Decizie 720/2025
Decizie CNSC2025_720_2025_Decizie_720.pdf, BO2025_720_2025_BO2025_720.pdf
Document CNSC
ELBA COM SA | URBIOLED SRL în contradictoriu cu ORASUL JIMBOLIA
Decizia CNSC 720/2025
Link permanentIdentificare și pasaje din sursă
Pasajele nu pot fi identificate automat cu suficientă certitudine. Consultați documentele și istoricul asociat.
Extrase din documentele asociate, fără completări sau interpretare juridică. Anonimizarea sursei este păstrată.
2025_720_2025_Decizie_720.pdf, BO2025_720_2025_BO2025_720.pdf
Text extras automat; verificați forma originală în PDF.
Numerotarea pasajelor aparține Achizia. Pentru citarea oficială, verificați pagina din PDF.
În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. 720/C1/487, 493 Data: 18.03.2024 Prin contestația nr. 24/ADM/14.02.2024, înregistrată la Consiliu sub nr. 9770/17.02.2025, formulată de ELBA COM SA, cu sediul în municipiul Timișoara, Splaiul Nicolae Titulescu nr. 14, județul Timiș, înmatriculată la Oficiul Național al Registrului Comerțului cu nr. J35/559/2000, având cod unic de înregistrare RO13108765, reprezentată legal prin administrator, cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în localitatea Ghiroda, Calea Lugojului nr. 126, județul Timiș, împotriva documentației de atribuire a procedurii simplificate, emisă de către ORASUL JIMBOLIA, cu sediul în orașul Jimbolia, str. Tudor Vladimirescu nr. 81, județul Timiș, în calitate de autoritate contractantă, organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect: „Execuție lucrări în cadrul proiectului având ca obiect : D.A.L.I. MODERNIZARE ILUMINAT PUBLIC STRADAL ÎN ORAȘUL JIMBOLIA ETAPA 2, JUDEȚUL TIMIȘ, PRIN PROGRAMUL AFM PRIVIND CREȘTEREA EFICIENȚEI ENERGETICE A INFRASTRUCTURII DE ILUMINAT PUBLIC” - cod CPV 45316110-9, s-a solicitat: - in principal, obligarea autorității contractante la adoptarea măsurilor de remediere corespunzătoare, prin eliminarea cerințelor tehnice excesive și discriminatorii, respectiv, modificarea lor, conform mențiunilor contestatorului, în baza normelor legale sau standardelor aplicabile în domeniu; - în subsidiar, în situația în care Consiliul apreciază că nu este posibilă remedierea actului atacat, solicită obligarea autorității contractante să dispună anularea întregii proceduri. Prin contestația înregistrată la Consiliu sub nr. 9776/17.02.2025, formulată de URBIOLED SRL, cu sediul în comuna Valea Lupului, str. Victoriei nr. 69, județul Iași, înmatriculată la Oficiul Național al Registrului Comerțului cu nr. J22/1956/2016, având cod unic de Pagina 1 din 42
înregistrare RO32614831, reprezentată legal prin administrator, și convențional prin Av. Staicu Daniela, cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în municipiul București, Ansamblul rezidențial WIN Herăstrău (la Recepție), str. Barajul Argeș nr. 8A, Corp C3, et. 1, ap. 3105, împotriva documentației de atribuire a aceleiași proceduri de atribuire, s-a solicitat: - în temeiul prevederilor art. 22 alin. (1) din Legea 101/2016, suspendarea procedurii de achiziție publică până la soluționarea contestației; - în temeiul prevederilor art. 26 alin. (2) lit. b) din Legea 101/2016, obligarea autorității contractante să dispună măsuri de remediere, în sensul modificării prevederilor documentației de atribuire contestate și a eliminării cerințelor restrictive; - în temeiul prevederilor art. 26 alin. (7) din Legea nr. 101/2016, dacă se constată că nu mai pot fi dispuse măsuri de remediere care să permită continuarea legală a procedurii de atribuire, solicită Consiliului să dispună anularea procedurii de atribuire; - în temeiul prevederilor art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor ocazionate de judecarea contestației. Conform prevederilor art. 17 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare, contestațiile care fac obiectul dosarelor nr. 487/2025 și nr. 493/2025, au fost conexate pentru a se pronunța o soluție unitară, deoarece, acestea sunt formulate în cadrul aceleiași proceduri de atribuire. În luarea deciziei, CONSILIUL, legal investit, a avut în vedere următoarele: Prin contestația care face obiectul dosarului nr. 487/2025, ELBA COM SA susține că documentația prezintă elemente nelegale și restrictive de natură să limiteze accesul ofertanților. 1. Solicită eliminarea din caietul de sarcini - document care face parte integrantă din documentația de atribuire, a standardului SR ISO 10005:2007, respectiv a cerinței de la pagina 3: „Contractantul va executa toate activitățile din cadrul contractului în conformitate cu planul calității, care trebuie redactat în conformitate cu standardul SR EN ISO 9001:2015 sau echivalent și cu respectarea instrucțiunilor standardului SR ISO 10005:2007 „Linii directoare pentru planurile calității” și în conformitate cu reglementările în materie de sistem (…)”, întrucât, această cerință impune respectarea unui standard anulat; 2. Modificarea cerinței de la punctul 2.2 din fișa tehnică nr. 1 - Aparate de iluminat stradal cu LED: „Se va prezenta declarație RoHS însoțită de certificat și raport de testare, care va confirma respectarea următoarelor standarde: IEC62321-4:2013+AMD1:2017; IEC62321- 5:2013; IEC62321-6:2015; IEC62321-7- 1:2015; IEC62321-7-2:2017; IEC 62321-8:2017”, întrucât, în opinia sa, aceasta reprezintă o cerință Pagina 2 din 42
restrictivă și îngrădește participarea la procedură, deoarece, directivele nr. 2011/65/UE, nr. 768/2008/CE și nr. 2014/35/UE, precum și HG nr. 322/2013, nu prevăd obligativitatea producătorului de a obține certificatul ROHS, respectiv, rapoartele de testare. Pentru a nu limita libera participare a ofertanților, contestatorul solicită reformularea/modificarea cerinței 2.2 din fișa tehnica nr. 1 astfel încât, prin aceasta, să se accepte prezentarea doar a declarației de conformitate RoHS emisă de producătorul corpurilor de iluminat și care atestă conformitatea cu standardele în vigoare. 3. Solicită modificarea cerinței de la punctul 2.2 din fișa tehnică nr. 1 Aparate de iluminat stradal cu LED, respectiv: „Rezistența aerodinamică testată la minim 160 km/h frontal și se va atașa raportul de testare; Rezistența la vânt se realizează în conformitate cu standardul SR EN 60598-2-3, punctul 3.6.3.1 „Încercarea de încărcare statică”, susținând că aceasta nu este o cerință pentru încercarea acreditată, conform standardul de corpuri de iluminat SR EN 60598-2-3:2004; în susținere, inserează capturi de ecran cu extrase din calcule luminotehnice martor. 4. Solicită modificarea cerinței de la punctul 2.2 din fișa tehnică nr. 1 Aparate de iluminat stradal cu LED: „Se va prezenta certificat și raport de testare a gradului de etanșeitate IP66, care va confirma îndeplinirea valorii minime solicitate. Testul va fi în conformitate cu: EN60529:1991+A1:2000+A2:2013(…)”, întrucât, în opinia sa, acest standard se referă la clasificarea gradelor de protecție asigurate prin carcase pentru echipamentele electrice cu tensiune nominală mai mică sau egală cu 72,5 kV. Menționează că raportul de testare pentru gradul de etanșeitate IP66 relevant și aplicabil în domeniul pe care o interesează pe autoritatea contractantă, este SR EN IEC 60598-1, secțiunea 9, care detaliază cerințele generale și testele pentru luminare și SR EN 60598-2- 3 secțiunea 3.13, care specifică cerințele pentru luminarele destinate iluminatului stradal și detaliază cerințele specifice pentru aceste tipuri de corpuri de iluminat, inclusiv aspecte legate de rezistența la condiții meteorologice și alte condiții exterioare specifice. 5. Solicită eliminarea cerinței de la punctul 2.2 din fișa tehnică nr. 1 Aparate de iluminat stradal cu LED: „Pentru dovedirea duratei de viață se vor prezenta obligatoriu rapoarte de încercare conform SR EN 62722 și/sau SR EN 62717, iar, pentru estimarea degradării luminoase, conform LM-84/TM-28. Aceste rapoarte vor fi eliberate de către laboratoare acreditate conform SR EN 17025:2018 (obligatoriu se va prezenta în cadrul ofertei acreditarea laboratorului din care să reiasă competența acestuia pentru efectuarea încercărilor solicitate)”, întrucât, certificatul a fost deja cerut a fi prezentat la un punct anterior din fișa tehnică, astfel cerința fiind dublată. În acest sens, menționează că certificatul ENEC PLUS este emis pe baza conformității cu standardele europene relevante, inclusiv SR EN Pagina 3 din 42
62722 și SR EN 62717, care atestă conformitatea produselor electrice cu normele europene aplicabile, oferind astfel o garanție similară cu cea asigurată de rapoartele specifice de încercare cerute. În opinia sa, cerința strictă de prezentare a rapoartelor LM-84/TM-28 poate limita accesul pe piață al furnizorilor care deja dețin certificarea ENEC PLUS și îndeplinesc standardele europene prin certificarea ENEC PLUS. 6. Modificarea cerinței din fișa tehnică nr. 3 Sistem de telegestiune: „Sistemul lucrează independent pe baza unei rețele „MESH”, în banda de radio frecvența 2.4Ghz conform IEEE 802.15.4, de asemenea folosind și frecvența 868 Mhz fiind necesară (…)” deoarece, în opinia sa, aceasta poate genera anumite complicații și dificultăți din punct de vedere tehnic. Susține că impunerea utilizării ambelor frecvențe, în mod simultan, poate restrânge numărul de furnizori eligibili care pot participa la licitație. Utilizarea a două frecvențe diferite poate crește riscul de interferențe radio, ceea ce ar putea afecta performanța și fiabilitatea sistemului de telegestiune. De asemenea, gestionarea simultană a două frecvențe crește complexitatea tehnică a sistemului, putând duce la costuri mai mari de întreținere și operare. ELBA COM SA solicită obligarea autorității contractante la înlocuirea, în specificațiile tehnice, a sintagmei „și” cu „sau”, pentru a permite furnizorilor opțiunea de a alege frecvența cea mai adecvată nevoilor și capabilităților tehnologice ale fiecărui sistem în parte. 7. Eliminarea fișei tehnice nr. 2, pe care o apreciază ca fiind restrictivă și exagerată prin natura și nivelul detaliului cerințelor impuse și, mai ales, dacă autoritatea nu poate aduce argumente solide prin care sa demonstreze necesitatea unor astfel de corpuri de iluminat. Precizează că această fișă se referă la corpurile de iluminat stradal-rutier și pietonal echipate cu senzor de mișcare și panou fotovoltaic, având specificații complexe și de înaltă tehnologie, care nu sunt standard pentru iluminatul stradal obișnuit. Consideră că specificarea a doar 4 astfel de unități complexe indică faptul că necesitatea reală pentru astfel de echipamente este foarte limitată, iar, prin cerințele sale, fișa tehnică poate servi la limitarea numărului de ofertanți eligibili. Prin adresa nr. 7614/04.11.2024, înregistrată la CNSC sub nr. 11431/21.02.2025, autoritatea contractantă transmite un punct de vedere față de contestația formulată de ELBA COM SA prin care aduce la cunoștință următoarele aspecte: Referitor la punctul 1, autoritatea contractantă precizează că se elimină din cuprinsul caietului de sarcini solicitarea respectării standardului SR ISO 10005:2007. Referitor la punctul 2, autoritatea contractantă precizează că se acceptă prezentarea doar a declarației de conformitate RoHS emisă de Pagina 4 din 42
producătorul corpurilor de iluminat și care atestă conformitatea cu standardele în vigoare. Referitor la punctul 3, autoritatea contractantă precizează că se păstrează cerința din documentația de atribuire, indicând în acest sens, art. 10, punctul 1 lit. d) din Ordinul nr. 1866/2021 pentru aprobarea Ghidului de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public. Referitor la punctul 4, autoritatea contractantă precizează că se păstrează cerința privind respectarea standardului EN 60529:1991+A1: 2000+A2:2013. Susține că standardul EN 60529:1991+A1:2000+ A2:2013 este un standard european, în vigoare, care are, ca și corespondent, standardul SR EN 60529:1995 Grade de protecție asigurate prin carcase (Cod IP). Standardul se aplică clasificării gradelor de protecție asigurate prin carcase pentru echipamentele electrice cu tensiune nominală mai mică sau egală cu 72,5 kV și amendamentele acestuia, conform ASRO - Asociația de Standardizare din România cu următorul link: https://magazin.asro.ro/Search?q=60529. De asemenea, menționează că acest standard face referire la toate echipamentele electrice cu tensiune nominală mai mică sau egală cu 72,5 kV în care sunt incluse și aparatele de iluminat, acestea din urmă având echipamente electrice în interiorul carcasei. Referitor la punctul 5, autoritatea contractantă precizează că se înlocuiește cerința de la punctul 2.2 din fișa tehnică nr. 1 Aparate de iluminat stradal cu LED, astfel: „Pentru dovedirea duratei de viață se vor prezenta certificate ENEC și ENEC+”. Referitor la punctul 6, autoritatea contractantă precizează că se înlocuiește sintagma „și” cu sintagma „sau” în cerințele privind frecvențele benzii radio de comunicare pentru sistemul de telegestiune. Referitor la punctul 7, autoritatea contractantă precizează că beneficiarul a solicitat iluminarea trecerilor de pietoni selectate, având în vedere traficul pietonal ridicat, inclusiv, în timpul nopții, pe acele trasee și posibilitatea ca, în cazul în care sunt întreruperi de furnizare a energiei electrice, trecerile de pietoni vor rămâne iluminate. În susținere, menționează că, potrivit art. 72 din Legea nr. 278/2022, administratorul drumului are obligația să asigure iluminarea corespunzătoare a trecerilor nesemaforizate marcate [...]. De asemenea, precizează că se păstrează cerința din documentația tehnică, inițială. Prin contestația înregistrată la Consiliu sub nr. 9776/17.02.2025, care face obiectul dosarului nr. 493/2025, URBIOLED SRL solicită următoarele: 1. Eliminarea cerinței prin care se solicită referințe cu aplicații SMART CITY, apreciind că aceasta este o cerință restrictivă. Susține că este o cerință privind capacitatea tehnică și se impune eliminarea acesteia, deoarece, în opinia sa, aceasta trebuia inclusă în Pagina 5 din 42
anunțul de participare, fiind o cerință de calificare, iar, în sens contrar, se impune eliminarea acesteia, ca fiind clauză nescrisă, potrivit prevederilor art. 30 alin. (6) din HG nr. 395/2016, coroborate cu prevederile art. 181, art. 172, art. 179 literele a) și b) din Legea nr. 98/2016. Totodată, apreciază că posibilitatea de conectare prin API poate fi dovedită prin certificări obținute, precum cea de la TALQ, cerută de autoritatea contractantă, însă, cerința de a dovedi integrarea cu alte aplicații ține de existența unor proiecte în care acest lucru a fost cerut de alți beneficiari și nu este în controlul producătorilor de telegestiune sau a ofertanților de soluții de telemanagement. Prin urmare, consideră că această cerință are rolul de favoriza anumiți ofertanți și anumite soluții utilizate în anumite proiecte în care au fost necesare integrări cu platforme de smart city. În al treilea rând, susține că cerința impune o condiție de experiență anterioară foarte specifică, care limitează accesul la licitație doar pentru furnizorii care au deja implementări similare documentate. Consideră, în principal, că această cerință exclude potențiali ofertanți care dispun de soluții tehnice conforme, dar care, nu au avut anterior integrarea exactă menționată, deși ar putea asigura compatibilitatea prin adaptări tehnice. De asemenea, consideră că solicitarea explicită a numelui aplicației, a dezvoltatorului și a proiectului în care a fost implementată, creează o barieră administrativă inutilă, deoarece, accesul la astfel de informații poate fi limitat de acorduri de confidențialitate sau de politici comerciale ale ofertanților. Mai mult, evidențiază că această condiție nu ia în considerare faptul că o aplicație de telegestiune poate fi compatibilă cu diverse standarde API și poate fi integrată fără a avea implementări anterioare strict conforme cerinței impuse. În opinia sa, impunerea unei astfel de cerințe reduce concurența și favorizează furnizori deja implicați în proiecte Smart City similare, în detrimentul soluțiilor inovatoare și viabile din punct de vedere tehnologic, ceea ce poate duce la costuri mai ridicate și la o ofertă tehnică mai puțin diversificată. Astfel, această specificație nu doar că îngreunează accesul la licitație, dar și restricționează adoptarea unor soluții performante, compatibile și eficiente pentru iluminatul stradal. În acest sens, inserează, în susținere, extras din documentația de atribuire, pagina 25, precizând totodată că, în urma unei analize succinte a soluțiilor de telegestiune, întâlnite pe piața din România, se poate observa cu ușurință că singura soluție de telegestiune utilizată prin integrarea cu alte platforme, în proiecte de smart city, este soluția Intellilight, făcând trimitere la link-ul: https://intelilight.eu/?lang=ro și inserând extras cu informațiile regăsite pe această pagină de internet. În susținere, contestatorul invocă jurisprudența CNSC, făcând trimitere la considerentele Deciziei nr. 2919/C7/3215/3221. Pagina 6 din 42
În opinia sa, clauzele privind aplicațiile SMART CITY reprezintă clauze nescrise, potrivit dispozițiilor art. 172, art. 179 și cele ale art. 181 din Legea nr. 98/2016 și indică ca și jurisprudență relevantă Decizia civilă nr. 88/18.01.2024, pronunțată în dos. nr. 10/59/2024 de Curtea de Apel Timișoara, Hotărârea nr. 88//18.01.2024, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, în dos. nr. 10/59/2024, în susținere invocând, totodată, și jurisprudența CNSC. URBIOLED SRL solicită eliminarea cerințelor prin care se solicită rezistență la impact minim IK10 - practic, apreciind că aceasta este restrictivă, și subliniază faptul că solicitarea sa este ca autoritatea să accepte și valori de IK08/IK09, așa cum se indică în restul documentației. În susținerea solicitării sale, contestatorul indică, în continuare, extrase din documentația de atribuire, făcând trimitere la punctul 14 Rezistență la impact IK10. Referitor la extras fișa tehnică nr. 1 - aparate de iluminat stradal cu LED, precizează: - să accepte IK08/IK09, așa cum este solicitat și în celelalte fișe tehnice, cu mențiunea că, doar în fișa tehnică nr. 1 se impune o valoare de IK10. - Gradul de rezistență la impact al corpurilor de iluminat stradal este exprimat prin indicele IK, conform standardului internațional IEC 62262. Acest indice indică capacitatea unui corp de iluminat de a rezista la impacturi mecanice. În sensul susținerii sale, contestatorul indică următoarele exemple de corpuri de iluminat: Producator Model IK Link catre brosura producatorului Gewiss Street [O31 IK08 https://www.performanceinlighting.com/ro/en/products- outdoor/street-o3/dim- DGW0000003 Schreder AMPERA EVO IK09 https://www.schreder.com/en/products/ampera-evo-led- street-lighting Thorn Lighting Isaro Pro IK09 https://www.thornlighting.com/en/products/outdoor- lighting/road- lighting/Isaro_Pro LEDVANCE Streetligh t Flex IK08 https://www.ledvance.com/professional/products/luminai res/professional- luminaires/streetlights/for-applications- with-luminous-flux-demand-up-to- 5000-lm/light- distribution-for-general-road-lighting-c145501 Urbioled Mesina IK09 https://urbio-romania.ro/aparate-de-iluminat/mesina/ LUG Lighting URBINO LED IK09 https://www.luglightfactory.com/en/led- lighting/infrastructural- lighting/urbino/urbino-ik10 iGuzzini Street IK09 https://www.iguzzini.com/2139/ Philips Lighting UniStreet gen2 IK08 https://www.lighting.philips.com/prof/outdoor- luminaires/road-and-street/unistreet- gen2/LP_CF_BGP281_EU/family Pagina 7 din 42
Totodată, indică și prevederile art. 11 alin. 1 lit. f) din Ghidul de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public, din 05.11.2024, parte integrantă din Ordinul nr. 1866/2021, Ordinul nr. 2490/2024. 3. URBIOLED SRL solicită eliminarea cerințelor privind estimarea degradării luminoase conform LM-84/TM-28, pe care acesta le consideră ca fiind restrictive, respectiv: - solicită Consiliului să dispună obligarea autorității contractante la eliminarea cerinței restrictive prin care se impune ca estimarea degradării luminoase să fie conform LM-84/TM-28 și acceptarea standardelor LM-80/TM-21. Atât testul LM- 80 TM-21, solicitat de autoritatea contractantă, cât și testul LM-84 TM-28 dorit de autoritatea contractantă, au aceeași finalitate, respectiv, testarea duratei de viață a LED-urilor, prin urmare, pot fi acceptate ambele variante. - în subsidiar, solicită Consiliului să constate că certificatele ENEC și ENEC + sunt suficiente pentru îndeplinirea cerinței. Pentru soluționarea acestei critici, contestatorul indică un extras relevant din documentația de atribuire: „pentru dovedirea duratei de viață se vor prezenta obligatoriu rapoarte de încercare conform SR EN 62722 si/sau SR EN 62717, iar pentru estimarea degradării luminoase conform LM-84/TM-28j. Aceste rapoarte vor fi eliberate de către laboratoare acreditate conform SR EN 17025:2018 (obligatoriu se va prezenta în cadrul ofertei acreditarea laboratorului din care sa reiasă competenta acestuia pentru efectuarea încercărilor solicitate). Referitor la fișa tehnică nr. 1 - Aparate de iluminat stradal cu LED, precizează că solicită Consiliului să dispună obligarea autorității contractante la eliminarea cerinței restrictive prin care se impune ca estimarea degradării luminoase să fie conform LM-84/TM-28 și acceptarea standardelor LM-80/TM- 21. În susținere, face trimitere la jurisprudența CNSC. Menționează că, raportul conform căruia LM-84 este de lungă durată și nu se practică, în mod obișnuit, în rândul producătorilor de corpuri de iluminat, deoarece, majoritatea acestora utilizează rapoarte care acoperă cerințele esențiale ale LM-84. Aparatele de iluminat îndeplinesc aceste cerințe esențiale prin standardele LM-80, pentru LED-uri, și rapoartele de calcul conform LM-80/TM-21 și EN 62717 pentru modulele LED, care asigura o evaluare corectă a duratei de viață și a degradării fluxului luminos. În plus, în opinia sa, dacă corpurile de iluminat respectă cerințele ENEC + conform EN 62722-2-1 și EN 62717, care abordează aspectele legate de degradarea luminoasă, aceste rapoarte sunt utilizate în locul LM-84, deoarece, oferă informații relevante și aplicabile, fiind deja acceptate pe scară largă în industrie. Prin urmare, URBIOLED SRL consideră că cerința pentru LM-84 este redundantă și restrictivă, fără a Pagina 8 din 42
aduce valoare suplimentară în ceea ce privește performanța sau fiabilitatea produselor de iluminat stradal. Din punctul său de vedere, această cerință este restrictivă, având rolul de a restrânge concurența, invocând în susținere prevederile art. 11 alin. (1) lit. f) din Ordinul 1866/2021 pentru aprobarea Ghidului de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public. 4. Contestatorul solicită eliminarea certificatului ENEC - solicitat pentru sistemul de telegestiune, sens în care indică extras din documentația de atribuire – fișa tehnică nr. 3 - Sistem de telegestiune, precizând că, în opinia sa, certificatul ENEC (European Norms Electrical Certification) este utilizat pentru a atesta conformitatea cu standardele europene de siguranță și performanță pentru produse electrice și electronice, având, ca scop principal, reglementarea echipamentelor direct conectate la rețeaua electrică. Controlerul, care este un dispozitiv periferic și integrat în sistemul de telegestiune, nu operează în mod direct pe circuitul de alimentare principal al aparatului de iluminat, ci, printr-un protocol de comunicare (ex. DALI, Zigbee). În multe cazuri, el nu este direct supus acelorași riscuri electrice, iar, cerința certificării ENEC devine disproporționată pentru scopul și funcția sa. De asemenea, controlerul este, în accepțiunea sa, o componentă specifică pentru gestionarea și comunicarea datelor, iar, cerințele relevante pentru acesta ar trebui să se concentreze pe: • Compatibilitate electromagnetică (EMC), conform EN 55032 sau EN 55024; • Performanța comunicației (de exemplu, standardele Zigbee, DALI, LoRaWAN, NB- IoT); • Siguranța electrică locală prin standarde precum EN 60950-1 sau EN 62368-1 (pentru echipamente IT și comunicații). Susține că cerința ENEC pentru controler suprapune standarde deja acoperite de alte reglementări mai specifice și relevante, ceea ce duce la o certificare redundantă și nejustificată. Totodată, evidențiază că rolul controlerului este de a transmite și gestiona datele (ex. intensitatea luminii, raportarea stării aparatului) și nu de a îndeplini funcții critice de siguranță electrică, precum protecția împotriva supraîncărcărilor sau scurtcircuitelor. Acestea sunt responsabilitatea aparatului de iluminat. Consideră că cerința certificării ENEC favorizează producătorii mari, care au deja produse certificate și infrastructura necesară pentru a îndeplini cerințele acestui standard. Producătorii mai mici sau regionali, care oferă soluții viabile și conforme cu alte standarde relevante, sunt excluși, automat. În plus, precizează că certificatele ENEC se solicită doar pentru aparatele de iluminat, nu și pentru sistemul de telegestiune/controler, Pagina 9 din 42
sens în care, face trimitere la prevederile art. 11 din Ghidul de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public, din 05.11.2024, Parte integrantă din Ordinul nr. 1866/2021, Ordinul nr. 2490/2024. 5. URBIOLED SRL solicită eliminarea cerințelor prin care se impune modul de comunicație GSM/2.4Ghz/MESH, apreciindu-le, ca fiind restrictive. Astfel, solicită completarea cerinței cu sintagma „sau echivalent”, în conformitate cu prevederile art. 156 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016, cu motivarea că cerința prin care se impune un anumit tip de transmisie, nu este justificată, apreciind că se impune completarea cerinței cu acceptarea și altor tehnologii de comunicație care să asigure nevoile autorității contractante. De asemenea, contestatorul solicită să se indice sintagma „sau echivalent” și completarea cerinței cu mențiunea „sau prin mecanisme de comunicare ce utilizează medii și frecvențe alternative cu rezultate de comunicare echivalente”. În acest sens, contestatorul indică, în continuare, extrase din documentația de atribuire regăsite la paginile, 15, 16, 21 22 din aceasta, precum și de la fișa tehnică nr. 3 – sistem de telegestiune, introduse de acesta ca print screen. De asemenea, în susținere, face trimitere la considerentele Deciziei CNSC nr. 1810/C10/1142 din 01.07.2024, despre care susține că ar fi rămas definitivă prin nerecurare, precizând: • Comunicarea prin GSM presupune costuri mari de utilizare post implementare, în timp ce, în piață există soluții alternative care nu generează costuri suplimentare; • Comunicarea prin GSM presupune o dependență față de furnizorii de servicii de telefonie și de infrastructura acestora, însemnând că, în situații în care nu există semnal GSM, situații des întâlnite chiar și în zilele de astăzi, comunicația nu va putea fi stabilită cu acele controlere sau gateway-uri; • Furnizorii de servicii de telefonie mobilă nu vor putea realiza lucrări pentru extinderea ariei de acoperire la cererea beneficiarului sau a responsabililor de implementare în timp ce soluții alternative de comunicare ar oferi mai multă flexibilitate în vederea realizării infrastructurii de comunicare și ar elimina dependențele de furnizori terți. Totodată, în susținere, contestatorul face trimitere la jurisprudența CNSC. 6. Solicită eliminarea cerințelor prin care se solicită ca senzorii să fie integrați, apreciind că acestea sunt restrictive. Astfel, contestatorul solicită să se accepte că senzorul poate fi separat, precizând că nu există nicio opinie tehnică din care să rezulte avantajele din punct de vedere tehnologic pentru soluția aleasă de autoritatea contractantă, în opinia sa, cerința având rolul doar de a restricționa concurența. Pagina 10 din 42
În acest sens, URBIOLED SRL redă, în continuare, extrase relevante din documentația de atribuire, respectiv, din propunerea tehnica, pagina 16, precum și din fișa tehnică nr. 3 - Sistem de telegestiune. Consideră că cerința privind dotarea controlerului inteligent cu senzor crepuscular, senzor de înclinare pe 3 axe, BLE v5.0, receiver GPS integrat și antene de comunicare 2.4GHz și 868MHz integrate pentru iluminatul stradal, este restrictivă, deoarece, impune un set fix de specificații tehnice care nu sunt esențiale pentru toate aplicațiile și exclud soluții alternative care ar putea îndeplini aceleași funcții prin alte tehnologii. În primul rând, în opinia sa, integrarea obligatorie a BLE v5.0 limitează compatibilitatea cu alte standarde de comunicare, cum ar fi, LoRaWAN, NB-IoT , Zigbee sau PLC care sunt utilizate pe scară largă în iluminatul public inteligent, datorită consumului redus de energie și acoperirii extinse. De asemenea, consideră că cerința unui receiver GPS integrat nu este întru totul justificată în toate scenariile, deoarece, poziționarea corpurilor de iluminat este, în majoritatea cazurilor, fixă și gestionabilă prin coordonate predefinite, fără a necesita un modul GPS separat, ceea ce duce la costuri suplimentare inutile. În plus, impunerea strictă a antenei integrate pe 2.4GHz și 868MHz, elimină posibilitatea utilizării unor soluții cu antene externe sau a altor frecvențe optimizate pentru rețelele locale, limitând flexibilitatea tehnologică. Totodată, precizează că senzorul de înclinare pe 3 axe este relevant, doar, pentru anumite aplicații, cum ar fi monitorizarea infrastructurii în zone cu risc seismic sau expunere la vânturi puternice, dar nu este necesar pentru funcționarea de bază a iluminatului stradal. Prin urmare, contestatorul susține că această cerință nu doar că reduce concurența prin favorizarea unor producători care dețin exact acest set de caracteristici, dar și impune costuri suplimentare pentru funcționalități care pot fi redundante sau realizabile prin alte mijloace tehnice, ceea ce îngreunează selecția unei soluții eficiente și economic viabile pentru sistemul de iluminat public. 7. URBIOLED SRL solicită eliminarea cerinței care vizează alimentarea, apreciind că cerința este restrictivă, fiind formulată special pentru a impune controlere de tip Zhaga, în contradictoriu cu propria documentație de atribuire prin care se menționează NEMA sau similar, sau pentru a induce în eroare ofertanții menționând NEMA sau similar, dar având mai multe cerințe care sunt strict legate de conectorul Zhaga. Pentru soluționarea acestei critici, contestatorul indică, în extras, documentația de atribuire, respectiv: pagina 16 și pagina 20 din propunerea tehnică, precum și fișa tehnică nr. 3 – sistem de telegestiune. Acesta susține că cerința este restrictivă, întrucât, este formulată special pentru controlere de tip Zhaga. Precizează că autoritatea menționează, în cerințe, ca tipul de conector să fie Zhaga sau similar, Pagina 11 din 42
pentru a induce în eroare ofertanții, cerințele de alimentare de 24 V excluzând alte tipuri de conectori, cum ar fi NEMA, un alt conector standardizat foarte des utilizat în industrie pentru controller ce sunt alimentate la 230V. Prin urmare, consideră că pentru a menține caracterul de echivalență a tipului de conector, se impune completarea cerinței contestate cu mențiunea „controllerul intelligent este alimentat la 24 Vcc sau 230 Vc”. Tot pentru a menține caracterul de echivalență a tipului de conector, în opinia sa, se impune și completarea cerințelor din fișa tehnică, care fac trimitere directă la compatibilitatea electromagnetică cu priză de tip Zhaga Book 18 cu mențiunea „sau NEMA”. Din punctul său de vedere, același lucru este necesar și pentru cerința prin care se cere alimentarea controller-ului intelligent din Magistra BUS DALI, cu o tensiune de 24Vcc, completarea fiind „alimentarea prin magistrala BUS DALI 24vcc sau direct din alimentarea aparatului de iluminat la 230 Vcc”. În continuare, URBIOLED SRL invocă prevederile art. 156 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, iar, potrivit dispozițiilor art. 31 din HG nr. 395/2016, consideră că autoritatea contractantă nu are dreptul de a restricționa participarea la procedura de atribuire a contractului de achiziție publică prin introducerea unor cerințe care nu prezintă relevanță sau care sunt disproporționate în raport cu natura și complexitatea contractului de achiziție publică ce urmează să fie atribuit. Subliniază faptul că cerința este restrictivă, deoarece, este formulată special pentru a impune controlere de tip Zhaga, în contradictoriu cu propria documentație de atribuire prin care se menționează NEMA sau similar sau pentru a induce în eroare ofertanții menționând NEMA sau similar, dar, având mai multe cerințe care sunt strict legate de conectorul Zhaga. 8. Contestatorul solicită să se accepte montajul senzorului atât la partea inferioară, cât și la partea superioară - practic, având în vedere neconcordanțele din documentația de atribuire, solicitând uniformizarea cerințelor, în conformitate cu prevederile art. 20 din HG nr. 395/2016. În acest sens, contestatorul redă extras din documentația de atribuire, respectiv, de la pagina 16 din propunerea tehnică, solicitând să se reformuleze fișele tehnice cu mențiunea „la partea inferioara/superioara”, ca și în fișa tehnică nr. 3 - Sistem de telegestiune. 9. Solicită eliminarea cerinței prin care se solicită Modul Zhaga Book 18 standardizat. Inserând extras din pagina 16 și pagina 20 din propunerea tehnică, precum și din fișa tehnică nr. 3 – sistem de telegestiune, URBIOLED SRL susține că cerința este restrictivă, deoarece, este formulată special pentru controlere de tip Zhaga. Precizează că autoritatea menționează, în cerințe, ca tipul de conector să fie Zhaga sau similar pentru a induce în eroare ofertanții. Tot pentru a menține caracterul de echivalență a Pagina 12 din 42
tipului de conector se impune și completarea cerințelor din fișa tehnică care fac trimitere directă la compatibilitatea electromagnetică cu priza de tip Zhaga Book 18, cu mențiunea „sau NEMA”. 10. Solicită eliminarea cerinței prin care se impune codificarea. Astfel, inserează extras din pagina 17 a propunerii tehnice, precum și din fișa tehnică nr. 3 - Sistem de telegestiune, susținând că, cerința privind protecția datelor comunicate în rețea prin codificare de tip 16/32- bit Cyclic Redundancy Check (CRC) este restrictivă, deoarece, impune utilizarea unei metode specifice de verificare a integrității datelor, eliminând alte soluții echivalente sau chiar superioare din punct de vedere al securității și eficienței. În primul rând, precizează că CRC-16 și CRC-32 sunt tehnici de detecție a erorilor care, deși utilizate pe scară largă, nu oferă cel mai înalt nivel de securitate cibernetică, existând alternative mai avansate, cum ar fi HMAC (Hash-based Message Authentication Code), AES-GCM (Advanced Encryption Standard - Galois/Counter Mode) sau ECC (Elliptic Curve Cryptography), care nu doar că verifică integritatea datelor, dar oferă și protecție împotriva atacurilor cibernetice. În al doilea rând, consideră că această specificație tehnică limitează compatibilitatea cu anumite protocoale de comunicație care utilizează alte metode de verificare a erorilor, cum ar fi checksums adaptive sau coduri Reed-Solomon, care sunt mai potrivite pentru rețele cu latență scăzută sau pentru medii cu interferențe ridicate. Mai mult, consideră că impunerea strictă a CRC-16/32 fără posibilitatea utilizării unei metode alternative exclude furnizori care utilizează standarde diferite dar echivalente, reducând competiția și posibilitatea de a implementa o soluție optimă din punct de vedere al performanței și securității. În concluzie, contestatorul apreciază că această cerință nu doar că limitează flexibilitatea tehnologică, dar și crește artificial complexitatea selecției, fără a justifica un beneficiu clar față de alternativele disponibile pe piață pentru protecția datelor în rețelele de iluminat stradal. 11. URBIOLED SRL solicită eliminarea cerințelor restrictive care vizează frecventa de comunicare a echipamentului USB-Dongle: a) în principal, eliminarea cerințelor restrictive; b) în subsidiar, completarea cerinței cu sintagma „sau echivalent”, în conformitate cu prevederile art. 156 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016, cu motivarea că cerința prin care se impune un anumit tip de transmisie, nu este justificată; apreciază că se impune completarea cerinței cu acceptarea și altor tehnologii de comunicație care să asigure nevoile autorității contractante. De asemenea, contestatorul solicită să se indice sintagma „sau echivalent”, precum și completarea cerinței cu mențiunea „sau prin mecanisme de comunicare ce utilizează medii și frecvente alternative cu rezultate de comunicare echivalente”. Pagina 13 din 42
În acest sens, inserează extras de la pagina 18 din propunerea tehnică, precum și din fișa tehnică nr. 3 – sistem de telegesiune, precizând următoarele: - să ajusteze formularea și să adauge mențiunea „sau prin mecanisme de comunicare ce utilizează medii și frecvențe alternative cu rezultate de comunicare echivalente”; - comunicarea prin GSM presupune costuri mari de utilizare post implementare, în timp ce în piață există soluții alternative care nu generează costuri suplimentare; - comunicarea prin GSM presupune o dependență față de furnizorii de servicii de telefonie și de infrastructura acestora, însemnând că, în situații în care nu există semnal GSM, situații des întâlnite chiar și în zilele de astăzi, comunicația nu va putea fi stabilită cu acele controlere sau gateway-uri; - furnizorii de servicii de telefonie mobilă nu vor putea realiza lucrări pentru extinderea ariei de acoperire la cererea beneficiarului sau a responsabililor de implementare în timp ce soluții alternative de comunicare ar oferi mai multă flexibilitate în vederea realizării infrastructurii de comunicare și ar elimina dependențele de furnizori terți. Contestatorul apreciază că, așa cum rezultă din dispozițiile art. 31 din HG nr. 395/2016, autoritatea contractantă nu are dreptul de a restricționa participarea la procedura de atribuire a contractului de achiziție publică prin introducerea unor cerințe care nu prezintă relevanță sau care sunt disproporționate în raport cu natura și complexitatea contractului de achiziție publică ce urmează să fie atribuit. 12. Solicită eliminarea cerințelor prin care se impun certificare și rapoarte de testare pentru standardele Diia:351 si UL773, apreciind că acestea sunt restrictive. Contestatorul susține că cerința privind certificarea și rapoartele de testare care demonstrează conformitatea controlerului pentru iluminatul stradal cu standardele DiiA:351 și UL 773 este restrictivă, deoarece, impune respectarea unor norme specifice care nu sunt universal aplicabile sau recunoscute la nivel global, limitând, astfel, accesul la licitație doar pentru producătorii care au deja aceste certificări. În primul rând, consideră că standardul DiiA:351 este o reglementare specifică DALI (Digital Addressable Lighting Interface), ceea ce exclude automat alte protocoale de comunicație utilizate în controlul iluminatului stradal, precum KNX, Zigbee, LoRaWAN sau NEMA ANSI C136.41, care pot oferi funcționalități echivalente sau chiar superioare. De asemenea, consideră că UL 773 este un standard aplicabil în principal pe piața nord- americană, iar impunerea acestuia în alte regiuni elimină furnizorii care respectă standarde echivalente recunoscute la nivel european sau internațional, precum IEC 62386 sau ENEC. Mai mult, contestatorul apreciază că certificarea conform acestor standarde presupune costuri Pagina 14 din 42
suplimentare și timp îndelungat pentru testare, poate descuraja participarea unor ofertanți care dețin produse conforme din punct de vedere tehnic, dar care nu au investit în aceste certificări specifice. În plus, precizează că raportarea conformității doar prin aceste certificări restrânge posibilitatea de demonstrare a performanței prin alte metode echivalente, precum, testele de laborator independente sau declarațiile de conformitate emise de organisme acreditate. Astfel, în opinia sa, această cerință nu doar că limitează concurența și crește artificial costurile, dar și favorizează anumite soluții tehnologice în detrimentul unor alternative viabile care ar putea oferi eficiență, fiabilitate și compatibilitate similară în sistemele de iluminat stradal. 13. Contestatorul solicită eliminarea cerințelor care vizează conexiunea celulară, apreciind că acestea sunt restrictive și menționează că solicită: a) în principal, eliminarea cerințelor restrictive; b) în subsidiar, completarea cerinței cu sintagma „sau echivalent”, în conformitate cu prevederile art. 156 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016, cu motivarea că cerința prin care se impune un anumit tip de transmisie, nu este justificată, prin urmare apreciem că se impune completarea cerinței cu acceptarea și altor tehnologii de comunicație care să asigure nevoile autorității contractante. De asemenea, solicită să se indice sintagma „sau echivalent”, solicitând completarea cerinței cu mențiunea „sau prin mecanisme de comunicare ce utilizează medii și frecvente alternative cu rezultate de comunicare echivalente”; c) în subsidiar, solicită acceptarea și a unor tehnologii de comunicație care să cuprindă concentratoare de date. În acest sens, contestatorul redă un extras din documentația de atribuire, și totodată de la pagina 21, 22 și 26 din propunerea tehnică și din fișa tehnică nr. 3 – sistem de telegestiune, precizând următoarele: • Comunicarea prin GSM presupune costuri mari de utilizare post implementare, în timp ce în piață există soluții alternative care nu generează costuri suplimentare; • Comunicarea prin GSM presupune o dependență față de furnizorii de servicii de telefonie și de infrastructura acestora, însemnând că, în situații în care nu există semnal GSM, situații des întâlnite chiar și în zilele de astăzi, comunicația nu va putea fi stabilită cu acele controlere sau gateway-uri; • Furnizorii de servicii de telefonie mobilă nu vor putea realiza lucrări pentru extinderea ariei de acoperire la cererea beneficiarului sau a responsabililor de implementare în timp ce soluții alternative de comunicare ar oferi mai multă flexibilitate în vederea realizării infrastructurii de comunicare și ar elimina dependențele de furnizori terți. În susținere, invocă jurisprudența CNSC. Pagina 15 din 42
14. URBIOLED SRL solicită eliminarea cerințelor restrictive prin care se impun certificat și raport de testare pentru IEC 62386-303/101/103, inserând extras din fișa tehnică nr. 3 - Sistem de telegestiune și precizează: IEC 62386-303 - Interfață de iluminat adresabilă digital - Partea 303: Cerințe particulare - Dispozitive de intrare - Senzor de prezență; IEC 62386-101 - Interfață de iluminat adresabilă digital - Partea 101: Cerințe generale - Componente ale sistemului; IEC 62386-103 - Interfață de iluminat adresabilă digital - Partea 103: Cerințe generale - Dispozitive de control. 15. Contestatorul solicită eliminarea cerințelor prin care se impune certificat pentru standard EMC, apreciindu-le ca fiind restrictive. În continuare, acest inserează extras de la pagina 26 din propunerea tehnică, precum și din fișa tehnică nr. 3 - Sistem de telegestiune, și precizează următoarele: SR EN 300 328 - Sisteme de transmisie de bandă largă. Echipamente pentru transmisii de date care funcționează în banda ISM 2,4 GHz și utilizează tehnici de modulație de bandă largă. Standard armonizat acoperind cerințele esențiale ale articolului 3.2 al Directivei 2014/53/EU; SR EN 300 220-2 - Dispozitive pentru distanță mică (SRD) care funcționează în banda de frecvențe de la 25 MHz până la 1000 MHz. Partea 2: Standard armonizat acoperind cerințele esențiale ale articolului 3.2 al Directivei 2014/53/EU pentru echipamente de bază nespecifice; SR EN 300 440-1 - Compatibilitate electromagnetică și probleme ale spectrului radio (ERM). Dispozitive pentru distanță mică. Echipamente radio destinate utilizării în banda de frecvențe de la 1 GHz până la 40 GHz. Partea 1: Caracteristici tehnice și metode de încercare; SR EN 301 489-1 - Standard de compatibilitate electromagnetică (EMC) pentru echipamente radio și servicii Partea 1: Cerințe tehnice comune. Standard armonizat acoperind cerințele esențiale ale articolului 3.1(b) al Directivei 2014/53/EU și cerințele esențiale ale articolului 6 al Directivei 2014/30/EU; SR EN 301 489-17 - Standard de compatibilitate electromagnetică (EMC) pentru echipamente radio și servicii Partea 17: Condiții specifice pentru echipamente de transmisii de date de bandă largă. Standard armonizat pentru compatibilitate electromagnetică; SR EN 301 511 - Sistem global pentru comunicații mobile (GSM). Echipamente stații mobile (MS). Standard armonizat acoperind cerințele esențiale ale articolului 3.2 al Directivei 2014/53/EU; SR EN 62479 - Evaluarea conformității aparatelor electrice și electronice de mică putere cu restricții de bază privind expunerea corpului uman la câmpuri electromagnetice (10MHz-300GHz). Evidențiază că, în opinia sa, aceste standarde sunt toate specifice compatibilității electromagnetice (EMC) pentru echipamente care Pagina 16 din 42
utilizează frecvențe radio, ceea ce le face restrictive, deoarece, impun ,implicit, utilizarea unei anumite tehnologii de comunicație bazată pe unde radio. Apreciază că o astfel de cerință limitează posibilitatea implementării altor soluții tehnologice echivalente, precum comunicația prin fibră optică, PLC (Power Line Communication) sau rețele de comunicație prin cablu, care ar putea oferi avantaje în anumite scenarii de utilizare. Prin impunerea unor standarde EMC, exclusiv pentru echipamente cu transmisie radio, contestatorul apreciază că se reduce semnificativ flexibilitatea în alegerea soluției optime și se creează o barieră artificială pentru alternativele tehnologice care nu implică transmisie radio, dar care ar putea asigura aceleași funcționalități. Mai mult, susține că, această specificație poate favoriza anumite produse sau furnizori care utilizează tehnologii conforme cu aceste standarde, în timp ce altele, care pot oferi soluții inovative și eficiente din punct de vedere al costurilor, sunt excluse din competiție. De asemenea, precizează că, din punctul său de vedere, conformitatea cu standardele EMC pentru echipamente radio implică cerințe suplimentare de certificare și testare, ceea ce poate duce la creșterea costurilor și a timpului necesar pentru implementarea soluției. Prin urmare, aceste standarde, prin specificitatea lor, nu doar că impun un anumit tip de comunicație, dar și restricționează adoptarea unor tehnologii alternative care ar putea fi la fel de eficiente sau chiar mai potrivite pentru anumite aplicații. 16. Solicită eliminarea cerințelor restrictive prin care se impune certificare Zhaga și driver, sens în care atașează extrasul de la pagina 26 din proiect, extras din fișa tehnică nr. 1 – aparate de iluminat stradal cu LED, și extras fișa tehnică nr. 3 - Sistem de telegestiune, și susține că se impune eliminarea acestor cerințe, întrucât acestea, având scopul clar de a favoriza o anumită soluție, în condițiile în care însăși autoritatea contractantă menționează că tipul de conector poate fi ZHAGA, NEMA sau similar. De asemenea, URBIOLED SRL susține că aceste certificări sunt strict legate de conectorul de tip ZHAGA, practic, exclude posibilitatea ofertării conectorului NEMA sau similar. 17. URBIOLED SRL solicită eliminarea cerințelor restrictive prin care se impune respectarea următoarelor standarde: EN 60529:1991+A1:2000+A2:2013 și EN60529:1991+A1;2000+A2:2013, inserând extras din fișa tehnică nr. 1 - Aparate de iluminat stradal cu LED. Susține că EN 60529:1991+A1:2000+A2:2013 este un standard european care definește clasificarea gradului de protecție oferit de carcasele echipamentelor electrice împotriva pătrunderii obiectelor solide și a apei. Este cunoscut și ca standardul pentru codurile IP (Ingress Protection) - clasificarea codurilor IP. 18. Contestatorul solicită eliminarea cerințelor restrictive prin care se impune respectarea unor standarde expirate, inserând extras din fișa tehnică nr. 3 – sistem de telegestiune și extras fișa tehnică nr. 4 - Pagina 17 din 42
Sistem de telegestiune la nivel de punct de aprindere, pentru comandă și control fără fir, de la distanță, a sistemului de iluminat public. Referitor la standardul expirat, solicită să se actualizeze cu standardul care îl înlocuiește - SR EN 62368-1:2015. 19. Solicită eliminarea cerințelor restrictive prin care se impune senzorul PIR, inserând extras de la pagina 16 și 20 din propunerea tehnică, precum și extras din fișa tehnică nr. 3 – sistem de telegestiune, susținând că eliminarea mențiunii tehnologii acceptate pentru detecția mișcării, anume PIR, reprezintă o cerință restrictivă. Susține, de asemenea, că cerința privind utilizarea tehnologiei PIR este restrictivă, deoarece impune o soluție specifică și exclude alte tehnologii echivalente care pot îndeplini aceleași funcții de detecție a mișcării de exemplu radar, ultrasunete, infraroșu, etc. Solicită să se accepte „sau prin tehnologii alternative care îndeplinesc aceleași funcții de mișcare sau superioare”. Referitor la excluderea cerinței tehnologii (PIR), ca fiind restrictivă, contestatorul menționează că nu este disponibilă opțiunea de echivalență. De asemenea, se cere ca aceștia să fie integrați în controller, fapt ce exclude posibilitatea de a utiliza alte tipuri de conectori, cum ar fi cei NEMA. Având în vedere toate cele de mai sus, contestatorul apreciază că se impune eliminarea cerinței cu privire la senzorul de mișcare PIR și acceptarea unor soluții echivalente ce presupun un senzor de mișcare separat de controlerul de telegestiune, dar, care pot îndeplini aceleași cerințe tehnice solicitate. Evidențiază că, potrivit dispozițiilor art. 31 din HG nr. 395/2016, autoritatea contractantă nu are dreptul de a restricționa participarea la procedura de atribuire a contractului de achiziție publică prin introducerea unor cerințe care nu prezintă relevanță sau care sunt disproporționate în raport cu natura și complexitatea contractului de achiziție publică ce urmează să fie atribuit. Prin adresa nr. 7614/04.11.2024, înregistrată la CNSC sub nr. 11431/21.02.2025, autoritatea contractantă transmite un punct de vedere față de contestația formulată de URBIOLED SRL prin care aduce la cunoștință următoarele aspecte: 1. Cu privire la eliminarea cerinței restrictive prin care se solicită referințe cu aplicații SMART CITY, autoritatea contractantă precizează următoarele aspecte: Cerința din documentația de atribuire nu face referire la o experiență similară a ofertantului în ceea ce privește implementarea soluției. Așa cum, inclusiv contestatorul subliniază în cuprinsul contestației, se cer referințe privind dovedirea funcționalității aplicației cu soluția propusă, așa încât, autoritatea contractantă să nu devină un „cobai” al încercărilor de soluții care, scriptic, funcționează, dar, faptic, nu au funcționalitate. Pagina 18 din 42
Susține că cerința, astfel cum este ea enunțată în cadrul documentației de atribuire, face referire la numele aplicației, dezvoltatorul ei și proiectul in care a fost implementată și nu la experiența tehnică și profesională a ofertantului. Pe de altă parte, menționează că, așa cum reiese din documentațiile postate pe site-ul contestatarului, în cadrul descrierii aparatelor de iluminat prezentate pe site-ul firmei, acestea întrunesc cerințele la care contestatorul face referire fapt care denotă că nu este în situația de a nu putea depune o ofertă conformă. În susținere, indică cu titlu de exemplu: Fișă tehnică, www.urbio-romania.ro, Mesina M 60W: „Dintotdeauna, iluminatul a reprezentat un aspect important pentru fiecare comunitate. În plin progres al erei digitale, orașele și satele devin smart city și smart village. Mesina contribuie la acest fenomen prin soluții la cel mai înalt nivel de performanță posibil la ora actuală pentru control, monitorizare si eficientizare a consumului de energie.” Invocând dispozițiile art. 11 din Ordinul nr. 1866/2021 pentru aprobarea Ghidului de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public, susține că cerința din cadrul documentației tehnice la care face referire contestatorul este solicitată în conformitate cu prevederile acestuia, considerând că aceasta nu este o cerință privind capacitatea tehnică și nu se impune eliminarea acestei cerințe și, în consecință, nu este clauză nescrisă, potrivit prevederilor art. 30 alin. (6) din HG nr. 395/2016, coroborate cu prevederile art. 181, art. 172, art. 179 literele a) și b) din Legea nr. 98/2016. În consecință, autoritatea contractantă solicită ca această cerință să fie menținută, așa cum este ea enunțată în cadrul documentației de atribuire. 2. Cu privire la solicitarea eliminării cerințelor restrictive prin care se solicită rezistență la impact minim IK10, autoritatea contractantă susține că, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) lit. f) din Ordinul nr. 1866/2021 pentru aprobarea Ghidului de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public: „(…) f) rezistența la impact a întregului aparat de iluminat: IK08- IK10; elementul difuzant: sticlă sau policarbonat stabilizat UV (…)”, apreciind astfel că această cerință: „rezistența la impact, grad de protecție IK10” pentru aparatul de iluminat, este bine întemeiată, întrucât, se dorește o rezistență ridicată la impact a aparatului de iluminat și a elementului difuzat, acesta din urmă reprezentând peste 50% din suprafața inferioară a aparatului. Consideră că această cerință nu este restrictivă și indică, în susținere, corpuri de iluminat stradal și gradul lor de rezistență la impact, care susțin cererea sa: Producător Model IK Link către brosura producătorului Pagina 19 din 42
Thorn Lighting Isaro IK10 https://www.thornlighting.com/en/products/outdoor - lighting/road-lighting/Isaro Philips Lighting Iridium gen4 IK10 https://www.lighting.philips.ro/prof/corpuri-de- iluminat- pentru-exterior/sosele-si-strazi/iridium- gen4/LP CF BGP501 EU/family Elba CRIOTEK LC LED IK10 https://www.elba.ro/produs/criotek-lc-led/#criotek- 01-lc- led-3385lm-25-1w-740-dim Autoritatea apreciază că aparatele produse de UrbioLED SRL, conform fișei tehnice de pe site-ul contestatarului, au IK10, deci, această cerință nu îl afectează pe contestator. În consecință, autoritatea solicită a fi menținută această cerință. așa cum este ea enunțată în cadrul documentației de atribuire. 3. În legătură cu solicitarea privind eliminarea cerințelor restrictive privind estimarea degradării luminoase conform LM-84/TM-28, autoritatea contractantă precizează că se acceptă ambele variante: LM- 84/TM-28 și LM-80/TM-21. 4. Referitor la solicitarea privind eliminarea certificatului ENEC — solicitat pentru sistemul de telegestiune, autoritatea contractantă invocă dispozițiile art. 11 alin. (1) lit. f) din Ordinul nr. 1866/2021 pentru aprobarea Ghidului de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public. Precizează, în continuare, avantajele superioare ale certificării ENEC pentru controlerele Zhaga în iluminatul public stradal: Certificarea ENEC (European Norms Electrical Certification) este un standard esențial de calitate și siguranță în Europa pentru produsele electrice, inclusiv controlerele Zhaga utilizate în iluminatul public stradal. Avantajele certificării ENEC pentru controlerele Zhaga 1. Siguranță garantată: Certificarea ENEC garantează conformitatea cu standardele stricte de siguranță europene, reducând riscurile asociate produselor electrice defectuoase în infrastructura critică, cum ar fi iluminatul stradal. 2. Fiabilitate și calitate: Produsele certificate ENEC trec prin teste riguroase pentru durabilitate, performanță și conformitate cu standardele internaționale și europene, asigurând o funcționare de încredere, esențială pentru utilizarea în exterior. 3. Conformitate cu standardele de standardizare: Controlerele Zhaga certificate ENEC sunt aliniate cu standarde europene precum EN 60598 pentru corpuri de iluminat, reducând riscurile de incompatibilitate și problemele de integrare. 4. Rezistență la condiții de mediu: Produsele ENEC sunt adesea evaluate pentru performanță în medii dificile, asigurând funcționarea eficientă în condiții meteorologice extreme, un aspect esențial pentru iluminatul public. Pagina 20 din 42
5. Credibilitate pe piață: Certificarea ENEC este larg recunoscută și de încredere în întreaga Europă. Un produs certificat semnalează respectarea standardelor de calitate, oferind încredere tuturor părților implicate. 6. Certificare armonizată: Procesul de certificare ENEC armonizează cerințele de testare, ceea ce înseamnă că un produs certificat este acceptat în toate țările Uniunii Europene fără a necesita alte certificări naționale. Certificări similare cu ENEC care pot fi echivalente in adevăratul sens al cuvântului: Susține că există și alte certificări care oferă o asigurare similară în ceea ce privește calitatea și siguranța produselor electrice, precum: 1. UL (Underwriters Laboratories): Frecvent utilizată în America de Nord, certificarea UL asigură siguranța și conformitatea cu standardele locale. 2. Marcajul CE: Indică conformitatea cu cerințele de siguranță, sănătate și protecție a mediului din Uniunea Europeană, dar este mai mult o declarație proprie a producătorului decât o certificare de la o terță parte, cum este ENEC. 3. CCC (Certificarea Obligatorie din China): Garantează siguranța și calitatea produselor în China. 4. Schema CB (IECEE Certification Body Scheme): Oferă recunoaștere reciprocă a rezultatelor testării pentru produse electrice în mai multe țări. 5. Certificarea TUV: Un semn de calitate și siguranță emis de organismele de certificare din Germania. În continuare, prezintă următoarele aspecte care, în opinia sa, fac ENEC să iasă în evidență: 1. Testare de către o terță parte: Certificarea ENEC este realizată de organisme europene independente și acreditate, asigurând obiectivitate și încredere. 2. Specificitate pentru standardele europene: Spre deosebire de marcajul CE, care este autodeclarat, ENEC demonstrează verificarea de către o terță parte, specifică pentru produsele vândute în Europa. 3. Compatibilitate cu Zhaga-D4i: Certificarea ENEC include adesea verificarea conformității cu standardele Zhaga și D4i, asigurând interoperabilitatea și viabilitatea pe termen lung a sistemelor de iluminat. 4. Relevanță specifică pieței: Pentru licitațiile europene, certificarea ENEC se aliniază direct cu cerințele pieței și ale reglementărilor, fiind mai relevantă decât alte standarde internaționale. Acesta precizează, de ce, în opinia sa, certificarea tip ENEC nu ar trebui exclusă dintr-o licitație publică: Pagina 21 din 42
1. Siguranță și răspundere: Eliminarea cerinței ENEC ar putea duce la selectarea unor produse mai puțin testate, crescând riscurile de defecte, accidente și responsabilități legale. 2. Standardizare: Fără ENEC, licitațiile ar putea accepta produse care nu respectă standardele europene de siguranță și performanță, generând probleme de integrare și mentenanță. 3. Costuri pe termen lung: Alternativele mai ieftine, fără certificare ENEC, pot reduce costurile inițiale, dar pot duce la costuri mai mari de mentenanță și înlocuire din cauza performanțelor slabe sau defecțiunilor. 4. Credibilitate: Impunerea cerinței ENEC transmite un angajament pentru calitate și siguranță, sporind încrederea publicului în proiect. Autoritatea contractantă apreciază că, prin menținerea cerințelor de certificare ENEC, licitațiile asigură soluții de iluminat public sigure, fiabile și potrivite scopului, protejând integritatea infrastructurii și sustenabilitatea pe termen lung. Arată în continuare, de ce, în opinia sa, ENEC nu ar trebui tratat ca echivalent cu EN 62368: Tratarea ENEC ca echivalent cu EN 62368 ar subestima supravegherea suplimentară, aplicabilitatea mai largă și recunoașterea pe piață pe care le oferă certificarea ENEC. În timp ce EN 62368 asigură conformitatea cu un singur standard de siguranță, ENEC este un proces de certificare mai cuprinzător, care reflectă respectarea mai multor standarde de siguranță și calitate. Pentru produsele care intră pe piețe exigente sau care necesită un nivel ridicat de încredere din partea consumatorilor, marca ENEC reprezintă un indicator mai solid și mai fiabil al conformității și calității. Aceasta prezintă în continuare procesul de certificare: • ENEC: o Certificarea ENEC necesită teste riguroase realizate de un laborator european acreditat de testare. o Producătorii sunt supuși inspecțiilor regulate ale fabricilor pentru a asigura conformitatea continuă. o Procesul include și supravegherea pieței, adăugând un nivel suplimentar de încredere. • EN 62368: o Conformitatea cu EN 623 68 poate fi auto-declarată în anumite cazuri, mai ales dacă producătorul realizează testarea internă. Deși certificarea de la terți este disponibilă, aceasta nu este obligatorie peste tot. Menționează că, în opinia sa, contestatorul încearcă să includă certificările specifice produselor sale în documentația de atribuire, pentru a obține avantaj față de ceilalți operatori economici. Scop și obiectiv • Marca ENEC: Pagina 22 din 42
o ENEC este o marcă de certificare pan-europeană care indică respectarea standardelor de siguranță și performanță pentru produsele electrice. Este recunoscută pe scară largă în UE ca dovadă a testării de înaltă calitate și a supravegherii constante a producției. o Certificarea ENEC nu este legată de un singur standard, cum ar fi EN 62368, ci acoperă o gamă largă de standarde europene de siguranță aplicabile (de exemplu, EN 60598 pentru iluminat, EN 60335 pentru aparatele electrocasnice). • EN 62368: o EN 62368-1 este un standard specific de siguranță pentru echipamente audio/video, IT și de comunicații. Se concentrează pe principiile de siguranță bazate pe identificarea riscurilor (HBSE), mai degrabă decât pe reguli prescrise. Inspecții regulate ale fabricii • Certificarea ENEC impune audituri regulate ale fabricii pentru a verifica dacă produsele fabricate respectă în mod constant standardele certificate. Acest lucru oferă o garanție suplimentară pentru utilizatori și autorități. • Conformitatea EN 62368, mai ales prin auto-certificare, nu include această cerință, ceea ce poate duce la inconsecvențe în calitatea produsului. Recunoașterea mărcii și încrederea pieței • ENEC: o Marca ENEC este foarte recunoscută și apreciată în Europa ca o certificare premium. Demonstrează nu doar conformitatea, ci și un angajament pentru calitate și siguranță constantă prin supraveghere periodică. o Este adesea necesară pentru accesul pe anumite piețe sau industrii din UE, în special pentru aplicații profesionale sau critice. • EN 62368: o Marcarea unui produs ca fiind conform EN 62368 indică respectarea unui singur standard, dar nu garantează neapărat verificări independente și regulate, decât dacă este specificat explicit. În consecință, având în vedere cele exemplificate, autoritatea contractantă solicită păstrarea cerinței, așa cum a fost ea formulată în cadrul documentației de atribuire. 5. În legătură cu solicitarea privind eliminarea cerințelor restrictive prin care se impune modul de comunicație GSM/24Ghz/MESH, autoritatea contractantă precizează că se acceptă introducerea sintagmei „sau echivalent” și completarea cerinței cu mențiunea „sau prin mecanisme de comunicare ce utilizează medii și frecvente alternative cu rezultate de comunicare echivalente”. 6. Referitor la solicitarea privind eliminarea cerințelor restrictive prin care se solicită ca senzorii să fie integrați, autoritatea contractantă precizează că, potrivit dispozițiilor art. 11 din Ordinul nr. 1866/2021 Pagina 23 din 42
pentru aprobarea Ghidului de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public: „e) să monitorizeze orele de funcționare și starea aparatelor de iluminat și dispozitivelor electronice de control în scopuri de întreținere predictivă și pentru asigurarea respectării garanției; sistemul va genera un raport automat cu numărul de ore de funcționare pentru fiecare punct luminos, identificat GPS, și o medie a orelor de funcționare pentru tot proiectul; f) să colecteze date de la controlerele de puncte de lumină și să le furnizeze utilizatorului sau către software-uri terțe, cum ar fi sistemele de gestionare a activelor (AMS), sistemele de informații geografice (GIS).” Aceasta consideră că cerința din documentația de atribuire este corelată cu cerințele Ghidului sus-amintit. Pentru contestator, această cerință nu poate fi restrictivă, având în vedere că, pe site-ul acestuia, propune aparate de iluminat Mesina, care au senzori încorporați, deci, cerința poate fi acoperită în întregime: În susținere, cotează din fișa tehnică: „Senzorii integrați pe Mesina sunt corelați cu platforma de telegestiune NEOS pentru a asigura control, monitorizare și eficientizare completă pentru programul de funcționare a iluminatului în funcție de prezența traficului auto și pietonal sau condiții meteorologice, în mod automat după programe prestabilite sau, manual, în funcție de necesitate. Caracteristică BLE 5.0 / 2.4 GHz / 868 MHz PLC RF/NB-IoT Rază de acțiune Până la 200 m (BLE); lungă (868 MHz Limitată de topologia rețelei electrice Națională (NB-IoT) Latență Redusă Moderată Mare Consum de energie Foarte redus Moderat spre mare Mare Scalabilitate Excelentă (suport mesh) Limitată Limitată de abonamente Independență Complet independentă Dependentă de rețeaua electrică Dependentă de rețeaua celulară Costuri Reduse la instalare și operare Costuri mari la instalare Abonamente recurente În consecință, având în vedere prevederile Ordinului nr. 1866/2021 pentru aprobarea Ghidului de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public, coroborat cu faptul că produsele prezentate de contestator pe site-ul propriu, sunt Pagina 24 din 42
compatibile cu cerințele documentației de atribuire, autoritatea apreciază că această cerință nu este restrictivă, solicitând Consiliului să o accepte, ca atare. 7. În legătură cu solicitarea privind eliminarea cerinței restrictive care vizează alimentarea — cerința este restrictivă fiind formulată special pentru a impune controlere de tip Zhaga, în contradictoriu cu propria documentație de atribuire prin care se menționează NEMA sau similar sau pentru a induce în eroare ofertanții menționând NEMA sau similar, dar, având mai multe cerințe care sunt strict legate de conectorul Zhaga – autoritatea contractantă precizează că se completează cerința controlerelor care să fie alimentate la 24VCC cu sintagma „sau echivalent”. Menționează că, potrivit fișei tehnice Mesina M60, extrase de pe site-ul contestatorului, acesta are corpurile de iluminat atât cu varianta Nema, cât și cu conexiune Zhaga. Evidențiază că, în acest sens, chiar contestatarul arată că nu este restrictivă cerința, fiind în măsură să depună ofertă conformă cu cerințele documentației de atribuire. 8. Referitor la solicitarea privind acceptarea montajului senzorului, atât la partea inferioară, cât și la partea superioară - practic, având în vedere neconcordanțele din documentația de atribuire, autoritatea contractantă precizează că se acceptă montajul senzorului atât la partea inferioară, cât și la partea superioară. 9. În ceea ce privește solicitarea privind eliminarea cerinței prin care se solicită Modul Zhaga Book 18 standardizat, autoritatea contractantă precizează că, potrivit fișei tehnice Mesina M60, extrase de pe site-ul contestatarului, acesta are corpurile de iluminat atât cu varianta Nema, cât și cu conexiune Zhaga. Evidențiază că, în acest sens, chiar contestatarul arată că nu este restrictivă cerința, fiind în măsură să depună ofertă conformă cu cerințele documentației de atribuire. 10. În legătură cu solicitarea privind eliminarea cerinței prin care se impune codificarea, autoritatea contractantă precizează că, soluția din proiectul tehnic are caracteristici de securitate îmbunătățite, inclusiv criptare mai bună și mecanisme de asociere securizată. Consideră că acest lucru este esențial pentru protejarea rețelelor de iluminat public de amenințările cibernetice și accesul neautorizat, asigurând că sistemul rămâne sigur și fiabil. Autoritatea contractantă precizează că, în acest sens, se menține cerința privind codificarea. 11. Referitor la solicitarea privind eliminarea cerințelor restrictive care vizează frecventa de comunicare a echipamentului USB-Dongle, autoritatea contractantă precizează că se acceptă completarea cerinței potrivit căreia accesul local la sistemul de iluminat să se facă prin intermediul unui dispozitiv tip USB-DONGLE, cu sintagma „sau prin Pagina 25 din 42
mecanisme de comunicare ce utilizează medii si frecvente alternative cu rezultate de comunicare echivalente”. 12. În ceea ce privește solicitarea privind eliminarea cerințelor restrictive prin care se impun certificare și rapoarte de testare pentru standardele Diia:351 și UL773, autoritatea contractantă precizează că cerințele prin care se impun certificate și rapoarte de testare pentru standardele Diia:351 și UL773, sunt prezente în rapoartele de test și certificările tuturor aparatelor care au în componență controlere de gestiune de tip Nema sau Zhanga. Menționează că, potrivit fișei tehnice Mesina M60, extrase de pe site-ul contestatorului, acesta are corpurile de iluminat, atât cu varianta Nema, cât și cu conexiune Zhaga. . Autoritatea contractantă precizează că, în acest sens, chiar contestatorul arată că nu este restrictivă cerința, fiind în măsură să depună ofertă conformă cu cerințele documentației de atribuire. 13. Cu privire la solicitarea privind eliminarea cerințelor restrictive care vizează conexiunea celulară, autoritatea contractantă precizează că se acceptă completarea cerinței potrivit căreia, conexiunea celulară să se facă, cu sintagma „sau prin mecanisme de comunicare ce utilizează medii și frecvențe alternative cu rezultate de comunicare echivalente”. În susținere, face trimitere la art. 11 alin. (2) din ghid AFM. 14. În legătură cu solicitarea privind eliminarea cerințelor restrictive prin care se impune certificat și raport de testare pentru IEC 62386- 303/101/103, autoritatea contractantă precizează că se păstrează cerința privind certificat și raport de testare pentru IEC 62386- 303/101/103. Menționează că, potrivit IEC 62386, standardul internațional pentru interfața digitală de iluminat adresabil, este publicat în mai multe părți de către Comisia Electrotehnică Internațională (IEC). Părțile publicate ale IEC 62386 pot fi achiziționate de pe site-ul web IEC. Precizează că, spre exemplu, tabelul din link-ul: https://www.dali- alliance.org/standards/IEC62386.html#overview:~:text=ale%20IEC %2062386-,Prezentare%20general%C4%83%20a%20IEC%2062386,- IEC%2062386%2C%20standardul, arată starea diferitelor părți ale IEC 62386. Susține că părțile etichetate ca „în curs de desfășurare”, sunt dezvoltate de grupul de lucru IEC (WG11 din TC34), care este responsabil pentru scrierea și menținerea IEC 62386. DiiA este un participant activ la TC34 / WG11. DALI-2 și Alianța DALI. Autoritatea contractantă menționează că DALI-2 este programul de certificare operat de Alianța DALI și bazat pe cea mai recentă versiune a protocolului DALI. Toate părțile noi ale IEC 62386 sunt aliniate cu DALI- 2. Unele (dar nu toate) piese mai vechi vor fi actualizate pentru a se alinia cu DALI-2. Pagina 26 din 42
Alianța DALI dezvoltă proceduri de testare DALI-2, care permit companiilor să demonstreze conformitatea produselor lor cu diferite părți ale DALI-2. Procedurile de testare sunt, de asemenea, dezvoltate din specificațiile DiiA. Conform fisei tehnice Mesina M60 extrase de pe site-ul contestatorului, acesta deține DALI, DALI2. Autoritatea contractantă precizează că, în acest sens, chiar contestatorul arată că nu este restrictivă cerința, fiind în măsură să depună ofertă conformă cu cerințele documentației de atribuire. 15. Referitor la solicitarea privind eliminarea cerințelor restrictive prin care se impune certificat pentru standard EMC, autoritatea contractantă precizează că se elimină cerințele privind standardele impuse pentru aparatele de iluminat stradal cu LED de la nivelul fișei tehnice nr. 2, respectiv a standardelor d) EN 62493:2015, EN 61479:2010, ETSI EN 301 489-1 V2.2.3, ETSI EN 301 489-17 V3.2.4, ETSI EN 300 328 V2.2.2 16. În legătură cu solicitarea privind eliminarea cerințelor restrictive prin care se impune certificare Zhaga și driver, autoritatea contractantă precizează că se păstrează cerința privind certificare Zhaga și driver. Susține că, potrivit IEC 62386, standardul internațional pentru interfața digitală de iluminat adresabil, este publicat în mai multe părți de către Comisia Electrotehnică Internațională (IEC). Părțile publicate ale IEC 62386 pot fi achiziționate de pe site-ul web IEC . De asemenea, menționează cu titlu de exemplu, că tabelul din link- ul: https://www.dali-alliance.org/standards/IEC62386.html#overview:~: text=ale%20IEC%2062386-,Prezentare%20general%C4%83%20a%20 IEC%2062386,-IEC%2062386%2C%20standardul,
arată
starea diferitelor părți ale IEC 62386. Totodată, menționează că părțile etichetate ca „în curs de desfășurare”, sunt dezvoltate de grupul de lucru IEC (WG11 din TC34) care este responsabil pentru scrierea și menținerea IEC 62386. DiiA este un participant activ la TC34 / WG11. DALI-2 și Alianța DALI. În opinia sa, DALI-2 este programul de certificare operat de Alianța DALI și bazat pe cea mai recentă versiune a protocolului DALI. Toate părțile noi ale IEC 62386 sunt aliniate cu DALI-2. Unele (dar nu toate) piese mai vechi vor fi actualizate pentru a se alinia cu DALI-2. Alianța DALI dezvoltă proceduri de testare DALI-2, care permit companiilor să demonstreze conformitatea produselor lor cu diferite părți ale DALI-2. Procedurile de testare sunt, de asemenea, dezvoltate din specificațiile DiiA. Pagina 27 din 42
Conform fișei tehnice Mesina M60, extrase de pe site-ul contestatorului, aparatele de iluminat ale contestatarului pot fi cu controller Nema si Zhaga. În acest sens, autoritatea susține că, chiar contestatorul arată că nu este restrictivă cerința, fiind în măsură să depună ofertă conformă cu cerințele documentației de atribuire. 17. Referitor la solicitarea privind eliminarea cerințelor restrictive prin care se impune respectarea următoarelor standarde: EN 60529:1991+A1:2000+A2:2013, autoritatea contractantă precizează că se păstrează cerința privind respectarea standardului EN 60529:1991+A1:2000+A2:2013 Standardul EN 60529:1991+A1:2000+ A2:2013 este un standard European în vigoare care are ca și corespondent Standardul: SR EN 60529:1995 Grade de protecție asigurate prin carcase (Cod IP). Susține că standardul se aplică clasificării gradelor de protecție asigurate prin carcase pentru echipamentele electrice cu tensiune nominală mai mică sau egală cu 72,5 kV. De asemenea, menționează că și amendamentele acestuia, conform ASRO - Asociația de Standardizare din România cu următorul link: https://magazin.asro.ro/Search?q=60529. Consideră că acest standard face referire la toate echipamentele electrice cu tensiune nominală mai mică sau egală cu 72,5 kV în care sunt incluse și aparatele de iluminat, acestea din urmă având echipamente electrice în interiorul carcasei. 18. În ceea ce privește solicitarea privind eliminarea cerințelor restrictive prin care se impune respectarea unor standarde expirate, autoritatea contractantă precizează că se elimină prezentarea conform standardelor. Se va solicita certificat ENEC, certificate necesare și suficiente pentru demonstrarea respectării standardelor actuale. În continuare, autoritatea prezintă ce face, în opinia sa, să iasă în evidență ENEC: Testare de către o terță parte: Certificarea ENEC este realizată de organisme europene independente și acreditate, asigurând obiectivitate și încredere. Specificitate pentru standardele europene: Spre deosebire de marcajul CE, care este autodeclarat, ENEC demonstrează verificarea de către o terță parte, specifică pentru produsele vândute în Europa. Compatibilitate cu Zhaga-D4i: Certificarea ENEC include adesea verificarea conformității cu standardele Zhaga și D4i, asigurând interoperabilitatea și viabilitatea pe termen lung a sistemelor de iluminat. Relevanță specifică pieței: Pentru licitațiile europene, certificarea ENEC se aliniază direct cu cerințele pieței și ale reglementărilor, fiind mai relevantă decât alte standarde internaționale. Pagina 28 din 42
De asemenea, prezintă de ce, după părerea sa, certificarea tip ENEC nu ar trebui exclusă dintr-o licitație publică: Siguranță și răspundere: Eliminarea cerinței ENEC ar putea duce la selectarea unor produse mai puțin testate, crescând riscurile de defecte, accidente și responsabilități legale. Standardizare: Fără ENEC, licitațiile ar putea accepta produse care nu respectă standardele europene de siguranță și performanță, generând probleme de integrare și mentenanță. Costuri pe termen lung: Alternativele mai ieftine, fără certificare ENEC, pot reduce costurile inițiale, dar pot duce la costuri mai mari de mentenanță și înlocuire din cauza performanțelor slabe sau defecțiunilor. Credibilitate: Impunerea cerinței ENEC transmite un angajament pentru calitate și siguranță, sporind încrederea publicului în proiect. Susține că prin menținerea cerințelor de certificare ENEC, licitațiile asigură soluții de iluminat public sigure, fiabile și potrivite scopului, protejând integritatea infrastructurii și sustenabilitatea pe termen lung. În continuare, prezintă, de ce, în opinia sa, ENEC nu ar trebui tratat ca echivalent cu EN 62368: Tratarea ENEC ca echivalent cu EN 62368 ar subestima supravegherea suplimentară, aplicabilitatea mai largă și recunoașterea pe piață pe care le oferă certificarea ENEC. În timp ce EN 62368 asigură conformitatea cu un singur standard de siguranță, ENEC este un proces de certificare mai cuprinzător, care reflectă respectarea mai multor standarde de siguranță și calitate. Pentru produsele care intră pe piețe exigente sau care necesită un nivel ridicat de încredere din partea consumatorilor, marca ENEC reprezintă un indicator mai solid și mai fiabil al conformității și calității. De asemenea, autoritatea prezintă procesul de certificare: ENEC: Certificarea ENEC necesită teste riguroase realizate de un laborator european acreditat de testare. Producătorii sunt supuși inspecțiilor regulate ale fabricilor pentru a asigura conformitatea continuă. Procesul include și supravegherea pieței, adăugând un nivel suplimentar de încredere. EN 62368: Conformitatea cu EN 62368 poate fi auto-declarată în anumite cazuri, mai ales dacă producătorul realizează testarea internă. Deși certificarea de la terți este disponibilă, aceasta nu este obligatorie peste tot. Aceasta consideră că URBIOLED SRL încearcă să includă certificările specifice produselor sale în documentația de atribuire, pentru a obține avantaj față de ceilalți operatori economici. Scop și obiectiv Marca ENEC: Pagina 29 din 42
ENEC este o marcă de certificare pan-europeană care indică respectarea standardelor de siguranță și performanță pentru produsele electrice. Este recunoscută pe scară largă în UE ca dovadă a testării de înaltă calitate și a supravegherii constante a producției. Certificarea ENEC nu este legată de un singur standard, cum ar fi EN 62368, ci acoperă o gamă largă de standarde europene de siguranță aplicabile (de exemplu, EN 60598 pentru iluminat, EN 60335 pentru aparatele electrocasnice). EN 62368: EN 62368-1 este un standard specific de siguranță pentru echipamente audio/video, IT și de comunicații. Se concentrează pe principiile de siguranță bazate pe identificarea riscurilor (HBSE), mai degrabă decât pe reguli prescrise. Inspecții regulate ale fabricii: Certificarea ENEC impune audituri regulate ale fabricii pentru a verifica dacă produsele fabricate respectă în mod constant standardele certificate. Acest lucru oferă o garanție suplimentară pentru utilizatori și autorități. Conformitatea EN 62368, mai ales prin auto-certificare, nu include această cerință, ceea ce poate duce la inconsecvențe în calitatea produsului. Recunoașterea mărcii și încrederea pieței ENEC: Marca ENEC este foarte recunoscută și apreciată în Europa ca o certificare premium. Demonstrează nu doar conformitatea, ci și un angajament pentru calitate și siguranță constantă prin supraveghere periodică. În opinia sa, este adesea necesară pentru accesul pe anumite piețe sau industrii din UE, în special pentru aplicații profesionale sau critice. EN 62368: Marcarea unui produs ca fiind conform EN 62368 indică respectarea unui singur standard, dar nu garantează neapărat verificări independente și regulate, decât dacă este specificat explicit. 19. Cu privire la solicitarea privind eliminarea cerințelor restrictive prin care se impune senzorul PIR, autoritatea contractantă menționează că se elimină cerința privind prezența senzorului PIR. Urmare a solicitării contestatorului URBIOLED SRL, din cuprinsul contestației înregistrată la CNSC sub nr. 9776/17.02.2025, prin adresa înregistrată la Consiliu sub nr. 14299/493/C1/15.03.2025, Consiliul invită contestatorul să se prezinte la sediul Consiliului în vederea consultării dosarului nr. 493/2025, prin reprezentant delegat în acest sens, în data de 07.03.2025. Prin adresa nr. 2121/28.02.2025, înregistrată la CNSC sub nr. 13046/28.02.2025, autoritatea contractantă transmite dosarul achiziției. Pagina 30 din 42
Prin adresa nr. 10524/C1/487/18.02.2024, Consiliul solicită contestatorului ELBA COM SA să transmită recipisa de consemnare a cauțiunii, în original, conform art. 611 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. ELBA COM SA, deși a primit adresa mai sus menționată, având confirmare de primire în data de 26.02.2025 potrivit corespondenței nr. AR09105112789, nu s-a conformat solicitării și nu a transmis recipisa de consemnare a cauțiunii, în original, în cuantumul prevăzut de lege. Prin corespondența înregistrată la CNSC sub nr. 10696/19.02.2025, contestatorul URBIOLED SRL transmite, în original, recipisa de consemnare a cauțiunii nr. 211059441/1 din 18.02.2025, în cuantum de 35.000,00 lei, eliberată de CEC Bank Sucursala Iași. Analizând susținerile și documentele depuse la dosarul cauzei, CONSILIUL constată următoarele: ORASUL JIMBOLIA, în calitate de autoritate contractantă, a organizat procedura simplificată, în vederea atribuirii contractului având ca obiect: „Execuție lucrări în cadrul proiectului având ca obiect: D.A.L.I. MODERNIZARE ILUMINAT PUBLIC STRADAL ÎN ORAȘUL JIMBOLIA ETAPA 2, JUDEȚUL TIMIȘ, PRIN PROGRAMUL AFM PRIVIND CREȘTEREA EFICIENȚEI ENERGETICE A INFRASTRUCTURII DE ILUMINAT PUBLIC” - cod CPV 45316110-9, elaborând, în acest sens, documentația de atribuire aferentă și publicând, în SEAP, anunțul de participare SCN1158668/ 07.02.2025, conform căruia valoarea estimată a procedurii este 2.020.863,18 lei, fără TVA. Criteriul de atribuire al contractului este „cel mai bun raport calitate-preț”. Având în vedere prevederile art. 26 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, Consiliul urmează să se pronunțe cu întâietate asupra excepției inadmisibilității contestației. Pentru formularea unei contestații împotriva unui act al autorității contractante, emis cu privire la o procedură de atribuire, legiuitorul a stabilit îndeplinirea unor condiții de admisibilitate a contestației. Rezultă, fără putință de tăgadă, faptul că, potrivit rolului activ al consilierilor de soluționare, aceștia trebuie să verifice dacă au fost legal învestiți cu soluționarea contestației formulate, sens în care trebuie să analizeze, înainte de toate, excepțiile – de procedură și de fond – care fac inutilă cercetarea, în fond, a contestației. Din redactarea prevederilor art. 611 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 cu modificările și completările ulterioare, rezultă că, pentru a putea proceda la soluționarea contestației, Consiliul trebuie să constate depunerea cauțiunii, constituită potrivit prevederilor legale. Modul de calcul al acestei cauțiuni este stabilit, în detaliu, de prevederile art. 611 din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare raportat la valoarea estimată a contractului de achiziție publică ce urmează a fi atribuit. În aceste condiții, Consiliul va verifica, cu precădere, îndeplinirea condiției prevăzute de dispozițiile legale antemenționate, deoarece, dacă Pagina 31 din 42
nu sunt îndeplinite condițiile legale de constituire a cauțiunii, astfel încât contestația să fie luată în considerare, Consiliul va respinge contestația, fără să cerceteze motivele acesteia. Prin urmare, constituirea cauțiunii este o condiție obligatorie pentru soluționarea contestației cu care a fost învestit Consiliul; dovada constituirii acesteia la dispoziția Consiliului se depune în original la CNSC, aceasta fiind o condiție de admisibilitate. Obligativitatea constituirii cauțiunii reprezintă o condiție de fond pentru însăși soluționarea contestației, iar nu de procedură, de natură a obstrucționa accesul la justiție. În cazul în care Consiliul, învestit cu o contestație, constată neîndeplinirea constituirii cauțiunii, va respinge contestația potrivit art. 611 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Prin adresa nr. 10524/C1/487/18.02.2024, Consiliul solicită contestatorului ELBA COM SA să transmită recipisa de consemnare a cauțiunii, în original, conform art. 611 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. ELBA COM SA, deși a primit adresa mai sus menționată, având confirmare de primire în data de 26.02.2025 potrivit corespondenței nr. AR09105112789, nu s-a conformat solicitării și nu a transmis recipisa de consemnare a cauțiunii în original în cuantumul prevăzut de lege. Consiliul reține că, în speță, sunt incidente următoarele: - prevederile art. 611 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare; - principiul de drept „nemo ignorare legem censetur”, potrivit căruia nimeni nu se poate apăra invocând necunoașterea legii. - principiul de drept „ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus”, potrivit căruia unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă, în sensul că, în cadrul Legii nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare, nu s-a prevăzut nicio normă derogatorie de la obligația constituirii cauțiunii. Față de aceste aspecte, se constată că, în speță, contestația a fost transmisă de către contestator, fără a depune cauțiunea, constituită în mod legal. Având în vedere dispozițiile art. 26 alin. (1) și (6), coroborat cu art. 611 din Legea nr. 101/2016, în vigoare la data depunerii contestației, Consiliul va respinge, ca inadmisibilă, contestația depusă de ELBA COM SA, în contradictoriu cu autoritatea contractantă ORASUL JIMBOLIA, fără a mai proceda la analiza pe fond a cauzei. Procedând la analiza, pe fond, a contestației formulate de URBIOLED SRL, Consiliul reține că acesta este nemulțumit de anumite prevederi ale documentației de atribuire, despre care, susține că ar restricționa în mod nejustificat accesul la procedura de atribuire. Ca un prim aspect, Consiliul reține că prin punctul de vedere înregistrat la CNSC sub nr. 11541/24.02.2025, autoritatea contractantă Pagina 32 din 42
menționează că este de acord să remedieze următoarele cerințe ale documentației de atribuire, în sensul solicitat de contestator: - cu privire la solicitarea contestatorului de acceptare testelor LM- 80/TM-21, pe lângă testele LM-84/TM-28 menționate în documentația de atribuire ca dovadă a estimării degradării luminoase (critica 3 din contestație), autoritatea contractantă menționează că „se acceptă ambele variante: LM-84/TM-28 și LM-80/TM-21”; - referitor la solicitarea contestatorului de completare a cerințelor restrictive prin care se impune modul de comunicație GSM/2.4Ghz/MESH cu sintagma cu sintagma „sau prin mecanisme de comunicare ce utilizează medii si frecvente alternative cu rezultate de comunicare echivalente” (critica 5 din contestație), autoritatea contractantă a menționat „Se acceptă introducerea sintagmei „sau echivalent” și completarea cerinței cu mentiunea „sau prin mecanisme de comunicare ce utilizeaza medii si frecvente alternative cu rezultate de comunicare echivalente”; - referitor la solicitarea contestatorului de acceptare a montării senzorului atât la partea inferioară, cât și la partea superioară (critica 8 din contestație), autoritatea a menționat „Se acceptă montajul senzorului atât la partea inferioară, cât și la partea superioară”; - referitor la solicitarea formulată în subsidiarul criticii 11, prin care contestatorul a solicitat completarea cerințelor ce vizează frecventa de comunicare a echipamentului USB-Dongle cu sintagma „sau prin mecanisme de comunicare ce utilizează medii si frecvente alternative cu rezultate de comunicare echivalente”, autoritatea contractantă a menționat „Se acceptă completarea cerinței potrivit căreia accesul local la sistemul de iluminat sa se face prin intermediul unui dispozitiv tip USB-DONGLE, cu sintagma «sau prin mecanisme de comunicare ce utilizează medii și frecvențe alternative cu rezultate de comunicare echivalente»„; - referitor la solicitarea formulată în subsidiarul criticii 13, prin care contestatorul solicită completarea cerințelor vizând comunicarea celulară cu sintagma „sau prin mecanisme de comunicare ce utilizează medii si frecvente alternative cu rezultate de comunicare echivalente”, autoritatea contractantă a menționat în punctul de vedere „Se acceptă completarea cerinței potrivit căreia conexiunea celulară să se facă, cu sintagma «sau prin mecanisme de comunicare ce utilizează medii și frecvențe alternative cu rezultate de comunicare echivalente»„ și a reprodus textul art. 11 alin. (2) din Ghidul AFM aprobat prin Ordinul nr. 1866/2021; Pagina 33 din 42
- cu privire la critica 15, prin care s-a solicitat eliminarea cerințelor prin care se impune certificat pentru standard EMC, autoritatea contractantă a menționat „se elimina cerințele privind standardele impuse pentru aparatele de iluminat stradal cu LED de la nivelul Fișei tehnice nr. 2, respectiv a standardelor d) EN 62493:2015, EN 61479:2010, ETSI EN 301 489-1 V2.2.3, ETSI EN 301 489-17 V3.2.4, ETSI EN 300 328 V2.2.2”; - cu privire la critica 18, prin care contestatorul a solicitat eliminarea cerinței privind dovada certificării anumitor standarde expirate (în cele 2 tabele reproduse în contestație sunt evidențiate standardele SR EN 60950-1 și SR EN 60950- 1:2006+A12:2011 iar în textul contestației este menționat „SR 62368-1:2015”), autoritatea contractantă a menționat „Se elimină prezentarea conform standardelor. Se va solicita certificat ENEC, certificate necesar și suficient pentru demonstrarea respectării standardelor actuale”; - cu privire la solicitarea contestatorului de eliminare a senzorului PIR (critica 19), autoritatea contractantă a menționat „Se elimină cerința privind prezența senzorului PIR”. Față de aceste aspecte, se constată că autoritatea contractantă a achiesat la criticile contestatorului referitoare la cerințele anterior menționate, motiv pentru care, în vederea respectării principiului transparenței statuat la art. 2 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 98/2016, Consiliul va reține că autoritatea contractantă avea obligația să aducă la cunoștința tuturor operatorilor economici, prin publicarea în SEAP, a cerințelor asupra cărora a achiesat conform celor reținute anterior. În consecință, Consiliul urmează să admită criticile contestatorului referitoare la prevederile caietului de sarcini care au făcut obiectul achiesării și să oblige autoritatea contractantă la publicarea acestora în SEAP. În ceea ce privește critica 7 din contestația formulată de URBIOLED SRL, Consiliul reține că autoritatea contractantă a menționat, în punctul de vedere, că „Se completează cerința controlerelor care sa fie alimentate la 24VCC cu sintagma «sau echivalent»„, ceea ce sugerează intenția unei remedieri însă, verificând obiectul criticii 7, Consiliul reține că URBIOLED SRL nu a solicitat doar obligarea autorității contractante la completarea cerințelor cu sintagma respectivă, ci, a cerut eliminarea unor contradicții sesizate în proiectul tehnic, publicat în SEAP, ca anexă a caietului de sarcini, între tipurile de conectori menționate prin sintagmele Nema sau Zhaga și caracteristicile conectorilor, care sunt îndeplinite doar de conectorii Zhaga, nu și de conectorii Nema. Verificând, la rândul său, aspectele sesizate de către URBIOLED SRL, Consiliul reține că autoritatea contractantă a solicitat, la pag. 16 din proiectul tehnic, ca lămpile să fie echipate cu controller inteligent, iar, conexiunea dintre lampă și controller să se realizeze printr-o mufă Pagina 34 din 42
(conector) electromagnetică, cu mențiunea expresă că acest conector poate să fie tipul Nema sau tipul Zhaga. În continuare, însă, atât în proiectul tehnic, cât și în fișa tehnică aferentă sistemului de telegestiune, se regăsesc detalii constructive amănunțite, caracteristice doar conectorului Zhaga, cum ar fi „priza electromagnetică de tip standardizat Zhaga Book 18” sau cele cu privire la alimentare/bus 24 Vcc. Conform art. 3 alin. (1) lit. z) din Legea nr. 98/2016, sintagma „documentația de atribuire” este definită ca fiind „documentul achiziției care cuprinde cerințele, criteriile, regulile și alte informații necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă și explicită cu privire la cerințe sau elemente ale achiziției, obiectul contractului și modul de desfășurare a procedurii de atribuire, inclusiv specificațiile tehnice ori documentul descriptiv, condițiile contractuale propuse, formatele de prezentare a documentelor de către candidați/ofertanți, informațiile privind obligațiile generale aplicabile”. Totodată, se reține că art. 154 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 dispune, în sensul că „Autoritatea contractantă are obligația de a elabora documentația de atribuire care conține toate informațiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă și precisă cu privire la cerințele achiziției, obiectul contractului și modul de desfășurare a procedurii de atribuire”. Cu privire la obligația autorității de a informa în mod complet, corect și precis operatorii economici cu privire la modalitatea în care le vor fi evaluate ofertele, s-a pronunțat și Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în cauza C-42/13, astfel: „42 Or, Curtea a hotărât deja că unei autorități contractante îi revine sarcina de a respecta cu strictețe criteriile pe care ea însăși le-a stabilit, astfel încât aceasta ar avea obligația să excludă de la o achiziție un operator economic care nu a comunicat un înscris sau o informație a cărei prezentare era impusă în documentele acestei achiziții sub sancțiunea excluderii (a se vedea în acest sens Hotărârea Manova, C 336/12, EU:C:2013:647, punctul 40). 43. Această obligație strictă ce revine autorităților contractante derivă din principiul egalității de tratament și din obligația de transparență care decurge de aici, cărora le sunt supuse autoritățile contractante, în temeiul articolului 2 din Directiva 2004/18. 44. Astfel, pe de o parte, principiul egalității de tratament impune ca ofertanții să dispună de aceleași șanse în formularea ofertelor lor și implică, așadar, ca aceste oferte să fie supuse acelorași condiții pentru toți ofertanții. Pe de altă parte, obligația de transparență are ca scop să garanteze absența riscului de favoritism și de arbitrar din partea autorității contractante. Aceasta implică formularea tuturor condițiilor și modalităților procedurii de atribuire în mod clar, precis și neechivoc în anunțul de participare sau în caietul de sarcini, Pagina 35 din 42
astfel încât, în primul rând, să permită tuturor ofertanților informați în mod rezonabil și obișnuit de diligenți să le înțeleagă conținutul exact și să le interpreteze în același mod și, în al doilea rând, să permită autorității contractante să verifice efectiv dacă ofertele prezentate de ofertanți corespund criteriilor care guvernează contractul în cauză”. Din analiza prevederilor legale și a jurisprudenței comunitare anterior reprodusă, Consiliul reține că procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică sunt caracterizate de un grad ridicat de predictibilitate, astfel încât, potențialii ofertanți să fie informați cu privire la fiecare amănunt care i-ar putea împiedica să acceadă la calitatea de ofertant desemnat câștigător și, implicit, la obținerea profitului rezultat din executarea contractului. Un astfel de amănunt reprezintă și modalitatea de conectare între controller-ului inteligent și lampa de iluminat, pentru care autoritatea contractantă a menționat, atât faptul că acceptă ambele tipuri de conectori, cât și caracteristici constructive care exclud controller-ul echipat cu mufă (controller Nema). Din analiza susținerilor contestatorului, care nu au fost negate de către autoritatea contractantă, rezultă că cele 2 tipuri de conectori nu diferă doar prin formă, astfel încât, cerința cu privire la tipurile de conectori acceptați să poată fi considerată una minoră, ci, există diferențe constructive principale între controllerele echipate cu conector Nema și cele echipate cu conector Zhaga, cum este modalitatea de gestionare/control a energiei electrice care este transferată către lampă, în sensul că, echiparea cu controller Nema presupune controlul liniei de alimentare cu energie electrică la tensiunea de 230 Volți curent alternativ de către controller, iar, în echiparea cu controller Zhaga, controller-ul este alimentat cu energie electrică la tensiunea de 24 Volți curent continuu, printr-o linie de alimentare provenită din driver-ul lămpii, aflat, la rândul său, în carcasa lămpii de iluminat. Rezultă că cele 2 tipuri de controller au anumite avantaje și dezavantaje, în sensul că varianta Nema are dimensiuni mai mari, însă poate controla lămpi de putere mai mare, față de varianta Zhaga. Din acest motiv, Consiliul reține că, includerea în documentația de atribuire a numeroase caracteristici constructive, copiate în mod evident de către proiectantul SC Amiras Green Proiect SRL din fișele tehnice ale unor produse preferate este de natură a determina restrângerea accesului la prezenta procedură de atribuire, cu încălcarea prevederilor art. 50 din Legea nr. 98/2016, potrivit cărora „(1) Autoritățile contractante nu vor concepe sau structura achizițiile ori elemente ale acestora cu scopul exceptării acestora de la aplicarea dispozițiilor prezentei legi ori al restrângerii artificiale a concurenței. (2) În sensul alin. (1), se consideră că există o restrângere artificială a concurenței în cazul în care achiziția ori elemente ale acesteia sunt concepute sau Pagina 36 din 42
structurate cu scopul de a favoriza ori dezavantaja în mod nejustificat anumiți operatori economici”. Scopul organizării prezentei proceduri de atribuire este iluminarea străzilor din aria de competență a autorității contractante, cu posibilitatea controlului individual al fiecărei lămpi în parte, iar, acest scop poate fi îndeplinit, atât de către lămpi și controllere echipate cu conectori Nema, cât și de cele echipate cu conectori Zhaga, situație în care, excluderea unui anumit model constructiv constituie restricționare a accesului la procedura de atribuire. Dacă ar fi considerat că utilizarea unui anumit tip constructiv de conector îi aduce anumite avantaje (sau altfel spus, că ar aduce un plus valoare comparativ cu cerințele minime din caietul de sarcini), autoritatea contractantă avea posibilitatea de a puncta respectiva caracteristică, în cadrul unui factor de evaluare de natură tehnică, astfel cum a procedat cu eficacitatea energetică a corpului de iluminat (factorul de evaluare P2). Prin urmare, Consiliul va admite critica URBIOLED SRL privind caracterul contradictoriu al cerințelor cu privire la tipurile de conectori acceptați, urmând a obliga autoritatea contractantă la remedierea documentației de atribuire, în sensul solicitat de contestator. Pe cale de consecință, Consiliul va admite și criticile 9 și 16, privind conectorul Zhaga Book 18, impus prin proiectul tehnic și fișele tehnice, considerentele anterior reținute fiind pe deplin aplicabile, iar, măsurile de remediere, similare. Critica 1 din contestația formulată de URBIOLED SRL, privind cerința autorității contractante, ca ofertanții să depună, în cadrul propunerii tehnice, „(...) referințe cu aplicații Smart City care au fost conectate prin API cu aplicația de telegestiune ofertată” urmează a fi admisă, deoarece, astfel cum a fost formulată, are caracteristicile unei cerințe de calificare, astfel cum este aceasta definită la art. 179 lit. b) din Legea nr. 98/2016. Consiliul reține că, spre deosebire de cerințele de calificare, al căror loc, potrivit art. 181 din Legea nr. 98/2016, este anunțul de participare, specificațiile tehnice ale produselor necesare se enumeră în caietul de sarcini și trebuie să descrie, în mod obiectiv în ce constă necesitatea autorității contractante, aspect reglementat la art. 20 alin. (10) din HG nr. 395/2016. Din analiza argumentelor autorității contractante, rezultă că, aceasta vrea să reducă riscul neîndeplinirii anumitor criterii de eligibilitate tehnică impuse de finanțator prin prevederile art. 11 alin. (2) din Ordinul nr. 1866/2021, conform cărora „Sistemele de telegestiune ce urmează a fi montate prin proiect trebuie să îndeplinească următoarele cerințe minime: (...) f) să colecteze date de la controlerele de puncte de lumină și să le furnizeze utilizatorului sau către software-uri terțe, Pagina 37 din 42
cum ar fi sistemele de gestionare a activelor (AMS), sistemele de informații geografice (GIS); g) să furnizeze interfețe și/sau mecanisme pentru a interacționa cu o varietate de senzori și platforme inteligente pentru a ajusta nivelurile de lumină și pentru a oferi informații care să contribuie la îmbunătățirea serviciilor, confortului și siguranței; h) să fie scalabile pentru a gestiona un volum tot mai mare de date și un număr tot mai mare de dispozitive pentru a se potrivi creșterii pe viitor”. Or, îndeplinirea unor astfel de caracteristici poate fi confirmată prin documente tehnice de la producător, cum ar fi fișe de catalog, pliante, pagini web etc., independent de implementările anterioare. Prin urmare, sub acest aspect, criticile contestatorului sunt pertinente și urmează a fi admise, sens în care, Consiliul urmează a obliga autoritatea contractantă la remedierea documentației de atribuire în
sensul
completării
cerinței
referitoare
la conectivitatea/compatibilitatea aplicației de telegestiune ofertată cu aplicații Smart City și prin alte documente, de natură tehnică, cum ar fi ,cele enumerate anterior cu titlu exemplificativ. Critica 2 din contestația formulată de URBIOLED SRL urmează a fi respinsă, ca neîntemeiată, deoarece, rezistența la impact IK 10, solicitată de autoritatea contractantă în fișa tehnică nr. 1 se încadrează în intervalul prevăzut de la art. 11 alin. (1) lit. f) din Ghidul de finanțare, indicat de autoritatea contractantă în punctul de vedere. Critica 4, privind certificatul ENEC/ENEC+ urmează a fi admisă, având în vedere prevederile art. 158 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, potrivit cărora „În cazul prevăzut la alin. (1) în care autoritatea contractantă solicită prezentarea unor certificate emise de un anumit organism de evaluare a conformității, aceasta acceptă și certificate echivalente emise de alte organisme de evaluare a conformității”, precum și prevederile art. 11 alin. (1) lit. l) din Ghidul de Finanțare, care fac trimitere la variante alternative pentru demonstrarea performanțelor aparatelor de iluminat, fie prin certificare ENEC și ENEC+ fie prin rapoarte de testare emise de laboratoare acreditate, de organisme de certificare europene, care să demonstreze aceste performanțe. Critica 6, privind cerința ca anumiți senzori să fie integrați în controller, iar, subansamblul destinat asigurării redundanței comunicării să fie „auxiliar” (a se vedea textul evidențiat în contesta), urmează a fi admisă, motivat de faptul că aceste cerințe, privind nivelul de integrare, nu reprezintă specificații tehnice, astfel cum sunt acestea definite la art. 1 alin. (1) lit. rr) din Legea nr. 98/2016, prin sintagma „cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, într-o manieră corespunzătoare îndeplinirii necesității autorității contractante”, ci, Pagina 38 din 42
reprezintă doar o caracteristică constructivă impusă autorității contractante de operatorul economic elaborator al proiectului tehnic, al cărui rezultat îl constituie restrângerea concurenței în cadrul prezentei proceduri pentru toți operatorii economici care nu au în portofoliu produse integrate în modalitatea descrisă prin proiectul tehnic. Faptul că Ghidul de finanțare impune colectarea datelor de localizare geografică de la corpurile de iluminat nu justifică cerința ca senzorul GPS să fie integrat în controller, operatorii economici având posibilitatea de a propune și alte soluții constructive, conform produselor deținute în portofoliu. Pentru acest motiv, Consiliul urmează să oblige autoritatea contractantă la remedierea caracteristicilor tehnice anterior menționate, în sensul solicitat de contestator, respectiv, ca senzorul să poată fi și separat. Critica 10 din contestația formulată de URBIOLED SRL, urmează a fi admisă, deoarece, Codificarea CRC (Cyclic Redundancy Check) 16/32, impusă de autoritatea contractantă, reprezintă o modalitate particulară (sau, altfel spus, o soluție constructivă) de asigurare a integrității datelor transmise în rețea, constând în algoritmi de detecție a erorilor care generează o sumă de control (checksum) pe baza datelor transmise, permițând receptorului să verifice dacă datele au fost alterate în timpul transmisiei. Prin urmare, subliniind diferența dintre specificațiile tehnice, care, conform definiției anterioare, reprezintă „cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, într-o manieră corespunzătoare îndeplinirii necesității autorității contractante” și soluția constructivă pentru implementarea caracteristicilor tehnice respective, cum ar fi un anumit algoritm, Consiliul va obliga autoritatea contractantă la remedierea cerinței, autoritatea contractantă urmând a avea libertatea, fie de a elimina cerința, astfel cum a solicitat contestatorul, fie de a o reformula conform prevederilor legale anterior menționate, coroborate cu cele de la art. 155-156 din Legea nr. 98/2016. Critica 12 din contestația formulată de URBIOLED SRL urmează a fi admisă, motivat de faptul că, potrivit specificațiilor standardului DiiA: 351, disponibile spre consultare publică la adresa internet https://www.dali-alliance.org/data/downloadables/1/5/1/diia- specification-dali-part-351-luminaire-mounted-control-devices-v10-oct- 2019.pdf?force-download=yes, acesta reprezintă o implementare a serie de standarde IEC62386, față de care contestatorul nu a formulat nicio critică concretă, situație în care depunerea ambelor seturi de rapoarte (atât cele pentru IEC62386 cât și cele pentru DiiA: 351) ar reprezenta o povară administrativă inutilă iar, în ceea ce privește standardul UL 773, acesta, conform susținerilor contestatorului, care nu au fost negate de către autoritatea contractantă, este caracteristic pieței nord-americane, Pagina 39 din 42
situație în care impunerea în alte regiuni elimină furnizorii care respectă standarde echivalente recunoscute la nivel european sau internațional, precum IEC 62386 sau ENEC. Ținând cont de cele de mai sus, precum și de lipsa oricăror explicații din partea autorității contractante, Consiliul o va obliga pe aceasta din urmă la eliminarea cerințelor cu privire la certificările cu standardele DiiA: 351 și UL 773. Solicitarea 14 din contestația formulată de URBIOLED SRL urmează a fi respinsă, ca nefondată, motivat de faptul că societatea contestatoare s-a limitat la formularea unei simple cereri de eliminare a cerințelor restrictive prin care se impun certificat si raport de testare pentru IEC 62386-303/101/103, fără a preciza motivele pentru care ar fi restrictivă solicitarea acestor înscrisuri, astfel cum avea obligația potrivit principiului de drept „probatio incumbit ei qui digit, non ei qui negat”, principiu transpus în dreptul autohton prin prevederile art. 249 C.p.c, potrivit cărora „cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege”. Mai mult, se reține că, în cadrul criticii 12, anterior analizată, URBIOLED SRL a subliniat caracterul restrictiv al altor 2 standarde prin argumentul că ar fi mai potrivit standardul IEC 62386, situație în care, acesta pare să fi fost de acord cu solicitarea standardului IEC 62386. Critica 17 urmează a fi respinsă, ca nefondată, deoarece, Standardul EN 60529:1991+A1:2000+A2:2013 este un standard European în vigoare care are ca si corespondent Standardul: SR EN 60529:1995 Grade de protecție asigurate prin carcase (Cod IP). Din analiza paginii internet ASRO, la adresa www.asro.ro (conform art. 9 alin. (2) din Legea nr. 163/2015 privind standardizarea națională, ASRO este persoană juridică de drept privat, de interes public general, având statut juridic de asociație fără scop patrimonial, care aplică principiile standardizării naționale), se reține că Standardul anterior menționat se aplică clasificării gradelor de protecție asigurate prin carcase pentru echipamentele electrice cu tensiune nominala mai mică sau egală cu 72,5 kV. Or, aparatele de iluminat se încadrează în clasificarea anterior menționată, având echipamente electrice în interiorul carcasei. Prin urmare, cerința nu apare ca nelegală iar, în lipsa oricăror argumente tehnice, din partea contestatorului, care să demonstreze caracterul restrictiv al cerinței, Consiliul nu va putea sancționa autoritatea contractantă, sub acest aspect. Pentru considerentele anterior expuse, în temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul va admite, în parte, contestația formulată de URBIOLED SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantă ORASUL JIMBOLIA iar, pe cale de consecință, va dispune remedierea Pagina 40 din 42
documentației de atribuire cu respectarea prevederilor legale și a considerentelor prezentei, în termen de 10 zile de la comunicare. În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge, ca neîntemeiate, criticile din contestația URBIOLED SRL cu privire la rezistența la impact IK 10 solicitată de autoritatea contractantă în fișa tehnică nr. 1 (Critica 2), standardele IEC 62386-303/101/103 (Solicitarea 14) și Standardul EN 60529:1991+A1:2000+A2:2013 (Critica 17). Referitor la solicitarea contestatorului privind acordarea cheltuielilor de soluționare, Consiliul va reține că, potrivit art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, „Consiliul poate obliga, la cerere, partea în culpă, la plata cheltuielilor efectuate pentru soluționarea contestației. Cuantumul, detalierea și documentele doveditoare ale cheltuielilor efectuate sunt prezentate în cerere, care trebuie depusă înainte de pronunțarea deciziei de soluționare a contestației”. Ori, întrucât contestatorul nu a depus documente doveditoare din care să rezulte natura și cuantumul cheltuielilor efectuate, Consiliul va respinge, ca nedovedită, solicitarea acestuia privind obligarea autorității contractante la plata de cheltuieli de soluționare. Pentru aceste motive în baza documentelor depuse de părți, CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de ELBA COM SA, în contradictoriu cu autoritatea contractantă ORASUL JIMBOLIA. Admite, în parte, contestația formulată de URBIOLED SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantă ORASUL JIMBOLIA, iar, pe cale de consecință, dispune remedierea documentației de atribuire, cu respectarea prevederilor legale și a considerentelor prezentei, în termen de 10 zile de la comunicare. Respinge, ca nefondate, criticile din contestația URBIOLED SRL cu privire la rezistența la impact IK 10, solicitată de autoritatea contractantă în fișa tehnică nr. 1 (Critica 2), standardele IEC 62386- 303/101/103
(Solicitarea
14)
și
Standardul
EN 60529:1991+A1:2000+A2:2013 (Critica 17). Respinge, ca nedovedită, solicitarea contestatorului URBIOLED SRL privind acordarea cheltuielilor de soluționare. Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare. Pagina 41 din 42
Complet de soluționare a contestațiilor în domeniul achizițiilor publice: Consilier de soluționare Traian ICOBEȚ PREȘEDINTE Lehel-Lorand BOGDAN Consilier de soluționare Anca-Roxana DOBRE Redactat practicaua deciziei Mirela Popovici Redactată în 5 (cinci) exemplare originale, conține 40 (patruzeci) pagini. Pagina 42 din 42
Text extras automat; verificați forma originală în PDF.
Numerotarea pasajelor aparține Achizia. Pentru citarea oficială, verificați pagina din PDF.
În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. 720/C1/487, 493 Data: 18.03.2024 Prin contestația nr. 24/ADM/14.02.2024, înregistrată la Consiliu sub nr. 9770/17.02.2025, formulată de ......... SA, cu sediul în municipiul ........., ........., județul ........., înmatriculată la Oficiul Național al Registrului Comerțului cu nr. ........., având cod unic de înregistrare ........., reprezentată legal prin ........., cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în ........., împotriva documentației de atribuire a procedurii simplificate, emisă de către ........., cu sediul în ........., ........., județul ........., în calitate de autoritate contractantă, organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect: „Execuție lucrări în cadrul proiectului având ca obiect : D.A.L.I. MODERNIZARE ILUMINAT PUBLIC STRADAL ÎN ......... ETAPA 2, JUDEȚUL ........., PRIN PROGRAMUL AFM PRIVIND CREȘTEREA EFICIENȚEI ENERGETICE A INFRASTRUCTURII DE ILUMINAT PUBLIC” - cod CPV 45316110-9, s-a solicitat: - in principal, obligarea autorității contractante la adoptarea măsurilor de remediere corespunzătoare, prin eliminarea cerințelor tehnice excesive și discriminatorii, respectiv, modificarea lor, conform mențiunilor contestatorului, în baza normelor legale sau standardelor aplicabile în domeniu; - în subsidiar, în situația în care Consiliul apreciază că nu este posibilă remedierea actului atacat, solicită obligarea autorității contractante să dispună anularea întregii proceduri. Prin contestația înregistrată la Consiliu sub nr. 9776/17.02.2025, formulată de ......... SRL, cu sediul în ........., str. ….. nr. …., județul ........., înmatriculată la Oficiul Național al Registrului Comerțului cu nr. ........., având cod unic de înregistrare ........., reprezentată legal prin ........., și convențional prin ........., cu sediul ales pentru Pagina 1 din 42
comunicarea actelor de procedură în ........., împotriva documentației de atribuire a aceleiași proceduri de atribuire, s-a solicitat: - în temeiul prevederilor art. 22 alin. (1) din Legea 101/2016, suspendarea procedurii de achiziție publică până la soluționarea contestației; - în temeiul prevederilor art. 26 alin. (2) lit. b) din Legea 101/2016, obligarea autorității contractante să dispună măsuri de remediere, în sensul modificării prevederilor documentației de atribuire contestate și a eliminării cerințelor restrictive; - în temeiul prevederilor art. 26 alin. (7) din Legea nr. 101/2016, dacă se constată că nu mai pot fi dispuse măsuri de remediere care să permită continuarea legală a procedurii de atribuire, solicită Consiliului să dispună anularea procedurii de atribuire; - în temeiul prevederilor art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor ocazionate de judecarea contestației. Conform prevederilor art. 17 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare, contestațiile care fac obiectul dosarelor nr. 487/2025 și nr. 493/2025, au fost conexate pentru a se pronunța o soluție unitară, deoarece, acestea sunt formulate în cadrul aceleiași proceduri de atribuire. În luarea deciziei, CONSILIUL, legal investit, a avut în vedere următoarele: Prin contestația care face obiectul dosarului nr. 487/2025, ......... SA susține că documentația prezintă elemente nelegale și restrictive de natură să limiteze accesul ofertanților. 1. Solicită eliminarea din caietul de sarcini - document care face parte integrantă din documentația de atribuire, a standardului SR ISO 10005:2007, respectiv a cerinței de la pagina 3: „Contractantul va executa toate activitățile din cadrul contractului în conformitate cu planul calității, care trebuie redactat în conformitate cu standardul SR EN ISO 9001:2015 sau echivalent și cu respectarea instrucțiunilor standardului SR ISO 10005:2007 „Linii directoare pentru planurile calității” și în conformitate cu reglementările în materie de sistem (…)”, întrucât, această cerință impune respectarea unui standard anulat; 2. Modificarea cerinței de la punctul 2.2 din fișa tehnică nr. 1 - Aparate de iluminat stradal cu LED: „Se va prezenta declarație RoHS însoțită de certificat și raport de testare, care va confirma respectarea următoarelor standarde: IEC62321-4:2013+AMD1:2017; IEC62321- 5:2013; IEC62321-6:2015; IEC62321-7- 1:2015; IEC62321-7-2:2017; IEC 62321-8:2017”, întrucât, în opinia sa, aceasta reprezintă o cerință restrictivă și îngrădește participarea la procedură, deoarece, directivele nr. 2011/65/UE, nr. 768/2008/CE și nr. 2014/35/UE, precum și HG nr. 322/2013, nu prevăd obligativitatea producătorului de a obține certificatul ROHS, respectiv, rapoartele de testare. Pagina 2 din 42
Pentru a nu limita libera participare a ofertanților, contestatorul solicită reformularea/modificarea cerinței 2.2 din fișa tehnica nr. 1 astfel încât, prin aceasta, să se accepte prezentarea doar a declarației de conformitate RoHS emisă de producătorul corpurilor de iluminat și care atestă conformitatea cu standardele în vigoare. 3. Solicită modificarea cerinței de la punctul 2.2 din fișa tehnică nr. 1 Aparate de iluminat stradal cu LED, respectiv: „Rezistența aerodinamică testată la minim 160 km/h frontal și se va atașa raportul de testare; Rezistența la vânt se realizează în conformitate cu standardul SR EN 60598-2-3, punctul 3.6.3.1 „Încercarea de încărcare statică”, susținând că aceasta nu este o cerință pentru încercarea acreditată, conform standardul de corpuri de iluminat SR EN 60598-2-3:2004; în susținere, inserează capturi de ecran cu extrase din calcule luminotehnice martor. 4. Solicită modificarea cerinței de la punctul 2.2 din fișa tehnică nr. 1 Aparate de iluminat stradal cu LED: „Se va prezenta certificat și raport de testare a gradului de etanșeitate IP66, care va confirma îndeplinirea valorii minime solicitate. Testul va fi în conformitate cu: EN60529:1991+A1:2000+A2:2013(…)”, întrucât, în opinia sa, acest standard se referă la clasificarea gradelor de protecție asigurate prin carcase pentru echipamentele electrice cu tensiune nominală mai mică sau egală cu 72,5 kV. Menționează că raportul de testare pentru gradul de etanșeitate IP66 relevant și aplicabil în domeniul pe care o interesează pe autoritatea contractantă, este SR EN IEC 60598-1, secțiunea 9, care detaliază cerințele generale și testele pentru luminare și SR EN 60598-2- 3 secțiunea 3.13, care specifică cerințele pentru luminarele destinate iluminatului stradal și detaliază cerințele specifice pentru aceste tipuri de corpuri de iluminat, inclusiv aspecte legate de rezistența la condiții meteorologice și alte condiții exterioare specifice. 5. Solicită eliminarea cerinței de la punctul 2.2 din fișa tehnică nr. 1 Aparate de iluminat stradal cu LED: „Pentru dovedirea duratei de viață se vor prezenta obligatoriu rapoarte de încercare conform SR EN 62722 și/sau SR EN 62717, iar, pentru estimarea degradării luminoase, conform LM-84/TM-28. Aceste rapoarte vor fi eliberate de către laboratoare acreditate conform SR EN 17025:2018 (obligatoriu se va prezenta în cadrul ofertei acreditarea laboratorului din care să reiasă competența acestuia pentru efectuarea încercărilor solicitate)”, întrucât, certificatul a fost deja cerut a fi prezentat la un punct anterior din fișa tehnică, astfel cerința fiind dublată. În acest sens, menționează că certificatul ENEC PLUS este emis pe baza conformității cu standardele europene relevante, inclusiv SR EN 62722 și SR EN 62717, care atestă conformitatea produselor electrice cu normele europene aplicabile, oferind astfel o garanție similară cu cea asigurată de rapoartele specifice de încercare cerute. Pagina 3 din 42
În opinia sa, cerința strictă de prezentare a rapoartelor LM-84/TM-28 poate limita accesul pe piață al furnizorilor care deja dețin certificarea ENEC PLUS și îndeplinesc standardele europene prin certificarea ENEC PLUS. 6. Modificarea cerinței din fișa tehnică nr. 3 Sistem de telegestiune: „Sistemul lucrează independent pe baza unei rețele „MESH”, în banda de radio frecvența 2.4Ghz conform IEEE 802.15.4, de asemenea folosind și frecvența 868 Mhz fiind necesară (…)” deoarece, în opinia sa, aceasta poate genera anumite complicații și dificultăți din punct de vedere tehnic. Susține că impunerea utilizării ambelor frecvențe, în mod simultan, poate restrânge numărul de furnizori eligibili care pot participa la licitație. Utilizarea a două frecvențe diferite poate crește riscul de interferențe radio, ceea ce ar putea afecta performanța și fiabilitatea sistemului de telegestiune. De asemenea, gestionarea simultană a două frecvențe crește complexitatea tehnică a sistemului, putând duce la costuri mai mari de întreținere și operare. ......... SA solicită obligarea autorității contractante la înlocuirea, în specificațiile tehnice, a sintagmei „și” cu „sau”, pentru a permite furnizorilor opțiunea de a alege frecvența cea mai adecvată nevoilor și capabilităților tehnologice ale fiecărui sistem în parte. 7. Eliminarea fișei tehnice nr. 2, pe care o apreciază ca fiind restrictivă și exagerată prin natura și nivelul detaliului cerințelor impuse și, mai ales, dacă autoritatea nu poate aduce argumente solide prin care sa demonstreze necesitatea unor astfel de corpuri de iluminat. Precizează că această fișă se referă la corpurile de iluminat stradal-rutier și pietonal echipate cu senzor de mișcare și panou fotovoltaic, având specificații complexe și de înaltă tehnologie, care nu sunt standard pentru iluminatul stradal obișnuit. Consideră că specificarea a doar 4 astfel de unități complexe indică faptul că necesitatea reală pentru astfel de echipamente este foarte limitată, iar, prin cerințele sale, fișa tehnică poate servi la limitarea numărului de ofertanți eligibili. Prin adresa nr. 7614/04.11.2024, înregistrată la CNSC sub nr. 11431/21.02.2025, autoritatea contractantă transmite un punct de vedere față de contestația formulată de ......... SA prin care aduce la cunoștință următoarele aspecte: Referitor la punctul 1, autoritatea contractantă precizează că se elimină din cuprinsul caietului de sarcini solicitarea respectării standardului SR ISO 10005:2007. Referitor la punctul 2, autoritatea contractantă precizează că se acceptă prezentarea doar a declarației de conformitate RoHS emisă de producătorul corpurilor de iluminat și care atestă conformitatea cu standardele în vigoare. Referitor la punctul 3, autoritatea contractantă precizează că se păstrează cerința din documentația de atribuire, indicând în acest sens, Pagina 4 din 42
art. 10, punctul 1 lit. d) din Ordinul nr. 1866/2021 pentru aprobarea Ghidului de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public. Referitor la punctul 4, autoritatea contractantă precizează că se păstrează cerința privind respectarea standardului EN 60529:1991+A1: 2000+A2:2013. Susține că standardul EN 60529:1991+A1:2000+ A2:2013 este un standard european, în vigoare, care are, ca și corespondent, standardul SR EN 60529:1995 Grade de protecție asigurate prin carcase (Cod IP). Standardul se aplică clasificării gradelor de protecție asigurate prin carcase pentru echipamentele electrice cu tensiune nominală mai mică sau egală cu 72,5 kV și amendamentele acestuia, conform ASRO - Asociația de Standardizare din România cu următorul link: https://magazin.asro.ro/Search?q=60529. De asemenea, menționează că acest standard face referire la toate echipamentele electrice cu tensiune nominală mai mică sau egală cu 72,5 kV în care sunt incluse și aparatele de iluminat, acestea din urmă având echipamente electrice în interiorul carcasei. Referitor la punctul 5, autoritatea contractantă precizează că se înlocuiește cerința de la punctul 2.2 din fișa tehnică nr. 1 Aparate de iluminat stradal cu LED, astfel: „Pentru dovedirea duratei de viață se vor prezenta certificate ENEC și ENEC+”. Referitor la punctul 6, autoritatea contractantă precizează că se înlocuiește sintagma „și” cu sintagma „sau” în cerințele privind frecvențele benzii radio de comunicare pentru sistemul de telegestiune. Referitor la punctul 7, autoritatea contractantă precizează că beneficiarul a solicitat iluminarea trecerilor de pietoni selectate, având în vedere traficul pietonal ridicat, inclusiv, în timpul nopții, pe acele trasee și posibilitatea ca, în cazul în care sunt întreruperi de furnizare a energiei electrice, trecerile de pietoni vor rămâne iluminate. În susținere, menționează că, potrivit art. 72 din Legea nr. 278/2022, administratorul drumului are obligația să asigure iluminarea corespunzătoare a trecerilor nesemaforizate marcate [...]. De asemenea, precizează că se păstrează cerința din documentația tehnică, inițială. Prin contestația înregistrată la Consiliu sub nr. 9776/17.02.2025, care face obiectul dosarului nr. 493/2025, ......... SRL solicită următoarele: 1. Eliminarea cerinței prin care se solicită referințe cu aplicații SMART CITY, apreciind că aceasta este o cerință restrictivă. Susține că este o cerință privind capacitatea tehnică și se impune eliminarea acesteia, deoarece, în opinia sa, aceasta trebuia inclusă în anunțul de participare, fiind o cerință de calificare, iar, în sens contrar, se impune eliminarea acesteia, ca fiind clauză nescrisă, potrivit prevederilor art. 30 alin. (6) din HG nr. 395/2016, coroborate cu Pagina 5 din 42
prevederile art. 181, art. 172, art. 179 literele a) și b) din Legea nr. 98/2016. Totodată, apreciază că posibilitatea de conectare prin API poate fi dovedită prin certificări obținute, precum cea de la TALQ, cerută de autoritatea contractantă, însă, cerința de a dovedi integrarea cu alte aplicații ține de existența unor proiecte în care acest lucru a fost cerut de alți beneficiari și nu este în controlul producătorilor de telegestiune sau a ofertanților de soluții de telemanagement. Prin urmare, consideră că această cerință are rolul de favoriza anumiți ofertanți și anumite soluții utilizate în anumite proiecte în care au fost necesare integrări cu platforme de smart city. În al treilea rând, susține că cerința impune o condiție de experiență anterioară foarte specifică, care limitează accesul la licitație doar pentru furnizorii care au deja implementări similare documentate. Consideră, în principal, că această cerință exclude potențiali ofertanți care dispun de soluții tehnice conforme, dar care, nu au avut anterior integrarea exactă menționată, deși ar putea asigura compatibilitatea prin adaptări tehnice. De asemenea, consideră că solicitarea explicită a numelui aplicației, a dezvoltatorului și a proiectului în care a fost implementată, creează o barieră administrativă inutilă, deoarece, accesul la astfel de informații poate fi limitat de acorduri de confidențialitate sau de politici comerciale ale ofertanților. Mai mult, evidențiază că această condiție nu ia în considerare faptul că o aplicație de telegestiune poate fi compatibilă cu diverse standarde API și poate fi integrată fără a avea implementări anterioare strict conforme cerinței impuse. În opinia sa, impunerea unei astfel de cerințe reduce concurența și favorizează furnizori deja implicați în proiecte Smart City similare, în detrimentul soluțiilor inovatoare și viabile din punct de vedere tehnologic, ceea ce poate duce la costuri mai ridicate și la o ofertă tehnică mai puțin diversificată. Astfel, această specificație nu doar că îngreunează accesul la licitație, dar și restricționează adoptarea unor soluții performante, compatibile și eficiente pentru iluminatul stradal. În acest sens, inserează, în susținere, extras din documentația de atribuire, pagina 25, precizând totodată că, în urma unei analize succinte a soluțiilor de telegestiune, întâlnite pe piața din România, se poate observa cu ușurință că singura soluție de telegestiune utilizată prin integrarea cu alte platforme, în proiecte de smart city, este soluția Intellilight, făcând trimitere la link-ul: https://intelilight.eu/?lang=ro și inserând extras cu informațiile regăsite pe această pagină de internet. În susținere, contestatorul invocă jurisprudența CNSC, făcând trimitere la considerentele Deciziei nr. 2919/C7/3215/3221. În opinia sa, clauzele privind aplicațiile SMART CITY reprezintă clauze nescrise, potrivit dispozițiilor art. 172, art. 179 și cele ale art. 181 din Legea nr. 98/2016 și indică ca și jurisprudență relevantă Decizia civilă nr. 88/18.01.2024, pronunțată în dos. nr. 10/59/2024 de Curtea Pagina 6 din 42
de Apel ........., Hotărârea nr. 88//18.01.2024, pronunțată de Curtea de Apel ........., în dos. nr. 10/59/2024, în susținere invocând, totodată, și jurisprudența CNSC. ......... SRL solicită eliminarea cerințelor prin care se solicită rezistență la impact minim IK10 - practic, apreciind că aceasta este restrictivă, și subliniază faptul că solicitarea sa este ca autoritatea să accepte și valori de IK08/IK09, așa cum se indică în restul documentației. În susținerea solicitării sale, contestatorul indică, în continuare, extrase din documentația de atribuire, făcând trimitere la punctul 14 Rezistență la impact IK10. Referitor la extras fișa tehnică nr. 1 - aparate de iluminat stradal cu LED, precizează: - să accepte IK08/IK09, așa cum este solicitat și în celelalte fișe tehnice, cu mențiunea că, doar în fișa tehnică nr. 1 se impune o valoare de IK10. - Gradul de rezistență la impact al corpurilor de iluminat stradal este exprimat prin indicele IK, conform standardului internațional IEC 62262. Acest indice indică capacitatea unui corp de iluminat de a rezista la impacturi mecanice. În sensul susținerii sale, contestatorul indică următoarele exemple de corpuri de iluminat: Producator Model IK Link catre brosura producatorului Gewiss Street [O31 IK08 https://www.performanceinlighting.com/ro/en/products- outdoor/street-o3/dim- DGW0000003 Schreder AMPERA EVO IK09 https://www.schreder.com/en/products/ampera-evo-led- street-lighting Thorn Lighting Isaro Pro IK09 https://www.thornlighting.com/en/products/outdoor- lighting/road- lighting/Isaro_Pro LEDVANCE Streetligh t Flex IK08 https://www.ledvance.com/professional/products/luminai res/professional- luminaires/streetlights/for-applications- with-luminous-flux-demand-up-to- 5000-lm/light- distribution-for-general-road-lighting-c145501 ......... Mesina IK09 https://......-romania.ro/aparate-de-iluminat/mesina/ LUG Lighting …. IK09 https://www.luglightfactory.com/en/led- lighting/infrastructural-lighting/.../...- ik10 iGuzzini Street IK09 https://www.iguzzini.com/2139/ Philips Lighting UniStreet gen2 IK08 https://www.lighting.philips.com/prof/outdoor- luminaires/road-and-street/unistreet- gen2/LP_CF_BGP281_EU/family Totodată, indică și prevederile art. 11 alin. 1 lit. f) din Ghidul de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public, din 05.11.2024, parte integrantă din Ordinul nr. 1866/2021, Ordinul nr. 2490/2024. Pagina 7 din 42
3. ......... SRL solicită eliminarea cerințelor privind estimarea degradării luminoase conform LM-84/TM-28, pe care acesta le consideră ca fiind restrictive, respectiv: - solicită Consiliului să dispună obligarea autorității contractante la eliminarea cerinței restrictive prin care se impune ca estimarea degradării luminoase să fie conform LM-84/TM-28 și acceptarea standardelor LM-80/TM-21. Atât testul LM- 80 TM-21, solicitat de autoritatea contractantă, cât și testul LM-84 TM-28 dorit de autoritatea contractantă, au aceeași finalitate, respectiv, testarea duratei de viață a LED-urilor, prin urmare, pot fi acceptate ambele variante. - în subsidiar, solicită Consiliului să constate că certificatele ENEC și ENEC + sunt suficiente pentru îndeplinirea cerinței. Pentru soluționarea acestei critici, contestatorul indică un extras relevant din documentația de atribuire: „pentru dovedirea duratei de viață se vor prezenta obligatoriu rapoarte de încercare conform SR EN 62722 si/sau SR EN 62717, iar pentru estimarea degradării luminoase conform LM-84/TM-28j. Aceste rapoarte vor fi eliberate de către laboratoare acreditate conform SR EN 17025:2018 (obligatoriu se va prezenta în cadrul ofertei acreditarea laboratorului din care sa reiasă competenta acestuia pentru efectuarea încercărilor solicitate). Referitor la fișa tehnică nr. 1 - Aparate de iluminat stradal cu LED, precizează că solicită Consiliului să dispună obligarea autorității contractante la eliminarea cerinței restrictive prin care se impune ca estimarea degradării luminoase să fie conform LM-84/TM-28 și acceptarea standardelor LM-80/TM- 21. În susținere, face trimitere la jurisprudența CNSC. Menționează că, raportul conform căruia LM-84 este de lungă durată și nu se practică, în mod obișnuit, în rândul producătorilor de corpuri de iluminat, deoarece, majoritatea acestora utilizează rapoarte care acoperă cerințele esențiale ale LM-84. Aparatele de iluminat îndeplinesc aceste cerințe esențiale prin standardele LM-80, pentru LED-uri, și rapoartele de calcul conform LM-80/TM-21 și EN 62717 pentru modulele LED, care asigura o evaluare corectă a duratei de viață și a degradării fluxului luminos. În plus, în opinia sa, dacă corpurile de iluminat respectă cerințele ENEC + conform EN 62722-2-1 și EN 62717, care abordează aspectele legate de degradarea luminoasă, aceste rapoarte sunt utilizate în locul LM-84, deoarece, oferă informații relevante și aplicabile, fiind deja acceptate pe scară largă în industrie. Prin urmare, ......... SRL consideră că cerința pentru LM-84 este redundantă și restrictivă, fără a aduce valoare suplimentară în ceea ce privește performanța sau fiabilitatea produselor de iluminat stradal. Din punctul său de vedere, această cerință este restrictivă, având rolul de a restrânge concurența, invocând în susținere prevederile art. 11 Pagina 8 din 42
alin. (1) lit. f) din Ordinul 1866/2021 pentru aprobarea Ghidului de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public. 4. Contestatorul solicită eliminarea certificatului ENEC - solicitat pentru sistemul de telegestiune, sens în care indică extras din documentația de atribuire – fișa tehnică nr. 3 - Sistem de telegestiune, precizând că, în opinia sa, certificatul ENEC (European Norms Electrical Certification) este utilizat pentru a atesta conformitatea cu standardele europene de siguranță și performanță pentru produse electrice și electronice, având, ca scop principal, reglementarea echipamentelor direct conectate la rețeaua electrică. Controlerul, care este un dispozitiv periferic și integrat în sistemul de telegestiune, nu operează în mod direct pe circuitul de alimentare principal al aparatului de iluminat, ci, printr-un protocol de comunicare (ex. DALI, Zigbee). În multe cazuri, el nu este direct supus acelorași riscuri electrice, iar, cerința certificării ENEC devine disproporționată pentru scopul și funcția sa. De asemenea, controlerul este, în accepțiunea sa, o componentă specifică pentru gestionarea și comunicarea datelor, iar, cerințele relevante pentru acesta ar trebui să se concentreze pe: • Compatibilitate electromagnetică (EMC), conform EN 55032 sau EN 55024; • Performanța comunicației (de exemplu, standardele Zigbee, DALI, LoRaWAN, NB- IoT); • Siguranța electrică locală prin standarde precum EN 60950-1 sau EN 62368-1 (pentru echipamente IT și comunicații). Susține că cerința ENEC pentru controler suprapune standarde deja acoperite de alte reglementări mai specifice și relevante, ceea ce duce la o certificare redundantă și nejustificată. Totodată, evidențiază că rolul controlerului este de a transmite și gestiona datele (ex. intensitatea luminii, raportarea stării aparatului) și nu de a îndeplini funcții critice de siguranță electrică, precum protecția împotriva supraîncărcărilor sau scurtcircuitelor. Acestea sunt responsabilitatea aparatului de iluminat. Consideră că cerința certificării ENEC favorizează producătorii mari, care au deja produse certificate și infrastructura necesară pentru a îndeplini cerințele acestui standard. Producătorii mai mici sau regionali, care oferă soluții viabile și conforme cu alte standarde relevante, sunt excluși, automat. În plus, precizează că certificatele ENEC se solicită doar pentru aparatele de iluminat, nu și pentru sistemul de telegestiune/controler, sens în care, face trimitere la prevederile art. 11 din Ghidul de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public, din 05.11.2024, Parte integrantă din Ordinul nr. 1866/2021, Ordinul nr. 2490/2024. Pagina 9 din 42
5. ......... SRL solicită eliminarea cerințelor prin care se impune modul de comunicație GSM/2.4Ghz/MESH, apreciindu-le, ca fiind restrictive. Astfel, solicită completarea cerinței cu sintagma „sau echivalent”, în conformitate cu prevederile art. 156 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016, cu motivarea că cerința prin care se impune un anumit tip de transmisie, nu este justificată, apreciind că se impune completarea cerinței cu acceptarea și altor tehnologii de comunicație care să asigure nevoile autorității contractante. De asemenea, contestatorul solicită să se indice sintagma „sau echivalent” și completarea cerinței cu mențiunea „sau prin mecanisme de comunicare ce utilizează medii și frecvențe alternative cu rezultate de comunicare echivalente”. În acest sens, contestatorul indică, în continuare, extrase din documentația de atribuire regăsite la paginile, 15, 16, 21 22 din aceasta, precum și de la fișa tehnică nr. 3 – sistem de telegestiune, introduse de acesta ca print screen. De asemenea, în susținere, face trimitere la considerentele Deciziei CNSC nr. 1810/C10/1142 din 01.07.2024, despre care susține că ar fi rămas definitivă prin nerecurare, precizând: • Comunicarea prin GSM presupune costuri mari de utilizare post implementare, în timp ce, în piață există soluții alternative care nu generează costuri suplimentare; • Comunicarea prin GSM presupune o dependență față de furnizorii de servicii de telefonie și de infrastructura acestora, însemnând că, în situații în care nu există semnal GSM, situații des întâlnite chiar și în zilele de astăzi, comunicația nu va putea fi stabilită cu acele controlere sau gateway-uri; • Furnizorii de servicii de telefonie mobilă nu vor putea realiza lucrări pentru extinderea ariei de acoperire la cererea beneficiarului sau a responsabililor de implementare în timp ce soluții alternative de comunicare ar oferi mai multă flexibilitate în vederea realizării infrastructurii de comunicare și ar elimina dependențele de furnizori terți. Totodată, în susținere, contestatorul face trimitere la jurisprudența CNSC. 6. Solicită eliminarea cerințelor prin care se solicită ca senzorii să fie integrați, apreciind că acestea sunt restrictive. Astfel, contestatorul solicită să se accepte că senzorul poate fi separat, precizând că nu există nicio opinie tehnică din care să rezulte avantajele din punct de vedere tehnologic pentru soluția aleasă de autoritatea contractantă, în opinia sa, cerința având rolul doar de a restricționa concurența. În acest sens, ......... SRL redă, în continuare, extrase relevante din documentația de atribuire, respectiv, din propunerea tehnica, pagina 16, precum și din fișa tehnică nr. 3 - Sistem de telegestiune. Pagina 10 din 42
Consideră că cerința privind dotarea controlerului inteligent cu senzor crepuscular, senzor de înclinare pe 3 axe, BLE v5.0, receiver GPS integrat și antene de comunicare 2.4GHz și 868MHz integrate pentru iluminatul stradal, este restrictivă, deoarece, impune un set fix de specificații tehnice care nu sunt esențiale pentru toate aplicațiile și exclud soluții alternative care ar putea îndeplini aceleași funcții prin alte tehnologii. În primul rând, în opinia sa, integrarea obligatorie a BLE v5.0 limitează compatibilitatea cu alte standarde de comunicare, cum ar fi, LoRaWAN, NB-IoT , Zigbee sau PLC care sunt utilizate pe scară largă în iluminatul public inteligent, datorită consumului redus de energie și acoperirii extinse. De asemenea, consideră că cerința unui receiver GPS integrat nu este întru totul justificată în toate scenariile, deoarece, poziționarea corpurilor de iluminat este, în majoritatea cazurilor, fixă și gestionabilă prin coordonate predefinite, fără a necesita un modul GPS separat, ceea ce duce la costuri suplimentare inutile. În plus, impunerea strictă a antenei integrate pe 2.4GHz și 868MHz, elimină posibilitatea utilizării unor soluții cu antene externe sau a altor frecvențe optimizate pentru rețelele locale, limitând flexibilitatea tehnologică. Totodată, precizează că senzorul de înclinare pe 3 axe este relevant, doar, pentru anumite aplicații, cum ar fi monitorizarea infrastructurii în zone cu risc seismic sau expunere la vânturi puternice, dar nu este necesar pentru funcționarea de bază a iluminatului stradal. Prin urmare, contestatorul susține că această cerință nu doar că reduce concurența prin favorizarea unor producători care dețin exact acest set de caracteristici, dar și impune costuri suplimentare pentru funcționalități care pot fi redundante sau realizabile prin alte mijloace tehnice, ceea ce îngreunează selecția unei soluții eficiente și economic viabile pentru sistemul de iluminat public. 7. ......... SRL solicită eliminarea cerinței care vizează alimentarea, apreciind că cerința este restrictivă, fiind formulată special pentru a impune controlere de tip Zhaga, în contradictoriu cu propria documentație de atribuire prin care se menționează NEMA sau similar, sau pentru a induce în eroare ofertanții menționând NEMA sau similar, dar având mai multe cerințe care sunt strict legate de conectorul Zhaga. Pentru soluționarea acestei critici, contestatorul indică, în extras, documentația de atribuire, respectiv: pagina 16 și pagina 20 din propunerea tehnică, precum și fișa tehnică nr. 3 – sistem de telegestiune. Acesta susține că cerința este restrictivă, întrucât, este formulată special pentru controlere de tip Zhaga. Precizează că autoritatea menționează, în cerințe, ca tipul de conector să fie Zhaga sau similar, pentru a induce în eroare ofertanții, cerințele de alimentare de 24 V excluzând alte tipuri de conectori, cum ar fi NEMA, un alt conector standardizat foarte des utilizat în industrie pentru controller ce sunt Pagina 11 din 42
alimentate la 230V. Prin urmare, consideră că pentru a menține caracterul de echivalență a tipului de conector, se impune completarea cerinței contestate cu mențiunea „controllerul intelligent este alimentat la 24 Vcc sau 230 Vc”. Tot pentru a menține caracterul de echivalență a tipului de conector, în opinia sa, se impune și completarea cerințelor din fișa tehnică, care fac trimitere directă la compatibilitatea electromagnetică cu priză de tip Zhaga Book 18 cu mențiunea „sau NEMA”. Din punctul său de vedere, același lucru este necesar și pentru cerința prin care se cere alimentarea controller-ului intelligent din Magistra BUS DALI, cu o tensiune de 24Vcc, completarea fiind „alimentarea prin magistrala BUS DALI 24vcc sau direct din alimentarea aparatului de iluminat la 230 Vcc”. În continuare, ......... SRL invocă prevederile art. 156 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, iar, potrivit dispozițiilor art. 31 din HG nr. 395/2016, consideră că autoritatea contractantă nu are dreptul de a restricționa participarea la procedura de atribuire a contractului de achiziție publică prin introducerea unor cerințe care nu prezintă relevanță sau care sunt disproporționate în raport cu natura și complexitatea contractului de achiziție publică ce urmează să fie atribuit. Subliniază faptul că cerința este restrictivă, deoarece, este formulată special pentru a impune controlere de tip Zhaga, în contradictoriu cu propria documentație de atribuire prin care se menționează NEMA sau similar sau pentru a induce în eroare ofertanții menționând NEMA sau similar, dar, având mai multe cerințe care sunt strict legate de conectorul Zhaga. 8. Contestatorul solicită să se accepte montajul senzorului atât la partea inferioară, cât și la partea superioară - practic, având în vedere neconcordanțele din documentația de atribuire, solicitând uniformizarea cerințelor, în conformitate cu prevederile art. 20 din HG nr. 395/2016. În acest sens, contestatorul redă extras din documentația de atribuire, respectiv, de la pagina 16 din propunerea tehnică, solicitând să se reformuleze fișele tehnice cu mențiunea „la partea inferioara/superioara”, ca și în fișa tehnică nr. 3 - Sistem de telegestiune. 9. Solicită eliminarea cerinței prin care se solicită Modul Zhaga Book 18 standardizat. Inserând extras din pagina 16 și pagina 20 din propunerea tehnică, precum și din fișa tehnică nr. 3 – sistem de telegestiune, ......... SRL susține că cerința este restrictivă, deoarece, este formulată special pentru controlere de tip Zhaga. Precizează că autoritatea menționează, în cerințe, ca tipul de conector să fie Zhaga sau similar pentru a induce în eroare ofertanții. Tot pentru a menține caracterul de echivalență a tipului de conector se impune și completarea cerințelor din fișa tehnică care fac trimitere directă la compatibilitatea electromagnetică cu priza de tip Zhaga Book 18, cu mențiunea „sau NEMA”. Pagina 12 din 42
10. Solicită eliminarea cerinței prin care se impune codificarea. Astfel, inserează extras din pagina 17 a propunerii tehnice, precum și din fișa tehnică nr. 3 - Sistem de telegestiune, susținând că, cerința privind protecția datelor comunicate în rețea prin codificare de tip 16/32- bit Cyclic Redundancy Check (CRC) este restrictivă, deoarece, impune utilizarea unei metode specifice de verificare a integrității datelor, eliminând alte soluții echivalente sau chiar superioare din punct de vedere al securității și eficienței. În primul rând, precizează că CRC-16 și CRC-32 sunt tehnici de detecție a erorilor care, deși utilizate pe scară largă, nu oferă cel mai înalt nivel de securitate cibernetică, existând alternative mai avansate, cum ar fi HMAC (Hash-based Message Authentication Code), AES-GCM (Advanced Encryption Standard - Galois/Counter Mode) sau ECC (Elliptic Curve Cryptography), care nu doar că verifică integritatea datelor, dar oferă și protecție împotriva atacurilor cibernetice. În al doilea rând, consideră că această specificație tehnică limitează compatibilitatea cu anumite protocoale de comunicație care utilizează alte metode de verificare a erorilor, cum ar fi checksums adaptive sau coduri Reed-Solomon, care sunt mai potrivite pentru rețele cu latență scăzută sau pentru medii cu interferențe ridicate. Mai mult, consideră că impunerea strictă a CRC-16/32 fără posibilitatea utilizării unei metode alternative exclude furnizori care utilizează standarde diferite dar echivalente, reducând competiția și posibilitatea de a implementa o soluție optimă din punct de vedere al performanței și securității. În concluzie, contestatorul apreciază că această cerință nu doar că limitează flexibilitatea tehnologică, dar și crește artificial complexitatea selecției, fără a justifica un beneficiu clar față de alternativele disponibile pe piață pentru protecția datelor în rețelele de iluminat stradal. 11. ......... SRL solicită eliminarea cerințelor restrictive care vizează frecventa de comunicare a echipamentului USB-Dongle: a) în principal, eliminarea cerințelor restrictive; b) în subsidiar, completarea cerinței cu sintagma „sau echivalent”, în conformitate cu prevederile art. 156 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016, cu motivarea că cerința prin care se impune un anumit tip de transmisie, nu este justificată; apreciază că se impune completarea cerinței cu acceptarea și altor tehnologii de comunicație care să asigure nevoile autorității contractante. De asemenea, contestatorul solicită să se indice sintagma „sau echivalent”, precum și completarea cerinței cu mențiunea „sau prin mecanisme de comunicare ce utilizează medii și frecvente alternative cu rezultate de comunicare echivalente”. În acest sens, inserează extras de la pagina 18 din propunerea tehnică, precum și din fișa tehnică nr. 3 – sistem de telegesiune, precizând următoarele: Pagina 13 din 42
- să ajusteze formularea și să adauge mențiunea „sau prin mecanisme de comunicare ce utilizează medii și frecvențe alternative cu rezultate de comunicare echivalente”; - comunicarea prin GSM presupune costuri mari de utilizare post implementare, în timp ce în piață există soluții alternative care nu generează costuri suplimentare; - comunicarea prin GSM presupune o dependență față de furnizorii de servicii de telefonie și de infrastructura acestora, însemnând că, în situații în care nu există semnal GSM, situații des întâlnite chiar și în zilele de astăzi, comunicația nu va putea fi stabilită cu acele controlere sau gateway-uri; - furnizorii de servicii de telefonie mobilă nu vor putea realiza lucrări pentru extinderea ariei de acoperire la cererea beneficiarului sau a responsabililor de implementare în timp ce soluții alternative de comunicare ar oferi mai multă flexibilitate în vederea realizării infrastructurii de comunicare și ar elimina dependențele de furnizori terți. Contestatorul apreciază că, așa cum rezultă din dispozițiile art. 31 din HG nr. 395/2016, autoritatea contractantă nu are dreptul de a restricționa participarea la procedura de atribuire a contractului de achiziție publică prin introducerea unor cerințe care nu prezintă relevanță sau care sunt disproporționate în raport cu natura și complexitatea contractului de achiziție publică ce urmează să fie atribuit. 12. Solicită eliminarea cerințelor prin care se impun certificare și rapoarte de testare pentru standardele Diia:351 si UL773, apreciind că acestea sunt restrictive. Contestatorul susține că cerința privind certificarea și rapoartele de testare care demonstrează conformitatea controlerului pentru iluminatul stradal cu standardele DiiA:351 și UL 773 este restrictivă, deoarece, impune respectarea unor norme specifice care nu sunt universal aplicabile sau recunoscute la nivel global, limitând, astfel, accesul la licitație doar pentru producătorii care au deja aceste certificări. În primul rând, consideră că standardul DiiA:351 este o reglementare specifică DALI (Digital Addressable Lighting Interface), ceea ce exclude automat alte protocoale de comunicație utilizate în controlul iluminatului stradal, precum KNX, Zigbee, LoRaWAN sau NEMA ANSI C136.41, care pot oferi funcționalități echivalente sau chiar superioare. De asemenea, consideră că UL 773 este un standard aplicabil în principal pe piața nord- americană, iar impunerea acestuia în alte regiuni elimină furnizorii care respectă standarde echivalente recunoscute la nivel european sau internațional, precum IEC 62386 sau ENEC. Mai mult, contestatorul apreciază că certificarea conform acestor standarde presupune costuri suplimentare și timp îndelungat pentru testare, poate descuraja participarea unor ofertanți care dețin produse conforme din punct de vedere tehnic, dar care nu au investit în aceste certificări specifice. În Pagina 14 din 42
plus, precizează că raportarea conformității doar prin aceste certificări restrânge posibilitatea de demonstrare a performanței prin alte metode echivalente, precum, testele de laborator independente sau declarațiile de conformitate emise de organisme acreditate. Astfel, în opinia sa, această cerință nu doar că limitează concurența și crește artificial costurile, dar și favorizează anumite soluții tehnologice în detrimentul unor alternative viabile care ar putea oferi eficiență, fiabilitate și compatibilitate similară în sistemele de iluminat stradal. 13. Contestatorul solicită eliminarea cerințelor care vizează conexiunea celulară, apreciind că acestea sunt restrictive și menționează că solicită: a) în principal, eliminarea cerințelor restrictive; b) în subsidiar, completarea cerinței cu sintagma „sau echivalent”, în conformitate cu prevederile art. 156 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016, cu motivarea că cerința prin care se impune un anumit tip de transmisie, nu este justificată, prin urmare apreciem că se impune completarea cerinței cu acceptarea și altor tehnologii de comunicație care să asigure nevoile autorității contractante. De asemenea, solicită să se indice sintagma „sau echivalent”, solicitând completarea cerinței cu mențiunea „sau prin mecanisme de comunicare ce utilizează medii și frecvente alternative cu rezultate de comunicare echivalente”; c) în subsidiar, solicită acceptarea și a unor tehnologii de comunicație care să cuprindă concentratoare de date. În acest sens, contestatorul redă un extras din documentația de atribuire, și totodată de la pagina 21, 22 și 26 din propunerea tehnică și din fișa tehnică nr. 3 – sistem de telegestiune, precizând următoarele: • Comunicarea prin GSM presupune costuri mari de utilizare post implementare, în timp ce în piață există soluții alternative care nu generează costuri suplimentare; • Comunicarea prin GSM presupune o dependență față de furnizorii de servicii de telefonie și de infrastructura acestora, însemnând că, în situații în care nu există semnal GSM, situații des întâlnite chiar și în zilele de astăzi, comunicația nu va putea fi stabilită cu acele controlere sau gateway-uri; • Furnizorii de servicii de telefonie mobilă nu vor putea realiza lucrări pentru extinderea ariei de acoperire la cererea beneficiarului sau a responsabililor de implementare în timp ce soluții alternative de comunicare ar oferi mai multă flexibilitate în vederea realizării infrastructurii de comunicare și ar elimina dependențele de furnizori terți. În susținere, invocă jurisprudența CNSC. 14. ......... SRL solicită eliminarea cerințelor restrictive prin care se impun certificat și raport de testare pentru IEC 62386-303/101/103, inserând extras din fișa tehnică nr. 3 - Sistem de telegestiune și precizează: Pagina 15 din 42
IEC 62386-303 - Interfață de iluminat adresabilă digital - Partea 303: Cerințe particulare - Dispozitive de intrare - Senzor de prezență; IEC 62386-101 - Interfață de iluminat adresabilă digital - Partea 101: Cerințe generale - Componente ale sistemului; IEC 62386-103 - Interfață de iluminat adresabilă digital - Partea 103: Cerințe generale - Dispozitive de control. 15. Contestatorul solicită eliminarea cerințelor prin care se impune certificat pentru standard EMC, apreciindu-le ca fiind restrictive. În continuare, acest inserează extras de la pagina 26 din propunerea tehnică, precum și din fișa tehnică nr. 3 - Sistem de telegestiune, și precizează următoarele: SR EN 300 328 - Sisteme de transmisie de bandă largă. Echipamente pentru transmisii de date care funcționează în banda ISM 2,4 GHz și utilizează tehnici de modulație de bandă largă. Standard armonizat acoperind cerințele esențiale ale articolului 3.2 al Directivei 2014/53/EU; SR EN 300 220-2 - Dispozitive pentru distanță mică (SRD) care funcționează în banda de frecvențe de la 25 MHz până la 1000 MHz. Partea 2: Standard armonizat acoperind cerințele esențiale ale articolului 3.2 al Directivei 2014/53/EU pentru echipamente de bază nespecifice; SR EN 300 440-1 - Compatibilitate electromagnetică și probleme ale spectrului radio (ERM). Dispozitive pentru distanță mică. Echipamente radio destinate utilizării în banda de frecvențe de la 1 GHz până la 40 GHz. Partea 1: Caracteristici tehnice și metode de încercare; SR EN 301 489-1 - Standard de compatibilitate electromagnetică (EMC) pentru echipamente radio și servicii Partea 1: Cerințe tehnice comune. Standard armonizat acoperind cerințele esențiale ale articolului 3.1(b) al Directivei 2014/53/EU și cerințele esențiale ale articolului 6 al Directivei 2014/30/EU; SR EN 301 489-17 - Standard de compatibilitate electromagnetică (EMC) pentru echipamente radio și servicii Partea 17: Condiții specifice pentru echipamente de transmisii de date de bandă largă. Standard armonizat pentru compatibilitate electromagnetică; SR EN 301 511 - Sistem global pentru comunicații mobile (GSM). Echipamente stații mobile (MS). Standard armonizat acoperind cerințele esențiale ale articolului 3.2 al Directivei 2014/53/EU; SR EN 62479 - Evaluarea conformității aparatelor electrice și electronice de mică putere cu restricții de bază privind expunerea corpului uman la câmpuri electromagnetice (10MHz-300GHz). Evidențiază că, în opinia sa, aceste standarde sunt toate specifice compatibilității electromagnetice (EMC) pentru echipamente care utilizează frecvențe radio, ceea ce le face restrictive, deoarece, impun ,implicit, utilizarea unei anumite tehnologii de comunicație bazată pe unde radio. Apreciază că o astfel de cerință limitează posibilitatea implementării altor soluții tehnologice echivalente, precum comunicația Pagina 16 din 42
prin fibră optică, PLC (Power Line Communication) sau rețele de comunicație prin cablu, care ar putea oferi avantaje în anumite scenarii de utilizare. Prin impunerea unor standarde EMC, exclusiv pentru echipamente cu transmisie radio, contestatorul apreciază că se reduce semnificativ flexibilitatea în alegerea soluției optime și se creează o barieră artificială pentru alternativele tehnologice care nu implică transmisie radio, dar care ar putea asigura aceleași funcționalități. Mai mult, susține că, această specificație poate favoriza anumite produse sau furnizori care utilizează tehnologii conforme cu aceste standarde, în timp ce altele, care pot oferi soluții inovative și eficiente din punct de vedere al costurilor, sunt excluse din competiție. De asemenea, precizează că, din punctul său de vedere, conformitatea cu standardele EMC pentru echipamente radio implică cerințe suplimentare de certificare și testare, ceea ce poate duce la creșterea costurilor și a timpului necesar pentru implementarea soluției. Prin urmare, aceste standarde, prin specificitatea lor, nu doar că impun un anumit tip de comunicație, dar și restricționează adoptarea unor tehnologii alternative care ar putea fi la fel de eficiente sau chiar mai potrivite pentru anumite aplicații. 16. Solicită eliminarea cerințelor restrictive prin care se impune certificare Zhaga și driver, sens în care atașează extrasul de la pagina 26 din proiect, extras din fișa tehnică nr. 1 – aparate de iluminat stradal cu LED, și extras fișa tehnică nr. 3 - Sistem de telegestiune, și susține că se impune eliminarea acestor cerințe, întrucât acestea, având scopul clar de a favoriza o anumită soluție, în condițiile în care însăși autoritatea contractantă menționează că tipul de conector poate fi ZHAGA, NEMA sau similar. De asemenea, ......... SRL susține că aceste certificări sunt strict legate de conectorul de tip ZHAGA, practic, exclude posibilitatea ofertării conectorului NEMA sau similar. 17. ......... SRL solicită eliminarea cerințelor restrictive prin care se impune
respectarea
următoarelor
standarde:
EN 60529:1991+A1:2000+A2:2013 și EN60529:1991+A1;2000+A2:2013, inserând extras din fișa tehnică nr. 1 - Aparate de iluminat stradal cu LED. Susține că EN 60529:1991+A1:2000+A2:2013 este un standard european care definește clasificarea gradului de protecție oferit de carcasele echipamentelor electrice împotriva pătrunderii obiectelor solide și a apei. Este cunoscut și ca standardul pentru codurile IP (Ingress Protection) - clasificarea codurilor IP. 18. Contestatorul solicită eliminarea cerințelor restrictive prin care se impune respectarea unor standarde expirate, inserând extras din fișa tehnică nr. 3 – sistem de telegestiune și extras fișa tehnică nr. 4 - Sistem de telegestiune la nivel de punct de aprindere, pentru comandă și control fără fir, de la distanță, a sistemului de iluminat public. Referitor la standardul expirat, solicită să se actualizeze cu standardul care îl înlocuiește - SR EN 62368-1:2015. Pagina 17 din 42
19. Solicită eliminarea cerințelor restrictive prin care se impune senzorul PIR, inserând extras de la pagina 16 și 20 din propunerea tehnică, precum și extras din fișa tehnică nr. 3 – sistem de telegestiune, susținând că eliminarea mențiunii tehnologii acceptate pentru detecția mișcării, anume PIR, reprezintă o cerință restrictivă. Susține, de asemenea, că cerința privind utilizarea tehnologiei PIR este restrictivă, deoarece impune o soluție specifică și exclude alte tehnologii echivalente care pot îndeplini aceleași funcții de detecție a mișcării de exemplu radar, ultrasunete, infraroșu, etc. Solicită să se accepte „sau prin tehnologii alternative care îndeplinesc aceleași funcții de mișcare sau superioare”. Referitor la excluderea cerinței tehnologii (PIR), ca fiind restrictivă, contestatorul menționează că nu este disponibilă opțiunea de echivalență. De asemenea, se cere ca aceștia să fie integrați în controller, fapt ce exclude posibilitatea de a utiliza alte tipuri de conectori, cum ar fi cei NEMA. Având în vedere toate cele de mai sus, contestatorul apreciază că se impune eliminarea cerinței cu privire la senzorul de mișcare PIR și acceptarea unor soluții echivalente ce presupun un senzor de mișcare separat de controlerul de telegestiune, dar, care pot îndeplini aceleași cerințe tehnice solicitate. Evidențiază că, potrivit dispozițiilor art. 31 din HG nr. 395/2016, autoritatea contractantă nu are dreptul de a restricționa participarea la procedura de atribuire a contractului de achiziție publică prin introducerea unor cerințe care nu prezintă relevanță sau care sunt disproporționate în raport cu natura și complexitatea contractului de achiziție publică ce urmează să fie atribuit. Prin adresa nr. 7614/04.11.2024, înregistrată la CNSC sub nr. 11431/21.02.2025, autoritatea contractantă transmite un punct de vedere față de contestația formulată de ......... SRL prin care aduce la cunoștință următoarele aspecte: 1. Cu privire la eliminarea cerinței restrictive prin care se solicită referințe cu aplicații SMART CITY, autoritatea contractantă precizează următoarele aspecte: Cerința din documentația de atribuire nu face referire la o experiență similară a ofertantului în ceea ce privește implementarea soluției. Așa cum, inclusiv contestatorul subliniază în cuprinsul contestației, se cer referințe privind dovedirea funcționalității aplicației cu soluția propusă, așa încât, autoritatea contractantă să nu devină un „cobai” al încercărilor de soluții care, scriptic, funcționează, dar, faptic, nu au funcționalitate. Susține că cerința, astfel cum este ea enunțată în cadrul documentației de atribuire, face referire la numele aplicației, dezvoltatorul ei și proiectul in care a fost implementată și nu la experiența tehnică și profesională a ofertantului. Pagina 18 din 42
Pe de altă parte, menționează că, așa cum reiese din documentațiile postate pe site-ul contestatarului, în cadrul descrierii aparatelor de iluminat prezentate pe site-ul firmei, acestea întrunesc cerințele la care contestatorul face referire fapt care denotă că nu este în situația de a nu putea depune o ofertă conformă. În susținere, indică cu titlu de exemplu: Fișă tehnică, www.......-romania.ro, Mesina M 60W: „Dintotdeauna, iluminatul a reprezentat un aspect important pentru fiecare comunitate. În plin progres al erei digitale, orașele și satele devin smart city și smart village. Mesina contribuie la acest fenomen prin soluții la cel mai înalt nivel de performanță posibil la ora actuală pentru control, monitorizare si eficientizare a consumului de energie.” Invocând dispozițiile art. 11 din Ordinul nr. 1866/2021 pentru aprobarea Ghidului de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public, susține că cerința din cadrul documentației tehnice la care face referire contestatorul este solicitată în conformitate cu prevederile acestuia, considerând că aceasta nu este o cerință privind capacitatea tehnică și nu se impune eliminarea acestei cerințe și, în consecință, nu este clauză nescrisă, potrivit prevederilor art. 30 alin. (6) din HG nr. 395/2016, coroborate cu prevederile art. 181, art. 172, art. 179 literele a) și b) din Legea nr. 98/2016. În consecință, autoritatea contractantă solicită ca această cerință să fie menținută, așa cum este ea enunțată în cadrul documentației de atribuire. 2. Cu privire la solicitarea eliminării cerințelor restrictive prin care se solicită rezistență la impact minim IK10, autoritatea contractantă susține că, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) lit. f) din Ordinul nr. 1866/2021 pentru aprobarea Ghidului de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public: „(…) f) rezistența la impact a întregului aparat de iluminat: IK08- IK10; elementul difuzant: sticlă sau policarbonat stabilizat UV (…)”, apreciind astfel că această cerință: „rezistența la impact, grad de protecție IK10” pentru aparatul de iluminat, este bine întemeiată, întrucât, se dorește o rezistență ridicată la impact a aparatului de iluminat și a elementului difuzat, acesta din urmă reprezentând peste 50% din suprafața inferioară a aparatului. Consideră că această cerință nu este restrictivă și indică, în susținere, corpuri de iluminat stradal și gradul lor de rezistență la impact, care susțin cererea sa: Producător Model IK Link către brosura producătorului Thorn Lighting Isaro IK10 https://www.thornlighting.com/en/products/outdoor - lighting/road-lighting/Isaro Pagina 19 din 42
Philips Lighting Iridium gen4 IK10 https://www.lighting.philips.ro/prof/corpuri-de- iluminat- pentru-exterior/sosele-si-strazi/iridium- gen4/LP CF BGP501 EU/family .... CRIOTEK LC LED IK10 https://www......ro/produs/criotek-lc-led/#criotek- 01-lc- led-3385lm-25-1w-740-dim Autoritatea apreciază că aparatele produse de ......... SRL, conform fișei tehnice de pe site-ul contestatarului, au IK10, deci, această cerință nu îl afectează pe contestator. În consecință, autoritatea solicită a fi menținută această cerință. așa cum este ea enunțată în cadrul documentației de atribuire. 3. În legătură cu solicitarea privind eliminarea cerințelor restrictive privind estimarea degradării luminoase conform LM-84/TM-28, autoritatea contractantă precizează că se acceptă ambele variante: LM- 84/TM-28 și LM-80/TM-21. 4. Referitor la solicitarea privind eliminarea certificatului ENEC — solicitat pentru sistemul de telegestiune, autoritatea contractantă invocă dispozițiile art. 11 alin. (1) lit. f) din Ordinul nr. 1866/2021 pentru aprobarea Ghidului de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public. Precizează, în continuare, avantajele superioare ale certificării ENEC pentru controlerele Zhaga în iluminatul public stradal: Certificarea ENEC (European Norms Electrical Certification) este un standard esențial de calitate și siguranță în Europa pentru produsele electrice, inclusiv controlerele Zhaga utilizate în iluminatul public stradal. Avantajele certificării ENEC pentru controlerele Zhaga 1. Siguranță garantată: Certificarea ENEC garantează conformitatea cu standardele stricte de siguranță europene, reducând riscurile asociate produselor electrice defectuoase în infrastructura critică, cum ar fi iluminatul stradal. 2. Fiabilitate și calitate: Produsele certificate ENEC trec prin teste riguroase pentru durabilitate, performanță și conformitate cu standardele internaționale și europene, asigurând o funcționare de încredere, esențială pentru utilizarea în exterior. 3. Conformitate cu standardele de standardizare: Controlerele Zhaga certificate ENEC sunt aliniate cu standarde europene precum EN 60598 pentru corpuri de iluminat, reducând riscurile de incompatibilitate și problemele de integrare. 4. Rezistență la condiții de mediu: Produsele ENEC sunt adesea evaluate pentru performanță în medii dificile, asigurând funcționarea eficientă în condiții meteorologice extreme, un aspect esențial pentru iluminatul public. 5. Credibilitate pe piață: Certificarea ENEC este larg recunoscută și de încredere în întreaga Europă. Un produs certificat semnalează Pagina 20 din 42
respectarea standardelor de calitate, oferind încredere tuturor părților implicate. 6. Certificare armonizată: Procesul de certificare ENEC armonizează cerințele de testare, ceea ce înseamnă că un produs certificat este acceptat în toate țările Uniunii Europene fără a necesita alte certificări naționale. Certificări similare cu ENEC care pot fi echivalente in adevăratul sens al cuvântului: Susține că există și alte certificări care oferă o asigurare similară în ceea ce privește calitatea și siguranța produselor electrice, precum: 1. UL (Underwriters Laboratories): Frecvent utilizată în America de Nord, certificarea UL asigură siguranța și conformitatea cu standardele locale. 2. Marcajul CE: Indică conformitatea cu cerințele de siguranță, sănătate și protecție a mediului din Uniunea Europeană, dar este mai mult o declarație proprie a producătorului decât o certificare de la o terță parte, cum este ENEC. 3. CCC (Certificarea Obligatorie din China): Garantează siguranța și calitatea produselor în China. 4. Schema CB (IECEE Certification Body Scheme): Oferă recunoaștere reciprocă a rezultatelor testării pentru produse electrice în mai multe țări. 5. Certificarea TUV: Un semn de calitate și siguranță emis de organismele de certificare din Germania. În continuare, prezintă următoarele aspecte care, în opinia sa, fac ENEC să iasă în evidență: 1. Testare de către o terță parte: Certificarea ENEC este realizată de organisme europene independente și acreditate, asigurând obiectivitate și încredere. 2. Specificitate pentru standardele europene: Spre deosebire de marcajul CE, care este autodeclarat, ENEC demonstrează verificarea de către o terță parte, specifică pentru produsele vândute în Europa. 3. Compatibilitate cu Zhaga-D4i: Certificarea ENEC include adesea verificarea conformității cu standardele Zhaga și D4i, asigurând interoperabilitatea și viabilitatea pe termen lung a sistemelor de iluminat. 4. Relevanță specifică pieței: Pentru licitațiile europene, certificarea ENEC se aliniază direct cu cerințele pieței și ale reglementărilor, fiind mai relevantă decât alte standarde internaționale. Acesta precizează, de ce, în opinia sa, certificarea tip ENEC nu ar trebui exclusă dintr-o licitație publică: 1. Siguranță și răspundere: Eliminarea cerinței ENEC ar putea duce la selectarea unor produse mai puțin testate, crescând riscurile de defecte, accidente și responsabilități legale. Pagina 21 din 42
2. Standardizare: Fără ENEC, licitațiile ar putea accepta produse care nu respectă standardele europene de siguranță și performanță, generând probleme de integrare și mentenanță. 3. Costuri pe termen lung: Alternativele mai ieftine, fără certificare ENEC, pot reduce costurile inițiale, dar pot duce la costuri mai mari de mentenanță și înlocuire din cauza performanțelor slabe sau defecțiunilor. 4. Credibilitate: Impunerea cerinței ENEC transmite un angajament pentru calitate și siguranță, sporind încrederea publicului în proiect. Autoritatea contractantă apreciază că, prin menținerea cerințelor de certificare ENEC, licitațiile asigură soluții de iluminat public sigure, fiabile și potrivite scopului, protejând integritatea infrastructurii și sustenabilitatea pe termen lung. Arată în continuare, de ce, în opinia sa, ENEC nu ar trebui tratat ca echivalent cu EN 62368: Tratarea ENEC ca echivalent cu EN 62368 ar subestima supravegherea suplimentară, aplicabilitatea mai largă și recunoașterea pe piață pe care le oferă certificarea ENEC. În timp ce EN 62368 asigură conformitatea cu un singur standard de siguranță, ENEC este un proces de certificare mai cuprinzător, care reflectă respectarea mai multor standarde de siguranță și calitate. Pentru produsele care intră pe piețe exigente sau care necesită un nivel ridicat de încredere din partea consumatorilor, marca ENEC reprezintă un indicator mai solid și mai fiabil al conformității și calității. Aceasta prezintă în continuare procesul de certificare: • ENEC: o Certificarea ENEC necesită teste riguroase realizate de un laborator european acreditat de testare. o Producătorii sunt supuși inspecțiilor regulate ale fabricilor pentru a asigura conformitatea continuă. o Procesul include și supravegherea pieței, adăugând un nivel suplimentar de încredere. • EN 62368: o Conformitatea cu EN 623 68 poate fi auto-declarată în anumite cazuri, mai ales dacă producătorul realizează testarea internă. Deși certificarea de la terți este disponibilă, aceasta nu este obligatorie peste tot. Menționează că, în opinia sa, contestatorul încearcă să includă certificările specifice produselor sale în documentația de atribuire, pentru a obține avantaj față de ceilalți operatori economici. Scop și obiectiv • Marca ENEC: o ENEC este o marcă de certificare pan-europeană care indică respectarea standardelor de siguranță și performanță pentru produsele Pagina 22 din 42
electrice. Este recunoscută pe scară largă în UE ca dovadă a testării de înaltă calitate și a supravegherii constante a producției. o Certificarea ENEC nu este legată de un singur standard, cum ar fi EN 62368, ci acoperă o gamă largă de standarde europene de siguranță aplicabile (de exemplu, EN 60598 pentru iluminat, EN 60335 pentru aparatele electrocasnice). • EN 62368: o EN 62368-1 este un standard specific de siguranță pentru echipamente audio/video, IT și de comunicații. Se concentrează pe principiile de siguranță bazate pe identificarea riscurilor (HBSE), mai degrabă decât pe reguli prescrise. Inspecții regulate ale fabricii • Certificarea ENEC impune audituri regulate ale fabricii pentru a verifica dacă produsele fabricate respectă în mod constant standardele certificate. Acest lucru oferă o garanție suplimentară pentru utilizatori și autorități. • Conformitatea EN 62368, mai ales prin auto-certificare, nu include această cerință, ceea ce poate duce la inconsecvențe în calitatea produsului. Recunoașterea mărcii și încrederea pieței • ENEC: o Marca ENEC este foarte recunoscută și apreciată în Europa ca o certificare premium. Demonstrează nu doar conformitatea, ci și un angajament pentru calitate și siguranță constantă prin supraveghere periodică. o Este adesea necesară pentru accesul pe anumite piețe sau industrii din UE, în special pentru aplicații profesionale sau critice. • EN 62368: o Marcarea unui produs ca fiind conform EN 62368 indică respectarea unui singur standard, dar nu garantează neapărat verificări independente și regulate, decât dacă este specificat explicit. În consecință, având în vedere cele exemplificate, autoritatea contractantă solicită păstrarea cerinței, așa cum a fost ea formulată în cadrul documentației de atribuire. 5. În legătură cu solicitarea privind eliminarea cerințelor restrictive prin care se impune modul de comunicație GSM/24Ghz/MESH, autoritatea contractantă precizează că se acceptă introducerea sintagmei „sau echivalent” și completarea cerinței cu mențiunea „sau prin mecanisme de comunicare ce utilizează medii și frecvente alternative cu rezultate de comunicare echivalente”. 6. Referitor la solicitarea privind eliminarea cerințelor restrictive prin care se solicită ca senzorii să fie integrați, autoritatea contractantă precizează că, potrivit dispozițiilor art. 11 din Ordinul nr. 1866/2021 pentru aprobarea Ghidului de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public: Pagina 23 din 42
„e) să monitorizeze orele de funcționare și starea aparatelor de iluminat și dispozitivelor electronice de control în scopuri de întreținere predictivă și pentru asigurarea respectării garanției; sistemul va genera un raport automat cu numărul de ore de funcționare pentru fiecare punct luminos, identificat GPS, și o medie a orelor de funcționare pentru tot proiectul; f) să colecteze date de la controlerele de puncte de lumină și să le furnizeze utilizatorului sau către software-uri terțe, cum ar fi sistemele de gestionare a activelor (AMS), sistemele de informații geografice (GIS).” Aceasta consideră că cerința din documentația de atribuire este corelată cu cerințele Ghidului sus-amintit. Pentru contestator, această cerință nu poate fi restrictivă, având în vedere că, pe site-ul acestuia, propune aparate de iluminat Mesina, care au senzori încorporați, deci, cerința poate fi acoperită în întregime: În susținere, cotează din fișa tehnică: „Senzorii integrați pe Mesina sunt corelați cu platforma de telegestiune NEOS pentru a asigura control, monitorizare și eficientizare completă pentru programul de funcționare a iluminatului în funcție de prezența traficului auto și pietonal sau condiții meteorologice, în mod automat după programe prestabilite sau, manual, în funcție de necesitate. Caracteristică BLE 5.0 / 2.4 GHz / 868 MHz PLC RF/NB-IoT Rază de acțiune Până la 200 m (BLE); lungă (868 MHz Limitată de topologia rețelei electrice Națională (NB-IoT) Latență Redusă Moderată Mare Consum de energie Foarte redus Moderat spre mare Mare Scalabilitate Excelentă (suport mesh) Limitată Limitată de abonamente Independență Complet independentă Dependentă de rețeaua electrică Dependentă de rețeaua celulară Costuri Reduse la instalare și operare Costuri mari la instalare Abonamente recurente În consecință, având în vedere prevederile Ordinului nr. 1866/2021 pentru aprobarea Ghidului de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public, coroborat cu faptul că produsele prezentate de contestator pe site-ul propriu, sunt compatibile cu cerințele documentației de atribuire, autoritatea apreciază Pagina 24 din 42
că această cerință nu este restrictivă, solicitând Consiliului să o accepte, ca atare. 7. În legătură cu solicitarea privind eliminarea cerinței restrictive care vizează alimentarea — cerința este restrictivă fiind formulată special pentru a impune controlere de tip Zhaga, în contradictoriu cu propria documentație de atribuire prin care se menționează NEMA sau similar sau pentru a induce în eroare ofertanții menționând NEMA sau similar, dar, având mai multe cerințe care sunt strict legate de conectorul Zhaga – autoritatea contractantă precizează că se completează cerința controlerelor care să fie alimentate la 24VCC cu sintagma „sau echivalent”. Menționează că, potrivit fișei tehnice Mesina M60, extrase de pe site-ul contestatorului, acesta are corpurile de iluminat atât cu varianta Nema, cât și cu conexiune Zhaga. Evidențiază că, în acest sens, chiar contestatarul arată că nu este restrictivă cerința, fiind în măsură să depună ofertă conformă cu cerințele documentației de atribuire. 8. Referitor la solicitarea privind acceptarea montajului senzorului, atât la partea inferioară, cât și la partea superioară - practic, având în vedere neconcordanțele din documentația de atribuire, autoritatea contractantă precizează că se acceptă montajul senzorului atât la partea inferioară, cât și la partea superioară. 9. În ceea ce privește solicitarea privind eliminarea cerinței prin care se solicită Modul Zhaga Book 18 standardizat, autoritatea contractantă precizează că, potrivit fișei tehnice Mesina M60, extrase de pe site-ul contestatarului, acesta are corpurile de iluminat atât cu varianta Nema, cât și cu conexiune Zhaga. Evidențiază că, în acest sens, chiar contestatarul arată că nu este restrictivă cerința, fiind în măsură să depună ofertă conformă cu cerințele documentației de atribuire. 10. În legătură cu solicitarea privind eliminarea cerinței prin care se impune codificarea, autoritatea contractantă precizează că, soluția din proiectul tehnic are caracteristici de securitate îmbunătățite, inclusiv criptare mai bună și mecanisme de asociere securizată. Consideră că acest lucru este esențial pentru protejarea rețelelor de iluminat public de amenințările cibernetice și accesul neautorizat, asigurând că sistemul rămâne sigur și fiabil. Autoritatea contractantă precizează că, în acest sens, se menține cerința privind codificarea. 11. Referitor la solicitarea privind eliminarea cerințelor restrictive care vizează frecventa de comunicare a echipamentului USB-Dongle, autoritatea contractantă precizează că se acceptă completarea cerinței potrivit căreia accesul local la sistemul de iluminat să se facă prin intermediul unui dispozitiv tip USB-DONGLE, cu sintagma „sau prin Pagina 25 din 42
mecanisme de comunicare ce utilizează medii si frecvente alternative cu rezultate de comunicare echivalente”. 12. În ceea ce privește solicitarea privind eliminarea cerințelor restrictive prin care se impun certificare și rapoarte de testare pentru standardele Diia:351 și UL773, autoritatea contractantă precizează că cerințele prin care se impun certificate și rapoarte de testare pentru standardele Diia:351 și UL773, sunt prezente în rapoartele de test și certificările tuturor aparatelor care au în componență controlere de gestiune de tip Nema sau Zhanga. Menționează că, potrivit fișei tehnice Mesina M60, extrase de pe site-ul contestatorului, acesta are corpurile de iluminat, atât cu varianta Nema, cât și cu conexiune Zhaga. . Autoritatea contractantă precizează că, în acest sens, chiar contestatorul arată că nu este restrictivă cerința, fiind în măsură să depună ofertă conformă cu cerințele documentației de atribuire. 13. Cu privire la solicitarea privind eliminarea cerințelor restrictive care vizează conexiunea celulară, autoritatea contractantă precizează că se acceptă completarea cerinței potrivit căreia, conexiunea celulară să se facă, cu sintagma „sau prin mecanisme de comunicare ce utilizează medii și frecvențe alternative cu rezultate de comunicare echivalente”. În susținere, face trimitere la art. 11 alin. (2) din ghid AFM. 14. În legătură cu solicitarea privind eliminarea cerințelor restrictive prin care se impune certificat și raport de testare pentru IEC 62386- 303/101/103, autoritatea contractantă precizează că se păstrează cerința privind certificat și raport de testare pentru IEC 62386- 303/101/103. Menționează că, potrivit IEC 62386, standardul internațional pentru interfața digitală de iluminat adresabil, este publicat în mai multe părți de către Comisia Electrotehnică Internațională (IEC). Părțile publicate ale IEC 62386 pot fi achiziționate de pe site-ul web IEC. Precizează că, spre exemplu, tabelul din link-ul: https://www.dali- alliance.org/standards/IEC62386.html#overview:~:text=ale%20IEC %2062386-,Prezentare%20general%C4%83%20a%20IEC%2062386,- IEC%2062386%2C%20standardul, arată starea diferitelor părți ale IEC 62386. Susține că părțile etichetate ca „în curs de desfășurare”, sunt dezvoltate de grupul de lucru IEC (WG11 din TC34), care este responsabil pentru scrierea și menținerea IEC 62386. DiiA este un participant activ la TC34 / WG11. DALI-2 și Alianța DALI. Autoritatea contractantă menționează că DALI-2 este programul de certificare operat de Alianța DALI și bazat pe cea mai recentă versiune a protocolului DALI. Toate părțile noi ale IEC 62386 sunt aliniate cu DALI- 2. Unele (dar nu toate) piese mai vechi vor fi actualizate pentru a se alinia cu DALI-2. Pagina 26 din 42
Alianța DALI dezvoltă proceduri de testare DALI-2, care permit companiilor să demonstreze conformitatea produselor lor cu diferite părți ale DALI-2. Procedurile de testare sunt, de asemenea, dezvoltate din specificațiile DiiA. Conform fisei tehnice Mesina M60 extrase de pe site-ul contestatorului, acesta deține DALI, DALI2. Autoritatea contractantă precizează că, în acest sens, chiar contestatorul arată că nu este restrictivă cerința, fiind în măsură să depună ofertă conformă cu cerințele documentației de atribuire. 15. Referitor la solicitarea privind eliminarea cerințelor restrictive prin care se impune certificat pentru standard EMC, autoritatea contractantă precizează că se elimină cerințele privind standardele impuse pentru aparatele de iluminat stradal cu LED de la nivelul fișei tehnice nr. 2, respectiv a standardelor d) EN 62493:2015, EN 61479:2010, ETSI EN 301 489-1 V2.2.3, ETSI EN 301 489-17 V3.2.4, ETSI EN 300 328 V2.2.2 16. În legătură cu solicitarea privind eliminarea cerințelor restrictive prin care se impune certificare Zhaga și driver, autoritatea contractantă precizează că se păstrează cerința privind certificare Zhaga și driver. Susține că, potrivit IEC 62386, standardul internațional pentru interfața digitală de iluminat adresabil, este publicat în mai multe părți de către Comisia Electrotehnică Internațională (IEC). Părțile publicate ale IEC 62386 pot fi achiziționate de pe site-ul web IEC . De asemenea, menționează cu titlu de exemplu, că tabelul din link- ul: https://www.dali-alliance.org/standards/IEC62386.html#overview:~: text=ale%20IEC%2062386-,Prezentare%20general%C4%83%20a%20 IEC%2062386,-IEC%2062386%2C%20standardul,
arată
starea diferitelor părți ale IEC 62386. Totodată, menționează că părțile etichetate ca „în curs de desfășurare”, sunt dezvoltate de grupul de lucru IEC (WG11 din TC34) care este responsabil pentru scrierea și menținerea IEC 62386. DiiA este un participant activ la TC34 / WG11. DALI-2 și Alianța DALI. În opinia sa, DALI-2 este programul de certificare operat de Alianța DALI și bazat pe cea mai recentă versiune a protocolului DALI. Toate părțile noi ale IEC 62386 sunt aliniate cu DALI-2. Unele (dar nu toate) piese mai vechi vor fi actualizate pentru a se alinia cu DALI-2. Alianța DALI dezvoltă proceduri de testare DALI-2, care permit companiilor să demonstreze conformitatea produselor lor cu diferite părți ale DALI-2. Procedurile de testare sunt, de asemenea, dezvoltate din specificațiile DiiA. Pagina 27 din 42
Conform fișei tehnice Mesina M60, extrase de pe site-ul contestatorului, aparatele de iluminat ale contestatarului pot fi cu controller Nema si Zhaga. În acest sens, autoritatea susține că, chiar contestatorul arată că nu este restrictivă cerința, fiind în măsură să depună ofertă conformă cu cerințele documentației de atribuire. 17. Referitor la solicitarea privind eliminarea cerințelor restrictive prin care se impune respectarea următoarelor standarde: EN 60529:1991+A1:2000+A2:2013, autoritatea contractantă precizează că se păstrează cerința privind respectarea standardului EN 60529:1991+A1:2000+A2:2013 Standardul EN 60529:1991+A1:2000+ A2:2013 este un standard European în vigoare care are ca și corespondent Standardul: SR EN 60529:1995 Grade de protecție asigurate prin carcase (Cod IP). Susține că standardul se aplică clasificării gradelor de protecție asigurate prin carcase pentru echipamentele electrice cu tensiune nominală mai mică sau egală cu 72,5 kV. De asemenea, menționează că și amendamentele acestuia, conform ASRO - Asociația de Standardizare din România cu următorul link: https://magazin.asro.ro/Search?q=60529. Consideră că acest standard face referire la toate echipamentele electrice cu tensiune nominală mai mică sau egală cu 72,5 kV în care sunt incluse și aparatele de iluminat, acestea din urmă având echipamente electrice în interiorul carcasei. 18. În ceea ce privește solicitarea privind eliminarea cerințelor restrictive prin care se impune respectarea unor standarde expirate, autoritatea contractantă precizează că se elimină prezentarea conform standardelor. Se va solicita certificat ENEC, certificate necesare și suficiente pentru demonstrarea respectării standardelor actuale. În continuare, autoritatea prezintă ce face, în opinia sa, să iasă în evidență ENEC: Testare de către o terță parte: Certificarea ENEC este realizată de organisme europene independente și acreditate, asigurând obiectivitate și încredere. Specificitate pentru standardele europene: Spre deosebire de marcajul CE, care este autodeclarat, ENEC demonstrează verificarea de către o terță parte, specifică pentru produsele vândute în Europa. Compatibilitate cu Zhaga-D4i: Certificarea ENEC include adesea verificarea conformității cu standardele Zhaga și D4i, asigurând interoperabilitatea și viabilitatea pe termen lung a sistemelor de iluminat. Relevanță specifică pieței: Pentru licitațiile europene, certificarea ENEC se aliniază direct cu cerințele pieței și ale reglementărilor, fiind mai relevantă decât alte standarde internaționale. Pagina 28 din 42
De asemenea, prezintă de ce, după părerea sa, certificarea tip ENEC nu ar trebui exclusă dintr-o licitație publică: Siguranță și răspundere: Eliminarea cerinței ENEC ar putea duce la selectarea unor produse mai puțin testate, crescând riscurile de defecte, accidente și responsabilități legale. Standardizare: Fără ENEC, licitațiile ar putea accepta produse care nu respectă standardele europene de siguranță și performanță, generând probleme de integrare și mentenanță. Costuri pe termen lung: Alternativele mai ieftine, fără certificare ENEC, pot reduce costurile inițiale, dar pot duce la costuri mai mari de mentenanță și înlocuire din cauza performanțelor slabe sau defecțiunilor. Credibilitate: Impunerea cerinței ENEC transmite un angajament pentru calitate și siguranță, sporind încrederea publicului în proiect. Susține că prin menținerea cerințelor de certificare ENEC, licitațiile asigură soluții de iluminat public sigure, fiabile și potrivite scopului, protejând integritatea infrastructurii și sustenabilitatea pe termen lung. În continuare, prezintă, de ce, în opinia sa, ENEC nu ar trebui tratat ca echivalent cu EN 62368: Tratarea ENEC ca echivalent cu EN 62368 ar subestima supravegherea suplimentară, aplicabilitatea mai largă și recunoașterea pe piață pe care le oferă certificarea ENEC. În timp ce EN 62368 asigură conformitatea cu un singur standard de siguranță, ENEC este un proces de certificare mai cuprinzător, care reflectă respectarea mai multor standarde de siguranță și calitate. Pentru produsele care intră pe piețe exigente sau care necesită un nivel ridicat de încredere din partea consumatorilor, marca ENEC reprezintă un indicator mai solid și mai fiabil al conformității și calității. De asemenea, autoritatea prezintă procesul de certificare: ENEC: Certificarea ENEC necesită teste riguroase realizate de un laborator european acreditat de testare. Producătorii sunt supuși inspecțiilor regulate ale fabricilor pentru a asigura conformitatea continuă. Procesul include și supravegherea pieței, adăugând un nivel suplimentar de încredere. EN 62368: Conformitatea cu EN 62368 poate fi auto-declarată în anumite cazuri, mai ales dacă producătorul realizează testarea internă. Deși certificarea de la terți este disponibilă, aceasta nu este obligatorie peste tot. Aceasta consideră că ......... SRL încearcă să includă certificările specifice produselor sale în documentația de atribuire, pentru a obține avantaj față de ceilalți operatori economici. Scop și obiectiv Marca ENEC: Pagina 29 din 42
ENEC este o marcă de certificare pan-europeană care indică respectarea standardelor de siguranță și performanță pentru produsele electrice. Este recunoscută pe scară largă în UE ca dovadă a testării de înaltă calitate și a supravegherii constante a producției. Certificarea ENEC nu este legată de un singur standard, cum ar fi EN 62368, ci acoperă o gamă largă de standarde europene de siguranță aplicabile (de exemplu, EN 60598 pentru iluminat, EN 60335 pentru aparatele electrocasnice). EN 62368: EN 62368-1 este un standard specific de siguranță pentru echipamente audio/video, IT și de comunicații. Se concentrează pe principiile de siguranță bazate pe identificarea riscurilor (HBSE), mai degrabă decât pe reguli prescrise. Inspecții regulate ale fabricii: Certificarea ENEC impune audituri regulate ale fabricii pentru a verifica dacă produsele fabricate respectă în mod constant standardele certificate. Acest lucru oferă o garanție suplimentară pentru utilizatori și autorități. Conformitatea EN 62368, mai ales prin auto-certificare, nu include această cerință, ceea ce poate duce la inconsecvențe în calitatea produsului. Recunoașterea mărcii și încrederea pieței ENEC: Marca ENEC este foarte recunoscută și apreciată în Europa ca o certificare premium. Demonstrează nu doar conformitatea, ci și un angajament pentru calitate și siguranță constantă prin supraveghere periodică. În opinia sa, este adesea necesară pentru accesul pe anumite piețe sau industrii din UE, în special pentru aplicații profesionale sau critice. EN 62368: Marcarea unui produs ca fiind conform EN 62368 indică respectarea unui singur standard, dar nu garantează neapărat verificări independente și regulate, decât dacă este specificat explicit. 19. Cu privire la solicitarea privind eliminarea cerințelor restrictive prin care se impune senzorul PIR, autoritatea contractantă menționează că se elimină cerința privind prezența senzorului PIR. Urmare a solicitării contestatorului ......... SRL, din cuprinsul contestației înregistrată la CNSC sub nr. 9776/17.02.2025, prin adresa înregistrată la Consiliu sub nr. 14299/493/C1/15.03.2025, Consiliul invită contestatorul să se prezinte la sediul Consiliului în vederea consultării dosarului nr. 493/2025, prin reprezentant delegat în acest sens, în data de 07.03.2025. Prin adresa nr. 2121/28.02.2025, înregistrată la CNSC sub nr. 13046/28.02.2025, autoritatea contractantă transmite dosarul achiziției. Pagina 30 din 42
Prin adresa nr. 10524/C1/487/18.02.2024, Consiliul solicită contestatorului ......... SA să transmită recipisa de consemnare a cauțiunii, în original, conform art. 611 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. ......... SA, deși a primit adresa mai sus menționată, având confirmare de primire în data de 26.02.2025 potrivit corespondenței nr. AR09105112789, nu s-a conformat solicitării și nu a transmis recipisa de consemnare a cauțiunii, în original, în cuantumul prevăzut de lege. Prin corespondența înregistrată la CNSC sub nr. 10696/19.02.2025, contestatorul ......... SRL transmite, în original, recipisa de consemnare a cauțiunii nr. 211059441/1 din 18.02.2025, în cuantum de 35.000,00 lei, eliberată de CEC Bank Sucursala .......... Analizând susținerile și documentele depuse la dosarul cauzei, CONSILIUL constată următoarele: ........., în calitate de autoritate contractantă, a organizat procedura simplificată, în vederea atribuirii contractului având ca obiect: „Execuție lucrări în cadrul proiectului având ca obiect: D.A.L.I. MODERNIZARE ILUMINAT PUBLIC STRADAL ÎN ......... ETAPA 2, JUDEȚUL ........., PRIN PROGRAMUL AFM PRIVIND CREȘTEREA EFICIENȚEI ENERGETICE A INFRASTRUCTURII DE ILUMINAT PUBLIC” - cod CPV 45316110-9, elaborând, în acest sens, documentația de atribuire aferentă și publicând, în SEAP, anunțul de participare SCN1158668/ 07.02.2025, conform căruia valoarea estimată a procedurii este 2.020.863,18 lei, fără TVA. Criteriul de atribuire al contractului este „cel mai bun raport calitate-preț”. Având în vedere prevederile art. 26 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, Consiliul urmează să se pronunțe cu întâietate asupra excepției inadmisibilității contestației. Pentru formularea unei contestații împotriva unui act al autorității contractante, emis cu privire la o procedură de atribuire, legiuitorul a stabilit îndeplinirea unor condiții de admisibilitate a contestației. Rezultă, fără putință de tăgadă, faptul că, potrivit rolului activ al consilierilor de soluționare, aceștia trebuie să verifice dacă au fost legal învestiți cu soluționarea contestației formulate, sens în care trebuie să analizeze, înainte de toate, excepțiile – de procedură și de fond – care fac inutilă cercetarea, în fond, a contestației. Din redactarea prevederilor art. 611 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 cu modificările și completările ulterioare, rezultă că, pentru a putea proceda la soluționarea contestației, Consiliul trebuie să constate depunerea cauțiunii, constituită potrivit prevederilor legale. Modul de calcul al acestei cauțiuni este stabilit, în detaliu, de prevederile art. 611 din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare raportat la valoarea estimată a contractului de achiziție publică ce urmează a fi atribuit. În aceste condiții, Consiliul va verifica, cu precădere, îndeplinirea condiției prevăzute de dispozițiile legale antemenționate, deoarece, dacă Pagina 31 din 42
nu sunt îndeplinite condițiile legale de constituire a cauțiunii, astfel încât contestația să fie luată în considerare, Consiliul va respinge contestația, fără să cerceteze motivele acesteia. Prin urmare, constituirea cauțiunii este o condiție obligatorie pentru soluționarea contestației cu care a fost învestit Consiliul; dovada constituirii acesteia la dispoziția Consiliului se depune în original la CNSC, aceasta fiind o condiție de admisibilitate. Obligativitatea constituirii cauțiunii reprezintă o condiție de fond pentru însăși soluționarea contestației, iar nu de procedură, de natură a obstrucționa accesul la justiție. În cazul în care Consiliul, învestit cu o contestație, constată neîndeplinirea constituirii cauțiunii, va respinge contestația potrivit art. 611 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Prin adresa nr. 10524/C1/487/18.02.2024, Consiliul solicită contestatorului ......... SA să transmită recipisa de consemnare a cauțiunii, în original, conform art. 611 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. ......... SA, deși a primit adresa mai sus menționată, având confirmare de primire în data de 26.02.2025 potrivit corespondenței nr. AR09105112789, nu s-a conformat solicitării și nu a transmis recipisa de consemnare a cauțiunii în original în cuantumul prevăzut de lege. Consiliul reține că, în speță, sunt incidente următoarele: - prevederile art. 611 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare; - principiul de drept „nemo ignorare legem censetur”, potrivit căruia nimeni nu se poate apăra invocând necunoașterea legii. - principiul de drept „ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus”, potrivit căruia unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă, în sensul că, în cadrul Legii nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare, nu s-a prevăzut nicio normă derogatorie de la obligația constituirii cauțiunii. Față de aceste aspecte, se constată că, în speță, contestația a fost transmisă de către contestator, fără a depune cauțiunea, constituită în mod legal. Având în vedere dispozițiile art. 26 alin. (1) și (6), coroborat cu art. 611 din Legea nr. 101/2016, în vigoare la data depunerii contestației, Consiliul va respinge, ca inadmisibilă, contestația depusă de ......... SA, în contradictoriu cu autoritatea contractantă ........., fără a mai proceda la analiza pe fond a cauzei. Procedând la analiza, pe fond, a contestației formulate de ......... SRL, Consiliul reține că acesta este nemulțumit de anumite prevederi ale documentației de atribuire, despre care, susține că ar restricționa în mod nejustificat accesul la procedura de atribuire. Ca un prim aspect, Consiliul reține că prin punctul de vedere înregistrat la CNSC sub nr. 11541/24.02.2025, autoritatea contractantă Pagina 32 din 42
menționează că este de acord să remedieze următoarele cerințe ale documentației de atribuire, în sensul solicitat de contestator: - cu privire la solicitarea contestatorului de acceptare testelor LM- 80/TM-21, pe lângă testele LM-84/TM-28 menționate în documentația de atribuire ca dovadă a estimării degradării luminoase (critica 3 din contestație), autoritatea contractantă menționează că „se acceptă ambele variante: LM-84/TM-28 și LM-80/TM-21”; - referitor la solicitarea contestatorului de completare a cerințelor restrictive prin care se impune modul de comunicație GSM/2.4Ghz/MESH cu sintagma cu sintagma „sau prin mecanisme de comunicare ce utilizează medii si frecvente alternative cu rezultate de comunicare echivalente” (critica 5 din contestație), autoritatea contractantă a menționat „Se acceptă introducerea sintagmei „sau echivalent” și completarea cerinței cu mentiunea „sau prin mecanisme de comunicare ce utilizeaza medii si frecvente alternative cu rezultate de comunicare echivalente”; - referitor la solicitarea contestatorului de acceptare a montării senzorului atât la partea inferioară, cât și la partea superioară (critica 8 din contestație), autoritatea a menționat „Se acceptă montajul senzorului atât la partea inferioară, cât și la partea superioară”; - referitor la solicitarea formulată în subsidiarul criticii 11, prin care contestatorul a solicitat completarea cerințelor ce vizează frecventa de comunicare a echipamentului USB-Dongle cu sintagma „sau prin mecanisme de comunicare ce utilizează medii si frecvente alternative cu rezultate de comunicare echivalente”, autoritatea contractantă a menționat „Se acceptă completarea cerinței potrivit căreia accesul local la sistemul de iluminat sa se face prin intermediul unui dispozitiv tip USB-DONGLE, cu sintagma «sau prin mecanisme de comunicare ce utilizează medii și frecvențe alternative cu rezultate de comunicare echivalente»„; - referitor la solicitarea formulată în subsidiarul criticii 13, prin care contestatorul solicită completarea cerințelor vizând comunicarea celulară cu sintagma „sau prin mecanisme de comunicare ce utilizează medii si frecvente alternative cu rezultate de comunicare echivalente”, autoritatea contractantă a menționat în punctul de vedere „Se acceptă completarea cerinței potrivit căreia conexiunea celulară să se facă, cu sintagma «sau prin mecanisme de comunicare ce utilizează medii și frecvențe alternative cu rezultate de comunicare echivalente»„ și a reprodus textul art. 11 alin. (2) din Ghidul AFM aprobat prin Ordinul nr. 1866/2021; Pagina 33 din 42
- cu privire la critica 15, prin care s-a solicitat eliminarea cerințelor prin care se impune certificat pentru standard EMC, autoritatea contractantă a menționat „se elimina cerințele privind standardele impuse pentru aparatele de iluminat stradal cu LED de la nivelul Fișei tehnice nr. 2, respectiv a standardelor d) EN 62493:2015, EN 61479:2010, ETSI EN 301 489-1 V2.2.3, ETSI EN 301 489-17 V3.2.4, ETSI EN 300 328 V2.2.2”; - cu privire la critica 18, prin care contestatorul a solicitat eliminarea cerinței privind dovada certificării anumitor standarde expirate (în cele 2 tabele reproduse în contestație sunt evidențiate standardele SR EN 60950-1 și SR EN 60950- 1:2006+A12:2011 iar în textul contestației este menționat „SR 62368-1:2015”), autoritatea contractantă a menționat „Se elimină prezentarea conform standardelor. Se va solicita certificat ENEC, certificate necesar și suficient pentru demonstrarea respectării standardelor actuale”; - cu privire la solicitarea contestatorului de eliminare a senzorului PIR (critica 19), autoritatea contractantă a menționat „Se elimină cerința privind prezența senzorului PIR”. Față de aceste aspecte, se constată că autoritatea contractantă a achiesat la criticile contestatorului referitoare la cerințele anterior menționate, motiv pentru care, în vederea respectării principiului transparenței statuat la art. 2 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 98/2016, Consiliul va reține că autoritatea contractantă avea obligația să aducă la cunoștința tuturor operatorilor economici, prin publicarea în SEAP, a cerințelor asupra cărora a achiesat conform celor reținute anterior. În consecință, Consiliul urmează să admită criticile contestatorului referitoare la prevederile caietului de sarcini care au făcut obiectul achiesării și să oblige autoritatea contractantă la publicarea acestora în SEAP. În ceea ce privește critica 7 din contestația formulată de ......... SRL, Consiliul reține că autoritatea contractantă a menționat, în punctul de vedere, că „Se completează cerința controlerelor care sa fie alimentate la 24VCC cu sintagma «sau echivalent»„, ceea ce sugerează intenția unei remedieri însă, verificând obiectul criticii 7, Consiliul reține că ......... SRL nu a solicitat doar obligarea autorității contractante la completarea cerințelor cu sintagma respectivă, ci, a cerut eliminarea unor contradicții sesizate în proiectul tehnic, publicat în SEAP, ca anexă a caietului de sarcini, între tipurile de conectori menționate prin sintagmele Nema sau Zhaga și caracteristicile conectorilor, care sunt îndeplinite doar de conectorii Zhaga, nu și de conectorii Nema. Verificând, la rândul său, aspectele sesizate de către ......... SRL, Consiliul reține că autoritatea contractantă a solicitat, la pag. 16 din proiectul tehnic, ca lămpile să fie echipate cu controller inteligent, iar, conexiunea dintre lampă și controller să se realizeze printr-o mufă Pagina 34 din 42
(conector) electromagnetică, cu mențiunea expresă că acest conector poate să fie tipul Nema sau tipul Zhaga. În continuare, însă, atât în proiectul tehnic, cât și în fișa tehnică aferentă sistemului de telegestiune, se regăsesc detalii constructive amănunțite, caracteristice doar conectorului Zhaga, cum ar fi „priza electromagnetică de tip standardizat Zhaga Book 18” sau cele cu privire la alimentare/bus 24 Vcc. Conform art. 3 alin. (1) lit. z) din Legea nr. 98/2016, sintagma „documentația de atribuire” este definită ca fiind „documentul achiziției care cuprinde cerințele, criteriile, regulile și alte informații necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă și explicită cu privire la cerințe sau elemente ale achiziției, obiectul contractului și modul de desfășurare a procedurii de atribuire, inclusiv specificațiile tehnice ori documentul descriptiv, condițiile contractuale propuse, formatele de prezentare a documentelor de către candidați/ofertanți, informațiile privind obligațiile generale aplicabile”. Totodată, se reține că art. 154 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 dispune, în sensul că „Autoritatea contractantă are obligația de a elabora documentația de atribuire care conține toate informațiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă și precisă cu privire la cerințele achiziției, obiectul contractului și modul de desfășurare a procedurii de atribuire”. Cu privire la obligația autorității de a informa în mod complet, corect și precis operatorii economici cu privire la modalitatea în care le vor fi evaluate ofertele, s-a pronunțat și Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în cauza C-42/13, astfel: „42 Or, Curtea a hotărât deja că unei autorități contractante îi revine sarcina de a respecta cu strictețe criteriile pe care ea însăși le-a stabilit, astfel încât aceasta ar avea obligația să excludă de la o achiziție un operator economic care nu a comunicat un înscris sau o informație a cărei prezentare era impusă în documentele acestei achiziții sub sancțiunea excluderii (a se vedea în acest sens Hotărârea Manova, C 336/12, EU:C:2013:647, punctul 40). 43. Această obligație strictă ce revine autorităților contractante derivă din principiul egalității de tratament și din obligația de transparență care decurge de aici, cărora le sunt supuse autoritățile contractante, în temeiul articolului 2 din Directiva 2004/18. 44. Astfel, pe de o parte, principiul egalității de tratament impune ca ofertanții să dispună de aceleași șanse în formularea ofertelor lor și implică, așadar, ca aceste oferte să fie supuse acelorași condiții pentru toți ofertanții. Pe de altă parte, obligația de transparență are ca scop să garanteze absența riscului de favoritism și de arbitrar din partea autorității contractante. Aceasta implică formularea tuturor condițiilor și modalităților procedurii de atribuire în mod clar, precis și neechivoc în anunțul de participare sau în caietul de sarcini, Pagina 35 din 42
astfel încât, în primul rând, să permită tuturor ofertanților informați în mod rezonabil și obișnuit de diligenți să le înțeleagă conținutul exact și să le interpreteze în același mod și, în al doilea rând, să permită autorității contractante să verifice efectiv dacă ofertele prezentate de ofertanți corespund criteriilor care guvernează contractul în cauză”. Din analiza prevederilor legale și a jurisprudenței comunitare anterior reprodusă, Consiliul reține că procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică sunt caracterizate de un grad ridicat de predictibilitate, astfel încât, potențialii ofertanți să fie informați cu privire la fiecare amănunt care i-ar putea împiedica să acceadă la calitatea de ofertant desemnat câștigător și, implicit, la obținerea profitului rezultat din executarea contractului. Un astfel de amănunt reprezintă și modalitatea de conectare între controller-ului inteligent și lampa de iluminat, pentru care autoritatea contractantă a menționat, atât faptul că acceptă ambele tipuri de conectori, cât și caracteristici constructive care exclud controller-ul echipat cu mufă (controller Nema). Din analiza susținerilor contestatorului, care nu au fost negate de către autoritatea contractantă, rezultă că cele 2 tipuri de conectori nu diferă doar prin formă, astfel încât, cerința cu privire la tipurile de conectori acceptați să poată fi considerată una minoră, ci, există diferențe constructive principale între controllerele echipate cu conector Nema și cele echipate cu conector Zhaga, cum este modalitatea de gestionare/control a energiei electrice care este transferată către lampă, în sensul că, echiparea cu controller Nema presupune controlul liniei de alimentare cu energie electrică la tensiunea de 230 Volți curent alternativ de către controller, iar, în echiparea cu controller Zhaga, controller-ul este alimentat cu energie electrică la tensiunea de 24 Volți curent continuu, printr-o linie de alimentare provenită din driver-ul lămpii, aflat, la rândul său, în carcasa lămpii de iluminat. Rezultă că cele 2 tipuri de controller au anumite avantaje și dezavantaje, în sensul că varianta Nema are dimensiuni mai mari, însă poate controla lămpi de putere mai mare, față de varianta Zhaga. Din acest motiv, Consiliul reține că, includerea în documentația de atribuire a numeroase caracteristici constructive, copiate în mod evident de către proiectantul SC Amiras Green Proiect SRL din fișele tehnice ale unor produse preferate este de natură a determina restrângerea accesului la prezenta procedură de atribuire, cu încălcarea prevederilor art. 50 din Legea nr. 98/2016, potrivit cărora „(1) Autoritățile contractante nu vor concepe sau structura achizițiile ori elemente ale acestora cu scopul exceptării acestora de la aplicarea dispozițiilor prezentei legi ori al restrângerii artificiale a concurenței. (2) În sensul alin. (1), se consideră că există o restrângere artificială a concurenței în cazul în care achiziția ori elemente ale acesteia sunt concepute sau Pagina 36 din 42
structurate cu scopul de a favoriza ori dezavantaja în mod nejustificat anumiți operatori economici”. Scopul organizării prezentei proceduri de atribuire este iluminarea străzilor din aria de competență a autorității contractante, cu posibilitatea controlului individual al fiecărei lămpi în parte, iar, acest scop poate fi îndeplinit, atât de către lămpi și controllere echipate cu conectori Nema, cât și de cele echipate cu conectori Zhaga, situație în care, excluderea unui anumit model constructiv constituie restricționare a accesului la procedura de atribuire. Dacă ar fi considerat că utilizarea unui anumit tip constructiv de conector îi aduce anumite avantaje (sau altfel spus, că ar aduce un plus valoare comparativ cu cerințele minime din caietul de sarcini), autoritatea contractantă avea posibilitatea de a puncta respectiva caracteristică, în cadrul unui factor de evaluare de natură tehnică, astfel cum a procedat cu eficacitatea energetică a corpului de iluminat (factorul de evaluare P2). Prin urmare, Consiliul va admite critica ......... SRL privind caracterul contradictoriu al cerințelor cu privire la tipurile de conectori acceptați, urmând a obliga autoritatea contractantă la remedierea documentației de atribuire, în sensul solicitat de contestator. Pe cale de consecință, Consiliul va admite și criticile 9 și 16, privind conectorul Zhaga Book 18, impus prin proiectul tehnic și fișele tehnice, considerentele anterior reținute fiind pe deplin aplicabile, iar, măsurile de remediere, similare. Critica 1 din contestația formulată de ......... SRL, privind cerința autorității contractante, ca ofertanții să depună, în cadrul propunerii tehnice, „(...) referințe cu aplicații Smart City care au fost conectate prin API cu aplicația de telegestiune ofertată” urmează a fi admisă, deoarece, astfel cum a fost formulată, are caracteristicile unei cerințe de calificare, astfel cum este aceasta definită la art. 179 lit. b) din Legea nr. 98/2016. Consiliul reține că, spre deosebire de cerințele de calificare, al căror loc, potrivit art. 181 din Legea nr. 98/2016, este anunțul de participare, specificațiile tehnice ale produselor necesare se enumeră în caietul de sarcini și trebuie să descrie, în mod obiectiv în ce constă necesitatea autorității contractante, aspect reglementat la art. 20 alin. (10) din HG nr. 395/2016. Din analiza argumentelor autorității contractante, rezultă că, aceasta vrea să reducă riscul neîndeplinirii anumitor criterii de eligibilitate tehnică impuse de finanțator prin prevederile art. 11 alin. (2) din Ordinul nr. 1866/2021, conform cărora „Sistemele de telegestiune ce urmează a fi montate prin proiect trebuie să îndeplinească următoarele cerințe minime: (...) f) să colecteze date de la controlerele de puncte de lumină și să le furnizeze utilizatorului sau către software-uri terțe, Pagina 37 din 42
cum ar fi sistemele de gestionare a activelor (AMS), sistemele de informații geografice (GIS); g) să furnizeze interfețe și/sau mecanisme pentru a interacționa cu o varietate de senzori și platforme inteligente pentru a ajusta nivelurile de lumină și pentru a oferi informații care să contribuie la îmbunătățirea serviciilor, confortului și siguranței; h) să fie scalabile pentru a gestiona un volum tot mai mare de date și un număr tot mai mare de dispozitive pentru a se potrivi creșterii pe viitor”. Or, îndeplinirea unor astfel de caracteristici poate fi confirmată prin documente tehnice de la producător, cum ar fi fișe de catalog, pliante, pagini web etc., independent de implementările anterioare. Prin urmare, sub acest aspect, criticile contestatorului sunt pertinente și urmează a fi admise, sens în care, Consiliul urmează a obliga autoritatea contractantă la remedierea documentației de atribuire în
sensul
completării
cerinței
referitoare
la conectivitatea/compatibilitatea aplicației de telegestiune ofertată cu aplicații Smart City și prin alte documente, de natură tehnică, cum ar fi ,cele enumerate anterior cu titlu exemplificativ. Critica 2 din contestația formulată de ......... SRL urmează a fi respinsă, ca neîntemeiată, deoarece, rezistența la impact IK 10, solicitată de autoritatea contractantă în fișa tehnică nr. 1 se încadrează în intervalul prevăzut de la art. 11 alin. (1) lit. f) din Ghidul de finanțare, indicat de autoritatea contractantă în punctul de vedere. Critica 4, privind certificatul ENEC/ENEC+ urmează a fi admisă, având în vedere prevederile art. 158 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, potrivit cărora „În cazul prevăzut la alin. (1) în care autoritatea contractantă solicită prezentarea unor certificate emise de un anumit organism de evaluare a conformității, aceasta acceptă și certificate echivalente emise de alte organisme de evaluare a conformității”, precum și prevederile art. 11 alin. (1) lit. l) din Ghidul de Finanțare, care fac trimitere la variante alternative pentru demonstrarea performanțelor aparatelor de iluminat, fie prin certificare ENEC și ENEC+ fie prin rapoarte de testare emise de laboratoare acreditate, de organisme de certificare europene, care să demonstreze aceste performanțe. Critica 6, privind cerința ca anumiți senzori să fie integrați în controller, iar, subansamblul destinat asigurării redundanței comunicării să fie „auxiliar” (a se vedea textul evidențiat în contesta), urmează a fi admisă, motivat de faptul că aceste cerințe, privind nivelul de integrare, nu reprezintă specificații tehnice, astfel cum sunt acestea definite la art. 1 alin. (1) lit. rr) din Legea nr. 98/2016, prin sintagma „cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, într-o manieră Pagina 38 din 42
corespunzătoare îndeplinirii necesității autorității contractante”, ci, reprezintă doar o caracteristică constructivă impusă autorității contractante de operatorul economic elaborator al proiectului tehnic, al cărui rezultat îl constituie restrângerea concurenței în cadrul prezentei proceduri pentru toți operatorii economici care nu au în portofoliu produse integrate în modalitatea descrisă prin proiectul tehnic. Faptul că Ghidul de finanțare impune colectarea datelor de localizare geografică de la corpurile de iluminat nu justifică cerința ca senzorul GPS să fie integrat în controller, operatorii economici având posibilitatea de a propune și alte soluții constructive, conform produselor deținute în portofoliu. Pentru acest motiv, Consiliul urmează să oblige autoritatea contractantă la remedierea caracteristicilor tehnice anterior menționate, în sensul solicitat de contestator, respectiv, ca senzorul să poată fi și separat. Critica 10 din contestația formulată de ......... SRL, urmează a fi admisă, deoarece, Codificarea CRC (Cyclic Redundancy Check) 16/32, impusă de autoritatea contractantă, reprezintă o modalitate particulară (sau, altfel spus, o soluție constructivă) de asigurare a integrității datelor transmise în rețea, constând în algoritmi de detecție a erorilor care generează o sumă de control (checksum) pe baza datelor transmise, permițând receptorului să verifice dacă datele au fost alterate în timpul transmisiei. Prin urmare, subliniind diferența dintre specificațiile tehnice, care, conform definiției anterioare, reprezintă „cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, într-o manieră corespunzătoare îndeplinirii necesității autorității contractante” și soluția constructivă pentru implementarea caracteristicilor tehnice respective, cum ar fi un anumit algoritm, Consiliul va obliga autoritatea contractantă la remedierea cerinței, autoritatea contractantă urmând a avea libertatea, fie de a elimina cerința, astfel cum a solicitat contestatorul, fie de a o reformula conform prevederilor legale anterior menționate, coroborate cu cele de la art. 155-156 din Legea nr. 98/2016. Critica 12 din contestația formulată de ......... SRL urmează a fi admisă, motivat de faptul că, potrivit specificațiilor standardului DiiA: 351, disponibile spre consultare publică la adresa
internet
https://www.dali- alliance.org/data/downloadables/1/5/1/diia-specification-dali- part-351-luminaire-mounted-control-devices-v10-oct-2019.pdf? force-download=yes, acesta reprezintă o implementare a serie de standarde IEC62386, față de care contestatorul nu a formulat nicio critică concretă, situație în care depunerea ambelor seturi de rapoarte (atât cele pentru IEC62386 cât și cele pentru DiiA: 351) ar reprezenta o povară administrativă inutilă iar, în ceea ce Pagina 39 din 42
privește standardul UL 773, acesta, conform susținerilor contestatorului, care nu au fost negate de către autoritatea contractantă, este caracteristic pieței nord-americane, situație în care impunerea în alte regiuni elimină furnizorii care respectă standarde echivalente recunoscute la nivel european sau internațional, precum IEC 62386 sau ENEC. Ținând cont de cele de mai sus, precum și de lipsa oricăror explicații din partea autorității contractante, Consiliul o va obliga pe aceasta din urmă la eliminarea cerințelor cu privire la certificările cu standardele DiiA: 351 și UL 773. Solicitarea 14 din contestația formulată de ......... SRL urmează a fi respinsă, ca nefondată, motivat de faptul că societatea contestatoare s-a limitat la formularea unei simple cereri de eliminare a cerințelor restrictive prin care se impun certificat si raport de testare pentru IEC 62386-303/101/103, fără a preciza motivele pentru care ar fi restrictivă solicitarea acestor înscrisuri, astfel cum avea obligația potrivit principiului de drept „probatio incumbit ei qui digit, non ei qui negat”, principiu transpus în dreptul autohton prin prevederile art. 249 C.p.c, potrivit cărora „cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege”. Mai mult, se reține că, în cadrul criticii 12, anterior analizată, ......... SRL a subliniat caracterul restrictiv al altor 2 standarde prin argumentul că ar fi mai potrivit standardul IEC 62386, situație în care, acesta pare să fi fost de acord cu solicitarea standardului IEC 62386. Critica 17 urmează a fi respinsă, ca nefondată, deoarece, Standardul EN 60529:1991+A1:2000+A2:2013 este un standard European în vigoare care are ca si corespondent Standardul: SR EN 60529:1995 Grade de protecție asigurate prin carcase (Cod IP). Din analiza paginii internet ASRO, la adresa www.asro.ro (conform art. 9 alin. (2) din Legea nr. 163/2015 privind standardizarea națională, ASRO este persoană juridică de drept privat, de interes public general, având statut juridic de asociație fără scop patrimonial, care aplică principiile standardizării naționale), se reține că Standardul anterior menționat se aplică clasificării gradelor de protecție asigurate prin carcase pentru echipamentele electrice cu tensiune nominala mai mică sau egală cu 72,5 kV. Or, aparatele de iluminat se încadrează în clasificarea anterior menționată, având echipamente electrice în interiorul carcasei. Prin urmare, cerința nu apare ca nelegală iar, în lipsa oricăror argumente tehnice, din partea contestatorului, care să demonstreze caracterul restrictiv al cerinței, Consiliul nu va putea sancționa autoritatea contractantă, sub acest aspect. Pagina 40 din 42
Pentru considerentele anterior expuse, în temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul va admite, în parte, contestația formulată de ......... SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantă ......... iar, pe cale de consecință, va dispune remedierea documentației de atribuire cu respectarea prevederilor legale și a considerentelor prezentei, în termen de 10 zile de la comunicare. În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge, ca neîntemeiate, criticile din contestația ......... SRL cu privire la rezistența la impact IK 10 solicitată de autoritatea contractantă în fișa tehnică nr. 1 (Critica 2), standardele IEC 62386-303/101/103 (Solicitarea 14) și Standardul EN 60529:1991+A1:2000+A2:2013 (Critica 17). Referitor la solicitarea contestatorului privind acordarea cheltuielilor de soluționare, Consiliul va reține că, potrivit art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, „Consiliul poate obliga, la cerere, partea în culpă, la plata cheltuielilor efectuate pentru soluționarea contestației. Cuantumul, detalierea și documentele doveditoare ale cheltuielilor efectuate sunt prezentate în cerere, care trebuie depusă înainte de pronunțarea deciziei de soluționare a contestației”. Ori, întrucât contestatorul nu a depus documente doveditoare din care să rezulte natura și cuantumul cheltuielilor efectuate, Consiliul va respinge, ca nedovedită, solicitarea acestuia privind obligarea autorității contractante la plata de cheltuieli de soluționare. Pentru aceste motive în baza documentelor depuse de părți, CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de ......... SA, în contradictoriu cu autoritatea contractantă .......... Admite, în parte, contestația formulată de ......... SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantă ........., iar, pe cale de consecință, dispune remedierea documentației de atribuire, cu respectarea prevederilor legale și a considerentelor prezentei, în termen de 10 zile de la comunicare. Respinge, ca nefondate, criticile din contestația ......... SRL cu privire la rezistența la impact IK 10, solicitată de autoritatea contractantă în fișa tehnică nr. 1 (Critica 2), standardele IEC 62386- 303/101/103
(Solicitarea
14)
și
Standardul
EN 60529:1991+A1:2000+A2:2013 (Critica 17). Pagina 41 din 42
Respinge, ca nedovedită, solicitarea contestatorului ......... SRL privind acordarea cheltuielilor de soluționare. Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare. Complet de soluționare a contestațiilor în domeniul achizițiilor publice: Consilier de soluționare PREȘEDINTE Consilier de soluționare Redactat practicaua deciziei
Redactată în 5 (cinci) exemplare originale, conține 40 (patruzeci) pagini. Pagina 42 din 42
Legăturile se bazează pe coduri CPV sau critici comune din buletin. Verificați faptele și motivarea fiecărui document.