Decizie CNSC 269/2025

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea꞉ DECIZIE Nr. 269/C5/4370 Data: 05.02.2025 Prin contestația fără număr de înregistrare la emitent, înregistrată la CNSC sub nr. 80885/17.12.2024, formulată de MAGUS PROTECT TECHNOLOGIES SRL, cu sediul social în Oraş Voluntari, str. Erou Iancu Nicolae, nr 103, vila H6, jud Ilfov, societate înregistrată la Registrul Comerţului sub numărul J23/3828/13.08.2018, având CUI 39747673, reprezentată legal de administrator Daniela - Claudia Matei, reprezentată de/cu domiciliul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură la SCA MIHAI TĂNASE ŞI ASOCIAȚII din Bucureşti, B-dul Libertăţii nr. 22, bl. 102, sc. 6. et. 1, ap. 109, sector 5, împotriva documentației de atribuire, emisă de entitatea contractantă COMPANIA NAŢIONALĂ AEROPORTURI BUCUREŞTI SA (CNAB), cu sediul în Otopeni Calea Bucureştilor nr. 224E, județul Ilfov, în calitate de entitate contractantă, în cadrul licitației deschise, organizată în vederea atribuirii contractului sectorial de furnizare, având ca obiect „Furnizarea de sisteme de detectare a explozibililor (EDS standard 3.1) pentru controlul de securitate al bagajelor de cală, prestarea serviciilor de instalare, punere în funcţiune, integrare şi de întreţinere şi reparaţii în perioada de garanţie (24 de luni) şi post garanţie (24 de luni)", anunţ de participare nr. CN1076040/ 06.12.2024, s-a solicitat꞉ 1. în principal, în temeiul prevederilor art. 26 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 101/2016, obligarea entității contractante la modificarea parţială a documentaţiei de atribuire, astfel încât aceasta să respecte principiile atribuirii contractelor de achiziţie publică prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice şi anume: modificarea documentaţiei de atribuire astfel încât aceasta să permită participarea la procedură cu şanse reale de câştig şi a altor operatori economici în afara de Page 1 of 3

MB TELECOM-LTD SRL, furnizorul care a livrat platforma Rapiscan MATRIX și cele 5 echipamente EDS standard 3.1, în mod specific: 1) eliminarea termenului de „nativă” din cadrul pct. 4.5 - Specificaţiilor tehnice şi operaţionale din caietul de sarcini (pag. 7); 2) punerea la dispoziţia MAGUS PROTECT TECHNOLOGIES SRL şi a celorlalţi ofertanţi interesaţi a documentelor şi informaţiilor necesare pentru asigurarea unei posibilităţi reale de conformare la cerinţa prevăzută la pct. 4.5, pag. 7 din caietul de sarcini, respectiv pentru integrarea în platforma existentă de control de securitate a Achizitorului tip Rapiscan MATRIX în care sunt integrate sistemele EDS aflate în utilizare în cadrul sistemului BHS SUD; 3) asigurarea de către entitatea contractantă a cooperării furnizorului care a livrat platforma Rapiscan MATRIX în care operatorii ofertanţi vor trebuie să asigure integrarea echipamentelor ofertate, prin asumarea unei obligaţii exprese în acest sens în cuprinsul formularului de contract;

4) Modificarea clauzelor 4.9 şi 9.6 din Formularul de contract conform celor arătate în cuprinsul contestației în vederea atenuării caracterului inechitabil şi excesiv al acestora; 5) Publicarea modificărilor efectuate în SEAP în atenţia tuturor operatorilor economici interesaţi, într-un termen rezonabil de la pronunţarea deciziei CNSC. 6) stabilirea unui nou termen pentru depunerea ofertelor; II. În subsidiar, anularea procedurii de achiziţie publică având în vedere că documentaţia de atribuire a fost întocmită cu nerespectare principiilor prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 99/2016; III. În temeiul prevederilor art. 22 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, suspendarea procedurii de atribuire până la soluţionarea contestației; IV.în temeiul prevederilor art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, obligarea entității contractante la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea contestației. Prin Încheierea nr. 4101/C5/4370 din 19.12.2024, Consiliul a admis cererea de suspendare a procedurii formulată de MAGUS PROTECT TECHNOLOGIES SRL, în contestația depusă în contradictoriu cu COMPANIA NAŢIONALĂ AEROPORTURI BUCUREŞTI SA (CNAB). Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, admite contestația formulată de MAGUS PROTECT TECHNOLOGIES SRL, în 2

contradictoriu cu COMPANIA NAŢIONALĂ AEROPORTURI BUCUREŞTI SA (CNAB)în calitate de entitate contractantă, și va dispune modificarea documentației de atribuire astfel cum rezultă din motivarea prezentei, în termen de 15 zile de la comunicarea prezentei. În temeiul art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016 dispune obligarea entității contractante la plata către contestatoare a cheltuielilor de judecată în cuantum de 5.919,18 lei, reprezentând onorariu de avocat. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU,

Pagina 3 din 3

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea꞉ DECIZIE Nr. 269/C5/4370 Data: 05.02.2025 Prin contestația fără număr de înregistrare la emitent, înregistrată la CNSC sub nr. 80885/17.12.2024, formulată de ......... SRL, cu sediul social în Oraş ........., str. Erou Iancu Nicolae, nr 103, vila H6, jud ........., societate înregistrată la Registrul Comerţului sub numărul ..................., având CUI ........., reprezentată legal de administrator ...................., reprezentată de/cu domiciliul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură la SCA ................... din Bucureşti, B-dul Libertăţii nr. 22, bl. 102, sc. 6. et. 1, ap. 109, sector 5, împotriva documentației de atribuire, emisă de entitatea contractantă ......... SA (............), cu sediul în ......... ........., județul ........., în calitate de entitate contractantă, în cadrul licitației deschise, organizată în vederea atribuirii contractului sectorial de furnizare, având ca obiect „Furnizarea de sisteme de detectare a explozibililor (.......................... standard 3.1) pentru controlul de securitate al bagajelor de cală, prestarea serviciilor de instalare, punere în funcţiune, integrare şi de întreţinere şi reparaţii în perioada de garanţie (24 de luni) şi post garanţie (24 de luni)", anunţ de participare nr. ....................../ 06.12.2024, s-a solicitat꞉ 1. în principal, în temeiul prevederilor art. 26 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 101/2016, obligarea entității contractante la modificarea parţială a documentaţiei de atribuire, astfel încât aceasta să respecte principiile atribuirii contractelor de achiziţie publică prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice şi anume: modificarea documentaţiei de atribuire astfel încât aceasta să permită participarea la procedură cu şanse reale de câştig şi a altor operatori economici în afara de ................., furnizorul care a livrat platforma ....................... și cele 5 echipamente .......................... standard 3.1, în mod specific: Page 1 of 48

1) eliminarea termenului de „nativă” din cadrul pct. 4.5 - Specificaţiilor tehnice şi operaţionale din caietul de sarcini (pag. 7); 2) punerea la dispoziţia ......... SRL şi a celorlalţi ofertanţi interesaţi a documentelor şi informaţiilor necesare pentru asigurarea unei posibilităţi reale de conformare la cerinţa prevăzută la pct. 4.5, pag. 7 din caietul de sarcini, respectiv pentru integrarea în platforma existentă de control de securitate a Achizitorului tip .................................. în care sunt integrate sistemele

..........................

aflate

în

utilizare

în

cadrul sistemului ...................; 3) asigurarea de către entitatea contractantă a cooperării furnizorului care a livrat platforma .............................. în care operatorii ofertanţi vor trebuie să asigure integrarea echipamentelor ofertate, prin asumarea unei obligaţii exprese în acest sens în cuprinsul formularului de contract;

4) Modificarea clauzelor 4.9 şi 9.6 din Formularul de contract conform celor arătate în cuprinsul contestației în vederea atenuării caracterului inechitabil şi excesiv al acestora; 5) Publicarea modificărilor efectuate în SEAP în atenţia tuturor operatorilor economici interesaţi, într-un termen rezonabil de la pronunţarea deciziei CNSC. 6) stabilirea unui nou termen pentru depunerea ofertelor; II. În subsidiar, anularea procedurii de achiziţie publică având în vedere că documentaţia de atribuire a fost întocmită cu nerespectare principiilor prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 99/2016; III. În temeiul prevederilor art. 22 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, suspendarea procedurii de atribuire până la soluţionarea contestației; IV.în temeiul prevederilor art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, obligarea entității contractante la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea contestației. Prin Încheierea nr. 4101/C5/4370 din 19.12.2024, Consiliul a admis cererea de suspendare a procedurii formulată de ......... SRL, în contestația depusă în contradictoriu cu ......... SA (..........................). CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care ......... SRL solicită cele menționate în partea introductivă a deciziei. Petenta menționează că, având intenţia de a participa, în calitate de ofertant la procedura de atribuire, a studiat documentaţia de atribuire, împrejurare în care a constatat că aceasta nu satisface rigorile legii, specificaţiile tehnice din caietul de sarcini determinând o restrângere 2

artificială a concurenţei prin favorizarea, în mod nejustificat, a unui operator economic determinat. Prin urmare, arată contestatoarea, în lipsa modificărilor solicitate prin contestaţie, sigurul operator care ar putea depune o ofertă conformă şi câştiga procedura de atribuire este furnizorul care a livrat

platforma ........................... și cele 5 echipamente .......................... standard 3.1. - ........................... I. Necesitatea modificării documentaţiei de atribuire. Prevederi din caietul de sarcini. Remedieri necesare. Contestatoarea menționează că, la pct. 4.5. din Capitolul IV „Specificaţii minime obligatorii” din caietul de sarcini, achizitoarea a inserat cerința potrivit căreia: „Sistemele .............. ofertate trebuie sa permită integrarea nativă în platforma existentă de control de securitate a Achizitorului tip ...................... în care sunt integrate sistemele .............. aflate în utilizare în cadrul sistemului ..............., ce va permite: - efectuarea controlului de securitate de către operatori la distanță prin intermediul stațiilor de lucru de Nivel 2 și 3 existente în cadrul ........................, cât și cu cele furnizate conform cerinţelor prezentului caiet de sarcini; - arhivarea datelor provenite de la acestea în cadrul platformei existente (imagini radioscopice, decizii de securitate, rapoarte privind procesarea bagajelor etc.); - managementul centralizat al datelor provenite de la toate sistemele .............. (atât cele existente în sistemul ..............., cât și cele ce vor fi instalate în cadrul sistemului ........... Nord). Nota: Infrastructura de comunicaţie necesară interconectării sistemelor ............... ofertate cu platforma de control de securitate existentă ................... va fi realizata de către furnizor”. În descrierea situaţiei actuale din caietul de sarcini, la pagina 2, entitatea contractantă a arătat că, în sistemul HBS SUD care a fost modernizat, sunt instalate cinci sisteme de detectarea a explozibililor de ultimă generaţie (standard 3.1). Petenta învederează faptul că respectivele sisteme .......................... sunt model .......................... și sunt integrate deja în platforma existentă de control de securitate tip .......................... .........................., atât echipamentele .........................., cât și platforma fiind achiziţionate de către entitatea contractantă de la firma .......................... SRL (reprezentantului unic al producătorului .......................... în Romania). Platforma

existentă

de

control

de

securitate tip .......................... .......................... este o platformă proprietară care permite integrarea nativă doar pentru sistemele EPS standard 3.1 produse de

către

firma

..........................

și

livrate

doar

de către .......................... SRL. Susținând că, prin cerinţa prevăzute la pct. 4.5. din caietul de sarcini, în forma actuală, entitatea contractantă permite participarea la procedura de achiziţie publică doar a unui singur operator economic, respectiv Pagina 3 din 48

furnizorului echipamentelor .........................., respectiv urmăreşte achiziţionarea unor echipamente marca .........................., contestatoarea solicită Consiliului să reţină că, prin cerinţa astfel formulată, entitatea contractantă creează un avantaj clar, discriminatoriu şi evident în favoarea furnizorului .........................., totodată, blocând accesul altor competitori la procedura de achiziţie publică. Învederează faptul că, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, entitatea contractantă nu are dreptul de a stabili discreţionar specificaţiile tehnice astfel încât, de fapt, intenţia reală să fie aceea de a achiziţiona exclusiv un echipament produs de un anumit producător. Specificaţiile tehnice au rolul de a descrie produsul astfel încât să corespundă necesităţilor obiective ale entităţii contractante, şi nicidecum de a îngrădi accesul ofertanţilor la procedura de atribuire. În opinia sa, câtă vreme mai mulţi producători pot furniza echipamente care acoperă necesităţile entităţii contractante, impunerea cerinţei de integrarea nativă nu se justifică şi, mai mult, conduce la restricţionarea participării la procedură a tuturor operatorilor economici care au echipamente cu performanţa necesară. Afirmă că, prin modul de stabilire a specificaţiilor tehnice, achizitoarea a nesocotit şi scopul legislaţiei, de promovare a concurenţei între operatorii economici şi de garantare a tratamentului egal şi nediscriminatoriu al operatorilor economici. Petenta subliniază faptul că are interes în a participa la procedura de atribuire, luând în considerare furnizare unor echipamente care satisfac toate cerinţele entităţii contractante şi care pot fi integrate în platforma .......................... .........................., în acest sens fiindu-i necesare informaţii (date de acces, limbaj, coduri sursă etc.) pe care entitatea şi/sau operatorul care a furnizat platforma i le-ar putea pune la dispoziţie. Apreciază că nu se poate reţine o imposibilitate obiectivă de a integra echipamente furnizate de alt producător decât .......................... în platforma .......................... .........................., ci exclusiv imposibilitatea integrării native a acestora. Susține că eliminarea termenului de „nativ" din cerinţa criticată atrage prin sine şi necesitatea asumării de către entitatea contractantă a obligaţiei de punere la dispoziţie a tuturor informaţiilor şi documentelor necesare pentru asigurarea integrării în mod corespunzător, precum şi, dacă va fi cazul, asigurarea de către entitatea a colaborării/ sprijinului furnizorului platformei cu care numai .......................... are un raport contractual (faţă de societatea sa, aceasta având calitatea de terţ). Precizând că entitatea contractanta nu a specificat în caietul de sarcini detaliile tehnice clare și necesare integrării sistemelor ofertate în platforma .......................... existentă, astfel cum prevede legislaţia 4

achiziţiilor publice, solicită Consiliului obligarea achizitoarei (fără ca enumerarea să fie exhaustivă) la următoarele: • anexarea la caietul de sarcini a Protocolul de comunicare şi integrare: Descrierea detaliată a protocoalelor utilizate şi cerinţele de compatibilitate (de exemplu: MQTT, OPC-UA, REST API); • anexarea la caietul de sarcini a documentaţiei tehnice a arhitecturii platformei existente: Plan detaliat care să includă modulele componente, interdependenţele şi cerinţele hardware/software; • completarea caietului de sarcini prin indicarea formatului datelor de intrare şi ieşire: Specificarea clară a formatelor utilizate (CSV, JSON, XML) pentru statistici, rapoarte şi alte fluxuri de date; • completarea caietului de sarcini prin indicarea configuraţiei staţiilor de lucru existente: lista specificaţiilor pentru echipamentele hardware utilizate (memorie RAM, procesor, SO etc.). • completarea caietului de sarcini prin comunicarea limbajului de programare; • detalierea responsabilităţilor privind integrarea, respectiv dacă aceasta va fi realizată de producătorul/ furnizorul platfomei prin dezvoltarea softului, iar dacă ofertantul este responsabil pentru integrare, caz în care entitatea contractantă va trebui să pună la dispoziţia operatorului (căruia i-a fost atribuit contractul) codul sursă necesar dezvoltării aplicaţiei pentru a permite integrarea echipamentelor. În acest ultim caz fiind necesară acordarea unui termen rezonabil operatorului în vederea dezvoltării softului şi modificarea caietului de sarcini şi a Formularului de contract în mod corespunzător; • completarea caietului de sarcini prin precizarea în mod expres dacă platforma suporta mai multe echipamente şi dacă staţiile de lucru lucrează pe Windows sau Linux. Subliniază faptul că toate aceste documente şi informaţii, respectiv modificări ale documentaţiei de atribuire sunt imperios necesare pentru a da posibilitatea efectivă a operatorilor economici, alţii decât furnizorul .........................., de a participa la procedura de achiziţie publică şi de a avea şansa reală de a fi declaraţi câştigători. Menționează că, în dovedirea celor arătate mai sus, depune ataşat un extras din descrierea tehnică Rev 6 (RTT110 Technical Description Rev. 6) - documentaţie

tehnică

referitoare

la

.......................... RTT

..........................

Network (platforma .......................... .........................., la care face trimite entitatea prin documentaţia de atribuire), care în opinia sa, relevă faptul că platforma este una închisă, practic permite integrarea nativă doar a sistemelor

..........................

RTT110.

Nici

un

alt echipament

..........................

nu

se

poate

integra

fără ca .......................... să pună la dispoziţiei toate protocoalele de comunicaţii către alţi furnizori de sisteme .......................... care ar urma să integreze echipamentele în această platformă. Menționează că, în cazul în care producătorul .......................... va pune la dispoziţie protocoalele de comunicaţii, producătorii de Pagina 5 din 48

sisteme .......................... (furnizorii potenţialilor ofertanţi) trebuie să dezvolte

interfeţe

de

integrare

cu

.......................... RTT .......................... Network și, prin urmare, costurile operatorilor economici care vor oferta alte echipamente decât echipamentele produse de .......................... vor fi mai mari, iar furnizorul de produse .......................... în România va avea un avantaj financiar considerabil în cadrul procedurii organizate de ........................... Pe de altă parte, susține petenta, entitatea contractantă va trebui să- şi asume obligaţia de a pune la dispoziţie operatorilor economici participanţi toată documentaţia necesară integrării, iar, în cazul în care ar exista vicii ascunse în documentaţie sau informaţii nedezvăluite, deşi acestea erau necesare bunei funcţionări a sistemului integrat, entitatea contractantă să fie ţinută răspunzătoare prin asumarea costurilor suplimentare astfel determinate. - Clauze contractuale din Formularul de contract. Remedieri necesare. Menționând că, potrivit art. 4.9. din Formularul de contract: „Pe durata de valabilitate a contractului, achizitorul, în funcţie de necesităţile operaţionale, va putea solicita furnizorului scoaterea/repunerea din/în utilizare a sistemelor pentru care se prestează serviciile ce formează obiectul prezentului contract, valoarea abonamentului lunar modificcmdu- se în consecinţă, conform abonamentului lunar prevăzut în propunerea financiară a promitentului furnizor, anexată prezentului contract. Abonamentul lunar pentru serviciile de întreţinere se va achita direct proporţional cu numărul de sisteme aflate în utilizare şi asupra cărora au fost prestate serviciile ce formează obiectul abonamentului lunar, inclusiv pentru sistemele defecte pentru care nu se utilizează piese de schimb sau pentru care se utilizează piese de schimb din stocul de schimb şi care se află în termenul de remediere”, contestatoarea solicită Consiliului să constate că, prin clauza contractuală citată mai sus, .......................... înţelege să-şi rezerve dreptul de a modifica în mod discreţionar preţul contractului în cursul executării contractului, prin diminuarea valorii abonamentului lunar, ca urmare a deciziei unilaterale a .......................... de scoaterea/repunerea din/în utilizare a sistemelor pentru care se prestează serviciile de reparaţie. Arată că, la data încheierii contractului de achiziţie publică, preţul acestuia nu va fi unul determinat şi nici determinabil, societatea sa asumându-şi obligaţia de a asigura servicii complete în cadrul abonamentului pe toată durata contractului, în timp ce entitatea poate decide oricând diminuarea preţului abonamentului. Petenta subliniază faptul că este de acord ca entitatea contractantă să-i poată solicita furnizorului scoaterea/repunerea din/în utilizare a sistemelor pentru care se prestează serviciile ce formează obiectul prezentului contract, dacă acest lucru este în acord cu nevoile acesteia, dar 6

susține că, având în vedere că resursele operatorului vor fi mereu mobilizate şi puse la dispoziţia entităţii, preţul contractului nu ar trebui să fie afectat de aceste decizjj unilaterale ale entităţii, fără vreo culpă în sarcina ......... SRL. Mai arată că la Capitolul VII.3 din caietul de sarcini, entitatea contractantă a solicitat operatorilor prestarea unor servicii de reparaţie în perioada de garanţie şi post garanţie. Potrivit cerinţei „Contravaloarea manoperei aferente efectuării reparaţiilor atât în perioada de garanţie, cât şi postgaranţie va fi inclusă în valoarea abonamentului lunar de întreţinere. În funcţie de perioada de extragaranţie oferita de către ofertantul declarat câştigător, perioada de postgaranţie se va diminua corespunzător. Contravaloarea manoperei aferente efectuării reparaţiilor atât în perioada de garanţie, cât şi postgaranţie va fi inclusă în valoarea abonamentului lunar de întreţinere. În scopul asigurării serviciilor de reparaţii a echipamentelor, furnizorul are obligaţia de a asigura o echipă tehnică la permanentă, capabilă pentru intervenţii 7/7 zile, 24/24/h, cu respectarea următorilor termeni de intervenţie: 1. prezentarea operativă la echipamentul reclamat în maxim 15 min. de la anunţarea telefonică a defecţiunii la AIHCB; 2. constatarea defecţiunii (inclusiv diagnosticarea defecţiunii) în maxim 2 ore lucrătoare de la anunţarea telefonică a defecţiunii; 3. remedierea defecţiunii în timp de maxim 6 ore de la constatarea defecţiunii, în cazul în care nu se utilizează piese de schimb;

4. în cazul în care reparaţia presupune utilizarea de piese de schimb, remedierea se va efectua într-un interval cuprins între 7 ore - 15 zile lucrătoare de la data constatării defecţiunii, funcţie de piesa/piesele necesare. Aşadar, arată contestatoarea, entitatea solicită prin documentaţia de atribuire asigurarea unui abonament lunar de servicii de reparaţii, acesta urmând a fi plătit indiferent de numărul de echipamente operate efectiv de către entitate sau de numărul de intervenţii. Considerând relevantă rigoarea cu care i se impune asigurarea disponibilităţii unei echipe capabilă pentru intervenţii 7/7zile, 24/24/h cu respectarea unor termeni stricţi de intervenţie. Prin urmare, cheltuielile nu vor fi influenţate de decizia entităţii de scoatere/repunere din/în utilizare a sistemelor pentru care se prestează serviciile de reparaţie. Faţă de rigorile impuse operatorilor pentru prestarea serviciilor de reparaţie care determină aceleaşi costuri indiferent de numărul de echipamente folosite efectiv de .........................., contestatoarea solicită Consiliului să dispună obligarea entităţii la modificarea clauzei 4.9 după cum urmează: „Pe durata de valabilitate a contractului, achizitorul, în funcţie de necesităţile operaţionale, va putea solicita furnizorului scoaterea/repunerea din/în utilizare a sistemelor pentru care se prestează serviciile ce formează obiectul prezentului contract, fără ca valoarea abonamentului lunar să fie afectată. Abonamentul lunar pentru serviciile de întreţinere se va achita Pagina 7 din 48

conform abonamentului lunar prevăzut în propunerea financiară a promitentului furnizor, anexată prezentului contract indiferent de numărul de sisteme aflate în utilizare şi asupra cărora au fost prestate serviciile ce formează obiectul abonamentului lunar”. Menționează că, potrivit art. 9.6 din Formularul de contract: „Garanţia de Bună Execuţie emisă de o societate de asigurări sau de o instituţie financiară nebancară (IFN) trebuie să nu fie condiţionată de emiterea unei poliţe de asigurare/scrisori de garanţie care să fie opozabilă entității contractante prin alte documente, respectiv condiţii generale de asigurare, condiţii speciale de asigurare, clauza/clauze de garantare etc." Menționând că, în vederea emiterii poliţei de asigurare toţi asigurătorii solicită semnarea unor documente contractuale ample care reglementează în detaliu relaţia contractuală dintre asigurat şi asigurător, petenta afirmă că, în privinţa entităţii, aceste documente contractuale nu produc niciun efect şi nu o obligă.  Prin urmare, concluzionează că odată ce operatorul economic pune la dispoziţia entităţii o garanţia de bună execuţie irevocabilă şi necondiţionată sub forma unei poliţe de asigurare sau scrisoare de garanţie cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 99/2016, reglementarea detaliată a obligaţiilor dintre asigurat şi asigurător sub forma condiţiilor generale de asigurare, condiţiilor speciale de asigurare, clauza/clauze de garantare etc, nu poate fi interzisă. Învederează faptul că, în practică, existenţa unor clauze asemănătoare au determinat refuzul emiterii poliţei de asigurare de către asigurători. În opinia sa, caracterul neclar şi echivoc al acesteia poate da naştere unor interpretări nefericite motiv pentru care, atât pentru asigurarea protecţiei intereselor entității contractante, cât şi pentru a facilita obţinerea instrumentelor de garantare de către operatorii economici, solicită Consiliul să obligarea entității la modificarea clauzei 9.6 după cum urmează: „Garanţia de Bună Execuţie emisă de o societate de asigurări sau de o instituţie financiara nebancară (IFN) sub forma unei poliţe de asigurare/ scrisori de garanţie va fi opozabilă entităţii contractante exclusiv în baza poliţei de asigurare/ scrisorii de garanţie." În susținere, petenta invocă dispozițiile art. 2 alin. (2) din Legea 99/2016, art. 63, art. 65 art. (1) și (6) și art. 166 alin. (2) din Legea 99/2016. Totodată, contestatoarea solicită Consiliului să reţină că este obligaţia entității contractante de a deschide piaţa către cât mai mulţi furnizori, dacă această deschidere este posibilă şi de a nu altera, în niciun fel, concurenţa în cadrul procedurilor de achiziţie publică. Faţă de textele de lege citate mai sus, precum şi de situaţia de fapt descrisă, solicită admiterea contestaţiei şi modificarea documentaţiei de atribuire în sensul celor arătate în petitul contestaţiei. 8

Totodată, contestatoarea solicită Consiliului ca, în măsura în care va aprecia că neregularităţile învederate mai sus nu pot fi remediate prin modificarea documentaţiei de atribuire, respectiv nu poate fi asigurată respectarea tuturor principiilor reglementate de dispoziţiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 99/2016, să dispună anularea procedurii de atribuire. De asemenea, solicită Consiliului să dispună anularea procedurii şi în cazul în care entitatea contractantă va preciza că se află în imposibilitatea de a furniza toate documentaţiile şi informaţiile necesare integrării produselor

ce

se

vor

oferta

în platforma .......................... ........................... În același context ......... SRL învederează faptul că a solicitat, în principal, modificarea documentaţiei de atribuire, în temeiul principiului proporţionalităţii, căutând astfel să evite cea mai gravă măsură aceea a anulării, însă apreciază că entitatea contractantă ar trebui să lămurească Consiliul

şi

potenţialii

ofertanți

în

ce

măsură,

în platforma .......................... .........................., pot fi integrate echipamente .......................... ale altor producători în afara de .........................., cu respectarea tuturor normelor în vigoare privind securitatea aviaţiei civile. Apreciază că aceste lămuriri sunt necesare în contextul în care, pe de o parte, în documentaţia de atribuire, nu se solicită în mod expres furnizarea unor echipamente produse de .........................., dar se impune indirect aceasta condiţie prin cererea de integrare nativă a acestora în platforma .......................... .........................., iar, pe de altă parte, unul dintre partenerii ......... SRL, și anume producătorul de echipamente .......................... susţine că orice modificare a platformei .......................... RTT .......................... Network pentru a  comunica cu alte sisteme .......................... produse de alţi producători, precum și integrarea noilor sisteme în platforma .......................... RTT .......................... Network trebuie certificată de ECAC (European Civil Aviation Conference). Contestatoarea menționează că, în acest sens, a ataşat contestației scrisoarea de răspuns transmisă de partenerul său .........................., în legătură cu prezenta procedura de atribuire, care susţine necesitatea certificării ECAC în cazul integrării unor echipamente produse de alt producător în afara de ........................... Învederează faptul că, în opinia furnizorului său, cerinţa de la pct. 4.5. din caietul de sarcini are ca scop eliminarea oricărui alt furnizor decât .......................... din cursa pentru atribuirea contractului de achiziţie publică care face obiectul prezentei proceduri, fiind așadar posibil ca, şi în cazul în care .......................... va dezvolta protocoalele de comunicaţii pentru integrarea în platforma .......................... RTT .......................... Network a sistemelor .......................... de la diferiţi producători, .......................... să nu poată folosi sistemele de scanare integrate în platforma deoarece acesta trebuie certificat de ECAC. Apreciază că, în acest ultim caz, cerinţa prevăzută la pct. 4.5 din caietul de sarcini ar contraveni dispoziţiilor art. 166 alin. (2) din Legea nr. Pagina 9 din 48

99/2016, respectiv specificaţiile tehnice ar prevedea (indirect) un anumit producător,

ceea

ce

ar

avea

ca

efect

favorizarea furnizorului .......................... şi eliminarea celorlalţi operatori economici din competiţie. Pe cale de consecinţă, petenta solicită, în principal, Consiliului modificarea documentaţiei de atribuire pentru a permite participarea la procedura de achiziţie publică a unui număr cât mai mare de operatori economici şi numai în măsura în care va aprecia că, prin modificările solicitate, nu pot fi respectate rigorile legii privind achiziţiile sectoriale, să dispună anularea procedurii de atribuire. III. Publicarea modificărilor în SEAP şi prelungirea termenului. Redând dispozițiile art. 62 din H.G. nr. 3394/2016 privind achiziţiile sectoriale, precizează că, având în vedere capătul principal de cerere prin care a solicitat Consiliului să dispună obligarea .......................... la modificarea documentaţiei de atribuire astfel încât informaţiile şi documentele aduse la cunoştinţa operatorilor economici, potenţial participanţi, să le permită acestora să depună o ofertă conformă cu şanse reale de a fi declarată câştigătoare, solicită obligarea entității contractante să publice în SEAP toate modificările operate în documentaţia de atribuire. Având în vedere toate motivele de contestaţie dezvoltate mai sus, petenta solicită admiterea contestaţiei cu consecinţele evidenţiate în petit şi obligarea .......................... la plata cheltuielilor de judecată. În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 8, art. 22 şi art. 26 din Legea nr. 101/2016, precum şi pe orice altă normă de drept menţionată în cuprinsul contestaţiei. În probaţiune, au fost depuse înscrisuri. Prin punctul de vedere nr. 5808/20.12.2025, înregistrat la CNSC cu nr. 82251/23.12.2025, ......... SA a solicitat respingerea contestației formulată de ......... SRL, ca nefondată, conform art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016 și, pe cale de consecință, să mențină toate actele pe care le-a emis în cadrul procedurii de atribuire. Totodată, entitatea contractantă solicită respingerea solicitării contestatoarei de plată a cheltuielilor de judecată. Entitatea contractantă precizează că nu va adopta măsuri de remediere a documentaţiei raportat la art. 9 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 și, pe cale de consecinţă, solicită respingerea cererii privind publicarea modificărilor în SEAP şi prelungirea termenului prin publicarea unei erate. De asemenea, solicită continuarea procedurii de atribuire în conformitate cu documentaţia de atribuire, întocmită şi publicată în SEAP potrivit anunţului de participare ........................../06.12.2024. Faţă de capătul de cerere din contestație privind modificarea parţială a documentaţiei de atribuire, astfel încât aceasta să respecte principiile atribuirii contractelor de achiziţie publică prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 şi anume: modificarea documentaţiei de atribuire astfel 10

încât aceasta să permită participarea la procedură cu şanse reale de câştig şi a altor operatori economici în afara de .......................... SRL, furnizorul care a livrat platforma .......................... .......................... și cele 5 echipamente .......................... standard 3.1, achizitoarea susține că prevederile caietului de sarcini respectă toate principiile enumerate la art. 2 alin (2) din Legea nr. 99/2016, fiind raportate la necesităţile şi obiectivele companiei. În plus, arată achizitoarea, cerințele au fost stabilite clar şi detaliat în cadrul documentaţiei de atribuire, vizează produsele (sistemele de detectare a explozibililor) fiind în legătură directă cu natura şi obiectul contractului de achiziţie sectorială. În opinia sa, afirmaţiile contestatoarei potrivit cărora „Respectivele sisteme .......................... sunt model .......................... și sunt integrate deja

în

platforma

existenta

de

control

de

securitate tip

..........................

..........................,

atât echipamentele .......................... cât și platforma fiind achiziţionate de către entitatea contractantă de la firma .......................... (reprezentantului unic al producătorului .......................... în România)” sunt total eronate și nu fac decât sa inducă în eroare Consiliul. Astfel, precizează că echipamentele, despre care face vorbire contestatoarea, fac parte din proiectul de modernizare a sistemului de benzi BHS1-2 Plecări Internaţionale, atribuită printr-o procedura de achiziţie sectorială, ca urmare a publicării anunţului de participare în JOUE, unui operator economic străin. În acest context, realitatea este în felul următor: operatorul străin (..........................) a livrat echipamentele, iar .......................... SRL este subcontractant al acestuia şi are în atribuţii doar serviciile de întreţinere şi reparaţii pentru echipamentele livrate, nefiind furnizorul acestora. Faţă de aceste aspecte, sesizează o abordare superficială din partea contestatoarei şi inducerea Consiliului în eroare, cu intenţia de a-şi urmări îndeplinirea propriului interes. În opinia achizitoarei, contestatoarea este indecisă în afirmaţii şi dezvoltă ipoteze, care nu fac obiectul unei contestaţii, ci a unei analize proprii, vatămarea sa în această speţă nefiind clară şi precisă. Susține că societatea contestatoare se contrazice prin ceea ce solicită CNSC să adopte în Decizia sa şi prin faptul că recunoaşte că, totuşi, ar putea participa neîngrădită la procedura organizată şi publicată de către .......................... pe SEAP. Aceasta recunoaşte faptul că cerinţele entităţii contractante nu sunt restrictive, ci, de fapt, doreşte să se asigure că CNSC va obliga entitatea contractantă ca, în caz de atribuire a contractului, să o susţină în obţinerea de informaţii și documente de la terți. Or, acest aspect este strict apanajul ofertantului, acesta având obligaţia să depună toate diligentele depunerii unei oferte corespunzătoare cerinţelor din documentaţia de atribuire. Achizitoarea învederează faptul că legislaţia specifică acestui domeniu nu impune rigori/obligaţii numai pentru entitățile contractante, asa cum scoate in evidenta contestatoarea, ci si pentru ofertanti. Legislaţia conferă protectie ambelor părți. Astfel, arată că cerinţele tehnice nu conduc la Pagina 11 din 48

favorizarea în mod indirect a unui ofertant, în condiţiile în care operatorii economici interesaţi pot demonstra că au capacitatea tehnică de a executa contractul, atât în mod direct de către ofertant (prin oferta individuală), cât şi prin participarea în comun la ofertare - asociere (prin ofertă comună). De asemenea, ofertanţii au dreptul de a dovedi îndeplinirea criteriilor privind capacitatea tehnică prin subcontractanţii propuşi, pentru partea lor de implicare în cadrul contractului. Entitatea contractantă precizează că prevederile documentației de atribuire, sunt elaborate şi specificate numai în concordanţă cu necesitatea actuală din cadrul aeroportului, ţinând cont de importanţa domeniului de activitate. Viziunea şi rigorile ce ţin de activitatea desfăşurată în domeniul securităţii aviaţiei civile este strict apanajul aeroportului şi nu a unui partener contractual. Precizează că, prin anunţul de participare publicat atât pe SEAP, cât şi in JOUE, a oferit posibilitatea participării la procedura de atribuire tuturor operatorilor economici, care pot oferta conform necesităţii companiei şi nu invers. Consideră relevant şi faptul că, de la momentul publicării documentației de atribuire şi până în prezent, dintre toţi potenţialii ofertanţi, ......... SRL este singura care consideră că cerinţele companiei sunt restrictive. Pentru o concretă şi mai bună înţelegere a necesităţii sale, .......................... face o scurtă prezentare explicită a situaţiei, arătând că este vorba despre o achiziţie care impactează asupra activităţilor de securitate aeroportuară, respectiv de control de securitate a bagajelor de cală ale pasagerilor, practic o mare responsabilitate a companiei în ceea ce priveşte securitatea pasagerilor în timpul zborului respectiv de asigurare a capacităţii de procesare având în vedere că, în acest moment, înregistrează o dinamică în continuă creştere a pasagerilor. Aceasta reprezintă preocuparea principală a operatorului de aeroport pe segmentul de securitate a aviaţiei civile. Astfel, subliniază faptul că echipamentele ce fac obiectul procedurii nu sunt destinate unui spectru larg de utilizare, ci sunt specifice cu precădere domeniului securităţii aviaţiei civile, deţin marca UE obţinută în urma procesului de aprobare a acestora de către centrele de testare ale ECAC (Conferinţa Europeana a Aviaţiei Civile). Prin intermediul echipamentelor ce fac obiectul achiziţiei se efectuează controlul de securitate al bagajelor de cală ale pasagerilor, având drept scop identificarea şi/sau detectarea articolelor interzise (arme, explozivi etc) care pot fi folosite în scopul comiterii unui act de intervenţie ilicită care pune în pericol securitatea aviaţiei civile. În același sens, achizitoarea redă următoarele definiții: - Bagaj de cală: bagaj care poate fi transportat în cala unei aeronave; 12

- Controlul de securitate al bagajelor de cală: aplicarea unor mijloace tehnice sau de altă natură cu scopul de a identifica şi/sau detecta articolele interzise; - .......................... (sistem de detecţie a explozibililor): echipament de control de securitate cu capabilităţi de detecţie a explozibililor - Sistem de transport bagaje (BHS): sistem folosit pentru transportul bagajelor de cală provenite de la ghişeele de check-in şi care include ghişeele check-in, benzile colectoare, sistemul HBS, carusel make-up; - Sistem integrat de control de securitate al bagajelor de cală (HBS) - ansamblul de echipamente ce include sistemul de benzi bagaje, sistemul SCAD A, sistemul de sortare, PLC-uri, sistemele .......................... de control de securitate al bagajelor de cală. - Punct de decizie - punct al sistemului HBS de unde bagajul poate fi direcţionat la caruselul de sortare sau la următorul nivel de control de securitate; Mai arată că, la nivelul Aeroportului Internaţional Henri Coandă, controlul de securitate al bagajelor de cală prin intermediul a două sistemelor BHS (Nord şi SUD) ce au integrate sisteme de detectare a explozibililor (..........................) este efectuat astfel: 1. Pentru bagajele de cală provenite de la ghişeele de check-in A şi B terminal Plecări Internaţionale este utilizat sistemul integrat de control de securitate (HBS SUD). Sistemul BHS SUD a fost modernizat în perioada 2022-2024, iar în cadrul acestuia au fost integrate 5 sisteme de detectare a explozibililor de ultimă generaţie (standard 3.1) şi livrată o platformă de control de securitate hardware şi software. De asemenea, sistemul a fost interconectat cu sistemul BHS NORD. 2. Pentru bagajele de cală provenite de la ghişeele de check-in C şi D terminal Plecări Internaţionale Extindere este utilizat sistemul integrat de control de securitate (HBS NORD). În cadrul sistemului HBS NORD, sunt integrate 4 sisteme de detectare a explozibililor (..........................) care au durata normată de viaţă expirată (unul dintre cele 4 este defect din luna februarie a acestui an şi care trebuie să fie înlocuite cu sistemele ce fac obiectul achiziţiei. Înlocuirea acestor sisteme presupune, pe de o parte, integrarea acestora într-o platforma de control de securitate iar, pe de altă parte, o integrare cu sistemul de transport al benzilor (BHS). Unul dintre obiectivele strategice ale .......................... îl constituie realizarea unui sistem integrat de control de securitate unitar care să deservească ambele terminale Plecări, sens în care entitatea contractantă, prin cerinţele de integrare solicitate, se asigură că nu va exista riscul ca sistemele ce urmează a fi achiziţionate să nu îndeplinească necesităţiile/obiectivele entităţii contractante, respectiv necesitatea centralizării sistemelor .......................... într-o platformă existentă unică. Astfel, integrarea sistemelor .......................... în platforma de control de securitate hardware şi software presupune asigurarea compatibilităţii totale între aceste două componente. Pagina 13 din 48

Integrarea

nativă

se

referă

la

capacitatea sistemului .......................... să interacţioneze direct cu platforma fără a fi nevoie de soluţii intermediare/ suplimentare, facilitând, astfel transmitere/sincronizarea fară probleme a datelor. Prin urmare, integrarea nativă între sistemele .......................... şi platforma de control de securitate îmbunătăţeşte eficienţa proceselor de inspecţie radioscopică, întrucât se elimină unele operaţiuni intermediare care prelungesc timpul de analiză alocat operatorilor de securitate. Astfel, susține achizitoarea, prin eliminarea cerinţelor privind integrarea nativă, .......................... SA s-ar afla în situaţia de a achiziţiona produse care, din cauza caracteristicilor tehnice diferite, ar determina incompatibilităţi tehnice pe linia interoperabilităţii şi integrării noilor sisteme .........................., afectând, astfel îndeplinirea obiectivului final al proiectului, respectiv acela de avea un singur sistem integrat de control de securitate unitar care să deservească ambele terminale. În acest context, evidențiază situaţia în care, în lipsa unei cerinţe similare - de integrare nativă, în cadrul unui contract încheiat cu contestatoarea, ca urmare a organizării unei alte proceduri de achiziţie, .......................... a ofertat către aeroport o platformă de management a scanerelor de securitate (denumită .......................... CC), care a fost dezvoltată la nivel software de o echipă de programatori, după livrarea echipamentelor de securitate, pentru a îndeplini din punct de vedere tehnic toate cerinţele entității contractante. Învederează faptul că diferenţa dintre o platformă software de control securitate şi o platformă software obişnuită este dată de complexitatea, customizarea, măsurile robuste de securitate pentru a răspunde ameninţărilor specifice. Scopul principal al platformei de control de securitate îl constituie gestionarea şi monitorizarea controlului de securitate al bagajelor de cală, funcţionalităţile şi nivelul de securitate implementat, spre deosebire de o platformă obişnuită care este destinată îndeplinirii unor scopuri mai largi (funcţionalităţi generale cum ar fi procesare de date, gestionare de proiecte, gestionare de resurse, comerţ electronic etc), fără a pune accent pe securitate avansată. În același sens, achizitoarea prezintă modul de efectuare a controlului de securitate din care reiese faptul că integrarea nativă a sistemelor .......................... cu platforma hardware şi software de control de securitate este un proces esenţial/crucial în domeniul securităţii, deoarece: - asigură o compatibilitate ridicată eliminând necesitatea unor ajustări suplimentare sau dezvoltări software personalizate ce implică costuri suplimentare din partea entităţii contractante, -asigură transmiterea directă a imaginilor radioscopice 3D generate de către sistemele .......................... către platforma software de control de securitate utilizată pentru analiza şi procesarea datelor în timp real 14

(transmiterea/ centralizarea rapidă a imaginilor X-Ray şi alarmelor, facilitând, astfel, analiza eficientă a imaginilor radioscopice de către operatorii de securitate), - asigură stocarea/arhivarea imaginilor X-ray generate de către sistemele .......................... într-o baza de date a platformei de control de securitate care trebuie să fie accesibilă pentru analize ulterioare. - permite mai multor operatori să vizualizeze imaginile radioscopice ale bagajelor de cală provenite de la un unul sau mai multe sisteme .........................., - stochează deciziile de securitate şi le corelează cu imaginile radioscopice

aferente

bagajelor

scanate

de

către sistemele .........................., -asigură configurarea şi administrarea sistemului de proiectare de imagini combinate de articole periculoase (combined threat images - CTI) instalat pe sistemele .........................., - asigură administrarea centralizată de la distanţă a sistemelor ........................... Controlul de securitate al bagajelor de cală, prin intermediul sistemelor .......................... şi a platformei de control de securitate hardware şi software: A. Bagajele de cală sunt transportate de la check-in către sistemele .......................... de nivel 1, complet integrate în HBS în vederea efectuării controlului de securitate, B. Sistemul HBS va aplica deciziile de control de securitate aferente bagajelor de cală suspuse controlului de securitate. C. Controlul de securitate al bagajelor de cală este organizat pe moduri de lucru şi niveluri de control: 1. Nivelul 1 de control de securitate: reprezintă decizia automată a echipamentelor .......................... asupra tuturor bagajelor de cală introduse de la ghişeele check-in. Sistemul de control al HBS comunică cu ..........................-ul şi înregistrează decizia de securitate care a fost aplicată bagajului de echipamentul ........................... 1.1. Direcţionarea bagajelor: După efectuarea controlului de securitate pe Nivelul 1, bagajele sunt direcţionate în funcţie de decizia de securitate, astfel: - Bagajele Clear Nivelul 1 vor fi direcţionate spre caruselul de încărcare alocat. - Bagajele altele decât CLEAR Nivel 1, vor fi direcţionate spre nivelul 2 de control de securitate 2. Nivelul 2 de control de securitate: analiza de către operator a imaginilor radioscopice aferente bagajelor ce au generat o alarmă de detecţie la sistemele ........................... Imaginile radioscopice generate de către sistemele .......................... sunt transmise către platforma hardware şi software de control de securitate şi ulterior sunt afişate la staţiile PC de de nivel 2 cu un timp limitat de decizie; Pagina 15 din 48

Sistemul de control al HBS comunică cu ..........................-ul şi înregistrează decizia de securitate care a fost aplicată bagajului de echipamentul ........................... 2.1. Direcţionarea bagajelor: După efectuarea controlului de securitate pe Nivelul 2, bagajele sunt direcţionate în funcţie de decizia de securitate, astfel: - Bagajele Clear Nivelul 2 vor fi direcţionate spre caruselul de încărcare alocat. - Bagajele, altele decât CLEAR Nivel 2, vor fi direcţionate spre nivelul 3 de control de securitate 3. Nivelul 3 de control de securitate: analiza cu un timp nelimitat de decizie de către operatorul de nivel 3 a imaginilor radioscopice generate de către un alt echipament .......................... integrate în platforma de control de securitate. Analizând implicaţiile integrării native, achizitoarea precizează că solicitarea privind integrarea nativă a sistemelor .......................... ce fac obiectul achiziţiei în platforma existentă de control de securitate vine în contextul existenţei considerentelor tehnice şi operaţionale care indică obligatoriu acest lucru, după cum urmează: - Asigurarea compatibilităţii ridicate/depline necesare funcţionării în aceeaşi platformă hardware şi software de control de securitate atât a celor 4 sisteme .......................... ce urmează a fi achiziţionate, sistemelor .......................... din dotare (5 bucăţi) inclusiv a echipamentelor aferente: staţiile de lucru pentru procesarea imaginilor radioscopice pe nivelele 2, 3 de securitate, staţia de management, staţia de arhivare a imaginilor radioscopice, softul de integrare al acestora, sistemul de proiectare de imagini virtuale de articole periculoase (TIP). Un nou sistem .......................... se conectează fără a necesita interfeţe software intermediare/suplimentare, - Asigură protejarea platformei existente de vulnerabilităţile de securitate şi riscurile asociate cu integrarea incompletă sau necorespunzătoare în condiţiile în care acest proces trebuie să să creeze sincope în procesarea bagajelor de cală. Performanţă optimizată datorită compatibilităţii complete între echipamente şi platformă, fluxul de date între sistemele .......................... şi platforma software este eficient, iar latenţele sunt minime. - Permite extinderea uşoară, adăugând noi sisteme sau funcţionalităţi în condiţiile în care în domeniul securităţii aviaţiei civile există o dinamică în ceea ce priveşte respectarea cadrului de reglementare, - Operaţiunile aeroportului necesită o implementare rapidă şi cu riscuri reduse, - Reducerea costurilor: integrarea eficientă duce la economii semnificative de costuri pe termen lung, 16

- Asigurarea compatibilităţii protocolului pentru nivelele de securitate existente în vederea respectării algoritmilor de control de securitate în aceeaşi matrice, - Asigurarea faptului că ansamblul integrat va fi comandat astfel încât să funcţioneze ca un întreg. Comparativ, achizitoarea prezintă analiza implicaţiilor integrării care nu este nativă: (1) o serie de vulnerabilităţi şi riscuri care pot afecta controlul de securitate şi performanţa sistemului: Dacă nu sunt integrate nativ sistemele .........................., diferite aplicaţii sau module software pot să nu comunice între ele, şi astfel, conduc la erori de procesare, coruperea fluxului de date sau pierderea acestora (exemplu: poate apărea o latenţă suplimentară în transmiterea imaginilor radioscopice 3D, sistemul de proiectare de imagini virtuale de articole periculoase - TIP să nu funcţioneze), gestionarea defectuoasă a sesiunilor şi autentificării operatorilor de securitate, există riscul să nu permită extinderea uşoară, pentru adăugarea de noi sisteme .......................... în viitor, - există riscul să nu permită actualizarea funcţionalităţi lor în condiţiile în care în domeniul securităţii aviaţiei civile există o dinamică în ceea ce priveşte respectarea cadrului de reglementare - care ar implica costuri suplimentare generate de modificarea parametrilor de integrare iniţiali, Actualizările şi patch-urile de securitate nu vor fi aplicate uniform pe toate sistemele, - în cazul unei integrări non-native, sunt necesare aplicaţii intermediare, care pot deveni puncte vulnerabile, - datorită metodelor de criptare a datelor şi protecţiei diferite pot să apară inconsistenţe. Prin utilizarea unor componente externe sau soluţii software terţă parte pentru integrare, există riscul ca vulnerabilităţile acestora să fie exploatate, compromiţând astfel întreaga infrastructură a platformei software existente. (2) incertitudine în ceea ce priveşte finalizarea integrării afectând astfel termenul de instalare, punerea în funcţiune şi operaţionalizare a sistemelor

..........................

în

condiţiile

în

care

la nivelul .........................., există nevoia stringentă de înlocuire a sistemelor .......................... existente (unul din cele 4 sisteme este defect din luna februarie a.c) în vederea acomodării capacităţii de procesare actuale şi viitoare - valorile de trafic sunt într-o dinamică de creştere continuă. (3) cheltuieli suplimentare pentru realizarea compatibilitatea şi interoperabilitatea echipamentelor .......................... existente cu cele de la un producător diferit în vederea centralizării informaţiilor de la toate echipamentele şi a respectării algoritmilor de control securitate. Din perspectiva costurilor adiţionale privind compatibilitatea şi integrarea echipamentelor, entitatea contractantă menționează că acestea Pagina 17 din 48

nu pot fi controlate de .........................., fiind o rezultantă directă dintre producătorul platformei existente şi ofertanţi. Afirmă că rezolvarea incompatibilităţilor ar determina costuri suplimentare, iar, în cazul nerezolvării acestor incompatibilități, sistemele nu ar putea fi utilizate conform scopului propus, fapt ce ar conduce la neîndeplinirea necesităţilor operaţionale actuale şi astfel, cheltuirea ineficientă a fondurilor publice. Referitor la scrisoarea partenerului contestatoarei, producătorul de echipamente .........................., achizitoarea susține că autenticitatea acesteia nu o poate valida, iar aceasta este în măsură să inducă în eroare CNSC având în vedere faptul că, în cadrul centrelor de testare ale ECAC, sunt testate doar capabilităţi le echipamentului în mod individual de a detecta substanţe explozive şi nu este evaluat modul de funcţionare al echipamentelor în cadrul platformelor de control de securitate. Mai mult, arată că, prin scrisoarea .......................... se evidenţiază în mod evident faptul că doar „noi .......................... - .......................... putem îndeplini cerinţele autorităţii contractante de a integra şi alţi producători" şi nimeni altcineva nu poate „.......................... commits to providing and open architecture CIP solution to allow forfuture integration with

other

manufacturers

devices” respectiv ..........................-.......................... poate integra orice alt producător de echipamente de securitate .......................... în timp ce

..........................'s

belief

that the .......................... .......................... Platform requirement eliminates

..........................

x

1000,

as

well

as

any other .......................... vendor, from competition within this proposal”, fară însă a susţine afirmaţiile cu date concrete, la nivelul dezvoltărilor tehnologice de la momentul formulării contestaţiei - decembrie 2024. Prin urmare, conchide achizitoarea, dacă un producător - .......................... crede că cerinţa este restrictivă, „..........................'s belief that the .......................... .......................... Platform requirement eliminates

..........................

x1000,

as

well

as

any other .......................... vendor”, iar contestatoarea a luat în considerare furnizarea

unor

echipamente

care

satisfac

toate cerinţele

..........................

şi

care

pot

fi

integrate

în platforma .......................... .........................., având doar nevoie de date suplimentare - fiind necesare informaţii (date de acces, limbaj, coduri sursă etc.), pe care entitatea şi/sau operatorul care a furnizat platforma i le-ar putea pune la dispoziţie, se poaate deduce că acesta din urmă intenţionează să oferteze o soluţie/platformă inexistentă pe care o va dezvolta ulterior, după livrarea echipamentelor, prin care să integreze atât echipamente .........................., cât şi ........................... Aşadar, apreciază că nu se poate reţine o imposibilitate obiectivă de a integra echipamente furnizate de alt producător decât .......................... în 18

platforma .......................... .........................., ci exclusiv imposibilitatea integrării native a acestora. Raportat la cele expuse, entitatea contractantă concluzionează: - cerinţa solicitată nu a vizat/a avut scopul restricţionării concurenţei, dar într-adevăr poate conduce la eliminarea unor furnizori care nu au expertiza necesară şi capabilităţile de a fi angrenat într-un astfel de proiect. - în context, în situaţia în care consideră necesar, faţă de toate implicaţiile de ordin tehnic, ofertanţii relaţionează cu producătorul platformei software existente pentru a realiza, de comun acord, integrarea sistemelor .......................... ofertate, rezultatul final constituind integrarea nativă. Reiterează susținerea potrivit căreia, contestatoarea, prin solicitarea adresată CNSC, respectiv: „Având in vedere ca autoritatea contractantă nu a specificat în caietul de sarcini detaliile tehnice clare și necesare integrării sistemelor ofertate în platforma .......................... existentă, aşa cum prevede legislaţia achiziţiilor publice, solicităm Consiliului să oblige autoritatea la (fără ca enumerarea să fie exhaustivă)”, întăreşte convingerea că, de fapt, îşi urmăreşte numai propriul interes pentru că nu are capacitatea de a oferta ceea ce se solicită şi, nicidecum, vreun interes pentru participarea mai multor operatori economici, pe care, din experienţa de până acum, oricum îi va contesta. Mai mult, afirmă entitatea contractantă, contestatoarea induce în eroare Consiliul şi prin faptul că îi solicită să pună la dispoziţia operatorilor economici codul sursă, limbajul de programare, în condiţiile în care este de notorietate faptul că divulgarea acestor informaţii ar constitui un prejudiciu pentru un alt operator economic întrucât reclamantul ar avea acces, doar în baza unei decizii a CNSC, la know-how-ul acestuia, obţinut în timp şi cu investiţii semnificative în cercetare/dezvoltare (aceste platforme nu sunt customizate pentru operatorii de aeroport, fiind livrate şi instalate fară a pune la dispoziţia operatorilor de aeroport aceste elemente tehnice amintite anterior). Face precizarea că cerinţe similare celor din speţa în analiză au mai fost şi în alte caiete de sarcini aferente altor proceduri de achiziţie sectorială organizate de către companie, la care a participat şi contestatoarea şi atunci a avut capacitatea de a contacta alţi producători pentru a realiza integrarea platformei software proprie şi nu a considerat restrictivă nici o cerinţa. Prin urmare, apreciază că nu face cu nimic diferenţa cu situaţia actuală, sens în care petenta are posibilitatea de a proceda în acelaşi mod ca atunci, nu să încerce să obţină, prin intermediul unei decizii CNSC, obligarea entității contractante de a îi realiza sarcinile sale. Achizitoarea precizează că, iniţial contestatoarea i-a solicitat, în data de 16.12.2024, clarificări cu privire la anumite aspecte prevăzute în caietul de sarcini, dar nu a mai aşteptat răspunsul, s-a adresat de îndată CNSC. Față de alegaţia contestatoarei, potrivit căreia costurile operatorilor economici care vor oferta alte echipamente decât echipamentele produse de .......................... vor fi mai mari, iar furnizorul de Pagina 19 din 48

produse .......................... în România va avea un avantaj financiar considerabil în cadrul procedurii organizate de .........................., entitatea contractantă precizează este obligată să gestioneze resursele financiare, prin cheltuirea acestora în mod eficient şi optim, sens în care afirmaţiile sunt nefondate. Referitor la susținerea petentei potrivit căreia entitatea contractantă va trebui să-şi asume obligaţia de a pune la dispoziţie operatorilor economici participanţi toată documentaţia necesara integrării, iar in cazul în care există ar exista vicii ascunse în documentaţie sau informaţii nedezvăluite, deşi acestea erau necesare bunei funcţionări a sistemului integrat, să fie ţinută răspunzătoare prin asumarea costurilor suplimentare astfel determinate, achizitoarea apreciază că societatea contestatoare dovedeşte o confuzie vis-a-vis de cine deţine calitatea de entitate contractantă, substituidu-se acesteia fără nici un drept. Referitor solicitarea contestatoarei privind anularea procedurii de achiziţie publică, entitatea contractantă consideră că, prin această contestaţie, ......... SRL intervine în necesitatea .........................., încercând să se substituie voinţei acesteia în ceea ce priveşte furnizarea unor echipamente care sunt esenţiale pentru desfăşurarea activităţii şi să o împiedice în realizarea proiectelor sale investiţionale de modernizare. Susține că cerinţele tehnice au legătură cu obiectul contractului şi sunt proporţionale cu importanţa activităţii .........................., cu valoarea şi obiectivele acesteia, în speță „Furnizarea de sisteme de detectare a explozibililor (.......................... standard 3.1) pentru controlul de securitate al bagajelor de cală, prestarea serviciilor de instalare, punere în funcţiune, integrare şi de întreţinere şi reparaţii în perioada de garanţie (24 de luni) şi post garanţie (24 de luni)". Entitatea contractantă precizează că specificaţiile tehnice ale produselor

din

caietul

de

sarcini

sunt

raportate

la nevoile .......................... şi sunt justificate de necesitatea de a efectua controlul de securitate al bagajelor de cală, prin intermediul sistemelor de detectare a explozibililor (.......................... standard 3.1) în mod centralizat, prin platforma unică de control de securitate existentă la nivelul punctului de lucru AIHCB. În susținere, invocă dispozițiile art. 3 alin. (1) lit. rr), art. 165 alin. (1), (2) și (6) din Legea nr. 99/2016 și art. 22 alin. (10) din HG nr. 394/2016. Faţă de capătul de cerere privind modificarea clauzei 4.6 din Formularul de contract, menţionează că nici o alta entitate, în afara companiei nu poate decide sau impune cum să-și desfașoare activitatea proprie, cum să-și gestioneze resursele materiale și financiare, întrucât nu deţine perspectiva acesteia. Precizează că, printre altele, compania a ținut cont de experienţa dobândită în urma evenimentelor din perioada COVID, sens în care și-a 20

prevăzut clauze contractuale, de care să se poată folosi în situații care nu țin de voinţa sa, astfel încât să nu existe blocaje/sincope în desfășurarea activităților specifice. Menţionează că, la procedura din speţă de faţă, precum şi în cazul oricărei alte proceduri de achiziţie sectorială, operatorii economici au liberul arbitru de a-şi analiza capacitatea de a participa şi răspunde necesităţilor entităţii contractante, fără a leza, în vreun fel, deciziile acesteia în ceea ce priveşte necesitatea şi cerinţele specificate şi au posibilitatea de a participa în comun la ofertare - asociere (prin ofertă comună). De asemenea, ofertanţii au dreptul de a dovedi îndeplinirea criteriilor privind capacitatea tehnică prin subcontractanţii propuşi, pentru partea lor de implicare în cadrul contractului. Faţă de capătul de cerere privind modificarea clauzei 9.6 din Formularul de contract din „Garanţia de Bună Execuţie emisă de o societate de asigurări sau de o instituţie financiară nebancară (IFN) trebuie să nu fie condiţionată de emiterea unei poliţe de asigurare/ scrisori de garanţie care să fie opozabilă entității contractante prin alte documente, respectiv Condiţii Generale de Asigurare, Condiţii Speciale de Asigurare, Clauza/Clauze de garantare etc" în „Garanţia de Bună Execuţie emisă de o societate de asigurări sau de o instituţie financiară nebancară (IFN) sub forma unei poliţe de asigurare/ scrisori de garanţie va fi opozabilă entităţii contractante exclusiv în baza poliţei de asigurare/scrisorii de garanţie. " Achizitoarea subliniază faptul că, în ceea ce privește art. 9.6. din modelul de contract, petenta avea posibilitatea solicitării unor clarificări sau depunerii în cadrul ofertei tehnice a unor solicitări de modificare a clauzelor contractuale și nu se impunea formularea unei contestații. Arată că societatea contestatoare solicită modificarea clauzei stabilită la art. 9.6 din Formularul de contract, deşi contextul rămâne identic, sens în care nu reprezintă o reformulare serioasă sau care să nuanţeze anumite aspecte. În susținere, subliniază faptul că, în derularea contractelor încheiate între .......................... cu petentă, în mod direct sau având calitate de terţ susţinător, aceasta nu a demonstrat că această clauză ar fi împiedicat- o să constituie garanţia de bună execuţie printr-o poliţă de asigurare. Astfel, pentru cel din urmă contract, poliţa emisă pentru acest contract (contestatoarea având calitate de terţ susţinător) garanţia de bună execuţie are în cuprinsul său următoarea clauză: „Poliţa de asigurare garanţii împreună cu Condiţiile Generale de Asigurare de garanţii formează şi sunt parte integrantă a contractului de asigurare. Contractul de asigurare priveşte strict relaţia Asigurat- Asigurator iar prevederile acesteia nu sunt opozabile Beneficiarului (obligaţiile reciproce asumate de Asigurat şi Asigurător, în legătură cu emiterea garanţiei solicitate de Asigurat în baza contractului de asigurare se emite garanţia propriu-zisă (instrumentul de garantare) care este singurul document opozabil Beneficiarului garanţiei, cuprinzând drepturile şi obligaţiile părţilor în legătură cu executarea contractului”. Pagina 21 din 48

Astfel, arată achizitoarea, contestatoarea nu a fost împiedicată să emită garanţia de bună execuţie prin poliţă de asigurare. Având în vedere cele expuse, ......... SA apreciază contestaţia formulată şi depusă de către ......... ca fiind neîntemeiată (nefondată) și solicită respingerea acesteia, inclusiv a capătului de cerere de plată a cheltuielilor de judecată. În drept, au fost invocate dispoziţiile Legii nr. 101/2016, ale Legii nr. 99/2016 și ale H.G. nr. 394/2016. Prin adresa fără număr de înregistrare la emitent, înregistrată la CNSC cu nr. 358/08.01.2025, ......... SRL a transmis concluzii scrise prin care răspunde apărărilor entității contractante din punctul de vedere și solicită admiterea contestației astfel cum a fost formulată și motivată. Contestatoarea solicită, Consiliului să constate că, deşi a formulat şi clarificări la documentaţia de atribuire prin care a solicitat aceleaşi modificări ca cele care fac obiectul contestației, nu era ţinută să aştepte soluţia entităţii asupra clarificărilor pentru a putea formula contestația, mai ales în contextul în care răspunsul la clarificări nu a survenit în termenul de contestare a documentaţiei. Mai mult, arată că, răspunsul la solicitările de clarificare ar fi fost negativ dat fiind modul în care a înţeles achizitoarea să acţioneze dupa receptionarea contestaţiei, respectiv a refuzat efectuarea remedierilor solicitate, susţinând în continuare că accesul la procedura de achiziţie publică nu este îngrădit, deşi nu contestă că singurele echipamente care pot fi integrate nativ în platforma .......................... .......................... sunt cele produse de ........................... Afirmă că, deși este adevărat că entitatea achizitoare are atribuţii de elaborarea a documentaţiei de atribuire în acord cu necesităţile sale, totuşi, legiuitorul a prevăzut mecanisme eficiente de cenzurare şi remediere a abuzurilor autorităţilor publice pentru situaţiile în care fie din necunoatere legii fie din rea credinţă şi cu intenţia de afvoriza un anumit operator economic sau producător entitatea impune cerinţe care restrâng în mod nejustificat concurenţa (solicitările de clarificare a documentaţiei de atribuire, contestarea documentaţiei la CNSC, controlul Ex-ante al ANAP, controlul realizat prin Ministerul Public etc.). Aşadar, conchide petenta, elaborarea documentaţiei de atribuire, chiar dacă este data în sarcina entității, nu constituie un atribut absolut, care nu poate fi cenzurat. Aceasta este ţinută să justifice în mod temeinic orice cerinţă care ar putea să restrângă concurența, iar, dacă nu este în măsură să prezinte un raționament viabil în acest sens, va fi obligată să modifice documentaţia în acord cu legislaţia din domeniul achiziţiilor publice aplicabilă. Susține că .......................... nu contestă, prin punctul de vedere depus, că exclusiv echipamentele produse de .......................... vor putea fi

integrate

nativ

în

platforma 22

existenta .......................... .........................., achiesând indirect la susţinerile societății sale din cuprinsul contestaţiei, în sensul că urmăreşte achiziţionarea unor echipamente produse de un anumit producător, respectiv ...........................  Autoarea contestației învederează faptul că deține capacitatea tehnică, experienţa şi posibilitatea de a furniza entității echipamentele necesare, însă, modalitatea în care sunt redactate cerinţele documentație de atribuire în fapt indicarea indirectă a producătorului echipamentelor dorite

de

entitate,

prin

cerinţa

de

integrarea

nativă, respectiv .........................., constituie o abordare interzisă în mod expres de lege. Afirmă că, în măsura în care nu s-ar mai solicita integrarea nativă, respectiv s-ar permite ofertarea cu șanse reale de câștig şi a unor echipamente produse de alți producători, care pot fi integrate totuşi în platforma entității, societatea sa ar putea participa şi chiar câștiga contractul, cu condiţia ca achizitoarea să-și asume în mod expres obligaţia de

a

obţine

de

la

furnizorul platformei .......................... .......................... toate informaţiile şi datele necesare pentru integrarea şi de a le pune la dispoziţia operatorului cu care va semna contractul de achziţie publică. Petenta reclamă faptul că, deși .......................... susţine că integrarea nativă ar fi singura soluţie posibilă, nu a prezentat nicio dovada în acest sens, nu a depus documente care să dovedească cele susţinute, respectiv că integrarea nativă este singura soluţie pentru a asigura funcţionalitatea platformei ........................... Subliniază faptul că integrarea non-nativă este o practică standard în astfel de sisteme, implicând dezvoltarea de interfeţe software, fără a compromite securitatea sau eficienţă. Standardele internaţionale sunt aceleaşi. Sistemele .......................... (inclusiv .......................... şi ..........................) trebuie să respecte standardele ECAC (European Civil Aviation Conference) şi să fie certificate pentru detectarea explozibililor conform cerinţelor de securitate ale aviaţiei civile. Indiferent de producător, toate echipamentele certificate sunt testate pentru a oferi un nivel de securitate consistent. Utilizarea a doua sisteme diferite poate fi benefica din punct de vedere al redundantei. În opinia sa, siguranţa pasagerilor nu ar trebui să fie compromisă de utilizarea a două sisteme diferite, dacă acestea sunt certificate conform standardelor internaţionale şi interfaţate corespunzător. În ceea ce privesc argumentele .......................... privind riscurile de securitate, apreciază că acestea sunt mai degrabă legate de eficienţa operaţională şi de preferinţa pentru o soluţie centralizată, nu de imposibilitatea asigurării securităţii cu sisteme multiple. Mai mult, susține contestatoarea cerinţa de „integrare nativă" elimină în mod evident alţi producători, oferind un avantaj nedrept furnizorului actual al platformei (..........................), fapt ce contravine principiilor de nediscriminare şi tratament egal. Pagina 23 din 48

Menționează că .......................... recunoaşte că o soluţie non-nativă ar putea fi realizată prin dezvoltări software suplimentare, dar refuză să pună la dispoziţie documentaţia tehnică necesară, această lipsă de transparenţă crescând artificial costurile ofertanţilor și descurajând participarea lor, ceea ce contravine scopului de promovare a concurenţei. Precizează că, deși .......................... susţine că furnizarea codurilor sursă, a limbajelor de programare sau a protocoalelor de integrare ar încălca drepturile de proprietate intelectuală, totuşi pentru a dezvolta o soluţie compatibilă, ofertanţii au nevoie de acces la specificaţiile şi protocoalele platformei .........................., fără aceste informaţii, neputându-se realiza o integrare funcţională, ceea ce face imposibilă participarea ofertanţilor care nu sunt deja în parteneriat cu ........................... În opinia contestatoarei, dacă .......................... nu şi-a asigurat prin contractele încheiate anterior accesul la datele necesare integrării şi a unor echipamente ce urmează a fi achiziţionate în viitor, aceasta echivalează de fapt cu stabilirea unui obiectiv clar de a achiziţiona în viitor numai echipamente .........................., singurele care pot fi integrate nativ, o astfel de abordare fiind nelegală şi contrara bunei-credinţe, procedura de achiziţie publică fiind doar o formalitate care se va finaliza prin atribuirea contractului către un furnizor al ........................... Susține că refuzul categoric al entităţii de a furniza prin documentaţia de atribuire (sau de a-şi asuma în mod expres obligaţia de a le pune la dispoziţie operatorului câştigător semnatar al contractului) informaţiile necesare ingerării şi a echipamentelor produse de alţi producători creşte suspiciunea de favorizare a unui singur ofertant. Mai mult, arată că furnizarea de specificaţii tehnice nu echivalează cu divulgarea codului sursă sau a know-how-ului complet. .......................... poate încheia acorduri de confidenţialitate (NDA) pentru a proteja drepturile de proprietate intelectuală ale furnizorului platformei. În ceea ce privește afirmația .......................... potrivit căreia integrarea nativă ar reduce costurile pe termen lung, contestatoarea susține că cerinţa de integrare nativă limitează drastic numărul ofertanţilor eligibili, ceea ce determină o competiţie redusă şi, implicit, preţuri mai mari pentru .........................., situație ce nu poate fi justificată prin economii ipotetice pe termen lung. Contestatoarea menționează că deși .......................... susţine că documentaţia a fost elaborată conform legii şi că cerinţele sunt proporţionale, totuşi cerinţele tehnice, aşa cum sunt formulate, nu permit participarea echitabilă a tuturor ofertanţilor. Dacă cerinţele de integrare nativă rămân neschimbate, furnizorul actual va rămâne singurul eligibil, iar procedura de achiziţie publică va pierde din transparenţă şi obiectivitate. Faţă de apărările formulate de entitatea contractantă, contestatoarea face următoarele precizări: 24

- conform NSR-03, NORME DE SECURITATE RADIOLOGICĂ - PROCEDURI DE AUTORIZARE care au fost aprobate prin Ordinul Preşedintelui CNCAN (Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare) nr. 366/22.09.2001 şi publicate în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 764 bis/30.11.2001 singura firmă care poate importa, instala, pune

în

funcţiune

şi

asigura

mentenanţa

pentru echipamentele .......................... standard 3.1 model .......................... RTT 110 pe teritoriul României, este firma MB Telecom (document anexat emis de CNCAN). - pentru obţinerea Autorizaţiei de Securitate Radiologică (ASR), entitatea juridică ( solicitantul) trebuie să prezinte la CNCAN documente de produs care sunt în mare parte documente proprietare şi confidenţiale ale producătorului de echipament. Aceste documente le poate primi doar distribuitorul/reprezentantul producătorului în baza relaţiei contractuale şi de afaceri care exista între producător şi distribuitor. După obţinerea ASR- ului entitatea juridică solicită autorizaţia de import pentru produsul ce urmează a se comercializa. Aşadar, arată contestatoarea, documentele anexate fac dovada faptului că singura companie care are dreptul să importe pe teritoriul României, să instaleze şi să pună în funcţiune sistemele EPS .......................... RTT110 este compania MB Telecom sau afiliaţii acesteia. Contestatoarea reclamă faptul că nu va putea, în niciun caz, câştiga procedura de atribuire dacă cerinţa din caietul de sarcini rămâne de integrarea nativă a echipamentelor ofertate în platforma .......................... .........................., de vreme ce ea nu va oferta şi livra echipamente ........................... În opinia sa, este posibil ca entitatea să sugereze de fapt, prin apărările

sale,

că

se

poate

asocia

cu

furnizorul

de produse .......................... şi aşa ar avea acces liber la procedură, aceasta însă

echivalează

cu

impunerea

unui

anumit

producător - .........................., demers nelegal din punct de vedere al legislaţiei din domeniul achiziţiilor publice. Susținând că .......................... încearcă de fapt să inducă în eroare Consiliul, petenta precizează că entitatea este deţinătorul Platformei de management .......................... .........................., iar dacă doreşte integrarea altor modele de echipamente .......................... standard 3.1 (altele decât cele produse de către ..........................) este necesar ca aceasta să facă toate demersurile necesare (inclusiv tehnice) pentru a face posibilă o asemenea integrare. Afirmă că, din abordarea entităţii se înţelege că aceasta nu doreşte să achiziţioneze decât produse .......................... în cadrul procedurii care face obiectul contestaţiei, ceea ce este nelegal. Menționează că, potrivit considerentului nr. 74 din Directiva 2014/24/UE: „Specificaţiile tehnice stabilite de achizitorii publici trebuie să permită ca achiziţiile publice să fie deschise concurenţei şi să îndeplinească obiectivele de sustenabilitate. În acest scop, ar trebui să fie posibilă Pagina 25 din 48

prezentarea unor oferte care să reflecte diversitatea soluţiilor tehnice, a standardelor și a specificaţiilor tehnice de pe piaţă, inclusiv a celor definite pe baza criteriilor de performanţă legate de ciclul de viaţă şi de sustenabilitatea procesului de producţie a lucrărilor, a produselor şi a serviciilor”, entitatea contractantă solicită Consiliului să rețină că, în procedura de achiziţie publică care face obiectul contestaţiei există mai mult decât o restrângere artificială a concurentei, practic există o excludere totală a concurentei, deoarece, atât achiziţia în sine, cât şi specificaţiile tehnice favorizează (permit participarea cu o ofertă admisibilă) furnizorii unui singur producător, excluzându-i pe toţi ceilalţi. Mai arată că, nicăieri în susţinerile sale, entitatea contractantă nu a fost în măsură să indice măcar un singur alt echipament (în afară de cel produs de ..........................) care să poată îndeplini simultan specificaţiile solicitate, ceea ce însemnă că aceste cerinţe sunt contrare considerentului nr. 74 al Directivei 2014/24/UE. În susținere, face trimitere la jurisprudența Consiliului decizia nr. 633/C9/626, decizia nr. 2177/C7/2514 din data de 12.12.2016 și solicită Consiliului ca, având în vedere cele anterior menţionate, să oblige entitatea contractantă la modificarea cerinţelor din caietul de sarcini, astfel încât să permită operatorilor economici să oferteze şi alte modele de echipamente decât cele la care s-a raportat entitatea contractantă atunci când a elaborat caietul de sarcini. În acest sens, solicită obligarea entității contractante la stabilirea unor specificaţii tehnice principiale care îi definesc necesitatea, fără a-i fi permisă stabilirea unui număr ridicat de cerinţe tehnice ce au ca efect restrângerea nejustificată a concurentei. Prin urmare, contestatoarea solicită Consiliului să oblige entitatea contractantă la modificarea cerinţelor caietului de sarcini astfel încât să creeze premisele asigurării unei concurenţe reale şi efective în cadrul procedurii de atribuire. Precizează că a solicitat eliminarea cerinţei de „integrare nativă” în .......................... .........................., deoarece acest lucru este practic imposibil de realizat (de către orice alt furnizor decât furnizorul

..........................),

din

cauza

faptului că .......................... .......................... este o platforma închisă, cu algoritm şi soft propriu de detecţie şi prelucrare imagini radioscopice. .......................... nu va pune la dispoziţia în mod direct (ci numai prin intermediul ..........................) nici unui alt producător de sisteme .......................... documentaţia de integrare. Reiterând faptul că .......................... interpretează eronat susţinerile sale, motiv petenta face următoarele precizări: - Toți producătorii de sisteme .......................... au dezvoltat softuri proprietare şi algoritmi proprietari de detecție şi prelucrare a imaginilor radioscopice precum şi o platformă de management proprietară. Nici un 26

producător de sisteme .......................... nu integrează în propria platforma de management sistemele altor producători. Motivul principal este faptul că nici un producător nu doreşte să ofere informaţii ce țin de proprietate intelectuală şi know how tehnologic unui alt concurent. Producătorii de sisteme .......................... asigură integrarea „nativă” în propriile platforme de management doar pentru echipamentele proprii pentru care deţin softuri proprietare şi algoritmi proprietari de prelucrare şi vizualizare a imaginilor radioscopice.

-

Integrarea

în

platforma

de management .......................... .......................... a oricărui alt tip de echipament .......................... produs de un alt producător, este imposibila fără punerea la dispoziţie de către producătorul .......................... a unei documentaţii tehnice de integrare detaliata, pe baza căreia ceilalţi producători de sisteme .......................... să dezvolte interfeţe de integrare. În plus este nevoie de colaborarea directă cu .......................... pentru testarea integrării şi funcţionarea conform certificărilor ECAC a sistemelor integrate. Platforma .......................... .......................... este o platforma închisă, proprietară 100% .........................., nu este o platforma deschisă tuturor producătorilor de sisteme .........................., cu documentaţie de integrare publică, în care sa se facă o integrare facila de către alti producători de sisteme ........................... Practic .......................... solicită, prin cerinţa „integrare nativă în platforma .......................... ..........................”, ca toți ceilalţi producători să implementeze pe sistemele lor .......................... algoritmii şi soft-urile proprietare .........................., lucru imposibil. Prin urmare singurul echipament acceptat în licitaţie este RTT110 .........................., singurul care poate fi integrat nativ în platforma existentă. Exista şi posibilitatea integrării non-native eficientă şi sigură, a altor echipamente, dar acest lucru este posibilă numai cu condiţia ca .......................... să puna la dispoziţia celorlalţi producători o platformă cu o arhitectura deschisă (conceptul este descris în prezenta) cu documentaţie de integrare publică. - .......................... prin documentele de licitaţie solicită vizite la toţi producătorii de sisteme de securitate pentru a participa la training-uri, pentru a cunoaşte management-ul companiei. În cadrul licitaţiei pentru achiziţionarea

de

Body

Scannere

câștigate

de

......... SRL, .......................... a fost în vizita la Rodhe Schwarz. Practic toți producătorii vizitați care au livrat sisteme de securitate prin distribuitorii din România, cunosc echipa de la .........................., cunosc faptul ca în mod direct prin distribuitori au o relaţie comerciala cu ........................... Pentru un producător de sisteme de securitate care nu a avut nici o relaţie comerciala cu .........................., chiar, dimpotrivă, are o relaţie concurenţială cu .......................... este practic imposibil să intre în dialog cu .......................... şi să obțină direct documentaţie de integrare a sistemelor

..........................

în platforma .......................... ........................... Pagina 27 din 48

Contestatoarea învederează faptul că toţi producătorii de sisteme .......................... îndeplinesc cerinţele din domeniul securităţii aviaţiei civile datorită faptului că sunt certificaţi ECAC sau/şi TSA (Transportation Security Administration- departamentul USA care certifica sistemele de securitate din aviaţie). Argumentele invocate de .......................... nu le dă dreptul să facă achiziţia de sisteme .......................... de la un singur producător - ........................... Mai arată că .........................., în calitate de membru ACI (Airport Council International), are cunoştinţă de documentul „Arhitectură deschisă pentru sistemele de securitate aeroportuară", elaborat de Grupul director comun pentru arhitectura deschisă, compus din autorităţi de reglementare, operatori aeroportuari, producători de echipamente de securitate şi furnizori de servicii, şi anume: ACI (Airport Council International), TSA (Transportation Security Administration din USA), Aeroportul Heathrow, European Organization for Security, Avinor (operator aeroportuar din Norvegia deţinut de statul Norvegian care operează 43 de aeroporturi) și prezintă un extras din acest document referitor la platforma de management Open Architecture for Airport Security Systems (Arhitectura deschisă pentru sistemele de securitate aeroportuară). Concluzionând cele expuse, autoarea contestației arată următoarele: 1. Necesitatea implementării unei platforme de management cu Arhitectura deschisă pentru sistemele de securitate aeroportuară a apărut din considerente clare: - Flexibilitate - capacitatea de a modifica componentele sistemului în funcţie de evoluţia nevoilor şi/sau a tehnologiei- aeroportul are posibilitatea de a adăuga componente noi în sistem, fără să depindă de un anumit producător/furnizor; - Alegerea - posibilitatea de a alege cele mai bune componente. Acest lucru împiedică clienţii să fie blocaţi într-o singură soluţie OEM (Original Equipment manufacturer). Acest lucru deschide, de asemenea, noi pieţe potenţiale pentru OEM şi terţiari - a se întelege ca aeroporturile nu mai sunt fortate /blocate să facă achiziţiă de la un singur producător de sisteme de securitate; - la arhitectura fizică şi software în care interfeţele, comunicaţiile şi protocoalele sunt disponibile în mod corespunzător, bine documentate şi libere de utilizat. Acest lucru facilitează în mare măsură schimbul de date şi adăugarea, înlocuirea şi actualizarea modulelor fără dificultăţi nerezonabile (bariere comerciale, protocoale proprietare etc). Pentru a determina producătorii de echipamente să se alinieze la noul concept de platforma de management cu Arhitectura deschisă, a fost nevoie de implicarea autoritarilor de reglementare şi a operatorilor aeroportuari. Producătorii de sisteme de securitate nu au colaborat din proprie iniţiativă pentru implementarea acestui concept din motive clare şi anume: protecție proprietate intelectuala şi pierderea unor potentiale 28

proiecte viitoare de la beneficiari actuali, în condiţiile în care ar fi furnizat documentaţie de integrare cu sistemele furnizate de concurență. În ceea ce privește Platforma de management a scanerelor de securitate .......................... CC la care face referire .........................., coontestatoarea precizează că a fost realizată în colaborare cu producătorul de echipamente Rohde & Schwarz pentru care compania ......... SRL este distribuitor în România. Subliniază faptul că societatea sa nu reprezintă nici un alt producător în competiţie cu produsele Rohde & Schwarz, motiv pentru care producătorul a pus la dispoziţia specialiştilor ......... SRL este distribuitor în România documentaţia completă de integrare și precizează că platforma .......................... CC de management a scanarelor de securitate fabricate de Rohde & Schwarz a fost testată şi acceptata de către ........................... Platforma .......................... CC este o platforma de management a scanerelor de securitate (open arhitecture), așa cum afirmă .........................., care poate integra şi echipamente produse de alţi producători, cu condiţie sa se pună la dispoziţie documentaţia necesara de integrare de către producătorul echipamentului. Referitor la susţinerile .......................... potrivit cărora „Scopul principal al platformei de control de securitate îl constituie gestionarea şi monitorizarea controlului de securitate al bagajelor de cala, funcţionalităţile şi nivelul de securitate implementat, spre deosebire de o platforma obişnuită care este destinată îndeplinirii unor scopuri mai largi (funcționalități generale cum ar fi procesare de date, gestionare de proiecte, gestionare de resurse, comerţ electronic etc) fără a pune accent pe securitate avansată”, petenta consideră că .......................... pare a susține că a acceptat o aplicaţie de management sisteme de securitate aeroportuară cu vulnerabilităţi, ceea ce nu este adevărat.

În susținere, subliniază faptul că .......................... are specialiști foarte bine pregătiți în sistemele de securitate aeroportuară şi cu siguranţă nu ar fi acceptat o platforma de management al sistemelor de securitate aeroportuara cu vulnerabilităţi. Consideră că, prin aceasta afirmaţie, .......................... încearcă în mod tendențios să inducă în eroare

Consiliul

privind

competenţele

şi

experienţa specialiştilor ........................... Mai arată că, prin punctul de vedere depus, achizitoarea face o pretinsă analiză a implicaţiilor integrării native şi non native a echipamentelor în platforma .......................... .........................., concluzionând că integrarea nativă este singura soluţie viabila și precizează că nu este de acord cu acesta concluzie şi prezintă contraargumente în acest sens. În opinia sa, în cazul integrării non native, atâta timp cât se pune la dispoziţie documentaţia API/SDK a producătorului .........................., nu vor putea exista probleme de comunicaţie, erori de procesare, coruperea fluxului de date sau pierderea acestora, întrucât se va folosi acelaşi mod de funcţionare ca cel pe care producătorul îl folosescte cu echipamentele proprii. Riscurile menţionate de .......................... sunt cauzate în principal Pagina 29 din 48

de refuzul de a pune la dispoziţie documentaţia API/SDK necesară integrării. Odată ce aceste informaţii sunt oferite, integrarea poate fi realizată

cu

condiţia

colaborarii

a

producătorului

de echipamente .......................... .......................... cu concurenta acestuia, colaborarea care poate fi asigurată prin intermediul ........................... Prin urmare, consideră că refuzul .......................... de a pune la dispoziţie documentaţia tehnică necesară este sursă reală vulnerabilităţilor, nu caracterul non-nativ al soluţiei. În ceea ce priveşte pretinsa Gestionarea defectuoasă a sesiunilor şi autentificării operatorilor de securitate, solicită Consiliului să rețină că autentificarea este gestionată de platforma centrală, nu de echipamentele individuale: - Procesul de autentificare a operatorilor de securitate şi gestionarea sesiunilor

sunt

funcţii

gestionate

de platforma .......................... .......................... (sau de o platformă similară centralizată), nu de echipamentele .......................... individuale. - Echipamentele .........................., fie native, fie non-native, funcţionează doar ca elemente de input în sistem, iar autentificarea utilizatorilor este complet separată de aceste echipamente. -

Cu

acces

la

documentaţia

API/SDK

a platformei .......................... .........................., toate echipamentele integrate, indiferent de producător, pot fi configurate pentru a respecta aceleaşi protocoale de autentificare şi gestionare a sesiunilor. Lipsa documentaţiei este singura sursă potenţială de risc.  Cu privire la pretinsul risc de a nu permite extinderea uşoară, pentru adăugarea de noi sisteme .......................... în viitor, contestatoarea arătă următoarele: - Platformele cu arhitectura deschisă pentru sistemele de securitate aeroportuară sunt proiectate pentru a permite integrarea şi extinderea ulterioară a sistemelor .........................., în mod facil, indiferent de producător, prin intermediul SDK-uri, API-uri sau alte protocoale de interoperabilitate. - Arhitectura deschisă asigură flexibilitate pentru adăugarea de noi echipamente, fără a depinde de un furnizor specific, evitând blocajele tehnologic, dependența de un singur producător şi costurile mari de integrare care sunt la platformele închise; - Echipamentele integrate non-nativ pot comunica cu platforma .......................... .......................... doar utilizând protocoale standardizate care trebuie puse la dispoziţie de ........................... Odată ce integrarea iniţială este configurată, procesul de adăugare a altor echipamente devine identic, indiferent de producător. Blocajele tehnologice apar doar în soluţiile proprietare „închise": - Insistenţa .......................... pentru o soluţie „nativă" limitează în mod real flexibilitatea viitoare, deoarece creează o dependenţă față de un 30

singur furnizor (..........................). În cazul în care acest furnizor nu mai poate furniza echipamente sau suport, extinderea devine imposibilă. - Platforma .......................... .......................... este o platformă închisă, proprietară .........................., nu este o platformă cu arhitectura deschisă la care documentaţia de integrare este publică, uşor de accesat, facil de implementat şi fără costuri. - Domeniul securităţii aviaţiei este în continuă evoluţie, iar reglementările şi standardele se schimbă frecvent. Arhitecturile deschise permit adaptarea la aceste schimbări fără costuri majore. În realitate, susține contestatoarea, insistenţa asupra unei soluţii „native" limitează flexibilitatea viitoare, nu o facilitează. În ceea ce privește susținerea achizitoarei privind riscul de a nu permite actualizarea functionalității lor în condiţiile în care în domeniul securității aviaţiei civile există o dinamică în ceea ce privește respectarea cadrului de reglementare - care ar implica costuri suplimentare generate de modificarea parametrilor de integrare iniţiali, contestatoarea învederează faptul că toate echipamentele .......................... certificate ECAC sunt testate şi conforme cu reglementările actuale. Acest cadru de reglementare include cerinţe clare privind interoperabilitatea şi actualizările. Modificările cadrului de reglementare se aplică uniform tuturor echipamentelor, indiferent de metoda de integrare, iar furnizorii sunt obligaţi să ofere suport pentru conformare. Autoarea contestației susține că arhitecturile deschise permit actualizări flexibile: - într-o arhitectură deschisă, actualizările funcţionalităţilor se fac la nivelul platformei de management prin protocoale standardizate, fără a necesita modificări majore ale echipamentelor individuale. - platformele arhitectură deschisă sunt utilizate pe scară largă în industrie tocmai pentru a facilita adaptarea la reglementări dinamice, fără costuri suplimentare semnificative. - costurile suplimentare invocate de .......................... apar doar în cazul în care accesul la documentaţia tehnică necesară (API-uri, SDK-uri) este restricţionat. Dacă .......................... pune la dispoziţie documentaţia necesară

pentru

integrarea

în platforma

..........................

..........................

şi

asigură colaborarea

..........................

pentru

integrare,

teoretic sistemele .........................., altele decât .........................., se pot integra în platforma .......................... .......................... fără costuri suplimentare pentru ........................... Altfel, .......................... rămâne captiv unui singur furnizor de sisteme ........................... - Orice platformă cu arhitectura deschisă permite implementarea actualizărilor fără a afecta parametrii de integrare iniţială. De asemenea, arată contestatoarea, standardizarea parametrilor de integrare elimină complexitatea actualizărilor: - Prin utilizarea protocoalelor comune de comunicare şi integrare (ex. JSON, XML), actualizările viitoare sunt aplicate uniform tuturor echipamentelor conectate la platformă. Această abordare face ca dinamica Pagina 31 din 48

reglementărilor să fie gestionabilă indiferent de caracterul nativ sau non- nativ al echipamentelor. -Dependenţa de un singur furnizor creşte riscurile financiare şi tehnice: - Soluţia „nativă" propusă de .......................... implică un risc real de blocaj tehnologic. Dacă producătorul echipamentului devine incapabil să livreze actualizările necesare, .......................... ar putea fi obligată să înlocuiască întreaga soluţie, generând costuri mult mai mari decât cele ale unei soluţii non-native. Soluţiile non-native pot oferi flexibilitate superioară: - Utilizarea echipamentelor de la mai mulţi furnizori permite .......................... să aleagă cea mai bună soluţie tehnică în funcţie de noile cerinţe, evitând dependenţa de un singur producător. Actualizările şi patch-urile de securitate nu vor fi aplicate uniform pe toate sistemele. - într-o arhitectură deschisă, actualizările şi patch-urile sunt aplicate pe baza unui protocol comun de interoperabilitate. Dacă există documentaţia tehnică corespunzătoare (API/SDK), toate sistemele pot fi actualizate în mod uniform, fără diferenţe operaţionale între native şi non- native. Referitor la susținerea achizitoarei potrivit căreia, în cazul unei integrări non-native, sunt necesare aplicaţii intermediate, care pot deveni puncte vulnerabile, contestatoarea afirmă că, totuşi, aplicaţiile intermediare, precum API-uri sau middleware-uri, sunt dezvoltate conform standardelor de securitate cibernetică recunoscute (ex. OWASP, ISO/IEC 27001). Vulnerabilităţile pot apărea şi în sistemele native, dacă acestea nu sunt actualizate sau configurate corect. Diferenţa constă în calitatea implementării,

nu

în

metoda

de

integrare. Echipamentele .......................... certificate ECAC, indiferent de metoda de integrare, sunt testate pentru conformitate cu cerinţele stricte de securitate. Acest proces include verificarea tuturor componentelor intermediare utilizate în cadrul sistemului. Cu acces la documentaţia completă a API-urilor .......................... .........................., aplicaţiile intermediare pot fi dezvoltate conform specificaţiilor tehnice, asigurând integrarea sigură şi performanţa sistemului. În ceea ce privește susținerea entității contractante potrivit căreia, în cazul unei integrări non-native datorită metodelor de criptare a datelor şi protecţiei diferite pot să apară inconsistențe, contestatoarea menționează că toate datele transmise de echipamentele integrate sunt procesate de platforma

..........................

..........................,

care

asigură uniformitatea criptării şi protecţiei. Platforma serveşte drept punct central de control, indiferent de caracterul nativ sau non-nativ al echipamentelor. Orice diferenţă în metodele de criptare este gestionată la nivelul interfeţei standardizate (API/SDK), nu de echipamentele individuale. 32

În ceea ce priveşte argumentul .......................... potrivit căruia, prin utilizarea unor componente externe sau soluţii software terţă parte pentru integrare, există riscul ca vulnerabilităţile acestora să fie exploatate, compromiţând astfel întreaga infrastructura a platformei software existente, petenta solicită Consiliului să reţină de asemenea, netemeinicia acestuia, învederând, totodată, faptul că, într-un sistem bine proiectat, fluxurile de date şi interacţiunile dintre componentele externe şi platforma centrală sunt gestionate printr-o arhitectură stratificată, ceea ce previne compromiterea întregii infrastructuri. Cu privire la incertitudine în ceea ce priveşte finalizarea integrării afectând astfel termenul de instalare, punerea în funcţiune şi operationalizare a sistemelor .......................... în cazul unei integrări non- native, contestatoarea soliciă Consiliiului să rețină că integrarea non-nativă nu afectează termenul de instalare şi punere în funcţiune. Dacă .......................... pune la dispoziţie documentaţia completă a platformei .......................... (API-uri, SDK-uri, protocoale), furnizorii echipamentelor non-native pot dezvolta rapid soluţiile de integrare necesare. Integrarea sistemelor non-native este o practică standard şi poate fi finalizată în termene similare cu soluţiile native, mai ales dacă .......................... colaborează activ cu ofertanţii. Referitor la pretinsele cheltuieli suplimentare pentru realizarea compatibilitatea şi interoperabilitatea echipamentelor .......................... existente cu cele de la un producător diferit în vederea centralizării informaţilor de la toate echipamentele şi a respectării algoritmilor de control securitate, ......... SRL solicită Consiliului să aibă în vedere că toate echipamentele .......................... certificate ECAC sunt proiectate pentru a respecta standardele de interoperabilitate impuse de reglementările internaţionale. Aceste standarde asigură compatibilitatea funcţională între echipamente de la producători diferiţi. Prin urmare, nu pot fi previzionate cheltuieli suplimentare în măsura în care entitatea va pune la dispoziţie toate informaţiile şi documentele necesare integrării. De asemenea, petenta susține că .......................... induce în eroare CNSC, denaturând afirmaţiile firmei producătoare .......................... (competitor

al

firmei

..........................)

și

arată

că Firma .......................... a spus adevarul, afirmând faptul că modificarea staţiilor de lucru aparţinând echipamentului .......................... ofertat (întotdeauna, echipamentul .......................... este certificat ECAC împreuna cu staţiile de lucru aferente) în vederea integrării într-o

platforma

de

management

de

tip

proprietar

(precum platforma .......................... ..........................) necesită o recertificare ECAC. Precizează că .........................., în calitate de producător de sisteme .......................... cu sisteme operaţionale în numeroase aeroporturi în lume inclusiv în România, afirmă că nu are cunoștință de nici un producător de sisteme .......................... care să fie integrat în platforma de management închisă .......................... ........................... Motivele pentru care nu există astfel de integrări au fost expuse pe larg mai sus. Pagina 33 din 48

Mai arată că .......................... are o soluţie de platformă de management

propietară,

închisă,

bazată

pe

tehnologia proprie .........................., soluţie implementata inclusiv în Romania pe mai multe aeroporturi. .......................... afirmă că este în curs de implementare şi a unei platforme de management cu Arhitectura deschisă (Open Arhitecture), concept prezentat mai sus. Acesta este noul standard în industrie. Referitor la afirmația achizitoarei potrivit căreia, prin cerinţa solicitată nu ar fi vizat/a avut scopul restricționării concurenței, dar într-adevăr cerinţa poate conduce la eliminarea unor furnizori care nu au expertiza necesară şi capabilitățile de a fi angrenat într-un astfel de proiect, contestatoarea consideră că este tendențioasă și precizează că, în România sunt

livrate

şi

puse

în

funcţiune

peste

10 sisteme .......................... .........................., iar, la nivel global, sistemele .......................... operează pe multe aeroporturi din lume. Experienţa de peste 20 de ani a .......................... şi .......................... în sistemele de scanare aeroprtuare, prezenta sistemelor instalate pe aeroporturile din Romania şi în lume este o dovada a competențelor şi capabilităților profesionale ale celor două companii. Afirmă că demersurile făcute de societatea sa prin contestatia depusă la Consiliu, în cazul în care se va admite, practic va asigura participarea în licitație a mai multor ofertatanți reprezentanţi a companiilor producătoare de sisteme .........................., chiar dacă nu toți operatorii interesați au formulat contestație împotriva documentaţiei. Referitor la susținerea .......................... conform căreia, în situatia în care consideră necesar, față de toate implicaţiile de ordin tehnic, ofertanţii vor relaţiona cu producătorul platformei software existente pentru a realiza, de comun acord, integrarea sistemelor .......................... ofertate, rezultatul final constituind integrarea nativă, contestatoarea consideră că reprezintă o utopie, în realitate fiiind imposibil ca un concurent al lui .......................... să primească documentaţia de integrare în platforma .......................... .......................... de la ........................... Având în vedere cele expuse, ......... SRL solicită CNSC să rețină că, din modul în care sunt formulate cerințele din documentația de atribuire rezultă, fără îndoială, că singurele echipamente ce se doresc a fi achiziţionate în urma licitaţiei organizate de .......................... sunt de fapt sisteme .......................... RTT 110 .........................., iar, prin impunerea condiţiei de „integrare nativă” toți ceilalţi producători sunt excluşi din competiţie, putând participa numai în condiţiile eliminării cerinţei de integrare nativă şi asumării de către entitate a obligaţiei de punere la dispoziția câştigătorului a tuturor informaţiilor şi documentelor necesare integrării.  Contestatoarea precizează că își menține toate solicitările privind modificarea clauzelor contractule din Formularul de contract, apreciind că, 34

prin apărările formulate de .........................., aceasta nu a combătut argumentele sale din contestaţie. În opinia sa, Clauza nr. 9.6 este restrictivă şi nu permite obţinerea nici măcar a unor oferte din partea asigurătorilor pentru constituirea Garanţiei de Bună execuţie și consideră relevantă în acest sens experința societății sale dintr-un alt contract de achiziţie publică încheiat cu .........................., respectiv Contractul subsecvent nr. 1 la acordul- cadru sectorial de furnizare nr. 274/C/18.07.2024, care cuprinde, la art. 6.6, o clauză similară cu cea criticată prin contestaţie. Solicită Consiliului să reţină că societatea sa a fost refuzată de mai mulţi asiguratori având în vedere formularea clauzei 6.6. similară cu 9.6 din Formularul de contract. Faţă de toate argumentele formulate prin contestație şi detaliate prin concluziile scrise, .......................... solicită admiterea contestatiei şi obligarea entității la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 5.919,18 lei, reprezentând onorariu de avocat, conform dovezilor ataşate. În probațiune, au fost depuse înscrisuri. În dovedirea cheltuielilor de judecată, contestatoarea a atașat Factura SCAMTA nr. 22875 din 03/01/2025, reprezentând onorariu conform contractului de asistență juridică nr. 33681020/16.12.2024, în valoare de 5.919,18 lei și Ordinul de plată nr. 1 din 03.01.2025. Prin adresa nr. 279/23.01.2025, înregistrată la CNSC cu nr. 4313/23.01.2025, ......... SA a transmis concluzii scrise, solicitând Consiliului ca, prin hotărârea pe care o va pronunța în cauză să constate că cererea ......... SRL este neîntemeiată și nefondată și, pe cale de consecință să respingă contestația. Analizând conținutul dosarului cauzei, Consiliul constată că ......... SRL, a transmis recipisa de consemnare nr. 210873464/1/1, eliberată de CEC Bank – Sucursala Victoria, la data de 18.12.2024 din care rezultă consemnarea cauțiunii în valoare de 220.000 lei, pe seama și la dispoziția C.N.S.C., corespunzătoare dosarului nr. 4370/2024. Din documentele depuse de părți și din susținerile acestora, Consiliul constată următoarele: Entitatea contractantă ......... SA a inițiat, la data de 6.12.2024, o licitație deschisă, în vederea atribuirii contractului sectorial de furnizare, având ca obiect „Furnizarea de sisteme de detectare a explozibililor (.......................... standard 3.1) pentru controlul de securitate al bagajelor de cală, prestarea serviciilor de instalare, punere în funcţiune, integrare şi de întreţinere şi reparaţii în perioada de garanţie (24 de luni) şi post garanţie (24 de luni)", prin publicarea în SEAP a anunțului de participare nr. ........................../06.12.2024, valoarea estimată a procedurii fiind de 42.303.650,00 lei fără TVA, iar criterul de atribuire „cel mai bun raport calitate-preț”. Nemulțumită de prevederile documentației de atribuire, operatorul economic ......... SRL a depus contestația în analiză, solicitând eliminarea unor prevederi pe care le consideră restrictive. Pagina 35 din 48

Ca o primă observație generală, Consiliul reține că ambele părți relatează aceeași situație de fapt, în realitate, neexistând argumente contrare: autoritatea contractantă dorește extinderea sistemului de control bagaje de cală deținut, cu alte 5 scanere, respectiv integrarea sistemului achiziționat în arhitectura vechiului sistem, nativ, respectiv ca noile aparate să se poată integra direct. Contestatoarea susține că fiecare producător are dezvoltate propriile softuri și platforme pentru aparatele proprii, teoretic și practic, în softurile proprietare neputându-se integra nativ alte componente ale altor producători, fără a se realiza operațiuni de interconectare cu sprijinul proprietarului aplicației, prin realizarea unor interfețe care să asigure funcționarea unitară, iar autoritatea contractantă nu aduce contraargumente în acest sens, ci doar își susține necesitatea unui sistem unitar, necesitate pe care nu a contestat-o nimeni. De altfel, autoritatea contractantă a prevăzut în documentația de atribuire o ,,Nota: Infrastructura

de

comunicaţie

necesară

interconectării sistemelor .......................... ofertate cu platforma de control de securitate existentă .......................... .......................... va fi realizată de către furnizor”, fără, însă, a pune la dispoziția operatorilor date minime despre situația în teren și neasumându-și vreo obligație de a asista pe operatori în relațiile cu furnizorul platformei și sistemului instalat. Problema în discuție între părți, la care autoritatea nu răspunde și evită să răspundă, este dacă, într-adevăr, există posibilitatea tehnică prin care un alt producător de aparatură .......................... să se integreze nativ, prin interconectări printr-un soft nou, la infrastructura existentă, aflată în exploatarea aeroportului, fără a avea la dispoziție datele tehnice ale platformei deja existente. De altfel, integrarea nativă presupune ca aparatul

să

fie

racordat

pur

și

simplu

în

platforma platforma .......................... .......................... de la .......................... și să funcționeze perfect, fără sincope, situație improbabilă, în condițiile în care platforma respectivă este una proprietară, concurenții neavând informații despre aceasta. De altfel, chiar dacă ar fi posibilă, la prima vedere, o asemenea integrare, nu este exclusă apariția unor sincope de comunicare, iar operatorii nu se pot obliga, în orb, să realizeze această interconectare, în lipsa unor informații minime. Pe de altă parte, este de înțeles și reticența autorității contractante de a publica în SEAP informații sensibile, cum ar fi cele referitoare la măsurile de protecție pentru detecția substanțelor explozibile, informații care nu îi aparțin,

ci

aparțin

dezvoltatorului platformei .......................... ........................... De asemenea, discuțiile referitoare la o eventuală dezvoltare a unei platforme de management cu Arhitectura deschisă (Open Arhitecture) pentru aeroporturi sunt pur teoretice, din moment ce chiar contestatoarea recunoaște că o astfel de platformă este în curs de implementare, deci la acest moment, nu există. De altfel, obiectul procedurii nu este format și din 36

platforma de control de securitate, ci doar din 4 sisteme de detectare a explozibililor (..........................), astfel că orice discuție despre necesitatea înlocuirii platformei cu una cu arhitectură deschisă depășește marja de competență a CNSC, acesta fiind competent să se pronunțe doar cu privire la această documentație de atribuire, în limita învestirii de către părți. Totodată, orice discuție referitoare la favorizarea furnizorului platformei prin lipsa costurilor de interconectare sunt lipsite de relevanță, din moment ce este vorba de un avantaj competițional corect, de care va beneficia orice operator care a implementat un sistem informatic, la momentul achiziției de produse sau servicii de dezvoltare a acelui sistem. Ceea ce prezintă, însă, relevanță, este verificarea posibilității concrete de

participare

la

procedură

a

altor

producători

de aparatură .......................... în condițiile actualei documentații de atribuire, în care se solicită integrare nativă într-o platformă existentă. Consiliul are în vedere că documentația în partea citată de contestatoare, respectiv pct. 4.5. din Capitolul IV „Specificaţii minime obligatorii” din caietul de sarcini, achizitoarea a inserat cerința potrivit căreia: „Sistemele .......................... ofertate trebuie sa permită integrarea nativă în platforma existentă de control de securitate a Achizitorului tip .......................... .......................... în care sunt integrate sistemele .......................... aflate în utilizare în cadrul sistemului BHS SUD, ce va permite: - efectuarea controlului de securitate de către operatori la distanță prin intermediul stațiilor de lucru de Nivel 2 și 3 existente în cadrul BHS SUD, cât și cu cele furnizate conform cerinţelor prezentului caiet de sarcini; - arhivarea datelor provenite de la acestea în cadrul platformei existente (imagini radioscopice, decizii de securitate, rapoarte privind procesarea bagajelor etc.); - managementul centralizat al datelor provenite de la toate sistemele .......................... (atât cele existente în sistemul BHS SUD, cât și cele ce vor fi instalate în cadrul sistemului BHS Nord). Nota: Infrastructura de comunicaţie necesară interconectării sistemelor .......................... ofertate cu platforma de control de securitate existentă .......................... .......................... va fi realizata de către furnizor”, este întrucâtva contradictorie, deoarece se solicită integrare nativă, și, cu toate acestea, în nota de la final se vorbește despre realizarea unei infrastructuri de comunicație necesară interconectării, ce se va realiza de furnizor, care poate fi și un soft, implicând dezvoltarea de interfeţe software, care face ca integrarea să fie non-nativă. Pe de altă parte, este relevant argumentul contestatoarei potrivit căruia integrarea non-nativă este o practică standard în astfel de sisteme (nota consiliului: în orice sistem informatic), implicând dezvoltarea de interfeţe software, fără a compromite securitatea sau eficienţă, în condițiile Pagina 37 din 48

în care există în domeniul aviției standarde internaţionale extrem de stricte. Așa cum susține contestatoarea, sistemele .........................., fie .......................... sau .......................... ori alte sisteme, trebuie să respecte standardele ECAC (European Civil Aviation Conference) şi să fie certificate pentru detectarea explozibililor conform cerinţelor de securitate ale aviaţiei civile. Indiferent de producător, toate echipamentele certificate sunt testate pentru a oferi un nivel de securitate consistent. Indiferent dacă este sau nu necesară certificarea ECAC în cazul integrării unor echipamente produse de alt producător în afara de .........................., aspect învederat de contestatoare și negat de autoritatea contractantă, este un aspect care privește partea de exploatare, lipsit de relevanță în cauză, partea de autorizare neputând fi pusă în sarcina unui operator economic, atât timp cât nu este prevăzută expres în documentație. Mai cu seamă că autoritatea neagă această necesitate, chiar dacă ulterior va fi necesară, nu poate fi împovărat un operator cu o cheltuială pe care nu a avut-o în vedere la întocmirea ofertei. Consiliul are în vedere că o procedură nu poate fi deschisă competiției, atât timp cât operatorii nu au acces în mod egal, la informațiile aferente procedurii. Dacă în genere, în procedurile de achiziții, există interdicții relative pentru autorii documentațiilor de atribuire de a participa la procedurile desfășurate în baza acestor documentații, în ceea ce privește dezvoltarea unor platforme/sisteme existente, nu există vreo interdicție pentru autorii acestora de a contracta serviciile/furnizările viitoare, chiar dacă, în mod evident, acest operator beneficiază de informații suplimentare în baza cărora va face o ofertă mai apropiată de realitate. Cu toate acestea, a nu pune la dispoziția competitorilor nicio informație referitoare la platforma de securitate, nici chiar din punct de vedere al componentelor hardware sau software de bază, nu echivalează cu informarea completă a operatorilor. Pe de altă parte, autoritatea contractantă nu poate pasa integral răspunderea interconectării cu platforma existentă doar în sarcina ofertantului câștigător, implicarea sa fiind obligatorie, atât timp cât nu poate exista un raport între furnizorul inițial și cel viitor, în condițiile în care aceștia sunt concurenți pe piața relevantă. Cu alte cuvinte, entitatea contractantă trebuia să indice/precizeze concret soluția tehnică de interconectare a software-urilor, aferentă funcționării instalației de centralizare electronică, afirmația că aceste operațiuni revin ofertanților, fără să stabilească în concret cum se va realiza din perspectiva realizării contractului și a respectării principiilor tratamentului egal, transparenţei, nediscriminării şi liberei concurenţe consacrate de dispozițiile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 99/2016, fiind incompletă și lipsită de claritate. În ceea ce privește nerespectarea principiilor prevăzute de dispozițiile art.2 alin.(2) din Legea 99/2016, privind achizițiile sectoriale, Consiliul 38

reține că, prin criticile formulate, petenta a susținut că prin forma actuală a documentaţiei de atribuire, care nu prevede care sunt limitele obligaţiilor pe care ofertantul câştigător şi le va asuma în ceea ce priveşte activităţile aferente interconectării și nu cuprinde toate cerințele și precizările entității contractante privind modalitatea de interconecrtare, se încalcă atât principiile egalităţii de tratament şi transparenţei care guvernează atribuirea contractelor de achiziţii publice, cât şi principiul liberei concurenţe dintre ofertanţi, determinând un efect anticoncurenţial şi avantajarea nejustificată a operatorului concurent. Consiliul reține că principiul nediscriminării, prevăzut de art.2 alin.(2) lit.a) din Legea nr.99/2016, presupune desfășurarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție sectorială într-un cadru competitiv real, asigurându-se operatorilor economici șansa efectivă de a participa la procedură și de a încheia contractul de achiziție. În accepțiune juridică, concurența între operatorii economici în cadrul procedurilor de achiziție publică/sectorială implică confruntarea, rivalitatea dintre operatorii economici cu activități similare sau asemănătoare, exercitată în cadrul procedurilor de achiziție, în vederea încheierii contractului, în scopul obținerii de profit. Prin intermediul achizițiilor publice/sectoriale, autoritățile contractante intervin pe piață, dar aceasta nu trebuie să afecteze concurența loială și nedistorsionată între operatorii economici participanți la procedurile de achiziție publică/sectorială. Astfel, în aplicarea acestui principiu, autorităților contractante le incumbă obligația de a nu impune condiții discriminatorii în caietele de sarcini, de a nu stabili cerințe de calificare care să favorizeze anumiți participanți la procedura de achiziție publică/sectorială și de a nu discrimina potențialii ofertanți pe baza unor motive nejustificate. Efectele respectării principiului nedicriminării în procedurile de atribuire a contractelor de achiziție sunt dezvoltarea pieței unice a achizițiilor publice/sectoriale, crearea unui cadru competitiv real între operatorii economici participanți, eliminarea practicilor care restrâng concurența, garantarea unei participări cât mai largi a potențialilor ofertanți la procedură în optica asigurării eficientei utilizări a banilor publici. Principiul egalității de tratament în materia achizițiilor sectoriale, consacrat de dispozițiile art. 2 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 99/2016, presupune ca pe tot parcursul procedurii de atribuire autoritatea contractantă să stabilească și să aplice reguli, cerințe și criterii identice pentru toți operatorii economici, garantându-le șanse egale de atribuire a contractului. Acest principiu trebuie să se reflecte într-o egalitate de oportunități, respectiv în tratamentul echitabil al operatorilor economici din perspectiva stabilirii cerințelor, precum și într-o egalitate de rezultat, respectiv tratamentul echitabil al operatorilor economici din perspectiva aplicării cerințelor. Respectarea principiului tratamentului egal implică garantarea acelorași șanse în ceea ce privește formularea ofertelor tuturor ofertanților, comunicarea concomitentă către aceștia a ansamblului informațiilor necesare pentru derularea procedurii, înlăturarea subiectivismului autorității contractante în adoptarea deciziilor pe parcursul procedurii de atribuire. Efectele respectării acestui principiu se Pagina 39 din 48

concretizează în garantarea pentru toți participanții a acelorași șanse în formularea ofertelor, asigurarea imparțialității decizionale pe tot parcursul derulării contractului și garantarea concurenței reale între operatorii economici participanți la o procedură de achiziție publică. În jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene s-a evidențiat că principiul tratamentului egal obligă ca situații comparabile să nu fie tratate în mod diferit și ca situații diferite să nu fie tratate în același mod, cu excepția cazului în care un astfel de tratament este justificat în mod obiectiv (Hotărârea CJUE din 03.03.2005, C-21/03 și C-34/03, Fabricom v. Belgium). Se mai notează că principiul tratamentului egal îi privește nu doar pe operatorii economici care au participat efectiv la o procedură de atribuire, ci, în egală măsură, și pe potențialii ofertanți care speră să participe la procedură (Hotărărea CJUE din 5.10.2000, C-16/98, Commission v. Franța). În ce privește principiul transparenței, reglementat de dispozițiile art.2 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 99/2016, se reține că acesta implică garantarea dreptului de acces complet al tuturor operatorilor economici interesați la documentația de atribuire, la deciziile autorității contractante și la toate informațiile relevante în cadrul procedurii de achiziție sectorială, în scopul reducerii riscului de favoritism și de arbitrar din partea autorității contractante. Aplicarea principiului transparenței presupune: - formularea de către autoritățile contractante într-un mod clar, precis și neechivoc a tuturor documentelor elaborate pe parcursul derulării procedurii de achiziție; - toți ofertanții informați să poată înțelege, cu o diligență minimă, condițiile și regulile detaliate ale procedurii de atribuire și să le interpreteze în același mod; - autoritatea contractantă să fie în măsură să verifice dacă ofertele depuse îndeplinesc criteriile aplicabile contractului în cauză. Principiul liberei concurenţe este evidențiat în jurisprudența Curții de Justiţie a Uniunii Europene, relevantă în cazul de speță fiind Hotărârea pronunţată în cauza C-796/18 (Informatikgesellschaft für Software- Entwicklung mbH), în care se reține că: „69 Or, potrivit articolului 18 alineatul (1) din Directiva 2014/24, pe de o parte, autorităţile contractante trebuie să trateze operatorii economici în mod egal şi fără discriminare, precum şi să acţioneze într-o manieră transparentă şi proporţionată şi, pe de altă parte, conceptul achiziţiei nu se poate face cu intenţia de excludere a acesteia din domeniul de aplicare al acestei directive sau de restrângere artificială a concurenţei, aceasta fiind considerată ca fiind restrânsă artificial în cazul în care conceptul achiziţiei este făcut cu intenţia favorizării sau a dezavantajării nejustificate a anumitor operatori economici. (...) 40

73 Or, ISE consideră că, în practică, contractele de adaptare, de întreţinere şi de dezvoltare a software-ului de bază sunt rezervate exclusiv editorului acestui software, în măsura în care dezvoltarea sa necesită să se dispună nu numai de codul sursă al respectivului software, ci şi de alte cunoştinţe privind dezvoltarea respectivului cod sursă. 74 În această privinţă, trebuie subliniat că, atunci când o autoritate contractantă intenţionează să organizeze o procedură de atribuire a unor contracte de achiziţii publice în vederea asigurării întreţinerii, a adaptării sau a dezvoltării unui software dobândit de la un operator economic, aceasta trebuie să asigure comunicarea unor informaţii suficiente candidaţilor şi ofertanţilor potenţiali pentru a permite dezvoltarea unei concurenţe efective pe piaţa derivată a întreţinerii, a adaptării sau a dezvoltării software-ului menţionat. 75 În speţă, pentru a se asigura respectarea principiilor atribuirii contractelor de achiziţii publice, astfel cum sunt enunţate la articolul 18 din Directiva 2014124, revine instanţei de trimitere sarcina de a verifica, în primul rând, că atât landul Berlin, cât și orașul Köln, dispun de codul sursă al software-ului „ICNIS Plus”, în al doilea rând, că, în ipoteza în care ar organiza o procedură de atribuire a contractelor de achiziţii publice destinată să asigure întreţinerea, adaptarea sau dezvoltarea software-ului menţionat, respectivele autorităţi contractante comunică acest cod sursă candidaţilor şi potenţialilor ofertanţi şi, în al treilea rând, că accesul la acest cod sursa unic este suficient pentru a garanta ca operatorii economici interesaţi de atribuirea contractului vizat sunt trataţi în mod transparent, egal şi nediscriminatoriu”. În strânsă legătură cu principiul liberei concurenței, se impune analiza efectului de captivitate (lock-in), invocat de petentă, care presupune dependența pe termen lung a autorităților contractante față de un anumit furnizor/distribuitor, respectiv obligativitatea acestora de a apela la serviciile unui singur furnizor pentru achiziționarea de produse/servicii care vin în completarea celor pe care acestea le dețin deja. În cadrul „Studiului privind efectul de captivitate (lock-in) în sectoarele sensibile în domeniul achizițiilor publice, IT și echipamente/aparatură medicală”, realizat de Consiliul Concurenței, s-a reținut, cu privire la domeniul IT care prezintă interes în speță, că efectul de captivitate a autorităților contractante a fost identificat în special în cazul achizițiilor publice privind dezvoltarea unor aplicații software la cerere (personalizate pentru cerințele operaționale ale instituțiilor conform legii de funcționare a acestora). S-a reținut că omisiunea autorităților contractante de a include în documentația de atribuire a transferului dreptului de proprietate asupra aplicațiilor dezvoltate la cerere (codul sursă) conduce, ulterior, la dependența autorităților contractante față de furnizorul aplicației, deținător al dreptului de proprietate intelectuală. Orice dezvoltare ulterioară a aplicației poate fi făcută doar cu furnizorul inițial al aplicației software. Pentru a evita o astfel de situație, autoritatea contractantă trebuie să se asigure că va putea modifica codul sursă independent de furnizorul inițial, transfera codul sursă către un alt furnizor sau contracta un Pagina 41 din 48

alt furnizor pentru modificări sau servicii de mentenanță. S-a mai subliniat că e foarte important să se specifice în caietul de sarcini cerințele legate de licențiere și alte aspecte legale, precum: licențiere nelimitată a aplicațiilor achiziționate pe bază de licență; transferul proprietății intelectuale asupra tuturor livrabilelor rezultate în procesul de implementare, către instituția în cauză. Având în vedere analiza realizată, în vedere creșterii gradului de concurență în cadrul procedurilor de achiziție publică, s-a precizat că principalul aspect de natură să prevină efectul de lock-in în achiziții publice îl reprezintă dreptul pe care autoritățile contractante îl au în stabilirea specificațiilor tehnice, astfel încât acestea să permită oricărui potențial ofertant accesul egal la procedura de atribuire. În acest context, s-a recomandat autorităților contractante definirea unor cerințe nediscriminatorii în caietele de sarcini și stabilirea unor specificații tehnice neutre, care să se plieze pe oferta a cât mai multor operatori economici, ceea ce ar conduce la o creștere a concurenței în cadrul procedurilor de achiziție publică. În aceste condiții, s-a arătat că documentația de atribuire ar trebui să conțină prevederi care să asigure continuitatea soluției și să permită autorității contractante operarea de modificări, respectiv: - transferul codului sursă (în cazul soluțiilor personalizate) cu posibilitatea modificării independent de furnizor; - transferul tuturor livrabilelor realizate în cadrul proiectului în formă prelucrabilă/editabilă; - proprietatea datelor și/sau posibilitatea extragerii acestora în mod automat, fără a fi necesară intervenția furnizorului (export date); - prevederea unui plan de transfer al cunoștințelor tehnice la încheierea relaței contractuale cu un anumit furnizor. Consiliul nu are cunoștință despre deținerea acestor informații de către autoritatea contractantă, în condițiile în care aceasta neagă că procedura este destinată unui singur operator, dar, cu toate acestea se observă cu claritate că documentația nu cuprinde minime informații despre platforma existentă și, mai mult decât atât, chiar autoritatea contractantă recunoaște că sunt necesare operațiuni de interconectare, pe care, însă, le lasă exclusiv în sarcina operatorului câștigător, fără a-și asuma intermedierea cu furnizorul inițial. Consiliul reține, în acest sens, motivarea Deciziei civile nr. 178/02.02.2021, pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul nr. 6941/2/2020, prin care curtea admis plângerea împotriva unei decizii a Consiliului: ,,Se notează că entitatea contractantă a menționat faptul că pentru realizarea interoperabilității între tronsoane este necesară modificarea software-ului prin adăugarea de noi interfețe necesare conectării cu noul proiect, a precizat că lucrarea de rescriere a software-ului la stația Glogovăț trebuie efectuată de ofertant și a recunoscut că sunt necesare acorduri economice și tehnice între constructori, fără implicarea entității 42

contractante -, însă documentația de atribuire nu conține nicio mențiune privind condiţiile de efectuare a operaţiunii de rescriere a software-ului instalaţiei de centralizare electronice din staţia Glogovăț astfel încât să se realizeze scopul tehnic dar și respectarea prevederilor legale care impun înlăturarea oricărui element anticoncurențial. Simplele afirmații ale entității contractante în sensul că „nu este avantajat un operator economic anume, pentru că indiferent de operatorul economic care va implementa prezentul proiect, se va evita avantajarea operatorului economic ce a implementat software-ul actual în stația Glogovăț, deoarece suma alocată pentru rescrierea acestui software este aceeași pentru toți ofertanții și a fost inclusă în valoarea estimată pentru investiția de bază”, nu sunt în măsură că clarifice aspectele menționate, nu dovedesc faptul că nu este avantajat operatorul concurent care a implementat anterior instalația de centralizare electronică în stația Glogovăț și nici nu fac dovada respectării tratamentului egal. Curtea subliniază că aceste operațiuni de includere reprezintă operațiuni tehnico- juridice importante și esențiale pentru derularea contractului, entitatea contractantă având obligația de a indica cerințele tehnice și juridice în mod clar, astfel încât să fie fără echivoc conținutul obligațional fiecărui ofertant. (...) Raportând situația expusă la aceste principii și texte de lege, având în vedere și dispozițiile art.62 alin.(1) din Legea nr.99/2016, care prevăd obligația entităților contractante de a respecta „toate principiile conform art.2 alin.(2), în mod special un tratament egal şi nediscriminatoriu, şi să acţioneze într-o manieră transparentă şi proporţională”, Curtea constată că, într-adevăr, în cuprinsul documentației de atribuire, cu privire la configurația stației Glogovăț s-a prevăzut proiectarea a doua ramificații care vor fi introduse în instalația de centralizare a stației Glogovăț, însă nu au fost inserate decât mențiuni referitoare la obligația Antreprenorului/Contractantului Lotului 4 (inclusiv Aradu Nou – Glogovăț) de a corela lucrările cu Antreprenorul/Contractantul de pe Lotul 3 Timișoara Est – Ronaț Triaj D în vederea asigurării continuității tronsonului de cale ferată Timișoara – #### în ceea ce privește toate sistemele de interoperabilitate, fără însă să se indice lucrările necesare pentru asigurarea interoperabilității sistemelor și condițiile de efectuare a acestor lucrări. De asemenea, ulterior, pe parcursul soluționării contestației/plângerii, așa cum s-a reținut în considerentele prezentate la pct.5.3.2.6 din prezenta decizie, autoritatea contractantă a indicat că pentru realizarea interoperabilității între tronsoane este necesară modificarea software-ului prin adăugarea de noi interfețe necesare conectării cu noul proiect și a precizat că lucrarea de rescriere a software-ului la stația Glogovăț trebuie efectuată de ofertant, ceea ce implică acorduri economice și tehnice între constructori, fără implicarea autorității contractante, însă nu a indicat condiţiile de efectuare a operaţiunii de rescriere a software-ului instalaţiei de centralizare electronice din staţia Glogovăț astfel încât să se realizeze scopul tehnic, însă în același timp să se respecte principiile tratamentului egal, transparenţei, nediscriminării și concurenței, respectiv să se evite/înlăture un posibil efect de captivitate (lock-in), iar operatorul concurent care a implementat deja instalația de centralizare electronică în stația Glogovăț să nu aibă un avantaj în fața altor operatori ofertanți determinat de această situație. Reținând că, din perspectivă juridică, documentația de atribuire nu oferă argumente clare legate de acordul operatorului concurent, Curtea apreciază că este necesar ca entitatea contractantă să clarifice dacă este necesar acordul operatorului concurent iar în caz afirmativ, să se analizeze respectarea regulilor de concurență în formularea ofertelor, pentru a înlătura orice obstacol care ar depinde de un alt concurent, respectiv să stabilească condițiile de efectuare a acestei operațiuni de rescriere a software-ului instalaţiei de centralizare electronice din staţia Glogovăţ asigurându-se că toți operatorii economici interesaţi de atribuirea contractului sunt trataţi în mod transparent, egal şi nediscriminatoriu. În fine, în ce privește apărarea intimatei că elaborarea documentației de atribuire și stabilirea specificațiilor tehnice este atributul exclusiv al entității contractante (invocat ca argument de inadmisibilitate a plângerii și calificată ca apărare de fond), Curtea reține că este necontestabil dreptul entității contractante la stabilirea Pagina 43 din 48

specificațiilor tehnice, însă acest drept trebuie exercitat astfel încât să permită oricărui potențial ofertant accesul egal la procedura de atribuire. Astfel, specificațiile tehnice trebuie să satisfacă nevoia entității contractante, dar nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate de natură să restrângă concurența între operatorii economici. Sub acest aspect, se reține incidența dispozițiilor art.165 alin.(6) din Legea nr.99/2016, care prevăd expres faptul că specificațiile tehnice trebuie stabilite astfel încât „să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire şi nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate faţă de asigurarea unei concurenţe efective între operatorii economici.”. În lumina celor prezentate, solicitarea petentei formulată în principal va fi admisă doar în parte, în sensul că entitatea contractantă va fi obligată la includerea în cadrul documentaţiei de atribuire a menţiunilor privind condiţiile de efectuare a operaţiunii de rescriere a software-ului instalaţiei de centralizare electronice din staţia Glogovăţ, cu respectarea principiilor tratamentului egal, transparenţei, nediscriminării şi liberei concurenţe, solicitarea petentei de obligare la modificarea documentaţiei de atribuire în sensul menţionării exprese a faptului că rescrierea software-ului instalaţiei de centralizare electronică din staţia Glogovăţ va fi în sarcina entităţii contractante, urmând a fi respinsă ca neîntemeiată. În ce privește cererea formulată în subsidiar, de anulare a procedurii de atribuire pentru distorsionarea concurenţei şi încălcarea principiului tratamentului egal, Curtea reține că, potrivit art. 34 alin.(1) lit.d) din Legea nr.101/2016, măsura drastică a anulării procedurii de atribuire se dispune doar în situația în care nu este posibilă remedierea actului atacat. De asemenea, potrivit art.225 alin.(1) din Legea nr.99/2016, „(1) Entitatea contractantă are obligaţia de a anula procedura de atribuire a contractului sectorial/acordului-cadru în următoarele cazuri: (...) d) Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sau instanţa de judecată dispune modificarea/eliminarea oricăror specificaţii tehnice din caietul de sarcini ori din alte documente emise în legătură cu procedura de atribuire, iar entitatea contractantă se află în imposibilitatea de a adopta măsuri de remediere, fără ca acestea să afecteze principiile reglementate la art.2 alin. (2)”. Prin urmare, Curtea reține că se impune prioritar luarea măsurilor dispuse, și doar în situația imposibilității adoptării măsurilor de remediere fără ca acestea să afecteze principiile tratamentului egal, transparenţei, nediscriminării şi liberei concurenţe, autoritatea contractantă va putea opta pentru anularea procedurii, în condițiile prevăzute de lege’’. Speța citată mai sus este identică cu cauza de față, iar entitatea contractantă trebuie să găsească soluția legală pentru a pune operatorii pe poziții de competitivitate. Prin urmare, autoritatea contractantă are posibilitatea informării corecte și complete a operatorilor economici, sau a anulării procedurii de atribuire și desfășurării unei alte proceduri dacă nu are posibilitatea publicării acestor informații. În situația menținerii acestei documentații, se observă că operatorii ar trebui să își asume în necunoștință de cauză ofertarea cerințelor criticate, respectiv integrarea nativă și realizarea Infrastructurii

de

comunicaţie

necesară

interconectării sistemelor .......................... ofertate cu platforma de control de securitate existentă .......................... ........................... 44

În luarea deciziei celei mai potrivite, autoritatea contractantă trebuie să aibă în vedere și considerentele hotărârii CJUE în cauza C-578/23, având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE de Nejvyšší správní soud (Curtea Administrativă Supremă, RepublicaCehă), prin decizia din 12 septembrie 2023, primită de Curte la 19 septembrie 2023, în procedura Česká republika – Generální finanční ředitelství împotriva Úřad pro ochranu hospodářské soutěže, din 9 ianuarie 2025. În concluzie, Consiliul reține că solicitarea integrării native a sistemelor .......................... reprezintă o cerință restrictivă, fiind necesară eliminarea sa. În ceea ce privește modificarea art. 4.9. din Formularul de contract: „Pe durata de valabilitate a contractului, achizitorul, în funcţie de necesităţile operaţionale, va putea solicita furnizorului scoaterea/repunerea din/în utilizare a sistemelor pentru care se prestează serviciile ce formează obiectul prezentului contract, valoarea abonamentului lunar modificându-se în consecinţă, conform abonamentului lunar prevăzut în propunerea financiară a promitentului furnizor, anexată prezentului contract. Abonamentul lunar pentru serviciile de întreţinere se va achita direct proporţional cu numărul de sisteme aflate în utilizare şi asupra cărora au fost prestate serviciile ce formează obiectul abonamentului lunar, inclusiv pentru sistemele defecte pentru care nu se utilizează piese de schimb sau pentru care se utilizează piese de schimb din stocul de schimb şi care se află în termenul de remediere”, contestatoarea solicită Consiliului să constate că, prin clauza contractuală citată mai sus, .......................... înţelege să-şi rezerve dreptul de a modifica în mod discreţionar preţul contractului în cursul executării contractului, prin diminuarea valorii abonamentului lunar, ca urmare a deciziei unilaterale a .......................... de scoaterea/repunerea din/în utilizare a sistemelor pentru care se prestează serviciile de reparaţie astfel că la data încheierii contractului de achiziţie publică, preţul acestuia nu va fi unul determinat şi nici determinabil, ofertanții asumându-şi obligaţia de a asigura servicii complete în cadrul abonamentului pe toată durata contractului, în timp ce entitatea poate decide oricând diminuarea preţului abonamentului. Consiliul consideră relevante prevederile Capitolul VII.3 din caietul de sarcini, „Contravaloarea manoperei aferente efectuării reparaţiilor atât în perioada de garanţie, cât şi postgaranţie va fi inclusă în valoarea abonamentului lunar de întreţinere. În funcţie de perioada de extragaranţie oferită de către ofertantul declarat câştigător, perioada de postgaranţie se va diminua corespunzător. Contravaloarea manoperei aferente efectuării reparaţiilor atât în perioada Pagina 45 din 48

de garanţie, cât şi postgaranţie va fi inclusă în valoarea abonamentului lunar de întreţinere. În scopul asigurării serviciilor de reparaţii a echipamentelor, furnizorul are obligaţia de a asigura o echipă tehnică la permanentă, capabilă pentru intervenţii 7/7 zile, 24/24/h, cu respectarea următorilor termeni de intervenţie: 1. prezentarea operativă la echipamentul reclamat în maxim 15 min. de la anunţarea telefonică a defecţiunii la AIHCB; 2. constatarea defecţiunii (inclusiv diagnosticarea defecţiunii) în maxim 2 ore lucrătoare de la anunţarea telefonică a defecţiunii; 3. remedierea defecţiunii în timp de maxim 6 ore de la constatarea defecţiunii, în cazul în care nu se utilizează piese de schimb;

4. în cazul în care reparaţia presupune utilizarea de piese de schimb, remedierea se va efectua într-un interval cuprins între 7 ore - 15 zile lucrătoare de la data constatării defecţiunii, funcţie de piesa/piesele necesare. Consiliul observă că societatea contestatoare își motivează pertinent susținerile, fiind evident că valoarea abonamentului, odată stabilită, nu poate forma obiectul modificării. Dacă ar fi așa, ar însemna că oricând, și prestatorii ar putea solicita renegocierea abonamentului, deoarece și pentru ei se modifică valoarea prestației. Ori atât timp cât s-a depus o ofertă în anumite circumstanțe, luând în calcul funcționarea tuturor aparatelor, nu este posibil ca ulterior, pentru circumstanțe ce scapă total controlului părții, să se modifice unilateral contractul. În fond, un abonament se plătește indiferent dacă folosești sau nu serviciile respective, iar clauza aflată exclusiv la latitudinea unei părți este vădit disproporționată. Prin urmare, Consiliul va admite solicitarea contestatoarei de modificare a 4.9: „Pe durata de valabilitate a contractului, achizitorul, în funcţie de necesităţile operaţionale, va putea solicita furnizorului scoaterea/repunerea din/în utilizare a sistemelor pentru care se prestează serviciile ce formează obiectul prezentului contract, fără ca valoarea abonamentului lunar să fie afectată. Abonamentul lunar pentru serviciile de întreţinere se va achita conform abonamentului lunar prevăzut în propunerea financiară a promitentului furnizor, anexată prezentului contract indiferent de numărul de sisteme aflate în utilizare şi asupra cărora au fost prestate serviciile ce formează obiectul abonamentului lunar”. În ceea ce privește clauza 9.6 din Formularul de contract: „Garanţia de Bună Execuţie emisă de o societate de asigurări sau de o instituţie financiară nebancară (IFN) trebuie să nu fie condiţionată de emiterea unei poliţe de asigurare/scrisori de garanţie care să fie opozabilă entității contractante prin alte documente, respectiv condiţii generale de asigurare, condiţii speciale de asigurare, clauza/clauze de garantare etc." 46

Contestatoarea concluzionează că odată ce operatorul economic pune la dispoziţia autorităţii o garanţia de bună execuţie irevocabilă şi necondiţionată sub forma unei poliţe de asigurare sau scrisoare de garanţie cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 99/2016, reglementarea detaliată a obligaţiilor dintre asigurat şi asigurător sub forma condiţiilor generale de asigurare, condiţiilor speciale de asigurare, clauza/clauze de garantare etc, nu poate fi interzisă. Contestatoarea își justifică interesul prin aceea că, în practică, existenţa unor clauze asemănătoare au determinat refuzul emiterii poliţei de asigurare de către asigurători. Consiliul reține că autoritatea contractantă în punctul de vedere, subliniază

faptul

că,

în

derularea

contractelor

încheiate între .......................... cu petentă, în mod direct sau având calitate de terţ susţinător, aceasta nu a demonstrat că această clauză ar fi împiedicat- o să constituie garanţia de bună execuţie printr-o poliţă de asigurare. Astfel, pentru cel din urmă contract, poliţa emisă pentru acest contract (contestatoarea având calitate de terţ susţinător) garanţia de bună execuţie are în cuprinsul său următoarea clauză: „Poliţa de asigurare garanţii împreună cu Condiţiile Generale de Asigurare de garanţii formează şi sunt parte integrantă a contractului de asigurare. Contractul de asigurare priveşte strict relaţia Asigurat- Asigurător iar prevederile acesteia nu sunt opozabile Beneficiarului (obligaţiile reciproce asumate de Asigurat şi Asigurător, în legătură cu emiterea garanţiei solicitate de Asigurat în baza contractului de asigurare se emite garanţia propriu-zisă (instrumentul de garantare) care este singurul document opozabil Beneficiarului garanţiei, cuprinzând drepturile şi obligaţiile părţilor în legătură cu executarea contractului”. Consiliul reține că tocmai apărarea entității dovedește că susținerile contestatoarei sunt reale, în poliță menționându-se existența condițiilor generale, parte integrantă a contractului de asigurare. Deci, nimic din prevederea criticată nu se regăsește în asigurarea exemplificată de entitatea contractantă, fiind emisă o poliță, care este interzisă de prevederea respectivă. Astfel, Consiliul reține ca validă susținerea contestatoarei în baza căreia prevederea criticată este evident confuză, fiind necesară solicitarea unei garanţii de bună execuţie irevocabilă şi necondiţionată sub forma unei poliţe de asigurare sau scrisoare de garanţie, la prima cerere, cu respectarea art. 2321 alin. (1) din codul civil, existența acestor mențiuni fiind suficiente. În ceea ce privește solicitarea contestatoarei de obligare a entității contractante la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 5.919,18 lei, reprezentând onorariu de avocat, Consiliul reține că, în dovedirea cheltuielilor de judecată, contestatoarea a atașat Factura SCAMTA nr. 22875 din 03/01/2025, reprezentând onorariu conform contractului de asistență juridică nr. 33681020/16.12.2024, în valoare de 5.919,18 lei și Ordinul de plată nr. 1 din 03.01.2025. Pagina 47 din 48

Potrivit art. 453 din Codul de procedură civilă, „(1) Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată”. Pe de altă parte, art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016 stipulează următoarele: „Consiliul poate obliga, la cerere, partea în culpă, la plata cheltuielilor efectuate pentru soluționarea contestației. Cuantumul, detalierea și documentele doveditoare ale cheltuielilor efectuate sunt prezentate în cerere, care trebuie depusă înainte de pronunțarea deciziei de soluționare a contestației”. Prin urmare, văzând complexitatea cauzei, Consiliul reține că onorariul solicitat este unul rezonabil, motiv pentru care va dispune obligarea entității contractante la plata către contestatoare a cheltuielilor de judecată în cuantum de 5.919,18 lei, reprezentând onorariu de avocat. Având în vedere cele constatate, în temeiul art. 26 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite contestația formulată de ......... SRL, în contradictoriu cu ......... SA (..........................) în calitate de entitate contractantă, și va dispune modificarea documentației de atribuire astfel cum rezultă din motivarea prezentei. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, admite contestația formulată de ......... SRL, în contradictoriu cu ......... SA (..........................)în calitate de entitate contractantă, și va dispune modificarea documentației de atribuire astfel cum rezultă din motivarea prezentei, în termen de 15 zile de la comunicarea prezentei. În temeiul art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016 dispune obligarea entității contractante la plata către contestatoare a cheltuielilor de judecată în cuantum de 5.919,18 lei, reprezentând onorariu de avocat. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU,

48