Decizie CNSC 1262/2025

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 1262/C3/1221 Data: 09.05.2025 Prin contestația nr. 886/08.04.2025, înregistrată la Consiliu sub nr. 22937/08.04.2025, formulată de PALEX CONSTRUCŢII INSTALAŢII SRL, cu sediul în municipiul Bucureşti, str. Eşarfei nr. 63-71, sector 3, înmatriculată la Oficiul registrului Comerţului sub nr. J40/21960/1994, având cod unic de înregistrare RO6546959, reprezentată legal prin administrator Iordache Liliana Adina, împotriva notei justificative privind anularea procedurii de atribuire nr. 44598/31.03.2025 și a adresei nr. 46149/03.04.2025 privind refuzul acordării accesului la dosarul achiziției, emise de MUNICIPIUL CARACAL, cu sediul în municipiul Caracal, strada Piaţa Victoriei nr. 10, județul Olt, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul licitației deschisă, organizată în vederea încheierii contractului de lucrări având ca obiect «Execuţie lucrări pentru obiectivul de investiţii „Restaurarea, consolidarea si dotarea Liceului Ionita Asan”», s-a solicitat: I. Anularea notei justificative privind anularea procedurii de atribuire nr. 44598/31.03.2025 emise de autoritatea contractantă, inclusiv a actelor subsecvente şi a măsurii anulării procedurii de atribuire de către autoritatea contractantă; II. Anularea adresei nr. 46149/03.04.2025 (transmisă prin e-mail în data de 03.04.2025) emisă de autoritatea contractantă privind „refuzul acordării accesului la dosar constatându-se caracterul abuziv al refuzului autorităţii de a ne permite accesul la dosarul achiziţiei publice conform art. 217 din Legea nr. 98/2016 şi obligarea autorităţii să permită accesul PALEX CONSTRUCŢII INSTALAŢII SRL la dosarul achiziţiei publice în mod legal prin punerea la dispoziţie a tuturor informaţiilor mai puţin cele declarate şi probate conform art. 57 alin. (4) ca fiind confidenţiale, potrivit legii; III. Repunerea PALEX CONSTRUCŢII INSTALAŢII SRL în termenul de contestare după exercitarea dreptului de acces la dosarul achiziţiei publice cu respectarea legii; Pagina 1 din 2

IV. Obligarea autorităţii contractante la continuarea procedurii de atribuire conform documentaţiei de atribuire şi a ofertelor depuse în cadrul procedurii. Pentru aceste motive în baza documentelor depuse de părți, CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR DECIDE: Respinge, ca nefondată, excepția invocată de autoritatea contractantă cu privire la lipsa de interes în formularea contestației de către PALEX CONSTRUCȚII INSTALAȚII SRL. Admite, în parte, contestația formulată de PALEX CONSTRUCȚII INSTALAȚII SRL în contradictoriu cu MUNICIPIUL CARACAL și anulează actele autorității contractante privind decizia de anulare a procedurii de atribuire. Obligă autoritatea contractantă ca, în termen de 10 zile de la primirea deciziei Consiliului, cu respectarea prevederilor legale, să continue procedura de achiziție publică. Respinge, ca rămas fără obiect, capătul de cerere privind obligarea autorității contractante la acordarea accesului la dosarul achiziției. Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare. Complet de soluționare a contestațiilor în domeniul achizițiilor publice: 2

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. ..../C./.... Data: .......... Prin contestația nr. .../.........., înregistrată la Consiliu sub nr. ...../.........., formulată de ... SRL, cu sediul în municipiul ..., str. ... nr. ..-.., sector ., înmatriculată la Oficiul registrului Comerţului sub nr. J../...../...., având cod unic de înregistrare RO......., reprezentată legal prin administrator ..., împotriva notei justificative privind anularea procedurii de atribuire nr. ...../.......... și a adresei nr. ...../.......... privind refuzul acordării accesului la dosarul achiziției, emise de ..., cu sediul în ..., strada ... nr. .., județul ..., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul licitației deschisă, organizată în vederea încheierii contractului de lucrări având ca obiect «...”», s-a solicitat: I. Anularea notei justificative privind anularea procedurii de atribuire nr. ...../.......... emise de autoritatea contractantă, inclusiv a actelor subsecvente şi a măsurii anulării procedurii de atribuire de către autoritatea contractantă; II. Anularea adresei nr. ...../.......... (transmisă prin e-mail în data de ..........) emisă de autoritatea contractantă privind „refuzul acordării accesului la dosar constatându-se caracterul abuziv al refuzului autorităţii de a ne permite accesul la dosarul achiziţiei publice conform art. ... din Legea nr. ../.... şi obligarea autorităţii să permită accesul ... SRL la dosarul achiziţiei publice în mod legal prin punerea la dispoziţie a tuturor informaţiilor mai puţin cele declarate şi probate conform art. .. alin. (.) ca fiind confidenţiale, potrivit legii; III. Repunerea ... SRL în termenul de contestare după exercitarea dreptului de acces la dosarul achiziţiei publice cu respectarea legii; IV. Obligarea autorităţii contractante la continuarea procedurii de atribuire conform documentaţiei de atribuire şi a ofertelor depuse în cadrul procedurii. Pagina 1 din 35

În luarea deciziei, CONSILIUL, legal investit, a avut în vedere următoarele: Prin contestația nr. .../.........., înregistrată la Consiliu sub nr. ...../.........., ... SRL, critică anularea procedurii de atribuire nr. ...../.......... și a adresei nr. ...../.......... privind refuzul acordării accesului la dosarul achiziției, documente emise de către ..., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul licitației deschisă, organizată în vederea încheierii contractului având ca obiect «...”», anunț de participare nr. CN......./.........., solicitând cele prezentate în partea introductivă. Contestatorul susține că autoritatea contractantă a organizat procedura de atribuire pentru contractul privind „...”, conform Anunțului CN......./.........., cu valoarea estimată de ..........,.. lei fără TVA și menționează că a respectat toate solicitările de clarificări tehnice și financiare transmise prin adresele nr. ...../.......... și nr. ...../.........., răspunzând în termen prin adresele nr. .../.......... și nr. .../........... Contestatorul arată că, deşi procedura era aproape finalizată, autoritatea contractantă a publicat nota justificativă nr. ...../.......... privind anularea, fără o justificare legală și consideră decizia de anulare nelegală și neîntemeiată, invocând interpretarea abuzivă a prevederilor art. ..., alin. (.), lit. c şi alin. (.) din Legea nr. ../..... I. Anularea notei justificative privind anularea procedurii de atribuire nr. ...../.......... emise de autoritatea contractantă, inclusiv a actelor subsecvente şi a măsurii anulării procedurii de atribuire .. În ceea ce priveşte pretinsele erori/omisiuni referitoare la cerinţele de mediu invocate de autoritatea contractantă Contestatorul arată că în cuprinsul documentaţiei de atribuire este inclus documentul privind clasarea notificării nr. ..../.......... emisă de Agenţia pentru Protecţia Mediului ..., în care se specifică următoarele: ”Ca urmare a solicitării depuse de U.A.T. ... din ..., str. Piaţa Victoriei, nr. .., judeţul ..., pentru proiectul „...”, propus a fi amplasat în ..., b-dul ..., nr. .., judeţul ..., înregistrată la A.P.M. ... cu nr. .... din data de ..........: – în urma analizării documentaţiei depuse, a localizării amplasamentului în planul de urbanism şi în raport cu poziţia faţă de arii naturale protejate, zone-tampon, monumente ale naturii, monumente istorice sau arheologice, zone cu restricţii de construit, zona costieră; – având în vedere că: • proiectul propus nu intră sub incidenţa Legii nr. .../....; • proiectul propus nu intră sub incidenţa art. .. din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. ../...., aprobată prin Legea nr. ../....; • proiectul propus nu intră sub incidenţa art. .. şi .. din Legea apelor nr. .../...., Agenţia pentru Protecţia Mediului ... decide: Clasarea notificării, deoarece proiectul propus nu se supune procedurii de evaluare a impactului asupra mediului”. Contestatorul subliniază că, din conţinutul acestui document, reiese că erorile sau omisiunile invocate de autoritatea contractantă pentru a justifica măsura anulării procedurii de atribuire sunt inexistente. În realitate, aşa cum a atestat Agenţia pentru Protecţia Mediului ..., proiectul nu se supune procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi nu intră sub incidenţa Legii nr. .../..... Contestatorul consideră că această verificare a fost realizată de autoritatea competentă anterior iniţierii procedurii de atribuire, iar în urma 2

acesteia a fost emisă o rezoluţie clară conform căreia proiectul în cauză nu se supune procedurii de evaluare a impactului asupra mediului. În acest context, autoritatea contractantă nu poate invoca în mod legal, ca argument pentru anularea procedurii, o presupusă nerespectare a dispoziţiilor legale menţionate (Legea nr. .../...., art. ... alin. .¹ din Legea nr. ../....), acestea nefiind aplicabile în speţă. Contestatorul arată că autoritatea contractantă îşi atribuie în mod nelegal competenţe care depăşesc sfera atribuţiilor sale, cu atât mai mult cu cât aceasta revine de la sine putere asupra unei rezoluţii emise de un organism public de specialitate în domeniu. Prin motivele invocate pentru anularea procedurii, autoritatea contractantă contrazice rezoluţia Agenţiei pentru Protecţia Mediului ... și susţine că, întrucât autoritatea contractantă nu era obligată să includă în cadrul criteriului de atribuire factori de evaluare privind protecţia mediului, motivul pentru care s-a dispus anularea procedurii este nelegal şi solicită înlăturarea acestuia. Contestatorul subliniază că și alte prevederi ale documentației de atribuire confirmă nelegalitatea motivelor invocate de autoritatea contractantă pentru anularea procedurii. Astfel, în fișa de date, secțiunea IV.... – modul de prezentare al propunerii tehnice, este prevăzut: „... Operatorii economici vor prezenta în cadrul ofertei o declaraţie referitoare la faptul că la elaborarea acesteia au ţinut cont de obligaţiile relevante referitoare la condiţiile de muncă şi protecţia muncii, precum şi de cele din domeniile mediului şi social. Operatorii economici trebuie să îşi asume respectarea cerinţelor referitoare la protecţia muncii – Declaraţie pe propria răspundere – în conformitate cu legislaţia în vigoare şi să prezinte, în cadrul ofertei, modul de organizare a activităţii S.S.M. (sănătate și securitate în muncă) pentru lucrările ce urmează a se executa, precum şi măsurile obligatorii luate pentru prevenirea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvirilor profesionale, la desfăşurarea acestor lucrări. Informaţii detaliate privind reglementările care sunt în vigoare la nivel naţional şi se referă la condiţiile de muncă şi protecţia muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă, se pot obţine de la Inspecţia Muncii sau de pe site-ul: https://www.inspectiamuncii.ro/legislatie. Informaţii detaliate privind reglementările care sunt în vigoare la nivel naţional, referitoare la condiţiile de mediu, se pot obţine de la Ministerul Mediului sau de pe site-ul: http://www.mmediu.ro/.” De asemenea, contestatorul menționează că în „Formularul propunere tehnică execuţie lucrări” este prevăzut: „.. Măsuri aplicabile de ofertant pe perioada contractului pentru asigurarea îndeplinirii obligaţiilor din domeniul mediului, ce derivă din îndeplinirea obiectului contractului. Descrierea măsurilor aplicate în execuţia lucrărilor pentru asigurarea îndeplinirii obligaţiilor din domeniul mediului, în baza prevederilor art. .. din Legea nr. ../..... [Măsurile aplicate şi descrise trebuie să includă şi activitatea subcontractanţilor, acolo unde este aplicabil.]” Se mai prevede că propunerea tehnică va include și: „.) Ofertantul (ofertant unic, asociaţi, subcontractanţi) va prezenta o declaraţie pe propria răspundere, din care să rezulte faptul că, la elaborarea ofertei, a ţinut cont de obligaţiile referitoare la condiţiile de mediu, sociale şi cu privire la relaţiile de muncă şi de protecţie a muncii pe toată durata de îndeplinire a contractului de lucrări (model – formularul din Secţiunea Formulare) care sunt în vigoare în România, precum şi că le va respecta în cursul implementării contractului.” Contestatorul indică și faptul că informaţii detaliate privind reglementările naţionale şi trimiterile la condiţiile de muncă şi protecţia muncii pot fi obţinute de la Inspecţia Muncii sau de pe site-ul: https://www.inspectiamuncii.ro/ro/... În plus, ofertantul trebuie: a) să respecte toate legile în vigoare care interzic utilizarea muncii forţate sau obligatorii; b) să asigure angajaţilor condiţii de muncă, inclusiv plata salariilor şi a beneficiilor, în conformitate cu toate legile în vigoare; Pagina 3 din 35

c) să se asigure că toţi angajaţii îndeplinesc cerinţele legale referitoare la vârsta de muncă solicitată în ţara de angajare. Respectarea acestor cerinţe este o condiţie obligatorie pentru atribuirea contractului. Informaţii suplimentare privind impozitarea, protecţia mediului, sănătatea şi siguranţa la locul de muncă pot fi obţinute de către ofertant de la: - Ministerul Finanţelor Publice – Strada ..., nr. .., Sector ., ...; - Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor – ..., nr. .., Sector ., ...; - Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice – ... nr. .-., Sector ., .... Contestatorul menționează că este prevăzută și obligaţia depunerii unei declaraţii privind respectarea principiilor DNSH – conform modelului din documentaţia de atribuire. În acest context, contestatorul consideră că autoritatea contractantă ignoră prevederile documentaţiei de atribuire și invocă norme legale care nu sunt aplicabile proiectului în cauză, inventând presupuse erori sau omisiuni în documentaţie care, în fapt, nu există. .. În ceea ce priveşte pretinsele erori/omisiuni referitoare la cerinţele privind șeful de șantier și personal cheie Contestatorul susține că nici aceste ”pretinse” motive de anulare a procedurii de atribuire nu sunt întemeiate, întrucât, în realitate, în Fişa de date şi în Caietul de sarcini există întocmai cerințele invocate ca nefiind cuprinse. Astfel, contestatorul arată că sunt formulate în mod clar cerinţe privind: „Modalitatea de asigurare a specialiştilor cheie, nominalizaţi pentru îndeplinirea contractului. Se va prezenta componenţa echipei propuse (inclusiv poziţia experţilor în cadrul echipei) pentru realizarea obiectului contractului, din care să rezulte că este asigurat personalul necesar şi obligatoriu în vederea executării lucrărilor ce fac obiectul contractului. Se vor ataşa la propunerea tehnică documente suport care să ateste cerinţele minime impuse experţilor: copii ale diplomelor şi certificărilor din care să reiasă studiile absolvite, respectiv cunoştinţele deţinute, CV-uri, declaraţii de disponibilitate și/sau angajamente de participare, precum şi orice alte documente din care să reiasă îndeplinirea cerinţelor minime solicitate de autoritatea contractantă. Ofertantul va demonstra că are la dispoziţie pentru îndeplinirea contractului următorii specialişti (experţi cheie): Se va prezenta modalitatea de asigurare a accesului la specialiştii necesari, atestaţi de Ministerul Culturii (pentru execuţie) şi obligatorii în vederea garantării nivelului de calitate corespunzător cerinţelor fundamentale aplicabile lucrărilor ce fac obiectul contractului, în conformitate cu prevederile Legii nr. ../...., cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Normelor metodologice privind atestarea specialiştilor, experţilor şi verificatorilor tehnici în domeniul protejării monumentelor istorice, aprobate prin Ordinul MCCPM nr. ..../....”. Contestatorul subliniază că sunt enumerate explicit următoarele categorii de personal necesar: a) Un șef de șantier - inginer, specializarea Construcţii Civile, Industriale şi Agricole; b) Un responsabil tehnic cu execuţia, atestat tehnico-profesional, domeniul de autorizare ... – Construcţii Civile, Industriale şi Agricole; c) Un responsabil tehnic cu execuţia, atestat tehnico-profesional, domeniul de autorizare ... – Instalaţii electrice; 4

d) Un responsabil tehnic cu execuţia, atestat tehnico-profesional, domeniul de autorizare ... – Instalaţii termice, sanitare şi de ventilaţie/climatizare; e) Un specialist în domeniul de atestare . – restaurare arhitectură – specializarea E – executare lucrări; f) Un inginer autorizat tip B pentru executare de instalaţii electrice exterioare/interioare pentru incinte/construcţii civile şi industriale, cu tensiunea nominală de .,. kV; g) Un specialist în domeniul de atestare . – restaurare lemn, lemn policrom, după caz – specializarea E – executare lucrări. Contestatorul arată că este prevăzută obligația de a prezenta diplome, certificări, atestate prin care să se demonstreze existenţa calificării şi experienţei. În cazul responsabilului tehnic cu execuţia, este cerut atestatul şi legitimaţia vizată, aflate în perioada de valabilitate la data depunerii ofertei și menționează și că autoritatea contractantă are dreptul de a solicita înlocuirea experţilor pe perioada derulării contractului, în baza unei cereri motivate şi justificate, în cazul în care consideră că un membru al personalului este ineficient sau nu îşi îndeplineşte sarcinile conform cerinţelor stabilite. Contestatorul susține că operatorul economic nu va opera schimbări de personal fără aprobarea prealabilă, în scris, a autorităţii contractante. În situaţia în care este necesară schimbarea unui expert, operatorul economic trebuie să nominalizeze un înlocuitor care să deţină cel puţin aceeaşi expertiză. Totodată, este necesar ca ofertantul să garanteze autorităţii contractante că „experţii-cheie” propuşi sunt disponibili pe toată perioada de implicare a acestora pentru realizarea activităţilor prevăzute în contract – declaraţiile de disponibilitate fiind obligatorii. Contestatorul consideră că cerinţa formulată de autoritatea contractantă indică în mod clar că toţi experţii cheie trebuie să fie atestaţi şi de Ministerul Culturii, pe lângă celelalte calificări, autorizaţii sau atestări pe care le deţin. Aceste cerinţe sunt conforme cu prevederile Normelor Metodologice din .... privind atestarea specialiştilor, experţilor şi verificatorilor tehnici în domeniul protejării monumentelor istorice, astfel cum rezultă din articolul . al acestora. De asemenea, contestatorul susține că în documentaţia de atribuire este prevăzută clar calitatea de monument istoric a obiectivului, menţionată în fişa de date la cap. II...., unde se precizează că lucrările se vor desfăşura asupra unei clădiri încadrate ca monument istoric arhitectural de clasa B, cuprinsă în Lista monumentelor istorice din patrimoniul cultural local din mediul urban – cod LMI-OT-II-m-B-...... Contestatorul consideră că, în această situaţie, chiar şi în ipoteza în care documentaţia de atribuire nu ar fi prevăzut explicit cerinţele referitoare la atestarea experţilor, ofertanţii erau oricum obligaţi să respecte legislaţia specifică privind monumentele istorice şi să includă în echipa propusă specialişti atestaţi conform normelor aplicabile în acest domeniu. În continuare, contestatorul arată că motivul invocat de autoritatea contractantă, potrivit căruia ar fi fost necesară introducerea unor condiţii suplimentare de calificare pentru a evidenţia autorizarea şi capacitatea Pagina 5 din 35

operatorilor economici de a executa lucrări asupra imobilului monument istoric, este neîntemeiat. În sprijinul afirmaţiei sale, contestatorul menţionează faptul că documentaţia de atribuire conţine o singură excepţie clară, stabilită în urma clarificărilor – conform răspunsului consolidat nr. .... din .........., întrebarea .. – în ceea ce priveşte personalul care nu trebuie să fie autorizat de Ministerul Culturii. Excepţia se referă la Inginerul autorizat tip B pentru executarea de instalaţii electrice exterioare/interioare pentru incinte/construcţii civile şi industriale, cu tensiunea nominală de .,. kV. Astfel, contestatorul deduce, per a contrario, că pentru toate celelalte categorii de personal, se menţine cerinţa autorizării de către Ministerul Culturii. .. Cu privire la cerinţele specifice lucrărilor realizate la monumentele istorice. În lipsa unor cerinţe exprese simpla specificare a încadrării obiectivului în categoria de monument istoric, dădea naştere obligaţiei ofertanţilor de a se conform legislaţiei specific în acest domeniu Contestatorul menționează că, prin documentaţia de atribuire, a fost specificat în mod expres faptul că imobilul este clasificat ca monument istoric, iar documentaţia conţine cerinţe specifice acestui tip de clădire. În sprijinul acestei afirmaţii, contestatorul face trimitere la prevederile din Fişa de date – „Cap. II.... Descrierea achiziţiei publice (natura şi cantitatea lucrărilor, produselor sau serviciilor sau o menţiune privind nevoile şi cerinţele)”, unde se arată că: „În cadrul prezentei documentaţii se propun lucrări de intervenţie asupra clădirii, încadrată ca monument istoric arhitectural de clasa B, ce figurează în Lista monumentelor istorice din patrimoniul cultural local din mediul urban – Cod LMI-OT-II-m- B-.....”. Contestatorul subliniază că, deşi imobilul este încadrat în categoria de importanţă C, conform proiectului tehnic, garanţia minimă solicitată prin documentaţia de atribuire este de . ani. Potrivit art. . din Legea nr. ../...., pentru categoria de importanţă C garanţia minimă este de . ani, însă solicitarea unei garanţii de . ani este justificată prin caracterul de monument istoric al obiectivului. Astfel, contestatorul consideră că această cerinţă reflectă o preocupare firească pentru protejarea patrimoniului şi este în concordanţă cu natura specială a imobilului. Contestatorul mai arată că în documentaţia de atribuire sunt prevăzute cerinţe exprese privind prezenţa experţilor cheie atestaţi de Ministerul Culturii, ceea ce confirmă faptul că autoritatea contractantă a avut în vedere specificul lucrărilor asupra unui monument istoric. De asemenea, contestatorul evidenţiază că documentaţia de atribuire include elemente relevante pentru natura lucrărilor, precum: proiect de restaurare lemn şi metal, studiu istoric, detaliu decoraţiuni sala de festivităţi D-.., restaurare pictură murală, precum şi avizul favorabil nr. .. M/.......... emis de Ministerul Culturii – Direcţia Judeţeană pentru Cultură .... În ceea ce priveşte criteriul de atribuire, contestatorul consideră că stabilirea acestuia pe baza experienţei similare în executarea lucrărilor, 6

într-o manieră mai puţin restrictivă, raportat la complexitatea obiectivului, nu poate fi calificată drept o abatere legislativă gravă și susține că o astfel de abordare nu justifică în niciun caz măsura anulării procedurii de atribuire, mai ales în contextul în care aceasta se afla în faza finală de evaluare, iar autoritatea contractantă stabilise deja clasamentul ofertelor în urma evaluării financiare. .. Nepublicarea raportului procedurii și a rapoartelor intermediare - motiv suplimentar de nelegalitate a măsurii anulării procedurii de atribuire Contestatorul susține că, în mod nelegal, în cauza de față, autoritatea contractantă nu a elaborat și publicat un raport al procedurii care să constate finalizarea acesteia prin măsura anulării procedurii. În opinia contestatorului, potrivit art. ... din Legea nr. ../...., procedura de atribuire se finalizează prin încheierea contractului de achiziție publică/acordului-cadru sau prin anularea procedurii de atribuire. Contestatorul arată că, în mod nelegal, autoritatea contractantă nu și-a respectat obligația de a informa ofertanții cu privire la decizia de anulare a procedurii de atribuire, limitându-se la publicarea unei note justificative privind anularea procedurii de atribuire, înregistrată sub nr. ...../........... Contestatorul consideră că, în acest mod, a fost încălcat art. ... din Legea nr. ../...., care prevede obligația autorității contractante de a informa fiecare ofertant cu privire la rezultatul procedurii și motivele deciziei, în termen de maximum . zile de la emiterea acesteia. Totodată, contestatorul menționează că autoritatea contractantă a încălcat și obligația legală de a întocmi și publica raportul procedurii de atribuire, precum și rapoartele intermediare. Astfel, susține că autoritatea contractantă s-a situat deasupra legii, nerespectând prevederile art. ... alin. (.) și (.) din Legea nr. ../..... .. Măsura anulării procedurii de atribuire încalcă si alte norme legale aplicabile Contestatorul susține că măsura anulării procedurii de atribuire reprezintă o excepție, iar aplicarea acesteia este interzisă de lege în afara cazurilor expres prevăzute. Astfel, conform prevederilor art. ... alin. (.) din anexa la HG nr. .../...., autoritatea contractantă nu are dreptul de a adopta măsuri care ar întârziere nejustificat procesul de evaluare a ofertelor sau care ar crea circumstanțe artificiale de anulare a procedurii de atribuire. O asemenea abordare este considerată o încălcare a principiului asumării răspunderii, prevăzut la art. . alin. (.) din Legea nr. ../..... De asemenea, contestatorul menționează că, potrivit art. ... alin. . lit. c din Legea nr. ../...., legiuitorul a prevăzut expres că anumite erori sau omisiuni pot conduce la anularea procedurii, dar numai în cazul în care acestea au generat o încălcare a unei prevederi legale și autoritatea contractantă se află în imposibilitatea de a adopta măsuri corective, iar aceasta ar duce la încălcarea principiilor procedurii de achiziție. Contestatorul subliniază, de asemenea, că documentația de atribuire este obligatorie atât pentru ofertanți, care, conform prevederilor art. ... alin. (.) din H.G. nr. .../...., au obligația de a elabora ofertele în conformitate cu aceasta, cât și pentru comisia de evaluare, care, potrivit art. ... alin. (.) și (.) din același act normativ, are obligația de a analiza și verifica fiecare ofertă, atât din punct de vedere al elementelor tehnice Pagina 7 din 35

propuse, cât și din punct de vedere al aspectelor financiare implicate. În acest context, propunerea tehnică trebuie să corespundă cerințelor minime prevăzute de autoritatea contractantă. Concluzionând, prin depunerea ofertelor, se presupune că ofertanții și-au însușit documentația de atribuire fără rezerve, ceea ce înseamnă că nu li se poate scuza nicio abatere de la prescripțiile acesteia. De asemenea, autoritatea contractantă are obligația de a evalua ofertele în conformitate cu prevederile documentației de atribuire. Contestatorul invocă și dispozițiile legale incidente care stabilesc conduita pe care autoritățile contractante trebuie să o adopte în cadrul unei proceduri de atribuire, menționând, printre altele, prevederile art. . alin. (.) din H.G. nr. .../...., care stipulează că autoritatea contractantă este responsabilă pentru atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru, inclusiv achiziția directă, cu respectarea tuturor dispozițiilor legale aplicabile. Totodată, art. . alin. (.) din aceeași hotărâre stabilește că atribuirea unui contract de achiziție publică/acord-cadru este rezultatul unui proces ce se derulează în mai multe etape. Art. . alin. (.) impune autorității contractante obligația de a parcurge, pentru fiecare proces de achiziție publică, trei etape distincte: etapa de planificare/pregătire, etapa de organizare a procedurii și atribuirea contractului/acordului-cadru, și etapa postatribuire. În acest context, contestatorul consideră că, din economia textelor legale invocate, rezultă că autoritatea contractantă trebuie să își materializeze necesitățile în cadrul documentației de atribuire, iar acest moment reprezintă punctul de pornire pentru etapa de planificare/pregătire a procesului de achiziție publică. În cazul de față, contestatorul afirmă că nu se poate accepta ca autoritatea contractantă să deruleze în paralel două proceduri de atribuire care au același obiect. Contestatorul invocă, cu titlu jurisprudențial, Decizia nr. .../.......... a Curții de Apel ..., cod RJ .e.ge..., disponibile pe portalul www.rejust.ro, precum și practica CNSC, în speță decizia B....._...., prezentată în format PDF pe portalul oficial al CNSC. Aceste decizii sunt menționate ca având situații similare cu cea din cauza de față, instanța de judecată și CNSC reținând nelegalitatea măsurii anulării procedurii de atribuire și obligând autoritatea contractantă să continue procedura. II. Anularea adresei nr. ...../.......... emisă de autoritatea contractantă privind „refuzul acordării accesului la dosar, constatându-se caracterul abuziv al refuzului autorităţii de a ne permite accesul la dosarul achiziţiei publice conform art. ... din Legea nr. ../.... Contestatorul menționează că, în conformitate cu art. ... din Legea nr. ../...., ulterior finalizării procedurii de atribuire, dosarul achiziției publice devine un document public. În temeiul acestor norme legale, contestatorul a solicitat autorității contractante accesul la dosarul achiziției publice, care, conform legii, are caracter de document public de la finalizarea procedurii de atribuire, respectiv prin decizia de anulare a acesteia. În acest sens, contestatorul a transmis autorității două adrese: 8

adresa nr. .../.......... și adresa nr. .../........... Autoritatea contractantă a răspuns favorabil prin e-mailul din data de .........., în care se menționa: „Având în vedere cererile enumerate mai sus prin care solicitați accesul la dosarul achiziției publice în conformitate cu legislația în vigoare, vă facem cunoscut faptul că, din cauza volumului mare de lucru la nivelul instituției, putem da curs solicitării dvs. în data de ...........” Cu toate acestea, în data de .........., autoritatea contractantă a revenit asupra poziției sale și a comunicat refuzul acordării accesului la dosar prin adresa nr. ...../.........., transmisă prin e-mail în data de .........., ora ..:... Deși contestatorul a solicitat clarificări autorității privind schimbarea poziției sale prin adresa nr. .../.........., aceasta a comunicat că își menține refuzul de a permite accesul la dosar, dar a invitat totuși contestatorul să se prezinte la sediul său. Contestatorul consideră că acest comportament al autorității contractante este abuziv și evidențiază modul lipsit de respect în care autoritatea tratează ofertanții. Refuzul autorității de a permite accesul contestatorului la dosarul achiziției publice, comunicat prin adresa nr. ...../.........., este considerat abuziv și nelegal. Autoritatea contractantă a exercitat în mod discreționar atribuțiile sale legale, ignorând obligația legală impusă de art. ... din Legea nr. ../..... Acest refuz a avut ca efect încălcarea dreptului contestatorului de a beneficia de o cale de atac eficientă și implicit de a avea parte de un proces echitabil. Contestatorul menționează că, prin adresa nr. ...../.........., autoritatea contractantă invocă prioritatea asigurării legalității și prevenirii denaturării concurenței, bazându-se pe obligațiile legale ce îi revin conform art. . din HG nr. .../..... În opinia autorității, aceasta are obligația de a asigura aplicarea corectă și legală a procedurii de atribuire, inclusiv responsabilitatea de a evita denaturarea concurenței și de a elimina efectele oricăror nereguli constatate. În acest sens, decizia de anulare a procedurii, fundamentată pe încălcări ale legislației achizițiilor publice, este considerată de autoritate ca fiind o măsură de remediere legală potrivit art. . lit. d) din Legea nr. .../...., menită să restabilească cadrul legal și concurențial corect. Contestatorul susține că acordarea accesului la informații sensibile din ofertele depuse în cadrul unei proceduri viciate și anulate, așa cum afirmă autoritatea în exprimarea: „Acordarea accesului la informaţii sensibile din ofertele depuse în cadrul unei proceduri viciate şi, ca atare, anulate, ar contraveni scopului măsurii de anulare. potenţând efectele negative asupra viitoarei competiţii", contravine de fapt scopului măsurii de anulare, aceasta fiind doar o justificare abuzivă. Contestatorul consideră că motivarea refuzului de acces la dosar este lipsită atât de caracter legal, cât și de caracter rezonabil, demonstrând că intenția reală a autorității este de a ascunde actele de evaluare întocmite și clasamentul ofertanților rezultat din evaluarea propunerilor financiare. Deși autoritatea invocă „denaturarea concurenței”, contestatorul arată că măsura anulării procedurii este cea care determină o astfel de denaturare, în condițiile în care toate ofertele depuse, care asigurau o concurență reală, sunt astfel lipsite de efecte. De asemenea, contestatorul arată că autoritatea contractantă încalcă dispozițiile art. ... din Legea nr. ../...., precum și principiile transparenței, nediscriminării, asumării răspunderii și utilizării eficiente a fondurilor publice și susține că, prin refuzul de a permite accesul la dosarul achiziției Pagina 9 din 35

publice, i se încalcă în mod grav dreptul la apărare și accesul la justiție, fiind lipsit de posibilitatea de a invoca motive suplimentare în susținerea contestației, ceea ce a redus șansele sale de câștig. Contestatorul consideră că decizia de anulare a procedurii nu poate reprezenta o măsură de remediere legală conform art. . lit. d) din Legea nr. .../...., așa cum susține autoritatea contractantă, întrucât articolul menționat este aplicabil doar în cazul în care a fost formulată o contestație, urmată de adoptarea de măsuri de remediere, situație care nu este incidentă în speță. Contestatorul subliniază că autoritatea contractantă își arogă legalitatea absolută a măsurii de anulare a procedurii și urmărește împiedicarea controlului de legalitate prin refuzul de a-și îndeplini obligația legală de a permite accesul la dosarul achiziției publice. Exprimarea: „acordarea accesului la informaţii sensibile din ofertele depuse în cadrul unei proceduri viciate şi, ca atare, anulate, ar contraveni scopului măsurii de anulare, potenţând efectele negative asupra viitoarei competiţii", este, în opinia contestatorului, o dovadă a caracterului abuziv atât al măsurii de anulare, cât și al refuzului accesului la dosar. Contestatorul menționează că noțiunea de „informații sensibile” din ofertele depuse este străină de lege, întrucât art. ... din Legea nr. ../.... face trimitere exclusiv la informații declarate și probate ca fiind confidențiale, potrivit art. .. alin. (.), nu la noțiuni precum cele invocate de autoritate și arată că autoritatea contractantă ignoră faptul că legea stabilește clar că accesul nu poate fi restricționat decât dacă informațiile din propunerile tehnice, financiare și/sau fundamentările/justificările de preț/cost au fost declarate și probate ca fiind confidențiale, potrivit legii. Prin urmare, extinderea acestor limitări la alte noțiuni, precum „informații sensibile”, reprezintă o interpretare abuzivă și nelegală. În ceea ce privește efectele negative asupra viitoarei competiții, contestatorul consideră că afirmațiile autorității sunt nelegale. Pe de o parte, exercitarea unui drept legal și controlul de legalitate asupra măsurii de anulare a procedurii nu pot constitui efecte negative, ci reprezintă expresia unor drepturi și libertăți fundamentale precum accesul liber la justiție și dreptul la apărare. Pe de altă parte, orice referire la o competiție viitoare este considerată de contestator ca fiind nelegală și neavenită, întrucât legalitatea măsurii de anulare a procedurii trebuie analizată strict în raport cu elementele procedurii de atribuire. Contestatorul susține că autoritatea contractantă invocă, în sprijinul refuzului de a permite accesul la dosarul achiziției, necesitatea protejării confidențialității ofertelor, în perspectiva reluării procedurii, argument formulat prin raportare la art. .. din Legea nr. ../..... Potrivit acesteia, autoritatea are obligația de a proteja confidențialitatea informațiilor conținute în oferte, în special a componentelor tehnice și financiare, considerate esențiale pentru strategia comercială a fiecărui ofertant. În acest sens, autoritatea contractantă susține că, având în vedere intenția sau necesitatea reluării procedurii de atribuire pentru același obiect al contractului, divulgarea conținutului ofertelor depuse în cadrul 10

procedurii anulate ar compromite din start viitoarea competiție și afirmă că accesul la prețurile, soluțiile tehnice și justificările competitorilor ar crea un avantaj competitiv nejustificat pentru un operator economic, permițându-i să își calibreze oferta nu pe baza propriilor analize, ci raportându-se direct la strategiile anterioare ale concurenței, aspect considerat de autoritate contrar principiului egalității de tratament și nediscriminării, reglementat de art. . alin. (.) din Legea nr. ../...., precum și jurisprudenței europene, cu referire la cauza C-.../.. Varec SA. Contestatorul arată însă că această motivare a refuzului de acces la dosar este lipsită de temei legal și reprezintă o nouă dovadă a intenției autorității contractante de a ascunde actele de evaluare și clasamentul ofertanților rezultat din evaluarea propunerilor financiare. Acesta consideră că autoritatea contractantă depune un efort nejustificat de a-și „motiva” refuzul, inclusiv prin invocarea unei practici nerelevante a instanței europene, încercând astfel să dea aparență de legalitate unui comportament calificat drept abuziv și discreționar și susține că protejarea confidențialității poate fi realizată doar în limitele prevăzute de lege, prin excluderea de la vizionare exclusiv a informațiilor declarate și probate conform art. .. alin. (.) din Legea nr. ../.... ca fiind confidențiale, potrivit legii. Prin urmare, refuzul total al autorității de a permite accesul la dosar este considerat nelegal, reprezentând o încălcare a obligațiilor legale care îi revin. În final, contestatorul menționează că autoritatea contractantă face referire la protejarea unor interese care, în opinia sa, nu sunt legitime. Contestatorul susține că autoritatea contractantă invocă, în sprijinul refuzului de a permite accesul la dosarul achiziției, absența unui interes legitim și actual, apreciind că procedura fiind anulată, nu mai există un proces competitiv în derulare în care să poată fi pretins un drept ori să fie invocată o vătămare directă legată de atribuirea contractului în procedură. Potrivit susținerilor autorității contractante, decizia de anulare, fiind o măsură de legalitate, nu ar putea constitui un act vătămător pentru un participant care, în opinia acesteia, nu ar fi avut oricum șanse de câștig. Mai afirmă autoritatea că faptul că ofertantul solicitant nu s-ar fi situat printre cei cu punctajul cel mai mare ar indica o probabilitate redusă ca acesta să fi fost declarat câștigător chiar dacă procedura ar fi continuat. Mai susține că autoritatea contractantă apreciază că anularea procedurii și perspectiva reluării acesteia ar crea un avantaj pentru ofertantul solicitant, oferindu-i o nouă șansă de a concura și, potențial, de a câștiga, eventual prin îmbunătățirea ofertei. Astfel, consideră că nu ar putea fi demonstrat un interes legitim, direct și actual și nici o vătămare efectivă care să justifice accesul la informații confidențiale ce aparțin terților competitori. Contestatorul arată că autoritatea contractantă susține legalitatea deciziei sale și afirmă că aceasta nu mai poate fi contestată, întrucât reprezintă, potrivit acesteia, o măsură de legalitate și consideră că prin această poziție, autoritatea contractantă intenționează să se sustragă de la controlul judecătoresc de legalitate a propriei decizii și își depășește competențele atunci când afirmă că decizia de anulare nu poate fi considerată un act vătămător, calificând oferta ca fiind una lipsită de șanse de câștig. Contestatorul întreabă retoric ce dovezi permit autorității să Pagina 11 din 35

facă asemenea afirmații, susținând că nu există nicio dovadă și că, dimpotrivă, contrariul ar fi putut reieși din dosarul achiziției publice, dosar pe care autoritatea contractantă a decis să îl ascundă. Contestatorul menționează că dreptul de acces la dosarul achiziției nu depinde în niciun fel de șansele de câștig ale unui ofertant, ceea ce face ca afirmațiile autorității să fie nelegale și în contradicție flagrantă cu legea. În plus, arată că este foarte posibil ca tocmai oferta contestatorului să fi avut șansele cele mai mari de câștig, întrucât i s-au solicitat clarificări referitoare la un preț aparent neobișnuit de scăzut, iar în acest sens a fost prezentată o fundamentare economică a modului de formare a prețului. Mai consideră că autoritatea contractantă a decis să ascundă dosarul achiziției pentru a nu fi cunoscut clasamentul ofertelor, fapt pentru care susține necesitatea anulării adresei nr. ...../.......... și obligarea autorității să permită accesul la dosarul achiziției în mod legal, cu excluderea doar a informațiilor declarate și probate conform art. .. alin. (.) din Legea nr. ../.... ca fiind confidențiale, potrivit legii. Contestatorul precizează că se impune obligarea autorității să permită accesul la dosarul achiziției publice prin punerea la dispoziție a tuturor informațiilor, cu excepția celor declarate și probate ca fiind confidențiale conform art. .. alin. (.) din Legea nr. ../...., precum și repunerea în termenul de contestare, după ce este asigurat accesul efectiv la dosar în conformitate cu legea și arată că afirmația autorității conform căreia „anularea procedurii și perspectiva reluării acesteia v-ar crea un avantaj, oferindu-vă o nouă șansă de a concura și potențial, de a câștiga, posibil prin îmbunătățirea ofertei”, este neîntemeiată, întrucât decizia de anulare este supusă potrivit legii dreptului de contestare și controlului de legalitate, indiferent de voința autorității contractante. Contestatorul consideră că presupusul avantaj este o speculație nelegală, singurul interes legitim fiind acela de a valorifica șansele de câștig în cadrul procedurii pentru care s-au investit resurse materiale și umane, în întocmirea ofertei, în răspunsurile la solicitările de clarificări și în menținerea în procedură. Contestatorul mai arată că prejudiciul care i-a fost cauzat prin lipsirea de șansa de a participa până la finalizarea procedurii, prin emiterea rezultatului evaluării, este cuantificabil în bani și, în calitate de participant la procedură, se încadrează în categoria persoanelor vătămate de actul și măsura autorității de anulare a procedurii. În final, contestatorul susține că autoritatea contractantă nu are atribuția de a face aprecieri privind lipsa unei pretinse vătămări, substituindu-se instanței de judecată și făcând aprecieri considerate grav nelegale și lipsite de rușine, aspect calificat ca fiind foarte grav. Contestatorul menționează că, potrivit susținerii autorității contractante, în interpretarea sistemică și practica administrativă sau judiciară, actele intermediare ale procedurii nu ar genera, de regulă, drepturi subiective definitive pentru participanți, inclusiv un drept necondiționat de acces integral la dosar înainte de finalizarea legală a unei 12

proceduri sau după anularea justificată a acesteia. În acest sens, autoritatea contractantă apreciază că este „îndreptățită și chiar obligată să refuze accesul la dosarul achiziției publice anulate”. Contestatorul precizează că autoritatea contractantă își arogă competențe specifice unei instanțe de judecată, invocând o pretinsă practică judiciară, însă fără a oferi exemple relevante și fără a respecta cadrul legal în vigoare. În opinia contestatorului, autoritatea contractantă ignoră faptul că accesul la dosarul achiziției publice nu poate fi restricționat decât în măsura în care informațiile conținute în propunerile tehnice, financiare sau justificările de preț/cost au fost declarate și probate conform art. .. alin. (.) din Legea nr. ../.... ca fiind confidențiale, potrivit legii. Contestatorul arată că autoritatea contractantă se plasează astfel mai presus de lege, întrucât, în ciuda dispozițiilor legale exprese, afirmă că este îndreptățită și chiar obligată să refuze accesul la dosarul achiziției publice anulate. Contestatorul consideră că această conduită, exprimată în adresa nr. ...../.........., relevă o gravă eroare în privința limitelor atribuțiilor autorității și o lipsă de asumare a consecințelor afirmațiilor făcute sub semnătură oficială și susține că autoritatea contractantă încalcă dispozițiile art. ... lit. b) din Legea nr. ../...., care stabilește că procedura de atribuire se finalizează prin anulare, precum și art. ... din aceeași lege, care prevede că ulterior finalizării procedurii, dosarul achiziției publice are caracter de document public. În aceste condiții, consideră că după anularea procedurii de atribuire are loc finalizarea acesteia, moment în care autoritatea contractantă are obligația legală de a publica raportul procedurii și de a permite accesul la dosarul achiziției publice, care devine document public conform legislației aplicabile. Contestatorul solicită încuviințarea probei cu înscrisuri constând în conținutul dosarului achiziției publice la care continuă să solicite acces. Sunt anexate următoarele documente: fișa de date, nota justificativă privind anularea procedurii de atribuire nr. ...../.........., adresele nr. .../.......... și nr. .../.......... prin care a fost solicitat accesul la dosar, refuzul acordării accesului nr. ...../.........., adresa nr. .../.........., precum și corespondența pe email cu autoritatea contractantă. În drept, contestatorul invocă toate dispozițiile legale menționate în cuprinsul contestației, iar în temeiul art. .. din Legea nr. .../.... solicită asigurarea accesului la dosarul constituit în fața Consiliului. Prin adresa nr. ...../..../C./.........., transmisă prin e-mail și poștă, în temeiul art. ... din Legea nr. .../...., cu modificările și completările ulterioare, Consiliul a solicitat contestatorului să comunice dovada constituirii, în termen de maximum . zile de la data sesizării Consiliului, a cauțiunii legale, respectiv recipisa de consemnare a cauțiunii, în original, în cuantumul stabilit de articolul menționat. ... a transmis punctul de vedere prin adresa nr. ...../.........., înregistrată la Consiliu sub nr. ...../.........., iar dosarul achiziției a fost transmis partial în data de .........., fiind înregistrat la Consiliu sub nr. ....., completat prin adresa nr. ...../.......... înregistrată la Consiliu sub nr. ...../........... Pagina 13 din 35

Autoritatea contractantă menționează că ... SRL a contestat nota justificativă nr. ...../.......... și adresa nr. ...../.........., solicitând continuarea procedurii. Precizează că a organizat o licitație deschisă pentru contractul de lucrări „Restaurarea, consolidarea, echiparea și dotarea Liceului ...”, conform anunțului CN......./.........., cu valoarea estimată de ..........,.. lei fără TVA. Autoritatea contractantă solicită admiterea excepției lipsei de interes a contestatorului, conform art. .. alin. (.)-(.) din Legea nr. .../...., și, pe cale de consecință, respingerea contestației ca lipsită de interes. Autoritatea contractantă menționează dispozițiilor art. . alin. (.) din Legea nr. .../.... și art. . din aceeași lege, și susține că aceste prevederi se coroborează cu dispozițiile art. .. din Codul de procedură civilă, potrivit cărora interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut și actual. Astfel, pentru a putea fi considerată persoană vătămată printr-un act emis de o autoritate contractantă în cadrul unei proceduri de achiziție publică, contestatorul trebuie să aibă sau să fi avut un interes legitim în legătură cu procedura și să fi suferit, să sufere sau să riște să sufere un prejudiciu urmare a unui act al autorității contractante. Autoritatea contractantă consideră că exercițiul dreptului de a formula o acțiune în justiție, precum și o contestație, cum este cea de față, cere o justificare, prin impunerea condiției interesului urmărindu-se evitarea unor litigii lipsite de orice utilitate. Interesul, indiferent că este moral sau material, trebuie să fie legitim, personal și direct, să fie născut și actual și susține că interesul este o condiție de admitere a oricărui demers judiciar, iar în materia achizițiilor publice interesul în promovarea unei contestații este dat de vătămarea pe care operatorul economic o suferă într-un drept sau interes legitim prin modul de desfășurare a procedurii. În cauza de față, autoritatea contractantă precizează că se află în situația anulării procedurii de achiziție, ceea ce înseamnă că nu poate fi dovedit un interes legitim, născut și actual. Totodată, consideră că un interes eventual nu se poate lua în considerare, deoarece, pe de o parte, ar trebui să se dispună reluarea procedurii de atribuire de către autoritatea contractantă, iar pe de altă parte, contestatoarea ar trebui să fie câștigătoarea procedurii, în condițiile în care oferta acesteia nu se clasa pe o poziție câștigătoare. Așadar, interesul trebuie să îndeplinească cerința actualității. Autoritatea contractantă menționează că nu poate fi vorba despre un interes legitim necesar deținerii calității de persoană vătămată, astfel cum se prevede la art. . lit. f) din Legea nr. .../...., atâta timp cât oferta contestatoarei nu se afla printre cele cu cel mai mare punctaj și face trimitere la literatura de specialitate, în care s-a reținut că un interes este născut și actual în măsura în care nu este un interes eventual și există la momentul exercitării acțiunii civile, în sensul că partea s-ar expune unui prejudiciu dacă ar rămâne în pasivitate și nu ar recurge în acel moment la 14

acțiune. Rezultă că un interes eventual sau unul care a fost depășit nu pot fi luate în considerare. Reiterează că, pentru a putea fi considerată persoană vătămată printr-un act emis de o entitate contractantă, în cadrul unei proceduri de achiziție publică, contestatoarea ar trebui să aibă sau să fi avut un interes legitim în legătură cu procedura și să fi suferit, să sufere sau să riște să sufere un prejudiciu ca urmare a unui act al entității contractante. În susținerea punctului de vedere, autoritatea contractantă menționează considerentele deciziei civile nr. ..../...., pronunțată de Curtea de Apel Cluj într-o speță similară. și arată că, în acest context, este exclusă condiția existenței unui interes legitim, actual și direct, și totodată a cauzării unui prejudiciu ca urmare a unui act propriu, întrucât, chiar dacă procedura de achiziție ar continua printr-o măsură dispusă de către CNSC, nu ar putea fi luată nicio decizie prin prisma căreia să se poată aprecia că contestatoarea justifică existența unui folos practic urmărit prin promovarea demersului, deoarece oferta acesteia nu se clasează pe locul .. Astfel, consideră că orice cereri față de alte măsuri nu satisfac un interes al contestatoarei, în sensul că nu îi aduc niciun folos practic. Concluzionând, autoritatea contractantă menționează că, față de cele expuse, contestatoarea nu și-a justificat interesul legitim în formularea contestației, în conformitate cu dispozițiile art. . alin. (.) și art. . alin. (.) lit. f) din Legea nr. .../..... Autoritatea contractantă susține că, în situația în care se va respinge excepția invocată, contestația ar trebui respinsă ca nefondată, cu consecința menținerii în totalitate a actelor întocmite de aceasta, ca fiind temeinice și legale, potrivit art. .. alin. . din Legea nr. .../..... Autoritatea contractantă consideră că motivele contestației nu sunt argumentate și nici justificate, nici din perspectiva fondului cauzei, întrucât se află în situația în care procedura de atribuire a fost anulată în temeiul art. ... alin. . lit. c) și alin. . din Legea nr. ../.... și susține că motivele care au stat la baza anulării au fost detaliate în nota justificativă nr. ...../.........., publicată în SEAP. Autoritatea contractantă menționează că, pe parcursul procedurii de atribuire, a constatat erori și omisiuni în cadrul documentației de atribuire, iar aceste deficiențe afectează fundamental procedura de licitație. Întrucât nu mai există posibilitatea corectării acestora fără încălcarea principiilor prevăzute la art. . alin. . din Legea nr. ../...., s-a dispus anularea procedurii de atribuire. Mai precizează că, la întocmirea documentației de atribuire, nu s-a avut în vedere respectarea următoarelor prevederi legale: - art. ... alin. (..) din Legea nr. ../.... privind includerea criteriilor de mediu în cadrul criteriului de atribuire; - Directiva ..../../UE a Parlamentului European și a Consiliului din .. decembrie ....; - art. . coroborat cu pct. .. lit. b) din Anexa nr. . a Legii nr. .../....; - lipsa conformității cerințelor privind șeful de șantier cu Legea nr. .../.... și Ordinul nr. ..../...., în sensul solicitării unui expert atestat de Ministerul Culturii cu specializarea E; Pagina 15 din 35

- necesitatea includerii unor condiții de calificare care să reflecte capacitatea operatorilor economici de a executa lucrări asupra unui imobil monument istoric, potrivit Legii nr. .../..... Autoritatea contractantă consideră că erorile identificate afectează fundamental procedura de licitație din cauza incongruenței dintre cerințele documentației și realitatea lucrărilor ce urmează a fi executate. În această etapă, cerințele nu mai pot fi modificate fără a afecta concurența, întrucât ofertanții și-au fundamentat ofertele pe cerințele inițiale. Astfel, apreciază că operatorii economici specializați în restaurarea monumentelor istorice ar fi putut fi restricționați, având în vedere necesitatea competențelor specializate. Autoritatea contractantă susține că, prin continuarea licitației, există riscul atribuirii unui contract neconform, cu lucrări executate de operatori economici care nu dețin calificările necesare. În opinia acesteia, riscurile atribuirii contractului în aceste condiții sunt mai mari decât cele generate de anularea și reluarea procedurii și, prin urmare, raportat la prevederile documentației de atribuire și la cele legale aplicabile în materia achizițiilor publice, anularea procedurii a fost întemeiată. Face referire la art. ... alin. (.) lit. c) și alin. (.) din Legea nr. ../...., menționând că are obligația de a anula procedura dacă se constată erori sau omisiuni ce nu pot fi corectate fără încălcarea principiilor prevăzute de lege. În acest context, autoritatea contractantă apreciază că poate invoca propria culpă, constând în întocmirea documentației de atribuire cu încălcarea legii, ceea ce afectează procedura într-un mod ireversibil. În ceea ce privește accesul contestatorului la dosarul achiziției publice, autoritatea contractantă precizează că, în contextul anulării procedurii, nu se poate determina cu certitudine interesul acesteia. Simpla invocare a unui interes în cuprinsul contestației nu reprezintă o justificare suficientă și consideră că repunerea în termenul de contestație este inadmisibilă, întrucât termenul procedural presupune îndeplinirea actului într-un anumit interval, nerespectarea fiind sancționată cu decăderea. Autoritatea contractantă afirmă că, în conformitate cu art. . din HG nr. .../...., are obligația de a aplica corect și legal procedura de achiziție publică, ceea ce implică evitarea denaturării concurenței și eliminarea efectelor neregulilor constatate. În acest context, susține că divulgarea informațiilor sensibile (tehnice și financiare) din cadrul unei proceduri care a fost deja anulată ar fi contrară scopului anulării și ar putea afecta negativ desfășurarea unei noi competiții iar conform art. .. din Legea nr. ../...., autoritatea contractantă este obligată să protejeze confidențialitatea informațiilor din ofertele depuse, mai ales acele elemente care reflectă strategia comercială a operatorilor economici. Deoarece există intenția de a relua procedura pentru același obiect al contractului, divulgarea conținutului ofertelor anterioare ar conferi un avantaj nedrept contestatoarei în viitoarea licitație, încălcând astfel principiul egalității de tratament prevăzut de art. . alin. (.) din Legea nr. ../.... și fiind contrar jurisprudenței europene în materie. 16

Autoritatea

contractantă

consideră

esențială

păstrarea confidențialității acestor date pentru a garanta o competiție loială în noua procedură. Potrivit art. . alin. (.) lit. f) din Legea nr. .../...., dreptul de acces la informații în domeniul achizițiilor este condiționat de existența unui interes concret și a unei vătămări cauzate de un act al autorității. În acest caz, procedura fiind anulată, nu mai există un cadru competitiv activ în care contestatoarea să invoce un drept sau o vătămare directă, iar măsura de anulare – fiind una de legalitate – nu poate fi privită ca un act vătămător, mai ales având în vedere că ofertanta respectivă nu se afla pe prima poziție. De asemenea, autoritatea contractantă precizează că anularea procedurii oferă contestatoarei o nouă șansă de participare, cu posibilitatea de a îmbunătăți oferta depusă anterior. În lipsa unui interes legitim, direct și actual, precum și a unei vătămări efective, nu este justificat accesul contestatoarei la informațiile confidențiale ale altor ofertanți. Mai menționează că jurisprudența CNSC și a instanțelor, inclusiv Curtea de Apel Târgu Mureș, confirmă că autoritatea contractantă are dreptul și obligația de a anula din oficiu procedurile afectate de nereguli, în temeiul principiului legalității. În plus, actele intermediare din cadrul procedurii nu generează, în mod normal, drepturi subiective definitive, cum ar fi un drept absolut de acces la întregul dosar, nici înainte de finalizarea procedurii, nici după anularea justificată a acesteia. Pentru aceste motive, autoritatea contractantă solicită respingerea contestației ca nefondată, cu menținerea în totalitate a actelor întocmite, ca temeinice și legale, în temeiul art. .. alin. . din Legea nr. .../..... În drept, autoritatea contractantă își întemeiază poziția pe prevederile art. .. din Legea nr. .../...., Legea nr. ../.... privind achizițiile publice și HG nr. .../..... ... SRL, prin adresa nr. .../.........., înregistrată la Consiliu cu nr. ...../.........., a transmis concluzii scrise la punctul de vedere al autorității contractante prin care solicită respingerea ca neîntemeiată a excepției lipsei de interes invocată de autoritatea contractantă, pentru următoarele motive: Contestatorul susține că prezenta contestație privește decizia autorității contractante de a anula procedura de atribuire, decizie făcută publică de autoritate prin publicarea în SEAP a notei justificative privind anularea procedurii de atribuire nr. ...../.......... și menționează că, la data anulării, procedura de atribuire se afla într-un stadiu avansat al evaluării, fiind deja parcurse atât etapa evaluării tehnice a ofertelor, cât și cea financiară. Acesta deține calitatea de participant în cadrul procedurii. În urma verificării propunerii tehnice a ofertei depuse, contestatorul arată că a primit adresa nr. ...../.......... prin care autoritatea contractantă a solicitat clarificarea anumitor aspecte tehnice și menționează că a răspuns acestei solicitări prin adresa nr. .../.........., respectând termenul impus. Ulterior, autoritatea a trecut la etapa de evaluare a propunerilor financiare. În acest context, contestatorul precizează că a primit adresa nr. ...../.........., prin care i-au fost solicitate clarificări legate de propunerea financiară, în special cu privire la „preț aparent neobișnuit de Pagina 17 din 35

scăzut”. În acest sens, contestatorul arată că a răspuns prin Adresa nr. .../.........., în care a prezentat fundamentarea prețurilor ofertate, cu respectarea termenului de răspuns. Deși procedura se afla în punctul final, întrucât următorul pas era emiterea rezultatului, contestatorul menționează că, în mod total surprinzător, autoritatea a publicat în SEAP măsura anulării procedurii de atribuire. Contestatorul consideră că refuzul autorității contractante de a continua procedura de atribuire și, implicit, de a atribui contractul de achiziții publice, constituie o gravă vătămare a intereselor sale legitime, având un interes actual în legătură cu procedura pendinte, manifestat prin dorința legitimă de adjudecare a contractului. Contestatorul susține că are interes în promovarea prezentei contestații iar în susținerea celor afirmate, contestatorul face trimitere la art. . alin. ., art. . alin. . lit. f), și art. . alin. . din Legea nr. .../..... Contestatorul susține că, potrivit considerentului pct. .. din Directiva ..../../UE privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei ..../../CE, atribuirea contractelor ar trebui realizată pe baza unor criterii obiective care să asigure respectarea principiilor de transparență, de nediscriminare și de egalitate de tratament, cu scopul de a permite o comparație obiectivă a valorii relative a ofertelor pentru a determina, în condiții de concurență efectivă, care ofertă este cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. Menționează principiul egalității de tratament, care presupune că toate ofertele trebuie evaluate în aceleași condiții pentru toți ofertanții, precum și dispozițiile art. . din CEDO privind accesul la justiție. În raport cu dispozițiile legale anterior indicate, contestatorul consideră că un ofertant este considerat a avea interes în formularea de cereri sau contestații în legătură cu o procedură de licitație organizată sau derulată de o autoritate contractantă dacă nu a fost încă exclus definitiv din acea procedură și arată că dispozițiile legale menționate garantează exercitarea unor căi de atac efective împotriva deciziilor nelegale adoptate în cadrul unei proceduri de atribuire a unui contract de achiziții publice, oferind posibilitatea oricărui ofertant exclus de a contesta nu doar decizia de excludere, ci și deciziile ulterioare care i-ar putea aduce prejudicii, în ipoteza în care excluderea ar fi ulterior anulată. Contestatorul face trimitere și la Hotărârea din .. decembrie .... a Tribunalului Uniunii Europene, pronunțată în cauza Antwerpse Bouwweken/Comisia - T-.../.., arătând că pentru justificarea interesului este necesară verificarea dacă, în speță, o eventuală anulare a deciziei atacate poate crea un avantaj reclamantului. Contestatorul invocă și doctrina de drept procesual civil, potrivit căreia interesul este definit ca folosul practic urmărit de reclamant prin promovarea demersului judiciar, care trebuie să fie personal, direct, născut și actual și arată că folosul practic trebuie să privească direct reclamantul și că lipsa inițierii unei acțiuni în momentul respectiv l-ar putea expune unui prejudiciu. 18

Aplicând aceste considerente la cauza de față, contestatorul arată că deține calitatea de participant în cadrul procedurii privind atribuirea contractului de achiziție publică „......”, publicată prin Anunț de participare CN......./.........., cu o valoare totală estimată de ..........,.. lei fără TVA, criteriul de atribuire fiind „cel mai bun raport calitate-preț” și menționează că a introdus prezenta contestație în calitate de ofertant care are un interes în obținerea contractului ce face obiectul procedurii de atribuire anulate, interes urmărit în mod legitim încă de la momentul depunerii ofertei în cadrul procedurii. Mai susține că anularea deciziei autorității contractante de anulare a procedurii de atribuire, cu consecința reluării acesteia, poate crea un avantaj concret, independent de locul ocupat în clasamentul ofertelor și consideră, în primul rând, că acel clasament invocat de autoritate nu există, întrucât procedura de atribuire nu a fost finalizată prin emiterea rezultatului evaluării ofertelor și întocmirea raportului procedurii. Astfel, orice referire la un „clasament” este nelegală și neavenită. În al doilea rând, contestatorul susține că, și în ipoteza în care oferta sa s-ar fi clasat pe o poziție inferioară (lucru care nu poate fi afirmat cu certitudine, dat fiind că evaluarea nu a fost finalizată), o astfel de poziționare nu ar putea determina respingerea contestației ca fiind lipsită de interes și menționează că reluarea procedurii și finalizarea evaluării ofertelor, în situația admiterii contestației, ar putea duce la o nouă decizie a autorității, susceptibilă de a fi contestată. Eventualele contestații împotriva noii decizii ar putea duce la modificarea clasamentului. În plus, consideră că este posibil ca ofertantul aflat pe prima poziție să nu fie declarat câștigător, fie ca urmare a nedepunerii documentelor suport DUAE, fie ca urmare a analizării acestora. Contestatorul susține că există un folos practic concret în situația în care ar urma să se admită contestația, fiind în beneficiul său reluarea procedurii de atribuire, care ar putea genera în final declararea ofertei sale ca fiind câștigătoare, având în vedere șansele reale de obținere a contractului în cadrul procedurii și menționează că afirmațiile autorității contractante referitoare la neclasarea pe locul . și, prin urmare, la lipsa interesului, sunt cel puțin nelegale, dacă nu de rea-credință, întrucât nu există niciun temei care să permită autorității să facă asemenea afirmații. Contestatorul arată că „clasamentul de care vorbește autoritatea nici nu există, nefiind finalizată evaluarea și nefiind emis rezultatul procedurii”. Mai mult, chiar și în ipoteza existenței unui astfel de clasament, acesta nu ar determina lipsa interesului, întrucât, în urma contestării rezultatului procedurii, clasamentul s-ar putea schimba. De asemenea, și în lipsa unei contestații, rezultatul procedurii se poate modifica ulterior etapei de depunere și verificare a documentelor suport DUAE. Contestatorul arată că afirmațiile autorității privind lipsa interesului ar transforma decizia de anulare a procedurii într-una definitivă, înainte de expirarea termenului legal de contestare și fără a se judeca legalitatea măsurii, ceea ce echivalează cu susținerea că decizia autorității nu ar putea fi contestată și menționează că justifică un interes direct, născut, personal și actual în soluționarea cauzei. Folosul practic urmărit prin promovarea demersului judiciar este „adjudecarea contractului de achiziție Pagina 19 din 35

publică”, acest interes fiind personal, întrucât vizează direct dreptul propriu și nu al unei alte persoane. Interesul este considerat născut și actual, întrucât lipsa formulării unei contestații în termenul legal ar fi dus la pierderea definitivă a dreptului de a obține contractul, ceea ce ar fi produs un prejudiciu. Totodată, se arată că resursele alocate pentru întocmirea ofertei au fost considerabile, iar anularea procedurii ar determina un prejudiciu real. Contestatorul invocă practica judiciară, făcând trimitere la cauza CNSC B....._.... și Decizia CNSC nr. .../..... Invocă și art. ... alin. (.) lit. c) și alin. (.) din Legea nr. ../..... Contestatorul arată că prin invocarea excepției lipsei de interes, autoritatea urmărește să se sustragă de la controlul judecătoresc de legalitate al deciziei sale, situându-se astfel mai presus de lege și afirmând că decizia de anulare nu ar putea fi considerată un act vătămător, fără a explica de ce aceasta ar fi exceptată de la dreptul de contestare, conform Legii nr. .../.... și menționează că autoritatea contractantă califică oferta contestatorului drept lipsită de șanse de câștig, fără a indica documentele care fundamentează aceste susțineri, care este documentul din dosarul achiziției publice care constată clasamentul invocat și în ce mod a fost acesta comunicat ofertanților pentru a putea fi contestat. Contestatorul arată că, prin eventuala admitere a excepției lipsei de interes, s-ar încălca dreptul de acces la justiție garantat de art. .. din Constituția României și de art. . din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, acest drept fiind unul fundamental și parte din ordinea publică națională și internațională, iar marja de apreciere lăsată statelor în reglementarea exercitării acestuia este restrânsă. Indică și art. . din Codul de procedură civilă, fiind susținut că admiterea excepției lipsei de interes ar echivala cu o denegare de dreptate, prin refuzul nelegal de soluționare pe fond a contestației vizate de excepția invocată. Contestatorul menționează că autoritatea contractantă nu poate, în mod legal, să vătăme și să prejudicieze un ofertant care a depus oferta cu diligență, respectând termenul și documentația de atribuire, printr-o anulare ulterioară a procedurii bazată pe motive artificiale sau pe propria culpă în organizarea procedurii și consideră că, pentru aceste motive, solicită respingerea excepției ca neîntemeiată. Prin adresa nr. ..../..../C./.........., transmisă pe e-mail, Consiliul a comunicat contestatorului ... SRL că dosarul cauzei poate fi studiat la sediul instituției în data de .......... iar depunerea eventualelor concluzii va putea fi efectuată până în data de ........... ... SRL, prin adresa nr. ..../.........., înregistrată la Consiliu cu nr. ...../.........., în urma studierii dosarului cauzei, a transmis concluzii scrise, prin care solicită respingerea neîntemeiată a excepției lipsei de interes invocată de autoritatea contractantă și admiterea contestaţiei astfel cum a fost formulată. Contestatorul susține că prezentele concluzii scrise completează cele deja formulate și depuse la dosar, referitor la excepția lipsei de interes 20

invocată de autoritatea contractantă și precizează că susține în totalitate concluziile scrise depuse anterior și nu le va relua aici, adăugând doar aprecieri suplimentare în urma studierii dosarului CNSC. Contestatorul menționează că actele din dosarul CNSC confirmă motivele contestației și concluziile scrise formulate, astfel, conform Procesului-verbal nr. ...../.........., paginile ..-.., propunerea tehnică a fost declarată conformă, fiind „admisă”. Autoritatea contractantă a trecut ulterior la evaluarea propunerilor financiare, iar Procesul-verbal nr. ...../.........., paginile ..-.., confirmă că evaluarea propunerilor financiare a fost începută, fiind emise solicitările de clarificare către contestator, care a răspuns în termen prin adresa nr. .../........... Contestatorul precizează că, la data anulării procedurii de atribuire, autoritatea avusese acces și dispusese verificarea tuturor informațiilor cuprinse în propunerile tehnice și financiare ale ofertanților, iar următorul pas ar fi fost emiterea rezultatului procedurii și menționează că, fiind participant la procedura de atribuire, cu oferta tehnică admisă și oferta financiară aflată deja în curs de evaluare și fiind conformă, are un interes direct în promovarea contestației. Contestatorul susține că refuzul autorității contractante de a continua procedura de atribuire și de a atribui contractul de achiziții publice în cadrul acestei proceduri aduce o gravă vătămare intereselor legitime ale acestuia, interesul său actual, personal și direct fiind adjudecarea contractului ce face obiectul procedurii. Contestatorul face referire la normele legale aplicabile, menționând art. . alin. . din Legea nr. .../...., art. . alin. . lit. f) din Legea nr. .../.... și art. . alin. . din Legea nr. .../..... De asemenea, contestatorul subliniază că nu a fost exclus definitiv din procedura de atribuire, având propunerea tehnică admisă de autoritate și propunerea financiară conformă, la care autoritatea a emis solicitări de clarificare privind „prețul aparent neobișnuit de scăzut”. Contestatorul precizează că a introdus contestația în calitate de ofertant care are un interes legitim în obținerea contractului ce face obiectul procedurii de atribuire anulate. Anularea deciziei autorității contractante privind anularea procedurii ar putea crea un avantaj contestatorului, indiferent de locul ocupat în clasamentul ofertelor, deoarece acest clasament poate fi modificat pe parcursul procedurii, inclusiv prin evaluarea documentelor suport DUAE. Contestatorul afirmă că, chiar dacă oferta sa s-ar fi clasat pe un loc inferior, interesul său rămâne, deoarece în cadrul procedurii poate apărea o schimbare a clasamentului. Contestatorul concluzionează că justifică un interes direct, născut, personal și actual în soluționarea contestației, urmărind adjudecarea contractului de achiziție publică. Subscrie că acest interes este personal, deoarece folosul practic vizează direct drepturile sale, iar necontestarea în termen a deciziei de anulare ar fi dus la pierderea definitivă a dreptului de adjudecare a contractului. De asemenea, subliniază că resursele alocate pentru întocmirea ofertei sunt considerabile, iar anularea procedurii ar cauza un prejudiciu substanțial. Pagina 21 din 35

Pentru motivele din concluziile scrise depuse cu privire la excepția lipsei de interes, precum și pentru cele arătate în prezentele concluzii, contestatorul solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată. Contestatorul susține că, în ceea ce privește fondul cauzei, autoritatea contractantă nu a combătut în mod real și temeinic motivele de contestație, iar măsura de anulare a procedurii de atribuire este nelegală și afirmă că autoritatea contractantă a creat circumstanțe artificiale pentru anularea procedurii, ceea ce încalcă dispozițiile art. ... alin. . din HG nr. .../..... Contestatorul subliniază că autoritatea contractantă nu a combătut motivele de contestație prin punctul de vedere, reluând doar susținerile din nota justificativă privind anularea procedurii. Astfel, evidențiază nelegalitatea motivului de anulare invocat de autoritate, legat de „necesitatea introducerii unor condiții specifice de calificare a ofertanților”. Contestatorul consideră că această argumentație este neîntemeiată, deoarece autoritatea contractantă nu era obligată să includă în criteriul de atribuire factori de evaluare privind protecția mediului. Contestatorul arată că documentația de atribuire prevede deja cerințele legale privind protecția monumentelor istorice, iar aceste cerințe erau deja incluse în documentația de atribuire conform prevederilor legale. Contestatorul subliniază că autoritatea contractantă, ignorând conținutul documentației de atribuire, invocă motive inaplicabile pentru anularea procedurii și inventează erori sau omisiuni inexistente în documentație. De asemenea, contestatorul menționează că clădirea este un monument istoric prevăzut în Fișa de date, iar normele metodologice privind protejarea monumentelor istorice obligau ofertanții să includă specialiști atestați în echipa lor. Astfel, toate dispozițiile legale au fost respectate, iar autoritatea a creat circumstanțe artificiale pentru anularea procedurii, încălcând astfel dispozițiile legale. Contestatorul solicită ca motivele de contestație să fie acceptate ca fiind temeinice și legale, iar contestația să fie admisă. În ceea ce privește cererea de anulare a adresei nr. ...../.......... emisă de autoritatea contractantă, contestatorul precizează că punctul de vedere al autorității nu aduce argumente legale suficiente pentru a combate cererea de anulare a acestei adrese. Contestatorul consideră refuzul autoritatea contractantă de a acorda accesul la dosar ca fiind abuziv, iar acest refuz încalcă dreptul său de a avea acces la informațiile relevante pentru a formula o cale de atac eficientă, conform art. ... din Legea nr. ../..... Astfel, contestatorul solicită anularea adresei nr. ...../.......... și consideră că refuzul autorității este o încălcare a dreptului său la un proces echitabil. ... SRL a constituit cauțiunea în sumă de .........,.. lei, conform art. ... alin. (.) din Legea nr. .../...., fiind depusă la dosar recipisa de consemnare nr. ........./., eliberată de CEC BANK SA, Sucursala ..., la data de .........., fiind transmisă, în original, prin adresa înregistrată la Consiliu cu nr. ...../........... 22

Din analiza susținerilor părților și a documentelor existente la dosarul cauzei, Consiliul reține cele ce urmează: ..., în calitate de autoritate contractantă, a organizat o licitație deschisă în vederea atribuirii contractului de achiziție publică de lucrării având ca obiect „......»”, cod CPV ........-. (Rev. .), prin publicarea în SEAP a anunțului de participare nr. CN......./.........., stabilind termenul limită de depunere a ofertelor pentru .........., valoarea estimată a acordului contractului, fără TVA, de ..........,.. lei și criteriul de atribuire „cel mai bun raport calitate-preț”. În cadrul procedurii de atribuire au fost depuse . oferte, iar ulterior evaluării propunerilor tehnice și a parțial a celor financiare, autoritatea contractantă a anulat procedura de atribuire, potrivit Notei nr. ...../........... Împotriva acestei decizii, postată în SEAP, ofertantul ... SRL a depus contestația care a face obiectul prezentei cauze solicitând cele menționate în partea introductivă a deciziei. În temeiul art. .. alin.(.) din Legea nr. .../....., analizând cu întâietate excepția invocată de autoritatea contractantă privind lipsa de interes a contestatorului în contestarea deciziei de anulare a procedurii, Consiliul constată că aceasta este neîntemeiată, având în vedere următoarele considerente: Potrivit documentelor depuse la dosarul cauzei, în prezenta procedură de atribuire nu a fost stabilit încă rezultatul procedurii, fiind parcurse, însă, mai multe etape. Astfel, la momentul adoptării deciziei de a anula procedura de atribuire, aceasta se afla în etapa de evaluare a propunerilor financiare. Prin urmare, în eventualitatea continuării procedurii de atribuire, există posibilitatea ca oferta contestatorului să fie declarată admisibilă și, posibil câștigătoare. Consiliul are în vedere, în analiza acestei excepții și următoarele dispoziții legale: - art. . alin. (.) din Legea nr. .../....: „Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act al unei autorităţi contractante sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri poate solicita anularea actului, obligarea autorităţii contractante la emiterea unui act sau la adoptarea de măsuri de remediere, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, pe cale administrativ-jurisdicţională sau judiciară, potrivit prevederilor prezentei legi”, - art. . alin. (.) lit. a) și f) din același act normativ: „a) act al autorităţii contractante - orice act, orice operaţiune care produce sau poate produce efecte juridice, neîndeplinirea în termenul legal a unei obligaţii prevăzute de legislaţia în materie, omisiunea ori refuzul de a emite un act sau de a efectua o anumită operaţiune, în legătură cu sau în cadrul unei proceduri de atribuire, fără a include achiziţia directă care intră sub incidenţa Legii nr. .../...., prevăzute de art. .. din Legea nr. ../.... privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare, de art. .. din Legea nr. ../.... privind achiziţiile sectoriale, cu modificările şi completările ulterioare, sau de art. .. din Legea nr. .../.... privind Pagina 23 din 35

concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, cu modificările şi completările ulterioare”; „f) persoană care se consideră vătămată - orice operator economic care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: (i) are sau a avut un interes în legătură cu o procedură de atribuire; şi (ii) a suferit, suferă sau riscă să sufere un prejudiciu ca o consecinţă a unui act al autorităţii contractante, de natură să producă efecte juridice, ori ca urmare a nesoluţionării în termenul legal a unei cereri privind o procedură de atribuire.” Or, ... SRL îndeplinește ambele condiții, având un interes în legătura cu procedura de atribuire prin depunerea unei oferte și riscând să sufere un prejudiciu în situația în care, râmând anulată procedura de atribuire, este înlăturată șansa acestuia ca, ulterior finalizării evaluării ofertelor depuse și aplicării criteriului de atribuire, oferta sa să fie declarată câștigătoare. Situarea sau nu pe o poziție câștigătoare, așa cum susține autoritatea contractantă în punctul de vedere, nu are relevanță în prezenta speță, câtă vreme autoritatea contractantă nu a comunicat contestatorului o astfel de informație, rezultatul procedurii nefiind încă stabilit. Drept urmare, constatând faptul că autoarea contestației înțelege să critice și urmărește ca, prin contestația înaintată Consiliului, să anuleze decizia autorității contractante de anulare a procedurii de atribuire, este evident că aceasta are un interes în depunerea contestației. În considerarea celor prezentate, Consiliul va respinge, ca nefondată, excepția lipsei de interes invocată de autoritatea contractantă. Procedând la analiza pe fond a contestației, Consiliul constată că, motivul invocat de autoritatea contractantă pentru anularea procedurii de atribuire, consemnat în Nota nr. ...../.......... elaborată de președintele comisiei de evaluare și aprobată de primarul municipiului ..., atacată în prezenta cauză, este următorul: „Datorită faptului că pe parcursul procedurii de atribuire autoritatea contractantă a constatat erori/omisiuni în cadrul documentației de atribuire și având în vedere faptul că aceste erori/omisiuni afectează fundamental procedura de licitație, iar autoritatea contractantă nu mai are posibilitatea corectării acestora, fără încălcarea principiilor prevăzute la art. . alin. . din Legea nr.../...., este necesară anularea procedurii de atribuire. La întocmirea documentației de atribuire, autoritatea contractantă nu a ținut cont de următoarele prevederi legale: - Art. ... alin. (..) din Legea nr. ../.... potrivit căruia pentru atribuirea contractelor de achiziție publică al căror obiect are impact asupra mediului pe durata întregului ciclu de viață, autoritatea contractantă va include în cadrul criteriului de atribuire cel mai bun raport calitate-preț, factori de evaluare privind protecția mediului; - Directiva ..../../UE a Parlamentului European şi a Consiliului din .. decembrie .... privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului; 24

- Art. . coroborat cu pct. .. lit. b) Anexa nr.. din Legea nr. .../.... privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului; Având în vedere complexitatea obiectivului, care prezintă interes istoric pentru comunitate, cerințele privind șeful de șantier cuprinse în caietul de sarcini nu au fost formulate corect nefiind în conformitate cu prevederile Legii nr. .../.... și ale Ordinului nr. ..../...., care să fie atestat de Ministerul Culturii, specializarea E; - Necesitatea introducerii unor condiții specifice de calificare a ofertanților, care să evidențieze autorizarea şi capacitatea acestora de a executa lucrări asupra imobilului monument istoric potrivit Legii nr. .../.... privind protejarea monumentelor istorice, republicată, potrivit căreia toate intervențiile care se efectuează asupra monumentelor istorice, altele decât cele de schimbare a funcțiunii sau a destinației, de întreţinere sau de reparații curente, indiferent de sursa lor de finanțare şi de regimul de proprietate a imobilului, trebuie realizate cu specialişti şi experți atestați. - Erorile menționate afectează fundamental procedura de licitație datorită incongruenței între cerințele documentației şi realitatea lucrărilor care urmează a fi executate. Datorita motivelor expuse mai sus, autoritatea contractantă se află în imposibilitatea de a corecta erorile/omisiunile care afectează procedura fără încălcarea principiilor prevăzute la art. . alin. . din Legea nr. ../....”. Contestatoarea susține că autoritatea contractantă a creat circumstanțe artificiale în luarea deciziei de anulare a procedurii, în condițiile în care cerințele din documentaţia de atribuire cu privire la specialiștii necesari, implicit cu privire la șeful de șantier, au stabilit necesitatea ca acesta să fie atestat de Ministerul Culturii pentru execuție. În replică, autoritatea contractantă a reluat mențiunile din cadrul notei de anulare a procedurii de atribuire, fără să combată punctual susținerile contestatorul din cadrul contestației. Sinterizând susținerile autorității contractante cu privire la motivul anulării procedurii de atribuire, existente în actul atacat, respectiv Nota nr. ...../.........., citată anterior, Consiliul constată că aceasta a constat în faptul că necesitatea ca „șeful de șantier să fie atestat de Ministerul Culturii, specializarea E” nu a fost menționată în documentaţia de atribuire postată în SEAP, iar această lipsă, constatată în etapa de evaluare a ofertelor, nu poate fi corectată la acest moment. Verificând documentaţia de atribuire, Consiliul constată că potrivit descrierii achiziției publice prezentată în fișa de date a achiziției, „în cadrul prezentei documentații se propun lucrări de intervenție asupra clădirii, încadrată ca monument istoric arhitectural de clasa B, ce figurează în Lista monumentelor istorice din patrimoniul cultural local din mediul urban - Cod LMI-OT-II-m-B-....., construcție situată în Bulevardul Nicolae Titulescu nr. .., ..., în vederea restaurării, consolidării, echipării și dotării obiectivului de patrimoniu. Pe lângă execuția de lucrări, contractantul va asigura utilajele și echipamentele tehnologice și funcționale (inclusiv montajul acestora), predotările necesare, stabilite în proiectul tehnic.” În cadrul fișei de date a achiziției, autoritatea contractantă a stabilit cerința potrivit căreia: - IV.... Modul de prezentare al propunerii tehnice „Propunerea tehnică va cuprinde cel puțin următoarele: (...) Pagina 25 din 35

.. Modalitatea de asigurare a specialiștilor cheie, nominalizați pentru îndeplinirea contractului. Se va prezenta componența echipei propuse (inclusiv poziția experților în cadrul echipei) pentru realizarea obiectului contractului, din care să rezulte că este asigurat personalul necesar şi obligatoriu în vederea executării lucrărilor ce fac obiectul contractului. Se vor atașa la propunerea tehnică documente suport care să ateste cerințele minime impuse experților: copii ale diplomelor și certificărilor din care să reiasă studiile absolvite, respectiv cunoștințele deținute, CV-uri, declarații de disponibilitate si/sau angajamente de participare, precum și orice alte documente din care să reiasă îndeplinirea cerințelor minime solicitate de autoritatea contractantă. Ofertantul va demonstra că are la dispoziție pentru îndeplinirea contractului următorii specialiști (experți cheie): Se va prezenta modalitatea de asigurare a accesului la specialiștii necesari, atestați de Ministerul Culturii (pentru execuție) şi obligatorii în vederea garantării nivelului de calitate corespunzător cerințelor fundamentale aplicabile lucrărilor ce fac obiectul contractului, în conformitate cu prevederile Legii ../.... cu modificările şi completările ulterioare şi a prevederilor Normelor metodologice privind atestarea specialiștilor, experților şi verificatorilor tehnici în domeniul protejărilor monumentelor istorice, aprobate prin Ordinul MCCPM nr. ..../.... (art..,art..-.., respectiv: a) Un Șef de șantier – Inginer, specializarea Construcții Civile, Industriale și Agricole; (...); Această solicitare se regăsește și în cadrul caietului de sarcini, care, la pct. ... Propunerea tehnică pentru executarea lucrărilor, conține următoarele informații relevante: „Propunerea tehnică prezentată se va elabora pe baza formularului de propunere tehnică pus la dispoziție de autoritatea contractantă, în cadrul documentației de atribuire. Aceasta va cuprinde informații şi detalii cu privire la următoarele: (...) .. Organizarea implementării contractului: va include măsurile organizaționale luate şi modalitatea de alocare a resurselor umane, materiale şi financiare pentru implementarea proiectului, furnizând suficiente argumente care să dovedească faptul că planul de activitate este unul realist şi poate fi pus în practică. Mai precis, fezabilitatea planului de implementare propus trebuie bine fundamentat, combinând cu succes următoarele aspecte: (...) ii Resursele umane care vor fi alocate de către Antreprenor în scopul realizării activităților contractului, gradul de implicare al personalului, ținând cont de programul normal de muncă şi o descriere a rolurilor şi responsabilităților personalului, în principal personalul cheie, precum şi liniile de comunicare dintre membrii echipei. Se va prezenta modalitatea de asigurare a accesului la specialiștii necesari, atestați de Ministerul Culturii (pentru execuția lucrărilor) şi obligatorii în vederea garantării nivelului de calitate corespunzător cerințelor fundamentale aplicabile lucrărilor ce fac obiectul contractului, în conformitate cu prevederile Legii ../.... cu modificările şi completările ulterioare şi a prevederilor Normelor metodologice privind atestarea specialiștilor, experților şi verificatorilor tehnici în domeniul protejărilor monumentelor istorice, aprobate prin Ordinul MCCPM nr. ... (art. . şi art . ), respectiv: 26

- Un Șef de șantier - Inginer, specializarea Construcții Civile, Industriale şi Agricole; (...)”. Din conținutul coroborat al acestor cerințe rezultă că ofertanții aveau obligația să nominalizeze în ofertă specialiști care să fie atestați de Ministrul Culturii pentru execuție, potrivit Ordinul MCCPM nr. ..../...., în această situației regăsindu-se și șeful de șantier. Ordinul Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional nr. ..../.... pentru aprobarea Normelor metodologice privind atestarea specialiştilor, experţilor şi verificatorilor tehnici în domeniul protejării monumentelor istorice, care a abrogat Ordinul Ministerul Culturii şi Cultelor nr. ..../...., invocat de autoritatea contractantă în justificarea deciziei de anulare a procedurii de atribuire, stipulează art. . următoarele: „Art. .. - (.) Specializările pentru care se acordă atestarea sunt: a) elaborare de studii, cercetări şi inventariere monumente istorice - A; b) verificare/verificare tehnică - B; c) şef de proiect complex, doar pentru arhitecţi - C; d) şef de proiect de specialitate: restaurare arhitectură, structuri istorice, inginerie instalaţii, componente artistice şi/sau urbanism istoric, după caz - D; e) executare lucrări, în funcţie de domeniu - E; f) dirigentare lucrări, în funcţie de domeniu - F; g) urmărirea comportării în timp şi monitorizarea monumentelor istorice, în funcţie de domeniu - G.” Coroborând cerințele din caietul de sarcini (existente și în fișa de date a achiziției) cu normele anterior citate (invocate de autoritatea contractantă în caietul de sarcini cu ocazia stabilirii cerințelor stabilite pentru „specialiștii necesari”), rezultă că șeful de șantier, enumerat de autoritatea contractantă la prima poziție din echipa de specialiști solicitată, trebuia să fie atestat de Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului National pentru execuția de lucrări, adică pentru specializarea ”E”. Prin urmare, cerința ca „șeful de șantier (...) să fie atestat de Ministerul Culturii, specializarea E”, a cărei lipsă din documentaţia de atribuie o invocă achizitoarea în luarea deciziei de anulare a procedurii de atribuire (..........) a existat în documentația de atribuire încă de la publicarea acesteia în SEAP (..........), atât în fișa de date a achiziție cât și în caietul de sarcini, astfel că nu se poate reține ca pertinentă această susținere a autorității contractante. Potrivit art. ... din Legea nr. ../...., legiuitorul a stabilit situațiile în care autoritatea contractantă poate anula o procedură de atribuire, astfel: „(.) Autoritatea contractantă are obligaţia de a anula procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică/acordului-cadru în următoarele cazuri: a) dacă nu a fost depusă nicio ofertă/solicitare de participare sau dacă nu a fost depusă nicio ofertă admisibilă; b) dacă au fost depuse oferte admisibile care nu pot fi comparate din cauza modului neuniform de abordare a soluţiilor tehnice şi/ori financiare; c) dacă încălcări ale prevederilor legale afectează procedura de atribuire sau dacă este imposibilă încheierea contractului; d) Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sau instanţa de judecată dispune modificarea/eliminarea unor specificaţii tehnice/cerinţe din caietul de sarcini ori din alte documente emise în legătură cu Pagina 27 din 35

procedura de atribuire astfel încât nu mai poate fi atins în mod corespunzător scopul achiziţiei, iar autoritatea contractantă se află în imposibilitatea de a adopta măsuri de remediere, fără ca acestea să afecteze principiile achiziţiilor publice reglementate la art. . alin. (.);". e) dacă contractul/acordul-cadru nu poate fi încheiat cu ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită câştigătoare din cauza faptului că ofertantul în cauză se află într-o situaţie de forţă majoră sau în imposibilitatea fortuită de a executa contractul/acordul-cadru şi nu există o ofertă clasată pe locul următor admisibilă. (.) În sensul dispoziţiilor alin. (.) lit. c), prin încălcări ale prevederilor legale se înţelege situaţia în care, pe parcursul procedurii de atribuire, se constată erori sau omisiuni, iar autoritatea contractantă se află în imposibilitatea de a adopta măsuri corective fără ca aceasta să conducă la încălcarea principiilor prevăzute la art. . alin. (.).” Verificând incidența în speță a dispozițiilor legale invocate de autoritatea contractantă pentru anularea procedurii de atribuire, Consiliul constată că, de fapt, lipsa din caietul de sarcini a cerințelor ca șeful de șantier să fie atestat de Ministerul Culturii, specializarea E”, invocată de autoritatea contractantă ca motiv de anulare a procedurii de atribuire, nu subzistă, astfel că nu există încălcare a prevederilor legale, așa cum este aceasta definită de alin. (.) al art. ... din Legea nr. .../...., iar situația analizată nu reprezintă încălcarea vreunei dispoziții a legii. De altfel, în plan secundar, motivul anulării prezentei proceduri de atribuire este reprezentat de invocarea culpei achizitoarei. Or, este de notorietate practica judiciară în materia achizițiilor publice potrivit căreia invocarea propriei culpe a achizitoarei nu poate reprezenta motiv valid al anulării unei proceduri de achiziție publică. Așa cum rezultă din textul art. ... din Legea nr. ../...., regula în achizițiile publice o reprezintă încheierea contractului de achiziție publică/acordului-cadru, anularea procedurii constituind excepția de strictă aplicare doar în cazurile expres prevăzute la art. ... din aceeași lege. Or, culpa achizitoarei în gestionarea condițiilor achiziției nu reprezintă una dintre circumstanțele în care legea obligă la anularea procedurii de atribuire. Este covârșitoare practica instanțelor judecătorești în care acestea au statuat că anularea unei proceduri de atribuire trebuie să aibă la bază motive care nu se găsesc la discreția autorității contractante, independente de orice culpă a acesteia și obiective. Relevante pentru prezenta cauza sunt și cele reținute de Curtea de Apel Iași, Secția contencios administrativ și fiscal, în decizia nr. ... din .. septembrie ....: «În plus, autoritatea contractantă nu ar putea să justifice anularea procedurii de achiziție în stadiul avansat, ulterior unei decizii CNSC prin care au fost deja sancționate acte pe care le-a emis în cadrul procedurii, pentru propria conduită culpabilă și, în același timp, să susțină că demersul său a vizat respectarea drepturilor posibililor ofertanți de a participa la procedură, de vreme ce este evident că tocmai prin această conduită ____ în mod efectiv drepturile 28

ofertanților participanți în cadrul procedurii, în speciale cele ale ____ SRL, acestea fiind interesele protejate de lege în mod special în procedura de față, dat fiind stadiul desfășurării ei. Prin urmare, corect a reținut CNSC că autoritatea contractantă nu poate să își invoce propria culpă derivată din defectuoasa pregătire a procedurii de atribuire impusă participanților la licitație după o perioadă lungă de timp, în care s-au consumat etape importante ale procedurii și, mai ales, ulterior unei decizii a CNSC prin care au fost constatate deficiențe ale activității sale. În concluzie, dincolo de faptul că ipoteza invocată de autoritatea contractantă nu are acoperire legală raportat la art. ... alin. . lit. c din Legea ../...., în virtutea binecunoscutului principiu de drept „nemo auditur propriam turpitudinem allegans”, nu se poate admite solicitarea autorității contractante de anulare a unei proceduri pentru considerente derivate din propria conduită culpabilă, cu efecte evident prejudiciabile pentru ofertanții participanți la licitație.» În Decizia sa nr. . din . ianuarie ...., Curtea Constituțională a declarat că autoritatea publică contractantă nu poate invoca propria culpă, ori de câte ori dorește, pentru a anula procedura de atribuire a unui contract de achiziție publică. Abaterile pe care se poate întemeia anularea procedurii de atribuire trebuie să existe în realitate, să fie grave și să afecteze procedura de atribuire. În concluzie, Consiliul constată că anularea procedurii s-a realizat în baza unui motiv artificial, cu încălcarea dispozițiilor legale aplicabile, contestația fiind întemeiată sub acest aspect. Consiliul reține, de asemenea, că autorul contestației a formulat susțineri cu privire la modalitatea în care i s-a refuzat acces de către autoritatea contractantă la dosarul cauzei, acesta solicitând obligarea autorității contractante să-i acorde acces la dosar și, ca urmare a acestui studiu, repunerea în termenul e contestare. De asemenea, în același timp, contestatorul a solicitat și Consiliului, acces la dosarul cauzei. În analizarea acestor susțineri, Consiliul reține că, ulterior emiterii rezultatului procedurii, contestatorul a solicitat autorității contractante, prin adresa nr. .../.......... și adresa nr. .../.......... (revenire la adresa nr. .../..........), în temeiul art. ... alin. (.) din legea nr. ../...., acces la „dosarul achiziției, inclusiv la rapoartele intermediare de evaluare și anexele acestora”, iar autoritatea contractantă a răspuns aceste solicitări, prin adresa nr. ...../.........., refuzându-i accesul solicitat prin invocarea priorității asigurării legalității și prevenirii denaturării concurenței (menționând printre altele, că „acordarea accesului la informațiile sensibile din ofertele depuse în cadrul unei proceduri viciate și, ca atare, anulate, ar contraveni scopului măsurii de anulare, potențând efectele negative asupra viitoarei competiții”), necesitatea protejării confidențialității ofertelor în perspectiva reluării procedurii și absența unui interes legitim și actual. La rândul său, fiind învestit cu solicitarea de acordare a accesului la dosarul cauzei, Consiliul a pus la dispoziția contestatorului documente transmise de autoritatea contractantă, respectiv dosarul achiziției, inclusiv la rapoartele intermediare de evaluare. În ceea ce privește susținerile contestatorului cu privire la refuzul achizitoarei de a acorda acces la dosarul achiziției și solicitările acestuia de Pagina 29 din 35

obligare a autorității contractante să-i permită accesul la dosarul cauzei și repunerea în termenul de contestare, Consiliul reține că, potrivit prevederilor Legii nr. ../...., accesul la dosarul achiziției publice, la sediul autorității contractante, se face în conformitate cu dispozițiile art. ... alin. (.) și (.), potrivit cărora „(.) Accesul persoanelor la dosarul achiziției publice potrivit alin. (.) se realizează cu respectarea termenelor și procedurilor prevăzute de reglementările legale privind liberul acces la informațiile de interes public și nu poate fi restricționat decât în măsura în care aceste informații din cadrul propunerilor tehnice, propunerilor financiare și/sau fundamentările/justificările de preț/cost au fost declarate și probate conform art. .. alin. (.) ca fiind confidențiale, potrivit legii. (.) Prin excepție de la prevederile alin. (.), după comunicarea rezultatului procedurii de atribuire, autoritatea contractantă este obligată să permită, la cerere, într-un termen care nu poate depăși o zi lucrătoare de la data primirii cererii, accesul neîngrădit al oricărui ofertant/candidat la raportul procedurii de atribuire și la informațiile care nu fac parte din propunerile

tehnice,

propunerile

financiare

și/sau fundamentările/justificările de preț/cost. Autoritatea contractantă este obligată să permită, la cerere, într-un termen care nu poate depăși o zi lucrătoare de la data primirii cererii, accesul neîngrădit al oricărui ofertant/candidat și la informațiile din cadrul propunerilor tehnice și/sau la fundamentările/justificările de preț/cost care nu au fost declarate și probate de către ofertanți ca fiind confidențiale.” În coroborare cu prevederile citate anterior, Consiliul reține că, potrivit art. .. alin. (.) din același act normativ, „(.) Fără a aduce atingere celorlalte prevederi ale prezentei legi sau dispozițiilor legale privind liberul acces la informațiile de interes public ori ale altor acte normative care reglementează activitatea autorității contractante, autoritatea contractantă are obligația de a nu dezvălui informațiile din propunerea tehnică, elementele din propunerea financiară și/sau fundamentări/justificări de preț/cost transmise de operatorii economici indicate și dovedite de aceștia ca fiind confidențiale întrucât sunt: date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. Caracterul confidențial se aplică doar asupra datelor/informațiilor indicate și dovedite ca fiind date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală.” Consiliul subliniază că, potrivit prevederilor art. .. alin. (.) din Legea nr. .../...., „(.) Accesul la documentele dosarului constituit la Consiliu potrivit alin. (.) nu este condiționat de accesul la documentele aflate la autoritatea contractantă potrivit legislației privind achizițiile publice sau legislației privind achizițiile sectoriale ori legislației privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii.” Din economia acestor prevederi legale, rezultă că accesul persoanelor la dosarul achiziției publice, constituit la autoritatea contractantă, se realizează, în orice situație, cu respectarea legislației privind liberul acces la informaţiile de interes public, așadar situația nerespectării dispozițiilor art. ... din Legea nr. ../.... cade sub incidența Legii nr. .../.... privind liberul acces la informațiile de interes public, 30

iar conform dispozițiilor art. .. alin. (.) din această lege, persoana care se consideră vătămată poate promova o acțiune la instanța de judecată competentă, Consiliul nefiind abilitat să se pronunțe cu privire la respectarea sau nerespectarea dispozițiilor actului normativ indicat, respectiv Legea nr. .../..... Totodată, în cauză, Consiliul constată că nu se poate invoca o lipsă a motivării contestației supusă soluționării în vederea repunerii acestuia în termenul de motivare a respectivei contestații, prezenta contestație conținând motivele pentru care autorul acestei consideră nelegală decizia de anulare a procedurii de atribuire. Sub acest aspect, este de menționat că, prin decizia civilă nr. .../.........., emisă de Curtea de Apel Bacău, instanța a consemnat că „nu poate fi primită critica petentei potrivit căreia CNSC ar fi trebuit să-i pună în vedere conform art. .. din Legea nr. .../.... să-și completeze contestația în termen de . zile de la comunicare, întrucât în cauză nu s-a constatat lipsa informațiilor prevăzute la art. .. lit.f), ci, pe de o parte, caracterul generic al acestora (oferta nu corespunde specificațiilor tehnice prevăzute în documentele achiziției), iar, pe de altă pare, caracterul limitativ al acestora (dispozitivele ofertate nu corespund specificațiilor tehnice prevăzute în documentele achiziției), Consiliul analizând informațiile furnizate de către contestatoare cu respectarea principiului disponibilității”. Astfel, Consiliul subliniază faptul că, raportat la prevederile legale reglementate, contestația trebuie formulată cu respectarea tuturor condițiilor prevăzute de lege, printre care tocmai motivarea, în fapt și în drept, care servește la determinarea exactă a obiectului procedurii administrativ-jurisdicționale, având în vedere principiul disponibilității potrivit căruia judecata are loc în limitele sesizării, precum și mijloacele de probă pe care se sprijină contestația, altminteri soluționarea contestației ar echivala cu un control efectuat din oficiu de către Consiliu, inadmisibil în condițiile actualei legislații. Contestatorul nu poate însărcina Consiliul să efectueze o cercetare „in integrum” a procedurii de atribuire sau o supraevaluare a ofertelor concurente pe bază de supoziții. Fiecare parte litigantă are obligația de a-și dovedi pretențiile, susținerile, prin producerea unor mijloace de probă legale, verosimile, pertinente și concludente, potrivit principiului de drept „probatio incumbit ei qui dicit, non ei qui negat”. Consiliul reține, în context, incidența următoarelor prevederi legale: - prevederile art. .. din Legea nr. .../...., conform cărora „Dispozițiile prezentei legi se completează cu prevederile Legii contenciosului administrativ nr. .../...., cu modificările și completările ulterioare, ale Legii nr. .../.... (Codul de Procedură Civilă – n.n.), republicată, cu modificările ulterioare, și cu cele ale Legii nr. .../...., republicată, cu modificările ulterioare, în măsura în care prevederile acestora din urmă nu sunt contrare.”; - prevederile art. . alin. (.) lit. a) din Legea nr. .../...., potrivit cărora „(.) Persoana care se consideră vătămată de un act al autorității contractante poate sesiza Consiliul în vederea anulării actului autorității contractante, obligării acesteia la emiterea unui act sau la adoptarea de măsuri de remediere, precum și pentru recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, în termen de: Pagina 31 din 35

a) .. zile, începând cu ziua următoare luării la cunoştinţă despre actul autorităţii contractante considerat nelegal, în cazul în care valoarea estimată a procedurii de achiziţie publică/sectorial sau de concesiune este egală sau mai mare decât pragurile valorice în raport cu care este obligatorie transmiterea spre publicare către Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a anunţurilor de participare, potrivit legislaţiei privind achiziţiile publice, legislaţiei privind achiziţiile sectoriale sau legislaţiei privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii;”. Pe cale de consecință, raportat la prevederile legale anterior precizate, Legea nr. .../.... reprezintă o Lex specialis față de prevederile Legii nr. .../.... privind Codul de procedură civilă, prevalând asupra prevederilor acestuia, în condițiile art. .. din Legea nr. .../..... Astfel, având în vedere că valoarea estimată a contractului de lucrări care face obiectul atribuirii prin prezenta procedură este mai mare decât pragurile prevăzute la art. . alin. (.) lit. a) din Legea nr. ../...., termenul procedural stabilit de Legea nr. .../...., pentru sesizarea Consiliului, este de .. zile, începând cu ziua următoare zilei în care s-a luat la cunoștință despre actul autorității contractante considerat nelegal. În ceea ce privește sintagma „începând cu ziua următoare luării la cunoștință despre actul autorității contractante considerat nelegal”, Consiliul subliniază că, în cauza C-.../.., având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul articolului ... TFUE de Curtea de Apel ..., CJUE s-a pronunțat cu privire la termenele de atac, astfel: „... (...), Directiva ../.. nu se opune, în principiu, unei reglementări naționale care prevede că orice cale de atac împotriva unei decizii a autorității contractante trebuie formulată într

- un termen prev

ă zut

î n acest scop și că orice neregularitate a procedurii de atribuire invocat

ă î n sprijinul acestei c

ă i de atac trebuie invocat

ă î n acela

ș i termen, sub sanc

ț iunea dec

ă derii, în așa fel încât, după împlinirea acestui termen, nu mai este posibil să se conteste o asemenea decizie sau să se invoce o asemenea neregularitate, în măsura în care termenul respectiv este rezonabil (a se vedea prin analogie Ordonanța din .. februarie ...., Cooperativa Animazione Valdocco, C- ../.., EU:C:....:..., punctul .. și jurisprudența citată). (...) ... În această privință, trebuie amintit că nu se pot asigura căi de atac efective împotriva încălcărilor dispozițiilor aplicabile în materia atribuirii contractelor de achiziții publice decât dacă termenele prevăzute pentru introducerea acestor căi de atac încep să curgă numai de la data la care reclamantul a luat cunoștință sau ar fi trebuit să ia cunoștință despre pretinsa încălcare a dispozițiilor menționate (a se vedea prin analogie 32

Ordonanța din .. februarie ...., Cooperativa Animazione Valdocco, C- ../.., EU:C:....:..., punctul .. și jurisprudența citată).”. Referitor la considerentele punctelor .. și .., anterior citate, din decizia CJUE pronunțată în cauza C-.../.., Consiliul subliniază că, potrivit prevederilor art. ., alin. (.), partea introductivă, coroborat cu prevederile art. ..., partea introductivă, din Legea nr. .../...., „Art. . - (.) Persoana care se consideră vătămată de un act al autorității contractante poate sesiza Consiliul în vederea anulării actului autorității contractante, obligării acesteia la emiterea unui act sau la adoptarea de măsuri de remediere, precum și pentru recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, în termen de: (…) Art. ... - (.) Pentru soluționarea contestației formulate în condițiile art. . sub sancțiunea respingerii acesteia, persoana care se consideră vătămată trebuie să constituie, în termen de maximum . zile de la data sesizării Consiliului, o cauțiune stabilită după cum urmează: (...)”. Prin urmare, raportat la interpretarea pronunțată de CJUE (ale cărei decizii preliminare sunt obligatorii atât pentru instanța de trimitere, cât și pentru toate instanțele din statele membre) în cauza C-.../.. anterior menționată, care se aplică și în cauza care face obiectul prezentei, termenul în care un ofertant poate formula, în condițiile legii, o contestație împotriva unei decizii a autorității contractante, începe să curgă nu de la data primirii acestei decizii, ci de la data luării la cunoștință, de către acesta, a motivelor pertinente ale deciziei menționate, care garantează că acest ofertant a avut cunoștință sau a putut să aibă cunoștință despre eventuale încălcări ale dreptului Uniunii care viciază o astfel de decizie. În acest context, este evident că, potrivit Directivelor în materie și deciziei CJUE pronunțată în cauza C-.../.. (în care se face referire la art. . din Legea nr. .../....), doar contestația este calea de atac, instituție reglementată expres în acest sens în Legea nr. .../...., distinct de concluziile scrise și de cererea de intervenție voluntară în litigiu, instituții reglementate în scop diferit față de scopul instituției contestației. Așadar, nu este lipsit de relevanță faptul că, deși contestatorul nu a avut acces la dosarul achiziției publice constituit la autoritatea contractantă, acesta a avut acces la documentele dosarului constituit la Consiliu, în data de ........... Astfel, Consiliul reține că, în urma studierii documentelor dosarului constituit la CNSC, contestatorul a avut acces, din data de .........., la dosarul achiziției publice, inclusiv la procesele verbale intermediare de evaluare, implicit și la motivele care au condus autoritatea contractantă la adoptarea deciziei de anulare a procedurii de atribuire, fiindu-i garantat astfel contestatorului că, la data respectivă, a avut cunoștință sau a putut să aibă cunoștință despre eventuale încălcări care ar fi viciat decizia în cauză. Pe cale de consecință, având în vedere interpretarea pronunțată de CJUE în cauza C-.../.., rezultă fără nici un dubiu, în cazul de față, că Pagina 33 din 35

un nou termen de formulare a unei contestații, începea să curgă începând cu ziua următoare luării la cunoștință (în data de .......... sus precizată), de către reprezentanții ... ... SRL, a informațiilor din documentele aflate în dosarul cauzei, constituit la CNSC. Astfel, ... ... SRL a avut posibilitatea ca, în urma studierii documentelor în discuție, să formuleze o nouă contestație în termenul respectiv, care, în baza art. .. alin. (.) din Legea nr. .../...., ar fi fost conexată, în vederea soluționării în etapa respectivă, cu prezenta contestație, formulată tot de ... ... SRL. Consiliul subliniază că acest lucru ar fi fost chiar conform Hotărârii din .. noiembrie ...., prin care CJUE s-a pronunțat în cauza C-../.., declarând că: „.) Articolul . alineatele (.) și (.) din Directiva ../.../CEE a Consiliului din .. decembrie .... privind coordonarea actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind aplicarea procedurilor care vizează căile de atac față de atribuirea contractelor de achiziții publice de produse și a contractelor publice de lucrări, astfel cum a fost modificată prin Directiva ..../../UE a Parlamentului European și a Consiliului din .. februarie ...., trebuie interpretat în sensul că în cazul constatării, în cursul soluționării unei căi de atac formulate împotriva unei decizii de atribuire a unui contract de achiziții publice, a unei obligații a autorității contractante de a divulga reclamantului informații care au fost tratate în mod eronat ca fiind confidențiale și a unei încălcări a dreptului la o cale de atac efectivă din cauza nedivulgării acestor informații, această constatare nu trebuie în mod necesar să conducă la adoptarea de către această autoritate contractantă a unei noi decizii de atribuire a contractului, cu condiția ca dreptul procedural național să permită instanței sesizate să adopte, în cursul judecății, măsuri care să restabilească respectarea dreptului la o cale de atac efectivă sau să îi permită să considere că reclamantul poate formula o nouă cale de atac împotriva deciziei de atribuire deja luate. Termenul de introducere a unei astfel de căi de atac nu trebuie să curgă decât din momentul în care acest reclamant are acces la ansamblul informațiilor care au fost calificate în mod eronat drept confidențiale.” Or, prin Concluziile scrise transmise de contestator ulterior accesul la CNSC la dosarul cauzei, acesta nu a formulat critici noi/contestație nouă ci doar dezv...ări ale criticilor deja formulate în contestație. Având în vedere acordarea de către Consiliul a accesului contestatorului la dosarul cauzei, inclusiv la procesele verbale intermediare de evaluare, solicitarea contestatorului de obligare a autorității contractante la acordarea accesului la sediul achizitoarei va fi respinsă ca rămasă fără obiect. 34

Luând în considerare aspectele de fapt și de drept evocate, în baza art. .. alin. (.) din Legea nr. .../.... privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea şi funcționarea Consiliului National de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul urmează să admită, în parte, contestația depusă de ... SRL în contradictoriu cu ... și să anuleze actele autorității contractante privind decizia de anulare a procedurii de atribuire. În baza art. .. alin. (.) și (.) din Legea nr. .../...., Consiliul va obliga autoritatea contractantă ca, în termen de .. zile de la primirea deciziei Consiliului, cu respectarea prevederilor legale, să continue procedura de achiziție publică. În temeiul art. .. alin. (.) din Legea nr. .../...., Consiliul va respinge, ca rămas fără obiect, capătul de cerere privind obligarea autorității contractante la acordarea accesului la dosarul achiziției. Pentru aceste motive în baza documentelor depuse de părți, CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR DECIDE: Respinge, ca nefondată, excepția invocată de autoritatea contractantă cu privire la lipsa de interes în formularea contestației de către ... SRL. Admite, în parte, contestația formulată de ... SRL în contradictoriu cu ... și anulează actele autorității contractante privind decizia de anulare a procedurii de atribuire. Obligă autoritatea contractantă ca, în termen de .. zile de la primirea deciziei Consiliului, cu respectarea prevederilor legale, să continue procedura de achiziție publică. Respinge, ca rămas fără obiect, capătul de cerere privind obligarea autorității contractante la acordarea accesului la dosarul achiziției. Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de .. zile de la comunicare. Complet de soluționare a contestațiilor în domeniul achizițiilor publice: Pagina 35 din 35