Decizie CNSC 1076/2025

În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. 1076/C6/838 Data: 17.04.2025 Prin contestația nr. 1150/17.03.2025, înregistrată la C.N.S.C cu nr. 16989/18.03.2025, formulată de către societatea SOFTWARE IMAGINATION & VISION SRL, cu sediul în municipiul București, complex Victoria Park, corp C4, parter, zona B, Șos. București-Ploiești nr. 73-81, sector 1, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J2019016321403, având CUI 41963989, reprezentată legal prin Gina Mirela Tâcu – Șef departament licitații, împotriva documentației de atribuire, elaborată de AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU CETĂȚENIE, cu sediul în municipiul București, str. Smârdan nr. 3, Sector 3, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii de atribuire prin „licitație deschisă”, în vederea atribuirii contractului de achiziție publică, având ca obiect: „Servicii dezvoltare și implementare «Sistem informatic RODUC»”, cod CPV

72262000-9

(Rev.

2),

anunț

de

participare

nr. CN1078647/07.03.2025, s-au solicitat, în principal, obligarea autorității contractante la remedierea aspectelor din documentația de atribuire identificate în contestație, ca fiind restrictive și nelegale, astfel încât să permită derularea procedurii de achiziție publică în condiții de concurență reală prin asigurarea condițiilor și informațiilor necesare pentru participarea la procedura de achiziție publică a tuturor operatorilor economici interesați, iar în subsidiar, în eventualitatea în care nu s-ar mai putea dispune măsuri de remediere, anularea procedurii, în conformitatea cu prevederile art. 212 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Prin încheierea nr. 1165/C6/838/27.03.2025, Consiliul a respins, ca rămasă fără obiect, cererea de suspendare a procedurii de atribuire, formulată de către societatea SOFTWARE IMAGINATION & VISION SRL, în contradictoriu cu AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU CETĂȚENIE. Procedura de soluționare în fața Consiliului s-a desfășurat în scris. În luarea deciziei asupra cauzei de față, Pagina 1 din 2

Consiliul National de Soluționare a Contestațiilor reține următoarele: Pentru cele constatate, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite, în parte, contestația depusă de SOFTWARE IMAGINATION & VISION SRL, în contradictoriu cu AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU CETĂȚENIE, respectiv admite cererile de modificare a documentației de atribuire din contestație. Obligă autoritatea contractantă ca, în termen de 15 zile lucrătoare de la primirea deciziei Consiliului, cu respectarea prevederilor legale, să remedieze documentația de atribuire în sensul celor stabilite de Consiliu prin motivarea sa. Obligă autoritatea contractantă să aducă modificările efectuate la cunoștința operatorilor economici interesați de participarea la procedura prin publicarea acestora în SEAP și să stabilească o nouă dată-limită de depunere a ofertelor, astfel încât, între data publicării remedierilor și data depunerii ofertelor, să fie asigurată o perioada de timp suficientă pentru elaborarea și prezentarea unor oferte care să respecte toate cerințele documentației de atribuire, astfel cum este modificată ca urmare a prezentei decizii. Respinge ca nefondat capătul de cerere de anulare a procedurii de atribuire. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva ei se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016.

Pagina 2 din 2

În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. ... Data: 17.04.2025 Prin contestația nr. 1150/17.03.2025, înregistrată la C.N.S.C cu nr. 16989/18.03.2025, formulată de către societatea ..., cu sediul în ..., înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. ..., având CUI ..., reprezentată legal prin ... – Șef departament licitații, împotriva documentației de atribuire, elaborată de ..., cu sediul în ..., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii de atribuire prin „licitație deschisă”, în vederea atribuirii contractului de achiziție publică, având ca obiect: „Servicii dezvoltare și implementare «Sistem informatic RODUC»”, cod CPV 72262000-9 (Rev. 2), anunț de participare nr. .../07.03.2025, s-au solicitat, în principal, obligarea autorității contractante la remedierea aspectelor din documentația de atribuire identificate în contestație, ca fiind restrictive și nelegale, astfel încât să permită derularea procedurii de achiziție publică în condiții de concurență reală prin asigurarea condițiilor și informațiilor necesare pentru participarea la procedura de achiziție publică a tuturor operatorilor economici interesați, iar în subsidiar, în eventualitatea în care nu s-ar mai putea dispune măsuri de remediere, anularea procedurii, în conformitatea cu prevederile art. 212 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Prin încheierea nr. ..., Consiliul a respins, ca rămasă fără obiect, cererea de suspendare a procedurii de atribuire, formulată de către societatea ..., în contradictoriu cu .... Procedura de soluționare în fața Consiliului s-a desfășurat în scris. În luarea deciziei asupra cauzei de față, Consiliul National de Soluționare a Contestațiilor reține următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care ... învederează următoarele: Pagina 1 din 70

1. Cu privire la nelegalitatea cerințelor referitoare la experiența generală solicitată pentru cei 10 experți cheie menționați în caietul de sarcini la pag. 118 -138, arată că: Redând cerințele de experiență profesională generală pentru cei 10 experți cheie solicitați prin caietul de sarcini, susține că, în urma analizării cerințelor, a constatat că acestea au fost formulate cu încălcarea dispozițiilor legale imperative în materia achizițiilor publice. Astfel, deși aceste cerințe vizează experiența profesională generală a experților solicitați, prin modul în care au fost formulate, autoritatea contractantă impune, în fapt demonstrarea unei experiențe specifice cu încălcarea unor prevederi legale imperative în materia achizițiilor publice. În concret, cu privire experiența profesională ce poate fi solicitată experților solicitați prin documentația de atribuire, invocă cele stabilite la art. 5 alin. (1), art. 8 alin. (1) și (2), art. 9 alin. (1) și (2) din Instrucțiunea ANAP nr. 1/2017, precum și cele precizate cu privire la experiența profesională specifică din Nota explicativă aferentă art. 9 alin. (7) din această instrucțiune. Or, după cum se poate observa din analiza acestor prevederi, în vreme ce experiența profesională generală vizează experiența profesională a expertului în domeniul studiilor sau specializării, experiența profesională specifică vizează experiența expertului în realizarea unor activități similare celor ce caracterizează obiectul principal al contractului ce urmează a fi atribuit, în corelație cu domeniul în care se încadrează acesta. Analizând cerințele de experiență profesională generală, solicitate de autoritatea contractantă a fi respectate de operatorii economici pentru experții solicitați prin documentația de atribuire, rezultă în mod neechivoc că achizitoarea, cu încălcarea prevederilor legale aplicabile, realizează un mix între cerințele de experiență profesională generală (solicitând o experiență de minim 5 ani) și - cerințele de experiență personală specifică (solicitând ca cei minim 5 ani de experiență să fie în ocuparea unei poziții prin prisma căreia a avut responsabilități și sarcini conform celor solicitate pentru tipul de expert din caietul de sarcini, pentru care resursa a fost propusă). Drept urmare, apreciază că menținerea în caietul de sarcini a unor cerințe referitoare la experiența specifică care încalcă prevederi legale imperative, este de natură să aducă prejudicii, atât autorității contractante, cât și operatorilor economici. Totodată, subliniază că menținerea cerinței de experiență profesională generală, la rolul pe care expertul propus ar urma să îl dețină în cadrul proiectului astfel cum este formulată, în fapt, reprezintă experiență specifică, concomitent cu cerința de experiență profesională specifică definită în caietul de sarcini, ar duce la încălcarea prevederilor art. 5 alin. (1) din Instrucțiunea 1/2017. Pagina 2 din 70

În plus, opinează că o astfel de cerință este de natură să limiteze, în mod artificial, concurența în cadrul procedurii de atribuire, aspect ce încalcă, în mod flagrant, principiile care stau la baza procesului de achiziție publică definite de art. 2 alin. (2) din Legea 98/2016, cu modificările și completările ulterioare. În concluzie, raportat la motivele menționate, solicită Consiliului, ca prin decizia pe care o va pronunța să oblige autoritatea contractantă la luarea măsurii de remediere, constând în modificarea cerințelor de experiență profesională generală, mai sus citate, în sensul reformulării acestora, pentru toate cele 10 tipuri de experți solicitați prin documentația de atribuire, i) fie în forma:  „Experiență profesională generală solicitată - minim 5 ani experiență în domeniul IT”, ii) fie într-o altă formă care să asigure respectarea prevederilor legale imperative amintite și posibilitatea participării neîngrădite a operatorilor economici interesați la procedura de achiziție publică organizată de autoritatea contractantă. 2. În cele ce urmează, prezintă aspecte cu privire la nelegalitatea cerințelor minime privind experiența profesională specifică a experților cheie din cadrul caietului de sarcini, capitolul 8. Profilul experților principali (pag. 119-138 din caietul de sarcini). În acest sens, redă cerințele de experiență profesională specifică cu privire la experții Manager de proiect, Specialist design interfață (UI/UX Designer), Backend Dev, Frontend Dev, Analist de business/Product manager, Arhitect software, Specialist Integrare, Tester (QA Engineer), Inginer DevOps și Expert securitatea informației, din cadrul caietului de sarcini. În urma analizării prevederilor menționate, rezultă, în mod neechivoc, caracterul nelegal și abuziv al acestora, respectiv faptul că, pentru experții cheie solicitați în cadrul caietului de sarcini trebuie să se demonstreze că aceștia dețin experiență specifică, în cel puțin un contract similar. Prin proiect similar, autoritatea contractantă înțelege contracte care au avut ca „obiect servicii de dezvoltare software pentru un sistem informatic cu minim 4 module interconectate din care cel puțin un

modul

de

tip

portal,

și

funcționalități

de

tip achiziție/prelucrare/stocare date biometrice (fotografie, semnătură, amprentă)”, sau „obiect servicii de dezvoltare software pentru un sistem informatic cu minim 4 module interconectate”, la nivelul cărora experții să fi avut rolul solicitat pentru a fi îndeplinit în cadrul contractului aferent acestei proceduri de achiziție În opinia sa, solicitarea experienței specifice profesionale cu cerințe specifice pentru contracte care au implementat un sistem informatic care să conțină un anumit număr de module interconectate (minim 4 module), precum și anumite funcționalități specifice (cel puțin un modul Pagina 3 din 70

de tip portal, și funcționalități de tip achiziție/prelucrare/stocare date biometrice (fotografie, semnătură, amprentă) sunt concepute sau structurate cu scopul de a favoriza ori dezavantaja, în mod nejustificat, anumiți operatori economici ceea ce conduce indubitabil la restrângerea artificială a concurenței pentru această procedură, ceea ce contravine dispozițiilor art. art. 50 din Legea 98/2016. Aceste cerințe le consideră restrictive, întrucât, pentru rolurile solicitate, nu este relevant ce anume a conținut sistemul informatic implementat, ci experiența profesională specifică, competențele dobândite prin participarea într-un număr relevant de proiecte/contracte, în care a desfășurat activități similare poziției pentru care este propus și responsabilităților pe care acesta ar urma să le îndeplinească în cadrul acestui contract. În sprijinul afirmațiilor sale, contestatoarea indică dispozițiile art. 6 alin. (2) și art. 9 alin. (1) din Instrucțiunea nr. 2/2017 a ANAP: Or, după cum se poate observa la cap. II.1.1 _ Titlu și cap. III.1.3 a) Capacitatea tehnică și/sau profesională din fișa de date a achiziției, obiectul principal al contractului ce urmează a fi atribuit îl reprezintă „servicii software a dezvoltare a unui sistem informatic”. Experiența similară presupune caracterul asemănător cu cel al livrărilor presupuse de contractul ce urmează a fi atribuit. Orice solicitare contrară este în contradicție cu spiritul și cu litera legislației în materie, în special a prevederilor art. 5 din Instrucțiunea ANAP nr. 2/2017. Conform comunicatului oficial ANAP, în redactarea instrucțiunii, experții ANAP au luat în considerare interpretările date de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu privire la principiul proporționalității din dreptul comunitar, respectiv „impunerea ca actele instituțiilor să nu depășească limitele a ceea ce este adecvat și necesar în scopul realizării obiectivelor urmărite, înțelegând-se că, în măsura în care este posibilă o alegere între mai multe măsuri adecvate, trebuie să se recurgă la cea mai puțin constrângătoare, iar inconveniențele cauzate nu trebuie să fie disproporționate în raport cu scopurile urmărite” (Hotărârea Curții din 05.05.1998, National Farmers' Union și alții, C157/96, Rec., p. 12211, pct. 60, citat în pct. 57 din Hotărârea Tribunalului din 10.12.2009, Cauza T-195/08, Antwerspe Bouwwerken NV). Jurisprudența CNSC, urmare a aplicării jurisprudenței CJUE, este constantă, în sensul în care, prin experiența similară, nu se poate înțelege experiență identică (decizia CNSC publicată în Buletinul Oficial 2375 din 2020). În susținerea opiniei prezentate mai sus, conform căreia experiența similară nu trebuie interpretată drept experiență identică, s-a pronunțat și Curtea de Apel Pitești prin decizia nr. 1540/2015 din 22 septembrie 2015, nepublicată). Pagina 4 din 70

O astfel de cerință este susceptibilă de a denatura concurența și de a avea un efect discriminatoriu în ceea ce privește operatorii economici, care nu au experți care să îndeplinească, în mod cumulativ, cerințe de genul celor solicitate de autoritatea contractantă pentru experții care fac obiectul prezentei contestații intrând inclusiv sub incidența art. 8 din Legea Concurenței nr. 21/1996. De asemenea, consideră că solicitarea demonstrării unei experiențe specifice prin participarea în cadrul unor proiecte/contracte dedicate domeniului IT, dar care să fi conținut un anumit număr de interconectări și funcționalități specifice de genul celor solicitate prin acest caiet de sarcini funcționalități de tip achiziție/prelucrare/stocare date biometrice (fotografie, semnătură, amprentă), este abuzivă și disproporționată,

ceea ce reprezintă o restrângere a concurenței, prin limitarea accesului la procedura de achiziție a operatorilor economici. Reprezentativă este demonstrarea experienței deținute de acești experți în contracte similare din care să rezulte că au îndeplinit activități similare cu cele care urmează a le îndeplini în cadrul acestui contract și nu funcționalitățile specifice ale sistemului informatic care a fost implementat. Pe lângă caracterul evident nelegal, abuziv și restrictiv al cerinței de experiență specifică, autoritatea contractantă restrânge artificial concurența și prin încălcarea principiilor privind tratamentul egal și nediscriminarea prevăzute la art. 2, alin. (2), lit. a) și b) din Legea nr. 98/2016, cu modificările și completările ulterioare. În acest context, pentru a respecta prevederile legale consideră necesară modificarea cerințelor de experiență similară pentru experții Manager de proiect, Specialist design interfață (UI/UX Designer), Backend Dev, Frontend Dev, Analist de business/Product manager, Arhitect software, Specialist Integrare, Tester (QA Engineer), Inginer DevOps și Expert securitatea informației în sensul în care aceasta să vizeze doar participarea în cel puțin un proiect de dezvoltare software în care să fi deținut rolul solicitat. În caz contrar, menținerea cerințelor din caietul de sarcini în forma actuală ar încălca prevederi legale imperative și ar perpetua o stare de nelegalitate, aspecte de natură aducă prejudicii atât autorității contractante cât și operatorilor economici. În concluzie, raportat la motivele menționate de mai sus, solicită Consiliului, ca prin decizia pe care o va pronunța să oblige achizitoarea la luarea măsurii de remediere, constând în modificarea cerințelor de experiență profesională specifică criticate, mai sus citate, în sensul reformulării acestora, pentru cele experții menționați mai sus, conform propunerilor de mai jos : Tip Expert Cerință de experiență profesională specifică (propunere de remediere) Manager de proiect Experiență specifică demonstrată prin participarea în cel puțin Pagina 5 din 70

un proiect în care au fost elaborate livrabile care au fost recepționate fără obiecții de beneficiar, având ca obiect servicii de dezvoltare software la nivelul căruia să fi deținut poziția de specialist Manager de proiect sau a desfășurat activități similare acestei poziții / acestui rol. Specialist design interfață (UI/UX Designer Experiență specifică demonstrată prin participarea în cel puțin un proiect în care au fost elaborate livrabile care au fost recepționate fără obiecții de beneficiar, având ca obiect servicii de dezvoltare software la nivelul căruia să fi deținut poziția de specialist design interfață sau a desfășurat activități similare acestei poziții / acestui rol. Backend Dev Experiență specifică demonstrată prin participarea în cel puțin un proiect în care au fost elaborate livrabile care au fost recepționate fără obiecții de beneficiar, având ca obiect servicii de dezvoltare software la nivelul căruia să fi deținut poziția de specialist Backend Dev sau a desfășurat activități similare acestei poziții / acestui rol. Frontend Dev Experiență specifică demonstrată prin participarea în cel puțin un proiect în care au fost elaborate livrabile care au fost recepționate fără obiecții de beneficiar, având ca obiect servicii de dezvoltare software la nivelul căruia să fi deținut poziția de specialist Frontend Dev sau a desfășurat activități similare acestei poziții /acestui rol. Analist de business/product manager Experiență specifică demonstrată prin participarea în cel puțin un proiect în care au fost elaborate livrabile care au fost recepționate fără obiecții de beneficiar, având ca obiect servicii de dezvoltare software la nivelul căruia să fi deținut poziția de specialist analist business/ product manager sau a desfășurat activități similare acestei poziții / acestui rol. Arhitect software Experiență specifică demonstrată prin participarea în cel puțin un proiect în care au fost elaborate livrabile care au fost recepționate fără obiecții de beneficiar, având ca obiect servicii de dezvoltare software la nivelul căruia să fi deținut poziția de arhitect software sau a desfășurat activități similare acestei poziții / acestui rol. Specialist integrare Experiență specifică demonstrată prin participarea în cel puțin un proiect în care au fost elaborate livrabile care au fost recepționate fără obiecții de beneficiar, având ca obiect servicii de dezvoltare software, la nivelul căruia să fi deținut poziția de expert integrare sau a desfășurat activități similare acestei poziții / acestui rol. Tester (QA Engineer) Experiență specifică demonstrată prin participarea în cel puțin un proiect în care au fost elaborate livrabile care au fost recepționate fără obiecții de beneficiar, având ca obiect servicii de dezvoltare software la nivelul căruia să fi deținut poziția de Tester (QA Engineer) sau a desfășurat activități similare acestei poziții / acestui rol. Inginer DevOps Experiență specifică demonstrată prin participarea în cel puțin un proiect în care au fost elaborate livrabile care au fost recepționate fără obiecții de beneficiar, având ca obiect servicii de dezvoltare software la nivelul căruia să fi deținut poziția de Inginer DevOps sau a desfășurat activități similare acestei poziții / acestui rol. Expert securitatea informației Experiență specifică demonstrată prin participarea în cel puțin un proiect în care au fost elaborate livrabile care au fost recepționate fără obiecții de beneficiar, având ca obiect servicii de dezvoltare software la nivelul căruia să fi deținut poziția de Specialist Securitate Informație sau a desfășurat Pagina 6 din 70

activități similare acestei poziții / acestui rol. 3. În cele ce urmează, prezintă aspecte cu privire la nelegalitatea cerinței de la punctul 8.2, pag 119, din caietul de sarcini: În cadrul caietului de sarcini, la pct. 8.2 - Profilul experților principali, pag 119, autoritatea contractantă precizează următoarea cerință: „Cunoștințele principale ale experților vor fi dovedite prin prezentarea unei diplome / certificări recunoscute la nivel național / internațional (nu se vor lua în calcul diplome pentru cursuri).” Contestatoarea apreciază că această cerință a autorității contractante este pe de-o parte neclară, fiind de natură să inducă confuzie operatorilor economici interesați să participe la procedura de achiziție, iar pe de altă parte este de natură a restricționa posibilitatea operatorilor economici interesați de a participa la procedura de achiziție. În acest sens, invocă și redă art. 20 din HG 395/2016, cu modificările și completările ulterioare precum și prevederile art. 7 alin. (3) din Instrucțiunea ANAP nr. 1/2017. Raportat la aceste prevederi legale, apreciază că formularea „cunoștințele principale” utilizată de autoritatea contractantă: i) pe de-o parte, este de natură a induce confuzie în rândul operatorilor economici interesați să participe la procedura de achiziție publică, în contextul în care modul de interpretare al acesteia nu este definit nicăieri în cuprinsul documentației de atribuire, ceea ce lasă loc de subiectivism în procesul de evaluare al ofertelor și duce la încălcarea prevederilor art. 20 din HG nr. 395/2016 care obligă autoritatea contractantă să asigure o informare completă, corectă și explicită a operatorilor economici cu privire la modul de îndeplinire a cerințelor din cadrul documentației de atribuire, iar ii) pe de altă parte încalcă prevederile art. 7 alin. (3) din Instrucțiunea ANAP nr. 1/2017, care prevăd, în mod explicit, posibilitatea operatorilor economici de a dovedi existența unei specializări sau deținerea unor competențe specifice, inclusiv prin cursuri ce s-au finalizat cu certificări recunoscute la nivel național/internațional. În concluzie, solicită Consiliului, ca prin decizia pe care o va pronunța să oblige autoritatea contractantă la luarea măsurii de remediere, constând în modificarea cerinței de la punctul 8.2 pag. 119 din caietul de sarcini în sensul respectării dispozițiilor legale citate: i) fie în forma: „Cunoștințele experților vor fi dovedite prin prezentarea unei diplome / certificări recunoscute la nivel național / internațional.” ii) fie într-o altă formă care să asigure respectarea prevederilor legale imperative mai sus citate și posibilitatea participării neîngrădite a operatorilor economici interesați la procedura de achiziție publică de față. Pagina 7 din 70

4. În cele ce urmează, prezintă aspecte cu privire la nelegalitatea cerințelor din documentația de atribuire referitoare la abilitățile celor 10 experți cheie solicitați, abilități care, pe de-o parte, nu sunt corelate cu specificul rolului sau sunt excesive, (pag 118 - 138 din caietul de sarcini, iar pe de altă parte sunt subiective, autoritatea contractantă, neprecizând, în mod clar și fără ambiguități, modul în care operatorii economici pot dovedi îndeplinirea acestor abilități de către experții propuși. Astfel, redă abilitățile cerute pentru cei 10 experți cheie solicitați prin caietul de sarcini, susținând că în urma analizării cerințelor referitoare la abilități solicitate de autoritatea contractantă cu privire la cei 10 experți cheie indicați în documentația de atribuire prin raportarea acestor cerințe la studiile care se cer a fi dovedite și la responsabilitățile fiecărui expert în cadrul contractului de achiziție publică, rezultă următoarele: - aceste abilități nu sunt corelate cu specificul rolului, sunt excesive sau sunt solicitate pentru doi sau mai mulți experți cu roluri diferite; - unele dintre aceste abilități sunt subiective, lăsând loc unor interpretări subiective în procesul de evaluare a ofertelor de către autoritatea contractantă, situație care vine în contradicție cu principiile statuate de art. 2 alin. (2) din Legea 98/2016, cu modificările și completările ulterioare; - autoritatea contractantă, nu a precizat, în mod clar, și fără ambiguități, modul în care operatorii economici pot dovedi îndeplinirea acestor abilități de către experții propuși. Pentru claritate, structurează acest punct pornind de la o serie de elemente general valabile toți cei 10 experți, urmând ca, ulterior, să analizeze situațiile specifice pentru fiecare expert în parte. A. Precizări generale privind abilitățile solicitate pentru experții cheie menționați în documentația de atribuire: Conform legislației aplicabile în domeniul achizițiilor publice, în realizarea cerințelor din cadrul documentației de atribuire, autoritățile contractante au obligația de a respecta o serie de reguli, după cum urmează: i) art. 20 alin. (2) din HG nr. 395/2016; ii) art. 37 alin. (1) din HG 394/2016; iii) art. 6 alin. (1) și (2) din Instrucțiunea ANAP 1/2017; iv) art. 8 alin. (1) din Instrucțiunea ANAP 1/2017; v) art. 50 alin. (1) și (2) din Legea nr. 98/2016 vi) art. 8 din Legea Concurenței nr. 21/1996. În lumina acestor prevederi apreciază că modul în care autoritatea contractantă a formulat cerințele referitoare la „abilitățile” solicitate pentru experții cheie solicitați: i) încalcă dispozițiile art. 20 alin. (2) din HG 395/2016, deoarece nu asigură ofertanților/candidaților o informare completă, corectă și Pagina 8 din 70

explicită cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire, prin faptul că introduce cerințe care permit o interpretare subiectivă a modului de îndeplinire a cerințelor referitoare la abilități și pentru că, nu prezintă, în mod clar și fără ambiguități modul în care fiecare operator economic interesat poate demonstra îndeplinirea acestor cerințe de către experții propuși. ii) încalcă dispozițiile art. 37 alin. (1) din HG 395/2016 și art. 6 alin. (1) și (2) din Instrucțiunea ANAP 1/2017, deoarece: - impune cerințe care nu prezintă relevanță în raport cu natura și complexitatea contractului de achiziție publică ce urmează să fie atribuit (e.g. pentru expertul Backend Dev. solicită, printre abilități cunoștințe generale despre alte limbaje de programare nemenționate (care nu au legătură cu obiectul contractului); sau - impune cerințe care sunt disproporționate în raport cu natura și complexitatea contractului de achiziție publică ce urmează a fi atribuit. (e.g. pentru expertul Analist de business solicită să aibă „aptitudini tehnice și de proiectare UI/UX design software, wireframing, software (Adobe Creative Suite, Miro Sketch, [...], în condițiile în care unele dintre aceste cerințe se regăsesc la alte roluri pentru care sunt necesare (e.g. dezvoltatori) sau nu sunt relevante pentru proiectul de față); iii) aspectele menționate la punctele i) și ii) de mai sus, sunt de natură a conduce la încălcarea dispozițiilor art. 50 din Legea 98/2016, cu modificările și completările ulterioare și ale dispozițiilor art. 8 din Legea Concurenței nr. 21/1996, prin faptul că introducerea unor cerințe subiective sau restrictive pot duce la îngrădirea concurenței în contextul derulării procedurii de achiziție. În acest context, apreciază ca imperativă eliminarea neclarităților, aspectelor subiective și a aspectelor care pot duce la îngrădirea concurenței în cadrul procedurii de achiziție publică și la obligarea achizitoarei la luarea măsurilor care se impun, pentru fiecare expert în parte. B. În cele ce urmează, face precizări specifice privind abilitățile solicitate pentru experții cheie menționați în documentația de atribuire: B.1 Expertul Manager de proiect: Achizitoarea a solicitat în cadrul documentației de atribuire ca acest expert să dețină o serie de abilități, fără a indica, în mod expres, pentru fiecare modalitatea de îndeplinire a fiecărei astfel de cerințe în parte, fapt ce duce la încălcarea prevederilor legale mai sus citate, induce subiectivismul în procesul de evaluare, în lipsa unor repere clare pentru operatorii economici referitoare la modul de demonstrare a acestor abilități. Astfel, demonstrarea, respectiv evaluarea unor abilități, precum „capacitatea de a evalua riscurile legate de contract si de a lua măsuri de limitare a acestora” sau „abilități avansate de comunicare și relaționare cu toate părțile interesate dintr-un proiect de dezvoltare Pagina 9 din 70

software” nu poate fi realizată în lipsa unor repere clare atât pentru operatorii economici, cât și pentru membrii comisiei de evaluare. De asemenea, în lipsa unor precizări exprese, nu poate fi asumat de către operatorii economici că prezentarea diplomei/certificării de manager de proiect este suficientă pentru a demonstra abilitățile resursei propuse pentru acest rol legate de „cunoașterea metodologiei de management de proiect propusă prin oferta tehnică” sau de „cunoașterea fazelor procesului de dezvoltare software (software development life cycle)” sau cum trebuie demonstrate „cunoștințele în utilizarea a cel puțin unui software de management de proiect (Ms Project, Jira, YouTrack etc)" În concluzie, raportat la motivele menționate de mai sus, ... solicită Consiliului, ca prin decizia pe care o va pronunța să oblige autoritatea contractantă la luarea măsurii de remediere a cerințelor privind abilitățile solicitate pentru expertul „Manager de proiect”, în sensul respectării dispozițiilor legale mai sus citate: i) în principal, prin eliminarea, în integralitate a cerințelor referitoare la „abilități” pentru expertul Manager de proiect, ii) în subsidiar: a) fie prin definirea în mod clar, complet si fără ambiguități în caietul de sarcini a modalității de demonstrare a fiecărei astfel de cerințe pentru Managerul de Proiect de către autoritatea contractantă, astfel încât operatorii economici interesați să poată participa la procedura de achiziție; b) fie într-o altă formă care să asigure respectarea prevederilor legale imperative mai sus citate și posibilitatea participării neîngrădite a operatorilor economici interesați la procedura de achiziție publică organizată de autoritatea contractantă. B.2 Specialist Design Interfață (UI/UX DESIGNER): Autoritatea contractantă a solicitat în cadrul documentației de atribuire ca expertul Specialist Design Interfață (UI/UX Designer) să dețină o serie de abilități, fără a indica, în mod expres, pentru fiecare modalitatea de îndeplinire a fiecărei astfel de cerințe în parte, fapt ce duce la încălcarea prevederilor legale mai sus citate și induce subiectivismul în procesul de evaluare, în lipsa unor repere clare pentru operatorii economici referitoare la modul de demonstrare a acestor abilități. Astfel demonstrarea, respectiv evaluarea unor abilități precum „o bună înțelegere a implementării practicilor de Technical SEO” nu poate fi realizată în lipsa unor repere clare atât pentru operatorii economici, cât și pentru membrii comisiei de evaluare. De asemenea, lipsa unor precizări exprese privind modalitatea de îndeplinire, induce neclarități cu privirea demonstrarea „cunoștințelor avansate de utilizare a programelor software relevante (ex. Adobe Creative Suite, Miro, Sketch, suita Microsoft Office)” sau a „cunoștințelor Pagina 10 din 70

avansate HTML5, CSS3” poate conduce la o interpretare subiectivă în procesul de evaluare ce are ca efect încărcarea principiilor legislației achizițiilor publice și la o posibilă distorsionare a concurenței. Același efect, respectiv o posibilă interpretare subiectivă în procesul de evaluare ce are ca efect încărcarea principiilor legislației achizițiilor publice și o posibilă distorsionare a concurenței, îl poate avea și utilizarea unor formule precum „cunoștințe avansate” în lipsa definirii clare, complete și fără ambiguități a sensului acestora. Totodată, punctează faptul că abilități precum deținerea de „cunoștințe de utilizare a programelor software relevante (ex. Adobe Creative Suite, Miro, Sketch, suita Microsoft Office)” sau de „cunoștințe HTML5, CSS3” sunt specifice responsabilităților aferente rolului Frontend Dev, așa cum sunt precizate la pagina 127 din caietul de sarcini și nu cu cele aferente rolului Specialist design interfață (UI/UX Designer), definite la pag 123 din caietul de sarcini. În acest context, punctează faptul că cerința referitoare la „cunoștințe HTML5, CSS3” este menționată la abilitățile solicitate pentru expertul Frotend Dev, motiv pentru care nu este necesară o dublare a acestei cerințe prin adăugarea ei la abilitățile Specialistului Design Interfață (UI/UX Designer). În concluzie, raportat la motivele menționate de mai sus, solicită Consiliului ca prin decizia pe care o va pronunța, să oblige autoritatea contractantă la luarea măsurii de remediere a cerințelor privind abilitățile solicitate pentru expertul „Specialist Design Interfață (UI/UX Designer)”, în sensul respectării dispozițiilor legale mai sus citate: i) în principal, prin eliminarea, în integralitate, a cerințelor referitoare la „Abilități” pentru expertul Specialist Design Interfață (UI/UX Designer), ii) în subsidiar: a) fie prin definirea, în mod clar, complet și fără ambiguități în caietul de sarcini a modalității de demonstrare a fiecărei astfel de cerințe pentru expertul Specialist Design Interfață (UI/UX Designer) de către achizitoare, astfel încât operatorii economici interesați să poată participa la procedura de achiziție, a definirii sau eliminării termenului de „cunoștințe avansate” și prin eliminarea din lista abilităților solicitate pentru acest expert a celor referitoare la „cunoștințe de utilizare a programelor software relevante (ex. Adobe Creative Suite, Miro, Sketch, suita Microsoft Office)”, pe considerentul că nu sunt relevante pentru acest rol și „cunoștințe HTML5, CSS3”, pe considerentul că sunt dublate, acestea regăsindu-se și la expertul Frontend Dev.; b) fie într-o altă formă care să asigure respectarea prevederilor legale imperative mai sus citate și posibilitatea participării neîngrădite a operatorilor economici interesați la procedura de achiziție publică de față. B.3 Specialist Backend Dev: Pagina 11 din 70

Achizitoarea a solicitat în cadrul documentației de atribuire ca expertul BACKEND DEV să dețină o serie de abilități, fără a indica, în mod expres, pentru fiecare modalitatea de îndeplinire a fiecărei astfel de cerințe în parte, fapt ce duce la încălcarea prevederilor legale mai sus citate și induce subiectivismul în procesul de evaluare, în lipsa unor repere clare pentru operatorii economici referitoare la modul de demonstrare a acestor abilități. Astfel demonstrarea respectiv evaluarea unor abilități precum „cunoașterea fazelor procesului de dezvoltare software (software development life cycle)” sau „capacitatea de a documenta și explica procedeul de dezvoltare folosit” nu poate fi realizată în lipsa unor repere clare atât pentru operatorii economici cât și pentru membrii comisiei de evaluare. De asemenea, lipsa unor precizări exprese privind modalitatea de îndeplinire, induce neclarități cu privirea demonstrarea, spre exemplu a „cunoștințelor avansate în object - oriented programming aplicabile în PHP/ JAVA/Microsoft.Net sau în tehnologia utilizată pentru dezvoltarea sistemului informatic care face obiectul ofertei” sau a „cunoștințelor privind instrumentele de dezvoltare software și testare unitară” (neindicate în mod expres) poate conduce la o interpretare subiectivă în procesul de evaluare ce are ca efect încărcarea principiilor legislației achizițiilor publice și la o posibilă distorsionare a concurenței. Același efect, respectiv o posibilă interpretare subiectivă în procesul de evaluare ce are ca efect încălcarea principiilor legislației achizițiilor publice și o posibilă distorsionare a concurenței, îl poate avea și utilizarea unor formule precum „cunoștințe avansate” în lipsa definirii clare, complete și fără ambiguități a sensului acestora. Totodată, punctează că abilități precum deținerea de „cunoștințe generale despre alte limbaje de programare nemenționate” nu au relevanță în cadrul proiectului, fiind cerință restrictivă și abuzivă a achizitoarei și, pe cale de consecință, trebuie eliminată din cadrul documentației de atribuire. În concluzie, raportat la motivele menționate de mai sus, solicită Consiliului ca, prin decizia pe care o va pronunța, să oblige autoritatea contractantă la luarea măsurii de remediere a cerințelor privind abilitățile solicitate pentru expertul „Backend DEV”, în sensul respectării dispozițiilor legale: i) în principal, prin eliminarea, în integralitate, a cerințelor referitoare la „Abilități” pentru expertul Backend Dev., ii) în subsidiar: a) fie prin definirea, în mod clar, complet și fără ambiguități în caietul de sarcini a modalității de demonstrare a fiecărei astfel de cerințe pentru expertul Backend Dev. de către achizitoare, astfel încât operatorii economici interesați să poată participa la procedura de achiziție, a definirii sau eliminării termenului de „cunoștințe avansate”, și prin Pagina 12 din 70

eliminarea din lista abilităților solicitate pentru acest expert a celei referitoare la „cunoștințe generale despre alte limbaje de programare nemenționate”, pe considerentul că nu este relevantă pentru proiect și că este restrictivă și abuzivă;  b) fie într-o altă formă care să asigure respectarea prevederilor legale imperative mai sus citate și posibilitatea participării neîngrădite a operatorilor economici interesați la procedura de achiziție publică organizată de autoritatea contractantă. B.4 Specialist Frontend Dev: Autoritatea contractantă a solicitat în cadrul documentației de atribuire ca expertul Frontend Dev. să dețină o serie de abilități, fără a indica, în mod expres, pentru fiecare modalitatea de îndeplinire a fiecărei astfel de cerințe în parte, fapt ce duce la încălcarea prevederilor legale mai sus citate și induce subiectivismul în procesul de evaluare, în lipsa unor repere clare pentru operatorii economici referitoare la modul de demonstrare a acestor abilități. Astfel, demonstrarea respectiv evaluarea unor abilități precum „o bună înțelegere a implementării practicilor de SEO, în special ce ține de web development” nu poate fi realizată în lipsa unor repere clare atât pentru operatorii economici, cât și pentru membrii comisiei de evaluare. De asemenea, lipsa unor precizări exprese privind modalitatea de îndeplinire, induce neclarități cu privirea demonstrarea, spre exemplu a „cunoștințelor avansate într-una dintre platformele (frameworks) de dezvoltare rapida JAVASCRIPT” poate conduce la o interpretare subiectivă în procesul de evaluare ce are ca efect încărcarea principiilor legislației achizițiilor publice și la o posibilă distorsionare a concurenței. Același efect, respectiv o posibilă interpretare subiectivă în procesul de evaluare ce are ca efect încălcarea principiilor legislației achizițiilor publice și o posibilă distorsionare a concurenței, îl poate avea și utilizarea unor formule precum „cunoștințe avansate” sau „o bună înțelegere” în lipsa definirii clare, complete și fără ambiguități a sensului acestora. În concluzie, raportat la motivele menționate, solicită Consiliului ca, prin decizia pe care o va pronunța, să oblige achizitoarea la luarea măsurii de remediere a cerințelor privind abilitățile solicitate pentru expertul „Frontend DEV”, în sensul respectării dispozițiilor legale: i) în principal, prin eliminarea, în integralitate, a cerințelor referitoare la „Abilități” pentru expertul Frontend Dev., ii) în subsidiar: a) fie prin definirea, în mod clar, complet și fără ambiguități în caietul de sarcini a modalității de demonstrare a fiecărei astfel de cerințe pentru expertul Frontend Dev. de către achizitoare, astfel încât operatorii economici interesați să poată participa la procedura de achiziție, a definirii sau eliminării termenului de „cunoștințe avansate” si, respectiv, „o bună înțelegere” Pagina 13 din 70

b) fie într-o altă formă care să asigure respectarea prevederilor legale imperative mai sus citate și posibilitatea participării neîngrădite a operatorilor economici interesați la procedura de achiziție publică de față. B.6 Analist De Business/Product Manager Autoritatea contractantă a solicitat în cadrul documentației de atribuire ca expertul Analist De Business/Product Manager să dețină o serie de abilități, fără a indica, în mod expres, pentru fiecare modalitatea de îndeplinire a fiecărei astfel de cerințe în parte, fapt ce duce la încălcarea prevederilor legale mai sus citate și induce subiectivismul în procesul de evaluare, în lipsa unor repere clare pentru operatorii economici referitoare la modul de demonstrare a acestor abilități. Astfel demonstrarea respectiv evaluarea unor abilități precum „abilități de înțelegere, analiză și modelare a proceselor și cerințelor de business”, „abilitatea de a identifica riscuri, probleme și oportunități în cadrul proiectelor”, „abilități de comunicare și relaționare cu clientul și cu persoane cheie din echipa de dezvoltare software”, „capacitatea de a analiza piața și a identifica soluții și oportunități pentru dezvoltarea produsului software la cele mai înalte standarde de calitate” sau „abilități avansate de comunicare, relaționare, planificare și prioritizare" nu poate fi realizată în lipsa unor repere clare atât pentru operatorii economici cât și pentru membrii comisiei de evaluare. De asemenea, lipsa unor precizări exprese privind modalitatea de îndeplinire, induce neclarități cu privirea demonstrarea de „aptitudini tehnice și de proiectare - UI/UX design software, wireframing, software (Adobe Creative Suite, Miro, Sketch, suita Microsoft Office)” sau a „capacității de implementare a practicilor de Technical SEO” poate conduce la o interpretare subiectivă în procesul de evaluare ce are ca efect încărcarea principiilor legislației achizițiilor publice și la o posibilă distorsionare a concurenței. Același efect, respectiv o posibilă interpretare subiectivă în procesul de evaluare ce are ca efect încărcarea principiilor legislației achizițiilor publice și o posibilă distorsionare a concurenței, îl poate avea și utilizarea unor formule precum „abilități avansate” în lipsa definirii clare, complete și fără ambiguități a sensului acestora. În acest context, punctează că cerințele referitoare la „aptitudini tehnice și de proiectare - UI/UX design software, wireframing, software (Adobe Creative Suite, Miro, Sketch, suita Microsoft Office)” și „capacitate de implementare a practicilor de Technical SEO” sunt menționate la abilitățile solicitate pentru expertul Specialist design interfață (UI/UX Designer) respectiv expertul Frotend Dev, motiv pentru care nu este necesară o dublare a acestei cerințe prin adăugarea ei la abilitățile Analist de business/Product Manager. În concluzie, raportat la motivele menționate, solicită Consiliului ca, prin decizia pe care o va pronunța, să oblige autoritatea contractantă la luarea măsurii de remediere a cerințelor privind abilitățile solicitate Pagina 14 din 70

pentru expertul „Analist de business/Product Manager”, în sensul respectării dispozițiilor legale: i) în principal, prin eliminarea, în integralitate, a cerințelor referitoare la „Abilități” pentru expertul Analist de business/Product Manager, ii) în subsidiar: a) fie prin definirea în mod clar, complet și fără ambiguități în caietul de sarcini a modalității de demonstrare a fiecărei astfel de cerințe pentru expertul Analist de business/Product Manager de către achizitoare, astfel încât, operatorii economici interesați să poată participa la procedura de achiziție, a definirii sau eliminării termenului de „abilități avansate” și prin eliminarea din lista abilităților solicitate pentru acest expert a celor referitoare la „aptitudini tehnice și de proiectare - UI/UX design software, wireframing, software (Adobe Creative Suite, Miro, Sketch, suita Microsoft Office)” și „capacitate de implementare a practicilor de Technical SEO”, pe considerentul că sunt dublate, acestea regăsindu-se și la alți experți; b) fie într-o altă formă care să asigure respectarea prevederilor legale imperative mai sus citate și posibilitatea participării neîngrădite a operatorilor economici interesați la procedura de achiziție publică de față. B.6 Arhitect Software: Autoritatea contractantă a solicitat în cadrul documentației de atribuire ca expertul Arhitect Software să dețină o serie de abilități, fără a indica, în mod expres, pentru fiecare modalitatea de îndeplinire a fiecărei astfel de cerințe în parte, fapt ce duce la încălcarea prevederilor legale mai sus citate și induce subiectivismul în procesul de evaluare, în lipsa unor repere clare pentru operatorii economici referitoare la modul de demonstrare a acestor abilități. Astfel, demonstrarea, respectiv evaluarea unor abilități precum „cunoștințe avansate în programare (OOP, Design Patterns, Coding Standards)”, „cunoștințe avansate baze de date (SQL)”, „cunoștințe de bază networking”, „cunoștințe de arhitectura și design produs software”, „cunoștințe de bază securitate cibernetică”, „cunoștințe avansate de virtualizare și scalare, soluții enterprise cu high availability” nu poate fi realizată în lipsa unor repere clare atât pentru operatorii economici cât și pentru membrii comisiei de evaluare. De asemenea, lipsa unor precizări exprese privind modalitatea de îndeplinire, induce neclarități cu privirea demonstrarea de „cunoștințe avansate în programare (OOP, Design Patterns, Coding Standards)”, „cunoștințe avansate baze de date (SQL)”, „cunoștințe de bază networking”, „cunoștințe de arhitectură și design produs software”, „cunoștințe de bază securitate cibernetică”, „cunoștințe avansate de virtualizare și scalare, soluții enterprise cu high availability” poate conduce la o interpretare subiectivă în procesul de evaluare ce are ca efect încărcarea principiilor legislației achizițiilor publice și la o posibilă distorsionare a concurenței. Pagina 15 din 70

Același efect, respectiv o posibilă interpretare subiectivă în procesul de evaluare ce are ca efect încărcarea principiilor legislației achizițiilor publice și o posibilă distorsionare a concurenței, îl poate avea și utilizarea unor formule precum „cunoștințe avansate” în lipsa definirii clare, complete și fără ambiguități a sensului acestora. În acest context, punctează faptul că cerințele referitoare la „cunoștințe de bază securitate cibernetică” sunt incluse în abilitățile solicitate pentru expertul pentru Securitatea Informației, motiv pentru care nu este necesară o dublare a acestei cerințe prin adăugarea ei la abilitățile Arhitectului Software. Totodată, punctează faptul că abilități precum deținerea de „cunoștințe de bază networking” și „cunoștințe avansate de virtualizare și scalare, soluții enterprise cu high availability” intră în sfera de competență specifică rolului de arhitect hardware iar deținerea de „cunoștințe avansate baze de date (SQL)” intră în sfera de competență specifică rolului de expert de baze de date, aspect demonstrat inclusiv prin lista de responsabilități în cadrul contractului, aferente rolului Arhitect software, așa cum sunt acestea prezentate la pag 132 din caietul de sarcini.  În concluzie, raportat la motivele menționate, solicită Consiliului ca, prin decizia pe care o va pronunța, să oblige achizitoarea la luarea măsurii de remediere a cerințelor privind abilitățile solicitate pentru expertul „Arhitect Software”, în sensul respectării dispozițiilor legale: i) în principal, prin eliminarea, în integralitate, a cerințelor referitoare la „Abilități” pentru expertul Arhitect Software, ii) în subsidiar: a) fie prin definirea, în mod clar, complet și fără ambiguități în caietul de sarcini a modalității de demonstrare a fiecărei astfel de cerințe pentru expertul Arhitect Software de către achizitoare, astfel încât, operatorii economici interesați să poată participa la procedura de achiziție, a eliminării termenului de „cunoștințe avansate” și prin eliminarea din lista abilităților solicitate pentru acest expert a celor referitoare la „cunoștințe de bază securitate cibernetică”, „cunoștințe de bază networking” și „cunoștințe avansate de virtualizare și scalare, soluții enterprise cu high availability” și „cunoștințe avansate baze de date (SQL)”, pe considerentul că sunt dublate, acestea regăsindu-se și la alți experți sau că intră în sfera de activitate a altor experți; b) fie într-o altă formă care să asigure respectarea prevederilor legale imperative mai sus citate și posibilitatea participării neîngrădite a operatorilor economici interesați la procedura de achiziție publică organizată de autoritatea contractantă. B.7 Specialist Integrare: Autoritatea contractantă a solicitat în cadrul documentației de atribuire ca expertul Specialist Integrare să dețină o serie de abilități, fără a indica, în mod expres, pentru fiecare modalitatea de îndeplinire a Pagina 16 din 70

fiecărei astfel de cerințe în parte, fapt ce duce la încălcarea prevederilor legale mai sus citate și induce subiectivismul în procesul de evaluare, în lipsa unor repere clare pentru operatorii economici referitoare la modul de demonstrare a acestor abilități. Astfel, demonstrarea respectiv evaluarea unor abilități, precum „capacitatea de a înțelege arhitectura modelului de date a unui sistem software de tip enterprise”, „capacitatea de a înțelege și planifica procesul de migrare de date din sisteme software diferite cu structuri de stocare date diferite” sau „capacitatea de a înțelege și planifica arhitectura unui sistem software pe minim 2 centre de date” nu poate fi realizată în lipsa unor repere clare atât pentru operatorii economici cât și pentru membrii comisiei de evaluare. De asemenea, lipsa unor precizări exprese privind modalitatea de îndeplinire, induce neclarități cu privirea demonstrarea capacității: „de a opera, interoga și modifica datele dintr-un sistem de gestiune a bazelor de date”, „de a opera unelte și produse software de tip ETL (Extract - Transform - Load)”, „de a înțelege și planifica arhitectura unui sistem software pe minim 2 centre de date”, „de a înțelege și planifica procesul de migrare de date din sisteme software diferite cu structuri de stocare date diferite” sau „de a implementa/dezvolta proceduri și script-uri de migrare de date" poate conduce la o interpretare subiectivă în procesul de evaluare ce are ca efect încălcarea principiilor legislației achizițiilor publice și la o posibilă distorsionare a concurenței. Totodată, punctează că abilități, precum „capacitatea de a înțelege și planifica arhitectura unui sistem software pe minim 2 centre de date” intră în sfera de competență a arhitectului hardware, faptul că se referă la minim 2 centre de date ține de experiența similară a unui expert și nu poate fi demonstrată cu o certificare/diplomă, iar „capacitatea de a înțelege și planifica procesul de migrare de date din sisteme software diferite cu structuri de stocare date diferite” intră în sfera de competență a expertului de baze de date, care nu au fost solicitați prin documentația de atribuire. În concluzie, raportat la motivele menționate, solicită Consiliului ca, prin decizia pe care o va pronunța să oblige autoritatea contractantă la luarea măsurii de remediere a cerințelor privind abilitățile solicitate pentru expertul „Specialist Integrare”, în sensul respectării dispozițiilor legale: i) în principal, prin eliminarea, în integralitate, a cerințelor referitoare la „Abilități” pentru expertul Specialist Integrare, ii) în subsidiar: a) fie prin definirea, în mod clar, complet și fără ambiguități în caietul de sarcini a modalității de demonstrare a fiecărei astfel de cerințe pentru expertul Specialist Integrare de către achizitoare, astfel încât operatorii economici interesați să poată participa la procedura de achiziție și prin eliminarea din lista abilităților solicitate pentru acest expert a celor Pagina 17 din 70

referitoare la „capacitatea de a înțelege și planifica arhitectura unui sistem software pe minim 2 centre de date” și „capacitatea de a înțelege și planifica procesul de migrare de date din sisteme software diferite cu structuri de stocare date diferite”, pe considerentul că intră în sfera de activitate a altor experți; b) fie într-o altă formă care să asigure respectarea prevederilor legale imperative mai sus citate și posibilitatea participării neîngrădite a operatorilor economici interesați la procedura de achiziție publică de față. B.8 Tester (Qa Engineer): Achizitoarea a solicitat în cadrul documentației de atribuire ca expertul Tester (QA Engineer) să dețină o serie de abilități, fără a indica, în mod expres, pentru fiecare modalitatea de îndeplinire a fiecărei astfel de cerințe în parte, fapt ce duce la încălcarea prevederilor legale mai sus citate, induce subiectivismul în procesul de evaluare, în lipsa unor repere clare pentru operatorii economici referitoare la modul de demonstrare a acestor abilități. Astfel demonstrarea respectiv evaluarea unor abilități precum „cunoștințe generale despre testare software și strategii de testare - cunoștințe generale despre procesul de dezvoltare software”, „cunoștințe metodologii de testare manuala a produselor software”, sau „cunoștințe despre diferite tipuri de testare: performanța, stres, încărcare, recuperare sistem (recovery), anduranță, regresie etc.” nu poate fi realizată în lipsa unor repere clare atât pentru operatorii economici cât și pentru membrii comisiei de evaluare. Totodată, o posibilă interpretare subiectivă în procesul de evaluare ce are ca efect încălcarea principiilor legislației achizițiilor publice și o posibilă distorsionare a concurenței, îl poate avea și utilizarea sintagmei „etc” în conținutul cerințelor referitoare la acest expert. În concluzie, raportat la aceste motive, solicită Consiliului ca, prin decizia pe care o va pronunța să oblige autoritatea contractantă la luarea măsurii de remediere a cerințelor privind abilitățile solicitate pentru expertul Tester (QA Engineer), în sensul respectării dispozițiilor legale: i) în principal, prin eliminarea, în integralitate a cerințelor referitoare la „Abilități” pentru expertul Tester (QA Engineer), ii) în subsidiar: a) fie prin definirea, în mod clar, complet și fără ambiguități în caietul de sarcini a modalității de demonstrare a fiecărei astfel de cerințe pentru Tester (QA Engineer) de către autoritatea contractantă, astfel încât operatorii economici interesați să poată participa la procedura de achiziție și eliminarea sintagmei „Etc.” din cuprinsul cerințelor pentru acest expert; b) fie într-o altă formă care să asigure respectarea prevederilor legale imperative mai sus citate și posibilitatea participării neîngrădite a operatorilor economici interesați la procedura de achiziție publică de față. B.9 Expert Securitatea Informației: Pagina 18 din 70

Achizitoarea a solicitat în cadrul documentației de atribuire ca expertul Expert Securitatea Informației să dețină o serie de abilități, fără a indica, în mod expres, pentru fiecare modalitatea de îndeplinire a fiecărei astfel de cerințe în parte, fapt ce duce la încălcarea prevederilor legale mai sus citate, induce subiectivismul în procesul de evaluare, în lipsa unor repere clare pentru operatorii economici referitoare la modul de demonstrare a acestor abilități. Astfel, demonstrarea respectiv evaluarea unor abilități precum „cunoștințe aprofundate despre sistemele de operare, hardware și software”, „cunoașterea noutăților și tendințelor de securitate cibernetică” sau „cunoștințe avansate securitate informatică” nu poate fi realizată în lipsa unor repere clare atât pentru operatorii economici, cât și pentru membrii comisiei de evaluare. De asemenea, lipsa unor precizări exprese privind modalitatea de îndeplinire, induce neclarități cu privirea demonstrarea „experienței în implementarea cerințelor de securitate ale sistemului”, „experienței în realizarea auditului sistemului informatic”, „experienței în analiza și evaluarea riscurilor de securitate ale sistemului”, „experienței în monitorizarea performantelor soluțiilor IT&C implementate” sau „experienței în audit de securitate cibernetică a rețelelor și sistemelor informatice” poate conduce la o interpretare subiectivă în procesul de evaluare ce are ca efect încălcarea principiilor legislației achizițiilor publice și la o posibilă distorsionare a concurenței. Același efect, respectiv o posibilă interpretare subiectivă în procesul de evaluare ce are ca efect încălcarea principiilor legislației achizițiilor publice și o posibilă distorsionare a concurenței, îl poate avea și utilizarea unor formule precum „cunoștințe aprofundate” în lipsa definirii clare, complete și fără ambiguități a sensului acestora. În concluzie, raportat la aceste motive, solicită Consiliului ca, prin decizia pe care o va pronunța să oblige achizitoarea la luarea măsurii de remediere a cerințelor privind abilitățile solicitate pentru expertul Expert Securitatea Informației, în sensul respectării dispozițiilor legale mai sus citate: i) în principal, prin eliminarea, în integralitate a cerințelor referitoare la „Abilități” pentru expertul în Securitatea Informației, ii) în subsidiar: a) fie prin definirea, în mod clar, complet și fără ambiguități în caietul de sarcini a modalității de demonstrare a fiecărei astfel de cerințe pentru Expert Securitatea Informației de către autoritatea contractantă, astfel încât operatorii economici interesați să poată participa la procedura de achiziție și prin definirea sau eliminarea termenului de „cunoștințe aprofundate”;  b) fie într-o altă formă care să asigure respectarea prevederilor legale imperative mai sus citate și posibilitatea participării neîngrădite a operatorilor economici interesați la procedura de achiziție publică de față. Pagina 19 din 70

B.10 Inginer Devops: Autoritatea contractantă a solicitat în cadrul documentației de atribuire ca expertul Inginer Devops să dețină o serie de abilități, fără a indica, în mod expres, pentru fiecare modalitatea de îndeplinire a fiecărei astfel de cerințe în parte, fapt ce duce la încălcarea prevederilor legale și induce subiectivismul în procesul de evaluare, în lipsa unor repere clare pentru operatorii economici referitoare la modul de demonstrare a acestor abilități. Astfel, demonstrarea respectiv evaluarea unor abilități precum „cunoștințe în programare specifice întocmirii de scripturi automatizare (Bash, Python sau Ruby)”, „cunoștințe avansate de unelte DevOps: Jenkins, Groovy, Ansible, Docker, Chef, Puppet, Splunk etc”, „cunoștințe instalare/configurare aplicații software”, „cunoștințe avansate de networking” „cunoștințe avansate sisteme de operare tip server”, „cunoștințe avansate de sisteme de virtualizare: VMWare, VirtualBox, Docker, Kubernetes, OpenShift etc.”, „cunoștințe avansate securitate informatică” sau „cunoștințe avansate de hardware server și stații de lucru” nu poate fi realizată în lipsa unor repere clare atât pentru operatorii economici, cât și pentru membrii comisiei de evaluare. De asemenea, lipsa unor precizări exprese privind modalitatea de îndeplinire, induce neclarități cu privirea demonstrarea de „experiență cu unelte de monitorizare: Grafana, Nagios, Prometheus etc.” poate conduce la o interpretare subiectivă în procesul de evaluare ce are ca efect încărcarea principiilor legislației achizițiilor publice și la o posibilă distorsionare a concurenței. Același efect, respectiv o posibilă interpretare subiectivă în procesul de evaluare ce are ca efect încărcarea principiilor legislației achizițiilor publice și o posibilă distorsionare a concurenței, îl poate avea și utilizarea unor formule precum „cunoștințe avansate” în lipsa definirii clare, complete și fără ambiguități a sensului acestora sau utilizării termenului „etc” din cuprinsul cerințelor referitoare la abilitățile acestui expert. În acest context, punctează că cerințele referitoare la „cunoștințe avansate securitate informatică” sunt menționate la abilitățile solicitate pentru expertul în Securitate Cibernetică, motiv pentru care nu este necesară o dublare a acestei cerințe prin adăugarea ei la abilitățile Inginerului DevOps. În concluzie, raportat la aceste motive, solicită Consiliului ca, prin decizia pe care o va pronunța să oblige autoritatea contractantă la luarea măsurii de remediere a cerințelor privind abilitățile solicitate pentru expertul Inginer DevOps, în sensul respectării dispozițiilor legale: i) în principal, prin eliminarea, în integralitate, a cerințelor referitoare la „Abilități” pentru expertul Inginer DevOps, ii) în subsidiar: a) fie prin definirea în mod clar, complet și fără ambiguități în caietul de sarcini a modalității de demonstrare a fiecărei astfel de cerințe pentru Pagina 20 din 70

expertul Inginer DevOps de către autoritatea contractantă, astfel încât operatorii economici interesați să poată participa la procedura de achiziție, a definirii sau eliminării termenului de „cunoștințe avansate”, a eliminării sintagmei „Etc.” din cuprinsul cerințelor pentru acest expert și prin eliminarea din lista abilităților solicitate pentru acest expert a celor referitoare la „cunoștințe avansate securitate informatică”, pe considerentul că sunt dublate, acestea regăsindu-se și la alt expert; b) fie într-o altă formă care să asigure respectarea prevederilor legale imperative mai sus citate și posibilitatea participării neîngrădite a operatorilor economici interesați la procedura de achiziție publică de față. 5. În cele ce urmează, prezintă aspecte cu privire la nelegalitatea cerinței de la Cap. 3.4.4 - Alte cerințe funcționale, punctul 3.4.4.1. - Servicii electronice din caietul de sarcini (pag. 74) potrivit căreia: „Întrucât serviciile electronice oferite depind de modificările regulamentelor europene, legislației naționale precum și a procedurilor interne ANC, decizia finală cu privire la numărul serviciile electronice și detalierea acestora va fi luată în cadrul etapei de analiză a implementării proiectului." În acest sens, precizează că în caietul de sarcini, la Cap. 3.4.4 - Alte cerințe funcționale, punctul 3.4.4.1. - Servicii electronice din caietul de sarcini (pag. 74), autoritatea contractantă a introdus următoarea precizare: „Întrucât serviciile electronice oferite depind de modificările regulamentelor europene, legislației naționale precum și a procedurilor interne ANC, decizia finală cu privire la numărul serviciile electronice și detalierea acestora va fi luată în cadrul etapei de analiză a implementării proiectului.” În urma analizării conținutului cerinței autorității contractante, a observat că, în mod nelegal, este introdusă posibilitatea extinderii scopului proiectului prin determinarea unor cantități și specificații pentru anumite categorii de servicii, în cadrul etapei de analiză a implementării proiectului. În lipsa unui efort maximal determinat sau a unui buget estimat pentru această categorie de servicii, această prevedere: - pune operatorii economici interesați în imposibilitatea de a putea evalua, în mod corect, și complet efortul necesar pentru implementarea proiectului și, în mod corespunzător prețul aferent serviciilor, acest fapt putând genera ulterior, pierderi semnificative pentru operatorul economic declarat câștigător; - lasă posibilitatea solicitării unei cantități disproporționate de servicii de către autoritatea contractantă; - pune operatorul economic declarat câștigător, în imposibilitatea de a putea recupera de la autoritatea contractantă diferența dintre prețul ofertat și valoarea serviciilor suplimentare realizate în temeiul acestei clauze. În acest sens, invocă și redă prevederile art. 20 alin. (2) și (10) din HG nr. 395/2016, și art. 16 alin. (1¹) din același act normativ, cu Pagina 21 din 70

modificările și completările ulterioare precizează următoarele, susținând că raportat la articolele de lege mai sus citate: - autoritatea contractantă are obligația de a sigura o informare completă, corectă și explicită cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire; - autoritatea contractantă are obligația să calculeze valoarea estimată a unei achiziții, având în vedere valoarea totală de plată, luând în considerare orice eventuale forme de opțiuni și prelungiri ale contractului prevăzute, în mod explicit, în documentele achiziției. Or, din analiza prevederilor documentației de atribuire, rezultă că aceasta nu a stabilit în documentația de atribuire cantitatea maximă de servicii aferentă cerinței contestate și nici un buget estimat pentru această categorie de servicii. Acest lucru face ca prevederea din caietul de sarcini potrivit căreia „decizia finală cu privire la numărul serviciile electronice și detalierea acestora va fi luată în cadrul etapei de analiză a implementării proiectului” dobândește un caracter nelegal și abuziv deoarece: - operatorii economici nu pot determina efortul necesar și valoarea serviciilor în cauză; - depunerea ofertei reprezintă acceptarea și asumarea de către operatorii economici a prevederilor documentației de atribuire în forma de la momentul depunerii; - autoritatea contractantă se poate prevala de acest lucru obligând operatorul economic, în temeiul prevederilor documentației de atribuire acceptate și asumate să presteze serviciile în cauză fără posibilitatea solicitării unor costuri suplimentare; - operatorii economici nu au posibilitatea recuperării valorii costurilor generate de prestarea serviciilor determinate în etapa de analiză conform clauzei contestate. În contextul menționat, susține că această cerință este nelegală și abuzivă, încălcând prevederile art. 16 și 20 din HG 395/2016, cu modificările și completările ulterioare precum și principiul transparenței, statuat de art. 2 alin. (2) din Legea 98/2016, cu modificările și completările ulterioare. În concluzie, raportat la motivele menționate, solicită Consiliului ca, prin decizia pe care o va pronunța să oblige autoritatea contractantă la luarea măsurii de remediere constând în eliminarea din documentația de atribuire a prevederii contestate, pe considerentul că este abuzivă și nelegală. 6. Consideră că este restrictivă cerința de la punctul IV.4.1 - Modul de prezentare a propunerii tehnice din fișa de date a achiziției, potrivit căreia: „Cerința privind abilitățile experților (demonstrată prin diplome/certificări) pentru fiecare expert poate fi îndeplinită cumulativ de maximum 2 experți diferiți, atât timp cât prin ofertarea a 2 experți/rol se acoperă integral toate cerințele solicitate. În acest caz, cerințele privind Pagina 22 din 70

calificarea educațională și experiența profesională generală trebuiesc îndeplinite de fiecare expert în parte”. În acest sens, precizează că în cadrul fișei de date a achiziției, punctul IV.4.1 - Modul de prezentare a propunerii tehnice, autoritatea contractantă precizează următoarele: „Cerința privind abilitățile experților (demonstrată prin diplome/certificări) pentru fiecare expert poate fi îndeplinită cumulativ de maximum 2 experți diferiți, atât timp cât prin ofertarea a 2 experți/rol se acoperă integral toate cerințele solicitate. În acest caz, cerințele privind calificarea educațională și experiența profesională generală trebuie îndeplinite de fiecare expert în parte" Or, așa cum am rezultă din parcurgerea documentației de atribuire, cerințele privind studiile și experiența profesional a experților cheie, prezintă o complexitate foarte ridicată, iar abilitățile care trebuie demonstrate de fiecare din experții în cauză, acoperă o plajă extrem de vastă, aspect care limitează, în mod evident, posibilitatea ca un singur expert să fie în măsură să acopere singur abilitățile solicitate. Chiar dacă autoritatea contractantă oferă posibilitatea ca abilitățile specifice unui rol (tip de resursă) să poată fi demonstrate prin cumularea abilităților a două resurse diferite, în fapt această posibilitate este doar aparentă în condițiile în care se solicită ca cele două resurse să îndeplinească individual cerințele privind calificarea educațională și experiența profesională generală. În acest context, este evident că cerințele mai sus prezentate sunt concepute sau structurate cu scopul de a favoriza ori dezavantaja, în mod nejustificat, anumiți operatori economici, ceea ce conduce indubitabil la restrângerea artificială a concurenței pentru această procedură, ceea ce contravine dispozițiilor art. 50 din Legea nr. 98/2016, cu modificările și completările ulterioare. În acest sens, invocă și redă prevederile art. 50 din Legea nr. 98/2016, cu modificările și completările ulterioare, subliniind că o astfel de cerință este susceptibilă de a denatura concurența și de a avea un efect discriminatoriu în ceea ce privește operatorii economici care nu au experți care să îndeplinească individual sau în mod cumulativ, în limita a maxim 2 experți, cerințe de genul celor solicitate de autoritatea contractantă pentru experții care fac obiectul prezentei contestații și prin prisma dispozițiilor art. 8 din Legea Concurenței nr. 21/1996. potrivit căruia: În opinia sa, aceste cerințe sunt excesive și prin prisma solicitării ca toate aceste cunoștințe să fie îndeplinite de cel mult două persoane și condiționat ca cele două persoane să îndeplinească cerințele de studii și de experiență profesională generală, fiind totodată contrare dispozițiilor legale în vigoare și recomandărilor ANAP, în sensul că nu reflectă un avantaj pe care autoritatea contractantă îl poate obține prin utilizarea unei astfel de cerințe, așa cum se prevede la art. 37,alin. (1) din HG 394/2016 și art. 6 și 8 din Instrucțiunea ANAP nr. 1/2017. Pagina 23 din 70

Pe lângă caracterul evident nelegal, abuziv și restrictiv al cerinței criticate, autoritatea contractantă restrânge artificial concurența și prin încălcarea principiilor privind tratamentul egal, nediscriminarea și proporționalitatea prevăzute la art. 2, alin. (2), lit. a), b) și e) din Legea nr. 98/2016, cu modificările și completările ulterioare. Mai mult, apreciază că pentru acest tip de rol sunt relevante, experiența profesională specifică și competențele dobândite prin participarea într-un număr relevant de proiecte/contracte, în care a desfășurat activități similare poziției pentru care este propus, În sprijinul afirmațiilor noastre, contestatoarea indică dispozițiile art. 6 din Instrucțiunea nr. 2/2017 a ANAP. În concluzie, raportat la motivele menționate de mai sus, solicită Consiliului ca, prin decizia pe care o va pronunța să oblige achizitoarea la luarea măsurii de remediere, constând în modificarea cerinței criticate, astfel încât să fie eliminate aspectele restrictive, abuzive și nelegale în sensul: „Cerința privind abilitățile experților (demonstrată prin diplome/certificări) pentru fiecare expert poate fi îndeplinită cumulativ de 2 sau mai mulți experți diferiți, atât timp cât prin ofertarea a 2 sau mai mulți experți/rol se acoperă integral toate cerințele solicitate.” 7. Prezintă aspecte cu privire la nelegalitatea cerinței de la punctul IV.4.1 - Modul de prezentare a propunerii tehnice din fișa de date a achiziției, potrivit căreia: „orice necorelare, omisiune ori neconformitate constatată în privința documentelor ofertei, în raport cu caietul de sarcini ori prevederile legislației în vigoare, inclusiv în cazul lipsei unui document aferent propunerii financiare/tehnice și/sau completarea greșită a unui document ori neprezentarea acestuia conținând cel puțin informațiile solicitate, poate conduce la declararea ofertei ca fiind neconformă.” În acest sens, arată că în cadrul fișei de date a achiziției, punctul IV.4.1 - Modul de prezentare a propunerii tehnice, se precizează următoarele: „Orice necorelare, omisiune ori neconformitate constatată în privința documentelor ofertei, în raport cu caietul de sarcini ori prevederile legislației în vigoare, inclusiv în cazul lipsei unui document aferent propunerii financiare / tehnice și/sau completarea greșită a unui document ori neprezentarea acestuia conținând cel puțin informațiile solicitate, poate conduce la declararea ofertei ca fiind neconformă.” În urma analizării prevederii contestate, a concluzionat că această cerință este abuzivă și încalcă, în mod evident, dispoziții legale imperative. Astfel, invocă și redă prevederile art. 134 alin. (1), (3), (5), (7) și (8) din HG nr. 395/2016, cu modificările și completările ulterioare. Raportat la conținutul prevederilor legale, apreciază că, în mod abuziv și cu încălcarea unor dispoziții legale imperative, autoritatea contractantă impune în documentația de atribuire că cea mai mică Pagina 24 din 70

eroare sau omisiune are ca efect declararea ofertei operatorului economic ca neconformă, ceea ce depășește cadrul legal. Legiuitorul a permis ca viciile de formă, omiterile/abaterile minore din cadrul unei oferte pot fi completate/corectate de către ofertant Or, autoritatea contractantă și-a arogat drepturi care depășesc cadrul legal [art. 134 alin. (7) și (8) din HG nr. 395/2016], nepermițând posibilitatea de a corecta/completa astfel de vicii de formă, omisiuni tehnice. O astfel de abordare, încalcă, pe de-o parte, atât principiul nediscriminării și tratamentului egal statuate de Legea nr. 98/2016 cu modificările și completările ulterioare, iar pe de altă parte, lasă larg deschisă posibilitatea subiectivismului și abuzurilor în procesul de evaluare. În acest context, apreciază că este în interesul tuturor operatorilor economici și, implicit, al autorității contractante ca evaluarea ofertelor depuse în cadrul procedurii să se realizeze în condiții de deplină legalitate. În consecință, raportat la motivele menționate, solicită Consiliului ca, prin decizia pe care o va pronunța, să oblige autoritatea contractantă la luarea măsurii de remediere constând în: i) fie în eliminarea integrală a cerinței, urmând ca în cazul de speță să fie incidente prevederile legale aplicabile în materie; ii) fie modificarea acesteia, astfel încât să fie eliminate aspectele restrictive, abuzive și nelegale din cuprinsul acesteia. Prin adresa nr. 17613/838/C6/19.03.2025, în temeiul dispozițiilor art. 611 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 101/2016, Consiliul a solicitat contestatoarei să transmită dovada constituirii cauțiunii în cuantum de 127.000,00 lei. Prin adresa nr. 1181/21.03.2025, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 18007/21.03.2025, ... a transmis la dosarul cauzei, în original, recipisa de consemnare nr. 211154081/1 din 20.03.2025, în valoare de 127.000,00 lei, emisă de CEC BANK – Sucursala Ilfov. Prin adresa nr. 19900/ANC/24.03.2025, înregistrată la CNSC sub nr. 18563/24.03.2025, autoritatea contractantă a înaintat un punct de vedere cu privire la contestația depusă de ..., arătând următoarele: I. Cu privire la nelegalitatea cerințelor referitoare la experiența generală solicitată pentru cei 10 experți cheie menționați în caietul de sarcini la pag. 118 – 138, susține următoarele: În fapt, în cadrul documentației de atribuire respectiv caietul de sarcini, a solicitat un număr de 10 experți cheie după cum urmează: Manager de proiect, Specialist design interfață (UI/UX Designer), Backend Dev, Frontend Dev, Analist de business/Product manager, Arhitect software, Specialist Integrare, Tester (QA Engineer), Inginer DevOps și Expert securitatea informației. Pagina 25 din 70

Cei 10 experți cheie au fost solicitați în conformitate cu prevederile Instrucțiunii ANAP nr. 1/2017, emisă în aplicarea art. 179 lit. g) și 187 alin (8) lit. a) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, definind în cadrul caietului de sarcini profilul experților solicitați. În cadrul profilului fiecărui expert, a definit 3 categorii principale de cerințe privind calificarea/ experiența educațională/profesională astfel: Categorie cerință privind calificarea / experiența educațională / profesională Calificare educațională și/sau profesională Experiența profesională generală Experiența profesională specifică Pentru fiecare din cele 3 categorii de cerințe privind calificarea/experiența educațională/profesională, a stabilit detaliile având la bază următoarele principii:  Cele 3 categorii de cerințe au fost structurate sub o formă arborescentă, pe principiul predecesor/succesor, fiecare cerință în calitate de predecesor a alteia depășind cadrul temporal al succesorului, astfel:  o Cerința privind Calificarea educațională și/sau profesională reprezintă vârful arborelui și are caracterul cel mai general și cuprinzător și vizează studiile absolvite, fără a limita în vreun fel domeniul acestora; o Cerința privind Experiența profesională generală, reprezentând succesorul cerinței privind Calificarea educațională și/sau profesională, are un caracter mai detaliat și vizează specializarea necesară; o Cerința privind Experiența profesională specifică, reprezentând succesorul cerinței privind Experiența profesională generală, are caracterul cel mai detaliat și vizează experiența în realizarea unor activități similare.  Experiența profesională generală este acumulată de un expert, de regulă, prin prezență și implicare continuă într-o anumită activitate, în cadrul unei organizații, acolo unde își desfășoară activitatea.  Experiența profesională specifică este dobândită în urma unor procese/proiecte/contracte specifice a căror derulare a vizat activități similare cu cele solicitate prin documentația de atribuire. Categorie cerință privind calificarea/ experiența educațională /profesională Detalii privind modalitatea de stabilire a cerinței Calificare educațională și/sau profesională Studii absolvite fără limitare privind domeniul studiilor Experiența profesională generală Specializarea necesară Experiența profesională specifică Experiența în realizarea unor activități similare Așa cum se poate clar observa, cele 2 categorii de experiență solicitată, Experiența profesională generală și respectiv Experiența profesională specifică sunt 2 categorii complet distincte și modalitatea de Pagina 26 din 70

stabilire a cerinței face distincție clară între cele 2 categorii, existând o separare clară între cele 2 categorii. În perfectă concordanță cu prevederile Instrucțiuni ANAP nr. 1/2017, emisă în aplicarea art. 179 lit. g) și 187 alin. (8) lit. a) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice aceste cerințe au fost solicitate ca expresie a deținerii de către experții solicitați a unor competențe ce reflectă existența unor calificări profesionale, făcându-se distincție clară între cele 2 categorii de experiență: experiență profesională generală și respectiv experiență profesională specifică. Astfel, afirmația contestatoarei de la punctul 19 din contestație cu privire la faptul că a solicitat experiență specifică prin cerința privind experiența generală este falsă. În susținerea punctului de vedere de la punctul 19 din contestație, ... invocă o serie de articole din Instrucțiunea ANAP nr. 1/2017 [art. 5 alin. (1), art. 8, alin (1) și (2), art. 9 alin. (1) și (2) pe care le invocă/interpretează, în mod eronat. În cele ce urmează, redă criteriile privind calificarea/experiența educațională/profesională pentru cei 10 experți solicitați, precizând că nu a solicitat demonstrarea absolvirii unor studii și deținerea de calificări educaționale și/sau profesionale care reflectă aceeași/aceleași capacitate/ competențe, cerința privind absolvirea studiilor este una generală, care nu impune nici un domeniu profesional specific. De asemenea, este relevant faptul că cerința privind experiența profesională generală vizează doar domeniul profesional solicitat pentru fiecare expert, în parte, iar cerința privind experiența profesională specifică vizează experiența în realizarea unor sarcini/activități similare. Cele 3 categorii

de

cerințe

privind

calificarea/

experiența educațională/profesională sunt complementare și converg în stabilirea unor profile de experți care definesc relevanța calității expertului în raport cu activitatea pe care trebuie să o realizeze în cadrul contractului. Din argumentația contestatoarei reiese, în mod evident, că aceasta face o confuzie între cele 3 categorii de cerințe solicitate, fiind evident faptul că petenta nu a înțeles și nu a interpretat corect cerințele solicitate prin caietul de sarcini, cerințele care respectă în totalitate cele 5 articole invocate de contestatoare, astfel: Este realizată o separare clară între cerințe; Nu există nici o dublare a cerințelor, acestea fiind complementare; Nu s-a solicitat demonstrarea absolvirii unor studii și deținerea de calificări

educaționale

și/sau

profesionale

care

reflectă aceeași/aceleași capacitate/competențe; Modul de definire a cerințelor nu are un profil strict și îngust (limitativ) și nu conduce la restrângerea artificială a concurenței; Prin cerința privind calificarea educațională și/sau profesională nu se introduce nici un fel de limitare pe specificul obiectului contractului - se califică orice expert care deține o diplomă de absolvire indiferent de domeniul de absolvire; Pagina 27 din 70

Prin cerința privind experiența profesională generală nu se solicită ca cei 5 ani de experiență să fie în activități similare obiectului contractului; Cerința privind experiența profesională specifică nu este limitată în nici un fel la nivel de număr de contracte sau perioadă de desfășurare. În concluzionarea tuturor aspectelor prezentate mai sus, consideră că nu există nici o justificare pertinentă din partea contestatoarei care să inducă

ideea

că

cerințele

privind

calificarea/experiența educațională/profesională stabilite prin caietul de sarcini au fost întocmite cu încălcarea dispozițiilor legale în materia achizițiilor publice, așa cum în mod eronat afirmă aceasta în cadrul contestației. II. Cu privire la nelegalitatea cerințelor minime privind experiența profesională specifică a experților cheie din cadrul caietului de sarcini, capitolul 8. Profilul experților principali (pag. 119-138 din caietul de sarcini), învederează următoarele: În fapt, la data de 06.03.2025 prin anunțul de participare nr. ..., a inițiat procedura de licitație deschisă pentru atribuirea contractului de achiziție publică având ca obiect Servicii dezvoltare și implementare „Sistem informatic RODUC”. Așa cum se poate evidenția din conținutul fișei de date a achiziției, acest contract este unul de prestare servicii ce are ca obiect achiziția de: „servicii de dezvoltare, testare, punere în funcțiune și operaționalizare a componentei software a «Sistemului informatic RODUC» și de furnizare a platformei hardware. Mai precis, serviciile achiziționate vor permite modernizarea și eficientizarea proceselor de lucru și fluxurilor aferente (gestionare digitală) gestionării cererilor de cetățenie română (acordare/redobândire/renunțare/ retragere) și managementul documentelor realizate, inclusiv gestionarea petițiilor, registratură rapoarte, statistici, gestionare date biometrice”. Achiziția acestor servicii implică realizarea unor prestații intelectuale care presupun o complexitate ridicată și includ activități cu caracter intelectual ce au ca rezultat direct identificarea, elaborarea și dezvoltarea soluției tehnice ce stă la baza implementării contractului. În conformitate cu cerințele caietului de sarcini, dezvoltarea sistemului informatic RODUC presupune crearea unei aplicații software modulare, care să asigure funcționarea unitară a proceselor de lucru într- un mod perfect interconectat și interoperabil. Această aplicație informatică conține un număr de 9 module interconectate din care 5 module software interne, 1 modul extern cu funcționalitate de portal public, 1 modul intern/extern cu funcționalitate de gestionare petiții, 1 modul care gestionează funcționalități de tip achiziție/prelucrare/stocare date biometrice (fotografie, semnătură, amprentă) și 1 modul de tip „edge” pentru interconectarea cu alte instituții cu atribuții în materie de cetățenie. Modulele de tip portal, petiții, date biometrice și interconectare sunt 4 module cu caracter special, deoarece în proiectarea, dezvoltarea Pagina 28 din 70

și testarea acestora apar o serie de particularități care nu se reflectă în proiectarea, dezvoltarea și testarea celorlalte module. Astfel, pentru identificarea, elaborarea și dezvoltarea soluției tehnice ce stă la baza implementării contractului este esențială utilizarea unor resurse umane care dețin competențele necesare proiectării, dezvoltării și testării unei astfel de aplicații software. Lipsa unor competențe specifice asigurate în toate etapele, de la analiză și proiectare și până la testare și punere în funcțiune a sistemului, poate genera riscuri grave în funcționarea conformă a viitorului sistem, atât din punct de vedere arhitectural cât și din punct de vedere securitate și acces la resurse. Unul dintre aspectele cele mai importante în cadrul acestor riscuri este acela că ele nu se manifestă de la început sau nu sunt ușor identificabile dar apar pe parcurs, de regulă în procesul de operare a sistemului (post implementare) și pot genera prejudicii grave atât în funcționare cât și din punct de vedere legal al protecției datelor. Având în vedere că: Sistemul informatic al ANC este un sistem critic, de importanță națională, deoarece activitatea ANC reprezintă serviciu public și se desfășoară în interesul persoanei și al comunității, în sprijinul instituțiilor statului, exclusiv pe baza și în executarea legii, Nefuncționarea sau funcționarea defectuoasă, cu sincope a sistemului informatic al ANC poate afecia grav întreg fluxul de gestionare a activităților privind cetățenia română, precum și a legislației relevante în aceste domenii, caracterul specific al datelor vehiculate în acest sistem (date de identificare persoane, inclusiv date biometrice), a stabilit necesară definirea unor profile de experți care să minimizeze aceste riscuri până la un nivel acceptabil, astfel încât, în toate ciclurile de implementare a proiectului (de la analiză, proiectare și până la punerea în funcțiune a sistemului), să existe cel puțin 1 expert a cărui experiență din punct de vedere a competențelor profesionale să poată acoperi particularitățile aplicației informatice solicitate. Astfel, în definirea profilelor celor 10 experți, a solicitat, particularizat, pentru fiecare expert în parte în funcție de rolul acestuia în cadrul ciclului proiectului, o experiență profesională specifică care să acopere categoriile de activități necesare atât pentru modulele de aplicație software standard, cât și pentru modulele de aplicație cu caracter special, după o regulă generală. În acest sens, redă o matrice de distribuție a particularităților cerințelor de experiență profesională specifică pentru fiecare expert în parte, precizând că nu a impus la modul general, pentru toți experții același nivel de experiență. Nivelul de experiență profesională specifică a fost stabilit pentru fiecare expert în parte, pe baza rolului său, în cadrul proiectului și a relevanței categoriilor de experiență specifică obținute de fiecare expert în proiecte anterioare. Astfel, matricea de distribuție acoperă cerința proporțională ca în toate ciclurile de implementare a Pagina 29 din 70

proiectului să existe cel puțin 1 expert cu rol critic, a cărui experiență din punct de vedere a competențelor profesionale să poată acoperi particularitățile critice ale aplicației informatice solicitate în interacțiunea cu cetățenii prin cele 2 module cu caracter special, modulul de tip portal extern și respectiv modulul care gestionează funcționalități de tip achiziție/prelucrare/stocare date biometrice, pentru a minimiza riscurile de implementare până la un nivel acceptabil, după cum urmează: analiză (analist de business/product manager), proiectare (arhitect software), dezvoltare interfețe cu utilizatorii (frontend dev), dezvoltare servicii de prelucrarea a datelor/backend (backend dev), gestionarea activităților pe durata întregii implementări (manager de proiect), în total 5 experți (proporțional, jumătate din cele 10 profile de experți/specialiști) având un rol critic în implementarea modulelor cu caracter special, pentru minimizarea riscurilor de prejudicii grave în funcționarea sistemului de interacțiune cu cetățenii sau din punct de vedere legal al protecției datelor acestora (date personale vehiculate în modulul de tip portal extern și respectiv date biometrice). Suplimentar, având în vedere că toate cele 9 module software solicitate sunt interconectate (vor avea multiple interacțiuni între ele pentru a asigura fluxurile de gestionare a activităților privind cetățenia română conform legislației relevante în aceste domenii), matricea de distribuție solicită experților (cu excepția expertului în securitatea informației) să aibă o experiența profesională specifică într-un sistem similar, cu cel puțin 4 module software interconectate (proporțional, față de 9 module software interconectate solicitate în această procedură), pentru a minimiza până la un nivel acceptabil acele riscuri de implementare care se manifestă de regulă la interconectarea modulelor software, precum și riscurile de funcționare defectuoasă a ansamblului software din punct de vedere a legislației în domeniu (inclusiv protecția datelor) atunci când datele cetățenilor vor fi prelucrate în module software interconectate. Raționamentul său în stabilirea cerințelor privind experiența profesională specifică este susținut și de cele mai bune practici în domeniul dezvoltării de aplicații/sisteme informatice integrate, unde orice arhitectură de tip SII (Sistem Informatic Integrat) are următoarele caracteristici:  modulară - separarea rolurilor/componentelor/proprietăților;  deschisă - pot fi adăugate componente, proprietăți noi, module noi fără afectarea celorlalte module;  multi-nivel - arhitectură pe mai multe nivele pentru a asigura scalabilitatea, performanța și securitatea sistemului. Astfel, o cerință de experiență profesională specifică care presupune participarea anterioară în cadrul unui proiect ce a vizat dezvoltarea unei aplicații/sistem informatic cu mai multe module este o condiție „sine qua non” în contextul dezvoltării de aplicații/sisteme Pagina 30 din 70

informatice integrate. Completarea unei astfel de cerințe și cu particularități ale specificului aplicației/sistemului informatic solicitat (similare) este rezultanta directă a însăși noțiunii de experiență profesională specifică, așa cum se statuează și prin art. 9 alin. (1) din Instrucțiunea ANAP nr. 1/2017 Particularizarea experienței profesionale specifice cu cele 2 cerințe privind specificul unui modul de tip portal și a unor funcționalități de tip achiziție/prelucrare/stocare date biometrice (fotografie, semnătură, amprentă) nu reprezintă o cerință care poate conduce la restrângerea artificială a concurenței, atâta timp cât aceste cerințe nu vizează domenii particulare, de nișă, ci sunt funcționalități considerate de bază în dezvoltarea oricărui sistem informatic integrat (funcționalități de tip portal extern și respectiv funcționalități biometrice în relația cu persoane fizice). În contextul digitalizării și evoluției tehnologice, asigurarea în cadrul unui sistem informatic integrat a unor funcționalități de tip portal și funcționalități biometrice reprezintă cerințe/funcționalități standard care se regăsesc în numeroase domenii de aplicare a sistemelor de interacțiune cu cetățenii (domeniul mai larg G2C „Government to Citizen”). Totodată, menționează că cerințele privind experiența profesională specifică fac parte integrantă din profilul experților solicitați ca și cerințe tehnice în cadrul caietului de sarcini și nu reprezintă o cerință de experiență similară în sensul prevederilor din Instrucțiunea ANAP nr. 2/2017 așa cum afirmă petenta la pct. 34/39 din contestație. Interpretarea unei cerințe tehnice din cadrul caietului de sarcini ca fiind contrară prevederilor din Instrucțiunea ANAP nr. 2/2017 este cel puțin forțată și nu poate fi folosită ca argumentație pentru justificarea inoportunității unei/unor prevederi tehnice ale caietului de sarcini, cu atât mai mult cu cât prin jurisprudența invocată de ... (pct. 37/38) se referă strict la cerințe de calificare/selecție privind experiența similară solicitată în cadrul fișei de date a achiziției ori obiectul cauzei contestatoarei se referă strict la cerințe tehnice din cadrul caietului de sarcini. Propunerea de modificare a acestor cerințe (pct. 45 din contestație) nu denotă buna intenție a contestatoarei, această propunere vizând eliminarea în integralitate a cerințelor privind experiența profesională specifică pentru toți experții solicitați, propunere care nu ar genera decât riscuri majore de neexecutare conformă a contractului prin eliminarea oricărei prevederi privind experiența profesională specifică a experților și generalizarea acestei cerințe la un nivel la care experiența profesională specifică nu mai contează. În concluzionarea tuturor aspectelor prezentate mai sus, consideră că nu există nici o justificare pertinentă din partea contestatoarei care să inducă ideea că cerințele privind experiența profesională specifică stabilite prin caietul de sarcini au fost întocmite cu încălcarea dispozițiilor Pagina 31 din 70

legale în materia achizițiilor publice, așa cum în mod eronat afirmă aceasta în cadrul contestației. II. Cu privire la nelegalitatea cerinței de la punctul 8.2, pag. 119, din caietul de sarcini, învederează următoarele: În fapt, în cadrul documentației de atribuire, respectiv caietul de sarcini a solicitat un număr de 10 experți cheie după cum urmează: Manager de proiect, Specialist design interfață (UI/UX Designer), Backend Dev, Frontend Dev, Analist de business/Product manager, Arhitect software, Specialist Integrare, Tester (QA Engineer), Inginer DevOps și Expert securitatea informației. Cei 10 experți cheie au fost solicitați de autoritatea contractantă în conformitate cu prevederile Instrucțiunii ANAP nr. 1/2017 emisă în aplicarea art. 179 lit. g) și 187 alin. (8) lit. a) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice. În conformitate cu prevederile din instrucțiunea mai sus menționată, autoritatea contractantă a definit în cadrul caietului de sarcini profilul experților solicitați. Cerința privind prezentarea de diplome/certificări pentru fiecare expert solicitat, din cadrul caietului de sarcini cap. 8.2 Profilul experților principali – „Cunoștințele principale ale experților vor fi dovedite prin prezentarea

unei

diplome/certificări

recunoscute

la

nivel național/internațional (nu se vor lua în calcul diplome pentru cursuri)” a fost prevăzută ca cerință generală, valabil aplicabilă pentru fiecare expert solicitat, pentru a nu limita/ restricționa în vreun fel accesul la procedură. Prin expresia „Cunoștințele principale”, intenția sa nu a fost de a crea o stare de confuzie în rândul operatorilor economici interesați să participe la procedura de achiziție publică, ci de a clarifica cunoștințele/specializarea în care se solicită certificarea. În conformitate cu tipicul fiecărui expert solicitat, cunoștințele principale se referă la calificarea acestuia în rolul pentru care a fost solicitat în cadrul contractului. Exemplu ilustrativ: Expert: Arhitect software Rol expert - Arhitect software Certificare - Arhitect software După cum se poate observa și în propunerea SOFTWARE IMAGINAITON & VISION SRL de reformulare a cerinței, pct. 51 din contestație „Cunoștințele experților vor fi dovedite prin prezentarea unei diplome/certificări recunoscute la nivel național/internațional.”, formularea contestatoarei este și mai vagă, inducând un nivel și mai mare de incertitudine cu privire la tipul de certificare solicitat. În ceea ce privește justificarea contestatoarei de la pct. 50 din contestație cu privire la faptul că prin precizarea „nu se vor lua în calcul diplome pentru cursuri” se încalcă prevederile art. 7 alin. (3) din Instrucțiunea ANAP nr. 1/2017, precizează că interpretarea acesteia Pagina 32 din 70

ceste eronată, cerința neavând un caracter restrictiv raportat la prezentarea de cursuri ce s-au finalizat cu certificări recunoscute la nivel național/ internațional. Art. 7 alin. (3) din Instrucțiunea ANAP nr. 1/2017 specifică „prin cursuri ce s-au finalizat cu certificări recunoscute la nivel național/internațional în specializarea respectivă”. Cerința sa precizează faptul că nu se acceptă diplome pentru cursuri, sintagmă care se referă la diplome de participare, care sunt acele acte oficiale eliberate în urma finalizării unui curs care nu au caracter doveditor, neexistând nici o formă de examinare/verificare care să ateste dobândirea cunoștințelor în urma participării la curs. Or, după cum se poate vedea din formularea sa, termenul diplomă nu este exclus din cerință „Cunoștințele principale ale experților vor fi dovedite prin prezentarea unei diplome/certificări recunoscute la nivel național/internațional (nu se vor lua în calcul diplome pentru cursuri)”. Recunoașterea unei diplome/certificate înseamnă tocmai obținerea acelui document în baza unei proceduri clare de verificare a dobândirii cunoștințelor pentru care se emite diploma/certificatul. Totodată, consideră inadecvată și neprofesională atitudinea petentei, care, cu toate că avea la dispoziție posibilitatea de a clarifica aceste aspecte printr-o solicitare de clarificare, a ales să conteste procedura. IV. Cu privire la nelegalitatea cerințelor din documentația de atribuire referitoare la abilitățile celor 10 experți cheie solicitați, abilități care, pe de-o parte, nu sunt corelate cu specificul roiului sau sunt excesive, (pag 118 - 138 din caietul de sarcini, iar pe de altă parte sunt subiective, nefiind precizat în mod clar și fără ambiguități modul în care operatorii economici pot dovedi îndeplinirea acestor abilități de către experții propuși, învederează următoarele: În fapt, în cadrul documentației de atribuire respectiv caietul de sarcini a solicitat un număr de 10 experți cheie după cum urmează: Manager de proiect, Specialist design interfață (UI/UX Designer). Backend Dev, Frontend Dev, Analist de business/Product manager, Arhitect software, Specialist Integrare, Tester (QA Engineer), Inginer DevOps și Expert securitatea informației. Cei 10 experți cheie au fost solicitați de autoritatea contractantă în conformitate cu prevederile Instrucțiunii ANAP nr. 1/2017 emisă în aplicarea art. 179 lit. g) și 187 alin. (8) lit. a) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice. În conformitate cu prevederile din instrucțiunea mai sus menționată, a definit în cadrul caietului de sarcini profilul experților solicitați. În cadrul profilului fiecărui expert, a definit o categorie de cerințe, intitulată „Abilități” prin care, a conturat set de cunoștințe pentru fiecare expert, cunoștințe considerate necesare pentru ca respectivul expert să-și poată desfășura activitatea corect și conform în cadrul viitorului contract. Pentru acest set de cunoștințe denumit generic „Abilități”, nu a impus nici o modalitate efectivă de demonstrare, lăsând Pagina 33 din 70

la latitudinea ofertanților modalitatea concretă prin care aceste abilități sunt dovedite. Există o multitudine de metode prin care un ofertant poate demonstra îndeplinirea unor aptitudini/abilități/cunoștințe pentru un expert, pornind de la asumarea acestora în cadrul CV-ului depus în cadrul ofertei și până la furnizarea de documente doveditoare (diplome, certificate, recomandări). Nu a limitat aceste opțiuni, lăsând la libera alegere a ofertanților această modalitate. Abilitățile solicitate pentru fiecare expert au fost stabilite în deplină concordanță cu specificul rolului fiecărui expert, al activităților pe care le desfășoară fiecare expert în cadrul contractului conform responsabilităților stabilite de autoritatea contractantă și precizate în clar în cadrul profilului fiecărui expert. În cele ce urmează, redă abilitățile și responsabilități corelate pentru fiecare din cei 10 experți solicitați, subliniind următoarele: După cum se poate observa din matricea de corelare a cerinței privind abilitatea solicitată și responsabilitatea în cadrul contractului prezentată, există cel puțin o responsabilitate stabilită pentru fiecare din abilitățile solicitate pentru fiecare expert. Aceste abilități nu excedează anvelopei de responsabilități definită, fiind stabilite în strânsă corelare cu responsabilitățile pe care urmează a le avea fiecare expert în cadrul contractului. Totodată, susține că afirmația ... de la pct. 53 din contestație cu privire la faptul că abilitățile stabilite nu sunt corelate cu specificul rolului și sunt excesive este total falsă, deoarece fiecare abilitate a fost stabilită prin raportare directă la rolul și responsabilitățile expertului în cadrul viitorului contract. Din modul de formulare a obiecțiilor contestatoarei, respectiv de eliminarea a cerințelor privind abilitățile experților solicitați [cf. pct. 61 alin. i), cf. pct. 68 alin. i), cf. pct. 74 alin. i), cf. pct. 79 alin. i), cf. pct. 85 alin. i), cf. pct. 92 alin. i), cf. pct. 97 alin. i), cf. pct. 100 alin. i), cf. pct. 105 alin. i)] deduce în mod rezonabil că ... este într-o gravă eroare de înțelegere a însăși rolurilor de contractant și contractor în cadrul unui contract. Se întreabă oare cine în cadrul acestui contract are rolul de autoritate contractantă și responsabilitatea definirii atribuțiilor și responsabilităților personalului implicat și cine are rolul de execuție a contractului. Din formulările contestatoarei se pare că aceasta și-a asumat rolul de definire a atribuțiilor și responsabilităților personalului implicat și autoritatea contractantă este obligată să le execute. De asemenea, se întreabă oare, în mod uzual, în cadrul unei documentații de atribuire până la cel nivel de explicații trebuie să ajungă o autoritatea contractantă pentru a asigura un comportament adecvat al potențialilor ofertanți. Totodată, susține că propunerea de modificare a acestor cerințe nu denotă buna intenție a contestatoarei, această propunere vizând eliminarea în integralitate a cerințelor privind abilitățile/competențele pentru toți experții solicitați, propunere care nu ar genera decât riscuri Pagina 34 din 70

majore de neexecutare conformă a contractului prin eliminarea oricărei prevederi privind abilitățile/competențele acestora. În ceea ce privește argumentația contestatoarei de la pct. A Precizări generale privind abilitățile solicitate pentru experții cheie menționați în documentația de atribuire din contestație (pag. 20-22), face următoarele precizări: - art. 20 alin. (2) din HG nr. 395/2016, invocat este respectat în integralitate, documentația de atribuire respectiv caietul de sarcini sunt întocmite, astfel încât să asigure ofertantului o informare completă, corectă și explicită cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire; - art. 37 alin. (1) din HG nr. 394/2016, invocat nu se aplică prezentei proceduri, deoarece nu reprezintă o procedură de achiziție sectorială, așa cum este definită aceasta prin Legea nr. 99/2016. Mai mult, articolul menționat de contestatoare face referire la criterii minime de calificare care nu au nicio legătură cu contestarea cerințelor privind abilitățile experților, cerințe care reprezintă specificații tehnice ale caietului de sarcini; - art. 6 alin. (1) și (2) din Instrucțiunea ANAP 1/2017, invocat de petentă face referire la studiile absolvite respectiv stabilirea de criterii de calificare legate de studiile absolvite care nu au nicio legătură cu contestarea cerințelor privind abilitățile experților, cerințe care reprezintă specificații tehnice ale caietului de sarcini; - art. 8 alin. (1) din Instrucțiunea ANAP 1/2017, invocat de autoarea contestației face referire la demonstrarea experienței generale și/sau specifice și nu au nicio legătură cu contestarea cerințelor privind abilitățile experților. În conformitate cu modul de definire a profilelor experților solicitați, există 3 secțiuni separate care vizează cele cerințe: „Experiență profesională generală”, „Experiență profesională specifică” și „Abilități” pentru fiecare secțiune fiind definite cerințe clare; - art. 50, alin. (1) și (2) din Legea nr. 98/2016, invocat de petentă este respectat în integralitate, în sensul în care nu sunt definite cerințe care să conducă la restrângerea artificială a concurenței; - art. 8 din Legea Concurenței nr. 21/1996, invocat de contestatoare este respectat în integralitate, prin documentația de atribuire nu s-a stabilit niciun fel de condiții discriminatorii pentru ofertanți; - art. 37 alin. (1) din HG nr. 395/2016, invocat de contestatoare nu se aplică prezentului obiect de dezbatere (abilități), deoarece face referire strict la garanția de participare. În concluzionarea reperelor legale invocate de contestatoare în argumentație, consideră că acestea au fost utilizate într-o manieră care denotă o totală lipsă de profesionalism și nu au o succesiune logică care să conducă la o concluzie concretă. În ceea ce privește argumentația contestatoarei de la pct. B Precizări specifice privind abilitățile solicitate pentru experții cheie menționați în Pagina 35 din 70

documentația de atribuire din contestație (pag. 23-37), arată că a prezentat anterior, într-o manieră explicită, de detaliu, fiecare cerință aleasă și solicitată prin caietul de sarcini, precum și corelarea cu specificul rolului și utilitatea cerinței, arătând pentru fiecare abilitate/cerință în parte faptul că: - abilitățile (competențele) definite pentru fiecare expert sunt corelate cu specificul fiecărui rol; - nu sunt excesive, ele fiind dimensionate și particularizate perfect pe responsabilitățile fiecărui expert în cadrul contractului, astfel încât să se asigure un flux de lucru optim între toate resursele/părțile implicate în contract și să nu existe sincope în derularea activităților; - cerințele care au fost solicitate pentru 2 sau mai mulți experți sunt justificate pe deplin prin importanța acestora în asigurarea unui relaționări directe între resursele/experții care derulează activități în comun sau au ca rezultantă directă același obiect/componentă a sistemului; - abilitățile/competențele au fost stabilite în deplină concordanță cu responsabilitățile fiecărui expert în cadrul contractului; - cerințele care cuprind în cadrul detalierii enumerări de tehnologii, metodologii instrumente de lucru specifice sunt toate menționate cu titlu exemplifieativ; - cerințele care cuprind formulări de tipul „cunoștințe generale”, „cunoștințe avansate” au rolul de a ghida ofertantul în alegerea nivelului de pregătire profesională/competențe ale expertului propus, astfel încât acesta să fie capabil să acopere responsabilitățile din cadrul contractului; nu avea de unde să știe exact ce metodologii, tehnologii, instrumente de lucru specifice vor propune viitorii ofertanți, motiv pentru care nu avea cum să definească în clar metodologiile, tehnologiile, instrumentele de lucru ce vor fi folosite în dezvoltarea viitorului sistem solicitat; mai mult, definirea unui nivel concret de cunoștințe nu se poate realiza decât prin nominalizarea expresă a anumitor tehnologii, instrumente de lucru, metodologii, pentru că ar conduce la crearea unei cerințe limitative; - a lăsat la latitudinea ofertantului modalitatea de demonstrare a acestor cerințe; se specifică în clar, în cadrul caietului de sarcini la cap. 8 resursele necesare/expertiza necesară pentru realizarea activităților în contract și obținerea rezultatelor faptul că îndeplinirea cerințelor referitoare la studiile, expertiza și experiența specifică relevantă solicitată se poate dovedi prin orice document din care să reiasă activitățile desfășurate. În concluzionarea tuturor aspectelor prezentate mai sus, consideră că nu există nici o justificare pertinentă din partea contestatoarei, care să inducă ideea că cerințele privind abilitățile/competențele stabilite prin caietul de sarcini pentru experții nominalizați au fost întocmite cu încălcarea dispozițiilor legale în materia achizițiilor publice, așa cum în mod eronat afirmă aceasta în cadrul contestației. Pagina 36 din 70

V. Cu privire la nelegalitatea cerinței de la Cap. 3.4.4 - Alte cerințe funcționale, punctul 3.4.4.1. - Servicii electronice din caietul de sarcini (pag. 74) potrivit căreia „întrucât serviciile electronice oferite depind de modificările regulamentelor europene, legislației naționale precum și a procedurilor interne ANC, decizia finală cu privire la numărul serviciile electronice și detalierea acestora va fi luată în cadrul etapei de analiză a implementării proiectului.”, învederează următoarele: În fapt, în cadrul documentației de atribuire respectiv caietul de sarcini, prezintă la capitolul 3.4.4 Alte cerințe funcționale, pct. 3.4.4.1 Servicii electronice nevoile de digitalizare ale ANC, în clar, 5 servicii electronice necesar a fi implementate în cadrul contractului: 1) programarea la ghișeu în vederea preluării cererilor și a datelor biometrice; 2) depunerea solicitărilor; 3) depunerea solicitărilor de către reprezentanți legali; 4) transmiterea documentelor necesare în funcție de tipul solicitării; 5) transmiterea de notificări către solicitanți. Totodată, precizează că „întrucât serviciile electronice oferite depind de modificările regulamentelor europene, legislației naționale precum și a procedurilor interne ANC, decizia finală cu privire la numărul serviciile electronice și detalierea acestora va fi luată în cadrul etapei de analiză a implementării proiectului”. Această cerință nu trebuie privită în mod singular, ruptă de contextul total al cerințelor caietului de sarcini. Interpretarea ei în mod singular și nu în contextul întregului caiet de sarcini denotă petenta nu a parcurs toate cerințele caietului de sarcini sau le-a interpretat voit separat pentru a induce eronat ideea introducerii unor cerințe contrare reglementărilor legale. La capitolul 10.4.4 Mentenanță din caietul de sarcini, se solicită un volum estimat de 200 zile-om necesare pentru modificarea și optimizarea continuă a sistemului informatic livrat, în vederea interoperabilității cu alte sisteme informatice, conform cerințelor din prezentul caiet de sarcini. Totodată se precizează că cele 200 de zile-om vor fi utilizate pentru: „Serviciile ofertate vor include, dar nu se vor limita la:  Adaptarea și îmbunătățirea funcționalităților existente pentru asigurarea interoperabilității cu alte sisteme;  Modificarea și extinderea sistemului în funcție de cerințele Beneficiarului;  Optimizarea și restructurarea bazelor de date, pentru compatibilitate și performanță crescută;  Integrarea și dezvoltarea de interconectări cu alte sisteme informatice pentru schimbul de date în timp real.” După cum se poate evidenția din prevederile caietului de sarcini de mai sus, nu este introdusă nicio cerință care să extindă scopul proiectului, prin modificarea cantitativă sau calitativă a prevederilor Pagina 37 din 70

documentației de atribuire. A prevăzut, în mod clar și fără echivoc, posibilitatea existenței unor modificări, la nivelul serviciilor electronice (modulul portal) sau la nivelul altor module software, pentru aceasta solicitând ofertanților bugetarea unui număr de 200 zile-om, incluse în ofertă, pentru implementarea unor astfel de modificări. De asemenea, a prevăzut și situația în care se depășește această estimare, precizând, în mod clar, faptul că orice depășire se va realiza prin achiziția de servicii noi cap. 10.4.4 Mentenanță din caietul de sarcini: „Ofertantul trebuie să prezinte în cadrul ofertei o listă detaliată cu tarifele/oră pentru fiecare categorie de expert necesar (ex. dezvoltator software, arhitect de sistem, specialist baze de dale etc.), care va fi aplicabilă pentru orice cereri de modificare ulterioare. Această listă de tarife va fi utilizată pentru calculul costurilor aferente modificărilor solicitate de Beneficiar după epuizarea zilelor incluse în ofertă.” În cadrul argumentației contestatoarei, la pct. 114 din contestație, se precizează că ar fi trebuit să se stabilească un efort maximal determinat sau un buget estimat pentru aceste modificări. Atâta timp cât în caietul de sarcini există acest efort maximal determinat respectiv 200 zile-om și există și prevedere clară pentru suplimentarea efortului peste cele 200 zile-om solicitate și la cap. 3.4.4 Alte cerințe funcționale, pct. 3.4.4.1 Servicii electronice se precizează în clar cele 5 servicii electronice solicitate, abordarea contestatoarei este de neînțeles și consideră că această speță este lipsită de interes și de obiectul dezbaterii. Mai mult, consideră inadecvată și neprofesională atitudinea petentei de a contesta direct o cerință a caietului de sarcini, deoarece, dacă ar fi existat neclarități, aceasta avea la dispoziție mijloacele legale de a le clarifica printr-o solicitare de clarificare. VI. Cu privire la Cerința de la punctul IV.4.1 - Modul de prezentare a propunerii tehnice din fișa de date a achiziției potrivit căreia „Cerința privind abilitățile experților (demonstrată diplome/certificări) pentru fiecare expert poate fi îndeplinită cumulativ de maximum 2 experți diferiți, atât timp cât prin ofertarea a 2 experți/rol se acoperă integral toate cerințele solicitate. În acest caz, cerințele privind calificarea educațională si experiența profesională generală trebuie îndeplinite de fiecare expert în parte”, este restrictivă, învederează următoarele: În fapt, în cadrul documentației de atribuire, respectiv caietul de sarcini, cap. 8 Resursele necesare/expertiza necesară pentru realizarea activităților în contract și obținerea rezultatelor, pct. 8.1 Numărul de experți pe categorie de expertiză necesară, a solicitat un număr de 10 experți cheie după cum urmează: Manager de proiect, Specialist design interfață (Ul/UX Designer), Backend Dcv, Frontend Dev, Analist de business/Product manager, Arhitect software, Specialist Integrare, Tester (QA Engineer), Inginer DevOps și Expert securitatea informației. Acești experți au fost definiți ca experți cheie, în conformitate cu prevederile art. 3 din Instrucțiunea ANAP nr. 1/2017, având un rol Pagina 38 din 70

determinant în realizarea sistemului informatic (implicit în realizarea activităților de Analiză de business, Analiză tehnică, Dezvoltare software, Testare funcționalități, Testare securitate, Servicii mentenanță software, Transferul de know-how/Instruire) și întocmirea livrabilelor la standardele pieței. De asemenea, la pct. 8.1 Numărul de experți pe categorie de expertiză necesară din caietul de sarcini, a precizat că ofertantul poate propune și alți experți după cum consideră necesar: „Pentru îndeplinirea conformă și la timp a activităților solicitate, ofertantul poate propune și al fi experți după cum consideră necesar. Pentru experții propuși suplimentar de ofertant, se vor include în cadrul ofertei tehnice și o descriere a atribuțiilor acestora precum și numărul estimat de ore/om aferentă”. Totodată, la cap. IV.4 Prezentarea ofertei, pct. IV.4.1 Modul de prezentare a propunerii tehnice, se precizează că: „Cerințele privind abilitățile experților (demonstrată prin diplome/certificări) pentru fiecare expert poate fi îndeplinită cumulativ de maximum 2 experți diferiți, atât timp cât prin ofertarea a 2 experți/rol se acoperă integral toate cerințele solicitate. În acest caz, cerințele privind calificarea educațională și experiența profesională generală trebuie îndeplinite de fiecare expert în parte”. Precizează că această cerință are ca scop extinderea prevederilor privind abilitățile/competențele experților, în sensul în care se permite ca flecare profil de expert să poată fi acoperit de 2 experți diferiți. Sensul limitativ al cerinței, sugerat de contestatoare la pct. 124 din contestație, deoarece se solicită ca ambii experți să îndeplinească cerințele privind calificarea educațională și experiența profesională generală este fals. Or, cerințele privind calificarea educațională și/sau profesională și Cerința privind experiența profesională generală sunt cerințe generale și nu au nici un fel de caracter limitativ: Calificarea educațională și/sau profesională Studii superioare absolvite cu diplomă de licență (sau echivalent) Experiența profesională generală Minim 5 ani experiență în profilul rolului respectiv Cele 2 cerințe vizează studiile absolvite fără a limita în vreun fel domeniul acestora și respectiv specializarea necesară, fără a impune în vreun fel anumite abilități/competențe sau alt tip de experiență profesională specifică. Din argumentația contestatoarei, se înțelege că aceasta dorește eliminarea cu totul a cerinței privind calificarea educațională și/sau profesională și experiența profesională generală și extinderea nelimitată a numărului de experți/rol pentru îndeplinirea cerințelor privind abilitățile/ competențele fiecărui rol de expert. Reiterează faptul că, Calificarea educațională și/sau profesională și Experiența profesională generală sunt cerințe cu caracter general, nelimitativ ca specializare/competență, dar au un rol definitoriu pentru fiecare expert în parte, deoarece reglementează 2 aspecte critice: Pagina 39 din 70

 gradul de pregătire al respectivului expert prin absolvirea unei instituții de învățământ superior;  domeniul de experiență al respectivului expert prin implicare continuă într-o anumită activitate, în cadrul unei organizații, acolo unde își desfășoară activitatea. A definit cele 2 cerințe privind Calificarea educațională și/sau profesională și Experiența profesională generală la cel mai înalt nivel posibil, permițând încadrarea unor categorii profesionale foarte largi. Mai sus de nivelul stabilit nu există decât eliminarea acestor cerințe. Consideră că eliminarea acestor cerințe nu constituie atributul unui ofertant, ea fiind cea care are libertatea de a-și defini propriile cerințe ale documentației de atribuire. Pe de altă parte, opinează că solicitarea contestatoarei de extindere nelimitată a numărului de experți/rol pentru îndeplinirea cerințelor privind abilitățile/competențele fiecărui rol de expert este o cerință lipsită de orice fundamentare din punct de vedere operațional sau de impact asupra desfășurării activităților în cadrul contractului. De regulă, pentru cerințele caietului de sarcini, în mod uzual se folosesc termenii „minim” și „maxim” pentru a încadra nevoile fiecărei cerințe în anumite limite și a evita caracterul interpretativ al cerințelor: Ex. cerință minimă pct. 3.6 Cerințe privind interfața grafică cu utilizatorii din caietul de sarcini – „La nivel hands on se va urmări obținerea unui calificativ minim AA conform ghidului Web Content Accessibility Guidelines (WCAG) 2.2.” Ex. cerință maximă pct. 5.3 Cerințe privind planificarea din caietul de sarcini – „încorporarea de către Prestator a feedback-ului într-o nouă versiune a livrabilului - maxim 2 zile lucrătoare” După cum se poate observa din cele 2 exemple ilustrative prezentate chiar din prezentul caiet de sarcini, definirea termenilor de „minim” și „maxim” nu este arbitrară, schimbarea unui termen de „minim” cu un termen de „maxim”, așa cum sugerează contestatoarea la pct. 132 din contestație prin formularea „2 sau mai mulți” fiind de natură să modifice radical sensul cerinței și să genereze riscuri majore în îndeplinirea cerinței: Ex. cerință minimă modificată în maximă „La nivel hands on se va urmări obținerea unui calificativ maxim AA conform ghidului Web Content Accessibility Guidelines (IVCAG) 2.2”. Modificarea acestei cerințe în maxim conduce la imposibilitatea implementării cerințelor noi pentru interfața client, limitând în sensul negativ beneficiile urmărite de autoritatea contractantă prin solicitarea acestei cerințe. Ex. cerință maximă modificată în minimă „incorporarea de către Prestator a feedback-ului într-o nouă versiune a livrabilului - minim 2 zile lucrătoare”. Modificarea acestei cerințe în Pagina 40 din 70

minim conduce la imposibilitatea reglementării unui termen maxim de obținere a unui răspuns de la prestator, aflându-se în imposibilitatea de a solicita prestatorului un răspuns într-un termen rezonabil. Întorcându-se la obiectul speței în cauză, susține că modificarea cerinței privind numărul de experți solicitați pentru demonstrarea abilităților/ competențelor de la maxim 2 la minim 2 („2 sau mai mulți”) conduce indirect la generarea de riscuri majore de neimplementare a contractului din următoarele motive:  ineficiența comunicării în cadrul contractului din cauza numărului nelimitat de experți/rol/expertiză;  lipsa unui personal bine definit pentru fiecare rol pentru gestionarea comunicării;  imposibilitatea stabilirii eficiente a concluziilor și direcțiilor de acțiune din cauza numărului nelimitat de experți/rol/expertiză;  ineficiența desfășurării activităților în cadrul contractului; coordonarea ineficientă a personalului. În concluzionarea tuturor aspectelor prezentate, consideră că nu există nici o justificare pertinentă din partea petentei pentru modificarea cerinței, aceasta fiind întocmită cu respectarea dispozițiilor legale în materia achizițiilor publice. VII. Cu privire la nelegalitatea cerinței de la punctul IV.4.1 — Modul de prezentare a propunerii tehnice din Fișa de date a achiziției, potrivit căreia „orice necorelare, omisiune ori neconformitate constatată în privința documentelor ofertei, în raport cu caietul de sarcini ori prevederile legislației în vigoare, inclusiv în cazul lipsei unui document aferent propunerii financiare/tehnice și/sau completarea greșită a unui document ori neprezentarea acestuia conținând cel puțin informațiile solicitate, poate conduce la declararea ofertei ca fiind neconformă”, învederează că: În fapt, la cap. IV.4 Prezentarea ofertei, pct. IV.4.1 Modul de prezentare a propunerii tehnice din fișa de date a achiziției, prezintă, într-un mod detaliat, modalitatea și cerințele minimale pe care trebuie să le respecte ofertanții la întocmirea propunerii tehnice. Rolul acestei secțiuni din fișa de date este acela de a contura o imagine clară și concretă a tuturor categoriilor de informații/documente necesare pentru întocmirea unei oferte conforme. După cum se poate observa din formularea sa, cerința nu creează/nu impune/nu stabilește niciun fel de obligații pentru comisia de evaluare. Din însăși modalitatea de formulare a ei se deduce faptul că identificarea de neconformități în cadrul propunerii de ofertă poate conduce la declararea ofertei ca fiind neconformă. Formularea „poate conduce la” are un caracter informativ, probabilistic și nu un caracter de impunere. Spiritul în care a fost creată cerința este acela de crește gradul de conștientizare a ofertanților în redactarea unor propuneri de ofertă complete și conforme și nu de a Pagina 41 din 70

impune limitări în modalitatea de realizare a evaluării de către comisia de evaluare. Consideră că cerința în cauză este cel mult ambiguă și contestatoarea dă dovadă de o atitudine inadecvată și neprofesională, deoarece, dacă ar fi existat neclarități, petenta avea la dispoziție mijloacele legale de a le clarifica printr-o solicitare de clarificare. Cu luare în considerate a tuturor aspectelor ridicate de contestatoare și a argumentației prezentate în punct de vedere, învederează următoarele: nu a încălcat prevederile dispozițiilor legale în materia achizițiilor publice în procesul de întocmire a documentației de atribuire, respectiv caietul de sarcini; din modul de redactare al întregii contestații se deduce, în mod rezonabil, că petenta a refuzat să utilizeze mijloacele legale de dialog cu autoritatea contractantă, asigurate prin cadrul legal în vigoare în materia achizițiilor publice, alegând să conteste aspecte ale documentației care cel mult puteau fi clarificate printr-o solicitare de clarificări; argumentațiile contestatoarei nu au o bază legală și nu se întemeiază pe considerente legale, aceasta invocând:  reglementări legale care nu se aplică prezentei proceduri de achiziție, deoarece se invocă prevederi legale aferente procedurilor sectoriale reglementate de Legea nr. 99/2016: o pct. 55 alin. ii) din contestație - se invocă HG nr. 394/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului-cadru din Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale; o pct. 128 din contestație - se invocă HG nr. 394/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului-cadru din Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale)  reglementări legale care nu se aplică obiectului contestat, deoarece se contestă cerințe tehnice ale caietului de sarcini invocându-se prevederi legale aplicabile criteriilor de calificare si selecție: o pct. 32 din contestație - se invocă art. 6 din Instrucțiunea ANAP nr. 2/2017 emisă în aplicarea prevederilor art. 178 și art. 179 lit. a) și b) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu completările ulterioare, respectiv a prevederilor art. 191 și art. 192 lit. a) și b) din Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale; o pct. 39 din contestație - se invocă art. 5 din Instrucțiunea ANAP nr. 2/2017 emisă în aplicarea prevederilor art. 178 și art. 179 lit. a) și b) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu Pagina 42 din 70

completările ulterioare, respectiv a prevederilor art. 191 și art. 192 lit. a) și b) din Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale; o pct. 131 din contestație - se invocă art. 6 din Instrucțiunea ANAP nr. 2/2017 emisă în aplicarea prevederilor art. 178 și art. 179 lit. a) și b) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu completările ulterioare, respectiv a prevederilor art. 191 și art. 192 lit. a) și b) din Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale; obiectul contestat nu este corelat cu argumentațiile invocate din punct de vedere al reglementărilor/referințelor legale și nu oferă nici o susținere fundamentată asupra obiectului contestat:  pct. 20 din contestație - se invocă art. 5 din Instrucțiunea ANAP nr. 1/2017 emisă în aplicarea prevederilor art. 179 lit. g) și art. 187 alin. (8) lit. a) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, respectiv art. 192 lit. g) și a art. 209 alin. (8) din Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale;  pct. 35, 36, 37, 38, 39 din contestație – se invocă, în mod eronat, prevederile Instrucțiunii ANAP nr. 2/2017 emisă în aplicarea prevederilor art. 178 și art. 179 lit. a) și b) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu completările ulterioare, respectiv a prevederilor art. 191 și art. 192 lit. a) și b) din Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale pentru a analiza o cerință tehnică a caietului de sarcini;  pct. 55 din contestație - se invocă art. 37 alin. (1) din HG nr. 394/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial / acordului-cadru din Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale pentru a analiza o cerință tehnică a caietului de sarcini în cadrul unui contract de achiziție publică;  pct. 55 din contestație - se invocă art. 6 alin. (1) și (2) din Instrucțiunea ANAP nr. 1/2017 emisă în aplicarea prevederilor art. 179 lit. g) și art. 187 alin. (8) lit. a) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, respectiv art. 192 lit. g) și a art. 209 alin. (8) din Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale pentru a analiza o cerință tehnică a caietului de sarcini;  contestatoarea prezintă argumentațiile eronat prin scoaterea din context a informațiilor:  pct. 20 din contestație - se afirmă faptul că se solicită deținerea de către experți de calificări educaționale și/sau profesionale în domeniul studiilor, studiile solicitate sunt generale și nu vizează niciun fel de specializare;  pct. 35, 36, 37, 38, 39 din contestație – se face o comparare falsă între experiența profesională specifică a experților care reprezintă o cerință tehnică a caietului de sarcini și vizează pregătirea profesională a expertului și experiența similară asociată criteriilor de calificare și selecție; Pagina 43 din 70

 pct. 50 din contestație – se afirmă, în mod eronat, că nu permite dovedirea unei specializări prin cursuri finalizate cu certificări recunoscute la nivel național/internațional; în conformitate cu cerința: „Cunoștințele principale ale experților vor fi dovedite prin prezentarea unei diplome/certificări recunoscute la nivel național/ internațional (nu se vor lua în calcul diplome pentru cursuri).”, nu se acceptă diplome de participare pentru cursuri, adică acele forme de instruire/specializare care se finalizează doar cu o diplomă de participare, în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (3) din Instrucțiunea ANAP nr. 1/2017 emisă în aplicarea prevederilor art. 179 lit. g) și art. 187 alin. (8) lit. a) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, respectiv art. 192 lit. g) și a art. 209 alin. (8) din Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, adică cursuri finalizate cu certificări (certificare = confirmarea/întărirea printr-un act a valabilității unui fapt); Contestatoarea nu a înțeles, nu a luat la cunoștință conținutul întregii documentații de atribuire respectiv caietul de sarcini sau denotă o lipsă totală de interes în stabilirea unor cerințe care să conducă la o execuție conformă a contractului:  pct. 114 din contestație - se afirmă în mod eronat faptul că nu sunt prevăzute în cadrul documentației cerințe privind efortul maximal sau bugetul estimat pentru servicii suplimentare ce pot apărea ca urmare a activităților din cadrul proiectului (modificări legislative, cerințe noi, cerințe rezultate ca urmare a efectuării etapei de analiză de business), ex. capitolul 10.4.4 Mentenanță din caietul de sarcini;  pct. 122, 123, 124, 125, 126, 127 din contestație - se solicită modificarea cerinței privind numărul de experți/rol pentru demonstrarea abilităților experților din raportarea cerinței la un nivel maximal la o cerință nelimitativă; sugerarea unei astfel de cerințe este în totală contradicție cu reglementările legale, neputându- se stabili în cadrul documentației de atribuire cerințe cu caracter nelimitativ. Prin adresa nr. 19897/ANC/24.03.2025, înregistrată la CNSC sub nr. 18563/24.03.2025 ... a înaintat documentele necesare soluționării contestației. ... a constituit cauțiunea în sumă de 127.000 lei, conform art. 611 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, fiind depusă la dosar recipisa de consemnare nr. 211154081/1, eliberată de CEC BANK SA, Sucursala Ilfov, la data de 20.03.2025, fiind transmisă, în original, cu adresa înregistrată la Consiliu cu nr. 18007/21.03.2025. Din analiza susținerilor părților și a documentelor existente la dosarul cauzelor conexate, Consiliul reține cele ce urmează: Pagina 44 din 70

..., în calitate de autoritate contractantă, a inițiat procedura de atribuire prin „licitație deschisă”, în vederea atribuirii contractului de achiziție publică având ca obiect: „Servicii dezvoltare și implementare «Sistem informatic RODUC»”, cod CPV 72262000-9 (Rev. 2), publicând, în SEAP, anunțul de participare simplificat nr. .../07.03.2025. La pct. II.1.5) din cadrul anunțului de participare, organizatoarea procedurii a precizat că valoarea totală estimată este de 6.350.000 lei, fără TVA, iar pct. II.2.5) din cadrul aceluiași document, a fost stabilit criteriul de atribuire: „cel mai bun raport calitate-preț”. Împotriva documentației de atribuire publicată de autoritatea contractantă în SEAP în data de 07.03.2025, ... a depus contestația de față, solicitând în principal, obligarea autorității contractante la remedierea aspectelor din documentația de atribuire identificate în contestație, ca fiind restrictive și nelegale, astfel încât să permită derularea procedurii de achiziție publică în condiții de concurență reală prin asigurarea condițiilor și informațiilor necesare pentru participarea la procedura de achiziție publică a tuturor operatorilor economici interesați, iar în subsidiar, în eventualitatea în care nu s-ar mai putea dispune măsuri de remediere, anularea procedurii, în conformitatea cu prevederile art. 212 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Analizând contestația, Consiliul reține că autoarea contestației este nemulțumită de prevederile documentației de atribuire pusă la dispoziție de autoritatea contractantă, considerând că, aceasta conține aspecte restrictive și nelegale, de natură a afecta derularea procedurii în condiții de concurență reală. În ceea ce privește conținutul documentației de atribuire pusă la dispoziție operatorilor economici de către autoritatea contractantă, inclusiv clarificările aduse acesteia, dată fiind natura litigiului, actele atacate și solicitările adresate Consiliului cu privire la ele, acesta reține necesitatea examinării contestației primite prin raportare la următoarele dispoziții ale legislației privind achizițiile publice: - din HG nr. 395/2016: - art. 20 alin. (2) și (10) ”(2) Documentaţia de atribuire conţine orice cerinţă, criteriu, regulă şi alte informaţii necesare pentru a asigura ofertantului/candidatului o informare completă, corectă şi explicită cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire. (10) Caietul de sarcini conţine, în mod obligatoriu, specificaţii tehnice care reprezintă cerinţe, prescripţii, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesităţii autorităţii contractante.” - din Legea nr. 98/2016: - art. 154 alin. (1): ”Autoritatea contractantă are obligaţia de a elabora documentaţia de atribuire care conţine toate informaţiile necesare pentru a asigura operatorilor Pagina 45 din 70

economici o informare completă, corectă și precisă cu privire la cerinţele achiziţiei, obiectul contractului şi modul de desfăşurare a procedurii de atribuire.” - art. 155 alin. (1) și (6): ”(1) Specificaţiile tehnice sunt stabilite prin documentaţia de atribuire şi definesc caracteristicile solicitate privind lucrarea, serviciul sau produsele care fac obiectul achiziţiei. (6) Specificaţiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire şi nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate faţă de asigurarea unei concurenţe efective între operatorii economici. - art. 160 alin. (1) și (2): ”(1) Orice operator economic interesat are dreptul de a solicita clarificări sau informaţii suplimentare în legătură cu documentaţia de atribuire, cu respectarea termenului limită stabilit de autoritatea contractantă în anunţul de participare/simplificat/de concurs. (2)

Autoritatea

contractantă

stabileşte

prin

anunţul

de participare/simplificat/de concurs unul sau două termene-limită în care va răspunde în mod clar şi complet tuturor solicitărilor de clarificare/informaţiilor suplimentare, conform prevederilor normelor metodologice la prezenta lege.” Așadar, regula o reprezintă situația în care nevoia sau oportunitatea achiziționării la un anumit nivel de performanță, precum și caracteristicile tehnice impuse, sunt stabilite de fiecare autoritate contractantă în parte, în funcție de necesitățile obiective și prioritățile comunicate de compartimentele din cadrul autorității contractante [art. 2 alin. (3) lit. b) și art. 12 alin. (3) lit. a) din HG nr. 395/2016]. Singura limitare a acestui drept al autorității contractante este determinată de introducerea unor obstacole nejustificate față de asigurarea unei concurențe efective între operatorii economici, în sfera unei astfel de posibilități aflându-se și situația impunerii de către autoritate a unor specificații și condiții care nu au legătură cu nevoia sa de achiziție. În consecință, pentru a cenzura prevederile documentației de atribuire stabilite de autoritatea contractantă, așa cum solicită petenta în prezenta cauză, este necesară stabilirea existenței în aceste prevederi a unor condiții restrictive, nejustificate și nelegale ce pot împiedica o concurență efectivă între operatorii economici. Prin urmare, contestatoarea, în susținerea demersului său la Consiliu, are obligația de a proba caracterul restrictiv al cerințelor criticate, prin prezentarea unor mijloace de probă pertinente și concludente, fiind pe deplin aplicabile în acest caz prevederile art. 249 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege”. Raționamentul se circumscrie faptului că nu se regăsesc în legislația achizițiilor publice prevederi care să permită operatorilor economici să Pagina 46 din 70

ceară modificarea documentației de atribuire și, cu atât mai mult, să oblige autoritatea contractantă să modifice documentația de atribuire ori modificările aduse acesteia după cum solicită fiecare operator economic care apreciază că este necorespunzător întocmită. Astfel fiind, autoritatea contractantă nu are vreo obligație legală de a modifica documentația de atribuire după voința operatorului economic care a formulat contestație, iar Consiliul nu o poate obliga la o astfel de conduită, decât în măsura în care se face dovada încălcării reale și obiective a dispozițiilor legale ce împiedică restrângerea nejustificată a concurenței. Acestei obligații a contestatorului, de a face proba afirmațiilor sale, îi corespunde obligația autorității contractante de a proba și justifica că includerea anumitor cerințe este realizată cu respectarea prevederilor legale, astfel încât să asigure realizarea necesității sale, orice abatere de la acest scop putând fi cenzurată. În consecință, în evaluarea temeiniciei cererilor adresate Consiliului, acesta va avea în vedere faptul că ele trebuie justificate și probate obiectiv, cu dovada fermă a caracterului restrictiv, simpla pretindere a necesității modificării lor și simpla afirmație că restricționează concurența nefiind suficiente pentru a conchide asupra nelegalității actului atacat. În egală măsură, în stabilirea legalității actului atacat al autorității contractante va fi avută în vedere și proba pe care achizitoarea o realizează cu privire la legătura obiectivă de cauzalitate și dependența dintre prevederile documentației de atribuire astfel cum au fost acestea clarificate/modificate și nevoia sa de achiziție. Trecând la analiza criticilor formulate de contestatoare, Consiliul reține că un prim set de critici este formulat în legătură cu cerințele privind experiența generală solicitată pentru experții cheie în cadrul caietului de sarcini (pag. 118-138). În acest sens, Consiliul are în vedere că în cadrul caietului de sarcini, la pag. 118-119, autoritatea contractantă a stabilit care sunt experții cheie considerați necesari pentru derularea contractului supus achiziției, după cum urmează: Nr. crt. Tip expert Nr. de experți cheie 1 Manager de proiect (Project Manager) 1 2 Specialist design interfata (UI/UX Designer) 1 3 Backend Dev 1 4 Frontend Dev 1 5 Analist de business/product manager 1 6 Arhitect software 1 7 Specialist integrare 1 8 Tester (QA Engineer) 1 9 Inginer DevOps 1 10 Expert Securitatea informației 1 Pentru fiecare dintre acești experți, la cap. 8.2. Profilul experților principali, autoritatea contractantă a stabilit sub formă tabelară condițiile necesare a fi îndeplinite de fiecare dintre acești experți, pentru ca, în Pagina 47 din 70

legătură cu experiența generală solicitată să stabilească pentru toți acești experți că aceasta trebuie să fie: Manager de proiect (Project Manager) Minim 5 ani experiență în ocuparea unei poziții prin prisma căreia a avut responsabilități și sarcini de project management Specialist design interfata (UI/UX Designer) Minim 5 ani experiență în ocuparea unei poziții prin prisma căreia a avut responsabilități și sarcini de specialist design interfață Backend Dev Minim 5 ani experiență în ocuparea unei poziții prin prisma căreia a avut responsabilități și sarcini de backend development Frontend Dev Minim 5 ani experiență în ocuparea unei poziții prin prisma căreia a avut responsabilități și sarcini de servicii de dezvoltare programe informatice Analist de business/product manager Minim 5 ani experiență în ocuparea unei poziții prin prisma căreia a avut responsabilități și sarcini de analist de business/product manager Arhitect software Minim 5 ani experiență în ocuparea unei poziții prin prisma căreia a avut responsabilități și sarcini pe zona de development și desenare arhitectura de produse software Specialist integrare Minim 5 ani experiență în ocuparea unei poziții prin prisma căreia a avut responsabilități și sarcini similare Tester (QA Engineer) Minim 5 ani experiență în ocuparea unei poziții prin prisma căreia a avut responsabilități și sarcini de Tester (QA Engineer) Inginer DevOps Minim 5 ani experiență în ocuparea unei poziții prin prisma căreia a avut responsabilități și sarcini de dezvoltare software (software development) și operațiuni IT Expert Securitatea informației Minim 3 ani experiență în ocuparea unei poziții în care a îndeplinit același tip de activități ca cele pe care urmează să le îndeplinească în contractul vizat de prezentul caiet de sarcini. În legătură că modul în care autoritatea contractantă a definit cerințele privind experiența profesională generală necesară pentru acești experți, autoarea contestației susține că, în fapt, se impune demonstrarea unei experiențe specifice, fiind necesară modificarea acestui mod de definire a cerinței respective: „i) fie în forma:  "Experienţă profesională generală solicitată - minim 5 ani experienţă în domeniul IT", ii) fie într-o altă formă care să asigure respectarea prevederilor legale imperative mai sus citate şi posibilitatea participării neîngrădite a operatorilor economici interesaţi la procedura de achiziţie publică organizată de autoritatea contractantă.” În contra celor susținute de contestatoare, autoritatea contractantă susține că a făcut distincție între cele două tipuri de experiență solicitată, respectiv generală și specifică, precum și în ceea ce privește cerința educațională solicitată. Analizând susținerile celor două părți, Consiliul consideră relevante dintre cele stabilite de ANAP în Instrucțiunea nr. 1/2017, emisă în Pagina 48 din 70

aplicarea prevederilor art. 179 lit. g) şi art. 187 alin. (8) lit. a) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, respectiv a art. 192 lit. g) şi a art. 209 alin. (8) din Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, următoarele: - art. 6: „(1) Autoritatea/Entitatea contractantă poate solicita personalului menţionat la art. 2 alin. (1) informaţii referitoare la studiile absolvite, ca expresie a unei cerinţe cu privire la calificarea educaţională. (2) Atunci când analizează oportunitatea stabilirii unor criterii de calificare legate de studiile absolvite, autoritatea/entitatea contractantă are în vedere relevanţa acestora în raport cu activităţile pe care le va desfăşura persoana în cauză în raport cu obiectul contractului ce urmează a fi atribuit, ţinându-se cont de faptul că există situaţii în care sunt mai importante competenţele personalului menţionat la art. 2 alin. (1), şi nu domeniul studiilor absolvite. (3) Autoritatea/Entitatea contractantă trebuie să justifice de ce impune ca absolvirea studiilor să se realizeze într-un anumit domeniu, respectiv să argumenteze de ce numai o persoană care a absolvit studii într-un anumit domeniu este în măsură să reflecte potenţialul organizatoric al ofertantului/candidatului de a duce la îndeplinire contractul de achiziţie publică. (4) În măsura în care există o justificare în ceea ce priveşte domeniul studiilor solicitate, acesta va fi definit clar, în conformitate cu dispoziţiile legale din domeniul educaţiei şi cercetării, pentru a nu crea ambiguităţi referitoare la modul în care poate fi interpretat criteriul de calificare, respectiv tipul documentelor ce urmează a fi depuse, la solicitarea comisiei de evaluare, pentru demonstrarea îndeplinirii celor asumate în DUAE.” - art. 7: „(1) Referinţa la durata studiilor se face prin solicitarea fie de studii absolvite cu diplomă de bacalaureat, fie de studii absolvite cu diplomă de licenţă, diplomă de absolvire sau echivalent, fapt ce presupune ca, în unele situaţii, să fie necesar ca persoana în cauză să fi urmat şi cursuri de master (cum ar fi ciclul Bologna referitor la echivalarea studiilor, prevăzut de legislaţia incidentă în domeniul educaţiei). (2) Cerinţa privind nivelul studiilor nu poate fi formulată prin raportare exclusiv la studii postuniversitare şi/sau studii universitare de masterat. (3) Dacă autoritatea/entitatea contractantă nu impune absolvirea studiilor, prevăzute la alin. (1), într-un anumit domeniu, dar consideră necesară existenţa unei specializări sau deţinerea unor competenţe specifice, aceasta poate fi dovedită fie prin studii absolvite cu diplomă de bacalaureat, diplomă de absolvire, diplomă de licenţă sau echivalent, fie prin studii postuniversitare şi/sau studii universitare de masterat/doctorat, fie prin cursuri ce s-au finalizat cu certificări recunoscute la nivel naţional/internaţional în specializarea respectivă sau prin experienţă profesională relevantă în raport cu competenţele specifice ce trebuie demonstrate.” - art. 8: „(1) Ca expresie a deţinerii unor competenţe ce reflectă existenţa unor calificări profesionale, autoritatea/entitatea contractantă poate solicita pentru personalul menţionat la art. 2 alin. (1) demonstrarea unei experienţe generale şi/sau a uneia specifice, acolo unde autoritatea responsabilă în domeniul Pagina 49 din 70

specific nu a stabilit descriptori de definire aferenţi nivelurilor Cadrului naţional al calificărilor, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 918/2013 privind aprobarea Cadrului naţional al calificărilor, cu modificările ulterioare. (2) Experienţa generală solicitată de autoritatea/entitatea contractantă în ceea ce priveşte domeniul studiilor absolvite sau, după caz, în specializarea necesară poate fi de până la 5 ani, ca regulă generală. (3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), autoritatea/entitatea contractantă poate solicita mai mult de 5 ani vechime în specialitatea studiilor absolvite sau, după caz, în specializarea necesară, atunci când există reglementări specifice şi/sau atunci când autoritatea/entitatea contractantă justifică temeinic, la nivelul strategiei de contractare, complexitatea deosebită a activităţilor ce urmează a fi derulate în cadrul contractului prin prisma poziţiei/atribuţiilor respectivei persoane şi anvergura obiectului contractului. (4) Nu se va impune îndeplinirea unei experienţe generale în ultimii "n" ani.” - art. 9: „(1) În situaţia în care, prin raportare la obiectul contractului, sunt relevante competenţele personalului menţionat la art. 2 alin. (1), autoritatea/entitatea contractantă se poate axa, în principal, pe solicitarea demonstrării unei experienţe specifice în realizarea unor activităţi similare celor ce caracterizează obiectul principal al contractului ce urmează a fi atribuit, în corelaţie cu domeniul în care se încadrează acesta (în situaţia în care specificul domeniului în cauză presupune o particularizare a modului de coordonare a implementării contractului în cauză). (2) Experienţa specifică, solicitată de autoritatea contractantă în conformitate cu alin. (1), poate fi de până la 3 ani, ca regulă generală. (3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), autoritatea contractantă poate solicita mai mult de 3 ani experienţă specifică atunci când se află în situaţia descrisă la art. 8 alin. (3). (4) Autoritatea contractantă nu are dreptul de a impune ca experienţa specifică cuantificată în ani să fie realizată în raport cu un singur contract/proiect a cărui implementare a coordonat-o sau ca aceasta să fie dobândită prin trimitere la un proiect/proiecte derulat/derulate în ultimii "n" ani.” Față de cele de mai sus, rezultă că este dreptul autorității contractante de a stabili ca perioada solicitată în dovedirea experienței generale să fie de până la 5 ani. Prin urmare, din acest punct de vedere autoritatea contractantă s-a conformat regulilor precizate în cadrul instrucțiunii amintite. Cât privește modul în care trebuie definită experiența generală a unui astfel de expert, autoritatea contractantă poate opta fie ca aceasta să fie în domeniul studiilor absolvite, fie, după caz, în specializarea necesară, ca regulă generală. Or, din modul de definire de către achizitoare a cerințelor privind experiența generală, devine evident că autoritatea contractantă nu s-a conformat acestor reguli, aceasta definind cerințele, în general, prin raportare la sarcinile fiecăruia dintre experți pentru rolul pentru care a Pagina 50 din 70

fost desemnat și nu funcție de domeniul studiilor absolvite sau specializarea necesară în acest sens. Modul utilizat de autoritatea contractantă în definirea acestor cerințe este, în realitate, parte a cerinței privind experiența profesională specifică a acestor experți. Experiența profesională specifică este cea care privește realizarea unor activități similare celor ce caracterizează obiectul principal al contractului ce urmează a fi atribuit, în corelație cu domeniul în care se încadrează acesta, cu mențiunea că, doar pe cale de excepție, perioada solicitată poate fi mai mare de 3 ani în cazul experienței specifice. Prin urmare, Consiliul apreciază că achizitoarea nu a putut justifica motivele pentru care în cadrul experienței profesionale generale solicitate pentru experții principali nominalizați a introdus cerințe privind activitățile profesionale specifice poziție pentru care ar urma să fie nominalizat fiecare dintre experți, în contra celor stabilite prin instrucțiunea amintită. Astfel fiind, Consiliul constată că se impune modificarea cerințelor privind experiența generală a acestor experți cheie conform prevederilor art. 8 din instrucțiune anterior citate, în sensul corelării acestora cu domeniul studiilor solictate/specializare. Un alt set de critici formulat de contestatoare, Consiliul constată că este în legătură cu experiența profesională specifică solicitată de autoritatea contractantă pentru acești experți principali în cadrul caietului de sarcini pag. 118-138. În acest sens, Consiliul constată că la același capitol 8.2. Profilul experților principali, în același tabel, autoritatea contractantă a prevăzut în legătură cu experiența profesională specifică necesar a fi dovedită pentru experții solicitați următoarele: Manager de proiect (Project Manager) Experienţă specifică demonstrată prin participarea în cel puţin un proiect în care au fost elaborate livrabile care au fost recepționate fără obiecții de beneficiar, având ca obiect servicii de dezvoltare software pentru un sistem informatic cu minim 4 module interconectate din care cel puțin un modul de tip portal, și funcționalități de tip achiziție/prelucrare/stocare date biometrice (fotografie, semnătură, amprentă) la nivelul căruia să fi deţinut poziţia de manager de proiect/contract/, coordonator proiect Specialist design interfata (UI/UX Designer) Experienţă specifică demonstrată prin participarea în cel puţin un proiect în care au fost elaborate livrabile care au fost recepționate fără obiecții de beneficiar, având ca obiect servicii de dezvoltare software pentru un sistem informatic cu minim 4 module interconectate) la nivelul căruia să fi deţinut poziţia de specialist design interfață, având ca obiect proiectarea de interfețe în UX/UI design pentru aplicații web și aplicații mobile, user/product research, user flows, creare de mock-up-uri interactive, wireframes, A/B testing Backend Dev Experienţă specifică demonstrată prin participarea în Pagina 51 din 70

cel puţin un proiect în care au fost elaborate livrabile care au fost recepționate fără obiecții de beneficiar, având ca obiect servicii de dezvoltare software pentru un sistem informatic cu minim 4 module interconectate din care cel puțin un modul de tip portal, și funcționalități de tip achiziție/prelucrare/stocare date biometrice (fotografie, semnătură, amprentă) la nivelul căruia să fi deţinut poziţia de dezvoltator back-end Frontend Dev Experienţă specifică demonstrată prin participarea în cel puţin un proiect în care au fost elaborate livrabile care au fost recepționate fără obiecții de beneficiar, având ca obiect servicii de dezvoltare software pentru un sistem informatic cu minim 4 module interconectate din care cel puțin un modul de tip portal, și funcționalități de tip achiziție/prelucrare/stocare date biometrice (fotografie, semnătură, amprentă) la nivelul căruia să fi deţinut poziţia de FrontEnd Dev Analist de business/product manager Experienţă specifică demonstrată prin participarea în cel puţin un proiect în care au fost elaborate livrabile care au fost recepționate fără obiecții de beneficiar, având ca obiect servicii de dezvoltare software pentru un sistem informatic cu minim 4 module interconectate din care cel puțin un modul de tip portal, și funcționalități de tip achiziție/prelucrare/stocare date biometrice (fotografie, semnătură, amprentă) la nivelul căruia să fi deţinut poziţia de business/product manager Arhitect software Experienţă specifică demonstrată prin participarea în cel puţin un proiect în care au fost elaborate livrabile care au fost recepționate fără obiecții de beneficiar, având ca obiect servicii de dezvoltare software pentru un sistem informatic cu minim 4 module interconectate din care cel puțin un modul de tip portal, și funcționalități de tip achiziție/prelucrare/stocare date biometrice (fotografie, semnătură, amprentă) la nivelul căruia să fi deţinut poziţie pe zona de development și desenare arhitectura de produse software Specialist integrare Experienţă specifică demonstrată prin participarea în cel puţin un proiect în care au fost elaborate livrabile care au fost recepționate fără obiecții de beneficiar, având ca obiect servicii de dezvoltare software pentru un sistem informatic cu minim 4 module interconectate la nivelul căruia să fi deţinut poziţia de expert integrare Tester (QA Engineer) Experienţă specifică demonstrată prin participarea în cel puţin un proiect în care au fost elaborate livrabile care au fost recepționate fără obiecții de beneficiar, având ca obiect servicii de dezvoltare software pentru un sistem informatic cu minim 4 module interconectate la nivelul căruia să fi deţinut poziţia de Tester (QA Engineer) Inginer DevOps Experienţă specifică demonstrată prin participarea în cel puţin un proiect în care au fost elaborate livrabile care au fost recepționate fără obiecții de beneficiar, având ca obiect servicii de dezvoltare software pentru un sistem informatic cu minim 4 module interconectate la nivelul căruia să fi deţinut poziţia de Inginer DevOps Expert Securitatea informației Experienţă specifică demonstrată prin participarea în cel puţin un proiect în care au fost elaborate livrabile Pagina 52 din 70

care au fost recepționate fără obiecții de beneficiar, având ca obiect servicii de implementare cerințe de securitate pentru un sistem la nivelul căruia să fi deţinut poziţia de Specialist Securitate Informație În legătură cu modul de stabilire a acestor cerințe, autoarea contestației susține că sunt restrictive, apreciind că pentru rolurile stabilite nu este relevant ce anume a conținut sistemul informatic implementat, ci experiența profesională specifică, competențele dobândite prin participarea într-un număr relevant de proiecte/contracte, în care a desfășurat activități similare poziției pentru care este propus și responsabilităților pe care acesta ar urma să le îndeplinească în cadrul acestui contract. Mai arată că experiența solicitată trebuie să fie similară și nu identică, impunerea demonstrării unei experiențe specifice prin participarea în cadrul unor proiecte/contracte dedicate domeniului IT, dar care să fi conținut un anumit număr de interconectări și funcționalități specifice de genul celor solicitate prin acest caiet de sarcini este abuzivă și disproporționată, ceea ce reprezintă o restrângere a concurenței, prin limitarea accesului la procedura de achiziție a operatorilor economici. Pentru aceasta petenta solicită modificare acestor cerințe pentru fiecare rol stabilit în sensul: „Experienţă specifică demonstrată prin participarea în cel puţin un proiect în care au fost elaborate livrabile care au fost recepţionate fără obiecţii de beneficiar, având ca obiect servicii de dezvoltare software la nivelul căruia să fi deţinut poziţia de specialist …. sau a desfăşurat activităţi similare acestei poziţii/acestui rol.” mai puțin în ceea ce privește Expertul securitatea informației, referitor la care a solicitat modificare cerinței privind experiența profesională specifică, astfel: „Experienţă specifică demonstrată prin participarea în cel puţin un proiect în care au fost elaborate livrabile care au fost recepţionate fără obiecţii de beneficiar, având ca obiect servicii de dezvoltare software”. În contra acestor susține autoritatea contractantă, invocând obiectul contractului supus achiziției și complexitatea acestuia, susține că aplicația informatică dorit a fi achiziționată conține un număr de 9 module interconectate, din care 5 module interne, 1 modul extern cu funcționalitate de portal public, 1 modul intern/extern cu funcționalitate de gestionare petiții, 1 modul care gestionează funcţionalități de tip achiziție/prelucrare/stocare date biometrice (fotografie, semnătură, amprentă) și 1 modul de tip "edge" pentru interconectarea cu alte instituții cu atribuții în materie de cetățenie și prezintă argumente legate de modul de stabilire a cerințelor privind experții considerați absolut necesari pentru derularea contractului supus achiziției datorită rolului critic al acestora. Analizând cele susținute de contestatoare, precum și modificările propuse de aceasta, Consiliul constată că, în fapt, autoarea contestației dorește modificarea acestor cerințe în sensul eliminării prevederilor Pagina 53 din 70

legate de conținutul sistemului informatic în care a fost obținută experiența profesională specifică. Or, verificând cerințele caietului de sarcini criticate, Consiliul constată că această descriere se regăsește doar în cazul a nouă dintre acești experți, pentru expertul privind securitatea informației nefiind definită în această manieră cerința în discuție. Cu toate acestea, Consiliul constată că petenta dorește modificarea cerinței privind experiența profesională specifică solicitată și pentru acest expert, modificare pentru care nu este prezentată vreo justificare și care, reduce posibilitatea de îndeplinire a cerinței prind definirea obiectului contractului la servicii de dezvoltare software, deși autoritatea contractantă nu a impus condiții legate de obiectul contractului. Prin urmare, Consiliul apreciază că este de respins solicitarea contestatoarei privind modificarea cerinței referitoare la experiența profesională specifică a acestui expert, deoarece, acceptarea ei ar impune condiții mai restrictive chiar decât cele stabilite inițial de autoritatea contractantă prin caietul de sarcini. Cât privește modul de definire a cerinței privind experiența profesională specifică a celorlalți 9 experți, Consiliul constată că această cerință privind conținutul sistemului informatic are mai multe variante de formulare: - una pentru experții: Manager de proiect (Project Manager), Backend Dev, Frontend Dev, Analist de business/product manager, Arhitect software, respectiv: „sistem informatic cu minim 4 module interconectate din care cel puțin un modul de tip portal, și funcționalități de tip achiziție/prelucrare/stocare date biometrice (fotografie, semnătură, amprentă)” - una pentru experții: Specialist integrare, Tester (QA Engineer), Inginer DevOps, respectiv: „sistem informatic cu minim 4 module interconectate”. - și una pentru expertul Specialist design interfata (UI/UX Designer), respectiv: „sistem informatic cu minim 4 module interconectate) la nivelul căruia să fi deţinut poziţia de specialist design interfață, având ca obiect proiectarea de interfețe în UX/UI design pentru aplicații web și aplicații mobile, user/product research, user flows, creare de mock-up-uri interactive, wireframes, A/B testing”. Cu toate acestea, elementul comun o reprezintă realizarea unui sistem informatic cu minim de module interconectate, aspect față de care autoritatea contractantă nu a justificat necesitatea acestui prag. În discuție fiind experiența profesională specifică a membrilor echipei desemnată, Consideră relevante prevederile art. 9 din Instrucțiunea ANAP, respectiv faptul că autoritatea contractantă se poate axa în formularea cerinței, în principal, pe solicitarea demonstrării unei experiențe specifice în realizarea unor activități similare celor ce Pagina 54 din 70

caracterizează obiectul principal al contractului ce urmează a fi atribuit, în corelație cu domeniul în care se încadrează acesta. Astfel fiind, Consiliul consideră că este nejustificată introducerea condiției privind numărul de modul de module ale sistemului informatic, motivat de faptul numărul de modul interconectate din cadrul unui sistem informatic nu ar putea fi determinant în definirea experienței profesionale specifice a acestor experți. În aprecierea sa, Consiliul a avut în vedere și faptul că cel puțin o parte din acești experți au putut participa la realizarea unui sistem informatic în care au fost interconectate două sau mai multe module fără ca respectivul expert să fi fost implicat în realizarea tuturor acestor module. Pe de altă parte, este evident faptul că experiența specifică trebuie dovedită prin participarea a contracte cu un obiect similar celui supus achiziției prin derularea procedurii de față. Or, asigurarea unor anumite funcționalități, dată fiind natura și complexitatea contractului, presupune precizarea acestora, similaritatea unor astfel de funcționalități neputând fi definită. De altfel, nici autoarea contestației nu arată care ar putea fi similaritatea unor astfel de funcționalități precum cele solicitate atunci când susține că experiența experților trebuie să fie similară și nu identică și solicită eliminarea trimiterilor la funcționalitățile dorite de achizitoare. Astfel de funcționalități precum cele stabilite de autoritatea contractantă, raportat la modul de definire a cerinței, pot fi dovedite prin unul sau mai multe contracte, nefiind obligatorie prezentarea unui singur contract care să asigure toate aceste funcționalități. Totodată, Consiliul reține că autoarea contestației solicită modificarea în bloc a acestei cerințe, pentru toți cei 9 experți, fără a ține seama și a aduce argumente în sprijinul modificărilor solicitate funcție de rolul fiecăruia dintre experții solicitați. Astfel, o modificare a cerinței privind experiența profesională specifică în sensul solicitat de contestatoare și în ceea ce privește funcționalitățile sistemului informatic poate fi acceptată doar în ceea ce privește cerința privind Managerul de proiect care, prin natura atribuțiilor sale, poate dobândi expertiza necesară pentru proiectul de față și dacă a avut aceleași atribuții în contracte având ca obiect dezvoltarea de sisteme informatice dar care nu au avut ca obiect și funcționalități sau toate aceste funcționalități. Prin urmare, consideră necesară modificarea de către autoritatea contractantă a cerinței privind experiența similară specifică pentru cei 9 experți în sensul eliminării precizării numărului de module interconectate din cadrul sistemului informatic, precum și eliminarea funcționalităților precizate de achizitoare pentru Managerul de proiect și păstrarea acestora pentru ceilalți 8 experți. Pagina 55 din 70

În ceea ce privește următorul set de critici, Consiliul reține că este formulat în legătură cu prevederile caietului de sarcini, cap. 8.2. Profilul experților principali, prin care autoritatea contractantă a stabilit că: „Cunostintele principale ale expertilor vor fi dovedite prin prezentarea unei diplome/ certificări recunoscute la nivel naţional/internaţional (nu se vor lua în calcul diplome pentru cursuri)”. În legătură cu această cerință, autoarea contestației susține că este neclară, de natură să inducă confuzie operatorilor economici interesați să participe la procedura de față, iar pe de altă parte, este de natură restricționa participarea acestora la procedura de achiziție, motiv pentru care consideră că se impune reformularea acesteia, astfel: „i) fie în forma: "Cunoştinţele experţilor vor fi dovedite prin prezentarea unei diplome/certificări recunoscute la nivel naţional/internaţional." ii) fie într-o altă formă care să asigure respectarea prevederilor legale imperative mai sus citate şi posibilitatea participării neîngrădite a operatorilor economici interesaţi la procedura de achiziţie publică organizată de autoritatea contractantă.” În replică, autoritatea contractantă precizează că cerința criticată este una generală, valabil aplicabilă pentru fiecare expert solicitat, pentru a nu limita/restricționa în vreun fel accesul la procedură, respectiv că expresia "Cunoștințele principale", a fost utilizată pentru a clarifica cunoștințele/ specializarea în care se solicită certificarea, conform tipicului fiecărui expert solicitat, referindu-se la calificarea acestuia în rolul pentru care a fost solicitat în cadrul contractului. De asemenea, autoritatea contractantă arată că prevederea potrivit căreia „nu se vor lua în calcul diplome pentru cursuri”, se referă la diplome de participare, și că aspectele criticate ar fi putut constitui obiectul unei solicitări de clarificări. Consiliul, luând act de cele susținute de fiecare dintre părți, consideră că nu se impune reformularea cerinței în sensul solicitat de autoarea contestației, însă, având în vedere explicațiile aduse de autoritatea contractantă, consideră că se impune publicarea de către aceasta a unei clarificări în acest sens, conform celor declarate prin punctul de vedere la contestație, pentru a elimina orice eventuală interpretare acestei cerințe în alt sens decât scopul urmărit. Cât privește următorul set de critici formulat de contestatoare, Consiliul reține că este tot în legătură cu prevederile caietului de sarcini, cap. 8.2. Profilul experților principali, însă, de această dată, este în legătură cu abilitățile solicitate de autoritatea contractantă pentru fiecare dintre experții considerați absolut necesari pentru derularea contractului. Astfel, sub aceeași formă tabelară, autoritatea contractantă a stabilit următoarele: Manager de proiect (Project Manager) Cunoașterea metodologiei de management de proiect propusă prin oferta tehnică Cunoașterea fazelor procesului de dezvoltare software Pagina 56 din 70

(software development life cycle) Capacitatea de a evalua riscurile legate de contract și de a lua măsuri de limitare a acestora Abilități avansate de comunicare și relaționare cu toate părțile interesate dintr-un proiect de dezvoltare software Cunoștințe în utilizarea a cel puțin unui software de management de proiect (Ms Project, Jira, YouTrack etc) Specialist design interfata (UI/UX Designer) Cunoștințe avansate de utilizare a programelor software relevante (ex. Adobe Creative Suite, Miro, Sketch, suita Microsoft Office) Cunoștințe avansate HTNL5, CSS3 O bună întelelgere a implementării practicilor Technical SEO Backend Dev Cunoștințe avansate în object-oriented programming aplicabile în PHP/JAVA/Microsoft.Net sau în tehnologia utilizată pentru devoltarea sistemului informatic care face obiectul ofertei Cunoașterea fazelor procesului de dezvoltare software (software development life cycle) Cunoașterea instrumentelor de dezvoltare software și testare unitară Cunoștințe despre baze de date SQL Cunoștințe generale despre alte limbaje de programare nemenționate Capacitatea de dezvoltare produs software în baza documentației specifice BRD/TSD Cunoștințe utilizare soluții de stocare și întreținere cod sursa și management al versiunilor (GIT) Capacitatea de a documenta și explica procedeul de dezvoltare folosit Frontend Dev Cunoștințe avansate într-una dintre platformele (frameworks) de dezvoltare rapida JAVASCRIPT Cunoștințe avansate Javascript, HTML5, CSS3 O bună înțelegere a implementării practicilor de SEO, în special ce ține de web development Analist de business/product manager Abilități de înțelegere, analiză și modelare a proceselor și cerințelor de business Abilitatea de a identifica riscuri, probleme și oportunități în cadrul proiectelor Abilități de comunicare și relaționare cu clientul și cu persoane cheie din echipa de dezvoltare software Cunoștințe despre soluțiile tehnice relevante/potrivite pentru rezolvarea cerințelor de business ale clientului în conformitate cu standardele pieței Aptitudini tehnice și de proiectare - UI/UX design software, wireframing, software (Adobe Creative Suite, Miro, Sketch, suita Microsoft Office) Capacitate de implementare a practicilor de Technical SEO Capacitatea de a analiza piața și a identifica soluții și oportunități pentru dezvoltarea produsului software la cele mai înalte standarde de calitate Abilități avansate de comunicare, relaționare, planificare și prioritizare Arhitect software Performance analysis (analiza cod sursa din punct de vedere performanța aplicației) Optimizare, manipulare, modificare cod sursa în vederea imbunatatirii performantei aplicației Cunoștințe avansate în programare (OOP, Design Patterns, Coding Standards) Cunoștințe avansate baze de date (SQL) Pagina 57 din 70

Cunoștințe de bază networking Cunoștințe de arhitectura și design produs software Cunoștințe de bază securitate cibernetică Cunoștințe avansate de virtualizare și scalare, soluții enterprise cu high availability Specialist integrare Capacitatea de a înțelege arhitectura modelului de date a unui sistem software de tip enterprise Capacitatea de a opera, interoga și modifica datele dintr-un sistem de gestiune a bazelor de date Capacitatea de a înțelege și planifica procesul de migrare de date din sisteme software diferite cu structuri de stocare date diferite Capacitatea de a opera unelte si produse software de tip ETL (Extract - Transform - Load) Capacitatea de a implementa/dezvolta proceduri și script-uri de migrare de date Capacitatea de a înțelege și planifica arhitectura unui sistem software pe minim 2 centre de date Tester (QA Engineer) Cunoștințe generale despre testare software și strategii de testare − Cunoștințe generale despre procesul de dezvoltare software Cunoștințe metodologii de testare manuala a produselor software Cunoștințe despre diferite tipuri de testare: performanța, stres, incarcare, recuperare sistem (recovery), anduranta, regresie etc. Inginer DevOps Cunoștințe în programare specifice intocmirii de scripturi automatizare (Bash, Python sau Ruby) Cunoștințe avansate de unelte DevOps: Jenkins, Groovy, Ansible, Docker, Chef, Puppet, Splunk etc Cunoștințe instalare/configurare aplicații software; Cunoștințe avansate de networking Cunoștințe avansate sisteme de operare tip server Cunoștințe avansate de sisteme de virtualizare: VMWare, VirtualBox, Docker, Kubernetes, OpenShift etc. Cunoștințe avansate securitate informatică Cunoștințe avansate de hardware server și stații de lucru Experiența cu unelte de monitorizare: Grafana, Nagios, Prometheus etc. Expert Securitatea informației Cunoștințe aprofundate despre sistemele de operare, hardware și software Cunoașterea noutăților și tendințelor de securitate cibernetică Experiență în implementarea cerințelor de securitate ale sistemului; Experiență în realizarea auditului sistemului informatic; Experiență în analiza și evaluarea riscurilor de securitate ale sistemului; Experiență în monitorizarea performantelor solutiilor IT&C implementate; Cunoștințe avansate securitate informatică Experiență în audit de securitate cibernetică a rețelelor și sistemelor informatice În legătură cu aceste cerințe, Consiliul reține că autoarea contestației susține, pe de o parte, că nu sunt corelate cu specificul rolului sau sunt excesive, iar pe de altă parte, că sunt subiective. Pagina 58 din 70

În sprijinul acestor susțineri, petenta formulează o serie de critici cu caracter general legate de introducerea unor astfel de cerințe, precum și, individual, pe fiecare expert în parte, solicitând, în principal, eliminarea în integralitate a cerințelor referitoare la „Abilități”. În subsidiar, petenta a solicitat fie definirea în mod clar, complet și fără ambiguități a modalității de demonstrare a fiecărei cerințe privind expertul, astfel încât operatorii economici interesați să poată participa la procedura de achiziție, cu definirea sau eliminarea termenului de "cunoștinţe avansate" și/sau ”o bună înțelegere” și sau "cunoştinţe de bază cecuritate cibernetică" etc, funcție de expert, și prin eliminarea din lista abilităților solicitate pentru acest expert a celorlalte abilități, inclusiv pe considerentul că unele dinte aceste abilități intră în sfera de activitate a altor experți sau sunt dublate, funcție de expert, respectiv: „b) fie într-o altă formă care să asigure respectarea prevederilor legale imperative mai sus citate şi posibilitatea participării neîngrădite a operatorilor economici interesaţi la procedura de achiziţie publică organizată de autoritatea contractantă.” În contra celor susținute de autoarea contestației, autoritatea contractantă arată că abilitățile stabilite pentru fiecare expert sunt corelate cu specificul fiecărui rol, nu sunt excesive, fiind dimensionate și particularizate perfect pe responsabilitățile fiecărui expert în cadrul contractului, astfel încât să se asigure un flux de lucru optim între toate resursele/părțile implicate în contract și să nu existe sincope în derularea activităților. De asemenea, precizează că, cerințele care au fost solicitate pentru 2 sau mai mulți experți sunt justificate pe deplin prin importanța acestora în asigurarea unui relaționări directe între resursele/experții care derulează activități în comun sau au ca rezultantă directă același obiect/componentă a sistemului, fiind stabilite în concordanță cu responsabilitățile fiecărui expert în cadrul contractului. Totodată, susține că, cerințele care cuprind în cadrul detalierii enumerări de tehnologii, metodologii instrumente de lucru specifice sunt toate menționate cu titlu exemplificativ, iar formulările de tipul "cunoștințe generale", "cunoștințe avansate" au rol de a ghida ofertantul în alegerea nivelului de pregătire profesională/competențe ale expertului propus astfel încât acesta să fie capabil să acopere responsabilitățile din cadrul contractului. Deoarece, nu avea de unde să știe exact ce metodologii, tehnologii, instrumente de lucru specifice vor propune viitorii ofertanți, precizează că nu avea cum să definească în clar metodologiile, tehnologiile, instrumentele de lucru ce vor fi folosite în dezvoltarea viitorului sistem solicitat. Analizând modul de redactare al cerinței ”Abilități” de către autoritatea contractantă, precum și susținerile celor două părți, Consiliul constată că justificările achizitoarei nu pot fi primite. În aprecierea sa, Consiliul are în vedere tocmai faptul că autoritatea contractantă, deși nu cunoaște în mod concret ce tehnologii vor fi utilizate de fiecare dintre ofertanți pentru îndeplinirea cantitativă și Pagina 59 din 70

calitativă a cerințelor caietului de sarcini, impune pentru abilitățile acestor experți o serie de tehnologii, sub formă enumerativă care ar trebui cunoscute de acești experți. Pe de altă parte, impune cerințe privind deținerea unor cunoștințe avansate pentru diferite activități, fără a exista un minimum de informației în legătură cu modul în care s-ar putea face o apreciere de către comisia de evaluare a modului în care este dovedită respectiva abilitate, fapt ce denotă caracterul subiectiv al cerinței în cauză. Cu titlu de exemplu, în legătură cu expertul Inginer DevOps, se pune întrebarea cum ar putea comisia de evaluare să stabilească, și pe ce principii, că acest expert deține cunoștințe avansate de networking sau privind sistemele de operare de tip server, altfel decât la nivel declarativ. Este evident că evaluarea unor asemenea abilități are un puternic caracter subiectiv, pe de o parte, iar pe de altă parte, prezentarea unui document care s-ar putea aprecia că ar prezenta o anumită garanție a cunoștințelor dobândite nu prezintă vreo certitudine legată de abilitățile deținute de expertul respectiv. Un alt exemplu reținut de Consiliu este în legătură cu modul în care ar putea determina autoritatea contractantă că expertul nominalizat pentru poziția Analist de business/product manager, are abilități de înțelegere, analiză și modelare a proceselor și cerințelor de business, abilitatea de a identifica riscuri, probleme și oportunități în cadrul proiectelor sau abilități de comunicare și relaționare cu clientul și cu persoane cheie din echipa de dezvoltare software, adecvate astfel încât comisia de evaluare să poată considera că expertul propus pentru această poziție deține abilitățile solicitate, respectiv că Manager de proiect (Project Manager) are abilități avansate de comunicare și relaționare cu toate părțile interesate dintr-un proiect de dezvoltare software, de asemenea, altfel decât la nivel declarativ. Astfel, având în vedere prevederile fișei de date, cap. IV.4.1 - Modul de prezentare a propunerii tehnice, prin care autoritatea contractantă a stabilit că „Cerințele privind abilitățile experților (demonstrată prin diplome/certificări) …”, este lipsit de echivoc că, cel puțin abilitățile de genul celor prezentate în aceste exemplificări nu ar putea fi dovedite de ofertanți sau analizate și apreciate obiectiv de comisia de evaluare. Consiliul constată că modul în care a înțeles autoritatea contractantă să stabilească aceste cerințe, este contrar și dispozițiilor art. 20 alin. (10) din HG nr. 395/2016: „Caietul de sarcini conţine, în mod obligatoriu, specificaţii tehnice care reprezintă cerinţe, prescripţii, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesităţii autorităţii contractante.” Pagina 60 din 70

pentru fiecare expert poate fi îndeplinită cumulativ de maximum 2 experți diferiți, atât timp cât prin ofertarea a 2 experți/rol se acoperă integral toate cerințele solicitate. În acest caz, cerințele privind calificarea educațională și experiența profesională generală trebuie îndeplinite de fiecare expert În fapt, raportat la cele susținute de achizitoare prin punctul de vedere, Consiliul constată că autoritatea contractantă prin aceste abilități, mai degrabă, urmărește identificarea și asigurarea faptului că experții nominalizați au experiența profesională specifică necesară realizării activităților specifice unui contrat precum cel supus achiziției. Prin urmare, în condițiile în care acesta este scopul urmărit, autoritatea contractantă poate aduce modificări cerințelor privind experiența profesională specifică, în limitele și cu respectarea dispozițiilor art. 9 din instrucțiunea amintită anterior și a 179 lit. g din HG nr. 395/2016, potrivit căruia: „Operatorul economic face dovada îndeplinirii cerinţelor privind capacitatea tehnică şi profesională prin prezentarea, după caz, a unora sau mai multora dintre următoarele informaţii şi documente: g) calificările educaţionale şi profesionale ale operatorului economic care prestează servicii ori execută lucrări sau ale personalului de conducere al operatorului economic, dacă acestea nu constituie factori de evaluare”. În aceste condiții, constatând caracterul subiectiv al acestor cerințe precum și lipsa unei argumentări din partea autorității contractante care să ateste, raportat la dispozițiile legale incidente, care este nevoia sa obiectivă asigurată efectiv de aceste abilități, în condițiile în care fie nu pot fi măsurate, fie nu sunt necesare în forma precizată, Consiliul stabilește necesitatea eliminării cerințelor privind abilitățile, în forma prezentată și, dacă este cazul, completarea specificațiilor privind experiența profesională specifică pentru fiecare dintre acești experți. În ceea ce privește următorul set de critici, Consiliul reține că sunt în legătură cu cerințele caietului de sarcini, cap. 3.4.4 - Alte cerințe funcționale, punctul 3.4.4.1. - Servicii electronice din Caietul de sarcini, prin care autoritatea contractantă a stabilit că: „Întrucât serviciile electronice oferite depind de modificările regulamentelor europene, legislației naționale precum și a procedurilor interne ANC, decizia finală cu privire la numărul serviciile electronice și detalierea acestora va fi luată în cadrul etapei de analiză a implementării proiectului.” În legătură cu această cerință, autoarea contestației apreciază că, în mod nelegal, achizitoarea introduce posibilitatea extinderii scopului proiectului prin determinarea unor cantități și specificații pentru anumite categorii de servicii, în cadrul etapei de analiză a implementării proiectului, susținând că această prevedere: - pune operatorii economici interesați în imposibilitatea de a putea evalua în mod corect și complet efortul necesar pentru implementarea proiectului și, în mod corespunzător, prețul aferent serviciilor, acest fapt putând genera ulterior, pierderi semnificative pentru operatorul economic declarat câștigător; Pagina 61 din 70

- lasă posibilitatea solicitării unei cantități disproporționate de servicii de către autoritatea contractantă; - pune operatorul economic declarat câștigător, în imposibilitatea de a putea recupera de la autoritatea contractantă diferența dintre prețul ofertat și valoarea serviciilor suplimentare realizate în temeiul acestei clauze. În contra celor afirmate de contestatoare, autoritatea contractantă arată că cerința criticată nu trebuie analizată singular, ruptă din context, ea fiind în legătură că alte prevederi ale caietului de sarcini, precum cele de la cap. 10.4.4 Mentenanță, care arată faptul că există un efort maximal determinat de 200 zile-om pentru modificarea și optimizarea continuă a sistemului informatic livrat, în vederea interoperabilității cu alte sisteme informatice, conform cerințelor din prezentul caiet de sarcini. Totodată, precizează că nu este introdusă vreo cerință care să extindă scopul proiectului, fiind prevăzut în mod clar și fără echivoc posibilitatea existenței unor modificări, pentru care a solicitat ofertanților bugetarea unui număr de 200 zile-om, incluse în ofertă, pentru a putea implementa aceste modificări, inclusiv a stabilit modul de acțiune în situația în care se depășește această estimare a numărului de zile 200 zile-om, respectiv prin achiziția de servicii noi conform cap. 10.4.4 Mentenanță, din caietul de sarcini. Analizând cele susținute de fiecare dintre părți, Consiliul consideră relevante cele stabilite de autoritatea contractantă prin caietul de sarcini în acest sens, alături de cerința criticată: - subcap. 3.4.4 - Alte cerințe funcționale: „3.4.4.1. Servicii electronice Unul dintre obiectivele pe termen lung al ANC este acela de a realiza transpunerea electronică a serviciilor sale în relația cu solicitanții, astfel încât procesul de transpunere electronică a interacțiunii, care în acest moment se derulează prin formulare în formă letrică, să fie digitalizat. Din perspectiva digitalizării proceselor de interacțiune cu solicitanții, abordarea propusă și care va fi implementată trebuie să permită derularea electronică prin portal cel puțin a următoarelor tipuri de servicii electronice: programarea la ghișeu în vederea preluării cererilor și a datelor biometrice; depunerea solicitărilor; depunerea solicitărilor de către reprezentanții legali; transmiterea documentelor necesare în funcție de tipul solicitării; transmiterea de notificări către solicitanți;” - subcap. 10.4. Finalizarea serviciilor în cadrul Contractului, pct. 10.4.4. Mentenanță: „Pe perioada de garanție (36 de luni de la data acceptanței finale a sistemului informatic dezvoltat), Ofertantul va asigura modificarea și optimizarea continuă a sistemului informatic livrat, în vederea interoperabilității cu alte sisteme informatice, conform cerințelor din prezentul caiet de sarcini. Pentru Pagina 62 din 70

realizarea acestor modificări și optimizări, se solicită un volum estimat de 200 zile-om. Serviciile ofertate vor include, dar nu se vor limita la: Adaptarea și îmbunătățirea funcționalităților existente pentru asigurarea interoperabilității cu alte sisteme; Modificarea și extinderea sistemului în funcție de cerințele Beneficiarului; Optimizarea și restructurarea bazelor de date, pentru compatibilitate și performanță crescută; Integrarea și dezvoltarea de interconectări cu alte sisteme informatice pentru schimbul de date în timp real. Procedura de implementare a modificărilor: ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……… Ofertantul trebuie sa prezinte în cadrul ofertei o listă detaliată cu tarifele/oră pentru fiecare categorie de expert necesar (ex. dezvoltator software, arhitect de sistem, specialist baze de date etc.), care va fi aplicabilă pentru orice cereri de modificare ulterioare. Această listă de tarife va fi utilizată pentru calculul costurilor aferente modificărilor solicitate de Beneficiar după epuizarea zilelor incluse în ofertă.” Analizând aceste prevederi, Consiliul constată că cele afirmate de autoritatea contractantă nu se referă la cerința criticată. Astfel, cerința criticată de contestatoare nu se referă la posibilitatea de modificare/optimizare realizată ulterior implementării proiectului, în perioada de garanție, pentru care s-a stabilit un volum estimat de 200 zile-om pentru realizarea acestor modificări și optimizări, cum invocă autoritatea contractantă în apărările sale, ci privește etapa de analiză a implementării proiectului. Or, deși autoritatea contractantă a stabilit că abordarea propusă și care va fi implementată presupune dezvoltarea unui număr de 5 servicii electronice (programarea la ghișeu în vederea preluării cererilor și a datelor biometrice, depunerea solicitărilor, depunerea solicitărilor de către reprezentanții legali, transmiterea documentelor necesare în funcție de tipul solicitării și transmiterea de notificări către solicitanți), prin cerința criticată se precizează că decizia cu privire la numărul acestor servicii electronice și detalierea acestora va fi luată în cadrul etapei de analiză a implementării proiectului. Acest aspect este cel criticat de petentă deoarece nu sigură ofertanților predictibilitate în legătură cu ceea ce se dorește a fi realizat și implementat prin derularea contractului de față. Conform dispozițiilor art. 20 alin. (10) din HG nr. 395/2016: „Caietul de sarcini conţine, în mod obligatoriu, specificaţii tehnice care reprezintă cerinţe, prescripţii, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesităţii autorităţii contractante.” Astfel, autoritatea contractantă nu poate pune ofertanții în postura de a nu cunoaște exact volumul activităților necesar a fi realizate din Pagina 63 din 70

perspectiva numărului de servicii electronice necesar a fi dezvoltate pentru a fi derulate electronic prin portal. Conform caietului de sarcini autoritatea contractantă a definit un număr de 5 servicii electronice necesar a fi derulate electronic prin portal, aceasta fiind nevoia sa obiectivă declarată la momentul întocmirii caietului de sarcini. Da, o eventuală dezvoltare suplimentară a numărului acestor servicii poate constitui subiect ale clauzelor/prevederilor menționate de achizitoare, însă aceste prevederi nu au efect în perioada de analiză, anterioară implementării proiectului. În perioada de analiză, se stabilesc detaliile necesare legate de modul în care se realizează cele solicitate de autoritatea contractantă prin caietul de sarcini și cele asumate de ofertant, analiză care stă la baza realizării/ dezvoltării aplicației informatice, inclusiv detaliile privind aceste servicii electronice, însă nu se poate accepta ca, în această perioadă, să se redimensioneze, în plus, numărul de servicii necesar a fi dezvoltate. Autoritatea contractantă poate pune condiții legate de faptul că portalul trebuie să permită utilizarea unui număr mai mare 5 de servicii electronice, dar nu poate solicita ofertanților ca numărul exact al acestora să fie stabilit ulterior depunerii ofertei, fără ca ofertanții să cunoască amploarea acestui număr, numărul acestor servicii electronice fiind dat de nevoia sa obiectivă, care ar trebui cunoscută la momentul demarării procedurii. Prin urmare, regulile/obligațiile stabilite de achizitoare pentru perioada ulterioară implementării acestei aplicații informatice, în perioada de garanție, nu se aplică pentru perioada de analiză a implementării acestei aplicații. Astfel, este de datoria autorității contractante de a cunoaște și stabili, la momentul demarării procedurii de atribuire a numărului și tipul de servicii electronice dorite/necesare a fi dezvoltate în cadrul procedurii de achiziție de față, astfel încât să ofere ofertanților o informare completă, corectă și explicită cu privire la obligațiile ce le revin. Ulterior, dacă se dorește includerea unor altor servicii electronice, autoritatea contractantă poate oricând, cu respectarea clauzelor privind modul de acțiune ulterior implementării proiectului, în perioada de garanție, să solicite dezvoltarea unor servicii noi, diferite de cele precizate în cadrul documentației de atribuire. Prin urmare, se constată necesitatea ca autoritatea contractantă să elimine cerința în ceea ce privește numărul de servicii electronice dorite a se implementa pentru funcționare electronică prin portal, Consiliul considerând că în ceea ce privește detalierea serviciilor electronice nominalizate, nu se impune o astfel de măsură, tocmai pentru că acesta este rolul etapei de analiză. Pagina 64 din 70

În ceea ce privește următorul set de critici, Consiliul constată că este în legătură cu cerința fișei de date, cap. IV.4.1 - Modul de prezentare a propunerii tehnice, prin care autoritatea contractantă a stabilit că: „Cerințele privind abilitățile experților (demonstrată prin diplome/certificări) pentru fiecare expert poate fi îndeplinită cumulativ de maximum 2 experți diferiți, atât timp cât prin ofertarea a 2 experți/rol se acoperă integral toate cerințele solicitate. În acest caz, cerințele privind calificarea educațională și experiența profesională generală trebuie îndeplinite de fiecare expert în parte.” În legătură cu această cerință, autoarea contestației susține că cerințele privind studiile și experiența profesională a experților cheie, prezintă o complexitate foarte ridicată, iar abilitățile care trebuie demonstrate de fiecare din experți, acoperă o plajă extrem de vastă, aspect care limitează în mod evident posibilitatea ca un singur expert să fie în măsură să acopere singur abilitățile solicitate, astfel că posibilitatea acordată de autoritatea contractantă este doar aparentă în condițiile în care se solicită ca cele două resurse să îndeplinească individual cerințele privind calificarea educațională și experiența profesională generală. În contra celor susținute de petentă, autoritatea contractantă menționează că această cerință are ca scop extinderea prevederilor privind abilitățile/competențele experților, în sensul în care se permite ca fiecare profil de expert să poată fi acoperit de 2 experți diferiți. Analizând susținerile celor două părți, Consiliul observă că în fapt, autoarea contestației dorește ca autoritatea contractantă să nu limiteze la 2 numărul de experți care pot asigura îndeplinirea abilităților solicitate pentru fiecare dintre experți și să elimine prevederile prin care s-a stabilit că acești experți trebuie ca fiecare în parte să îndeplinească condițiile legate de studiile necesare și experiența profesională generală solicitată. Având în vedere cele stabilite anterior în legătură cu ”abilitățile” solicitate de autoritatea contractantă a fi deținute de experți considerați necesari pentru derularea contractului, Consiliul constată că se impune eliminarea acesteia, respectiv, dacă este cazul, adaptarea acesteia la modul în care au fost reformulate cerințele privind experiența profesională specifică. Într-o astfel de situație, precum cea din urmă, Consiliul consideră nejustificată pretenția contestatoarei de a limita numărul de experți utilizați de ofertanți pentru a putea duce la îndeplinire obiectul contractului în condițiile impuse prin caietul de sarcini, acest număr fiind la latitudinea operatorului/operatorilor economic/economici, funcție de expertiza, nivelul și modul de organizare a acestuia/acestora. Consiliul are în vedere faptul că în definirea unor astfel de cerințe autoritatea contractantă trebuie să se limiteze și să respecte prevederile art. 6 și art. 8 ale Instrucțiunii ANAP 1/2017, citate anterior, precum și la Pagina 65 din 70

cele ale art. 31 alin. (1) din HG nr. 395 (și nu art. 37 alin. (1) din HG nr. 394 cum a invocat petenta), potrivit cărora: „(1) Autoritatea contractantă nu are dreptul de a restricţiona participarea la procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică prin introducerea unor criteriile minime de calificare, care: a) nu prezintă relevanţă în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit; b) sunt disproporţionate în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică ce urmează a fi atribuit.”, În ceea ce privește ultimul set de critici formulat de petentă în legătură cu documentația de atribuire întocmită de autoritatea contractantă pentru procedura de față, Consiliul constată că este în legătură cu cerința fișei de date, cap IV.4.1 - Modul de prezentare a propunerii tehnice, prin care s-a stabilit că: „Orice necorelare, omisiune ori neconformitate constatată în privința documentelor ofertei, în raport cu caietul de sarcini ori prevederile legislației în vigoare, inclusiv în cazul lipsei unui document aferent propunerii financiare/ tehnice si/sau completarea greșită a unui document ori neprezentarea acestuia conținând cel puțin informațiile solicitate, poate conduce la declararea ofertei ca fiind neconformă”. În acest sens, autoarea contestației susține că cerința a fost formulată în mod abuziv și cu încălcarea unor dispoziții legale imperative, în condițiile în care legiuitorul a permis ca viciile de formă, omiterile/abaterile minore din cadrul unei oferte să poată pot fi completate/corectate de către ofertant, motiv pentru care solicită: „i) fie în eliminarea integrală a cerinţei, urmând ca în cazul de speţă să fie incidente prevederile legale aplicabile în materie; ii) fie modificarea acesteia, astfel încât să fie eliminate aspectele restrictive, abuzive şi nelegale din cuprinsul acesteia”. În replică, autoritatea contractantă susține că cerința nu creează/nu impune/nu stabilește niciun fel de obligații pentru comisia de evaluare, având rolul de a preciza că identificarea de neconformități în cadrul propunerii de ofertă poate conduce la declararea ofertei neconformă, cu rol informativ, probabilistic și nu un caracter de impunere. Mai susține autoritatea contractantă că spiritul în care a fost creată cerința este acela de crește gradul de conștientizare a ofertanților în redactarea unor propuneri de ofertă complete și conforme și nu de a impune limitări în modalitatea de realizare a evaluării de către comisia de evaluare. Analizând susținerile celor două părți, Consiliul consideră relevante în soluționarea contestației dispozițiile art. 209 din Lege nr. 98/2016: „(1) În cazul în care informaţiile sau documentele prezentate de către operatorii economici sunt incomplete sau eronate sau în cazul în care lipsesc anumite documente, autoritatea contractantă are dreptul de a solicita într-un anumit termen ofertanţilor/candidaţilor clarificări şi, după caz, completări ale Pagina 66 din 70

documentelor prezentate de aceştia în cadrul ofertelor sau solicitărilor de participare, cu respectarea principiilor tratamentului egal şi transparenţei. (2) Autoritatea contractantă nu are dreptul ca prin clarificările/completările solicitate să determine apariţia unui avantaj evident în favoarea unui ofertant/candidat. (3) Termenul acordat ofertanţilor/candidaţilor pentru transmiterea răspunsului la solicitarea prevăzută la alin. (1), inclusiv cu eventuala prelungire solicitată justificat de operatorul economic, este de cel mult 15 zile lucrătoare şi va fi stabilit în funcţie de complexitatea solicitării.” De asemenea, sunt considerate relevante următoarele dispoziții legale stabilite de legiuitor prin HG nr. 395/2016: - art. 134: „(1) Comisia de evaluare are obligaţia de a stabili care sunt clarificările şi completările formale sau de confirmare, necesare pentru evaluarea fiecărei solicitări de participare/oferte, precum şi perioada de timp acordată pentru transmiterea acestora, termenul-limită neputând fi stabilit decât la nivel de zile lucrătoare, fără a fi precizată o oră anume în cadrul acestuia. (3) Comisia de evaluare va stabili termenul-limită în funcţie de volumul şi complexitatea clarificărilor şi completărilor formale sau de confirmare necesare pentru evaluarea fiecărei solicitări de participare/oferte. (4) Comunicarea transmisă în sensul alin. (1) către candidat/ofertant trebuie să fie clară şi să definească în mod explicit şi suficient de detaliat în ce constă solicitarea comisiei de evaluare. (5) În cazul în care comisia de evaluare solicită unui candidat/ofertant clarificări şi, după caz, completări ale documentelor prezentate de acesta în cadrul ofertei sau solicitării de participare, potrivit dispoziţiilor art. 209 din Lege, iar candidatul/ofertantul nu transmite în termenul precizat de comisia de evaluare clarificările/completările solicitate sau clarificările/completările transmise nu sunt concludente, oferta sa va fi considerată inacceptabilă. (6) În cazul în care ofertantul modifică prin răspunsurile pe care le prezintă comisiei de evaluare potrivit dispoziţiilor alin. (1) conţinutul propunerii tehnice sau propunerii financiare, oferta sa va fi considerată inacceptabilă. (7) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (6), oferta va fi considerată admisibilă în măsura în care modificările operate de ofertant în legătură cu propunerea sa tehnică se încadrează în una din categoriile de mai jos: a) pot fi încadrate în categoria viciilor de formă; sau b) reprezintă corectări ale unor abateri tehnice minore, iar o eventuală modificare a preţului total al ofertei, indusă de aceste corectări, nu ar fi condus la modificarea clasamentului ofertanţilor participanţi la procedura de atribuire. (8) Sunt considerate abateri tehnice minore acele omisiuni/abateri din propunerea tehnică care pot fi completate/corectate într-un mod care nu conduce la depunerea unei noi oferte. (9) O modificare a propunerii tehnice nu poate fi considerată o abatere tehnică minoră a ofertei iniţiale în următoarele situaţii: a) cuantificarea teoretică în valoare monetară a respectivei abateri/omisiuni depăşeşte 1% din preţul total al ofertei; Pagina 67 din 70

b) cuantificarea teoretică în valoare monetară a respectivei abateri/omisiuni conduce la eludarea aplicării acelor prevederi ale legii care instituie obligaţii ale autorităţii contractante în raport cu anumite praguri valorice; c) în urma corectării respectivei abateri/omisiuni, se constată că s-ar schimba clasamentul ofertanţilor; d) modificarea ar presupune o diminuare calitativă în comparaţie cu oferta iniţială; e) modificarea vizează o parte din ofertă pentru care documentaţia de atribuire a exclus în mod clar posibilitatea ca ofertanţii să se abată de la cerinţele exacte ale respectivei documentaţii, iar oferta iniţială nu a fost în conformitate cu aceste cerinţe.” - art. 135: „(1) În condiţiile art. 209 din Lege, comisia de evaluare are dreptul de a solicita ofertantului corectarea viciilor de formă cu privire la oferta acestuia. (2) În cazul în care ofertantul nu este de acord cu îndreptarea viciilor de formă, în condiţiile prevăzute la alin. (1), oferta sa va fi considerată inacceptabilă. (3) În sensul dispoziţiilor alin. (1), viciile de formă reprezintă acele erori sau omisiuni din cadrul unui document a căror corectare/completare este susţinută în mod neechivoc de sensul şi de conţinutul altor informaţii existente iniţial în alte documente prezentate de ofertant sau a căror corectare/completare are rol de clarificare sau de confirmare, nefiind susceptibile de a produce un avantaj incorect în raport cu ceilalţi participanţi la procedura de atribuire. ” - art. 137: „(1) Comisia de evaluare are obligaţia de a respinge ofertele inacceptabile, neconforme şi neadecvate. (3) În condiţiile art. 215 alin. (5) din Lege, oferta este considerată neconformă în următoarele situaţii: a) nu satisface în mod corespunzător cerinţele caietului de sarcini”. Astfel, legiuitorul a prevăzut expres obligațiile și atribuțiile comisiei de evaluare privind modul de acțiune a acesteia în situația în care în cadrul unei oferte/propuneri tehnice sunt identificate informații sau documente incomplete sau eronate ori chiar lipsă pentru a se asigura o evaluare completă și riguroasă a fiecărei oferte, respectiv solicitarea de clarificări, precum și sancțiunile incidente în caz de neconformare sau neconcludență a răspunsurilor din partea ofertanților. Astfel fiind, este evident că cerința criticată nu este în concordanță cu prevederile legale anterior citate, ci conduce la eludarea lor, măsura respingerii unei oferte ca neconformă neputând fi luată pentru motivele enunțate în cadrul acestei cerințe, fără ca, în prealabil să se procedeze la clarificarea neconcordanțelor, omisiunilor sau neclarităților identificat în cadrul respectivei oferte. Cât privește rolul informativ invocat de achizitoare pentru această prevedere a fișei de date, Consiliul consideră că nu poate fi primită o astfel de justificare, tocmai pentru că nu se încadrează între informațiile necesare a fi puse la dispoziție privind modul de întocmire a ofertelor de Pagina 68 din 70

către operatorii economici, respectiv modul de analizare și evaluarea acestor oferte de către comisia de evaluare. Prin urmare, raportat și la motivele declarate de achizitoare în justificarea introducerii cerinței, Consiliul constată necesitatea eliminării ei. În aceste condiții, Consiliul constată că se impune remedierea documentației de atribuire, în sensul: - modificarea cerinței privind experiența profesională generală solicitată experților considerați necesari de autoritatea contractantă pentru derularea contractului; - modificarea cerinței privind experiența profesională specifică a experților propuși pentru realizarea contractului; - clarificarea cerinței caietului de sarcini, cap. 8.2, privind cunoștințele principale ale experților și documentele luate în considerare în acest scop, conform celor asumate și declarate de autoritatea contractantă prin punctul de vedere la contestație; - eliminarea cerinței privind ”abilitățile” experților propuși; - eliminarea posibilității privind modificarea numărul de servicii electronice în etapa de analiză; - eliminarea cerinței privind numărul de experți necesari pentru dovedirea abilităților impuse de achizitoare; - eliminarea mențiunii din fișa de date, cap. IV.4.1 - Modul de prezentare a propunerii tehnice privind rezultatul identificării de către comisia de evaluare a unor necorelări, omisiuni ori neconformități constatată în privința documentelor unei oferte, sau a lipsei unui document aferent propunerii financiare/tehnice și/sau completarea greșită a unui document ori neprezentarea acestuia, respectiv respingerea ca neconformă a acesteia. Luând în considerare aspectele de fapt și de drept evocate, în baza art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul va admite, în parte, contestația depusă de ... și va obliga autoritatea contractantă ca, în termen de 15 zile de la primirea deciziei Consiliului, cu respectarea prevederilor legale, să remedieze documentația de atribuire în sensul celor stabilite de Consiliu prin motivarea sa, să aducă modificările efectuate la cunoștința operatorilor economici interesați de participarea la procedură prin publicarea acestora în SEAP și, în temeiul art. 155 alin. (2) din HG nr. 395/2016 să stabilească un nou termen de depunere a ofertelor, astfel încât, între data publicării remedierilor și data depunerii ofertelor, să fie asigurată o perioada de timp suficientă pentru elaborarea și prezentarea unor oferte care să respecte toate cerințele documentației de atribuire, astfel cum este modificată ca urmare a prezentei decizii. Pagina 69 din 70

În baza art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge ca nefondat capătul de cerere de anulare a procedurii de atribuire, având în vedere că este posibilă luarea de măsuri de remediere de către autoritatea contractată, cu respectarea principiului art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, procedura fiind suspendată. Pentru cele constatate, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite, în parte, contestația depusă de ..., în contradictoriu cu ..., respectiv admite cererile de modificare a documentației de atribuire din contestație. Obligă autoritatea contractantă ca, în termen de 15 zile lucrătoare de la primirea deciziei Consiliului, cu respectarea prevederilor legale, să remedieze documentația de atribuire în sensul celor stabilite de Consiliu prin motivarea sa. Obligă autoritatea contractantă să aducă modificările efectuate la cunoștința operatorilor economici interesați de participarea la procedura prin publicarea acestora în SEAP și să stabilească o nouă dată-limită de depunere a ofertelor, astfel încât, între data publicării remedierilor și data depunerii ofertelor, să fie asigurată o perioada de timp suficientă pentru elaborarea și prezentarea unor oferte care să respecte toate cerințele documentației de atribuire, astfel cum este modificată ca urmare a prezentei decizii. Respinge ca nefondat capătul de cerere de anulare a procedurii de atribuire. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva ei se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016. Președinte, Membru, Membru, ... Redactată în 4 (patru) exemplare originale, conține 62 pagini Pagina 70 din 70