Decizie CNSC 1514/2026

Str. Stavropoleos nr. 6, Sectorul 3, București, România, CP 030084, CIF 20329980, Tel. +40-21-3104641, Fax. +40-21-3104642, Fax. +40-21-8900745, e-mail: office@cnsc.ro, www.cnsc.ro, http://portal.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 1514/C8/1449 Data: 13.05.2026 Prin contestația fără număr de înregistrare la emitent, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 27168/16.04.2026, formulată de către EDIL VAL CONSTRUCT SRL, cu sediul în mun. Bucureşti, sector 2, str. Dumitru Theodor Neculuţa nr. 92, parter, camera 1, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J2005019668405, având CUI RO18154711, reprezentată legal prin dl. Florin Gaulea - administrator şi convenţional prin ŢOCA - Societate civilă de avocaţi, cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură la sediul profesional al ŢOCA - Societate civilă de avocaţi, situat în str. Tunari nr. 77, parter, sector 2, Bucureşti, persoană însărcinată cu primirea actelor fiind av. Mădălina - Beatrice Ţoca, împotriva raportului procedurii de atribuire nr. 27366/07.04.2026, precum și tuturor actelor subsecvente, documente emise de către MUNICIPIUL SIBIU, cu sediul în localitatea Sibiu, str. Brukenthal Samuel nr. 2, județul Sibiu, cod poștal 550178, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii simplificate, organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect „MODERNIZARE ART PARC CETĂȚII”, prin publicarea în SEAP a anunțului de participare simplificat nr. SCN1170885/11.12.2025, se solicită următoarele: - admiterea contestaţiei; - anularea raportului procedurii de atribuire nr. 27366/07.04.2026, precum şi a tuturor actelor subsecvente, inclusiv a adreselor nr. 27724/ 08.04.2026 şi nr. 27730/08.04.2026 privind comunicarea rezultatului procedurii de atribuire, în ceea ce priveşte evaluarea ofertelor depuse de TOTAL NSA AG CONSTRUCT SRL şi EDIL VAL CONSTRUCT SRL; - obligarea autorităţii contractante la continuarea procedurii de atribuire prin reevaluarea ofertelor depuse de TOTAL NSA AG CONSTRUCT SRL şi EDIL VAL CONSTRUCT SRL, precum şi la restabilirea rezultatului procedurii cu respectarea celor reţinute în motivarea deciziei Consiliului, a documentaţiei de atribuire şi a dispoziţiilor legale aplicabile; - obligarea autorităţii contractante la plata cheltuielilor judiciare ocazionate de prezentul demers administrativ-jurisdicţional. Pagina 1 din 2

CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite, în parte, contestația formulată de EDIL VAL CONSTRUCT SRL, în contradictoriu cu MUNICIPIUL SIBIU – PRIMĂRIA MUNICIPIULUI SIBIU, și dispune anularea raportului procedurii și a actelor subsecvente, în ceea ce privește evaluarea și respingerea ofertei depuse de contestatoare, precum și continuarea procedurii prin reevaluarea ofertei acesteia, în termen de 15 zile de la primirea prezentei decizii, cu respectarea celor reținute în motivare, a documentației de atribuire și a dispozițiilor legale aplicabile în materia achizițiilor publice. Respinge, ca nefondată, cererea privind reevaluarea și respingerea ofertei depuse de TOTAL NSA AG CONSTRUCT SRL, pe aspectul analizat. Respinge, ca nedovedite, cheltuielile de judecată, la dosarul cauzei nefiind depuse documente în susținere. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, Redactată în 4 exemplare originale. Pagina 2 din 2

Str. Stavropoleos nr. 6, Sectorul 3, București, România, CP 030084, CIF 20329980, Tel. +40-21-3104641, Fax. +40-21-3104642, Fax. +40-21-8900745, e-mail: office@cnsc.ro, www.cnsc.ro, http://portal.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. .... Data: .... Prin contestația fără număr de înregistrare la emitent, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. (...), formulată de către (...), cu sediul în (...), înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. (...), având CUI (...), reprezentată legal prin dl. (...)- administrator şi convenţional prin (...) - Societate civilă de avocaţi, cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură la sediul profesional al (...) - Societate civilă de avocaţi, situat în (...), persoană însărcinată cu primirea actelor fiind av. (...) (...), împotriva raportului procedurii de atribuire nr. 27366/07.04.2026, precum și tuturor actelor subsecvente, documente emise de către (...), cu sediul în (...), în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii simplificate, organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect „(...)”, prin publicarea în SEAP a anunțului de participare simplificat nr. (...)/11.12.2025, se solicită următoarele: - admiterea contestaţiei; - anularea raportului procedurii de atribuire nr. 27366/07.04.2026, precum şi a tuturor actelor subsecvente, inclusiv a adreselor nr. 27724/ 08.04.2026 şi nr. 27730/08.04.2026 privind comunicarea rezultatului procedurii de atribuire, în ceea ce priveşte evaluarea ofertelor depuse de (...)şi (...); - obligarea autorităţii contractante la continuarea procedurii de atribuire prin reevaluarea ofertelor depuse de (...)şi (...), precum şi la restabilirea rezultatului procedurii cu respectarea celor reţinute în motivarea deciziei Consiliului, a documentaţiei de atribuire şi a dispoziţiilor legale aplicabile; - obligarea autorităţii contractante la plata cheltuielilor judiciare ocazionate de prezentul demers administrativ-jurisdicţional. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația formulată de (...). Pagina 1 din 31

Contestatorul (...) critică respingerea ofertei sale, ca inacceptabilă, pentru neîndeplinirea cerinţei privind experienţa similară, apreciind că autoritatea contractantă a interpretat în mod excesiv de restrictiv documentaţia de atribuire, transformând nelegal cerinţa privind experienţa similară într-o obligaţie de a demonstra executarea unor lucrări identice cu obiectul contractului. În susţinerea criticilor formulate, contestatorul arată că documentaţia de atribuire prevedea o categorie largă şi alternativă de lucrări similare, iar contractele prezentate de aceasta privind lucrări de infrastructură rutieră, drumuri, alei şi canalizare îndeplinesc cerinţa stabilită prin fişa de date, fiind similare din punct de vedere tehnic cu lucrările ce fac obiectul procedurii. Totodată, contestatorul apreciază că autoritatea contractantă a aplicat criterii suplimentare de evaluare, analizând distinct elemente precum spaţii verzi, sisteme de irigaţii, mobilier urban sau lucrări de peisagistică, deşi acestea nu erau prevăzute expres în cadrul cerinţei privind experienţa similară. De asemenea, acesta susţine că autoritatea contractantă a revenit nelegal asupra unor aspecte deja analizate în etapa evaluării tehnice şi a realizat o reevaluare a propunerii tehnice în etapa verificării documentelor-suport aferente DUAE. Contestatorul mai critică faptul că ofertantului declarat câştigător i s-a permis modificarea substanţială a ofertei prin completarea obiectului unor acorduri de subcontractare ulterior depunerii ofertelor, cu încălcarea principiilor tratamentului egal şi transparenţei. În concluzie, (...) solicită anularea rezultatului procedurii şi reevaluarea ofertelor depuse de (...)şi (...). Motivarea integrală a contestației se regăsește în fișierul „[(...)/00075] (...).p7s”, postat de autoritatea contractantă în SEAP la data de 16.04.2026, în cadrul documentelor asociate anunțului de participare simplificat nr. (...)/11.12.2025. Reproducerea în cuprinsul deciziei a ansamblului motivării nu se justifică, din moment ce întreaga contestație poate fi vizualizată liber și gratuit în SEAP de către orice persoană interesată. Prin adresa nr. (...), înregistrată la CNSC cu nr. (...), (...) a transmis punctul său de vedere cu privire la contestația formulată de către (...), prin care susține că solicitările formulate prin contestaţie sunt nefondate, pentru următoarele considerente: - evaluarea ofertelor depuse în cadrul procedurii s-a realizat cu respectarea prevederilor legale în materia achiziţiilor publice; - în mod întemeiat, comisia de evaluare a respins oferta depusă de (...), ca inacceptabilă; - în mod întemeiat, comisia de evaluare a declarat admisibilă oferta depusă de (...)SRL. A. Referitor la susţinerea contestatorului potrivit căreia oferta depusă ar fi fost în mod eronat considerată inacceptabilă pentru neîndeplinirea criteriului de calificare privind experienţa similară, (...) a arătat că respingerea ofertei depuse de (...), ca inacceptabilă, este legală, oportună şi proporţională cu abaterile identificate, întrucât ofertantul nu îndeplineşte cerinţele privind experienţa similară stabilite prin documentaţia de atribuire. Autoritatea contractantă a precizat că cerinţele de capacitate au fost stabilite în limitele art. 178 din Legea nr. 98/2016, în scopul asigurării Pagina 2 din 31

standardului de calitate al lucrărilor. Totodată, s-a arătat că verificarea documentelor-suport reprezintă o etapă obligatorie a procesului de evaluare, iar constatarea lipsei experienţei similare conduce la inacceptabilitatea ofertei. De asemenea, s-a susţinut că această verificare constituie o validare a aptitudinii profesionale a ofertantului şi nu poate fi calificată drept o reevaluare a propunerii tehnice, astfel cum ar fi invocat în mod eronat contestatorul. În acest sens, s-a făcut trimitere la prevederile secţiunii III.1.3.a) – Capacitatea tehnică şi/sau profesională din fişa de date a achiziţiei publicată în SEAP. Autoritatea contractantă a arătat că nivelul minim solicitat pentru experienţa similară a fost stabilit prin raportare la obiectul principal al contractului, respectiv lucrări de reabilitare şi modernizare parc, zone verzi, alei şi reţele edilitare (iluminat ambiental, apă şi/sau canalizare), în valoare de 3.236.066,06 lei fără TVA, conform devizului general estimativ al investiţiei „(...)” şi centralizatorului cheltuielilor pe obiectiv. Pentru demonstrarea experienţei similare, (...) a prezentat documente justificative aferente următoarelor contracte: „Lucrări de reparaţii curente la drumuri, platouri şi alei din (...)”; „Lucrări de reparaţii curente la drumuri, platouri şi alei din (...)”; „Lucrări de întreţinere şi reparaţii curente la covorul asfaltic şi canalizare din (...)”. Comisia de evaluare a constatat că documentele-suport prezentate pentru experienţa similară vizează exclusiv lucrări de reparaţii curente şi întreţinere la obiective militare, apreciind că acestea nu îndeplinesc cerinţa de similaritate stabilită prin fişa de date, care solicită lucrări de construcţii, amenajări sau modernizări. S-a susţinut că lucrările de întreţinere şi reparaţii curente reprezintă categorii de lucrări cu un grad de complexitate inferior lucrărilor de modernizare sau amenajare, nefiind de natură să demonstreze capacitatea tehnică necesară pentru executarea obiectului contractului. Autoritatea contractantă a arătat că respectivele contracte au fost respinse pentru dovedirea experienţei similare întrucât vizează reparaţii curente, categorie de lucrări care nu se regăseşte între categoriile indicate în fişa de date. Totodată, s-a invocat jurisprudenţa CNSC, în sensul distincţiei dintre reparaţiile curente şi lucrările de modernizare sau reabilitare, sub aspectul complexităţii tehnice. De asemenea, s-a apreciat că există o lipsă de similaritate şi din perspectiva naturii obiectivelor vizate, respectiv cazarme militare, în raport cu obiectul achiziţiei, constând în infrastructură recreativă şi parc, care presupune inclusiv lucrări privind spaţii verzi şi dotări urbane, aspect apreciat ca neconform cu art. 178 alin. (1) din Legea nr. 98/2016. Autoritatea contractantă a mai susţinut că experienţa similară trebuie dovedită prin lucrări care reflectă complexitatea obiectului contractului, iar lucrările de reparaţii curente prezentate de contestator constituie lucrări de întreţinere cu grad redus de dificultate tehnică, incompatibile cu cerinţa privind amenajări sau modernizări de parcuri ori infrastructură recreativă. S-a arătat totodată că lipsa experienţei similare reprezintă o lipsă de fond a capacităţii tehnice şi nu un viciu de formă susceptibil de remediere. Pagina 3 din 31

În ceea ce priveşte interpretarea semnului „/” utilizat în fişa de date, autoritatea contractantă a susţinut că toate categoriile enumerate – construcţii, amenajări, modernizări – definesc lucrări de investiţii cu grad ridicat de complexitate, iar lucrările de reparaţii curente nu pot fi asimilate acestora. Totodată, s-a apreciat că acceptarea unor contracte de mentenanţă ca dovadă a capacităţii tehnice ar conduce la o necorelare între profilul profesional al ofertantului şi riscurile aferente executării contractului, fiind invocat şi principiul tratamentului egal. Autoritatea contractantă a mai susţinut că există un regim juridic diferit între lucrările de investiţii şi lucrările de reparaţii curente, arătând că lucrările solicitate prin fişa de date presupun proiect tehnic şi autorizaţie de construire, spre deosebire de lucrările prezentate de contestator, care sunt exceptate de la autorizare potrivit Legii nr. 50/1991. De asemenea, s-a arătat că utilizarea codului CPV 45453000-7 nu înlătură cerinţa privind experienţa similară, autoritatea contractantă apreciind că obiectul contractului îl reprezintă modernizarea unui parc, activitate care presupune autorizare şi proiect tehnic, spre deosebire de lucrările de reparaţii curente executate de ofertant. În final, autoritatea contractantă a susţinut că verificarea realizată nu reprezintă o fragmentare a obiectului contractului, ci o analiză a conformităţii substanţiale a experienţei similare, apreciind că respingerea ofertei urmăreşte asigurarea calităţii execuţiei, în conformitate cu art. 178 alin. (1) din Legea nr. 98/2016. Autoritatea contractantă a susţinut că interpretarea contestatorului cu privire la caracterul obligatoriu al documentaţiei de atribuire ar conduce la lipsirea de efecte a cerinţei privind capacitatea tehnică, arătând că, în cadrul evaluării, s-a realizat o distincţie între experienţa în lucrări de modernizare sau amenajare şi experienţa în lucrări de reparaţii curente. S-a apreciat că acceptarea unei interpretări contrare ar crea un tratament discriminatoriu faţă de operatorii economici care, având exclusiv experienţă în reparaţii la unităţi militare, nu au participat la procedură, considerând că nu îndeplinesc cerinţele fişei de date. În ceea ce priveşte invocarea Hotărârii CJUE pronunţate în cauza C-76/16, Ingsteel spol., autoritatea contractantă a arătat că un ofertant diligent nu poate confunda regimul juridic şi tehnic al unei lucrări de modernizare parc cu cel al unor reparaţii curente la drumuri militare, susţinând că cerinţele au fost formulate clar, precis şi neechivoc, prin utilizarea unor termeni care definesc lucrări de investiţii. Totodată, s-a susţinut că acceptarea experienţei în reparaţii curente, în condiţiile în care documentaţia de atribuire solicita în mod expres lucrări de modernizare, ar fi creat un avantaj nejustificat pentru un singur operator economic şi ar fi afectat drepturile altor potenţiali ofertanţi care s-au conformat cerinţelor documentaţiei. Autoritatea contractantă a mai arătat că aplicarea riguroasă a criteriilor de selecţie reprezintă garanţia menţinerii caracterului echitabil al procedurii şi a evaluării tuturor operatorilor economici după aceeaşi unitate de măsură. Referitor la invocarea cauzei C-27/15, Pippo Pizzo, s-a susţinut că nu au fost introduse cerinţe noi, întrucât cerinţa privind experienţa în lucrări de modernizare sau amenajare exista încă de la publicarea documentaţiei de Pagina 4 din 31

atribuire. S-a arătat că diferenţa dintre aceste lucrări şi reparaţiile curente derivă din regimul juridic şi nivelul de complexitate tehnică, aspecte pe care orice operator economic diligent trebuie să le cunoască. Autoritatea contractantă a precizat că nu a solicitat experienţă identică, ci experienţă similară sub aspectul naturii investiţiei, respectiv investiţie versus mentenanţă, apreciind că documentele prezentate de (...) nu îndeplinesc acest standard. Cu privire la referirile contestatorului la Legea nr. 50/1991, s-a susţinut că acesta invocă în mod trunchiat dispoziţiile legale, întrucât modernizarea parcului implică o investiţie structurală şi modificări funcţionale, spre deosebire de lucrările prezentate, care reprezintă reparaţii executate fără modificarea funcţionalităţii. Autoritatea contractantă a mai arătat că similaritatea nu poate fi stabilită exclusiv prin identitatea unor articole de deviz sau a materialelor utilizate, apreciind că aceasta trebuie analizată prin raportare la natura şi complexitatea ansamblului lucrărilor. S-a susţinut că, deşi anumite materiale sunt comune, procesul tehnologic aferent unei investiţii autorizate şi contextul peisagistic al obiectivului sunt diferite de lucrările de mentenanţă executate în cadrul cazarmelor militare. Totodată, autoritatea contractantă a apreciat că disponibilitatea unor resurse sau specialişti propuşi prin oferta tehnică nu poate suplini cerinţa de calificare privind experienţa similară a operatorului economic. De asemenea, s-a susţinut că similaritatea nu se reduce la utilizarea unor materiale precum asfaltul sau bordurile, ci trebuie să reflecte capacitatea operatorului economic de a gestiona ansamblul de specialităţi solicitate prin documentaţia de atribuire, inclusiv lucrări de peisagistică şi mobilier urban. Autoritatea contractantă a arătat că ofertantul nu a fost respins pentru lipsa identităţii proiectelor, ci pentru lipsa capacităţii profesionale necesare executării unui ansamblu recreativ complex, supus normelor aplicabile investiţiilor. În ceea ce priveşte invocarea principiului „qui potest plus, potest minus”, s-a susţinut că modernizarea unui parc presupune o complexitate tehnologică specifică, orientată spre precizie, estetică şi protejare, elemente care nu rezultă din experienţa prezentată de contestator. În acest sens, s-a făcut trimitere și la Instrucţiunea ANAP nr. 2/2017. Autoritatea contractantă a concluzionat că recunoaşterea executării unor reparaţii la drumuri în cazarme nu echivalează cu dovedirea capacităţii de a executa lucrări de modernizare parc şi, în consecinţă, comisia de evaluare nu poate lua în considerare documentele prezentate pentru dovedirea experienţei similare. În acest sens, s-a arătat că obiectul contractului atribuit prin procedură vizează lucrări de construcţii, amenajări şi modernizări, reprezentând lucrări de investiţii, care, potrivit Legii nr. 50/1991, necesită emiterea autorizaţiei de construire şi implică un grad ridicat de complexitate tehnologică. Autoritatea contractantă a arătat că cele trei contracte prezentate de (...) vizează exclusiv lucrări de întreţinere şi reparaţii curente, apreciind că, potrivit art. 11 din Legea nr. 50/1991, aceste categorii de lucrări sunt exceptate de la autorizare şi au caracterul unor intervenţii de mentenanţă destinate restabilirii stării tehnice iniţiale. Pagina 5 din 31

S-a susţinut că respectivele lucrări nu presupun procese tehnologice specifice construcţiilor noi, precum fundaţii de adâncime sau realizarea unor structuri noi. Totodată, autoritatea contractantă a evidenţiat diferenţa dintre obiectul contractelor prezentate, constând în reparaţii curente, şi obiectul procedurii de achiziţie, care vizează lucrări de construcţii, amenajări şi modernizări, apreciind că reparaţia reprezintă o activitate de întreţinere, în timp ce amenajarea sau modernizarea constituie o lucrare de investiţie care presupune modificarea parametrilor tehnici. De asemenea, s-a arătat că respectivele contracte privesc exclusiv infrastructură rutieră şi canalizare cu caracter utilitar în incinte militare, fără ca ofertantul să demonstreze, nici prin documentele iniţiale şi nici prin răspunsurile la solicitările de clarificări, executarea unor componente specifice de agrement sau peisagistică. Autoritatea contractantă a apreciat că experienţa prezentată este relevantă doar pentru infrastructură rutieră şi nu acoperă caracterul unitar şi complex al unui proiect de amenajare parc sau infrastructură recreativă, concluzionând că ofertantul nu a demonstrat deţinerea capacităţilor tehnice necesare gestionării complexităţii tehnologice a contractului. Totodată, s-a susţinut că ofertantul nu a demonstrat experienţă în gestionarea unui şantier supus controlului calităţii în faze determinante specifice unei construcţii noi, arătându-se că lucrările executate au constat în intervenţii de remediere a degradărilor şi nu pot fi echivalate cu execuţia unei infrastructuri recreative care presupune modelări de teren, drenaje şi dotări specifice. În continuare, autoritatea contractantă a invocat reglementările tehnice aplicabile, potrivit cărora reparaţiile curente reprezintă activităţi de întreţinere periodică destinate menţinerii stării tehnice existente, în timp ce modernizarea presupune aducerea obiectivului la parametri superiori de performanţă şi implică modificări structurale. În acest context, s-a apreciat că experienţa în executarea unor reparaţii la stratul de asfalt din cazarme militare nu demonstrează capacitatea de a coordona execuţia infrastructurii complexe aferente unui parc, incluzând terasamente, drenaje, reţele edilitare, iluminat şi dotări recreative. Din analiza listelor de cantităţi (formularele F3) aferente contractelor executate în unităţi militare, autoritatea contractantă a arătat că lucrările prezentate de (...) sunt specifice infrastructurii rutiere şi platformelor logistice, apreciind că acestea nu demonstrează capacitatea tehnică necesară executării unor lucrări de fineţe, peisagistică sau montaje specifice zonelor de recreere. S-a susţinut că lucrările indicate prin articolele de deviz privind straturi de fundaţie, asfaltări şi reprofilări mecanice implică procese tehnologice şi utilaje aferente infrastructurii rutiere grele, fără relevanţă pentru obiectul contractului de investiţii. Autoritatea contractantă a mai arătat că articolele privind montarea bordurilor nu pot constitui dovadă a experienţei în amenajarea spaţiilor verzi, întrucât, în cadrul contractelor prezentate, acestea aveau exclusiv rol de delimitare rutieră şi nu pot fi asimilate unor lucrări de arhitectură peisagistică, plantări sau amenajări de parcuri. Pagina 6 din 31

Totodată, s-a susţinut că din extrasele de deviz depuse lipsesc lucrările considerate esenţiale pentru obiectul procedurii, respectiv mobilier urban specializat şi lucrări dendrologice. În ceea ce priveşte critica referitoare la caracterul restrictiv al cerinţei de calificare, autoritatea contractantă a apreciat că aceasta este tardiv formulată, invocând dispoziţiile Legii nr. 101/2016 referitoare la termenul de contestare a documentaţiei de atribuire. S-a arătat că, prin depunerea ofertei, ofertantul a acceptat regulile stabilite prin documentaţia de atribuire. În concluzie, autoritatea contractantă a apreciat că experienţa demonstrată de ofertant aparţine unui domeniu distinct, respectiv infrastructură rutieră şi platforme industriale, şi nu oferă garanţia tehnică necesară pentru execuţia unui obiectiv de investiţii cu funcţiune recreativă şi peisagistică. Referitor la argumentele ofertantului privind natura lucrărilor executate, comisia de evaluare a reţinut că, deşi anumite procese tehnologice rutiere pot fi comparabile, funcţionalitatea urmărită este diferită, făcând trimitere la art. 1 alin. (1) din Instrucţiunea ANAP nr. 2/2017. S-a susţinut că experienţa similară solicitată priveşte realizarea unui ansamblu recreativ complex şi nu simpla execuţie a unor platforme betonate, apreciindu-se că executarea unor drumuri în incinte militare nu demonstrează capacitatea tehnică necesară gestionării componentelor considerate critice ale contractului, precum lucrări de peisagistică şi dotări de agrement. Totodată, autoritatea contractantă a arătat că Instrucţiunea ANAP nr. 2/2017 stabileşte că similaritatea trebuie analizată prin raportare la rezultatul şi funcţionalitatea urmărite prin scopul contractului. Comisia de evaluare a apreciat că refacerea structurilor rutiere în cazarme nu atestă capacitatea tehnică necesară realizării unei infrastructuri de recreere, susţinând că identitatea unor procese de asfaltare nu poate suplini lipsa experienţei în lucrări de specialitate peisagistică şi dotări specifice parcurilor. În continuare, s-a arătat că cerinţa din fişa de date solicită experienţă în lucrări de construcţii, amenajări şi modernizări pentru parcuri şi infrastructură recreativă, incluzând componente precum piste pentru biciclişti, spaţii verzi, locuri de joacă, spaţii de agrement, infrastructură rutieră şi parcări. Autoritatea contractantă a precizat că infrastructura rutieră menţionată în documentaţie trebuie interpretată ca parte integrantă a unui proiect de amenajare sau modernizare a unui spaţiu public şi nu ca o lucrare izolată de asfaltare a unei baze militare. De asemenea, s-a invocat principiul „ejusdem generis”, apreciindu-se că infrastructura rutieră solicitată trebuie să fie de aceeaşi natură cu celelalte elemente enumerate în documentaţie, respectiv piste pentru biciclişti, parcări şi spaţii de agrement. În final, autoritatea contractantă a concluzionat că ofertantul a demonstrat exclusiv experienţă în lucrări de infrastructură rutieră executate în platforme de cazarmă, fără a dovedi experienţă în elementele considerate esenţiale ale cerinţei privind parcuri şi infrastructură recreativă, respectiv spaţii verzi, locuri de joacă şi spaţii de agrement. Autoritatea contractantă a apreciat că experienţa prezentată de (...) nu reflectă capacitatea de a gestiona complexitatea tehnică, autorizaţiile şi standardele de calitate specifice unei lucrări de investiţii autorizate, motiv Pagina 7 din 31

pentru care comisia de evaluare a considerat că cerinţa privind experienţa similară nu a fost îndeplinită. Totodată, s-a arătat că documentaţia de atribuire este obligatorie atât pentru operatorii economici participanţi la procedură, care au obligaţia de a elabora oferta în conformitate cu prevederile acesteia, potrivit art. 123 din HG nr. 395/2016, cât şi pentru autoritatea contractantă, care trebuie să respecte atât dispoziţiile legale aplicabile, cât şi prevederile propriei documentaţii de atribuire. De asemenea, autoritatea contractantă a susţinut că, prin depunerea ofertei, ofertantul şi-a asumat cerinţele prevăzute în documentaţia de atribuire, inclusiv cele referitoare la experienţa similară, cu atât mai mult cu cât nu a formulat contestaţii şi nu a solicitat clarificări cu privire la aceste cerinţe. Referitor la susţinerea contestatorului potrivit căreia, în cazul ofertantului declarat câştigător, comisia de evaluare nu ar fi analizat componentele critice ale obiectului contractului, precum amenajări de spaţii verzi, plantări sau elemente de agrement şi peisagistică, autoritatea contractantă a formulat următoarele precizări. În urma solicitării de clarificări nr. 23713/26.03.2026, (...)a depus, pentru demonstrarea experienţei similare, următoarele documente: - contractul de lucrări nr. 121/26.10.2020 având ca obiect „Crearea unui parc în zona cartierului Tilişca”, faza PT+DE+AT+verificare proiect+elaborare documentaţii pentru obţinere avize la faza PT+studiu geotehnic de detaliu+execuţie lucrări, cod SMIS 122569; - contractul de lucrări nr. 122/11.08.2022 având ca obiect lucrări suplimentare de sistematizare versant N-V la obiectivul „Crearea unui parc în zona cartierului Tilişca”, cod SMIS 122569. Autoritatea contractantă a arătat că, întrucât aceste contracte au fost încheiate chiar cu aceasta, comisia de evaluare a avut acces direct la documentele relevante, în temeiul art. 197 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. De asemenea, s-a invocat procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor nr. 58291/09.08.2023, emis de Primăria Sibiu, din care rezultă recepţionarea lucrărilor în valoare de 15.073.069,42 lei, pentru perioada 26.10.2020 – 09.08.2023. Autoritatea contractantă a susţinut că procesul-verbal de recepţie atestă îndeplinirea tuturor obligaţiilor contractuale, inclusiv a celor privind lucrările de peisagistică şi agrement, apreciind că realizarea şi recepţionarea obiectivului principal implică executarea conformă a tuturor componentelor aferente. Totodată, s-a arătat că din acordul de asociere nr. 4053/23.10.2020 rezultă că (...)a avut responsabilităţi privind lucrări de terasamente şi infrastructură în cadrul parcului. Autoritatea contractantă a mai apreciat că executarea lucrărilor de sistematizare a versantului N-V în cadrul aceluiaşi proiect confirmă caracterul complex al experienţei similare, prin demonstrarea capacităţii ofertantului de a executa lucrări de inginerie civilă, consolidări şi terasamente. În acest context, s-a susţinut că afirmaţiile contestatorului privind lipsa de atenţie a comisiei de evaluare asupra componentelor critice ale contractului sunt neîntemeiate, întrucât ofertantul declarat câştigător ar fi demonstrat executarea unor lucrări cu un grad de dificultate superior celor solicitate. Pagina 8 din 31

Autoritatea contractantă a mai arătat că nu au fost aplicate standarde diferite în cadrul evaluării, ci au fost analizate conţinutul şi natura contractelor prezentate de fiecare ofertant. Astfel, s-a susţinut că respingerea ofertei depuse de (...) s-a întemeiat pe neconformitatea experienţei prezentate, constând în lucrări de reparaţii curente şi întreţinere la drumuri şi platforme din cazarme militare, apreciate ca lucrări de mentenanţă cu grad redus de complexitate. În schimb, autoritatea contractantă a apreciat că (...)a demonstrat experienţă relevantă prin prezentarea unui contract de creare parc, incluzând proiectare, sistematizare de versanţi şi infrastructură de agrement. În concluzie, s-a susţinut că nu poate fi reţinută existenţa unui dublu standard de evaluare, având în vedere diferenţele dintre obiectul contractelor prezentate de cei doi ofertanţi. Autoritatea contractantă a susţinut că, deşi contestatorul reproşează comisiei de evaluare faptul că nu ar fi verificat riguros componentele considerate critice în cazul ofertantului declarat câştigător, contractele prezentate de (...) nu includ lucrări de amenajare a spaţiilor verzi, peisagistică sau spaţii de agrement. S-a arătat că experienţa prezentată de contestator se limitează la lucrări de infrastructură rutieră şi asfaltări, fără a acoperi majoritatea cerinţelor prevăzute în caietul de sarcini referitoare la parcuri, recreere şi peisagistică, motiv pentru care oferta a fost respinsă ca inacceptabilă. Autoritatea contractantă a apreciat că susţinerile privind existenţa unui dublu standard de evaluare sunt nefondate, arătând că (...)a demonstrat experienţă similară directă în crearea de parcuri şi sistematizări de versanţi, apreciate ca proiecte de investiţii complexe, în timp ce contestatorul a prezentat exclusiv contracte de reparaţii curente şi întreţinere asfaltică în incinte militare. Totodată, s-a susţinut că respectivele contracte nu acoperă componentele de peisagistică şi agrement solicitate prin documentaţia de atribuire, iar respingerea ofertei contestatorului a fost justificată prin neîndeplinirea cerinţelor privind experienţa similară şi prin lipsa demonstrării expertizei necesare executării obiectului contractului. De asemenea, autoritatea contractantă a apreciat că afirmaţiile privind lipsa de interes a comisiei de evaluare sunt nefondate şi subiective, susţinând că documentele depuse de (...)demonstrează îndeplinirea integrală a cerinţelor de calificare şi capacitatea tehnică necesară implementării contractului. În concluzie, autoritatea contractantă a solicitat Consiliului să constate că oferta depusă de (...) a fost respinsă în mod întemeiat ca inacceptabilă, întrucât documentele prezentate pentru demonstrarea experienţei similare nu îndeplinesc cerinţele documentaţiei de atribuire. B. Referitor la susţinerea contestatorului potrivit căreia evaluarea criteriului de calificare privind experienţa similară ar fi reprezentat, în realitate, o reevaluare a propunerii tehnice, autoritatea contractantă a formulat următoarele precizări. Autoritatea contractantă a arătat că susţinerea privind imposibilitatea respingerii ofertei după etapa evaluării financiare este lipsită de temei legal, invocând obligaţia prevăzută de art. 196 din Legea nr. 98/2016 privind verificarea documentelor-suport aferente DUAE. Pagina 9 din 31

S-a susţinut că verificarea experienţei similare în această etapă nu reprezintă o reevaluare a propunerii tehnice, ci exercitarea atribuţiei legale privind verificarea îndeplinirii criteriilor de calificare înainte de semnarea contractului. Autoritatea contractantă a făcut distincţie între propunerea tehnică, care priveşte modul de executare a lucrărilor, şi experienţa similară, care priveşte capacitatea profesională şi tehnică a ofertantului, arătând că respingerea ofertei pentru lipsa experienţei similare nu presupune modificarea evaluării tehnice, ci constatarea neîndeplinirii condiţiilor de calificare. Referitor la afirmaţia contestatorului potrivit căreia autoritatea contractantă ar fi revenit nejustificat asupra unor aspecte deja analizate în etapa evaluării propunerii tehnice, s-a arătat că evaluarea conformităţii propunerii tehnice priveşte metodologia de execuţie, în timp ce verificarea experienţei similare în etapa documentelor justificative priveşte capacitatea ofertantului de a participa la procedură. Totodată, s-a susţinut că acceptarea preliminară a informaţiilor din DUAE nu echivalează cu o confirmare definitivă a calificării, întrucât numai în etapa verificării documentelor justificative comisia de evaluare poate analiza corespondenţa dintre informaţiile declarate şi realitatea contractuală. Autoritatea contractantă a arătat că, în situaţia în care documentele justificative demonstrează că experienţa prezentată constă în lucrări de reparaţii executate în cazarme militare, fără legătură cu lucrări de peisagistică sau amenajare parc, comisia de evaluare are obligaţia legală de a constata neîndeplinirea criteriului de calificare şi de a declara oferta inacceptabilă. De asemenea, s-a susţinut că nu a avut loc o reevaluare a propunerii tehnice, ci o analiză a capacităţii tehnice a ofertantului de a implementa propunerea depusă, prin raportare la documentele-suport prezentate. Autoritatea contractantă a mai arătat că relevanţa metodologiei tehnice este condiţionată de demonstrarea experienţei necesare executării unor lucrări similare ca anvergură şi specific. S-a susţinut că analiza contractelor privind reparaţii curente în raport cu contractul de creare parc prezentat de (...)nu reprezintă aplicarea unui dublu standard, ci delimitarea dintre lucrări de mentenanţă şi lucrări de investiţii. În ceea ce priveşte invocarea principiului previzibilităţii, autoritatea contractantă a apreciat că aceasta ignoră mecanismul legal al DUAE şi rolul etapei de verificare a documentelor justificative prevăzute de art. 196 din Legea nr. 98/2016. Totodată, s-a arătat că interzicerea posibilităţii comisiei de evaluare de a constata neîndeplinirea experienţei similare în etapa verificării documentelor justificative ar conduce la obligarea autorităţii contractante de a încheia contractul cu un operator economic necalificat. Autoritatea contractantă a susţinut că principiul previzibilităţii nu poate acoperi o neconformitate de fond a ofertei şi că scopul verificării documentelor justificative constă tocmai în validarea realităţii experienţei declarate prin DUAE. C. Referitor la susţinerea contestatorului potrivit căreia autoritatea contractantă ar fi încălcat principiile nediscriminării şi egalităţii de tratament prin permiterea modificării substanţiale a ofertei depuse de (...)SRL, autoritatea contractantă a formulat următoarele precizări. Pagina 10 din 31

Autoritatea contractantă a arătat că toate ofertele depuse în cadrul procedurii au fost evaluate în mod temeinic, aspect reflectat în procesele- verbale de evaluare aflate la dosarul achiziţiei. Referitor la susţinerea privind completarea acordurilor de subcontractare, s-a arătat că (...)a indicat încă din cadrul propunerii tehnice activităţile realizate de subcontractanţi, inclusiv prin Formularul 8 – Propunere tehnică, precum şi metodologia tehnică de execuţie aferentă lucrărilor de reţele hidroedilitare şi reţele electrice realizate de subcontractantul (...). Totodată, autoritatea contractantă a arătat că în propunerea tehnică erau prezentate activităţile desfăşurate de inginerul peisagist Câmpean Radu-Şerb, fiind depusă şi declaraţia de disponibilitate aferentă. În acest context, s-a susţinut că obiectul subcontractării era deja precizat în propunerea tehnică, iar acordul de subcontractare actualizat nu introduce elemente noi, ci doar corelează documentele existente în cadrul aceleiaşi oferte. Autoritatea contractantă a apreciat că prezentarea acordului actualizat reprezintă o clarificare a unei necorelări între documentele ofertei şi nu o modificare a propunerii tehnice sau financiare. De asemenea, s-a arătat că subcontractantul şi rolul acestuia erau deja identificaţi în propunerea tehnică, astfel încât ceilalţi ofertanţi nu au fost prejudiciaţi, iar ofertantul nu şi-a îmbunătăţit oferta, ci a remediat o omisiune de redactare într-un document anexă. Autoritatea contractantă a invocat posibilitatea corectării sau completării datelor specifice unei oferte atunci când este vorba despre clarificări sau erori materiale evidente, cu condiţia de a nu conduce la depunerea unei noi oferte. Totodată, s-a susţinut că propunerea tehnică depusă în termen conţinea descrierea detaliată a părţilor subcontractate, iar lipsa unor menţiuni din acordul de subcontractare reprezenta o eroare materială de corelare. În consecinţă, autoritatea contractantă a apreciat că solicitarea de clarificări şi prezentarea acordului actualizat nu constituie o modificare a ofertei în sensul art. 221 din Legea nr. 98/2016, întrucât nu au fost introduse activităţi noi, nu a fost modificat preţul şi nu a fost schimbată capacitatea tehnică declarată. Autoritatea contractantă a mai arătat că, în temeiul art. 134 din HG nr. 395/2016, comisia de evaluare a solicitat clarificări pentru remedierea unei necorelări între documentele ofertei, apreciind că documentul actualizat reprezintă confirmarea unor elemente deja asumate la momentul depunerii ofertei. S-a susţinut că respingerea ofertei pentru acest motiv ar fi reprezentat un formalism excesiv, fiind invocată jurisprudenţa CJUE, respectiv cauza C-42/13, Cartiera dell’Adda. Autoritatea contractantă a arătat că scopul legislaţiei achiziţiilor publice îl reprezintă asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice printr-o competiţie reală, iar sancţionarea ofertantului pentru o deficienţă de redactare într-un document anexă, în condiţiile în care documentul principal conţinea informaţiile necesare, ar fi disproporţionată. Totodată, s-a susţinut că acceptarea completării acordului de subcontractare nu încalcă principiul tratamentului egal, întrucât nu a fost Pagina 11 din 31

introdus un subcontractant nou, nu au fost modificate activităţile tehnice şi nu a fost modificat preţul ofertei. Autoritatea contractantă a apreciat că ofertantul nu şi-a îmbunătăţit oferta, ci doar a formalizat un angajament ale cărui informaţii existau deja în documentele depuse. În final, s-a arătat că solicitarea de clarificări a fost formulată pentru evitarea formalismului excesiv şi pentru asigurarea unei competiţii reale, apreciindu-se că respingerea ofertei pentru o necorelare de redactare între acordul de subcontractare şi propunerea tehnică ar fi reprezentat o măsură disproporţionată. Autoritatea contractantă a invocat principiile proporţionalităţii şi asumării răspunderii, susţinând că evaluarea ofertelor trebuie să privească substanţa capacităţii tehnice şi să evite sancţionarea unor erori materiale fără impact asupra fondului calificării. De asemenea, s-a făcut trimitere la art. 209 din Legea nr. 98/2016 şi art. 134 din HG nr. 395/2016, apreciindu-se că punerea în acord a informaţiilor privind subcontractarea reprezintă remedierea unui viciu de formă şi nu o modificare substanţială a ofertei. Autoritatea contractantă a susţinut că afirmaţiile contestatorului privind permiterea unei modificări substanţiale a ofertei depuse de (...)sunt neîntemeiate, arătând că, în temeiul art. 209 din Legea nr. 98/2016, comisia de evaluare a exercitat dreptul de a solicita clarificări pentru remedierea unor neconcordanţe de formă între documentele ofertei. S-a arătat că obiectul subcontractării era deja definit în propunerea tehnică, iar clarificările solicitate au vizat exclusiv verificarea corelării documentelor şi disponibilitatea resurselor, fără înlocuirea acestora sau modificarea elementelor esenţiale ale ofertei. Autoritatea contractantă a apreciat că respingerea ofertei în aceste condiţii ar fi reprezentat un formalism excesiv, sancţionând o eroare de prezentare şi nu lipsa unei capacităţi reale de execuţie, cu afectarea interesului public prin limitarea concurenţei. Totodată, s-a susţinut că informaţiile privind subcontractarea existau anterior în propunerea tehnică, iar completarea acordului de subcontractare nu a creat un avantaj neloial, ci a permis menţinerea în procedură a unei oferte considerate conforme. Autoritatea contractantă a mai arătat că solicitarea de clarificări a urmărit evitarea formalismului excesiv şi menţinerea unei competiţii reale, apreciind că completarea acordului de subcontractare a reprezentat doar remedierea unei necorelări de redactare. În acest context, s-a susţinut că obiectul subcontractării nu a fost stabilit pentru prima dată prin clarificări, ci era deja definit în propunerea tehnică depusă la termen. De asemenea, autoritatea contractantă a apreciat că afirmaţiile privind existenţa unei negocieri sunt speculative, arătând că mecanismul clarificărilor prevăzut de art. 209 din Legea nr. 98/2016 a fost utilizat pentru verificarea realităţii tehnice a ofertei şi pentru corelarea documentelor depuse. În ceea ce priveşte jurisprudenţa CJUE invocată de contestator, autoritatea contractantă a susţinut că aceasta priveşte distincţia dintre Pagina 12 din 31

modificarea ofertei şi îndreptarea unei erori materiale, apreciind că în speţă clarificările au vizat exclusiv remedierea unei erori de corelare între documente. Totodată, s-a arătat că respingerea ofertei pentru o eroare de redactare ar fi fost disproporţionată şi contrară scopului procedurii de achiziţie publică. Autoritatea contractantă a mai susţinut că solicitarea de clarificări a reprezentat un act de diligenţă al comisiei de evaluare pentru asigurarea transparenţei şi nu un tratament preferenţial, invocând art. 209 din Legea nr. 98/2016 şi art. 134 din HG nr. 395/2016. În continuare, autoritatea contractantă a arătat că acelaşi mecanism al clarificărilor a fost aplicat şi în cazul (...), care nu a evidenţiat distinct în ofertă articolul privind instalaţia de contorizare cu clasă de precizie C – DN 15 mm, conform documentaţiei de atribuire şi răspunsului consolidat nr. 4465/26.01.2026. S-a susţinut că ofertantul a invocat faptul că a respectat structura listelor puse la dispoziţie de proiectant şi că respectivul articol fusese inclus valoric în cadrul echipamentelor aferente instalaţiei de alimentare cu apă. Autoritatea contractantă a arătat că şi în acest caz comisia de evaluare a solicitat clarificări, iar în urma analizării răspunsului a declarat oferta tehnică şi financiară conformă. Totodată, s-a susţinut că aplicarea mecanismului clarificărilor în cazul tuturor ofertanţilor demonstrează caracterul imparţial şi uniform al evaluării. În concluzie, autoritatea contractantă a solicitat Consiliului să constate că toţi ofertanţii au fost trataţi în mod egal, întrucât au fost formulate solicitări de clarificări similare pentru aspecte similare identificate în oferte. De asemenea, s-a solicitat constatarea faptului că oferta depusă de (...)a fost declarată conformă şi acceptabilă în mod întemeiat, întrucât îndeplineşte cerinţele caietului de sarcini şi cerinţele de calificare. În final, autoritatea contractantă a susţinut că evaluarea ofertelor s-a realizat cu respectarea prevederilor legale şi a principiilor aplicabile în materia achiziţiilor publice, solicitând Consiliului să constate că: - evaluarea ofertelor s-a realizat cu respectarea dispoziţiilor legale şi a principiilor achiziţiilor publice; - oferta depusă de (...) a fost respinsă în mod legal şi justificat ca inacceptabilă; - oferta depusă de (...)a fost acceptată şi declarată câştigătoare în mod legal şi justificat. Prin adresa fără număr de înregistrare la emitent, înregistrată la CNSC cu nr. (...), (...) a trimis concluzii scrise prin care solicită admiterea contestației astfel cum a fost formulată. Prin adresa înregistrată la Consiliu sub nr. (...), autoritatea contractantă a transmis la dosarul cauzei documente din dosarul achiziției, în format electronic, necesare soluționării contestației. (...) a transmis, în original, recipisa de consemnare nr. (...), eliberată de CEC BANK Sucursala Victoria la data de 17.04.2026, din care rezultă consemnarea cauțiunii în valoare de 64.822,68 lei. Din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarea situație de fapt: Pagina 13 din 31

În calitate de autoritate contractantă, (...), a inițiat procedura simplificată, organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect „(...)”, prin publicarea în SEAP a anunțului de participare simplificat nr. (...)/11.12.2025. Conform anunțului de participare și a documentației de atribuire, criteriul de atribuire este „Prețul cel mai scăzut”, iar valoarea estimată a contractului, este de 3.241.134,48 lei fără TVA. Analizând conținutul criticilor din contestația aflată la dosarul cauzei, Consiliul constată că operatorul economic (...) este nemulțumit de evaluarea realizată de autoritatea contractantă și solicită cele din partea introductivă. Critica privind respingerea nelegală a ofertei depuse de (...) ca inacceptabilă pentru neîndeplinirea cerinței privind experiența similară și pretinsa introducere a unor condiții suplimentare neprevăzute în documentația de atribuire Contestatoarea susține că autoritatea contractantă a interpretat în mod excesiv de restrictiv cerința privind experiența similară, transformând o cerință de calificare formulată alternativ și general într-o obligație de a demonstra executarea unor lucrări identice cu obiectul contractului, respectiv exclusiv amenajări de parcuri și infrastructură de recreere. În acest sens, contestatoarea arată că, potrivit Fișei de date, ofertanții trebuiau să demonstreze executarea unor lucrări similare constând în lucrări de construcții/amenajări/modernizări – parcuri/infrastructură recreere – inclusiv infrastructură rutieră/parcări/spații verzi/locuri de joacă/spații de agrement, iar utilizarea semnului „/” indică existența unor categorii alternative, nu cumulative. Contestatoarea susține că a demonstrat experiența similară prin prezentarea a trei contracte având ca obiect lucrări de reparații curente la drumuri, platouri și alei, lucrări de infrastructură rutieră și circulație pietonală, respectiv lucrări la covor asfaltic și canalizare, apreciind că acestea reprezintă elemente esențiale și similare tehnic cu lucrările ce fac obiectul procedurii. De asemenea, contestatoarea arată că diferența de destinație a amplasamentului – cazarmă militară versus parc – nu afectează caracterul similar al lucrărilor, întrucât experiența trebuie analizată prin raportare la activitățile tehnice executate, iar nu la denumirea obiectivului de investiții. Totodată, contestatoarea apreciază că autoritatea contractantă a fragmentat artificial obiectul contractului și a verificat izolat fiecare componentă a acestuia, precum spațiile verzi, mobilierul urban, lucrările de agrement ori peisagistica, deși documentația de atribuire nu impunea experiență identică și nici executarea tuturor componentelor proiectului. În același sens, contestatoarea susține că autoritatea contractantă ar fi introdus în etapa de evaluare condiții suplimentare neprevăzute în Fișa de date, precum existența unei autorizații de construire, experiență în lucrări de peisagistică, mobilier urban sau amenajări de parcuri propriu-zise. Contestatoarea mai arată că autoritatea contractantă ar fi confundat etapa verificării criteriilor de calificare cu etapa evaluării propunerii tehnice, întrucât aspectele privind peisagistica, mobilierul urban, complexitatea tehnologică, organizarea lucrărilor și resursele necesare țin de conformitatea propunerii tehnice, aspecte deja analizate anterior de autoritate. Prin punctul de vedere formulat, autoritatea contractantă solicită respingerea criticilor ca nefondate, arătând că evaluarea ofertelor s-a realizat Pagina 14 din 31

cu respectarea prevederilor documentației de atribuire și a dispozițiilor legale incidente. Autoritatea contractantă susține că cerința privind experiența similară a fost stabilită în mod clar în Fișa de date și viza executarea unor lucrări de construcții/amenajări/modernizări – parcuri/infrastructură recreere, inclusiv piste pentru bicicliști, spații verzi, locuri de joacă, spații de agrement, infrastructură rutieră și parcări. În acest context, autoritatea arată că lucrările prezentate de contestatoare priveau exclusiv lucrări de reparații curente și întreținere executate în cadrul unor obiective militare, respectiv drumuri, platouri, alei și covor asfaltic, care nu pot fi asimilate unor lucrări de modernizare sau amenajare de infrastructură recreativă. Autoritatea contractantă apreciază că reparațiile curente reprezintă lucrări cu un grad de complexitate tehnică inferior lucrărilor de modernizare sau amenajare, acestea neimplicând realizarea unor investiții complexe și nepresupunând autorizare în condițiile Legii nr. 50/1991. În susținerea poziției sale, autoritatea arată că obiectul contractului presupune lucrări complexe de modernizare parc, incluzând realizarea și modernizarea terasamentelor, aleilor și spațiilor verzi, lucrări de iluminat public, rețele hidroedilitare și montare mobilier urban, iar experiența similară trebuia să reflecte capacitatea ofertantului de a executa lucrări de investiții similare ca natură și complexitate. Autoritatea contractantă mai susține că nu a introdus cerințe noi în etapa evaluării, ci doar a analizat dacă experiența prezentată corespunde naturii investiției solicitate prin documentația de atribuire, respectiv lucrări de modernizare și amenajare, iar nu simple lucrări de mentenanță sau reparații curente. Totodată, autoritatea apreciază că verificarea experienței similare reprezintă o etapă distinctă și obligatorie a evaluării criteriilor de calificare, care nu poate fi confundată cu evaluarea propunerii tehnice, întrucât scopul acesteia este verificarea aptitudinii profesionale și a capacității tehnice a ofertantului de a executa contractul la standardul de calitate solicitat. Prin concluziile scrise depuse la dosar, contestatoarea reiterează faptul că autoritatea contractantă a transformat nelegal experiența similară într-o experiență identică, apreciind că, în realitate, doar operatorii economici care au executat anterior amenajări de parcuri ar putea îndeplini cerința astfel interpretată. Contestatoarea susține că lucrările executate de aceasta prezintă aceleași caracteristici tehnice și funcționale cu cele ce fac obiectul contractului, întrucât infrastructura rutieră și circulația pietonală reprezintă elemente esențiale ale proiectelor de amenajare parc și infrastructură recreativă. Totodată, contestatoarea arată că necesitatea existenței unei autorizații de construire nu prezintă relevanță pentru îndeplinirea cerinței de calificare, în condițiile în care documentația de atribuire nu conținea o asemenea cerință expresă. Contestatoarea mai susține că aspectele invocate de autoritate privind peisagistica, mobilierul urban, complexitatea tehnologică sau resursele necesare țin de evaluarea propunerii tehnice și nu de analiza experienței Pagina 15 din 31

similare, apreciind că autoritatea a procedat, în realitate, la o reevaluare a conformității propunerii tehnice sub aparența verificării criteriilor de calificare. Prin adresa de comunicarea a rezultatului procedurii nr. 27730/08.04.2026 autoritatea a comunicat următoarele: Prin prezenta vă informăm că, în urma evaluării ofertelor depuse la procedura mai sus menționată, în conformitate cu prevederile art. 137 alin. (1) din HG nr. 395/2016, oferta depusă de (...)- (...) a fost respinsă ca: INACCEPTABILĂ, în baza:  prevederilor art. 137 alin. (2) lit. b) din HG nr. 395/2016, conform căruia: „(2) În condițiile art. 215 alin. (4) din Lege, oferta este considerată inacceptabilă în următoarele situații: b) a fost depusă de un ofertant care nu îndeplinește unul sau mai multe dintre criteriile de calificare stabilite în documentația de atribuire sau nu a completat DUAE în conformitate cu cerințele stabilite de autoritatea contractantă;” întrucât: Prin adresa nr. 20662/19.03.2026, comisia de evaluare v-a solicitat SOLICITARE DE CLARIFICARE NR. 2: În conformitate cu Fișa de date a achiziției postată pe SEAP, la Secțiunea III.1.3.a) Capacitatea tehnică și/sau profesională, s-a solicitat: Lista lucrărilor realizate în cursul unei perioade care acoperă cel mult ultimii 5 ani. Cei 5 ani se vor calcula prin raportare la data-limită de depunere a ofertelor. În cazul decalării termenului de depunere al ofertelor, se va extinde corespunzător (cu zilele de decalare) și perioada aferentă experienței similare. Prin lista lucrărilor, ofertantul trebuie să facă dovada că, în ultimii 5 ani calculați până la data-limită stabilită pentru depunerea ofertelor, au fost executate în conformitate cu normele profesionale în domeniu lucrări similare cu cele ce fac obiectul contractului care se atribuie prin prezenta procedură, constând în lucrări de construcții/amenajări/modernizări – parcuri/infrastructură recreere – inclusiv piste pentru bicicliști/spații verzi/locuri de joacă/spații de agrement/infrastructură rutieră/parcări, cu o valoare totală cumulată fără TVA mai mare sau cel puțin egală cu 3.200.000,00 lei fără TVA, realizată în cadrul unuia (1) sau a maximum trei (3) contracte de lucrări. Modalitatea prin care poate fi demonstrată îndeplinirea cerințelor: Se va prezenta DUAE în conformitate cu prevederile art. 193 din Legea nr. 98/2016, iar documentele prin care operatorii economici pot îndeplini cerința privind experiența similară constând în lucrări de construcții/amenajări/modernizări – parcuri/infrastructură recreere – inclusiv piste pentru bicicliști/spații verzi/locuri de joacă/spații de agrement/infrastructură rutieră/parcări, fără a se limita la acestea, enumerarea nefiind cumulativă:  copii ale unor părți relevante ale contractelor pe care le-au îndeplinit;  recomandări;  procese-verbale de recepție;  certificări de bună execuție;  certificate constatatoare, reprezentând certificări de bună execuție pentru acele lucrări pe care ofertantul consideră că autoritatea contractantă trebuie să le ia în considerare pentru evaluarea îndeplinirii cerinței privind experiența similară, urmând a fi prezentate la solicitarea autorității contractante doar de către ofertantul clasat pe locul I în clasamentul intermediar întocmit la finalizarea evaluării ofertelor. Respectivele certificări vor trebui să indice: a) numărul și data contractului invocat drept experiență similară; b) obiectul lucrării, astfel încât să fie furnizate toate informațiile solicitate și necesare pentru a se verifica îndeplinirea cerinței privind experiența similară; c) beneficiarii și datele de contact, indiferent dacă aceștia sunt autorități contractante sau clienți privați; d) ponderea și activitățile pentru care a fost responsabil, împreună cu valoarea acestora, fără TVA; e) perioada, mai exact intervalul periodic (data de început și data de finalizare) în care s-a executat contractul; Pagina 16 din 31

f) locul execuției lucrărilor; g) data și numărul documentului de recepție; h) să precizeze dacă au fost efectuate în conformitate cu normele profesionale din domeniu. Certificările vor fi emise sau contrasemnate de beneficiar (autoritate contractantă sau client privat), care probează îndeplinirea celor asumate în DUAE, urmând a fi prezentate la solicitarea autorității contractante doar de către ofertantul clasat pe locul I în clasamentul intermediar întocmit la finalizarea evaluării ofertelor. Pentru demonstrarea experienței similare ați transmis documente justificative pentru 3 contracte de lucrări având ca obiect: 1. „Lucrări de reparații curente la drumuri, platouri și alei din (...)”; 2. „Lucrări de reparații curente la drumuri, platouri și alei din (...)”; 3. „Lucrări de întreținere și reparații curente la covorul asfaltic și canalizare din Cazarma 929 București - UM 01348 București”. Având în vedere că documentele prezentate pentru îndeplinirea cerinței de experiență similară vizează exclusiv „lucrări de reparații curente și întreținere” la drumuri, platouri și alei în incinta unor unități militare, iar obiectul prezentei proceduri constă în „lucrări de construcții/amenajări/modernizări – parcuri/infrastructură recreere”, supuse regimului de autorizare conform Legii nr. 50/1991, vă solicităm următoarele: 1. Având în vedere că prin Fișa de date s-au solicitat lucrări similare cu cele ce fac obiectul contractului care se atribuie prin prezenta procedură, constând în lucrări de construcții/amenajări/modernizări – parcuri/infrastructură recreere – inclusiv piste pentru bicicliști/spații verzi/locuri de joacă/spații de agrement/infrastructură rutieră/parcări, să prezentați o situație centralizatoare sau extrase din situațiile de lucrări (faze de execuție) din care să rezulte dacă, în cadrul contractelor prezentate, au fost executate lucrări specifice de amenajare spații verzi, instalare mobilier urban, locuri de joacă sau alte elemente de infrastructură recreativă. 2. Având în vedere că contractele prezentate vizează „reparații curente” (lucrări de mentenanță/întreținere), vă solicităm să demonstrați în ce măsură acestea sunt echivalente din punct de vedere tehnic și al complexității cu lucrările de „construcții/amenajare/modernizare” (lucrări de investiție) solicitate prin Fișa de date. 3. Să precizați dacă lucrările de „reparații curente” la drumuri, platouri și alei au implicat refacerea integrală a structurii rutiere/pietonale, având în vedere că obiectul contractului nostru presupune amenajarea/modernizarea unui parc. 4. Vă rugăm să specificați dacă lucrările executate în cadrul celor 3 contracte de „reparații curente” au fost realizate în baza unei Autorizații de Construire și a unui Proiect Tehnic (PT), cu monitorizarea execuției prin faze determinante aprobate de ISC, similar cerințelor proiectului nostru. Astfel, dumneavoastră ați răspuns în termen la solicitările de clarificări, postând în SEAP, în data de 04.03.2026, răspunsul semnat cu semnătură electronică extinsă, astfel: Astfel, pentru îndeplinirea cerinței de calificare reprezentate de criteriul de capacitate referitor la capacitatea tehnică și profesională, subscrisa am indicat contracte de lucrări ce au presupus realizarea de lucrări de infrastructură rutieră. Este important de precizat faptul că solicitarea autorității contractante de a menționa în cadrul situației centralizatoare sau a extraselor din situațiile de lucrări (faze de execuție) dacă în cadrul contractelor prezentate drept temei pentru îndeplinirea cerinței privind capacitatea tehnică și profesională au fost executate lucrări specifice de amenajare spații verzi, instalare mobilier urban, locuri de joacă sau alte elemente de infrastructură recreativă are caracter restrictiv. Pe de o parte, astfel cum se menționează și în cuprinsul art. 5 alin. (1) din Instrucțiunea ANAP nr. 2/2017, demonstrarea experienței similare nu se va realiza prin execuția de lucrări ce sunt identice cu cele care fac obiectul contractului de achiziție publică, pentru a nu se restrânge competiția. Este imperios necesar ca autoritatea contractantă să permită și lucrări similare sau superioare din punct de vedere tehnic, al complexității și/sau scopului cu cele ce formează obiectul derivat al contractului de lucrări. Mai mult, în raport de prevederile alin. (3) ale aceluiași articol, lucrările specifice de amenajare spații verzi, instalare mobilier urban (cișmele, coșuri de gunoi, scrumiere stradale, Pagina 17 din 31

coșuri de gunoi pentru colectare selectivă, rastele de biciclete), locuri de joacă au caracter accesoriu față de lucrările de execuție aferente obiectului „(...)”. Pentru a evidenția și explica lucrările executate în cadrul fiecărui contract folosit cu titlu de experiență similară, înțelegem să detaliem mai jos, în mod punctual, următoarele: A. „Lucrări de reparații curente la drumuri, platouri și alei din (...)” În acest sens, anexăm listele de cantități care au stat la baza contractului și unde se pot observa principalele categorii de lucrări: 1. Art. 3 DA12C1 - strat fundație din piatră spartă pentru drum, cu așternere mecanică, execuție fără împănare și fără înnoroire - 180 mc; 2. Art. 16 DB22A - borduri prefabricate din beton pentru trotuare, alei/spații verzi - 1077 m; 3. Art. 21 DB15F - asfalt turnat pe partea carosabilă, cu grosime de 5 cm - 6800 mp. De asemenea, au fost realizate și alte lucrări de săpătură, desfaceri, betonări etc. Astfel, anexăm Formularele F1, F2, F3 și extrasele C6, C7, C8, C9, precum și caietul de sarcini. B. „Lucrări de reparații curente la drumuri, platouri și alei din (...)” Astfel, anexăm listele de cantități care au stat la baza contractului și unde se pot observa principalele categorii de lucrări: 1. Art. 3 DA12C1 - strat fundație din piatră spartă pentru drum, cu așternere mecanică, execuție fără împănare și fără înnoroire - 225 mc; 2. Art. 16 DB22A - borduri prefabricate din beton pentru trotuare, alei/spații verzi - 2124 m; 3. Art. 10 RPDB31B - montare la șanțuri, rigole etc. a elementelor prefabricate din beton - 1112 buc.; 4. Art. 12 DB15F - asfalt turnat pe partea carosabilă, cu grosime de 5 cm - 9500 mp; 5. Art. 14 DB15F - asfalt turnat pe partea carosabilă, cu grosime de 5 cm - 9500 mp. De asemenea, au fost realizate și alte lucrări de săpătură, desfaceri, betonări etc. Deopotrivă, anexăm Formularele F1, F2, F3 și extrasele C6, C7, C8, C9. C. „Lucrări de întreținere și reparații curente la covorul asfaltic și canalizare din Cazarma 929 București - UM 01348 București” În acest sens, anexăm listele de cantități care au stat la baza contractului și unde se pot observa principalele categorii de lucrări: 1. Art. 7 DH03A1 - reprofilarea părții carosabile a drumurilor împietruite executată mecanic, cu autogreder - 5058 mp; 2. Art. 11 DD02A - strat piatră stabilizată - 743 mc; 3. Art. 12 DB19H1 - îmbrăcăminte de beton asfaltic cu agregat mare, executată la cald, în grosime de 7 cm, cu așternere mecanică - 5302 mp; 4. Art. 14 DE10A1 - (AS) borduri prefabricate din beton - 1556 m; 5. Art. 19 DC05A1 - (AS) îmbrăcăminte din beton de ciment la drumuri, executată într-un singur strat în grosime de 10 cm - 1447 mp. De asemenea, au fost realizate și alte lucrări de săpătură, desfaceri, betonări etc. Astfel, anexăm Formularele F1, F2, F3. Cu privire la echivalența între „reparații curente” și „lucrări de investiții” Deși denumirea contractelor este „reparații curente”, din punct de vedere tehnic lucrările executate au implicat:  desfacerea sistemelor rutiere existente;  refacerea straturilor de fundație;  realizarea de îmbrăcăminți asfaltice noi;  montare elemente prefabricate (borduri, rigole). Aceste operațiuni sunt identice ca tehnologie, resurse și complexitate cu lucrările de construire/modernizare de infrastructură rutieră și pietonală. În practica achizițiilor publice, relevanța experienței similare este determinată de natura efectivă a lucrărilor executate, nu exclusiv de titulatura contractului. Sub acest aspect, sunt relevante dispozițiile art. 1 alin. (1) din Instrucțiunea ANAP nr. 2/2017, în raport de care: „Autoritatea/Entitatea contractantă are dreptul de a solicita, atât prin anunțul de participare/de participare simplificat, cât și prin documentația de atribuire, ca operatorul economic care participă la procedura de atribuire a contractului de achiziție publică/de Pagina 18 din 31

achiziție sectorială/acordului-cadru să facă dovada capacității sale tehnice și profesionale referitoare la experiența în implementarea unui/unor contract/contracte similar/similare atât ca tip și complexitate, cât și din punctul de vedere al rezultatului/funcționalității urmărite prin scopul contractului de achiziție publică/de achiziție sectorială/acordului-cadru ce se atribuie prin respectiva procedură.” Relativ la refacerea structurii rutiere/pietonale Din documentele anexate rezultă că lucrările au inclus:  straturi de fundație din piatră spartă/balast stabilizat;  îmbrăcăminți asfaltice în grosimi de 5-7 cm;  lucrări de beton de ciment;  reprofilări și refaceri complete ale platformelor. Prin urmare, lucrările nu s-au limitat la intervenții superficiale, ci au vizat refacerea integrală sau parțială a sistemului rutier/pietonal, similare din punct de vedere al complexității și al funcționalității urmărite prin scopul contractului de achiziție publică cu lucrările de modernizare. Cu privire la regimul de autorizare și controlul execuției Lucrările au fost executate în baza documentațiilor tehnico-economice aprobate de beneficiar (Ministerul Apărării Naționale) și au fost:  verificate și recepționate conform reglementărilor tehnice în vigoare;  supuse controlului calității prin proceduri interne specifice beneficiarului;  executate în conformitate cu normativele tehnice aplicabile în domeniul construcțiilor. Menționăm că modul de verificare (ISC sau structură internă a beneficiarului) nu influențează natura tehnică a lucrărilor executate. Comisia de evaluare nu poate lua în considerare răspunsul dvs. și declară cerința neîndeplinită, întrucât: ► Obiectul contractului care se atribuie prin prezenta procedură vizează lucrări de construcții/amenajări/modernizări, care reprezintă lucrări de investiții (cheltuieli de capital). Conform legislației în vigoare (Legea nr. 50/1991), aceste lucrări necesită obligatoriu emiterea unei Autorizații de Construire, implicând o complexitate tehnologică ridicată (proiect tehnic, detalii de execuție, faze determinante). ► Cele trei contracte prezentate de ofertant vizează exclusiv „lucrări de întreținere și reparații curente”. Conform art. 11 din Legea nr. 50/1991, aceste tipuri de lucrări sunt exceptate de la autorizare, având caracterul unor intervenții de mentenanță (restabilirea stării tehnice inițiale). Acestea nu presupun procese tehnologice de construire de la zero, fundații de adâncime sau structuri noi. ► Din analiza listelor de cantități prezentate rezultă că ofertantul nu a demonstrat execuția componentelor critice ale obiectului contractului ce urmează a fi atribuit, respectiv: amenajarea de spații verzi (plantări, sisteme irigații) și spații de agrement. ► Obiectul contractelor se referă la „reparații curente”, în timp ce autoritatea solicită „construcții/amenajări/modernizări”. Diferența este că „reparația” este o lucrare de întreținere (mentenanță), pe când „amenajarea/modernizarea” este o lucrare de investiție care schimbă parametrii tehnici. ► Contractele depuse de ofertant vizează strict infrastructură rutieră și canalizare cu caracter utilitar în incinte militare. Ofertantul nu a demonstrat, nici prin documentele inițiale și nici prin răspunsul la solicitarea de clarificări, că a executat componente specifice de agrement sau peisagistică. ► Experiența prezentată este relevantă strict pentru „infrastructură rutieră”, însă nu acoperă caracterul unitar și complex al unui proiect de „amenajare parc/recreere”. Astfel, ofertantul nu a demonstrat deținerea capabilităților tehnice necesare pentru a gestiona complexitatea tehnologică a prezentului contract. ► Ofertantul nu a demonstrat experiența în gestionarea unui șantier supus controlului calității în faze determinante specifice unei construcții noi. Deși a executat asfaltări, acestea au fost intervenții de remediere a unor degradări, nefiind echivalente cu execuția de la zero a unei infrastructuri recreative (parc/piste/spații verzi) care necesită modelări de teren, drenaje și dotări specifice. ► Din analiza listelor de cantități (Formularele F3) și a detaliilor tehnice prezentate de dumneavoastră pentru contractele executate în unități militare (cazarme), comisia de evaluare a constatat următoarele: Pagina 19 din 31

1. Lipsa de similitudine tehnologică: Lucrările demonstrate (art. DA12C1 - straturi de fundație din piatră spartă, art. DB15F - asfalt turnat, art. DH03A1 - reprofilări mecanice cu autogreder) sunt specifice infrastructurii rutiere grele și platformelor logistice. Acestea implică procese tehnologice și utilaje care nu atestă capacitatea tehnică de a executa lucrări de finețe/peisagistică, sisteme de irigații sau montaje de siguranță specifice zonelor de recreere. 2. Inaplicabilitatea articolelor de borduri ca dovadă a spațiilor verzi: Invocarea articolelor de tip DB22A (borduri prefabricate) ca argument pentru amenajarea spațiilor verzi este respinsă. În contextul contractelor prezentate (drumuri de cazarmă), bordurile au rol strict de delimitare rutieră și nu pot fi asimilate lucrărilor de arhitectură peisagistică, plantări sau amenajări de parcuri solicitate. 3. Absența componentelor esențiale: Din extrasele de deviz prezentate lipsesc cu desăvârșire lucrările care definesc obiectul principal al prezentei proceduri: mobilier urban specializat, sisteme de irigații și lucrări dendrologice. 4. Tardivitatea invocării caracterului restrictiv: Argumentul privind caracterul restrictiv al cerinței este considerat neîntemeiat și tardiv. Potrivit Legii nr. 101/2016, orice nemulțumire privind cerințele de calificare trebuia atacată în termen de 10 zile de la publicarea anunțului de participare. Prin depunerea ofertei, ați acceptat în totalitate regulile stabilite în documentația de atribuire. În concluzie, experiența demonstrată de dumneavoastră vizează un domeniu distinct (rutier/platforme industriale), care nu asigură garanția tehnică necesară pentru execuția unui obiectiv de investiții cu funcțiune recreativă/peisagistică. ► Referitor la argumentul ofertantului privind natura lucrărilor executate, comisia de evaluare reține că, deși procesele tehnologice rutiere (asfaltări, borduri) pot fi comparabile, funcționalitatea urmărită (conform art. 1 alin. (1) din Instrucțiunea ANAP nr. 2/2017) este fundamental diferită. Experiența similară solicitată vizează un ansamblu recreativ complex, nu simple platforme betonate. Faptul că ofertantul a executat drumuri în cazarme nu îi conferă capacitatea tehnică de a gestiona componentele critice ale prezentului contract (peisagistică, irigații, dotări agrement), pe care listele de cantități prezentate nu le conțin sub nicio formă. Instrucțiunea ANAP nr. 2/2017 menționează clar că similaritatea se raportează la „rezultatul/funcționalitatea urmărită prin scopul contractului”. ► Comisia de evaluare respinge argumentația ofertantului, considerând că refacerea structurilor rutiere în incinte militare (cazarme) nu atestă capacitatea tehnică pentru realizarea infrastructurii de recreere. Identitatea proceselor de asfaltare nu suplinește lipsa experienței în lucrările de specialitate peisagistică și dotări specifice parcurilor, care constituie obiectul principal și funcționalitatea urmărită de autoritatea contractantă. Similitudinea trebuie să fie de substanță, nu doar de formă (aceleași articole de deviz de bază). ► Cerința din Fișa de date solicită experiență în „lucrări de construcții/amenajări/modernizări – parcuri/infrastructură recreere”, precizând în mod explicit componentele care trebuie incluse, inclusiv piste bicicliști/spații verzi/locuri de joacă/agrement/rutier. ► Din analiza contractelor rezultă că ofertantul a executat exclusiv lucrări de infrastructură rutieră (platforme de cazarmă), fără a demonstra experiență în nucleul central al cerinței: parcuri și spații de recreere (spații verzi, locuri de joacă, agrement). Simpla execuție a unei componente accesorii (asfalt/borduri) dintr-un alt domeniu (militar/logistic) nu suplinește lipsa experienței în obiectivul principal de investiții și nu garantează capacitatea tehnică de a livra un produs finit cu funcționalitatea de „parc/recreere”. ► Având în vedere că experiența prezentată nu reflectă capacitatea de a gestiona complexitatea tehnică, autorizațiile și standardele de calitate specifice unei lucrări de investiție autorizate, comisia de evaluare consideră că cerința de experiență similară nu a fost îndeplinită. ► Documentația de atribuire, așa cum aceasta este întocmită de autoritatea contractantă, este obligatorie atât pentru operatorii economici participanți la procedură, care au obligația de a își elabora ofertele în conformitate cu prevederile acesteia (art. 123 din HG nr. 395/2016), cât și pentru autoritatea contractantă, aceasta fiind obligată ca, în desfășurarea procedurii de achiziție publică, să respecte atât dispozițiile legale aplicabile în acest domeniu, cât și prevederile propriei documentații de atribuire, care stabilește regulile ce trebuie respectate de ambele părți în derularea procesului competitiv. Pagina 20 din 31

► Prin depunerea ofertei, ofertantul și-a asumat cerințele din documentația de atribuire (inclusiv cerințele referitoare la experiența similară), așa cum au fost ele solicitate de autoritatea contractantă, cu atât mai mult cu cât nu a contestat și nu a solicitat clarificări în ceea ce privește experiența similară. Față de cele de mai sus, comisia de evaluare respinge oferta prezentată de (...)- (...), ca: INACCEPTABILĂ, în baza:  prevederilor art. 137 alin. (2) lit. b) din HG nr. 395/2016, conform căruia: „(2) În condițiile art. 215 alin. (4) din Lege, oferta este considerată inacceptabilă în următoarele situații: b) a fost depusă de un ofertant care nu îndeplinește unul sau mai multe dintre criteriile de calificare stabilite în documentația de atribuire sau nu a completat DUAE în conformitate cu cerințele stabilite de autoritatea contractantă.” În fișa de date a achiziție regăsim următoarele cerințe: III.1.3.a) Capacitatea tehnică și/sau profesională Informații și/sau nivel(uri) minim(e) necesare pentru evaluarea respectării cerințelor menționate: Pentru contractele de achiziție de lucrări: executarea de lucrări de tipul specificat. Criteriu selecție:Referințe despre lucrări specificate. Modalitatea de îndeplinire: Lista lucrărilor realizate în cursul unei perioade care acoperă cel mult ultimii 5 ani. Cei 5 ani se vor calcula prin raportare la data-limită de depunere a ofertelor. În cazul decalării termenului de depunere al ofertelor, se va extinde corespunzător (cu zilele de decalare) și perioada aferentă experienței similare. Prin lista lucrărilor, ofertantul trebuie să facă dovada că, în ultimii 5 ani calculați până la data-limită stabilită pentru depunerea ofertelor, au fost executate în conformitate cu normele profesionale în domeniu lucrări similare cu cele ce fac obiectul contractului care se atribuie prin prezenta procedură, constând în lucrări de construcții/amenajări/modernizări – parcuri/infrastructură recreere – inclusiv piste pentru bicicliști/spații verzi/locuri de joacă/spații de agrement/infrastructură rutieră/parcări, cu o valoare totală cumulată fără TVA mai mare sau cel puțin egală cu 3.200.000,00 lei fără TVA, realizată în cadrul unuia (1) sau a maximum trei (3) contracte de lucrări. Modalitatea prin care poate fi demonstrată îndeplinirea cerințelor: Se va prezenta DUAE în conformitate cu prevederile art. 193 din Legea nr. 98/2016, iar documentele prin care operatorii economici pot îndeplini cerința privind experiența similară constând în lucrări de construcții/amenajări/modernizări – parcuri/infrastructură recreere – inclusiv piste pentru bicicliști/spații verzi/locuri de joacă/spații de agrement/infrastructură rutieră/parcări,

fără a se limita la acestea, enumerarea nefiind cumulativă:  copii ale unor părți relevante ale contractelor pe care le-au îndeplinit;  recomandări;  procese-verbale de recepție;  certificări de bună execuție;  certificate constatatoare, reprezentând certificări de bună execuție pentru acele lucrări pe care ofertantul consideră că autoritatea contractantă trebuie să le ia în considerare pentru evaluarea îndeplinirii cerinței privind experiența similară, urmând a fi prezentate la solicitarea autorității contractante doar de către ofertantul clasat pe locul I în clasamentul intermediar întocmit la finalizarea evaluării ofertelor. Respectivele certificări vor trebui să indice: a) numărul și data contractului invocat drept experiență similară; b) obiectul lucrării, astfel încât să fie furnizate toate informațiile solicitate și necesare pentru a se verifica îndeplinirea cerinței privind experiența similară; c) beneficiarii și datele de contact, indiferent dacă aceștia sunt autorități contractante sau clienți privați; d) ponderea și activitățile pentru care a fost responsabil, împreună cu valoarea acestora, fără TVA; e) perioada, mai exact intervalul periodic (data de început și data de finalizare) în care s-a executat contractul; Pagina 21 din 31

f) locul execuției lucrărilor; g) data și numărul documentului de recepție; h) să precizeze dacă lucrările au fost efectuate în conformitate cu normele profesionale din domeniu. Consiliul reține, cu prioritate, că analiza legalității modului în care autoritatea contractantă a evaluat îndeplinirea cerinței privind experiența similară trebuie realizată prin raportare la conținutul concret al cerinței astfel cum aceasta a fost stabilită în documentația de atribuire, respectiv în fișa de date a achiziției. În fișa de date a achiziției, la secțiunea III.1.3.a) Capacitatea tehnică și/sau profesională, autoritatea contractantă a stabilit că ofertanții trebuie să facă dovada executării, în ultimii 5 ani calculați până la data-limită stabilită pentru depunerea ofertelor, a unor lucrări similare cu cele ce fac obiectul contractului care se atribuie prin prezenta procedură, constând în lucrări de construcții/amenajări/modernizări – parcuri/infrastructură recreere – inclusiv piste pentru bicicliști/spații verzi/locuri de joacă/spații de agrement/ infrastructură rutieră/parcări, cu o valoare totală cumulată fără TVA mai mare sau cel puțin egală cu 3.200.000 lei fără TVA, realizată în cadrul unuia sau a maximum trei contracte de lucrări. Totodată, în cadrul aceleiași secțiuni, autoritatea contractantă a prevăzut expres că documentele prin care operatorii economici pot îndeplini cerința privind experiența similară pot privi lucrări de construcții/amenajări/ modernizări – parcuri/infrastructură recreere – inclusiv piste pentru bicicliști/spații verzi/locuri de joacă/spații de agrement/infrastructură rutieră/ parcări, „fără a se limita la acestea, enumerarea nefiind cumulativă”. Consiliul apreciază că această ultimă mențiune are caracter determinant în cauză. Prin utilizarea sintagmei „fără a se limita la acestea” și prin precizarea expresă că „enumerarea nu este cumulativă”, autoritatea contractantă a stabilit o cerință cu caracter permisiv și alternativ, nu una restrictivă, în sensul că operatorii economici nu erau obligați să demonstreze executarea tuturor categoriilor de lucrări indicate în fișa de date și nici să prezinte contracte identice cu obiectul prezentei proceduri. Cu alte cuvinte, cerința nu poate fi interpretată în sensul că ofertantul trebuia să facă dovada executării unor lucrări care să includă cumulativ parcuri, infrastructură recreere, piste pentru bicicliști, spații verzi, locuri de joacă, spații de agrement, infrastructură rutieră și parcări. O asemenea interpretare ar contraveni chiar modului în care autoritatea contractantă și-a redactat propria documentație de atribuire, în care a arătat expres că enumerarea nu este cumulativă și că lucrările indicate nu reprezintă o enumerare limitativă. Prin urmare, odată ce autoritatea contractantă a inclus în sfera experienței similare și lucrările de infrastructură rutieră/parcări, aceasta nu putea, în etapa de evaluare, să restrângă aplicarea cerinței doar la lucrări de amenajare parc, spații verzi, peisagistică, mobilier urban, locuri de joacă, sisteme de irigații ori alte componente specifice infrastructurii recreative în sens strict. Consiliul reține că operatorul economic (...) a prezentat, pentru demonstrarea experienței similare, următoarele contracte: (i) Contractul de lucrări subsecvent nr. 32 din 06.06.2024, încheiat cu Ministerul Apărării Naționale prin (...), pentru beneficiarul Unitatea Militară Pagina 22 din 31

01654 Buzău, cu o valoare totală de 1.740.605,89 lei fără TVA, având ca obiect lucrări de reparații curente la drumuri, platouri și alei din (...), lucrări care implică infrastructură rutieră și amenajarea circulației; (ii) Contractul de lucrări subsecvent nr. 10 din 04.06.2025, încheiat cu Ministerul Apărării Naționale prin (...), pentru beneficiarul Unitatea Militară 01552 Galați, cu o valoare totală de 2.577.468,14 lei fără TVA, având ca obiect lucrări de reparații curente la drumuri, platouri și alei din (...), lucrări care implică, de asemenea, infrastructură rutieră și amenajarea circulației; (iii) Contractul de lucrări nr. A-1184 din 26.04.2023, încheiat cu Ministerul Apărării Naționale prin Unitatea Militară 02031 București, pentru beneficiarul Unitatea Militară 01348 București, cu o valoare totală de 1.043.064,42 lei fără TVA, având ca obiect lucrări de întreținere și reparații curente la covorul asfaltic și canalizare din Cazarma nr. 929 București. În ceea ce privește dispozițiile art. 123 alin. (1) din HG nr. 395/2016, potrivit cărora „ofertantul elaborează oferta în conformitate cu prevederile documentației de atribuire”, Consiliul reține că această normă instituie obligația operatorului economic de a își întocmi oferta prin raportare la cerințele expres stabilite de autoritatea contractantă în documentația de atribuire, astfel cum acestea au fost publicate și aduse la cunoștința tuturor participanților la procedură. Totodată, această dispoziție trebuie interpretată în mod corelativ cu obligația autorității contractante de a evalua oferta exclusiv prin raportare la cerințele prevăzute în documentația de atribuire, fără a putea adăuga, în etapa evaluării, condiții suplimentare, criterii restrictive ori exigențe care nu au fost formulate în mod clar, expres și neechivoc în cuprinsul documentației. Cu alte cuvinte, dacă ofertantul are obligația de a își construi oferta în conformitate cu documentația de atribuire, autoritatea contractantă are obligația corelativă de a analiza oferta în limitele și în condițiile stabilite chiar prin propria documentație, fără a modifica ulterior sensul sau întinderea cerințelor de calificare. Valoarea cumulată a celor trei contracte depășește pragul minim de 3.200.000 lei fără TVA impus prin fișa de date a achiziției, aspect care nu rezultă a fi contestat de autoritatea contractantă. Disputa poartă, în realitate, asupra naturii lucrărilor prezentate și asupra măsurii în care acestea pot fi considerate similare cu lucrările ce fac obiectul contractului. Sub acest aspect, Consiliul constată că autoritatea contractantă a respins oferta contestatoarei pornind de la premisa că cele trei contracte prezentate vizează „reparații curente” și „întreținere” în incinta unor unități militare, iar nu lucrări de investiții constând în amenajări/modernizări de parcuri sau infrastructură recreere. Autoritatea a mai reținut că aceste lucrări nu ar demonstra execuția componentelor considerate critice, precum spații verzi, plantări, sisteme de irigații, mobilier urban, lucrări dendrologice ori dotări specifice parcurilor. Consiliul apreciază însă că o asemenea abordare este excesiv de restrictivă și nu se raportează în mod corespunzător la conținutul efectiv al cerinței din fișa de date. Cerința nu a impus ca ofertanții să fi executat anterior un parc, o zonă de recreere sau un obiectiv cu aceeași destinație funcțională, ci a permis demonstrarea experienței similare inclusiv prin lucrări de infrastructură rutieră/parcări. Or, contractele prezentate de contestatoare au Pagina 23 din 31

avut ca obiect drumuri, platouri, alei, covor asfaltic, borduri, rigole, elemente de canalizare și lucrări conexe, adică lucrări care se încadrează în sfera infrastructurii rutiere și a amenajării circulației. În acest context, nu poate fi primită teza autorității contractante potrivit căreia experiența contestatoarei ar fi irelevantă doar pentru că lucrările au fost executate în cazarme militare, iar nu în parcuri sau spații publice recreative. Fișa de date nu a condiționat îndeplinirea cerinței de destinația amplasamentului pe care au fost executate lucrările anterioare și nici nu a impus ca beneficiarii anteriori să fie autorități locale ori ca lucrările să fi vizat obiective cu destinație recreativă. Relevantă este natura efectivă a lucrărilor executate, iar nu denumirea amplasamentului sau destinația instituțională a acestuia. În măsura în care lucrările executate au constat în infrastructură rutieră, alei, platforme, borduri, îmbrăcăminți asfaltice și lucrări de canalizare, acestea nu puteau fi înlăturate de plano din analiza experienței similare, în condițiile în care chiar documentația de atribuire a menționat infrastructura rutieră/parcările printre categoriile relevante pentru demonstrarea cerinței. Consiliul mai reține că autoritatea contractantă a acordat o importanță determinantă denumirii contractelor prezentate, respectiv „lucrări de reparații curente” sau „lucrări de întreținere și reparații curente”. Or, în materia experienței similare, analiza nu trebuie să fie una pur formală, bazată exclusiv pe denumirea contractului, ci trebuie să vizeze conținutul concret al prestațiilor executate, categoriile de lucrări realizate, complexitatea acestora și corespondența lor cu cerința astfel cum a fost formulată. Contestatoarea a arătat, în răspunsul la solicitarea de clarificări, că lucrările prezentate au inclus, între altele, straturi de fundație din piatră spartă, îmbrăcăminți asfaltice, borduri prefabricate din beton, rigole, lucrări de beton, reprofilări și refaceri ale platformelor, desfaceri și lucrări conexe. Aceste elemente trebuiau analizate de autoritatea contractantă în raport cu sintagma „infrastructură rutieră/parcări” din fișa de date, iar nu eliminate din analiză pentru simplul motiv că titulatura contractelor era aceea de reparații curente. Consiliul observă, totodată, că autoritatea contractantă a introdus în raționamentul său criterii suplimentare care nu rezultă în mod expres din documentația de atribuire. Astfel, autoritatea a reținut lipsa autorizației de construire, lipsa proiectului tehnic, lipsa fazelor determinante aprobate de ISC și inexistența unor lucrări de peisagistică, irigații, mobilier urban sau dotări de agrement. Or, asemenea condiții nu au fost prevăzute ca cerințe minime de calificare în fișa de date. În lipsa unei mențiuni exprese în documentația de atribuire, autoritatea contractantă nu putea transforma aceste elemente în condiții eliminatorii ale experienței similare. Dacă intenția autorității era aceea de a solicita experiență anterioară în lucrări autorizate, executate în baza unui proiect tehnic, cu faze determinante ISC sau cu componente obligatorii de peisagistică, irigații și mobilier urban, aceasta trebuia să prevadă aceste cerințe în mod clar, precis și neechivoc în fișa de date a achiziției, pentru ca toți operatorii economici interesați să cunoască de la început nivelul minim de experiență acceptat. Consiliul nu neagă faptul că obiectul prezentei proceduri implică o lucrare complexă de modernizare a unui parc, cu componente de arhitectură, alei, spații verzi, rețele hidroedilitare, iluminat și mobilier urban. Cu toate acestea, Pagina 24 din 31

complexitatea obiectului contractului nu permite autorității contractante să reformuleze, în etapa de evaluare, cerința de calificare, în sensul de a solicita experiență identică sau experiență în toate componentele proiectului, în condițiile în care fișa de date a consacrat expres caracterul necumulativ al enumerării. Experiența similară nu se confundă cu experiența identică. Scopul cerinței este acela de a verifica dacă operatorul economic a executat anterior lucrări comparabile, apte să demonstreze capacitatea sa tehnică și profesională, iar nu de a impune ca acesta să fi executat anterior același tip de obiectiv, cu aceeași destinație și cu aceleași componente tehnice. În cauză, autoritatea contractantă a ajuns să pretindă, în concret, ca ofertantul să demonstreze lucrări specifice de amenajare spații verzi, mobilier urban, locuri de joacă, irigații, peisagistică ori infrastructură recreativă propriu- zisă, deși fișa de date nu a stabilit că aceste componente trebuie dovedite cumulativ. Această conduită echivalează cu o restrângere ulterioară a cerinței de calificare și cu aplicarea unui standard mai sever decât cel publicat inițial în documentația de atribuire. Consiliul apreciază că sintagma „fără a se limita la acestea, enumerarea nefiind cumulativă” exclude tocmai o asemenea abordare. Dacă enumerarea nu este cumulativă, atunci lipsa unor lucrări de spații verzi, mobilier urban sau locuri de joacă nu poate conduce automat la concluzia neîndeplinirii cerinței, atâta vreme cât ofertantul a prezentat lucrări încadrabile într-o altă categorie expres menționată de autoritate, respectiv infrastructură rutieră/parcări. În plus, Consiliul constată că autoritatea contractantă nu a demonstrat că lucrările de infrastructură rutieră prezentate de contestatoare ar fi străine de obiectul contractului. Dimpotrivă, chiar descrierea achiziției include lucrări de realizare și modernizare alei, terasamente și elemente conexe, iar fișa de date include expres infrastructura rutieră/parcările în categoria lucrărilor relevante. Prin urmare, o parte importantă a experienței prezentate de contestatoare are legătură obiectivă cu lucrările ce urmează a fi executate. Împrejurarea că lucrările executate de contestatoare nu acoperă toate componentele obiectului contractului nu este suficientă pentru respingerea ofertei, întrucât cerința nu a fost formulată în sensul acoperirii tuturor componentelor. În caz contrar, precizarea „enumerarea nefiind cumulativă” ar fi lipsită de efect juridic, ceea ce nu poate fi acceptat. Consiliul mai reține că autoritatea contractantă avea obligația de a interpreta propria documentație de atribuire în sensul său rezonabil și previzibil pentru un operator economic diligent. Or, un ofertant care citește cerința în forma publicată putea în mod legitim să înțeleagă că experiența în lucrări de infrastructură rutieră este acceptată pentru demonstrarea cerinței, mai ales în condițiile în care această categorie este menționată expres în fișa de date. În acest context, nu i se poate imputa contestatoarei că a prezentat contracte privind infrastructură rutieră, alei, platouri, borduri, îmbrăcăminți asfaltice și canalizare, câtă vreme asemenea lucrări sunt compatibile cu una dintre categoriile expres indicate de autoritatea contractantă. Autoritatea nu putea ulterior să considere că infrastructura rutieră este doar o componentă accesorie, insuficientă în sine, fără să fi precizat acest lucru în documentația de atribuire. Pagina 25 din 31

De asemenea, Consiliul apreciază că argumentul autorității potrivit căruia lucrările de reparații curente ar avea un grad de complexitate inferior lucrărilor de modernizare nu poate conduce, în mod automat, la respingerea experienței prezentate. Autoritatea trebuia să analizeze concret lucrările efectuate în cadrul contractelor, inclusiv cantitățile, tipurile de operațiuni, natura tehnologică a lucrărilor și documentele justificative prezentate, iar nu să se limiteze la o diferențiere abstractă între „reparații curente” și „modernizări”. În măsura în care lucrările au presupus refaceri de straturi de fundație, îmbrăcăminți asfaltice, borduri, rigole, reprofilări, lucrări de beton și canalizare, acestea nu pot fi ignorate în analiza similarității, cu atât mai mult cu cât documentația a permis expres infrastructura rutieră ca experiență relevantă. Față de cele de mai sus, Consiliul constată că autoritatea contractantă a respins oferta contestatoarei ca inacceptabilă printr-o interpretare restrictivă și formalistă a cerinței privind experiența similară, raportându-se la elemente care nu au fost impuse expres prin documentația de atribuire și tratând cerința ca și cum ar fi vizat experiență identică sau cumulativă în toate componentele obiectului contractului. În consecință, Consiliul apreciază că autoritatea contractantă nu a făcut o aplicare corectă a propriei documentații de atribuire, iar critica formulată de (...) privind respingerea ofertei sale, ca inacceptabilă, pentru neîndeplinirea cerinței de experiență similară este întemeiată. Critica privind evaluarea ofertei (...)și modificarea substanțială a acesteia prin clarificarea/completarea acordurilor de subcontractare. Contestatoarea critică modalitatea în care autoritatea contractantă a evaluat oferta depusă de (...)SRL, susținând că, spre deosebire de analiza aplicată propriei oferte, în cazul ofertantului declarat câștigător comisia de evaluare nu a mai manifestat aceeași rigoare în verificarea componentelor critice ale obiectului contractului, respectiv amenajări spații verzi, plantări, sisteme de irigații, spații de agrement ori componente specifice de peisagistică. În acest sens, contestatoarea arată că (...)a depus, pentru demonstrarea experienței similare, contractul de execuție lucrări nr. 121 din 26.10.2020, încheiat cu (...), având ca obiect prestarea serviciilor de proiectare și execuție a lucrărilor pentru obiectivul „Crearea unui parc în zona cartierului Tilișca”, faza PT + DE + AT + verificare proiect + elaborare documentații pentru obținere avize la faza PT + studiu geotehnic de detaliu + execuție lucrări. Contestatoarea susține că, din acordul de asociere nr. 4053/23.10.2020 aferent acestui contract, nu rezultă că (...)ar fi executat efectiv componentele considerate de autoritate ca fiind critice în analiza propriei oferte, respectiv amenajări spații verzi, plantări, sisteme de irigații, spații de agrement ori lucrări de peisagistică. Aceleași susțineri sunt formulate și cu privire la contractul de execuție lucrări nr. 122 din 11.08.2022, având ca obiect executarea lucrărilor suplimentare de sistematizare versant N-V la obiectivul „Crearea unui parc în zona cartierului Tilișca”. În opinia contestatoarei, autoritatea contractantă a aplicat un dublu standard în evaluarea experienței similare. Astfel, în cazul (...), autoritatea a considerat că lipsa unor componente precum spații verzi, plantări, irigații, mobilier urban ori peisagistică atrage neîndeplinirea cerinței privind experiența Pagina 26 din 31

similară, în timp ce, în cazul (...)SRL, nu a verificat cu aceeași strictețe dacă ofertantul a executat efectiv aceste componente. Contestatoarea susține că, procedând astfel, autoritatea contractantă a încălcat principiile nediscriminării și tratamentului egal prevăzute de art. 2 alin. (2) lit. a) și b) din Legea nr. 98/2016, acordând ofertantului declarat câștigător un tratament mai favorabil și mai relaxat în ceea ce privește demonstrarea experienței similare. Distinct de această critică, contestatoarea susține că autoritatea contractantă a permis (...)să își modifice substanțial oferta după termenul- limită de depunere a ofertelor, prin clarificarea și retransmiterea acordurilor de subcontractare încheiate cu (...)și (...). Contestatoarea arată că, prin procesul-verbal nr. 8353/06.02.2026 privind evaluarea informațiilor din DUAE, comisia de evaluare a constatat că se impune clarificarea unor aspecte privind oferta (...)SRL, respectiv lipsa obiectului acordului de subcontractare încheiat cu (...)și suprapunerea activității de supraveghere arheologică ce constituia obiectul contractelor încheiate cu (...)și Muzeul Național Brukenthal. Prin solicitarea de clarificări nr. 8355/06.02.2026, autoritatea contractantă a solicitat ofertantului (...)să clarifice sau să retransmită acordul de subcontractare încheiat cu (...), precum și să confirme dacă atât subcontractantul (...), cât și subcontractantul (...)au ca activitate supravegherea arheologică. Prin răspunsul nr. 214/06.02.2026, ofertantul declarat câștigător a arătat că, în ceea ce privește acordul de subcontractare încheiat cu (...), „dintr-o eroare de redactare/omisiune” nu au fost precizate explicit lucrările ce cad în sarcina subcontractantului, acestea fiind: execuție iluminat, execuție cămin, montaj apometru și execuție branșament apă/rețea apă interioară. De asemenea, cu privire la acordul de subcontractare încheiat cu (...), ofertantul a arătat că a existat tot o „eroare de redactare”, precizând că obiectul real al acestuia îl constituie execuția lucrărilor de peisagistică, iar nu supravegherea arheologică. Contestatoarea apreciază că, prin acceptarea acestor explicații și a acordurilor retransmise/modificate, autoritatea contractantă a permis ofertantului declarat câștigător să complinească lipsuri fundamentale ale ofertei, respectiv lipsa sau indicarea eronată a obiectului acordurilor de subcontractare. Contestatoarea arată că nu prezintă relevanță faptul că respectivele lucrări figurau, în abstract, în propunerea tehnică sau financiară, deoarece problema nu privește lipsa lucrărilor din ofertă, ci lipsa determinării clare a operatorilor economici care urmau să execute respectivele lucrări. În opinia sa, subcontractanții și activitățile subcontractate reprezintă elemente esențiale ale ofertei, iar modificarea acestora după termenul-limită de depunere nu poate fi calificată drept simplă clarificare. În susținerea criticii, contestatoarea invocă art. 209 alin. (1) și (2) din Legea nr. 98/2016, arătând că autoritatea contractantă poate solicita clarificări și completări, însă numai cu respectarea principiilor tratamentului egal și transparenței și fără a determina apariția unui avantaj evident în favoarea unui ofertant. Pagina 27 din 31

De asemenea, contestatoarea invocă jurisprudența CJUE, respectiv cauza C-131/16 Archus și Gama, cauzele conexate C-523/16 și C-536/16 MA.T.I. SUD SpA, precum și cauza C-737/22 BibMedia A/S, susținând că o solicitare de clarificări nu poate avea ca efect depunerea unor documente care, prin conținutul lor, modifică oferta inițială sau echivalează cu depunerea unei noi oferte. Prin urmare, contestatoarea apreciază că autoritatea contractantă a încălcat principiile nediscriminării, tratamentului egal și transparenței, acceptând modificarea substanțială a ofertei (...)și transformând o ofertă inadmisibilă într-o ofertă admisibilă. Prin punctul de vedere formulat, autoritatea contractantă solicită respingerea criticilor ca nefondate, susținând că oferta depusă de (...)a fost evaluată cu respectarea documentației de atribuire și a dispozițiilor legale aplicabile. Cu privire la experiența similară prezentată de ofertantul declarat câștigător, autoritatea contractantă arată că (...)a prezentat contracte relevante, aferente obiectivului „Crearea unui parc în zona cartierului Tilișca”, care demonstrează experiența necesară prin raportare la obiectul prezentei proceduri. Autoritatea susține că nu se poate reține existența unui tratament diferențiat, întrucât situația ofertantului declarat câștigător este diferită de cea a contestatoarei, în condițiile în care (...)a prezentat experiență în cadrul unui obiectiv având ca destinație crearea unui parc, în timp ce (...) a prezentat contracte având ca obiect reparații curente la drumuri, platouri și alei în incinta unor unități militare. În ceea ce privește acordurile de subcontractare, autoritatea contractantă arată că nu a permis modificarea ofertei, ci doar a solicitat clarificări cu privire la anumite erori materiale sau omisiuni de redactare existente în acordurile depuse. Autoritatea contractantă susține că nu a dorit să dea dovadă de un formalism excesiv și a luat în considerare faptul că ofertantul (...)a prezentat, în cadrul propunerii tehnice, respectiv în fișierul „Formular 8_Propunere tehnică”, la pagina 24, lucrările realizate de subcontractanți, după cum urmează: 1. (...)– supraveghere arheologică; 2. (...)– execuție lucrări de instalații; 3. (...)– lucrări de peisagistică. De asemenea, autoritatea contractantă arată că, în cadrul propunerii tehnice, ofertantul a prezentat metodologia tehnică de lucru pentru execuția lucrărilor din cadrul contractului – rețele hidroedilitare și rețele electrice – pentru subcontractantul (...), conform fișierului „Anexa nr. 1.2 Metodologia de execuție_INSTALAȚII”. În opinia autorității contractante, clarificările solicitate nu au determinat modificarea ofertei și nu au conferit ofertantului un avantaj competitiv, întrucât informațiile privind activitățile ce urmau să fie executate de subcontractanți se regăseau deja în propunerea tehnică, iar răspunsul ofertantului a avut doar rolul de a corecta/corela mențiunile din acordurile de subcontractare cu restul documentelor depuse. Pagina 28 din 31

Autoritatea contractantă apreciază că a procedat legal, în limitele art. 209 din Legea nr. 98/2016 și ale art. 134 din HG nr. 395/2016, solicitând clarificări pentru lămurirea unor aspecte formale, fără a permite modificarea elementelor esențiale ale ofertei. Analizând critica formulată de contestatoare cu privire la pretinsa modificare substanțială a ofertei depuse de (...)SRL, Consiliul o apreciază ca nefondată. Consiliul reține că, potrivit art. 209 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă are dreptul de a solicita ofertanților clarificări și, după caz, completări ale documentelor prezentate în cadrul ofertelor, în situația în care informațiile sau documentele sunt incomplete ori eronate, cu respectarea principiilor tratamentului egal și transparenței. Totodată, astfel cum rezultă din jurisprudența constantă a CJUE invocată inclusiv de contestatoare, limita admisibilității clarificărilor este dată de împrejurarea ca acestea să nu conducă la modificarea substanțială a ofertei și să nu echivaleze cu depunerea unei noi oferte. În cauză, Consiliul constată că prin procesul-verbal privind evaluarea DUAE din data de 06.02.2026, autoritatea contractantă a identificat anumite necorelări și omisiuni în acordurile de subcontractare depuse de (...)SRL, solicitând clarificări referitoare la subcontractantul (...)și la subcontractantul (...). Astfel, în ceea ce privește subcontractantul (...), autoritatea contractantă a constatat că în acordul de subcontractare nu erau precizate explicit lucrările de care acesta era responsabil, solicitând retransmiterea acordului completat corespunzător. De asemenea, cu privire la subcontractantul (...), autoritatea contractantă a observat existența unei necorelări privind activitatea menționată în acordul de subcontractare, în sensul că atât acesta, cât și (...)apăreau ca având activitatea de supraveghere arheologică. Prin răspunsul la clarificări nr. 214/06.02.2026, (...)a arătat că, în cazul subcontractantului (...), omisiunea precizării lucrărilor subcontractate reprezenta o eroare de redactare, indicând că lucrările aferente acestuia constau în execuție iluminat, execuție cămin, montaj apometru și execuție branșament apă/rețea apă interioară. Totodată, ofertantul a precizat că, în cazul subcontractantului (...), menționarea activității de „supraveghere arheologică” reprezenta o eroare materială de redactare, activitatea reală asumată fiind execuția lucrărilor de peisagistică. Consiliul apreciază că aceste clarificări nu au avut ca efect modificarea substanțială a ofertei și nici introducerea unor subcontractanți noi ori a unor activități noi, inexistente în oferta inițială. Sub acest aspect, Consiliul reține că, astfel cum rezultă chiar din susținerile autorității contractante și din documentele aflate la dosarul cauzei, în propunerea tehnică depusă inițial de (...)erau deja indicate activitățile subcontractanților, respectiv:  (...)– execuție lucrări de instalații;  (...)– lucrări de peisagistică;  (...)– supraveghere arheologică. Pagina 29 din 31

Prin urmare, activitățile respective existau deja asumate în cadrul ofertei inițiale, iar clarificările solicitate de autoritatea contractantă au avut exclusiv rolul de a corela și explicită informațiile existente în diferitele documente ale ofertei. Consiliul nu poate reține susținerea contestatoarei potrivit căreia prin aceste clarificări ar fi fost stabilit „pentru prima dată” obiectul subcontractării. Dimpotrivă, din ansamblul documentelor depuse rezultă că rolul subcontractanților era deja identificabil în cadrul propunerii tehnice, fiind necesară doar clarificarea unor inadvertențe de redactare dintre acordurile de subcontractare și celelalte documente ale ofertei. Mai mult, experiența similara prezentată avea ca beneficiar aceeași autoritate contractantă. Or, jurisprudența CJUE invocată de contestatoare sancționează situațiile în care, prin clarificări, sunt introduse documente sau elemente esențiale inexistente în oferta inițială ori se modifică substanțial conținutul acesteia. În speță, însă, nu se constată o asemenea situație, întrucât:  subcontractanții erau deja declarați;  activitățile subcontractate erau deja reflectate în propunerea tehnică;  nu au fost introduse categorii noi de lucrări;  nu a fost modificată structura participării la procedură;  nu a fost afectat conținutul propunerii financiare sau tehnice. Consiliul apreciază că autoritatea contractantă a procedat legal atunci când a solicitat clarificări pentru remedierea unor erori materiale și pentru corelarea documentelor ofertei, fără a permite modificarea substanțială a acesteia. În ceea ce privește pretinsul tratament diferențiat invocat de contestatoare, Consiliul constată că situațiile comparate nu sunt identice. În cazul contestatoarei, analiza a vizat îndeplinirea cerinței privind experiența similară, în timp ce, în cazul (...)SRL, critica privește limitele clarificărilor referitoare la acordurile de subcontractare. Prin urmare, Consiliul apreciază că autoritatea contractantă nu a încălcat principiile tratamentului egal, nediscriminării și transparenței prin solicitarea și acceptarea clarificărilor formulate de (...)SRL. Față de aceste considerente, critica formulată de contestatoare cu privire la oferta depusă de (...)urmează a fi respinsă ca nefondată. Luând în considerare aspectele prezentate, în temeiul art. 26 alin. (2), (5) și (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite, în parte, contestația formulată de (...), în contradictoriu cu (...) – (...), și va dispune anularea raportului procedurii și a actelor subsecvente, în ceea ce privește evaluarea și respingerea ofertei depuse de contestatoare, precum și continuarea procedurii prin reevaluarea ofertei acesteia, în termen de 15 zile de la primirea prezentei decizii, cu respectarea celor reținute în motivare, a documentației de atribuire și a dispozițiilor legale aplicabile în materia achizițiilor publice. Respinge, ca nefondată, cererea privind reevaluarea și respingerea ofertei depuse de (...)SRL, pe aspectul analizat. Respinge, ca nedovedite, cheltuielile de judecată, la dosarul cauzei nefiind depuse documente în susținere. Prezenta decizie va fi obligatorie pentru părțile cauzei potrivit dispozițiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Pagina 30 din 31

Împotriva prezentei decizii se va putea formula plângere la instanța de judecată competentă, atât pentru motive de nelegalitate, cât și de netemeinicie, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate potrivit prevederilor art. 29 și 32 din Legea nr. 101/2016. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite, în parte, contestația formulată de (...), în contradictoriu cu (...) – (...), și dispune anularea raportului procedurii și a actelor subsecvente, în ceea ce privește evaluarea și respingerea ofertei depuse de contestatoare, precum și continuarea procedurii prin reevaluarea ofertei acesteia, în termen de 15 zile de la primirea prezentei decizii, cu respectarea celor reținute în motivare, a documentației de atribuire și a dispozițiilor legale aplicabile în materia achizițiilor publice. Respinge, ca nefondată, cererea privind reevaluarea și respingerea ofertei depuse de (...)SRL, pe aspectul analizat. Respinge, ca nedovedite, cheltuielile de judecată, la dosarul cauzei nefiind depuse documente în susținere. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, Redactată în 4 exemplare originale. Pagina 31 din 31