Decizie CNSC 1342/2025

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. 1342/ C3/1407 Data: 15.05.2025 Prin contestația nr. 131652/22.04.2025, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 25860/23.04.2025, formulată de UBITECH CONSTRUCŢII SRL, în municipiul Bucureşti, Splaiul Unirii nr. 165, TN Offices 02, etaj 8, sector 3, înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului cu nr. J2019013056405, Cod unic de înregistrare RO35049422, reprezentată legal prin administrator Adrian- Dorel Grigore și convențional prin „MUŞAT & ASOCIAŢII" S.P.A.R.L., cu sediul profesional în Bucureşti, B-dul Aviatorilor nr. 43, sector 1, unde solicită comunicarea tuturor actelor de procedură, împotriva documentaţiei de atribuire, publicată în SEAP la data de 08.04.2025, elaborată în cadrul licitației deschise, organizată de COMPANIA NAŢIONALĂ AEROPORTURI BUCUREŞTI SA, cu sediul în oraș Otopeni, Str. Calea Bucureştilor nr. 224E, județul Ilfov, în calitate de entitate contractantă, în vederea atribuirii contractului de achiziție publică de servicii având ca obiect «Servicii de proiectare pentru realizarea studiilor necesare, a conceptului, a proiectului tehnic de execuţie şi asistenţa tehnică pe perioada execuţiei şi garanţiei lucrărilor pentru infrastructura necesară acomodării traficului prognozat pentru anul 2040 (Etapa I pentru realizarea obiectivului de investiţii "Programul Strategic de Dezvoltare a Infrastructurii Aeroportuare la AIHCB», anunț de participare nr. CN1079877/08.04.2024, s-au solicitat următoarele: 1) Suspendarea procedurii de atribuire până la data soluţionării prezentei contestaţii. 2) Obligarea entităţii contractante la modificarea în parte a documentaţiei de atribuire şi eliminarea cerinţelor/factorilor de evaluare nejustificați şi/sau nelegali: (i) în tot cuprinsul documentaţiei de atribuire unde se face referire la acestea şi; Pagina 1 din 3

(ii) obligarea entităţii contractante de a publica un anunţ de tip erată prin care să aducă la cunoştinţa operatorilor economici modificările admise. 3) în toate cazurile, cu aplicarea prioritară a dreptului Uniunii Europene, a principiului proporţionalităţii şi a jurisprudenţei CJUE obligatorii indicate în prezenta contestaţie. Prin cererea de intervenție voluntară datată 02.05.2025, înregistrată la C.N.S.C. cu nr. 28389/05.05.2025, formulată de către DAR ALHANDASAH POLAND SP. Z.O.O, sediul social în Varşovia, Al. Jerozolimskie 142B, et. 1, Polonia înregistrată sub numărul 0001057793 (KRS), cod de identificare fiscală 7011158091 (NIP), reprezentată legal prin Dany Aoun şi convenţional de SIRBU & VORNICU SCA, cu sediul profesional în municipiul Bucureşti, Calea Călăraşi nr. 249, bl. 65, ap. 50, sector 3, și adresă pentru comunicarea tuturor actelor de procedură la adresa poştală din municipiul Bucureşti, strada Popa Savu nr. 77, et. 5, ap. 11, sector 1, în temeiul dispozițiilor art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, cu referire la contestația UBITECH CONSTRUCŢII SRL, s-au solicitat următoarele: - respingerea contestaţiei ca nefondată; - menţinerea documentaţiei de atribuire în forma publicată în SEAP de către entitatea contractantă.” Contestația și cererea de intervenție vor fi soluționate împreună, având în vedere dispozițiile art. 66 alin. (1), art. 67 alin. (1) și art. 123 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Cererea de suspendare a procedurii de atribuire a fost admisă de Consiliu, prin Încheierea nr. 1507/C3/1407 din data de 28.04.2025. Pentru aceste motive în baza documentelor depuse de părți, CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR DECIDE:

Respinge excepția lipsei de interes a intervenientului DAR ALHANDASAH POLAND SP ZOO în formularea cererii de intervenție, invocată de contestator. Admite, în parte, contestația formulată de UBITECH CONSTRUCȚII SRL, în contradictoriu cu COMPANIA NAȚIONALĂ AEROPORTURI BUCUREȘTI SA. Obligă entitatea contractantă ca, în termen de 10 de la primirea deciziei Consiliului, cu respectarea prevederilor legale și a celor evocate în motivare, să remedieze documentația de atribuire în sensul celor stabilite de Consiliu prin motivarea sa, să aducă modificările efectuate la cunoștința operatorilor economici interesați de participarea la procedura prin publicarea acestora în SEAP. Respinge, ca rămase fără obiect, cererile contestatorului care au vizat criticile de la pct. 4.1, 4.2, 4.3 și 4.4. Respinge, ca inadmisibilă, solicitarea contestatorului de eliminare a factorului de evaluare „Metodologia de realizare a contractului și planificarea resurselor tehnice și umane în corelare cu specificul și complexitatea activităților”. Respinge cererea de intervenție formulată DAR ALHANDASAH POLAND SP ZOO. Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare. Complet de soluționare a contestațiilor în domeniul achizițiilor publice: Pagina 3 din 3

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. ..../ C./.... Data: .......... Prin contestația nr. ....../.........., înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. ...../.........., formulată de ... SRL, în municipiul ..., ... ., înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului cu nr. J............., Cod unic de înregistrare RO........, reprezentată legal prin administrator ... și convențional prin „..." S.P.A.R.L., cu sediul profesional în ..., ... ., unde solicită comunicarea tuturor actelor de procedură, împotriva documentaţiei de atribuire, publicată în SEAP la data de .........., elaborată în cadrul licitației deschise, organizată de ... ... SA, cu sediul în oraș ..., în calitate de entitate contractantă, în vederea atribuirii contractului de achiziție publică de servicii având ca obiect «...», anunț de participare nr. CN......./.........., s-au solicitat următoarele: .) Suspendarea procedurii de atribuire până la data soluţionării prezentei contestaţii. .) Obligarea entităţii contractante la modificarea în parte a documentaţiei de atribuire şi eliminarea cerinţelor/factorilor de evaluare nejustificați şi/sau nelegali: (i) în tot cuprinsul documentaţiei de atribuire unde se face referire la acestea şi; (ii) obligarea entităţii contractante de a publica un anunţ de tip erată prin care să aducă la cunoştinţa operatorilor economici modificările admise. .) în toate cazurile, cu aplicarea prioritară a dreptului Uniunii Europene, a principiului proporţionalităţii şi a jurisprudenţei CJUE obligatorii indicate în prezenta contestaţie. Prin cererea de intervenție voluntară datată .........., înregistrată la C.N.S.C. cu nr. ...../.........., formulată de către ..., sediul social în ... înregistrată sub numărul .......... (...), cod de identificare fiscală .......... (...), reprezentată legal prin ... şi convenţional de ... SCA, cu sediul profesional în municipiul ..., ... ., și adresă pentru comunicarea tuturor Pagina 1 din 104

actelor de procedură la adresa poştală din municipiul ..., strada ... ., în temeiul dispozițiilor art. .. alin. (.) din Legea nr. .../...., cu referire la contestația ... SRL, s-au solicitat următoarele: - respingerea contestaţiei ca nefondată; - menţinerea documentaţiei de atribuire în forma publicată în SEAP de către entitatea contractantă.” Contestația și cererea de intervenție vor fi soluționate împreună, având în vedere dispozițiile art. .. alin. (.), art. .. alin. (.) și art. ... alin. (.) din Codul de procedură civilă. Cererea de suspendare a procedurii de atribuire a fost admisă de Consiliu, prin Încheierea nr. ..../C./.... din data de ........... În luarea deciziei, CONSILIUL, legal investit, a avut în vedere următoarele: Prin contestația nr. ....../.........., înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. ...../.........., ... SRL, critică documentaţia de atribuire, publicată în SEAP la data de .........., elaborată în cadrul licitației deschise, organizată de ... ... SA, în calitate de entitate contractantă, în vederea atribuirii contractului de achiziție publică de servicii având ca obiect «...», anunț de participare nr. CN......./.........., solicitând cele prezentate în partea introductivă. Contestatorul susține că a analizat documentația de atribuire aferentă procedurii de achiziție publică organizată de ... ... (...), prin anunțul de participare publicat în SEAP la data de ........... În calitate de operator economic interesat, contestatorul afirmă că documentația de atribuire conține cerințe formulate în mod restrictiv, nejustificate și lipsite de fundament legal, ceea ce contravine dispozițiilor Legii nr. ../.... și principiilor care guvernează achizițiile publice (egalitate de tratament, nediscriminare, proporționalitate și transparență). În ceea ce privește termenul legal de depunere a contestației, menționează că acesta este de .. zile calendaristice, conform art. . alin. (.) lit. a) din Legea nr. .../...., aplicabil în cazul procedurilor ce depășesc pragul valoric pentru publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Având în vedere că anunțul a fost publicat pe .......... și că zilele de .....

(Vinerea Mare) și ..... (a doua zi de Paște) au fost nelucrătoare, contestatorul susține că termenul legal s-a prelungit până la data de .........., dată la care a formulat în mod legal prezenta contestație. Contestatorul susține că entitatea contractantă restrânge nejustificat competiția și numărul de potențiali ofertanți la procedură, încălcând prevederile legislației achizițiilor publice și menționează că cerința din fișa de date a factorului de evaluare nr. . (experiența profesională specifică) conduce la o restrângere nejustificată a concurenței, întrucât entitatea contractantă solicită experiență similară identică, prin Factorul de evaluare nr. ., experiență specifică în obiectul contractului a experților cheie: Manager de proiect, Arhitect cu drept de semnătură și Inginer instalații pentru construcții HVAC. Contestatorul, citând cerințele cu privire la factorul de evaluare nr. ., respectiv experiența specifică în obiectul contractului a experților cheie, menționată la cap. II.... din fișa de date, consideră că acestea, astfel cum sunt formulate în mod cumulativ pentru calificare și punctare, respectiv: • . (șase) contracte, respectiv . (patru) contracte pentru arhitectul cu drept de semnătură, din care cel puțin unul să fi fost premiat internațional pentru obținerea punctajului maxim; • încadrate în categoria B de importanță conform HG nr. .../....; • ce au avut ca obiect proiectare de terminale de pasageri pentru aeroporturi de interes național; • care să aibă în componență mașini de frig-chilere, centrale de climatizare și ventiloconvectori comandate centralizat (pentru inginerul de instalații HVAC); sunt restrictive și nu pot conduce decât la scopul evident al entității contractante de a permite participarea la procedură doar a unui număr extrem de limitat de operatori economici care ar putea îndeplini aceste cerințe. Contestatorul subliniază că, în România, un număr extrem de redus de experți ar deține o asemenea experiență similară, mai ales prin raportare la cerința privind cele . (șase) sau mai multe contracte solicitate pentru punctajul maxim, pentru fiecare din cei trei experți iar prin multitudinea de cerințe excesive, restrictive, cu caracteristici foarte exacte, entitatea contractantă urmărește atribuirea contractului către un operator economic despre care deja se cunoaște că îndeplinește aceste cerințe, astfel cum sunt prezentate în documentația de atribuire, încălcând principiile concurenței, nediscriminării și egalității de tratament prevăzute de Legea nr. ../...., Directiva ..../.. și Directiva ..../... Contestatorul menționează că pare evidentă intenția de a declara admisibilă, iar ulterior câștigătoare, oferta unui anumit operator economic, în acest scop fiind conturate cerințe nelegale în documentația de atribuire. Pagina 3 din 104

În continuare, contestatorul arată că, potrivit coroborării fișei de date cu fișierul algoritm, se impun drept criterii minime de experiență similară ale celor . experți punctați următoarele: - Pentru calificare și depunerea unei oferte conforme este necesară participarea tuturor experților cheie solicitați la realizarea unui proiect similar, reprezentând o cerință minimă de conformitate. - Pentru punctare, respectiv pentru acordarea punctajului complet aferent Factorului de evaluare nr. . din Fișa de date, conform algoritmului de calcul, este necesară prezentarea suplimentară, pe lângă contractul necesar pentru cerința minimă de calificare, a minimum . (cinci) proiecte de experiență similară identică. Contestatorul menționează că, astfel, entitatea contractantă impune cerințe extrem de restrictive de calificare și conformitate, împiedicând accesul la procedură și blocând competiția, în contradicție cu dispozițiile Legii nr. ../...., ale Directivei ..../.. și Directivei ..../... Contestatorul consideră că entitatea contractantă creează o relație de identitate între obiectul procedurii și obiectul experienței similare solicitate pentru experții cheie, relație incompatibilă cu exigențele în materie. Această abordare este contrară jurisprudenței CNSC, confirmată printr-o decizie rămasă definitivă după respingerea plângerii formulate de ... SA la Curtea de Apel .... Contestatorul consideră că experiența similară în sensul legislației în vigoare presupune o execuție echivalentă cu obiectul procedurii din punct de vedere al complexității și/sau scopului, indiferent de destinația construcției. În acest sens, se invocă cauza C-.../.. a Curții de Justiție a Uniunii Europene și menționează că entitatea contractantă are putere de apreciere, însă aceasta este limitată de principiile generale prevăzute în art. . din Legea nr. ../...., transpunând Directivele ..../.. și ..../.., inclusiv principiul proporționalității și al nediscriminării. Contestatorul face referire și la preambulul Directivelor ..../.. și ..../.., care încurajează și obligă autoritățile contractante la impunerea de criterii obiective și la deschiderea spre concurență. Contestatorul menționează că impunerea cumulativă a celor patru categorii de cerințe – . (șase) contracte, respectiv . (patru) contracte pentru arhitectul cu drept de semnătură din care cel puțin unul premiat internațional, încadrarea în categoria B conform HG nr. .../...., obiectul proiectării fiind

terminale de pasageri pentru aeroporturi de interes național și existența în componență a mașinilor de frig-chilere, centralelor de climatizare și ventiloconvectorilor comandate centralizat – conduce la formularea unei cerinţe nerealiste, aspect care periclitează procedura de atribuire, transformând documentaţia de atribuire într-un document nelegal, compus din solicitări absurde, abuzive şi, deopotrivă, nerezonabile. Contestatorul susține că, pentru obținerea punctajului maxim aferent funcției de manager de proiect/șef de proiect, este impusă cumularea următoarelor două condiții: experiență dovedită în proiecte de terminale de pasageri pentru aeroporturi de interes național și experiență dovedită în proiecte de categoria B – construcții de importanță deosebită. În ceea ce privește arhitectul cu drept de semnătură, contestatorul arată că obținerea punctajului maxim presupune îndeplinirea cumulativă a trei condiții: experiență dovedită în proiecte de terminale de pasageri pentru aeroporturi de interes național, experiență dovedită în proiecte de categoria B – construcții de importanță deosebită și un premiu acordat pentru unul dintre proiectele prezentate. Referitor la funcția de inginer instalații HVAC, contestatorul menționează că se solicită, pentru punctajul maxim, îndeplinirea cumulativă a următoarelor: experiență dovedită în proiecte de terminale de pasageri pentru aeroporturi de interes național, experiență dovedită în proiecte de categoria B – construcții de importanță deosebită și participare dovedită la minimum . proiecte pentru proiectarea sistemelor HVAC, care să includă în componență: mașini de frig-chilere, centrale de climatizare și ventiloconvectoare comandate centralizat. Contestatorul consideră că o astfel de cerință, pentru fiecare dintre experții menționați, este total disproporționată, încălcând principiul proporționalității, care presupune ca măsurile adoptate de autoritatea contractantă să fie adecvate obiectivului urmărit și să nu impună cerințe excesive sau nejustificate și susține că o abordare echilibrată și nediscriminatorie ar presupune solicitarea unei experiențe într-un număr rezonabil de proiecte similare ca și complexitate, insistând asupra ideii de proiecte similare, nu identice. Astfel, de exemplu, experiența în . contracte, dintre care cel puțin unul să implice realizarea unui terminal de pasageri pentru aeroporturi de interes național, iar restul să fie similare sau comparabile în complexitate, ar constitui o abordare rezonabilă. Contestatorul subliniază că o asemenea abordare ar permite participarea unui număr mai mare de ofertanți calificați, stimulând competiția și crescând șansele de a obține soluții inovatoare și eficiente, fără a compromite calitatea ori capacitatea de îndeplinire a obiectivelor proiectului și menționează că cerințele propuse spre remediere sunt Pagina 5 din 104

conforme cu principiile de nediscriminare și proporționalitate prevăzute de legislația în domeniul achizițiilor publice. În continuare, contestatorul arată că aplicarea acestui principiu asigură o competiție echitabilă și eficientă, permițând entității contractante să obțină cel mai bun raport calitate-preț, fără impunerea unor restricții nejustificate pentru participanții la procedură. În susținerea caracterului restrictiv al cerințelor de calificare și conformitate formulate, contestatorul face referire la prevederile legale relevante, precum Instrucțiunea ANAP nr. ./...., în special art. . alin. (.) și . alin. (.), precum și la jurisprudența recentă. Se menționează, cu titlu de exemplu, Decizia CNSC nr. ..../C./..../...., în care s-a reținut că documentele tehnice furnizate de un ofertant demonstrează că ambele contracte sunt de lucrări similare, accentul fiind pus pe complexitatea tehnologică și pe similaritatea tehnică de execuție, nu pe prezența unor instalații adiționale. De asemenea, este invocată și Decizia CNSC nr. ..../C./..../..... Contestatorul arată că jurisprudența recentă confirmă acest raționament, subliniind că nu este relevantă exclusiv destinația construcției, ci mai ales complexitatea procedeelor operaționale care vor face obiectul procedurii. În acest context, contestatorul solicită revizuirea cerinței într-o manieră mai flexibilă, rezonabilă și adaptată realității, în vederea asigurării unei competiții reale și a tratamentului egal al tuturor ofertanților. Contestatorul consideră că accentul pus exclusiv pe experiența în proiecte de terminale de pasageri pentru aeroporturi de interes național conduce la o evaluare formală, exagerată, care nu reflectă neapărat calitatea și eficiența necesare pentru realizarea contractului, și care, totodată, distorsionează rezultatul procedurii, contrar prevederilor legale aplicabile în materia achizițiilor publice și apreciază că entitatea contractantă, prin cerințele impuse, se abate de la scopul urmărit de legiuitor în cadrul procedurii de achiziții publice, respectiv realizarea interesului public într-un termen rezonabil și în condiții optime. Contestatorul consideră că, în speță, executarea contractului ajunge pe un plan secundar în raport cu scopul real urmărit de entitatea

contractantă, acela de a atribui contractul unui anumit operator economic, prin accentuarea unor aspecte care nu sunt necesare și nici determinante în evaluarea ofertelor sau în executarea propriu-zisă a contractului. Contestatorul subliniază că, în ceea ce privește factorii de evaluare, Legea nr. ../.... prevede, la art. ..., că entitatea contractantă nu are dreptul de a utiliza factori de evaluare care să conducă la o libertate de apreciere nelimitată, iar factorii de evaluare trebuie să asigure o concurență reală între operatorii economici și să fie însoțiți de prevederi care să permită verificarea efectivă a informațiilor furnizate de ofertanți, în scopul aplicării acestora. Consideră că această modalitate de solicitare a factorilor de evaluare este vădit excesivă și restrictivă, întrucât în România numărul operatorilor economici care pot îndeplini o asemenea cerință este extrem de redus și arată că se poate presupune că se urmărește, în mod vădit, restrângerea concurenței într-un mod artificial, cu scopul favorizării anumitor operatori economici din piață, ceea ce contravine atât prevederilor legale, cât și principiilor esențiale din materia achizițiilor publice. Contestatorul menționează că, în stabilirea factorilor de evaluare, entitatea contractantă are obligația de a respecta principiul proporționalității, făcând referire, în acest sens, la interpretarea oferită de Curtea de Justiție a Uniunii Europene privind acest principiu, conform căreia actele instituțiilor nu trebuie să depășească limitele a ceea ce este adecvat și necesar în scopul realizării obiectivelor urmărite. Contestatorul susține că experiența unui expert dobândită în cadrul unor proiecte de o complexitate tehnică și funcțională similară, chiar dacă acestea nu au vizat exclusiv realizarea de terminale de pasageri pentru aeroporturi de interes național, poate fi la fel de relevantă în demonstrarea experienței solicitate și arată că capacitatea unui expert de a gestiona și finaliza cu succes un proiect de o asemenea anvergură și complexitate rezultă din participarea sa la proiecte comparabile ca structură, funcțiuni integrate și nivel de importanță, nu neapărat din implicarea într-un număr restrâns de proiecte cu destinație identică. Contestatorul consideră că proiectele identice, în contextul în care oportunitățile de a lucra în proiecte privind terminale de pasageri pentru aeroporturi de interes național sunt extrem de reduse la nivel național, conduc la caracterul excesiv al cerinței impuse, dacă nu chiar imposibil de îndeplinit pentru mulți experți altfel calificați. Practic, cerința descalifică din start un număr semnificativ de potențiali ofertanți, fără a ține cont de competențele și experiențele acestora valoroase și relevante dobândite în proiecte similare ca și complexitate. Contestatorul subliniază că impunerea unei cerințe limitative care condiționează punctajul maxim exclusiv de experiența în proiecte de terminale aeroportuare – un tip de investiție rară la nivel național – Pagina 7 din 104

restrânge nejustificat concurența. Se arată că această abordare descalifică automat experți calificați, care dețin experiență valoroasă și relevantă în proiecte de complexitate echivalentă, dar cu o altă destinație (precum centre multifuncționale, spitale, huburi logistice, clădiri administrative strategice etc.). Contestatorul consideră că cerința, astfel cum este formulată, nu urmărește specificitatea experienței din perspectiva competențelor tehnice sau a provocărilor manageriale comparabile necesare pentru realizarea în bune condiții a lucrărilor, ci exclusiv identitatea funcțională a obiectivului, ceea ce limitează nejustificat libertatea operatorilor economici de a-și dovedi profesionalismul și capacitatea tehnică a experților propuși. Acest lucru contravine principiilor fundamentale de proporționalitate, tratament egal și nediscriminare care guvernează sistemul achizițiilor publice. Contestatorul menționează că mulți experți calificați și competenți ar putea avea o experiență valoroasă dobândită din proiecte comparabile ca și complexitate, chiar dacă nu au participat în derularea unor contracte având ca obiect terminale de pasageri pentru aeroporturi de interes național. Se subliniază că competențele esențiale pentru aceste roluri – cum ar fi gestionarea proiectelor, înțelegerea cerințelor specifice, coordonarea eficientă a echipelor și supervizarea riguroasă a execuției – pot fi dobândite și dezvoltate prin participarea la diverse tipuri de construcții civile de anvergură și complexitate similară sau superioară, chiar dacă nu sunt identice cu obiectul procedurii în cauză. Contestatorul susține că, pentru demonstrarea experienței profesionale a experților cheie, ceea ce entitatea contractantă ar trebui să urmărească este capacitatea acestora de a-și îndeplini atribuțiile explicit indicate în documentația de atribuire, și nu demonstrarea unei experiențe identice. Se atrage atenția asupra faptului că, în eventualitatea unei situații excepționale neprevăzute în cadrul derulării contractului, nu este relevant dacă expertul a participat anterior la un proiect identic, ci dacă acesta are abilitățile necesare pentru a-și îndeplini atribuțiile în orice context, abilități care pot fi demonstrate și prin participarea la lucrări similare, nu exclusiv identice. Mai arată că scopul

impunerii unei cerințe privind experiența profesională trebuie să vizeze exclusiv capacitatea expertului de a gestiona responsabilitățile aferente poziției sale, nu de a reproduce acțiuni anterioare în situații identice. Această capacitate poate fi demonstrată prin faptul că expertul a prestat în trecut activități similare, iar complexitatea acestor activități nu diferă în funcție de tipul de activitate sau de destinația obiectivului, ci de nivelul de complexitate al proiectului în sine. Contestatorul admite că este justificată preocuparea entității contractante, având în vedere complexitatea proiectului, de a selecta un ofertant care a executat cel puțin un astfel de proiect, însă consideră că este abuziv și excesiv ca să fie solicitate . (cinci) contracte identice cu obiectul procedurii pentru fiecare dintre experți, mai ales pentru cei corespunzători categoriei de importanță B, clasa I – categorie extrem de rar întâlnită pe piața construcțiilor din România. Contestatorul subliniază că, în interpretarea modalității de îndeplinire a cerințelor, relevante trebuie să fie atribuțiile efective pe care persoanele propuse le-au exercitat în contractele prezentate ca referință, atribuții subsumate poziției pentru care au fost propuși. În evaluarea experienței, se apreciază că accentul trebuie pus pe competențele și responsabilitățile demonstrate, nu pe tipul specific sau destinația construcției. După cum rezultă din analiza acestor atribuții, ele sunt intrinseci poziției în sine și nu depind de faptul dacă obiectivul realizat a fost sau nu un terminal de pasageri pentru un aeroport de interes național. Contestatorul susține că solicitarea experienţei în proiecte cu o anumită destinaţie sau funcţiune, respectiv terminale de pasageri pentru aeroporturi de interes naţional, pentru experţii cheie punctaţi, nu este un indicator relevant al calităţii sau eficienţei în executarea proiectului. Contestatorul consideră că este important ca personalul implicat să deţină competenţe şi experienţă tehnică adecvată pentru natura şi complexitatea specifică a proiectului, nu neapărat experienţă în lucrări clasificate într-o anumită funcţiune. Acest aspect, în opinia sa, este cel care asigură faptul că personalul poate răspunde eficient cerinţelor proiectului, respectând totodată standardele de calitate şi siguranţă cerute de funcţiunea construcţiei. Contestatorul face trimitere la jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în materia achiziţiilor publice, care statuează nelegalitatea cerinţelor excesive impuse prin documentaţia de atribuire. Este reprodus pasajul: „în plus, a constrânge ofertanţii să îndeplinească toate condiţiile de executare a contractului încă de la prezentarea ofertei lor constituie o cerinţă excesivă, care riscă să descurajeze aceşti operatori să participe la procedurile de achiziţii publice şi încalcă prin aceasta principiile proporţionalităţii şi transparenţei garantate la articolul .. alineatul (.) din directiva menţionată.” Contestatorul subliniază că experienţa similară presupune atât o execuţie similară sau echivalentă cu obiectul procedurii, cât şi una Pagina 9 din 104

superioară ca natură, din punct de vedere al complexităţii sau scopului, indiferent de destinaţia construcţiilor. Potrivit acestuia, operatorii economici care vor depune oferte trebuie să demonstreze o capacitate de execuţie a obiectului contractului în ansamblu, nu într-o manieră excesiv de particularizată, aşa cum se solicită în documentaţia actuală de atribuire și în sprijinul poziţiei exprimate, menţionează jurisprudenţa în materie. Mai face trimitere la o decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, reprodusă parţial astfel: „(...) în acord cu judecătorul fondului, Înalta Curte apreciază că nu etapele de proiectare, ci numărul minim al contractelor care reflectă experienţă similară, precum şi cerinţa că unul dintre contracte să aibă ca obiect dotări medicale similare, conduc la concluzia că autoritatea contractantă a încălcat principiile promotorii ai liberei concurenţe, [...] Astfel, scopul impunerii unor cerinţe de calificare de către operatorii economici participanţi la procedură este demonstrarea potenţialului tehnic, financiar şi organizatoric al acestora, care trebuie să reflecte posibilitatea concretă de a realiza contractul de achiziţie publică şi capacitatea de a rezolva orice eventuale dificultăţi ivite în îndeplinirea acestuia.” Contestatorul subliniază, din nou, că experienţa similară presupune o execuţie similară sau echivalentă cu obiectul procedurii, dar şi superioară, prin natura sa, din punct de vedere al complexităţii şi/sau scopului, indiferent de destinaţia construcţiilor și arată că cerinţa, în forma actuală, are ca efect restrângerea nejustificată a participării operatorilor economici la procedură, inclusiv a acelora care dispun de personal specializat şi care deţin experienţă relevantă din proiecte similare cu construcţii civile de complexitate similară sau superioară. Totuşi, din cauza lipsei experienţei similare strict pentru construcţii civile cu destinaţia de terminale de pasageri pentru aeroporturi de interes naţional, aceştia nu ar putea depune o ofertă calificabilă şi competitivă. Contestatorul susține că este extrem de improbabil, practic imposibil din punct de vedere statistic și logistic, ca același manager de proiect, același arhitect și același inginer HVAC să fi participat împreună, ca echipă de bază, la toate proiectele majore de terminale de pasageri de interes național derulate în ultima perioadă, astfel încât să acumuleze o experiență comună de exact . (respectiv .) astfel de contracte și menționează că, spre deosebire de proiectarea unui număr mare de construcții civile, precum ”Centre de Date, Clădiri Guvernamentale de înaltă Securitate sau Centre de Comandă, Gări/Hub-uri Feroviare Internaționale, Spitale Universitare/regionale,

Stadioane/Arene, Centre Comerciale/Mall-uri”, unde un arhitect sau inginer ar putea acumula rapid un portofoliu numeric ridicat, proiectarea terminalelor de pasageri pentru aeroporturi de interes național constituie un segment de nișă, cu un număr limitat de proiecte majore într-un deceniu. Contestatorul consideră că, din cauza complexității și anvergurii fiecărui proiect, repetarea exact aceleiași echipe de bază pe . astfel de contracte distincte ar reprezenta o excepție extrem de rară, dacă nu imposibilă. Astfel, subliniază că formularea unei cerințe care impune experiență exclusiv în cadrul unor proiecte de terminale de pasageri pentru aeroporturi de interes național conduce la o concluzie improbabilă din punct de vedere procedural, contractual și al alocării resurselor umane. Contestatorul arată că a susține faptul că aceeași echipă, formată din manager de proiect, arhitect și inginer HVAC, ar fi acumulat experiență în cadrul a . (sau .) contracte distincte de acest tip, desfășurate în România, echivalează cu o prezumție care sfidează logica desfășurării efective a proiectelor de infrastructură majoră, având în vedere raritatea, complexitatea și specificitatea acestora. În continuare, contestatorul menționează că AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU ACHIZIȚII PUBLICE susține această abordare, prin Avizul ANAP nr. ..../........../..., emis cu observații condiționate. În fapt, semnalează că fişa de date III.....a – cerinţa privind experienţa similară – necesită clarificări/modificări. Măsura de remediere propusă prevede reformularea cerinței, în sensul că „operatorii economici să facă dovada prestării unor servicii de proiectare pentru construcții care se încadrează cel puțin în categoria B de importanță, din care prin cel puțin un contract serviciile au fost aferente unui terminal aeroportuar de pasageri”. Contestatorul consideră că inclusiv ANAP consideră cerința impusă de entitatea contractantă ca fiind excesivă și apreciază că este suficient ca expertul să demonstreze experiența prin proiecte similare, nu identice și face referire la art. . alin. (.) din Instrucțiunea nr. ./..... În sprijinul poziției exprimate, contestatorul invocă jurisprudența recentă în materie, indicând ca exemplu Decizia CNSC nr. ..../C./..../.... din ........... Astfel, contestatorul solicită obligarea entității contractante la luarea măsurilor de remediere, respectiv modificarea algoritmului de calcul pentru Factorul de evaluare nr. ., astfel încât să se indice expres în fişa de date și în fișierul „Algoritm” că punctarea experienței similare pentru fiecare dintre cei trei experți cheie solicitați, șef de proiect, arhitect cu drept de semnătură, inginer instalații HVAC, să aibă în vedere implicarea în . (respectiv .) contracte similare, comparabile ca și complexitate din categoria de importanță B, din care unul să fi presupus realizarea unui terminal de pasageri pentru aeroporturi de interes național. Pagina 11 din 104

Contestatorul propune înlocuirea sintagmei din cadrul cerinței II.... – Criterii de atribuire din Fişa de date și fișierul „Algoritm”: „proiectarea minim a unui proiect care să fi presupus elaborarea de documentaţii tehnico-economice la nivel de ... pentru construcţii care se încadrează în categoria B - construcţii de importanţă deosebită: terminale de pasageri pentru aeroporturi de interes naţional, conform HG .../.... (sau echivalentul acestei categorii din ţara de rezidenţă)” cu următoarea formulare: „proiectarea care să fi presupus elaborarea de documentaţii tehnico-economice la nivel de ... pentru construcţii care se încadrează în categoria B - construcţii de importanţă deosebită, din care cel puţin unul să fi presupus terminale de pasageri pentru aeroporturi de interes naţional, conform HG .../.... (sau echivalentul acestei categorii din ţara de rezidenţă)”. Contestatorul susține că cerința din fişa de date, secţiunea II.... „Criterii de atribuire”, conform căreia managerul de proiect/coordonator contract/șef proiect trebuie să dovedească studii superioare finalizate cu diplomă de licență „în domeniul construcțiilor civile” (prin depunerea copiei diplomei), este una restrictivă și nejustificată. Astfel, menționează că, potrivit aceleiași secțiuni, entitatea contractantă impune în mod expres ca persoana nominalizată pentru această poziție cheie, respectiv Șeful de proiect, să aibă o diplomă exclusiv în construcții civile. Contestatorul arată că obiectul principal al contractului de proiectare îl constituie furnizarea de servicii care includ realizarea studiilor necesare, conceptului, proiectului tehnic de execuție și asistenței tehnice pe perioada execuției și garanției lucrărilor, pentru infrastructura necesară traficului prognozat pentru anul .... (Etapa I a Programului Strategic de Dezvoltare a Infrastructurii Aeroportuare AIHCB) – terminalul nou de pasageri. Acest obiectiv presupune o abordare integrată, cu implicarea mai multor specialități, precum arhitectura, structura, instalațiile complexe, fluxurile de pasageri și bagaje, sistemele IT, securitatea, designul comercial etc. Contestatorul susține că, în practica din România pentru proiecte de acest tip, coordonarea generală a proiectării (rolul de șef de proiect) este foarte frecvent asumată de arhitect, având în vedere rolul central al acestuia în concepția spațială, funcțională și estetică și integrarea armonioasă a tuturor componentelor tehnice. Astfel, impunerea exclusivă a unui absolvent de construcții civile în această funcție ignoră realitatea din practică și experiența specifică a arhitecților în coordonarea proiectelor de clădiri și restrânge în mod nejustificat accesul

profesioniștilor calificați cu experiență relevantă pentru cea mai complexă componentă a proiectului. Contestatorul menționează că Legea nr. .../.... privind exercitarea profesiei de arhitect confirmă dreptul acestora de a elabora și coordona proiecte de clădiri în domeniul lor de competență, conform art. . alin. (.), și consideră că decizia entității contractante de a limita această funcție doar la absolvenți ai construcțiilor civile reprezintă o măsură excesivă, care distorsionează concurența și limitează accesul la procedură, fără a fi impusă de legislație. Contestatorul consideră că prin această cerință, arhitecții sunt excluși în mod automat din asumarea rolului de manager de proiect, ceea ce este nejustificat și inutil, cerința fiind vădit disproporționată în raport cu obiectul contractului, unde proiectarea unei clădiri – terminalul de pasageri – este esențială și arată că un arhitect cu experiență în managementul proiectelor complexe de clădiri, susținut de o echipă de ingineri specializați (inclusiv în construcții civile pentru structură și infrastructură), poate îndeplini eficient atribuțiile de coordonare generală. De asemenea, contestatorul subliniază că cerința devine și mai restrictivă în contextul în care este corelată cu criteriul de experiență specifică, care solicită ca aceeași persoană să fi fost implicată în . sau mai multe terminale aeroportuare de categoria B – o cerință considerată extrem de dificil de îndeplinit chiar și de cei mai experimentați profesioniști, indiferent de specializare. Acest cumul de cerințe conduce, în opinia contestatorului, la conturarea unui profil de candidat aproape imposibil de identificat, afectând astfel negativ competiția și șansa de a atrage expertiză managerială de calitate, adaptată specificului investiției. Contestatorul semnalează că această limitare artificială a numărului de potențiali ofertanți poate avea drept consecință excluderea unor echipe de specialiști extrem de competente, conduse de arhitecți cu experiență în proiecte similare și în managementul proiectelor complexe. Sunt astfel restrânse, în mod nerezonabil și nejustificat, posibilitățile de participare ale unor operatori economici calificați, încălcându-se principiul proporționalității. Contestatorul face trimitere și la Avizul ANAP nr. ..../........../ ..., emis cu observații condiționate, în care se menționează faptul că în ceea ce privește managerul de proiect, în caietul de sarcini nu sunt justificate clar toate cerințele minime impuse. În cadrul acestui aviz, ANAP solicită ca entitatea contractantă să justifice necesitatea studiilor superioare exclusiv în construcții civile (fie arhitectură, fie inginerie), având în vedere că activitățile și responsabilitățile managerului de proiect se limitează doar la coordonarea proiectului. Contestatorul arată astfel că, în condițiile în care chiar ANAP solicită justificarea necesității acestei cerințe, aceasta devine evident nelegală, Pagina 13 din 104

inadecvată, restrictivă, disproporționată și inutilă în raport cu obiectul contractului. De asemenea, contestatorul menționează că în susținerea poziției sale se poate invoca și jurisprudența relevantă, inclusiv prevederile art. . alin. (.) din Instrucțiunea nr. ./...., precum și Avizul ANAP nr. ..../........../.... Având în vedere argumentele prezentate anterior, contestatorul solicită Consiliul să dispună obligarea entității contractante la modificarea cerinței referitoare la obligativitatea deținerii de către managerul de proiect/șeful de proiect a unei diplome de licență exclusiv „în domeniul construcțiilor civile”, cerință prevăzută în fişa de date, secţiunea II...., în caietul de sarcini, precum şi în orice alt document al procedurii unde aceasta este menționată. Astfel, contestatorul solicită reformularea cerinței astfel încât să se permită în mod expres ca poziția de manager de proiect/director proiect/coordonator contract/șef proiect să poată fi ocupată și de către absolvenți cu diplomă de licență în arhitectură. Contestatorul susține că cerința din fisa de date, secțiunea II.... „Criterii de atribuire”, referitoare la acordarea unui punctaj suplimentar pentru arhitectul cu drept de semnătură – „Dacă cel puțin unul dintre proiecte este premiat internațional se acordă . puncte în plus” – este discriminatorie și irelevantă. Contestatorul consideră că, în opinia entității contractante, un premiu internațional ar reflecta abilitățile și competențele necesare ale unui arhitect pentru a executa lucrările aferente obiectului contractului din prezenta procedură. Însă acest raționament este total greșit și absurd, având în vedere necesitățile, amploarea și complexitatea unui astfel de proiect. Un premiu internațional reflectă doar aprecierea unui proiect anterior din perspectiva excelenței sale estetice, inovative sau conceptuale, însă nu are nicio legătură cu abilitățile de a presta serviciile ce fac obiectul prezentei proceduri, iar prin urmare nu constituie nicio garanție a unei competențe superioare în realizarea unui proiect viitor. Acest proiect poate presupune cerințe bugetare, funcționale și tehnice diferite. Capacitatea de a proiecta un terminal funcțional, eficient, sigur și în limitele bugetului nu este demonstrată în niciun fel prin obținerea

unui premiu internațional. Numeroși arhitecți de înaltă competență livrează proiecte remarcabile, perfect adaptate cerințelor reale ale beneficiarilor, fără a urmări sau obține și recunoașteri internaționale. Contestatorul subliniază că această cerință este superficială, inutilă și introdusă pentru a restrânge concurența într-o manieră în care să permită participarea doar unui anumit operator economic, trasând caracteristici clare și exacte, dar care nu au nicio legătură cu necesitățile efective ale obiectului acestui contract. Focalizarea exclusivă pe existența unui premiu internațional în procesul de evaluare diminuează flagrant importanța criteriilor cu adevărat esențiale, precum: experiența specifică în proiecte similare din punct de vedere funcțional, tehnic, operațional și al complexității, înțelegerea fluxurilor operaționale și logistice, capacitatea de integrare a sistemelor complexe – de la instalații tehnice la sisteme de securitate și IT – abilitatea de coordonare multidisciplinară printr-o colaborare eficientă cu ingineri, consultanți și alți specialiști, precum și experiența în managementul de proiect, inclusiv în ceea ce privește respectarea bugetelor și a termenelor contractuale. Toate aceste abilități nu sunt și nici nu pot fi reflectate în mod fidel prin simpla obținere a unui premiu, indiferent de notorietatea acestuia. Contestatorul arată că această cerință nici măcar nu este conturată astfel încât să aibă o semnificație reală în evaluarea ofertelor, deoarece, chiar și prin reducere la absurd, pentru a putea considera că un premiu internațional poate avea relevanță în demonstrarea capacității și abilității unui arhitect raportat la prezentul obiectiv, entitatea contractantă ar fi trebuit să precizeze exact criteriile pentru care s-a acordat premiul, nu doar că simpla deținere a unui premiu internațional (indiferent de criteriile pentru care a fost obținut) va fi punctată. De asemenea, dacă arhitectul propus a fost premiat cu premiu/premii de arhitectură recunoscute la nivel internațional, acest lucru va fi punctat. Contestatorul subliniază că se află în fața unei situații în care s-au conturat cerințe restrictive, nejustificate, iar dovada incontestabilă este acest pretins factor de evaluare, în baza căruia entitatea contractantă este gata să acorde punctaj suplimentar pentru un premiu internațional, lipsit de relevanță. Mai mult, pe lângă faptul că acest criteriu de evaluare este nelegal, acesta reprezintă o anomalie, întrucât, în mod normal, niciodată într-o Documentație de atribuire nu se regăsește drept criteriu de evaluare un premiu de orice tip ar fi el. Pe de altă parte, această cerință este restrictivă și nelegală și sugerează exact intenția de a restrânge concurența, având în vedere că numărul arhitecților care au obținut premii internaționale relevante pentru proiecte de complexitatea unui terminal de transport este extrem de redus la nivel global, iar la nivel național sau regional, această categorie devine chiar excepțională. Prin urmare, raportarea criteriului de evaluare la o astfel de distincție – rară, nemaiîntâlnită și greu accesibilă, chiar și pentru profesioniști de top Pagina 15 din 104

– creează un avantaj disproporționat pentru un număr foarte limitat de ofertanți, fără ca acest lucru să reflecte cu adevărat capacitatea operațională a acestora de a proiecta un terminal funcțional și eficient. Prin criteriul adoptat, se ignoră realitatea și se subliniază caracterul restrictiv și dezechilibrat al criteriului, întrucât favorizează circumstanțe excepționale, în loc să evalueze performanța concretă, verificabilă și adaptată specificului proiectului în cauză. Acest criteriu exclude din start arhitecți cu experiență relevantă vastă, dar care nu au câștigat premii internaționale. Mai mult, prin cerința actuală se favorizează în mod nelegal, nejustificat și disproporționat firmele mari, cu departamente de marketing și PR dedicate promovării proiectelor în competiții internaționale, care pot conduce la obținerea unui premiu internațional, în detrimentul firmelor locale care pot avea expertiză relevantă excelentă și care au demonstrat acest aspect prin participarea la proiecte de o complexitate similară cu cea a proiectului în cauză. Contestatorul consideră că introducerea unui criteriu de atribuire formal, superficial și suplimentar care acordă puncte exclusiv în baza existenței unui premiu internațional obținut pentru un proiect realizat de arhitectul cu drept de semnătură nu reflectă în niciun fel competența profesională necesară pentru realizarea unui terminal funcțional, eficient, sigur și în buget, astfel cum este necesar în prezentul proiect. Dacă se analizează ce presupune acest premiu internațional la care face referire entitatea contractantă, observăm că există elemente care nu au nicio legătură cu elementele unei lucrări de anvergura celei din prezenta procedură. Astfel, prin natura sa, un concurs presupune un proces de jurizare care este prin esență subiectiv și influențat de anumite aspecte estetice, care nu relevă în mod corect și concret competențele de care este nevoie în prezenta procedură. În cadrul concursului, acordarea premiului va fi influențată de criteriile de evaluare, componența juriului și tendințele arhitecturale ale momentului, care pot influența rezultatul. Aceste aspecte nu au nicio legătură cu performanța funcțională, eficiența economică sau aplicabilitatea practică a proiectului în cadrul unor obiective reale și operaționale.

Prin acordarea unui avantaj punctaj de tip „bonus” pentru arhitectul care a obținut un premiu internațional, se creează un dezavantaj artificial pentru operatorii economici care au livrat proiecte funcționale, de succes, dar care nu au fost înscrise în competiții, nu au fost evaluate de jurii internaționale și care nu au pus accent pe promovarea lor în diferite competiții, ci s-au axat pe obiectivele lor, respectiv lucrări, proiectare, bună execuție, parte tehnică, managerială și economică. Acest aspect nu reflectă valoarea reală a muncii acestora, ci doar expunerea în anumite contexte limitate. Contestatorul consideră că acordarea unui punctaj suplimentar exclusiv în baza obținerii unui premiu internațional de către arhitectul cu drept de semnătură conduce la favorizarea disproporționată a unor ofertanți, care nu reflectă în mod fidel capacitatea profesională reală necesară pentru implementarea cu succes a unui proiect de complexitatea celui vizat și susține că această cerință se bazează pe un indicator de prestigiu simbolic, care nu este întotdeauna direct și obiectiv corelat cu performanțele tehnice, funcționale și operaționale cerute de proiectul în cauză. În practică, existența unui premiu internațional nu garantează abilitatea de a livra un proiect eficient, sigur, sustenabil și încadrat în buget, în timp ce lipsa unui astfel de premiu nu presupune lipsa acestor calități. Contestatorul consideră că legătura creată de Entitatea contractantă între competențele necesare unui arhitect pentru proiectarea terminalului de pasageri și obținerea unui premiu internațional este inutilă și dezechilibrată și susține că premiile internaționale nu reflectă abilitățile necesare pentru realizarea unui astfel de proiect, iar criteriul este artificial și favorizează un număr restrâns de ofertanți. Contestatorul solicită eliminarea acestei cerințe, pentru ca procesul de evaluare să se bazeze pe criterii obiective, cum ar fi experiența relevantă în proiecte similare, și nu pe distincții de prestigiu simbolic și consideră că astfel se va asigura un climat concurențial echilibrat și respectarea principiilor fundamentale ale achizițiilor publice. Contestatorul arată că cerința din fișa de date, secțiunea II.... "Criterii de atribuire", referitoare la acordarea punctajului maxim pentru inginerul proiectant HVAC, este ambiguă și deopotrivă restrictivă. Contestatorul susține că cerința privind experiența inginerului HVAC, așa cum este formulată în documentația de atribuire, este atât ambiguă în conținutul său, cât și excesiv de restrictivă în aplicare. În ceea ce privește ambiguitatea, pe de o parte, se solicită ca inginerul HVAC să fi participat la cel puţin un proiect care să fi presupus elaborarea de documentaţii tehnico-economice (”...”) pentru construcţii din categoria B - construcţii de importanţă deosebită, conform HG nr. .../...., cu destinaţia terminal de pasageri aeroportuar. Pe de altă Pagina 17 din 104

parte, în cadrul aceleaşi cerinţe, se solicită ca cel puţin un proiect cu destinaţia terminal de pasageri aeroportuar pentru care s-au proiectat sisteme HVAC-termice, ventilare și de climatizare și care să aibă în componenţă maşini de frig-chilere, centrale de climatizare şi ventiloconvectori comandate centralizat. Astfel, în secţiunea privind acordarea punctajului maxim, se introduce o cerinţă distinctă, respectiv participarea dovedită la minimum . proiecte de proiectare sisteme HVAC, care să cuprindă aceleaşi echipamente (chilere, centrale de climatizare şi ventiloconvectori comandate centralizat). Această structură generează confuzie cu privire la ierarhia şi corelarea cerinţelor. Nu este clar dacă proiectele necesare pentru punctajul maxim trebuie să fie toate cu destinaţie de terminal aeroportuar, sau dacă este suficient ca doar unul dintre ele să respecte această condiţie. Totodată, nu se precizează dacă aceste . proiecte trebuie să respecte integral condiţiile impuse proiectului unic menţionat anterior, și anume destinaţia terminal de pasageri, şi să cuprindă aceleaşi echipamente (chilere, centrale de climatizare şi ventiloconvectori comandate centralizat), ceea ce lasă loc de interpretare arbitrară din partea entităţii contractante sau pot fi proiecte cu altă destinaţie şi este suficient să cuprindă chilere, centrale de climatizare şi ventiloconvectori comandate centralizat. Contestatorul menționează că dincolo de ambiguitate, cerinţa privind participarea la minimum . proiecte HVAC care să includă toate cele trei tipuri de echipamente menţionate (maşini de frig-chilere, centrale de climatizare şi ventiloconvectori comandate centralizat) este, în sine, disproporţionată şi contrară Instrucţiunii ANAP nr. ./..... Cerinţa ca inginerul HVAC propus să demonstreze participarea la minim . proiecte de proiectare (SF sau PTE) pentru sisteme HVAC în clădiri din categoria B (terminale aeroportuare), care să includă obligatoriu combinaţia specifică de maşini de frig-chilere, centrale de climatizare şi ventiloconvectoare comandate centralizat, pentru a obţine punctajul maxim de .. puncte, ridică multiple probleme de proporţionalitate, relevanţă şi, în mod particular, de demonstrabilitate obiectivă, constituind o potenţială practică defectuoasă.

Contestatorul subliniază că documentele uzuale utilizate pentru demonstrarea experienţei profesionale (CV-uri, recomandări de la angajatori/beneficiari, extrase din contracte) descriu, de regulă, obiectul general al contractului/proiectului, rolul expertului, perioada, valoarea şi eventual satisfacţia beneficiarului. Este improbabil ca aceste documente standard să detalieze componenta tehnică internă a soluţiilor de proiectare la nivel de sub-sistem, cum ar fi lista exactă a echipamentelor principale (chilere + centrale + ventiloconvectoare + comandă centralizată) folosite în sistemul HVAC al fiecărui proiect anterior. O recomandare va menţiona, cel mult, "proiectare instalaţii HVAC pentru clădirea X", fără a intra în detalii tehnologice specifice care nu sunt relevante pentru angajator/beneficiar la nivel de referinţă generală. Astfel, contestatorul arată că solicitarea ca ofertantul/expertul să producă dovezi (recomandări specifice, documentaţii tehnice vechi etc.) care să ateste explicit această combinaţie tehnologică pentru fiecare dintre cele .+ proiecte anterioare reprezintă o sarcină a probei nerezonabilă, improbabilă chiar imposibilă. Obţinerea unor astfel de confirmări detaliate retroactiv pentru proiecte multiple este nerealistă. Chiar şi în situaţia puţin probabilă, dacă un ofertant ar prezenta o declaraţie pe proprie răspundere sau o menţiune în CV, Comisia de Evaluare se va afla în dificultate majoră de a verifica obiectiv veridicitatea prezenţei exactei combinaţii tehnice solicitate în toate acele proiecte anterioare, bazându-se doar pe documentele standard de experienţă. Acest lucru permite un subiectivism necontrolabil şi, în consecinţă, o evaluare neuniformă. Pe lângă problemele de proporţionalitate şi caracter restrictiv, cerinţa specifică pentru inginerul HVAC de a-şi demonstra experienţa pe un număr atât de mare (.+) de proiecte care conţin exact aceeaşi combinaţie specifică de echipamente (chiler, centrale tratare aer, ventiloconvectori, comandă centralizată) este viciată fundamental de dificultatea extremă şi nerezonabilă a demonstrării şi verificării obiective a detaliilor tehnice solicitate pentru experienţa anterioară, folosind mijloacele de probă standard. Accentul ar trebui pus pe experienţa în gestionarea complexităţii şi scării sistemelor HVAC pentru clădiri similare (categoria B), nu neapărat pe o listă fixă de echipamente repetată excesiv care nu aduce un plus semnificativ de competenţă relevantă pentru Entitatea contractantă. Contestatorul consideră că, în forma actuală, cerinţa este neclară în exprimare şi nejustificat de restrictivă în conţinut, încălcând principiile de proporţionalitate, transparenţă şi tratament egal. Astfel, solicită Consiliului să dispună obligarea entităţii contractante de a elimina aceste condiţii excesiv de specifice pentru sisteme HVAC cu maşini de frig (chilere), centrale de climatizare şi ventiloconvectori comandate centralizat, care nu reflectă în mod corect şi realist competenţa tehnică a Pagina 19 din 104

inginerului HVAC şi nu sunt esenţiale pentru îndeplinirea corespunzătoare a obiectului contractului şi de a revizui formularea acestei cerinţe, astfel încât evaluarea să reflecte în mod corect şi realist competenţa tehnică a inginerului HVAC, astfel: „va dovedi că a participat, din poziţia de inginer proiectant HVAC, în proiecte care să fi presupus elaborarea de documentaţii tehnico-economice la nivel de ... pentru construcţii similare care se încadrează în categoria B - construcţii de importanţă deosebită, din care cel puţin un proiect cu destinaţia terminal de pasageri aeroportuar, pentru care s-au proiectat sisteme HVAC-termice, ventilare şi de climatizare.” Contestatorul susține că cerința referitoare la personalul solicitat în cadrul Documentației de atribuire, inclusiv în caietul de sarcini, începând cu pagina .., este restrictivă. Conform acestei cerințe, ofertanții trebuie să demonstreze că dețin personal specializat, autorizat și/sau certificat conform legislației în vigoare, pentru toate activitățile în funcție de fazele de proiectare și execuție, fără a se limita la funcțiile de arhitect, inginer fluxuri de pasageri/bagaje, inginer IT și automatizare pentru sisteme check-in/securitate/HBS, specialist zone comerciale și specialist siguranță aeroportuară. În ceea ce privește primul aspect, contestatorul subliniază că interdicția de a cumula funcțiile, în lipsa unei justificări tehnice obiective, reprezintă o restricție disproporționată și nelegală. Mai multe dintre aceste roluri ar putea fi îndeplinite de persoane cu expertiză multidisciplinară, iar excluderea acestora ar conduce la o limitare a concurenței în mod evident și nejustificat. Cerința de a desemna patru experți separați, fără a permite cumulul de funcții, este considerată disproporționată în raport cu obiectivul contractului, acela de a asigura calitatea proiectării, și îngreunează procesul de atribuire. mai menționează că entitatea contractantă nu prezintă nicio justificare tehnică obiectivă și cuantificabilă care să demonstreze necesitatea absolută ca aceste patru roluri să fie îndeplinite exclusiv de persoane diferite pe întreaga durată a contractului. De asemenea, arată că în practică, multe persoane au expertiză în mai multe domenii, cum ar fi un inginer IT cu experiență și în fluxuri de pasageri, dar această flexibilitate este complet exclusă prin cerința de a prezenta câte un expert distinct pentru fiecare rol.

Contestatorul consideră că se abuzează de puterea de apreciere a Entității contractante, creând cerințe inutile și neîntemeiate care îngreunează procesul de evaluare a ofertelor și susține că nu este demonstrat că volumul de muncă specific fiecărui rol impune, în mod constant și simultan, prezența a patru persoane distincte. Astfel, pentru ca această cerință să fie legală în forma actuală, entitatea contractantă ar trebui să dovedească de ce un expert cu calificări multiple și experiență dovedită în domenii precum fluxuri de pasageri și sisteme IT nu ar putea îndeplini sarcinile aferente ambelor domenii la standardele de calitate cerute. De asemenea, contestatorul consideră că cerința privind desemnarea a patru experți distincți are un impact direct asupra bugetului ofertei financiare. Impunerea a patru experți separați, acolo unde unul sau doi experți multidisciplinari ar putea acoperi sarcinile corespunzător, ar conduce la o creștere artificială a costurilor și argumentează că această condiție obligă ofertanții să includă în preț cheltuieli pentru personal care, cel mai probabil, nu va fi utilizat la capacitate maximă pe toată durata contractului. Permițând cumulul de funcții, condiționat de demonstrarea competenței și experienței necesare pentru toate rolurile asumate, ar permite ofertanților să prezinte oferte mai competitive din punct de vedere economic, în beneficiul final al entității contractante și al fondurilor publice, fără a compromite calitatea serviciilor. În continuare, contestatorul subliniază faptul că cerința de a desemna patru experți separați, fără a permite cumulul de funcții, este disproporționată și nejustificată tehnic, restrânge concurența în mod ilegal, ignoră realitățile pieței și beneficiile expertizei multidisciplinare și are un impact economic negativ nejustificat, contravenind principiului eficienței utilizării fondurilor publice. Contestatorul atrage atenția Consiliului asupra lipsei unor cerințe academice clare în ceea ce privește studiile și certificările pe care ar trebui să le dețină specialiștii. În această privință, contestatorul consideră că formularea cerinței lasă loc de interpretare, mai ales în ceea ce privește "dovada participării" și documentele considerate suficiente în lipsa semnăturii pe procese verbale sau alte documente. Astfel, se pune întrebarea cum se validează implicarea efectivă în acel rol, având în vedere că se acceptă experți fără diplomă specifică, dar se impune o dovadă de implicare concretă, certificabilă, într-un proiect anterior, în care aceștia nu pot fi documentați formal. Contestatorul mai precizează că termenii utilizați pentru anumite poziții, precum „specialist zone comerciale” sau „specialist siguranță aeroportuară”, nu au corespondent în nomenclatorul oficial al ocupațiilor din România, iar aceste funcții nu sunt reglementate prin standarde ocupaționale naționale. Mai mult, aceste funcții nu beneficiază de fișe de Pagina 21 din 104

post recunoscute de instituții de reglementare și nici nu există cursuri, atestate sau forme de certificare oficială care să valideze astfel de specializări. În consecință, cerința de a demonstra experiența profesională în aceste funcții este dificil de îndeplinit, ceea ce creează un criteriu de calificare subiectiv, lipsit de suport juridic clar. În acest context, contestatorul consideră că formularea cerinței privind desemnarea unor „specialiști” cu experiență anterioară în domenii precum: proiectare fluxuri de pasageri/bagaje, sisteme de automatizare IT pentru check-in, securitate și HBS, zone comerciale și siguranță aeroportuară, reprezintă o formă mascată de impunere a experienței specifice pentru un anumit tip de construcție – terminalul aeroportuar – fără a o declara explicit. Contestatorul face referire la avizul condiționat nr. ..../........../ ... al ANAP, care recomandă reformularea cerinței privind experiența specifică, astfel încât aceasta să nu facă referire implicită sau explicită la o anumită fază a proiectării, un anumit tip de construcție sau un anumit volum de trafic. Contestatorul solicită Consiliului să dispună modificarea caietului de sarcini în sensul eliminării interdicției de a cumula funcțiile specificate și permiterea ca un expert să poată acoperi unul sau mai multe dintre rolurile solicitate. De asemenea, solicită precizarea clară a modalităților acceptate de demonstrare a experienței, funcția deținută potrivit COR, studiile și atestările pe care trebuie să le dețină specialiștii solicitați și reformularea cerinței într-o manieră flexibilă și proporțională cu natura contractului. Contestatorul susține că cerințele de participare contestate prin prezenta contestație, suplimentar criticilor deja formulate anterior, încalcă prevederile europene și se impune aplicarea prioritară a dreptului Uniunii Europene. Astfel, arată, în preambul, că principiul priorității dreptului Uniunii Europene este consacrat expres de prevederile art. ... alin. (.) din Constituția României. În plus, menționează că dispoziții similare se regăsesc și în art. . din Codul civil și art. . din Codul de procedură civilă, acestea indicând că dispozițiile referitoare la drepturile și libertățile persoanelor trebuie interpretate și aplicate în concordanță cu Constituția și cu tratatele internaționale la care România este parte.

Contestatorul subliniază că supremația dreptului Uniunii Europene, ce presupune superioritatea acestuia în raport cu legile naționale ale statelor membre., a fost statuată în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, unde s-a reținut că „întrucât provine dintr-un izvor autonom, dreptului născut din tratat nu i s-ar putea opune, aşadar, în considerarea naturii sale specifice, originale, pe cale judiciară, un text intern, indiferent de natura acestuia (...)". Mai menționează că principiul priorității dreptului Uniunii Europene implică și un rol esențial al hotărârilor CJUE, acestea având efecte directe pentru statele membre și impunându-se cu autoritate jurisdicțiilor naționale. În acest sens, indică jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene potrivit căreia „incumbă tuturor autorităţilor statelor membre indiferent dacă este vorba de autorităţile unui stat federal sau de alte autorităţi teritoriale să asigure respectarea regulilor comunitare în cadrul competenţelor lor." Contestatorul arată că, în doctrină, s-a subliniat că principiul priorității dreptului Uniunii Europene este strâns legat de principiul aplicării directe a acestuia în dreptul intern, inclusiv în activitatea jurisdicțională, ceea ce amplifică responsabilitatea instanțelor naționale de a realiza justiția cu respectarea acestor principii. Astfel, subliniază că autorităților naționale le incumbă obligația de a interpreta dreptul intern, pe cât posibil, în conformitate cu dreptul Uniunii Europene sau, dacă este cazul, de a înlătura aplicarea unei norme interne incompatibile cu legislația europeană. Contestatorul menționează în mod expres punctele (..) și (...) din Preambulul și articolele .., .. și .. din Directiva ..../../UE, în corelare cu punctul (..) din Preambulul și articolul .. din Directiva ..../../UE. În baza acestor reglementări, contestatorul arată că entitatea contractantă beneficiază de o marjă de apreciere în definirea condițiilor de participare la o procedură de atribuire a unui contract, în măsura în care aceste condiții sunt proporționale și au legătură cu obiectul contractului, garantând că ofertantul dispune de capacitatea necesară executării acestuia. De asemenea, contestatorul susține că entitatea contractantă are libertatea de a stabili condițiile de participare pe care le consideră proprii, din perspectiva sa, în vederea garantării unui nivel de calitate corespunzător în executarea contractului iar ca observație generală, consideră că scopul directivelor europene este acela de a asigura deschiderea către concurență. În această lumină, tendința de a interpreta reglementările în sensul impunerii unor cerințe restrictive privind invocarea experienței similare a operatorilor economici ar restrânge în mod nejustificat și artificial concurența, fără a aduce beneficii autorităților contractante în ceea ce privește implementarea contractelor de achiziție publică. În interpretarea dispozițiilor dreptului Uniunii Europene, contestatorul subliniază că trebuie avut în vedere nu doar modul de Pagina 23 din 104

formulare al acestora, ci și contextul și obiectivele reglementării din care fac parte iar în acest sens, este invocată jurisprudența CJUE care, în mod constant, a evidențiat necesitatea respectării economiei generale a unei prevederi în raport cu reglementarea din care aceasta face parte, inclusiv în ceea ce privește principiul deschiderii către concurență al directivelor europene. Contestatorul solicită obligarea entității contractante la luarea măsurilor de remediere a cerințelor restrictive contestate, în sensul celor expuse anterior, cu aplicarea prioritară a dreptului Uniunii Europene, a punctelor (..) și (...) din Preambulul și articolelor .., .. și .. din Directiva ..../../UE, în corelare cu punctul (..) din Preambulul și articolul .. din Directiva ..../../UE, cu respectarea principiului proporționalității și a jurisprudenței obligatorii a CJUE. Contestatorul susține că clauzele contractuale din modelul de contract propus de entitatea contractantă sunt nelegale, neclare și lacunare. Astfel, în ceea ce privește clauza referitoare la penalizarea în cazul înlocuirii personalului din echipa de proiect, contestatorul arată că, potrivit contractului: „Personalul care va fi prezentat în ofertă va fi cel care va face parte din echipa de proiect. Acesta va fi schimbat pe parcursul proiectării numai în cazuri excepţionale (părăsirea firmei prin pensionare, îmbolnăvire, deces, solicitarea inginerului/consultantului sau beneficiarului). În caz contrar, fiecare schimbare va fi penalizată cu ...... de euro.” Contestatorul menționează, în primul rând, că penalitățile reprezintă o sancțiune doar în măsura în care prestatorului îi este imputabilă schimbarea de personal și nu pentru orice situație în care se schimbă personalul. În al doilea rând, contestatorul consideră că această sancțiune, astfel cum este formulată de Entitatea contractantă, are caracter excesiv și este incompatibilă cu conceptul de sancțiune. Dacă înlocuirea unui expert nu cauzează un prejudiciu concret entității contractante și nu intervine într-un mod nejustificat, penalizarea se transformă într-o modalitate de îmbogățire a Entității contractante, constituind un câștig nejustificat sau chiar o îmbogățire fără justă cauză pentru entitatea contractantă. Dacă expertul este înlocuit cu un specialist de același nivel sau superior, iar livrabilele sunt de aceeași calitate, nu există niciun

prejudiciu, prin urmare nu există niciun motiv care să justifice aplicarea unei penalități. În acest mod, penalizarea funcționează ca un venit garantat pentru beneficiar, fără să aibă o justificare legală sau economică. Contestatorul subliniază, în al treilea rând, că lista limitativă de motive permise pentru înlocuirea personalului (pensionare, boală, deces etc.) exclude o serie de situații legitime și frecvente în dinamica pieței muncii, inclusiv pe cele prevăzute în Codul muncii, art. ... De asemenea, menționează ipotezele de delegare sau detașare ale unui salariat. Astfel, consideră că entitatea contractantă nu a luat în considerare nici măcar ipotezele normale, simple și uzuale de încetare ale unui contract, astfel cum sunt prevăzute de legislația în vigoare, iar clauza reclamată este în mod evident excesivă, nelegală și nejustificată, impunând o restricție care transpune relația profesională într-un sistem rigid și care contravine legislației, realităților economice, precum și drepturilor individuale ale specialiștilor implicați. Contestatorul arată că această clauză impusă de entitatea contractantă generează o presiune indirectă asupra libertății expertului de a-și încheia raportul de muncă sau de a accede la alte oportunități profesionale, întrucât penalizarea afectează și operatorul economic. În acest fel, entitatea contractantă restrânge indirect dreptul fundamental la muncă, garantat de Constituția României și de tratatele internaționale ratificate de statul român. De asemenea, susține că aplicarea automată a penalității de ...... de euro, chiar și în cazurile în care înlocuirea personalului nu afectează negativ calitatea sau continuitatea activității proiectului, ar echivala cu o îmbogățire nejustificată a beneficiarului, în lipsa unui prejudiciu concret și evidențiază că un aspect esențial care dovedește caracterul nelegal al clauzei penalizatoare este acela că în cadrul legislației privind achizițiile sectoriale (Legea nr. ../....) nu există nicio prevedere care să instituie sau să permită impunerea unei penalități financiare automate în cazul înlocuirii personalului-cheie prezentat în ofertă. Chiar și în contextul achizițiilor sectoriale, unde nu există prevederi similare cu art. ... din HG nr. .../.... (aplicabil în achizițiile publice), contestatorul menționează că entitatea contractantă are la dispoziție mijloace legale suficiente pentru a preveni situații în care expertul înlocuitor nu corespunde nivelului profesional al celui propus inițial. În acest sens, se pot întreprinde demersuri de verificare a conformității, se poate refuza motivat aprobarea înlocuirii, iar în cazuri grave se poate modifica sau rezilia contractul, în condițiile reglementărilor legale privind modificarea contractelor de achiziție publică/sectorială. Contestatorul subliniază că aplicarea automată a unei penalități pentru fiecare înlocuire, fără o evaluare de fond a impactului real asupra contractului, este nejustificată și disproporționată, sancționând Pagina 25 din 104

operatorul economic chiar și în situațiile în care înlocuirea nu afectează negativ derularea contractului și este realizată cu personal competent și echivalent. Contestatorul solicită dispunerea următoarelor măsuri corective: obligarea entității contractante la eliminarea penalizării fixe de ...... euro, în forma sa actuală, întrucât aceasta este disproporționată în raport cu eventualele prejudicii reale pe care le-ar putea suferi entitatea contractantă și nu este corelată cu gravitatea faptei sau impactul asupra contractului; modificarea prevederii referitoare la cazurile permise de înlocuire a personalului, astfel încât acestea să nu fie limitate exclusiv la situațiile de forță majoră (pensionare, deces, boală etc.), ci să includă și cazuri rezonabile și justificate, cum ar fi: demisia personalului propus, dorința obiectivă a prestatorului de a înlocui un expert, cu condiția menținerii nivelului de calificare și competență etc. Contestatorul menționează că, în ceea ce privește clauza .... din contract, formularea utilizată de entitatea contractantă este neclară și neadecvată raportat la natura juridică a contractului, care are ca obiect exclusiv servicii de proiectare și susține că textul contractual prevede: „Prestatorul se obligă să presteze serviciile şi să execute lucrările, să le finalizeze şi să remedieze viciile de proiectare/execuţie în perioada convenită şi în conformitate cu obligaţiile asumate prin prezentul contract, prin documentaţia de atribuire, caietul de sarcini, oferta sa tehnică şi financiară şi anexele care fac parte integrantă din prezentul contract." Contestatorul arată că prin folosirea expresiilor „să execute lucrările” şi „viciile de execuţie”, entitatea contractantă creează o confuzie conceptuală şi terminologică, întrucât aceste formulări sunt improprii pentru un contract care vizează exclusiv servicii de proiectare și consideră că în cadrul unui asemenea contract, prestatorul are calitatea de proiectant, nu de executant al lucrărilor de construcţie, iar atribuirea unei astfel de calități este inadecvată şi lipsită de temei legal sau contractual. Contestatorul susține că această formulare poate conduce la extinderea nejustificată a răspunderii proiectantului, conferindu-i obligații

care exced obiectului real al contractului, și anume elaborarea documentațiilor tehnice. În opinia sa, se poate ajunge astfel la atribuirea în sarcina prestatorului a răspunderii pentru eventuale deficiențe ale lucrărilor executate de alți terți, ceea ce nu reflectă voința reală a părților la momentul încheierii contractului. Contestatorul precizează că, chiar dacă s-ar putea considera că este vorba doar despre o eroare materială, aceasta are potențialul de a produce efecte juridice concrete, punând în sarcina prestatorului obligații neasumate. În acest context, se apreciază că este necesară o corectare urgentă a formulării, pentru a reflecta cu acuratețe obiectul contractului și limitele obligațiilor părților. Contestatorul solicită eliminarea termenului „execuţiei" din orice sintagmă în care este prezentă, pentru corecta reflectare a obiectului contractului şi a limitelor obligaţiilor prestatorului, astfel: „Prestatorul se obligă să presteze serviciile de proiectare şi să finalizeze documentaţiile tehnice aferente, precum şi să asigure asistenţa tehnică pe durata execuţiei lucrărilor, în perioada convenită şi în conformitate cu obligaţiile asumate prin prezentul contract, documentaţia de atribuire, caietul de sarcini, oferta sa tehnică şi financiară şi anexele care fac parte integrantă din prezentul contract." Contestatorul formulează obiecții cu privire la clauza ., durata contractului, și arată că, potrivit prevederii contractuale „.... Prezentul Contract are o durată de ... de luni (... de luni calculat astfel: . luni ... + . luni DTAC + .. luni PTE + .. luni AT în perioada de execuție + .. de luni perioada de garanție a lucrărilor) din care: - predare a ... – . luni de la data primirii comenzii; - predarea documentației DTAC – . luni de la data primirii comenzii; - predare a Proiectului Tehnic de Execuție – . luni de la data primirii comenzii (comanda nu va putea fi dată înaintea aprobării de către Beneficiar a ...); - asistență tehnică în perioada de execuție (estimata .. de luni) și în perioada de garanție acordată lucrărilor (estimata .. de luni)”, forma actuală a contractului include în mod nejustificat etapa obținerii autorizației de construire în durata totală de realizare a serviciilor. Contestatorul susține că această abordare este nefirească și nerealistă, generând un risc contractual major pentru prestator și subliniază că, astfel, se creează posibilitatea interpretării potrivit căreia durata necesară obținerii autorizației de construire ar fi imputabilă prestatorului, indiferent de cauzele obiective care pot conduce la eventuale întârzieri. Contestatorul menționează că obținerea autorizației de construire este un proces care nu ține de activitatea prestatorului, întrucât acesta nu are control asupra duratei de emitere a autorizației, aceasta implicând intervenția directă a instituțiilor administrației publice locale. În acest context, întârzierile venite din partea autorităților (ex. întârzierea emiterii avizelor, blocaje în rețelele de avizare etc.) pot conduce la prelungirea duratei contractului, iar forma actuală a clauzei permite în mod incorect imputarea acestor întârzieri prestatorului. Având în vedere principiile generale ale dreptului și echității, precum și necesitatea protejării împotriva interpretărilor abuzive, Pagina 27 din 104

contestatorul consideră că este necesară completarea art. . din contract. astfel, solicită completarea acestuia cu o prevedere nouă, care să devină clauza ..., după cum urmează: „.... Termenele de prestare a serviciilor se referă exclusiv la obligațiile aflate sub controlul direct al Prestatorului. Durata aferentă obținerii Autorizației de construire va fi luată în considerare separat, iar depășirea termenului de emitere a AC din motive independente de Prestator nu va fi considerată întârziere sau nerespectare a contractului.” De asemenea, contestatorul arată că este necesară completarea corespunzătoare a clauzei referitoare la durata de predare a proiectului tehnic și a detaliilor de execuție (PTDE), care în forma actuală stipulează că această predare se face în termen de . luni de la data primirii comenzii, menționându-se totodată că această comandă nu poate fi emisă decât după aprobarea de către beneficiar a documentației de .... Contestatorul subliniază că faza de ... este, în mod logic și cronologic, anterioară fazei DTAC. Elaborarea proiectului tehnic (inclusiv a PTDE) nu poate începe decât după finalizarea și aprobarea DTAC-ului, document care stă la baza emiterii autorizației de construire. Contestatorul susține că formularea actuală poate conduce la o interpretare greșită, potrivit căreia termenul de .. luni ar începe imediat după aprobarea ...-ului, fără a se ține cont că elaborarea proiectării tehnice nu poate avansa legal înainte de obținerea autorizației de construire, care se bazează pe DTAC-ul aprobat. Pentru evitarea acestor confuzii și pentru asigurarea unei derulări corecte a procesului de proiectare în succesiunea firească, ... → DTAC → obținerea AC → elaborarea PTDE, contestatorul solicită completarea clauzei ... după cum urmează: „.... Durata de predare a PTDE – . luni de la data primirii comenzii (comanda nu va putea fi dată înaintea aprobării de către Beneficiar a ... și nici înaintea emiterii Autorizației de Construire).” În ceea ce privește clauza .. - Clauze generale privind penalităţile şi daunele: „în cazul în care, din vina sa exclusivă, Prestatorul nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate, Achizitorul are dreptul de a deduce din preţul contractului, ca penalităţi, o sumă echivalentă cu .,..% pentru fiecare zi de întârziere din valoarea serviciilor neîndeplinite, până la îndeplinirea efectivă a obligaţiilor, precum şi alte daune-interese ce decurg din neîndeplinirea conform standardelor profesionale şi/sau a obligaţiilor contractuale", contestatorul arată că, astfel cum este formulată, clauza stabilește o rată de penalizare ridicată, în speță de .,..%/zi, aplicabilă în mod continuu,

fără menționarea unui plafon maxim al penalităților și susține că o asemenea formulare poate expune operatorul economic unui risc economic major, iminent și disproporționat. Contestatorul menționează că, deși înțelege necesitatea reglementării penalităților, respectiv a unor sancțiuni în anumite ipoteze, consideră că acestea trebuie să aibă un caracter legal, rezonabil, proporțional și predictibil. În acest sens, subliniază importanța stabilirii unui plafon maxim al penalităților, care să asigure concomitent: acoperirea prejudiciilor reale ale Beneficiarului, protejarea prestatorului în fața unor sancțiuni excesive, nejustificate și disproporționate, precum și menținerea echilibrului contractual, bazat pe bună-credință și încredere reciprocă între părți. Contestatorul consideră că doar în această modalitate, prin trasarea unor limite clare, adecvate și proporționale ale penalităților, clauza în cauză poate intra în sfera legalității și a principiilor care guvernează prezenta procedură și, în final, solicită dispunerea obligării Entității contractante la completarea prevederilor art. .. din contractul propus, în sensul introducerii unui plafon de maximum ..% din valoarea contractului sau, alternativ, din valoarea serviciilor afectate, aplicabil cumulativ tuturor penalităților de întârziere. În ceea ce privește clauza ...... din contract, contestatorul arată că prevederile clauzei ....... sunt lacunare și par a fi tratate separat de clauza ......., întrucât nu precizează toate condițiile necesare aplicării instituției rezilierii, așa cum este ea reglementată în legislația aplicabilă, fie că este vorba de Codul Civil și prevederile generale, fie de legislația în materia achizițiilor publice și prevederile speciale. De asemenea, subliniază că această clauză nu acordă posibilitatea de remediere, deși unele dintre situațiile indicate în conținutul său permit în mod evident remedierea. Contestatorul consideră că, pentru ca instituția rezilierii să funcționeze în mod legal, este necesar ca aceasta să includă transmiterea unei notificări prealabile, precum și acordarea unei posibilități reale de remediere pentru prestator. Lipsa acestor prevederi, menționează contestatorul, conduce la o reziliere intempestivă, abuzivă și nelegală a contractului. Referitor la clauza ....... din contract, contestatorul apreciază că, raportat la clauza ......., și această clauză ....... este dezechilibrată în defavoarea prestatorului și susține că, în mod echitabil, ar trebui prevăzută posibilitatea rezilierii contractului și din alte motive decât neplata prețului, pentru a evita existența unor clauze abuzive impuse unilateral de entitatea contractantă și excluderea oricărei posibilități de opoziție sau remediere din partea prestatorului. În final, contestatorul solicită obligarea entității contractante la completarea prevederilor art. ...... lit. h) și m) din contractul propus, în Pagina 29 din 104

sensul introducerii obligației de notificare prealabilă a prestatorului și acordării unui termen de remediere de minimum .. (treizeci) de zile lucrătoare înainte de luarea oricărei decizii privind rezilierea contractului. De asemenea, în ceea ce privește clauza ......., contestatorul solicită completarea punctului (ii) în sensul extinderii posibilității de reziliere din partea prestatorului și pentru alte situații decât neplata prețului, respectiv pentru orice alte obligații stabilite în sarcina achizitorului prin contract. Totodată, contestatorul semnalează existența unei erori de redactare privind numerotarea clauzelor, întrucât imediat după clauza ....... apare o altă clauză numerotată identic, care probabil se dorea a fi una distinctă. Prin urmare, solicită obligarea entității contractante la renumerotarea corectă a clauzelor în cuprinsul contractului. În legătură cu prevederile art. .... – ”Suspendarea contractului”, contestatorul susține că, în forma actuală, contractul permite entității contractante să suspende contractul fără a stabili clar durata, condițiile sau efectele asupra prestatorului. Această lipsă de reglementare generează riscuri contractuale majore, inclusiv posibilitatea unor suspendări nedeterminate în timp, fără compensarea costurilor indirecte sau a prejudiciilor suportate de prestator. Contestatorul consideră că o astfel de suspendare, nejustificată și fără limită, constituie un abuz de drept, în contradicție cu prevederile art. .. din Codul civil. Chiar și în lipsa unei culpe, o suspendare îndelungată poate provoca pierderi economice semnificative (personal, resurse blocate, dificultăți în planificarea altor contracte). Pentru a evita aceste riscuri, solicită completarea art. .... din contract cu: limitare a duratei maxime de suspendare la . luni cumulative și clauză privind compensarea costurilor suportate în cazul unei suspendări mai mari de .. de zile. De asemenea, contestatorul susține că procedura de atribuire s-a abătut de la scopul inițial declarat – prestarea de servicii de proiectare și asistență tehnică pentru dezvoltarea infrastructurii aeroportuare – și a fost deturnată în favoarea intereselor proprii ale entității contractante,

prin criterii restrictive care conduc la limitarea concurenței și atribuirea contractului unui anumit operator economic, în scopul obținerii unor ”compensații” prin sancțiuni excesive. Pentru toate argumentele învederate anterior, contestatorul solicită Consiliului să dispună admiterea prezentei contestaţii, astfel cum a fost formulată şi motivată. Prin adresa nr. ..../.......... înregistrată la CNSC sub nr. ...../.........., în temeiul dispozițiilor art. .. alin. (.) din Legea nr. .../...., autoritatea contractantă ... ... SA a formulat punct de vedere cu privire la contestația ... SRL, solicitând respingerea ca neîntemeiate şi nefondate susţinerile pentru care entitatea contractantă nu va adopta măsuri de remediere. Entitatea contractantă menționează că a inițiat procedura de atribuire a contractului sectorial prin anunțul de participare nr. CN....... publicat în SEAP la .........., cu termen de depunere a ofertelor .........., ora ..:.. iar ... SRL a formulat contestația nr. ....../.........., înregistrată la ... cu nr. ..../........... În privința cauțiunii prevăzute de art. ... alin. (.) din Legea nr. .../...., entitatea contractantă solicită respingerea contestației în cazul nerespectării dispozițiilor legale de către contestator. Entitatea contractantă susține că, pe fondul cauzei, adoptă în parte măsuri de remediere, așa cum vor fi detaliate în cele ce urmează, iar pentru aspectele pentru care nu se vor adopta astfel de măsuri, consideră că acestea sunt neîntemeiate și nefondate, solicitând respingerea lor. În ceea ce privește critica: ”Cerinţa din Fişa de date a Factorului de evaluare nr. . (experienţa profesională specifică) conduce la o restrângere nejustificată a concurenţei. Entitatea contractantă solicită experienţă similară identică prin Factorul de evaluare ., experienţă specifică în obiectul contractului a experţilor cheie, Manager de proiect, Arhitect cu drept de semnătură, Inginer instalaţii pentru construcţii HVAC”, entitatea contractantă subliniază că aceste cerințe, astfel cum sunt formulate cumulativ (atât pentru calificare, cât și pentru punctajul acordat), vizează un număr de . (șase) contracte, respectiv . contracte pentru arhitectul cu drept de semnătură, dintre care cel puțin unul să fi fost premiat internațional, pentru a obține punctajul maxim – ceea ce presupune un volum ridicat de contracte similare; contracte încadrate în categoria B de importanță, conform HG nr. .../...., având ca obiect proiectarea de terminale de pasageri pentru aeroporturi de interes național – o categorie de construcții care este limitativ întâlnită pe piața din România și proiecte care să includă în componență echipamente precum: mașini de frig – chilere, centrale de climatizare și ventiloconvectoare comandate centralizat, în cazul inginerului de instalații HVAC. Entitatea contractantă arată că aceste cerințe sunt restrictive în mod evident și ar conduce, în mod inevitabil, la permiterea participării în Pagina 31 din 104

procedură doar a unui număr foarte mic de operatori economici care ar putea îndeplini aceste condiții și consideră că, în România, doar un număr extrem de redus de experți ar putea deține o asemenea experiență similară, mai ales dacă se are în vedere cerința cumulativă privind un număr ridicat de contracte (peste .) necesare pentru obținerea punctajului maxim, pentru fiecare dintre cei . experți. În urma constatărilor, entitatea contractantă menționează că a adoptat măsura de remediere constând în transmiterea spre publicare a unei clarificări privind experiența solicitată experților. Astfel, în cadrul cerinței ...... – Criterii de atribuire, din fişa de date și fișierul „Algoritm”, s-a înlocuit sintagma: „proiectarea minim a unui proiect care să fi presupus elaborarea de documentații tehnico-economice la nivel de ... pentru construcții care se încadrează în categoria B – construcții de importanță deosebită: terminale de pasageri pentru aeroporturi de interes național, conform HG .../.... (sau echivalentul acestei categorii din țara de rezidență)”cu „proiectarea care să fi presupus elaborarea de documentații tehnico-economice la nivel de ... pentru construcții care se încadrează cel puțin în categoria B – construcții de importanță deosebită, conform HG .../.... (sau echivalentul acestei categorii din țara de rezidență), din care cel puțin un proiect să fie pentru terminal de pasageri pentru aeroporturi de interes național.” În ceea ce privește critica: ”Cerinţa din Fişa de date, Secţiunea II.... "Criterii de atribuire" prin care se solicită ca Managerul de proiect/ Coordonator Contract/Şef Proiect - va dovedi că are studii superioare finalizate cu diplomă de licenţă în domeniul construcţiilor civile (se va depune copia diplomei) este restrictivă şi nejustificată”, entitatea contractantă arată că a luat măsura de remediere și a operat corecturi la detaliile privind algoritmul de calcul, eliminând cerința referitoare la tipul de studii pe care trebuie să le îndeplinească Managerul de proiect. Astfel, formula modificată prevede că experienţa deţinută în poziţia de manager proiect/director proiect coordonator contract/șef proiect trebuie să cuprindă o experienţă generală de minimum . ani, iar persoana propusă trebuie să dovedească faptul că a deţinut calitatea de manager proiect/director proiect/ coordonator contract/șef proiect sau o poziţie similară de coordonare a unei echipe multidisciplinare de proiectanţi. De asemenea, trebuie demonstrată participarea în calitate de Manager manager proiect/director proiect/ coordonator contract/șef proiect la proiectarea care să fi presupus elaborarea de documentaţii tehnico- economice la nivel de ... pentru construcţii încadrate cel puţin în

categoria B – construcţii de importanţă deosebită, conform HG .../.... (sau echivalentul acestei categorii din ţara de rezidenţă), din care cel puţin un proiect să fie destinat unui terminal de pasageri pentru aeroporturi de interes naţional. Entitatea contractantă precizează că documentele doveditoare necesare sunt următoarele: - CV-ul din care să reiasă experienţa generală, însoţit de recomandări de la locurile de muncă, fişe de post, contracte de muncă sau alte documente edificatoare, respectiv recomandări de la locurile de muncă menţionate în CV; - Decizie sau nominalizare ori orice alt document justificativ care să ateste că persoana propusă a deţinut calitatea de Manager Proiect / Director Proiect / Coordonator Contract / Şef Proiect sau o poziţie similară de coordonare a unei echipe multidisciplinare de proiectanţi, în cadrul proiectelor propuse pentru punctare; - Declaraţie de disponibilitate semnată de ofertant și de specialistul propus, precum şi toate documentele suport menţionate anterior. Entitatea contractantă menționează că ofertantul are obligaţia de a propune un singur specialist care să fie punctat. Pentru personalul nerezident, se acceptă documente similare corespunzătoare, însoţite de traducerea autorizată a acestora în limba română. În ceea ce privește punctajul acordat în funcție de experiența profesională demonstrată, entitatea contractantă arată că: – pentru participarea dovedită la . proiect se acordă . puncte; – pentru participarea dovedită la .–. proiecte se acordă . puncte; – pentru participarea dovedită la .–. proiecte se acordă . puncte; – pentru participarea dovedită la . sau mai multe proiecte se acordă .. puncte. În ceea ce privește critica: ”Cerinţa din Fisa de date, Secţiunea II.... "Criterii de atribuire" referitoare la acordarea punctajului suplimentar pentru Arhitectul cu drept de semnătură - "Dacă cel puţin unul din proiecte este premiat internaţional se acordă . puncte in plus" este discriminatorie şi irelevantă”, entitatea contractantă menționează că a luat măsura de remediere și a eliminat cerința referitoare la premiile internaționale. Noua formulare prevede că experiența deținută în poziția de arhitect cu drept de semnătură OAR sau emis de Ordinul Arhitecților (ori de un organism similar din țara de origine) ori dovada că are drept de semnătură ca arhitect conform regulilor din țara de origine, va fi demonstrată prin participarea în activitatea de proiectare – respectiv elaborarea de documentații tehnico-economice la nivel de ..., pentru construcții încadrate cel puțin în categoria B, respectiv construcții de importanță deosebită, conform HG .../.... (sau echivalentul acestei categorii din țara de rezidență), din care cel puțin un proiect să vizeze un terminal de pasageri pentru aeroporturi de interes național. Pagina 33 din 104

Entitatea contractantă precizează că documentele doveditoare necesare pentru susținerea acestor cerințe sunt următoarele: - Dovada că deține calitatea de arhitect cu drept de semnătură OAR, obținută conform prevederilor art. ..–.. din Legea nr. .../.... (sau documente echivalente din țara de origine care să ateste dreptul de semnătură al arhitectului conform legislației naționale aplicabile); - CV-ul care să reflecte experiența generală, însoțit de recomandări de la locurile de muncă, fișe de post, contracte de muncă sau alte documente edificatoare; - Declarația de disponibilitate semnată de către ofertant și de specialistul propus, însoțită de toate documentele-suport menționate anterior. Entitatea contractantă subliniază că fiecare ofertant va putea propune un singur specialist care va fi luat în considerare la punctaj. Pentru personalul nerezident se acceptă documente similare, însoțite de traducerea autorizată a acestora în limba română. Referitor la grila de punctaj, entitatea contractantă menționează că: – pentru participarea dovedită la . proiect se acordă . puncte; – pentru participarea dovedită la . proiecte se acordă . puncte; – pentru participarea dovedită la . proiecte se acordă . puncte; – pentru participarea dovedită la . sau mai multe proiecte se acordă . puncte. În ceea ce privește critica: ”Cerinţa din Fişa de date, Secţiunea II.... "Criterii de atribuire" referitoare la acordarea punctajului maxim pentru inginer proiectant HVAC este ambiguă şi deopotrivă restrictivă”, entitatea contractantă menționează că a luat măsura de remediere și a clarificat cerința, astfel încât să se elimine ambiguitățile. Noua formulare prevede că experiența profesională specifică a inginerului – absolvent de studii superioare cu specializarea „instalaţii pentru construcţii” sau similar, trebuie să vizeze proiectarea instalațiilor HVAC (termice, ventilare, climatizare). Aceasta va fi dovedită prin participarea, din poziția de inginer proiectant HVAC, la proiecte care să fi presupus elaborarea de documentații tehnico-economice la nivel de ... pentru construcții încadrate cel puțin în categoria B – construcții de

importanță deosebită, conform HG .../.... (sau echivalentul categoriei în țara de rezidență). Este necesar ca cel puțin un proiect să fie destinat unui terminal de pasageri pentru aeroporturi de interes național, pentru care s-au proiectat sisteme HVAC – termice, de ventilare și climatizare. Documentele doveditoare necesare, așa cum precizează entitatea contractantă, sunt: - Dovada absolvirii studiilor superioare în specializarea „instalații pentru construcții” sau similar, pentru proiectarea sistemelor HVAC; - CV-ul specialistului propus, din care să reiasă experiența generală, însoțit de recomandări de la locurile de muncă, fișe de post, contracte de muncă sau alte documente edificatoare; - Declarația de disponibilitate semnată de ofertant și de specialistul propus, însoțită de toate documentele-suport menționate anterior. Entitatea contractantă menționează că ofertantul trebuie să propună un singur specialist care să fie punctat în cadrul evaluării. Pentru personalul nerezident se acceptă documente similare, cu condiția ca acestea să fie însoțite de traducerea lor autorizată în limba română. Referitor la sistemul de punctaj, entitatea contractantă stabilește următoarele criterii: – pentru participarea dovedită la . proiect de proiectare pentru sisteme HVAC – termice, ventilare și climatizare – se acordă . puncte; – pentru participarea dovedită la .-. proiecte – se acordă . puncte; – pentru participarea dovedită la .-. proiecte – se acordă . puncte; – pentru participarea dovedită la minimum . proiecte – se acordă . puncte. În ceea ce privește critica: ”Cu privire la cerinţa referitoare la personalul solicitat în cadrul Documentaţiei de atribuire, şi anume, în Caietul de sarcini, începând cu pag. .. şi urm., este retrictivă”, entitatea contractantă subliniază că a luat următoarele măsuri de remediere și a corectat în caietul de sarcini. În ceea ce privește poziția de expert/specialist pentru proiectare fluxuri aeroportuare, entitatea contractantă menționează că este necesar un absolvent cu studii superioare, responsabil de îndeplinirea activităților de proiectare a fluxurilor aeroportuare (de pasageri, bagaje, vehicule, cargo) pe parcursul elaborării conceptului, a DTAC, a proiectului tehnic de execuție și pentru acordarea de asistență tehnică pe perioada de execuție. Totodată, entitatea contractantă evidențiază că expertul va urmări respectarea execuției lucrărilor conform proiectului tehnic de execuție. Mai precizează că expertul trebuie să dovedească o experiență generală de minimum . ani, justificată prin documente precum documente sau recomandări semnate de angajatori sau beneficiari, din care să reiasă această experiență. De asemenea, este necesară participarea, în calitate de expert/specialist pentru proiectare fluxuri aeroportuare, la proiectarea a cel puțin unui proiect care a presupus Pagina 35 din 104

elaborarea de documentații tehnico-economice pentru construcții încadrate cel puțin în categoria B, construcții de importanță deosebită, conform Hotărârii Guvernului nr. .../.... (sau echivalentul acestei categorii din țara de rezidență), din care cel puțin un proiect să fie pentru un terminal de pasageri pentru aeroporturi de interes național. Pentru personalul nerezident, entitatea contractantă consideră acceptabile documentele echivalente privind studiile și experiența generală, cu condiția traducerii acestora în limba română de către un traducător autorizat. Referitor la poziția de expert/specialist pentru sisteme de procesare bagaje HBS, entitatea contractantă menționează că acesta va fi responsabil cu proiectarea sistemelor HBS pe parcursul elaborării conceptului, DTAC, proiectului tehnic de execuție și cu asistența tehnică în execuție și susține că expertul trebuie să urmărească respectarea execuției lucrărilor conform proiectului tehnic de execuție și că trebuie să dovedească studii superioare. De asemenea, entitatea contractantă arată că este obligatorie o experiență generală de minimum . ani în domeniul studiilor absolvite, dovedită prin documente semnate de angajatori sau beneficiari. Este necesară participarea la proiectarea a cel puțin unui proiect (executat sau în curs de execuție) în cadrul căruia să fi deținut poziția de expert/specialist în proiectarea sistemelor de procesare bagaje, incluzând cel puțin un sistem HBS, sistem integrat de prelucrare a bagajelor de cală pe fluxul de plecare. Acest proiect trebuia să presupună elaborarea de documentații tehnico-economice. Pentru personalul nerezident, se admit documente similare, însoțite de traducere autorizată în limba română. Pentru poziția de specialist pentru zonele comerciale, entitatea contractantă menționează că acesta este responsabil cu integrarea spațiilor comerciale în terminal, propunerea de soluții pentru panotajul publicitar și soluții pentru fluxul furnizorilor și depozitarea mărfurilor, pe parcursul elaborării conceptului și a proiectului tehnic de execuție, precum și acordarea de asistență tehnică pe durata execuției.

Mai precizează că specialistul trebuie să dețină studii superioare și experiență generală de minimum . ani în domeniul studiilor, susținută prin documente justificative emise de angajatori sau beneficiari. De asemenea, este necesară participarea la proiectarea a cel puțin unui proiect (executat sau în curs de execuție), în care să fi deținut poziția de specialist pentru zonele comerciale și care să fi presupus elaborarea de documentații tehnico-economice pentru construcții încadrate cel puțin în categoria B — construcții de importanță deosebită conform HG .../..... Se acceptă și în acest caz documente echivalente pentru personalul nerezident, cu traducere autorizată în limba română. În ceea ce privește poziția de specialist siguranță aeroportuară, entitatea contractantă arată că acesta va integra soluțiile proiectate cu cerințele aplicabile de siguranță aeroportuară, pe parcursul elaborării conceptului și a proiectului tehnic de execuție, oferind totodată asistență tehnică în perioada de execuție. Specialistul are atribuția de a urmări respectarea execuției lucrărilor în conformitate cu proiectul tehnic. Mai subliniază că specialistul trebuie să dețină studii superioare și o experiență generală de cel puțin . ani, confirmată prin documente justificative emise de angajatori sau beneficiari. Este obligatorie participarea, pe parcursul carierei profesionale, la proiectarea unui proiect (executat sau în curs de execuție) în care să fi deținut poziția de specialist siguranță și care să fi presupus elaborarea de documentații tehnico-economice.

Documentele

corespunzătoare

personalului nerezident sunt admise, dacă sunt însoțite de traducere autorizată. Entitatea contractantă consideră necesară menținerea cerinței din caietul de sarcini privind alocarea câte unui expert pentru fiecare specializare solicitată, neacceptând ca un expert să acopere mai multe poziții și susține faptul că, având în vedere complexitatea și valoarea proiectului, este esențial ca în echipa de proiectare să fie incluși specialiști dedicați fiecărei activități în parte. Entitatea contractantă arată că fiecare expert trebuie să aibă cunoștințe aprofundate în domeniul propriu de pregătire, astfel încât să se reducă riscul ca un expert cu atribuții multiple, dar fără specializare precisă, să omită detalii importante în proiectarea unui terminal aeroportuar. Această omisiune poate genera dificultăți majore în operare, cum ar fi fluxuri disfuncționale, sisteme de benzi pentru bagaje nefuncționale, disfuncționalități în sistemele de integrare a funcțiunilor aeroportului, întârzieri pentru pasageri și aeronave sau chiar periclitarea securității pasagerilor și a aeronavei. Concluzionând, entitatea contractantă menționează că, prin cerința specifică de a desemna specialiști diferiți pentru fiecare disciplină necesară proiectării unui aeroport, se asigură acoperirea completă a tuturor detaliilor critice necesare pentru un terminal aeroportuar modern și funcțional, în conformitate cu cerințele din caietul de sarcini. Pagina 37 din 104

În ceea ce privește critica: ”Cerinţele de participare contestate pe calea prezentei contestaţii, suplimentar criticilor învederate mai sus, încalcă prevederile europene, impunându-se aplicarea prioritară a dreptului Uniunii Europene”, entitatea contractantă subliniază că cerințele de calificare și selecție sunt corespunzătoare naturii și scopului proiectului, având în vedere complexitatea acestuia. Prin urmare, în completarea măsurilor de remediere menționate anterior, entitatea contractantă introduce un factor de evaluare suplimentar în cadrul criteriului de evaluare, și anume: metodologia propusă, care este punctată cu .. de puncte. Entitatea contractantă arată că detaliile privind aplicarea algoritmului de calcul vizează metodologia de realizare a contractului și planificarea resurselor tehnice și umane în corelare cu specificul și complexitatea activităților. Aceasta implică descrierea, reprezentarea grafică și planificarea activităților contractului, raportate la resursele tehnice și umane, ținând cont de complexitatea activităților. .. Entitatea contractantă menționează că: - Se acordă .. de puncte ofertanților care prezintă o metodologie de implementare a contractului care demonstrează o foarte bună înțelegere a activităților stabilite în caietul de sarcini, precum și o bună documentare și analiză a proiectului. Pentru obținerea celor .. de puncte, metodologia de implementare a contractului trebuie să conțină cel puțin următoarele: a) Descrierea tuturor sub-activităților care compun activitățile de proiectare prevăzute în caietul de sarcini, în succesiunea normală a acestora, în corelare integrală cu resursele tehnice și umane necesare proiectării referitoare la numărul și specialitățile personalului propus (cel puțin personalul solicitat prin caietul de sarcini pentru activitatea de proiectare, precum și orice alt personal necesar realizării contractului) și soluțiile tehnice adoptate; b) Reprezentarea grafică și descrierea: activităților aferente studiilor de teren pentru realizarea activității de proiectare și activităților de coordonare a proiectării lucrărilor aferente utilităților; c) Descrierea rolului echipei de proiectare în realizarea contractului și interacțiunea acesteia cu echipa de coordonare a execuției lucrărilor;

d) Prezentarea managementului general al contractului, din perspectiva interacțiunii cu personalul de management al entității contractante, cu personalul supervizorului, cu personalul autorităților publice implicate în emiterea diverselor avize (inclusiv în ceea ce privește verificatorii autorizați); e) Prezentarea informațiilor referitoare la impactul asupra mediului pe durata întregului ciclu de viață: prezentarea soluției/soluțiilor pentru obținerea unei amprente de carbon "Net Zero" până în ...., prin reducerea emisiilor cu ..% până în .... (propuneri de soluții durabile pentru clădiri – materiale cu amprentă redusă de carbon, consum redus de energie, soluții de captare și refolosire a apei pluviale etc.); prezentarea soluțiilor pentru utilizarea materialelor locale în construcția aeroportului; soluții și tehnologii prietenoase cu mediul care să permită executarea lucrărilor într-un timp cât mai scurt; soluții și tehnologii prietenoase cu mediul care să ofere reducerea costurilor de operare și întreținere a aeroportului; recomandări privind amplasarea funcțiunilor aeroportuare pentru minimizarea impactului asupra mediului. .. Entitatea contractantă acordă .. puncte ofertanților care prezintă o metodologie de implementare a contractului ce demonstrează o bună înțelegere a activităților stabilite în caietul de sarcini. Pentru obținerea celor .. puncte, metodologia trebuie să conțină cel puțin următoarele: a) Descrierea majorității sub-activităților care compun activitățile de proiectare prevăzute în cerințele beneficiarului, în succesiunea normală a acestora, și în corelare parțială cu resursele tehnice și umane necesare proiectării, referitoare la numărul și specialitățile personalului propus (cel puțin personalul solicitat prin caietul de sarcini pentru activitatea de proiectare, precum și orice alt personal necesar realizării contractului) și soluțiile tehnice adoptate; b) Reprezentarea grafică și descrierea: activităților aferente studiilor de teren pentru realizarea activității de proiectare și activităților de coordonare a proiectării lucrărilor aferente utilităților; c) Descrierea rolului echipei de proiectare în realizarea contractului și interacțiunea acesteia cu echipa de coordonare a execuției lucrărilor; d) Prezentarea informațiilor referitoare la impactul asupra mediului pe durata întregului ciclu de viață: prezentarea soluției/soluțiilor pentru obținerea unei amprente de carbon "Net Zero" până în ...., prin reducerea emisiilor cu ..% până în .... (propuneri de soluții durabile pentru clădiri, materiale cu amprentă redusă de carbon, consum redus de energie, soluții de captare și refolosire a apei pluviale etc.); prezentarea soluțiilor pentru utilizarea materialelor locale în construcția aeroportului; soluții și tehnologii prietenoase cu mediul care să permită executarea lucrărilor într-un timp cât mai scurt; soluții și tehnologii prietenoase cu mediul care să ofere reducerea costurilor de operare și Pagina 39 din 104

întreținere a aeroportului; recomandări privind amplasarea funcțiunilor aeroportuare pentru minimizarea impactului asupra mediului. .. Entitatea contractantă acordă . puncte ofertanților care prezintă o metodologie de implementare a contractului care demonstrează o înțelegere limitată atât a sub-activităților care compun activitățile de proiectare prevăzute în caietul de sarcini, cât și în ceea ce privește corelarea acestora cu resursele tehnice și umane necesare realizării contractului, precum și informațiilor referitoare la impactul asupra mediului pe durata întregului ciclu de viață: prezentarea soluției/soluțiilor pentru obținerea unei amprente de carbon "Net Zero" până în ...., prin reducerea emisiilor cu ..% până în .... (propuneri de soluții durabile pentru clădiri – materiale cu amprentă redusă de carbon, consum redus de energie, soluții de captare și refolosire a apei pluviale etc.); prezentarea soluțiilor pentru utilizarea materialelor locale în construcția aeroportului; soluții și tehnologii prietenoase cu mediul care să permită executarea lucrărilor într-un timp cât mai scurt; soluții și tehnologii prietenoase cu mediul care să ofere reducerea costurilor de operare și întreținere a aeroportului; recomandări privind amplasarea funcțiunilor aeroportuare pentru minimizarea impactului asupra mediului. Entitatea contractantă precizează că: Nota .: Nu se acordă punctaje intermediare. În cazul în care nu sunt îndeplinite toate condițiile în mod cumulativ (prevăzute la lit. a, b, c și d) pentru acordarea punctajului conform punctului . din algoritmul de calcul, comisia de evaluare va verifica îndeplinirea condițiilor prevăzute la următoarele capitole de punctare (punctul . și respectiv punctul .). Nota .: Punctajele acordate pentru fiecare dintre intervalele prevăzute la punctele ., . și . din cadrul algoritmului de calcul nu se cumulează, punctajul maxim ce poate fi acordat fiind de .. de puncte, conform intervalului de punctare prevăzut la punctul .. Nota .: Termenul de "Activități", menționat în cadrul algoritmului de calcul, se referă la activitățile prevăzute în toate capitolele din caietul de sarcini.

Nota .: Termenul de "Sub-activități" reprezintă ansamblul demersurilor/acțiunilor necesare a fi realizate în vederea îndeplinirii activităților prevăzute în toate capitolele din caietul de sarcini. Nota .: În vederea demonstrării conformității propunerilor tehnice, ofertanții vor trata toate activitățile cuprinse în cadrul caietului de sarcini, iar pentru acordarea punctajului conform prezentului algoritm de calcul, vor demonstra în mod corespunzător și îndeplinirea condiționalităților suplimentare prevăzute în cadrul fiecărui interval de punctare (., . sau ., după caz). În ceea ce privește critica: ”Cu privire la clauza referitoare la penalizarea în cazul înlocuirii personalului din echipa de proiect Conform Contractului”, entitatea contractantă menționează că menține penalitatea de ...... de euro pentru fiecare înlocuire a personalului prezentat în ofertă, precum și enumerarea cazurilor în care este permisă înlocuirea, întrucât, în situația în care are loc o astfel de schimbare, este necesară reanalizarea documentelor aferente personalului propus. Mai susține că, având în vedere complexitatea documentelor aferente personalului, este necesar un timp considerabil pentru analizarea acestora, fapt care generează întârzieri în activitatea entității contractante. De asemenea, arată că orice nouă persoană propusă poate veni cu o viziune diferită asupra modului de realizare a proiectului, iar integrarea acestor noi perspective durează, ceea ce conduce la întârzieri în finalizarea documentației de proiectare. Entitatea contractantă consideră că, în funcție de momentul în care are loc înlocuirea personalului și reanalizarea documentelor, apar costuri suplimentare pentru aceasta, iar aceste costuri sunt semnificative în raport cu amploarea contractului care face obiectul prezentei proceduri. Subliniind aceste aspecte, entitatea contractantă susține că aplicarea penalităților în cuantumul prevăzut în contract este justificată prin faptul că reprezintă o sumă suficientă și rezonabilă, menită să descurajeze practica înlocuirii personalului prevăzut în ofertă. Mai menționează că sancțiunea stabilită nu are ca scop limitarea sau încălcarea dreptului la muncă, ci are în vedere practici ale unor ofertanți care, la momentul atribuirii contractului, dovedesc îndeplinirea cerințelor privind resursa umană alocată executării obligațiilor contractuale, iar ulterior permit migrarea sau retragerea angajaților cooptați în finalizarea sau executarea contractului, ceea ce conduce la situații în care, în timpul derulării contractului, ofertantul nu mai este capabil să asigure resursa umană declarată. În ceea ce privește critica: ”Cu privire la clauza .... din Contract”, entitatea contractantă menționează că a remediat în contract articolul ..., în sensul că acesta va avea următorul conținut: „Prestatorul se obligă să presteze serviciile, să le finalizeze şi să remedieze viciile de proiectare în perioada convenită şi în conformitate cu Pagina 41 din 104

obligaţiile asumate prin prezentul contract, prin documentaţia de atribuire, caietul de sarcini, oferta sa tehnică şi financiară şi anexele care fac parte integrantă din prezentul contract.” În ceea ce privește critica: ”Cu privire la clauza . — Durata contratului”, entitatea contractantă subliniază că menţine cerinţele astfel cum sunt formulate în contract, având în vedere că devizul general este menţionat în Hotărârea Guvernului nr. .../...., anexa nr. ., punctul ..., ca parte din conţinutul-cadru al documentaţiei tehnice pentru autorizarea executării lucrărilor de construire (DTAC). Prin urmare, entitatea contractantă arată că devizul general nu se poate întocmi decât după finalizarea întregului proiect. În ceea ce privește critica: ”Cu privire la clauza .. — Clauze generale privind penalităţile şi daunele”, entitatea contractantă precizează că menţine neschimbat articolul .... din modelul de contract, având în vedere că nivelul penalităţilor este reciproc, conform articolului .... din contract, pentru ambele părţi contractuale și consideră că, având în vedere valoarea acestui contract, neplafonarea penalităţilor reprezintă o măsură de protecţie împotriva riscului de neîndeplinire cu rea credinţă a contractului de către prestatorul de servicii. Mai menţionează că principiul proporţionalităţii, prevăzut de legea achiziţiilor sectoriale, presupune ca actele entităţii contractante să nu depăşească limitele a ceea ce este adecvat şi necesar pentru realizarea obiectivelor urmărite, iar în acest sens, clauzele contractuale privind penalităţile sunt echidistante faţă de părţile contractante. În ceea ce privește critica: ”Conform clauzei ...... din Contract”, entitatea contractantă menţionează că menţine neschimbat articolul ...... din contract şi nu consideră necesară introducerea menţiunilor privind obligaţia de notificare prealabilă a prestatorului de servicii, întrucât în contract sunt prevăzute măsuri punitive şi reparatorii prealabile notificării de reziliere, precum clauzele contractuale privind penalităţile. În plus, în caietul de sarcini sunt menţionate explicit perioade de timp pentru remedierea erorilor din documentaţii. Mai subliniază că nu este de acord cu introducerea unor motive suplimentare de reziliere din partea prestatorului de servicii, având în vedere că echilibrul contractului este asigurat prin clauzele existente, iar importanţa deosebită a acestui

contract pentru entitatea contractantă îi conferă dreptul de a se proteja cât mai mult posibil contra neîndeplinirii cu rea credinţă a contractului. În ceea ce priveşte renumerotarea clauzelor, pornind de la dublarea numărului ......, entitatea contractantă a remediat această situaţie, astfel că ...... devine actualul ......, iar ...... devine actualul ....... În plus, sunt stabilite următoarele clauze: - ......: Prevederile prezentului contract în materia rezilierii contractului se vor completa cu prevederile Codului Civil. - ......: Orice neîndeplinire a obligaţiilor de către oricare dintre părţi constituie caz de culpă, iar partea afectată de neîndeplinirea acelei obligaţii poate să invoce neexecutarea contractului şi rezilierea acestuia, partea în culpă având obligaţia de a plăti daune-interese. În ceea ce privește critica: ”Referitor la prevederile Art. .... — Suspendarea contractului”, entitatea contractantă nu este de acord cu limitarea perioadei de suspendare a activităţilor contractuale, întrucât această perioadă de suspendare nu este sub controlul exclusiv al entităţii contractante. Mai mult decât atât, entitatea contractantă consideră că pretenţia contestatoarei de a solicita compensarea costurilor indirecte suportate ca urmare a suspendării, inclusiv, dar fără a se limita la: costuri administrative, costuri de personal, cheltuieli de mobilizare/demobilizare şi alte pierderi dovedite, este nejustificată. Aceasta, având în vedere că motivele suspendării vor fi comunicate prestatorului de servicii înainte de suspendare, iar prestatorul va avea posibilitatea să le verifice. Entitatea contractantă subliniază că costurile aferente suspendării activităţilor nu pot fi, în niciun caz, imputabile acesteia, întrucât suspendarea nu este discreţionară, ci dictată de circumstanţe specifice, obiective. Faţă de cele arătate mai sus, entitatea contractantă solicită CNSC respingerea ca neîntemeiate şi nefondate susţinerile ... ... SRL, pentru care nu va adopta măsuri de remediere solicitate. În drept, entitatea contractantă precizează că prezentul punct de vedere se întemeiază pe dispoziţiile Legii ../...., H.G. .../.... şi dispoziţiile Legii .../..... În probațiune, prin adresa nr. ..../.........., înregistrată la CNSC sub nr. ...../.........., ... ... SA a transmis la dosarul cauzei, pe suport letric, documente din dosarul achiziției publice. Prin cererea de intervenție voluntară datată .........., înregistrată la C.N.S.C. cu nr. ...../.........., în temeiul dispozițiilor art. .. alin. (.) din Legea nr. .../...., cu referire la contestația formulată de către ... SRL, ... a solicitat cele redate în partea introductivă. Intervenientul susține că, în data de .........., entitatea contractantă a publicat în sistemul electronic de achiziții anunțul de participare privind Contractul de ...”). Intervenientul consideră că această procedură are ca obiect cel mai mare și complex proiect de infrastructură aeroportuară din România. Mai Pagina 43 din 104

menționează că Aeroportul Otopeni ocupă locul al șaselea în clasamentul aeroporturilor regionale europene ca număr de pasageri. În anul precedent, a fost tranzitat de aproape .. milioane de persoane, cu un flux mediu de aproximativ ..... de pasageri pe minut, iar conform estimărilor, acest număr se va dubla până în .... și arată că obiectivul principal al proiectului este construirea unui nou terminal de pasageri ultramodern, care să integreze toate facilitățile necesare pentru gestionarea eficientă a unui volum estimat de .. de milioane de pasageri anual până în ..... Suprafața terminalului va fi de aproximativ ....... metri pătrați, cu o capacitate de procesare de până la ..... de pasageri pe oră în orele de vârf. Intervenientul menționează că viziunea ... ... (...) pentru acest terminal este de a crea un aeroport internațional de referință, aliniat standardelor europene, prin următoarele direcții strategice: - Smart Airport: utilizarea tehnologiilor AI, IoT, BMS; - Eficiență operațională: optimizarea fluxurilor; - Siguranță și securitate: integrarea sistemelor moderne de control și supraveghere; - Experiență premium pentru pasageri: „spații confortabile, design intuitiv, zone variate de food & beverage, shopping și lounge-uri”; - Sustenabilitate și reziliență: „soluții eficiente energetic și tehnologii verzi, inclusiv reutilizarea apei de ploaie și tehnologii pentru un ‘healthy building’ (calitatea aerului, lumină naturală, materiale sustenabile, sisteme HVAC silențioase și soluții digitale avansate)”. Intervenientul arată că facilitățile noului terminal vor fi comparabile cu cele ale marilor aeroporturi europene. Vor fi realizate minimum .. de poziții noi de parcare aeronave, minimum .. fiind dotate cu punți de îmbarcare-debarcare. Se vor asigura spații generoase pentru pasageri și se vor instala sisteme moderne de benzi de bagaje, echipamente de control de securitate, fluxuri separate pentru aprovizionare, sisteme pentru informarea pasagerilor, iluminare ambientală, acustică optimă, climatizare eficientă, semnalizare intuitivă, saloane de protocol, saloane VIP și zone diverse de comerț, toate dimensionate pentru a realiza nivelul de servicii „Optim” conform clasificării ... și menționează că,

potrivit punctului II...., criteriul de atribuire este cel mai bun raport calitate-preț, iar valoarea totală estimată a achiziției este de ........... RON fără TVA. Intervenientul precizează că data limită pentru depunerea ofertelor este .......... și precizează că, în cadrul acestei proceduri, operatorul economic ... SRL a formulat o contestație împotriva documentației de atribuire, solicitând modificarea/înlăturarea următoarelor cerințe/factori de evaluare: - Factorul de evaluare . (experiența profesională specifică); - Cerința privind studii superioare în construcții civile pentru Managerul de proiect/Coordonator Contract/Șef Proiect; - Cerința privind acordarea a . puncte suplimentare pentru Arhitectul cu drept de semnătură în cazul în care unul din proiecte este premiat internațional; - Cerința privind punctajul maxim pentru inginer proiectant HVAC; - Cerința privind personalul specializat prevăzută în caietul de sarcini, începând cu pagina ... Intervenientul susține că, în sprijinul contestației, operatorul economic invocă un pretins caracter discriminatoriu, disproporționat și restrictiv al cerințelor impuse de entitatea contractantă și consideră că aceste argumente sunt lipsite de fundament, documentația de atribuire fiind conformă cu rigorile legale și principiile generale ale achizițiilor publice. Mai menționează că va dovedi și netemeinicia cererii de suspendare a procedurii de atribuire formulate de contestator în cadrul contestației și susține că cererea de suspendare formulată de contestatoare este nefondată, neîndeplinind condițiile legale privind existența unui caz bine justificat și a unei pagube iminente, fiind întemeiată pe speculații și critici care vizează fondul cauzei, fără dovezi clare de nelegalitate. .. Contrar susţinerilor contestatoarei ”Factorul de Evaluare . (experienţa profesională specifică în ceea ce priveşte experţii-cheie Manager de proiect, Arhitect cu drept de semnătură, Inginer instalaţii construcţii HVAC) nu conduce la restrângerea nejustificată a concurenţei”. Intervenientul susține, cu privire la factorul de evaluare . – experiența specifică în obiectul contractului a experților-cheie – că în cadrul fişei de date sunt prevăzute cerințe clare și detaliate privind experiența profesională a managerului de proiect (..%), arhitectului cu drept de semnătură (..%) și inginerului specializat în instalaţii pentru construcţii (..%), inclusiv algoritmi de calcul pentru punctaj, astfel cum sunt redate în extrasele următoare: - pentru managerul de proiect: „va demonstra participarea ca Manager Proiect/ Director Proiect/ Coordonator Contract/Sef Proiect în proiectarea minim a unui proiect care să fi presupus elaborarea de documentaţii tehnico-economice la nivel de ... pentru construcţii care se încadrează în categoria B – construcţii de importanţă deosebită: terminale de pasageri pentru aeroporturi de interes național, conform HG .../.... (sau echivalentul acestei Pagina 45 din 104

categorii din ţara de rezidenţă)”, punctajul fiind acordat progresiv, de la . la .. puncte, în funcție de numărul de proiecte relevante dovedite. - pentru arhitectul cu drept de semnătură OAR: „va dovedi participarea la minim un contract/proiect care să fi presupus elaborarea de documentaţii tehnico- economice [...] pentru construcţii [...] categoria B [...] terminale de pasageri pentru aeroporturi de interes naţional, conform HG .../....”, cu punctaj acordat între . şi .. puncte, în funcţie de numărul proiectelor dovedite şi de eventuale premii internaţionale obţinute. - pentru inginerul specializat în instalaţii HVAC: „va dovedi că a participat, din poziţia de inginer proiectant HVAC, la cel puţin un proiect [...] pentru construcţii [...] categoria B [...] cu destinaţia terminal de pasageri aeroportuar [...] cu sisteme HVAC care să aibă în componenţă maşini de frig-chilere, centrale de climatizare şi ventiloconvectori comandate centralizat”, cu punctaj acordat între . şi .. puncte în funcție de numărul proiectelor dovedite. Intervenientul consideră că contestatorul critică acest factor de evaluare, susţinând că s-ar solicita dovedirea experienţei celor . experţi cheie prin raportare la proiecte identice, ceea ce ar contraveni legislaţiei în vigoare. (..) În susţinerea acestor critici, contestatorul invocă dispoziţiile instrucţiunii ANAP nr. ./.... şi hotărâri de speţă și precizează că atât instrucţiunea ANAP nr. ./...., cât şi hotărârile invocate se referă la cerinţe privind capacitatea tehnică şi/sau profesională a ofertantului, nu la competenţele personalului-cheie, astfel că nu sunt relevante pentru cauza de față. În schimb, intervenientul menţionează că reglementările aplicabile sunt cele din Instrucţiunea ANAP ./...., în special art. ., care prevede că „autorităţile contractante se pot axa pe solicitarea demonstrării unei experienţe specifice [...] în corelaţie cu domeniul în care se încadrează contractul”. Intervenientul arată că dispoziţiile legale permit, în mod expres, impunerea unor cerinţe privind experienţa personalului-cheie care să vizeze obiectul principal al contractului. Astfel, consideră că criticile contestatoarei nu sunt susţinute de lege şi sunt, dimpotrivă, contrazise de legislaţia aplicabilă și susține că, chiar raportându-ne la dispozițiile legale invocate de contestatoare, respectiv art. . din Instrucțiunea nr. ./...., concluzia rămâne neschimbată. Intervenientul menționează că obiectul contractului ce urmează a fi atribuit constă în: „prestarea serviciilor de proiectare pentru realizarea studiilor necesare, a conceptului, a proiectului tehnic de execuţie si asistenţa tehnică pe perioada

execuţiei si garanţiei lucrărilor pentru infrastructura necesară acomodării traficului prognozat pentru anul ....”), conform cerinţelor din caietul de sarcini” și arată că obiectul experienței solicitate în cadrul factorului de evaluare se referă la „proiecte care să fi presupus elaborarea de documentaţii tehnico-economice la nivel de ... pentru construcţii care se încadrează în categoria B - construcţii de importanţă deosebită: terminale de pasageri pentru aeroporturi de interes naţional, conform HG .../.... (sau echivalentul acestei categorii din ţara de rezidenţă)”. Intervenientul precizează că nu este vorba de impunerea unei experienţe identice cu obiectul contractului, întrucât contractul are ca obiect realizarea studiilor tehnice, a proiectului tehnic de execuţie şi asigurarea asistenţei tehnice, iar experienţa solicitată personalului cheie priveşte elaborarea documentaţiei tehnice, fie la nivel de studiu de fezabilitate, fie la nivel de proiect tehnic de execuţie. Mai menționează că solicitarea unei experienţe în categoria B, terminale de pasageri, nu echivalează cu impunerea unei experienţe identice cu obiectul contractului și consideră că este necesar ca experienţa specifică solicitată personalului cheie să aibă legătură cu obiectul contractului pentru a demonstra că ofertantul poate furniza personal apt să îndeplinească cerinţele contractului. Intervenientul precizează că, în anumite cazuri, experienţa specifică poate fi raportată la categorii extinse, precum o clădire încadrată într-o anumită categorie de importanţă, dar în alte cazuri, cum este cel de faţă, acest lucru nu este posibil şi experienţa trebuie raportată la categorii restrânse de lucrări sau servicii și menționează că contestatorul susține că relevante ar trebui să fie atribuțiile efective ale personalului propus, nu tipul construcției. Totuși, intervenientul consideră că această concluzie nu este aplicabilă prezentului proiect, care este cel mai important proiect de construcţie aeroportuară din România. Intervenientul subliniază că atribuţiile personalului cheie pentru proiectarea terminalelor de pasageri pentru aeroporturi de interes naţional sunt diferite de cele pentru alte tipuri de construcţii și arată că realizarea studiilor şi proiectului tehnic pentru un terminal de pasageri care va deservi .. milioane de pasageri pe an şi ..... pasageri/oră este complet diferită de activităţile necesare pentru construcţia unui spital, școală, mall sau clădiri de birouri. Intervenientul consideră că proiectarea unui terminal de pasageri pentru un aeroport de interes naţional implică o abordare mult mai complexă şi riguroasă decât proiectarea unei clădiri obişnuite încadrate în categoria B de importanţă. Un astfel de terminal trebuie să gestioneze fluxuri mari de persoane, bagaje, vehicule şi aeronave, respectând standarde stricte ale ICAO şi ... privind securitatea, siguranţa, accesibilitatea, evacuarea şi interoperabilitatea și arată că proiectarea unui astfel de terminal presupune integrarea unor sisteme avansate: check-in automatizat, sortare bagaje, securitate, management energetic, tehnologii digitale, sustenabilitate şi rezilienţă la riscuri multiple. Prin Pagina 47 din 104

comparaţie, o clădire de birouri sau rezidenţială are cerinţe tehnice şi funcţionale reduse, fără complexitatea unei infrastructuri cu operare continuă. Intervenientul menționează că, în prezent, proiectarea unui aeroport presupune și integrarea aspectelor culturale și estetice, transformând terminalul într-o destinaţie în sine: grădini interioare, lumină naturală, spaţii verzi, materiale naturale, arhitectură locală, artă, gastronomie, tehnologii sustenabile şi eficienţă energetică, pentru un impact minim asupra mediului și precizează că toate aceste standarde internaţionale sunt reflectate în cerinţele din caietul de sarcini, la paginile .-... Intervenientul redă viziunea entităţii contractante, aşa cum reiese din caietul de sarcini: "Autoritatea contractanta doreste ca solutile proiectate pentru investitia Programul Strategic de Dezvoltare a Infrastructurii Aeroportuare la Aeroportul Henri Coanda - Bucuresti, sa raspunda celputin la urmatoarele aspecte cheie: - Memorabil la nivel international, terminalul trebuind sa contina elemente remarcabile de identitate nationala si sa puna in evidenta numele aeroportului „Henri Coanda”; - Aeroport smart - utilizarea tehnologilor moderne AI, IoT, BMS etc.; - Eficienta - fluxuri optime pentru pasageri, bagaje, aeronave, autovehicule, echipamente; - Siguranta si securitate - respectarea regulamentelor cu privire la siguranta si securitate in aviatie prin utilizarea tehnologiilor avansate; - Experienta pasagerilor - spatii confortabile, fluxuri intuitive, spatii food, shopping, lounges; - Sustenabilitate si rezilienta- solutii eficiente energetic, utilizarea de tehnologii verzi, impact minim asupra mediului (ex. reutilizarea apei de ploaie etc), solutii care sa conduca la conceptul de healthy building" (fluxuri pasageri, calitatea aerului, materialele utilizate, solutii HVAC, zgomot, lumina naturala, tehnologie digitala etc); - Utilizarea pe cat posibila a materialelor produse de industria locala; - Alegerea solutiilor constructive si a tehnologiilor care sa permita executia lucrarilor intr-un termen cat mai scurt; - Alegerea solutiilor constructive si a tehnologiilor care sa ofere costuri de operare si intretinere reduse; - Dezvoltarea in etape (modulara) pentru acomodare a traficului prognozat fara afectarea operarii infrastructurii deja realizate." Intervenientul arată că toate aceste elemente demonstrează că natura şi complexitatea proiectului impuneau cerinţe de experienţă specifice, raportate strict la domeniul contractului.

Intervenientul menționează că şi jurisprudenţa naţională a reţinut că circumstanţierea cerinţelor privind experienţa personalului cheie la natura obiectivului este permisă de lege în cazul unor proiecte de complexitate şi specificitate ridicată. Intervenientul invocă Decizia nr. ./.... și susține că, contrar afirmațiilor contestatoarei, prin factorul de evaluare nr. ., entitatea contractantă nu a impus ca experiența specifică a experților cheie să fie identică cu obiectul contractului. De asemenea, menționează că dispozițiile legale permit stabilirea cerințelor de evaluare prin raportare la natura obiectivului ce face obiectul proiectului ce urmează a fi atribuit. Intervenientul precizează că, și la nivel internațional, în cazul unor proiecte aeroportuare, se solicită ca personalul cheie să aibă experiență specifică în proiecte similare. De exemplu, în procedura pentru proiectul „Conceptul de pregătire și implementare a investiției: Aeroportul Solidarity – nod central de transport pentru Republica Polonă”, pentru managerul echipei de proiectare s-a solicitat experiență specifică după cum urmează: - în termen de .. ani înainte de termenul limită pentru depunerea cererilor de participare, să fi fost autor (sau coautor) al documentației de proiectare arhitecturală pentru cel puțin un REF-L. (terminal aeroportuar mare pentru pasageri); - să aibă cel puțin . ani de experiență ca coordonator al unei echipe de proiectare de cel puțin .. de proiectanți, fără cumularea perioadelor din proiecte simultane. Intervenientul mai arată că cerințe similare există și în procedura pentru proiectul „Elaborarea unui concept arhitectural și funcțional și a documentației de proiectare pentru reconstrucția și extinderea terminalului aeroportului din Wrocław”, inclusiv supravegherea autorială, după cum urmează: - un designer șef/manager de proiect care să aibă calificări în domeniul construcțiilor pentru proiectare nelimitată în specialitatea arhitecturală și care, în ultimii .. ani, să fi elaborat cel puțin o documentație de proiectare pentru construcția sau extinderea unui terminal de pasageri al unui aeroport cu o suprafață utilă de cel puțin ...... m²; - un proiectant din industria construcțiilor și clădirilor care deține calificări similare și care, în perioada de .. ani anterioară termenului limită de depunere a ofertelor, a elaborat cel puțin o documentație de proiectare pentru execuția unui terminal de pasageri al unui aeroport cu o suprafață de cel puțin ...... m²; - un proiectant electrician calificat pentru proiectare nelimitată în domeniul rețelelor electrice, care în aceeași perioadă a elaborat o documentație de proiectare pentru un terminal cu o astfel de suprafață; Pagina 49 din 104

- un proiectant sanitar calificat în specialitatea sanitară, care în ultimii .. ani a elaborat documentație pentru un terminal cu suprafață de cel puțin ...... m²; - un proiectant telecom care deține calificări pentru proiectare nelimitată în domeniul instalațiilor și rețelelor de telecomunicații și care, în aceeași perioadă, a elaborat o documentație similară; - un specialist în traficul de pasageri și bagaje care, în ultimii .. ani, a realizat cel puțin o analiză a fluxurilor și volumului de pasageri și bagaje pentru un terminal de pasageri al unui aeroport cu o capacitate de cel puțin . milioane de pasageri pe an; - un specialist în comercializare care, în ultimii .. ani, a efectuat cel puțin o analiză comercială pentru un terminal cu o suprafață comercială de cel puțin ..... m² și o capacitate de cel puțin . milioane de pasageri pe an. Intervenientul susține că stabilirea participării la șase contracte pentru managerul de proiect și la patru contracte pentru arhitectul cu drept de semnătură, dintre care cel puțin unul să fi fost premiat internațional, precum și solicitarea unor contracte pentru inginerul HVAC în proiecte de proiectare terminale de pasageri pentru aeroporturi de interes național, dotate cu echipamente specifice, este considerată de contestatoare ca fiind o cerință absurdă, disproporționată și nerealistă. Aceasta ar transforma documentația de atribuire într-un document nelegal, compus din solicitări abuzive și nerezonabile. Intervenientul consideră însă că nu este incidentă nicio încălcare a principiului proporționalității și nici vreo restricție a concurenței în legătură cu aceste cerințe și menționează că, potrivit definiției date în Cauza National Farmers' Union, măsurile nu trebuie să depășească ceea ce este adecvat și necesar scopului urmărit și că trebuie aleasă măsura cea mai puțin constrângătoare, iar inconvenientele să nu fie disproporționate. Mai precizează că natura și complexitatea cauzei impun ca experiența solicitată experților să fie dobândită în proiecte privind terminale de aeroporturi, nu alte tipuri de clădiri din categoria B. Doar așa se poate atinge obiectivul urmărit de entitatea contractantă, fără a se depăși limitele adecvate și necesare scopului.

Intervenientul exemplifică prin analogia cu construcția unei centrale nucleare, arătând că experiența în alte tipuri de construcții nu este suficientă, similar fiind și cazul terminalelor de pasageri. Precizează că este necesară experiență specifică pentru a garanta siguranța pasagerilor și respectarea standardelor internaționale și menționează că entitatea contractantă urmărește: asigurarea unei experiențe relevante în domeniul specific și menținerea unui prag de complexitate tehnică și organizatorică, esențială pentru calitatea și siguranța proiectului. Totodată, intervenientul precizează că nu se încalcă principiul proporționalității prin cerințele impuse experților cheie, întrucât acestea reflectă natura proiectului și afirmă că nici concurența nu este restricționată artificial. În ceea ce privește numărul de contracte cerut pentru obținerea punctajului maxim, intervenientul menționează că nu este vorba de o cerință de participare, ci de un criteriu de evaluare. Cerința minimă presupune un singur proiect de acest tip pentru fiecare expert cheie, iar acest lucru este considerat echilibrat și proporțional, inclusiv de către contestatoare. Intervenientul menționează că pentru a obține punctaj maxim nu este obligatorie demonstrarea celor ., respectiv . contracte, punctajul fiind acordat gradual, după cum urmează: Pentru managerul de proiect: - . proiect: . puncte - .-. proiecte: . puncte - .-. proiecte: .. puncte - . sau mai multe: .. puncte Pentru arhitectul cu drept de semnătură: - . proiect: . puncte - . proiecte: . puncte (+. puncte dacă unul este premiat internațional) - . proiecte: .. puncte (+. puncte dacă unul este premiat internațional) - . sau mai multe proiecte: .. puncte (+. puncte dacă unul este premiat internațional) Pentru inginerul HVAC: - . proiect: . puncte - .-. proiecte: . puncte - .-. proiecte: . puncte - minim . proiecte: .. puncte Intervenientul arată că, prin urmare, nu este necesar ca un operator să dețină . sau . contracte pentru a obține punctaj, fiind posibilă și obținerea unui punctaj parțial. Concluzionând, intervenientul susține că principiile proporționalității și concurenței nu au fost instituite pentru a garanta tuturor operatorilor obținerea punctajului maxim, ci pentru a diferenția ofertele, astfel cum este scopul reglementării factorilor de evaluare și precizează că, prin solicitarea și punctarea suplimentară a unei experiențe specifice în proiecte privind terminale de pasageri în aeroporturi de interes național, entitatea contractantă urmărește să asigure execuția proiectului cu profesionalism și respectarea normelor Pagina 51 din 104

stricte în domeniu, protejând astfel investiția publică și garantând un rezultat sigur, durabil și conform standardelor aplicabile. Intervenientul arată că această măsură nu este disproporționată, fapt dovedit prin analiza altor documentații de atribuire aferente unor proiecte cu o complexitate mult mai redusă decât cea a proiectului în cauză. Mai menționează că Aeroportul Otopeni este cel mai mare aeroport din țară, cu o diferență de aproximativ .. milioane de pasageri față de al doilea cel mai mare aeroport. În anul ...., Aeroportul Henri Coandă a fost tranzitat de .......... de pasageri, în timp ce Aeroportul Cluj a înregistrat ......... de pasageri. Celelalte aeroporturi din țară au avut următoarele valori de trafic: - ”Aeroportul Iași: ......... pasageri - Aeroportul Timișoara: ......... pasageri - Aeroportul Suceava: ....... pasageri - Aeroportul Sibiu: ....... pasageri - Aeroportul Bacău: ....... pasageri - Aeroportul Craiova: ....... pasageri - Aeroportul Brașov: ....... pasageri - Aeroportul Târgu Mureș: ....... pasageri - Aeroportul Oradea: ....... pasageri - Aeroportul Constanța: ....... pasageri - Aeroportul Băneasa: ....... pasageri” Intervenientul consideră că niciun alt aeroport din țară nu este comparabil cu aeroportul vizat în prezenta procedură. Cu toate acestea, intervenientul menționează că un număr similar de contracte a fost solicitat și în cadrul altor proceduri de atribuire pentru aeroporturi din țară. Intervenientul precizează că, în procedura de atribuire pentru Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav, etapa a III-a – proiectare și execuție lucrări pentru obiectivul terminal de pasageri, factorul de evaluare pentru șeful de proiect și arhitect a fost reglementat astfel: „Pentru șeful de proiect - Specializarea Construcții civile, industriale și agricole: a) Experiența în .-. contracte = . puncte b) Experiența în .-. contracte = . puncte c) Experiența în peste . contracte = .. puncte Pentru Arhitect cu drept de semnătură conform Legii .../....: a) Experiența în .-. contracte = . punct b) Experiența în .-. contracte = . puncte

c) Experiența în peste . contracte = . puncte.” De asemenea, în procedura privind proiectarea, asistența tehnică și execuția lucrărilor pentru „Extinderea și eficientizarea terminalului de pasageri nr. . al Aeroportului Oradea”, intervenientul arată că a fost prevăzut următorul algoritm de calcul: „.. Participarea ca Responsabil contract/Manager contract: .,.,. proiecte = . puncte .,.,. proiecte = . puncte .+ proiecte = .. puncte Participarea ca Șef de șantier/Adjunct șef de șantier: .,. proiecte = . puncte .,. proiecte = . puncte .+ proiecte = . puncte Participarea ca Lider de echipă/Manager de proiect (sau adjuncți): .,.,. proiecte = . puncte .,.,. proiecte = . puncte .+ proiecte = .. puncte Participarea ca inginer proiectant curenți slabi: .,. proiecte = . puncte .,. proiecte = . puncte .+ proiecte = . puncte.” În ceea ce privește procedura pentru „Extindere și modernizare terminal pasageri la Aeroportul Internațional Maramureș”, intervenientul menționează un algoritm similar: „Participarea experților cheie în contracte/proiecte cu atribuții de Șef Proiect, Inginer proiectant construcții drumuri și poduri, Șef de șantier construcții civile sau rutiere: .-. proiecte = . puncte .-. proiecte = . puncte .-. proiecte = . puncte peste . proiecte = .. puncte Notă: Pentru participarea la un singur proiect nu se acordă punctaj, fiind cerință minimă.” Intervenientul concluzionează că solicitarea unui număr de . contracte pentru obținerea punctajului maxim privind experiența specifică a personalului cheie este o practică comună în cadrul procedurilor de atribuire pentru terminale de pasageri, chiar și în cazul unor proiecte cu o complexitate mult mai redusă. Intervenientul susține că modul de redactare a algoritmului de calcul respectă dispozițiile notei de la art. .. din instrucțiunea ./...., care recomandă stabilirea unor clase de punctaj în funcție de experiența expertului-cheie, pentru a nu distorsiona rezultatul aplicării factorului de evaluare. Astfel, punctajul este acordat pe baza numărului de proiecte comparabile la care expertul a participat, realizând activități similare cu cele ce urmează a fi implementate în cadrul viitorului contract. Intervenientul menționează că factorii de evaluare și algoritmul de punctare sunt reglementați și de dispozițiile legale din art. ... din Legea nr. ../.... și art. .. din HG .../..... Conform articolului ... din Legea nr. ../...., factorii de evaluare trebuie să fie legați direct de obiectul Pagina 53 din 104

contractului, având în vedere produse, servicii sau lucrări ce urmează a fi furnizate sau executate în cadrul contractului. Articolul .. din HG .../.... stipulează că factorii de evaluare trebuie să reflecte avantajele aduse de propunerile tehnice și financiare și să fie clari și detaliați, astfel încât să aducă un avantaj real și să nu distorsioneze procesul de evaluare. Intervenientul arată că, în cazul în care calitatea personalului poate influența semnificativ rezultatele contractului, se pot utiliza factori de evaluare care să reflecte experiența și organizarea personalului. Totodată, se precizează că entitatea contractantă nu poate folosi factori de evaluare care nu au legătură directă cu obiectul contractului sau care nu aduc un avantaj real. Mai subliniază că, conform Notei din cadrul art. .. din Instrucțiunea ANAP nr. ./...., pentru experții-cheie, experiența profesională poate influența direct calitatea executării contractului și valoarea economică a ofertei, iar factori de evaluare pot fi stabiliți pentru a reflecta avantajele competitive aduse de expertiza superioară a ofertelor. De altfel, intervenientul precizează că factorii de evaluare din prezenta procedură respectă toate dispozițiile legale menționate, având legătură directă cu natura contractului și fiind clar precizați în documentația de atribuire și consideră că criteriul nu avantajează sau dezavantajează niciun ofertant, deoarece toți sunt supuși aceleași realități ale pieței locale, iar numărul maxim de contracte similare solicitate pentru punctaj este o practică aplicabilă tuturor ofertanților. Intervenientul susține că nu există nicio vătămare în ceea ce privește numărul maxim de contracte punctate pentru obținerea unui punctaj superior, deoarece toți ofertanții au șanse egale de a acumula punctajul maxim în funcție de experiența reală disponibilă pe piață. Scopul acestui criteriu este de a încuraja ofertanții să propună experți cu cea mai relevantă și extinsă experiență posibilă, pentru a asigura o calitate superioară a serviciilor. Deși numărul de proiecte similare realizate în țară ar fi limitat, criteriul rămâne echitabil, întrucât se aplică uniform tuturor ofertanților, încurajează competitivitatea bazată pe competență și experiență, iar cerința minimă este realizarea unui contract similar, experiența suplimentară fiind doar punctată în plus.

Intervenientul arată că acest criteriu nu creează bariere nejustificate și nu conduce la discriminare între ofertanți, toți participanții având oportunitatea de a obține punctajul maxim, în funcție de experiența efectivă a experților propuși. În consecință, criteriul este legal și proporțional, respectând principiile transparenței și tratamentului egal în achizițiile publice. De asemenea, intervenientul menționează că susținerile contestatoarei nu iau în considerare cadrul normativ special aplicabil în domeniul aeroportuar, unde cerințele și standardele speciale impun o experiență specifică. Astfel, solicitarea experienței "similare" sau superioare este justificată și rezonabilă. Intervenientul subliniază că pentru experții care au participat la cel puțin ., respectiv . contracte se acordă câte .. de puncte, respectiv câte .. puncte. Dacă nu se obține punctajul maxim pentru acești experți, acest lucru nu va afecta semnificativ punctajul final al ofertantului, care poate compensa prin performanțe superioare la alte criterii de evaluare, cum ar fi prețul ofertei. Impactul redus asupra punctajului final garantează că cerința nu restricționează competiția și nu împiedică ofertanții să depună oferte competitive. De asemenea, intervenientul consideră că critica contestatoarei privind legarea criteriilor de calificare cu factorii de evaluare nu poate fi reținută, menționând că potrivit dispozițiilor legale, autoritatea contractantă trebuie să asocieze factorii de evaluare cu cerințele minime stabilite prin caietul de sarcini, iar aceștia trebuie să reflecte avantajele economice sau financiare din cadrul ofertelor depuse. Intervenientul mai precizează că nu poate fi reținută afirmația contestatoarei că este imposibil din punct de vedere statistic și logistic ca același manager de proiect, arhitect și inginer HVAC să fi participat împreună la toate proiectele majore de terminale de pasageri derulate în ultima perioadă. De asemenea, nu există nicio cerință ca cei trei experți cheie să fi participat împreună la proiectele utilizate pentru dovedirea experienței specifice. În final, intervenientul respinge afirmația contestatoarei că ANAP ar fi confirmat prin emiterea unui aviz că cerința impusă este excesivă și că ar fi suficient ca expertul să demonstreze experiența prin contracte similare, nu identice. Intervenientul precizează că, în primul rând, nu este vorba despre o solicitare care impune o experiență specifică identică. În al doilea rând, subliniază că avizul ANAP a fost emis în legătură cu cerința de participare privind capacitatea tehnică și profesională a ofertantului, nu în legătură cu un factor de evaluare. În al treilea rând, intervenientul menționează că avizul ANAP s-a raportat la circumstanțele particulare ale procedurii la care se referea, iar acestea justifică impunerea cerințelor criticate de contestatoare, așa cum rezultă și din citatul invocat de aceasta. .. ”Contrar susţinerilor contestatoarei cerinţa privind faptul că Managerul de proiect/Coordonator Contract/Şef Proiect trebuie să dovedească că are studii superioare Pagina 55 din 104

finalizate cu diplomă de licenţă în domeniul construcţiilor civile nu este restrictivă si nejustificată” Intervenientul susține că cerința din fisa de date, secțiunea II...., care impune ca persoana nominalizată pentru poziția de manager de proiect să fie absolventă a studiilor superioare în domeniul construcțiilor civile, nu este restrictivă și nejustificată. Intervenientul menționează că, în cazul unui proiect atât de complex precum un terminal aeroportuar, cerința este complet justificată datorită complexității tehnice și multidisciplinarității acestuia. Un terminal aeroportuar nu reprezintă doar o clădire, ci un ansamblu funcțional complex, care include structuri portante de mari dimensiuni, instalații speciale (HVAC, stingere incendii, alimentare cu energie, benzi transportoare, sisteme de securitate, control acces), infrastructură de mobilitate (rampe, platforme, legături cu pistele), și necesită respectarea unor reglementări internaționale stricte în domeniul siguranței, rezistenței și exploatării continue ../.. Intervenientul precizează că aceste responsabilități implică o înțelegere detaliată a sistemelor structurale, comportamentului materialelor și a interdependențelor dintre lucrările inginerești. Aceste domenii sunt esențiale pentru formarea unui inginer constructor civil, iar cerința ca managerul de proiect să aibă pregătirea necesară în acest domeniu este complet adecvată. În ceea ce privește observațiile contestatoarei, intervenientul subliniază că arhitecții, deși dețin competențe valoroase în organizarea spațiilor și aspectele estetice ale unui proiect, nu au competențele necesare pentru a coordona un proiect atât de tehnic și complex, având în vedere că coordonarea generală a proiectării unui terminal aeroportuar presupune prioritizarea aspectelor inginerești, tehnice și de integrare a rețelelor complexe. Intervenientul subliniază că orice eroare de coordonare în aceste zone poate duce la riscuri majore de natură operațională sau structurală. De asemenea, un inginer constructor are pregătirea tehnică necesară pentru a înțelege și verifica critic documentațiile de specialitate, dar și experiența necesară pentru a lua decizii corecte în ceea ce privește fezabilitatea tehnică, metodele de execuție, planificarea resurselor și interacțiunea între diversele specialități (structură, instalații, drumuri, securitate etc.). Astfel, cerința impusă de autoritatea contractantă nu

este doar rezonabilă, ci și esențială pentru asigurarea unui management de proiect eficient și sigur în cazul unui astfel de obiectiv de infrastructură de importanță națională. Intervenientul susține că Legea nr. .../...., invocată de contestatoare, acordă arhitecților dreptul de a elabora proiecte de arhitectură și de a coordona din punct de vedere arhitectural, însă aceasta nu substituie obligațiile entității contractante de a asigura o conducere inginerească specializată în cadrul proiectelor de importanță națională și de dificultate tehnică ridicată. Intervenientul menționează că acest principiu este susținut de jurisprudență și de recomandările ANAP, care prevăd că autoritatea contractantă are dreptul și responsabilitatea de a impune cerințe proporționale cu specificul și riscurile proiectului. În cazul terminalelor aeroportuare, riscurile inginerești sunt predominante, iar un manager de proiect fără pregătire în construcții civile ar putea să nu dispună de instrumentele necesare pentru a gestiona provocările specifice unui astfel de proiect. Intervenientul precizează că, având în vedere particularitățile proiectului, cerința ca managerul de proiect să dețină studii superioare în domeniul construcțiilor civile este justificată, nu fiind nici disproporționată, deoarece nu depășește ceea ce este adecvat și necesar pentru îndeplinirea obiectivelor autorității contractante, și nici restrictivă, deoarece este corelată cu obiectul contractului și asigură faptul că expertul-cheie va putea îndeplini sarcinile sale în mod corespunzător. În continuare, intervenientul subliniază că viziunea entității contractante referitoare la experiența specifică a șefului de proiect se încadrează în dispozițiile legale și nu afectează concurența efectivă, astfel că cerința privind studiile superioare pentru managerul de proiect, în corelare cu cerința privind experiența specifică, nu transformă aceste cerințe într- unele mai restrictive sau neproporționale. Referitor la susținerea contestatoarei că ANAP ar fi dispus ca entitatea contractantă să justifice necesitatea studiilor superioare în domeniul construcțiilor civile, intervenientul subliniază că solicitarea de justificare a acestei cerințe nu echivalează cu nelegalitatea sau absurditatea acesteia. ANAP nu a considerat cerința nelegală, ci a solicitat doar o explicație din partea entității contractante. Intervenientul presupune că explicația a fost considerată suficientă și justificată, având în vedere că cerința este menținută în documentația de atribuire. .. ”Contrar susţinerilor contestatoarei cerinţa privind acordarea punctajului suplimentar pentru Arhitectul cu drept de semnătură "Dacă cel puţin unul din proiecte este premiat internaţional se acordă . puncte în plus" este discriminatorie si irelevantă” Intervenientul răspunde criticii contestatoarei referitoare la cerința privind premiul internațional al unui proiect invocat drept experiență similară pentru arhitectul cu drept de semnătură, subliniind că aceasta nu reprezintă o cerință minimă de evaluare, ci o cerință pentru obținerea Pagina 57 din 104

a doar . puncte în cadrul unui factor de evaluare. Intervenientul menționează că, în cadrul cerințelor minime de participare, entitatea contractantă poate solicita ofertanților să demonstreze capacitatea tehnică de a executa contractul, în timp ce factorii de evaluare sunt utilizați pentru a departaja ofertele ce îndeplinesc cerințele minime, pe baza unor criterii care aduc un avantaj entității contractante. Intervenientul precizează că susținerile contestatoarei, care susțin că cerința nu garantează abilitățile expertului-cheie sau ale operatorului de a executa contractul, sunt irelevante, deoarece capacitatea acestora este verificată anterior evaluării ofertelor, la analiza îndeplinirii cerințelor minime de participare. De asemenea, intervine subliniind că punctajul acordat pentru îndeplinirea acestei cerințe este extrem de redus, fiind doar de . puncte, și, prin urmare, nu poate fi considerat disproporționat sau restrictiv. În plus, intervenientul arată că introducerea acestei cerințe în cadrul factorilor de evaluare are legătură cu obiectul contractului și aduce un avantaj real entității contractante și menționează că, în prezent, aeroporturile nu mai sunt doar zone de tranzit, ci adevărate destinații care susțin economia și cultura locală, iar designul acestora se extinde dincolo de funcționalitate, integrând estetica, sustenabilitatea și identitatea culturală. Aeroporturile moderne devin hub-uri economice, iar estetica joacă un rol esențial în atragerea și experiența pasagerilor. De asemenea, intervenientul precizează că un terminal modern trebuie să susțină o gamă largă de funcțiuni comerciale și sociale care contribuie la sustenabilitatea financiară a aeroportului și necesită o abordare interdisciplinară în care arhitectura este esențială pentru armonizarea esteticii cu cerințele operaționale și comerciale. În acest context, intervenientul arată că prezența unui arhitect cu experiență în proiecte de aeroporturi premiate internațional aduce un avantaj competitiv semnificativ, contribuind la calitatea arhitecturală a proiectului și la recunoașterea sa internațională. .. ”Contrar susţinerilor contestatoarei cerinţei cerinţa referitoare la acordarea punctajului maxim pentru inginer proiectant HVAC este clară si proporţională” Intervenientul susţine că o altă critică formulată de contestatoare se referă la cerinţa privind acordarea punctajului maxim pentru inginerul

proiectant HVAC, pe care aceasta o consideră ambiguă. Contestatorul susţine că cerinţa presupune ca inginerul HVAC să fi participat la cel puţin un proiect în care să fi fost elaborate documentaţii tehnico- economice pentru construcţii din categoria B (conform HG .../....), care să includă terminale de pasageri aeroportuare. Totodată, cerinţa menţionează că proiectul respectiv trebuie să includă echipamente specifice, cum ar fi chillere, centrale de climatizare şi ventiloconvectori comandate centralizat. Mai mult, contestatorul ridică obiecţii referitoare la faptul că, în cadrul aceleaşi cerinţe, se introduce o cerinţă distinctă, respectiv ca inginerul să fi participat la minimum . proiecte de proiectare sisteme HVAC, care să includă exact aceleaşi echipamente. Intervenientul precizează că susţinerile contestatoarei nu sunt întemeiate. Astfel, cerinţa minimă de participare este clară, întrucât pentru a o îndeplini, expertul-cheie trebuie să demonstreze că a participat la cel puţin un proiect în care s-au elaborat documentaţii tehnico-economice pentru construcţii de categoria B, conform HG .../..... Aceste proiecte trebuie să includă terminale de pasageri pentru aeroporturi de interes naţional, care să aibă sisteme HVAC, echipamente de tip chillere, centrale de climatizare şi ventiloconvectori comandate centralizat. De asemenea, cerinţa pentru obţinerea punctajului în cadrul factorului de evaluare este identică, adică proiectele invocate trebuie să respecte aceleaşi cerinţe tehnice ca şi cerinţa minimă de participare, ceea ce face ca cerinţele să fie cumulative. În continuare, intervenientul arată că nu sunt valabile susţinerile contestatoarei cu privire la cerinţa ca inginerul HVAC să demonstreze participarea la minimum . proiecte care să includă combinaţia specifică de echipamente pentru a obţine punctajul maxim de .. puncte. Intervenientul consideră că cerinţa nu este disproporţionată şi nu ridică probleme de relevanţă sau demonstrabilitate obiectivă. În opinia sa, cerinţa este proporţională cu complexitatea tehnică a proiectelor de terminale de pasageri, unde sistemele HVAC trebuie să asigure nu doar confortul pasagerilor, ci şi să răspundă unor cerinţe stricte privind controlul calităţii aerului, eficienţa energetică, siguranţa în exploatare, integrarea cu sistemele BMS şi funcţionarea continuă ../.. Experienţa practică într-un astfel de context, care implică echipamente specifice precum chillere, centrale de climatizare şi ventiloconvectori comandate centralizat, este esenţială, iar cerinţa nu este excesivă, ci justificată prin nivelul de responsabilitate asumat de inginerul HVAC în cadrul proiectului. .. ”Contrar susţinerilor contestatoarei cerinţa din Caietul de Sarcini, începând cu pag. .., privitoare la personalul specializat ce trebuie deţinut de ofertanţi nu este restrictivă” Intervenientul susţine că criticile aduse de contestatoare în legătură cu cerinţa de a include personal specializat şi certificat pentru activităţi esenţiale, precum fluxuri de pasageri/bagaje, sisteme de securitate/IT, Pagina 59 din 104

siguranţă aeroportuară şi zone comerciale, ignoră complexitatea şi importanţa unui terminal de aeroport internaţional. Aceste funcţii nu sunt generale sau facultative, ci sunt esenţiale pentru funcţionarea eficientă şi sigură a unei astfel de infrastructuri. Cerinţa de a avea un specialist distinct pentru fiecare rol este justificată prin faptul că aceste domenii implică expertiză de nişă, interconectată cu reglementări internaţionale stricte, care nu pot fi îndeplinite satisfăcător de o singură persoană cu expertiză „multidisciplinară". A susţine că toate aceste activităţi pot fi îndeplinite de o singură persoană riscă să compromită integritatea şi eficienţa procesului de proiectare, mai ales în cazul unui obiectiv de importanţă naţională. În ceea ce priveşte absenţa unei specializări formale sau lipsa acestor funcţii din nomenclatorul ocupaţiilor, intervenientul menţionează că acest argument nu poate constitui un motiv serios de anulare a cerinţei. Practica europeană şi globală în domeniul proiectării aeroportuare a consacrat deja aceste roluri, chiar dacă nu sunt reglementate printr-o titulatură unică. Activitatea acestor specialişti este definită clar prin conţinutul tehnic, iar entitatea contractantă are dreptul să solicite experienţă relevantă adaptată specificului contractului, chiar dacă aceasta nu este exprimată printr-o diplomă universitară sau o ocupaţie oficială din nomenclatorul naţional. Mai important decât denumirea este conţinutul tehnic al activităţii desfăşurate şi impactul asupra obiectivului de investiţii. Intervenientul subliniază că afirmaţia contestatoarei conform căreia solicitarea acestor specialişti ar reprezenta o „formă mascată" de impunere a experienţei în terminale aeroportuare este o interpretare eronată. Entitatea Contractantă nu a solicitat ca aceşti experţi să fi lucrat exclusiv în aeroporturi, ci doar să aibă experienţă în activităţile relevante pentru un terminal modern. Într-un proiect de asemenea amploare, solicitarea unor experţi care să înţeleagă cerinţele acestui tip de infrastructură nu este discriminatorie sau disproporţionată, ci reflectă responsabilitatea legală a autorităţii de a garanta că proiectul va fi realizat cu personal calificat, capabil să gestioneze provocările tehnice reale.

Intervenientul consideră legitim şi rezonabil ca entitatea contractantă să îşi propună asigurarea unei calităţi ridicate a proiectului prin implicarea unor specialişti cu experienţă concretă în proiectarea şi integrarea acestor sisteme. Mai mult, faptul că entitatea contractantă a ţinut cont de observaţiile ANAP şi a considerat menţinerea cerinţei ca fiind justificată prin specificul obiectivului, nu reprezintă o încălcare a reglementărilor, ci o manifestare a dreptului său de a defini cerinţele în mod proporţional cu nevoile reale ale contractului. De asemenea, necesitatea acestor specialişti este demonstrată şi de exemplul procedurii de atribuire privind elaborarea unui concept arhitectural şi funcţional pentru reconstrucţia şi extinderea terminalului aeroportului din Wroclaw, unde au fost solicitaţi aceiaşi tipuri de specialişti. Acest fapt arată că la nivel internaţional, în domeniul aeroportuar, este recunoscută necesitatea unor astfel de operatori pentru realizarea unui proiect de această complexitate. Prin urmare, criticile contestatoarei sunt complet neîntemeiate. .. ”Contrar susţinerilor contestatoarei cerinţele de participare contestate pe calea prezentei contestaţii NU încalcă prevederile europene pentru a se impune aplicarea prioritară a dreptului Uniunii Europene” Intervenientul menționează că, în cadrul acestui capitol, contestatorul reiterează pe parcursul mai multor pagini principiul potrivit căruia dreptul Uniunii Europene prevalează asupra dreptului naţional al statelor membre. Intervenientul nu contestă aplicabilitatea şi forţa juridică superioară a dreptului unional, recunoscând că acest principiu este consacrat în jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi recunoscut de toate autorităţile publice din România. Din acest motiv, intervenientul consideră că nu este necesară o analiză teoretică detaliată privind ierarhia normelor de drept, întrucât nu reprezintă un punct de divergenţă în cauză. Intervenientul susține că simpla invocare a dreptului Uniunii Europene de către contestatoare nu conferă automat temeinicie susţinerilor acesteia. Chiar și presupunând aplicarea directă şi prioritară a normelor europene, intervenientul consideră că argumentele rămân neîntemeiate. Contestatorul se limitează la citarea unor dispoziţii generale referitoare la principiul proporţionalităţii şi criteriile de selecţie din legislaţia unională, fără a demonstra concret în ce mod ar fi fost încălcate aceste principii în speţă. Mai mult, intervenientul menţionează că textele comunitare invocate au fost deja transpuse integral în legislaţia naţională relevantă şi că analiza din secţiunile anterioare ale cererii de intervenţie a demonstrat conformitatea cerinţelor procedurii atât cu normele naţionale, cât şi cu cele europene. Prin urmare, consideră că reluarea acestor critici nu se justifică. Faţă de toate aceste motive de fapt şi de drept, intervenientul solicită admiterea cererii de intervenţie astfel cum a fost formulată. Pagina 61 din 104

Menţionează ca temei de drept dispozițiile art. .. alin. (.) din Legea .../...., precum şi toate celelalte dispoziţii legale invocate în cerere sau incidente în cauză. Prin adresa nr. ....../.........., înregistrată la Consiliu cu nr. ...../.........., ... SRL, în urma punctului de vedere al autorității contractante, formulează concluzii scrise prin care solicită respingerea apărărilor invocate de entitatea contractantă, pentru următoarele motive: Contestatorul susține că entitatea contractantă a comunicat măsuri de remediere doar pentru o parte din motivele invocate în contestație, refuzând să le remedieze pe celelalte și menționează că apreciază abordarea operativă a entității, dar arată că remedierea reală impune publicarea oficială a acestor măsuri, printr-un anunț de tip erată sau o clarificare din oficiu, nu doar transmiterea lor în Punctul de vedere către contestator și Consiliu. Contestatorul precizează că această publicare este o obligație legală, care nu a fost respectată, deși termenul de . zile prevăzut de Legea .../.... a expirat și citează: „până la publicarea măsurilor de remediere, subscrisa înţelegem să ne menţinem întrutotul contestaţia astfel cum a fost formulată”. Invocă dispozițiile art. .. din HG .../.... privind obligativitatea publicării unui anunț de tip erată în cazul modificărilor și prelungirea termenului- limită de depunere a ofertelor dacă acestea afectează documentația. Contestatorul arată că este de acord cu măsurile de remediere doar dacă acestea vor fi publicate oficial. În caz contrar, solicită Consiliului fie obligarea entității la publicare înainte de soluționarea contestației, fie, subsidiar, ca CNSC să dispună această publicare prin decizia ce urmează a fi pronunțată. Contestatorul menționează că, în legătură cu cerința privind experiența similară specifică identică solicitată prin factorul de evaluare . – experiența specifică în obiectul contractului a experților-cheie (manager de proiect, arhitect cu drept de semnătură, inginer instalații pentru construcții HVAC), este de acord cu măsurile de remediere dispuse de entitatea contractantă prin punctul de vedere transmis, cu

condiția ca acestea să fie aduse la cunoștința tuturor potențialilor ofertanți printr-o clarificare din oficiu. Contestatorul precizează că măsura de remediere constă în înlocuirea sintagmei din cadrul cerinței II.... – criterii de atribuire – din fișa de date și fișierul algoritm, cu următoarea formulare: „proiectarea care să fi presupus elaborarea de documentaţii tehnico-economice la nivel de ... pentru construcţii care se încadrează în categoria B - construcţii de importanţă deosebită, din care cel puţin unul să fi presupus terminale de pasageri pentru aeroporturi de interes naţional.” Contestatorul arată că, în legătură cu cerința din fișa de date, secțiunea II.... „Criterii de atribuire”, referitoare la obligația ca managerul de proiect/coordonator contract/șef proiect să dețină studii superioare finalizate cu diplomă de licență în domeniul construcțiilor civile (dovedită prin copia diplomei), își exprimă acordul cu măsurile de remediere dispuse de entitatea contractantă prin punctul de vedere transmis, cu condiția ca acestea să fie aduse la cunoștința tuturor potențialilor ofertanți printr-o clarificare din oficiu. Contestatorul menționează că măsurile de remediere constau în eliminarea cerinței privind studiile solicitate pentru șeful de proiect și înlocuirea sintagmei din cadrul cerinței II.... din fișa de date și fișierul algoritm cu formularea: „Va demonstra participarea ca Manager Proiect/ Director Proiect/Coordonator contract/Șef Proiect sau o poziție similară de coordonare a unei echipe multidisciplinare de proiectanți – va demonstra participarea ca Manager Proiect/ Director Proiect/Coordonator contract/Șef Proiect în proiectarea care să fi presupus elaborarea de documentații tehnico-economice la nivel de ... pentru construcții care se încadrează în categoria B – construcții de importanță deosebită, conform HG .../.... (sau echivalentul acestei categorii din țara de rezidență), din care cel puțin un proiect să fie pentru terminale de pasageri pentru aeroporturi de interes național.” Contestatorul menționează că, în legătură cu cerința prevăzută în fișa de date, secțiunea II.... „Criterii de atribuire”, referitoare la acordarea unui punctaj suplimentar pentru arhitectul cu drept de semnătură în situația în care cel puțin unul dintre proiecte este premiat internațional, își exprimă acordul cu măsura de remediere dispusă de entitatea contractantă, sub condiția ca aceasta să fie adusă la cunoștința tuturor potențialilor ofertanți printr-o clarificare din oficiu. Contestatorul arată că este de acord cu eliminarea criteriului privind premiile internaționale și a celor . puncte suplimentare acordate pentru acestea, precum și cu modificările privind experiența deținută, astfel cum au fost comunicate în punctul de vedere. Precizează că experiența relevantă este definită ca: „Experienţa deţinută în poziţia de arhitect cu drept de semnătură OAR sau Ordinul Arhitecţilor (ori organismul similar din ţara de origine) sau că are drept de semnătură ca arhitect conform regulilor din ţara de origine); va dovedi participarea în proiectare respectiv elaborarea de documentaţii tehnico-economice la nivel de ... pentru construcţii care se încadrează în categoria B - construcţii de importanţă deosebită, conform HG .../.... (sau echivalentul acestei categorii din ţara de rezidenţă), din care cel puţin un proiect să fie pentru terminale de pasageri pentru aeroporturi de interes naţional.” Pagina 63 din 104

Contestatorul arată că, în legătură cu cerința prevăzută în fișa de date, secțiunea II.... „Criterii de atribuire”, referitoare la acordarea punctajului maxim pentru inginerul proiectant HVAC, care solicită experiență în proiecte ce au presupus elaborarea de documentații tehnico-economice pentru construcții încadrate în categoria B – construcții de importanță deosebită, dintre care cel puțin un proiect să fie un terminal de pasageri aeroportuar cu sisteme HVAC complexe, își exprimă acordul cu măsura de remediere adoptată de entitatea contractantă, cu condiția aducerii acesteia la cunoștința tuturor potențialilor ofertanți printr-o clarificare din oficiu. Contestatorul precizează că măsura de remediere constă în reformularea cerinței astfel: „Experienţa inginerului absolvent studii superioare specializarea instalaţii pentru construcţii sau similar, pentru proiectarea HVAC (termice, ventilare, climatizare), va dovedi că a participat, din poziţia de inginer proiectant HVAC, în proiecte care să fi presupus elaborarea de documentaţii tehnico-economice la nivel de ... pentru construcţii similare care se încadrează în categoria B - construcţii de importanţă deosebită, din care cel puţin un proiect cu destinaţia terminal de pasageri aeroportuar, pentru care s-au proiectat sisteme HVAC - termice, ventilare şi de climatizare.” Contestatorul precizează, cu privire la cerinţele restrictive impuse prin caietul de sarcini privind personalul solicitat, respectiv: arhitect/inginer specializat în fluxuri de pasageri și bagaje; inginer IT și automatizare pentru sisteme de check-in/securitate/HBS, specialist zone comerciale și specialist siguranță aeroportuară, sunt nejustificat de rigide și solicită modificarea caietului de sarcini în sensul: eliminării interdicției de a cumula funcțiile specificate; permiterii ca un expert să poată acoperi unul sau mai multe dintre rolurile solicitate; precizării clare a modalităților acceptate de demonstrare a experienței, funcției deținute potrivit COR, studiilor și atestărilor necesare și reformulării cerinței într-o manieră flexibilă și proporțională cu natura contractului Contestatorul arată că nu este de acord cu argumentele entității contractante exprimate în punctul de vedere și își menține criticile formulate prin contestație. Contestatorul menționează că măsurile de remediere adoptate de ... sunt vădit insuficiente și eludează fondul criticilor. Deși ... a detaliat cerințele pentru fiecare expert, menținerea interdicției de a

cumula funcțiile este o măsură disproporționată. Astfel, consideră că impunerea unor experți distincți pentru fiecare rol restrânge accesul la procedură și ignoră capacitatea unor experți multidisciplinari de a acoperi mai multe arii conexe fără suprapuneri între roluri și precizează că riscurile invocate de ... nu justifică interdicția totală și nu sunt însoțite de o justificare tehnică obiectivă care să demonstreze că cele . roluri trebuie îndeplinite exclusiv de persoane diferite. Mai arată că accentul trebuie pus pe calificările și experiența personalului, nu pe separarea rigidă a funcțiilor. Contestatorul arată că ... ignoră atribuțiile efective ale specialiștilor și se bazează pe elemente superficiale, ca valoarea proiectului, demonstrând o abordare simplistă și menționează că ... analizează ipoteza unui expert nespecializat, în loc să ia în considerare cazul unui specialist multidisciplinar. Citează din punctul de vedere: „ca în echipa de proiectare să fie specialiști pe fiecare dintre activitățile cerute... întrucât omiterea unor detalii aparent minore la proiectarea unui terminal aeroportuar se traduc în exploatare greoaie sau imposibilă...” Contestatorul reînvederează că solicitarea sa a fost eliminarea interdicției de cumul pentru persoane cu specializări multiple, nu fără specializare. Consideră că un astfel de specialist ar putea corela cerințele proiectului, oferind o soluție complexă și adecvată și precizează că practica de piață valorifică expertiza multiplă, iar cerințele formulate sunt excesiv de rigide și potențial ineficiente, crescând costurile fără beneficii proporționale în calitatea proiectării. Contestatorul arată că, deși ... oferă detalii pentru fiecare expert, nu justifică tehnic și obiectiv de ce cerințele nu pot fi îndeplinite de un expert cu specializare multiplă și menționează că ... nu a răspuns solicitării explicite privind demonstrarea experienței, funcției conform COR, studiilor și atestărilor. Chiar dacă sunt enumerate cerințe generale (studii superioare, experiență), acestea sunt vagi și neclare în ce privește domeniul studiilor sau tipul exact de atestări. Contestatorul consideră că nu a fost justificată necesitatea acestor roluri în raport cu COR sau alte standarde profesionale. Se susține că cerințele se bazează doar pe percepția ... asupra complexității și riscurilor, fără dovada corespondenței cu ocupații recunoscute și precizează că anumite roluri, precum „specialist zone comerciale” și „arhitect/inginer fluxuri de pasageri/bagaje”, nu au corespondent clar în COR și par a fi ocupații nestandardizate. Aceste cerințe arbitrare constituie o barieră artificială și discriminatorie. Contestatorul arată că se ridică întrebări serioase privind caracterul arbitrar al cerințelor și dificultatea demonstrării obiective a conformității personalului propus pentru roluri neoficial definite. Lipsa de standardizare accentuează caracterul restrictiv al cerințelor și consideră că cerințele menținute de ... contravin principiilor proporționalității, Pagina 65 din 104

transparenței, nediscriminării și tratamentului egal, fiind nejustificat de restrictive. Concluzionând, contestatorul solicită Consiliului să constate caracterul nelegal al cerințelor și să oblige ... la modificarea documentației de atribuire conform celor solicitate prin contestație. Contestatorul susține că entitatea contractantă introduce un nou factor de evaluare, „Metodologia de realizare a contractului și planificarea resurselor tehnice și umane în corelare cu specificul și complexitatea activităților”, pe de o parte nesolicitat, iar pe de altă parte nejustificat și vădit subiectiv, ducând la încălcarea principiilor transparenței și tratamentului egal. Consideră că introducerea acestui nou factor de evaluare, care punctează cu .. puncte „pentru ofertanții care prezintă o metodologie de implementare a contractului care demonstrează o foarte bună înțelegere a activităților stabilite în Caietul de Sarcini, precum și o bună documentare/ analiză a proiectului”, este nejustificată, subiectivă și încalcă principiile transparenței și tratamentului egal, având drept consecință evaluarea comparativă a ofertelor, fapt interzis de legislația achizițiilor. Contestatorul menționează că, potrivit punctului de vedere, acest factor de evaluare se acordă după cum urmează: ”.) Entitatea contractantă acordă .. de puncte pentru ofertanții care prezintă o metodologie de implementare a contractului care demonstrează o foarte bună înțelegere a activităților stabilite în Caietul de Sarcini, precum și o bună documentare/ analiză a proiectului. În vederea obținerii celor .. de puncte, metodologia trebuie să conțină cel puțin: a) descrierea tuturor sub-activităților din activitățile de proiectare prevăzute în Caietul de Sarcini, în succesiune normală, corelate integral cu resursele tehnice și umane, incluzând: - numărul și specialitățile personalului propus (cel puțin personalul solicitat prin Caietul de Sarcini, precum și orice alt personal necesar), - soluțiile tehnice adoptate; b) reprezentare grafică și descrierea: - activităților aferente studiilor de teren pentru activitatea de proiectare, - activităților de coordonare a proiectării lucrărilor pentru utilități; c) descrierea rolului echipei de proiectare și interacțiunea acesteia cu echipa de coordonare a execuției; d) prezentarea managementului general al contractului în relație cu personalul Entității contractante, al Supervizorului, al Autorităților publice (inclusiv verificatori autorizați); e) informații privind impactul asupra mediului în întregul ciclu de viață, inclusiv: - soluții pentru amprentă de carbon „Net Zero” până în ...., prin reducerea emisiilor cu ..% până în ....;

- soluții durabile pentru clădiri (materiale cu amprentă redusă de carbon, consum redus de energie, captare și refolosire a apei pluviale etc.); - utilizarea materialelor locale în construcția aeroportului; - tehnologii prietenoase cu mediul pentru execuție rapidă și reducerea costurilor de operare și întreținere; - recomandări privind amplasarea funcțiunilor aeroportuare pentru minimizarea impactului asupra mediului. .) Entitatea contractantă acordă .. puncte pentru ofertanții care prezintă o metodologie ce demonstrează o bună înțelegere a activităților stabilite în Caietul de Sarcini. Pentru .. puncte, metodologia trebuie să conțină cel puțin: a) descrierea majorității sub-activităților de proiectare în succesiune normală și corelate parțial cu resursele tehnice și umane, incluzând: - numărul și specialitățile personalului propus (cel puțin personalul solicitat, plus alt personal necesar), - soluțiile tehnice adoptate; b) reprezentare grafică și descrierea: - activităților aferente studiilor de teren; - activităților de coordonare a proiectării pentru utilități; c) descrierea rolului echipei de proiectare și interacțiunea acesteia cu echipa de coordonare; d) informații privind impactul asupra mediului: soluții pentru amprentă de carbon „Net Zero” până în ...., reducere emisii ..% până în ...., soluții durabile, utilizarea materialelor locale, tehnologii prietenoase cu mediul, recomandări privind amplasarea funcțiunilor aeroportuare. .) Entitatea contractantă acordă . puncte pentru ofertanții care prezintă o metodologie ce demonstrează o înțelegere limitată atât a sub-activităților din proiectare, cât și a corelării cu resursele tehnice și umane, precum și a informațiilor referitoare la impactul asupra mediului, detaliate similar ca în punctele anterioare (Net Zero până în ...., reducere emisii ..% până în .... etc.). Nota .: Nu se acordă punctaje intermediare. Dacă nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile de la lit. a, b, c și d pentru .. de puncte, se trece la verificarea condițiilor pentru .. sau . puncte. Nota .: Punctajele prevăzute la punctele ., . și . nu se cumulează. Punctajul maxim acordabil este .. de puncte, conform punctului .. Nota .: „Activități” se referă la activitățile din toate capitolele Caietului de Sarcini. Nota .: „Sub-activități” înseamnă demersurile/acțiunile necesare pentru îndeplinirea activităților din Caietul de Sarcini. Nota .: Pentru a demonstra conformitatea propunerilor tehnice, ofertanții trebuie să trateze toate activitățile din Caietul de Sarcini și să îndeplinească corespunzător condiționalitățile fiecărui interval de punctare (., . sau .).” Contestatorul menționează că evaluarea ofertelor trebuie să se facă exclusiv în raport cu prevederile exprese ale documentației de atribuire. Mai arată că nu există nicio cerință specifică privind detalierea activităților și sub-activităților, în special la această etapă incipientă (ofertare), motiv pentru care consideră acest factor de evaluare vădit subiectiv și de natură să genereze evaluări neuniforme ale ofertelor. Contestatorul solicită Consiliului să oblige ... la eliminarea acestui factor de evaluare, având în vedere caracterul obligatoriu al cerințelor Documentației de atribuire, care impune respectarea strictă a cerințelor minime de către ofertanți și .... Consideră că evaluarea nu se poate face prin raportare la alte oferte, ci exclusiv la cerințele proprii ale documentației. În lipsa unor repere minime și cerințe clare privind Pagina 67 din 104

detalierea activităților și sub-activităților, acest factor conduce inevitabil la o evaluare comparativă. Contestatorul susține că noul factor de evaluare introdus de Entitatea contractantă permite acordarea a până la .. de puncte, însă se bazează exclusiv pe aprecierea subiectivă a Comisiei, întrucât nu există criterii obiective și cuantificabile pentru determinarea unei „foarte bune înțelegeri” a activităților din Caietul de sarcini iar criteriul este narativ și descriptiv, lăsând loc interpretării arbitrare. Contestatorul menționează că dispozițiile art. ... din Legea nr. ../.... interzic utilizarea unor factori de evaluare care oferă o libertate nelimitată de apreciere, subliniind necesitatea concurenței reale și a posibilității de verificare efectivă a informațiilor furnizate de ofertanți și precizează că cerințele trebuie să fie proporționale cu obiectul contractului și adaptate la importanța acestuia. Invocă și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene. Mai menționează Notificarea ANAP. care prevede că evaluarea trebuie să stabilească dacă planificarea ofertantului este realistă și corelată cu metodologia și planul de alocare a resurselor. Contestatorul arată că o astfel de formulare permite o putere discreționară de apreciere, favorizând ofertantul „dorit”, cu încălcarea principiilor transparenței și tratamentului egal și consideră că entitatea contractantă riscă o analiză formalistă și arbitrară, întrucât activitățile/subactivitățile nu sunt prevăzute într-un formular standardizat sau ca cerințe minime. Această descriere narativă deschide posibilitatea unei evaluări neuniforme și subiective. Contestatorul menționează că factorul creează un cadru de comparație indirectă între ofertanți. Punctajul maxim este acordat doar dacă se „demonstrează o foarte bună înțelegere”, fără ca acest calificativ să fie definit concret, ceea ce determină un tratament inegal. Invocă art. .. alin. (.) și (.) din Legea nr. ../...., arătând că redactarea cerinței restrânge artificial concurența. Mai susține că cerințele de evaluare nu sunt previzibile și inteligibile, astfel încât ofertanții nu pot structura corect ofertele, ceea ce permite evaluări lipsite de transparență și fără mod clar de determinare a punctajelor (între ., .. sau .. puncte).

Contestatorul atrage atenția asupra notei care exclude punctajele intermediare, ceea ce accentuează caracterul arbitrar și subliniază că selecția trebuie să fie transparentă și echitabilă, centrată pe capacitatea reală de îndeplinire a cerințelor, fără adăugarea unor niveluri de detalii nerealiste. Contestatorul afirmă că prin prezenta argumentație critică libertatea de apreciere a ..., considerând că aceasta depășește limitele obiective impuse de Documentația de atribuire și consideră că, în lipsa unor cerințe clare și obiective, evaluarea poate avea loc doar în baza criteriilor de atribuire deja consacrate, iar comparația între oferte este inadmisibilă. Astfel, solicită ca evaluarea să fie realizată fără impunerea de factori sau cerințe subiective, fiecare ofertant trebuind să fie evaluat în mod clar și obiectiv. Mai arată că cerința este excesiv de detaliată, nerealistă și depășește scopul documentației. Contestatorul subliniază că cerința privind „Prezentarea informațiilor referitoare la impactul asupra mediului... NetZERO până în ....... reducerea emisiilor cu ..% până în ....” este imposibil de îndeplinit, fiind absurdă și prematură, deoarece astfel de detalii se stabilesc după realizarea proiectului tehnic. Contestatorul precizează că, suplimentar criticilor, menționează că nu a fost solicitată nicio măsură de remediere de către Subscrisă, dar că trebuie remediat modul de punctare al algoritmului de calcul, ca urmare a eliminării cerinței privind premiul internațional pentru arhitect. Contestatorul menționează că în forma inițială se acordau: - . puncte pentru participare la . proiect; - . puncte pentru . proiecte; +. dacă unul e premiat internațional (. puncte); - .. puncte pentru . proiecte; +. dacă premiat (.. puncte); - .. puncte pentru .+ proiecte; +. dacă premiat (.. puncte). Contestatorul solicită: - Eliminarea noului factor de evaluare introdus prin punctul de vedere - Păstrarea factorilor de evaluare existenți și a modului de punctare; - Remedierea modului de punctare pentru Arhitect, astfel: . proiect – . puncte; .–. proiecte – . puncte; .–. proiecte – .. puncte și .+ proiecte – .. puncte Contestatorul solicită Consiliului să oblige entitatea contractantă la eliminarea noului factor de evaluare introdus prin punctul de vedere, considerat nesolicitat și fără legătură cu criticile aduse prin contestație, la păstrarea algoritmului inițial de evaluare a ofertelor astfel cum a fost prevăzut în documentația de atribuire inițială și considerat suficient și legal inclusiv de către A.N.A.P., precum și la eliminarea criteriului privind identitatea contractelor prezentate pentru dovedirea experienței similare, Pagina 69 din 104

cu modificarea modului de repartizare a punctelor pentru arhitect, conform celor detaliate anterior. Contestatorul arată că entitatea contractantă menține integral clauza contestată, refuzând modificarea cuantumului penalității și a cazurilor de înlocuire și susține că o penalitate fixă de ...... euro, aplicată nediferențiat pentru orice înlocuire, este vădit disproporționată față de scopul legitim al asigurării stabilității echipei. Consideră că argumentul entității contractante privind necesitatea reanalizării documentelor complexe ale personalului nou propus ca justificare pentru penalitate este „aberant, profund viciat și vădit disproporționat”. În opinia contestatorului, analiza acestor documente este o sarcină administrativă normală și inerentă managementului oricărui contract de asemenea anvergură și durată, parte integrantă din responsabilitățile echipei de management de proiect a Entității contractante, care nu justifică aplicarea unei sancțiuni pecuniare. Contestatorul menționează că este nerezonabil și lipsit de fundament economic să se pretindă că efortul administrativ de analiză a unor documente complexe ar valora ...... euro, sumă care depășește orice cost administrativ rezonabil. În ceea ce privește precizarea entității contractante că „aplicarea de penalități în cuantumul prevăzut în contract este reprezentată de o sumă suficient de rezonabilă tocmai pentru a descuraja această practică de înlocuire a personalului prevăzut în ofertă”, contestatorul arată că această interpretare este „redundantă, subiectivă și artificială” și urmărește doar obținerea unor venituri financiare nejustificate. Contestatorul susține că stabilirea unei penalități de asemenea magnitudine denotă fie o „gravă eroare de apreciere”, fie intenția de a impune o sancțiune cu caracter pur punitiv, decuplată de orice prejudiciu real și cuantificabil și consideră că justificarea privind costurile și efortul asociate reanalizării documentelor este nefondată și „subliniază încă o dată caracterul disproporționat și abuziv al clauzei contractuale contestate”. Mai arată că justificarea legată de întârzieri cauzate de reanalizări se bazează pe o premisă falsă sau nesustenabilă în contextul unui management diligent. Susține că procesul de înlocuire nu implică neapărat stagnarea activităților, un prestator diligent putând asigura o tranziție lină. De

asemenea, consideră că procesul de analiză și aprobare a noului specialist de către entitatea contractantă nu trebuie să conducă la întârzieri dacă este gestionat eficient. Contestatorul menționează că „nu există niciun motiv obiectiv pentru care activitatea de proiectare sau asistență tehnică să stagneze în așteptarea acestei aprobări”. Astfel, invocarea unor întârzieri și costuri nu poate constitui un fundament valid pentru o penalitate automată și fixă de această valoare și arată că justificarea privind necesitatea protejării împotriva fluctuației personalului ignoră principiile alocării echitabile a riscurilor contractuale, această fluctuație fiind un risc inerent care trebuie asumat rezonabil de ambele părți. Contestatorul consideră inacceptabilă intenția entității contractante de a transfera integral acest risc asupra prestatorului prin clauze penale disproporționate. Subiectul invocă nevoia unui echilibru contractual: Prestatorul are obligația de a asigura personal calificat și de a înlocui experții plecați cu alții echivalenți, iar entitatea contractantă trebuie să accepte că anumite plecări sunt inevitabile și nu pot fi sancționate prin penalități excesive. Mai precizează că sancțiunea nu a avut în vedere limitarea dreptului la muncă, ci o reacție la „practici ale unor ofertanți” care, după atribuirea contractului, își schimbă personalul. Contestatorul susține că nu trebuie să plătească penalități pentru ipoteze generale și nejustificate. Având în vedere argumentele prezentate anterior, contestatorul solicită obligarea entității contractante la eliminarea penalizării fixe de ...... euro, considerată excesivă, disproporționată și necorelată cu prejudiciile reale sau impactul asupra contractului și modificarea prevederii referitoare la cazurile permise de înlocuire, astfel încât acestea să includă și situații rezonabile, precum demisia personalului propus sau dorința justificată a prestatorului de a înlocui un expert, cu menținerea nivelului de calificare. Contestatorul menționează că este de acord cu măsura de remediere propusă de entitatea contractantă în punctul său de vedere însă, consideră că această critică este soluționată doar parțial prin modificarea propusă și arată că, în contestația inițială, a indicat cu titlu exemplificativ art. ... din contract, din care trebuia eliminat termenul „execuţie”. Consideră că, pentru a avea un contract coerent și corect din punct de vedere juridic, termenul „execuţie” trebuie eliminat sau, după caz, înlocuit cu sintagma „prestare de servicii” din întregul contract, astfel încât să nu fie periclitat conținutul și scopul contractului de proiectare. Contestatorul menționează în continuare, tot cu titlu exemplificativ, alte clauze din care solicită eliminarea termenului „execuţie”, în speranța că Entitatea contractantă va remedia complet această problemă: Pagina 71 din 104

- Clauza ....: „Achizitorul are dreptul sa examineze, inspecteze, masoare, controleze, testeze materialele si sa verifice/evalueze starea tehnica a materialelor puse in opera, calitatea prestării serviciilor si a execuţiei lucrărilor in orice zona/ locaţie si sa stabileasca conformitatea lor cu specificaţiile tehnice si sa intocmeasca procese verbale de recepţie a prestarii/executiei serviciilor/ lucrărilor executate.” - Clauza ......: „Supervizorul va avea responsabilităţile prevăzute în Contract, inclusiv de a superviza şi inspecta serviciile/lucrările şi de a testa şi examina materialele folosite şi calitatea proiectării şi/sau execuţiei. Cu excepţia cazurilor expres prevăzute în Contract, Supervizorul nu va fi autorizat să-. elibereze pe Prestator de oricare din obligaţiile sale prevăzute în Contract.” - Clauza ......: „Supervizorul, inclusiv reprezentantul acestuia, este singurul autorizat să emită Ordine Administrative către Prestator, inclusiv cu documente suplimentare şi instrucţiuni necesare pentru proiectarea şi executarea corespunzătoare şi adecvată a Serviciilor/Lucrărilor şi remedierea oricăror defecţiuni. Pentru evitarea oricărui dubiu, dispoziţiile de şantier emise de către proiectantul Lucrărilor vor fi implementate numai după ce (şi dacă) sunt incluse într-un Ordin Administrativ emis de către Supervizor.” Concluzionând, contestatorul învederează Consiliului că măsura de remediere este doar parțială și solicită obligarea entității contractante la eliminarea sau, după caz, înlocuirea termenului „execuţie” din întregul contract, pentru asigurarea rigurozității și clarității conținutului contractual. Contestatorul menționează că își menține integral criticile formulate în contestație cu privire la clauza din modelul de contract, aferentă punctului de vedere al ..., referitor la „Durata contractului”. Contestatorul susține că entitatea contractantă refuză în mod nejustificat să modifice clauza contractuală astfel încât să reflecte succesiunea logică și legală a etapelor de proiectare și autorizare, în special dependența elaborării proiectului tehnic de execuție (PTE) de obținerea prealabilă a autorizației de construire (AC), emisă în baza documentației tehnice pentru obținerea autorizației de construire (DTAC). Contestatorul arată că justificarea oferită de ..., care invocă conținutul devizului general conform HG .../...., este irelevantă și reflectă o interpretare eronată a fluxului procedural și precizează că devizul general este fundamentat inițial în cadrul DTAC tocmai pentru obținerea AC și stabilirea valorii estimate a investiției, iar elaborarea PTE nu poate

începe înainte de obținerea AC, întrucât aceasta poate impune condiții ce influențează proiectul tehnic. Contestatorul consideră că menținerea clauzei . în forma actuală, care nu delimitează termenele de prestare de durata procedurilor administrative de autorizare aflate în afara controlului prestatorului, și condiționează termenul de predare a PTE doar de aprobarea ..., fără a menționa necesitatea obținerii prealabile a AC, creează o incongruență procedurală și expune Prestatorul în mod inechitabil riscului de penalizare pentru întârzieri care nu îi sunt imputabile. Concluzionând, contestatorul solicită Consiliului să constate caracterul nelegal și nefundamentat al poziției entității contractante și să dispună modificarea clauzei . din contract conform propunerilor formulate în Contestație, prin introducerea unor dispoziții care să limiteze răspunderea Prestatorului la activitățile aflate sub controlul său direct, și să condiționeze explicit începerea termenului de elaborare a PTE de obținerea autorizației de construire. Contestatorul susține că se mențin criticile formulate în contestație referitoare la clauza privind penalitățile de întârziere. Lipsa unei plafonări pentru penalitățile de întârziere (stabilite la .,..% pe zi din valoarea serviciilor neîndeplinite) constituie o clauză abuzivă și disproporționată, expunând prestatorul unui risc economic major și imprevizibil, contrar principiilor echilibrului contractual și proporționalității. Contestatorul consideră argumentul ... privind reciprocitatea penalităților irelevant pentru analiza proporționalității clauzei. Acesta susține că faptul că entitatea contractantă ar fi supusă unor penalități pentru întârzieri la plată nu justifică răspunderea nelimitată a prestatorului pentru întârzierile în execuție. Proporționalitatea se analizează raportat la obligația specifică și la prejudiciul potențial rezonabil asociat acelei obligații. De asemenea, contestatorul arată că susținerea ... privind neplafonarea penalităților ca "măsură de protecție" în contractele de mare valoare este nefondată și contravine practicilor contractuale echitabile și prevederilor Codului Civil privind clauzele penale (art. .... (.) lit. a). Protecția intereselor entității contractante se poate realiza prin mecanisme rezonabile, precum un plafon procentual adecvat din valoarea contractului, și nu prin clauze cu potențial ruinător pentru partenerul contractual. Contestatorul subliniază că neplafonarea penalităților transformă clauza penală dintr-un mecanism compensatoriu într-unul speculativ și disproporționat. De asemenea, evidențiază caracterul disproporționat și inechitabil al clauzei, având în vedere că entitatea contractantă dorește penalizarea neplafonată a Prestatorului pentru "neîndeplinirea obligațiilor asumate", inclusiv pentru neîndeplinirea oricărei obligații, ceea ce amplifică riscul ca prestatorul să fie penalizat cu sume neplafonate. Concluzionând, contestatorul solicită Consiliului să constate caracterul Pagina 73 din 104

nelegal și abuziv al clauzei ...., în special din cauza lipsei unei plafonări, și să oblige entitatea contractantă la modificarea acesteia prin introducerea unui plafon maxim rezonabil al penalităților de întârziere, conform celor solicitate în contestație. Contestatorul își menține criticile referitoare la clauzele de reziliere din contract, în special la articolele ...... lit. h) și m) și ......, care rămân nemodificate conform solicitărilor sale și argumentează că refuzul ... de a introduce obligația notificării prealabile și acordarea unui termen rezonabil de remediere încalcă principiile bunei-credințe și echității contractuale, precum și prevederile legale privind rezilierea. Contestatorul subliniază că, pentru a funcționa corect, instituția rezilierii trebuie să includă notificarea prealabilă, care să pună debitorul în întârziere și acordarea unui termen de remediere adecvat. Lipsa acestor prevederi esențiale în contractul propus de ... deschide posibilitatea unei rezilieri intempestive și abuzive, fără garanțiile procedurale minime prevăzute de lege. Contestatorul respinge justificarea ... privind existența altor măsuri punitive prealabile, argumentând că acestea nu pot înlocui cerințele legale privind notificarea și remedierea. De asemenea, consideră că refuzul de a extinde dreptul prestatorului de a solicita rezilierea în cazul încălcării altor obligații esențiale ale achizitorului, în afară de neplata prețului, creează un dezechilibru contractual și îl plasează pe prestator într-o poziție inferioară. Contestatorul solicită Consiliului să constate caracterul nelegal și/sau abuziv al clauzelor menținute de entitatea contractantă și să oblige la modificarea acestora, astfel încât să fie introdusă obligația notificării prealabile și acordarea unui termen de remediere înainte de rezilierea de către achizitor și să fie extinse cazurile în care prestatorul poate solicita rezilierea, pentru orice încălcare semnificativă a obligațiilor de către achizitor. Contestatorul respinge în totalitate poziția ... cu privire la clauza .... din contract referitoare la suspendarea acestuia și își menține criticile formulate în contestație și argumentează că refuzul ... de a reglementa clar și echitabil condițiile suspendării contractului, în special prin

stabilirea unei durate maxime a perioadelor de suspendare și prin prevederea unui mecanism de compensare a costurilor indirecte suportate de Prestator în caz de suspendare prelungită, creează un dezechilibru contractual major și expune Prestatorul unui risc economic inacceptabil. Contestatorul consideră că acceptarea unei suspendări pe o durată nedeterminată este nerezonabilă și plasează o sarcină disproporționată asupra prestatorului. De asemenea, contestatorul respinge refuzul ... de a compensa costurile indirecte suportate de Prestator în cazul unei suspendări prelungite, considerându-l nefondat și inechitabil și susține că prestatorul nu poate fi obligat să suporte costurile generate de suspendarea nedeterminată a contractului, care nu îi este imputabilă. Contestatorul solicită Consiliului să constate caracterul nelegal și/sau abuziv al clauzei .... în forma actuală și să oblige ... la modificarea acesteia prin introducerea unui termen maxim cumulativ pentru suspendare și a dreptului prestatorului la compensarea costurilor indirecte generate de suspendările ce depășesc .. de zile calendaristice. De asemenea, contestatorul adaugă că este de acord cu măsurile de remediere propuse, cu condiția ca acestea să fie făcute publice de către entitatea contractantă. În caz contrar, solicită Consiliului ca măsurile de remediere să fie publicate înainte de soluționarea contestației, iar, în subsidiar, dacă ... refuză publicarea, să fie obligată să o facă prin decizia CNSC. Contestatorul mai solicită corectarea algoritmului de calcul, subliniind că nu este de acord cu noul mod de calcul și cu noul factor de evaluare introdus. Prin adresa nr. ....../.........., înregistrată la Consiliu cu nr. ...../.........., ... SRL, în urma cererii de intervenție a ...., formulează concluzii scrise prin care solicită respingerea ei și admiterea contestației, pentru următoarele motive: Contestatorul susține că intervenția accesorie a .... este lipsită de interes, neavenită și fără obiect și precizează că entitatea contractantă a remediat o parte din neregulile semnalate, ceea ce reprezintă o recunoaștere a criticilor aduse. În acest context, intervenția .... este considerată fără fundament, întrucât se referă la o documentație de atribuire care a fost deja modificată de către entitatea contractantă. Contestatorul menționează că intervenientul aduce în atenția Consiliului detalii nesemnificative și aspecte secundare, care nu au relevanță pentru soluționarea contestației, și care nu schimbă solicitările din contestație și consideră că este o încercare de a susține cerințele nelegale ale documentației de atribuire inițiale. Contestatorul afirmă că demersul intervenientului este nejustificat și deficitar, având în vedere că aceasta nu adresează toate motivele de contestare și sugerează indirect că documentația de atribuire ar trebui corectată, conform solicitărilor din contestație. Pagina 75 din 104

Contestatorul susține că cerința privind experiența profesională specifică impusă de entitatea contractantă, conform fișei de dale a factorului de evaluare nr. ., a condus la o restrângere nejustificată a concurenței. Entitatea contractantă solicita experiență similară identică pentru experții cheie, precum manager de proiect, arhitect cu drept de semnătură și Inginer instalații pentru construcții IIVAC. Contestatorul precizează că, deși există o marjă de apreciere, cerințele impuse de entitatea contractantă sunt restrictive și nejustificate. De asemenea, susține că intervenientul încearcă să inducă în eroare Consiliul, făcând trimitere la extrase care nu sunt relevante pentru criticile sale. Contestatorul menționează că dispozițiile legale permit impunerea cerințelor referitoare la experiența personalului, dar că acest lucru nu justifică impunerea unor cerințe restrictive. În acest sens, arată că intervenientul face referire la articole din instrucțiunea nr. ./...., dar ignoră intenționat categoria de importanță a construcțiilor și tipul exact de construcție solicitat în cadrul factorului de evaluare. Contestatorul consideră că acest factor de evaluare impune existența unei experiențe identice cu obiectul contractului, ceea ce este evident, având în vedere cerințele specifice ale entității contractante. În continuare, contestatorul face referire la faptul că intervenientul, ...., încearcă să protejeze documentația de atribuire pe care o consideră legală, deși măsurile de remediere ale entității contractante au fost deja luate, eliminând solicitarea de experiență identică și înlocuind-o cu cerințe mai largi. Contestatorul arată că intervenientul se folosește de statutul său de operator internațional pentru a restrânge concurența națională, ceea ce reprezintă o practică nelegală. În opinia contestatorului, intervenientul ignoră realitățile pieței locale și cere o experiență specifică care exclude în mod arbitrar operatorii economici naționali, care au experiența necesară pentru a îndeplini cerințele contractului. Contestatorul susține că principiul proporționalității nu este respectat în cazul cerințelor impuse de intervenientă, iar numărul de contracte solicitate este nejustificat. De asemenea, menționează că intervenientul încalcă principiul asigurării unei concurențe efective,

deoarece cerințele impuse nu reflectă realitatea pieței și subliniază că scopul contestației sale nu este de a obține un avantaj, ci de a participa într-o procedură corectă și legală, fără ca interesele unui operator economic să denatureze procesul de achiziție publică. În final, contestatorul precizează că intervenientul susține un număr excesiv de contracte pentru a obține punctajul maxim, iar acest lucru nu este justificat nici legal, nici operațional și consideră că soluția propusă de intervenient de a menține cerințele restrictive este nerealistă și nu reflectă corect scopul procedurii de achiziție publică. Contestatorul susține că cerința din fişa de date, secţiunea II.... „Criterii de atribuire”, care solicita ca managerul de proiect/coordonator contract/șef proiect să dovedească faptul că are studii superioare finalizate cu diplomă de licență în domeniul construcțiilor civile, era restrictivă și nejustificată. În acest context, precizează că entitatea contractantă a remediat această cerință prin măsurile dispuse, respectiv prin eliminarea cerinței privind studiile și corectarea detaliilor privind algoritmul de calcul. Astfel, experiența necesară pentru ocuparea funcției de managerul de proiect/coordonator contract/șef proiect a fost modificată, fiind stabilită ca minim . ani de experiență generală. De asemenea, persoana va trebui să dovedească faptul că a deținut calitatea de manager proiect/director proiect/coordonator contract/șef proiect sau o poziție similară, demonstrând participarea în proiectarea de documentații tehnico-economice la nivelul stadiului de fezabilitate sau proiectului tehnic de execuție pentru construcții de importanță deosebită, conform reglementărilor naționale sau echivalentului acestora din țara de rezidență. Contestatorul subliniază că această modificare a cerințelor este relevantă și corectă, considerând că argumentațiile intervenientei, care susținea necesitatea studiilor exclusiv în domeniul construcțiilor civile, sunt de prisos, având în vedere recunoașterea de către entitatea contractantă că necesitățile proiectului pot fi îndeplinite și de o persoană cu experiență generală de minim . ani. Referitor la cerința din fişa de date, secţiunea II.... „Criterii de atribuire”, privind acordarea punctajului suplimentar pentru arhitectul cu drept de semnătură, contestatorul consideră că aceasta era discriminatorie și irelevantă. Astfel, contestatorul precizează că, prin punctul de vedere formulat, entitatea contractantă a eliminat această cerință, care prevedea acordarea a . puncte suplimentare dacă cel puțin unul dintre proiecte era premiat internațional. Contestatorul arată că intervenientul susținea că aceste cerințe nu ar fi pentru o evaluare minimă, ci că îndeplinirea lor ar contribui la obținerea unui punctaj maxim, iar obținerea unui punctaj maxim nu era necesară pentru subscrisa. De asemenea, contestatorul subliniază că cerința ca arhitectul să dețină un premiu internațional pentru a obține puncte suplimentare este subiectivă și disproporționată, iar eliminarea acesteia de către Pagina 77 din 104

entitatea contractantă este justificată. Astfel, entitatea contractantă a corectat cerințele, menționând că arhitectul cu drept de semnătură trebuie să dovedească participarea în proiecte de construcții care se încadrează cel puțin în categoria D – construcții de importanță deosebită, conform HG .../.... (sau echivalentul acestei categorii din țara de rezidență), din care cel puțin un proiect să fie pentru terminal de pasageri pentru aeroporturi de interes național. Cu privire la cerința referitoare la inginerul proiectant HVAC, contestatorul susține că entitatea contractantă a corectat cerința privind experiența profesională specifică, acordând . puncte pentru specializarea „instalații pentru construcții” sau similar, pentru proiectarea instalațiilor HVAC (termice, ventilare, climatizare). Contestatorul precizează că, în urma modificării cerințelor, experiența inginerului va trebui să fie demonstrată prin participarea la proiecte care presupun elaborarea de documentații tehnico-economice la nivel de ... pentru construcții care se încadrează cel puțin în categoria B – construcții de importanță deosebită, conform reglementărilor naționale sau echivalentului acestora din țara de rezidență, din care cel puțin un proiect să fie pentru terminal de pasageri pentru aeroporturi de interes național, pentru care s-au proiectat sisteme HVAC. Contestatorul consideră că cerința inițială privind inginerul proiectant HVAC era mult prea restrictivă, iar măsura de relaxare luată de entitatea contractantă este justificată, demonstrând că nu este necesar un criteriu atât de strict, având în vedere că entitatea contractantă a recunoscut că cerințele actuale sunt suficiente pentru îndeplinirea nevoilor contractului. Contestatorul mai subliniază că orice încercare de justificare a cerinței inițiale de către intervenientă este derizorie, având în vedere ”relaxarea” cerinței de către entitatea contractantă. Contestatorul susține că cerința referitoare la personalul solicitat în cadrul documentației de atribuire, respectiv în caietul de sarcini, este restrictivă. Astfel, consideră că interdicția de a cumula funcțiile, în lipsa unei justificări tehnice și obiective, reprezintă o restricție disproporționată și nelegală. Contestatorul arată că multe dintre aceste

funcții pot fi îndeplinite de persoane cu expertiză multidisciplinară, iar excluderea acestora conduce la o limitare nejustificată a concurenței. Contestatorul menționează că intervenientul .... afirmă că funcțiile respective nu pot fi îndeplinite satisfăcător de un specialist multidisciplinar, însă nu aduce argumente și nu probează această susținere. Simpla enumerare a atribuțiilor nu echivalează, în opinia contestatorului, cu o justificare pentru care aceste sarcini nu ar putea fi îndeplinite de o persoană cu expertiză multiplă. De asemenea, arată că intervenientul nu ia în considerare impactul financiar al utilizării mai multor specialiști, mai ales în lipsa unei demonstrații privind volumul de muncă și complexitatea proiectului, care să justifice necesitatea unui specialist distinct pentru fiecare sarcină. Contestatorul precizează că, într-o altă procedură de atribuire, respectiv pentru reconstrucția și extinderea terminalului aeroportului din Wroclaw, au fost solicitați exact aceiași specialiști, ceea ce demonstrează că este posibilă executarea unui astfel de proiect cu personal specializat similar. Contestatorul acuză intervenientul că, în încercarea de a restrânge concurența și de a-și asigura șansele de câștig în procedura curentă, invocă drept regulă generală particularități ale unei proceduri câștigate anterior în Polonia, care nu sunt relevante în prezenta procedură. Contestatorul consideră ca cererea de intervenție este lipsită de argumente și menționează că intervenientul nu prezintă concret motivul și interesul actual pentru care cererea sa de intervenție ar trebui admisă și omite să ia în considerare măsurile de remediere deja dispuse de entitatea contractantă, care, în opinia sa, golesc de conținut întreaga argumentație formulată în cererea de intervenție. Contestatorul solicită respingerea cererii de intervenție formulate de operatorul economic ...., ca fiind lipsită de interes, neavenită și lipsită de obiect, iar pe fond, ca neîntemeiată. ... SRL a constituit cauțiunea în sumă de .......,.. lei, conform art. ..¹ alin. (.) din Legea nr. .../...., fiind depusă la dosar recipisa de consemnare nr. ........./., eliberată de CEC BANK SA, Sucursala ..., la data de .........., fiind transmisă prin adresa înregistrată la Consiliu cu nr. ...../........... Din analiza susținerilor părților și a documentelor existente la dosarul cauzei, Consiliul reține cele ce urmează: ... ... SA, în calitate de entitate contractantă, a organizat o licitație deschisă, derulată online, în vederea atribuirii contractului de achiziție publică având ca obiect «...», cod CPV ........-., prin publicarea în SEAP a anunțul de participare CN......./.........., stabilind termenul limită de depunere a ofertelor pentru .........., valoarea estimată, fără Pagina 79 din 104

TVA, ...........,.. lei, și criteriul de atribuire „cel mai bun raport calitate – preț”, având următorii factori de evaluare: - „Prețul ofertei” – pondere ..%; - „Experiența profesională specifică a Managerului de proiect” – pondere ..%; - „Experiența profesională specifică a arhitectului cu drept de semnătură OAR, sau Ordinul Arhitecților din țara de origine” – pondere .. %; - „Experiența profesională specifică a inginerului CFDP specialitatea drumuri și poduri, sau similar” – pondere ..%; - „Experiența profesională specifică a inginerului specializarea "instalații pentru construcții", sau similar, pentru proiectarea instalațiilor HVAC (termice, ventilare, climatizare)” – pondere ..%. Nemulțumit de anumite prevederi ale documentației de atribuire, ... SRL a formulat prezenta contestație, criticând modalitatea de acordare a punctajelor pentru experți și anumite clauze contractuale și solicitând cele menționate în partea introductivă a deciziei. În cauza care formează obiectul prezentului dosar, ... a depus o cerere de intervenție, transmisă la Consiliu pe cale electronică, prin e- mail, în data de .........., înregistrată la CNSC sub nr. ...../.........., care prezintă natura juridică a unei cereri de intervenție accesorie deoarece susține menținerea cerințelor din documentaţia de atribuire cu privire la aplicarea factorilor de evoluare referitori la experți și a cerințelor impuse în caietul de sarcini în legătură cu aceștia, fără a solicita desființarea vreunui act emis de entitatea contractantă, motiv pentru care Consiliul califică cererea de intervenție drept cerere de intervenție accesorie formulată în favoarea autorității contractante. În raport de dispozițiile art. .. alin. (.) din Legea nr. .../...., care stipulează că „Până la soluționarea contestației de către Consiliu, operatorii economici interesați să participe la procedura de atribuire, respectiv, după caz, operatorii economici participanți la procedura de atribuire pot formula cerere de intervenție voluntară în litigiu, potrivit prevederilor Legii nr. .../.... privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare, în termen de .. zile de la data

publicării în SEAP a contestației (...).” și având în vedere faptul că, la data de .........., entitatea contractantă a publicat în SEAP contestația depusă de ... SRL, Consiliul constată că cererea de intervenție este formulată și transmisă în cadrul termenului legal. Având în vedere dispozițiile art. .. alin. (.) și art. .. din Legea nr. .../...., coroborate cu prevederile art. .. alin. (.), art. .., art. .. și art. .. din Codul de procedură civilă, Consiliul, constatând că ... este operator economic interesat să participe la procedura de atribuire, admite, în principiu, cererea de intervenție, astfel cum a fost calificată iar, în conformitate cu art. .. din Codul de procedură civilă, coroborat cu cele ale art. .. din Legea nr. .../...., va analiza cererea de intervenție a acestuia împreună cu contestația formulată de ... SRL. Față de cele reținute anterior, excepția invocată de contestator privind lipsa de interes a intervenientului în formularea cererii de intervenție va fi respinsă, în timp ce excepțiile neavenirii și a rămânerii fără obiect a acesteia, invocate de contestator, vor fi analizate împreună cu contestația, acestea aflându-se în strânsă legătură cu criticile formulate de ... SRL. Procedând la analiza contestației, Consiliul constată nemulțumirea autorului contestației de anumite prevederi ale documentației de atribuire, respectiv ale caietului de sarcini (contestatoarea formulând critici care vizează cerințe impuse experților solicitați), ale celor . factori de evaluare referitori la experți și ale modelului de contract (clauzele contractuale .., ..., ., .., ...... și ....). Ca o chestiune prealabilă, dată fiind natura litigiului, actul atacat și solicitările adresate Consiliului cu privire la el, acesta reține necesitatea examinării contestației primită prin raportare la următoarele dispoziții ale legislației privind achizițiile publice: - art. .. alin. (..) din HG nr. .../....: „Caietul de sarcini conţine, în mod obligatoriu, specificaţii tehnice care reprezintă cerinţe, prescripţii, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, în aşa manieră încât să corespundă necesităţii entităţii contractante” - art. ... alin. (.) din Legea nr. ../....: „Entitatea contractantă are obligaţia de a elabora documentaţia de atribuire care conţine toate informaţiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă şi precisă cu privire la cerinţele achiziţiei sectoriale, obiectul contractului şi modul de desfăşurare a procedurii de atribuire.” - art. ... alin. (.) și (.) din Legea nr. ../....: „(.) Specificaţiile tehnice sunt stabilite prin documentaţia de atribuire şi definesc caracteristicile solicitate privind lucrarea, serviciul sau produsele care fac obiectul achiziţiei. (.) Caracteristicile prevăzute la alin. (.) pot de asemenea să vizeze procesul sau metoda specifică de execuţie a lucrărilor, fabricaţie a produselor sau prestare a serviciilor solicitate ori un proces specific Pagina 81 din 104

pentru un alt stadiu al ciclului de viaţă al acestora, chiar dacă aceste elemente nu fac parte din conţinutul material al produselor, lucrărilor sau serviciilor care urmează să fie achiziţionate, dar cu condiţia ca aceste caracteristici să aibă legătură cu obiectul contractului sectorial/acordului-cadru şi să fie proporţionale prin raportare la valoarea şi obiectivele acestuia.” Așadar, regula o reprezintă situația în care necesitatea sau oportunitatea achiziționării la un anumit nivel de performanță, precum și caracteristicile tehnice impuse, sunt stabilite de fiecare entitate contractantă în parte, în funcție de necesitățile obiective și prioritățile comunicate de compartimentele din cadrul autorității contractante [art. . alin. (.) lit. b) și art. .. alin. (.) lit. a) din HG nr. .../....]. Singura limitare a acestui drept al entității contractante este determinată de introducerea unor obstacole nejustificate faţă de asigurarea unei concurenţe efective între operatorii economici, în sfera unei astfel de posibilități aflându-se și situația impunerii de către entitate a unor specificații și condiții care nu au legătură cu nevoia sa de achiziție. În consecință, pentru a cenzura caracteristicile tehnice stabilite de entitatea contractantă, așa cum solicită petentele în prezenta cauza, este necesară stabilirea existenței, prin ele, a unor condiții restrictive, nejustificate și nelegale ce pot împiedica o concurență efectivă între operatorii economici, precum și a existenței unor specificații care nu contribuie la descrierea, în mod obiectiv, a produselor astfel încât să corespundă necesității entității. Prin urmare, contestatoarea, în susținerea demersul ei la Consiliu, are obligația de a proba caracterul restrictiv al cerințelor criticate, prin prezentarea unor mijloace de probă pertinente și concludente, fiind pe deplin aplicabile în acest caz prevederile art. ... din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege”. Raționamentul se circumscrie faptului că nu se regăsesc în legislația achizițiilor publice prevederi care să permită operatorilor economici să ceară modificarea documentației de atribuire și, cu atât mai mult, să

oblige entitatea contractantă să modifice documentația de atribuire după cum solicită fiecare operator economic care apreciază că este necorespunzător întocmită, doar pe considerentul neplierii cerințelor entității pe soluțiile pe care le poate oferi respectivul ofertant Astfel fiind, entitatea contractantă nu are vreo obligație legală de a modifica documentația de atribuire după voința operatorului economic care a formulat contestație, iar Consiliul nu o poate obliga la o astfel de conduită, decât în măsura în care se face dovada încălcării reale și obiective a dispozițiilor legale ce împiedică restrângerea nejustificată a concurenței. Acestei obligații a unui contestator, de a face proba afirmațiilor sale, îi corespunde obligația entității contractante de a proba și justifica oportunitatea conținutului caietului de sarcini, respectiv faptul că el descrie obiectul achiziției, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesității sale, orice abatere de la acest scop putând fi cenzurată. În consecință, în evaluarea temeiniciei cererilor adresate Consiliului, acesta va avea în vedere faptul că ele trebuie justificate și probate obiectiv, cu dovada fermă a caracterului restrictiv/nelegal, simpla pretindere a necesității modificării lor și simpla afirmație că restricționează concurența/nu respectă dispozițiile legale nefiind suficiente pentru a conchide asupra nelegalității actului atacat. În egală măsură, în stabilirea legalității actului atacat al entității contractante va fi avută în vedere și proba pe care entitatea o realizează cu privire la legătura obiectivă de cauzalitate și dependența dintre specificația criticată și nevoia sa de achiziție. Procedând la analiza contestației, Consiliul reține că, urmare a depunerii contestației, entitatea contractantă a achiesat la mai multe critici ale contestatarei, prin intermediul punctului de vedere înregistrat la Consiliu cu nr. ...../.........., aceasta exprimându-și acordul de a lua măsuri de remediere în acest sens. Contestatoarea, prin Concluziile scrise înregistrate la Consiliu cu nr. ...../.........., a menționat că este de acord cu aceste măsuri de remediere, cu condiția publicării lor în SEAP. Având în vedere că, în .........., entitatea contractată a publicat în SEAP, prin Clarificarea din oficiu nr. .... din data .........., măsurile de remediere la care a achiesat prin punctul de vedere, Consiliul va respinge ca rămase fără obiect criticile formulate de contestator la pct. ..., ..., ..., ... din contestație. Cu privire la celelalte critici, la care entitatea contractantă nu a achiesat, înțelegând să mențină cerințele criticate, Consiliul constată următoarele: O primă critică vizează cerința caietului de sarcini de a nominaliza patru experți separați pentru pozițiile „arhitect/inginer fluxuri de pasageri/bagaje”, „inginer IT și automatizare pentru sisteme Check- Pagina 83 din 104

in/securitate/HBS”, „specialist zone comerciale”, „specialist siguranță aeroportuară”, contestatorul susținând că multe dintre aceste roluri pot fi îndeplinite de persoane cu expertiză multidisciplinară, iar excluderea acestora conduce la limitarea concurenței în mod vădit nejustificat. Autorul contestației susține că entitatea contractantă nu a prezentat nicio justificare tehnică obiectivă și cuantificabilă care să demonstreze necesitatea absolută ca aceste patru roluri să fie îndeplinite exclusiv de persoane diferite pe întreaga durată a contractului. În legătură cu această critică, contestatorul solicită obligarea autorității contractante la modificarea caietului de sarcini în sensul: - eliminării interdicției de a cumula funcțiile specificate şi permiterea ca un expert să poată acoperi unul sau mai multe dintre rolurile solicitate, - precizarea clară a modalităților acceptate de demonstrare a experienței, funcția deținută potrivit COR, studiile și atestările pe care trebuie să le dețină specialiștii solicitați, şi - reformularea cerinței într-o manieră flexibilă şi proporțională cu natura contractului. În replică, entitatea contractantă a luat măsuri de remediere, în sensul reformulării cerințelor din caietul de sarcini cu privire la experții în discuție, prin detalierea cerințelor pentru fiecare expert în parte, corectând în acest sens caietul de sarcini cu privire la expertul/specialistul proiectare fluxuri, expertul/specialistul pentru sisteme procesare bagaje HBS, specialist pentru zonele comerciale și specialistul siguranța aeroportuară, menținând însă cerința impusă ofertanților de a avea câte un expert pentru fiecare specializare cerută. Menținerea acestei cerințe a fost justificată de entitate, în principiu, de complexitatea și valoarea proiectului, fiecare expert din echipă fiind necesar să fie profesionist și să aibă cunoștințe aprofundate în domeniul pentru care este pregătit, susținând că astfel „(...) se minimizează riscul pentru entitatea contractantă de a avea experți care îndeplinesc simultan mai multe activități, dar care nu sunt specializați pe niciuna, întrucât omiterea unor detalii aparent minore la proiectarea unui terminal aeroportuar se traduc în exploatare greoaie sau imposibilă (pot

apărea cazuri în care fluxurile sunt nefuncționale, sistemele de benzi bagaje nu funcționează corespunzător, sistemele care integrează diverse funcțiuni ale aeroporturilor sunt disfuncționale şi apar întârzieri pentru pasageri şi aeronave, sau este periclitată securitatea pasagerilor şi/sau a aeronavei). Interesul entității contractante, prin menținerea acestei cerințe de a avea specialiști separați pentru fiecare specializare, este, având în vedere experiențele din contractele derulate anterior, de a beneficia de o echipă de proiectare în care fiecare membru al echipei să fie cât mai competent posibil pe propria specializare şi, pe cât posibil să nu fie necesar ca, în cazul unei suprapuneri a activităților îndeplinite de aceeași persoană, să se ajungă la întârzieri în conceperea proiectului sau, să nu fie acoperite toate aspectele punctuale specifice unei specializări anume (spre ex.: pentru un sistem HBS sunt necesare cunoștințe multiple integrate şi complexe, nu doar de manevrare a bagajelor, ci şi aspecte legate de securitate etc. şi trebuie să țină cont de multiple detalii funcționale ale sistemelor, prin urmare, nu are cum să fie profesionist în alt domeniu decât al său, care deja este complex şi necesită o înaltă specializare). Prin urmare, prin cerința specifică de a avea specialiști diferiți pentru multitudinea de discipline necesare proiectării unui aeroport, Entitatea Contractantă se asigură că sunt acoperite corespunzător toate detaliile necesare unui terminal aeroportuar modern şi funcțional, conform cerințelor din Caietul de Sarcini.” Contestatarul consideră că măsurile de remediere adoptate de entitatea contractantă sunt insuficiente, cumularea funcțiilor rămânând o măsură disproporționată față de scopul declarat, respectiv asigurarea calității și minimizarea riscurilor. În analizarea acestei critici, Consiliul reține că în cadrul caietului de sarcini, așa cum a fost acesta modificat ca urmare a măsurilor de remediere adoptate de entitate (Clarificarea din oficiu nr. .... din data .........., publicată în SEAP în ..........), se regăsesc următoarele informații la secțiunea „Personal şi dotări tehnice”: „Pentru îndeplinirea obligațiilor ofertanții trebuie să probeze deținerea de personal specializat, autorizat și/sau certificat, conform legislației în vigoare, pentru toate activitățile în funcție de fazele de proiectare şi execuție şi specificul acțiunilor fără a se limita la: (...) Expert/Specialist - pentru proiectare fluxuri aeroportuare - absolvent cu studii superioare Va fi responsabil de îndeplinirea următoarelor activități și nu numai: • Proiectare fluxuri aeroportuare (de pasageri/bagaje/vehicule/cargo) pe parcursul elaborării Conceptului, a DTAC, a proiectului tehnic de execuție și acordarea de asistență tehnică pe perioada de execuție; • Urmărirea respectării execuției lucrărilor conform proiectului tehnic de execuție; Pagina 85 din 104

• Va dovedi ca are experiență generală de min. . ani, dovedită prin prezentarea de documente justificative (document/recomandare semnată de angajator/beneficiar din care rezultă experiența); • Va dovedi participarea în calitate de Expert/Specialist - pentru proiectare fluxuri aeroportuare (de pasageri/bagaje/ vehicule/cargo) în proiectarea minim a unui proiect care să fi presupus elaborarea de documentații tehnico-economice la nivel de ... pentru construcții care se încadrează cel puțin în categoria B — construcții de importanță deosebită, conform HG .../.... (sau echivalentul acestei categorii din ţara de rezidență) din care cel puțin un proiect să fie pentru terminal de pasageri pentru aeroporturi de interes național; • Pentru personalul nerezident se pot prezenta documente similare corespunzătoare pentru studiile absolvite (diploma/atestat) și pentru specializare/ experiența generală (document/recomandare semnată de angajator/beneficiar din care rezultă experiența) însoțite de traducerea lor în limba română de către un traducător autorizat. (...) Expert/specialist pentru sisteme procesare bagaje HBS Va fi responsabil de îndeplinirea următoarelor activități și nu numai: • proiectare pentru sisteme de procesare bagaje HBS pe parcursul elaborării Conceptului, a DTAC, a proiectului tehnic de execuție și acordarea de asistență tehnică pe perioada de execuție; • Urmărirea respectării execuției lucrărilor conform proiectului tehnic de execuție; • Va dovedi ca are studii superioare; • Va dovedi ca are experiență generală în domeniul studiilor de min. . ani,

dovedită

prin

prezentarea

de

documente

justificative (document/recomandare semnata de angajator/beneficiar din care rezultă experiența); • Va dovedi participarea la proiectarea minim a unui proiect (care a fost executat sau este în curs de execuție) în cadrul căruia să fi deținut poziția expert/ specialist proiectare sisteme procesare bagaje (minim un sistem HBS- sistem integrat de prelucrare bagaje de cala pe fluxul de Plecare) şi care să fi presupus elaborarea de documentații tehnico-economice la nivel de ... (PTE); • Pentru personalul nerezident se pot prezenta documente similare corespunzătoare pentru studiile absolvite (diploma/atestat) și pentru specializare/ experiența generală (document/recomandare semnata de

angajator/beneficiar din care rezultă experiența) însoțite de traducerea lor în limba română de către un traducător autorizat. Inginer

IT

și

automatizări

pentru

sisteme

check- in/Securitate/HBS Va fi responsabil de îndeplinirea următoarelor activități si nu numai: • proiectare IT și automatizări pentru sisteme check-in/ Securitate/HBS pe parcursul elaborării Conceptului, a DTAC, a proiectului tehnic de execuție și acordarea de asistență tehnică pe perioada de execuție; • Urmărirea respectării execuției lucrărilor conform proiectului tehnic de execuție; • Va dovedi că are studii superioare; • Va dovedi ca are experiență profesională de min. . ani, dovedită prin prezentarea de documente justificative; • Va dovedi participarea la proiectarea minim a unui proiect (care a fost executat sau este în curs de execuție) în cadrul căruia să fi deținut poziția de Inginer IT și automatizări pentru sisteme check-in/Securitate/HBS şi care să fi presupus elaborarea de documentații tehnico-economice la nivel de ... (PTE); • Pentru personalul nerezident se pot prezenta documente similare corespunzătoare (diplome/autorizații/atestări ş.a.) însoțite de traducerea lor în limba română de către un traducător autorizat. Specialist pentru zonele comerciale Va fi responsabil de îndeplinirea următoarelor activități și nu numai: • Va propune integrarea spatiilor comerciale în terminal, propune soluții pentru panotajul publicitar, propune soluții pentru fluxul furnizorilor și depozitarea mărfurilor pe parcursul elaborării Conceptului și a proiectului tehnic de execuție și acordarea de asistentă tehnică pe perioada de execuție; • Urmărirea respectării execuției lucrărilor conform proiectului tehnic de execuție; • Va dovedi ca are studii superioare; • Va dovedi ca are experiență generală în domeniul studiilor de min. . ani,

dovedită

prin

prezentarea

de

documente

justificative (document/recomandare semnata de angajator/beneficiar din care rezultă experiența); • Va dovedi participarea la proiectarea minim a unui proiect (care a fost executat sau este în curs de execuție) în cadrul căruia să fi deținut poziția de Specialist pentru zonele comerciale şi care să fi presupus elaborarea de documentații tehnico- economice la nivel de ... pentru construcții care se încadrează cel puțin în categoria B - construcții de importanță deosebită conform HG .../....; • Pentru personalul nerezident se pot prezenta documente similare corespunzătoare pentru studiile absolvite (diploma/atestat) și pentru specializare/ experiența generală (document/recomandare semnată de angajator/beneficiar din care rezultă experiența) însoțite de traducerea lor în limba română de către un traducător autorizat. Specialist siguranță aeroportuara Va fi responsabil de îndeplinirea următoarelor activități și nu numai: Pagina 87 din 104

• Va integra soluțiile proiectate cu cerințele de siguranță aeroportuară aplicabile pe parcursul elaborării Conceptului și a proiectului tehnic de execuție și acordarea de asistență tehnică pe perioada de execuție; • Urmărirea respectării execuției lucrărilor conform proiectului tehnic de execuție; • Va dovedi că are studii superioare; • Va dovedi că are experiență generală în domeniul studiilor de min. . ani,

dovedită

prin

prezentarea

de

documente

justificative (document/recomandare semnată de angajator/beneficiar din care rezultă experiența); • Va dovedi participarea pe parcursul profesional la proiectarea minim a unui proiect (care a fost executat sau este în curs de execuție) în cadrul căruia să fi deținut poziția de Specialist siguranță şi care să fi presupus elaborarea de documentații tehnico-economice la nivel de Studiu de fezabilitate sau nivel Proiect Tehnic de Execuție (PTE); Pentru personalul nerezident se pot prezenta documente similare corespunzătoare pentru studiile absolvite (diploma/atestat) și pentru specializare/ experiența generala (document/recomandare semnată de angajator/beneficiar din care rezultă experiența) însoțite de traducerea lor în limba română de către un traducător autorizat. (...) Contractantul nu poate asigura același personal pentru mai multe poziții! Proiectantul va prezenta în cadrul ofertei tehnice organigrama echipei de proiect, capabilă să ducă la îndeplinire contractul, conform cerințelor prezentului caiet de sarcini. Organigrama va acoperi cel puțin următoarele aspecte: managementul proiectului, echipa tehnică, specialiști suport, echipa specializată pe zona landside, echipa specializată pe zona airside, echipa IT și tehnologii avansate, comunicarea cu entitățile externe etc. Serviciile se prestează în conformitate cu standardele aplicabile în domeniu şi cu legislația muncii din România. Proiectantul este pe deplin responsabil pentru angajarea şi asigurarea personalului care va presta serviciile prezentate în Caietul de Sarcini, inclusiv pentru înlocuirea personalului în caz de absență sau indisponibilitate, pentru a putea asigura prestația/execuția conform graficului asumat. Pentru dovedirea îndeplinirii cerințelor minime de mai sus, se vor nominaliza persoane diferite şi se vor prezenta la nivelul propunerii

tehnice următoarele documente pentru fiecare categorie de experţi cheie în parte: • c.v. • copie după diplomele de studii • copie după certificate/atestate/autorizații • documente suport din care să reiasă îndeplinirea cerințelor legate de experiența generală, experiența profesională specifică, cum ar fi: contract de muncă/ contract de prestări servicii, recomandare sau orice alte documente similare relevante emise de terțe părți, din care trebuie să reiasă îndeplinirea cerințelor așa cum sunt ele formulate în prezentul caiet de sarcini. Recomandarea sau documentul echivalent trebuie să fie emisă şi contrasemnată de beneficiar ori de prestatorul principal.” Analizând critica în discuție, prin raportare la cerințele stabilite cu privire la cei . experți și justificările entității contractante din cadrul punctului de vedere, Consiliul o apreciază ca fiind întemeiată, interdicția de a cumula una sau mai multe dintre aceste funcții de către un sigur expert fiind disproporționată în condițiile în care o parte a acestor funcții ar putea fi acoperite/asigurate de un singur expert care să îndeplinească cerințele stipulate în caietul de sarcini, având în vedere că unele dintre aceste activități sunt interconectate ( ex: fluxuri de pasageri, sisteme IT). Riscul ca un expert care îndeplinește simultan mai multe funcții/activități să nu fie specializat pe niciuna una dintre acestea, nu poate fi reținut de Consiliu, având în vedere faptul că, prin intermediul caietului de sarcini, entitatea contractantă a stabilit în legătură cu fiecare din cei patru experți, cerințe cu privire experiența similară a acestora. Or, cumularea de un singur expert a anumitor funcții impuse prin caietul de sarcini, presupune dovedirea că acest expert îndeplinește toate cerințele impuse pentru respectivele funcții, implicit experiența similară caracteristică acestora. Consiliul nu poate reține ca întemeiată nici susținerea entității contractante privind riscul posibilelor întârzieri ce ar putea să apară ca urmare a suprapunerii activităților și, implicit a întârzierilor în conceperea proiectului sau neacoperirea tuturor aspectelor punctuale specifice unei specializări, în cazul în care acesta ar fi îndeplinite de un singur expert, întrucât, în elaborarea ofertei, deci și în situația nominalizării unei expert care va îndeplini mai multe funcții, ofertantul trebuie să respecte toate cerințele caietului de sarcini (implicit cele referitoare la dovedirea de către expertul nominalizat pentru mai multe poziții/funcții a prestării tuturor activităților stipulate/aferente pozițiilor pentru care a fost nominalizat și duratelor solicitate). Prin urmare, constatând că această critică este întemeiată, Consiliul stabilește că este necesară remedierea documentației de atribuire prin eliminarea interdicției de a cumula funcțiile specificate în legătură cu Pagina 89 din 104

experții în discuție şi permiterea ca un expert să poată acoperi unul sau mai multe dintre rolurile /funcțiile/pozițiile solicitate. În ceea ce privește susținerile contestatorului referitoare la necesitatea precizării modalităților acceptate de demonstrare a experienței, funcția deținută potrivit COR, studiile și atestările pe care trebui să le dețină specialiști necesari, Consiliul le va respinge, având în vedere că informațiile existente în caietul de sarcini cu privire la experții în discuție fac referire la studiile (superioare, fără să fie impuse anumite domenii ale acestor studii) și experiența similară ce trebuie dovedite de experții ce vor fi nominalizați [ex: „participarea la proiectarea minim a unui proiect (care a fost executat sau este în curs de execuție) în cadrul căruia să fi deținut poziția de Inginer IT și automatizări pentru sisteme check-in/Securitate/HBS”, etc., relevanță având activitățile efectiv realizate de acești experți și nu, în mod exclusiv, titulatură funcției deținută în respectivele persoane], precum și la documentele care trebuie depuse în acest sens (ex: „copie după diplomele de studii”, „copie după certificate/atestate/autorizații”, „documente suport din care să reiasă îndeplinirea cerințelor legate de experiența generală, experiența profesională specifică, cum ar fi: contract de muncă/contract de prestări servicii, recomandare sau orice alte documente similare relevante emise de terțe părți, din care trebuie să reiasă îndeplinirea cerințelor așa cum sunt ele formulate în prezentul caiet de sarcini. Recomandarea sau documentul echivalent trebuie să fie emisă şi contrasemnată de beneficiar ori de prestatorul principal.”). Contestatorul a formulat și critici care vizează clauze prevăzute în modelul de contract, prima dintre acestea privind clauza de penalizare în cazul înlocuirii personalului din echipa de proiect, aceasta fiind considerată de contestator excesivă și incompatibilă cu conceptul de sancțiune. În legătură cu această clauză, contestatorul solicită obligarea entității contractante la eliminarea penalizării fixe de ...... euro (fiind disproporționată în raport cu eventualele prejudicii reale pe care le-ar putea suferi entitatea contractantă și este necorelată cu gravitatea faptei sau impactul asupra contractului), modificarea prevederii referitoare la cazurile permise de înlocuire a personalului, astfel încât acestea să nu fie

limitate exclusiv la situațiile de forță majoră (pensionare, boală, deces, etc.) ci să includă și cazuri rezonabile și justificate cum ar fi demisia personalului propus, dorința obiectivă a prestatorului de a înlocui expertul cu condiția menținerii nivelului de calificare și competență. În replică, entitatea contractantă, menținând cerința, susține că, în cazul în care este înlocuit personalul, este necesar ca documentele personalului propus să fie reanalizate, presupunând timp, ceea ce generează întârzieri ale activității pentru entitatea contractantă, aplicarea de penalități în cuantumul criticat reprezentând o sumă suficient de rezonabilă pentru a descuraja practica de înlocuire a personalului prevăzut în ofertă. Verificând modelul de contract pus la dispoziția ofertanților, Consiliul constată că, la secțiunea .... PERSONALUL PRESTATORULUI, a fost stabilită următoarea clauză: „...... În cazul în care Prestatorul înlocuiește personalul prezentat în ofertă din alte motive decât cele privind părăsirea firmei prin pensionare,

îmbolnăvire,

deces

sau

solicitarea Inginerului/Consultantului sau Beneficiarului, fiecare schimbare va fi penalizată cu ...... euro”. De asemenea, o mențiune referitoare la înlocuirea personalului nominalizat în ofertă se regăsește și în caietul de sarcini, la secțiunea „Personal şi dotări tehnice”, aceasta stipulând următoarele: „Personalul care va fi prezentat în oferta va fi cel care va face parte din echipa de proiect. Acesta va putea fi schimbat pe parcursul proiectării numai în cazuri excepționale (părăsirea firmei prin pensionare, îmbolnăvire, deces, solicitarea Inginerului/Consultantului sau Beneficiarului), în caz contrar fiecare schimbare va fi penalizată cu ...... euro. Personalul propus pentru înlocuire va avea cel puțin aceeași experiență cu personalul înlocuit.” Analizând critica formulată cu privire la clauza anterior citată, Consiliul o va respinge, având în vedere faptul că o parte a factorilor de evaluare vizează membrii echipei de proiect (experiența profesională specifică a experților), astfel că eventuala înlocuire a acestora pe parcursul derulării contractului, presupune, într-adevăr, efectuarea unei analize a documentelor depuse în legătură cu expertul/experții înlocuitor/înlocuitori, în sensul verificării îndeplinirii cerințelor impuse în caietul de sarcini în legătură cu respectivul expert/respectivii experți, dar și în legătură cu verificarea îndeplinirii condițiilor necesare atribuirii aceluiași punctaj obținut de expertul/experții nominalizat/ nominalizați inițial în ofertă. Verificările necesare a fi efectuate într-o astfel de situație presupun consum de timp, dar și resursă umană, care poate conduce, implicit, și la întârzieri în derularea contractului, În acest context, este justificată necesitatea de a fi evitate, pe cât posibil, apariția acestor situații, respectiv necesitatea limitării apariției Pagina 91 din 104

acestor situații la cele enumerate de entitatea contractantă în clauza criticată. De altfel, Consiliul reține ca relevantă și susținerea entității contractante, potrivit căreia „(... orice nouă persoană propusă poate veni cu viziuni diferite în realizarea proiectului, iar integrarea acestor viziuni durează, ceea ce se traduce în întârzieri în finalizarea documentelor de proiectare) şi, în funcție de momentul de timp în care se produce înlocuirea personalului şi reanalizarea documentelor, apar și costuri pentru EC iar aceste costuri sunt importante la nivelul contractului de magnitudinea celui care face obiectul prezentei proceduri. (...) Sancțiunea stabilită nu a avut în vedere o limitare/ încălcare a dreptului la muncă, ci practicile unor ofertanți care la încredințarea contractului dovedesc îndeplinirea cerinței vizând resursa umană dedicată executării obligațiilor contractuale, iar ulterior permite migrarea sau retragerea angajaților cooptați în finalizarea/executarea contractului, ajungându-se în situația ca în timpul executării obligațiilor să nu mai fie capabil să asigure resursa umană declarată”. Față de cele reținute anterior, Consiliul va respinge, ca neîntemeiată, critica anterior analizată. În ceea ce privește critica referitoare la clauza ... din modelul de contract, în legătură cu care contestatorul a solicitat eliminarea cuvântului „execuției” din orice sintagmă în care este prezentă, pentru corecta reflectare a obiectului contractului și a limitelor obligațiilor prestatorului, în următoarea modalitate „Prestatorul se obligă să presteze serviciile de proiectare şi să finalizeze documentațiile tehnice aferente, precum şi să asigure asistenţa tehnică pe durata execuţiei lucrărilor, în perioada convenită şi în conformitate cu obligațiile asumate prin prezentul contract, documentaţia de atribuire, caietul de sarcini, oferta sa tehnică şi financiară şi anexele care fac parte integrantă din prezentul contract.", Consiliul constată că, prin măsurile de remediere, entitatea contractantă a modificat clauza contractuală în discuție conform solicitării contestatorului, respectiv

„Prestatorul se obligă să presteze serviciile de proiectare și să finalizeze documentațiile tehnice aferente, precum şi să asigure asistență tehnică pe durata execuției lucrărilor, în perioada convenită şi în conformitate cu obligațiile asumate prin prezentul contract, documentaţia de atribuire, caietul de sarcini, oferta sa tehnică și financiară şi anexele care fac parte integrantă din prezentul contract.” În aceste condiții, susținerea acestuia, potrivit căreia, solicitarea cu privire la această critică a fost parțial soluționată, fiind necesară efectuarea modificării prin referire la servicii își în alte locuri din documentaţia de atribuire nu poate fi reținută de Consiliu, fiind neîntemeiată. O altă critică formulată de contestator se referă la clauza . din modelul de contract, referitoare la durata contractului, în legătură cu care contestatorul susține că, în forma actuală a contractului, durata de realizare a serviciilor include și etapa obținerii autorizației de construcție (AC), lăsând posibilitatea interpretării că întreaga durată, inclusiv cea necesară obținerii autorizației de construcție, i-ar fi imputabilă prestatorului, indiferent de cauzele obiective ale eventualelor întârzieri. Astfel, contestatorul consideră că ar trebui completată clauza în discuție cu o prevedere care să limiteze responsabilitatea prestatorului la activitățile ce se află sub controlul său direct și cu o clauză referitoare la durata de predare a proiectului tehnic și a detaliilor de execuție (PTDE), respectiv prin introducere clauzei ... cu următorul conținut „.... Termenele de prestare a serviciilor se referă exclusiv la obligațiile aflate sub controlul direct al Prestatorului. Durata aferentă obținerii Autorizației de Construire va fi luată în considerare separat, iar depășirea termenului de emitere a AC din motive independente de Prestator nu va fi considerată întârziere sau nerespectare a contractului.” și a clauzei „.... Durata de predarea a PTDE - .. luni de la data primirii comenzii (comanda nu va putea fi dată înaintea aprobării de către Beneficiar a ... şi nici înaintea emiterii autorizației de construire)”. În legătură cu această critică, entitatea contractantă susține că menține cerințele astfel cum au fost formulate în documentația de atribuire, având în vedere că Devizul general este menționat în HG nr. .../...., Anexa nr. ., pct. ..., ca parte din conținutul cadru al DTAC. Prin urmare, Devizul general nu se poate întocmi decât după finalizarea întregului proiect. Analizând clauza contestată, Consiliul constată că aceasta are următorul conținut: „.. DURATA .... Prezentul Contract are o durată de ... de luni (... de luni calculat astfel: . luni ... + . luni DTAC + .. luni PTE + .. luni AT în Pagina 93 din 104

perioada de execuție + .. de luni perioada de garanție a lucrărilor) din care: - predare a ... – . luni de la data primirii comenzii. - predarea documentației DTAC – . luni de la data primirii comenzii. - predare a Proiectului Tehnic de Execuție – .. luni de la data primirii comenzii (comanda nu va putea fi dată înaintea aprobării de către Beneficiar a ...); - asistență tehnică în perioada de execuție (estimata .. de luni) și în perioada de garanție acordată lucrărilor (estimata .. de luni)”. În analizarea acestei critici, Consiliul reține că, potrivit Hotărârii nr. .../.... privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice, documentaţia tehnică pentru autorizarea executării lucrărilor de construire (DTAC) „este parte a documentaţiei pentru emiterea autorizaţiei de construire/desfiinţare, reglementată prin Legea nr. ../...., republicată, cu modificările şi completările ulterioare” [art. .. alin. (.)], iar Proiectul tehnic de execuție „constituie documentaţia prin care proiectantul dezvoltă, detaliază şi, după caz, optimizează, prin propuneri tehnice, scenariul/opţiunea aprobat(ă) în cadrul studiului de fezabilitate/documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţii; componenta tehnologică a soluţiei tehnice poate fi definitivată ori adaptată tehnologiilor adecvate aplicabile pentru realizarea obiectivului de investiţii, la faza de proiectare - proiect tehnic de execuţie, în condiţiile respectării indicatorilor tehnico-economici aprobaţi şi a autorizaţiei de construire/desfiinţare” [art. .. alin. (.)]. Prin urmare, etapele de elaborare a documentațiilor tehnico- economice presupun următoarea succesiune: elaborarea documentației tehnice pentru autorizarea executării lucrărilor de construire, autorizarea lucrărilor prin emiterea autorizației de construire și elaborarea proiectului de execuție. Autorizația de construire, potrivit Legii nr. ../.... privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, se emite de administrația publică locală în baza documentației pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții, elaborată în condițiile prezentei legi, în temeiul şi cu

respectarea prevederilor documentațiilor de urbanism, avizate şi aprobate potrivit legii [art. . alin. (.) din legea invocată], iar în prezenta procedură, potrivit informațiilor din caietul de sarcini, „Proiectantul răspunde de obținerea/actualizarea autorizațiilor, acordurilor, licențelor şi avizelor necesare obținerii Autorizației de Construire, inclusiv obținerea acesteia.”, documentaţia tehnică pentru autorizarea lucrărilor de construcții urmând să fie „predată în vederea verificării la ... într- un (.) exemplar (...), înainte de depunerea la emitentul autorizației de construire (...)”, iar taxele de emitere „ale certificatului de urbanism, a avizelor/ acordurilor/deciziilor/autorizațiilor vor fi suportate de ....”. Așadar, având în vedere că pentru eliberarea autorizației de construire, proiectantul elaborează documentaţia tehnică dar nu are, însă, control cu privire la perioada emiterii acestei autorizații, se impune completarea modelului de contract cu clauza solicitată de contestator, critica fiind întemeiată sub acest aspect. De asemenea, Consiliul constată că este întemeiată și susținerea contestatorului

potrivit

căreia

este

necesară

completarea corespunzătoare a clauzei referitoare la durata de predare a proiectului tehnic și a detaliilor de execuție, întrucât, în forma actuală, aceasta se raportează doar la data aprobării de către beneficiar a ...-ului, omițându- se momentul emiterii autorizației de construire, în lipsa căreia nu se poate realiza proiectul tehnic. Prin urmare, se impune completarea clauzelor modelului de contract cu privire la durata de predare a proiectului tehnic conform solicitării contestatorului. Referitor la critica privind clauza .., contestatorul consideră că stabilește o rată de penalizare ridicată (.,..%), aplicabilă în mod continuu, fără menționarea unui plafon al penalităților și solicită obligarea entității contractante la completarea prevederilor art. .. din contractul propus, în sensul introducerii unui plafon de maximum ..% din valoarea contractului sau, alternativ, din valoarea serviciilor afectate, aplicabil cumulativ tuturor penalităților de întârziere. Prin punctul de vedere, entitatea contractantă precizează că își menține clauza în forma existentă, justificând această decizie prin faptul că nivelul penalităților este reciproc (art. .... din contract) pentru ambele părți contractuale, iar neplafonarea acestor penalități constituie pentru entitatea contractantă una dintre măsurile de protecție contra riscului de neîndeplinire cu rea credință a contractului de către prestatorul de Servicii. În vederea analizării acestei critici, Consiliul reține din modelul de formular de contract, următorul conținut al clauzei criticate: „... PENALITĂȚI CONTRACTUALE Art. ..... În cazul în care, din vina sa exclusivă, prestatorul nu reușește să își îndeplinească obligațiile asumate prin acest contract, Pagina 95 din 104

achizitorul are dreptul de a deduce din prețul contractului, ca penalități, o sumă echivalentă cu o cotă procentuală de .,..% pentru fiecare zi de întârziere din valoarea serviciilor neîndeplinite, până la îndeplinirea efectivă a obligațiilor și alte daune interese ce decurg din neîndeplinirea conform standardelor profesionale și/sau a obligațiilor contractuale. Art. ..... În cazul in care, din vina sa exclusiva, Achizitorul nu onorează facturile în termenele prevăzute în contract, Prestatorul are dreptul de a aplica, ca penalități, o sumă reprezentând .,..% pentru fiecare zi întârziere, din plata neefectuată, până la îndeplinirea efectivă a obligațiilor de plată.”. Așa cum se observă din clauzele citate anterior, pentru neîndeplinirea obligațiilor asumate prin contract de către prestator, respectiv pentru neplata de către entitatea contractantă a facturilor în termenele prevăzute în contract, a fost stabilit același procent de .,..% pentru fiecare zi de întârziere aplicat la valoarea serviciilor neîndeplinite (pentru prestator)/la plata neefectuată (pentru entitatea contractantă), măsura stabilită de entitate fiind una reciprocă. Definiţia contractului de achiziţie publică, stipulată de art. . alin. (.) lit. k) din Legea nr. ../...., este următoarea: „k) contract sectorial - contractul cu titlu oneros, asimilat, potrivit legii, actului administrativ, încheiat în scris între unul sau mai mulţi operatori economici şi una sau mai multe entităţi contractante, care are ca obiect execuţia de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii în scopul realizării activităţii lor principale în unul dintre domeniile definite de prezenta lege ca fiind relevante” Conform Legii nr. .../.... privind contenciosul administrativ, art. . alin. (.) lit. c) și c.), „actul administrativ” este „actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice", fiind asimilate actelor administrative, în sensul Legii nr. .../.... şi contractele încheiate de autorităţile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes

public, prestarea serviciilor publice, achiziţiile publice, prin legi speciale putând fi prevăzute şi alte categorii de contracte administrative. Având în vedere cele mai sus menționate, Consiliul constată că regimul juridic al contractului în discuție este unul special. Fiind un contract cu ajutorul căruia entitatea contractantă îşi realizează o parte din sarcinile sale, regimul juridic aplicabil acestui contract este unul preponderent de drept public. Prerogativele de drept public la îndemâna entității contractante constau în faptul că se încheie contractul pentru realizarea unor sarcini ale interesului public ceea ce pune entitatea contractantă într-o poziţie privilegiată cu posibilitatea de a impune unele clauze în contract, de a controla modul de executare şi chiar de reziliere a contractului. Voinţa entităţii contractante ca parte a acestui contract este subordonată realizării interesului general. Fiind încheiat în vederea realizării unei competențe a administrației publice, acest contract se deosebește de contractul de drept comun, privat, el având o natură juridică preponderent de adeziune. Acesta a fost şi motivul pentru care legiuitorul a înțeles să precizeze în mod clar natura juridică a acestui contract, înainte de intrarea în vigoare a OUG nr. ../.... pentru modificarea şi completarea OUG nr. ../.... privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii (act normativ în prezent abrogat), contractul de achiziţie publică fiind definit ca un „contract comercial”. În cazul de față, entitatea contractantă a stabilit aceleași cerințe pentru toți posibilii ofertanți, le-a adus la cunoștința lor în mod transparent, aceştia având libertatea de a participa sau nu la procedura de atribuire în cauză, în condițiile contractuale impuse de către entitatea contractantă, iar contestatorul nu a făcut dovada că prevederile clauzei criticate încalcă prevederile legale în vigoare. Necesitatea plafonării penalităților aplicate pentru neîndeplinirea obligațiilor asumate de prestator prin contract nu poate fi reținută de Consiliu, menținerea clauzei în forma criticată fiind de natură să stimuleze prestatorul la înlăturarea cauzele care conduc la neîndeplinirea, din vina sa, a obligațiilor stabilite în sarcina acestuia. Prin urmare, Consiliul nu poate reține existența caracterului disproporționat și inechitabil, câtă vreme clauzele citate anterior, vizează ambele părţi, respectiv prestatorul şi achizitorul, în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii cu întârziere a obligațiilor contractuale. Ori, prin renunţarea sau modificarea acestei clauze contractuale inserată în propunerea de contract s-ar crea o situație dezavantajoasă entității contractante, care în caz de neexecutare sau executare neconformă a obligațiilor, ar avea posibilitatea de reziliere a contractului, fără a putea alege executarea clauzei penale. Pagina 97 din 104

Astfel, Consiliul constată că, în mod corect a inclus entitatea contractantă în modelul de contract această clauză, scopul fiind acela de a proteja şi promova interesul general, pe care entitatea contractantă, prin prerogativele sale, îl reprezintă, neputând poate reține ca fiind întemeiată critica anterior analizată, astfel că aceasta va fi respinsă. Următoarea critică vizează clauza ...... lit. h) și m) și clauza .... din modelul de contract, referitoare la rezilierea contractului, contestatorul considerând că art. ...... sunt lacunare și par a fi văzute separat de clauza ......, deoarece nu precizează condițiile necesare instituției rezilierii așa cum este aceasta reglementată de orice legislație și solicitând obligarea entității contractante la completarea prevederilor art. ...... în sensul introducerii obligației de notificare prealabilă a prestatorului și acordării unui termen de remediere de minimum .. zile lucrătoare înainte de a fi luată orice decizie de reziliere a contractului. În ceea ce privește clauza ......, contestatorul solicită completarea acestei la punctul (ii) cu acordarea posibilității de reziliere de către prestator și pentru alte situații decât neplata prețului, respectiv orice alte obligații stabilite în sarcina achizitorului în prezentul contract. Entitatea contractantă, susține, în apărare, că nu este necesară introducerea mențiunilor constatatorului privind obligația de notificare prealabilă a prestatorului de servicii întrucât, în contract sunt prevăzute măsuri punitive și reparatorii prealabile notificării de reziliere (clauze contractuale privind penalizările, iar în caietul de sarcini sunt menționate explicit perioadele de timp pentru remediere erorilor din documentații), nefiind de acord nici cu introducerea motivelor suplimentare de reziliere din partea prestatorului de servicii, având în vedere echilibrul contractului prin clauzele existente și importanța deosebită a acestui contract. Din conținutul modelului de contract, rezultă că la art. .. REZILIERE. DENUNȚARE. SUSPENDARE se regăsesc următoarele informații: „..... Reziliere ....... Nerespectarea obligațiilor asumate prin prezentul contract de către una din părți dă dreptul părții lezate de a cere rezilierea

unilaterală a prezentului contract de plin drept, fără intervenția instanțelor de judecată și fără vreo altă formalitate, precum și de a pretinde daune-interese în cazul în care consideră necesar, până la acoperirea prejudiciului creat. Rezilierea unilaterală a contractului va fi notificată debitorului și ea va produce efecte în termen de .. zile de la data comunicării ei. ....... Achizitorul își rezervă dreptul de a cere rezilierea contractului, fără însă a fi afectat dreptul părților de a pretinde plata unor daune sau alte prejudicii, dacă: (...) h) în cazul în care, printr-un act normativ, se modifică interesul public al Achizitorului în legătură cu care se prestează serviciile care fac obiectul contractului; (...) m) valorificarea de către Achizitor a rezultatelor prezentului contract este grav compromisă ca urmare a întârzierii prestațiilor din vina Prestatorului.” În analizarea acestei critici Consiliul reține că, potrivit art. .... din Codul civil, „(.) Rezoluţiunea sau rezilierea contractului poate avea loc prin notificarea scrisă a debitorului atunci când părţile au convenit astfel, când debitorul se află de drept în întârziere ori când acesta nu a executat obligaţia în termenul fixat prin punerea în întârziere. (.) Declaraţia de rezoluţiune sau de reziliere trebuie făcută în termenul de prescripţie prevăzut de lege pentru acţiunea corespunzătoare acestora. (.) În toate cazurile, declaraţia de rezoluţiune sau de reziliere se înscrie în cartea funciară ori, după caz, în alte registre publice, pentru a fi opozabilă terţilor. (.) Declaraţia de rezoluţiune este irevocabilă de la data comunicării ei către debitor sau, după caz, de la data expirării termenului prevăzut la alin. (.).” Or, comparând clauza criticată cu aceste dispoziții legale, rezultă că modelul de contract impus de entitatea contractantă nu conține etapa de notificare scrisă a debitorului cu privire la neexecutarea obligației în termenul fixat prin punerea în întârziere, stipulată de legiuitor, ceea ce face necesară reformularea clauzei cu respectarea prevederilor legale anterior citate. Consiliul nu poate reține ca întemeiată critica referitoare la acordarea unui termen de remediere de minimum .. zile lucrătoare înainte de a fi luată orice decizie de reziliere a contractului, întrucât, modelul de contract conține clauze cu privire la nerespectarea obligațiilor asumate prin contract și modalitatea de acțiune în aceste situații (ex: art. .. din modelul de contract). De altfel, așa cum susține și entitatea contractantă, în cadrul caietului de sarcini se regăsesc informații cu privire la măsurile ce trebuie aplicate și termenele de îndeplinire a Pagina 99 din 104

acestora, în situația constatării lipsei unui/unor documente, deci, implicit, a neîndeplinirii anumitor obligații de către prestator [ex.: „In cazul în care Inginerului - Consultant constată lipsa unor documente, erori, etc. va dispune Proiectantului completarea acestora; Proiectantul va completa documentaţiile în termen de maxim . zile lucrătoare de la primirea solicitării. (...)]. Prin urmare, având în vedere cele reținute anterior, coroborat cu faptul că documentaţia de atribuire elaborată de entitatea contractantă trebuie analizată și respectată de participanții la procedura de atribuire în ansamblul ei, în etapa derulării contractului fiind necesar să se respecte atât cerințele caietului de sarcini, pe care oferta care va fi declarată câștigătoare se presupune că le va îndeplini, cât și prevederile contractuale în discuție. În ceea ce privește susținerea contestatorului referitoare la necesitatea introducerii unor motive suplimentare de reziliere din partea prestatorului de servicii, Consiliul nu o poate reține ca întemeiată, având în vedere regimul juridic special al contractului care urmează a fi atribuit, acesta, așa cum s-a mai reținut în prezenta decizie, având un caracter de contract administrativ încheiat pentru realizarea unor sarcini de interes public, ceea ce pune entitatea contractantă într-o poziție privilegiată cu posibilitatea de a impune unele clauze în contract, de a controla modul de executare și chiar de încetare a contractului, astfel că, pentru același rațiuni și în baza acelorași considerente, reținute cu ocazia analizării criticii anterioare, ce nu vor mai fi reluate, Consiliul va respinge această critică. Referitor la dublarea numerotării clauzelor de la art. .., sesizată de contestator, Consiliul constată că, prin intermediul punctului de vedere și a măsurilor de remediere adoptate, entitatea contractantă a renumerotat clauzele, în sensul că fostul art. ...... a devenit ...... și fostul ...... a devenit ......, fiind rămasă fără obiect această critică. Ultima clauză criticată este clauza .... referitoare la suspendarea contractului, contestatorul considerând că entitatea contractantă își rezervă dreptul de a suspenda contractul fără ca această prerogativă să fie limitativ reglementată în ceea ce privește durata, condițiile sau

efectele asupra prestatorului. Astfel, contestatorul solicită obligarea entității contractante la completarea clauzei în discuție cu limitarea perioadei de suspendare la . luni cumulative pe durata contractului și compensarea costurilor indirecte suportate de prestator ca urmare a suspendării contractului pentru o perioadă mai mare de .. zile calendaristice. În legătură cu această clauză, entitatea contractantă susține că nu este de acord cu limitarea perioadei de suspendare a activităților contractuale, întrucât această perioadă nu se află sub controlul exclusiv al entității contractante, motivele suspendării urmând să fie comunicate prestatorului de servicii în prealabil suspendării și vor putea fi verificate de acesta, costurile aferente suspendării activităților neputând fi suportate de entitate, în condițiile în care suspendarea nu este discreționară, fiind dictată de circumstanțe specifice, obiective. Potrivit modelului de contract, clauza .... stipulează următoarele: „.....Suspendarea contractului ....... În cazul în care procedura de acordare sau executarea Contractului de Servicii este viciată de erori substanțiale, nereguli sau de fraudă, Achizitorul va suspenda executarea Contractului de Servicii. ....... În cazul în care asemenea erori substanțiale, nereguli sau fraude sunt imputabile Prestatorului, Achizitorul poate, suplimentar suspendării să refuze efectuarea plăților sau poate proceda la recuperarea sumelor deja plătite, proporțional cu gravitatea viciilor, neregulilor sau fraudei. În vederea recuperării sumelor plătite necuvenit, Achizitorul se va îndrepta împotriva Prestatorului, în conformitate cu prevederile legale aplicabile în momentul descoperirii faptei. ....... Achizitorul are dreptul de a suspenda executarea Contractului de servicii. Notificarea de suspendare va conține termenii și condițiile în care contractul va fi suspendat. ....... Pe durata contractării lucrărilor de execuție, prezentul contract de proiectare și asistență tehnică din partea proiectantului se suspendă, urmând a fi reluat la data semnării contractului de execuție a lucrărilor, la data Notificărilor transmise Proiectantului. ....... Pentru perioada suspendării Contractului de Servicii, Achizitorul nu are obligația de a efectua nici o plata către Prestator, cu excepția cazului în care nu se va prevede altfel în acordul de suspendare. Plățile aferente serviciilor prestate și aprobate anterior suspendării, vor rămâne scadente. ....... Pe durata suspendării Contractului de servicii, perioada de prestare a serviciilor aferentă acestuia se va prelungi automat, cu perioada în care a fost suspendat, fără necesitatea prelungirii duratei contractului prin Act adițional. Pagina 101 din 104

....... Achizitorul are dreptul de a modifica perioada de suspendare a Contractului de servicii în funcție de circumstanțele apărute.” Din conținutul coroborat al acestor clauze contractuale, rezultă că suspendarea contractului intervine în anumite situații, enumerate la art. ...... și se menține până la dispariția acestora, perioada de suspendare putând fi modificată în funcție de circumstanțele apărute. Prin urmare, limitarea acestei perioade, așa cum solicită contestatorul, nu poate fi impusă, măsura suspendării contractului fiind dependentă de apariția unei/unor situații/evenimente care nu sunt cunoscute la acest moment, necunoscându-se, deci, nici perioada de timp necesară remedierii/ rezolvării acestora, susținea contestatorului privind modificarea clauzei în acest sens fiind neîntemeiată. De asemenea, Consiliul stabilește că este neîntemeiată și susținerea contestatorului cu privire la necesitatea completării clauzei criticate cu compensarea costurilor indirecte suportate de prestator în cazul suspendării contractului pentru o perioadă mai mare de .. zile, în condițiile în care, necunoscându-se cauzele care vor putea conduce la o eventuală astfel de măsură nu se poate stabili nici responsabilitatea entității contractante în apariția acesteia pentru a i se putea, eventual, imputa astfel de costuri. De altfel nimic nu împiedică ofertantul ca, în cadrul ofertei pe care o va depune, să includă și cheltuieli asociate acestui risc care ar putea apărea. Prin urmare, Consiliul constată că această critică este neîntemeiată. În ceea ce privește critica suplimentară formulată de contestator prin intermediul Concluziilor scrise, referitoare la factorul de evaluare „Metodologia propusă”, introdus de entitatea contractantă prin măsurile de remediere, Consiliul o va respinge ca inadmisibilă, având în vedere că, potrivit art. .. alin. (.) din Legea nr. .../...., „Este inadmisibilă prezentarea unor noi motive de contestare şi/sau formularea unor noi capete de cerere pe calea concluziilor scrise sau orale ori a precizărilor la contestaţie ulterior termenului legal de formulare a acesteia”.

Luând în considerare cele mai sus menționate, în temeiul art. .. alin. (.) din Legea nr. .../...., Consiliul urmează să admită, în parte, contestația formulată de ... SRL, în contradictoriu cu ... ... SA. În baza art. .. alin. (.) şi (.) din Legea nr. .../...., Consiliul va obliga entitatea contractantă ca, în termen de .. de la primirea deciziei Consiliului, cu respectarea prevederilor legale și a celor evocate în motivare, să remedieze documentația de atribuire în sensul celor stabilite de Consiliu prin motivarea sa, să aducă modificările efectuate la cunoștința operatorilor economici interesați de participarea la procedura prin publicarea acestora în SEAP. În temeiul art. .. alin. (.) din Legea nr. .../...., Consiliul va respinge, ca rămase fără obiect, cererile contestatorului care au vizat criticile de la pct. ..., ..., ... și .... În temeiul art. .. alin. (.) din Legea nr. .../...., Consiliul va respinge, ca inadmisibilă, solicitarea contestatorului de eliminare a factorului de evaluare „Metodologia de realizare a contractului și planificarea resurselor tehnice și umane în corelare cu specificul și complexitatea activităților”. Față de soluția ce se va pronunța, Consiliul va respinge cererea de intervenție formulată de .... Pentru aceste motive în baza documentelor depuse de părți, CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR DECIDE: Respinge excepția lipsei de interes a intervenientului ... în formularea cererii de intervenție, invocată de contestator. Admite, în parte, contestația formulată de ... SRL, în contradictoriu cu ... ... SA. Obligă entitatea contractantă ca, în termen de .. de la primirea deciziei Consiliului, cu respectarea prevederilor legale și a celor evocate în motivare, să remedieze documentația de atribuire în sensul celor stabilite de Consiliu prin motivarea sa, să aducă modificările efectuate la cunoștința operatorilor economici interesați de participarea la procedura prin publicarea acestora în SEAP. Respinge, ca rămase fără obiect, cererile contestatorului care au vizat criticile de la pct. ..., ..., ... și .... Respinge, ca inadmisibilă, solicitarea contestatorului de eliminare a factorului de evaluare „Metodologia de realizare a contractului și planificarea resurselor tehnice și umane în corelare cu specificul și complexitatea activităților”. Respinge cererea de intervenție formulată .... Pagina 103 din 104

Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de .. zile de la comunicare. Complet de soluționare a contestațiilor în domeniul achizițiilor publice: