Decizie CNSC 622/2025

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 622/C2/465, 472 Data: 10.03.2025 I. Prin contestația nr. 513/SIL/13.02.2025, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 9499/14.02.2025, formulată de ELBA-COM SA, cu sediul social în Timișoara spl. Nicolae Titulescu nr. 14, județul Timiș și adresă de corespondență în localitatea Ghiroda, Calea Lugojului nr. 126, județul Timiș, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J35/559/2000, având CUI RO13108765, reprezentată legal prin Horia Trifu - Director General, împotriva documentației de atribuire, elaborată de ORAȘUL GEOAGIU (PRIMĂRIA), în calitate de autoritate contractantă, cu sediul în localitatea Geoagiu, strada Calea Romanilor nr. 141, județul Hunedoara, în cadrul procedurii de atribuire simplificată, a contractului de achiziție publică având ca obiect Execuția lucrărilor aferente obiectivului de investiții: „MODERNIZAREA SISTEMULUI DE ILUMINAT PUBLIC ÎN ORAȘUL GEOAGIU”, s-a solicitat: - în principal, obligarea autorității contractante la adoptarea măsurilor de remediere corespunzătoare, prin eliminarea cerințelor tehnice excesive și discriminatorii; - în subsidiar, în situația în care nu este posibilă remedierea actului atacat, obligarea autorității contractante la anularea întregii proceduri; - în temeiul art. 22 din Legea nr. 101/2016, suspendarea procedurii până la soluționarea contestației. II. Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 9557/14.02.2025, formulată de URBIOLED SRL, cu sediul social în Comuna Valea Lupului, strada Victoriei nr. 69, județul Iași, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J22/1956/2016, având CUI RO32614831, reprezentată legal prin administrator Ciotir Ana-Maria și convențional prin Staicu Daniela - Cabinet de avocat, cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în București, sectorul 1, Ansamblul rezidențial WIN Herăstrău (la Recepție), strada Barajul Argeș nr. 8A, corp C3, et. 1, ap. 3105, împotriva documentației de atribuire, elaborată de ORAȘUL GEOAGIU (PRIMĂRIA), în calitate de Pagina 1 din 2

autoritate contractantă, în cadrul aceleiași proceduri de achiziție publică, s-a solicitat: - în temeiul prevederilor art. 22 alin. (1) din Legea 101/2016, suspendarea procedurii de achiziție publică până la soluționarea prezentei contestații; - în temeiul prevederilor art. 26 alin. (2) lit. b) din Legea 101/2016, obligarea autorității contractante la adoptarea măsurilor de remediere în sensul modificării prevederilor documentației de atribuire contestate și a eliminării cerințelor restrictive; - în temeiul prevederilor art. 26 alin. (7) din Legea nr. 101/2016, dacă se constată că nu mai pot fi dispuse măsuri de remediere care să permită continuarea legală a procedurii de atribuire, anularea procedurii de atribuire; - în temeiul prevederilor art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor ocazionate de judecarea contestației; - în temeiul prevederilor art. 19 din Legea nr. 101/2016, acces la dosarul constituit la Consiliu. Contestațiile vor fi soluționate împreună, având în vedere dispozițiile art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite contestațiile formulate de ELBA-COM SA și, respectiv, de URBIOLED SRL, în contradictoriu cu ORAȘUL GEOAGIU (PRIMĂRIA), în calitate de autoritate contractantă și dispune anularea procedurii. Respinge cererea URBIOLED SRL de obligare a autorității contractante la plata cheltuielilor ocazionate de judecarea contestației. Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. Pagina 2 din 2

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. …….. Data: …….. I. Prin contestația nr. 513/SIL/13.02.2025, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 9499/14.02.2025, formulată de ........, cu sediul social în ........ și adresă de corespondență în localitatea ........, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. ........, având CUI ........, reprezentată legal prin ........ - Director General, împotriva documentației de atribuire, elaborată de ........, în calitate de autoritate contractantă, cu sediul în localitatea ........, în cadrul procedurii de atribuire simplificată, a contractului de achiziție publică având ca obiect ........, s-a solicitat: - în principal, obligarea autorității contractante la adoptarea măsurilor de remediere corespunzătoare, prin eliminarea cerințelor tehnice excesive și discriminatorii; - în subsidiar, în situația în care nu este posibilă remedierea actului atacat, obligarea autorității contractante la anularea întregii proceduri; - în temeiul art. 22 din Legea nr. 101/2016, suspendarea procedurii până la soluționarea contestației. II. Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 9557/14.02.2025, formulată de ........, cu sediul social în ........, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. ........, având CUI ........, reprezentată legal prin administrator ........ și convențional prin ........ - Cabinet de avocat, cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în ........, împotriva documentației de atribuire, elaborată de ........, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul aceleiași proceduri de achiziție publică, s-a solicitat: - în temeiul prevederilor art. 22 alin. (1) din Legea 101/2016, suspendarea procedurii de achiziție publică până la soluționarea prezentei contestații; - în temeiul prevederilor art. 26 alin. (2) lit. b) din Legea 101/2016, obligarea autorității contractante la adoptarea măsurilor de remediere în sensul modificării prevederilor documentației de atribuire contestate și a eliminării cerințelor restrictive; Pagina 1 din 25

- în temeiul prevederilor art. 26 alin. (7) din Legea nr. 101/2016, dacă se constată că nu mai pot fi dispuse măsuri de remediere care să permită continuarea legală a procedurii de atribuire, anularea procedurii de atribuire; - în temeiul prevederilor art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor ocazionate de judecarea contestației; - în temeiul prevederilor art. 19 din Legea nr. 101/2016, acces la dosarul constituit la Consiliu. Contestațiile vor fi soluționate împreună, având în vedere dispozițiile art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016. CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: I. Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care ........ critică documentația de atribuire, elaborată de ........, în calitate de autoritate contractantă, solicitând cele ante-menționate. Ulterior prezentării unui scurt istoric al procedurii, contestatorul prezintă o serie de cerințe care, în opinia sa, sunt nelegale, astfel: La critica de la punctul 1 contestatorul solicită ca cerința referitoare la diametrul consolei să fie în conformitate cu specificațiile din „Fișa tehnică Brațe-semnat", intervalul de inclinare să fie conform calculelor luminotehnice, iar obligativitatea intervalului menționat să fie eliminată. Prin critica de la punctul 2 se solicită revizuirea cerinței Aparatele de iluminat vor respecta minim: -Prescripțiile minimale ENEC Tn conformitate cu: EN 60598 — 1: 2015 +• A1: EN 60598 - 2 - 3: 2003 + A1, respectiv: CISPR15:2018; EN55015: 2019; EN61547: 2009; IEC61547: 2020; EN IEC61000-3-2: 2019; +EN 61000-3-3: 2013 + A1, astfel încât să rămână doar standardul EN55015:2019. Potrivit contestatorului, CISPR 15 este un standard internațional care definește cerințele privind emisiile de compatibilitate electromagnetică ale produselor de iluminat electric/electronic, iar EN 55015 reprezintă versiunea europeană a standardului care este utilizat pentru Europa. Prin critica de la punctul 3 se solicită revizuirea cerinței Se va prezenta certificat și raport de testare a gradului de etanșeitate IP66. care va confirma îndeplinirea valorii minime solicitate. Testul va fi în conformitate cu: v IEC 60598 - 1:2020 ✓ IEC 60529: 1989 + AMD1: 1999 AMD2: 2013, astfel încât să fie menționat exclusiv standardul IEC 60598. Precizează contestatorul faptul că, standardul IEC 60529:1989 reglementează clasificarea gradelor de protecție oferite de carcasele echipamentelor electrice cu o tensiune nominală de pana la 72,5kV: https://webstore.iec.ch/en/publication/2452, iar pentru aparatele de Pagina 2 din 25

iluminat gradul de protecție se determină conform standardelor de corpuri de iluminat SR EN IEC 60598-1 secțiunea 9 și SR EN 60598-2-3 secțiunea 3.13. Totodată, față de solicitarea autorității contractante de prezentare a unui certificat și a unui raport de testare a gradului de etanșeitate IP66, raport emis de un laborator acreditat de un organism recunoscut la nivel național/european, contestatorul solicită să fie acceptate rapoarte de testare acreditate, iar pentru certificare să fie acceptat Certificatul de Acreditare al Laboratorului conform ISO 17025. La critica de la punctul 4, față de solicitarea autorității contractante conform căreia Se va prezenta certificat si raport de testare a rezistenței la impact IK, care va confirma îndeplinirea valorii minime solicitate. Testul va fi in conformitate cu: ✓ EN 62262: 2002, contestatorul solicită să se accepte rapoarte de testare acreditate, iar pentru certificat să se accepte Certificatul de Acreditare al Laboratorului conform ISO 17025. Prin critica de la punctul 5 se solicită revizuirea cerinței Se va prezenta raport de testare fotometrica pentru cel puțin 3 tipuri de distribuții luminoase (standard. îngustă, largă) ale aparatului de iluminat propus. Se va prezenta raportul de testare din care să rezulte îndeplinirea acestei cerințe, astfel încât să fie solicitate doar rapoarte de testare pentru aparatul propus cu distribuția luminoasă folosită în proiectul luminotehnic. În opinia contestatorului, solicitarea de a prezenta raport de testare fotometrică pentru cel puțin 3 tipuri de distribuții luminoase (standard, îngustă, largă) ale aparatului de iluminat propus nu se justifică, deoarece tipul de distribuție propusă se observă în calculele luminotehnice. Pentru toate considerentele prezentate mai sus, contestatorul solicită admiterea contestației astfel cum a fost formulată. În drept, se invocă dispozițiile Legii nr. 101/2016, respectiv celelalte norme legale invocate în cuprinsul prezentei. Ca mijloace de probă, au fost depuse înscrisuri. Prin punctul de vedere comunicat prin adresa nr. 1445/20.02.2025, înregistrată la CNSC sub nr. 11206/20.02.2025, ........, în calitate de autoritate contractantă, solicită respingerea cererii de suspendare a procedurii și, pe fond, respingerea contestației. După ce, în prealabil, prezintă un scurt istoric al procedurii în cauză, împotriva criticilor aduse de contestator, autoritatea contractantă se apără precizând că, documentația de atribuire respectă prevederile legale, că nu sunt încălcate principiile menționate de către contestator, astfel că solicită Consiliului să constate că, în realitate, contestația promovată de către ........ este, în esență, vădit nefondată, contrazisă de însăși conținutul expres al documentației de atribuire. Relativ la petitul de modificare a documentației de atribuire, autoritatea contractantă semnalează faptul că, niciuna din cele 5 critici nu este fundamentată în fapt sau în drept, contestatorul limitându-se la a formula solicitări de modificare a documentației de atribuire fără vreo Pagina 3 din 25

justificare concretă. Mai mult, susține achizitorul, parte din aceste critici urmăresc chiar impunerea unor cerințe suplimentare, aspect care subliniază că însăși contestatorul urmărește standarde mai stricte, care să limiteze accesul altor operatori economici. Cu privire la punctul 1 din contestație, autoritatea contractantă învederează Consiliului faptul că această critică nu prezintă absolut niciun temei de drept și de fapt, fiind imposibil de decelat motivele invocate de către contestatoare. Mai mult, susține achizitorul, limitarea cerințelor privind „diametrul stâlpului" din fișa tehnică nr. 1.8 de la intervalul 40 - 76mm, la cerința fixă de minim 40mm, reprezintă o modificare nejustificată și restrictivă. Pe de altă parte, precizează autoritatea contractantă, această critică este și lipsită de obiect în condițiile în care fișa de date conține deja mențiunea „Cerințele tehnice definite la nivelul anunțului de participare, caietului de sarcini sau altor documente complementare, prin trimiterea standardelor, la un anumit producător, la mărci, brevete, tipuri, la o origine sau la o producție/metodă specifică de fabricație/prestare/execuție, vor fi înțelese ca fiind însoțite de mențiunea sau echivalent”. Cu privire la punctul 2 din contestație, autoritatea contractantă învederează Consiliului faptul că se are în vedere pe de o parte mențiunea din fișa de date, potrivit căreia „Cerințele tehnice definite la nivelul anunțului de participare, caietului de sarcini sau altor documente complementare, prin trimiterea standardelor, la un anumit producător, la mărci, brevete, tipuri, la o origine sau la o producție/metodă specifică de fabricație/prestare/execuție, vor fi înțelese ca fiind însoțite de mențiunea sau echivalent”, iar pe de altă parte, se are în vedere standardul minimal ENEC, care trebuie respectat inclusiv sub aspectul prescripțiilor din CISPR 15. Practic, standardul ENEC înglobează și restul standardelor astfel că nu se impune modificarea cerinței. Cu privire la punctul 3 din contestație, susține autoritatea contractantă faptul că, standardul IEC 60598 înglobează standardele stipulate de către contestator, astfel că nu se impune modificarea cerințelor. Cu privire la punctul 4 din contestație, semnalează autoritatea contractantă că nici această critică nu prezintă absolut niciun temei de drept și de fapt, fiind imposibil de decelat motivele invocate de către contestator. Cu privire la punctul 5 din contestație, pentru evitarea oricărui dubiu, autoritatea contractantă susține că, calculele lumino-tehnice nu se confundă cu rapoartele de testare fotometrică, astfel că aceste din urmă documente nu pot fi înlocuite. De asemenea, organizatoarea procedurii apreciază că de impune reiterarea prevederilor art. 10 din Legea nr. 101/2016, potrivit cărora contestația trebuie să conțină, printre altele, și „ motivarea în fapt și în drept a contestației respectiv mijloacele de probă pe care se sprijină contestația” dar și a prevederilor art. 249 din codul de procedură civilă, potrivit cărora „Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, ...”, întrucât, în Pagina 4 din 25

opinia sa, deși contestatorul expune o serie de afirmații în cuprinsul contestației, la o analiză atentă a acesteia se poate constata cu claritate, atât faptul că criticile sale sunt pur-generale, cât și faptul că acestea nu sunt probate în vreun fel. Concluzionând, autoritatea contractantă solicită respingerea contestației formulate de către ......... Ca mijloace de probă, au fost depuse înscrisuri. II. Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care ........ critică documentația de atribuire, elaborată de ........, în calitate de autoritate contractantă, solicitând cele ante-menționate. În cuprinsul contestației, ........ prezintă motivele de fapt și de drept pentru care solicită modificarea documentației de atribuire, în sensul eliminării cerințelor restrictive, respectiv: 1. Cu privire la cerința privind proba practică solicită următoarele: a) În principal, eliminarea acestei cerințe, cu motivarea că, proba practică implică și prezentarea mostrelor, eșantioanelor. În consecință, fiind un criteriu de calificare, acesta trebuia inclus în anunțul de participare, însă, cerința a fost inclusă doar în caietul de sarcini și fișele tehnice. b) În subsidiar, având în vedere că au fost solicitate rapoarte de testare/fișe tehnice, certificate de conformitate, cerința privind proba practică are rolul doar de a restrânge concurența, sens în care se impune eliminarea acesteia. c) În final, proba practică implică și livrarea de materiale/mostre, un cost suplimentar pentru ofertanți, sens în care, în cazul în care se menține această cerință, solicită să se accepte ca proba practică să se efectueze doar de către ofertantul declarat câștigător, cu înregistrare video și audio, pentru a elimina eventualele aprecieri subiective efectuate de către comisia de evaluare. Un argument suplimentar în sensul eliminării probei practice rezultă, potrivit contestatorului, și din faptul că autoritatea contractantă nu oferă nicio informație cu privire cerințele pe care operatorii economici ar trebui să le probeze în cadrul probei practice, fiind încălcate astfel, în opinia sa, prevederile art. 20 din HG nr. 395/2016 prin care se impune ca documentația să fie clară și completă. 2. Contestatorul solicită eliminarea tuturor cerințelor restrictive din documentația de atribuire, cerințe care, în opinia sa, au rolul de a favoriza un singur producător și de a restrânge concurența în ceea ce privește tipurile de leduri, respectiv: (a) cerințele privind conexiunea celulară cu eSIM integrat; (b) cerințele care vizează valorile impuse pentru senzor de inclinare, senzor calitate aer, Temperatura, Aer; Pagina 5 din 25

(c) cerințele privind multisenzor cu rol de gateway cu senzoristica integrată într-o placă comună; (d) cerințele care vizează dispozitivul de control inteligent prevăzut, cu modul GNSS (GPS /GLONASS etc), poziționarea automată pe hartă, conexiune celulară cu eSIM integrat. Menționează contestatorul faptul că, din analiza fișei tehnice - Sistem de telegestiune a iluminatului public - Controler inteligent MultiSenzor cu rol de Gateway/Concentrator de Date, rezultă că aceasta indică un echipament unic în piața al producătorului eSave Ag - SLC- Enviro203-C, sens în care prezintă, în format tabelar, un extras din care rezultă că și alte cerințe din cadrul documentației de atribuire au rolul de a părtini un anumit furnizor în speță eSave Ag, fără a oferi un beneficiu real autorității contractante. În contextul celor arătate, autorul contestației este de părere că sunt încălcate dispozițiilor art. 165 alin. (6) din Legea nr. 99/2016 potrivit cărora specificațiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire și nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate față de asigurarea unei concurențe efective între operatorii economici. 3. Contestatorul solicită eliminarea cerințelor restrictive prin care se impune ZHAGA, eliminarea cerințelor privind D4i, DALI întrucât, deși la nivelul documentației se menționează că se acceptă și Zhaga și Nema, totuși autoritatea contractantă solicită ca produsele să fie în baza de date zhagastandard.org. În acest sens, contestatorul redă un extras din FIȘA TEHNICĂ - Aparat de iluminat stradal cu LED, conform căruia 1.10 - Balastul electronic programabil, certificat D4i, compatibil cu tipul de sursa luminoasa utilizata, va avea minim următoarele funcții … și, de asemenea, un extras din Fisa tehnică nr. 2 - Sistem de telegestiune, unde se solicită echiparea cu drivere ce comunică cel puțin prin protocoalele DALI sau 1-10V, semnalând faptul că autoritatea contractantă urmărește să inducă în eroare participanții la această procedură, contrazicându-se în cerințe. 4. Referitor la eliminarea cerințelor restrictive prin care se impune standard 60529, contestatorul solicită, în temeiul art. 20 din HG nr. 395/2016, uniformizarea cerințelor din documentația de atribuire, în sensul să se accepte și EN 60598. Potrivit contestatorului, IEC 60529:1989+A1:1999+A2:2013 se aplică clasificării gradelor de protecție asigurate de carcasele echipamentelor electrice cu o tensiune nominală care nu depășește 72,5 kV, iar conținutul rectificărilor din ianuarie 2003, septembrie 2007, octombrie 2009, octombrie 2013, mai 2015 și ianuarie 2019 a fost inclus în această versiune, prin urmare nu este necesară comandarea amendamentelor separat față de această publicație. 5. Referitor la cerințele restrictive care vizează conexiunea celulară, contestatorul solicită: Pagina 6 din 25

a) în principal, eliminarea cerințelor restrictive; b) în subsidiar, completarea cerinței cu sintagma „sau echivalent”, în conformitate cu prevederile art. 156 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016, cu motivarea că cerința prin care se impune un anumit tip de transmisie, nu este justificată, astfel că se impune completarea cerinței cu acceptarea și a altor tehnologii de comunicație care să asigure nevoile autorității contractante. De asemenea, solicită completarea cerinței cu mențiunea „sau prin mecanisme de comunicare ce utilizează medii și frecvențe alternative cu rezultate de comunicare echivalente”; c) în subsidiar, acceptarea și a unor tehnologii de comunicație care să cuprindă concentratoare de date. Potrivit contestatorului, comunicarea prin GSM presupune costuri mari de utilizare post implementare, în timp ce în piață există soluții alternative care nu generează costuri suplimentare. Totodată, comunicarea prin GSM presupune o dependență față de furnizorii de servicii de telefonie și de infrastructura acestora, însemnând că în situații în care nu există semnal GSM, situații des întâlnite, comunicația nu va putea fi stabilită cu acele controlere sau gateway-uri. De asemenea, furnizorii de servicii de telefonie mobilă nu vor putea realiza lucrări pentru extinderea ariei de acoperire la cererea beneficiarului sau a responsabililor de implementare, în timp ce, soluții alternative de comunicare ar oferi mai multă flexibilitate în vederea realizării infrastructurii de comunicare și ar elimina dependențele de furnizori terți. În sprijinul afirmațiilor sale, contestatorul invocă decizii ale CNSC în spețe similare. 6. Contestatorul solicită eliminarea cerințelor restrictive prin care se solicită ca senzorii să fie integrați, întrucât, după părerea sa, nu există nicio opinie tehnică din care să rezulte avantajele din punct de vedere tehnologic pentru soluția aleasă de autoritatea contractantă, cerința având rolul doar de a restricționa concurența. La punctul 7 contestatorul solicită eliminarea cerințelor restrictive prin care se impun funcțiile Tunable White și RGBW, deoarece, prezentul proiect nu cuprinde instalarea de aparate de iluminat cu funcții Tunable White și RGBW, aceste funcții fiind specifice aparatelor de iluminat de tip arhitectural și care nu fac parte din proiect, prin urmare cerința este nejustificată. 8. Referitor la cerința care vizează alimentarea, se solicită eliminarea sa, întrucât, în opinia contestatorului, este formulată special pentru a impune controlere de tip Zhaga, ceea ce contrazice documentația de atribuire care menționează NEMA sau similar, dar care, are mai multe cerințe strict legate de conectorul Zhaga. În susținere, contestatorul invocă art. 156 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Totodată, arată că, potrivit dispozițiilor art. 31 din HG nr. 395/2016, autoritatea contractantă nu are dreptul de a restricționa Pagina 7 din 25

participarea la procedura de atribuire a contractului de achiziție publică prin introducerea unor cerințe care nu prezintă relevanță sau care sunt disproporționate în raport cu natura și complexitatea contractului de achiziție publică ce urmează să fie atribuit. 9. Cu referire la cerințele privind contul DEMO contestatorul solicită următoarele: a) în principal, eliminarea acestei cerințe, motivat de faptul că, fiind o cerință ce privește capacitatea tehnică, care implică și mostre, aceasta trebuia inclusă în anunțul de participare fiind o cerință de calificare, în sens contrar impunându-se eliminarea sa, ca fiind clauză nescrisă, potrivit prevederilor art. 30 alin. (6) din HG nr. 395/2016. b) în subsidiar, eliminarea cerințelor privind validarea tuturor funcționalităților în cadrul contului DEMO. Potrivit contestatorului, unele funcționalități care implica interacțiunea cu echipamente fizice nu pot fi validate întru-un cont DEMO doar prin trimiterea de comenzi în interfață sau monitorizarea unor parametrii fără validarea sau interacțiunea cu echipamentul fizic. Prin urmare, cerința ar trebui completată cu mențiunea „verificată printr-un cont DEMO, dacă funcționalitatea nu este dependenta de interacțiunea cu un echipament fizic". c) cerința conform căreia procesul de achiziție include în mod obligatoriu prezentarea unui cont DEMO pentru verificarea tuturor funcțiilor solicitate prin fișa tehnică, sub sancțiunea declarării ofertei ca neconformă în cazul lipsei chiar și a unei singure funcționalități, este restrictivă deoarece impune o metodă rigidă de evaluare care poate exclude oferte valabile și competitive. În primul rând, arată contestatorul, obligativitatea unui cont DEMO presupune că toți ofertanții trebuie să dispună deja de un sistem complet funcțional, ceea ce poate dezavantaja soluțiile personalizate sau inovațiile tehnologice care nu sunt disponibile în formă demonstrativă, dar care ar putea îndeplini cerințele la implementare. În al doilea rând, impunerea ca toate caracteristicile să fie demonstrabile în contul DEMO ignoră posibilitatea ca unele funcții să fie configurabile sau activabile ulterior, ceea ce reduce flexibilitatea ofertanților în adaptarea produsului la cerințele specifice ale beneficiarului. De asemenea, această cerință poate limita concurența, favorizând doar anumiți furnizori care au deja soluții standardizate și excluzând alternative viabile care ar putea oferi avantaje tehnice și economice superioare. În plus, se arată că, formularea rigidă a cerinței, care nu permite nicio excepție sau alternativă de demonstrare a conformității, introduce riscul unei interpretări stricte care poate conduce la descalificarea ofertelor din motive administrative, fără a lua în considerare capabilitățile reale ale soluției propuse. Astfel, această exigență nu doar că îngreunează accesul la licitație, dar și reduce posibilitatea de a selecta cea mai eficientă și inovatoare soluție pentru iluminatul stradal. Pagina 8 din 25

10. ........ solicită eliminarea cerințelor restrictive privind conformitatea cu specificațiile tehnice întrucât consideră a fi nejustificată cerința prin care se solicită ca în completarea fișei tehnice, să fie precizate distinct documentele din care reiese îndeplinirea conformității produselor ofertate cu specificațiile tehnice, pentru fiecare cerință în parte. În opinia sa, această cerință îngreunează procesul de elaborare a ofertei, mai ales în cazul produselor complexe care au multe specificații tehnice, neexistând timp suplimentar, resurse dedicate și documentație detaliată, chiar dacă produsul respectiv este, în mod evident, conform. 11. În ce privește cerințele care vizează frecvența de comunicare a echipamentului USB-Dongle, contestatorul solită următoarele: a) în principal, eliminarea cerințelor restrictive; b) în subsidiar, completarea cerinței cu sintagma „sau echivalent”, în conformitate cu prevederile art. 156 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016, cu motivarea că cerința prin care se impune un anumit tip de transmisie, nu este justificată, astfel că se impune completarea cerinței cu acceptarea și a altor tehnologii de comunicație care să asigure nevoile autorității contractante. De asemenea, se solicită completarea cerinței cu mențiunea „sau prin mecanisme de comunicare ce utilizează medii și frecvente alternative cu rezultate de comunicare echivalente". Potrivit contestatorului, comunicarea prin GSM presupune costuri mari de utilizare post implementare, în timp ce în piață există soluții alternative care nu generează costuri suplimentare. Totodată, comunicarea prin GSM presupune o dependență față de furnizorii de servicii de telefonie și de infrastructura acestora, însemnând că în situații în care nu există semnal GSM, situații des întâlnite, comunicația nu va putea fi stabilită cu acele controlere sau gateway-uri. De asemenea, furnizorii de servicii de telefonie mobilă nu vor putea realiza lucrări pentru extinderea ariei de acoperire la cererea beneficiarului sau a responsabililor de implementare, în timp ce, soluții alternative de comunicare ar oferi mai multă flexibilitate în vederea realizării infrastructurii de comunicare și ar elimina dependențele de furnizori terți. La punctul 12 contestatorul solicită eliminarea standardelor impuse pentru certificatul ENEC. Potrivit contestatorului, certificatul ENEC atestă conformitatea produselor electrice cu cerințele de siguranță electrică, fiind specific în principal pentru Directiva de Joasă Tensiune (LVD - Low Voltage Directive) și garantează că produsele sunt testate și evaluate conform standardelor europene relevante, asigurând protecția utilizatorilor împotriva riscurilor electrice, cum ar fi șocurile electrice, supratensiunile sau supraîncălzirea componentelor. Pe de altă parte, susține contestatorul, standardele CISPR 15:2018, EN 55015:2019, EN 61547:2009, IEC 61547:2020, EN IEC 61000-3- Pagina 9 din 25

2:2019 și EN 61000-3-3:2013 + A1 sunt aplicabile pentru evaluarea compatibilității electromagnetice (EMC - Electromagnetic Compatibility) și reglementează emisiile electromagnetice generate de echipamentele electrice și electronice, asigurând că acestea nu interferează cu alte dispozitive din proximitate și că funcționează corect în medii unde sunt expuse la perturbații electromagnetice. Astfel, impunerea conformității cu aceste standarde EMC (CISPR 15:2018, EN 55015:2019, EN 61547:2009, IEC 61547:2020, EN IEC 61000-3-2:2019, EN 61000-3-3:2013 + A1) prin certificarea ENEC nu este posibilă, în opinia contestatorului, deoarece ENEC se aplică exclusiv pentru siguranța electrică conform Directivei LVD, în timp ce standardele menționate sunt asociate compatibilității electromagnetice (EMC), care intră sub incidența Directivei EMC. De asemenea, certificarea ENEC nu include verificarea conformității cu standardele EMC, acestea necesitând teste și certificări separate, cum ar fi marcajul CE, care acoperă multiple directive, inclusiv LVD și EMC, sens în care, pentru a demonstra conformitatea produsului cu aceste standarde, este necesară o evaluare distinctă pentru EMC, iar cerința ca acestea să fie incluse în certificarea ENEC nu este justificată din punct de vedere tehnic și normativ. În plus, susține contestatorul faptul că, certificatele ENEC se solicită fără a se impune standarde suplimentare, iar în acest sens indică art. 11 din Ghidul de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public, din 05.11.2024, parte integrantă din Ordinul nr. 1866/2021 și Ordinul nr. 2490/2024. 13. Referitor la cerințele restrictive prin care se impune modul de comunicație pentru controller, contestatorul solicită completarea acestora cu sintagma „sau echivalent", în conformitate cu prevederile art. 156 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016, cu motivarea că cerința prin care se impune un anumit tip de transmisie, nu este justificată, astfel că se impune completarea cerinței cu acceptarea și a altor tehnologii de comunicație care să asigure nevoile autorității contractante. De asemenea, se solicită completarea cerinței cu mențiunea „sau prin mecanisme de comunicare ce utilizează medii și frecvențe alternative cu rezultate de comunicare echivalente". În opinia contestatorului, comunicația wireless reprezintă o cerință restrictivă și părtinitoare care limitează numarul de soluții ce pot fi ofertate, numărul de canale de comunicație, fie că este vorba de 6 canale, fie că este vorba de 8 canele, reprezentând o caracteristică a comunicației în frecvența 2.42-2.48Ghz. Susține contestatorul faptul că, aceste cerințe impun un anumit tip de tehnologie de comunicație, eliminând alternativele echivalente care ar putea îndeplini aceleași funcții. În primul rând, specificarea clară a unei rețele locale proprii bazate pe frecvență radio exclude soluții alternative, precum comunicația prin fibră optică, PLC (Power Line Communication) Pagina 10 din 25

sau chiar rețelele LoRaWAN or NB-IoT, care sunt utilizate frecvent în aplicațiile de iluminat inteligent și oferă avantaje în ceea ce privește consumul redus de energie și acoperirea extinsă. În plus, se arată că, impunerea unui sistem cu „minim 6 canale" limitează flexibilitatea proiectării rețelei și poate duce la costuri suplimentare, deoarece nu toate soluțiile existente pe piață sunt compatibile cu această cerință tehnică specifică. La punctul 14 contestatorul solicită eliminarea cerinței care vizează senzorii privind calitatea aerului. În opinia sa, cerințele sunt restrictive, obiectivul principal al proiectului fiind acela de modernizare a iluminatului public, nu de monitorizare a calității aerului. De asemenea obiectivele specifice ale proiectului, prezentate în caietul de sarcini, nu fac referire la monitorizarea calității aerului și nici nu prezintă în vreun fel modul în care un astfel de senzor poate fi folosit în conjunctura cu echipamentele destinate modernizării. 15. Cerința privind consumul redus de electricitate de până la 40mW pentru controlerul care gestionează aparatul de iluminat stradal este, în opinia contestatorului restrictivă, deoarece impune o limitare tehnologică severă care exclude majoritatea soluțiilor disponibile pe piață și afectează funcționalitatea sistemului. Potrivit contestatorului, controlerele pentru iluminatul stradal trebuie să îndeplinească multiple funcții, precum comunicarea wireless, procesarea datelor, reglarea intensității luminoase și monitorizarea parametrilor de funcționare, toate acestea necesitând un consum de energie care, în mod realist, depășește pragul de 40mW. Autorul contestației este de părere că această specificație impune constrângeri tehnologice care nu sunt justificate în mod obiectiv de necesitatea funcțională a echipamentului și restricționează implementarea unor soluții viabile și eficiente din punct de vedere al performanței și al costurilor. 16. În ce privește cerința privitoare la utilizarea tehnologiei RADAR Doppler 24Ghz, contestatorul solicită completarea cerinței cu sintagma „sau echivalent”, în conformitate cu prevederile art. 156 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016, cu motivarea că cerința prin care se impune un anumit tip de transmisie, nu este justificată, astfel că se impune completarea sa cu acceptarea și a altor tehnologii de comunicație care să asigure nevoile autorității contractante. De asemenea, se solicită completarea cerinței cu mențiunea „sau prin mecanisme de comunicare ce utilizeaza medii si frecvente alternative cu rezultate de comunicare echivalente”. În opinia contestatorului, cerința privind utilizarea tehnologiei RADAR Doppler 24Ghz este restrictivă, deoarece impune o soluție specifică și exclude alte tehnologii echivalente care pot îndeplini aceleași funcții de detecție de exemplu optic, lidar etc. În considerarea motivelor de fapt și de drept prezentate, ........ solicită admiterea contestației. Pagina 11 din 25

Ca mijloace de probă, au fost depuse înscrisuri. Prin punctul de vedere comunicat prin adresa nr. 1444/20.02.2025, înregistrată la CNSC sub nr. 11208/20.02.2025, ........, în calitate de autoritate contractantă, solicită respingerea cererii de suspendare a procedurii și, pe fond, respingerea contestației. După ce, în prealabil, prezintă un scurt istoric al procedurii în cauză, împotriva criticilor aduse de contestator, autoritatea contractantă se apără precizând că, documentația de atribuire respectă prevederile legale, că nu sunt încălcate principiile menționate de către contestator, astfel că, solicită Consiliului să constate că, în realitate, contestația promovată de către ........ este, în esență, vădit nefondată, contrazisă de însăși conținutul expres al documentației de atribuire. Față de criticile punctuale din cuprinsul contestației, referitoare la documentația de atribuire, autoritatea contractantă învederează următoarele: Cerința de la punctul 1 din contestație: Proba practică solicitată în cadrul documentației de atribuire este legală, nu este o cerință restrictivă, nu restrânge concurența și este o cerință obligatorie pentru ca autoritatea contractantă să poată analiza în mod efectiv funcționalitatea echipamentelor propuse. Realizarea probei practice este esențială și are un rol important în economia procedurii de atribuire, de verificare a conformității echipamentelor ofertate, întrucât în speță este vorba de un sistem de telegestiune care nu implică doar furnizarea unor echipamente independente ci și interacțiunea acestora. Cerința de la punctul 2 din contestație: În întreaga s-a argumentare, contestatorul nu face nimic altceva decât să prezinte o serie de cerințe și să susțină, fără argumente și fără probe, faptul că informațiile din cadrul fișei de date ar conduce către un producător unic. Există o multitudine de producători care pot furniza sisteme de telegestiune conform fișei tehnice, putând fi identificați cel puțin producători precum: ........, care întrunesc toate condițiile fișei tehnice. Suplimentar acestor evidente aspecte de netemeinicie, în fișa de date, autoritatea contractantă a prevăzut în mod expres că „Cerințele tehnice definite la nivelul anunțului de participare, caietului de sarcini sau altor documente complementare, prin trimiterea standardelor, la un anumit producător, la mărci, brevete, tipuri, la o origine sau la o producție/metoda specifica de fabricație/prestare/execuție, vor fi înțelese ca fiind însoțite de mențiunea sau echivalent”, astfel că nu poate fi susținută nici măcar teza favorizării unor producători anume. De asemenea, autoritatea contractantă a stabilit o serie de funcționalități de atins, însă nu a impus în mod absolut soluțiile tehnice, acestea fiind lăsate la opțiunea operatorilor economici. Cerința de la punctul 3 din contestație: Pagina 12 din 25

Autoritatea contractantă a stabilit deja în cadrul fișei de date că „Cerințele tehnice definite la nivelul anunțului de participare, caietului de sarcini sau altor documente complementare, prin trimiterea standardelor, la un anumit producător, la mărci, brevete, tipuri, la o origine sau la o producție/metodă specifică de fabricație/prestare/execuție, vor fi înțelese ca fiind însoțite de mențiunea sau echivalent” astfel că nu poate fi reproșată impunerea vreunei soluții tehnice anume sau favorizarea unor producători. Suplimentar acestor aspecte, contestatorul nu a fost în măsură să își argumenteze în concret critica, deși avea această obligație, motiv pentru care o critică generală, precum cea prezentată, nu poate fi analizată în concret și nici admisă. Cerința de la punctul 4 din contestație: Având în vedere că standardul IEC 60598 -1:2020 este standardul actualizat și consolidat și având în vedere și dispozițiile fișei de date potrivit cărora „Cerințele tehnice definite la nivelul anunțului de participare, caietului de sarcini sau altor documente complementare, prin trimiterea standardelor, la un anumit producător, la mărci, brevete, tipuri, la o origine sau la o producție/metoda specifica de fabricație/prestare/execuție, vor fi înțelese ca fiind însoțite de mențiunea sau echivalent”, rezultă cu claritate că standardul consolidat este suficient de respectat, acesta înglobând prin echivalent și standardele mai vechi. Cerința de la punctul 5 din contestație: Și această critică este lipsită de obiect în condițiile în care fișa de date conține deja mențiunea „Cerințele tehnice definite la nivelul anunțului de participare, caietului de sarcini sau altor documente complementare, prin trimiterea standardelor, la un anumit producător, la mărci, brevete, tipuri, la o origine sau la o producție/metoda specifica de fabricație/prestare/execuție, vor fi înțelese ca fiind însoțite de mențiunea sau echivalent”. Cu toate acestea, pe fondul criticii, nu se poate invalida cerința privind conexiunea de tip GSM sau echivalent, cu orice conexiune, întrucât sistemul de telegestiune trebuie operat de la distanță, de multe ori de la o distanța nedefinită, iar impunerea unei soluții tehnice care poate transmite date doar pe o anumită distanță apare ca fiind evident o soluție care nu doar că nu atinge obiectivele urmărite de autoritatea contractantă dar ajunge să compromită întregul proiect de modernizare. Susținerile contestatorului cu privire la costurile de utilizare sunt irelevante în soluționarea criticii, întrucât acesta poate cel mult reproșa aspecte privind legalitatea documentației de atribuire, nu modul de operare a sistemului de iluminat public de către autoritatea contractantă, acesta din urmă fiind un aspect care este analizat și stabilit de către achizitor în funcție de nevoile comunității, nefiind așadar un aspect relevant în prezenta contestație. Cerința de la punctul 6 din contestație: Fișa de date precizează în mod expres că nu se impune o soluție tehnică anume, iar „o metodă specifică de fabricație va fi înțeleasă ca fiind însoțită de Pagina 13 din 25

mențiunea sau echivalent”, motiv pentru care, critica este lipsită de obiect și nefondată. Cerința de la punctul 7 din contestație: Contrar susținerilor contestatorului, sistemul de iluminat public modernizat trebuie să conțină funcțiile Tunable WHITE și RGBW tocmai pentru a putea fi adaptat în funcție de nevoile autorității contractante la diferite contexte care se vor impune. Nu există nici un argument concret/probă concretă a faptului că această cerință excede nevoilor autorității contractate, astfel că nu poate fi reținută argumentația contestatorului, ca atare, suplimentar caracterului extrem de general al criticii, aceasta este vădit nefondată. Cerința de la punctul 8 din contestație: Autorul contestației nu furnizează niciun argument concret în susținerea criticii, informația prezentată nefiind prelucrată și nefurnizând vreun minim indiciu cu privire la critica susținută. Atât motivarea în fapt și în drept a criticilor, cât și proba acestora este în sarcina contestatorului, or în măsura în care aceasta nu concretizează și nu probează criticile acestea nu pot fi decât respinse. Cerința de la punctul 9 din contestație: Contrar susținerilor contestatorului, contul DEMO nu este o cerință excesivă și nici restrictivă întrucât are rolul doar de a verifica caracteristicile pe care un ofertant le declară în conținutul propunerii tehnice. Nu poate fi susținută nici vreo îngreunare a accesului la licitație întrucât nu este vorba de impunerea unei cerințe suplimentare, ci a unei cerințe intrinseci, ca parte a sistemului de operare a echipamentelor propuse. Cerința de la punctul 10 din contestație: Raționamentul care stă la baza acestei critici pornește de la invocarea propriei culpe a contestatorului, aceasta apreciind că produsele ofertate nu trebuie să corespundă cerințelor solicitate, ci doar să fie asumate declarativ, or nu se poate concepe o atare abordare având în vedere că autoritatea contractantă a pus la dispoziție operatorilor economici toate informațiile necesare, a lăsa o largă marjă de apreciere a cerințelor și a permis probarea acestora prin orice documente care certifică conținutul informațiilor. O ofertă care respectă cerințele documentației doar la nivel declarativ, nu doar că nu poate fi luată în considerare, dar ridică mari dificultăți atât în ceea ce privește procesul efectiv de evaluare dar și în implementarea proiectului, deoarece în faza de implementare trebuie oricum demonstrate cerințele declarate. Ca atare, nu există niciun argument consistent pentru a elimina obligativitatea ofertanților de a proba cerințele tehnice. Cerința de la punctul 11 din contestație: Pagina 14 din 25

În primul rând că această critică este lipsită de obiect în condițiile în care fișa de date conține deja mențiunea „Cerințele tehnice definite la nivelul anunțului de participare, caietului de sarcini sau altor documente complementare, prin trimiterea standardelor, la un anumit producător, la mărci, brevete, tipuri, la o origine sau la o producție/metodă specifică de fabricație/prestare/execuție, vor fi înțelese ca fiind însoțite de mențiunea sau echivalent”. Nu în ultimul rând, este de observat faptul că referirile la soluția GSM sunt irelevante în contextul în care în cadrul acestei critici nu se au în vedere cerințe referitoare la soluția GSM ci, exclusiv, aspecte privind accesul securizat prin intermediul „USB - Dongle". Cerința de la punctul 12 din contestație: Întreaga critică este nesusținută, întrucât atât motivarea în fapt și în drept a criticilor cât și proba acestora este în sarcina contestatorului, or în măsura în care acesta nu concretizează și nu probează, criticile nu pot fi decât respinse. Cerința de la punctul 13 din contestație: Toate soluțiile prin care se dorește o comunicare pe orizontală au nevoie și de un dispozitiv Concentrator de date și/sau Gateway, comunicarea între controlerele montate pe corpul de iluminat și server realizând-se printr-o rețea de tip MESH sau rețea tip STEA. La rețeaua de tip MESH, fiecare controller comunică cu încă alte 250 controlere, viteza de comunicare este mai rapidă și redundanța dorită este obținută fără costuri suplimentare. În cazul rețelelor de comunicare de tip STEA, controlerul comunică direct cu un Concentrator de Date, care apoi comunică cu un Gateway și ulterior cu Server. În mediul urban, frecvențele și tipologia de comunicare influențează performanța sistemului de iluminat public. S-a ales soluția pe frecvențele 2.4-2.5 GHz din următoarele considerente: 1. Pentru frecvențele 2.4-2.5 Ghz sunt necesare mai puține Gateway-uri în comparație cu celelalte frecvente libere și folosite de către diferiți producători. Nu sunt necesare și Concentratoare de Date, și astfel un număr redus de branșamente electrice. 2. Echipamentele de tip Gateway nu necesită montajul la înălțime, accesul și mentenanța la acestea fiind facil, comparativ cu Concentratoarele de date care se montează întotdeauna deasupra corpului de iluminat 8-12 m 3. S-au identificat cel puțin 4 producători care oferă aceste soluții în România, Signify, Schreder, Intelilight și Esave Autoritatea contractantă a permis ofertarea unor soluții alternative, care să permită asigurarea unui standard înalt de calitate, de eficientă, astfel că nu se justifică critica contestatorului. Pe de altă parte, se poate concluziona că autorul contestației dorește, prin invocarea unor informații absolut generale și neprobate, Pagina 15 din 25

modificarea standardelor/obiectivelor autorității contractante, aspect vădit nefondat. Cerința de la punctul 14 din contestație: Contrar susținerilor contestatorului, senzorii de calitate a aerului sunt justificați prin prisma faptului că autoritatea contractantă are obligația legală de a monitoriza calitatea aerului și de a raporta periodic nivelurile de poluanți atmosferici, iar echipamentele de iluminat public sunt echipamentele optime care pot fi echipate pentru îndeplinirea acestei cerințe. Potrivit directivelor 2008//50/CE privind calitatea aerului și directivei 2024/2881 statele membre sunt obligate să monitorizeze și să raporteze periodic nivelurile de poluanți atmosferici. Totodată, statele membre trebuie să ia măsuri pentru a nu depăși limitele impuse. În plan național, sunt relevante prevederile Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, care transpune prevederile directivei. Ca atare, senzorii de calitate a aerului sunt indispensabili pentru gestionarea unui sistem de telegestiune performant, care să corespundă în mod real nevoilor actualizate ale unităților administrativ teritoriale. A refuza echiparea echipamentelor cu acești senzori, presupune nu doar compromiterea eficienței sistemului de iluminat public, dar și o risipă imensă de fonduri, întrucât echipamentele ar trebui înlocuite iar pentru a le aduce într-o stare care să permită furnizarea informațiilor relevante în timp real. Cerința de la punctul 15 din contestație: Potrivit documentației de atribuire, unul din obiectivele specifice ale proiectului constă și în reducerea consumului de energie electrică, iar prin indicarea unui consum reduse de energie de max. 40 mW s-a avut în vedere respectarea acestui obiectiv. Contrar criticii generale a contestatorului, nu este restrânsă concurența și drept dovadă, nici contestatorul nu a putut furniza vreo dovadă concretă în susținerea acestei critici. Cerința de la punctul 16 din contestație: Critica este lipsită de obiect în condițiile în care fișa de date conține deja mențiunea „Cerințele tehnice definite la nivelul anunțului de participare, caietului de sarcini sau altor documente complementare, prin trimiterea standardelor, la un anumit producător, la mărci, brevete, tipuri, la o origine sau la o producție/metodă specifică de fabricație/prestare/execuție, vor fi înțelese ca fiind însoțite de mențiunea sau echivalent”. Autoritatea contractantă a permis ofertarea unor soluții alternative, care să permită asigurarea unui standard înalt de calitate, de eficientă, astfel că nu se justifică critica contestatorului. Concluzionând, autoritatea contractantă solicită respingerea contestației formulate de ......... Ca mijloace de probă, au fost depuse înscrisuri. Pagina 16 din 25

Ulterior studierii dosarului cauzei, demers efectuat la data de 05.03.2025, ........ nu a formulat, în termenul acordat și nici până la data prezentei, concluzii scrise. I. ........ a constituit cauțiunea în cuantum de ........ lei prin recipisa de consemnare nr. ........ din data de 14.02.2025, eliberată de CEC Bank – Sucursala ........, fiind înregistrată în Registrul de evidență al CNSC sub nr. 506/19.02.2025. II. ........ a constituit cauțiunea în cuantum de ........ lei prin recipisa de consemnare nr. ........ din data de 18.02.2025, eliberată de CEC Bank – Sucursala ........, fiind înregistrată în Registrul de evidență al CNSC sub nr. 496/19.02.2025. Din analiza susținerilor părților și a documentelor existente la dosarul cauzei, Consiliul reține cele ce urmează: ........, în calitate de autoritate contractantă, a inițiat procedura de atribuire simplificată, a contractului de achiziție publică având ca obiect ........, prin publicarea în SEAP a anunțului de participare nr. ........, la care a anexat documentația de atribuire, valoarea estimată fiind de ........ lei, fără TVA. Data limita pentru depunerea ofertelor, stabilită inițial pentru 27.02.2025, a fost modificată pentru data de 04.03.2025, la acest moment procedura fiind în etapa de evaluare calificare si tehnică. Nemulțumiți de cerințele documentației de atribuire, ........ și ........ au formulat contestațiile de față, solicitând cele menționate în partea introductivă. Cererile de suspendare a procedurii au fost respinse prin Încheierea nr. 721/24.02.2025. Față de tipul criticilor din contestație, Consiliul reține, în soluționare, relevanța dispozițiilor art. 3 alin. (1) lit. rr) din Legea nr. 98/2016, conform cu care specificațiile tehnice reprezintă cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, într-o manieră corespunzătoare îndeplinirii necesității autorității contractante. Se mai reține că, potrivit art. 20 alin. (10) din H.G. nr. 395/2016: „Caietul de sarcini conține, în mod obligatoriu, specificații tehnice care reprezintă cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesității autorității contractante”. În verificările sale, Consiliul va avea în vedere și art. 154 din Legea nr. 98/2016, potrivit căruia „Autoritatea contractantă are obligația de a elabora documentația de atribuire care conține toate informațiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă și precisă cu privire la cerințele achiziției, obiectul contractului și modul de desfășurare a procedurii de atribuire”, întrucât documentația de atribuire trebuie să conțină toate informațiile necesare operatorilor Pagina 17 din 25

economici interesați de participarea la procedura de atribuire cu privire la cerințele achiziției și modul de desfășurare a acesteia. De asemenea, vor fi reținute și prevederile art. 155 alin. (6) din același act normativ specificațiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire și nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate față de asigurarea unei concurențe efective între operatorii economici, și cele ale art. 156 alin. (2) din lege – cu excepția cazului în care acest lucru este justificat de obiectul contractului, specificațiile tehnice nu precizează un anumit producător, o anumită origine sau un anumit procedeu care caracterizează produsele sau serviciile furnizate de un anumit operator economic și nici nu se referă la mărci, brevete, tipuri, la o origine sau la o producție specifică, care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau produse. Așadar, modificarea sau cenzurarea caracteristicilor tehnice impuse de autoritatea contractantă poate face obiectul contestării de către operatorii economici interesați în situația încălcării ipotezelor date de cele două temeiuri de drept citate mai sus. În altă ordine de idei, nu există o prevedere legală care să oblige autoritatea contractantă să accepte produse care nu corespund necesităților sale, iar Consiliul nu poate sancționa autoritatea contractantă pentru exercitarea dreptului său de a nu aduce modificări cerințelor tehnice ori altor prevederi ale documentației, atâta timp cât acestea îi satisfac interesele. Autoritatea contractantă este singura în măsură să-și stabilească propriile necesități, orice achiziție care nu ar conduce la satisfacerea în mod deplin a nevoilor sale reprezentând o folosire ineficientă a fondurilor. Prin urmare, necesitatea sau oportunitatea achiziționării de produse de o anumită performanță, precum și caracteristicile tehnice impuse pentru acestea, sunt stabilite de fiecare autoritate contractantă în parte, în funcție de necesitățile obiective și prioritățile comunicate de compartimentele din cadrul său, relevante în acest caz fiind dispozițiile art. 3 din HG nr. 395/2016. Nu în ultimul rând, trebuie subliniat că drepturile autorităților contractante la care s-a făcut referire mai sus trebuie exercitate cu bună credință, iar nu cu scopul de a limita sau restricționa accesul la procedură, de natură a restrânge concurența între agenții economici, întrucât s-ar aduce atingere principiilor care stau la baza atribuirii contractului de achiziție publică – nediscriminarea și tratamentul egal. Totodată, sunt amintite și dispozițiile art. 50 din Legea nr. 98/2016, potrivit cărora alin. (1) Autoritățile contractante nu vor concepe sau structura achizițiile ori elemente ale acestora cu scopul exceptării acestora de la aplicarea dispozițiilor prezentei legi ori al restrângerii artificiale a concurenței; alin. (2) În sensul alin. (1), se consideră că există o restrângere artificială a concurenței în cazul în care achiziția ori elemente ale acesteia sunt concepute sau structurate cu Pagina 18 din 25

scopul de a favoriza ori dezavantaja în mod nejustificat anumiți operatori economici”. Cu titlu preliminar, față de aprecierile autorității contractante în sensul unei nerespectări a dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 101/2016 în ceea ce privește motivarea în drept și în fapt a contestației ........, se observă că pretențiile contestatorului sunt întemeiate pe dispozițiile art. 155 din Legea nr. 98/2016, conform cărora specificațiile tehnice trebuie să permită accesul egal la procedură și să nu aibă ca efect restricționarea concurenței, respectiv să aibă legătură cu obiectul contractului și să fie proporționale prin raportare la valoarea și obiectivele acestuia. În privința mijloacelor de probă, acestea sunt reprezentate de conținutul documentației de atribuire în cuprinsul căreia se regăsesc cerințele pretins nelegale. Prin urmare, chiar dacă este prezentată la un nivel minimal, nu se poate aprecia asupra unei lipse totale a elementelor contestației, solicitările acestui contestator urmând să fie analizate prin prisma acestor considerente, cu respectarea principiului disponibilității care guvernează procedura administrativ-jurisdicțională. Același acuzații sunt aduse de autoritatea contractantă și în privința contestației ........, dar, cum lipsa unei motivări pe măsură nu se poate reține în privința tuturor criticilor, susținerile autorității contractante vor fi avute în vedere ca apărări pe fond. Tot cu titlu preliminar, se impune a fi subliniat și faptul că, dincolo de modul în care contestatorii au înțeles să își argumenteze pretențiile, era în obligația autorității contractante de a prezenta, la rândul ei, o justificare a cerințelor minime solicitate, cerințe reclamate ca fiind restrictive, tocmai pentru a demonstra necesitatea lor în atingerea scopului procedurii, precum și faptul că respectivele cerințe nu au ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau produse. Or, Consiliul nu poate să nu remarce că, în multe din apărările sale, și autoritatea s-a rezumat, la rândul ei, la apărări formale, de ordin general. Pe fond, examinând susținerile părților, probatoriul aflat la dosarul cauzei și dispozițiile legale aplicabile, Consiliul reține că, printre cerințele apreciate restrictive de ........ se regăsește și cea prin care se solicită Se va prezenta raport de testare fotometrica pentru cel puțin 3 tipuri de distribuții luminoase (standard. îngustă, largă) ale aparatului de iluminat propus. Se va prezenta raportul de testare din care să rezulte îndeplinirea acestei cerințe. Potrivit ........, cerința nu se justifică, deoarece tipul de distribuție propusă se observă din calculele luminotehnice, astfel că sunt suficiente doar rapoarte de testare pentru aparatul propus cu distribuția luminoasă folosită în proiectul luminotehnic. Pagina 19 din 25

În apărare, autoritatea arată că rapoartele de testare fotometrică nu se confundă cu calculele luminotehnice și nu pot fi înlocuite cu aceste din urmă documente. Însă contestatorul nu dorește înlocuirea rapoartelor de testare cu calculele luminotehnice, așa cum pare că înțelege autoritatea, ci, în opinia sa, câtă vreme tipul de distribuție propusă se poate observa din calculele luminotehnice, solicitarea prezentării unui raport de testare fotometrică pentru cel puțin 3 tipuri de distribuție luminoasă (standard, îngustă, largă) ar fi nejustificată, fiind suficiente doar rapoarte de testare pentru aparatul propus cu distribuția luminoasă folosită în proiectul luminotehnic. Pretenția contestatorului apare întemeiată în contextul în care rolul rapoartelor de testare este acela de a demonstra că produsele ofertate se încadrează în parametrii tehnici solicitați a fi respectați. Or, autoritatea se rezumă să invoce o pretinsă lipsă a motivării acestei solicitări, fără ca, la rândul ei, să prezinte o minimă justificare a necesității sale de verificare a rezultatelor unor rapoarte de testare fotometrică pentru cel puțin 3 tipuri de distribuție luminoasă (standard, îngustă, largă). Chiar dacă ei îi este recunoscut dreptul de a impune cerințele minime pentru participarea la procedură, reamintește Consiliul că acest drept nu trebuie să aducă atingere principiilor care stau la baza atribuirii contractului de achiziție publică – nediscriminarea și tratamentul egal, prin limitarea sau restricționarea nejustificată a accesului la procedură, de natură a restrânge concurența între agenții economici. Autoritatea trebuie să fie în măsură să justifice de ce doar în contextul cerințelor solicitate, necesitatea sa poate fi satisfăcută, ceea ce, în cauză, nu se constată, drept care, Consiliul apreciază suficiente scopului urmărit prezentarea de rapoarte de testare pentru aparatul propus cu distribuția luminoasă folosită în proiectul luminotehnic, astfel că această critică se impune a fi admisă. Într-o altă critică, ........ solicită revizuirea cerințelor din Formularul F5 – fișa tehnică aparat de iluminat, punctul 2.1, respectiv: Aparatele de iluminat vor respecta minim: -Prescripțiile minimale ENEC în conformitate cu: EN 60598 — 1: 2015 + A1; EN 60598 - 2 - 3: 2003 + A1, respectiv: CISPR15:2018; EN55015: 2019; EN61547: 2009; IEC61547: 2020; EN IEC61000-3-2: 2019; +EN 61000-3-3: 2013 + A1, astfel încât să rămână doar standardul EN55015:2019, în condițiile în care, după cum se arată, CISPR 15:2018 este un standard internațional care definește cerințele privind emisiile de compatibilitate electromagnetică ale produselor de iluminat electric/electronic, în timp ce EN55015 reprezintă versiunea europeană a standardului. Pagina 20 din 25

În soluționare, Consiliul reține apărările autorității contractante în sensul că în documentație este introdusă mențiunea sau echivalent și că cerința are în vedere standardul minimal ENEC, care trebuie respectat, după cum se arată, inclusiv sub aspectul prescripțiilor din CISPR 15. Subliniază autoritatea faptul că standardul ENEC înglobează și restul standardelor, astfel că nu se impune modificarea cerinței. Așa cum arată și contestatorul, se reține că standardul CISPR 15:2018 este un standard internațional care reglementează emisiile electromagnetice ale echipamentelor de iluminat și ale dispozitivelor similare, emis de Comisia Internaționala Speciala pentru Perturbări Radio, care stabilește limitele și metodele de măsurare a perturbațiilor electromagnetice generate de echipamente de iluminat pentru a preveni interferențele cu alte dispozitive electronice. În Uniunea Europeană, dispozitivele de iluminat trebuie să respecte standardele armonizate din legislația europeană pentru a putea fi comercializate, iar standardul EN55015:2019 este versiunea europeană a standardului CISPR 15, adoptată de Comitetul European de Standardizare Electromagnetică (CENELEC) și armonizată cu Directiva EMC (2014/30/UE). În contextul expus, autoritatea nu prezintă nicio justificare de ce îi este necesară demonstrarea ambelor standarde, drept care, pretenția contestatorului, de menținere doar a standardului armonizat EN55015:2019, necesar pentru comercializare pe piața UE, apare întemeiată, această critică fiind astfel fondată. Se impune a fi precizat că mențiunea sau echivalent, de care se prevalează autoritatea, nu prezintă vreo relevanță în contextul în care din redactarea cerinței rezultă că ambele standarde reprezintă cerințe minime necesare a fi respectate, aspect confirmat de autoritate prin punctul de vedere - standardul minimal ENEC trebuie respectat, inclusiv sub aspectul prescripțiilor din CISPR 15-, fără să argumenteze necesitatea acestei condiții. În lipsa unei asemenea justificări, este evident că ofertele care nu îndeplinesc toate cerințele nu pot fi acceptate deși propun produse care respectă standardul EN55015:2019, aplicabil în UE. Pe cale de consecință, fiind suficient, pentru comercializarea în UE a respectării standardului EN55015:2019, se impune remedierea documentației prin eliminarea trimiterilor la standardul CISPR 15. De altfel, specificațiile tehnice citate mai sus sunt criticate și de ........, însă dintr-o altă perspectivă (critica 12), respectiv deoarece, după cum se arată, impunerea conformității cu standardele EMC (CISPR 15:2018, EN 55015:2019, EN 61547:2009, IEC 61547:2020, EN IEC 61000-3-2:2019, EN 61000-3-3:2013 + A1) prin certificarea ENEC nu este posibilă, în opinia contestatorului, deoarece ENEC se aplică exclusiv pentru siguranța electrică conform Directivei LVD, în timp ce standardele Pagina 21 din 25

menționate sunt asociate compatibilității electromagnetice (EMC), care intră sub incidența Directivei EMC. Se observă că petentul indică o serie de argumente pentru care apreciază că este necesară admiterea criticii sale, inclusiv prin trimitere la dispozițiile art. 11 din Ghidul de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public, aprobat prin Ordinul nr. 1.866/2021, cu modificările și completările ulterioare. Față de pretențiile contestatorului, autoritatea se rezumă la a afirma că întreaga critică este nesusținută, subliniind că atât motivarea în fapt și în drept a criticilor cât și proba acestora este în sarcina contestatorului, or în măsura în care acesta nu concretizează și nu probează, criticile nu pot fi decât respinse. Însă, această critică din cuprinsul contestației este însoțită de o motivare adecvată, astfel că îi revenea autorității contractante obligația de a combate susținerile contestatorului prin furnizarea unor apărări pertinente, bazate de nevoia sa și dispozițiile legale aplicabile, ceea ce nu s-a întâmplat. Analizând temeinicia criticilor contestatorului, se reține că certificarea ENEC indicată în cuprinsul cerinței, ca nivel minim, nu include verificarea conformității cu standardele EMC, pentru demonstrarea conformității cu standardele EMC fiind necesară certificarea ENEC+ sau alte certificări specifice EMC. În condițiile date, este evident că modul de redactare al cerinței este unul neadecvat, care se impune a fi remediat și din perspectiva aspectelor criticate de ......... În continuare, Consiliul reține că, prin critica de la punctul 6 din cuprinsul contestației sale, ........ reclamă cerința prin care se solicită ca senzorii să fie integrați, cerință apreciată restrictivă deoarece, după cum se arată, nu există nicio opinie tehnică din care să rezulte avantajele din punct de vedere tehnologic pentru soluția aleasă. Autoritatea afirmă, în apărările sale, că în fișa de date se precizează, în mod expres, că nu se impune o soluție tehnică anume, iar „o metodă specifică de fabricație va fi înțeleasă ca fiind însoțită de mențiunea sau echivalent”. Față de tipul cerinței criticate, respectiv controller inteligent prevăzut cu senzor crepuscular, senzor de înclinare și antena comunicare wireless integrate… mențiunea sau echivalent de care se prevalează autoritatea contractantă nu este, în opinia Consiliului, suficientă pentru a înlătura caracterul restrictiv reclamat. Potrivit DEX al Limbii Române, echivalent înseamnă ceva Care are aceeași valoare, același efect, aceeași semnificație sau același sens cu altceva, iar autoritatea nu explică cum cerința ca senzorii să fie integrați în corpul controllerului poate fi îndeplinită, în mod echivalent, prin ofertarea unor senzori separați. Pagina 22 din 25

Se observă că, în apărările sale, autoritatea face trimitere la mențiunea din fișa de date „Cerințele tehnice definite la nivelul anunțului de participare, caietului de sarcini sau altor documente complementare, prin trimiterea standardelor, la un anumit producător, la mărci, brevete, tipuri, la o origine sau la o producție/metodă specifică de fabricație/prestare/execuție, vor fi înțelese ca fiind însoțite de mențiunea sau echivalent” apreciind-o suficientă în majoritatea argumentelor prezentate în apărările punctului de vedere, atunci când este adus în discuție caracterul restrictiv al unor cerințe, însă nu întotdeauna paragraful citat este adecvat pentru a se putea aprecia asupra faptului că cerințele criticate nu afectează participarea la procedură. Reamintește Consiliul obligația autorităților contractante de a elabora o documentație care să conțină toate informațiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă și precisă cu privire la cerințele achiziției, obiectul contractului și modul de desfășurare a procedurii de atribuire, modalitatea prin care ........ a înțeles să se achite de această obligație, cel puțin în privința acestei cerințe, fiind una neadecvată, care, în evaluare, lasă loc la interpretări ce ar face dificilă stabilirea conformității ofertelor. De altfel, trebuie remarcat că și prin punctul de vedere autoritatea se ferește să declare, în mod concret, că va considera că ofertele care propun senzori separat vor fi acceptate ca echivalente, rezumându-se la afirmații generale, deși, independent de modul în care petentul a înțeles să își prezinte critica, își revenea și ei obligația de a prezenta argumente care să convingă asupra legalității cerințelor în forma stabilită prin documentația de atribuire. În mod similar, prin critica de la punctul 7, se observă că petentul solicită eliminarea cerințelor care impun funcțiile Tunable White și RGBW, apreciate restrictive deoarece, după cum se arată, sunt specifice aparatelor de iluminat de tip arhitectural, care nu fac parte din proiect. Autoritatea justifică cerința prin faptul că sistemul de iluminat public modernizat trebuie să conțină aceste funcții tocmai pentru a putea fi adaptat în funcție de nevoile beneficiarului la diferite contexte care se vor impune, fără vreo identificare a acestor contexte. Așadar, sunt prezentate apărări cu caracter general, întemeiate pe o nevoie viitoare, incertă, iar nu pe una prezentă. Față de cerința Controlerul local va putea comanda pana la 4 drivere Dali, drivere cu functia Tunable White si RGBW, pentru diferite aplicatii municipale sau corpuri de iluminat prevazute cu leduri cu temperaturi de culoare diferite, montate pe o placa comuna, Consiliul reține că funcțiile Tunable White și RGBW a căror eliminare se solicită, sunt specifice aparatelor de iluminat de tip arhitectural, aparate care nu apar prinse în proiectul prezent. În soluționare, se reține că, potrivit legii, autoritățile contractante sunt obligate să elaboreze documentația de atribuire, individual, pentru fiecare procedură în parte în conformitate cu art. 154 alin. (1) din Legea Pagina 23 din 25

nr. 98/2016 și art. 20 din HG nr. 395/2016, și nu pentru o intenție viitoare. Astfel, nu poate fi impusă specificație tehnică nejustificată în raport cu echipamentele achiziționate în procedura inițiată, pe motiv că în viitor, diferite contexte ar impune această funcție. Achizitoarea are dreptul de a include în cadrul caietului de sarcini doar specificațiile tehnice care să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire şi nu acele specificații care au ca efect introducerea unor obstacole nejustificate faţă de asigurarea unei concurenţe efective. Cele expuse mai sus conduc la concluzia că, cel puțin în privința aspectelor analizate, se impune remedierea cerințelor criticate, operațiune care, însă, nu mai poate fi implementată din cauza stadiului în care se află procedura, respectiv etapa de evaluare calificare și tehnică, singura soluție posibilă fiind aceea de anulare a procedurii, în acord cu prevederile art. 26 alin. (7) din Legea nr. 101/2016. Pe cale de consecință, analiza temeiniciei și a restului criticilor din cele două contestații este de prisos, fiind fără relevanță în contextul actualei proceduri de atribuire. Pentru considerentele enunțate, în temeiul art. 26 alin. (2) și (7) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul va admite contestațiile formulate de ........ și, respectiv, de ........, în contradictoriu cu ........, în calitate de autoritate contractantă și va dispune anularea procedurii. Cererea contestatorului ........ de acordare a cheltuielilor de judecată, în considerarea dispozițiilor art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016 - Consiliul poate obliga, la cerere, partea în culpă, la plata cheltuielilor efectuate pentru soluţionarea contestaţiei. Cuantumul, detalierea şi documentele doveditoare ale cheltuielilor efectuate sunt prezentate în cerere, care trebuie depusă înainte de pronunţarea deciziei de soluţionare a contestaţiei, va fi respinsă, deoarece ea este nedovedită, la dosarul cauzei nefiind prezentată vreo probă a efectuării și întinderii acestui tip de cheltuieli. Decizia este obligatorie pentru părți, potrivit art.28 alin.1 din Legea nr. 101/2016. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite contestațiile formulate de ........ și, respectiv, de ........, în contradictoriu cu ........, în calitate de autoritate contractantă și dispune anularea procedurii. Respinge cererea ........ de obligare a autorității contractante la plata cheltuielilor ocazionate de judecarea contestației. Obligatorie. Pagina 24 din 25

Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. Pagina 25 din 25