin 30.000.000,00 lei, fără T.V.A. la 10.500.234 lei, fără TVA, întrucât Pagina 15 din 41

reprezintă o cerinţă restrictivă care împiedică participarea operatorilor economici la această procedură de atribuire; - modificarea cerinţei privind experienţa similară (Cerinţa de la secţ. - III.1.3.a) în sensul diminuării plafonului valoric şi al numărului de contracte prin care se poate atinge acest plafon privind cerinţa minimă de calificare referitoare la experienţa similară, astfel: de la 30.000.000,00 lei fără TVA la 10.500.234 lei fără TVA aferenta unui an (12 luni), deoarece pentru un an valoarea estimată este de 10.500.234 lei fără TVA , iar în loc de maxim 3 contracte în ultimii 5 ani, să se modifice în sensul acceptării mai multor contracte în ultimii 5 ani, întrucât reprezintă o cerinţă restrictivă care împiedică participarea operatorilor economici la această procedură de atribuire; - modificarea cerinţei privind resursele tehnice şi umane de care dispune ofertantul (Cerinţa din caietul de sarcini pct. 11.1 şi 11.2 pag. 60) privind autospeciala cu platforma ridicătoare înălţime de lucru minumum 18 m - 2 bucăţi, astfel: se va solicita autospecială cu platforma ridicătoare înălţime de lucru minumum 14 m - 1 buc. si autospecială cu platforma ridicătoare înălţime de lucru minumum 18 m- 1 buc., datorită faptului că stâlpii de iluminat public au o înălţime de la 5m la 14m, şi nu necesită 2 autospeciale de 18m, precum şi modificarea cerinţei din caietul de sarcini privind resursele umane de care dispune ofertantul, astfel: - 2 ingineri electricieni autorizaţi A.N.R.E. gradul III A+B; - 2 ingineri electricieni autorizaţi A.N.R.E gradul II A+B sau gradul III A+B; - 2 ingineri electricieni autorizaţi A.N.R.E. gradul I A+B sau II A+B sau III A+B, întrucât Gradul III A+B include gradul IIA+B si gradul I A+B. Se vor reține și precizările achizitoarei aduse în replică la cele reclamate care a argumentat că a respectat întocmai în documentele concesiunii prevederile art. 33 din HG nr. 867/2016 si ale principiilor care stau la baza atribuirii contractelor de concesiune de servicii: nediscriminării si proporţionalitătii. Înainte de a proceda la analiza pe fond a aspectelor sesizate de autoarea contestației, Consiliul găseşte util expunerea câtorva elemente din cadrul documentaţiei de atribuire, menite să înlesnească înţelegerea ei, cât şi să îi circumstanţieze soluţionarea. Obiectul contractului de lucrări supus procedurii de atribuire în cauză îl constituie potrivit mențiunilor din fișa de date, de la pct. la pct. II.2.4): Obiectul contractului îl constituie delegarea gestiunii serviciului de iluminat public în Municipiul ... (iluminatul stradal rutier, iluminatul stradal-pietonal, iluminatul arhitectural, iluminatul ornamental-festiv) şi cuprinde totalitatea acţiunilor şi activităţilor de utilitate publică şi de interes economic şi social general desfăşurate la nivelul unităţii administrativ-teritoriale sub conducerea, coordonarea şi responsabilitatea Municipiului ..., în scopul asigurării iluminatului public în Municipiul ..., inclusiv dreptul şi obligaţia de a administra şi de a exploata infrastructura tehnico-edilitară aferentă acestuia, în conformitate cu Regulamentul serviciului de iluminat public şi a Caietului de sarcini. Descrierea lucrărilor aferente contractului de lucrări se regăsesc detaliate în cadrul caietului de sarcini fiind astfel descrise: Prestaţiile şi lucrările care vor fi asigurate sunt următoarele: Pagina 16 din 41

a) întreţinerea - menţinerea în starea de funcţionare a elementelor aparţinând sistemului de iluminat public pentru asigurarea funcţionării continue şi optime a echipamentelor aferente sistemului dc iluminat public prin înlocuirea componentelor dictate de menţinerea parametrilor lumino-tchnici la nivelele standardului EN13201/2004 şi a unui raport optim între aceşti parametri şi consumul de energie electrică; b) realizarea iluminatului festiv/iluminat festiv de sărbători prin închirierea/achiziţionarea, montarea şi demontarea echipamentelor, pentru execuţia lucrărilor dc iluminat festiv se vor utiliza numai surse cu tehnologie LED. Produsele utilizate: figurine 3D, 2D, brad împodobit cu înălţimea de peste 15 m, plase luminoase, ţurţuri luminoşi, ghirlande luminoase, ctc; c) montarea/demontarea şi asigurarea dc asistenţă tehnică pentru instalaţiile electrice necesare în cadrul manifestărilor cultural-artisticc din Municipiul ...; d) modernizarea şi extinderea infrastructurii sistemului de iluminat public- reţea, stâlp, corp, consolă, punct de măsură şi control, etc., în baza Programelor stabilite de delegatar.

Achizitoarea a detaliat în cuprinsul caietului de sarcini, la secțiunea 3.4. obiective preconizate a fi atinse prin realizarea contractului întreţinerea şi menţinerea sistemului de iluminat public trebuie să asigure satisfacerea unor cerinţe şi nevoi de utilitate publică ale comunităţii locale, după cum urmează: - Asigurarea parametrilor calitativi şi cantitativi specifici cu respectarea standardelor europene în vigoare; - Asigurarea siguranţei cetăţenilor pe timp de noapte şi respectarea normelor specifice de siguranţă în trafic; - Optimizarea consumului de energic; - Garantarea permanenţei în funcţionarea iluminatului public; - Realizarea unui raport optim calitate/preţ pentru perioada de derulare a contractului de delegare şi un echilibru între riscurile şi beneficiile asumate prin contract (structura şi nivelul tarifelor practicate vor reflecta costui efectiv ai prestaţiei şi vor fi în conformitate cu prevederile iegaie), - Administrarea corectă şi eficientă a bunurilor din proprietatea publică şi a banilor publici; - Ridicarca gradului de civilizaţie, a confortului şi a calităţii vieţii; - Creşterea gradului de securitate individuală şi colcctivă în cadrul comunităţilor locale, precum şi a gradului de siguranţă a circulaţiei rutiere şi pietonale; - Marcarea evenimentelor festive, a sărbătorilor legale sau religioase; - Funcţionarea şi exploatarea în condiţii de siguranţă, rentabilitate şi eficienţă economică a infrastructurii aferente serviciului; - Nediscriminarea şi egalitatea tuturor consumatorilor prin asigurarea unui standard unitar calitativ şi uniform răspândit teritorial în comunitate; - Liberul acces la informaţii privind aceste servicii publice; - Transparenţă, consultarea şi antrenarea în decizii a cetăţenilor. - Creşterea calităţii prestării serviciului de iluminat prin urmărirea în timp real a indicatorilor de performantă aprobaţi; - Reducerea semnificativă a consumului de energie electrică pentru iluminatul public; - Asigurarea condiţiilor de modernizare a reţelei de iluminat public în tandem cu noile proiectele de dezvoltare a Municipiului ...; - Iluminarea inteligentă a trecerilor de pietoni; Eficienţa serviciului de iluminat public influenţează în mod direct mediul economic şi social al unităţii administrativ-teritoriale. Calitatea iluminatului ca şi serviciu comunitar poate determina în mod cert creşterea nivelului de siguranţă la nivel local, descurajând săvârşirea de infracţiuni şi contravenţii în spaţiul public. La nivelul întregii ţări s-a manifestat în ultimii ani o preocupare deosebită în privinţa optimizării acestui serviciu, fiind verificate constant opţiunile autorităţilor locale pentru implementarea unor sisteme complexe de gestiune a iluminatului public, în paralel cu dezvoltarea unei infrastructuri pentru supravegherea video din oraşe. Infrastructura iluminatului public poate fi utilizată şi în scopul implementării structurilor pentni supraveghere video a zonelor comunitare cu risc ridicat pentru producerea de infracţiuni sau contravenţii. în asemenea condiţii, prima etapă pentru atingerea climatului de siguranţă specific unei comunităţi europene îl reprezintă îmbunătăţirea calităţii iluminatului public. Pagina 17 din 41

În acord cu cele expuse, un sistem de iluminat public deficitar afectează elementele de securitate ce activează zilnic în comunitate (poliţie, jandarmerie, agenţi de securitate ai companiilor private), afectând chiar şi eficacitatea unei soluţii de supraveghere video. Din perspectiva securităţii comunităţii, efectul imediat al unui iluminat public ineficient este suprasolicitarea personalului disponibil însărcinat cu activitatea de prevenţie a faptelor antisociale, fie ele infracţionale sau contravenţionale. Iluminatul public poate conduce aşadar la creşterea gradului de monitorizare activă sau pasivă a spaţiilor publice din cadrul comunităţii, ajutând Ia prevenirea şi combaterea infracţiunilor şi criminalităţii, sporind cficienţa intervenţiilor operative în cazul unor ameninţări la adresa integrităţii persoanelor sau a bunurilor proprietate publică sau privată. Numărul de infracţiuni de furt, de tâlhărie, de distrugere, de loviri şi alte violenţe creşte în cadrul acelor comunităţi care nu beneficiază de un iluminat corespunzător pe timpul nopţii, astfel incât fenomenele antisociale să fie descurajate. Administrarea eficientă a acestui serviciu apare ca o necesitate pentru creşterea gradului de securitate de la nivelul comunităţii locale, impunându-se ca resursele investite să fie în acord cu gradul de uzură al sistemului, iar extinderea sistemului să fie proporţională cu evoluţia ariei ce include spaţiilor publice pe care trebuie să le deservească.

Autoritatea contractantă în Strategia de contractare nr. 17164/648/DT/01.04.2025 a detaliat aspectele legate de tipul contractului care urmează a fi încheiat, demne de reținut în cauză fiind următoarele: Criterii de calificare La determinarea criteriilor minime de calificare s-au avut în vedere principiile care stau la baza atribuirii contractului de concesiune, aşa cum acestea sunt prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, fiind respectat cu precădcre principiul proporţionalităţii în stabilirea criteriilor de calificare şi selecţie şi s-a ţinut cont de factori precum complexitatea, volumul, durata, valoarea şi natura contractului de achiziţie publică ce urmează a fi încheiat. Criteriile de calificare au ca scop demonstrarea potenţialului tehnic, financiar şi organizatoric, după caz, al fiecărui operator economic participant la procedură, potenţial care trebuie să reflecte posibilitatea concretă a acestuia de a îndeplini contractul de achiziţie publică şi de a rezolva eventuale dificultăţi legate de îndeplinirea acestuia, în cazul în care oferta sa va fi declarată câştigătoare. La determinarea criteriilor minime de calificare au fost respectate întocmai prevederile Cap. IV Reguli privind atribuirea contractelor de concesiune, Secţiunea a 5-a Elaborarea documentaţiei de atribuire Paragraful 3 Criterii de calificare şi selecţie din Legea 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, fiind solicitate criterii referitoare la: - motive de exludere, în conformitate cu capitolul IV Reguli privind atribuirea contractelor de concesiune, Secţiunea a 5-a Elaborarea documentaţiei de atribuire Paragraful 4. Motive de excluder; - capacitatea ofertantului. Luând în considerare ansamblul considerentelor expuse, Consiliul are în vedere că, dată fiind complexitatea și specificitatea contractului, importanța acestuia, durata contractuală și rezultate așteptate de la derularea acestuia, asigurarea posibilității depunerii unor oferte conforme, autoritatea contractantă trebuie să dea eficiență dispozițiilor art. 71 alin. (1) din Legea nr. 100/2016: Autoritatea/entitatea contractantă are obligaţia de a elabora documentaţia de atribuire care conţine toate informaţiile necesare pentru a asigura ofertanţilor/candidaţilor o informare completă, corectă şi precisă cu privire la cerinţele concesiunii de lucrări sau ale concesiunii de servicii, obiectul contractului, repartizarea riscurilor şi modul de desfăşurare a procedurii de atribuire și să depună diligențele necesare întocmirii unei documentații care să țină seama de toate aspectele pe care le implică, principalul obiectiv, respectiv îmbunătăţirea sistemului de iluminat public poate crea cadrul de dezvoltare al unei Pagina 18 din 41

localităţi moderne prin sporirea siguranţei traficului, a cetăţenilor, prin creşterea confortului şi orientării în teren, prin crcştcrca beneficiilor aduse de intensificarea activităţii umane în exterior după lăsarea întunericului, în rezumat, argumentele în favoarea deciziei de modernizare şi extindere a iluminatului public fiind: creşterea sentimentului de siguranţă; confort şi orientare sporite; diminuarea şi descurajarea infracţionalităţii favorizate de întuneric; apariţia şi creşterea sentimentului de apartenenţă la comunitatea locală; redarea personalităţii localităţii prin înfrumuseţare cu ajutorul luminii; continuarea activităţii oamenilor în zona de dincolo de apusul soarelui; încurajarea produsului comercial şi turistic; favorizarea şi atragerea investiţiilor. La baza demarării procedurii, s-a avut în vedere de către achizitoare faptul că Municipiul ... a reprezentat, de secole, unul dintre cele mai importante, puternice şi înfloritoare oraşe din zonă. Datorită poziţiei geografice privilegiate şi a infrastructurii sale de astăzi, el permite dezvoltarea multor activităţi economice, culturale şi sportive. În condiţiile socio-economice actuale, scopul acestui contract vizează următoarele obiective majore: - asigurarea nevoilor şi cerinţelor unei societăţi modeme şi în dezvoltare; - sustenabilitatea cheltuielilor, astfel încât acestea sa nu depăşească gradul de suportabilitate financiara a concedentului şi sa fie relativ uşor de întreţinut şi monitorizat. - în completarea celorlalte servicii asigurate deja locuitorilor din zona, prin prezentul caietul de sarcini, se pune problema iluminatului public. În raport de cele mai sus redate, Consiliul determină că prioritar este interesul public unde așteptările și nevoile sunt foarte mari, astfel că se încheie contractul pentru realizarea unor sarcini ale interesului public, astfel cum s-a precizat în caietul de sarcini: Eficienţa serviciului de iluminat public influenţează în mod direct mediul economic şi social al unităţii administrativ- teritoriale. Calitatea iluminatului ca şi serviciu comunitar poate determina în mod cert creşterea nivelului de siguranţă la nivel local, descurajând săvârşirea de infracţiuni şi contravenţii în spaţiul public. La nivelul întregii ţării s-a manifestat în ultimii ani o preocupare deosebită în privinţa optimizării acestui serviciu, fiind verificate constant opţiunile autorităţilor locale pentru implementarea unor sisteme complexe de gestiune a iluminatului public, în paralel cu dezvoltarea unei infrastructuri pentru supravegherea video din oraşe. Raportat la prevederile legale anterior menționate (art. 71 alin. (1) din Legea nr. 100/2016), Consiliul constată că documentația de atribuire trebuie să conțină toate informațiile necesare operatorilor economici interesați de participarea la procedura de atribuire cu privire la cerințele achiziției și modul de desfășurare a acesteia, iar prevederile documentației de atribuire nu trebuie să restricționeze, în mod nejustificat, participarea operatorilor economici interesați la procedura de atribuire. Pagina 19 din 41

Curtea de Apel Alba Iulia în Decizia nr. 511/2022, în dosarul nr. 264/57/2022 a statuat următoarele: Or, absenţa unei astfel de obligaţii este corectă, întrucât autoritatea contractantă trebuie să evalueze fiecare procedură de achiziţie publică, în parte, şi să aleagă modalitatea de organizare a procedurii aplicabile şi de întocmire a documentaţiei de atribuire, care să asigure cel mai bine atingerea scopului urmărit prin încheierea contractului şi o utilizare cât mai eficientă a fondurilor publice. Fragmentarea obiectului contractului, în vederea asigurării accesului sporit al ofertanţilor la procedură şi libera competiţie dintre aceştia, nu poate constitui singurul deziderat al procedurii de achiziţie publică, autoritatea contractantă fiind aceea care stabileşte, în funcţie de condiţiile concrete, toate detaliile procedurii de atribuire, în scopul realizării unei cât mai eficiente utilizări a fondurilor publice si a satisfacerii intereselor sale. Aşa fiind, în lipsa unor dispoziţii legale exprese şi imperative, revine autorităţii contractante rolul de a asigura un echilibru între interesele sale (în condiţiile în care regula este aceea a priorităţii interesului publice, în dauna celui privat, al operatorilor economici) modalitatea de atingere a acestora - ceea ce presupune stabilirea obiectului contractului, a documentaţiei şi a întregii proceduri de atribuire precum şi respectarea legislaţiei în materia achiziţiilor publice. și Curtea de Apel Oradea în cuprinsul Hotărârii nr. 282/15.04.2022 a reținut următoarele considerente: ”Cum autoritatea contractantă îşi cunoaşte cel mai bine nevoile iar principiul libertăţii contractuale implică cerinţa ca acesteia să nu îi fie impusă încheierea unui contract în alte condiţii sau cu privire la alte produse decât are nevoie, Curtea constată că nu se impune modificarea documentaţiei de atribuire în sensul de a solicita ca produsul achiziţionat să poată îndeplini şi funcţia de curăţare, atât timp cât autoritatea contractantă îşi doreşte un astfel de produs. (...) Sub acest aspect, aşa cum s-a arătat anterior, Curtea are în vedere faptul că autoritatea contractantă îşi cunoaşte cel mai bine nevoile, neputând fi obligată să solicite un produs care nu îi satisface nevoile pentru care doreşte să îl folosească”. Prin urmare, contestatoarea, în susținerea demersului său la Consiliu, are obligația de a proba caracterul restrictiv al cerințelor criticate, prin prezentarea unor mijloace de probă pertinente și concludente, fiind pe deplin aplicabile în acest caz prevederile art. 249 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege”. Acestei obligații a contestatoarei, de a face proba afirmațiilor sale, îi corespunde obligația autorității contractante de a proba și justifica oportunitatea conținutului documentației de atribuire, astfel că în verificările sale Consiliul va avea în vedere și art. 71 alin. (1) din Legea nr. 100/2016 din Legea nr. 100/2016, întrucât documentația de atribuire trebuie să conțină toate informațiile necesare operatorilor economici interesați de participarea la procedura de atribuire cu privire la cerințele achiziției și modul de desfășurare a acesteia. Nu în ultimul rând, trebuie subliniat că drepturile autorităților contractante la care s-a făcut referire mai sus trebuie exercitate cu bună credință, iar nu cu scopul de a limita sau restricționa accesul la procedură, de natură a restrânge concurența între agenții economici, întrucât s-ar aduce atingere principiilor care stau la baza atribuirii contractului de achiziție publică – nediscriminarea și tratamentul egal. Pagina 20 din 41

În consecință, în evaluarea temeiniciei cererilor adresate Consiliului, acesta va avea în vedere faptul că solicitările trebuie justificate și probate obiectiv, cu dovada fermă a caracterului restrictiv, simpla pretindere a necesitații modificării lor și simpla afirmație că restricționează concurența nefiind suficiente pentru a determina nelegalitatea actului atacat. În egală măsură, în stabilirea legalității actului atacat al autorității contractante va fi avută în vedere și proba pe care achizitoarea o realizează cu privire la legătura obiectivă de cauzalitate și dependența dintre cerința criticată și nevoia sa de achiziție. Revenind la aspectele reclamate, primul dintre ele vizează solicitarea contestatoarei ... SRL privind modificarea cerinţei din fişa de date a achiziţiei, pct. III.1.2 în sensul diminuării mediei cifrei de afaceri generale în ultimele 3 exerciţii financiare disponibile (2022, 2023 şi 2024) de la cel puţin 30.000.000,00 lei, fără T.V.A. la 10.500.234 lei fără TVA, întrucât reprezintă, în opinia autoarei contestației, o cerinţă restrictivă care împiedică participarea operatorilor economici la această procedură de atribuire. Argumentele aduse de ... SRL în favoarea modificării solicitate se bazează pe următoarele aspecte: - potrivit alin. (1) al articolului 33 din HG nr. 867/2016, entitatea contractantă beneficiază, într-adevăr, de dreptul de a stabili prin documentaţia de atribuire criterii referitoare la situaţia economică şi financiară a operatorilor economici participanţi; acest drept este însă condiţionat de caracterul necesar şi adecvat al criteriilor stabilite, scopul legitim fiind acela de a se asigura că operatorii economici dispun de capacitatea economică şi financiară indispensabilă pentru a executa contractul de concesiune şi pentru a proteja entitatea contractantă faţă de un eventual risc de neîndeplinire corespunzătoare a acestuia. Alin. (2) al aceluiaşi articol enumeră, cu titlu exemplificativ, tipuri de criterii ce pot fi avute în vedere, inclusiv, la lit. a), stabilirea unui anumit nivel minim al cifrei de afaceri anuale, fie generale, fie specifice domeniului contractului de concesiune; - cu valoare de principiu esenţial şi cu implicaţii directe în speţa de faţă, alin. (3) al articolului 33 introduce o excepţie fundamentală de la regula generală privind stabilirea cifrei de afaceri minime anuale: cifra de afaceri minimă impusă poate depăşi limita prevăzută - interpretată în spiritul legii ca fiind limita rezonabilă şi proporţională cu complexitatea contractului - exclusiv în cazuri temeinic justificate, precum cele legate de existenţa unor riscuri speciale aferente naturii lucrărilor sau serviciilor care fac obiectul contractului de concesiune. Această prevedere subliniază caracterul excepţional al stabilirii unor praguri financiare înalte, permiţându-le doar atunci când există o justificare solidă, bazată pe riscuri speciale, inerente obiectului concesiunii; - valoarea estimată a acestui contract de concesiune, calculată pentru întreaga sa durată şi exprimată fără includerea Taxei pe Valoarea Adăugată, este de 52.501.168,36 (cincizeci şi două de milioane cinci sute unu mii o sută şaizeci şi opt virgulă treizeci şi şase) lei; - or, confruntând, pe de o parte, valoarea totală estimată a acestui contract de concesiune - care acoperă costul tuturor prestaţiilor şi lucrărilor pe Pagina 21 din 41

întreaga perioadă contractuală - cu, pe de altă parte, exigenţa impusă de Autoritatea Contractantă privind o medie a cifrei de afaceri generale - a cărei pertinenţă directă faţă de specificul iluminatului public este discutabilă - de 30.000.000,00 lei pe an, se evidenţiază, fără putinţă de tăgadă, o disproporţionalitate vădită şi fundamentală. A pretinde ca un operator economic să fi demonstrat, în medie anuală, o capacitate financiară materializată într-o cifră de afaceri generală echivalentă cu peste 57% din valoarea totală estimată a întregului contract de concesiune, care se derulează pe o perioadă multianuală specifică acestui tip de acorduri, constituie o barieră restrictivă artificială şi nejustificată. Din economia celor anterior redate contestatoarea reclamă, pe de o parte, faptul că pragul solicitat de achizitoarea privind cifra de afaceri este disproporționat raportat la valoarea estimată a contractului, concluzia contestatoarei fiind aceea că cerinţa financiară stabilită la nivelul de 30.000.000,00 lei constituind astfel o barieră artificială şi disproporţionată în raport cu natura şi complexitatea contractului de concesiune în discuţie, excludând ab initio o categorie semnificativă de operatori economici perfect capabili, din punct de vedere tehnic şi managerial, să execute contractul în condiţii optime, dar a căror dimensiune financiară nu atinge, în mod necesar, praguri atât de înalte. ... SRL a adăugat faptul că menţinerea acestei exigenţe valorice excesive restrânge nejustificat aria potenţialilor ofertanţi, limitează accesul la procedură şi, implicit, diminuează şansa autorităţii contractante de a obţine cele mai avantajoase propuneri din punct de vedere economic şi calitativ, aspecte esenţiale pentru utilizarea eficientă a fondurilor publice/administrarea patrimoniului public, astfel că diminuarea pragului solicitat are drept scop realinierea cerinţelor la un standard rezonabil, proporţional cu obiectul contractului, şi, mai important, asigurarea respectării imperativei prevederi legale privind accesul nediscriminatoriu şi stimularea concurenţei în cadrul procedurilor de atribuire. Pe de altă parte, contestatoarea reclamă faptul că cerinţă financiară, la un prag valoric pe care îl apreciază ca fiind excesiv şi disproporţionat, nu a beneficiat de o justificare adecvată şi temeinică din partea entității contractante raportat la specificul şi complexitatea obiectului acordului-cadru şi, implicit, al contractelor subsecvente ce urmează a fi derulate. Mai departe contestatoarea a susținut că în documentaţia de atribuire nu a fost indicat în niciun fel, cu argumente concrete şi cuantificabile, care ar fi riscul iminent şi real de neîndeplinire adecvată a prestaţiilor ce fac obiectul acordului- cadru ori al contractului subsecvent, în ipoteza absenţei unei exigenţe financiare stabilite la acest nivel exorbitant. Autoarea contestației susține că prin omisiunea unei astfel de analize justificative, cerinţa în discuţie capătă un caracter arbitrar şi restrictiv, lipsind de fundament legal şi de proporţionalitate faţă de necesităţile obiective ale achiziţiei. Pagina 22 din 41

Cerința a cărei pretinsă restrictivitate este reclamată se regăsește astfel formulată la secțiunea III.1.2) dedicată Capacitatății economice si financiare: Ofertantul (Operator Economic individual sau asociere de Operatori Economici) trebuie să dovedească că a realizat o medie a cifrei de afaceri generale în ultimele 3 excerciții financiare disponibile (2022, 2023 și 2024) de cel puțin 30.000.000,00 lei, fără T.V.A.. Modalitatea de indeplinire: Ofertantul (Operator Economic individual sau asociere de Operatori Economici) trebuie să dovedească că a realizat o medie a cifrei de afaceri generale în ultimele 3 exerciții financiare disponibile (2022, 2023 și 2024) de cel puțin 30.000.000,00 lei, fără T.V.A. Documente care sa probeze nivelurile cifrei de afaceri globale, cum ar fi: bilanturi/ balante contabile din care rezulta cifra de afaceri globala, rapoarte anuale emise de auditori financiari sau societati specializate, cu conditia ca acestea sa contina informatiile relevante prin care ofertantul face dovada ca detine capacitatea economico-financiara solicitata. Nota 1: Pentru calculul echivalentei se va aplica cursul mediu anual leu/valuta comunicat de BNR pentru fiecare an in parte. Nota 2: În masura în care publicarea bilanturilor contabile nu este prevazuta de legislatia tarii de origine/tarii în care este stabilit ofertantul, atunci acesta va prezenta alte documente edificatoare care sa reflecte o imagine fidela a situatiei economice si financiare a operatorului economic, conform celor aratate mai sus. Nota 3: În cazul în care, din motive obiective si justificate, operatorul economic nu este în masura sa prezinte una sau mai multe dintre informatiile si documentele solicitate mai sus, operatorul economic are dreptul sa demonstreze îndeplinirea cerintelor privind situatia economica si financiara prin orice alte informatii si documente echivalente/apte sa faca aceasta dovada. În cazul în care, din orice motive documentele justificative solicitate nu sunt în limba procedurii specificată în secțiunea IV.3.6) a Fișei de Date a Achiziției Operatorul Economic trebuie să prezinte Autorității Contractante versiunea tradusă a respectivelor documente în limba procedurii așa cum a fost specificat în secțiunea IV.3.6 a Fișei de Date a Achiziției. Din interpretarea cerinței documentației de atribuire privind cifra de afaceri, rezultă că ofertanții trebuiau să demonstreze o cifră de afaceri medie anuală pe ultimii 3 ani de minim: 30.000.000 lei, corespunzătoare datelor din situațiile financiare anuale la 31 decembrie pentru anii 2022, 2023 și 2024. Dovada îndeplinirii cerinței în cauză făcându-se prin prezentarea unor documente care sa probeze nivelurile cifrei de afaceri globale, cum ar fi: bilanturi/ balante contabile din care rezulta cifra de afaceri globala, rapoarte anuale emise de auditori financiari sau societati specializate, cu condiția ca acestea să conțină informațiile relevante prin care ofertantul face dovada că deține capacitatea economico-financiară solicitată. Față de cele de mai sus, Consiliul va reține incidența următoarelor prevederi legale în vigoare la data inițierii procedurii de atribuire: Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii: - art. 75. - (1) Autoritatea/entitatea contractantă are dreptul de a aplica în cadrul procedurii de atribuire numai criterii de calificare şi selecţie nediscriminatorii şi proporţionale cu obiectul concesiunii de lucrări sau al concesiunii de servicii, referitoare la: a) motivele de excludere a candidatului/ofertantului; b) capacitatea candidatului/ofertantului. (...) 3) Criteriile de calificare şi de selecţie trebuie să aibă legătură şi să fie proporţionale cu nevoia de a asigura capacitatea concesionarului de a executa contractul de concesiune, luând Pagina 23 din 41

în considerare obiectul concesiunii de lucrări sau al concesiunii de servicii şi scopul de a asigura o concurenţă reală. Hotărârea Guvernului nr. 867/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii: - art. 28. - (1) Criteriile de calificare au ca scop demonstrarea potenţialului tehnic, financiar şi organizatoric al fiecărui operator economic participant la procedură, potenţial care trebuie să reflecte posibilitatea concretă a acestuia de a îndeplini contractul şi de a rezolva eventualele dificultăţi legate de îndeplinirea acestuia, în cazul în care oferta sa este declarată câştigătoare. (2) Criteriile de selecţie au ca scop selectarea ofertanţilor/candidaţilor cu cea mai mare capacitate economică şi financiară, tehnică şi/sau profesională dintre operatorii economici care au depus o solicitare de participare în cazul aplicării procedurilor de atribuire ce se desfăşoară în mai multe etape. - art. 29. - (1) Entitatea contractantă poate utiliza criterii de calificare atunci când aplică orice procedură de atribuire. (2) Entitatea contractantă stabileşte criterii de selecţie în cadrul documentaţiei de atribuire atunci când aplică în cadrul procedurii de atribuire etapa de selecţie a candidaţilor. (3) Criteriile de selecţie pot face referire numai la situaţia economică şi financiară şi/sau la capacitatea tehnică şi profesională. (4) Criteriile de calificare şi de selecţie stabilite de entitatea contractantă sunt incluse în anunţul de concesionare. (5) Entitatea contractantă are obligaţia să precizeze în anunţul de concesionare şi în documentaţia de atribuire modalitatea de acordare a punctajului pe baza căruia se va realiza clasamentul candidaţilor, ori de câte ori urmează să realizeze o selecţie a acestora.

(6) Criteriile de calificare şi de selecţie care se regăsesc în caietul de sarcini/documentul descriptiv şi care nu sunt prevăzute în anunţul de concesionare sunt considerate clauze nescrise. - art. 30. - (1) Entitatea contractantă nu are dreptul de a restricţiona participarea la procedura de atribuire a contractului de concesiune prin introducerea unor criterii minime de calificare, ce: a) nu prezintă relevanţă în raport cu natura şi complexitatea contractului de concesiune ce urmează să fie atribuit; b) sunt disproporţionate în raport cu valoarea şi obiectivele contractului de concesiune ce urmează a fi atribuit. (2) Entitatea contractantă are dreptul de a impune ca criteriu minim de calificare, în raport cu situaţia economică şi financiară a ofertanţilor/candidaţilor, un anumit nivel al unor indicatori economici sau financiari, numai în cazul în care indicatorii respectivi au o legătură concretă cu un eventual risc de neîndeplinire a contractului. (3) Entitatea contractantă are dreptul de a impune prin documentaţia de atribuire ca, în situaţia în care este depusă o ofertă de către operatori economici care participă în comun la procedura de atribuire, fiecare dintre aceştia să demonstreze îndeplinirea unui nivel al criteriilor referitoare la capacitatea economică şi financiară şi capacitatea tehnică şi profesională proporţional cu cota de implicare în executarea viitorului contract. (4) Criteriile referitoare la capacitatea candidatului/ofertantului, menţionate la art. 75 alin. (1) lit. b) din Lege, pot face referire numai la: a) capacitatea de exercitare a activităţii profesionale; b) situaţia economică şi financiară; c) capacitatea tehnică şi profesională. (5) Entitatea contractantă nu are dreptul de a stabili criterii de calificare şi selecţie pentru subcontractanţii propuşi de ofertant/candidat în ofertă/solicitarea de participare, dar ia în considerare capacitatea subcontractanţilor propuşi pentru partea lor de implicare în contractul care urmează să fie îndeplinit, dacă sunt prezentate documente relevante în acest sens, conform dispoziţiilor art. 32. Pagina 24 din 41

- art. 31. - (1) Entitatea contractantă are dreptul de a solicita oricărui operator economic să prezinte documente relevante care să dovedească forma de înregistrare şi, după caz, de atestare ori apartenenţă din punct de vedere profesional, în conformitate cu cerinţele legale din ţara în care este stabilit operatorul economic. (2) În procedurile de atribuire a contractelor de concesiune de servicii, în cazul în care este necesar ca operatorii economici să deţină o autorizaţie specială sau să fie membri ai unei anumite organizaţii pentru a putea presta serviciile în cauză în statul de origine, entitatea contractantă are dreptul de a solicita acestora să demonstreze că deţin o astfel de autorizaţie sau că sunt membri ai unei astfel de organizaţii. - art. 32. - (1) Entitatea contractantă are dreptul de a solicita ofertantului/candidatului să transmită informaţii şi documente relevante referitoare la capacitatea tehnică şi profesională a subcontractanţilor propuşi, cu privire la partea/părţile din contract pe care aceştia urmează să le îndeplinească efectiv. (2) În cazul în care din informaţiile şi documentele prezentate potrivit alin. (1) nu rezultă că subcontractantul propus are capacitatea tehnică şi profesională necesară pentru partea/părţile din contract pe care acesta urmează să le îndeplinească efectiv, entitatea contractantă respinge subcontractantul propus şi solicită ofertantului/candidatului înlocuirea acestuia şi prezentarea unui alt subcontractant propus care să aibă capacitatea tehnică şi profesională necesară pentru partea/părţile din contract pe care acesta urmează să le îndeplinească efectiv. - art. 33. - (1) Entitatea contractantă are dreptul de a stabili prin documentaţia de atribuire criterii privind situaţia economică şi financiară care sunt necesare şi adecvate pentru a se asigura că operatorii economici dispun de capacitatea economică şi financiară necesară pentru a executa contractul de concesiune şi pentru a fi protejată faţă de un eventual risc de neîndeplinire corespunzătoare a contractului de concesiune. (2) Criteriile privind situaţia economică şi financiară stabilite de entitatea contractantă pot viza elemente cum ar fi: a) un anumit nivel minim al cifrei de afaceri anuale, inclusiv o anumită cifră de afaceri minimă în domeniul obiectului contractului de concesiune; b) anumite niveluri ale altor indicatori economico-financiari relevanţi, precum nivelul de lichiditate anuală. (3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2) lit. a), cifra de afaceri minimă anuală impusă operatorilor economici poate depăşi limita prevăzută în cazuri temeinic justificate, precum cele legate de existenţa unor riscuri speciale aferente naturii lucrărilor sau serviciilor care fac obiectul contractului de concesiune. (4) În cazul prevăzut la alin. (3), entitatea contractantă indică în documentele concesiunii principalele motive care justifică o astfel de cerinţă. - art. 34. - (1) Operatorul economic face dovada îndeplinirii criteriilor privind situaţia economică şi financiară, de regulă, prin prezentarea, după caz, a unora sau mai multora dintre următoarele informaţii şi documente: a) declaraţii sau extrase bancare corespunzătoare; b) prezentarea situaţiilor financiare sau a extraselor din situaţiile financiare, în cazul în care publicarea situaţiilor financiare este prevăzută de legislaţia ţării în care este stabilit operatorul economic; c) o declaraţie privind cifra totală de afaceri a operatorului economic şi, acolo unde este cazul, cifra de afaceri din domeniul de activitate care face obiectul contractului, pentru cel mult ultimele trei exerciţii financiare disponibile, în funcţie de data înfiinţării sau începerii activităţii operatorului economic, în măsura în care informaţiile privind cifrele de afaceri sunt disponibile. (2) În cazul în care, din motive obiective şi justificate, operatorul economic nu este în măsură să prezinte una sau mai multe dintre informaţiile şi documentele prevăzute la alin. (1), operatorul economic are dreptul să demonstreze îndeplinirea criteriilor privind situaţia economică şi financiară prin orice alte informaţii şi documente apte să facă această dovadă. Așa cum a susținut și achizitoarea, deşi atribuirea contractului se supune prevederilor Legii nr. 100/2026, nu se poate exclude practica Pagina 25 din 41

judiciară în domeniul achiziţiilor în formularea cerinţei minime privind cifra de afaceri medie respectiv prevederile art. 175 alin (2) litera a) ale Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice şi prevederile art. 188 alin (2) litera a) ale Legii nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale care detaliază nivelul minim acceptat al cifrei de afaceri: cifra de afaceri minimă anuală impusă nu poate depăşi de două ori valoarea estimată a contractului. Achizitoarea a argumentat în favoarea temeiniciei impunerii cerinței reclamate faptul că potrivit dispozițiilor art. 175 alin (2) litera a) ale Legii nr. 98/2016 legiuitorul a stabilit că cifra de afaceri anuală minimă impusă nu poate depăşi de două ori valoarea estimată a contractului, aşadar, se vorbeşte chiar de dublul valorii estimate a contractelor. Iar în cazul acestei proceduri, valoarea medie minim impusă este de aproximativ jumătate din valoarea estimată a contractului. Din economia celor anterior redate se desprinde că intenția legiuitorului a fost respectarea de către autoritățile/entitățile contractante, prin modul de elaborare al documentațiilor de atribuire a principiilor care guvernează domeniul achiziţiilor publice, respectiv: principiul "nediscriminării", al "tratamentului egal" şi al "proporţionalităţii". Totodată din lecturarea dispozițiilor legale evocate Consiliul determină că achizitoarea are dreptul impunerii cerinței privind un anumit nivel minim al cifrei de afaceri anuale, inclusiv o anumită cifră de afaceri minimă anuală în domeniul obiectului contractului de concesiune. Consiliul va reține că scopul criteriului de calificare privind cifra de afaceri este de a demonstra potențialul financiar al fiecărui operator economic participant la procedură, potențial care trebuie să reflecte capacitatea ofertantei de a gestiona un contract de asemenea valoare şi de a diminua riscul de neîndeplinire a contractului și trebuie să reflecte posibilitatea concretă a acesteia de a îndeplini contractul și de a rezolva eventualele dificultăți legate de îndeplinirea acestuia, în cazul în care oferta sa va fi declarată câștigătoare și, nu de a restricționa participarea la procedură prin impunerea unor cerințe pe care doar anumiți operatori economici le pot îndeplini. Raționamentul care a stat la baza justificării alegerii cerinței se regăsește astfel precizat în Strategia de contractare nr. 17164/648/DT/01.04.2025, respectiv: Justificare: Autoritatea contractantă are dreptul de a solicita oricărui operator economic să prezinte un anumit nivel mediu minim al cifrei de afaceri anuale; cerinţa de calificare solicitată de către autoritatea contractantă are ca scop dovedirea capacităţii ofertantului de a gestiona un contract de asemenea valoare şi de a diminua riscul de neîndeplinire a contractului, fapt care ar aduce mari prejudicii Autorităţii contractante. Pentru a nu limita accesul operatorilor economici la procedură prin impunerea unei cifre de afaceri minime realizate doar într-un exerciţiu financiar, fluctuaţiile pieţei construcţiilor fiind vizibile în această perioadă, am luat în considerare cifra de afaceri medie Pagina 26 din 41

din ultimele e exerciţii financiare. De asemenea, valoarea minimă a cifrei de afaceri medii solicitate a fost stabilită la valoarea estimată a contractului de achiziţie publică de lucrări ţinând seama de posibilul prejudiciu adus prin neîndeplinirea contractului de către ofertant. Așadar argumentele avute de achizitoare la baza impunerii cerinței sunt următoarele: atunci când se face vorbire despre formularea anumitor cerinţe de ordin economic, valoarea de referinţă este cea estimată a contractului care va fi încheiat, în cazul nostru valoarea de 52.501.168,36 lei, într-adevăr, pe perioada de derulare a concesiunii de 5 ani. Valoarea estimată anuală, în acest caz nu este relevantă deoarece aceasta poate fluctua de la un an la altul, nefiind o valoare certă, fluctuaţia fiind generată de posibilităţile de finanţare pentru anumite lucrări de care va dispune Municipiul ... în perioada de concesiune. Putem identifica situaţia, extrem de probabilă, ca Municipiul ..., beneficiar al unor surse de finanţare nerambursabilă să deruleze conform planurilor anuale mai multe investiţii în reţeaua de iluminat public în acelaşi timp (acelaşi an), valoarea investiţiilor realizate în anul respectiv fiind mai mare decât valoarea medie anuală estimată prin împărţirea la 5 a valorii totale. Justificăm în acest fel excluderea posibilităţii de a ne raporta la valoarea estimată anulă a contractului de concesiune, aşa cum solicită contestatoarea. Așa cum a argumentat achizitoarea, au fost avute în vedere următoarele aspecte: - pornind de la valoarea estimată a contractului de 52.501.168,36 lei, MUNICIPIUL TÂRGU-MUREŞ a formulat limita cifrei de afaceri medii la aproximativ jumătate din valoarea estimată, 30.000.000 lei, proporţional cu necesitatea dovedirii capacităţii ofertantului de a gestiona un asemenea contract, cerinţă justificat a fi respectată ca cifră de afaceri globală şi nu specifică obiectului contractului, tocmai pentru a evita posibile restricţii impuse ofertantului; - importanţa dovedirii capacităţii ofertantului de a gestiona un contract de asemenea valoare şi de a diminua riscul de neîndeplinire a contractului având în vedere importanţa iluminatului public în comunitate, astfel dacă ofertantul nu poate dovedi capacitatea de a gestiona un contract de asemenea valoare, se pun mari semne de întrebare, atât în privinţa asigurării corespunzătoare a serviciilor de mentenanţă a sistemului de iluminat public, cât şi în privinţa execuţiei lucrărilor de modernizare şi extindere care fac obiectul contractului. Pentru o corectă înțelegere a cerinței de calificare solicitate, se impune a preciza ce reprezintă noțiunea „cifra de afaceri”, și care este rolul acestui indicator financiar. Cifra de afaceri totală (CA) reprezintă volumul total al afacerilor unei societăți, evaluate la prețurile pieței, respectiv încasările totale. Ea cuprinde totalitatea veniturilor din vânzarea mărfurilor și produselor, executarea lucrărilor și prestarea serviciilor într-o perioadă de timp, respectiv un an calendaristic complet. Cifra de afaceri este unul dintre cei mai importanți indicatori financiari deoarece reflectă totalul veniturilor obținute de un operator economic într-o anumită perioadă de timp, cifra de afaceri determină performanța afacerii și ajută la menținerea unui control eficient asupra costurilor. Acest indicator reprezintă o modalitate excelentă de a măsura Pagina 27 din 41

performanța pentru că în baza ei se stabilește tipul de impozit pe care îl plătește un operator economic la stat sau înregistrarea în scopuri de TVA. Cifra de afaceri reprezintă un indicator capabil sa ofere o imagine asupra poziţiei pe piaţa a companiei, acest tip de indicator măsoară performanța companiei. Pornind de la faptul că pentru achizitoare era de interes proba faptului că cifra de afaceri, care reprezintă un indicator care măsoară performanta companiei, are ca scop dovedirea capacităţii ofertantului de a gestiona un contract de asemenea valoare şi de a diminua riscul de neîndeplinire a contractului, fapt care ar aduce mari prejudicii entității contractante, iar valoarea minimă a cifrei de afaceri medii solicitate a fost stabilită la aproximativ jumătate din valoarea estimată a contractului ţinând seama de posibilul prejudiciu adus prin neîndeplinirea contractului de către ofertanții, Consiliul apreciază că cerința impusă va aduce beneficii directe și cuantificabile autorităţii contractante prin estimarea corectă de către viitorul contractant a efortului necesar și a diminua riscul de neîndeplinire a contractului având în vedere importanţa iluminatului public în comunitate și necesitatea asigurării corespunzătoare a serviciilor de mentenanţă a sistemului de iluminat public, cât şi în privinţa execuţiei lucrărilor de modernizare şi extindere care fac obiectul contractului supus procedurii în cauză. Contrar celor susținute de contestatoare vizavi de lipsa justificării cerinței al cărui prag este reclamat ca fiind excesiv și disproporționat din partea autorităţii contractante raportat la specificul şi complexitatea contractului (contestatoarea apreciind că prin omisiunea unei astfel de analize justificative, cerinţa în discuţie capătă un caracter arbitrar şi restrictiv, lipsind de fundament) Consiliul așa cum a fost anterior redat, constatând faptul că autoritatea contractantă a justificat rațiunea care a stat la baza impunerii cerinței reclamate a cărei modificare se solicită, achiesează la concluzia la care a ajuns autoritatea contractantă vizavi de importanţa dovedirii capacităţii ofertantului de a gestiona un contract a cărui complexitate și specificacitate nu poate fi tagăduită şi de a diminua riscul de neîndeplinire a contractului având în vedere importanţa iluminatului public în comunitate și necesitatea asigurării corespunzătoare a serviciilor de mentenanţă a sistemului de iluminat public, cât şi în privinţa execuţiei lucrărilor de modernizare şi extindere care fac obiectul contractului supus procedurii în cauză. Mai mult, se are în vedere așa cum a subliniat și achizitoarea faptul că pornind de la valoarea estimată a contractului de 52.501.168,36 lei achizitoarea a formulat limita cifrei de afaceri medii la aproximativ jumătate din valoarea estimată, 30.000.000 lei, proporţional cu necesitatea dovedirii capacităţii ofertantului de a gestiona un asemenea contract, cerinţă justificat a fi respectată ca cifră de afaceri Pagina 28 din 41

globală şi nu specifică obiectului contractului de concesiune, tocmai pentru a evita posibile restricţii impuse ofertanților. Aceeași concluzie de netemeinicie va fi reținută de Consiliu și în cea ce privește cel de-al doilea aspect reclamat cu privire la cerința privind cifra de afaceri vizavi de pretinsa restrictivitate a acesteia, contestatoarea apreciind că diminuarea pragului solicitat are drept scop realinierea cerinţelor la un standard rezonabil, proporţional cu obiectul contractului, şi, mai important, asigurarea respectării imperativei prevederi legale privind accesul nediscriminatoriu şi stimularea concurenţei în cadrul procedurilor de atribuire. În stabilirea acestei finalități susținerile contestatoarei privind pretinsa afectare a concurenței nu vor fi reținute atâta vreme cât aceasta nu a adus dovezi în susținerea celor reclamate. Contestatoarea, în susținerea demersului său la Consiliu, are obligația de a proba caracterul restrictiv al cerințelor criticate, prin prezentarea unor mijloace de probă pertinente și concludente, fiind pe deplin aplicabile în acest caz prevederile art. 249 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege”. În acest context, în care contestatoarea nu a reușit să probeze afirmațiile sale, Consiliul nu poate reține ca întemeiat argumentul de nelegalitate analizat. Așa cum a fost anterior reținut, Consiliu în evaluarea temeiniciei cererilor adresate va avea în vedere faptul ca solicitările trebuie justificate și probate obiectiv, cu dovada fermă a caracterului restrictiv, simpla pretindere a necesitații modificării lor și simpla afirmație că restricționează concurența nefiind suficiente pentru a determina nelegalitatea actului atacat. Consiliul nu poate construi motivarea în locul contestatoarei și să oblige autoritatea contractantă la modificarea cerinței, atât timp cât operatorul economic a formulat o cerere nefundamentată. Astfel nu poate fi dispusă modificarea documentației de atribuire în sensul cerut, câtă vreme nu există o motivare aferentă, o fundamentare a solicitării adresate, raportat la elementele contractului. Subliniază Consiliul că rolul său este expres reglementat de lege, anume verificarea legalității actelor atacate prin contestațiile cu care a fost sesizat, în baza susținerilor și probelor administrate de părți, iar nu „căutarea” de probe în vederea dovedirii temeiniciei afirmațiilor contestatorilor. Față de cele mai sus reținute luând în considerare cele statuate de Curtea de Apel Oradea în cuprinsul Hotărârii nr. 282/15.04.2022 a reținut următoarele considerente: Cum autoritatea contractantă îşi cunoaşte cel mai bine nevoile iar principiul libertăţii contractuale implică cerinţa ca acesteia să nu îi fie impusă încheierea unui contract în alte condiţii sau cu privire la alte produse decât are nevoie, Curtea constată că nu se impune modificarea documentaţiei de atribuire în sensul de a solicita ca produsul achiziţionat să poată îndeplini şi funcţia de curăţare, atât timp cât autoritatea Pagina 29 din 41

contractantă îşi doreşte un astfel de produs, Consiliul determină că achizitoarea a justificat motivele pentru care a impus cerința privind cifra de afaceri reclamată în discuție, justificare pe care Consiliul o poate verifica din perspectiva pertinenței și credibilității, în raport cu circumstanțele obiective raportat la nivelul nevoilor sale. Din acest motiv, solicitările contestatoarei se impun a fi respinse. Așa cum a fost anterior reținut prioritar este interesul public unde așteptările și nevoile sunt foarte mari, astfel că se încheie contractul pentru realizarea unor sarcini ale interesului public (îmbunătăţirea sistemului de iluminat public poate crea cadrul de dezvoltare al unei localităţi moderne prin sporirea siguranţei traficului, a cetăţenilor, prin creşterea confortului şi orientării în teren, prin crcştcrca beneficiilor aduse de intensificarea activităţii umane în exterior după lăsarea întunericului, în rezumat, argumentele în favoarea deciziei de modernizare şi extindere a iluminatului public fiind: creşterea sentimentului de siguranţă; confort şi orientare sporite; diminuarea şi descurajarea infracţionalităţii favorizate de întuneric; apariţia şi creşterea sentimentului de apartenenţă la comunitatea locală; redarea personalităţii localităţii prin înfrumuseţare cu ajutorul luminii; continuarea activităţii oamenilor în zona de dincolo de apusul soarelui; încurajarea produsului comercial şi turistic; favorizarea şi atragerea investiţiilor). Consiliul are în vedere faptul că prezentul contract de achiziție publică de lucrări ce se dorește a fi încheiat se derulează prin încheiere unui contract administrativ și nu comercial, contractul de achiziție publică este definit la art. 5 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 100/2016 astfel: g) contract de concesiune de lucrări - contract cu titlu oneros, asimilat potrivit legii actului administrativ, încheiat în scris, prin care una sau mai multe autorităţi/entităţi contractante încredinţează executarea de lucrări unuia sau mai multor operatori economici, în care contraprestaţia pentru lucrări este reprezentată fie exclusiv de dreptul de a exploata rezultatul lucrărilor care fac obiectul contractului, fie de acest drept însoţit de o plată. În acest context, având în vedere că prin contractul administrative, administrația publică (sau entitățile asimilate) își realizează o parte din sarcinile sale, se consideră că regimul juridic aplicabil acestor contracte este unul exorbitant, de drept public. Consiliul are în vedere că într-un mod general, scopul contractelor, actelor administrative este de a asigura funcționarea serviciilor publice și de a da astfel satisfacție intereselor generale. Clauzele exorbitante sunt clauze derogatorii de la dreptul comun şi care consacră puteri sporite în favoarea entităţii publice pe considerentul ocrotirii interesului public. Acestea sunt de obicei prevăzute în caietul de sarcini, precum şi în actul normativ care reglementează respectivul contract. Astfel, orice contract cu o entitate publică centrală sau locală cuprinde clause și cerințe ce pot fi considerate exorbitante pentru particulari, dată fiind calitatea aparte a beneficiarului și destinația vizând interesul public a contractului, se are în vedere regula după care principiul libertății contractuale este subordonat principiului priorității interesului public. În consecință, se reține că și contractele de concesiune presupun anumite rigori pe care trebuie să le accepte cei care doresc să se implice într-o relație contractuală cu statul sau cu entitățile sale publice. Pagina 30 din 41

Este de amintit și Decizia nr. 25/2019 pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul nr. 476/2/2019, prin care s-a menținut Decizia Consiliului nr. 41/C2/2019, instanța de judecată reținând următoarele Este de subliniat faptul că agenții economici sunt cei care trebuie să se adapteze solicitărilor autorităților, și nu invers. Recapitulând ansamblul considerentelor expuse, față de cele mai sus reținute, o măsură de remediere vizavi de modificarea solicitată de contestatoare nu se impune. Cea de-a doua solicitare vizează modificarea cerinţei din fişa de date a achiziţiei, pct. III.1.3.a) Capacitatea tehnica si/sau profesionala, în sensul diminuării pragului valoric minimal al experienţei similare de la valoarea actuală, considerată excesivă, de 30.000.000,00 lei, fără TVA, la un nivel rezonabil şi proporţional cu valoarea estimată anuală a contractului, respectiv 10.500.234 lei, fără TVA, argumentând că această valoare corespunde valorii estimate a prestaţiilor aferente unui an (12 luni) de derulare a contractului, reflectând o dimensiune operaţională anuală pertinentă. Concomitent, autoarea contestației solicită modificarea prevederii restrictive privind numărul maxim de contracte în sensul acceptării cumulării valorii din mai mult de 3 contracte executate în decursul ultimilor 5 ani. Contestatoarea apreciază că această cerinţă, în forma sa cumulată - un prag valoric ridicat si o limitare nejustificată a numărului de contracte luate în considerare - constituie, o barieră restrictivă artificială şi disproporţionată, de natură a împiedica participarea unui cerc larg de operatori economici, inclusiv pe aceia dotaţi cu expertiza relevantă dobândită prin executarea unui portofoliu de contracte de dimensiuni medii, care cumulate depăşesc cu mult pragul valoric impus, dar care nu se materializează în 3 contracte individuale de o valoare suficient de mare. Argumentele aduse de ... SRL în favoarea modificării solicitate se bazează pe următoarele aspecte: - fundamentul legal al criticii formulate de Subscrisa împotriva acestei cerinţe privind experienţa similară îşi găseşte suportul explicit şi imperativ în dispoziţiile Articolului 3 din Instrucţiunea Preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANAP) nr. 2 din 16 mai 2017 privind modalitatea de elaborare a documentaţiei de atribuire şi a documentelor suport, precum şi procedura de publicare a anunţurilor, în contextul Legii nr. 98/2016, Legii nr. 99/2016. Se impune a sublinia, în acest context, că, chiar şi în ipoteza în care sfera de incidenţă directă a prezentei Instrucţiuni ar fi supusă unei interpretări restrictive, aceasta îşi păstrează pe deplin valoarea şi utilitatea ca instrument interpretativ şi ghid normativ, oferind repere esenţiale pentru înţelegerea modalităţii corecte, proporţionale şi conforme cu principiile fundamentale de elaborare a cerinţelor incluse în documentaţia de atribuire, inclusiv în procedurile de concesiune reglementate de Legea nr. 100/2016; Pagina 31 din 41

- conform alin. (1) al Articolului 35 din Hotărârea Guvernului nr. 867/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii din Legea nr. 100/2016., legiuitorul delegat stipulează că criteriile referitoare la capacitatea tehnică şi profesională stabilite de entitatea contractantă pot viza în special existenţa unui nivel corespunzător de experienţă, prin raportare la contractele executate în trecut - ceea ce, deşi confirmă legitimitatea solicitării experienţei, subliniază imperativ necesitatea ca nivelul acestei experienţe să fie adecvat şi proporţional cu specificul, amploarea şi complexitatea obiectului contractului de concesiune vizat; - de o pertinenţă crucială pentru critica formulată de Subscrisa este alin. (2) lit. a) al aceluiaşi articol, care, descriind modalităţile de probaţiune a capacităţii tehnice şi profesionale, menţionează prezentarea unei liste a lucrărilor realizate în cursul unei perioade care acoperă cel mult ultimii 5 ani. Însă, şi acesta este aspectul esenţial, acelaşi alineat prevede explicit, într-o frază ulterioară, că: "atunci când este necesar în scopul asigurării unui nivel corespunzător de concurenţă, entitatea contractantă poate stabili că sunt luate în considerare lucrări relevante realizate cu mai mult de 5 ani în urmă". Concluzia la care ajunge contestatoarea ... SRL este aceea că prin menţinerea unei exigenţe valorice extrem de ridicate (30.000.000 lei) coroborată cu o limitare arbitrară şi drastică a numărului de contracte (maximum 3) prin care se poate demonstra experienţa relevantă în cadrul perioadei standard de 5 ani, achizitoarea a demonstrat, pe lângă o lipsă de proporţionalitate evidentă raportat la obiectul şi valoarea anuală estimată a contractului şi o eşuare în a defini un "nivel corespunzător de experienţă" în sensul art. 35 alin. (1) din HG nr. 867/2016, şi o totală ignorare a flexibilităţii şi a spiritului normei prevăzute de art. 35 alin. (2) lit a) din HG nr. 867/2016. Considerentele anterior reținute de Consiliu vizavi de rațiunea care a stat la baza modalității în care achizitoarea a stabilit cerința privind cifra de afaceri sunt incidente și în acest caz. Cerința a cărei pretinsă restrictivitate este reclamată se regăsește astfel formulată la secțiunea III.1.3.a) Capacitatea tehnica si/sau profesionala: Informatii si/sau nivel(uri) minim(e) necesare pentru evaluarea respectarii cerintelor mentionate: Ofertantul va face dovada că, în ultimii 5 ani calculaţi până la data limită stabilită pentru depunerea ofertelor, a executat și a dus la bun sfârșit lucrări similare cu cele ce fac obiectul contractului care se atribuie prin prezenta procedură cu o valoare totală, fără TVA, mai mare sau cel putin egală cu 30.000.000 lei fără TVA, la nivelul a maximum 3 contracte. Modalitatea de indeplinire: Ofertantul va face dovada că, în ultimii 5 ani calculaţi până la data limită stabilită pentru depunerea ofertelor, a executat în conformitate cu normele profesionale în domeniu și a dus la bun sfârșit lucrări similare cu cele ce fac obiectul contractului care se atribuie prin prezenta procedură cu o valoare totală, fără TVA, mai mare sau cel putin egală cu 30.000.000 lei fără TVA, la nivelul a maximum 3 contracte. Prin lucrări similare autoritatea contractantă înţelege: realizarea unor lucrări de reabilitare şi/sau construire şi/sau extindere de reţele de iluminat public și/sau prestare servicii de mentenanţă/întreţinere sistem de iluminat public (S.I.P.). Pagina 32 din 41

Autoritatea contractanta va avea dreptul de a se adresa inclusiv beneficiarului final al contractului prezentat drept experiența similara, pentru confirmarea celor prezentate de ofertant. In cazul in care contractul/contractele prezentate ca experiența similara au fost executate ca subcontractant, valoarea ce va fi luata in considerare pentru îndeplinirea cerinței minime se va calcula in conformitate cu valoarea contractului de subcontractare. Pentru contractele care mai includ și alte prestări de servicii si lucrari decât cele solicitate, se vor lua în considerare doar acele părti din contract și valorile aferente cu care operatorul economic dovedește îndeplinirea cerintei privind experienta similară. (...). Din interpretarea cerinței documentației de atribuire privind experința similară solicitată rezultă că pentru achizitoare prezintă interes proba faptului că ofertanții au mai derulat și dus la bun sfărșit lucrări similare, stabilind un prag valoric și un nivel maxim de contracte în atingerea respectivului prag valoric. Scopul pentru care a fost stabilită cerința de calificare este acela de a asigura autoritatea contractantă de capacitatea ofertanților în vederea asigurării corespunzătoare a serviciilor de mentenanţă a sistemului de iluminat public, cât şi în privinţa execuţiei lucrărilor de modernizare şi extindere care fac obiectul contractului în termenul asumat, așadar accentul trebuie pus este pe potenţialul şi capacitatea necesare de a îndeplini contractul, respectiv pe experienţa necesară pentru a executa contractul la un standard de calitate corespunzător. Față de cele de mai sus, Consiliul va reține incidența următoarelor prevederi legale din Art. 35. - (1) Criteriile privind capacitatea tehnică şi profesională stabilite de entitatea contractantă pot viza în special existenţa unui nivel corespunzător de experienţă, prin raportare la contractele executate în trecut. (2) Operatorul economic face dovada îndeplinirii criteriilor privind capacitatea tehnică şi profesională prin prezentarea, după caz, a unora sau mai multora dintre următoarele informaţii şi documente: a) o listă a lucrărilor realizate în cursul unei perioade care acoperă cel mult ultimii 5 ani, însoţită de certificate de bună execuţie pentru lucrările cele mai importante; atunci când este necesar în scopul asigurării unui nivel corespunzător de concurenţă, entitatea contractantă poate stabili că sunt luate în considerare lucrări relevante realizate cu mai mult de 5 ani în urmă; b) o listă a concesiunilor de lucrări din care să rezulte că a fost realizată operarea contractului de concesiune de lucrări pentru o perioadă prestabilită de entitatea contractantă prin documentaţia de atribuire; c) lista principalelor servicii prestate în cursul unei perioade care acoperă cel mult ultimii 3 ani, cu indicarea valorilor, datelor şi a beneficiarilor publici sau privaţi; atunci când este necesar în scopul asigurării unui nivel corespunzător de concurenţă, entitatea contractantă poate stabili că sunt luate în considerare servicii relevante prestate cu mai mult de 3 ani în urmă; d) o listă a concesiunilor de servicii din care să rezulte că a fost realizată operarea contractului de concesiune de servicii pentru o perioadă prestabilită de entitatea contractantă prin documentaţia de atribuire; e) indicarea tehnicienilor sau a organismelor tehnice implicate, indiferent dacă fac sau nu parte din organizaţia operatorului economic, în special a celor care răspund de controlul calităţii şi, în cazul contractelor de concesiune de lucrări, a celor aflaţi la dispoziţia contractantului în vederea executării lucrărilor; f) descrierea facilităţilor tehnice şi a măsurilor utilizate de operatorul economic în vederea asigurării calităţii şi a facilităţilor sale de studiu şi de cercetare; Pagina 33 din 41

g) precizarea sistemelor de management şi de trasabilitate din cadrul lanţului de aprovizionare pe care operatorul economic le va putea aplica pe parcursul executării contractului;

h) calificările educaţionale şi profesionale ale operatorului economic care prestează/operează rezultatul servicii/lor ori execută/operează rezultatul lucrări/lor sau ale personalului de conducere al operatorului economic; i) precizarea măsurilor de management de mediu pe care operatorul economic le va putea aplica pe parcursul executării contractului de concesiune; j) o declaraţie cu privire la utilajele, instalaţiile şi echipamentele tehnice la dispoziţia operatorului economic care prestează servicii ori execută lucrări pentru executarea contractului de concesiune; k) precizarea părţii/părţilor din contractul de concesiune pe care operatorul economic intenţionează să o/le subcontracteze. Contrar celor susținute de contestatoare, modul de elaborare al cerinței reclamate nu aduce atingere dispozițiilor legale anterior redate. Raționamentul care a stat la baza justificării alegerii cerinței se regăsește astfel precizat în Strategia de contractare nr. 17164/648/DT/01.04.2025, respectiv: c) Capacitatea tehnică şi/sau profesională 1. Experienţa similară Justificare. Autoritatea contractantă are dreptul de a solicita oricărui operator economic să prezinte documente relevante care să dovedească experienţa similară potrivit prevederilor art. 35 alin. (1) din H.G. 867/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii din Le ea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii. Cerinţa privind nivelul minim al valorii cumulate de cel puţin 30.000.000,00 lei în ultimii 5 ani la nivelul a maximum 3 contracte duse la bun sfârşit are ca scop dovedirea capacităţii de gestionare a unui astfel de contract atât din punct de vedere al categoriilor de servicii / lucrări necesar a fi executate, cât şi din punct de vedere financiar, pentru a evita riscurile inerente în prestarea serviciilor / execuţia lucrărilor. Considerăm cerinţa formulată ca fiind relevantă în raport cu natura şi complexitatea contractului care urmează a fi atribuit. Valoarea cumulată minimă a serviciilor / lucrărilor solicitată ca experienţă similară este raportată la valoarea estimată a contractului care urmează a fi atribuit, fiind respectate condiţiile de proporţionalitate obligatorii a fi respectate de către Autoritatea contractantă în formularea criteriilor de calificare. Pornind de la faptul că pentru achizitoare era de interes proba faptului că derularea unor lucrări similare dovedesc capacitatea de gestionare a unui astfel de contract, cu alte cuvinte prin impunerea cerinței achizitoarea se asigură că ofertanții au exeperința necesară în vederea asigurării corespunzătoare a serviciilor de mentenanţă a sistemului de iluminat public, cât şi în privinţa execuţiei lucrărilor de modernizare şi extindere a infrastructurii sistemului de iluminat public care fac obiectul contractului, termenele sunt respectate, evitând întârzierile care pot avea consecinţe financiare şi contractuale, Consiliul apreciază că cerința impusă va aduce beneficii directe și cuantificabile autorităţii contractante prin estimarea corectă de către viitorul contractant a efortului necesar pentru ca execuția contractului să se finalizeze în termen și să nu sufere întârzieri și cheltuieli suplimentare. Dovada îndeplinirii cerinței asigură autoritatea contractantă că contractul de conseciune va fi realizat la parametrii calitativi solicitaţi Pagina 34 din 41

oferind asigurări privind stabilitatea, resursele şi competenţele necesare pentru succesul acestuia și reduce riscul ca respectivul contract să fie atribuit unui ofertant care nu are capacitatea tehnică de a se organiza. Așa cum rezultă din economia celor susținute de achizitoare, rațiunea stabilirii cerinței reclamate izvorăște din dovedirea capacităţii de gestionare a unui astfel de contract atât din punct de vedere al categoriilor de servicii lor de mentenanță/ lucrări necesar a fi executate, cât şi din punct de vedere financiar, pentru a evita riscurile inerente în prestarea serviciilor de mentenanță / execuţia lucrărilor. În ceea ce privește pragul valoric impus sunt relevante argumentele aduse de entitatea contractantă vizavi de rațiunea care a stat la baza stabilirii plafonului: Contestatarul solicită, din nou, raportarea valorii estimate a contractului de concesiune la o valoare medie anuală şi nu la 5 ani, perioada de concesiune, or, valoarea estimată a contractului este de 52.501.168,36 lei, aşadar, conform prevederilor legale enunţate chiar de Contestatar, dovedirea capacităţii ofertanţilor de a gestiona un asemenea contract, se raportează clar la valoarea totală a contractului. Aceeași abordare a îmbrățișat și ANAP in cadrul Instrucțiunii nr. 2/2017 din 19 aprilie 2017 emisă în aplicarea prevederilor art. 178 şi art. 179 lit. a) şi b) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu completările ulterioare, respectiv a prevederilor art. 191 şi art. 192 lit. a) şi b) din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, invocată inclusiv de contestatoare, respectiv: ART. 3 (1) Atunci când stabileşte cerinţele minime de calificare şi selecţie referitoare la experienţa în implementarea/realizarea unui/unor contract/contracte sau unor activităţi similare, autoritatea/entitatea contractantă trebuie să ofere repere suficiente operatorilor economici interesaţi să participe la procedura de atribuire, pentru ca aceştia să poată determina nivelul de complexitate asociat cerinţei în cauză, prin corelare cu modul în care este descrisă, prin rezultatele aşteptate prevăzute de caietul de sarcini, complexitatea contractului de achiziţie publică/de achiziţie sectorială/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit, precum şi modul în care poate fi demonstrată îndeplinirea respectivelor cerinţe. (2) În sensul alin. (1), autoritatea/entitatea contractantă: a) va preciza ce înţelege prin produse/servicii/lucrări similare cu cele care fac obiectul viitorului contract de achiziţie publică/de achiziţie sectorială/acordului-cadru, făcându-se trimitere la informaţii ce privesc domeniul/tipologia în care se încadrează acestea şi/sau corelându-se cu scopul la care sunt utilizate; b) va stabili plafonul valoric/cantitativ şi numărul de contracte prin care se poate atinge acest plafon. (3) Nivelul impus în sensul alin. (2) lit. b) nu poate fi mai mare decât: a) valoarea estimată a contractului de achiziţie publică/de achiziţie sectorială/acordului-cadru ce urmează să fie atribuit, în situaţia în care se utilizează un reper valoric asociat cerinţei; b) cantitatea de produse/servicii/lucrări ce vor fi furnizate/prestate/executate în baza contractului de achiziţie publică/de achiziţie sectorială/acordului-cadru care urmează să fie atribuit, în situaţia în care cerinţa este formulată în termeni cantitativi sau prin raportare la anumiţi indicatori. (4) Prin excepţie de la cele prevăzute la alin. (3), nivelul impus cerinţei privind experienţa similară poate depăşi plafoanele menţionate la lit. b) în situaţia în care demonstrarea capacităţii tehnice şi organizatorice a candidatului/ofertantului presupune, prin prisma obiectului contractului de achiziţie publică/de achiziţie sectorială/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit, realizarea de către respectivul operator economic candidat/ofertant a unui număr mai mare de exerciţii aferente îndeplinirii unor activităţi/acţiuni similare, din punctul de vedere a complexităţii, cu contractul în cauză. Prin noţiunea de exerciţiu se înţelege Pagina 35 din 41

derularea tuturor activităţilor aferente întregului proces necesar pentru obţinerea rezultatului final, respectiv îndeplinirea indicatorilor de performanţă ce descriu obiectivul urmărit. În considerarea celor antemenționate sunt relevant precizările achizitoarei potrivit cărora: Chiar Instrucţiunea ANAP nr. 2/2016 adusă drept argument de Contestatar menţionează la art. 3 alin. (5) Exemplul de bună practică nr. 1: Experienţă similară formulată într-o procedură de atribuire având ca obiect contract de: „Construcţie centru de afaceri în municipiul X" - valoare estimată lucrări construcţie - 35.000.000 lei, fără TVA. Se vor prezenta informaţii aferente principalelor lucrări executate în ultimii 5 ani din care să reiasă că au fost executate lucrări similare în valoare cumulată de minimum 35.000.000 lei, fără TVA, la nivelul a minimum un contract - maximum a 3 contracte. Experienţa similară trebuie să privească lucrări de construcţii civile cel puţin din categoria de importanţă C, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii, cu modificările şi completările ulterioare. Pentru înţelegerea cerinţei, prin construcţii din categoria de importanţă C se va înţelege: „Construcţii cu funcţii obişnuite, a căror neîndeplinire nu implică riscuri majore pentru societate şi natură (cum ar fi clădiri de locuinţe cu mai mult de două niveluri, construcţii industriale şi agrozootehnice; construcţii social-culturale care nu intră în categoriile de importanţă A şi B), sau construcţii cu caracteristici şi funcţiuni obişnuite, dar cu valori de patrimoniu (cum ar fi clădiri de cult, muzee de importanţă locală)". Or, dacă comparăm Exemplul de bună practică prezentat de ANAP cu modul de formulare al cerinţei minime din Fişa de date, constatăm respectarea în totalitate a aceastuia: Ofertantul va face dovada că, în ultimii 5 ani calculaţi până la data limită stabilită pentru depunerea ofertelor, a executat în conformitate cu normele profesionale în domeniu şi a dus la bun sfârşit lucrări similare cu cele ce fac obiectul contractului care se atribuie prin prezenta procedură cu o valoare totală, fără TVA, mai mare sau cel puţin egală cu 30.000.000 lei fără TVA, la nivelul a maximum 3 contracte. Prin lucrări similare autoritatea contractantă înţelege: realizarea unor lucrări de reabilitare şi/sau construire şi/sau extindere de reţele de iluminat public şi/sau prestare servicii de mentenanţă/întreţinere sistem de iluminat public (S.I.P.). Așadar constatând faptul că autoritatea contractantă a justificat rațiunea care a stat la baza impunerii cerinței, Consiliul achiesează la concluzia la care a ajuns autoritatea contractantă vizavi de respectarea în documentele concesiunii a prevederilor art 35 din H.G. 867/2016 şi ale principiilor care stau la baza atribuirii contractelor de concesiune de servicii, nediscriminării şi proporţionalităţii, respectiv ale Instrucţiunii ANAP nr. 2/2016. Din acest motiv, solicitarea contestatoarei se impune a fi respinsă. Ultima critică adusă de ... SRL vizează cerinţa caietului de sarcini privind dovada deţinerii de resurse tehnice si umane - pct. 11.1 si 11.2 din caietul de sarcini. Contestatoarea reclamă faptul că autoritatea contractantă a impus, inter alia, necesitatea ca ofertantul să facă dovada asigurării a două (2) autospeciale cu platformă ridicătoare, având o înălţime de lucru minimă de 18 metri fiecare, cerință pe care o apreciază ca fiind disproporţionată şi nefundamentată pe necesităţile operaţionale reale ale contractului. Astfel, contestatoarea explică faptul că, prin raportare la înălţimea efectivă a stâlpilor de iluminat public din Municipiul ...., a căror cotă variază, conform specificului reţelei existente, între 5 metri şi maximum 14 metri, devine evident că solicitarea a două unităţi autospeciale cu o Pagina 36 din 41

capacitate de lucru de minimum 18 metri, pentru fiecare utilaj, depăşeşte cerinţele obiective şi concrete ale activităţilor ce vor fi desfăşurate în majoritatea cazurilor. În concluzie contestatoarea solicită modificarea acestei cerinţe în sensul realinierii sale la nevoile operaţionale reale şi la principiul proporţionalităţii, prin impunerea dotării cu o (1) singură autospecială cu platformă ridicătoare având o înălţime de lucru minimă de 18 metri, alături de o (1) bucată autospecială cu platformă ridicătoare având o înălţime de lucru minimă de 14 metri. O astfel de configuraţie este pe deplin adecvată pentru a acoperi întreaga gamă de înălţimi ale stâlpilor existenţi şi pentru a asigura eficienţa operaţiunilor, fără a impune dotări excesive. Autoritatea contractantă a explicat următoarele: În formularea cerinţei minime privind utilajele şi echipamentele necesare am avut în vedere următoarele: - consumurile de utilaje rezultate din listele cu cantităţi de lucrări elaborate de proiectantul de specialitate atât pentru lucrările de modernizare şi extindere, cât şi pentru cele de reparaţii curente; - capacitatea reţelei de iluminat public, cu o lungime de 294 km şi un număr de aparate de iluminat de 9.539 corpuri; - faptul că, dat fiind volumul lucrărilor şi tipologia diversă a serviciilor necesar a fi prestate în cadrul contractului, în aceelaşi timp, pot fi realizate lucrări de modernizare sau extindere şi lucrări de intervenţii la sesizări şi lucrări de iluminat festiv etc., aşadar, pentru realizarea cu eficienţă a lucrărilor/serviciilor vor fi necesare cel puţin 2 autospeciale. Raționamentul care a stat la baza justificării alegerii cerinței se regăsește astfel precizat în Strategia de contractare nr. 17164/648/DT/01.04.2025, respectiv: Ofertantul demonstrează că dispune de următoarele utilaje şi/sau echipamente tehnice pentru executarea lucrărilor în cadrul Contractului: - autospecială cu platforma ridicătoare înălţime de lucru minumum 18 m - 2 bucăţi - automacara cu braţ -1 bucată - autolaborator mobil pentru încercări electrice - 1 bucată - autoutilitară cu platformă - 2 bucăţi - buldoexcavator cu cupă şi dotat cu ciocan rotopercutor - 2 bucăţi - compactor cu placa vibrantă - 2 bucăţi - maşină de tăiat asfalt / beton cu disc abraziv - 1 bucată. (...) Justificare: Autoritatea contractantă are dreptul de a solicita oricărui operator economic să prezinte o declaraţie cu privire la utilajele, instalaţiile şi echipamentele tehnice la dispoziţia operatorului economic care execută lucrări pentru executarea contractului, potrivit prevederilor art. 35, alin. (2) din din H.G. 867/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii din Leuea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii. Cerinţa de calificare solicitată de către autoritatea contractantă are ca scop dovedirea capacităţii ofertantului de executa lucrările prevăzute în acest contract şi de a diminua riscul de neîndeplinire a contractului, fapt care ar aduce mari prejudicii Autorităţii contractante. Tipul şi numărul utilajelor solicitate a fost stabilit funcţie de extrasul de utilaje din Listele cu cantităţi de lucrări/servicii, care vor fi utilizate ca bază de raportare pentru ofertare. Așa cum rezultă din economia celor susținute de achizitoare, rațiunea stabilirii utilajelor şi/sau echipamentelor tehnice pentru executarea lucrărilor în cadrul contractului a izvorât din listele de consumuri de utilaje rezultate din listele cu cantităţi de lucrări elaborate de proiectantul de specialitate atât pentru lucrările de modernizare şi extindere, cât şi pentru cele de reparaţii curente. Pagina 37 din 41

Așa cum a fost anterior reșinut, prestaţiile şi lucrările care vor fi asigurate sunt următoarele: - întreţinerea - menţinerea în starea de funcţionare a elementelor aparţinând sistemului de iluminat public pentru asigurarea funcţionării continue şi optime a echipamentelor aferente sistemului de iluminat public prin înlocuirea componentelor dictate de - menţinerea parametrilor lumino-tehnici la nivelele standardului EN13201/2004 şi a unui raport optim între aceşti parametri şi consumul de energie electrică; -

realizarea

iluminatului

festiv/iluminat

festiv

de

sărbători

prin închirierea/achiziţionarea, montarea şi demontarea echipamentelor. - pentru execuţia lucrărilor de iluminat festiv se vor utiliza numai surse cu tehnologie LED. Produsele utilizate: figurine 3D, 2D, brad împodobit cu înălţimea de peste 15 m, plase luminoase, ţurţuri luminoşi, ghirlande luminoase, etc; - montarea/demontarea şi asigurarea de asistenţă tehnică pentru instalaţiile electrice necesare în cadrul manifestărilor culturale artistice din Municipiul ...; - modernizarea şi extinderea infrastructurii sistemului de iluminat public- reţea, stâlp, corp, consolă, punct de măsură şi control, etc., în baza Programelor stabilite de delegatar. De asemenea impunerea achizitoarea a argumentat și rațiunea care a stat la baza impunerii specificației tehnice înălţime de lucru minumum 18 m, aceasta rațiune ține de considerente care vizează aspecte practice ce rezultă din diversitatea lucrărilor de modernizare şi extindere și reparaţii curente pentru stâlpii de iluminat, precum și iluminat festiv şi de sărbători, cu reţele amplasate la înălţimi şi locaţii diferite, nu doar pe stâlpii de iluminat, precum și de capacitatea reţelei de iluminat public, cu o lungime de 294 km şi un număr de aparate de iluminat de 9.539 corpuri. Faptul că autoritatea contractantă solicită informații concrete privind derularea lucrărilor reprezintă o obligație corelativă de urmărire a calității lucrărilor, conduita adoptată de autoritatea contractantă fiind în concordanță cu atribuțiile acesteia de achizitor. Dispozițiile art. 35 alin. (2) lit. j) din HG nr. 867/2016 prevăd: Art. 35. - (1) Criteriile privind capacitatea tehnică şi profesională stabilite de entitatea contractantă pot viza în special existenţa unui nivel corespunzător de experienţă, prin raportare la contractele executate în trecut. (2) Operatorul economic face dovada îndeplinirii criteriilor privind capacitatea tehnică şi profesională prin prezentarea, după caz, a unora sau mai multora dintre următoarele informaţii şi documente: (...) j) o declaraţie cu privire la utilajele, instalaţiile şi echipamentele tehnice la dispoziţia operatorului economic care prestează servicii ori execută lucrări pentru executarea contractului de concesiune. Așa cum a fost anterior reținut, în evaluarea temeiniciei cererilor adresate Consiliul va avea în vedere faptul că solicitările trebuie justificate și probate obiectiv, cu dovada fermă a caracterului restrictiv, simpla pretindere a necesitații modificării lor și simpla afirmație că restricționează concurența, că sunt excesive, discriminatorii şi nerelevante în raport cu natura si complexitatea contractului, nefiind suficiente pentru a determina nelegalitatea actului atacat. În egală măsură, în stabilirea legalității actului atacat al autorității contractante va fi avută în vedere și proba pe care achizitoarea o realizează cu privire la legătura obiectivă de cauzalitate și dependența dintre cerința criticată și Pagina 38 din 41

nevoia sa de achiziție. În speță Consiliul constată că autoritatea contractantă a justificat rațiunea care a stat la baza alegerii cerinței reclamate. Astfel fiind, autoritatea contractantă nu are vreo obligaţie legală de a modifica documentaţia de atribuire după voinţa operatorului economic care a formulat întrebările. În considerare celor antemenționate sunt relevante precizările achizitoarei, potrivit cărora solicitarea de a reformula prezentarea modalităţii de asigurare a unei autospeciale cu platformă ridicătoare cu înălţime de lucru minim 18 m şi a unei autospeciale cu platformă ridicătoare cu înălţime de lucru minim 14 m este deja una specifică capacităţii ofertantului, solicitând practic Municipiului ... încălcarea principiului tratamentului egal menţionat de Legea nr. 100/1016 la art. 4 alin. (2) litera b), prin formularea unei cerinţe corespunzătoare capacităţii sale tehnice proprii. Opţiunea modificării anumitor cerinţe/caracteristici impuse operatorilor economici reprezintă un drept al autorităţii, iar nu o obligaţie, Consiliul neputând sancţiona autoritatea contractantă pentru exercitarea dreptului său de a nu aduce modificări prevederilor documentaţiei de atribuire. În raport de cele anterior reținute, Consiliul determină că cerința privind dovada deţinerii de resurse tehnice (dovada asigurării a două (2) autospeciale cu platformă ridicătoare, având o înălţime de lucru minimă de 18 metri fiecare) se înscrie în dispozițiile legale incidente, fiind necesară și adecvată pentru a se asigura că operatorii economici dispun de capacitatea tehnică necesară pentru a executa contractul şi pentru a fi protejată faţă de un eventual risc de neîndeplinire corespunzătoare a contractului. Scopul pentru care a fost inițiată procedura în cauză este acela de a asigura entitatea contractantă de capacitatea ofertanților de a executa lucrările în vederea asigurării unui serviciu de iluminat corespunzător al municipiului, așadar accentul trebuie pus este pe potenţialul şi capacitatea necesare de a îndeplini contractul, respectiv capacitatea tehnică şi profesională care sunt necesare şi adecvate pentru a se asigura că operatorii economici deţin resursele umane şi tehnice şi experienţa necesare pentru a derula contractul în cauză a cărui specificacitate și complexitate nu poate fi tăgăduită. Din acest motiv, solicitarea contestatoarei se impune a fi respinsă. Referitor la critica adusă de contestatoare vizavi de cerinţa refertoare la asigurarea resurselor umane minim obligatorii privind inginerii electricieni autorizaţi, se are în vedere faptul că nemulțumirea constă în faptul că, achizitoarea a detaliat structura minimă obligatorie a personalului specializat necesar, solicitând, deţinerea a câte doi (2) ingineri electricieni autorizaţi ANRE pentru fiecare dintre gradele de autorizare enumerate distinct: Gradul III A+B, Gradul II A+B şi Gradul I A+B. Contestatoarea apreciază că această formulare poate genera confuzii, interpretări restrictive şi, implicit, restrânge nejustificat cercul Pagina 39 din 41

potenţialilor participanţi, întrucât astfel cum este consacrat în reglementările şi practicile din domeniul autorizărilor ANRE, obţinerea unui grad superior de autorizare conferă titularului său implicit competenţele şi drepturile aferente gradelor inferioare. Contestatoarea a explicat faptul că un inginer autorizat gradul III A+B este, prin excelenţă, calificat să execute lucrări specifice atât radului II A+B, cât şi Gradului I A+B, motiv pentru care solicită o formulare ajustată care să reflecte această realitate. Se vor reține și argumentele aduse de entitatea achizitoare în replică la cele reclamate, respectiv faptul că Municipiul ... a formulat cerinţele minime la nivelul caietului de sarcini, în documentaţia de concesionare este menţionat că o caracteristică superioară cerinţelor minimale este acceptată, aşadar, dacă acest aspect necesita o lămurire suplimentară, printr-o solicitare de clarificare adresată autorităţii contractante, fără a fi necesară reformularea ca ajustare procedurală esenţială a cerinţei din caietul de sarcini. Pornind de la faptul că pentru achizitoare era de interes proba faptului că un efectiv adecvat de personal/deținerea de personal specializat în vederea realizării în bune condiţii a proiectării şi execuţiei lucrărilor de specialitate asigură că termenele sunt respectate, evitând întârzierile care pot avea consecinţe financiare şi contractuale, cerința impusă va aduce beneficii directe și cuantificabile autorităţii contractante prin estimarea corectă de către viitorul contractant a efortului necesar pentru prestaţiile şi lucrările necesare a fi prestate/executate în cadrul contractului. Dovada îndeplinirii cerinței asigură autoritatea contractantă că, contractul de concesiune va fi realizat la parametrii calitativi solicitaţi, oferind asigurări privind stabilitatea, resursele şi competenţele necesare pentru personalul specializat pentru succesul acestuia și reduce riscul ca respectivul contract să fie atribuit unui ofertant care nu are capacitatea tehnică de a se organiza riscând derularea necorespunzătoare a contractului. Consiliul achiesează la concluziile la care a ajuns achizitoarea, vizavi de precizarea din fișa de date de la secțiune IV.4.1. dedicată modalității de elaborarea propunerii tehnice, potrivit căreia Specificațiile tehnice aferente caietului de sarcini reprezintă cerințe minimale referitoare la nivelul calitativ, tehnic si de performantă, scop în care soluțiile ofertate în cadrul propunerii tehnice pot face referire la atingerea unor niveluri superioare, înțelegerea cerinței fiind aceea de acceptare a unei caracteristici/cerințe superioară cerinţelor minimale. Cu alte cuvinte este acceptată ipoteza susținută de contestatoare, o specializare superioară face dovada îndeplinirii cerinței privind ingineri electricieni autorizaţi ANRE. Din acest motiv, solicitarea contestatoarei se impune a fi respinsă. Luând în considerare ansamblul considerentelor expuse, Consiliul are în vedere că, dată fiind complexitatea contractului, importanța Pagina 40 din 41

acestuia, durata contractuală și rezultate așteptate de la derularea contractului (obiectul contractului îl constituie delegarea gestiunii serviciului de iluminat public în Municipiul ..) asigurarea posibilității depunerii unor oferte conforme, entitatea contractantă a dat eficiență dispozițiilor art. 71 alin. (1) din Legea nr. 100/2016, depunând diligențele necesare întocmirii unei documentații care să țină seama de toate aspectele pe care le implică contractul de lucrări având ca obiect Delegarea gestiunii serviciului de iluminat public în Municipiul ..., criticile formulate de ... SRL urmând a fi respinse ca neîntemeiate. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, pentru considerentele evocate în motivarea prezentei, respinge ca nefondată, contestația formulată de ... SRL, în contradictoriu cu .... Prezenta decizie este obligatorie pentru părțile cauzei potrivit dispozițiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, Redactată în 4 exemplare originale, conține 37 pagini. Pagina 41 din 41