Decizie CNSC 2446/2026

Pagina 1 din 2 În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. 2446/C6/2257 Data: 29.07.2026 Prin contestația nr. 82/ADM/05.06.2026, înregistrată la C.N.S.C cu nr. 41892/08.06.2026, formulată de către ELBA-COM SA, cu sediul în municipiul Timișoara, spl. Nicolae Titulescu nr. 14, jud. Timiș, având sediul de corespondență ales în Ghiroda, Calea Lugojului nr. 126, jud. Timiș, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J2000000559353, având CIF RO 13108765, reprezentat de Horia Trifu – Director General, împotriva documentației de atribuire, elaborată de către COMUNA BRALOȘTIȚA (CONSILIUL LOCAL BRALOȘTIȚA JUD. DOLJ), cu sediul în Braloștița, str. Stadionului nr. 1, județul Dolj, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii de atribuire „simplificată”, în vederea atribuirii contractului de achiziție publică, având ca obiect: „Modernizarea sistemului de iluminat public în comuna Braloștița, județul Dolj - Etapa II”, cod CPV 45310000-3 (Rev. 2), anunț de participare simplificat nr. SCN1175792/29.05.2026, s-au solicitat următoarele: În principal: - obligarea autorității contractante la adoptarea măsurilor de remediere corespunzătoare, prin eliminarea cerințelor tehnice excesive și discriminatorii, respectiv modificarea lor conform mențiunilor ELBA-COM SA, în baza normelor legale sau standardelor aplicabile în domeniu; În subsidiar: - în situația în care CNSC apreciază că nu este posibilă remedierea actului atacat, ELBA-COM SA solicită CNSC să oblige autoritatea contractantă să dispună anularea întregii proceduri. Cu titlu preliminar, ELBA-COM SA solicită suspendarea procedurii.

Pagina 2 din 2 Prin Încheierea nr. 2287/C6/2257/16.06.2026, Consiliul a admis cererea de suspendare a procedurii de atribuire, formulată de către societatea ELBA-COM SA, în contradictoriu cu COMUNA BRALOȘTIȚA (CONSILIUL LOCAL BRALOȘTIȚA JUD. DOLJ). Procedura de soluționare în fața Consiliului s-a desfășurat în scris. În luarea deciziei asupra cauzei de față, Consiliul National de Soluționare a Contestațiilor reține următoarele: ....................................................................................... Pentru cele constatate, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite, în parte, contestația formulată de către societatea ELBA-COM SA, în contradictoriu cu autoritatea contractantă COMUNA BRALOȘTIȚA (CONSILIUL LOCAL BRALOȘTIȚA JUD. DOLJ), astfel: - admite criticile: - de la pct. 7, 10, 11 și 13 din contestație, pe care autoritatea contractantă le-a remediat doar în punctul de vedere; - de la pct. 2, 3, 4, 5, 6, 8, 9, 12, cu aplicarea art. 55 alin. (1) din HG nr. 395/2016, conform celor precizate în motivare;; - respinge, ca neîntemeiate celelalte critici; - respinge solicitarea de anulare a procedurii de atribuire, întrucât aceasta a fost suspendată conform Încheierii nr. 2287/C6/2257/ 16.06.2026, iar remedierile ce se impun a fi efectuate respectă principiile statuate de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Termen de aplicare: 15 zile de la comunicarea prezentei. Raportat la modificările/remedierile de mai sus, întrucât procedura de atribuire a fost suspendată, autoritatea contractantă trebuie să aibă în vedere decalarea termenului de depunere a ofertelor, conform dispozițiilor art. 55 alin. (2) din HG nr. 395/2016, coroborat cu cele ale art. 153 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Decizia este obligatorie pentru părți în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 și poate fi atacată cu plângere în termen de 10 zile de la comunicare, potrivit dispozițiilor art. 29 din același act normativ.

Pagina 1 din 22 În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. ... Data: ... Prin contestația nr. 82/ADM/05.06.2026, înregistrată la C.N.S.C cu nr. 41892/08.06.2026, formulată de către ... SA, cu sediul în ..., având sediul de corespondență ales în ..., înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. ..., având CIF RO ..., reprezentat de ... – Director General, împotriva documentației de atribuire, elaborată de către ..., cu sediul în ..., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii de atribuire „simplificată”, în vederea atribuirii contractului de achiziție publică, având ca obiect: „...”, cod CPV 45310000-3 (Rev. 2), anunț de participare simplificat nr. .../29.05.2026, s-au solicitat următoarele: În principal: - obligarea autorității contractante la adoptarea măsurilor de remediere corespunzătoare, prin eliminarea cerințelor tehnice excesive și discriminatorii, respectiv modificarea lor conform mențiunilor ... SA, în baza normelor legale sau standardelor aplicabile în domeniu; În subsidiar: - în situația în care CNSC apreciază că nu este posibilă remedierea actului atacat, ... SA solicită CNSC să oblige autoritatea contractantă să dispună anularea întregii proceduri. Cu titlu preliminar, ... SA solicită suspendarea procedurii. Prin Încheierea nr. 2287/C6/2257/16.06.2026, Consiliul a admis cererea de suspendare a procedurii de atribuire, formulată de către societatea ... SA, în contradictoriu cu .... Procedura de soluționare în fața Consiliului s-a desfășurat în scris.

Pagina 2 din 22 În luarea deciziei asupra cauzei de față, Consiliul National de Soluționare a Contestațiilor reține următoarele: Motivarea integrală a contestației se regăsește în fișierul „[.../00011] DOC.pdf.p7s”, postat de autoritatea contractantă în SEAP la 09.06.2026, în cadrul documentelor asociate anunțului de participare nr. .../29.05.2026. Reproducerea în cuprinsul deciziei a ansamblului motivării nu se justifică, din moment ce întreaga contestație poate fi vizualizată liber și gratuit în SEAP de către orice persoană interesată. Sintetizarea de mai sus a contestației nu prejudiciază nici părțile și nici terții, din moment ce oricine are la dispoziție spre vizualizare și descărcare, prin intermediul SEAP, întreaga contestație. Dimpotrivă, reproducerea unui volum foarte mare de argumente, întinse pe zeci de pagini, ar încărca excesiv și, astfel, îngreuna parcurgerea prezentei decizii. Desigur, motivarea completă va fi avută în vedere de membrii completului la adoptarea soluției. Prin adresa nr. 84/ADM/09.06.2026, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 43684/12.06.2026, societatea ... SA a transmis la dosarul cauzei, în original, recipisa de consemnare nr. 212427393/1 din 09.06.2026, în valoare de 15.201,00 lei, emisă de CEC BANK – Sucursala Timișoara. Prin corespondența înregistrată la C.N.S.C cu nr. 44040/15.06.2026, cu privire la contestația formulată de ... SA, autoritatea contractantă ... a transmis punctul de vedere. Motivarea integrală a punctului de vedere se regăsește în fișierul „[.../00034] Bralostita_Punct de vedere CNSC.pdf.p7s”, postat de autoritatea contractantă în SEAP la 15.07.2026, în cadrul documentelor asociate anunțului de participare nr. .../29.05.2026. Prin adresa nr. 48550/2257/C6/30.06.2026, Consiliul a solicitat autorității contractante copia dosarului achiziției publice și dovada comunicării punctului de vedere către contestatoare. Prin adresa nr. 3156/02.07.2026, înregistrată la CNSC sub nr. 51723/ 09.07.2026, autoritatea contractantă a înaintat documentele necesare soluționării contestației. Din documentele depuse la dosarul cauzei și din susținerile părților, Consiliul reține următoarele: ..., în calitate de autoritate contractantă, a inițiat procedura de atribuire „simplificată”, în vederea atribuirii contractului de achiziție publică, având ca obiect „...”, cod CPV 45310000-3 (Rev. 2), publicând, în S.E.A.P., anunțul de participare simplificat nr. .../29.05.2026. La pct. II.1.5) din cadrul anunțului de participare, organizatoarea procedurii a precizat că valoarea totală estimată este de 760.061 lei, fără TVA, iar pct. II.2.5) din cadrul aceluiași document, a fost stabilit criteriul de atribuire: „prețul cel mai scăzut”.

Pagina 3 din 22 În urma luării la cunoștință a conținutului documentației de atribuire, societatea ... SA a formulat contestația dedusă soluționării, solicitând cele menționate în partea introductivă. Analizând conținutul dosarului cauzei, Consiliul constată că: ... SA a transmis recipisa de consemnare a cauțiunii cu nr. 212427393/1 din 09.06.2026 din care rezultă consemnarea cauțiunii în cuantum legal, pe seama și la dispoziția C.N.S.C, corespunzător dosarului nr. 2257/2026. Examinând susținerile părților, probatoriul aflat la dosarul cauzei și dispozițiile legale aplicabile, Consiliul constată următoarele: Din analiza contestației, reiese că nemulțumirea autoarei acesteia vizează anumite cerințe din documentație de atribuire, motiv pentru care solicită obligarea autorității contractante la eliminarea/modificarea unor specificații tehnice din cadrul acestei documentații. În ceea ce privește conținutul documentației de atribuire pusă la dispoziția operatorilor economici de către autoritatea contractantă, inclusiv clarificările aduse acesteia, dată fiind natura litigiului, actele atacate și solicitările adresate, Consiliul reține necesitatea examinării contestațiilor primite prin raportare la următoarele dispoziții ale legislației privind achizițiile publice: - din H.G. nr. 395/2016: - art. 20 alin. (2) și (10): „(2) Documentaţia de atribuire conţine orice cerinţă, criteriu, regulă şi alte informaţii necesare pentru a asigura ofertantului/ candidatului o informare completă, corectă şi explicită cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire”; „(10) Caietul de sarcini conţine, în mod obligatoriu, specificaţii tehnice care reprezintă cerinţe, prescripţii, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesităţii autorităţii contractante”; - din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice: - art. 154 alin. (1): „Autoritatea contractantă are obligaţia de a elabora documentaţia de atribuire care conţine toate informaţiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă și precisă cu privire la cerinţele achiziţiei, obiectul contractului şi modul de desfăşurare a procedurii de atribuire”; - art. 155 alin. (1) și (6): „(1) Specificaţiile tehnice sunt stabilite prin documentaţia de atribuire şi definesc caracteristicile solicitate privind lucrarea, serviciul sau produsele care fac obiectul achiziţiei”; (6) Specificaţiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire şi nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate faţă de asigurarea unei concurenţe efective între operatorii economici”; - art. 160 alin. (1) și (2): (1) „Orice operator economic interesat are dreptul de a solicita clarificări sau informaţii suplimentare în legătură cu documentaţia de atribuire, cu respectarea termenului limită stabilit de autoritatea contractantă în anunţul de participare/simplificat/de concurs. (2) Autoritatea contractantă stabileşte prin anunţul de participare/simplificat/de concurs unul sau două termene-limită în care va răspunde în mod clar şi complet tuturor solicitărilor de clarificare/informaţiilor suplimentare, conform prevederilor normelor metodologice la prezenta lege”.

Pagina 4 din 22 Așadar, regula o reprezintă situația în care nevoia sau oportunitatea achiziționării la un anumit nivel de performanță, precum și caracteristicile tehnice impuse sunt stabilite de fiecare autoritate contractantă în parte, în funcție de necesitățile obiective și prioritățile comunicate de compartimentele din cadrul autorității contractante [art. 2 alin. (3) lit. b) și art. 12 alin. (3) lit. a) din H.G. nr. 395/2016]. Singura limitare a acestui drept al autorității contractante este determinată de introducerea unor obstacole nejustificate față de asigurarea unei concurențe efective între operatorii economici, în sfera unei astfel de posibilități aflându-se și situația impunerii de către autoritate a unor specificații și condiții care nu au legătură cu nevoia sa de achiziție. În consecință, pentru a cenzura prevederile documentației de atribuire impuse de autoritatea contractantă, așa cum solicită contestatoarea în prezenta cauză, este necesară stabilirea existenței în aceste prevederi a unor condiții restrictive, nejustificate și nelegale ce pot împiedica o concurență efectivă între operatorii economici. Prin urmare, autoarea contestației, în susținerea demersului său la Consiliu, are obligația de a proba caracterul restrictiv al cerințelor criticate, prin prezentarea unor mijloace de probă pertinente și concludente, fiind pe deplin aplicabile în acest caz prevederile art. 249 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege”. Raționamentul se circumscrie faptului că nu se regăsesc în legislația achizițiilor publice prevederi care să permită operatorilor economici să ceară modificarea documentației de atribuire și, cu atât mai mult, să oblige autoritatea contractantă să modifice documentația de atribuire ori modificările aduse acesteia după cum solicită fiecare operator economic care apreciază că este necorespunzător întocmită. Astfel fiind, autoritatea contractantă nu are vreo obligație legală de a modifica documentația de atribuire după voința operatorului economic care a formulat contestație, iar Consiliul nu o poate obliga la o astfel de conduită, decât în măsura în care se face dovada încălcării reale și obiective a dispozițiilor legale ce împiedică restrângerea nejustificată a concurenței. Acestei obligații a contestatoarei de a face proba afirmațiile sala, îi corespunde obligația autorității contractante justifica și proba că includerea anumitor cerințe este realizată cu respectarea prevederilor legale, astfel încât să asigure realizarea necesității sale, orice abatere de la acest scop putând fi cenzurată. În consecință, în evaluarea temeiniciei cererilor adresate Consiliului, acesta va avea în vedere faptul că ele trebuie justificate și probate obiectiv, cu dovada fermă a caracterului restrictiv, simpla pretindere a nevoii modificării lor și simpla afirmație că restricționează concurența nefiind suficiente pentru a conchide asupra nelegalității actului atacat. În egală măsură, în stabilirea legalității actului atacat al autorității contractante va fi avută în vedere și proba pe care achizitoarea o realizează cu privire la legătura obiectivă de cauzalitate și dependența dintre prevederile

Pagina 5 din 22 documentației de atribuire astfel cum au fost acestea clarificate/modificate și nevoia sa de achiziție. Consiliul reține că, ulterior prezentei contestații, autoritatea contractantă a emis punctul de vedere înregistrat la CNSC cu nr. 44040/ 15.06.2026 (publicat în SEAP – .../00034), prin care a efectuat remedieri asupra documentației de atribuire. În urma luării la cunoștință a acestui document, societatea contestatoare nu a transmis nicio opinie asupra conținutului aferent. Remedierile se referă la punctele 7, 10, 11 și 13 din contestație, asupra cărora autoritatea a menționat: - pentru punctul 7 din contestație: „Concluzie: cerinţa ENEC se menţine (legală şi nerestrictivă); Cerinţa se reformulează Se va prezenta certificat ENEC ce va con firma respectarea standardelor: EN 60598-1, EN 60598-2-3”; - pentru punctul 10 din contestație: „Observaţia privind versiunea/ numărul de referinţă al documentului este însă întemeiată ca aspect de redactare. întrucât raportul tehnic citat a făcut obiectul unor revizuiri/retrageri succesive, referinţa se va actualiza, prin erată. Ia cadrul în vigoare privind evaluarea riscului de lumină albastră — respectiv SR EN IEC 62471 (împreună cu raportul tehnic de aplicare în versiunea curentă). Astfel, cerinţa de fond (încadrarea în RG1 pentru întregul aparat) se menţine, eliminându-se doar referinţa la ediţia retrasă. (...)”; - pentru punctul 11 din contestație: „Concluzie: se corectează eroarea materială, actualizarea referinţei la SR EN IEC 61547:2023, prin erată; (...)”; - pentru punctul 13 din contestație: „Prin urmare, se corectează eroarea materială prin publicarea Breviarelor de calcul luminotehnic corecte, în concordanţă cu situaţia din Anexa 1 - Centralizator”. Ținând seama că aceste remedieri se regăsesc doar în punctul de vedere (postat pe SEAP) Consiliul le va admite și, întrucât procedura de atribuire este suspendată, va obliga autoritatea contractantă la publicarea lor în SEAP cu aplicarea dispozițiilor art. 55 alin. (1) din HG nr. 395/2016, potrivit cărora: „În cazul în care, după publicarea unui anunţ, intervin anumite modificări faţă de informaţiile deja publicate, autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite spre publicare un anunţ de tip erată la anunţul iniţial, care trebuie să fie publicată nu mai târziu de 3 zile lucrătoare înainte de data stabilită pentru depunerea ofertelor sau cererilor de participare”. Ținând seama de cele expuse, în continuare, Consiliul se va pronunța cu privire la celelalte puncte din contestație, asupra cărora autoritatea contractantă nu a fost de acord cu remedierea lor conform celor solicitate de către societatea ... SA. Astfel, critica de la punctul 1 se referă la fișa tehnică Nr. 1 - Aparate de iluminat stradal cu LED, unde la punctul 1.6 se solicita: „1.6 (Clasa de izolaţie electrică: II”, societatea ... SA susținând că, din punct de vedere tehnic şi normativ, standardul de referinţă european aplicabil şi adoptat la nivel naţional este SR EN 60598-1 (Corpuri de iluminat. Cerinţe generale şi încercări), act normativ care reglementează şi validează ambele clase de

Pagina 6 din 22 izolaţie ca fiind opţiuni tehnologice perfect sigure şi destinate iluminatului stradal. De asemenea, afirmă că Clasa I de izolaţie asigură protecţia împotriva şocurilor electrice prin combinarea izolaţiei de bază cu un sistem de protecţie suplimentar, respectiv legarea la pământ prin conductorul de protecţie, în timp ce Clasa II se bazează pe o izolaţie dublă sau întărită, fără a depinde de împământare, menționând că ambele metode sunt recunoscute ca fiind egale ca nivel de siguranţă pentru utilizatori şi personalul de întreţinere. În opinia contestatoarei, din punct de vedere practic, utilizarea Clasei I aduce chiar avantaje tehnice majore în infrastructura existentă din România, prezentând argumentele sale în acest sens, astfel că restricţionarea la o singură clasă reprezintă o preferinţă pur subiectivă şi nefundamentată tehnic. Pentru toate aceste motive, de fapt şi de drept, societatea ... SA solicită reformularea cerinţei privind clasa de izolaţie astfel încât aceasta să devină permisivă, respectiv: „Clasa de izolaţie electrică: Clasa II sau Clasa I". De partea cealaltă, în apărarea menținerii acestei cerințe tehnice, autoritatea contractantă, în punctul său de vedere său de vedere, în cadrul căruia precizează că a fost emis cu concursul proiectantului, prezintă următoarele argumente: «Alegerea Clasei II este motivată expres în Proiectul tehnic (P.Th.. pag. 24 — secţiunea „Clasa de izolaţie electrică"). Clasa II asigură protecţia împotriva şocului electric prin izolaţie dublă/întărită, independent de existenţa şi integritatea conductorului de protecţie (PE). Clasa I depinde critic de continuitatea PE: dacă legătura la pământ se întrerupe, carcasa aparatului poate ajunge sub tensiune, devenind pericol direct de electrocutare pentru public şi pentru personalul de întreţinere. Argumentul contestatorului se sprijină pe premisa — nedovedită — că reţelele de împământare sunt funcţionale. în realitatea infrastructurii de iluminat (stâlpi vechi, mediu rural/drumuri comunale), prizele de pământ şi continuitatea PE sunt frecvent degradate, incomplete sau nefuncţionale, din cauza coroziunii, a execuţiei vechi şi a furtului conductorilor de cupru, aspect reieşit şi din studiul situaţiei existente din teren. Proiectul tehnic reţine tocmai acest aspect (pag. 24): conexiunile electrice sunt expuse în timp la umiditate, coroziune, vibraţii şi îmbătrânire. Autoritatea nu poate garanta verificarea periodică a rezistenţei de dispersie la fiecare stâlp, pe toată durata de viaţă a investiţiei (estimată la cca 24 de ani). Clasa II elimină dependenţa de o resursă terţă necontrolabilă şi reduce costurile de mentenanţă prin urmare este un parametru de calitate superior celui solicitat de contestator. Cât priveşte protecţia la supratensiuni invocată de contestator, aceasta este asigurată în proiect printr-un dispozitiv separat de protecţie la supratensiune (SPD), prevăzut distinct în Fişa tehnică şi motivat la pag. 27 din P.Th., independent de clasa de izolaţie. Argumentul „Clasa I protejează mai bine la

Pagina 7 din 22 fulgere" este astfel lipsit de obiect, întrucât funcţia de protecţie la supratensiune este îndeplinită de SPD-ul dedicat, nu de traseul de împământare al carcasei. Diversitatea produselor în piaţa şi caracterul nerestrictiv Pentru iluminatul stradal LED, Clasa II este soluţia constructivă standard, dominantă pe piaţă, oferită curent de marea majoritate a producătorilor de prim rang (Schreder, Signify/Philips, Lug, Fivep, AEC, Disano ş.a.). Cerinţa nu indică o marcă, un model sau un procedeu de fabricaţie, ci o caracteristică de protecţie electrică deschisă întregii pieţe. Prin urmare, cerinţa nu „elimină un număr semnificativ de producători”. Față de explicații tehnice de mai sus, Consiliul apreciază că autoritatea contractantă a respectat prevederile art. 154 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, precum și pe cele ale art. 155 alin. (1) și (6) din același act normativ, citate anterior. Important de reținut este și faptul că, deși a cunoscut explicațiile autorității cu privire la această cerință tehnică, societatea contestatoare nu a adus niciun argument care să le combată. Critica de la punctul 2 din contestație, se referă la fișa tehnică Nr. 1 - Aparate de iluminat stradal cu LED, respectiv la cerința de la punctul 1.10: „Temperatura ambientală de funcţionare: interval minim -40 ...+55°C”. În opinia sa, impunerea unei temperaturi de +55° este o cerinţă restrictivă menită să restrângă concurența, menționând că temperatura maximă absolută din istorie atinsă pe teritoriul României a fost de 44,5°C, înregistrată la Ion Sion, lângă Brăila pe data de 10 august 1951, considerând că cerinţa nu justifică necesitatea beneficiarului și impunerea ca un corp de iluminat să funcţioneze într-un interval de temperatură așa de mare. De asemenea, contestatoarea precizează că funcţionarea aparatelor de iluminat public are loc pe perioada nopţii, când temperaturile exterioare sunt semnificativ mai reduse decât valorile maxime diurne, susținând că temperatura maximă ambientală la care sunt expuse efectiv echipamentele în timpul funcţionării este considerabil inferioară valorilor extreme înregistrate pe timpul zilei. În aceste condiții, societatea ... SA solicită modificarea a cerinței de temperatură maximă de funcționare la 50°C, aspect prin care s-ar corela cu cerinţa aplicabilă și în cazul celorlalte aparate. Față de afirmațiile de mai sus ale contestatoarei, autoritatea prezintă următoarele explicații: «Critica porneşte de la o confuzie tehnică. Temperatura ambientală de funcţionare declarată de producător (Ta) nu se raportează la recordurile meteorologice naţionale, ci reprezintă capacitatea echipamentului de a funcţiona în siguranţă şi cu menţinerea parametrilor declaraţi. în condiţiile reale de exploatare. Temperatura din interiorul şi de la suprafaţa unui aparat de iluminat montat pe stâlp depăşeşte semnificativ temperatura aerului, ca urmare a: expunerii directe la radiaţia solară pe timpul zilei (carcasa metalică se încălzeşte mult peste temperatura aerului), acumulărilor termice locale şi, mai ales, a căldurii disipate de componentele electronice interne (LED-uri, driver). De

Pagina 8 din 22 aceea, Ta maximă a echipamentului nu poate fi asimilată temperaturii maxime a aerului măsurate la staţia meteo. Argumentul „funcţionării pe timp de noapte" este. de asemenea, eronat: aparatul este expus pe durata întregii zile la radiaţie solară, iar componentele sale ating regimul termic maxim chiar în funcţionare, prin autoîncălzire. Pragul de +55 °C este o caracteristică de performanţă şi durabilitate care reduce riscul de defectare prematură şi asigură fiabilitatea pe durata de viaţă (estimată la cca 24 de ani de exploatare, conform P.Th.). Reducerea cerinţei la +50 °C ar diminua marja de siguranţă termică, cu efect direct asupra duratei de viaţă a driverului şi a menţinerii fluxului luminos (parametri asumaţi faţă de finanţator).» Consiliul va admite această critică și va obliga autoritatea contractantă la modificarea intervalului parametrului în discuție astfel încât valoarea cu plus să fie de 50°C, în corelare cu temperaturile maxime absolută din istorie atinse pe teritoriul României, cea propusă de către contestatoare fiind chiar mai mare de 44,5°C. Legat de acest aspect, Consiliul ține seama de faptul că autoritatea nu a prezentat probe care să justifice neacceptarea valorii de +50 °C, față de cea de 55 °C, pe care a menționat-o în documentația de atribuire, ci doar simple susțineri. În concluzie, Consiliul va obliga autoritatea contractantă la modificarea cerinței: „Temperatura ambientală de funcţionare: interval minim -40 ...+55°C” în „Temperatura ambientală de funcţionare: interval minim -40 ...+50°C”. Critica de la punctul 3 din contestație vizează tot fișa tehnica Nr. 1 - Aparate de iluminat stradal cu LED, cerința de la punctul 1.12: „Eficienţa luminoasă pentru întregul aparat de iluminat (include pierderile prin driver şi sistemul optic): minim 175 Im/W, demonstrată prin raport fotometric pentru puterea instalată propusă”, societatea ... SA solicitând modificarea acestei specificaţii tehnice prin reducerea pragului minim al eficienţei luminoase de la 175 lm/W la 160 lm/W pentru întregul aparat de iluminat, justificând că diferenţa dintre 160 lm/W şi 175 lm/W este relativ redusă din punct de vedere al consumului energetic şi nu este demonstrată ca având un impact determinant asupra performanţei sistemului de iluminat, asupra costurilor de exploatare sau asupra indicatorilor tehnico-economici ai investiţiei. Consiliul va admite și această critică, motivat de faptul că, potrivit literaturii de specialitate, valoarea minimă de 160 lm/W a eficienței luminoase pentru becurile LED reprezintă categoria premium de iluminat ultra-eficient, încadrându-se de regulă în noua clasă energetică A sau B conform standardelor Uniunii Europene. În aceste condiții, Consiliul nu va reține ca întemeiată afirmația autorității potrivit căreia pragul de 175 lm/W nu este restrictiv, existând „numeroşi producători de prim rang” care ating şi depășesc această valoare, întrucât, pe de o parte, legislația achizițiilor publice nu are în vedere doar

Pagina 9 din 22 „producători de prim rang”, iar pe de altă, obiectul acestui contract se referă la modernizarea sistemului de iluminat public în ..., care nu presupune o complexitate ridicată. Prin urmare, întrucât autoritatea nu a prezentat argumente care să demonstreze necesitatea impunerii valorii minime de 175 lm/W pentru eficiența luminoasă, Consiliul va obliga autoritatea contractantă la modificarea cerinței: „Eficienţa luminoasă pentru întregul aparat de iluminat (include pierderile prin driver şi sistemul optic): minim 175 lm/W, demonstrată prin raport fotometric pentru puterea instalată propusă”” în „Eficienţa luminoasă pentru întregul aparat de iluminat (include pierderile prin driver şi sistemul optic): minim 160 lm/W, demonstrată prin raport fotometric pentru puterea instalată propusă”. Critica de la punctul patru din contestație se referă la cerința de la punctul 1.14 din aceeași fișă tehnică nr. 1, respectiv: „Prevăzut cu conector tip baioneta care să permită întreruperea automată a alimentării electrice în momentul deschiderii compartimentului electric”. În opinia societății ... SA această cerinţă este restrictivă, disproporţionată şi contrară principiilor tratamentului egal, nediscriminării şi proporţionalităţii prevăzute de Legea nr. 98/2016, întrucât nu descrie o performanţă sau o funcţionalitate necesară îndeplinirii contractului, ci impune în mod expres o anumită soluţie constructivă. Față de acest aspect, contestatoarea solicită modificarea specificaţiei tehnice în sensul reformulării acesteia astfel: „Aparatul de iluminat trebuie să permită efectuarea în condiţii de siguranţă a operaţiunilor de mentenanţă asupra compartimentului electric, prin soluţia constructivă adoptată de producător, cu respectarea standardelor SR EN 60598-1 şi SR EN 60598-2-3”. În replică, autoritatea menționează că una dintre cerinţele fundamentale impuse activităţii de proiectare de Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii este siguranţa şi accesibilitatea în exploatare, iar „conectorul tip baionetă realizează decuplarea automată a aparatului de la alimentarea cu energie electrică în momentul deschiderii compartimentului electric, oferind protecţie împotriva electrocutării personalului de mentenanţă”. Consiliul va admite critica de mai sus, deoarece scopul este de întrerupere automată a alimentării electrice în momentul deschiderii compartimentului electric în condiții de siguranță a personalului de exploatare şi mentenanţă prin evitarea accesului la componente aflate sub tensiune în timpul intervențiilor asupra aparatului de iluminat, indiferent de metodă tehnică utilizată. Legat de acest aspect, Consiliul ține seama de explicația contestatoarei potrivit căreia acest obiectiv poate fi realizat prin multiple soluţii tehnice echivalente, respectiv sisteme de deconectare automată, sisteme de izolare a componentelor electrice, conectori rapizi, sisteme

Pagina 10 din 22 interlock sau alte dispozitive de protecţie conforme cu standardele aplicabile, care nu a fost infirmată de către autoritate. De altfel, Consiliul constată că autoritatea contractantă nu a prezentat dovezi care să justifice faptul că doar prin metoda utilizării unui conector tip baionetă se poate asigura nivelul de siguranţă urmărit. Față de cele expuse, Consiliul va respinge ca neîntemeiată afirmația autorității potrivit căreia cerința nu descrie o formă constructivă proprietară, ci o funcție obiectivă, deoarece prin solicitarea „tip baioneta„ impune doar acest procedeu, aspect contrar prevederilor art. 156 alin. (2) din Legea nr. 98/2016: „Cu excepţia cazului în care acest lucru este justificat de obiectul contractului, specificaţiile tehnice nu precizează un anumit producător, o anumită origine sau un anumit procedeu care caracterizează produsele sau serviciile furnizate de un anumit operator economic şi nici nu se referă la mărci, brevete, tipuri, la o origine sau la o producţie specifică, care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau produse.”  Prin urmare, întrucât, și în acest caz, autoritatea nu a prezentat argumente care să demonstreze că doar metoda folosirii conectorul tip baionetă este unică pentru protecţia împotriva electrocutării personalului de mentenanţă, Consiliul va obliga autoritatea contractantă la înlocuirea cerinței: „Prevăzut cu conector tip baioneta care să permită întreruperea automată a alimentării electrice în momentul deschiderii compartimentului electric” cu „Aparatul de iluminat trebuie să permită efectuarea în condiţii de siguranţă a operaţiunilor de mentenanţă asupra compartimentului electric, prin soluţia constructivă adoptată de producător, cu respectarea standardelor SR EN 60598-1 şi SR EN 60598-2-3”. Critica de la punctul 5 din contestație este formulată împotriva cerinței de la pct. 1.14 a fișei tehnice Nr. 1,prin care se solicită: „Compartimentul optic echipat cu dispersor din sticla clară, plană, securizată.” În opinia contestatoarei, impunerea ca difuzorul aparatului să fie doar din sticlă este restrictivă, atât prin faptul ca limitează concurența impunând un singur tip de difuzor, cât și prin faptul ca nu este conform cu cerinţele ghidului de finanţare prin care este stipulat ca sunt acceptate și difuzoare din policarbonat tratat UV, prezentând argumentele sale referitoare la faptul că dispersorul din policarbonatul tratat UV va asigura aceleşi performanţe tehnice ca cel din sticla clară, plană, securizată. În urma prezentării argumentelor sale, societatea ... SA solicită să fie permisă să utilizarea aparatelor de iluminat prevăzute cu dispersor din policarbonat conforme cu standardele de calitate IP66 și IK09 și cu certificarea „ENEC PLUS” care garantează performanța aparatului de iluminat privind degradarea fluxului luminos solicitat.

Pagina 11 din 22 Potrivit Ghidul de finanţare a Programului privind creşterea eficienţei energetice a infrastructurii de iluminat public, din 05.11.2024, la art. 11 alin. (1) lit. f) se menționează: „Corpurile de iluminat ce urmează a fi montate prin proiect vor îndeplini următoarele cerinţe minime: (…) f) rezistenţa la impact a întregului aparat de iluminat: IK08-IK10; elementul difuzant: sticlă sau policarbonat stabilizat UV”. Prin urmare, raportat la acest ghid de finanțare, Consiliu va respinge ca neîntemeiate toate susținerile autorității referitoare la faptul că policarbonatul (chiar tratat UV) este inferior sticlei, întrucât, prin conjuncția „sau”, se permite atât folosirea sticlei, cât și a policarbonatului stabilizat UV. Față de cele prezentate anterior, Consiliul va admite critica în discuție și va obliga autoritatea contractantă la modificarea cerinței: „Compartimentul optic echipat cu dispersor din sticla clară, plană, securizată” în „Compartimentul optic echipat cu dispersor din sticla clară, plană, securizată sau din policarbonat conform cu standardele de calitate IP66 și IK09 și cu certificarea ENEC PLUS. Critica de la punctul 6 din contestație se referă la fișa tehnica Nr. 1 - Aparate de iluminat stradal cu LED, unde la punctul 1.14 se solicită: „Managementul termic se va realiza fară a utiliza striaţii sau decupaje pe exteriorul aparatului (pentru evitarea acumularii de praf şi frunze)”, contestatoarea susținând, printre altele, că justificarea invocată de către autoritatea contractantă, respectiv evitarea acumulării de praf şi frunze, este generală, nedemonstrată şi disproporţionată în raport cu scopul urmărit. Față de explicațiile aduse, contestatoarea solicită «obligarea autorităţii contractante la eliminarea sau reformularea acesteia într-o manieră conformă cu legislaţia aplicabilă, cum ar fi „Pentru managementul termic se acceptă orice soluţie tehnică care asigură performanţele solicitate, fără a impune restricţii privind configuraţia sau forma constructivă a aparatului de iluminat"». În justificarea menținerii acestei cerințe, singurul impediment, arătat de către autoritatea contractantă, este acumularea de praf, frunze şi reziduuri, care, în timp, ar îngreunează extragerea rapidă a căldurii produse de LED-uri prin carcasă, precum și faptul că ar exista un praf abundent din cauza lipsei asfaltului pe toate căile de rulare. Însă, autoritatea contractantă nu prezintă rigorile care ar rezulta din vreun standard, care să determine impunerea anumitor variante constructive. În concluzie, în lipsa unor argumente temeinice, raportat la aceleași dispoziții legale citate mai sus care prevăd obligațiile autorității contractante în stabilirea cerințelor documentației de atribuire, Consiliul va admite și această critică și va obliga autoritatea contractantă la reformularea acestei cerințe prin eliminarea sintagmei „fără a utiliza striaţii sau decupaje pe exteriorul aparatului”.

Pagina 12 din 22 La punctul 8 din contestație, societatea critică următoarea cerință din fișa tehnica Nr. 1, de la pct. 3.4: „Se va prezenta certificat de conformitate privind directiva RoHS 2011/65/CE emis de către un organism de certificare acreditat. Se va prezenta acreditarea organismului de certificare”. Societatea contestatoare consideră că prin impunerea exclusivă a unui certificat emis de un organism de certificare acreditat, fără a permite alte modalităţi de dovedire a conformităţii, autoritatea contractantă restrânge în mod nejustificat accesul operatorilor economici la procedură, favorizând indirect anumiţi producători sau furnizori care deţin astfel de documente, deşi acestea nu sunt obligatorii din punct de vedere legal. Față de această cerință, pentru a nu limita libera participare a ofertanţilor, societatea ... SA solicită modificarea cerinţei de mai sus „prin acceptarea ca echivalent a unei declaraţii de conformitate RoHS, cu respectarea directivei RoHS 2011/65/CE.” În susținerea cererii sale, contestatoarea invocă Directiva RoHS 2011/65/UE (transpusă în legislaţia naţională prin HG nr. 322/2013), care stabileşte obligaţia producătorilor de a asigura conformitatea produselor şi de a emite o declaraţie UE de conformitate, pe propria răspundere, ca instrument principal de atestare a respectării cerinţelor privind restricţionarea substanţelor periculoase. În opinia sa, legislaţia aplicabilă nu impune, ca regulă generală, certificarea conformităţii de către un organism terţ acreditat, aceasta fiind o opţiune şi nu o obligaţie. În soluționarea acestei critici sunt considerate relevante prevederile Directivei 2011/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2011 privind restricțiile de utilizare a anumitor substanțe periculoase în echipamentele electrice și electronice, stipulează la art. 4, art. 7 și art. 13 următoarele: „Articolul 4 Prevenirea (1) Statele membre se asigură că EEE introduse pe piață, inclusiv cablurile și piesele de schimb pentru repararea sau reutilizarea acestora ori pentru îmbunătățirea funcțiilor sau mărirea capacității acestora, nu conțin substanțele enumerate în anexa II. Articolul 7 Obligațiile producătorului Statele membre se asigură că: (a) atunci când introduc EEE pe piață, producătorii se asigură că acestea au fost proiectate și fabricate în conformitate cu cerințele stabilite la articolul 4; (b) producătorii întocmesc documentația tehnică solicitată și aplică procedura de control intern al producției prevăzută în modulul A din anexa II la Decizia nr. 768/2008/CE sau contractează efectuarea acesteia; (c) în cazul în care s-a demonstrat conformitatea EEE cu cerințele aplicabile prin procedura menționată la litera (b), producătorii întocmesc o declarație de conformitate UE și aplică marcajul CE pe produsul finit. În cazul în care alte dispoziții aplicabile din legislația Uniunii impun realizarea unei proceduri de

Pagina 13 din 22 evaluare a conformității care este cel puțin la fel de strictă, conformitatea cu cerințele de la articolul 4 alineatul (1) din prezenta directivă poate fi demonstrată în contextul procedurii respective. Poate fi întocmită o singură documentație tehnică (...). Articolul 13 Declarația de conformitate UE (1) Declarația de conformitate UE stipulează faptul că s-a demonstrat îndeplinirea cerințelor specificate la articolul 4.” Aparatele de iluminat stradal cu LED, la care se referă cerința criticată, fac parte, potrivit Anexei nr. 1 a directivei invocată (intitulată „Categorii de EEE care fac obiectul prezentei directive”), din „Echipamentele de iluminat” prevăzute la pct. 5. De asemenea, sunt considerate relevante și dispozițiile art. 49 și art. 50 din Legea nr. 98/2016, potrivit cărora: „Art. 49 - (1) Autoritățile contractante au obligația să acorde operatorilor economici un tratament egal și nediscriminatoriu și să acționeze într-o manieră transparentă și proporțională. (2) În măsura în care intră sub incidența anexelor 1, 2, 4 și 5, 6 și 7 la Apendicele I al Uniunii Europene la AAP și a celorlalte acorduri internaționale care prevăd obligații în sarcina Uniunii Europene, autoritățile contractante acordă lucrărilor, produselor, serviciilor și operatorilor economici ai semnatarilor acestor acorduri un tratament egal cu cel acordat lucrărilor, produselor, serviciilor și operatorilor economici din Uniunea Europeană. Art. 50 - (1) Autoritățile contractante nu vor concepe sau structura achizițiile ori elemente ale acestora cu scopul exceptării acestora de la aplicarea dispozițiilor prezentei legi ori al restrângerii artificiale a concurenței. (2) În sensul alin. (1), se consideră că există o restrângere artificială a concurenței în cazul în care achiziția ori elemente ale acesteia sunt concepute sau structurate cu scopul de a favoriza ori dezavantaja în mod nejustificat anumiți operatori economici”. Față de cele mai sus menționate, Consiliul constată că, dispozițiile Directivei 2011/65/UE stabilesc, pentru dovedirea îndeplinirii conformității cu cerințele aplicabile, prezentarea unei declarații de conformitate emisă în condițiile actului normativ menționat. Cu toate acestea, în cadrul documentației de atribuire, a fost limitată posibilitatea dovedirii cerinței privind respectarea Directivei RoHS 2011/65/CE prin prezentarea exclusiv a unor certificate de conformitate elaborate de către un organism de certificare acreditat, fiind eliminată posibilitatea prezentării declarației de conformitate emisă de producător, fără a exista o justificare reală a acestei limitări. Relevant pentru autoritate este ca produsele să fie conforme cu directiva privind restricțiile de utilizare a anumitor substanțe periculoase în echipamentele electrice și electronice, directivă care permite ca aceste verificări să se realizeze în baza documentației tehnice a producătorului. Astfel fiind, nu se justifică impunerea ca dovada respectării condițiilor directivei să se realizeze exclusiv prin prezentarea certificatului de

Pagina 14 din 22 conformitate privind directiva RoHS 2011/65/CE emis de către un organism de certificare acreditat în condițiile celor menționate în directivă. Prin urmare, Consiliul constată că sunt întemeiate criticile contestatorului privind caracterul restrictiv al cerinței în discuție, astfel că va obliga autoritatea contractantă la reformularea cerinței în discuție, așa cum a solicitat contestatoarea, „prin acceptarea ca echivalent a unei declaraţii de conformitate RoHS, cu respectarea directivei RoHS 2011/65/CE.” Critica de la punctul 9 din contestație vizează cerința de la pct. 3.7 al fișei tehnice Nr. 1, respectiv: „Se va prezenta raport de testare privind directiva RoHS 2011/65/CE ce va confirma respectarea standardului SR EN 62321-1:2014, emis de un laborator acreditat; Se va prezenta acreditarea laboratorului”. În susținerea critici sale, societatea ... SA menționează că standardele se aplică pe produsele electrotehnice si descriu metodele de încercare pentru determinarea concentraţiilor de metale grele: SR EN 62321-1:2014 se referă la eşantion ca obiect ce trebuie procesat şi măsurat şi furnizează îndrumări cu privire la procedura de demontare folosită pentru a obţine un eşantion. Față de această cerință, în opinia contestatoarei, standardul solicitat nu este conform cu Directiva ROHS 2011/65/UE și Directiva ROHS 2015/863/UE privind echipamentele electrice si electronice (EEE) din care fac parte si aparatele de iluminat, solicitând eliminarea acesteia întrucât nu este aplicabilă corpurilor de iluminat și nu reprezintă interes pentru obiectul prezentei proceduri de achiziție publică. În soluționarea acestei critici, Consiliul ține seama de faptul că anterior (critica de la pct. 8) a admis acceptarea ca echivalent a unei declaraţii de conformitate RoHS, cu respectarea directivei RoHS 2011/65/ CE. Pe cale de consecință, va admite solicitarea contestatoarei și va obliga autoritatea la eliminarea cerinței de la pct. 3.7 din fișei tehnice Nr. 1. Următoarea critică, de la punctul 12 din contestație, se referă la fișa tehnică Nr. 1, respectiv la cerința 3.14: „Se va prezenta raport de testare pentru determinarea coeficienţilor aerodinamici specifici aparatelor de iluminat stradale prin încercări în tunelul de vânt. Testul va fi efectuat pentru cel puţin 5 poziţii de încercare. Testul se va realiza în condiţii de vânt de minim 180 km/h”. În opinia contestatoarei, corpurile de iluminat nu se testează aerodinamic în tunel de vânt, testarea aparatelor de iluminat se realizează conform standardului de corpuri de iluminat SR EN 60598-2-3, care reglementează testele pentru acest tip de echipamente. De asemenea, susține că pentru înălțimi mai mici de 8 m, corpurile de iluminat se testează la o viteză a vântului de 163 km/h, iar pentru înălțimi cuprinse între 8 și 15 m, se testează la o viteză a vântului de 188 km/h, astfel că solicitarea de testare pentru o viteză a vântului de 180 km/h nu este conținută de standardul „SR EN 60598-2-3:2004”.

Pagina 15 din 22 Față de argumentele aduse, contestatoarea solicită obligarea autorităţii contractante la modificarea cerinţei privind testarea la acţiunea vântului, astfel încât aceasta să fie corelată exclusiv cu prevederile standardului SR EN 60598-2-3 şi cu înălţimea de montaj prevăzută în proiect, respectiv 8m, fără impunerea unor cerinţe suplimentare care depăşesc cerinţele standardului aplicabil. Autoritatea contractantă susține că afirmația contestatoarei este eronată tehnic, întrucât confundă două încercări distincte. În opinia ei, determinarea coeficientului aerodinamic/a ariei de expunere la vânt (Cx şi suprafaţa proiectată) se realizează tocmai prin încercări în tunel de vânt (alternativ prin CFD sau date de catalog ale producătorului) şi are ca finalitate dimensionarea corectă a sistemului de prindere şi a consolei, aceasta fiind diferită de încercarea la sarcină statică prevăzută de SR EN 60598-2-3, care verifică rezistenţa ansamblului la acţiunea vântului folosind o valoare a coeficientului aerodinamic. De asemenea, menționează că, potrivit SR EN 60598-2-3 (Corpuri de iluminat - Partea 2-3: Corpuri de iluminat pentru iluminatul public), sistemul de prindere trebuie dimensionat pentru acţiunea vântului asupra suprafeţei proiectate, sarcina fiind determinată în funcţie de suprafaţa expusă, coeficientul aerodinamic şi viteza vântului, iar în lipsa determinării coeficientului aerodinamic, standardul prevede utilizarea valorii implicite Cd = 1,2. Autoritatea afirmă că, tocmai pentru a evita supradimensionarea (folosirea valorii acoperitoare 1,2) și pentru a dimensiona corect prinderea, este utilă determinarea reală a coeficientului aerodinamic prin încercări în tunel de vânt, precizând că cele două încercări nu se exclud, ci se completează, iar cât priveşte viteza, valorile sunt apropiate şi coerente: pentru înălţimi de montaj de 8-15 in, SR EN 60598- 2-3 prevăzând încercarea la cca 52 m/s (~ 188 km/h), iar cerinţa fișei (minim 180 km/h) se încadrează în acest registru, fiind chiar mai puţin severă decât valoarea standardului pentru categoria de înălţime aplicabilă (8 şi 9 m, conform P.Th. pag. 20). Așa cum a arătat contestatoarea, dar și autoritatea contractantă standardul SR EN 60598-2-3/2004 stabilește faptul că în funcție de înălțimea de montaj se determină viteza la vânt la care trebuie testat aparatul de iluminat, respectiv: „v = 45 m/s (163 km/h) pentru înălțimi mai mici de 8 m. v = 52 m/s (188 km/h) pentru înălțimi cuprinse între 8 m și 15 m; v = 57 m/s (205 km/h) pentru înălțimi mai mari 15 m.” Raportat la aceste prevederi ale standardului, este evident că modul de formulare a cerinței nu este în concordanță cu acestea. Pe de altă parte, conform susținerii contestatoarei, neinfirmată de către autoritate, înălțimea de montaj prevăzută în proiect este 8m. Prin urmare se impune ca autoritatea contractantă să coreleze cerința cu prevederile standardului în ceea ce privește viteza la vânt la care trebuie

Pagina 16 din 22 testat aparatul, fără a introduce valori care nu izvorăsc din conținutul acestuia precum cea de minim 180 km/h. În fapt, autoritatea contractantă nu a adus nicio justificare reală a motivelor pentru care nu s-a conformat prevederilor standardului și a impus o valoare privind viteza de testare la vând în afara celor prevăzute de acesta. În consecință, critica pe acest aspect va fi admisă, astfel că autoritatea va fi obligată în a modifica cerința în discuție conform prevederilor standardului SR EN 60598-2-3/2004. Critica de la punctul 13 (repetat) din contestație, deci, practic 14, se referă la cerința de la punctul 1.13 din fișa tehnică Nr. 4 - Sistem de telegestiune iluminat public, formulată astfel: „SERVER: Serverul local va fi afişat pe harta sistemului de telegestiune conform coordonatelor GPS de la instalare. La selecţia serverului de pe harta se vor afișa informaţii esenţiale despre acesta: - Starea curenta - Starea şi calitatea comunicaţiei - Coordonatele de localizare - Capacitatea de stocare disponibilă interogare - Sarcina procesorului la interogare - Istoricul de activitate, alerte, avarii ţi mentenanţă - Liniile de comunicaţie stabilite cu echipamentele din teren - Alerte privind starea echipamentului - Alerte de securitate cibernetici, dacă serverul participă la o reţea locală. În aplicaţia de telegestiune se vor putea anexa documentaţii relevante (manuale de instalare, brosuri/fişe tehnice, rapoarte de service, etc.) Se vor prezenta capturi de ecran care să demonstreze funcţionalitatea.” Față de această cerință, societatea ... SA este nemulțumită de modul specific şi cumulativ în care au fost definiţi aceşti parametri hardware, fiind limitată, în opinia sa, concurenţa de pe piaţă. Astfel, condiţionarea tehnică prin parametri fizici de monitorizare locală nu aduce niciun beneficiu operaţional în exploatarea iluminatului public, având doar un rol de excludere a concurenţei, susținând că cerinţele, așa cum au fost formulate la punctul 1.13, sunt aplicabile doar în cazul ofertării unei soluţii cu server fizic, fiind excluse orice oferte care propun o soluţie tehnică cu server tip cloud. Contestatoarea susține că soluţia cu server tip cloud, pe lângă caracterul mai fiabil şi accesibil de pe orice terminal, aduce şi un beneficiu financiar autorităţii, care nu mai este obligată să achiziţioneze un dispozitiv fizic de tip hardware, echipat cu softul aferent. În concluzie, societatea ... SA solicită „reformularea cerinţelor şi acceptarea ca SIMILAR a soluţiilor cu Server Cloud, să se elimine cerinţele specifice de monitorizare hardware internă pe hartă şi să se specifice că accesul la sistem se face printr-o interfaţă web securizată, accesibilă din orice terminal, pe baza de user și parolă”.

Pagina 17 din 22 Față de această critică, autoritatea afirmă că cerinţa serverului local nu este o preferinţă subiectivă, ci decurge dintr-o necesitate obiectivă, deoarece nu plăteşte în prezent şi nu îşi doreşte să plătească abonamente pentru transfer de date sau servicii de procesare şi stocare a datelor în cloud, iar comunicaţia dintre serverul local şi echipamentele din teren (controlere/puncte de aprindere) se realizează prin tehnologii care nu generează costuri recurente de comunicaţie şi nu presupun taxe de licenţă sau de utilizare a spectrului, respectiv: - comunicaţie radio în banda de frecvenţă liberă 863-873 MHz (bandă de uz nelicenţiat, fară taxe şi tară abonament); sau - comunicaţie prin liniile de alimentare existente, care folosesc infrastructura electrică deja instalată, tară reţele de comunicaţie suplimentare. În concluzie, autoritatea susține că arhitectura propusă elimină costurile recurente de tip abonament de date sau cartele SIM şi abonamente cloud, iar, pe lângă avantajul financiar, aceste tehnologii asigură o comunicaţie locală, autonomă, care funcţionează independent de disponibilitatea internetului. Consiliul nu va admite această solicitare a contestatoarei, întrucât consideră că explicațiile autorității contractante sunt edificatoare în a justifica necesitatea obiectivă pe acest aspect, cu atât mai mult cu cât societatea ... SA nu a prezentat argumente care să combată cele detaliate de către ... Critica numărul 15 din contestație se referă la Fisa tehnica nr. 3 - Punct de aprindere trifazat cu Gateway, punctele: - 3.2. „Se va prezenta certificat de conformitate a punctului de aprindere dotat cu sistem de telegestiune, conform directivelor esenţiale ce va confirma respectarea următoarelor standarde: EN 61439-1, EN 61439, EN 61439-1, EN 60068-2-1, EN 60068-2-2, EN 62262, EN 60529 emis de către un organism de certificare acreditat în conformitate cu EN ISO/CEI 17065:2013; Se va prezenta acreditarea organismului de certificare”; -3.3: „Punctul de aprindere dotat cu sistem de telegestiune va fi fabricat sub supravegherea unui organism acreditat. Se va prezenta licenţa de utilizare a mărcii de conformitate emisă de către organismul acreditat în conformitate cu EN ISO/CEI 17065:2013, care efectuează controlul producţiei”. Contestatoarea susține că aceste cerinţe sunt restrictive, nejustificate şi de natură să limiteze în mod artificial concurenţa, încălcând principiile fundamentale prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, respectiv nediscriminarea, tratamentul egal şi proporţionalitatea. În opinia sa, standardul SR EN ISO/CEI 17065:2013 stabileşte cerinţe pentru organismele care certifică produse, procese şi servicii, fiind aplicabil exclusiv organismelor de certificare şi nu producătorilor sau produselor în sine. Prin urmare, solicitarea ca echipamentele să fie fabricate sub

Pagina 18 din 22 supravegherea unui astfel de organism şi să deţină o licenţă de utilizare a unei mărci de conformitate emisă în baza acestui standard reprezintă o condiţie suplimentară care nu este prevăzută de legislaţia aplicabilă produselor respective şi nu este obligatorie pentru introducerea pe piaţă sau utilizarea acestora. De asemenea, menționează că, în mod uzual, conformitatea echipamentelor electrice şi electronice se demonstrează prin respectarea directivelor europene aplicabile (precum Directiva LVD, EMC, RED, după caz) şi prin emiterea declaraţiei UE de conformitate de către producător, în baza evaluării conformităţii realizate conform procedurilor legale, iar certificarea de către un organism terţ acreditat, în sensul solicitat de autoritatea contractantă, este o opţiune voluntară şi nu o cerinţă obligatorie impusă de cadrul normativ european. În concluzie, societatea ... SA consideră că autoritatea contractantă limitează în mod nejustificat participarea operatorilor economici care oferă produse conforme din punct de vedere legal şi tehnic, dar care nu deţin certificări voluntare de tipul celor solicitate, fiind creat un avantaj competitiv pentru un număr restrâns de producători, ceea ce contravine principiului tratamentului egal şi deschiderii către concurenţă. Având în vedere cele expuse, apreciază că cerinţele prevăzute la punctele 3.2 şi 3.3 sunt nelegale şi restrictive, solicitând eliminarea acestora, precum și orice referire din cadrul fiselor tehnice de prezentare a certificării conforme cu standardul SR EN ISO/CEI 17065:2013 a organismelor de acreditare. Față de criticile contestatoarei, autoritatea afirmă că nicăieri la nivelul proiectului tehnic nu a fost menţionat faptul că EN 1SO/CEI 17065 se aplică producătorilor/produselor, ipoteza contestatoarei fiind eronată, produsele electrice evaluîndu-se atât prin declaraţia pe proprie răspundere a producătorului, cât şi prin certificate/licenţe emise de organisme acreditate conform EN ISO/CEI 17065. Autoritatea susține că există însă o diferenţă esenţială, pe care contestatoarea o ignoră: certificatul/licenţa de utilizare a mărcii de conformitate este acordată în urma certificării produsului pe baza unei scheme de certificare (cf. SR EN ISO/CEI 17067 — principii fundamentale şi scheme de certificare a produselor) şi presupune supravegherea continuă a produselor atestate, menționând că supravegherea implică prelevarea periodică de eşantioane (din producţie şi/sau de pe piaţă) şi supunerea lor activităţilor de determinare, pentru a verifica menţinerea conformităţii şi după atestarea iniţială. Aceasta oferă un nivel de asigurare superior simplei declaraţii pe proprie răspundere. Ținând seama de explicațiile autorității, critica societății contestatoare apare ca fiind neîntemeiată, pe de o parte având în vedere avantajul evident al autorității a achiziționa echipamente certificate, conforme cu standardele minime de performanță, iar pe de altă parte, diversitatea echipamentelor conforme disponibile în piața de profil.

Pagina 19 din 22 Eliminarea necesității prezentării documentației criticate conduce la riscul achiziționării unor echipamente îndoielnice calitativ, care nu asigură îndeplinirea indicatorilor de performanță, și care nu respectă cerințele fundamentale impuse de legislația în construcții. Față de această cerință, lipsește orice argument concret care să justifice solicitarea contestatoarei și care să ateste nelegalitatea acestei cerințe ori caracterul prohibitiv al acesteia, cu unic rol de restricționare nejustificată a participării sale în prezenta procedură, aspect contrar art. 249 - Sarcina probei din Codul de Procedură Civilă, potrivit căruia: „Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege”. Mai mult decât atât, deși autoritatea contractantă a prezentat motivele care au stat la baza modului de stabilire a cerinței, autoarea contestației nu a adus niciun argument care să infirme cele susținute de către achizitoare prin punctul său de vedere la contestație. Critica numărul 16 din contestație vizează fișa tehnica nr. 4 -Sistem de telegestiune, cerința de la pct. 3.2: „Se va prezenta certificat de conformitate pentru intreg sistemul de telegestiune, conform directivelor esenţiale ce va confirma ca sistemul de telegestiune cu toate elementele sale componente (controller punct luminos, punct de aprindere cu telegestiune şi gateway) respecta SR EN 61439-5:2012, SR EN 61000-6-3:2007+A1 + AC:2012, SR EN 55032:2015 +AC:2016, SR EN 55011:2016 + A1:2017, SR EN IEC 61000-3-2:2019, SR EN 61000-3- 3:2014, SR EN IEC 61000-6-1:2019, SR EN 55035:2017, SR EN 61000-4- 2:2009, SR EN 61000-4-3:2006 + Al:2018 + A2:2011, SR EN 61000-4- 4:2013, SR EN 61000-5:2015, SR EN 61000-4-6:2014, SR EN 61000-4- 8:2010, SR EN 61000-4-11:2015, SR EN 60068-2- 1:2007, SR EN 60068- 2-2:2008, 62262:2004, SR EN 60529:1995 + A1:2003 + A2:2015 + AC:2017 + AC:2019 emis de către un organism de certificare acreditat în conformitate cu SR EN ISO/CEI 17065:2013; Se va prezenta acreditarea organismului de certificare.” Contestatoare afirmă că, similar punctului anterior din cadrul contestatiei, apreciază ca fiind nejustificată şi restrictivă și această cerință, fiind de natură să limiteze, în mod artificial, concurența și să încalce prevederile Legii nr. 98/2016. În opinia sa, această cerinţă favorizează implicit anumiţi producători care deţin certificări voluntare, în detrimentul altor operatori economici care oferă produse conforme, dar care nu au parcurs un astfel de proces opţional. Prezentând argumentele în susținerea criticilor sale, contestatoarea solicită eliminarea acestor cerinţe, precum si orice referire din cadrul fisei tehnice de prezentare a certificării conforme cu standardul SR EN ISO/CEI 17065:2013 a organismelor de acreditare. Întrucât, și în acest caz, societatea ... SA a solicitat eliminarea oricărei referiri la respectarea standardului SR EN ISO/CEI 17065:2013 de către organismele de acreditare, pe baza raționamentului expus în soluționarea

Pagina 20 din 22 observației de la pct. 15, precum și raportat la explicațiile autorității contractante (necombătute de către contestatoare), Consiliul va respinge ca neîntemeiată și această critică. Critica numărul 17 din contestație se referă la fișa tehnică nr. 2 - Controller punct luminos, respectiv cerința de la pct. 3.2: „Se va prezenta certificat ENEC ce va confirma respectarea următoarelor standarde: EN 61347-Îşi EN 61347-2-11 emis de către un organism de certificare 32 acreditat în conformitate cu EN ISO/CEI 17065, împreună cu raportul de testare în baza căruia a fost emis, pentru echipamentul şi nivelul de echipare propuse; Se va prezenta acreditarea organismului de certificare”. Legat de această cerință, contestatoarea solicită eliminarea ei sau reformularea în sensul acceptării oricărui mijloc de probă echivalent care demonstrează conformitatea produselor cu directivele şi standardele aplicabile, precum și eliminarea oricărei referire din cadrul fisei tehnice de prezentare a certificării conforme cu standardul SR EN ISO/CEI 17065 a organismelor de acreditare „similar punctelor 9 si 10 din contestație). Întrucât, și cu privire la această, societatea ... SA a solicitat eliminarea oricărei referiri la standardul SR EN ISO/CEI 17065:2013 a organismelor de acreditare, pe baza raționamentului expus în soluționarea observației de la pct. 15 și pct. 16, precum și raportat la explicațiile autorității contractante (necombătute de către contestatoare), Consiliul va respinge ca neîntemeiată și această critică. Prin critica de la punctul 18 din contestație, societatea ... SA menționează că în documentaţia primită sunt ataşate devizele, însă nu şi reţetarele corespunzătoare, solicitând autorității să pună la dispoziţie reţetarele/analizele de preţ care au stat la baza întocmirii devizelor pentru lucrarea de modernizare a iluminatului public stradal. Consiliul va respinge ca neîntemeiată această solicitare, întrucât, pentru o procedură de lucrări, documentele necesare participantului pentru fundamentarea ofertei de preţ sunt listele de cantităţi (antemăsurătorile) şi formularele de deviz (F1-F5), împreună cu caietul de sarcini şi specificaţiile tehnice, puse la dispoziţie de către autoritatea contractantă. Prin urmare, autoritatea contractantă nu are obligația în a publica reţetarele/analizele de preţ care au stat la baza întocmirii devizelor, deoarece ofertanții au deplină libertate de a-şi prevedea în ofertă propriile consumuri şi tehnologii de execuție, cu respectarea cerinţelor cantitative şi calitative prevăzute în proiectul tehnic și în caietul de sarcini. Luând în considerare aspectele de fapt şi de drept mai sus prezentate, în temeiul art. 26 alin. (5) și (6) din Legea nr. 101/2016, privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, cu modificările și completările ulterioare, pentru considerentele evocate în motivare,

Pagina 21 din 22 Consiliul va admite, în parte, contestația formulată de către societatea ... SA, în contradictoriu cu autoritatea contractantă ..., astfel: - va admite criticile: - de la pct. 7, 10, 11 și 13 din contestație, pe care autoritatea contractantă le-a remediat doar în punctul de vedere; - de la pct. 2, 3, 4, 5, 6, 8, 9, 12, cu aplicarea art. 55 alin. (1) din HG nr. 395/2016, conform celor precizate în motivare; - va respinge, ca neîntemeiate celelalte critici; - va respinge solicitarea de anulare a procedurii de atribuire, întrucât aceasta a fost suspendată conform Încheierii nr. 2287/C6/2257/ 16.06.2026, iar remedierile ce se impun a fi efectuate respectă principiile statuate de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Raportat la modificările/remedierile de mai sus, întrucât procedura de atribuire a fost suspendată, autoritatea contractantă trebuie să aibă în vedere decalarea termenului de depunere a ofertelor, conform dispozițiilor art. 55 alin. (2) din HG nr. 395/2016, coroborat cu cele ale art. 153 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Pentru cele constatate, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite, în parte, contestația formulată de către societatea ... SA, în contradictoriu cu autoritatea contractantă ..., astfel: - admite criticile: - de la pct. 7, 10, 11 și 13 din contestație, pe care autoritatea contractantă le-a remediat doar în punctul de vedere; - de la pct. 2, 3, 4, 5, 6, 8, 9, 12, cu aplicarea art. 55 alin. (1) din HG nr. 395/2016, conform celor precizate în motivare;; - respinge, ca neîntemeiate celelalte critici; - respinge solicitarea de anulare a procedurii de atribuire, întrucât aceasta a fost suspendată conform Încheierii nr. 2287/C6/2257/ 16.06.2026, iar remedierile ce se impun a fi efectuate respectă principiile statuate de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Termen de aplicare: 15 zile de la comunicarea prezentei. Raportat la modificările/remedierile de mai sus, întrucât procedura de atribuire a fost suspendată, autoritatea contractantă trebuie să aibă în vedere decalarea termenului de depunere a ofertelor, conform dispozițiilor art. 55 alin. (2) din HG nr. 395/2016, coroborat cu cele ale art. 153 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Decizia este obligatorie pentru părți în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 și poate fi atacată cu plângere în termen de 10 zile de la comunicare, potrivit dispozițiilor art. 29 din același act normativ. Președinte, Membru, Membru

Pagina 22 din 22

...

... ...