Decizie CNSC 3516/2024

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 3516/C9/3769,3789,3955 Data: 11.12.2024 Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 68646/28.10.2024, depusă de PORR CONSTRUCT SRL, cu sediul în municipiul Bucureşti, Bd. Dimitrie Pompeiu nr. 5 - 7, et. 3, sector 2, înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. J40/11341/2004, având CUI RO 16601724, reprezentată convenţional prin Cabinet de avocat - Alexandru Sandu, privind procedura de licitație deschisă, organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect Contract lucrări în vederea realizării obiectivului de investiţie publică din cadrul proiectului „Modernizare DJ 691 sector Nod de descărcare A1 - limită judeţ Arad, cod CPV 45233120-6 Lucrări de construcții de drumuri (Rev.2), de JUDEȚUL TIMIȘ, cu sediul în Timișoara, Revoluţiei 1989 nr. 17, județul Timiș, în calitate de autoritate contractantă, contestatoarea a solicitat: - obligarea autorităţii contractante la adoptarea măsurilor de remediere în sensul clarificării cerinţei din documentaţia de atribuire de a prezenta metodologia de reciclare a straturilor rutiere, prevăzută în Formularul nr. 6 - Modul de prezentare a ofertei tehnice privind atribuirea contractului, respectiv în caietul de sarcini, capitolul 3 (pag. 4 - 5), pentru a permite ofertanţilor de a prezenta alternativ:   fie (1) metodologia de reciclare prin staţii mobile,  fie (2) metodologia de reciclare in situ, după cum fiecare dintre ofertanţi utilizează una dintre aceste 2 tehnologii. Prin contestația nr. 1869/28.10.2024, înregistrată la Consiliu cu nr. 69061/29.10.2024, depusă de SYLC CON TRANS SRL, cu sediul social în Arad, str. Tudor Vladimirescu nr. 7, ap. 3, județul Arad, înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. J02/712/2004, având CUI RO 16356935, reprezentată legal prin Faur Bogdan loan şi convenţional prin Societatea Civilă Profesională de Avocaţi „Ceparu si Irimia", cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură la Societatea Civilă Profesională de Avocaţi „Ceparu şi Irimia" din Bucureşti, Str. Ştefan Mihăileanu, nr. 11, Sector 2, privind aceeași procedură, contestatoarea a solicitat: - admiterea contestaţiei; Pagina 1 din 4

- anularea în parte a documentaţiei de atribuire, cu consecinţa obligării autorităţii contractante la: A. eliminarea cerinţei privind experienţa similară prin care s-a impus prezentarea dovezii executării şi ducerii la bun sfârşit a unor lucrări de execuţie similare care să vizeze drumuri sau infrastructură similară și/sau superioară drumului judeţean cu clasa tehnică III, cu trafic rutier intens și categoria de importanță C. Obligare autorităţii la eliminarea cerinţei cu privire la clasa tehnică a drumului judeţean şi înlocuirea acesteia cu solicitarea experienţei similare care să se raporteze la "drumuri judeţene sau infrastructură superioară"; B. eliminarea cerinţei privind experienţa managerului de proiect sau echivalent prin care s-a impus ca pentru dovedirea experienţei acestei categorii de personal să fie prezentate contracte gestionate conform modelului aprobat prin HG nr. 1/2018; C. eliminarea cerinţelor restrictive privind documentele acceptate pentru managerul de proiect în vederea acordării punctajului, respectiv în vederea demonstrării experienţei similare deţinută de experţii cheie; D. eliminarea cerinţelor prin care se impune prezentarea, încă din momentul ofertării, în cadrul propunerii tehnice, a Planului de sănătate şi securitate în muncă (Plan SSM), respectiv a Planului de management al mediului: - obligarea autorităţii contractante la publicarea unui anunţ de tip erată prin care să aducă la cunoştinţa operatorilor economici modificările respective; - suspendarea procedurii de atribuire până la soluţionarea contestaţiei (în temeiul prevederilor art. 22 alin. (1) din Legea nr. 101/2016); - obligarea autorităţii contractante la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluţionarea contestaţiei. Prin contestația nr. 180/11.11.2024, înregistrată la Consiliu cu nr. 72656/12.11.2024, depusă de OPR ASFALT SRL, cu sediul social în Timişoara, Piaţa Romanilor nr. 5, ap. 4, județul Timiş, înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. J35/1251/2013, având CUI RO 31635500, reprezentată legal prin Diaconescu Florin Constantin, privind aceeași procedură, contestatoarea a solicitat: - anularea adresei de răspuns la solicitările de clarificări nr. 31868 din 31.10.2024; - suspendarea procedurii de atribuire până la soluţionarea contestaţiei. Conform prevederilor art. 17 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, contestațiile care fac obiectul dosarelor nr. 3769/2024, nr. 3789/2024 și nr. 3955/2024, au fost conexate, pentru a se pronunța o soluție unitară, deoarece acestea sunt formulate în cadrul aceleiași proceduri de atribuire. Pagina 2 din 4

Prin Încheierea nr. 3504/C9/3769,3789/04.11.2024, Consiliul a admis cererea de suspendare a procedurii, formulată de SYLC CON TRANS SRL. Prin Încheierea nr. 3726/C9/3769,3789,3955/19.11.2024, Consiliul a respins, ca rămasă fără obiect, cererea de suspendare a procedurii, formulată de OPR ASFALT SRL. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, pentru considerentele evocate în motivarea prezentei, admite contestațiile formulate de PORR CONSTRUCT SRL și OPR ASFALT SRL, în contradictoriu cu JUDEȚUL TIMIȘ. Obligă JUDEȚUL TIMIȘ ca, în termen de 15 zile de la data primirii prezentei decizii, să reia procedura de atribuire, să remedieze documentația de atribuire conform celor dispuse în considerente (în sensul că ofertanţii vor prezenta alternativ, fie (1) metodologia de reciclare prin staţii mobile, (2) fie metodologia de reciclare in situ, după cum fiecare dintre ofertanţi utilizează una dintre aceste 2 tehnologii de reciclare) și să aducă la cunoștința tuturor celor interesați măsurile de remediere adoptate, prin postarea acestora în SEAP. În măsura în care informațiile referitoare la elementele pentru care Consiliul a dispus remedierile mai sus amintite, se regăsesc și în cadrul altor documente din conținutul documentației de atribuire (cum ar fi caietul de sarcini, etc) autoritatea contractantă va proceda în consecință și va corela informațiile în concordanță cu remedierile dispuse. În temeiul art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, pentru considerentele evocate în motivarea prezentei, admite, în parte contestația formulată de SYLC CON TRANS SRL, în contradictoriu cu JUDEȚUL TIMIȘ, vizavi de solicitările de pct. B) și C). În temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, pentru considerentele evocate în motivarea prezentei, respinge ca rămase fără obiect solicitările de la pct. A) și D) din contestația formulată de SYLC CON TRANS SRL, în contradictoriu cu JUDEȚUL TIMIȘ. Pagina 3 din 4

Prezenta decizie este obligatorie pentru părțile cauzei potrivit dispozițiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU,

Redactată în 6 exemplare originale, conține 55 pagini. Pagina 4 din 4

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. .. Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. .., depusă de ...SRL, cu sediul în municipiul ..., înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. .., având .., reprezentată convenţional prin .., privind procedura de licitație deschisă, organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect .., cod CPV 45233120-6 Lucrări de construcții de drumuri (Rev.2), de ..., cu sediul în ... ..., în calitate de autoritate contractantă, contestatoarea a solicitat: - obligarea autorităţii contractante la adoptarea măsurilor de remediere în sensul clarificării cerinţei din documentaţia de atribuire de a prezenta metodologia de reciclare a straturilor rutiere, prevăzută în Formularul nr. 6 - Modul de prezentare a ofertei tehnice privind atribuirea contractului, respectiv în caietul de sarcini, capitolul 3 (pag. 4 - 5), pentru a permite ofertanţilor de a prezenta alternativ:   fie (1) metodologia de reciclare prin staţii mobile,  fie (2) metodologia de reciclare in situ, după cum fiecare dintre ofertanţi utilizează una dintre aceste 2 tehnologii. Prin contestația nr. 1869/28.10.2024, înregistrată la Consiliu cu nr. .., depusă de ...SRL, cu sediul social în ., înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. ., având CUI ., reprezentată legal prin . şi convenţional prin ., cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură la . din .privind aceeași procedură, contestatoarea a solicitat: - admiterea contestaţiei; - anularea în parte a documentaţiei de atribuire, cu consecinţa obligării autorităţii contractante la: A. eliminarea cerinţei privind experienţa similară prin care s-a impus prezentarea dovezii executării şi ducerii la bun sfârşit a unor lucrări de execuţie similare care să vizeze drumuri sau infrastructură similară și/sau superioară drumului judeţean cu clasa tehnică III, cu trafic rutier intens și categoria de importanță C. Obligare autorităţii la eliminarea cerinţei cu privire la clasa tehnică a drumului judeţean şi înlocuirea acesteia cu solicitarea experienţei similare care să se raporteze la "drumuri judeţene sau infrastructură superioară"; Pagina 1 din 61

B. eliminarea cerinţei privind experienţa managerului de proiect sau echivalent prin care s-a impus ca pentru dovedirea experienţei acestei categorii de personal să fie prezentate contracte gestionate conform modelului aprobat prin HG nr. 1/2018; C. eliminarea cerinţelor restrictive privind documentele acceptate pentru managerul de proiect în vederea acordării punctajului, respectiv în vederea demonstrării experienţei similare deţinută de experţii cheie; D. eliminarea cerinţelor prin care se impune prezentarea, încă din momentul ofertării, în cadrul propunerii tehnice, a Planului de sănătate şi securitate în muncă (Plan SSM), respectiv a Planului de management al mediului: - obligarea autorităţii contractante la publicarea unui anunţ de tip erată prin care să aducă la cunoştinţa operatorilor economici modificările respective; - suspendarea procedurii de atribuire până la soluţionarea contestaţiei (în temeiul prevederilor art. 22 alin. (1) din Legea nr. 101/2016); - obligarea autorităţii contractante la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluţionarea contestaţiei. Prin contestația nr. 180/11.11.2024, înregistrată la Consiliu cu nr. ., depusă de ...SRL, cu sediul social în . ..., înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. ., având CUI RO . reprezentată legal prin ., privind aceeași procedură, contestatoarea a solicitat: - anularea adresei de răspuns la solicitările de clarificări nr. 31868 din 31.10.2024; - suspendarea procedurii de atribuire până la soluţionarea contestaţiei. Conform prevederilor art. 17 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, contestațiile care fac obiectul dosarelor nr. .../2024, nr. .../2024 și nr. .../2024, au fost conexate, pentru a se pronunța o soluție unitară, deoarece acestea sunt formulate în cadrul aceleiași proceduri de atribuire. Prin Încheierea nr. ., Consiliul a admis cererea de suspendare a procedurii, formulată de ...SRL. Prin Încheierea nr. .../.../...,...,.../19.11.2024, Consiliul a respins, ca rămasă fără obiect, cererea de suspendare a procedurii, formulată de ...SRL. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care ...SRL, ...SRL și ...SRL critică unele prevederi ale documentației de atribuire și răspunsul la solicitarea de clarificări nr. Pagina 2 din 61

31868/31.10.2024 (denumită de autoritatea contractantă Măsuri de remediere), publicată în SEAP în data de 31.10.2024, solicitând cele precizate în partea introductivă a deciziei. În ceea ce privește contestația depusă de ...SRL, contestatoarea susține că cerinţa din documentaţia de atribuire, de prezentare de către ofertanţi a procedurii de reciclare a straturilor rutiere în staţie mobilă (aşa cum este prevăzută la pag. 19 din Formularul 6 - Modul de prezentare a ofertei tehnice privind atribuirea contractului): 1. Metodologia de lucru Ofertantul va propune metodologia de lucru, ținând cont de informaţiile prezentate în: Proiectul tehnic, Caietul de sarcini, Programul de control a calităţii, verificării şi încercării, în Planul SSM şi în Planul de Management al Mediului. Metodologia de lucru prezentată va furniza informaţii privind execuţia investiţiei care face obiectul acestui contract. NU se vor furniza informaţii/transmite documente privind execuţia altor investiţii. Metodologia va prezenta/detalia: - succesiunea activităţilor derulate; - tehnologiile de execuţie, inclusiv tehnologia de reciclare în staţii mobile, menţionată în Caietul de sarcini; - procedurile tehnice de execuţie corespunzătoare execuţiei acestui contract; - constrângerile de natură organizatorică. este nejustificată şi restrictivă în condiţiile în care în caietul de sarcini, capitolul 3 (pag. 4 - 5), sunt prezentate atât procedura de reciclare în staţie mobilă, cât şi procedura de reciclare in situ, având în vedere că fiecare dintre ofertanţi utilizează una dintre aceste proceduri de reciclare alternative. De asemenea, arată că în documentul "Instrucţiuni pentru ofertanţi" (32_lnstructiuni ofertanti- semnat.pdf) la pag. 1, la pct. 2 "Metodologia de lucru" se solicită prezentarea/detalierea tehnologiilor de execuţie menţionate în caietul de sarcini, respectiv în Formulare la pag. 17-19 (33_Model Formulare_ lucrări DJ691 limita .- semnat.pdf). Pe coloana din stânga, "Cerinţe minime din caietul de sarcini" este menţionată din nou RECICLAREA STRATURILOR RUTIERE ÎN STAȚIE MOBILĂ, iar pe coloana din dreapta - "Modul de îndeplinire al cerinţelor caietului de sarcini de către ofertant" se solicită prezentarea modalităţii de îndeplinire a acestei cerinţe. Atât în caietul de sarcini elaborat de proiectant la CAPITOLUL 5 RECICLAREA LA RECE A STRATURILOR RUTIERE (03. Memoriu tehnic drum-semnat.pdf), cât şi în STAS_10473_2-86, nu este descrisă/specificată tehnologia de Reciclare a straturilor rutiere în stație mobilă. În caietul de sarcini, capitolul 3 (pag. 4 - 5), se invocă avantajul tehnologiei de reciclare a straturilor rutiere în staţie mobilă prin extragerea unor articole din AND 532 din 2019, însă în Normativul actualizat în 2022 prin Ordinul pentru aprobarea reglementării tehnice „Normativ privind reciclarea la rece a straturilor rutiere" - indicativ AND 532-2022, nu se impune folosirea unei staţii mobile, această staţie Pagina 3 din 61

mobilă având rolul de amestecare a agregatelor cu mai multe clase de granulozitate/sorturi, invocând în acest sens art. 33, alin. (2): "Agregatele de aport se adaugă peste stratul existent în cantităţile stabilite prin determinările preliminare de laborator. În cazul în care se adaugă agregate cu mai multe clase de granulozitate/sorturi, amestecul poate fi realizat în instalaţii centralizate, pentru asigurarea omogenităţii şi a dozajului stabilit prin studiul de laborator. În cazul în care nu se dispune de instalaţii centralizate pentru amestecarea agregatelor, acestea se vor aşterne pe suprafaţa de reciclat în straturi de grosimi corespunzătoare dozajului stabilit în laborator şi transpus prin calcul la aşternere. Adăugarea agregatelor de aport se va realiza mecanizat, iar acestea vor fi repartizate pe întreaga lăţime pe care se va executa reciclarea." Având în vedere faptul că normativul aflat în vigoare, AND 532 din 2022, specifică „faptul că pe parcursul investigaţiilor preliminare se va urmări stabilirea soluţiei tehnice optime de reciclare", respectiv faptul că ofertanţii dispun de staţie mobilă de reciclare, iar alţi ofertanţi au echipamente mai moderne de reciclare "in situ", petenta consideră că cerinţa de a prezenta/descrie o metodologie de reciclare care este utilizată doar de către unii dintre ofertanţi este nejustificată şi restrictivă. În condiţiile în care atât în Memoriul tehnic al proiectantului (03. Memoriu tehnic drum- semnat.pdf), cât şi în Caietul de sarcini, capitolul 3 (pag. 4 - 5), este specificată şi detaliată şi procedura de reciclare la rece in situ, ca modalitate de reciclare a materialelor rezultate din scarificarea straturilor rutiere prin încorporare de liant şi/sau agregate, la faţa locului, autoarea contestației apreciază că se impune clarificarea cerinţei în sensul că ofertanţii vor prezenta alternativ, fie (1) metodologia de reciclare prin staţii mobile, (2) fie metodologia de reciclare in situ, după cum fiecare dintre ofertanţi utilizează una dintre aceste 2 tehnologii. Absenţa unei clarificări în sensul celor de mai sus ar determina o posibilă interpretare în sensul că cerinţa din documentaţia de atribuire impune pentru toţi ofertanţii prezentarea metodologiei de reciclare în staţii mobile, respectiv deţinerea de staţie mobilă de reciclare ca unică metodă de reciclare permisă, cerinţă ce ar avea un caracter discriminatoriu care ar conduce la distorsionarea concurenţei.  Menţinerea unei posibile interpretări în sensul că toţi ofertanţii trebuie să prezinte, deci să realizeze, reciclare prin staţii de reciclare mobile, nu reflectă un avantaj pe care autoritatea contractantă îl poate obţine prin utilizarea cerinţei respective, cu atât mai mult cu cât acest tip de reciclare nu este cel impus prin Normativul AND 532-2022. În continuare, contestatoarea invocă prevederile art. 31 alin. (1) lit. a) și b) din HG nr. 395/2016 și menționează că Ordinul ANAP nr. 509/2011 privind formularea criteriilor de calificare şi selecţie, prevede în Anexa 1, cu referire la Contractele de lucrări, exemple de cerinţe restrictive. Astfel, în opinia contestatoarei, posibila interpretare a cerinţei din documentaţia de atribuire în sensul că s-ar permite doar reciclarea cu Pagina 4 din 61

staţii mobile, excluzând reciclarea in situ, ar fi nejustificată şi lipsită de relevanţă, în raport cu natura şi complexitatea contractului. În condiţiile în care posibila interpretare a cerinţei impuse prin documentaţia de atribuire nu îndeplineşte criteriile impuse de art. 31 alin. (1) din HG nr. 395/2016, respectiv (a) nu prezintă relevanţă şi (b) este disproporţionată în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit, restricţionând nejustificat participarea la procedura de atribuire, contrar prevederilor legale exprese, autoarea contestației solicită Consiliului să dispună clarificarea cerinţei din documentaţia de atribuire, în sensul că ofertanţii vor prezenta alternativ, fie (1) metodologia de reciclare prin staţii mobile, (2) fie metodologia de reciclare in situ, după cum fiecare dintre ofertanţi utilizează una dintre aceste 2 tehnologii. În concluzie, având în vedere motivele prezentate anterior, contestatoarea solicită admiterea contestaţiei și obligarea autorităţii contractante la adoptarea măsurilor de remediere în sensul clarificării cerinţei din documentaţia de atribuire de a prezenta metodologia de reciclare a straturilor rutiere, prevăzută în Formularul nr. 6 - Modul de prezentare a ofertei tehnice privind atribuirea contractului, respectiv în caietul de sarcini, capitolul 3 (pag. 4 - 5), pentru a permite ofertanţilor de a prezenta alternativ: - fie (1) metodologia de reciclare prin staţii mobile,  - fie (2) metodologia de reciclare in situ, după cum fiecare dintre ofertanţi utilizează una dintre aceste 2 tehnologii. Prin adresa nr. 31868/31.10.2024, înregistrată la Consiliu sub nr. 69960/31.10.2024, autoritatea contractantă a comunicat măsurile de remediere adoptate, în baza art. 9 alin. (1) din legea nr. 101/2016, ca urmarea contestației depuse de ...SRL, respectiv: La elaborarea ofertelor se va folosi metodologia de reciclare prin stații mobile. Ca atare, în cadrul documentației postate în SEAP unde se regăsește cerinţa "metodologia (tehnologia) de reciclare in situ" se va citi "metodologia (tehnologia) de reciclare prin stații mobile", restul informaţiilor rămân neschimbate. Prin adresa înregistrată la Consiliu sub nr. 72828/12.11.2024, contestatoarea a formulat completare a motivelor de contestare, în sensul anulării adresei autorității contractante nr. 31868/31.10.2024 referitoare la utilizarea obligatorie în oferte doar a metodologiei de reciclare a straturilor rutiere doar prin stații mobile. Astfel, contestatoarea susține că Normativul indicat de autoritatea contractantă în caietul de sarcini la pag. 4, AND 532 din 2019, nu există. Normativul în vigoare cu privire la reciclarea la rece a straturilor rutiere - indicativ AND 532-2022 a fost aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor şi infrastructurii şi al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei nr. 1.431/1.746 din 2023, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 766 din 24 august 2023, intrat în vigoare de la 24 august 2023. În continuare, redă art. 2 din acest act normativ și arată care este Normativul standard ce trebuie respectat pentru reciclarea la Pagina 5 din 61

rece a straturilor rutiere, după cum este publicat şi pe site-ul Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere. De asemenea, contestatoarea precizează că în documentaţia elaborată de proiectant şi în Normativul AND 532-2022 nu este menţionată staţia mobilă şi nici faptul că tehnologia de reciclare cu staţia mobilă va reduce costul în vreun fel sau altul, dimpotrivă: - Dacă se va folosi staţia mobilă - aceasta implică costuri de mobilizare a staţiei, costuri cu amplasamentul staţiei, costuri de întreţinere şi funcţionare a staţiei => costuri suplimentare pentru executant și beneficiar; - Materialul reciclat în staţia mobilă va impune cheltuieli cu transportul de la locul de frezare la staţia mobilă, respectiv de la staţia mobilă la locul de punere în operă => costuri suplimentare pentru executant și beneficiar; - Efectuarea transporturilor dus-întors cu materiale, având în vedere că tronsonul de drum pe care se vor executa lucrările se desfăşoară în mare parte prin localităţi => poluare (amprenta de carbon); - cu respectarea AND 532-2022, fără folosirea staţiei mobile, scad timpii de execuţie a lucrărilor; Invocând art. 9 alin. (1) și (2) din Normativul AND 532-2022, respectiv definițiile pentru: in situ; reciclare (la rece) in situ; trusă de reciclare și redând Anexa nr. 3 la normativ, contestatoarea precizează că, în componenţa sistemului de reciclare, pe lângă reciclator, obligatoriu există utilajele de compactare (compactori picior de oaie, cilindri compactori lişi şi/sau pe pneuri) care să asigure gradul de compactare proiectat. Frezarea şi punerea în operă se execută cu utilaje complexe mobile ce permit punerea în operă in situ a amestecului conform dozajelor proiectate, numite generic utilaj de reciclare. Tipul şi numărul de utilaje ce fac parte din utilajul de reciclare determină productivitatea execuţiei reciclării. Tot

în

acelaşi

normativ,

sunt

menţionate

toate utilajele/echipamentele componente procedeului „reciclare in situ", de unde se observă clar că lipseşte/nu este menţionată staţia de reciclare mobilă în tehnologia de execuţie sau în prepararea amestecului reciclat: -trusă de reciclare: sistem de utilaje utilizate în procesul de reciclare la rece in situ, cu roluri detaliate în cadrul anexei nr. 3. În componenţa utilajului de reciclare, pe lângă reciclator, obligatoriu există utilajele de compactare (compactori picior de oaie, cilindri compactori lişi şi/sau pe pneuri) care să asigure gradul de compactare proiectat. Frezarea şi punerea în operă se execută cu utilaje complexe mobile ce permit punerea în operă in situ a amestecului conform dozajelor proiectate, numite generic utilaj de reciclare. Tipul şi numărul de utilaje ce fac parte din utilajul de reciclare determină productivitatea execuţiei Pagina 6 din 61

reciclării; utilaj de reciclare (reciclator): -utilaj ce efectuează simultan frezarea straturilor asfaltice degradate, fărâmiţarea materialului rezultat, dozarea şi punerea în operă a amestecului reciclat. De regulă, reciclatorul este compus din următoarele grupuri funcţionale: freză cu tambur, instalaţie pentru dozarea apei sau suspensiei de filer activ în timpul malaxării (malaxare ce se poate face pe tamburul de frezare sau separat într-un malaxor încorporat), sistem de injecţie a bitumului sub formă de emulsie sau spumă, grindă finisoare pentru aşternere, grup energetic şi propulsor, instalaţie electrică şi sisteme electronice pentru controlul proceselor de dozare, al temperaturilor şi al parametrilor de lucru pentru întregul utilaj. De asemenea, susține că nici în CAPITOLUL II Prepararea amestecului reciclat din normativ nu este menţionată staţia mobilă, prepararea amestecului reciclat făcându-se la fața locului - „in situ", invocând în acest sens art. 16 alin. (1), art. 17, art. 18, art. 19, art. 20 lit. a) și b), art. 21, art. 28, art. 29, art. 30, art. 31, art. 32 și art. 46. În considerarea tuturor argumentelor din normativul în vigoare sintetizate şi subliniate anterior, contestatoarea consideră că dispoziţia autorităţii contractante emisă prin adresa nr. 31868/31.10.2024, de a se permite doar staţii de reciclare mobile, fiind exclusă reciclarea in situ, este nejustificată, restrictivă și nelegală. Cerinţa autorității contractante prin care se impune ca ofertanţii să utilizeze la elaborarea ofertelor doar metodologia de reciclare prin staţii mobile este contrară Normativului pentru reciclarea la rece a straturilor rutiere în vigoare - indicativ AND 532-2022 - aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor şi infrastructurii şi al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei nr. 1.431/1.746 din 2023, care prevede doar reciclarea in situ. În concluzie, având în vedere motivele prezentate anterior, petenta solicită admiterea contestaţiei, anularea adresei autorităţii contractante nr. 31868/31.10.2024 şi obligarea autorităţii contractante la adoptarea măsurilor de remediere în sensul de a permite ofertanţilor utilizarea doar a metodei de reciclare in situ, aceasta fiind singura metodă permisă de Normativului pentru reciclarea la rece a straturilor rutiere în vigoare - indicativ AND 532-2022. În ceea ce privește contestația depusă de ...SRL, contestatoarea precizează că legislaţia achiziţiilor publice interzice autorităţii contractante să introducă în documentaţia de atribuire cerinţe de calificare şi selecţie nerelevante în raport cu natura şi complexitatea contractului, cu scopul restrângerii artificiale a concurenţei prin dezavantajarea în mod nejustificat a anumitor operatori economici, invocând în acest sens prevederile art. 50 alin. (1), (2) din Legea nr. 98/2016, art. 1 alin. (2) –(4) și art. 31 alin. (1) din HG nr. 395/2016. Pagina 7 din 61

Contestatoarea arată că, în urma analizării documentaţiei de atribuire, a constatat următoarele cerinţe pe care le consideră nejustificate, restrictive şi nelegale: A. Cerinţa fișei de date, secţiunea III.1.3.a) capacitatea tehnică și/sau profesională prin care s-a stabilit că experienţa similară va fi evaluată prin raportare la lucrări care au vizat drumuri judeţene clasa tehnică iii. cu trafic rutier intens și categoria de importanță C: Preliminar, arată că în cuprinsul fişei de date, Secţiunea III.1.3.a) Capacitatea tehnică şi/sau profesională, autoritatea contractantă a inclus următoarea cerinţă: "III.1.3.a) Capacitatea tehnică şi/sau profesională Informaţii şi/sau nivel(uri) minim(e) necesare pentru evaluarea respectării cerinţelor menţionate: Pentru contractele de achiziţie de lucrări: executarea de lucrări de tipul specificat Modalitatea de îndeplinire: Ofertantul va prezenta lista lucrărilor executate şi duse la bun sfârşit, în ultimii 5 (cinci) ani (raportat la data limită de depunere a ofertelor), care să conţină valori, perioade de execuţie, beneficiari, indiferent daca aceştia din urma sunt autorităţi contractante sau clienţi privaţi. Valoare experienţei similare să fie de minim 85.000.000 lei fără TVA, reprezentând valoarea calculată cumulativ din cadrul unui sau cel mult 3 contracte. Prin „lucrări de execuţie similare", Autoritatea contractantă înţelege execuţia de contracte de lucrări pentru construirea/extinderea/modernizarea/reabilitarea/ consolidarea de drumuri sau de infrastructura similară și/sau superioară (drumul judeţean DJ 691 se încadrează în clasa tehnică III, cu trafic rutier intens şi categoria de importanță C (importanță normală)." Analizând definiţia furnizată de autoritatea contractantă pentru noţiunea de ”lucrări de execuţie similară", se constată caracterul nelegal, restrictiv şi abuziv al solicitării prin care se impune ca pentru dovedirea experienţei similare, să fie prezentate contracte de lucrări pentru construirea/extinderea/modernizarea/reabilitarea/

consolidarea

de drumuri sau de infrastructură similară și/sau superioară prin raportare la încadrarea drumului judeţean DJ 691 ca fiind în clasa tehnică III, cu trafic rutier intens şi categoria de importanță C (importanţă normală). Concret, se observă că autoritatea contractantă solicită ca experienţa similară în valoare de minim 85.000.000 lei să fie demonstrată prin prezentarea listei lucrărilor executate şi duse la bun sfârşit în ultimii 5 ani, lucrări care se impun a fi similare şi/sau superioare drumului judeţean DJ691 ce face obiectul achiziţiei şi despre care se afirmă că ar fi încadrat în clasa tehnică III, cu trafic rutier intens şi categoria de importanţă C (importanţă normală). Astfel, autoarea contestației solicită Consiliul să reţină caracterul restrictiv al cerinţei prin care se solicită ca experienţa similară să fie demonstrată prin raportare la lucrări ce au vizat drumuri sau infrastructură similară şi/sau superioară drumurilor judeţene cu clasa tehnică III, cu trafic rutier intens şi categoria de importanţă C, având în vedere argumentele expuse în continuare. Sub un prim aspect, în susţinerea solicitării sale, contestatoarea învederează că din punct de vedere al execuţiei lucrărilor pe care le implică

procesul

de Pagina 8 din 61

construire/extindere/modernizare/reabilitare/consolidare al unui drum judeţean cu clasa tehnică III şi lucrările pe care le implică procesul de construire/extindere/modernizare/reabilitare/consolidare al unui drum judeţean cu clasa tehnică IV, nu există nicio diferenţă, situaţie în care apreciază ca fiind nejustificată, abuzivă şi restrictivă cerinţa prin care se solicită ca ofertanţii să se raporteze la o clasă tehnică superioară. Inclusiv în cuprinsul documentelor publicate în SEAP de autoritatea contractantă a fost reţinut în mod corect că încadrarea DJ691 este în clasa tehnică IV. În acest sens, supune atenţiei Consiliului următoarele extrase din Proiectul tehnic- Memoriul parte scrisă, care confirmă că încadrarea DJ 691 ce face obiectul prezentei achiziţii este în clasa tehnică IV: În conformitate cu Ordinul pentru aprobarea Normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice (Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 1295/30.08.2017, publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 727 din 07.09.2018), sectorul de drum judeţean DJ 691, pe sectorul expertizat este un drum de clasă tehnică IV, cu două benzi de circulaţie. Sectorul de drum judeţean supus modernizării se încadrează în categoria de importanță C (normala) şi în clasa de importanță III (medie), conform Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii şi a H.G. 766/1997, anexa 3, referitoare la aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii. (extras din Proiectul tehnic nr. 527/2022-Memoriu tehnic (pag. 7). Menţiuni similare referitoare la încadrarea DJ 691 ca făcând parte din categoria tehnică IV, categoria de importanţă C, se regăsesc şi la paginile 10, 31, 53 din Memoriul tehnic, redând extrase din acesta: În conformitate cu Ordinul pentru aprobarea Normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice (Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 1295/30.08.2017, publicat în Monitorul Oficial al României, partea nr. 727 din 07.09.2018 sectorul de drum judeţean DJ 691 este un drum de clasă tehnică IV, cu două benzi de circulaţie. Sectorul de drum judeţean supus modernizării se încadrează în categoria de importantă C (normală) şi în clasa de importantă III (medie), conform Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii şi a H.G. 766/1997, anexa 3, referitoare ia aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii. (extras din Proiectul tehnic nr. 527/2022-pag.10). Profilul transversal proiectat 3 fost adaptat la configuraţia traseului şi a ţinut cont de restricțiile impuse de limitele cadastrale puse la dispoziție de către beneficiar. Lățimile proiectate în profil transversal au fost alese astfel încât să fie asigurată încadrarea drumului în calsa tehnică IV, cu lățimea părții carosabile de 6,00 m, încadrată de două acostamente de câte 1,00 m, rezultând următoarea distribuţie: (extras din Proiectul tehnic nr. 527/2022-Memoriu tehnic (pag. 31) Clasa tehnică a drumului, funcție de volumul de trafic este IV (extras din Proiectul tehnic nr. 527/2022-Memoriu tehnic (pag. 53) Cu toate că în cuprinsul Memoriului tehnic, a fost reţinut corect că încadrarea drumului este în clasa tehnică IV, se observă că în mod nejustificat, în cuprinsul fişei de date, autoritatea contractantă prevede că experienţa similară a ofertanţilor va fi analizată şi evaluată prin raportare la o clasă tehnică superioară, respectiv prin raportare la clasa tehnică III. Potrivit Anexei la Ordinul nr. 1295/2017 pentru aprobarea Normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice: Pagina 9 din 61

"2.1. Clasificarea tehnică după intensitatea traficului se realizează în cinci clase, conform prescripţiilor din tabelul nr. 1." Clasificarea tehnică a reţelei actuale se realizează pe baza intensităţii traficului rezultate pe baza studiilor de trafic făcute prin prelucrarea anchetelor origine-destinaţie şi/sau din datele ultimului recensământ de circulaţie. Pentru planificarea şi proiectarea lucrărilor de modernizare, îmbunătăţire a condiţiilor de circulaţie, precum şi pentru construcţiile noi de drumuri, clasificarea tehnica se realizează după intensitatea traficului de perspectivă. Perioada de perspectivă recomandată este de 15 ani" III Mediu 4.501-11.000 3.501-8.000 550-1.400 400-1.000 Drumuri cu două benzi de circulaţie IV Redus 1.000-4.500 750-3.500 100-550 75-400 Extras Tabel nr. 1 din Anexa la Ordinul nr. 1295/2017 Din memoriul tehnic întocmit de ...SRL, reiese că proiectantul a stabilit în baza legilor şi normativelor în vigoare la momentul întocmirii proiectului, că DJ 691 se încadrează în categoria de drumuri clasa tehnică IV. Contestatoarea menţionează că proiectul a fost întocmit în anul 2022, iar potrivit pag. 12 din Memoriul tehnic reiese în mod clar că "în conformitate cu Ordinul pentru aprobarea Normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice (Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 1295/30.08.2017, publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 727 din 07.09.2018), sectorul de drum judeţean DJ 691, pe sectorul expertizat este un drum de clasă tehnică IV, cu două benzi de circulaţie". Totodată, în susţinerea criticii sale, petenta învederează Consiliului inclusiv Normele tehnice privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor din 30.08.2017, parte integrantă din Ordinul nr. 1296/2017, din cuprinsul cărora reies următoarele aspecte care confirmă că încadrarea corectă a . este în clasa tehnică IV, astfel: Clasa tehnică Număr minim/maxi m de benzi de circulaţie Lăţimea benzii de circuiaţie (m) Viteza de proiectare minimă (km/h) Categoria de drum şes deal munte III 2 3,50 100 80 60 Drumuri naţionale europene, drumuri naţionale principale şi drumuri judeţene IV 2 3,00 80 60 50 Drumuri naţionale principale, drumuri naţionale secundare, drumuri judeţene şi drumuri comunale Tabelul nr. 1 - Categorii de drumuri, din punct de vedere funcţional şi administrativ, cu clasele tehnice-Extras din Anexa la Ordinul nr. 1296/2017 Ţinând cont de elementele de profil transversal, respectiv de elementele geometrice ale drumului judeţean DJ691, de lăţimea părţii carosabile de 6m încadrată de două acostamente a câte 1 m, rezultă că lăţimea benzii de mers este de 3 metri, situaţie în care drumul se încadrează în clasa tehnică IV, astfel cum în mod corect a fost consemnat şi în cuprinsul Proiectului tehnic-Memoriului tehnic. Având în vedere că obiectul contractului constă în executarea lucrărilor aferente obiectivului „..", iar în cadrul acestui contract se vor derula lucrări care vor consta în modernizarea Drumului Judeţean 691 cu Pagina 10 din 61

clasa tehnică IV, apreciem că este evident că nu este necesar ca ofertanţii să prezinte în dovedirea experienţei similare contracte care să vizeze lucrări aferente unui drum de clasa tehnică III. Contestatoarea arată că, potrivit fişei de date, prezenta achiziţie vizează executarea următoarelor categorii principale de lucrări: • modernizarea drumului judeţean cu o bandă de circulaţie pe sens; • intersecţii cu drumurile şi străzile laterale; • realizare unui sens giratoriu la km 17+884; • accese la proprietăţi; • staţii de autobuz; • parcări în intravilan şi în extravilan cu dotări minime; • refugii auto; • 2 platforme de cântărire auto pentru cântarul mobil; • platformă de cântărire auto existentă - modernizare şi dotare; • trecere ia nivel cu calea ferată la km 18-1-355 a drumului judeţean (km20+385 CF 217 Timişoara Est - Radna) - amenajare trecere la nivel cu dale elastice; • trecere la nivel cu calea ferată la km 40+268; a drumului judeţean (km45+105 CF 217 Timişoara Est - Radna) - amenajare trecere la nivel cu dale elastice şi instalaţie SAT; • iluminat stradal şi reţele electrice; • realizarea dispozitivelor de colectare şi scurgere a apelor pluviale; • realizarea podeţelor tubulare şi a podeţelor da late; • reparaţii la podul de la km 18+779 şi la podul de la km 42+600; • elemente de siguranţa circulaţiei. Astfel, din punct de vedere al lucrărilor ce urmează a fi executate, a complexităţii acestora (raportat la operaţiuni, tehnologie, utilaje), cerinţa ca experienţa similară să fie demonstrată prin raportare la drumuri cu clasa tehnică III este disproporţionată şi nejustificată. Concret, în contextul în care, astfel cum reiese în mod clar din documentaţia de atribuire, obiectul contractului constă în executarea de lucrări de modernizare a drumului judeţean 691 cu clasa tehnică IV, autoarea contestației apreciază că tipul lucrărilor ce vor fi executate în cadrul contractului nu justifică includerea în cadrul documentaţiei a cerinţei a cărei eliminare o solicită. În acest context, autoarea contestației solicit Consiliului să reţină caracterul restrictiv al cerinţei privind experienţa similară şi, în consecinţă, să dispună eliminarea cerinţei din cadrul documentaţiei de atribuire prin care s-a impus ca în dovedirea experienţei similare să se prezinte

contracte

de

lucrări

pentru construirea/extinderea/modernizarea/reabilitarea/

consolidarea

de drumuri sau de infrastructura similară și/sau superioară (drumul judeţean DJ 691 se încadrează în clasa tehnică III, cu trafic rutier intens şi categoria de importanță C (importanță normală). Contestatoarea evidenţiază că cerinţe criticată este restrictivă, întrucât obiectul contractului ce se intenţionează a fi atribuit vizează lucrări de modernizare a unui drum judeţean cu clasa tehnică IV, iar nu III, astfel cum prevede cerinţa contestată. Potrivit prevederilor art. 50 din Legea nr, 98/2016, autorităţile contractante nu vor concepe achiziţiile cu scopul restrângerii artificiale a concurenţei. similar și art. 1 din HG nr. 395/2016. Pagina 11 din 61

În prezenta speţă, petenta precizează că autoritatea contractantă include cerinţe referitoare la experienţa similară ce au drept efect restrângerea concurenţei, situaţie determinată de faptul că este solicitat ca experienţa anterioară să vizeze lucrări aferente unor drumuri de clasă tehnică III, cu toate că .. care urmează a fi supus lucrărilor de modernizare în urma încheierii contractului de achiziţie este încadrat în clasa tehnică IV. Astfel, autoritatea contractantă restrânge accesul la procedură a operatorilor economici care au executat lucrări de tipul celor care fac obiectul prezentului contract asupra unui drum cu aceeaşi încadrare tehnică, respectiv asupra unui drum judeţean cu clasa tehnică IV sau infrastructură superioară. Prin includerea în cadrul documentaţiei de atribuire a cerinţei contestate, autoritatea contractantă încalcă dispoziţiile art. 31 alin. (1) lit. a) și b) din HG nr. 395/2016. Cerinţele din documentaţia de atribuire contestate reprezintă cerinţe nerelevante în raport cu natura şi complexitatea contractului, care impun un obstacol neiustificat faţă de necesitatea asigurării unei concurenţe efective între operatorii economici. În concluzie, solicită eliminarea cerinţei prin care se solicită prezentarea unei experienţe similare care se raportează la drumuri cu clasa tehnică III şi înlocuirea acesteia cu solicitarea experienţei similare care să se raporteze la "drumuri judeţene sau infrastructură superioară”. B. Cerinţa fișei de date privind experienţa managerului de proiect sau echivalent prin care s-a stabilit că dovedirea experienţei acestei categorii de personal se va face prin raportare la contracte gestionate conform modelului aprobat prin HG nr. 1/2018 Preliminar, contestatoarea arată că în cuprinsul fişei de date, Secţiunea 11.2.5. Criterii de atribuire, autoritatea contractantă a inclus următoarea cerinţă: Experienţ a deţinută de Managerul sau echivalent Prin experienţa de manager de proiect sau echivalent, se înţelege experienţa avută în poziţia de manager proiect/coordonator proiect/director proiect/etc. în cadrul unor contracte de execuţie lucrări de construcţii. Se punctează experienţa în contracte gestionate conform modelului aprobat prin HG nr.1/2018, aceasta demonstrând capacitatea managerului de a lua decizii corecte în situaţii de criză. 10% Punctaj maxim factor:10 Totodată, în cadrul aceleiaşi secţiuni din fişa de date, autoritatea contractantă a prevăzut că: "Punctajul se va acorda doar pentru participarea în poziţia de manager de proiect sau echivalent în contracte de lucrări gestionate conform modelului aprobat prin HG nr. 1/2018 - participarea în poziţia de manager de proiect sau echivalent în minim 2 contracte de lucrări gestionate conform modelului aprobat prin HG nr. 1/2018:3 puncte - participarea în poziţia de manager de proiect sau echivalent în minim 3 contracte de lucrări gestionate conform modelului aprobat prin HG nr. 1/2018:5 puncte (...) Oferta va fi declarată neconformă în cazul în care persoana nominalizată pentru această poziţie nu face dovada că a avut calitatea de manager de proiect sau echivalent în contracte de execuţie lucrări sau contracte de lucrări încheiate pe HG nr. 1/2018 (proiectare+execuţie sau execuţie). Daca pentru persoana nominalizata pentru această poziţie se face dovada că a avut Pagina 12 din 61

calitatea de manager de proiect sau echivalent într-un singur contract de lucrări, oferta nu va fi punctată, va primi 0 (zero) puncte Cât priveşte modalitatea în care operatorii economici pot demonstra încadrarea într-una dintre situaţiile care atrag acordarea punctajului, autoritatea contractantă a stabilit că operatorii economici trebuie să prezinte: " • Diploma de inginer sau alt document echivalent eliberat de instituţiile de învăţământ superior recunoscute de statui român, sau echivalent pentru cetăţenii din alte ţări; • Dovada raportului de muncă/colaborare (într-o formă legală) cu ofertantul, conform modalităţii de asigurare a accesului la specialiştii propusă de ofertant; • Declaraţie de disponibilitate; • Recomandări/certificate de buna execuţie/document constatator emis de Beneficiar*/orice alte documente similare privind contractele/proiectele prezentate ca experienţa similară şi indicate pentru a fi punctate, din care să rezulte clar: beneficiarul şi datele de contact, numele proiectului/contractului, calitatea pe care a avut-o specialistul în derularea acestuia (manager de contract sau poziţii echivalente cu acestea ca responsabilităţi), tipul de contract (contract execuţie lucrări sau conform HG 1/2018) şi calitatea serviciilor prestate de către acesta. • Pentru personalul nerezident se acceptă prezentarea certificatelor/autorizaţiilor corespunzătoare emise în ţara de rezidenţă Contestatoarea susține că documentaţia de atribuire din prezenta speţă conţine prevederi care nu sunt în măsură să asigure respectarea dispoziţiilor art. 189 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Cerinţele impuse nu asigură o concurenţă reală între operatorii economici şi nici nu sunt însoţite de prevederi clare, care să permită verificarea efectivă şi unitară a informaţiilor ce vor fi prezentate de ofertanţi. Pe scurt, se constată că punctajul maxim ce poate fi obţinut în urma demonstrării experienţei deţinută de către managerul de proiect sau echivalent, este de 10 puncte. Prin experienţa de manager de proiect sau echivalent, autoritatea arată că se înţelege experienţa avută în poziţia de manager de proiect/ coordonator proiect/director proiect/etc. în cadrul unor contracte de execuţie lucrări de construcţii. Cât priveşte acordarea punctajului, se arată că va fi punctată exclusiv experienţa în contracte gestionate conform modelului aprobat prin HG nr. 1/2018, cu motivarea că aceasta demonstrează capacitatea managerului de a lua decizii corecte în situaţii de criză. În contextul cerinţelor citate anterior, solicită eliminarea cerinţei restrictive prin care s-a impus ca experienţa managerului de proiect sau echivalent să fie dovedită prin raportare exclusiv la "contracte gestionate conform modelului aprobat prin HG nr. 1/2018". La data de 28.10.2024, petenta arată că autoritatea contractantă publicat în SEAP Clarificarea din oficiu prin care a precizat că cerinţele privind factorul de evaluare "Experienţa deţinută de Managerul de proiect sau echivalent" au suferit modificări, după cum urmează: Locul modificării În ioc de A se citi Descriere factor evaluare la "Experienţa Prin experienţa de manager de proiect sau echivalent, se înţelege experienţa avută în poziţia de manager

proiect/coordonator Prin experienţa de manager de proiect sau echivalent se intelege experienţa avută în poziţia de manager

proiect/coordonator Pagina 13 din 61

deţinută de Managerul de proiect sau echivalent" proiect/director proîect/etc. în cadrul unor contracte de execuţie lucrări de construcţii. Se punctează experienţa în contracte gestionate conform modelului aprobat prin HG nr.1/2018, aceasta demonstrând capacitatea managerului de a lua decizii corecte în situatii de criză. proiect/director proiect/etc în cadrul unor contracte de execuţie lucrări de construcţii. Se punctează experienţa în contracte gestionate conform modelului

aprobat

prin

HG nr.1/2018/contracte FIDIC/echivalent aceasta demonstrând capacitatea managerului de a lua decizii corecte în situatii de criză. În susţinerea criticii formulate, în principal contestatoarea învederează Consiliului că HG nr. 1/2018 este în vigoare de doar 6 ani. Această situaţie restrânge sfera managerilor de proiect care deţin o experienţă similară de 5 contracte care să fi fost gestionate conform modelului aprobat prin HG nr. 1/2018 şi care ar putea să fie prezentate pentru a obţine punctajul maxim. Cerinţa prin care se impune ca, în dovedirea experienţei similare a managerului de proiect sau similar, să fie prezentate exclusiv contracte care să fi fost gestionate conform modelului aprobat prin HG nr. 1/2018/FIDIC/ECHIVALENT, este disproporţionată şi nejustificată prin raportare la natura lucrărilor ce vor fi executate în cadrul prezentului contract şi la complexitatea acestora. În acest sens, amintește că obiectul prezentei proceduri de achiziţie publică este reprezentat de execuţia unor lucrări de „Modernizare DJ 691 sector Nod de descărcare A1 - limită judeţ Arad". Autorităţii contractante nu îi poate fi permis să restricţioneze participarea la procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică prin impunerea unor cerinţe care nu prezintă relevanţă în raport cu natura sau complexitatea contractului de achiziţie publică ce urmează a fi atribuit sau care sunt disproporţionate în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică, astfel cum este şi cerinţa privind experienţa managerului de proiect a cărei eliminare o solicită. Faţă de considerentele prezentate, în contextul în care prin cerinţa contestată se restrânge în mod abuziv accesul operatorilor economici la procedură, fiind impusă o cerinţă care nu este justificată în raport cu natura şi complexitatea contractului, contestatoarea consideră că se creează un impediment nejustificat operatorilor economici interesaţi să participe la procedură, motiv pentru care solicită eliminarea acesteia din cuprinsul fişei de date prin care s-a impus ca dovedirea experienţei deţinută de managerul de proiect să se realizeze prin raportare exclusiv la contracte gestionate conform modelului aprobat prin HG nr. 1/2018/FIDIC/ECHIVALENT. Prin urmare, consideră că menţinerea cerinţei prin care s-a solicitat ca pentru managerul de proiect să fie prezentate exclusiv contracte de un anumit tip în dovedirea experienţei similare, constituie o restricţionare a accesului la procedură a operatorilor economici, documentaţia de atribuire fiind elaborată cu încălcarea art. 50 din Legea nr. 98/2016. Pagina 14 din 61

Mai mult decât atât, învederează faptul că, la data de 28.10.2024, autoritatea a modificat documentaţia de atribuire, în sensul în care prevede că pentru managerul de proiect punctajul va fi acordat doar pentru "participarea în poziţia de manager proiect sau echivalent în contacte de lucrări gestionate conform modelului aprobat prin HG nr. 1/2018/contracte FIDIC/echivalent" fără a dezvolta care este sfera de întindere a noţiunii de "echivalent'' pe care o acceptă. În considerarea faptului că, în cadrul aceleiaşi documentaţii, autoritatea arată în mod expres că "Oferta va fi declarata neconformă în cazul în care persoana nominalizată pentru această poziţie nu face dovada că a avut calitatea de manager de proiect sau echivalent în contracte de execuţie lucrări sau contracte de lucrări încheiate pe HG nr. 1/2018 (proiectare+execuţie sau execuţiej/contracte FIDIC/echivalent", contestatoarea apreciază că se impune ca autoritatea să indice în mod clar care sunt acele contracte echivalente pe care le acceptă în dovedirea experienţei managerului de proiect. Totodată, solicită Consiliului să dispună obligarea autorităţii contractante la eliminarea cerinţelor documentaţiei de atribuire prin care se stabileşte că pentru prezentarea unui singur contract de lucrări nu va fi acordat punctaj. De asemenea, evidenţiază că în cadrul documentaţiei de atribuire, astfel cum se observă inclusiv în clarificarea generată automat ca urmare a modificărilor aduse documentaţiei de atribuire, publicată în SEAP în data de 28.10.2024, autoritatea a inclus următoarea menţiune: "Dacă pentru persoana nominalizată pentru această poziţie se face dovada că a avut calitatea de manager de proiect sau echivalent într-un singur contract de lucrări-orice tip, oferta nu va fi punctată, va primi 0 (zero) puncte." Totodată, în susţinerea prezentei critici, petenta invocă art. 7 din Instrucţiunea nr. 2/2017 emisă în aplicarea prevederilor art. 178 şi art. 179 lit. a) şi b) din Legea nr. 98/2016, respectiv a prevederilor art. 191 şi art. 192 lit. a) şi b) din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale: Faţă de cele antemenţionate, cum autoritatea contractantă nu a prezentat justificarea limitărilor introduse prin cerinţa din fişa de date, astfel cum reiese din secţiunea II.2.5. Criterii de atribuire, modificată la data de 28.10.2024, contestatoarea solicită Consiliului să dispună obligarea autorităţii contractante la modificarea fişei de date, prin excluderea limitării prin care se arată că nu va fi punctată prezentarea unui singur contract întrucât, astfel cum a precizat, aceasta are consecinţa restricţionării participării la procedură a operatorilor economici interesaţi, restricţionare ce este în contradicţie cu principiile care stau la baza atribuirii contractelor de achiziţie publică, prevăzute la art. 2 din Legea nr. 98/2016, dar şi cu prevederile legale citate în debutul contestaţiei. Pentru aceleaşi considerente, contestatoarea solicită să fie modificate în mod corespunzător şi cerinţele ce vizează experienţa deţinută de şeful de şantier sau echivalent. Pagina 15 din 61

C. Cerinţa fișei de date privind documentele acceptate pentru managerul de proiect în vederea acordării punctajului, respectiv în vederea demonstrării experienţei similare deţinută de experţii cheie Contestatoarea arată că potrivit fişei de date, pentru managerul de proiect, autoritatea a prevăzut că în vederea acordării punctajului, că ofertanţii vor prezenta următoarele documente: " • Diplomă de inginer sau alt document echivalent eliberat de instituţiile de învăţământ superior recunoscute de statul român, sau echivalent pentru cetăţenii din alte ţări; • Dovada raportului de muncă/colaborare (într-o formă legală) cu ofertantul, conform modalităţii de asigurare a accesului la specialiştii propusă de ofertant; • Declaraţie de disponibilitate; • Recomandări/certificate de buna execuţie/document constatator emis de Beneficiar*/orice alte documente similare privind contractele/proiectele prezentate ca experienţa similară şi indicate pentru a fi punctate, din care să rezulte clar: beneficiarul şi datele de contact, numele proiectului/contractului, calitatea pe care a avut-o specialistul în derularea acestuia (manager de contract sau poziţii echivalente cu acestea ca responsabilităţi), tipul de contract (contract execuţie lucrări sau conform HG 1/2018) şi calitatea serviciilor prestate de către acesta. • Pentru personalul nerezident se acceptă prezentarea certificatelor/autorizaţiilor corespunzătoare emise în ţara de rezidenţă a) Referitor la solicitarea de a se prezenta "dovada raportului de muncă/colaborare (într-o formă legală) cu ofertantul, conform modalităţii de asigurare a accesului la specialiştii propusă de ofertant", contestatoarea solicită Consiliului să constată că autoritatea nu formulează cerinţe clare, în sensul că nu este clar ce înţelege autoritatea contractantă prin "dovada raportului de muncă/colaborare (într-o formă legală)". Invocând prevederile art. 20 alin. (2) din HG nr. 395/2016 și art. 154 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, contestatoarea precizează că, raportat la textul legal citat anterior, reiese fără dubiu obligaţia autorităţii contractante de a elabora documentaţia de atribuire cu un anumit conţinut clar, concret legat de necesităţile sale care au stat la baza achiziţiei, pentru a informa operatorii cu privire la cerinţele achiziţiei, obiectul contractului şi modul de desfăşurare a procedurii de atribuire. De asemenea, precizează că, în conformitate cu principiul transparenţei, autoritatea contractantă are obligaţia de a formula în mod clar, precis şi univoc toate cerinţele cu privire la procedura de atribuire pentru a înlătura pe deplin riscul unui comportament arbitrar din partea autorităţii contractante. Concluzia anterioară se desprinde inclusiv din analizarea textului art. 3 alin. (1) lit. z) din Legea nr. 98/2016. Caracterul neclar şi general al prevederii din documentaţie prin care se arată doar că se impune prezentarea dovezii raportului de muncă/colaborare într-o formă legală, fără a se indica exact care sunt acele tipuri de înscrisuri acceptate de autoritate, presupune că atât ofertanţii, cât şi comisia de evaluare, pot da interpretări diverse cerinţei. Astfel, se creează riscul evaluării în mod discreţionar a prevederilor documentaţiei de atribuire de către autoritatea contractantă. În practică, managerul de proiect nu este angajat al ofertantului. Într-o astfel de situaţie, pentru acele categorii de personal care la data Pagina 16 din 61

depunerii ofertelor nu este angajat propriu, operatorii economici depun Declaraţie de disponibilitate. Pentru a se elimina riscul unei evaluări arbitrare, contestatoarea apreciază că este necesar ca autoritatea contractantă să indice care sunt tipurile de documente pe care le acceptă în vederea verificării dovezii raportului de muncă/colaborare a managerului de proiect cu ofertantul. În lipsa unor instrucţiuni clare cu privire la tipul documentelor care trebuie prezentate în cadrul ofertei, consideră că sunt încălcate principiile care stau la baza achiziţiilor publice, respectiv principiul tratamentului egal şi principiul transparenţei, generând astfel o interpretarea subiectivă a conţinutului ofertelor depuse de potenţialii ofertanţi. Pentru considerente similare, solicită Consiliul să oblige autoritatea contractantă să indice în mod expres care sunt acele documente acceptate ca dovadă a raportului de muncă/colaborare cu ofertantul a şefului de şantier şi a oricărei alte categorii de personal solicitat şi care nu este angajat al ofertantului. b) Referitor la solicitarea de a se prezenta Recomandări/certificate de bună executie/document constatator emis de Beneficiar*/orice alte documente similare privind contractele/proiectele prezentate ca experienţa similară și indicate pentru a fi punctate, din care să rezulte clar: beneficiarul și datele de contact, numele proiectului/contractului, calitatea pe care a avut-o specialistul în derularea acestuia (manager de contract sau poziţii echivalente cu acestea ca responsabilităţi), tipul de contract (contract execuţie lucrări sau conform HG 1/2018) și calitatea serviciilor prestate de către acesta, preliminar contestatoarea arată că cerinţa a fost modificată, prin Clarificarea din oficiu din data de 28.10.2024, astfel: Recomandări/certificate de bună execuţie/document constatator emis de Beneficiar*/orice alte documente similare privind contractele/proiectele prezentate ca experienţa similară şi indicate pentru a fi punctate; din care să rezulte clar: beneficiarul şi datele de contact, numele proiectului/contractului calitatea pe care a avut-o specialistul în derularea acestuia (manager de contract sau poziţii echivalente cu acestea ca responsabilităţi), tipul de contract (contract execuţie lucrări sau conform HG 1/2018/contracte FIDIC/echivalent) şi calitatea serviciilor prestate de către acesta (...) *Prin beneficiar se înţelege beneficiarul final al investiţiei. Autoarea contestației apreciază a fi restrictivă cerinţa prin care se impune ca recomandările din partea beneficiarilor să prevadă în cuprinsul lor o serie de informaţii. Ofertanţii nu pot impune beneficiarilor să emită recomandări/documente similare cu un anumit conţinut. Prin cerinţa citată anterior, se impun solicitări care nu pot fi îndeplinite de ofertanţi, respectiv se includ cerinţe în sarcina emitenţilor recomandărilor care au calitatea de terţi faţă de procedură. Spre exemplu, raportat la solicitarea de a fi prezentate recomandări/documente care să conţină tipul de contract conform HG nr. 1/2018, petenta supune atenţiei Consiliului că recomandările nu conţin această informaţie, menţiunile de la nivelul recomandărilor nefiind în controlul ofertanţilor. Mai mult, unii beneficiari nu acordă nici măcar recomandări simple, în forma şi cu conţinutul standard pe care îl utilizează aceştia, astfel că solicitarea de a prezenta recomandări/documente cu un anumit conţinut creează obstacole Pagina 17 din 61

nejustificate în sarcina operatorilor economici care pot prezenta recomandări/documente similare, însă care nu îmbracă forma dorită de autoritatea contractantă din prezenta speţă. Pentru identitate de raţiune, solicită ca documentaţia să fie modificată inclusiv în partea ce priveşte documentele acceptate pentru şeful de şantier. c) Referitor la solicitarea ca recomandările/certificatele de bună execuţie/documentele constatatoare să fie emise de Beneficiar*, respectiv de beneficiarul final al investiţiei, contestatoarea arată că, prin documentaţia de atribuire, autoritatea contractantă prevede că acceptă doar recomandări/certificate de bună execuţie/documente constatatoare emise de beneficiar*, cu menţiunea că prin noţiunea de beneficiar se înţelege beneficiarul final al investiţiei. Raportat la prevederile restrictive ale documentaţiei de atribuire indicate mai sus, solicită Consiliului să oblige autoritatea contractantă să accepte demonstrarea experienţei similare deţinută de experţii cheie inclusiv prin prezentarea unor recomandări de la angajatori, fără viza beneficiarilor finali, întrucât nu în toate cazurile beneficiarii finali contrasemnează recomandările experţilor cheie. Contestatoarea apreciază că este suficientă şi se impune a fi acceptată inclusiv prezentarea unor recomandări emise de către angajator, acestea fiind acoperitoare din perspectiva demonstrării calificării experţilor. Pentru ca documentaţia de atribuire să fie întocmită cu respectarea prevederilor legale, autoritatea contractantă are obligaţia de a elabora o documentaţie care să permită fiecărui operator economic interesat să depună o ofertă admisibilă, iar pentru aceasta este necesar ca prin modul de formulare a documentaţiei să stabilească cerinţe şi specificaţii bazate pe criterii de performanţă, care să fie de natură a conduce la atribuirea contractului de achiziţie unui operator economic apt a îndeplini nevoile obiective ale autorităţii contractante, în condiţii de competitivitate. În speţă, cerinţele individualizate în cuprinsul prezentei secţiuni impun condiţionări nejustificate pentru dovedirea experienţei similare a personalului cheie. În continuare, autoarea contestației invocă Decizia civilă nr. 433/19.05.2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, și precizează că includerea unor cerinţe cu privire la experienţa profesională trebuie să respecte principiile nediscriminării şi egalităţii de tratament şi principiul proporţionaiităţii. Pentru toate considerentele precizate, luând în considerarea că asigurarea neîngrădită a accesului operatorilor la achiziţie trebuie să prevaleze condiţionalităţilor introduse de autoritate în documentaţia de atribuire, care nu se sprjină pe necesităţi insurmontabile, precum şi în vederea respectării principiului tratamentului egal, consideră necesară eliminarea cerinţelor restrictive, astfel cum au fost acestea evidenţiate anterior. Pagina 18 din 61

D. Cerinţa fişei de date privind prezentarea planului de sănătate şi securitate în muncă (plan SSM), respectiv a planului de management al mediului Contestatoarea arată că, potrivit fişei de date, Secţiunea IV.4.1. Modul de prezentare al propunerii tehnice: "1. Ofertantul are obligaţia de a face dovada conformităţii propunerii tehnice cu cerinţele impuse în documentaţia de atribuire şi eventualele clarificări/răspunsuri la clarificări, ataşate anunţului de participare publicat în SEAP. Pentru demonstrarea celor anterior, solicitate, ofertanţii vor elabora oferta tehnică conform - Formular tehnic (din cadrul Modele formulare formular 6)". În conformitate cu Formularul tehnic nr. 6 din cadrul fişierului "Modele formulare": ”1. Metodologia de lucru Ofertantul va propune metodologia de lucru, ţinând cont de informaţiile prezentate în: Proiectul tehnic, Caietul de sarcini, Programul de control a calităţii, verificării şi încercării, în Pianul SSM şi în Planul de Management al Mediului. Metodologia de lucru prezentată va furniza informaţii privind execuţia investiţiei care face obiectul acestui contract. NU se vor furniza informaţii/transmite documente privind execuţia altor investiţii”. ”2. Planul de sanătate şî securitate în muncă (Plan SSM) Planul SSM se va elabora ca aplicare a sistemului de management al sănătăţii şi securităţii muncii la condiţiile concrete ale contractului. Se va transmite dovada certificării acestui sistem - Certificare SR ISO 45.001:2018, valabilă la data depunerii ofertei”. ”Planul de management al mediului Ofertantul va elabora Planul de management al mediului, ca aplicare a sistemului propriu de management al mediului la condiţiile concrete ale contractului. Se va transmite dovada certificării acestui sistem - Certificare SREN ISO 14001:2015, valabilă la data depunerii ofertei”. Din cele de mai sus se observa că, iniţial autoritatea solicită ca metodologia întocmită de ofertant să ţină cont de informaţiile prezentate în caietul de sarcini, PCCVI, Planul SSM şi Planul de Management al Mediului, iar ulterior solicită inclusiv întocmirea şi depunerea în cadrul propunerii tehnice a Planului SSM şi a Planului de Management al Mediului. Aşadar, se constată că documentaţia de atribuire conţine cerinţe contradictorii întrucât, la un prim moment autoritatea contractantă are în vedere că metodologia de lucru propusă va ţine cont de Planului SSM şi de Planul de Management al Mediului elaborate de către proiectantul ROAD DESIGN, iar ulterior instituie în sarcina ofertanţilor obligaţia de a prezenta încă de la momentul ofertării cele două planuri, respectiv Planul de Sănătate şi Securitate în Muncă şi Planul de management al mediului. Raportat la solicitarea de a prezenta în cadrul ofertei cele două planuri, contestatoarea apreciază că cerinţa este una abuzivă, întrucât atât Planul SSM, cât şi Planul de Management al Mediului, se întocmesc de către executant, înainte de începerea execuţiei lucrărilor şi fac parte din obiectul contractului. Faţă de cele expuse, în raport de legislaţia achiziţiilor publice care interzice autorităţii să introducă în documentaţia de atribuire cerinţe ce au drept efect restrângerea artificială a concurenţei, prin dezavantajarea în mod neiustificat a anumitor operatori economici, contestatoarea Pagina 19 din 61

solicită Consiliul să constate temeinicia demersului său de a solicita eliminarea acestor cerinţe prevăzute în documentaţia de atribuire. De asemenea, evidenţiază faptul că scopul legislaţiei privind achiziţiile publice este de promovare a concurenţei între operatorii economici, inclusiv prin eliminarea obstacolelor nejustificate, cum este cazul cerinţelor expuse în cauza de faţă. Luând în considerare cele precizate, petenta solicită admiterea contestaţiei şi, în baza art. 26 alin. (2) şi (5) din Legea 101/2016, obligarea autorității contractante, cu respectarea prevederilor legale, la modificarea documentaţiei de atribuire în sensul celor indicate în motivare şi publicarea modificările realizate în SEAP iar, dacă este cazul, stabilirea unei noi date limită de depunere a ofertelor. În final, solicită obligarea autorităţii contractante la plata cheltuielilor de judecată efectuate pentru soluţionarea contestaţiei, potrivit dispoziţiilor art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016. În acest sens, cuantumul, detalierea şi documentele doveditoare ale cheltuielilor efectuate vor fi depuse înainte de pronunţarea deciziei de soluţionare a contestaţiei. Totodată, în conformitate cu prevederile art. 19 din Legea nr. 101/2016, solicită să i se aprobe accesul la dosarul achiziţiei publice aflat pe rolul Consiliului, în vederea studierii acestuia şi efectuării de copii de pe documentele necesare. Prin adresa nr. 32097/01.11.2024, înregistrată la Consiliu sub nr. 70297/01.11.2024, autoritatea contractantă a formulat punct de vedere cu privire la contestația depusă de ...SRL, solicitând respingerea acesteia ca fiind în parte nefondată și în parte rămasă fără obiect. Autoritatea contractantă precizează că la data de 28.10.2024, ora 13:05, a fost publicat, în SEAP, un anunţ de schimbare, Anunţ de schimbare nr: ., conform căruia a relaxat cerinţa privind experienţa managerului de proiect, prin care se acceptă, pe lângă contracte de lucrări conform HG nr. 1/2018, şi contracte de lucrări de tip FIDIC şi respectiv echivalente acestora. Ca urmare a acestor completări, autoritatea contractantă a transmis spre publicare şi un anunţ tip erată, conform căruia se extinde perioada pentru depunerea ofertelor pentru data de 11.12.2024, deşi nu a adus modificări substanţiale documentaţiei de atribuire, ci a relaxat cerinţa factorului de evaluare aferentă "managerului de proiect", astfel încât toţi operatorii economici interesaţi să aiba acces la prezenta procedură şi totodată să existe timp suficient pentru elaborarea şi depunerea unei oferte corecte. 1. Achizitoarea solicită respingerea capătului de cerere "Eliminarea cerinţei privind experienţa similara prin care s-a impus prezentarea dovezii executării și ducerii la bun sfârșit a unor lucrări de execuţie similare care să vizeze drumuri sau infrastructura similară și/sau superioară drumului judeţean cu clasa tehnică III, cu trafic rutier intens și categoria de importanță C. Obligarea autoritatii la eliminarea cerinţei cu privire la clasa tehnică a drumului judeţean și înlocuirea acesteia cu solicitarea experienţei similare care să se Pagina 20 din 61

raporteze la „drumuri judeţene sau infrastructura superioare", ca rămasă fără obiect, deoarece: Obiectivul de investiţie a prezentei proceduri este modernizarea drumului judeţean 691 sector Nod de descărcare A1 - limită judeţ Arad, astfel încât după realizarea lucrărilor de execuţie, clasa tehnică a drumului va fi III, cu trafic rutier intens și categoria de importanță C. Cu toate acestea, în baza art. 9 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, după o analiză a motivelor formulate în cadrul contestaţiei, a transmis spre publicare în SEAP şi JOUE un anunţ tip erată, conform căruia elimină cerinţele anterioare privind experienţa similară şi acceptă propunerea contestatoarei privind raportarea experienţei la „drumuri judeţene sau infrastructura superioară". Având în vedere cele mai sus-expuse, solicită respingerea acestui capăt de cerere ca rămas fără obiect.

2. În ceea ce privește capătul de cerere privind "Eliminarea cerinţei privind experienţa managerului de proiect sau echivalent prin care s-a impus ca pentru dovedirea experienţei acestei categorii de personal să fie prezentate contracte gestionate conform modelului aprobat prin HG 1/2018", autoritatea solicită respingerea acestuia ca fiind nefondat, deoarece: Având în vedere prevederile legale în domeniul achiziţiilor publice, factorii de evaluare trebuie să aibă legătură directă cu obiectul contractului de achiziţie publică atunci când se referă în orice mod la lucrările care urmează a fi executate în temeiul contractului de achiziţie publică. Astfel, autoritatea contractantă a avut în vedere factori de evaluare în legătură cu experienţa echipei de experţi care contribuie în mod direct la realizarea unei lucrări calitative. Factorii de evaluare utilizaţi de autoritatea contractantă trebuie să asigure o concurenţă reală între operatorii economici şi să fie însoţiţi de prevederi care să permită verificarea efectivă a informaţiilor furnizate de către ofertanţi, în scopul aplicării factorilor de evaluare. Ca atare, pentru "Managerul de proiect sau echivalent", în cadrul documentaţiei de atribuire, respectiv în cadrul clarificării din oficiu publicată în SEAP la data de 28.10.2024, se precizează în mod clar faptul că, "Dacă pentru persoana nominalizata pentru aceasta poziţie se face dovada ca a avut calitatea de manager de proiect sau echivalent într-un singur contract de lucrări-orice tip, oferta nu va fi punctată, va primi 0 (zero) puncte", ceea ce demonstrează faptul că orice operator economic interesat poate depune oferta în cadrul acestei proceduri, atâta timp cât va avea în echipa sa o persoana care să fi avut atribuţii similare cu cele ce urmează a le avea în acest contract, în orice tip de contract de lucrări, fapt ce demonstrează că cerinţa este clară, asigură o concurenţă reală, este în legătură directă cu obiectul contractului, aceasta persoana are un impact semnificativ asupra nivelului de executare al contractului şi implicit asupra rezultatului acestuia, şi nu în ultimul rând, nu reprezintă o cerinţă restrictivă. Pagina 21 din 61

La stabilirea acestui factor de evaluare, autoritatea contractantă menționează că a avut în vedere prevederile art. 32 alin. (3) și (8) din HG nr. 395/2016. Ca atare, ţinând cont de faptul că, prin derularea prezentei proceduri se va încheia un contract conform modelului aprobat prin HG nr. 1/2018, sarcinile contractuale impuse prin Condiţiile generale ale acestuia au un grad de specificitate şi de detaliu mult mai ridicat decât al altor contracte de execuţie lucrări, iar gestionarea acestuia necesită expertiză şi experienţă din partea Managerului de proiect. Managerul de proiect va avea în atribuţii atât în raport cu propria echipă, a Antreprenorului, dar şi în raport cu Supervizorul desemnat, precum şi cu autoritatea contractantă. După cum este stipulat şi definit în Condiţiile generale ale Contractului de execuţie tip HG nr. 1/2018, Managerul de proiect asigura, în cadrul echipei Antreprenorului, următoarele: elaborarea şi transmiterea către Supervizor a tuturor Documentelor şi Revendicărilor Antreprenorului; urmărirea, analizarea şi decizia privind toate Revendicările Beneficiarului, urmărirea şi punerea în aplicare a tuturor Ordinelor Administrative şi Decizii ale Supervizorului, transmiterea tuturor Notificărilor către Supervizor în termenele şi condiţiile contractuale impuse, elaborarea, transmiterea lunară către Supervizor şi remedierea (dacă va fi cazul) a Programului de execuţie actualizat, în termenele şi condiţiile impuse prin Acordul contractual stabilit prin HG 1/2018. Lista nu este exhaustivă. Gestionarea neadecvată a contractului de execuţie care face obiectul procedurii, ar putea conduce la întârzieri şi neconformităţi în derularea şi în realizarea lucrării. Pentru restul experţilor din echipă, nu s-a impus această cerinţă. În concluzie, autoritatea contractanta a impus acest factor de evaluare întrucât este în legătură directă cu obiectul contractului ce urmează a fi încheiat, această persoană fiind o persoană cheie în derularea sa, iar experienţa acestuia în cât mai multe contracte de lucrări de tip HG nr.l/2018/FIDIC/similare cu cele anterior menţionate constituie un avantaj pe care autoritatea contractantă îl obţine în derularea acestuia, iar experienţa cât mai vasta a acestuia în astfel de contracte va proteja autoritatea contractantă de situaţiile complexe ce pot interveni în derularea efectivă a contractului. Nu în ultimul rând, achizitoarea precizează că investiţia contractului se desfăşoară în cadrul unui proiect european, finanţat prin Programul Regional Vest 2021-2027, având repere stricte de realizare, menţionate în Planul de monitorizare a proiectului, prin care va fi urmărită realizarea fizică a lucrării precum şi progresul financiar al proiectului şi implicit al contractului de execuţie. Nerespectarea acestor repere ar conduce la aplicarea penalităţilor de întârziere pe care Beneficiarul proiectului/Autoritatea contractantă ar fi nevoită să le suporte, sau poate conduce chiar la pierderea finanţării. Pagina 22 din 61

Prin urmare, autoritatea contractantă este obligată să ia toate măsurile pentru prevenirea acestor riscuri în vederea folosirii eficiente a fondurilor publice. Printre aceste măsuri se numără evitarea posibilelor întârzieri sau neconformităţi în execuţie. De aceea, gestionarea de contract trebuie să fie asigurată de către un Manager de proiect din partea Antreprenorului care să dovedească suficientă experienţă în urmărirea tuturor clauzelor contractului, diminuarea şi prevenirea riscurilor de întârziere sau neconformitate, capacitatea de a găsi soluţii rapide şi eficiente la eventualele probleme întâmpinate pe parcursul execuţiei. În concluzie, consideră faptul ca factorul de evaluare, aşa cum este el formulat în cadrul anunţului de schimbarc nr: SCH006157 publicat în SEAP, nu conţine cerinţe restrictive, iar în cadrul procedurii poate depune oferta orice operator economic interesat care are nominalizată o persoană având atribuţii în contracte de lucrări de orice tip, oferta fiind considerată conformă, dar nu va fi punctată - va primi 0 (zero) puncte. Punctarea se realizează doar pentru calitatea de manager sau echivalent în contracte de lucrări încheiate conform HG 1/2018 sau FIDIC sau contracte de lucrări echivalente cu acestea. Totodată, autoritatea precizează că nu se justifică solicitarea contestatoarei privind "obligarea autorității contractante să elimine cerinţele documentaţiei de atribuire prin care se stabileste ca pentru prezentarea unui singur contract de lucrări nu va fi acordat punctaj”, întrucât această cerinţă este o cerinţă minimă obligatorie, dacă nu este îndeplinită oferta va fi respinsă în baza art. 137 alin. (3) lit. a) din HG nr. 395/2015, fiind considerată neconformă. De asemenea, autoritatea contractantă menționează că nu are obligaţia şi îi este interzis ca prin derularea procedurilor de achiziţii publice, să modifice documentaţia de atribuire, inclusiv eratele şi clarificările ulterioare, după bunul plac a unor operatori economici, astfel încât să se plieze unui operator economic care alege să depună contestaţii nefondate, caz ce se aplică şi acestui contestator care alege să conteste orice acţiune a autorităţii, fără a cântări şi analiza corect informaţiile şi cerinţele minime impuse prin documentaţia de atribuire. Având în vedere cele mai sus-expuse, solicită respingerea acestui capăt de cerere ca fiind nefondat. 3. În ceea ce privește capătul de cerere privind "Eliminarea cerinţelor restrictive privind documentele acceptate pentru managerul de proiect în vederea acordării punctajului, respectiv în vederea demonstrării experienţei similare deținută de experţii cheie" coroborat cu cele detaliate la punctul C pag. 17-21 din contestatie, autoritatea solicită respingerea acestuia ca fiind nefondat, deoarece: Conform prevederilor art. 189 din Legea 98/2016, factorii de evaluare utilizaţi de autoritatea contractantă trebuie să asigure o concurenţă reală între operatorii economici şi să fie însoţiţi de prevederi care să permită verificarea efectivă a informaţiilor furnizate de către ofertanţi, în scopul aplicării factorilor de evaluare. Atunci când consideră Pagina 23 din 61

necesar, autoritatea contractantă verifică exactitatea informaţiilor şi dovezilor furnizate de ofertanţi. Ca atare, prin solicitarea „dovada raportului de muncă/elaborare (într-o formă legală)...", consideră că cerinţa este cât se poate de clară, întrucât sintagma "forma legală" nu se poate referi decât la modalitatea de angajare/colaborare a personalului prevăzută de legislaţia în vigoare. Ca atare, dacă persoanele nominalizate pentru poziţia de manager şi respectiv de şef de şantier sunt angajate ale ofertantului, acesta va prezenta în cadrul ofertei tehnice dovada raporturilor de muncă încheiate cu această/e persoană/e. Dacă persoanele anterior menţionate sunt angajate ale asociatului/subcontractantului/terţului susţinător, aceştia vor prezenta, în cadrul ofertei tehnice, dovada raporturilor de muncă încheiate cu persoanele în cauză. Din acest motiv, consideră că cerinţa este foarte clară, întrucât există legislaţia muncii care reglementează care sunt formele legale de anagajare a personalului. De asemenea, consideră că remarcile cu privire la aspectul de neclaritate sesizat în ceea ce priveşte „forma de colaborare legală" sunt tendenţioase, iar ofertantul doreşte să tărăgăneze şi să pună piedici în buna derulare a procedurilor. În privinţa documentelor ce trebuie prezentate pentru a fi acordat punctajul, achizitoarea consideră că cerinţa nu este abuzivă, ofertanţii putând prezenta orice tip de document, sau chiar şi unul singur, dacă din acesta reies toate informaţiile solicitate iar dacă nu, se pot depune orice documente (nu este necesar ca toate să fie emise sau contrasemnate de beneficiarul final al investiţiei) din care să rezulte toate informaţiile necesare în vederea obţinerii punctajului. În vederea verificării cu exactitate a informaţiilor şi dovezilor furnizate de ofertanţi, este necesar a se prezenta minim un singur document emis/contrasemnat de beneficiarul investiţiei pentru a avea certitudinea şi respectiv dovada că obiectivul de investiţii a fost realizat şi calitatea prestaţiilor a fost corespunzătoare. Astfel de documente emise/contrasemnate de angajator sunt chiar documentele constatatoare care se emit obligatoriu de către autoritățile/institutiile publice în conformitate cu prevederile art. 166 alin. (1) lit. e) din HG 395/2016. Restul informaţiilor pot fi demonstrate prin orice alte documente similare. Având în vedere cele mai anterior expuse, solicită respingerea acestui capăt de cerere ca fiind nefondat. 4. Cu privire la capătul de cerere privind "Eliminarea cerinţelor prin care se impune prezentarea, încă din momentul ofertării, în cadrul propunerii tehnice, a Planului de sănătate și securitate în muncă (Plan SSM), respectiv a Planului de management al mediului", achizitoarea solicită respingerea acestuia ca rămas fără obiect, deoarece: În baza art. 9 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, după o analiză a motivelor formulate în cadrul contestaţiei, a transmis spre publicare în SEAP şi JOUE un anunţ tip erată, conform căruia elimină cerinţele anterioare privind prezentarea în cadrul procedurii de atribuire a Planului Pagina 24 din 61

de sănătate și securitate în muncă (Plan SSM), respectiv a Planului de management al mediului. Astfel, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, precizează faptul că Planului de sănătate și securitate în muncă (Plan SSM), respectiv a Planului de management al mediului vor fi transmise spre acceptare Supervizorului, în termen de 30 de zile de la Data de începere a lucrărilor. Pe cale de consecinţă, oriunde în documentaţia de atribuire unde se precizează faptul că în cadrul ofertei tehnice se va prezenta Planul de sănătate și securitate în muncă (Plan SSM) și respectiv a Planului de management al mediului, aceasta se va citi "Planului de sănătate și securitate în muncă (Plan SSM), respectiv a Planului de management al mediului vor fi transmise spre acceptare Supervizorului, în termen de 30 de zile de la Data de începere a lucrărilor". Având în vedere cele mai sus-expuse, solicită respingerea acestui capăt de cerere ca rămas fără obiect. 6. În ceea ce privește capătul de cerere privind "obligarea autorităţii contractante la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluţionarea prezentei contestatii”, solicită respingerea acestuia, deoarece: Ofertantul avea posibilitatea de a solicita în primă faza clarificarea şi/sau solicitarea eliminării cerinţelor pe care le consideră abuzive și restrictive. Desi contestatoarea a formulat şi cereri de clarificări adresate autorităţii contractante, acesta nu sesizează aspectele care fac obiectul prezentei cereri. Subliniază faptul că legiuitorul a prevăzut "unul sau două” termene de clarificări (art .160 alin (2) din Legea nr. 98/2016), tocmai pentru ca ofertanţii să poată regla eventualele neclarităţi, sau să poată sesiza autorităţii eventualele restricţii, şi tocmai pentru a fi evitată o situaţie litigioasă. Deoarece ofertantul a ales să sesizeze Consiliul, înainte de a primi răspunsul la clarificări din partea autorităţii contractante, consideră că a uzitat de acest drept în mod abuziv. Având în vedere cele mai sus-expuse, solicită respingerea acestui capăt de cerere ca fiind rămas nefondat. În ceea ce priveşte solicitarea contestatoarei cu privire la accesul la dosarul achiziţiei publice, învederează că toate documentele sunt postate în SEAP, contestatoarea având acces la acesta. Pentru motivele expuse mai sus, solicită respingerea contestaţiei depuse de ...SRL, ca fiind în parte nefondată și în parte rămasă fără obiect. În ceea ce privește contestația depusă de ...SRL, contestatoarea arată că în data de 31.10.2024, autoritatea că, în data de 31.10.2024, autoritatea contractantă a publicat în SEAP adresa nr. 31868 din 31.10.2024 în care a precizat: "Ca urmare a contestaţiei depuse de SC ...SRL ... autoritatea contractantă recurge la aplicarea măsurilor de remediere, după cum urmează: Pagina 25 din 61

La elaborarea ofertelor se va folosi metodologia de reciclare prin staţii mobile. Ca atare, în cadrul documentaţiei postate în SEAP unde se regăseşte cerinţa "metodologia (tehnologia) de reciclare in situ" se va citi "metodologia (tehnologia) de reciclare prin staţii mobile"". În continuare, arată că aşa-numitele măsuri de remediere sunt de fapt o modificare a documentaţiei de atribuire şi sunt în contradictoriu cu specificaţiile proiectului tehnic de execuţie. De asemenea, această modificare are ca şi consecinţă restrângerea artificială a concurenţei. Totodată, autoarea contestației arată că prevederile iniţiale ale documentaţiei de atribuire referitoare la tehnologia de reciclare a straturilor rutiere sunt următoarele: - În proiectul tehnic de execuţie al investiţiei nr. 527/2022 întocmit de SC ... SRL (parte componentă a Caietului de sarcini - specificaţii privind achiziţia publică întocmit de autoritatea contractantă), la capitolul caiete de sarcini se regăseşte metodologia de execuţie pentru Reciclarea la rece a straturilor rutiere. În cadrul acestui caiet de sarcini este descrisă metodologia de reciclare la rece in situ. - În caietul de sarcini - specificaţii privind achiziţia publică întocmit de autoritatea contractantă în cadrul cap. 3 Descrierea lucrărilor sunt descrise ambele tehnologii: şi reciclarea straturilor rutiere în staţie mobilă şi reciclarea la rece in situ. În paragraful imediat următor descrierii acestor tehnologii, se regăește următoarea precizare: Conform prevederilor Ordinului 1014/2001, C.7.1.c) Ofertanţii au deplina liberate de a- şi prevedea în ofertă propriile consumuri şi tehnologii de execuţie, cu respectarea cerinţelor calitative şi cantitative prevăzute în proiectul tehnic în Caietul de sarcini şi în alte acte normative în vigoare care reglementează execuţia lucrărilor. Astfel că, deşi proiectul tehnic de execuţie prevede o singură tehnologie de execuţie (cea de reciclare in situ), autoritatea contractantă permite ofertanţilor să-şi prevadă în ofertă propria tehnologie de execuţie, reciclare în staţie mobilă sau reciclare in situ. - În cadrul modelului de formular nr. 6 - Modul de prezentare a ofertei tehnice, în coloana Cerinţe minime caiet de sarcini, unde sunt descrise principalele tipuri de lucrări (pag. 17-20) se regăsesc aceleaşi prevederi ca şi în caietul de sarcini - specificaţii privind achiziţia publică, respectiv descrierea ambelor tehnologii de execuţie pentru reciclarea straturilor rutiere şi precizarea că ofertanţii au deplina libertate să-şi prevadă în ofertă propria tehnologie de execuţie, reciclare în staţie mobilă sau reciclare in situ. - În cadrul modelului de formular nr. 6 - Modul de prezentare a ofertei tehnice, în coloana Cerinţe minime caiet de sarcini, unde este descris modul de prezentare a metodologiei de lucru (pag. 33), se regăseşte cerinţa de prezentare / detaliere a tehnologiilor de execuţie, inclusiv tehnologia de reciclare în staţii mobile, menţionată în caietul de sarcini. Menţiunea din caietul de sarcini este că ofertanţii au deplina libertate să-şi prevadă în ofertă propria tehnologie de execuţie. Pentru că prevederile documentaţiei de atribuire nu pot fi citite individual, ele Pagina 26 din 61

trebuind corelate, singura interpretare care poate fi dată acestei cerinţe este următoarea: va fi prezentată tehnologia de reciclare în staţii mobile doar de către ofertanţii care îşi prevăd în ofertă această tehnologie. În data de 31.10.2024, contestatoarea arată că autoritatea contractantă a postat în SEAP, la secţiunea Clarificări, adresa nr. 31868/31.10.2024 (care devine parte a documentaţiei de atribuire), adresă de clarificare referitoare la tehnologia de reciclare a straturilor rutiere. Această adresă prevede: "Ca urmare a contestaţiei depuse de SC ...SRL ... autoritatea contractantă recurge la aplicarea măsurilor de remediere, după cum urmează: La elaborarea ofertelor se va folosi metodologia de reciclare prin staţii mobile. Ca atare, în cadrul documentaţiei postate în SEAP unde se regăseşte cerinţa "metodologia (tehnologia) de reciclare in situ" se va citi "metodologia (tehnologia) de reciclare prin staţii mobile". Ca urmare a acestei clarificări, petenta înţelege că autoritatea contractantă impune folosirea doar a metodologiei (tehnologiei) de reciclare prin staţii mobile la elaborarea ofertelor. Prin urmare, solicită Consiliului să constate că prin adresa nr. 31868 din 31.10.2024 autoritatea contractantă a modificat documentaţia de atribuire iniţială, respectiv nu mai permite ofertanţilor să-şi prevadă în ofertă propria tehnologie de execuţie, reciclare în staţie mobilă sau reciclare in situ, ci impune prevederea în ofertă doar a tehnologiei de reciclare în staţii mobile. Contestatoarea susține că intenţia sa este de participare la procedura de achiziţie publică şi de prevedere în ofertă a tehnologiei de reciclare in situ (singura tehnologie care respectă prevederile proiectului tehnic de execuţie). Motiv pentru care, cu toate că tehnologia de reciclare în staţii mobile nu respectă prevederile proiectului tehnic de execuţie, societatea sa nu va analiza decizia iniţială a autorităţii contractante de acceptare în ofertă şi a acestei tehnologii. În schimb, decizia ulterioară a autorităţii contractante de acceptare în ofertă doar a tehnologiei de reciclare în staţii mobile se impune a fi anulată din două motive: • Tehnologia de reciclare în staţii mobile nu respectă prevederile proiectului tehnic de execuţie Proiectul tehnic de execuţie al investiţiei nr. 527/2022 întocmit de SC ...SRL, care este parte a documentaţiei de atribuire şi care este aprobat şi însuşit de autoritatea contractantă (aşa cum rezultă clar din caietul de sarcini - specificaţii privind achiziţia publică întocmit de autoritatea contractantă), trebuie respectat întocmai la elaborarea ofertei şi la executarea lucrărilor. În cadrul acestuia, la capitolul caiete de sarcini, se regăseşte metodologia de execuţie pentru Reciclarea la rece a straturilor rutiere. În cadrul acestui caiet de sarcini este descrisă doar metodologia de reciclare la rece in situ: 9.8. Reciclare la rece in situ - operaţia care constă în regenerarea materialelor rezultate din scarificarea straturilor rutiere prin încorporare de liant şi/sau agregate, la faţa locului. Pagina 27 din 61

9.11. Trusă de reciclare - sistem de utilaje utilizate în procesul de reciclare la rece in situ. în componenţa utilajului de reciclare, pe lângă reciclator, obligatoriu există utilajele de compactare (compactori picior de oaie, cilindrii compactori lişi şi/sau pe pneuri) care să asigure gradul de compactare proiectat. Frezarea şi punerea în operă se face cu utilaje complexe mobile ce permit punerea în operă in situ a amestecului conform dozajelor proiectate, numite generic utilaj de reciclare. Tipul şi numărul de utilaje ce fac parte din utilajul de reciclare determină productivitatea execuţiei reciclării. Exemplu de utilaje, ce alcătuiesc trusa de reciclare, este dat in figura pe care o prezintă în continuare. A folosi o altă tehnologie de reciclare decât cea prevăzută în caietul de sarcini al proiectului tehnic presupune încălcarea prevederilor proiectului tehnic, aspect care atrage neconformitatea ofertei. • Numărul de operatori economici care folosesc tehnologia de reciclare în staţii mobile este infim faţă de numărul de operatori economici care folosesc tehnologia de reciclare in situ Astfel, contestatoarea arată că Tehnologia de reciclare in situ presupune frezarea straturilor rutiere, adăugarea materialelor de aport (agregate, liant hidraulic, apă), omogenizarea acestora cu adăugare de liant bituminos cu ajutorul reciclatorului. Utilajele folosite au capacitatea de a controla cantitatea de materiale de aport care va fi folosită pentru omogenitatea amestecului. Tehnologia de reciclare în staţii mobile presupune frezarea straturilor rutiere, transportul materialului frezat la staţia de amestec, malaxarea şi omogenizarea materialelor componente ale stratului reciclat în staţia de amestec (material frezat, agregate, liant hidraulic, apă, liant bituminos), transportul amestecului finit înapoi în şantier şi reaşternerea acestuia. Straturile reciclate rezultate în urma celor două tehnologii sunt practic identice. La momentul actual, aproape toţi operatorii economici care realizează reciclarea straturilor rutiere folosesc tehnologia de reciclare in situ. Principalul motiv este că tehnologia de reciclare în staţii mobile este mult mai anevoioasă şi presupune costuri mari de încărcat şi transport a materialelor la, şi de la, staţia mobilă, în comparaţie cu tehnologia de reciclare in situ care presupune ca toate operaţiile să se execute la faţa locului, iar stratul final rezultat este practic acelaşi. Astfel, a impune în documentaţia de atribuire o tehnologie de execuţie mult mai anevoioasă şi aproape neutilizată de niciun operator economic, fără ca aceasta să prezinte un avantaj evident faţă de o tehnologie intens utilizată de majoritatea operatorilor economici, are ca şi consecinţă restrângerea artificială a concurenţei. Această modalitate de întocmire a documentaţiei de atribuire încalcă art. 50 alin. (1) din Legea 98/2016. Prin adresa înregistrată la Consiliu sub nr. 76618/27.11.2024, autoritatea contractantă a informat Consiliul că își menține punctele de Pagina 28 din 61

vedere deja transmise și, ca atare, nu va formula un punct de vedere cu privire la contestația depusă de ...SRL. Din examinarea materialului probator administrat, aflat la dosarul cauzei, Consiliul reține următoarele: ... a inițiat procedura de licitație deschisă, organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect contract lucrări în vederea realizării obiectivului de investiţie publică din cadrul proiectului „Modernizare DJ 691 sector Nod de descărcare A1 - limită judeţ Arad, cod CPV 45233120- 6 Lucrări de construcții de drumuri (Rev.2), prin publicarea în SEAP a anunțului de participare nr..., data limită de depunere a ofertelor fiind stabilită inițial pentru 27.11.2024, ora 1500. Valoarea estimată a contractului este 85.543.196,57 lei, fără TVA. Nemulțumite fiind de unele prevederi ale documentației de atribuire și răspunsul la solicitarea de clarificări nr. 31868/31.10.2024 (denumit de autoritatea contractantă Măsuri de remediere), publicat în SEAP în data de 31.10.2024, ...SRL, ...SRL și ...SRL au depus contestațiile în analiză, solicitând cele precizate în partea introductivă a deciziei. Contestatoarea ...SRL a constituit cauțiunea în sumă de 220.000,00 lei, conform art. 611 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 101/2016, fiind depusă la dosar recipisa de consemnare nr. 1, eliberată de Raiffeisen Bank, la data de 23.10.2024. Contestatoarea ...SRL a constituit cauțiunea în sumă de 220.000,00 lei, conform art. 611 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 101/2016, fiind depusă la dosar recipisa de consemnare nr. ..., eliberată de CEC Bank – Sucursala Arad, la data de 29.10.2024. Contestatoarea ...SRL a constituit cauțiunea în sumă de 220.000,00 lei, conform art. 611 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 101/2016, fiind depusă la dosar recipisa de consemnare nr. ., eliberată de CEC Bank – Sucursala Timișoara, la data de 15.11.2024. Prin Încheierea nr. ...../...,.../04.11.2024, Consiliul a admis cererea de suspendare a procedurii, formulată de ...SRL. Prin Încheierea nr. .../.../...,...,.../19.11.2024, Consiliul a respins, ca rămasă fără obiect, cererea de suspendare a procedurii, formulată de ...SRL. Consiliul va proceda la soluționarea contestațiilor în ordinea în care acestea au fost formulate cu luarea în considerarea a criticilor comune în vedere pronunțării unei soluții unitare. Trecând la soluționarea primei contestații analizând criticile formulate de autoarea contestației ...SRL, Consiliul constată că acestea vizează aspecte privind documentaţiei de atribuire și obligarea autorității contractante la adoptarea măsurilor de remediere în sensul clarificării cerinţei din documentaţia de atribuire de a prezenta metodologia de reciclare a straturilor rutiere, prevăzută în Formularul nr. 6 - Modul de prezentare a ofertei tehnice privind atribuirea contractului, respectiv în Pagina 29 din 61

Caietul de sarcini, capitolul 3 (pag. 4 - 5), pentru a permite ofertanţilor de a prezenta alternativ:  - fie metodologia de reciclare prin staţii mobile; - fie metodologia de reciclare in situ, după cum fiecare dintre ofertanţi utilizează una dintre aceste 2 tehnologii. Argumentele aduse în favoarea solicitării de remediere adresată se bazează pe faptul că cerinţa din documentaţia de atribuire, de prezentare de către ofertanţi a procedurii de reciclare a straturilor rutiere în staţie mobilă (aşa cum este prevăzută la pag. 19 din Formularul 6 - Modul de prezentare a ofertei tehnice privind atribuirea contractului), 1. Metodologia de lucru Ofertantul va propune metodologia de lucru, ținând cont de informaţiile prezentate în: Proiectul tehnic, Caietul de sarcini, Programul de control a calităţii, verificării şi încercării, în Planul SSM şi în Planul de Management al Mediului. Metodologia de lucru prezentată va furniza informaţii privind execuţia investiţiei care face obiectul acestui contract. NU se vor furniza informaţii/transmite documente privind execuţia altor investiţii. Metodologia va prezenta/detalia: - succesiunea activităţilor derulate; - tehnologiile de execuţie, inclusiv tehnologia de reciclare în staţii mobile, menţionată în Caietul de sarcini; - procedurile tehnice de execuţie corespunzătoare execuţiei acestui contract; - constrângerile de natură organizatorică. este nejustificată şi restrictivă în condiţiile în care în caietul de sarcini, capitolul 3 (pag. 4 - 5), sunt prezentate atât procedura de reciclare în staţie mobilă, cât şi procedura de reciclare in situ, având în vedere că fiecare dintre ofertanţi utilizează una dintre aceste proceduri de reciclare alternative. De asemenea, contestatoarea menționează că, în documentul "Instrucţiuni pentru ofertanţi" (32_lnstructiuni ofertanti- semnat.pdf) la pag. 1, la pct. 2 "Metodologia de lucru" se solicită prezentarea/detalierea tehnologiilor de execuţie menţionate în caietul de sarcini, respectiv în Formulare la pag. 17-19 (33_Model Formulare_ lucrări DJ691 limita Arad- semnat.pdf). Pe coloana din stânga, "Cerinţe minime din caietul de sarcini" este menţionată din nou RECICLAREA STRATURILOR RUTIERE ÎN STAȚIE MOBILĂ, iar pe coloana din dreapta - "Modul de îndeplinire al cerinţelor caietului de sarcini de către ofertant" se solicită prezentarea modalităţii de îndeplinire a acestei cerinţe. Atât în caietul de sarcini elaborat de proiectant la CAPITOLUL 5 RECICLAREA LA RECE A STRATURILOR RUTIERE (03. Memoriu tehnic drum-semnat.pdf), cât şi în STAS_10473_2-86, nu este descrisă/specificată tehnologia de Reciclare a straturilor rutiere în stație mobilă. În concluzie, contestatoarea solicită față de motivele prezentate, obligarea autorităţii contractante la adoptarea măsurilor de remediere în sensul clarificării cerinţei din documentaţia de atribuire de a prezenta metodologia de reciclare a straturilor rutiere, prevăzută în Formularul nr. 6 - Modul de prezentare a ofertei tehnice privind atribuirea contractului, Pagina 30 din 61

respectiv în caietul de sarcini, capitolul 3 (pag. 4 - 5), pentru a permite ofertanţilor de a prezenta alternativ: - fie (1) metodologia de reciclare prin staţii mobile; - fie (2) metodologia de reciclare in situ, după cum fiecare dintre ofertanţi utilizează una dintre aceste 2 tehnologii. Se rețin și precizările achizitoarei, în replică la cele reclamate, respectiv prin Adresa nr. 31868/31.10.2024, înregistrată la Consiliu sub nr. 69960/31.10.2024, autoritatea contractantă a comunicat măsurile de remediere adoptate, în baza art. 9 alin. (1) din legea nr. 101/2016, ca urmarea contestației depuse de ...SRL, respectiv: În baza art. 9 alin (1) din Legea 101/2016," (1) După primirea contestaţiei, autoritatea contractantă poate adopta măsurile de remediere pe care le consideră necesare ca urmare a contestaţiei. Măsurile adoptate trebuie comunicate contestatorului, celorlalţi operatori economici. implicaţi în procedura de atribuire, precum şi Consiliului, nu mai târziu de o zi lucrătoare de la data adoptării lor. Pentru a fi aduse la cunoştinţa operatorilor economici interesaţi, măsurile adoptate înainte de data-limită de depunere a solicitărilor de participare sau, după caz, a ofertelor, se publică în SEAP.", autoritatea contractanta recurge la aplicarea masurilor de remediere, dupa cum urmeaza: La elaborarea ofertelor se va folosi metodologia de reciclare prin stații mobile. Ca atare, în cadrul documentației postate în SEAP unde se regăsește cerinţa "metodologia (tehnologia) de reciclare in situ" se va citi "metodologia (tehnologia) de reciclare prin stații mobile", restul informaţiilor rămân neschimbate. Ulterior adoptării măsurilor de remediere astfel cum au fost mai sus redate, contestatoarea ...SRL a formulat prin adresa înregistrată la Consiliu sub nr. 72828/12.11.2024, COMPLETARE A MOTIVELOR DE CONTESTARE formulate de contestatoarea ...SRL, ocazie cu care a solicitat anularea adresei autorității contractante nr. 31868/31.10.2024 referitoare la utilizarea obligatorie în oferte doar a metodologiei de reciclare a straturilor rutiere doar prin stații mobile. Argumentele aduse de contestatoare în favoarea solicitării are în vedere următoarele aspecte: - susține că normativul indicat de autoritatea contractantă în caietul de sarcini la pag. 4, AND 532 din 2019, nu există, normativul în vigoare cu privire la reciclarea la rece a straturilor rutiere - indicativ AND 532-2022 a fost aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor şi infrastructurii şi al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei nr. 1.431/1.746 din 2023, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 766 din 24 august 2023, intrat în vigoare de la 24 august 2023. În continuare, redă art. 2 din acest act normativ și arată care este Normativul standard ce trebuie respectat pentru reciclarea la rece a straturilor rutiere, după cum este publicat şi pe site-ul Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere. - de asemenea, contestatoarea precizează că în documentaţia elaborată de proiectant şi în Normativul AND 532-2022 nu este menţionată staţia mobilă şi nici faptul că tehnologia de reciclare cu staţia mobilă va reduce costul în vreun fel sau altul, dimpotrivă: Pagina 31 din 61

- Dacă se va folosi staţia mobilă - aceasta implică costuri de mobilizare a staţiei, costuri cu amplasamentul staţiei, costuri de întreţinere şi funcţionare a staţiei => costuri suplimentare pentru executant și beneficiar; - Materialul reciclat în staţia mobilă va impune cheltuieli cu transportul de la locul de frezare la staţia mobilă, respectiv de la staţia mobilă la locul de punere în operă => costuri suplimentare pentru executant și beneficiar; - Efectuarea transporturilor dus-întors cu materiale, având în vedere că tronsonul de drum pe care se vor executa lucrările se desfăşoară în mare parte prin localităţi => poluare (amprenta de carbon); - cu respectarea AND 532-2022, fără folosirea staţiei mobile, scad timpii de execuţie a lucrărilor; Invocând art. 9 alin. (1) și (2) din Normativul AND 532-2022, respectiv definițiile pentru: in situ; reciclare (la rece) in situ; trusă de reciclare și redând Anexa nr. 3 la normativ, contestatoarea precizează că, în componenţa sistemului de reciclare, pe lângă reciclator, obligatoriu există utilajele de compactare (compactori picior de oaie, cilindri compactori lişi şi/sau pe pneuri) care să asigure gradul de compactare proiectat. Frezarea şi punerea în operă se execută cu utilaje complexe mobile ce permit punerea în operă in situ a amestecului conform dozajelor proiectate, numite generic utilaj de reciclare. Tipul şi numărul de utilaje ce fac parte din utilajul de reciclare determină productivitatea execuţiei reciclării În considerarea tuturor argumentelor din normativul în vigoare sintetizate şi subliniate anterior, contestatoarea consideră că dispoziţia autorităţii contractante emisă prin adresa nr. 31868/31.10.2024, de a se permite doar staţii de reciclare mobile, fiind exclusă reciclarea in situ, este nejustificată, restrictivă și nelegală. Cerinţa autorității contractante prin care se impune ca ofertanţii să utilizeze la elaborarea ofertelor doar metodologia de reciclare prin staţii mobile este contrară Normativului pentru reciclarea la rece a straturilor rutiere în vigoare - indicativ AND 532-2022 - aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor şi infrastructurii şi al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei nr. 1.431/1.746 din 2023, care prevede doar reciclarea in situ. În mod similar și contestatoarea ...SR menționează că măsurile de remediere sunt de fapt o modificare a documentaţiei de atribuire şi sunt în contradictoriu cu specificaţiile proiectului tehnic de execuţie. De asemenea consideră că această modificare are ca şi consecinţă restrângerea artificială a concurenţei. Contestatoarea susține că intenţia sa este de participare la procedura de achiziţie publică şi de prevedere în ofertă a tehnologiei de reciclare in situ (singura tehnologie care respectă prevederile proiectului tehnic de execuţie). Prin urmare, solicită Consiliului să constate că prin adresa nr. 31868 din 31.10.2024 autoritatea contractantă a modificat documentaţia Pagina 32 din 61

de atribuire iniţială, respectiv nu mai permite ofertanţilor să-şi prevadă în ofertă propria tehnologie de execuţie, reciclare în staţie mobilă sau reciclare in situ, ci impune prevederea în ofertă doar a tehnologiei de reciclare în staţii mobile. Astfel concluzia la care ajunge contestatoarea ...SR este aceea că decizia ulterioară a autorităţii contractante de acceptare în ofertă doar a tehnologiei de reciclare în staţii mobile se impune a fi anulată. Înainte de a proceda la analiza pe fond a aspectelor sesizate de societatea contestatoare, Consiliul găsește util expunerea câtorva elemente din cadrul documentației de atribuire, menite să înlesnească înțelegerea ei, cât și să îi circumstanțieze soluționarea. Obiectul contractului de lucrări constă în vederea realizării obiectivului de investiție publică din cadrul proiectului „Modernizare .. sector Nod de descărcare A1 – limită județ Arad”. În fișa de date, La pct. II.1.4-Descrierea succinta a contractului sau a achizitiei/achizitiilor s-au prevăzut următoarele: Activitățile aferente prezentei documentații, vor fi realizate in conformitate cu prevederile caietului de sarcini, documentației tehnice postate in SEAP si a legislației in vigoare. Lucrările care fac obiectul prezentei proceduri, se vor realiza in maxim 24 luni de la data ordinului administrativ, conform documentației de atribuire. Principalele tipuri de lucrări pentru realizarea investiției prevăzute prin contract sunt: • modernizarea drumului județean cu o bandă de circulație pe sens; • intersecții cu drumurile și străzile laterale; • realizare unui sens giratoriu la km 17+884; • accese la proprietăți; • stații de autobuz; • parcări în intravilan și în extravilan cu dotări minime; • refugii auto; • 2 platforme de cântărire auto pentru cântarul mobil; • platformă de cântărire auto existentă – modernizare și dotare; • trecere la nivel cu calea ferată la km 18+355 a drumului județean (km20+385 CF 217 Timișoara Est – Radna) – amenajare trecere la nivel cu dale elastice; • trecere la nivel cu calea ferată la km 40+268; a drumului județean (km45+105 CF 217 Timișoara Est – Radna) – amenajare trecere la nivel cu dale elastice și instalație SAT; • iluminat stradal și rețele electrice; • realizarea dispozitivelor de colectare și scurgere a apelor pluviale; • realizarea podețelor tubulare și a podețelor dalate; • reparații la podul de la km 18+779 și la podul de la km 42+600; • elemente de siguranța circulației; Se vor reține în soluționare și precizările din cadrul Strategiei de contractare nr. 29706/11.10.2024 în referire la scopul, necesitatea și oportunitatea investiției, respectiv: Scopul și necesitatea Drumul Judeţean 691 asigură legătura între ... şi judeţul Arad, având originea în municipiul Timişoara şi destinaţia la intersecţia cu DJ 682, în apropierea localităţii Neudorf. Acesta traversează localităţile Dumbrăviţa, Giarmata, Pişchia, Fibiş, Maşloc, Alioş până la limita cu judeţul Arad. La ora actuala este un drum deteriorat si presupune foarte multe reparaţii. Prin investiţia proiectului se propune modernizarea drumului judeţean DJ 691 pe tronsonul cuprins între km 13+674 (imediat după Nodul de intersecţie cu Autostrada Al - după al doilea Pagina 33 din 61

sens giratoriu) şi km 42+754,25 (limită judeţ Arad), cu o lungime totală de 29,08 km, aflat pe teritoriul judeţului Timiş (în proprietatea şi administrarea UAT ...). Realizarea investiţiei corespunde viziunii strategice locale, regionale, naţionale şi europene privind mobilitatea şi interconectarea regiunilor în scopul reducerii decalajelor de dezvoltare între regiunile şi ţările din spaţiul Uniunii Europene. Astfel, prin conectarea la reţeaua de transport TEN- T, investiţia proiectului contribuie la dezvoltarea unui transport durabil care va asigura legătura între diferite regiuni, conectând astfel pieţe şi persoane şi contribuind la stimularea activităţii economice, la dezvoltare locală şi la creştere sustenabilă. Oportunitatea: Investiţia a fost aprobată spre finanţare din fonduri nerambursabile (fonduri UE + fonduri de la Bugetul naţional) prin Programul Regional Vest 2021 - 2027, conform Contractului de finanţare a proiectului nr. 157/20.08.2024. Având in vedere cele detaliate mai sus şi având in vedere beneficiile preconizate a fi realizate în viitorul apropiat, considerăm ca realizarea prezentei achiziţii în acest moment, este necesara si oportuna. Consiliul apreciază utilă redarea și a mențiunilor din caietul de sarcini vizavi de localizarea, contextul investiţiei și obiectivele investiţiei proiectului: 2. Localizarea şi contextul investiţiei Drumul judeţean 691, aflat pe teritoriul administrativ al judeţului Timiş, are o lungime de 42,5 km şi îşi are originea în DN 69 (km 0+000) în Timişoara, iar destinaţia în comuna Maşloc, la limita cu judeţul Arad (km 42+500). Drumul judeţean traversează următoarele localităţi: Timişoara, . Investiţia se realizează în cadrul proiectului "Modernizare . sector Nod de descărcare Al - limită judeţ Arad" cod SMIS 319748, finanţat prin Programul Regional Vest 2021-2027, Prioritatea 5 "O regiune accesibilă", Obiectiv specific RS03.2, Intervenţia regională PRV/5.1A/Drumuri judeţene, Contract de finanţare nr. 157/20.08.2024. Proiectul prevede modernizarea drumului judeţean DJ 691, pe tronsonul începând de la km 13+674 (imediat după Nodul de intersecţie cu Autostrada Al - după al doilea sens giratoriu) până la km 42+754,25 (limita judeţ Arad), aflat în proprietatea şi administrarea UAT .... Traseul se desfăşoară pe o lungime de 29,08 km, atât in extravilan cât şi în intravilan, pe teritoriul administrativ al comunelor Giarmata, Pişchia, Fibiş şi Maşloc. Drumul judeţean DJ 691 asigură conectivitatea directă cu reţeaua TEN-T, făcând legătura cu Autostrada Al, prin intermediul nodului rutier de la Giarmata. Racordul drumului judeţean . cu Autostrada Al Timişoara - Arad se realizează prin intermediul a două sensuri giratorii amplasate la km 12+975 şi km 13+674 al drumului judeţean (Nod Giarmata - Bretele direcţia Bucureşti, respectiv Arad - Nădlac - Ungaria). Obiectivele investiţiei proiectului Obiectivul general al proiectului îl reprezintă sporirea capacităţii de circulaţie a drumului cu păstrarea traseului actual al DJ 691, lărgirea acestuia (unde este cazul) şi ranforsarea structurii existente. Modernizarea drumului judeţean va determina o îmbunătăţire a stării tehnice şi o sporire considerabilă a capacităţii portante, asigurându-se astfel condiţii superioare de circulaţie a vehiculelor, siguranţa şi confortul utilizatorilor. Drumul judeţean DJ 691 asigură în partea de sud conectivitatea directă cu reţeaua TEN- T, făcând legătura cu Autostrada Al, prin intermediul nodului rutier de la Giarmata. Racordul drumului judeţean DJ 691 cu Autostrada Al Timişoara - Arad se realizează prin intermediul sensului giratoriu amplasat la km 13+674 al drumului judeţean (Nod Giarmata - Bretea direcţia Bucureşti, respectiv Arad - Nădlac - Ungaria), iar în partea de nord conectivitatea cu judeţul Arad, respectiv legătura rutieră cu drumul judeţean DJ 682 în apropierea localităţii Neudorf şi drumul naţional DN 7 Modernizarea drumului judeţean DJ 691 pe aceste tronsoane va îmbunătăţi considerabil fluxul de circulaţie către autostrada Al (parte a TEN-T) şi către judeţul Arad. ... este un judeţ de graniţă şi are o poziţie avantajoasă, fiind atât în vecinătatea Ungariei cât şi a Serbiei, iar Timişoara este un centru nodal pe reţeaua de bază. Dezvoltarea reţelei de transport reprezintă un factor foarte important pentru întărirea legăturilor şi cooperării din zona transfrontalieră, conducând la stimularea competitivităţii economice şi la asigurarea coeziunii economice şi sociale dintre ariile vecine, prin facilitarea fluxului Pagina 34 din 61

transfrontalier de mărfuri şi accesul populaţiei spre noi oportunităţi de angajare, servicii de sănătate, educaţie sau activităţi recreaţionale. Investiţia îmbunătăţeşte accesul la Autostrada Al şi astfel se asigură legătura cu Ungaria prin vama Nădlac II şi interconectarea cu Autostrada . Așadar, în vederea atribuirii contractului de lucrări supus procedurii în cauză, a cărui importanță nu poate fi tăgăduită, autoritatea contractantă a elaborat documentația de atribuire care trebuie să țină seama de toate aspectele pe care le implică contractul, luând în considerare specificul acestuia, astfel încât să poată fi asigurată derularea lui. Trecând la analiza celor reclamate, se constată temeincia celor suținute de cele două contestatoare, privind neconcordanțele identificate vizavi de informațiile din Formularul 6 - Modul de prezentare a ofertei tehnice privind atribuirea contractului, informațiile din caietul de sarcini și informațiile din instrucțiunile pentru ofertanți, respectiv: - în proiectul tehnic de execuţie al investiţiei nr. 527/2022 întocmit de ...SRL (parte componentă a caietului de sarcini - specificaţii privind achiziţia publică întocmit de autoritatea contractantă), la capitolul Caiete de sarcini se regăseşte metodologia de execuţie pentru Reciclarea la rece a straturilor rutiere. În cadrul acestui caiet de sarcini este descrisă metodologia de reciclare la rece in situ; - în caietul de sarcini - Specificaţii privind achiziţia publică întocmit de autoritatea contractantă în cadrul capitolului 3 Descrierea lucrărilor sunt descrise ambele tehnologii: şi reciclarea straturilor rutiere în staţie mobilă şi reciclarea la rece in situ. În paragraful imediat următor descrierii acestor tehnologii, regăsim următoarea precizare (care este cu scris îngroşat pentru a ieşi în evidenţă):Conform prevederilor Ordinului 1014/2001, C.7.1.c) Ofertanţii au deplina liberate de a-şi prevedea în ofertă propriile consumuri şi tehnologii de execuţie, cu respectarea cerinţelor calitative şi cantitative prevăzute în proiectul tehnic în Caietul de sarcini şi în alte acte normative în vigoare care reglementează execuţia lucrărilor; - în cadrul modelului de formular nr. 6 - Modul de prezentare a ofertei tehnice, în coloana Cerinţe minime caiet de sarcini, unde sunt descrise principalele tipuri de lucrări (pag. 17-20) se regăsesc aceleaşi prevederi ca şi în caietul de sarcini - Specificaţii privind achiziţia publică, respectiv descrierea ambelor tehnologii de execuţie pentru reciclarea straturilor rutiere şi precizarea că ofertanţii au deplina libertate să-şi prevadă în ofertă propria tehnologie de execuţie, reciclare în staţie mobilă sau reciclare in situ; - în cadrul modelului de formular nr. 6 - Modul de prezentare a ofertei tehnice, în coloana Cerinţe minime caiet de sarcini, unde este descris modul de prezentare a metodologiei de lucru (pag. 33), se regăseşte cerinţa de prezentare/detaliere a tehnologiilor de execuţie, inclusiv tehnologia de reciclare în staţii mobile, menţionată în caietul de sarcini. Pagina 35 din 61

Din economia celor anterior redate rezultă că, deşi proiectul tehnic de execuţie prevede o singură tehnologie de execuţie (cea de reciclare in situ), autoritatea contractantă a permis ofertanţilor să-şi prevadă în ofertă propria tehnologie de execuţie, reciclare în staţie mobilă sau reciclare in situ. Acceptarea ambelor tehnologii de reciclare, având în vedere evoluția unor tehnologii de execuție, precum și apariția unor materiale noi, cu implicații benefice asupra consumurilor specifice de resurse, este în direcția prevederilor din INDICATIVUL P 91/1-02 (Ordinul 1568/15.10.2002) unde la art. 1.2. se precizează: "Ghidul poate fi utilizat atât la estimarea preţului lucrărilor de către investitor/beneficiar, la contractarea lucrărilor de către unităţile dc execuţie cât si la verificarea acestui preţ de către organele de control financiar", la art. 1.3. "Prevederile din ghid au în vedere recunoaşterea principiului concurentei în achiziţia lucrărilor de construcţii în general şi în special în cazul investiţiilor realizate din fonduri publice si ca urmare, nu cuprinde limitări valorice ale cheltuielilor specifice unităţilor de execuţie (cheltuieli indirecte şi profit), specificând în acesi sens conţinutul posibil al acestora", la art. 1.4. "Devizele se întocmesc pe categorii de lucrări utilizându-se indicatoarele de norme de deviz recunoscute de organismele cu atribuţii în domeniu sau propriile consumuri de resurse corespunzătoare tehnologiilor de execuţie ale unităţilor de construcţii, cu condiţia respectării cerinţelor cantitative si calitative prevăzute în proiectele tehnice, in caietele de sarcini şi in concordanţă cu actele normative şi reglementările în vigoare", la art. 2.2.2. "Executanţii (ofertanţii) au deplină libertate de a-si prevedea în oferta propriile consumuri şi tehnologii de execuţie, cu respectarea cerinţelor cantitative și calitative prevăzute in proiectul tehnic; in Caietul de sarcini şi alte acte normative în vigoare care reglementează execuţia lucrărilor" și art. 2.2.3. "Ca reper, indicatoarele de norme de deviz seria 1981 şi indicatoarele de norme de deviz seria 1981 revizuite şi completate după 1998, pot fi folosite in mod orientativ atât de proiectant cât şi de ofertant în descrierea lucrărilor, a condiţiilor de măsurare a lucrărilor, a evaluării resurselor necesare şi a consumurilor specifice de materiale, manoperă şi utilaje". Raționamentul conturat de autoarele contestațiilor potrivit cărora, având în vedere că unii ofertanţi dispun de staţie mobila de reciclare, iar alţi ofertanţi au echipamente mai moderne de reciclare "in situ", cerinţa de a prezenta/descrie o metodologie de reciclare care este utilizată doar de către unii dintre ofertanţi, este nejustificată şi restrictivă este judicios și va fi reținut de Consiliu în soluționare. Este important de punctat faptul că autoritatea contractantă a precizat în cadrul caietului de sarcini că ofertanţii au deplina libertate să- şi prevadă în ofertă propria tehnologie de execuţie. Față de totalitatea mențiunilor din documentația de atribuire, pentru că prevederile documentaţiei nu pot fi citite și interpretate individual, ele trebuind corelate, potrivit principiului de drept „actus interpretandus este potius ut valeat quam ut pereat” (actul trebuie interpretat în înţelesul în care el poate produce efecte, nu în a-l lăsa fără niciun efect), actele cu un înţeles îndoielnic şi susceptibil de mai multe înţelesuri echivoce, se interpretează în aşa măsură încât acesta să producă efectele juridice dorite de părţi, având în vedere ca raporturile juridice se încheie în vederea creării, modificării sau stingerii unor fapte juridice stricto sensu, rezultă temeinicia interpretării la care a ajuns Pagina 36 din 61

contestatoarea ...SRL, respectiv va fi prezentată tehnologia de reciclare în staţii mobile doar de către ofertanţii care îşi prevăd în ofertă această tehnologie. Cu alte cuvinte, achizitoarea a permis ofertanţilor să-şi prevadă în ofertă propria tehnologie de execuţie, reciclare în staţie mobilă sau reciclare in situ. Prezintă relevanță tehnologia de execuție descrisă de proiectantul ...SRL în cadrul proiectul tehnic de execuţie al investiţiei nr. 527/2022, care este parte a documentaţiei de atribuire şi care este aprobat şi însuşit de autoritatea contractantă (aşa cum rezultă din caietului de sarcini - specificaţii privind achiziţia publică întocmit de autoritatea contractantă), în cadrul acestuia, la capitolul caiete de sarcini, se regăseşte metodologia de execuţie pentru Reciclarea la rece a straturilor rutiere. În cadrul acestui caiet de sarcini este descrisă doar metodologia de reciclare la rece in situ: - 9.X. Reciclare la rece in situ - operaţia care constă în regenerarea materialelor rezultate din scarificarea straturilor rutiere prin încorporare de liant şi/sau agregate, la faţa locului; - 9.11. Trusă de reciclare - sistem de utilaje utilizate în procesul de reciclare la rece in situ. în componenţa utilajului de reciclare, pe lângă reciclator, obligatoriu există utilajele de compactare (compactori picior de oaie, cilindrii compactori lişi şi/sau pe pneuri) care să asigure gradul de compactare proiectat. Frezarea şi punerea în operă se face cu utilaje complexe mobile ce permit punerea în operă in situ a amestecului conform dozajelor proiectate, numite generic utilaj de reciclare. Tipul şi numărul de utilaje ce fac parte din utilajul de reciclare determină productivitatea execuţiei reciclării. Achizitoarea nu a argumentat motivul care a stat la baza adoptării masurilor de remediere vizavi de alegere doar a metodologiei de reciclare prin stații mobile. Față de precizările din cuprinsul memoriului tehnic, potrivit căruia proiectantul a indicat metodologia de reciclare la rece in situ nu se cunosc motivele avute în vedere de autoritatea contractantă vizavi de măsura de remediere adoptată, prin care a modificat documentaţia de atribuire iniţială, respectiv nu mai permite ofertanţilor să-şi prevadă în ofertă propria tehnologie de execuţie, reciclare în staţie mobilă sau reciclare in situ, ci impune prevederea în ofertă doar a tehnologiei de reciclare în staţii mobile, măsură care conduce la nerespectarea prevederilor prevederile proiectului tehnic de execuţie. Așa cum a susținut contestatoarea ...SRL straturile reciclate rezultate în urma celor două tehnologii sunt practic identice, ceea ce diferă este tehnologia prin care se obține reciclarea straturilor asfaltice, respectiv: Tehnologia de reciclare in situ presupune frezarea straturilor rutiere, adăugarea materialelor de aport (agregate, liant hidraulic, apă), omogenizarea acestora cu adăugare de liant bituminos cu ajutorul reciclatorului. Utilajele folosite au capacitatea de a controla cantitatea de materiale de aport care va fi folosită pentru omogenitatea amestecului. Pagina 37 din 61

Tehnologia de reciclare în staţii mobile presupune frezarea straturilor rutiere, transportul materialului frezat la staţia de amestec, malaxarea şi omogenizarea materialelor componente ale stratului reciclat în staţia de amestec (material frezat, agregate, liant hidraulic, apă, liant bituminos), transportul amestecului finit înapoi în şantier şi reaşternerea acestuia. Straturile reciclate rezultate în urma celor două tehnologii sunt practic identice. La momentul actual, aproape toţi operatorii economici care realizează reciclare a straturilor rutiere folosesc tehnologia de reciclare in situ. Principalul motiv este că tehnologia de reciclare în staţii mobile este mult mai anevoioasă şi presupune costuri mari de încărcat şi transport a materialelor la şi de la staţia mobilă în comparaţie cu tehnologia de reciclare in situ care presupune ca toate operaţiile să se execute la faţa locului, iar stratul final rezultat este practic acelaşi. De altfel, având în vedere evoluția unor tehnologii de execuție, precum și apariția unor materiale noi, cu implicații benefice asupra consumurilor specifice de resurse, acceptarea ambelor tehnologii de reciclare (fie metodologia de reciclare prin staţii mobile, fie metodologia de reciclare in situ, după cum fiecare dintre ofertanţi utilizează una dintre aceste 2 tehnologii de reciclare) nu este de natură să prejudicieze autoritatea contractantă, ci dimpotrivă, deschiderea competiției și pentru operatorii economici care utilizează metodologia de reciclare prin staţii mobile poate conduce la obținerea unor prețuri mai avantajoase. Scopul noii legislații în materie este de a asigura accesul cât mai multor operatori economici la procedurile de atribuire, de promovare a concurenței între aceștia și de garantare a tratamentului egal și nediscriminatoriu. Însăși autoritatea contractantă a precizat în caietul de sarcini faptul că Ofertanţii au deplina liberate de a-şi prevedea în ofertă propriile consumuri şi tehnologii de execuţie, cu respectarea cerinţelor calitative şi cantitative prevăzute în proiectul tehnic în Caietul de sarcini şi în alte acte normative în vigoare care reglementează execuţia lucrărilor. În contextul în care straturile reciclate rezultate în urma celor două tehnologii sunt practic identice, potrivit susținerilor contestatoarelor, discriminarea între cele două metodologii de reciclare nu se justifică, trebuind acceptate ambele. Cu alte cuvinte, Consiliul nu îi impune autorității să accepte metodologia de reciclare in situ în locul metodologiei de reciclare prin staţii mobile, ci să permită ofertarea ambelor, după cum fiecare ofertant utilizează una dintre aceste 2 tehnologii de reciclare. Astfel, Consiliul apreciază ca pentru achizitoare este de interes să accepte ambele metodologii de reciclare și stabilește că se impune ca autoritatea contractantă să publice în SEAP o clarificare potrivit căreia în evaluarea ofertelor, autoritatea contractantă va avea în vedere respectarea dispozițiilor Normativului privind reciclarea la rece a straturilor rutiere - indicativ AND 532-2022, din 19.07.2023, dar nu va elimina din procedura de atribuire ofertanții care utilizează metodologia de reciclare prin staţii mobile cu respectarea cerinţelor cantitative și calitative prevăzute în proiectul tehnic, în caietul de sarcini şi alte acte normative în vigoare care reglementează execuţia lucrărilor. Pagina 38 din 61

În lipsa justificării rațiunii care a stat la baza deciziei de acceptarea doar a metodologiei de reciclare prin staţii mobile, în condițiile în care proiectantul în calitate de elaborator al proiectului tehnic a indicat metodei de reciclare in situ, Consiliul nu poate valida ca fiind temeinică măsura de remediere adoptat de autoritatea contractantă prin intermediul Adresei nr. 31868/31.10.2024, înregistrată la Consiliu sub nr. 69960/31.10.2024. Aceeași concluzie de netemeinicie va fi reținută de Consiliu și vizavi de solicitarea adresată de contestatoarea ...SRL prin intermediul adresei înregistrată la Consiliu sub nr. 72828/12.11.2024, COMPLETARE A MOTIVELOR DE CONTESTARE vizavi de acceptarea doar a metodei de reciclare, in situ, aceasta fiind singura metodă permisă de Normativului pentru reciclarea la rece a straturilor rutiere în vigoare - indicativ AND 532-2022. În stabilirea acestei finalități nu se poate considera că este adusă o vătămare unui operator economic prin faptul că sunt acceptate ambele tehnologii de reciclare, cum pretinde contestatoarea. Nu se poate susține că acceptarea ambelor tehnologii reclamate împiedică participarea contestatoarele la procedură, astfel că nu se justifică modificarea cerinței reclamate în sensul dorit de contestatoarea ...SRL. De altfel, nici nu a fost demonstrată producerea vreunui prejudiciu acestei societăți. Față de susținerile potrivit cărora în Normativul AND 532-2022 nu este menţionată staţia mobilă şi nici faptul că tehnologia de reciclare cu staţia mobilă va reduce costul în vreun fel sau altul, dimpotrivă: - Dacă se va folosi staţia mobilă - aceasta implică costuri de mobilizare a staţiei, costuri cu amplasamentul staţiei, costuri de întreţinere şi funcţionare a staţiei => costuri suplimentare pentru executant si beneficiar; -Materialul reciclat în staţia mobilă va impune cheltuieli cu transportul de la locul de frezare la staţia mobilă, respectiv de la staţia mobilă la locul de punere în operă => costuri suplimentare pentru executant si beneficiar; - Efectuarea transporturilor dus-întors cu materiale, având în vedere că tronsonul de drum pe care se vor executa lucrările se desfăşoară în mare parte prin localităţi => poluare (amprenta de carbon); - cu respectarea AND 532-2022, fără folosirea staţiei mobile, scad timpii de execuţie a lucrărilor astfel cum a precizat contestatoarea ...SRL și în mod similar și ...SRL La momentul actual, aproape toţi operatorii economici care realizează reciclare a straturilor rutiere folosesc tehnologia de reciclare in situ. Principalul motiv este că tehnologia de reciclare în staţii mobile este mult mai anevoioasă şi presupune costuri mari de încărcat şi transport a materialelor la şi de la staţia mobilă în comparaţie cu tehnologia de reciclare in situ care presupune ca toate operaţiile să se execute la faţa locului, iar stratul final rezultat este practic acelaşi, Consiliul determină că este în sarcina ofertanților alegerea strategiei pe care o au în vedere și o aplică vizavi de tehnologia de reciclare cu staţia mobilă/ tehnologia de reciclare in situ. În acest sens, prezintă relevanță considerentele reținute de CJUE în cauza C413/17: 32 Printre altele, la articolul 42 alineatul (2) din Directiva 2014/24 se impune ca specificațiile tehnice să permită accesul egal al operatorilor economici la procedura de achiziție și să nu aibă efectul de a crea obstacole nejustificate în calea deschiderii către concurență a achizițiilor publice. Pagina 39 din 61

33 Această cerință concretizează, în scopul formulării specificațiilor tehnice, principiul egalității de tratament care figurează la articolul 18 alineatul (1) primul paragraf din directiva menționată. Potrivit acestei dispoziții, autoritățile contractante îi tratează pe operatorii economici în mod egal și fără discriminare și acționează întro manieră transparentă și proporționată. 34 Astfel cum Curtea a statuat deja, principiile egalității de tratament, nediscriminării și transparenței au o importanță crucială în ceea ce privește specificațiile tehnice, având în vedere riscurile de discriminare legate fie de alegerea acestora, fie de modul lor de formulare (a se vedea, în ceea ce privește Directiva 2004/18, Hotărârea din 10 mai 2012, Comisia/Țările de Jos, C368/10, EU:C:2012:284, punctul 62). 35 În plus, se precizează la articolul 18 alineatul (1) al doilea paragraf din Directiva 2014/24 că o achiziție nu poate fi concepută cu intenția de excludere a acesteia din domeniul de aplicare al directivei menționate sau de restrângere artificială a concurenței și că se consideră că se restrânge artificial concurența în cazul în care achiziția este concepută cu intenția favorizării sau a dezavantajării nejustificate a anumitor operatori economici. 36 În aceeași ordine de idei, considerentul (74) al Directivei 2014/24 enunță că specificațiile tehnice ar trebui „elaborate în așa fel încât să se evite restrângerea în mod artificial a concurenței prin cerințe care favorizează un anumit operator economic, în sensul că preiau caracteristicile esențiale ale produselor, serviciilor sau lucrărilor oferite în mod obișnuit de acel operator economic”. Astfel, tot potrivit acestui considerent, „ar trebui să fie posibilă prezentarea unor oferte care să reflecte diversitatea soluțiilor tehnice, a standardelor și a specificațiilor tehnice de pe piață”

. 37 Respectarea acestor cerințe este cu atât mai importantă atunci când, precum în speță, specificațiile tehnice care figurează în caietul de sarcini al unui contract de achiziții sunt formulate în mod deosebit de detaliat. Astfel, cu cât specificațiile tehnice sunt mai detaliate, cu atât este mai important riscul ca produsele unui anumit producător să fie favorizate.(...) 40 Având în vedere elementele care precedă, revine instanței de trimitere sarcina de a verifica dacă, ținând seama de marja de apreciere de care dispune autoritatea contractantă pentru a stabili specificațiile tehnice potrivit cerințelor calitative în funcție de obiectul contractului în cauză, caracterul deosebit de detaliat al specificațiilor tehnice în discuție în litigiul principal nu conduce la favorizarea în mod indirect a unui ofertant. 41 De asemenea, este important ca gradul de detaliere a specificațiilor tehnice să respecte principiul proporționalității, ceea ce implică în special o analiză a aspectului dacă acest grad de detaliere este necesar în vederea realizării obiectivelor urmărite. 42 În aceste condiții, trebuie arătat că principiul proporționalității se aplică în mod special în domeniul sensibil al sănătății publice. Astfel, rezultă dintro jurisprudență constantă a Curții că, pentru aprecierea respectării de către un stat membru a principiului proporționalității în acest domeniu, trebuie să se țină seama de faptul că sănătatea și viața persoanelor ocupă primul loc între bunurile și interesele protejate de Tratatul FUE și că revine statelor membre sarcina de a decide cu privire la nivelul la care înțeleg să asigure protecția sănătății publice, precum și cu privire la modul în care acest nivel trebuie atins. Întrucât nivelul menționat poate varia de la un stat membru la altul, este necesar să se recunoască statelor membre o marjă de apreciere (Hotărârea din 8 iunie 2017, Medisanus, C296/15, EU:C:2017:431, punctul 82 și jurisprudența citată). 43 Trebuie de asemenea arătat în acest context că, după cum sa amintit la punctul 11 din Recomandările Curții în atenția instanțelor naționale, referitoare la efectuarea trimiterilor preliminare (JO 2018, C 257, p. 1), deși, pentru ași pronunța decizia, ia în mod necesar în considerare cadrul juridic și factual din litigiul principal, astfel cum a fost definit de instanța de trimitere în cererea sa de decizie preliminară, Curtea nu aplică ea însăși dreptul Uniunii în acest litigiu. Atunci când se pronunță asupra interpretării sau a validității dreptului Uniunii, Curtea încearcă să ofere un răspuns util pentru soluționarea litigiului principal, însă instanța de trimitere este cea căreia îi revine sarcina de a deduce consecințele concrete din răspunsul Curții. Pentru aceste motive, interpretarea oferită de Curte este exprimată în mod normal in abstracto. 44 În speță, revine instanței de trimitere, având în vedere elementele de interpretare prezentate mai sus, sarcina de a aprecia în mod concret conformitatea specificațiilor tehnice în discuție în litigiul principal cu principiile egalității de tratament și proporționalității. Pagina 40 din 61

45 Având în vedere ansamblul considerațiilor care precedă, trebuie să se răspundă la întrebarea adresată că articolele 18 și 42 din Directiva 2014/24 trebuie interpretate în sensul că nu impun autorității contractante, la stabilirea specificațiilor tehnice ale unei cereri de ofertă având ca obiect achiziționarea de produse medicale, să acorde prevalență, de principiu, fie importanței caracteristicilor individuale ale aparatelor medicale, fie importanței rezultatului funcționării acestor aparate, ci impun ca specificațiile tehnice, în ansamblul lor, să respecte principiile egalității de tratament și proporționalității. Revine instanței de trimitere sarcina de a aprecia dacă, în cauza cu care este sesizată, specificațiile tehnice în cauză corespund acestor cerințe’’. Așa cum reține Curtea de Justiție, autoritățile contractante beneficiază de o largă marjă de apreciere în stabilirea specificațiilor tehnice, singurele limitări din legislația europeană fiind legate de restricționarea nejustificată a concurenței, aspecte care, de altfel, sunt preluate și în legislația națională. Potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, scopul legislației din domeniul achizițiilor publice acesteia îl constituie achiziționarea de bunuri/servicii/lucrări în condiții de eficiență economică și socială, deziderat care poate fi asigurat printr-o concurență sporită. La rândul său, manifestarea concurenței este încurajată în cazul acceptării ofertării ambelor tehnologii de reciclare, care își propune să adune laolaltă atât ofertanții care utilizează tehnologia de reciclare in situ, cât și ofertanții care utilizează tehnologia de reciclare în staţii mobile. Consiliul apreciază că acest aspect este de natură să explice interesul contestatoarelor din prezenta speță pentru respectarea de către autoritatea contractantă a prevederilor standardului anterior menționat deoarece în cadrul procedurilor de atribuire, fiecare executant de lucrări trebuie să răspundă de controlul procesului tehnologic de reciclare și controlul calităţii stratului reciclat în vedere admiterii recepţiei straturilor reciclate la rece, așteptându-se ca autoritățile contractante să elaboreze specificațiile tehnice tot conform standardului. Cu toate acestea, autoritatea contractantă nu are obligația să accepte în procedura doar operatorii economici care utilizează tehnologia de reciclare in situ, câtă vreme chiar în preambulul Normativului privind reciclarea la rece a straturilor rutiere - indicativ AND 532-2022, din 19.07.2023 se menționează: Revizuirea Normativului privind reciclarea la rece a straturilor rutiere, indicativ AND 532/1997, s-a impus deoarece: - o parte din STAS-urile şi standardele din lista de referinţe a normativului în vigoare sunt anulate (spre exemplu, STAS 42-68, STAS 60-69, STAS 1338/1-84, STAS 10969/3-83, SR 174-1:1997 etc.); - utilajele de reciclare şi tehnologia de execuţie s-au perfecţionat; - domeniul de aplicare s-a extins. Principalele modificări aduse de normativul revizuit faţă de cel aflat în vigoare sunt următoarele: - normativul revizuit reglementează metodologia de reciclare a îmbrăcăminţii rutiere şi a celorlalte straturi existente din alcătuirea structurii rutiere; - în normativul revizuit, stratul reciclat poate avea rol de strat de bază sau de strat de fundaţie; Pagina 41 din 61

- normativul în vigoare reglementează metodologia de reciclare a îmbrăcăminţii rutiere existente degradate; - în normativul în vigoare, stratul reciclat face parte din îmbrăcămintea rutieră. Consiliul are în vedere că autoritatea contractantă este aceea care stabilește, în funcție de condițiile concrete, toate detaliile procedurii de atribuire, în scopul realizării unei cât mai eficiente utilizări a fondurilor alocate, în conformitate cu planul de achiziții din cadrul contractului, prioritară fiind în fapt, ca autoritatea contractantă, în virtutea principiului asumării răspunderii, să evalueze fiecare procedură de achiziție publică, în parte, și să aleagă modalitatea de organizare a procedurii aplicabile și de întocmire a documentației de atribuire, care să asigure cel mai bine atingerea scopului urmărit prin încheierea contractului, toate aceste aspecte avute în vedere de achizitoare și prezentate în cuprinsul Strategiei de contractare nr. 29706/11.10.2024. Consiliul determină că dispozițiile legale privind achizițiile publice stabilesc faptul că autoritatea contractantă este singura în măsură să-și stabilească propriile necesități, deci să aprecieze relevanța unei specificații tehnice sau avantajele impunerii anumitor specificații [în speță, având incidență și principiul asumării răspunderii stipulat de art. 2 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 98/2016], necesitatea sau oportunitatea achiziționării anumitor produse/servicii/lucrări (în speța analizată a unor anumite tehnologii) precum și caracteristicile tehnice impuse pentru acestea, fiind stabilite de fiecare autoritate contractantă în parte, în funcție de necesitățile obiective și prioritățile comunicate de compartimentele din cadrul autorității contractante [art. 2 și art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 395/2016]. Consiliul nu poate obliga autoritatea contractantă la modificarea prevederilor documentației de atribuire în sensul precizat de societatea contestatoare ...SRL, prin acceptarea doar a tehnologiei de reciclare in situ, întrucât s-ar limita dreptul acesteia de a contracta lucrări care să corespundă întocmai necesităților sale obiective, drept prevăzut la art. 155 și art. 156 din Legea nr. 98/2016, dar care să utilizeze tehnologia reciclării în stații mobile. Nu există vreo prevedere legală care să oblige autoritățile contractante să accepte lucrări care nu corespund necesităților acestora. În acest sens, se reține că, în baza principiului asumării răspunderii statuat la art. 2 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă are posibilitatea să selecteze din cuprinsul Standardului invocat de societățile contestatoare și precizat în cadrul documentației pe acelea care definesc tehnologiile de execuție adecvate situației specifice a lucrărilor care fac obiectul prezentei cauze. Prin urmare, diferența de abordare între ofertanți și autoritatea contractantă constă în faptul că primii au tot interesul să utilizeze propria tehnologie de execuție conform tuturor regulilor standardizate astfel încât să poată demonstra unui eventual achizitor îndeplinirea oricărei Pagina 42 din 61

condiții dintre cele standardizate, iar interesul autorității contractante este să solicite informații concrete privind derularea lucrărilor și să stabilească cerințe în referire la aspecte practice necesare a fi adaptate specificului obiectului supus procedurii de atribuire în cauză, care descriu necesitatea sa, aceasta reprezentând o obligație corelativă de urmărire a calității lucrării, conduită care trebuie adoptată de autoritatea contractantă fiind în concordanță cu atribuțiile acesteia de achizitor, una dintre acestea fiind stabilirea nivelului calitativ ce trebuie realizat prin execuţie pe baza reglementărilor tehnice. Pe de altă parte posibila interpretare a cerinţei din documentaţia de atribuire în sensul că s-ar permite doar reciclarea cu staţii mobile, cum a înșeles să remedieze achizitoarea cerința, excluzând reciclarea in situ, ar fi nejustificată şi lipsită de relevanţă în raport cu natura şi complexitatea contractului. Contestatoarea ...SRL a susținut astfel, a impune în documentaţia de atribuire o tehnologie de execuţie mult mai anevoioasă şi aproape neutilizată de niciun operator economic, fără ca aceasta să prezinte un avantaj evident faţă de o tehnologie intens utilizată de majoritatea operatorilor economici, are ca şi consecinţă restrângerea artificială a concurenţei. Indicarea unei anumite tehnologii încalcă dispozițiile art. 50 alin. (1) din Legea 98/2016 care preved că autorităţile contractante nu vor concepe sau structura achiziţiile ori elemente ale acestora cu scopul restrângerii artificiale a concurenţei. În mod similar, așa cum a susținut și contestatoarea ...SRL, menţinerea unei posibile interpretări în sensul că toţi ofertanţii trebuie să prezinte, deci să realizeze, reciclare prin staţii de reciclare mobile, nu reflectă un avantaj pe care autoritatea contractantă îl poate obţine prin utilizarea cerinţei respective, cu atât mai mult cu cât acest tip de reciclare nu este cel impus prin Normativul AND 532-2022. Conform art. 31 din H.G. nr. 395/2016 privind Normele metodologice de aplicare a legii privind achiziţiile publice: Art. 31 alin. (1) "Autoritatea contractantă nu are dreptul de a restricţiona participarea la procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică prin introducerea unor criteriile de calificare, care: a) nu prezintă relevanţă în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit; b) sunt disproporţionate în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică ce urmează a fi atribuit." Astfel că, în condiţiile în care modalitatea de remediere a cerinței impuse prin documentaţia de atribuire nu îndeplineşte criteriile impuse de art. 31 alin. (1) din HG nr. 395/2016 respectiv (a) nu prezintă relevanţă şi (b) este disproporţionată în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit, restricţionând nejustificat participarea la procedura de atribuire, contrar prevederilor legale exprese, autoritatea contractantă va fi obligată să modifice cerinţa din documentaţia de atribuire în sensul că ofertanţii vor prezenta alternativ, fie (1) metodologia de reciclare prin Pagina 43 din 61

staţii mobile, (2) fie metodologia de reciclare in situ, după cum fiecare dintre ofertanţi utilizează una dintre aceste 2 tehnologii de reciclare. Luând în considerare ansamblul considerentelor anterior expuse, constatându-se temeinicia criticilor aduse de ...SRL și de ...SRL se impune remedierea documentației de atribuire potrivit motivării aduse de Consiliu. Consiliul obligă ... ca, în termen de 15 zile de la data primirii prezentei decizii, să reia procedura de atribuire, să remedieze documentația de atribuire conform celor dispuse în considerente și să aducă la cunoștința tuturor celor interesați măsurile de remediere adoptate, prin postarea acestora în SEAP. Totodată, în măsura în care informațiile referitoare la elementele pentru care Consiliul a dispus remedierile mai sus amintite, se regăsesc și în cadrul altor documente din conținutul documentației de atribuire (cum ar fi caietul de sarcini, etc) autoritatea contractantă va proceda în consecință și va corela informațiile în concordanță cu remedierile dispuse. În continuare Consiliul va proceda la soluționarea contestației secunde, cea formulată de ...SRL. Se are în vedere că autoarea contestației reclamă aspecte legate de următoarele cerinţe pe care le consideră nejustificate, restrictive şi nelegale: A). cerința fișei de date, secţiunea III.1.3.a) Capacitatea tehnică si/sau profesională prin care s-a stabilit că experienţa similară va fi evaluată prin raportare la lucrări care au vizat drumuri judeţene clasa tehnică III cu trafic rutier intens si categoria de importantă C; B). cerința fișei de date privind experienţa managerului de proiect sau echivalent prin care s-a stabilit că dovedirea experienţei acestei categorii de personal se va face prin raportare la contracte gestionate conform modelului aprobat prin HG nr. 1/2018; C). cerința fișei de date privind documentele acceptate pentru managerul de proiect în vederea acordării punctajului, respectiv în vederea demonstrării experienţei similare deţinută de experţii cheie D). cerința fișei de date privind prezentarea planului de sănătate şl securitate în muncă (plan SSM), respectiv a planului de management al mediului. Autoritatea contractantă a comunicat cu ocazia formulării punctului de vedere că a adoptat măsuri de remediere vizavi de criticile de la pct. A) și D), respectiv în baza art. 9 alin. (1) din Legea 101/2016, și a transmis spre publicare în SEAP şi JOUE un anunţ tip erată, conform căruia: A). elimină cerinţele anterioare privind experienţa similară şi acceptă propunerea contestatorului privind raportarea experienţei la „drumuri judeţene sau infrastructura superioară", la 31.10.2024, 13:31 Clarificare_Oficiu_Erata_Automata_DF1228809.pdf Tip document: Clarificare din oficiu automata Pagina 44 din 61

Document: [..] Clarificare_Oficiu_Erata_Automata_DF1228809.pdf Comentariu: Clarificare generata automat ca urmare a modificărilor aduse documentaţiei de atribuire și D). elimină cerinţele anterioare privind prezentarea în cadrul procedurii de atribuire a Planului de sanatate si securitate in munca (Plan SSM), respectiv a Planului de management al mediului. Clarificare_Oficiu_Erata_Automata_DF1228809.pdf Tip document: Clarificare din oficiu automata Document: [.] Clarificare_Oficiu_Erata_Automata_DF1228809.pdf Comentariu: Clarificare generata automat ca urmare a modificărilor aduse documentaţiei de atribuire Din lecturarea clarificării generate automat ca urmare a modificărilor aduse documentației de atribuire, Consiliul reține următoarele remediere aduse vizavi de criticile aduse: a) Locul modificarii Descriere modalitate de indeplinire la "III.1.3) Capacitatea tehnica si profesionala" In loc de: Ofertantul va prezenta lista lucrărilor executate și duse la bun sfârșit, în ultimii 5 (cinci) ani (raportat la data limită de depunere a ofertelor), care să conțină valori, perioade de execuție, beneficiari, indiferent dacă aceștia din urmă sunt autorități contractante sau clienți privați. Valoare experienței similare sa fie de minim 85.000.000 lei fără TVA, reprezentând valoarea calculată cumulativ din cadrul unui sau cel mult 3 contracte. Prin „lucrări de execuție similare”, Autoritatea contractantă înțelege execuția de contracte de lucrări pentru construirea/extinderea/modernizarea/reabilitarea/ consolidarea de drumuri sau de infrastructura similara si/sau superioara (drumul județean DJ 691 se încadrează în clasa tehnică III, cu trafic rutier intens și categoria de importantă C (importantă normală). A se citi: Ofertantul va prezenta lista lucrărilor executate și duse la bun sfârșit, în ultimii 5 (cinci) ani (raportat la data limită dedepunere a ofertelor), care să conțină valori, perioade de execuție, beneficiari, indiferent dacă aceștia din urmă sunt autorități contractante sau clienți privați. Valoare experienței similare sa fie de minim 85.000.000 lei fărăTVA, reprezentând valoarea calculată cumulativ din cadrul unui sau cel mult 3 contracte. Prin „lucrări de execuție similare”, Autoritatea contractantă înțelege execuția de contracte de lucrări pentru construirea/extinderea/modernizarea/reabilitarea/ consolidarea de drumuri judetene sau de infrastructura similara si/sau superioara cu cel al prezentei proceduri. (....) d). A se citi: In conformitate cu prevederile legale in vigoare, precizam faptul ca Planului de sanatate si securitate in munca (Plan SSM), respectiv a Planului de management al mediului vor fi transmise spre acceptare Supervizorului, în termen de 30 de zile de la Data de începere a lucrărilor. Ca atare, oriunde in documentatia de atribuire unde se precizeaza faptul ca in cadrul ofertei tehnice se va prezenta Planului de sanatate sim securitate in munca (Plan SSM) si respectiv a Planului de management al mediului, aceasta se va citi” Planului de sanatate si securitate in munca (Plan SSM), respectiv a Planului de management al mediului vor fi transmise spre acceptare Supervizorului, în termen de 30 de zile de la Data de începere a lucrărilor”. În raport de cele mai sus reținute, Consiliul, având în vedere faptul că achizitoarea a achiesat la solicitările adresate de ...SRL vizavi de solicitările care au vizat: - eliminarea cerinţei prin care se solicită prezentarea unei experienţe similare care se raportează la drumuri cu clasa tehnică III şi înlocuirea acesteia Pagina 45 din 61

cu solicitarea experienţei similare care să se raporteze la "drumuri judeţene sau infrastructură superioară și - eliminarea solicitării prezentării în cadrul ofertei cele două planuri, apreciem că cerinţa este una abuzivă, întrucât atât Planul SSM, cât şi Planul de Management al Mediului se întocmesc de către executant, înainte de începerea execuţiei lucrărilor şi fac parte din obiectul contractului, și a publicat măsurile de remediere dispuse, respectivele solicitări sunt rămase fără obiect. În continuare Consiliul va analiza celelalte 2 critici față de care achizitoarea nu a dispus măsuri de remediere. Cu privire la celelalte 2 solicitări rămase în analiză se reține că atât autoritatea contractantă, cât și autoarea contestației au prezentat argumente și susțineri vizavi de respectivele cerințe reclamate. B). Referitor la cerința fișei de date privind experienţa managerului de proiect sau echivalent prin care s-a stabilit că dovedirea experienţei acestei categorii de personal se va face prin raportare la contracte gestionate conform modelului aprobat prin HG nr. 1/2018 cerința se regăsește astfel formulată la nivelul fişei de date, Secţiunea 11.2.5. Criterii de atribuire, autoritatea contractantă a inclus următoarea cerinţă: Experienţ a deţinută de Managerul sau echivalent Prin experienţa de manager de proiect sau echivalent, se înţelege experienţa avută în poziţia de manager proiect/coordonator proiect/director proiect/etc. în cadrul unor contracte de execuţie lucrări de construcţii. Se punctează experienţa în contracte gestionate conform modelului aprobat prin HG nr.1/2018, aceasta demonstrând capacitatea managerului de a lua decizii corecte în situaţii de criză. 10% Punctaj maxim factor:10 Totodată, în cadrul aceleiaşi secţiuni din fişa de date, autoritatea contractantă a prevăzut că: "Punctajul se va acorda doar pentru participarea în poziţia de manager de proiect sau echivalent în contracte de lucrări gestionate conform modelului aprobat prin HG nr. 1/2018 - participarea în poziţia de manager de proiect sau echivalent în minim 2 contracte de lucrări gestionate conform modelului aprobat prin HG nr. 1/2018:3 puncte - participarea în poziţia de manager de proiect sau echivalent în minim 3 contracte de lucrări gestionate conform modelului aprobat prin HG nr. 1/2018:5 puncte (...) Oferta va fi declarată neconformă în cazul în care persoana nominalizată pentru această poziţie nu face dovada că a avut calitatea de manager de proiect sau echivalent în contracte de execuţie lucrări sau contracte de lucrări încheiate pe HG nr. 1/2018 (proiectare+execuţie sau execuţie). Daca pentru persoana nominalizata pentru această poziţie se face dovada că a avut calitatea de manager de proiect sau echivalent într-un singur contract de lucrări, oferta nu va fi punctată, va primi 0 (zero) puncte În ceea ce privește modalitatea în care operatorii economici pot demonstra încadrarea într-una dintre situaţiile care atrag acordarea punctajului, autoritatea contractantă a stabilit că operatorii economici trebuie să prezinte: " • Diploma de inginer sau alt document echivalent eliberat de instituţiile de învăţământ superior recunoscute de statui român, sau echivalent pentru cetăţenii din alte ţări; Pagina 46 din 61

• Dovada raportului de muncă/colaborare (într-o formă legală) cu ofertantul, conform modalităţii de asigurare a accesului la specialiştii propusă de ofertant; • Declaraţie de disponibilitate; • Recomandări/certificate de buna execuţie/document constatator emis de Beneficiar*/orice alte documente similare privind contractele/proiectele prezentate ca experienţa similară şi indicate pentru a fi punctate, din care să rezulte clar: beneficiarul şi datele de contact, numele proiectului/contractului, calitatea pe care a avut-o specialistul în derularea acestuia (manager de contract sau poziţii echivalente cu acestea ca responsabilităţi), tipul de contract (contract execuţie lucrări sau conform HG 1/2018) şi calitatea serviciilor prestate de către acesta. • Pentru personalul nerezident se acceptă prezentarea certificatelor/autorizaţiilor corespunzătoare emise în ţara de rezidenţă Contestatoarea susține că documentaţia de atribuire din prezenta speţă conţine prevederi care nu sunt în măsură să asigure respectarea dispoziţiilor art. 189 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Cerinţele impuse nu asigură o concurenţă reală între operatorii economici şi nici nu sunt însoţite de prevederi clare, care să permită verificarea efectivă şi unitară a informaţiilor ce vor fi prezentate de ofertanţi. Pe scurt, se constată că punctajul maxim ce poate fi obţinut în urma demonstrării experienţei deţinută de către managerul de proiect sau echivalent, este de 10 puncte. Prin experienţa de manager de proiect sau echivalent, autoritatea arată că se înţelege experienţa avută în poziţia de manager de proiect/ coordonator proiect/director proiect/etc. în cadrul unor contracte de execuţie lucrări de construcţii. Cât priveşte acordarea punctajului, se arată că va fi punctată exclusiv experienţa în contracte gestionate conform modelului aprobat prin HG nr. 1/2018, cu motivarea că aceasta demonstrează capacitatea managerului de a lua decizii corecte în situaţii de criză. În contextul cerințelor citate anterior, contestatoarea solicită eliminarea cerinţei restrictive prin care s-a impus ca experienţa managerului de proiect sau echivalent să fie dovedită prin raportare exclusiv la "contracte gestionate conform modelului aprobat prin HG nr. 1/2018". La data de 28.10.2024 ...SRL precizează că autoritatea contractantă a publicat în SEAP Clarificarea din oficiu prin care a precizat că cerinţele privind factorul de evaluare "Experienţa deţinută de Managerul de proiect sau echivalent" au suferit modificări, după cum urmează: Locul modificării În loc de A se citi Descriere factor evaluare la "Experienţa deţinută de Managerul de proiect sau echivalent" Prin experienţa de manager de proiect sau echivalent, se înţelege experienţa avută în poziţia de manager

proiect/coordonator proiect/director proiect/etc. în cadrul unor contracte de execuţie lucrări de construcţii. Se punctează experienţa în contracte gestionate conform modelului aprobat prin HG nr.1/2018, aceasta demonstrând Prin experienţa de manager de proiect sau echivalent se intelege experienţa avută în poziţia de manager

proiect/coordonator proiect/director proiect/etc în cadrul unor contracte de execuţie lucrări de construcţii. Se punctează experienţa în contracte gestionate conform modelului

aprobat

prin

HG nr.1/2018/contracte FIDIC/echivalent Pagina 47 din 61

capacitatea managerului de a lua decizii corecte în situatii de criză. aceasta demonstrând capacitatea managerului de a lua decizii corecte în situatii de criză. În susţinerea criticii formulate, contestatoarea învederează Consiliului că HG nr. 1/2018 este în vigoare de doar 6 ani. Această situaţie restrânge sfera managerilor de proiect care deţin o experienţă similară de 5 contracte care să fi fost gestionate conform modelului aprobat prin HG nr. 1/2018 şi care ar putea să fie prezentate pentru a obţine punctajul maxim. Cerinţa prin care se impune ca, în dovedirea experienţei similare a managerului de proiect sau similar, să fie prezentate exclusiv contracte care să fi fost gestionate conform modelului aprobat prin HG nr. 1/2018/FIDIC/ECHIVALENT, este disproporţionată şi nejustificată prin raportare la natura lucrărilor ce vor fi executate în cadrul prezentului contract şi la complexitatea acestora. În acest sens, amintește că obiectul prezentei proceduri de achiziţie publică este reprezentat de execuţia unor lucrări de „Modernizare DJ 691 sector Nod de descărcare A1 - limită judeţ Arad". Faţă de considerentele prezentate, în contextul în care prin cerinţa contestată se restrânge în mod abuziv accesul operatorilor economici la procedură, fiind impusă o cerinţă care nu este justificată în raport cu natura şi complexitatea contractului, contestatoarea consideră că se creează un impediment nejustificat operatorilor economici interesaţi să participe la procedură, motiv pentru care solicită eliminarea acesteia din cuprinsul fişei de date prin care s-a impus ca dovedirea experienţei deţinută de managerul de proiect să se realizeze prin raportare exclusiv la contracte gestionate conform modelului aprobat prin HG nr. 1/2018/FIDIC/Echivalent. Mai mult decât atât, învederează faptul că, la data de 28.10.2024, autoritatea a modificat documentaţia de atribuire, în sensul în care prevede că pentru managerul de proiect punctajul va fi acordat doar pentru "participarea în poziţia de manager proiect sau echivalent în contacte de lucrări gestionate conform modelului aprobat prin HG nr. 1/2018/contracte FIDIC/echivalent" fără a dezvolta care este sfera de întindere a noţiunii de "echivalent'' pe care o acceptă. De asemenea, evidenţiază că în cadrul documentaţiei de atribuire, astfel cum se observă inclusiv în clarificarea generată automat ca urmare a modificărilor aduse documentaţiei de atribuire, publicată în SEAP în data de 28.10.2024, autoritatea a inclus următoarea menţiune: "Dacă pentru persoana nominalizată pentru această poziţie se face dovada că a avut calitatea de manager de proiect sau echivalent într-un singur contract de lucrări-orice tip, oferta nu va fi punctată, va primi 0 (zero) puncte." Totodată, solicită Consiliului să dispună obligarea autorităţii contractante la eliminarea cerinţelor documentaţiei de atribuire prin care se stabileşte că pentru prezentarea unui singur contract de lucrări nu va fi acordat punctaj. Pagina 48 din 61

Pentru aceleaşi considerente, contestatoarea solicită să fie modificate în mod corespunzător şi cerinţele ce vizează experienţa deţinută de şeful de şantier sau echivalent. Se vor reține și argumentele aduse de autoritatea contractantă în replică la cele reclamate, respectiv faptul că a avut în vedere factori de evaluare în legătură cu experienţa echipei de experţi care contribuie în mod direct la realizarea unei lucrări calitative. Astfel, autoritatea contractantă a avut în vedere factori de evaluare în legătură cu experienţa echipei de experţi care contribuie în mod direct la realizarea unei lucrări calitative. Achizitoarea a argumentat că, ţinând cont de faptul că, prin derularea prezentei proceduri se va încheia un contract conform modelului aprobat prin HG nr. 1/2018, sarcinile contractuale impuse prin Condiţiile generale ale acestuia au un grad de specificitate şi de detaliu mult mai ridicat decât al altor contracte de execuţie lucrări, iar gestionarea acestuia necesită expertiză şi experienţă din partea Managerului de proiect. Managerul de proiect va avea în atribuţii atât în raport cu propria echipă, a Antreprenorului, dar şi în raport cu Supervizorul desemnat, precum şi cu autoritatea contractantă. După cum este stipulat şi definit în Condiţiile generale ale Contractului de execuţie tip HG nr. 1/2018, Managerul de proiect asigura, în cadrul echipei Antreprenorului, următoarele: elaborarea şi transmiterea către Supervizor a tuturor Documentelor şi Revendicărilor Antreprenorului; urmărirea, analizarea şi decizia privind toate Revendicările Beneficiarului, urmărirea şi punerea în aplicare a tuturor Ordinelor Administrative şi Decizii ale Supervizorului, transmiterea tuturor Notificărilor către Supervizor în termenele şi condiţiile contractuale impuse, elaborarea, transmiterea lunară către Supervizor şi remedierea (dacă va fi cazul) a Programului de execuţie actualizat, în termenele şi condiţiile impuse prin Acordul contractual stabilit prin HG 1/2018. Lista nu este exhaustivă. Nu în ultimul rând, achizitoarea precizează că investiţia contractului se desfăşoară în cadrul unui proiect european, finanţat prin Programul Regional Vest 2021-2027, având repere stricte de realizare, menţionate în Planul de monitorizare a proiectului, prin care va fi urmărită realizarea fizică a lucrării precum şi progresul financiar al proiectului şi implicit al contractului de execuţie. Nerespectarea acestor repere ar conduce la aplicarea penalităţilor de întârziere pe care Beneficiarul proiectului/Autoritatea contractantă ar fi nevoită să le suporte, sau poate conduce chiar la pierderea finanţării. În concluzie, achizitoarea apreciază că factorul de evaluare, aşa cum este el formulat în cadrul anunţului de schimbare nr: SCH006157 publicat în SEAP, nu conţine cerinţe restrictive, iar în cadrul procedurii poate depune oferta orice operator economic interesat care are nominalizată o persoană având atribuţii în contracte de lucrări de orice Pagina 49 din 61

tip, oferta fiind considerată conformă, dar nu va fi punctată - va primi 0 (zero) puncte. Punctarea se realizează doar pentru calitatea de manager sau echivalent în contracte de lucrări încheiate conform HG 1/2018 sau FIDIC sau contracte de lucrări echivalente cu acestea. Raționamentul conturat de autoritatea contractantă în favoarea cerinței reclamate pe considerentul că derularea prezentei proceduri se va încheia un contract conform modelului aprobat prin HG nr. 1/2018, sarcinile contractuale impuse prin condiţiile generale ale acestuia au un grad de specificitate şi de detaliu mult mai ridicat decât al altor contracte de execuţie lucrări, iar gestionarea acestuia necesită expertiză şi experienţă din partea Managerului de proiect nu este judicios în cauză și nu va fi reținut de Consiliu în soluționare din considerentele mai jos expuse. Preliminar, Consiliul constată că toate apărările formulate de autoritatea contractantă descriu cadrul general aplicabil oricărui manager de contract nominalizat indiferent de sursa de finanțare asigurată sau de legislația aplicabilă respectivului contract. Împrejurarea că prin derularea prezentei proceduri se va încheia un contract conform modelului aprobat prin HG nr. 1/2018, nu conduce la cele susținute de achizitoare, respectiv că sarcinile contractuale impuse prin Condiţiile generale ale acestuia au un grad de specificitate şi de detaliu mult mai ridicat decât al altor contracte de execuţie lucrări, iar gestionarea acestuia necesită expertiză şi experienţă din partea Managerului de proiect. Contrar celor susținute de achizitoare experiența managerului de proiect nu este condiționată de legislația aplicabilă respectivului contract/sursa de finanțare a contractului, ci de gestionarea adecvată a contractului de execuţie care face obiectul procedurii, astfel încât să nu se înregistreze întârzieri şi neconformităţi în derularea şi în realizarea lucrării. Ori, așa cum a susținut și contestatoare ceea ce prezintă interes în speță pentru autoritatea contractantă este probarea faptului că ofertanții fac dovada demonstrării experienţei deţinută de către managerul de proiect sau echivalent. Analizând modul în care autoritatea contractantă a elaborat și întocmit cerințele privind managerul de contract, Consiliul constată că aceasta dorește ca ofertanții participanți la procedură să demonstreze că dispun de un manager de contract care are experiență în domeniul supus procedurii de atribuire. Rolul cerinței ca personalul de care dispune să aibă experiență, este de a dovedi autorității contractante faptul că operatorii economici participanți dispun de persoane care au cunoștințele/experiența și capacitatea necesară derulării unui astfel de contract și că au finalizat astfel de contracte. Cerinţa prin care se impune ca în dovedirea experienţei similare a managerului de proiect sau similar să fie prezentate exclusiv contracte care să fi fost gestionate conform modelului aprobat prin HG nr. Pagina 50 din 61

1/2018/FIDIC/Ehivalent este disproporţionată şi nejustificată prin raportare la natura lucrărilor ce vor fi executate în cadrul prezentului contract şi la complexitatea acestora, obiectul prezentei proceduri de achiziţie publică este reprezentat de execuţia unor lucrări de „Modernizare DJ 691 sector Nod de descărcare A1 - limită judeţ Arad". Așadar, ceea ce este relevant pentru achizitoare este obiectul contractului care presupune lucrări de modernizare, principalele tipuri de lucrări pentru realizarea investiției prevăzute prin contract sunt: • modernizarea drumului județean cu o bandă de circulație pe sens; • intersecții cu drumurile și străzile laterale; • realizare unui sens giratoriu la km 17+884; • accese la proprietăți; • stații de autobuz; • parcări în intravilan și în extravilan cu dotări minime; • refugii auto; • 2 platforme de cântărire auto pentru cântarul mobil; • platformă de cântărire auto existentă – modernizare și dotare; • trecere la nivel cu calea ferată la km 18+355 a drumului județean (km20+385 CF 217 Timișoara Est – Radna) – amenajare trecere la nivel cu dale elastice; • trecere la nivel cu calea ferată la km 40+268; a drumului județean (km45+105 CF 217 Timișoara Est – Radna) – amenajare trecere la nivel cu dale elastice și instalație SAT; • iluminat stradal și rețele electrice; • realizarea dispozitivelor de colectare și scurgere a apelor pluviale; • realizarea podețelor tubulare și a podețelor dalate; • reparații la podul de la km 18+779 și la podul de la km 42+600; • elemente de siguranța circulației; Astfel, ceea ce va determina și va asigura achizitoarea vizavi de experiența managerului de proiect este experienţa avută în poziţia de manager proiect/coordonator proiect/director proiect/etc. în cadrul unor contracte de execuţie lucrări de construcţii, iar în dovedirea deținerii experienței prezintă relevanță numărul de contracte în care persoana nominalizată a avut calitatea manager de contract. Prezintă relevanță îndrumările ANAP din cadrul Instrucțiunii nr. 1/2017 din 4 ianuarie 2017 emisă în aplicarea prevederilor art. 179 lit. g) şi art. 187 alin. (8) lit. a) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, respectiv a art. 192 lit. g) şi a art. 209 alin. (8) din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale: ART. 3 (1) Sintagma "personalul ce va realiza efectiv activităţile care fac obiectul contractului ce urmează a fi atribuit" se referă la experţii/personalul-cheie ce răspund(e) de realizarea efectivă a proceselor de execuţie aferente implementării respectivului contract, calificarea, experienţa profesională şi/sau modul de organizare influenţând, în mod direct, calitatea rezultatului ce trebuie atins prin contractul în cauză, această categorie de personal nefiind considerată criteriu de calificare şi selecţie în raport cu operatorul economic ce este candidat/ofertant în procedura de atribuire. (2) Prin noţiunea de "personal-cheie" menţionată la alin. (1), se înţelege orice expert/specialist a cărui activitate desfăşurată în cadrul contractului este reflectată direct fie: (i) într-o proporţie majoritară a rezultatului respectivei activităţi şi/sau a întregului contract, atunci când există o relaţie direct proporţională între volumul muncii prestate şi nivelul calitativ al rezultatului în cauză, iar contribuţia sa are, totodată, o pondere ridicată în rezultatul final al contractului; (ii) într-o proporţie minoră ca efort depus din punctul de vedere al volumului de muncă, dar cu un impact major asupra esenţei rezultatului respectivei activităţi şi/sau a întregului Pagina 51 din 61

contract (de exemplu, în situaţia în care rezultatul muncii sale este stabilirea soluţiei tehnice ce face obiectul contractului, celelalte activităţi ale acestuia având doar rolul de a clarifica/detalia aspectele ce descriu respectiva soluţie şi/sau modul de implementare a sa). (3) În cadrul acestei categorii se includ şi tipurile de experţi pentru care este impusă, prin legislaţia de specialitate din domeniul obiectului contractului ce urmează a fi atribuit, prezentarea unei certificări specifice, fără de care aceştia nu au dreptul de a exercita activitatea în cauză, în acest fel fiind legaţi indisolubil de implementarea propriu-zisă a respectivului contract. (4) Pentru tipurile de experţi menţionaţi la alin. (3), pentru care existenţa certificării specifice, emisă de un organism abilitat conform prevederilor legale incidente domeniului în cauză, reprezintă condiţia necesară şi suficientă pentru a putea duce la îndeplinire activităţile ce fac obiectul respectivelor certificări, autoritatea/entitatea contractantă nu va stabili criterii de calificare şi selecţie, ci va solicita ca în propunerea tehnică să fie descris momentul în care vor interveni aceşti experţi în implementarea viitorului contract, precum şi modul în care operatorul economic ofertant şi-a asigurat accesul la serviciile acestora (fie prin resurse proprii, caz în care vor fi prezentate persoanele în cauză, fie prin externalizare, situaţie în care se vor descrie aranjamentele contractuale realizate în vederea obţinerii serviciilor respective). Exemple: responsabil tehnic cu execuţia (RTE) în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, republicată; expert/expert tehnic în domeniul protejării monumentelor istorice în conformitate cu Ordinul ministrului culturii şi patrimoniului naţional nr. 2.495/2010 pentru aprobarea Normelor metodologice privind atestarea specialiştilor, experţilor şi verificatorilor tehnici în domeniul protejării monumentelor istorice; contabil autorizat/expert contabil în conformitate cu legislaţia incidentă în domeniul contabilităţii şi fiscalităţii; verificator de proiecte, diriginte de şantier în conformitate cu legislaţia incidentă în domeniul construcţiilor; personal ce necesită atestări profesionale de la autorităţi competente - cum ar fi, dar fără a se limita la, AFER/ISCIR/ANRE/ANEVAR/ANCPI/CECAR/CAFR/MCPN etc. (5) În sensul alin. (3), în situaţia în care existenţa certificării specifice nu este suficientă pentru a demonstra că respectivul expert are capacitatea de a îndeplini activităţile aferente din viitorul contract, datorită complexităţii ridicate şi/sau particularităţii acestora, autoritatea/entitatea contractantă are dreptul de a impune în caietul de sarcini şi cerinţe referitoare la experienţa profesională a expertului/specialistului în cauză, ce trebuie îndeplinite la momentul evaluării ofertei tehnice. (...) ART. 12 Atunci când stabileşte factorii de evaluare privind calificarea, experienţa profesională şi/sau modul de organizare a experţilor-cheie, autoritatea/entitatea contractantă se asigură că: a) factorii de evaluare sunt asociaţi unei/unor extinderi a cerinţei/cerinţelor minime obligatorii stabilite prin caietul de sarcini, avantajul urmărit fiind în corelaţie cu valori superioare ale nivelurilor de calificare şi/sau experienţă profesională prezentate de experţii- cheie, ce fac obiectul factorilor de evaluare, faţă de nivelul minim ce trebuie îndeplinit pentru ca propunerea tehnică să fie declarată conformă; b) factorii de evaluare sunt relevanţi şi reflectă avantajele economice/financiare rezultate din cadrul ofertelor depuse, avantaje care să nu fie anulate sau diminuate pe parcursul îndeplinirii contractului, fiind corelaţi cu specificul activităţilor şi domeniului corespunzătoare obiectului respectivului contract. NOTĂ: (i) În cazul anumitor servicii/activităţi, este mai important, din punctul de vedere al experienţei unui expert-cheie, numărul exerciţiilor realizate de către acesta, relevante în raport cu respectiva activitate şi/sau cu domeniul în care se încadrează obiectul contractului, decât experienţa exprimată în ani sau prin simplă corelare cu durata unui asemenea exerciţiu. Exemplu în acest sens: activitatea de realizare a analizei cost-beneficiu în cadrul unui studiu de fezabilitate, caz în care relevant pentru reflectarea experienţei este numărul de asemenea analize realizate pentru proiecte similare cu cel ce face obiectul viitorului contract, nu neapărat numărul de ani de experienţă în realizarea de analize cost-beneficiu. (ii) Experţii precizaţi la art. 3 alin. (3), care prin obţinerea certificării obţin implicit şi competenţele necesare desfăşurării activităţii în cauză, nu pot fi utilizaţi ca factori de evaluare, Pagina 52 din 61

având în vedere faptul că, odată obţinut un nivel de certificare, se apreciază că rezultatele obţinute în urma prestaţiilor acestora nu pot fi diferite, din punct de vedere calitativ, într-o măsură semnificativă. (iii) Pentru experţii-cheie la care experienţa profesională în implementarea unor activităţi similare, în cadrul unor proiecte comparabile, poate influenţa în mod direct calitatea executării contractului şi, prin urmare, valoarea economică a ofertei, se pot stabili factori de evaluare care să urmărească avantajele competitive aduse de o ofertă ce prezintă experţi- cheie superiori, din punctul de vedere al experienţei specifice, în raport cu celelalte oferte. (iv) Pentru a nu distorsiona rezultatul aplicării factorului de evaluare se recomandă stabilirea unor clase în funcţie de care să fie acordat punctajul, fiecare clasă reprezentând un interval (peste nivelul minim) în care se încadrează experienţa expertului-cheie ce face obiectul factorului de evaluare, măsurată prin numărul de proiecte comparabile la care a participat, realizând activităţi similare cu cele ce urmează a le implementa în cadrul viitorului contract (de exemplu: între 2 şi 4 proiecte - 3 puncte; între 5 şi 7 proiecte - 5 puncte; peste 8 proiecte - 10 puncte). (v) Nu vor fi utilizaţi factori de evaluare cu titlu general, cum ar fi "facilităţi suplimentare oferite", sau care nu aduc valoare adăugată deoarece nu influenţează calitatea livrabilelor, cum ar fi: "numărul de experţi-cheie suplimentari oferiţi faţă de cel indicat prin caietul de sarcini", deoarece activităţile ce stau la baza elaborării respectivelor livrabile sunt în responsabilitatea unui număr limitat de experţi-cheie, de regulă 5 - 7, rămânând la latitudinea acestora modul în care realizează acest lucru; c) factorii de evaluare referitori la modul de organizare a activităţilor necesare a fi desfăşurate pentru implementarea contractului sunt corelaţi cu complexitatea acestuia şi se raportează la modalităţile pe care prestatorul le are în vedere pentru executarea contractului în cauză, având asociată o metodologie de punctare obiectivă, care urmăreşte aceste elemente calitative descrise în propunerea tehnică, toate acestea fiind descrise prin strategia de contractare. Din lecturarea modului de aplicare a algoritmului de calcul rezultă că este afectat principiul concurenței fiind descurajată participarea la procedura de atribuire a unor operatori economici care ar dispune de experienţa unui manager de contract necesară realizării în mod corespunzător a lucrărilor, dar care nu au participat la un număr de proiecte în domeniul contractelor gestionate conform modelului aprobat prin HG nr.1/2018/contracte FIDIC/echivalent indicat de achizitoare în vederea obținerii punctajului. Demonstrarea capacității managerului de a lua decizii corecte în situatii de criză se poate dovedi în mod similar și în cazul contractelor de execuţie lucrări de construcţii, nefiind judicios a puncta doar contractele gestionate conform modelului aprobat prin HG nr.1/2018/contracte FIDIC/echivalent. Mai mult, prin măsura de remediere adoptată achizitoarea nu a definit limitele sintagmei echivalent. În considerarea celor antemenționate sunt judicioase argumentele contestatoarei, potrivit cărora: Faţă de considerentele prezentate, în contextul în care prin cerinţa contestată de subscrisa se restrânge în mod abuziv accesul operatorilor economici la procedură, fiind impusă o cerinţă care nu este justificată în raport cu natura şi complexitatea contractului, putem afirma că se creează un impediment nejustificat operatorilor economici interesaţi să participe la procedură, motiv pentru care, solicităm eliminarea cerinţei din cuprinsul Fişei de date prin care s-a impus ca dovedirea experienţei deţinută de managerul de proiect să se realizeze prin raportare exclusiv la contracte gestionate conform modelului aprobat prin HG nr. 1/2018/FIDIC/ECHIVALENT. Considerăm că menţinerea cerinţei prin care s-a solicitat ca pentru managerul de proiect să fie prezentate exclusiv contracte de un anumit tip în dovedirea experienţei Pagina 53 din 61

similare, constituie o restricţionare a accesului la procedură a operatorilor economici, documentaţia de atribuire fiind elaborată cu încălcarea art. 50 din Legea nr. 98/2016. Mai mult decât atât, se constată că autoritatea contractantă, în data de 28.10.2024 modifică documentaţia de atribuire, în sensul în care prevede că pentru managerul de proiect punctajul va fi acordat doar pentru "participarea în poziţia de manager proiect sau echivalent în contracte de lucrări gestionate conform modelului aprobat prin HG nr. 1/2018/contracte FIDIC/echivalent" fără a dezvolta care este sfera de întindere a noţiunii de "echivalent'' pe care o acceptă. Din acest motiv Consiliul apreciază ca fiind restrictivă cerinţa ca experienţa deținută de managerul de proiect să constea în experienţa în contracte gestionate conform modelului aprobat prin HG nr.1/2018/contracte FIDIC/echivalent, respectiv identică cu cel care urmează a se executa. În speţa discutată, este evident că execuţia unor lucrări de construcții drumuri reflectă o experienţă suficientă a antreprenorului în a executa acelaşi tiputi de lucrări cu cele supuse procedurii de atribuire în cauză. Explicaţiile produse de autoritatea contractantă în punctul de vedere aflat la dosar nu sunt în măsură să reflecte imposibilitatea operatorilor economici care fac dovada experienţei de managerului de proiect deținută în cadrul unor contracte de execuţie lucrări de construcţii de a îndeplini corespunzător contractul supus licitaţiei. În raport de cele antemenționate în contextul în care prin cerinţa contestată se restrânge accesul operatorilor economici la procedură, fiind impusă o cerinţă care nu este justificată în raport cu natura şi complexitatea contractului se creează un impediment nejustificat operatorilor economici interesaţi să participe la procedură, motiv pentru care, Consiliul obligă autoritatea contractantă la eliminarea cerinţei din cuprinsul fişei de date prin care s-a impus ca dovedirea experienţei deţinută de managerul de proiect să se realizeze prin raportare exclusiv la contracte gestionate conform modelului aprobat prin HG nr. 1/2018/FIDIC/Echivalent. În ceea ce privește solicitarea contestatoarei de eliminare a cerinței documentaţiei de atribuire prin care se stabileşte că pentru prezentarea unui singur contract de lucrări nu va fi acordat punctaj, Consiliul constată netemeinicia acesteia din considerentele mai jos redate. Așa cum a fost mai sus redată, cerința reclamată este formulată la nivelul fișei de date, la secţiunea II.2.5. Criterii de atribuire astfel: Oferta va fi declarată neconformă în cazul în care persoana nominalizată pentru această poziţie nu face dovada că a avut calitatea de manager de proiect sau echivalent în contracte de execuţie lucrări sau contracte de lucrări încheiate pe HG nr. 1/2018 (proiectare+execuţie sau execuţie). Daca pentru persoana nominalizata pentru această poziţie se face dovada că a avut calitatea de manager de proiect sau echivalent într-un singur contract de lucrări, oferta nu va fi punctată, va primi 0 (zero) puncte. Se au în vedere prevederile articolului 12 din cadrul Instrucțiunii nr. 1/2017 mai sus redate, respectiv: ART. 12 Atunci când stabileşte factorii de evaluare privind calificarea, experienţa profesională şi/sau modul de organizare a experţilor-cheie, autoritatea/entitatea contractantă se asigură că: Pagina 54 din 61

a) factorii de evaluare sunt asociaţi unei/unor extinderi a cerinţei/cerinţelor minime obligatorii stabilite prin caietul de sarcini, avantajul urmărit fiind în corelaţie cu valori superioare ale nivelurilor de calificare şi/sau experienţă profesională prezentate de experţii-cheie, ce fac obiectul factorilor de evaluare, faţă de nivelul minim ce trebuie îndeplinit pentru ca propunerea tehnică să fie declarată conformă; b) factorii de evaluare sunt relevanţi şi reflectă avantajele economice/financiare rezultate din cadrul ofertelor depuse, avantaje care să nu fie anulate sau diminuate pe parcursul îndeplinirii contractului, fiind corelaţi cu specificul activităţilor şi domeniului corespunzătoare obiectului respectivului contract. NOTĂ: (i) În cazul anumitor servicii/activităţi, este mai important, din punctul de vedere al experienţei unui expert-cheie, numărul exerciţiilor realizate de către acesta, relevante în raport cu respectiva activitate şi/sau cu domeniul în care se încadrează obiectul contractului, decât experienţa exprimată în ani sau prin simplă corelare cu durata unui asemenea exerciţiu. (...) (iv) Pentru a nu distorsiona rezultatul aplicării factorului de evaluare se recomandă stabilirea unor clase în funcţie de care să fie acordat punctajul, fiecare clasă reprezentând un interval (peste nivelul minim) în care se încadrează experienţa expertului-cheie ce face obiectul factorului de evaluare, măsurată prin numărul de proiecte comparabile la care a participat, realizând activităţi similare cu cele ce urmează a le implementa în cadrul viitorului contract (de exemplu: între 2 şi 4 proiecte - 3 puncte; între 5 şi 7 proiecte - 5 puncte; peste 8 proiecte - 10 puncte). Consiliul are în vedere faptul că, așa cum a precizat achizitoarea, cerința reclamată este o cerinţa minimă obligatorie, daca nu este îndeplinită, oferta va fi respinsă în baza art. 137 alin (3) litera a) din HG 395/2015, "(3) In condiţiile art. 215 alin. (5) din Lege, oferta este considerată neconformă în următoarele situaţii: a) nu satisface în mod corespunzător cerinţele caietului de sarcini'", fiind considerată neconformă, astfel că factorul de evaluare ales este asociat unei extinderi a cerinţei minime obligatorii stabilite prin caietul de sarcini, avantajul urmărit fiind în corelaţie cu valori superioare ale nivelurilor de calificare şi/sau experienţă profesională prezentată de experţii-cheie, ce fac obiectul factorilor de evaluare, faţă de nivelul minim ce trebuie îndeplinit pentru ca propunerea tehnică să fie declarată conformă. Contrar celor susținute de contestatoare Prin cerinţa amintită se îngrădeşte, în mod nejustificat, participarea potenţialilor ofertanţi care au experienţă în modernizarea unei infrastructuri cu o complexitate similară sau superioară celei ce face obiectul contractului care urmează a fi atribuit, dar care pot prezenta în susţinerea acestei experienţe un număr redus de contracte, sau chiar unul singur în cadrul procedurii poate depune oferta orice operator economic interesat care are nominalizată o persoană având atribuţii în cel puțin 1 contract de lucrări oferta fiind considerata conformă, dar nu va fi punctată - va primi 0 (zero) puncte. Punctarea se realizează doar pentru calitatea de manager începând cu 2 contracte, peste nivelul minim impus ce trebuie îndeplinit pentru ca propunerea tehnică să fie declarată conformă. Aceleași concluzii de netemeinicie vor fi reținute și vizavi de vizează experienţa deţinută de şeful de şantier sau echivalent în referire la cerința: Oferta va fi declarată neconformă în cazul în care persoana nominalizată pentru această poziție nu face dovada că a avut calitatea de șef de șantier sau echivalent în cel puțin un contract de lucrări drumuri. Pagina 55 din 61

Daca pentru persoana nominalizata pentru aceasta poziție se face dovada ca a avut calitatea de șef șantier sau echivalent intr-un singur contract de lucrări, oferta nu va fi punctata, va primi 0 (zero) puncte, considerentele anterior redate în ceea ce privește modalitatea de punctare sunt incidente și în acest caz. C) Referitor la cerinţa fișei de date privind documentele acceptate pentru managerul de proiect în vederea acordării punctajului, respectiv în vederea demonstrării experienţei similare deţinută de experţii cheie, contestatoarea arată că potrivit fişei de date, pentru managerul de proiect, autoritatea a prevăzut că, în vederea acordării punctajului, că ofertanţii vor prezenta următoarele documente: " • Diplomă de inginer sau alt document echivalent eliberat de instituţiile de învăţământ superior recunoscute de statul român, sau echivalent pentru cetăţenii din alte ţări; • Dovada raportului de muncă/colaborare (într-o formă legală) cu ofertantul, conform modalităţii de asigurare a accesului la specialiştii propusă de ofertant; • Declaraţie de disponibilitate; • Recomandări/certificate de buna execuţie/document constatator emis de Beneficiar*/orice alte documente similare privind contractele/proiectele prezentate ca experienţa similară şi indicate pentru a fi punctate, din care să rezulte clar: beneficiarul şi datele de contact, numele proiectului/contractului, calitatea pe care a avut-o specialistul în derularea acestuia (manager de contract sau poziţii echivalente cu acestea ca responsabilităţi), tipul de contract (contract execuţie lucrări sau conform HG 1/2018) şi calitatea serviciilor prestate de către acesta. • Pentru personalul nerezident se acceptă prezentarea certificatelor/autorizaţiilor corespunzătoare emise în ţara de rezidenţă. a) Referitor la solicitarea de a se prezenta "dovada raportului de muncă/colaborare (într-o formă legală) cu ofertantul, conform modalităţii de asigurare a accesului la specialiştii propusă de ofertant", contestatoarea solicită Consiliului să constate că autoritatea nu formulează cerinţe clare, în sensul că nu este clar ce înţelege autoritatea contractantă prin "dovada raportului de muncă/colaborare (într-o formă legală)". Invocând prevederile art. 20 alin. (2) din HG nr. 395/2016 și art. 154 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, contestatoarea precizează că, raportat la textul legal citat anterior, reiese fără dubiu obligaţia autorităţii contractante de a elabora documentaţia de atribuire cu un anumit conţinut clar, concret legat de necesităţile sale care au stat la baza achiziţiei, pentru a informa operatorii cu privire la cerinţele achiziţiei, obiectul contractului şi modul de desfăşurare a procedurii de atribuire. Astfel concluzia la care ajunge contestatoarea este aceea că, caracterul neclar şi general al prevederii din documentaţie prin care se arată doar că se impune prezentarea dovezii raportului de muncă/colaborare într-o formă legală, fără a se indica exact care sunt acele tipuri de înscrisuri acceptate de autoritate, presupune că atât ofertanţii, cât şi comisia de evaluare, pot da interpretări diverse cerinţei. Astfel, se creează riscul evaluării în mod discreţionar a prevederilor documentaţiei de atribuire de către autoritatea contractantă. Se rețin și precizările achizitoarei în replică la cele reclamate, respectiv faptul că potrivit prevederilor art. 189 din Legea 98/2016, factorii de evaluare utilizaţi de autoritatea contractantă trebuie să Pagina 56 din 61

asigure o concurenţă reală între operatorii economici şi să fie însoţiţi de prevederi care să permită verificarea efectivă a informaţiilor furnizate de către ofertanţi, în scopul aplicării factorilor de evaluare. Atunci când consideră necesar, autoritatea contractantă verifică exactitatea informaţiilor şi dovezilor furnizate de ofertanţi. Ca atare, achizitoarea consideră că, prin solicitarea „dovada raportului de muncă/elaborare (într-o formă legală)...", consideră că cerinţa este cât se poate de clară, întrucât sintagma "forma legală" nu se poate referi decât la modalitatea de angajare/colaborare a personalului prevăzută de legislaţia în vigoare. Ca atare, dacă persoanele nominalizate pentru poziţia de manager şi respectiv de şef de şantier sunt angajate ale ofertantului, acesta va prezenta în cadrul ofertei tehnice dovada raporturilor de muncă încheiate cu această/e persoană/e. Dacă persoanele anterior menţionate sunt angajate ale asociatului/subcontractantului/terţului susţinător, aceştia vor prezenta, în cadrul ofertei tehnice, dovada raporturilor de muncă încheiate cu persoanele în cauză. Din acest motiv, consideră că cerinţa este foarte clară, întrucât există legislaţia muncii care reglementează care sunt formele legale de anagajare a personalului. Sunt adevărate susținerile achizitoarei, însă la fel de judicioase sunt și susținerile contestatoarei vizavi de faptul că în practică, managerul de proiect nu este angajat al ofertantului, iar într-o astfel de situaţie, pentru acele categorii de personal care la data depunerii ofertelor nu este angajat propriu, este suficient ca operatorii economici să depună o declaraţie de disponibilitate. În raport de cele mai sus reținute pentru a se elimina riscul unei evaluări arbitrare, Consiliul determină că este necesar ca autoritatea contractantă să indice în mod concret care sunt tipurile de documente pe care le acceptă în vederea verificării dovezii raportului de muncă/colaborare a managerului de proiect cu ofertantul. Pentru considerente similare, acceași concluzie de temeinicie va fi reținută de Consiliu și vizavi de indicarea în mod concret a documentelor acceptate ca dovadă a raportului de muncă/colaborare cu ofertantul a şefului de şantier şi a oricărei alte categorii de personal solicitat şi care nu este angajat al ofertantului. b) Referitor la solicitarea de a se prezenta Recomandări/certificate de bună executie/document constatator emis de Beneficiar*/orice alte documente similare privind contractele/proiectele prezentate ca experienţa similară și indicate pentru a fi punctate, din care să rezulte clar: beneficiarul și datele de contact, numele proiectului/contractului, calitatea pe care a avut-o specialistul în derularea acestuia (manager de contract sau poziţii echivalente cu acestea ca responsabilităţi), tipul de contract (contract execuţie lucrări sau conform HG 1/2018) și calitatea serviciilor prestate de către acesta, preliminar contestatoarea arată că cerinţa a fost modificată, prin Clarificarea din oficiu din data de 28.10.2024, astfel: Recomandări/certificate de bună execuţie/document constatator emis de Beneficiar*/orice alte documente similare privind contractele/proiectele prezentate ca Pagina 57 din 61

experienţa similară şi indicate pentru a fi punctate; din care să rezulte clar: beneficiarul şi datele de contact, numele proiectului/contractului calitatea pe care a avut-o specialistul în derularea acestuia (manager de contract sau poziţii echivalente cu acestea ca responsabilităţi), tipul de contract (contract execuţie lucrări sau conform HG 1/2018/contracte FIDIC/echivalent) şi calitatea serviciilor prestate de către acesta (...) *Prin beneficiar se înţelege beneficiarul final al investiţiei. Autoarea contestației apreciază a fi restrictivă cerinţa prin care se impune ca recomandările din partea beneficiarilor să prevadă în cuprinsul lor o serie de informaţii, pe considerentul că ofertanţii nu pot impune beneficiarilor să emită recomandări/documente similare cu un anumit conţinut și că prin cerinţa citată anterior, se impun solicitări care nu pot fi îndeplinite de ofertanţi, respectiv se includ cerinţe în sarcina emitenţilor recomandărilor care au calitatea de terţi faţă de procedură. Cu titlu exemplificativ, raportat la solicitarea de a fi prezentate recomandări/documente care să conţină tipul de contract conform HG nr. 1/2018, petenta supune atenţiei Consiliului, faptul că recomandările nu conţin această informaţie, menţiunile de la nivelul recomandărilor nefiind în controlul ofertanţilor. Mai mult, unii beneficiari nu acordă nici măcar recomandări simple, în forma şi cu conţinutul standard pe care îl utilizează aceştia, astfel că solicitarea de a prezenta recomandări/documente cu un anumit conţinut creează obstacole nejustificate în sarcina operatorilor economici care pot prezenta recomandări/documente similare, însă care nu îmbracă forma dorită de autoritatea contractantă din prezenta speţă. Pentru identitate de raţiune, solicită ca documentaţia să fie modificată inclusiv în partea ce priveşte documentele acceptate pentru şeful de şantier. În privinţa documentelor ce trebuie prezentate pentru a fi acordat punctajul, achizitoarea consideră că cerinţa nu este abuzivă, ofertanţii putând prezenta orice tip de document, sau chiar şi unul singur, dacă din acesta reies toate informaţiile solicitate iar dacă nu, se pot depune orice documente (nu este necesar ca toate să fie emise sau contrasemnate de beneficiarul final al investiţiei) din care să rezulte toate informaţiile necesare în vederea obţinerii punctajului. Consiliul achiesează la susținerile achizitoarei vizavi de faptul că în vederea verificării informaţiilor şi dovezilor furnizate de ofertanţi, este necesar a se prezenta un document emis/contrasemnat de beneficiarul investiţiei pentru a avea certitudinea şi respectiv dovada faptului că obiectivul de investiţii a fost realizat şi calitatea prestaţiilor a fost corespunzătoare, astfel că solicitările achizitoarei se înscriu în rigorile dispozițiilor anterior redate. c). Referitor la solicitarea ca recomandările/certificatele de bună execuţie/documentele constatatoare să fie emise de beneficiar, respectiv de beneficiarul final al investiţiei, contestatoarea arată că, prin documentaţia de atribuire, autoritatea contractantă prevede că acceptă doar recomandări/certificate de bună execuţie/documente constatatoare Pagina 58 din 61

emise de beneficiar, cu menţiunea că prin noţiunea de beneficiar se înţelege beneficiarul final al investiţiei. Contestatoarea solicită acceptarea demonstrării experienţei similare deţinută de experţii cheie inclusiv prin prezentarea unor recomandări de la angajatori, fără viza beneficiarilor finali, întrucât nu în toate cazurile beneficiarii finali contrasemnează recomandările experţilor cheie. Considerentele anterior reținute sunt valabile și în acest caz. Înstabilirea acestei finalități din economia celor anterior expuse, se reține că aspectul necesar a fi lămurit în cauză este calitatea de beneficiar al serviciilor prestate de expertul propus în cadrul echipei ofertantului. În acest context, Consiliul apreciază că, în fapt, calitatea de beneficiar al lucrărilor în discuție o poate avea doar autoritatea pentru care au fost emise respectivele certificări, iar nu angajatorul experților cheie, care, are calitatea de executant al lucrărilor în cauză. Faptul că un expert cheie face parte parte din echipa ofertantului nu transformă societatea în beneficiar, în sensul cerinței documentației de atribuire, dat fiind că, în mod firesc, lucrările sunt executate de societate, în sine, prin intermediul angajaților/colaboratorilor acesteia. Scopul prezentării unei astfel de recomandări este acela de a asigura autoritatea contractantă de calitatea serviciilor prestate de expert, respectiv o dovadă că proiectele în care a fost implicat expertul cheie au fost finalizate și duse la bun sfârșit, respectiv că expertul cheie propus a fost implicat în echipa de proiect, simpla declarație, sub forma unei recomandări, dată de societatea ofertantă, în calitate de angajator, nu poate fi considerată suficientă pentru atingerea acestui deziderat. Contrar celor susținute de contestatoare, precum că este suficientă prezentarea recomandării de la angajator fără viza beneficiarului final, nu este suficientă recomandarea emisă de angajatorul expertului, fiind necesar ca achizitoarea să cunoască dacă respectivele lucrări au fost executate și duse la bun sfărșit, aspect care poate fi confirmat doar de beneficiarul final al respectivelor lucrări executate, din echipa executantului făcând parte și experții în discuție. În raport de cele mai sus reținute o măsură de remediere a cerinței în discuție, raportat la modul în care a fost formulată solicitarea autoarei contestației, pentru motivele expuse, nu se justifică. Luând în considerare ansamblul considerentelor anterior expuse, constatându-se temeinicia în parte a criticilor aduse de ...SRL, se impune remedierea documentației de atribuire potrivit motivării aduse de Consiliu. Consiliul obligă ... ca, în termen de 15 zile de la data primirii prezentei decizii, să reia procedura de atribuire, să remedieze documentația de atribuire conform celor dispuse în considerente și să aducă la cunoștința tuturor celor interesați măsurile de remediere adoptate, prin postarea acestora în SEAP. Pagina 59 din 61

Totodată, în măsura în care informațiile referitoare la elementele pentru care Consiliul a dispus remedierile mai sus amintite, se regăsesc și în cadrul altor documente din conținutul documentației de atribuire (cum ar fi caietul de sarcini, etc) autoritatea contractantă va proceda în consecință și va corela informațiile în concordanță cu remedierile dispuse. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, pentru considerentele evocate în motivarea prezentei, admite contestațiile formulate de ...SRL și ...SRL, în contradictoriu cu .... Obligă ... ca, în termen de 15 zile de la data primirii prezentei decizii, să reia procedura de atribuire, să remedieze documentația de atribuire conform celor dispuse în considerente (în sensul că ofertanţii vor prezenta alternativ, fie (1) metodologia de reciclare prin staţii mobile, (2) fie metodologia de reciclare in situ, după cum fiecare dintre ofertanţi utilizează una dintre aceste 2 tehnologii de reciclare) și să aducă la cunoștința tuturor celor interesați măsurile de remediere adoptate, prin postarea acestora în SEAP. În măsura în care informațiile referitoare la elementele pentru care Consiliul a dispus remedierile mai sus amintite, se regăsesc și în cadrul altor documente din conținutul documentației de atribuire (cum ar fi caietul de sarcini, etc) autoritatea contractantă va proceda în consecință și va corela informațiile în concordanță cu remedierile dispuse. În temeiul art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, pentru considerentele evocate în motivarea prezentei, admite, în parte contestația formulată de ...SRL, în contradictoriu cu ..., vizavi de solicitările de pct. B) și C). În temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, pentru considerentele evocate în motivarea prezentei, respinge ca rămase fără obiect solicitările de la pct. A) și D) din contestația formulată de ...SRL, în contradictoriu cu .... Pagina 60 din 61

Prezenta decizie este obligatorie pentru părțile cauzei potrivit dispozițiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, .

. .

Redactată în 6 exemplare originale, conține 55 pagini. Pagina 61 din 61