Decizie CNSC 1276/2026

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 1276/C2/597 Data: 22.04.2026 Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 11924/23.02.2026, formulată de URBIOLED SRL, cu sediul social în Comuna Valea Lupului, strada Victoriei nr. 69, județul Iași, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J22/1956/2016, având CUI RO32614831, reprezentată legal prin administrator Ciotir Ana-Maria și convențional prin Staicu Daniela - Cabinet de avocat, cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în București, sectorul 1, Ansamblul rezidențial WIN Herăstrău (la Recepție), strada Barajul Argeș nr. 8A, corp C3, et. 1, ap. 3105, împotriva documentației de atribuire, elaborată de ORAȘUL MĂGURELE, în calitate de autoritate contractantă, cu sediul în Măgurele, strada Călugăreni nr. 2-4, județul Ilfov, în cadrul procedurii de atribuire simplificată, a contractului de achiziție publică având ca obiect „CREȘTEREA EFICIENȚEI ENERGETICE A INFRASTRUCTURII DE ILUMINAT PUBLIC ÎN ORAȘ MĂGURELE", s-au solicitat următoarele: „> În temeiul prevederilor art. 22 alin. (1) din Legea 101/2016, suspendarea procedurii de achiziție publică până la soluționarea prezentei contestații; > În temeiul prevederilor art. 26 alin. (2) lit. b) din Legea 101/2016, obligarea Autorității contractante să dispună măsuri de remediere în sensul modificării prevederilor documentației de atribuire contestate și a eliminării cerințelor restrictive; > În temeiul prevederilor art. 26 alin. (7) din Legea nr. 101/2016, dacă se constată că nu mai pot fi dispuse măsuri de remediere care să permită continuarea legală a procedurii de atribuire, solicităm Consiliului să dispună anularea procedurii de atribuire; > În temeiul prevederilor art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, obligarea Autorității contractante la plata cheltuielilor ocazionate de judecarea contestației; > În temeiul prevederilor art. 19 din Legea nr. 101/2016, solicităm acces la dosarul constituit la Consiliu”. Pagina 1 din 2

Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite, în parte, contestația formulată de URBIOLED SRL, în contradictoriu cu ORAȘUL MĂGURELE, în calitate de autoritate contractantă. Obligă autoritatea contractantă la remedierea documentației de atribuire, conform indicațiilor exprese expuse în motivarea deciziei, precum și la publicarea în SEAP a măsurilor corective intervenite, în termen de 10 zile de la data primirii prezentei decizii, și la stabilirea unei noi date limită de depunere a ofertelor, în acord cu dispozițiile art. 153 din Legea nr. 98/2016. Respinge, ca nefondată, solicitarea de anulare a procedurii. Respinge, ca rămasă fără obiect, cererea de suspendare a procedurii. Respinge cererea contestatorului de obligare a autorității contractante la plata cheltuielilor ocazionate de judecarea contestației. Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. Pagina 2 din 2

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. ……… Data: …….. Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 11924/23.02.2026, formulată de ........, cu sediul social în ........, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. ........, având CUI ........, reprezentată legal prin administrator ........ și convențional prin ........ - Cabinet de avocat, cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în ........, împotriva documentației de atribuire, elaborată de ........, în calitate de autoritate contractantă, cu sediul în ........, în cadrul procedurii de atribuire simplificată, a contractului de achiziție publică având ca obiect „........", s-au solicitat următoarele: „> În temeiul prevederilor art. 22 alin. (1) din Legea 101/2016, suspendarea procedurii de achiziție publică până la soluționarea prezentei contestații; > În temeiul prevederilor art. 26 alin. (2) lit. b) din Legea 101/2016, obligarea Autorității contractante să dispună măsuri de remediere în sensul modificării prevederilor documentației de atribuire contestate și a eliminării cerințelor restrictive; > În temeiul prevederilor art. 26 alin. (7) din Legea nr. 101/2016, dacă se constată că nu mai pot fi dispuse măsuri de remediere care să permită continuarea legală a procedurii de atribuire, solicităm Consiliului să dispună anularea procedurii de atribuire; > În temeiul prevederilor art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, obligarea Autorității contractante la plata cheltuielilor ocazionate de judecarea contestației; > În temeiul prevederilor art. 19 din Legea nr. 101/2016, solicităm acces la dosarul constituit la Consiliu”. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Pagina 1 din 26

Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care ........ critică documentația de atribuire, emisă de ........, în calitate de autoritate contractantă, solicitând cele ante-menționate. Cu titlu prealabil, contestatorul redă o serie de aspecte vizând solicitarea de suspendare a procedurii. În cuprinsul contestației, ........ prezintă motivele de fapt și de drept pentru care solicită modificarea documentației de atribuire, în sensul eliminării cerințelor restrictive, respectiv: 1. Cu referire la cerințele restrictive care impun realizarea unei probe practice: A. în principal, eliminarea cerinței a) cu motivarea că, proba practică implică si prezentarea mostrelor, fiind practic un criteriu de calificare. Având în vedere că este vorba despre un criteriu de calificare, acesta trebuia inclus în anunțul de participare. În prezenta procedură, cerința nu se regăsește în anunțul de participare, ci se regăsește menționată izolat, în continuarea unor cerințe introduse aleatoriu. b) se impune eliminarea cerinței privind proba practică, având în vedere că această cerință este prezentată ambiguu. În anumite secțiuni ale documentației se impune ca aceasta să fie efectuată în mod obligatoriu de către toți ofertanții (caiet de sarcini), în timp ce, în cadrul altor secțiuni, se prevede că doar „ofertantul si achizitorul vor avea obligația de a realiza o probă practică” (instrucțiuni pentru ofertanți). c) având în vedere că au fost solicitate rapoarte de testare/fișe tehnice, certificate de conformitate, cerința privind proba practică are rolul doar de a restrânge concurența, sens în care se impune eliminarea acesteia. d) în final, proba practică implică și livrarea de materiale/mostre, un cost suplimentar pentru ofertanți, prin urmare, în cazul în care se menține această cerință, să se accepte ca proba practică care implică, inclusiv, prezentarea mostrelor, să se efectueze doar de către ofertantul declarat câștigător, cu înregistrare video și audio, pentru a elimina eventualele aprecieri subiective efectuate de către comisia de evaluare. e) un argument suplimentar în sensul eliminării probei practice rezultă și din faptul că autoritatea contractantă nu oferă nicio informație cu privire cerințele pe care operatorii economici ar trebui să le probeze în cadrul probei practice, fiind încălcate prevederile art. 20 din HG nr. 395/2016 prin care se impune ca documentația să fie clară si completă. B. în subsidiar a) clarificarea explicită, în mod punctual, a fiecărei cerințe care se solicită a fi demonstrată în cadrul probei practice, cu indicarea clară a modalității de îndeplinire a acesteia a configurației tehnice acceptate, a echipamentelor care trebuie incluse în probă și a detaliilor complete și a modalității de evaluare. Pagina 2 din 26

b) totodată, clarificarea mențiunilor contradictorii privind identitatea ofertanților cărora le revine obligația efectuării probei practice, prin precizarea expresă dacă această obligație revine doar ofertantului câștigător, sau, după, caz, tuturor/anumitor categorii de ofertanți. 2. Cu referire la cerințele restrictive care impun ofertarea unui controler care să comande până la 4 drivere cu funcția TUNABLE WHITE și RGBW, se solicită eliminarea cerinței potrivit căreia „controlerul local va avea posibilitatea de a comanda până la 4 drivere DALI / drivere cu funcția Tunable White și RGBW, pentru diferite aplicații municipale sau corpuri de iluminat prevăzute cu LED-uri cu temperaturi de culoare diferite, montate pe o placă comună". Apreciind că cerința este restrictivă, contestatorul aduce argumente pentru eliminarea sa, astfel: - în primul rând, astfel de drivere indicate în Fișa tehnică nr. 2 (Tunable White, RGBW) nu sunt prevăzute în listele de cantități și nici nu sunt solicitate, în mod expres, în documentația tehnică ca produse ce trebuie ofertate. Introducerea unei cerințe privind integrarea și comandarea acestor tipuri de drivere creează confuzie în rândul participanților, întrucât poate fi interpretată ca o obligație implicită de a oferta corpuri de iluminat sau drivere cu funcții Tunable White ori RGBW, deși acestea nu sunt solicitate; - în al doilea rând, din punct de vedere tehnic, comandarea driverelor Tunable White sau RGBW se realizează prin protocol DALI. Atât timp cât sistemul de telegestiune și controlerele sunt compatibile cu protocolul DALI/D4i, tipul concret al driverului (standard, Tunable White, RGBW sau altă variantă) este irelevant din perspectiva comunicației. Magistrala DALI, prin definiție, permite controlul mai multor tipuri de drivere interconectate pe aceeași rețea DALI, indiferent de funcționalitatea acestora, atâta timp cât acestea respectă standardul DALI/D4i; - în al treilea rând, din punct de vedere constructiv, integrarea fizică a până la 4 drivere distincte într-un singur aparat de iluminat reprezintă o configurație atipică și nerelevantă pentru iluminatul public standard. Cerința analizata nu reflectă necesitățile reale ale proiectului și introduce o complexitate tehnică artificială. 3. Cu referire la cerințele restrictive care impun valorile curentului de dimare, se solicită eliminarea cerinței din Fișa tehnică a controlerului de telegestiune care impune „curent dimare: 200-300 mA", întrucât valoarea menționată nu poate fi atribuită în mod realist și tehnic unui controler de telegestiune. Ca o prima mențiune, contestatorul învederează Consiliului că un controler de telegestiune pentru iluminat public transmite comenzi și comunică cu driverul prin protocol DALI, având un consum propriu redus. Acesta nu gestionează direct curenți de alimentare sau curenți de dimare Pagina 3 din 26

de ordinul sutelor de miliamperi pe partea sa de alimentare sau pe interfața de comandă. Totodată, precizează că valoarea de 200-300 mA este specifică, în mod obișnuit, curentului de ieșire al unui driver LED sau curentului de alimentare al modulului LED, nu parametrilor electrici ai unui controler de telegestiune. Controlerul transmite comenzi digitale (prin magistrala DALI), fără a furniza curent de dimare către modulul LED. Prin urmare, asocierea unui astfel de interval de curent cu un controler de telegestiune este improprie din punct de vedere tehnic. În plus, susține că, cerința este incompatibilă cu celelalte caracteristici tehnice ale controlerului, în special cu cerința privind consumul redus de energie redus și nu reflectă o necesitate funcțională reală în cadrul sistemului solicitat. 4. Cu referire la cerințele restrictive ale fișei tehnice nr. 3, care impun valorile consumului redus de energie, contestatorul solicită eliminarea cerinței care impune ofertarea controlerului cu un „Consum redus de energie: 150-200 mW" și înlocuirea acesteia cu un interval de valori realist și conform cu specificul tehnic al echipamentelor solicitate. Potrivit contestatorului, stabilirea unui prag de 150-200 mW este nerealistă din punct de vedere tehnic pentru un echipament care integrează comunicație wireless activă și funcții multiple de control și monitorizare, iar menținerea cerinței poate conduce la excluderea unor soluții tehnice conforme și uzuale pe piață, care respectă toate celelalte cerințe funcționale, dar au un consum energetic realist pentru această categorie de echipamente. 5. Cu referire la cerințele restrictive care impun prezentarea de capturi de ecran dintr-o aplicație implementată până la momentul licitației: ✓ în principal, se solicită eliminarea cerințelor Fișei tehnice nr. 2 care impun prezentarea unor capturi de ecran dintr-un proiect unde soluția a fost implementată/dintr-o aplicație implementată până la momentul licitației, cu motivarea că reprezintă o clauză nescrisă. Având în vedere că este vorba despre cerințe privind capacitatea tehnică, se impune eliminarea acestora cu motivarea că trebuiau incluse în anunțul de participare fiind cerințe de calificare, în sens contrar se impune eliminarea acestora, ca fiind clauze nescrise, potrivit prevederilor art. 30 alin. (6) din HG nr. 395/2016. ✓ în subsidiar, argumente suplimentare pentru eliminarea acestei cerințe rezultă și din faptul că posibilitatea de dimare poate fi dovedită prin certificări obținute, însă cerința de a dovedi integrarea cu alte aplicații ține de existența unor proiecte în care acest lucru a fost cerut de alți beneficiari și nu este în controlul producătorilor de telegestiune sau a ofertanților de soluții de telemanegement. Prin urmare aceasta cerință are rolul de favoriza anumiți ofertanți și anumite soluții utilizate în Pagina 4 din 26

anumite proiecte în care au fost necesare integrări cu platforme de smart city. ✓ în final, se impune eliminarea cerințelor și prin raportare la faptul că existența unor astfel de cerințe contravine prevederilor GDPR, pornind de la faptul că în cadrul sistemelor se regăsesc date personale ale utilizatorilor. 6. Cu referire la cerința impusă prin fisa tehnică nr. 2 (și nr. 3, nr. 4) privind certificarea D4i/DALI2 Zd4i pentru controlerul de telegestiune, contestatorul solicită eliminarea acesteia, întrucât interoperabilitatea și compatibilitatea tehnică sunt deja demonstrabile prin îndeplinirea cerințelor funcționale prevăzute în fișele tehnice și prin proba practică. În aceste condiții, contestatorul apreciază că obligativitatea prezentarea certificării D4i/Z-D4i devine redundantă și disproporționată, întrucât conformitatea poate fi demonstrată prin mijloace alternative clare, verificabile și tehnic relevante. 7. Cu referire la cerința impusă prin fisa tehnică nr. 2 (si nr. 3, nr. 4) privind regăsirea în baza de date DALI ALLIANCE/ZHAGA, se solicită eliminarea cerinței prin care se impune ca produsele ofertate, împreună cu producătorul, să se regăsească în baza de date www.dali- alliance.org și www.zhagastandard.org. În opinia contestatorului, este atât în interesul operatorilor economici, cât și în interesul autorității contractante, să fie asigurată o largă concurență în cadrul procedurii, iar pentru aceasta este necesar ca autoritatea să se rezume la aspecte obiective, proporționale și clar indicate în documentație, pentru a se asigura respectarea utilizării eficiente a fondurilor, dar și a principiilor transparenței și proporționalității deciziilor adoptate în cadrul etapei de evaluare a ofertelor. 8. Cu referire la cerințele restrictive ce impun prezentarea fiselor tehnice cu poze color: ✓ eliminarea cerinței care impune prezentarea „fișelor tehnice producător cu poze color", întrucât această condiție nu are relevanță tehnică pentru demonstrarea conformității produselor ofertate. Mai mult, se constată că cerința contestată este o cerință impusă în sarcina producătorului, iar nu a ofertanților; ✓ cerința limitează participarea la procedură, favorizând doar producătorii, întrucât doar aceștia au capacitatea de a controla conținutul Fișelor tehnice. Producătorii nu au nicio responsabilitate în cadrul contractului, astfel că ofertanții nu pot fi sancționați pentru eventuala lipsă a unor poze color din cadrul Fișelor tehnice. 9. Cu referire la cerințele restrictive ce impun rezistența la impact „minim ik10": ✓ eliminarea cerinței restrictive și acceptarea și a altor valori de IK08/IK09; Pagina 5 din 26

✓ gradul de rezistență la impact al corpurilor de iluminat stradal este exprimat prin indicele IK, conform standardului internațional IEC 62262 indicat inclusiv în cadrul caietului de sarcini, acest indice indicând capacitatea unui corp de iluminat de a rezista la impacturi mecanice. 10. Cu referire la cerințele restrictive care impun prezentarea declarației de mediu și a raportului de evaluare a impactului de mediu conform ISO 14025 si EN 15804, se solicită în principal, eliminarea cerinței restrictive și în subsidiar, acceptarea unor documente echivalente (spre exemplu: declarație de conformitate privind respectarea legislației de mediu aplicabile, declarație RoHS, certificare ISO 14001 a producătorului etc.), în conformitate cu principiul echivalenței. În opinia contestatorului, această măsură este necesară pentru eliminarea unei constrângeri tehnice nejustificate și pentru asigurarea respectării principiilor proporționalității și nediscriminării în cadrul procedurii de achiziție. 11. Cu referire la cerințele restrictive prin care se solicită prezentarea unui raport de testare aplicat întregului sistem de iluminat, care să confirme că deprecierea luminoasă nu depășește 10% la 100.000 ore de funcționare (l90b10), se solicită eliminarea acestei cerințe sau, în mod alternativ, acceptarea demonstrării duratei de viață prin rapoarte Lm-80 pentru LED-uri, coroborate cu calcule TM-21 și rapoarte termice ale corpului de iluminat, conform standardelor aplicabile în domeniu. Menținerea acestei cerințe conduce, potrivit contestatorului, la restrângerea concurentei, întrucât majoritatea producătorilor pot demonstra performanța de viată prin rapoarte LM-80 pentru LED-uri și calcule TM-21, conform practicii internaționale, însă nu pot prezenta un raport de testare reală la 100.000 ore pentru întreg corpul de iluminat. 12. Cu referire la cerințele restrictive ce impune existența unui modul GPS încorporat în aparatul de măsurare a prizelor de pământ (Megohmetru), se solicită eliminarea acestora. Susține contestatorul faptul că aceasta funcționalitate nu influențează performanța esențiala a echipamentului - respectiv măsurarea rezistenței de dispersie a prizei de pământ - și nu este necesară pentru îndeplinirea scopului principal al aparatului. În plus, localizarea geografică poate fi realizată cu precizie prin mijloace externe (ex: telefoane mobile, aplicații mobile de logare, receptoare GPS portabile), fără a afecta acuratețea sau trasabilitatea măsurătorilor. În consecința, prin impunerea unui modul GPS integrat, autoritatea contractantă limitează artificial concurența și reduce posibilitatea participării unor operatori economici care oferă echipamente conforme din punct de vedere tehnic, dar care nu includ aceasta funcție suplimentară și neesențială. În considerarea motivelor de fapt și de drept prezentate, ........ solicită admiterea contestației. Pagina 6 din 26

Ca mijloace de probă, au fost depuse înscrisuri. Prin punctul de vedere comunicat prin adresa nr. 5369/26.02.2026, înregistrată la CNSC sub nr. 13964/02.03.2026, ........, în calitate de autoritate contractantă, prezintă, punctual și argumentat, motivele pentru care, în opinia sa, documentația de atribuire nu conține cerințe restrictive ori nelegale și pentru care se impune respingerea contestației ca neîntemeiată, astfel: Cerința de la punctul 1: Autoritatea contractantă dorește susținerea unei probe practice pentru a se demonstra conformitatea ofertei cu cerințele caietului de sarcini, aceasta fiind o cerință privind propunerea tehnică și nu vizează demonstrarea capacității tehnice și/profesionale a ofertanților, ci funcționalitatea tehnică a produselor ofertate care face obiectul achiziției, respectiv: „Aparate de iluminat stradal cu LED pentru iluminat stradal si Sistemul de monitorizare si control prin telegestiune". Contestatorul face confuzie între componentele unei oferte, respectiv eligibilitate și partea tehnică, întrucât fișa de date a achiziției, postată în SEAP, respectă prevederile Legii nr. 98/2016, solicitându-se în DUAE, completarea secțiunii aferente și prezentarea de fotografii, descrieri, urmând ulterior sau oricând pe perioada evaluării, a se prezenta documentele care justifică/dovedesc îndeplinirea cerințelor asumate prin declarația DUAE, care reprezintă altceva decât caietul de sarcini pe baza căruia se elaborează propunerea tehnică. Prin urmare, proba practică solicitată reprezintă echivalentul raportului de încercare/testare care se prezintă pentru componentele fixe. În cadrul acestei probe, ofertantul trebuie să demonstreze capabilitatea aplicației să controleze, să monitorizeze, să măsoare și să gestioneze funcționarea în parametri optimi a unei rețelei de iluminat, precum și a aparatelor de iluminat de a transmite informații în sens invers și în timp real, pe scurt de a îndeplini cerințele minime prevăzute prin caietul de sarcini. Susținerea potrivit căreia conformitatea nu ar putea fi verificată obiectiv în cadrul unei probe practice este lipsită de fundament tehnic și juridic, întrucât proba practică vizează validarea funcționalităților declarate, nu reproducerea integrală a ciclului de viață al produsului. Cerința de la punctul 2: În proiectul tehnic, parte integrantă a documentației de atribuire, se solicită: Sistemul de telegestiune, prin elementele sale componente (hardware și software), trebuie să aibă capabilitatea să controleze, să monitorizeze, sa măsoare si sa gestioneze funcționarea in parametri optimi a rețelei de iluminat public stradal și pietonal a localității, cu obținerea de reduceri semnificative de emisii de C02, de consum de energie electrica si de costuri de exploatare si îmbunătățind, in același timp, fiabilitatea sistemului de iluminat public. Pagina 7 din 26

Nicăieri în documentația de atribuire nu se solicită ca aparatele de iluminat să fie echipate cu 4 drivere sau cu leduri cu temperaturi de culoare diferite așa cum în mod eronat afirmă contestatoarea. Faptul că această cerință este restrictivă este o afirmație eronată din moment ce una dintre caracteristicile principale ale unui sistem de telegestiune, caracteristică îndeplinită de absolut toți producătorii de pe piață este posibilitatea de extindere. De altfel, chiar contestatorul explică faptul că comandarea driverelor Tunable White sau RGBW se realizează prin protocol DALI. Această afirmație confirmă, implicit, că funcționalitatea nu reprezintă o cerință tehnologică distinctă sau atipică, ci o consecință firească a compatibilității controlerului cu standardul DALI/D4i. Rezultă astfel că însăși contestatorul a înțeles că această capabilitate ține de arhitectura și programarea controlerului, respectiv de capacitatea acestuia de a gestiona, prin intermediul protocolului standardizat, mai multe tipuri de drivere adresabile în aceeași magistrală. În aceste condiții, argumentul său nu susține caracterul restrictiv al cerinței, ci dimpotrivă, confirmă faptul că aceasta se încadrează în logica tehnică obișnuită a sistemelor DALI/D4i și reflectă o opțiune de configurare a controlerului, nu o condiție discriminatorie. Cerința de la punctul 3: Menținerea intervalului „curent dimare: 200-300 mA" are o justificare tehnică obiectivă, raportată la principiile de proiectare a echipamentelor destinate infrastructurii de iluminat public. Dimensionarea corespunzătoare a interfeței de comandă asigură stabilitatea semnalului, compatibilitatea electrică și funcționarea fiabilă în diverse configurații de sistem, inclusiv în scenarii hibride. Din punct de vedere tehnic, specificarea unui interval minim acceptat previne utilizarea unor controlere subdimensionate, ale căror etaje de ieșire ar putea funcționa la limita capacității nominale. O astfel de situație ar crește riscul de instabilitate, variații de comandă sau degradare prematură în condiții reale de exploatare (variații de temperatură, perturbații electromagnetice, lungimi mari de cablu). Cerința de la punctul 4: Cerința privind „Consum redus de energie: 150-200 mW" a fost stabilită în considerarea obiectivului general de eficiență energetică al sistemului de iluminat public și reflectă o opțiune de proiectare orientată spre minimizarea consumurilor auxiliare permanente. În cazul unei infrastructuri cu un număr mare de puncte instalate, diferențele aparent reduse la nivel unitar devin semnificative prin efect cumulativ pe durata de exploatare. Valorile de 0,5-1 W invocate de contestator reprezintă, în mod uzual, consumuri de vârf în regim de comunicație activă sau inițializare, nu neapărat consumul mediu în exploatare normală. Cerința din Pagina 8 din 26

documentație vizează un nivel de performanță energetică în regim nominal. Stabilirea unui interval de 150-200 mW nu indică un producător și nu impune o tehnologie proprietară, ci definește un prag minim de eficiență energetică, iar autoritatea contractantă are dreptul de a solicita echipamente optimizate energetic, în concordanță cu principiile utilizării eficiente a resurselor și cu caracterul pe termen lung al investiției. Cerința de la punctul 5: Solicitarea de prezentare a unor capturi de ecran dintr-un proiect implementat sau dintr-o aplicație funcțională nu constituie o cerință de calificare privind capacitatea tehnică a operatorului economic, ci o metodă de verificare a conformității funcționale a soluției ofertate. Nu se solicită demonstrarea experienței anterioare a ofertantului, a numărului de contracte similare sau a capacității organizaționale, ci confirmarea existenței unor funcționalități concrete în platforma propusă. Argumentul potrivit căruia cerința ar favoriza anumiți ofertanți care au implementat integrări în proiecte anterioare este nefundat, întrucât cerința nu impune dovada unui anumit proiect, a unui beneficiar specific sau a unei integrări realizate într-un context determinat, ci doar demonstrarea faptului că soluția tehnică permite integrarea cu alte aplicații. Existența funcționalității de integrare (API, protocoale deschise, interoperabilitate) este o caracteristică tehnică a platformei, nu un atribut dependent exclusiv de existența unui contract anterior, ce poate fi demonstrată prin capturi din interfața aplicației, documentație tehnică, descriere API sau demonstrație funcțională. Prin urmare, cerința nu favorizează un operator anume, ci verifică maturitatea și interoperabilitatea soluției propuse, în concordanță cu obiectivul integrării într-un ecosistem urban digital. Cerința de la punctul 6: Solicitarea de eliminare a cerinței privind prezentarea certificărilor D4i / DALI-2 / ZD4i este neîntemeiată, întrucât demonstrarea funcțională prin fișe tehnice sau probă practică nu echivalează cu certificarea conformității la un standard internațional recunoscut. Certificarea DALI-2/D4i atestă faptul că echipamentul a fost testat de un organism acreditat și că respectă specificațiile tehnice și cerințele de interoperabilitate definite de standard. Aceasta oferă garanția compatibilității reale între echipamente provenind de la producători diferiți, reducând riscul incompatibilităților în exploatare. Proba practică validează funcționalități într-un scenariu limitat și controlat, însă nu poate substitui testarea formală de conformitate realizată în condiții standardizate. Cerința nu are caracter restrictiv, întrucât certificările DAU-2/D4Î sunt standarde deschise, recunoscute internațional, accesibile oricărui producător care își proiectează echipamentele conform specificațiilor Pagina 9 din 26

tehnice. Nu se solicită o certificare proprietară sau specifică unui anumit operator economic. Cerința de la punctul 7: Argumentația contestatorului ignoră în mod esențial faptul că documentația nu condiționează participarea exclusiv de listarea produsului într-un registru online, ci oferă două modalități alternative și echivalente de dovedire a conformității: fie prin prezentarea certificării, fie prin regăsirea produsului și a producătorului în bazele de date oficiale DALI Alliance/Zhaga. Prin urmare, nu există o condiționare rigidă sau unică, ci o opțiune lăsată la alegerea ofertantului. Este corect că standardul tehnic aplicabil este IEC 62386, însă conformitatea teoretică cu un standard nu este echivalentă cu validarea independentă a implementării acestuia. Listarea în bazele de date oficiale nu reprezintă o condiție juridică de existență a standardului, ci o modalitate obiectivă și verificabilă de confirmare că produsul a fost testat și validat în raport cu cerințele acestuia. Autoritatea nu a impus o formalitate comercială, ci un mecanism de verificare tehnică independentă. Cerința de la punctul 8: Solicitarea ca fișele tehnice ale producătorului să includă imagini color nu reprezintă o cerință formală lipsită de relevanță, ci o condiție minimală de claritate și identificare vizuală a produsului ofertat. în contextul evaluării tehnice, imaginile color permit verificarea configurației constructive, a elementelor distinctive, a interfețelor și a compatibilității fizice, reducând riscul unor neconcordanțe între produsul descris și produsul efectiv livrat. Cerința nu impune nicio obligație suplimentară producătorului, ci privește modul de prezentare a documentației tehnice de către ofertant. Ofertantul are responsabilitatea integrală pentru conformitatea și completitudinea ofertei sale, inclusiv pentru documentele furnizate de producător. Dacă fișa tehnică nu conține imagini color, ofertantul are posibilitatea de a solicita producătorului o versiune actualizată sau de a prezenta materiale oficiale suplimentare care să permită identificarea clară a produsului. Cerința de la punctul 9: Cerință privind gradul de rezistență la impact de minim IK10 are în vedere propriile necesități. Aparatele de iluminat pot fi supuse mult mai ușor actelor de vandalism, astfel că se impune un grad de rezistență la impact superior, grad care se încadrează în limitele stabilite de ghidul de finanțare. De asemenea, se precizează că aparatele de iluminat care vor fi înlocuite, precum și cele montate în cadrul altor proiecte derulate în ........, au același grad de rezistență la impact, ceea ce justifică decizia autorității contractante de a nu achiziționa echipamente inferioare din punct de vedere al siguranței în exploatare. Cerința „rezistență la impact: minim IK10": Pagina 10 din 26

• se află în intervalul admis de Ghidul de finanțare (IK08-IK10); • este justificată tehnic și proporțională pentru exploatarea în domeniul public; • nu are caracter discriminatoriu și se aplică uniform tuturor ofertanților; • nu este demonstrată existența unei restrângeri nejustificate a concurenței. Cerința de la punctul 10: Proiectul se derulează pe fonduri de mediu prin AFM, astfel că importanța corintenelor de mediu este categorică. Cerința nu vizează operatorul economic, ci produsul ofertat, nu condiționează participarea de o anumită experiență, capacitate sau autorizare, ci solicită o dovadă verificabilă privind un atribut de mediu al produsului. De asemenea, este formulată în mod general și impersonal, fără a indica un anumit producător, un anumit program de certificare sau un anumit organism și se aplică identic tuturor ofertanților, fără distincție de naționalitate, formă juridică sau dimensiune economică. Prin urmare, principiul tratamentului egal este respectat. Principiul nediscriminării nu este încălcat, întrucât cerința stabilește un nivel tehnic de performanță de mediu justificat prin obiectul contractului și prin natura finanțării. În ceea ce privește proporționalitatea, cerința este adecvată și necesară pentru atingerea obiectivului Programului - reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și îmbunătățirea calității mediului. Solicitarea unui document standardizat și verificat de terță parte privind impactul pe ciclul de viață al produsului reprezintă un mijloc rezonabil pentru a asigura corelarea investiției cu obiectivele de mediu ale finanțării. Cerința de la punctul 11: Cerința impune prezentarea unui raport de testare aplicat întregului sistem de iluminat, din care să rezulte că deprecierea luminoasă nu depășește 10% la 100.000 ore (L90B10). Prin urmare: • nu s-a solicitat testare continuă timp de 100.000 ore; • nu s-a impus existența unui standard care să prevadă testare fizică la această durată; • nu s-a impus o metodologie inexistentă; • s-a solicitat demonstrarea performanței L90B10 pentru aparatul complet, utilizând metodologiile standardizate aplicabile în domeniu. Cerința de la punctul 12: Cerința nu urmărește influențarea performanței metrologice a aparatului de măsură, ci asigurarea trasabilității și documentării exacte a punctelor de măsurare în teren. Pagina 11 din 26

În cadrul lucrărilor de iluminat public, măsurarea prizelor de pământ face parte din procesul de recepție, verificare și monitorizare a instalațiilor. Identificarea exactă a locației fiecărei măsurători este esențială pentru: • corelarea rezultatelor cu stâlpii și punctele de alimentare; • evidența intervențiilor ulterioare; • verificarea în cadrul controalelor tehnice și financiare; • integrarea datelor în sistemele GIS sau baze de date ale autorității locale. Utilizarea unui modul GPS integrat asigură asocierea automată și nedisociabilă a coordonatelor geografice cu rezultatul măsurării, eliminând riscul erorilor umane sau al raportării ulterioare neconforme. Prin urmare, cerința are un scop funcțional clar, legat de trasabilitate și control, nu de performanța de măsurare propriu-zisă. Ca mijloace de probă, au fost depuse înscrisuri. ........ a constituit cauțiunea în cuantum de ........ lei prin recipisa de consemnare nr. 212149790/1 din data de 25.02.2026, eliberată de CEC Bank – Sucursala ........, fiind înregistrată în Registrul de evidență al CNSC sub nr. 626/26.02.2026. Din analiza susținerilor părților și a documentelor existente la dosarul cauzei, Consiliul reține cele ce urmează: ........, în calitate de autoritate contractantă, a inițiat procedura de atribuire simplificată, a contractului de achiziție publică având ca obiect „........", prin publicarea în SEAP a anunțului de participare nr. ........, la care a anexat documentația de atribuire, valoarea estimată fiind de ........ lei, fără TVA. Nemulțumit de cerințele de participare, ........ a formulat contestația de față, solicitând cele menționate în partea introductivă. Față de cererea de suspendare a procedurii, se observă că, la acest moment, potrivit informațiilor disponibile în SEAP, procedura se află suspendată în etapa depunere oferte. Prin solicitările contestatorului, se regăsește și cea privind studierea dosarului cauzei, față de care Consiliul a transmis, în data de 30.03.2026, o invitație la care ........ nu a dat curs. Ulterior, prin corespondența transmisă prin e-mail, la data de 06.04.2026, și înregistrată la sediul CNSC sub nr. 24647/06.04.2026, contestatorul arată că renunță la cererea de studiu formulată. În soluționarea criticilor din cuprinsul contestației, Consiliul reține relevanța dispozițiilor art. 3 alin. (1) lit. rr) din Legea nr. 98/2016, conform cu care specificațiile tehnice reprezintă cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, într-o manieră corespunzătoare Pagina 12 din 26

îndeplinirii necesității autorității contractante. Se mai reține că, potrivit art. 20 alin. (10) din H.G. nr. 395/2016: „Caietul de sarcini conține, în mod obligatoriu, specificații tehnice care reprezintă cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesității autorității contractante”. Totodată, în verificările sale, Consiliul va avea în vedere și art. 154 din Legea nr. 98/2016, potrivit căruia „Autoritatea contractantă are obligația de a elabora documentația de atribuire care conține toate informațiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă și precisă cu privire la cerințele achiziției, obiectul contractului și modul de desfășurare a procedurii de atribuire”, întrucât documentația de atribuire trebuie să conțină toate informațiile necesare operatorilor economici interesați de participarea la procedura de atribuire cu privire la cerințele achiziției și modul de desfășurare a acesteia. De asemenea, vor fi reținute și prevederile art. 155 alin. (6) din același act normativ specificațiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire și nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate față de asigurarea unei concurențe efective între operatorii economici, și cele ale art. 156 alin. (2) din lege – cu excepția cazului în care acest lucru este justificat de obiectul contractului, specificațiile tehnice nu precizează un anumit producător, o anumită origine sau un anumit procedeu care caracterizează produsele sau serviciile furnizate de un anumit operator economic și nici nu se referă la mărci, brevete, tipuri, la o origine sau la o producție specifică, care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau produse. Așadar, modificarea sau cenzurarea caracteristicilor tehnice impuse de autoritatea contractantă poate face obiectul contestării de către operatorii economici interesați în situația încălcării ipotezelor date de cele două temeiuri de drept citate mai sus. În altă ordine de idei, nu există o prevedere legală care să oblige autoritatea contractantă să accepte produse care nu corespund necesităților sale, iar Consiliul nu poate sancționa autoritatea contractantă pentru exercitarea dreptului său de a nu aduce modificări cerințelor tehnice ori altor prevederi ale documentației, atâta timp cât acestea îi satisfac interesele. Autoritatea contractantă este singura în măsură să-și stabilească propriile necesități, orice achiziție care nu ar conduce la satisfacerea în mod deplin a nevoilor sale reprezentând o folosire ineficientă a fondurilor. Prin urmare, necesitatea sau oportunitatea achiziționării de produse de o anumită performanță, precum și caracteristicile tehnice impuse pentru acestea, sunt stabilite de fiecare autoritate contractantă în parte, în funcție de necesitățile obiective și prioritățile comunicate de compartimentele din cadrul său, relevante în acest caz fiind dispozițiile art. 3 din HG nr. 395/2016. Pagina 13 din 26

Nu în ultimul rând, trebuie subliniat că drepturile autorităților contractante la care s-a făcut referire mai sus trebuie exercitate cu bună credință, iar nu cu scopul de a limita sau restricționa accesul la procedură, de natură a restrânge concurența între agenții economici, întrucât s-ar aduce atingere principiilor care stau la baza atribuirii contractului de achiziție publică – nediscriminarea și tratamentul egal. Trecând la soluționarea criticilor din cadrul contestației, Consiliul constată următoarele: 1. Într-o primă critică, petentul reclamă cerința care impune realizarea unei probe practice. Față de pretențiile contestatorului, se reține că, potrivit informațiilor regăsite la pag. 29 din caietul de sarcini, Proba practică se va desfășura în etapa de evaluare a propunerilor tehnice, anterior stabilirii caracterului conform al ofertelor....La proba practică vor participa toți ofertanții care au ajuns în etapa de evaluare a propunerii tehnice., astfel că, din perspectiva momentului în care va avea loc această probă practică, conținutul caietului de sarcini este unul clar. De asemenea, autoritatea a indicat și scopul solicitării mostrelor în cadrul probei practice, respectiv demonstrarea posibilităților de aplicare în practică a sistemului de telegestiune, descris în cadrul ofertei tehnice, cu îndeplinirea tuturor caracteristicilor tehnice și funcționale solicitate în documentație., fiind subliniat totodată faptul că Proba practică reprezintă o modalitate prin care autoritatea contractantă dorește să se asigure că sistemul ofertat va fi funcțional și acesta corespunde necesităților sale. Așadar, prin intermediul probei practice solicitată în caietul de sarcini, se stabilește dacă funcționalitățile sistemului de telegestiune ofertat îndeplinesc sau nu specificațiile tehnice impuse acestora, context în care argumentul contestatorului în sensul că proba practică reprezintă un criteriu de calificare și trebuia inclus în anunțul de participare apare neîntemeiat. De altfel, în considerentele Hotărârii nr. 829/2024, pronunțată de Curtea de Apel București într-o speță similară, instanța a reținut: „... această cerință din documentația de atribuire, care prevede efectuarea unei probe practice cu privire la soluția tehnică ofertată, nu are caracteristicile unei cerințe de calificare/unui criteriu de selecție, așa cum în mod eronat a reţinut Consiliul. Principalul scop al unui criteriu de selecție este acelea de a demonstra capacitatea ofertantului de a realiza obiectul contractului, ceea ce nu este cazul în speța de față. Potrivit art. 179 lit. l) din Legea nr. 98/2016, „ Operatorul economic face dovada îndeplinirii cerinţelor privind capacitatea tehnică şi profesională prin prezentarea, după caz, a unora sau mai multora dintre următoarele informaţii şi documente: l) eşantioane, descrieri sau fotografii ale produselor care urmează a fi livrate, a căror autenticitate trebuie certificată la solicitarea autorităţii contractante”. (...) Consiliul a reţinut ca fiind aplicabile prevederile art. 179 lit. l) din Legea nr. 98/2016 mai sus redate, care se referă la dovada îndeplinirii cerinţelor privind capacitatea tehnică şi profesională, Curtea apreciază că aceste dispoziţii legale nu sunt aplicabile în speţă. Pagina 14 din 26

Astfel, Curtea constată că aceste prevederi legale se referă la prezentarea de eşantioane pentru produsele ce urmează a fi livrate, pe când, în prezenta cauză, solicitarea de prezentare de mostre funcţionale vizează verificarea de către Autoritatea contractantă a funcţionalităţii aplicaţiei de telegestiune/întregului sistem şi care nu poate fi dovedită doar prin intermediul documentelor solicitate, punctual, pentru verificarea conformităţii componentelor sistemului ofertat. Or, Curtea apreciază că proba practică solicitată de către autoritatea contractantă nu constituie un criteriu de selecție, prin care se urmăreşte dovedirea capacităţii ofertantului de a realiza obiectul contractului, ci o cerință specifică caietului de sarcini, prin care este dovedită funcționalitatea soluției tehnice ofertate, în ansamblu, ca sistem, situaţie în care nu era necesară menționarea expresă a acestei cerințe în Anunțul de participare, fiind suficientă precizarea sa în cadrul Caietului de sarcini, dispoziţiile art. 30 alin.(6) din HG nr. 395/2016 nefiind incidente. Curtea subliniază că această cerinţă nu este nici disproporţionată. În acest sens, Curtea relevă că, deşi prin Caietul de sarcini, pentru demonstrarea îndeplinirii specificaţiilor tehnice solicitate ofertanţilor li s-a cerut să depună fişe tehnice, certificate/declaraţii de conformitate şi certificate de test conform cerinţelor tehnice, aceste cerinţe vizează exclusiv produsele reprezentând aparatele de iluminat, nu şi sistemul de telegestiune. În ceea ce priveşte Sistemul de telegestiune, Curtea remarcă faptul că, potrivit menţiunilor din Anexa 7- Sistem de telegestiune, Autoritatea contractantă a solicitat prezentarea de capturi de ecran, însă, aşa cum în mod corect a susţinut şi autoritatea contractantă, prezentarea capturilor de ecran poate fi în măsură să probeze, cel mult, existenţa softului nu însă şi funcţionalitatea acestuia. Aşadar, obligaţia ofertanţilor de a depune certificate de conformitate/certificate de test, pentru aparatele de iluminat şi capturi de ecran, pentru sistemul de telegestiune, nu poate demonstra şi funcţionalitatea sistemului de telegestiune şi, cu atât mai puţin, prezentarea acestor documente nu poate fi în măsură să certifice funcţionalitatea întregului sistem ofertat compus atât din aparate de iluminat, cât şi din sistemul de telegestiune. Aşadar, Curtea apreciază că depunerea documentelor anterior menţionate nu este de natură a constitui o alternativă la proba practică solicitată de autoritatea contractantă sau de a înlocui această probă practică.” Prin urmare, solicitarea contestatorului de eliminare a cerinței, va fi respinsă. De asemenea, contestatorul susține că proba practică presupune cerințe care, prin natura lor tehnică, nu pot fi demonstrate obiectiv într-o probă punctuală, desfășurată într-un interval limitat de timp și cu un număr restrâns de echipamente, sens în care indică anumite funcționalități solicitate care, în opinia sa, sunt imposibil de reprodus într-un test demonstrativ (de ex. Rapoartele generate vor fi disponibile și vor putea fi accesate cu minim 5 ani în urma de la data interogării, Energia totala consumata de dispozitiv, de la momentul instalării, pe toata durata de funcționare, Energia electrica salvata în kWh și %). Față de aceste argumente, autoritatea arată că aceste cerințe nu presupun existența, la momentul probei, a unui istoric real acumulat pe parcursul mai multor ani, ci verificarea capacității sistemului de a Pagina 15 din 26

genera, înregistra, agrega, stoca și interoga astfel de date, conform arhitecturii sale funcționale. Mai arată că în cadrul probei practice nu se testează durata efectivă de exploatare, ci existența mecanismelor de înregistrare automată a datelor, structura bazei de date și parametrii de retenție configurați, posibilitatea generării de rapoarte pe intervale temporale configurabile, corectitudinea algoritmilor de calcul (energie totală, energie economisită etc.), posibilitatea interogării și exportului datelor istorice. Aceste elemente pot fi verificate obiectiv prin simularea unor intervale temporale, preîncărcarea unei baze de date demonstrative, utilizarea unui mediu de test (cont demo), verificarea parametrilor setați în sistem. Consiliul apreciază întemeiate aceste argumente ale autorității contractante, reținând, în acord cu apărările acesteia, că prin proba practică este vizată validarea funcționalităților declarate, iar nu reproducerea integrală a ciclului de viață al produsului. După cum arată și autoritatea, din perspectivă tehnică, testarea sistemelor inteligente se realizează uzual prin scenarii de test predefinite, generare controlată de evenimente si de simulare software validată, proceduri standard de validare funcțională utilizate în evaluarea sistemelor informatice și a soluțiilor smart city. Prin urmare, cerințele indicate de contestator, nu presupun demonstrarea unei implementări urbane complete, ci verificarea faptului că soluția ofertată dispune de arhitectură hardware și software necesară colectării și corelării datelor, implementează algoritmi funcționali de reacție la parametri configurați (trafic, mediu etc.), permite agregarea și procesarea datelor într-o bază structurată, generează rapoarte pe baza datelor înregistrate si suportă extinderea la nivelul unei rețele urbane. Reținând temeinicia acestor argumente ale autorității contractante, Consiliul apreciază că un operator ce furnizează astfel de sisteme poate, în mod facil, asigura verificarea componentelor în concordanță cu cele solicitate în documentație. Pe cale de consecință, critica va fi respinsă. 2. Următoarea critică vizează cerința prin care se impune ofertarea unui controler care să comande până la 4 drivere cu funcția Tunable White și RGBW, contestatorul solicitând eliminarea ei deoarece, după cum se arată, aceste tipuri de drivere nu sunt solicitate a fi ofertate, compatibilitatea DALI demonstrată prin fișa tehnică a produsului acoperă implicit orice driver conform standardului, cerința fiind redundantă din punct de vedere tehnic. Față de pretențiile contestatorului, autoritatea face trimitere la ghidul de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public, art. 11 alin. (2) conform cu care Sistemele de telegestiune ce urmează a fi montate prin proiect trebuie să îndeplinească următoarele cerințe minime: h) Sistemele de telegestiune să fie scalabile pentru a gestiona Pagina 16 din 26

un volum tot mai mare de date și un număr tot mai mare de dispozitive pentru a se potrivi creșterii pe viitor. De asemenea, arată că funcționalitatea solicitată nu reprezintă o cerință tehnologică distinctă și atipică, ci o consecință firească a compatibilității controlerului cu standardul DALI/D4i, aspect confirmat și prin susținerile contestatorului, rezultând, așadar, că și acesta a înțeles că cerința în discuție ține de arhitectura și programarea controlerului, respectiv de capacitatea acestuia de a gestiona, prin intermediul protocolului standardizat, mai multe tipuri de drivere adresabile în aceeași magistrală. Având în vedere conținutul cerinței criticate 1.6 ...Controlerul local va avea posibilitatea de a comanda până la 4 drivere Dali/drivere cu funcția Tunable White și RGBW, pentru diferite aplicații municipale sau corpuri de iluminat prevăzute cu leduri cu temperaturi de culoare diferită, montate pe o placă comună, se observă că această vizează o funcționalitate, impusă de autoritate în acord cu rigorile ghidului de finanțare și cu nevoia ei declarată de dezvoltare a sistemului prin adăugarea mai multor dispozitive. De altfel, după cum sesizează și autoritatea contractantă, chiar argumentele contestatorului conduc la concluzia că această cerință se încadrează în logica tehnică obișnuită a sistemelor DALI/D4i și reflectă o opțiune de configurare a controlerului, și nu reprezintă o condiție discriminatorie, câtă vreme orice sistem de telegestiune are capacitatea de a integra ulterior alte echipamente. Date fiind cele expuse, critica va fi respinsă. 3. În continuare, contestatorul solicită eliminarea cerinței din Fișa tehnică a controlerului de telegestiune care impune valorile curentului de dimare de 200-300mA, pe care o apreciază improprie din punct de vedere tehnic și mai mult, după cum se arată, valoarea curentului impus nu influențează în niciun mod performanța controlerului și nu reprezintă un parametru relevant pentru evaluarea acestuia. De asemenea, susține că cerința nu este corelată cu protocolul DALI solicitat prin documentație, sens în care arată că un controler alimentat la 24 V DC, dacă ar gestiona un curent de 300mA, puterea rezultată ar fi de aproximativ 7W, o puterea foarte mare și cu mult pentru cerințele beneficiarului de consum redus, de sub 1 W. Contrar acuzelor contestatorului, autoritatea arată că menținerea cerinței are justificare tehnică obiectivă, raportată la principiile de proiectare a echipamentelor destinate infrastructurii de iluminat public, apreciind că intervalul indicat reprezintă o plajă tehnică rezonabilă, stabilită pentru a garanta robustețea și interoperabilitatea sistemului, așadar, o cerință de performanță minimă, iar nu o specificație particularizată. Mai arată autoritatea că intervalul menționat trebuie analizat în contextul parametrilor electrici ai interfeței de comandă și al dimensionării circuitelor hardware, nu ca un curent de alimentare al LED- Pagina 17 din 26

urilor. Astfel, față de calculele prezentate de contestator în susținere, autoritatea subliniază faptul că acestea nu pot fi reținute, deoarece capacitatea unui circuit de a suporta sau gestiona un curent nominal de până la 200-300 mA nu echivalează cu un consum permanent la acest nivel, consumul propriu al controlerului putând rămâne sub 1 W. Parametrul analizat reflectă doar dimensionarea electrică a interfeței, nu puterea absorbită continuu din sursa de alimentare. Concluzionând, autoritatea precizează că valorile din intervalul 200- 300 mA trebuie înțelese ca parametri de dimensionare și compatibilitate electrică, corelați cu limitele magistralei DALI. Analizând argumentele autorității contractante, Consiliul constată că prin cerința criticată, beneficiarul urmărește definirea unor parametri electrici adecvați nevoilor sale prezente și viitoare, pentru a se asigura obținerea unui produs care să reducă riscul limitărilor tehnice ulterioare ce ar presupune costuri suplimentare cu înlocuirea echipamentelor. Pe cale de consecință, critica va fi respinsă. 4. Următoarea critică vizează cerința Fișei tehnice nr. 3 prin care se impune ofertarea controlerului cu un consum redus de energie: 150-200mW, specific unor dispozitive de comunicație pasive sau a unor module electronice simple, fără senzori integrați, fără comunicație celulară și fără funcții complexe de procesare și transmisie de date. Apreciind stabilirea acestui prag ca fiind nerealist din punct de vedere tehnic pentru un echipament care integrează comunicație wireless activă și funcții multiple de control și monitorizare, contestatorul solicită modificarea în sensul acceptării unui consum maxim de până la 1W. Autoritatea arată că intervalul definește un prag minim de eficiență energetică și este justificată de necesitatea limitării consumului auxiliar în rețea, subliniind totodată faptul că soluțiile moderne bazate pe microcontrolere low-power și transmisii intermitente permit atingerea unor valori medii reduse de consum, fără a afecta funcționalitățile esențiale ale sistemului. Cu toate acestea, autoritatea recunoaște că valorile de 0,5-1W indicate de contestator și care depășesc valorile solicitate, reprezintă, în mod uzual, consumuri de vârf în regim de comunicație activă sau inițializare, nu neapărat consumul mediu în exploatare normală. Or, cerința nu stabilește un consum mediu, astfel că, deși nu se indică un producător și nu se impune o tehnologie proprietară, ea apare restrictivă câtă vreme un controler de telegestiune cu specificațiile solicitate atinge valori mai mari decât cele admise, chiar dacă în momente punctuale, cum ar fi cel de inițializare, ipoteză admisă de ambele părți. Pe cale de consecință, se impune remedierea cerinței prin reformularea ei astfel încât să fie eliminat caracterul restrictiv. Pagina 18 din 26

5. Următoarea cerință criticată vizează prezentarea de capturi de ecran dintr-o aplicație implementată până la momentul procedurii, apreciind-o clauză nescrisă, având rolul de a favoriza anumiți ofertanți și anumite soluții utilizate în anumite proiecte în care au fost necesare integrări cu platforme de smart city, și, mai mult, contravine prevederilor GDPR, pornind de la faptul că în cadrul sistemelor se regăsesc date personale ale utilizatorilor. Autoritatea se apără subliniind faptul că cerința reprezintă o metodă de verificare a conformității funcționale a soluției ofertate, iar conformitatea cu GDPR poate fi asigurată prin măsuri de anonimizare a datelor cu caracter personal. În soluționare, Consiliul reține că, la pct. 2.3 din Fișa tehnică nr. 2, autoritatea a prevăzut următoarea cerință Pentru fiecare funcție solicitată în cadrul fișei tehnice, se vor prezenta capturi dintr-o aplicație implementată până la momentul licitației., astfel că susținerile contestatorului se dovedesc întemeiate, deoarece cerința vizează prezentarea unei aplicații identice, din moment ce se solicită dovedirea fiecărei cerințe printr-o captură de ecran a unei aplicații implementate până la momentul licitației. Apărările autorității conform cărora simpla prezentare de fișe tehnice, rapoarte de testare, declarații de conformitate nu oferă garanția că un ofertant a realizat efectiv astfel de integrări, ci doar că ar putea fi capabil să le facă, conduc spre interpretarea că cerința criticată verifică capacitatea tehnică – experiența similară a ofertantului, care, însă, neregăsindu-se în cadrul anunțului de participare, în acord cu art. 30 alin. (6) din HG nr. 395/2016, se încadrează în categoria clauzelor nescrise. În fapt, fiind vorba de un produs, respectiv sistemul de telegestiune, autoritatea contractantă trebuie să aleagă anumite funcții a căror dovedire o solicită, funcții esențiale pentru produsul respectiv, dar ele trebuie prezentate în componenta lor pur tehnică. Cerința se regăsește în caietul de sarcini, astfel că la acest punct, interesează doar modul de funcționare, nu experiența similară. Astfel, cerința de a prezenta capturi dintr-o aplicație implementată până la momentul licitației este restrictivă, deoarece vizează implementarea unei aplicații identice. Mai mult, verificarea respectivelor funcționalități poate fi realizată și prin capturi dintr-un cont DEMO sau chiar prin intermediul probei practice pe care Consiliul a menținut-o. Dintr-o altă perspectivă, capturile solicitate ar putea să pună probleme și legate de un eventual acord al beneficiarului sistemului respectiv, care ar îngreuna procesul de ofertare. În consecință, Consiliul urmează a admite critica și va obliga autoritatea contractantă la reformularea cerinței analizate astfel încât să fie eliminat caracterul ei restrictiv. 6. Prin această critică, petentul solicită eliminarea cerinței din fișa tehnică nr. 2, 3 și 4, privind certificarea D4i/DALI2 ZD4i pentru Pagina 19 din 26

controlerul de telegestiune, apreciind că interoperabilitatea și compatibilitatea tehnică sunt deja demonstrabile prin îndeplinirea cerințelor funcționale prevăzute în fișele tehnice și prin proba practică. În opinia contestatorului, cerința în discuție restrânge participarea unor ofertanți care pot demonstra integral compatibilitatea D4i prin funcționalități și interoperabilitate reală, dar nu dețin certificarea formală emisă în cadrul programului comercial DiiA. În apărările sale, autoritatea arată că certificarea solicitată oferă garanția compatibilității reale între echipamente provenind de la producători diferiți, reducând riscul incompatibilităților în exploatare. De asemenea, este subliniat faptul că nu s-a cerut prezentarea exclusivă a unui certificat D4i/Zhaga-D4i, ci fie prezentarea certificării corespunzătoare, fie identificarea producătorului și a produsului înregistrat pe site-urile oficiale ale DALI Alliance și Zhaga. Mai mult, se arată că numeroși producători la nivel internațional – de exemplu Schreder, Signify – sunt deja listați în registrele oficiale DALI Alliance și Zhaga, rezultând că standardul este accesibil și utilizat pe scară largă. În soluționare, Consiliul reține conținutul cerinței criticate, respectiv Se vor prezenta certificările în concordanță cu standardele D4i, DALI-2 ZD4i sau Producătorul împreună cu produsele ofertate se vor regăsi în baza de date www.dali- alliance.org și www.zhagastandard.org. De asemenea, sunt reținute prevederile cap.VI.3 Informații suplimentare din fișa de date, conform cărora Cerințele tehnice definite la nivelul anunțului de participare, caietului de sarcini sau altor documente complementare, prin trimiterea standardelor, la un anumit producător, la mărci, brevete, tipuri, la o origine sau la o producție/metodă specifică de fabricație/prestare/execuție, vor fi însoțite de mențiunea „sau echivalent”. Se mai reține că standardul D4i (Digital Illumination Interface Alliance) este standardul de referință pentru modulele de telegestiune și corpurile de iluminat „smart-ready”. Aceasta extinde protocolul DALI-2 și este esențială pentru interoperabilitate. Ghidul emis de Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) impune ca sistemele de telegestiune să nu fie „proprietare” (închise), ci să permită interoperabilitatea, iar standardul D4i este principala metodă prin care producătorii garantează că un corp de iluminat de la un brand poate „comunica” cu un modul de telegestiune de la alt brand. Potrivit dispozițiilor art. 156 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016: (1) Fără a aduce atingere normelor tehnice obligatorii de la nivel naţional, în măsura în care sunt compatibile cu actele normative adoptate la nivelul Uniunii Europene, specificaţiile tehnice se stabilesc în una dintre următoarele modalităţi: b) prin trimitere la specificaţii tehnice şi, ca ordine de prioritate, la standarde naţionale care transpun standarde europene, evaluări tehnice europene, specificaţii tehnice comune, standarde internaţionale, alte sisteme de referinţă tehnice instituite de către organismele de standardizare europene sau, în lipsa oricărora dintre acestea, la standarde naţionale, la agremente tehnice naţionale sau Pagina 20 din 26

specificaţii tehnice naţionale referitoare la proiectarea, calcularea şi execuţia lucrărilor şi la utilizarea produselor; fiecare trimitere este însoţită de menţiunea "sau echivalent". Atât timp cât prevederile legale permit definirea specificațiilor în acest mod, ele nu pot fi considerate restrictive. Cu toate acestea, contestatorul susține că sintagma sau echivalent aplicabilă conform mențiunilor fișei de date antecitate, este anulată în fapt de modul de formulare al cerinței, respectiv certificare D4i obligatorie, restrângând participarea unor ofertanți care pot demonstra integral compatibilitatea D4i prin funcționalități și interoperabilitate reală, dar nu dețin certificarea solicitată. Solicită contestatorul eliminarea cerinței și acceptarea demonstrării interoperabilității prin documentația tehnică, proba practică și declarația oficială de compatibilitate a producătorului. Consiliul nu poate fi de acord cu eliminarea cerinței, autoritatea justificând necesitatea ei, însă, din perspectiva modului echivalent de demonstrare a îndeplinirii ei, opțiune obligatorie conform dispozițiilor legale invocate mai sus și în acord cu precizările fișei de date, se observă că nu există vreo precizare nici prin documentație și nici măcar prin intermediul punctului de vedere. Or, utilizarea sintagmei „sau echivalent” nu trebuie să fie doar formală, ci în măsură să asigure deschiderea competiției, iar ofertanții care nu au certificarea potrivit standardului solicitat, ar trebui să aibă posibilitatea dovedirii interoperabilității sistemului de telegestiune ofertat cu corpuri de iluminat de la alte brand-uri. Pe cale de consecință, Consiliul apreciază că revine autorității contractante obligația de oferi lămuriri situația prin publicarea unei clarificări la documentația de atribuire, prin care să ofere minime explicații cu privire la echivalența acceptată, motiv pentru care critica va fi admisă doar sub acest aspect. 7. Următoarea critică vizând aceeași cerință, va fi respinsă, reținându-se că aceasta reprezintă o variantă alternativă prevăzută de autoritate pentru demonstrarea cerinței, respectiv Se vor prezenta certificările în concordanță cu standardele D4i, DALI-2 ZD4i sau Producătorul împreună cu produsele ofertate se vor regăsi în baza de date www.dali-alliance.org și www.zhagastandard.org. 8. Prin următoarea critică, contestatorul reclamă cerința potrivit căreia Pentru fiecare specificație tehnică, a fiecărui produs, se vor indica în ofertă mijloacele probante care dovedesc cerințele din caietul de sarcini (fișe tehnice producător cu poze color...), apreciind-o restrictivă, pe de o parte, deoarece nu are relevanță tehnică pentru demonstrarea conformității, iar, pe de altă parte, favorizează producătorii, deoarece doar aceștia au capacitatea de a controla conținutul fișelor tehnice. Autoritatea contractantă se apără arătând că aceasta reprezintă o condiție de claritate și identificare vizuală a produsului ofertat, imaginile color permițând verificarea configurației constructive, a elementelor distinctive, a interfețelor, a compatibilității fizice. Subliniază faptul că Pagina 21 din 26

cerința reduce riscul depunerii unor fișe tehnice generale, aplicabile unei game largi de produse, fără identificarea clară a modelului ofertat, imaginile color ajutând la corelarea exactă între specificațiile tehnice și produsul concret propus în ofertă. Mai arată că ofertantul are posibilitatea de a solicita producătorului o versiune actualizată a fișei tehnice sau de a prezenta alte materiale oficiale suplimentare care să permită identificarea clară a produsului, opinând că, în anul 2026, prezentarea unor fișe tehnice cu imagini color reprezintă un standard industrial uzual, adoptat de majoritatea producătorilor. În soluționare, Consiliul reține că, deși indirect, cerința apare ca o condiționare ce ține de voința producătorului, nu a ofertantului, cu toate acestea, redactarea color a fișelor tehnice este o caracteristică uzuală a acestora. Dincolo de aceasta, din modul de redactare al cerinței [Pentru fiecare specificație tehnică, a fiecărui produs, se vor indica în ofertă mijloacele probante care dovedesc cerințele din caietul de sarcini (fișe tehnice producător cu poze color, coduri de identificare produs sau alte moduri de prezentare și identificare a produselor ofertare, număr raport de testare/număr certificat de conformitate în corespondență cu cerințele din caietul de sarcini etc.)] se observă că prezentarea fișelor tehnice cu poze color nu reprezintă singura modalitate de probare a conformității cerută de autoritatea contractantă, drept care pretinsul caracter restrictiv reclamat nu este demonstrat, critica urmând a fi respinsă. 9. În continuare, contestatorul solicită eliminarea cerinței prin care se impune Rezistență la impact: minim IK10, pe care o apreciază restrictivă, susținând că, în acord cu Ghidul de finanțare, cerința poate fi îndeplinită și cu valori de IK09 și IK08. Față de pretențiile contestatorului, autoritatea justifică alegerea acestei valori prin trimitere la necesitățile sale (creșterea durabilității echipamentelor, reducerea intervențiilor de mentenanță, protejarea investiției), coroborat cu faptul că, după cum arată și contestatorul, IK10 se încadrează în intervalul acceptat de Ghidul de finanțare AFM. În condițiile în care valoarea solicitată de autoritate se încadrează în valorile prevăzute de Ghidul de finanțare AFM, iar argumentele contestatorului nu demonstrează că cerința poate fi îndeplinită de un singur producător, acestea sunt insuficiente pentru a se reține pretinsa restricționare a accesului la procedură, drept care critica va fi respinsă. 10. Contestatorul solicită eliminarea cerinței Declarație de mediu și raport de evaluare a impactului de mediu elaborat în conformitate cu standardele ISO14025 și EN15804, care să reflecte impactul produsului asupra mediului pe întreg ciclul de viață (până la sfârșitul duratei de utilizare), emise și verificate de o entitate terță parte, independentă și acreditată, în conformitate cu legislația aplicabilă privind evaluarea performanței de mediu sau acceptarea unor documente echivalente, respectiv declarație de conformitate privind respectarea legislației de mediu Pagina 22 din 26

aplicabile, declarație RoHS, certificare ISO 14001 a producătorului etc, în conformitate cu principiul echivalenței. Apreciază contestatorul că această cerință favorizează direct operatorii economici care au obținut anterior un raport de evaluare a impactului de mediu EPD – Environmental Product Declaration –, deși există și alți producători care respectă toate standardele tehnice aplicabile și nu dețin un asemenea raport, în principal din cauza costurilor ridicate și a duratei îndelungate necesare pentru elaborare și verificare. Subliniază contestatorul că, în practică, obținerea unui astfel de raport poate dura mai multe luni, ceea ce face imposibilă conformarea în termenul stabilit pentru depunerea ofertei în prezenta procedură. Totodată, arată contestatorul că raportul EPD nu certifică un nivel minim de performanță de mediu și nu stabilește praguri obligatorii, ci doar declară valori rezultate din analiza ciclului de viață, astfel că simpla deținere nu garantează un produs mai performant din punct de vedere ecologic comparativ cu unul fără EPD. În soluționare, Consiliul reamintește dreptul recunoscut de legiuitor autorităților contractante de a stabili cerințe de participare care să conducă la alegerea celei mai bune oferte pentru satisfacerea nevoilor ei. Cu toate acestea, după cum a fost expus și în preambulul prezentelor considerente, acest drept este supus anumitor limitări, atunci când se constată că are ca efect introducerea unor obstacole nejustificate față de asigurarea unei concurențe efective între operatorii economici. În acest context sunt reținute justificările autorității privind faptul că, în acord cu proiectele derulate prin Administrația Fondului pentru Mediu, care urmăresc reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și diminuarea amprentei de carbon a infrastructurii publice, cerința contestată vizează evaluarea și documentarea impactului de mediu într- un mod standardizat și verificabil. Cu toate acestea, după cum subliniază și contestatorul, cerința impune doar existența documentului, astfel că, în lipsa unor criterii de evaluare comparativă pe baza indicatorilor din EPD, solicitarea raportului este formală și nu garantează alegerea unui produs mai performant din punct de vedere ecologic comparativ cu unul fără EPD, ceea ce confirmă acuza contestatorului în sensul că are ca efect introducerea unor obstacole nejustificate față de asigurarea unei concurențe efective. Altfel spus, simpla prezentare a documentului solicitat nu reprezintă o dovadă că produsul are un impact de mediu mai mic, ci doar oferă transparență asupra unor valori ce țin de indicatori precum amprenta de carbon, consum de energie etc, prezentate într-un format standardizat și verificat de terți. În aceste condiții, caracterul restrictiv reclamat de contestator se confirmă, autoritatea contractantă urmând să reformuleze cerința astfel încât să nu mai reprezintă o piedică nejustificată în ofertare, fie prin Pagina 23 din 26

eliminarea ei, fie prin acceptarea demonstrării conformității cu documente echivalente care să asigure atingerea aceluiași rezultat. 11. Următoarea critică vizează cerința Se va prezenta un raport de testare aplicat întregului sistem de iluminat, care să confirme că deprecierea luminoasă nu depășește 10% la 100.000 de ore de funcționare L90B10, precum și raport testare fotometrică pentru întreg aparatul de iluminat care să includă minim următoarele informații: fluxul luminos total, eficiență luminoasă, temperatură de culoare, indice de redare al culorii, distribuția luminoasă, putere consumată, emise de un laborator acreditat în conformitate cu EN ISO/IEC 17025:2018., contestatorul apreciind-o nefundamentată tehnic deoarece nu există un standard internațional care să prevadă testarea efectivă timp de 100.000 de ore pentru un corp de iluminat complet. Mai subliniază contestatorul că standardele recunoscute la nivel internațional pentru evaluarea menținerii fluxului luminos sunt LM-80 (pentru modulele LED) si TM-21 (pentru extrapolarea duratei de viată), acestea aplicându-se exclusiv surselor LED, iar nu corpului complet de iluminat. În apărările sale, autoritatea arată că sintagma întregul sistem de iluminat vizează faptul că performanța trebuie raportată la configurația reală a aparatului, în condiții de funcționare efective, și nu exclusiv la LED ca element testat izolat, invocând în susținere dispozițiile art. 11 alin. (1) lit. i) din Ghidul de finanțare, conform cu care corpurile de iluminat trebuie să aibă durata de viață nominală: minimum 100.000 ore, L80B10. În soluționare, Consiliul reține că L80B10 este un standard de performanță și fiabilitate pentru LED-uri, iar nu pentru întregul sistem de iluminat. De asemenea, se reține că dispozițiile art. 11 alin. (1) lit. i) din Ghidul de finanțare invocate chiar de autoritatea contractantă, stabilesc cerințe tehnice minime pentru corpurile de iluminat ce urmează a fi montate prin proiect, iar nu pentru întregul sistem de iluminat. Diferențele dintre cele două noțiuni sunt unele evidente – corpul de iluminat reprezentând produsul fizic individual care emite/distribuie lumina, în timp ce întregul sistem de iluminat reprezintă ansamblul complet format din mai multe componente care asigură funcționarea iluminatului și poate include corpurile de iluminat, stâlpi, cabluri, tablouri electrice, senzori, infrastructură de montaj, sisteme de telegestiune/control etc. Or, este evident că raportul de testare confirmă deprecierea luminoasă conform standardului L90B10 și are în vedere modulul LED, iar nu întregul sistem de iluminat cum solicită autoritatea. Prin urmare, după cum susține și contestatorul, câtă vreme laboratoarele acreditate efectuează încercări conform standardelor existente, în lipsa unui standard care să prevadă testarea reală la 100.000 de ore pentru întregul sistem de iluminat, cerința devine inaplicabilă. Pagina 24 din 26

În aceste condiții, caracterul restrictiv reclamat de contestator se confirmă, autoritatea contractantă urmând să remedieze această situație fie prin eliminarea cerinței, fie prin reformularea ei astfel încât să nu mai reprezinte o piedică nejustificată în ofertare. 12. Prin ultima critică este reclamată cerința prin care se impune existența unui modul GPS încorporat în aparatul de măsurare a prizelor de pământ (meghometru), contestatorul solicitând eliminarea ei, în condițiile în care localizarea geografică poate fi realizată cu precizie prin mijloace externe, fără a afecta acuratețea sau trasabilitatea măsurătorilor. În apărările sale, autoritatea arată că această cerință nu vizează îmbunătățirea performanței metrologice a aparatului de măsură, ci asigurarea trasabilității și documentării exacte a punctelor de măsurare în teren, identificarea exactă a locației fiecărei măsurători fiind esențială pentru corelarea rezultatelor cu stâlpii și punctele de alimentare, evidența intervențiilor ulterioare, verificarea în cadrul controalelor tehnice și financiare și integrarea datelor în sistemele GIS sau baze de date ale autorității locale. În soluționare, Consiliul reține că autoritatea justifică cerința prin raportare la nevoia de eficiență operaţională, trasabilitate şi acurateţe în raportarea rezultatelor, astfel că această solicitare nu poate fi apreciată ca având un caracter restrictiv. Prin urmare, Consiliul constată că autoritatea contractantă a justificat necesitatea cerinței criticate, aceasta nefiind specifică anumitor producători, iar contestatorul nu a făcut dovada caracterului restrictiv al impunerii ei, de natură a-i împiedica participarea la procedură. Pe cale de consecință, această critică va fi respinsă. Față de concluziile stabilite mai sus, autoritatea urmează să aducă la cunoștința tuturor operatorilor economici interesați modificările necesare. Măsurile de remediere dispuse pot fi implementate, la acest moment, procedura fiind suspendată în etapa de pregătire a ofertelor, drept care solicitarea de anulare a procedurii se impune a fi respinsă, ca neîntemeiată. Pentru considerentele enunțate, în temeiul art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul va admite, în parte, contestația formulată de ........, în contradictoriu cu ........, în calitate de autoritate contractantă, și va obliga autoritatea contractantă la remedierea documentației de atribuire, conform indicațiilor exprese expuse în motivarea deciziei, precum și la publicarea în SEAP a măsurilor corective intervenite, în termen de 10 zile de la data primirii prezentei decizii, și la stabilirea unei noi date limită de depunere a ofertelor, în acord cu dispozițiile art. 153 din Legea nr. 98/2016. Pagina 25 din 26

În temeiul art. 26 alin. (6) din același act normativ, va respinge, ca nefondată, solicitarea de anulare a procedurii. Cererea contestatorului de acordare a cheltuielilor de judecată, în considerarea dispozițiilor art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016 - Consiliul poate obliga, la cerere, partea în culpă, la plata cheltuielilor efectuate pentru soluţionarea contestaţiei. Cuantumul, detalierea şi documentele doveditoare ale cheltuielilor efectuate sunt prezentate în cerere, care trebuie depusă înainte de pronunţarea deciziei de soluţionare a contestaţiei, va fi respinsă, deoarece ea este nedovedită, la dosarul cauzei nefiind prezentată vreo probă a efectuării și întinderii acestui tip de cheltuieli. Decizia este obligatorie pentru părți, potrivit art.28 alin.1 din același act normativ. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite, în parte, contestația formulată de ........, în contradictoriu cu ........, în calitate de autoritate contractantă. Obligă autoritatea contractantă la remedierea documentației de atribuire, conform indicațiilor exprese expuse în motivarea deciziei, precum și la publicarea în SEAP a măsurilor corective intervenite, în termen de 10 zile de la data primirii prezentei decizii, și la stabilirea unei noi date limită de depunere a ofertelor, în acord cu dispozițiile art. 153 din Legea nr. 98/2016. Respinge, ca nefondată, solicitarea de anulare a procedurii. Respinge, ca rămasă fără obiect, cererea de suspendare a procedurii. Respinge cererea contestatorului de obligare a autorității contractante la plata cheltuielilor ocazionate de judecarea contestației. Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. Pagina 26 din 26