Decizie 3383/2024
Decizie CNSC2024_3383_2024_Decizie_3383.pdf, BO2024_3383_2024_BO2024_3383.pdf
Document CNSC
GENERAL SECURITY SRL | NEXT GENERATION TECHNOLOGIES SRL în contradictoriu cu MUNICIPIUL MEDIAS
Decizia CNSC nr. 3383/C9/3440,3489 din 28.11.2024
Link permanentIdentificare și pasaje din sursă
având ca obiect Furnizare și lucrări de instalare, montare și punere în funcțiune „Stație de reîncărcare pentru autovehicule electrice în municipiul Mediaș, cod CPV 31681500-8 Aparate de reîncărcare (Rev.2), de MUNICIPIUL MEDIAȘ, cu sediul Mediaș, str. Coposu Corneliu nr. 3, județul Sibiu, în calitate de autoritate contractantă, contestatoarea a solicitat: - în principal, obligarea autorității contractante la luarea măsurilor de remediere, constând în eliminarea/modificarea unor cerințe și specificații tehnice abuzive și restrictive din documentele publicate, cât și cele cu parametri greșiți din documentele achiziției și din fișa de date; - obligarea autorității contractante la stabilirea unui nou termen- limită pentru depunerea ofertelor; - în subsidiar, în măsura în care nu este posibilă luarea măsurilor de remediere, anularea procedurii. Prin contestația nr. 251/03.10.2024, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 63222/03.10.2024, depusă de NEXT GEN…Verifică pasajul în context →
CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, pentru considerentele evocate în motivarea prezentei respinge, ca nefondată, contestația formulată de GENERAL SECURITY SRL, în contradictoriu cu MUNICIPIUL MEDIAȘ. În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, pentru considerentele evocate în motivarea prezentei, respinge, ca nefondată contestația formulată de NEXT GENERATION TECHNOLOGIES …Verifică pasajul în context →
Extrase din documentele asociate, fără completări sau interpretare juridică. Anonimizarea sursei este păstrată.
2024_3383_2024_Decizie_3383.pdf, BO2024_3383_2024_BO2024_3383.pdf
Text extras automat; verificați forma originală în PDF.
Numerotarea pasajelor aparține Achizia. Pentru citarea oficială, verificați pagina din PDF.
În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 3383/C9/3440,3489 Data: 28.11.2024 Prin contestația nr. 251/03.10.2024, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 63222/03.10.2024, depusă de GENERAL SECURITY SRL, cu sediul social în Cluj-Napoca, Piata 1 Mai 4-5, județul Cluj, înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. J12/1732/1998, având CUI RO 11160619, reprezentată legal prin Bogos Dan, în calitate de administrator, privind procedura de licitație deschisă, organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect Furnizare și lucrări de instalare, montare și punere în funcțiune „Stație de reîncărcare pentru autovehicule electrice în municipiul Mediaș, cod CPV 31681500-8 Aparate de reîncărcare (Rev.2), de MUNICIPIUL MEDIAȘ, cu sediul Mediaș, str. Coposu Corneliu nr. 3, județul Sibiu, în calitate de autoritate contractantă, contestatoarea a solicitat: - în principal, obligarea autorității contractante la luarea măsurilor de remediere, constând în eliminarea/modificarea unor cerințe și specificații tehnice abuzive și restrictive din documentele publicate, cât și cele cu parametri greșiți din documentele achiziției și din fișa de date; - obligarea autorității contractante la stabilirea unui nou termen- limită pentru depunerea ofertelor; - în subsidiar, în măsura în care nu este posibilă luarea măsurilor de remediere, anularea procedurii. Prin contestația nr. 251/03.10.2024, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 63222/03.10.2024, depusă de NEXT GENERATION TECHNOLOGIES SRL, cu sediul în municipiul Iasi, str. Nae Ionescu nr. 4, județul Iași, înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. J22/1311/2022, având CUI RO 31726543, reprezentată legal prin Trofin Cătălin, în calitate de administrator, privind aceeași procedură de licitație deschisă, contestatoarea a solicitat: -suspendarea procedurii până la soluționarea contestaţiei; -în principal, modificarea documentaţiei de atribuire în sensul eliminării cerinţelor restrictive care limitează în mod nelegal concurența; -obligarea autorităţii contractante la decalarea termenului de depunere a ofertelor și la continuarea procedurii în conformitate cu Pagina 1 din 3
prevederile legale în vigoare aplicabile în materia achiziţiilor publice, precum și cu respectarea principiilor consacrate de art. 2 al Legii nr. 98/2016; -în subsidiar, în situaţia în care se va constata faptul că nu mai pot fi adoptate măsuri de remediere, anularea procedurii. Conform prevederilor art. 17 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, contestațiile care fac obiectul dosarelor nr. 3440/2024 și 3489/2024, au fost conexate, pentru a se pronunța o soluție unitară, deoarece acestea sunt formulate în cadrul aceleiași proceduri de atribuire. Prin Încheierea nr. 3215/C9/3440,3489/11.10.2024, Consiliul a respins, ca rămase fără obiect, cererile de suspendare a procedurii de atribuire, formulate de GENERAL SECURITY SRL și NEXT GENERATION TECHNOLOGIES SRL. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, pentru considerentele evocate în motivarea prezentei respinge, ca nefondată, contestația formulată de GENERAL SECURITY SRL, în contradictoriu cu MUNICIPIUL MEDIAȘ. În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, pentru considerentele evocate în motivarea prezentei, respinge, ca nefondată contestația formulată de NEXT GENERATION TECHNOLOGIES SRL, în contradictoriu cu MUNICIPIUL MEDIAȘ. Prezenta decizie este obligatorie pentru părțile cauzei potrivit dispozițiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, Pagina 2 din 3
Redactată în 5 exemplare originale, conține 45 pagini. Pagina 3 din 3
Text extras automat; verificați forma originală în PDF.
Numerotarea pasajelor aparține Achizia. Pentru citarea oficială, verificați pagina din PDF.
În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. .. Prin contestația nr. 251/03.10.2024, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 63222/03.10.2024, depusă de ... SRL, cu sediul social în ., înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. ., având CUI RO ., reprezentată legal prin ., în calitate de administrator, privind procedura de licitație deschisă, organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect ., cod CPV 31681500-8 Aparate de reîncărcare (Rev.2), de ..., cu sediul .., în calitate de autoritate contractantă, contestatoarea a solicitat: - în principal, obligarea autorității contractante la luarea măsurilor de remediere, constând în eliminarea/modificarea unor cerințe și specificații tehnice abuzive și restrictive din documentele publicate, cât și cele cu parametri greșiți din documentele achiziției și din fișa de date; - obligarea autorității contractante la stabilirea unui nou termen- limită pentru depunerea ofertelor; - în subsidiar, în măsura în care nu este posibilă luarea măsurilor de remediere, anularea procedurii. Prin contestația nr. 251/03.10.2024, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 63222/03.10.2024, depusă de ...SRL, cu sediul în municipiul ., înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. ., având CUI RO ., reprezentată legal prin ., în calitate de administrator, privind aceeași procedură de licitație deschisă, contestatoarea a solicitat: -suspendarea procedurii până la soluționarea contestaţiei; -în principal, modificarea documentaţiei de atribuire în sensul eliminării cerinţelor restrictive care limitează în mod nelegal concurența; -obligarea autorităţii contractante la decalarea termenului de depunere a ofertelor și la continuarea procedurii în conformitate cu prevederile legale în vigoare aplicabile în materia achiziţiilor publice, precum și cu respectarea principiilor consacrate de art. 2 al Legii nr. 98/2016; -în subsidiar, în situaţia în care se va constata faptul că nu mai pot fi adoptate măsuri de remediere, anularea procedurii. Pagina 1 din 50
Conform prevederilor art. 17 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, contestațiile care fac obiectul dosarelor nr. ., au fost conexate, pentru a se pronunța o soluție unitară, deoarece acestea sunt formulate în cadrul aceleiași proceduri de atribuire. Prin Încheierea nr. ., Consiliul a respins, ca rămase fără obiect, cererile de suspendare a procedurii de atribuire, formulate de ... SRL și ...SRL. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care ... SRL și ...SRL critică unele prevederi ale documentației de atribuire, solicitând cele precizate în partea introductivă a deciziei. În ceea ce privește contestația depusă de ... SRL, contestatoarea susține că cerintele documentatiei de atribuire încalcă principiile tratamentului egal și îngrădesc accesul prin restrângerea nepermisă a concurenței, cu încălcarea dispozitiilor legale în materie din Legea nr. 98/2016: art. 49 alin. (1), art. 50 alin. (1) și alin. (2), art. 155 alin. (6). În continuare, arată pentru fiecare cerinţă în parte, că documentaţia de atribuire, în maniera configurată de autoritatea contractantă, este restrictivă, în sensul că poate fi îndeplinită doar de un număr limitat de operatori economici, observându-se intenția de preferențiere a produsului ofertat, prin reglementarea nejustificată a unor cerinţe care nu urmăresc satisfacerea unui interes legitim tehnic. În fapt, contestatoarea arată că autoritatea contractantă, prin caietul de sarcini prezentat, are declarat obiectivul „Furnizare şi lucrări de instalare, montare şi punere în funcţiune „Staţie de reîncărcare pentru autovehicule electrice în ..." 1. În fișele tehnice la ambele modele de stații de încărcare, la punctul 1.4 respectiv 1.5 autoritatea adaugă o cerință abuzivă, specificând următoarele: Fișa tehnică nr. 1 Fișa tehnică nr. 2 Contestatoarea precizează că dimensiunea unei stații, respectiv greutatea ei, este o caracteristică constructivă și nu poate fi utilizată în specificațiile tehnice decât dacă autoritatea prin proiectant și consultanții implicați în această procedură dorește eliminarea competiției, respectiv favorizarea unui ofertant. Prin proiectul tehnic nu a fost specificată nicio dificultate de instalare a unor stații cu dimensiuni diferite de cele precizate acestea fiind alese arbitrar sau fiind alese să corespundă doar anumitor Pagina 2 din 50
echipamente, iar toleranța de 10% este aleasă tot arbitrar neavând o logică sau un substrat tehnic. De asemenea, autoarea contestației menționează că fiecare fabricant își proiectează stația după un proiect propriu și nu vor semăna unele cu altele, deci în cazul în care nu este o situație specială de amplasament (pe care autoritatea nu a specificat-o în cazul de față), consideră că aceasta cerință este abuzivă și duce la limitarea competiție. Faptul că pentru un model de stație se acceptă o anumită greutate și dimensiune, iar pentru altă stație se acceptă altă dimensiune, denotă exact caracterul arbitrar și abuziv în alegerea acestor specificații. Contestatoarea susține că prin creşterea anumitor parametrii de greutate și dimensiuni a stației de încărcare nu se lezează în niciun fel implementarea proiectului și consideră incidente următoarele articole din legislație: art. 156 alin. (2), art. 49, art. 50 alin. (1) și (2), art. 155 alin. (6) din Legea nr. 98/2016. De asemenea, menționează că stațiile de încărcare sunt produse de serie și fiecare producător își proiectează carcasele după propriul desing în funcție de tipurile de module rectificatoare utilizate, dotări optionale, optimizarea functionării, etc. Ca orice alt produs fabricat, dimensiunea lui este dată de piesele interioare ale acestora și este specifică fiecărui producător, nefiind impuse printr-un standard specificaţii de dimensiune și greutate, aceste echipamente fiind considerate echipamente industriale. Descrierea cu lux de amănunte a caracteristicilor tehnice și constructive din proiectul tehnic și caietul de sarcini publicat de autoritate, favorizează direct elaboratorul proiectului tehnic de față: ...SRL, care comercializează aceste stații și depune oferte la licitațiile de furnizare/execuţie staţii de încărcare ca ofertant unic sau împreună cu diverşi asociaţi/subcontractanţi. Pentru a da şanse egale operatorilor economici, cu respectarea principiilor achiziţiilor publice, acelea de nediscriminare, transparență și tratament egal, contestatoarea solicită Consiliului să elimine orice caracteristici constructive care favorizează direct elaboratorul proiectului tehnic de față: ...SRL. Considerând faptul că autoritatea încalcă prevederile art. 2 alin. (2), precum și cele ale art. 155 alin. (6) din Legea nr. 98/2016, autoarea contestației solicită eliminarea tuturor cerințelor în ceea ce privește dimensiuni, greutăţi, tinând cont de faptul că specificaţiile tehnice nu ar trebui să poată fi stabilite în mod arbitrar de către autorităţile contractante, acestea trebuind să reflecte nevoile concrete ale acestora. 2. De asemenea, contestatoarea arată că în fișele tehnice se mai specifică materialul din care trebuie confecționate stațiile ca fiind: 1.22 Material carcasa statie: structura aluminiu sau oțel inoxidabil, carcasa de oțel galvanizat vopsit în câmp electrostatic Pagina 3 din 50
Fiecare fabricant își proiectează și construiește stațiile de încărcare din materiale diferite în funcție de amplasamente și mediile în care vor fi exploatate. Contestatoarea precizează că introducerea ca o specificatie obligatorie ca structura să fie din aluminiu sau oțel inoxidabil este, din nou, la fel ca și greutatea și dimensiunile stației, o caracteristică constructivă, folosită în această procedură ca o cerință abuzivă, având rolul de a limita competiția și accesul la procedură. Atâta timp cât carcasa este construită dintr-un material ce corespunde cerințelor IK 10 respectiv IP54, cererea prin care structura să fie dintr-un material și exteriorul din alt material este total deplasată și nu are nicio implicație asupra funcționalității tehnice, respectiv rezistenței în timp a stației. Prin urmare, autoarea contestației solicită eliminarea oricărei specificații tehnice constructive particulară unui anume producător, specificații tehnice ce țin de materialul din care este fabricată stația sau să se accepte și alte materiale care asigură o protecție la impact IK10 și o protecție minimă de IP54, respectiv oțelul galvanizat. 3. De asemenea, petenta susține că, potrivit caietului de sarcini și a proiectului prezentat, autoritatea face o eroare gravă în citirea și interpretarea ghidului de finanțare referitor la configurarea stațiilor de încărcare. Pentru modelul 1 de stații de încărcare autoritatea solicită o stație într-o configurare corectă aceasta având conectori de tip CCS2+ CHAdeMO + Type 2. Pentru modelul 2 de statii de încărcare configuratia este total incorectă. Invocând prevederile art. 8 alin. (3) din Ghidul AFM, contestatoarea menționează că, prin acest articol, se precizează foarte clar că este vorba de „conectori" (pluralul cuvântului conector, adică minim doi) și nu conector, asa cum a cerut în caietul de sarcini autoritatea. De asemenea, invocând prevederile la art. 5 din ghidul de finanțare, petenta menționează că este necesar ca minim o stație să îndeplinească încărcarea multistandard (adică mai multe standarde) în acest caz CCS2 și un alt standard de încărcare în DC care în cazul de față este CHAdeMO, iar celelalte staţii trebuie să aibă „conectori" adică min 2 în standardul european CCS2. Prin adresa nr. 17812/22.10.2024, înregistrată la Consiliu sub nr. 67943/23.10.2024, autoritatea contractantă a formulat punct de vedere cu privire la contestația depusă de ... SRL, solicitând respingerea acestei și menţinerea caracteristicilor tehnice asa cum au fost stabilite prin anunţul de participare .../25.09.2024, respectiv prin Proiectul Tehnic şi caietul de sarcini. 1. Cu privire la cerinţele referitoare la dimensiunile de gabarit din fișele tehnice de la ambele modele de stații de încărcare, autoritatea Pagina 4 din 50
contractantă consideră că specificaţiile tehnice privind gabaritul, greutatea şi materialul nu sunt abuzive şi nu sunt în măsură să favorizeze vreun posibil ofertant. În ceea ce priveşte argumentele invocate de către contestatoare, autoritatea face următoarele precizări: Documentaţia de atribuire a fost elaborată cu respectarea tuturor prevederilor în materia achiziţiilor publice. Mai mult, documentaţia de atribuire respectă modelul de documentaţie standardizată pentru execuţie de lucrări, disponibilă la .. Se poate observa că dimensiunile stabilite au un caracter maximal, care se pot încadra într-un interval de valori, cu o toleranţă de (± 10%), iar nu dimensiuni fixe şi precise menite să favorizeze un anumit ofertant sau alese în mod arbitrar, astfel cum în mod nejustificat afirmă contestatoarea. Faptul că cerinţa din documentaţia de atribuire nu poate fi respectată de un anumit produs, nu conferă în mod automat acelei cerinţe un caracter restrictiv. Era de datoria contestatoarei să demonstreze că această cerinţă nu poate fi îndeplinită decât de un anumit producător. Astfel în lipsa unor elemente concrete care să ateste caracterul restrictiv al cerinţei, mai ales că sarcina probei revine celui care reclamă (actor incubit probatio), autoritatea apreciază că nu se impune modificarea cerinţei. Contestatoarea nu probează faptul că cerinţele, astfel cum au fost stabilite cu un caracter maximal, cu o toleranţă de (± 10%), iar nu fixe ar tinde înspre restricţionarea accesului, ci doar susţine afirmaţii cu caracter general. Autoritatea contractantă arată că necesitatea sau oportunitatea achiziţionării unor echipamente (staţii de încărcare) cu încadrarea în anumite dimensiuni/greutăţi sau materiale confecţionate au fost stabilite în funcţie de necesităţile obiective şi priorităţile comunicate de compartimentele beneficiare din cadrul acesteia, transpuse în cadrul Proiectului Tehnic (PT) la paginile 9 şi 10, cap. 2.1 - Particularităţi ale amplasamentului, subcap. a) Descrierea amplasamentului, unde este prevăzut faptul că staţiile vor fi amplasate pe domeniul public, însă cu o limitare de suprafaţă, contrar afirmaţiilor contestatoarei, că „nu a fost specificată nici o dificultate de instalare a unor statii cu dimensiuni diferite de cele precizate acestea fiind alese arbitrar sau fiind alese sa corespunda doar anumitor echipamente, iar toleranta de 10% este aleasa tot arbitrar neavând o logica sau un substrat tehnic", relevante în acest caz fiind dispoziţiile art. 2, alin. (5) din HG 395/2016 coroborate cu prevederile art. 20, alin. (10) din acelaşi act normativ care stabilesc faptul ca specificaţiile din documentaţia de atribuire descriu, în mod obiectiv necesitatea autorității contractante care a elaborat respectiva documentaţie. Redând extras din caietul de sarcini, pag. 9-10, autoritatea învederează faptul că suprafaţa disponibilă pentru fiecare staţie şi cele Pagina 5 din 50
două locuri de parcare este de min. 25 mp. Având în vedere dimensiunile autovehiculelor, spaţiul disponibil pentru manevră şi spaţiul efectiv de parcare, s-au solicitat staţii care au dimensiuni de gabarit reduse, dar nu fixe care să permită accesul şi parcarea în siguranţă. De asemenea, dimensiunile criticate nu sunt caracterizate de o anumită valoare/dimensiune/mărime fixată/impusă prin Fişele Tehnice, ci sunt solicitate intervale maxime de forma: maxim 185 kg ± 10% sau maxim 660x320x1750 mm, ± 10%. Potrivit art. 156, alin. (2) din Legea nr. 98/2016, regula instituită de legiuitor este că specificaţiile tehnice să nu precizeze „(...) un anumit producător, o anumită origine sau un anumit procedeu care caracterizează produsele sau serviciile furnizate de un anumit operator economic" şi nici să nu se refere la „(...) mărci, brevete, tipuri, la o origine sau la o producţie specifică, care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau produse", excepţia de la această regulă fiind, potrivit alin. (3) al aceleiaşi norme juridice, situatia excepţională în care „(...) nu este posibilă o descriere suficient de precisă şi de inteligibilă a obiectului contractului în conformitate cu dispoziţiile alin. (1)", în această situaţie excepţională, precizarea elementelor prevăzute la alin. (2) urmând a fi însoţită de cuvintele „sau echivalent". Din aceste motive valorile înscrise în cadrul Fişelor Tehnice aferente echipamentelor (staţiile de reîncărcare) sunt valori maxime admise încadrabile într-o tolerantă de ±10%. Asa cum s-a arătat și mai sus valoarea nu este restrictivă, deoarece în documentaţie este trecut un maxim, cu o tolerantă de ±10%, și nu o valoare fixă. Autoritatea precizează că specificaţiile tehnice stabilite prin Proiectul Tehnic, implicit în cadrul Fişelor Tehnice (parte componentă a documentaţiei de atribuire), au la bază calcule executate de persoane de specialitate şi s-a ţinut cont de realitatea din teren (locuri de parcare existente) şi nu au fost stabilite în mod arbitrar, cum eronat afirmă contestatoarea. Având în vedere aceste aspecte, solicită să se constate lipsa de fundament a criticilor formulate de contestatoare cu privire la specificaţiile tehnice ale staţiilor. Astfel în urma celor expuse, întrucât prevederile art. 20, alin. (10) din HG nr. 395/2016 definesc specificaţiile tehnice drept o descriere obiectivă a necesităţii autorităţii contractante, care au stat la baza stabilirii caracteristicilor ce includ plaje de valori (toleranţe) sub formă de valori minime, valori maxime sau intervale de valori, care nu pot fi catalogate ca fiind restrictive în condiţiile în care potrivit art. 133, alin. (2) din HG nr. 395/2006: „propunerea tehnică trebuie să corespundă cerinţelor minime prevăzute în caietul de sarcini sau în documentul descriptiv", prin urmare potenţialii ofertanţi au deplină libertate în ofertarea de soluţii superioare celor prevăzute în caietul de sarcini sau Pagina 6 din 50
documentele descriptive (fişele tehnice), în speţă cu încadrarea în intervalele stabilite de autoritatea contractantă. Referitor la critica „Descrierea cu lux de amănunte a caracteristicilor tehnice şi constructive din proiectul tehnic şi caietul de sarcini publicat de autoritate, favorizează direct elaboratorul proiectului tehnic de faţă: . S.R.L. (...)", achizitoarea precizează că proiectul tehnic transmis spre publicare în SEAP, aprobat de către finanţator, a fost elaborat respectând prevederile HG 907/2016 actualizată, precum şi Ghidul de finanţare aprobat de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor prin Ordinul 1962/2021. Astfel, conform prevederilor art. 12 alin. (1) din HG 907/2016, pe care le invocă, autoritatea precizează că o descriere cu lux de amănunte a caracteristicilor tehnice şi constructive ale echipamentelor (staţii de reîncărcare) reprezintă cerinţe de elaborare a proiectului şi nu o descriere care să avantajeze un anume operator economic, cum eronat şi nejustificat susţine contestatoarea. Invocând o speţă similară, respectiv decizia CNSC nr. . din 26.07.2024, achizitoarea menționează că potențialii ofertanţi au deplină libertate în ofertarea de soluţii superioare celor prevăzute în caietul de sarcini, în speţă cu încadrarea în intervalele stabilite de autoritatea contractantă. În continuarea invocă prevederile art. 154 din Legea nr. 98/2016 și susține că niciunde în legislaţia în vigoare nu se prevede dreptul operatorilor economici de a solicita sau propune modificarea documentaţiei de atribuire şi, cu atât mai mult, obligaţia autorităţii contractante de a modifica documentaţia de atribuire după cum solicită sau propune fiecare operator economic care apreciază că este necorespunzător întocmită, doar pe raţionamentul că acesta din urmă nu produce sau comercializează produsele solicitate. Astfel fiind, autoritatea contractantă nu are vreo obligaţie legală de a modifica documentaţia de atribuire după voinţa operatorului economic care a formulat întrebări/sau contestaţie sau după caracteristicile produselor pe care acesta le comercializează. Opţiunea modificării cerinţelor impuse operatorilor economici reprezintă un drept al autorităţii, iar nu o obligaţie, Consiliul neputând sancţiona autoritatea contractantă pentru exercitarea dreptului său de a nu aduce alte modificări cerinţelor tehnice/prevederilor documentaţiei, în condiţiile în care nu se probează caracterul restrictiv al acestora. Mai mult, contestatoarea în susţinerea contestaţiei avea obligaţia de a proba caracterul restrictiv al caracteristicilor sau parametrilor impuşi de autoritatea contractantă, fiind pe deplin aplicabile în acest caz prevederile art. 249 c.p.c. Astfel, fiecare parte litigantă are obligaţia de a-şi dovedi pretenţiile, susţinerile, prin producerea unor mijloace de probă legale, verosimile, pertinente şi concludente, potrivit principiului de drept „probatio incumbit ei qui digit, non ei qui negat". Pagina 7 din 50
De asemenea, autoritatea precizează că, având în vedere prevederile art. 10 lit. g) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va reţine în soluţionare faptul că literatura juridică dar şi practica judiciară, a statuat că în cadrul procesului civil sarcina probei este împărţită între reclamant şi pârât, în speţă între contestator şi autoritatea contractantă, la care se adaugă şi rolul activ al Consiliului care, potrivit art. 254 alin. (5) c.p.c, poate ordona administrarea probelor considerate necesare chiar dacă părţile se împotrivesc. Cu toate acestea, existenţa rolului activ al Consiliului nu poate conduce la concluzia că întreaga sarcina a probei ar cădea asupra Consiliului, ceea ce nu se întâmpla nici măcar în cadrul dosarelor supuse principiului oficialităţii, sau ca nerespectarea dispoziţiilor legale cu privire la propunerea şi administrarea probelor nu ar avea pentru părţi consecinţe procedurale. Pe cale de consecinţă, în măsura în care partea ce formulează anumite critici, susţineri, nu este solitară în efortul de a proba, aceasta rămâne singura sancţionată în caz de eşec, deoarece dacă nu administrează probele care să convingă Consiliul va pierde dosarul. În speţă, aplicând principiile cu caracter teoretic enunţate mai sus, Consiliul apreciază că, în soluţionarea contestaţiei, societatea contestatoare ar fi trebuit ca, în prealabil, să dovedească că aceste caracteristici sunt aferente unor staţii de încărcare fabricate de un singur producător şi că nu există alte staţii de încărcare cu caracteristici tehnice care să se încadreze în intervalele menţionate de autoritatea contractantă în caietul de sarcini; ori, contestatoarea s-a limitat la repetarea unor susţineri generice de forma „o astfel de cerinţă este restrictivă şi se impune a fi modificată”, fără a produce vreo probă care să demonstreze faptul că aceste specificaţii tehnice ar fi caracteristice unui/unor anumite/anumite echipamente medicale, cum ar fi o anumită tehnologie/marcă/brevet sau că acestea sunt fabricate de un număr limitat de producători, etc. Prin urmare, ţinând seamă de faptul că prin contestaţie nu s-a demonstrat favorizarea unui anumit producător/comerciant, că dimensiunile/valorile minimă şi maximă solicitată de autoritatea contractantă ar fi inaccesibilă celor mai mulţi producători sau alte impedimente obiective, Consiliul nu poate reţine susţinerile contestatoarei potrivit cărora autoritatea contractantă ar fi restricţionat prin specificaţiile tehnice aferente echipamentelor medicale, participarea la procedură. (...) Raportat la nevoile sale, autoritatea contractantă este singura în măsură să decidă asupra acestora şi asupra modalităţii de satisfacere a lor, motiv pentru care ţinând seamă de aceste aspecte, Consiliul apreciază că aceste cerinţe tehnice nu sunt restrictive şi nu sunt natură a denatura sau conduce la distorsionarea rezultatului aplicării procedurii de atribuire. (....) Pagina 8 din 50
Astfel, societatea contestatoare nu a prezentat argumente din care să rezulte că ar fi restricţionată participarea sa la procedură prin solicitarea acestor cerinţe. Având în vedere aspectele menţionate referitoare la specificaţiile tehnice, achizitoarea solicită Consiliului să constate lipsa de fundament şi lipsa justificărilor aferente criticilor formulate de contestatoare cu privire la specificaţiile tehnice ale echipamentelor (staţii de reîncărcare). 2. Cu privire la cerinţele referitoare la materialul din care trebuie confecţionate statiile ca fiind: 1.22 Material carcasa statie; structura aluminiu sau oțel inoxidabil, carcasa de otel galvanizat vopsit în câmp electrostatic Legat de cerinţa privitoare la materialul din care este realizată structura staţiilor, autoritatea consideră că afirmaţia de limitare a furnizorilor este și aceasta nefondată. Astfel, dacă un producător nu îndeplineşte o cerinţă nu înseamnă că această cerinţă nu poate fi îndeplinită de alţi producători, iar utilizarea unor materiale cu caracteristici tehnice superioare nu reprezintă o cerinţă restrictivă pentru ofertanţi, aşa cum este specificat în fişa tehnică „structura aluminiu sau oţel inoxidabil, carcasă de oţel galvanizat vopsit în câmp electrostatic". Se poate observa că, prin cerinţele referitoare la materialele din structura echipamentelor, ofertanţii nu au fost obligaţi la un singur material, respectiv au posibilitatea de a alege între o structură din aluminiu sau o structură din oţel inoxidabil sau o structură cu caracteristici tehnice superioare. În opinia autorităţii contractante, contestatoarea nu a făcut dovada că cerinţa este specifică unui singur producător şi prin urmare a fost limitată participarea altor companii la procedura de achiziţie. În lipsa unor elemente concrete care să ateste caracterul restrictiv al cerinţei, mai ales că probarea revine celui ce reclamă (actor incubitprobatio), achizitoarea apreciază că nu se impune modificarea cerinţei. În continuare, invocă decizia CNSC nr. ., într-o speţă similară. Având în vedere aspectele menţionate referitoare la specificaţiile tehnice, autoritatea solicită Consiliului să constate lipsa de fundament şi lipsa justificărilor aferente criticilor formulate de contestatoarea cu privire la materialul din structura echipamentelor (staţii de reîncărcare). 3. În ceea ce privește susținerea contestatoarei ”Conform caietului de sarcini şi a proiectului prezentat autoritatea face o eroare gravă în citirea şi interpretarea ghidului de finanţare referitor la configurarea staţiilor de încărcare: Pentru staţii de încărcare modelul 2, configuraţia este total incorectă”, autoritatea contractantă precizează că, în cadrul procesului de achiziţie publică, obiectul contractului este stabilit de către entitatea achizitoare, adică instituţia publică sau organizaţia guvernamentală care iniţiază şi gestionează procedura de achiziţie, conform prevederilor legale în materia achiziţiilor publice. Această entitate este responsabilă pentru definirea clară şi precisă a nevoilor şi Pagina 9 din 50
specificaţiilor produselor, lucrărilor sau serviciilor care urmează să fie achiziţionate, bazându-se pe cerinţele şi obiectivele sale. În acest sens, achizitoarea precizează că în cadrul documentaţiei de atribuire şi a proiectului tehnic s-a ţinut cont de prevederile/cerinţele ghidului de finanţare care impun o serie de cerinţe minime acceptate. Astfel, cerinţele ghidului sunt următoarele: - staţiile vor avea minim două puncte de reîncărcare, - un punct de reîncărcare va permite încărcarea în curent continuu la o putere > 50 kW şi un punct de reîncărcare permite încărcarea în curent alternativ la o putere > 22 kW a vehiculelor electrice, - staţia de reîncărcare va permite încărcarea simultană la puterile declarate, - staţiile de reîncărcare vor fi echipate cel puţin cu prize şi conectori de tip 2 pentru vehicule, conform descrierii din standardul SR EN62196-2, pentru încărcarea în curent alternativ, şi cu conectori ai sistemului de reîncărcare combinat Combo 2, conform descrierii din standardul SR EN62196-3, pentru încărcarea în curent continuu, - să asigure un minim de locuri de parcare cel puţin egal cu numărul punctelor de reîncărcare aferente staţiilor solicitate. Autoritatea contractantă susţine că, punând cap la cap toate aceste cerinţe şi disponibilitatea fizică din teren de a instala aceste staţii, au rezultat soluţii cu câte doi conectori de încărcare, excepţie făcând staţia care trebuie să asigure şi încărcarea multi-standard. Referitor la Fişele Tehnice care se solicită a fi revizuite, susţine că acestea au fost întocmite având la bază documentaţia tehnică (studiu de fezabilitate, DTAC, proiect tehnic) care a fost aprobată de finanţator. În acest caz, consideră că este foarte clar că prin aprobarea finanţării, Administraţia Fondului de Mediu a declarat acest proiect eligibil ceea ce înseamnă că respectă cerinţele impuse. În opinia autorității, criticile contestatoarei faţă de acest aspect nu sunt fondate, fiind mai mult decât evident faptul că la configurarea specificaţiilor tehnice ale staţiilor de încărcare s-a ţinut cont de cerinţele Ghidului de finanţare. Redând extrase din fişa de date a achiziției - pct. II.2.4 Descrierea achiziţiei publice și din Memoriului tehnic din cadrul Proiectului Tehnic (parte a documentaţiei de atribuire), autoritatea precizează că, din interpretarea cerinţelor redate rezultă că se doreşte furnizarea, montarea, instalarea şi punerea în funcţiune a 8 (opt) staţii de reîncărcare pentru vehicule electrice cu funcţionare în curent continuu şi alternativ (Echipată cu Conector tip Combo 2 - curent continuu conform standard EN 62196-3 şi Echipată cu Conector sau Priza tip Type 2 - curent alternativ conform standard EN 62196-2). Or, autoritatea precizează că aceste cerinţe ale documentaţiei de atribuire sunt în concordanţă cu prevederile Ghidului de finanţare Pagina 10 din 50
aprobat prin Ordinul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor nr. 1962/2021, aplicabil prezentei investiţii, invocând în acest sens art. 8 alin. (1) și alin. (3), aspecte din care rezultă că cele 2 puncte de reîncărcare din cadrul fiecărei staţii nu trebuie să fie ambele pentru încărcare în curent continuu, astfel cum consideră în mod neîntemeiat contestatoarea, ci unul dintre ele trebuie să fie pentru încărcare în curent continuu şi cel de-al doilea pentru încărcare în curent alternativ, iar conectorii sunt caracteristici fiecărui tip de punct de reîncărcare, respectiv încărcarea în curent continuu să se facă prin conector al sistemului de încărcare Combo 2, iar încărcarea în curent alternativ să se facă prin conector Type. Faptul că la art. 8 alin. (3) din Ordinul nr. 1962/2021 se face referire la „conectori ai sistemului de reîncărcare Combo 2" nu semnifică faptul că fiecare staţie trebuie să aibă mai mulţi conectori, ci este rezultatul acordului între subiectul propoziţiei, respectiv cuvântul „staţiile" (la plural) şi atributul „conectori" (exprimat tot la plural), fiind eronată o eventuală exprimare de forma „staţiile vor fi echipate cu conector". Autoritatea contractantă consideră că Proiectul Tehnic (PT) a fost verificat şi considerat eligibil de către finanţator (AFM), situaţie relevantă din perspectiva criteriilor de eligibilitate stabilite la art. 11 din ghidul de finanţare, care se referă, printre altele, la echiparea cu prize şi conectori, din perspectiva art. 13 lit. f) care statuează în sensul că dosarul de finanţare trebuie să cuprindă, printre altele, studiul de fezabilitate şi din perspectiva art. 16 care stabileşte, la alin. (6), că eventuala nerespectare a criteriilor de eligibilitate de la art. 11, atrage respingerea dosarului de finanţare. Astfel, în condiţiile în care specificaţiile tehnice din Proiectul Tehnic/Caietul de Sarcini/Fişele Tehnice reproduc, practic, soluţiile tehnice stabilite de proiectant în proiectul tehnic, autoritatea contractantă susţine că verificarea dosarului de finanţare de către AFM este de natură să confirme concordanţa dintre numărul de conectori solicitaţi prin proiectul tehnic şi cerinţele din fişele tehnice. În sprijinul celor prezentate, invocă decizia CNSC nr. . din 26.07.2024, adoptată într-o speţă similară. Având în vedere cele de mai sus expuse, autoritatea contractantă solicită respingerea criticilor contestatoarei privind configuraţia pentru staţii de încărcare modelul 2, ca fiind nefondate. În concluzie, solicită respingerea contestaţiei, aşa cum a fost formulată de ... SRL, ca netemeinică și nefondată. În ceea ce privește contestația depusă de ...SRL, contestatoarea învederează Consiliului că documentatia de atribuire are la bază un proiect elaborat de firma de proiectare ..., firmă care impune prin documentatii de atribuire cerinte tehnice restrictive, pe care doar ei le pot îndeplini, cerinte total nerelevante în conformitate cu interesele Pagina 11 din 50
achizitoarei. A atras atentia Consiliului de nenumărate ori asupra zecilor de situatii când firma de proiectare ...inventează tot felul de tichii de margaritar pe care doar stațiile lor de încărcare le îndeplinesc, acestia câștigând direct licitațiile sau prin intermediari. Firma de proiectare ...este inventatoarea: - Statiilor electrice cu baterii - Statiilor electrice cu stâlpi de iluminat și camere video pentru care doar ...are voie să le importe fiind unic importator, cu 200 de certificări și agremente - Stațiilor electrice cu panouri de informare ce au nevoie de zeci de certificări - Stațiilor electrice cu niște dimensiuni, care deși la prima vedere par permisive +/- 10%, în realitate doar stațiile vândute de ...le îndeplinește. 1. Cu privire la cerinta dimensiunilor stațiilor, contestatoarea arată că în Fișa tehnică nr.1, se solicită: - Dimensiuni maxime (WxDxH): 660x500x1750 mm, ±10%, iar în Fișa tehnică nr.2, se solicită: -Dimensiuni maxime (WxDxH): 660x320x1750 mm, ±10%. În fisa tehnica nr. 1 pentru stațiile multistandard, cu 3 conectori (CCS, CHAdeMO, Type 2), dimensiunile maxime impuse sunt de 660x500x1750 mm, cu o toleranță de ±10%. În schimb, în fișa tehnică nr. 2, pentru stațiile cu 2 conectori (CCS și Type 2), se cer dimensiuni de 660x320x1750 mm. Această diferență este complet nejustificată, mai ales că adăugarea unui conector suplimentar, precum CHAdeMO, nu modifică semnificativ structura unei statii, ceea ce face inutilă impunerea unor dimensiuni diferite pentru cele două cazuri. Conform proiectului tehnic, soclul de beton are dimensiuni stabilite la 90 cm x 70 cm (Plansa nr. 5), suficient pentru a susține orice stație care se încadreaza în acest spatiu, indiferent de numărul de conectori. Impunerea unor restricții suplimentare pe baza dimensiunilor este total nejustificată, mai ales că montarea se face în aer liber, unde nu există constrângeri de spatiu. În plus, la acest moment există o singură staţie care se încadrează în aceste dimensiuni restrictive, respectiv staţia de încărcare VESTEL EVC 06 - cea comercializata de .... Respingerea altor stații compatibile cu dimensiunile soclului și care respectă toate specificațiile tehnice, doar din cauza unor diferențe minore de dimensiuni, este o barieră artificială care limitează opţiunile disponibile. Contestatoarea susține că, la nivelul documentatiei de atribuire, nu există niciun argument logic sau o motivație a necesității pentru care sunt necesare aceste dimensiuni, ce avantaje ar avea autoritatea contractantă prin impunerea acestor cerinte. Ba din contră, aceste cerinte sunt în antiteză și sunt contrazise de faptul că soclul de beton are dimensiuni stabilite la 90 cm x 70 cm (Plansa nr. 5 din proiectul anexat Pagina 12 din 50
caietului de sarcini), soclu pe care încap și alte dimensiuni și alte gabarite. Prin urmare, autoarea contestației solicită eliminarea acestor dimensiuni ale stațiilor și permiterea ofertării de stații care să se încadreze pe dimensiunile soclului autorizat conform proiectului tehnic. 2. Cu privire la cerintele tehnice ale panoului de informare Așa cum a informat în preambul, contestatoarea susține că proiectantul ...inventează cerinte tehnice inutile, doar în scopul trucării licitațiilor. Firma de proiectare ...este inventatoarea: - Stațiilor electrice cu baterii de rezervă (doar de formă, niciodată funcționale) - Stațiilor electrice cu stâlpi de iluminat și camere video pentru care doar ...are voie să le importe fiind unic importator, cu 200 de certificări și agremente - Stațiilor electrice cu niste dimensiuni, care deși la prima vedere par permisive +/- 10%, în realitate doar stațiile vândute de ...le îndeplinește. Mai nou, a inventat o nouă "tichie de margăritar", panouri de informare cu 3 pagini de cerințe tehnice minimale și certificări/agremente tehnice inutile. În continuare, redă extras din Fișa tehnică nr. 4 „Panou de informare stație de reîncărcare", din „Memoriu tehnic Stații de încărcare Mediaș", pag. 26, și prezintă PANOUL DE INFORMARE/SEMNALIZARE din Ghidul Solicitantului, susținând că nu există nici o altă cerință cu privire la acest panou impusă de finanțatorul investiției, nu există nici o altă limitare. Cu toate acestea, ...introduce obligația să fie certificate două zeci de standarde, să aibă liste întregi de agremente tehnice. Bineînțeles că înainte, cu vreo 3-4 luni în urma, ...a început demersurile să-și agrementeze panouri, să fie unicul care deține aceste agremente doar pentru a putea truca licitațiile pe care le proiectează. Totodată, pentru a crea aparența de "legalitate", proiectantul ...numește panoul de informare cu numele de INDICATOR RUTIER. Finanțatorul AFM nu finanțează indicatoare rutiere, ci finanțează cu un buget de 500 lei un panou de informare și atât. Ridicând la rândul de INDICATOR RUTIER, creează contextul în care simplul panou de informare pare important, pare crucial investiției, deși este o simplă piesă metalică vopsită. Ba mai mult, din zecile de specificații și agremente tehnice necesare ai crede că scopul investiției nu constă în stațiile de încărcare care să aibă un panou de informare, ci că panoul este obiectul principal, iar stațiile doar un accesoriu al acestui panou, transformat în indicator rutier. Contestatoarea precizează că, în calitate de ofertant, nu poate participa la această licitație, deoarece nu poate demonstra la data Pagina 13 din 50
depunerii ofertei, așa cum solicită achizitorul, să prezinte pentru acest panou de informare toate zecile de agremente indicate în documentația de atribuire, astfel o licitație de 200 mii euro fiind trucată printr-un panou de informare de 100 euro. Ponderea valorică a panoului de informare (fie că este vorba de 500 lei sau de 1000 lei) este de doar 0,08% din valoarea bunurilor/stațiilor ce urmează a fi cumpărate, adică de o neînsemnătate evidentă, fapt ce subliniază încă odată încercarea de trucare a licitației. Prin urmare, petenta consideră că orice alte cerinte ale panoului de infomare suplimentare față de cele din GHIDUL DE FINANȚARE, la data depunerii ofertei sunt inutile și neîntemeiate. Astfel, solicită eliminarea necesității prezentării la data ofertării a următoarelor: 1. Certificat marca CE - acesta nu este un produs de serie, este un produs fabricat la comandă, nu este necesară obtinerea de certificari CE 2. Documente justificative pentru demonstrarea îndeplinirii SR 1848-1,2,3/2011. Acest standard nu este relevant și nici nu se aplică acestui tip de produs. SR 1848-1,2,3/2011 este un standard românesc care se referă la siguranţa structurilor, în special la evaluarea și reabilitarea structurilor existente. Acesta are mai multe părţi, fiecare concentrându-se pe diferite aspecte ale evaluării și gestionării riscurilor legate de clădiri și infrastructură. Detalii despre fiecare parte a standardului: SR 1848-1/2011: Probabil se referă la principii generale privind evaluarea structurilor existente și criterii pentru stabilirea siguranţei și durabilităţii acestora. SR 1848-2/2011: Se poate concentra pe metodele specifice de evaluare a siguranţei structurilor, precum inspecții vizuale, măsurători instrumentale sau evaluări detaliate ale materialelor și componentelor structurale. SR 1848-3/2011: Este probabil axat pe soluţii și proceduri de reabilitare și consolidare a structurilor existente pentru a le aduce la standardele moderne de siguranţă și performanţă. Acest set de standarde este aplicabil în special în domeniul construcţiilor civile, ingineriei structurale și al gestionării riscurilor pentru clădirile existente. El ajută inginerii și specialiştii să evalueze și să îmbunătățească siguranţa clădirilor vechi sau deteriorate, contribuind la prelungirea duratei de viaţă a structurilor și la protejarea siguranţei publice. Dupa cum se poate vedea, acest standard este total nerelevant pentru un simplu PANOU DE INFORMARE (chiar dacă este ridicat artificial la rang de INDICATOR RUTIER) Pagina 14 din 50
3. Documente justificative pentru demonstrarea îndeplinirii SR 1848-1,2,3/2011. Acest standard nu este relevant și nici nu se aplică acestui tip de produs. Contestatoarea precizează că SR EN 12899 este un standard european adoptat în România care se referă la dispozitivele de semnalizare verticală permanente. Acesta acoperă cerinţele și specificaţiile tehnice pentru semnele rutiere permanente, folosite în mod frecvent pe drumurile publice pentru a comunica informații importante şoferilor și pietonilor. Standardul SR EN 12899 se aplică, în general, la următoarele tipuri de semnalizare rutieră: Semne rutiere: Acestea includ semne de avertizare, informare si reglementare, cum ar fi semnele de oprire, limită de viteză, direcţii sau indicaţii de sens unic. Marcaje reflectorizante: Acestea sunt elemente reflectorizante care sunt folosite pentru a creste vizibilitatea semnelor rutiere în condiţii de lumină scăzută. Panouri suplimentare și indicatoare luminoase: Elementele adiacente semnalizării rutiere principale, care ajută la transmiterea mai eficientă a mesajului. Principalele aspecte reglementate de SR EN12899 includ: Materialele utilizate în fabricarea semnelor rutiere. Performanţele de vizibilitate și reflectivitate, mai ales în condiţii de noapte sau vreme nefavorabilă. Durabilitatea semnelor rutiere în condiţii de mediu variabile. Siguranţa și stabilitatea dispozitivelor de semnalizare. Astfel, contestatoarea se întreabă retoric, daca acest panoul de informare conform GHID AFM este un indicator rutier pentru "semnele de oprire, limită de viteză, direcţii sau indicaţii de sens unic" sau "folosite în mod frecvent pe drumurile publice pentru a comunica informaţii importante şoferilor și pietonilor". Mai mult, dacă se analizează cerinta din punct de vedere al reglementărilor generale privind achizitiile publice, contestatoarea precizează că solicitarea unui panou de informare cu multiple certificări CE într-o licitație pentru statii de încărcare ridică numeroase întrebări legate de proporționalitatea și necesitatea acestor cerinte, conform legislației achizițiilor publice din Uniunea Europeană și din România. 1. Conformitatea cu Directiva 2014/24/UE privind achiziţiile publice Contestatoarea arată că, potrivit art. 42 din Directiva 2014/24/UE, autoritățile contractante trebuie să asigure că specificațiile tehnice din documentația de atribuire sunt proporționale și nu impun restricții nejustificate asupra concurenței. Specificațiile tehnice, inclusiv certificările CE, trebuie să fie legate direct de obiectul contractului și să fie necesare pentru îndeplinirea cerintelor contractului. Solicitarea unor Pagina 15 din 50
certificări multiple poate fi considerată disproporționată dacă nu este justificată de obiectul achizitiei. 2. Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice Conform art. 156 din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă trebuie să stabilească cerințe clare și obiective, dar să evite includerea unor cerinte care să limiteze accesul operatorilor economici sau să creeze avantaje nejustificate pentru un anumit furnizor. Solicitarea unui panou de informare cu multiple certificări CE trebuie să fie justificată de nevoia specifică a proiectului și nu doar să adauge cerințe restrictive. 3. Certificările CE şi proporţionalitatea Certificarile CE sunt necesare pentru a demonstra conformitatea produselor cu legislatia Uniunii Europene în ceea ce priveste siguranta, sănătatea, protectia mediului și alte cerinte. Totusi, autoritatea contractantă trebuie să fie atentă la tipurile de certificări solicitate. Conform Regulamentului CE 765/2008, marca CE trebuie să acopere cerințele esențiale legate de securitate și calitate. Solicitarea mai multor certificări poate fi excesivă dacă nu există un motiv tehnic clar care să justifice această cerință. Aceste cerinte arbitrare și nelegitime nu fac decât să limiteze drastic accesul altor furnizori la proiect, creând un monopol artificial și distorsionând obiectivul real al finanțării - și anume, dezvoltarea unei infrastructuri de încărcare eficiente și accesibile. Panoul de informare nu reprezintă un element critic din punct de vedere al funcţionalităţii staţiei de încărcare, iar introducerea unor specificatii tehnice nejustificate în legătura cu acesta este un abuz evident. Prin adresa nr. 17814/22.10.2024, înregistrată la Consiliu sub nr. 67943/23.10.2024, autoritatea contractantă a formulat punct de vedere cu privire la contestația depusă de ...SRL. Autoritatea contractantă invocă excepția tardivității contestației, motivat de faptul că acesta a fost transmisă în data de 07.10.2024, ora 20:09, după încetarea programului de lucru atât în cadrul Consiliului, cât şi în cadrul autorităţii contractante, invocând prevederile art. 182 alin. (2) din Codul de procedură Civilă. 1. Cu privire la cerinţele referitoare la dimensiunile de gabarit din: Fișa tehnică nr. 1 și Fișa tehnică nr.2, autoritatea contractantă reiterează cele precizate în punctul de vedere nr. 17812/22.10.2024, formulat cu privire la contestația depusă de ... SRL, la pag. 3-8. 2. Referitor la cerinţele aferente panoului de informare, autoritatea arată că în cadrul ghidului de finanţare AFM a indicat specificaţiile minime necesar a fi îndeplinite de produsele şi lucrările care urmează a fi realizate în cadrul proiectelor de instalare a staţiilor de reîncărcare. Deoarece finanţatorul nu a indicat anumite standarde care trebuie respectate în cadrul execuţiei panourilo,r nu înseamnă că acestea nu trebuie respectate. Pagina 16 din 50
De asemenea, achizitoarea precizează că ...SRL a „omis" transmiterea în contestaţie a tuturor informaţiilor prezentate în ghidul de finanţare aprobat prin Ordinul nr. 1962/2021. Astfel: o) staţiiie de reîncărcare instalate prinProgram vor fi semnalizate corespunzător cu următorul panou de informare care va fi menţinut şi întreţinut în bună stare pe toată durata de implementare şi monitorizare a proiectului: g) prevede semnalizarea corespunzătoare şi vizibilă a spaţiilor în care sunt instalate staţiile de reîncărcare în concordanţă cu standardele europene şi naţionale în domeniu, potrivit panoului prezentat cu titlu de exemplu În condiţiile menţionate, aşa cum se regăsesc şi în cadrul ghidului, elementele de semnalizare trebuie să respecte standardele europene şi naţionale în domeniu. Astfel, dacă se dau la o parte afirmaţiile contestatoarei, se poate observa că, prin fişa tehnică şi cerinţele stabilite în cadrul proiectului, proiectantul nu a făcut altceva decât să transpună cerinţa impusă prin ghidul de finanţare într-un format care să permită evaluarea corectă şi uniformă a ofertelor. În cadrul ghidului de finanţare nu este menţionat un anumit tip de material din care să se realizeze panoul, dimensiunile, cum şi unde se montează, etc. aceste date urmând să rezulte din proiectul tehnic (specificaţiile tehnice din Fişele Tehnice). Impunerea anumitor cerinţe tehnice au avut în vedere utilizarea unor produse de calitate ridicată, mai ales pentru că aşa cum este prevăzut în ghid: „Marcajul se va menţine pe toată perioada de implementare şi monitorizare a proiectului." Autoritatea atrage atenţia asupra faptului că proiectul tehnic în forma actuală a fost aprobat de finanţator, inclusiv cu prevederile referitoare la modul în care se vor realiza marcajele şi panoul de informare. Astfel, în susţinerea legalităţii şi imparţialităţii cerinţei aduce următoarele argumente: Un indicator rutier este un semn amplasat de-a lungul drumurilor pentru a furniza informaţii şi indicaţii participanţilor la trafic, cum ar fi şoferii şi pietonii. Indicatoarele rutiere sunt esenţiale pentru siguranţa şi fluiditatea traficului, deoarece avertizează, reglementează sau informează utilizatorii drumului cu privire la diferite condiţii şi/sau reguli. Tipuri principale de indicatori rutieri: 1. Indicatoare de avertizare: Avertizează cu privire la pericole sau condiţii periculoase care urmează (de exemplu: curbe periculoase, intersecţii sau treceri de pietoni), Au de obicei formă de triunghiulară cu fundal alb şi margine roşie. 2. Indicatoare de reglementare: Impun reguli sau interdicţii pentru participanţii la trafic (de exemplu: limitări de viteză, oprire, acces interzis, etc.). Pagina 17 din 50
Majoritatea au formă rotundă, cu fundal alb şi margine roşie, iar semnele de interdicţie au o linie roşie diagonală. 3. Indicatoare de informare: Oferă informaţii utile şoferilor, precum direcţii, distanţe, locaţii (de exemplu: semne de localitate, indicatoare de drum naţional, etc.). De obicei, sunt dreptunghiulare sau pătrate, cu fundal albastru sau verde. 4. Indicatoare temporare: Se folosesc în cazul lucrărilor pe drumuri sau în situaţii speciale (de exemplu indicatoare de deviere a traficului, etc.). Acestea sunt frecvent pe fundal galben sau portocaliu. Indicatoarele rutiere sunt standardizate în majoritatea ţărilor şi respectă reguli internaţionale pentru a fi uşor de înţeles de către toţi participanţii la trafic. Indicatorul de staţie de încărcare pentru autovehicule electrice este un indicator rutier. Acesta face parte din categoria indicatorilor de informare, deoarece oferă şoferilor informaţii despre locaţiile unde pot încărca vehiculele electrice. Caracteristici ale indicatorului de staţie de încărcare pentru autovehicule electrice: • Are de obicei formă dreptunghiulară. • Este ilustrat cu simboluri specifice, cum ar fi o maşină şi o priză electrică. • Fundalul este albastru, similar altor indicatoare de informare din trafic, iar pictogramele şi textul sunt albe. Acest tip de indicator ajută şoferii să localizeze rapid punctele de încărcare pe drumurile publice sau în parcările amenajate. Pe măsură ce vehiculele electrice devin tot mai populare, acest indicator este din ce în ce mai important în infrastructura rutieră. Fabricarea unui indicator rutier trebuie să respecte anumite standarde specifice pentru a asigura uniformitatea, vizibilitatea şi durabilitatea acestora. Aceste standarde sunt esenţiale pentru a asigura siguranţa rutieră şi pentru a fi uşor de înţeles şi utilizat de toţi participanţii la trafic, indiferent de regiune. Principalele standarde care reglementează fabricarea indicatorilor rutieri includ: 1. Dimensiuni și forme standardizate: Indicatorii rutieri au dimensiuni şi forme specifice (triunghi, cerc, pătrat, dreptunghi) în funcţie de tipul lor (avertizare, reglementare, informare). De exemplu, semnele de avertizare au formă triunghiulară, iar cele de reglementare sunt de obicei rotunde. Dimensiunile variază în funcţie de locaţie (drumuri naţionale, autostrăzi, drumuri secundare) pentru a fi uşor vizibile şi lizibile de la distanţă. 2. Materiale durabile și rezistente: Pagina 18 din 50
Indicatorii rutieri trebuie fabricaţi din materiale durabile, rezistente la intemperii, raze UV și la uzura mecanică. Materialele uzuale sunt: - Aluminiu sau oţel galvanizat pentru panouri. -
Materiale
reflectorizante
pentru
suprafaţă
(folii retroreflectorizante) pentru a asigura vizibilitatea pe timp de noapte. 3. Culoare şi reflectivitate: Culorile indicatorilor trebuie să fie conforme cu standardele internaţionale, având roluri bine definite (de exemplu, roşu pentru interdicţie, albastru pentru informare). Foliile reflectorizante (în funcţie de tipul de drum) asigură că indicatorii sunt vizibili atât ziua, cât şi noaptea, reflectând lumina farurilor vehiculelor. 4. Reglementări naţionale şi internaţionale: Indicatorii rutieri trebuie să fie conformi cu standardele internaţionale, precum cele stabilite de Convenţia de la Viena privind semnalizarea rutieră (pentru ţările care au adoptat acest tratat). în România, de exemplu, fabricarea şi utilizarea indicatoarelor rutiere este reglementată de Codul Rutier şi alte norme tehnice emise de autorităţile naţionale, precum Administraţia Naţională a Drumurilor sau Inspectoratul General al Poliţiei Române. 5. Standardele europene (CE): în Uniunea Europeană, indicatoarele rutiere trebuie să respecte şi standardele europene, precum EN 12899-1, care reglementează cerinţele de performanţă pentru semnalizarea rutieră fixă verticală, inclusiv aspectele de siguranţă şi reflectivitate. 6. Montare şi poziţionare: Montarea indicatorilor rutieri trebuie realizată conform standardelor de înălţime și distanţă faţă de marginea drumului, pentru a fi vizibili şi accesibili pentru şoferi şi pietoni. În concluzie fabricarea şi utilizarea indicatoarelor rutiere sunt supuse unor standardizări stricte care asigură calitatea, durabilitatea şi claritatea acestor semne esenţiale pentru siguranţa rutieră. Aceste reguli sunt aplicate pentru a garanta că indicatoarele sunt uniforme şi respectă aceleaşi norme de la un drum la altul și de la o țară la alta. Standardele și cerințele nu sunt inventate de proiectant pentru a avantaja un anumit ofertant, ci sunt prevederi în vigoare care normează acest tip de panouri. Astfel, dând la o parte afirmaţiile din cadrul contestaţiei, se observă că de fapt toate cerinţele din fisa tehnică nr. 4 și din documentaţia de atribuire nu restricţionează participarea ofertanţilor şi astfel contestatoarea nu se poate considera prejudiciată. În concluzie, autoritatea contractantă solicită respingerea contestaţiei, aşa cum a fost formulată, ca fiind netemeinică și nefondată. Prin adresa nr. 843/19.11.2024, înregistrată la Consiliu cu nr. 74547/19.11.2024, contestatoarea a formulat răspuns la excepția Pagina 19 din 50
tardivității contestației, invocată de autoritatea contractantă, susținând că a transmis contestația în termenul legal, respectiv 07.10.2024. Astfel, în acord cu prevederile art. 8 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, "10 zile, începând cu ziua următoare luării la cunoştinţă despre actul autorităţii contractante considerat nelegal", termenul de publicare în SICAP fiind 25.09.2024, contestatoarea precizează că termenul limită de contestaţie este 07.10.2024 (ziua lucrătoare imediat următoare), invocând în acest sens art. 5 alin. (1) și (2) din Legea nr. 101/2016. Din examinarea materialului probator administrat, aflat la dosarul cauzei, Consiliul reține următoarele: ... a inițiat procedura de licitație deschisă, organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect Furnizare și lucrări de instalare, montare și punere în funcțiune „Stație de reîncărcare pentru autovehicule electrice în ..., cod CPV 31681500-8 Aparate de reîncărcare (Rev.2), prin publicarea în SEAP a anunțului de participare nr. .../25.09.2024, data limită de depunere a ofertelor fiind stabilită pentru 07.11.2024, ora 1500. Valoarea estimată a contractului este 1.317.998,83 lei, fără TVA. Nemulțumite de unele prevederi ale documentației de atribuire, ... SRL și ...SRL au depus contestațiile în analiză, solicitând cele precizate în partea introductivă a deciziei. Contestatoarea ... SRL a constituit cauțiunea în sumă de 26.360,00 lei, conform art. 611 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 101/2016, fiind depusă la dosar recipisa de consemnare nr. .., eliberată de CEC Bank – Sucursala Cluj, la data de 08.10.2024. Contestatoarea ...SRL a constituit cauțiunea în sumă de 26.359.98 lei, conform art. 611 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 101/2016, fiind depusă la dosar recipisa de consemnare nr. ., eliberată de CEC Bank – Sucursala Iași, la data de 08.10.2024. Prin Încheierea nr. ., Consiliul a respins, ca rămase fără obiect, cererile de suspendare a procedurii de atribuire, formulate de ... SRL și ...SRL. În conformitate cu dispoziţiile art. 15 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, procedura de soluţionare a contestaţiilor se desfăşoară cu respectarea principiilor legalităţii, celerităţii, contradictorialităţii, asigurării dreptului la apărare, imparțialității și independenței activității administrativ-jurisdicționale. Pe cale de consecinţă, Consiliul va lua în considerare apărările şi argumentele aduse de petenţi formulate şi înregistrate la Consiliu până la data emiterii prezentei decizii. Consiliul va analiza contestațiile în ordinea în care acestea au fost formulate. Trecând la soluționare primei contestații depuse de ... SRL, Consiliul constată că aceasta este îndreptată împotriva documentației de atribuire, apreciind că anumite specificații tehnice sunt restrictive. Pagina 20 din 50
Înainte de a proceda la analiza pe fond a aspectelor sesizate de societatea contestatoare, Consiliul găseşte util expunerea câtorva elemente din cadrul documentaţiei de atribuire, menite să înlesnească înţelegerea ei, cât şi să îi circumstanţieze soluţionarea. Obiectul supus procedurii de atribuire în cauză îl constituie Achiziția de produse/echipamente și lucrările de instalare, montare și punere în funcțiune privind obiectivul de investiție „Stație de reîncărcare pentru autovehicule electrice în ...”, care implică furnizarea, montarea, punerea în funcțiune și execuția lucrărilor de instalare a 8 stații de reîncărcare. Detalierea serviciilor și lucrărilor care urmează a fi proiectate/executate se regăsesc la pct. II.1.4 Descrierea succinta a contractului sau a achizitiei/achizitiilor: Proiectul privind furnizarea și instalarea celor opt stații de reîncărcare a vehiculelor electrice va asigura infrastructura necesară pentru transferul mobilității către moduri nepoluante alternative, contribuind astfel la îndeplinirea obiectivelor strategice ale dezvoltării urbane durabile prin sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în transport, ceea ce va conduce la îmbunătățirea condițiilor de mediu și a calității vieții cetățenilor din .... Obiectivele specifice ale proiectului Prin proiect se propune amenajarea a 8 stații de reîncărcare auto formate din cate două puncte de reîncărcare, alimentate de același punct de livrare din rețeaua publică de distribuție, dintre care un punct de reîncărcare permite încărcarea în curent continuu la o putere ≥ 50 kW și un punct de reîncărcare permite încărcarea în curent alternativ la o putere ≥ 22 kW a vehiculelor electrice. Cele 8 stații de reîncărcare vor fi amenajate in următoarele locații: - Parcare Primăria .) – 2 stații, - Parcare str. .(din apropierea bisericii .) – o stație, - Parcare str. .(lângă sala sporturilor) – o stație, - Parcare str. M. ( vis a vis de .) – o stație, - Parcare mare zona aviație ( .) – 2 stații, - Parcare str. . – o stație. În cuprinsul caietului de sarcini autoritatea contractantă a detaliat contextul realizării prezentei investiții, a identificat obiectivele generale și obiectivele specifice și a detaliat activitățile aferente contractului în cauză, respectiv: Obiectivul general al proiectului/Scopul proiectului în ceea ce priveşte activitatea de execuţie pentru obiectivul "Staţie de reîncărcare pentru autovehicule electrice in ..." prin implementarea acestuia se doreşte contribuţia la tranziţia către o economie circulară curată, eficientă din punct de vedere energetic, cu emisii scăzute de dioxid de carbon şi rezistenţă la schimbările climatice, inclusiv prin tranziţia către energia curată, precum şi la protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului şi la oprirea declinului hiodiversităiii, contribuind astfel la dezvoltarea durabilă (1) Obiectivul Programului îl reprezintă dezvoltarea infrastructurii de alimentare a vehiculelor cu energie electrică. (2) Scopul Programului îl reprezintă îmbunătăţirea calităţii mediului prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin stimularea utilizării vehiculelor electrice. (3) Programul vizează dezvoltarea transportului ecologic. Obiectivele specifice ale proiectului Obiectivul principal al investiţiei „Staţie de reîncărcare pentru autovehicule electrice în ..." vizează furnizarea si lucrările de instalare, montare şi punere în funcţiune a 8 staţii de reîncărcare auto formate din cate două puncte de reîncărcare, alimentate de acelaşi punct de livrare din reţeaua publică de distribuţie. Cele 8 staţii de reîncărcare vor fi amenajate in următoarele locaţii: - Parcare Primăria .) - 2 (două) staţii, Pagina 21 din 50
- Parcare str. (din apropierea bisericii .) -1 (una) staţie, - Parcare str. .(lângă sala sporturilor) -1 (una) staţie, - Parcare str. . (vis a vis de Sinagoga) -1 (una) staţie, Parcare mare zona aviaţie (Aleea .) - 2 (două) staţii, - Parcare str. .-1 (una) staţie. (...) 4. Informaţii privind activităţile solicitate prin prezentul Caiet de Sarcini Obiectul contractului ce rezultă din această procedură este execuţia tuturor lucrărilor şi furnizarea produselor aferente identificate în proiectul la faza PT şi include: 4.1 Descrierea lucrărilor: • Se vor monta 8 staţii de reîncărcare pentru vehicule electrice. Acestea vor fi formate din minimum două puncte de reîncărcare, alimentate de acelaşi punct de livrare din reţeaua publică de distribuţie, dintre care un punct de reîncărcare permite încărcarea în curent continuu, la o putere 50 kW, şi un punct de reîncărcare permite reîncărcarea în curent alternativ la o putere 22 kW a vehiculelor electrice. Staţiile de reîncărcare vor permite reîncărcarea simultană la puterile declarate. • Staţiile de reîncărcare vor fi echipate cel puţin cu prize şi conectori de tip 2 pentru vehicule, conform descrierii din Standardul EN62196-2, pentru încărcarea în curent alternativ, şi cu conectori ai sistemului de reîncărcare combinat Combo 2, conform descrierii din Standardul EN62196-3, pentru încărcarea în curent continuu. • în cadrul proiectului cel puţin una dintre cele 8 staţii de reîncărcare va asigura, pe lângă încărcarea în curent alternativ şi încărcarea multistandard în curent continuu (încărcare CHAdeMO şi Combo 2). • Staţiile de reîncărcare comunică prin protocol de tip .- min. 1.6 şi dispun de meniu în limba română şi în limba engleză. • Staţiile de reîncărcare vor respecta standardul IEC 61851 (Sistem de încărcare conductivă pentru vehicule electrice). • Pe amplasamentul staţiilor de reîncărcare se asigură două locuri de parcare, egal cu numărul punctelor de reîncărcare .aferente staţiilor, destinate exclusiv încărcării vehiculelor electrice, marcate cu culoarea verde, cu imaginea din panoul de informare. Suprafaţa de teren ocupată este de minim 25mp. Marcajul se va menţine pe toată perioada de implementare şi monitorizare a proiectului. • Se prevede semnalizarea corespunzătoare şi vizibilă a spaţiilor în care sunt instalate staţiile de reîncărcare, în concordanţă cu standardele europene şi naţionale în domeniu, potrivit panoului de informare. Se va monta pentru fiecarelocaţie câte un panou de informare. Alimentarea staţiilor de reîncârcare se va realiza de la cel mai apropiat punct de transformare din zonă. Pozarea cab ului se va reai'za in subteran prin ţevi de protecţie de la PT la BMPT, conform Avizelor Tehnice de Racordare şi de la punctul de măsură si protecţie trifazat, la staţia de reîncărcare. • Se voi realiza lucrări de construire a unor fundaţii/postamente de beton, pe care vor fi amplasate staţiile de reîncărcare. • Pentru fiecare locaţie care face obiectul investiţiei s-au realizat planuri detaliate ale amplasamentului staţiilor, traseele cablurilor şi poziţionarea echipamentelor de tip BMP-T şi Firide de distributie, acestea regăsindu-se în piesele desenate anexate acestei documentaţii. • Pentru realizarea investiţiei, se vor executa următoarele lucrări de bază, pentru toate staţiile de reîncărcare pentru vehicule electrice vizate prin proiect: - Realizarea reţelei de alimentare cu linii electrice subterane - LES 0,4kV; - Realizarea prizelor de pământ - concomitent cu LES 0,4kV; • Realizarea postamentelor aferente staţiilor şi a Firidei(lor) de distribuţie; - Montarea şi instalarea Firidei(lor) de distribuţie; Montarea şi instalarea staţiilor de reîncărcare; - Realizarea racordurilor de alimentare cu energie electrică conform ATR; - Realizare conexiuni; - Configurare iniţială staţii de reîncărcare; - Marcarea locurilor de parcare existente ca puncte de reîncărcare vehicule electrice; - Testare, verificare şi punere în funcţiune; Pagina 22 din 50
- Recepţie lucrări. Criticile reclamate de ... SRL vizează aspecte legate de pretinse nereguli în sensul existenţei unor cerinţe nelegale, netemeinice sau care restrâng concurenţa, vizavi de fişele tehnice aferente Staţiilor de încărcare Mediaş, parte a proiectului tehnic, publicate în cadrul procedurii mai sus menţionate, respectiv: - 1). în fișele tehnice la ambele modele de stații de încărcare, la punctul 1.4 respectiv 1.5 autoritatea adaugă cerinte abuzive specificând dimensiunea unei stații, respectiv greutatea ei; - 2). introducerea ca o specificație obligatorie ca structura să fie din aluminiu sau oțel inoxidabil este din nou la fel ca si greutatea și dimensiunile stației o caracteristică constructivă folosită ca o cerinta abuziva avand rolul de a limita competitia si accesul la aceasta procedura; - 3) refacerea specificatiilor tehnice a modelului 2 de statii de încărcare cu specificatiile cerute in mod explicit din ghidul de finantare incarcare (conform ghidului AFM la Articolul 8 aliniatul 3 se face referire la configuratia statiilor), contestatoarea menționând în favoarea criticii aduse următoarele: pentru modelul 1 de statii de incarcare, autoritatea solicita o statie intr-o configurare corecta aceasta avand conectori de tio CCS2+ CHAdeMO + Type 2, iar pentru modelul 2 de statii de incarcare configuratia este total incorecta, impunându-se minim 2 conectori. Ca o chestiune prealabilă, dată fiind natura litigiului, actul atacat și solicitările adresate Consiliului, soluționarea contestației se va raporta la următoarele dispoziții legale privind achizițiile publice: din Legea nr. 98/2016: - art. 3 alin. (1) lit. rr) - specificațiile tehnice reprezintă cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, într-o manieră corespunzătoare îndeplinirii necesității autorității contractante; - art. 154 - Autoritatea contractantă are obligația de a elabora documentația de atribuire care conține toate informațiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă și precisă cu privire la cerințele achiziției, obiectul contractului și modul de desfășurare a procedurii de atribuire; - art. 155 alin. (6) - Specificațiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire și nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate față de asigurarea unei concurențe efective între operatorii economici; - 156 alin. (2) – cu excepția cazului în care acest lucru este justificat de obiectul contractului, specificațiile tehnice nu precizează un anumit producător, o anumită origine sau un anumit procedeu care caracterizează produsele sau serviciile furnizate de un anumit operator economic și nici nu se referă la mărci, brevete, tipuri, la o origine sau la o producție specifică, care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau produse. din H.G. nr. 395/2016: - art. 20 alin. (10) - Caietul de sarcini conține, în mod obligatoriu, specificații tehnice care reprezintă cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesității autorității contractante”. Astfel, raportat la prevederile legale anterior menționate, Consiliul constată că documentația de atribuire trebuie să conțină toate Pagina 23 din 50
informațiile necesare operatorilor economici interesați de participarea la procedura de atribuire cu privire la cerințele achiziției și modul de desfășurare a acesteia, iar prevederile documentației de atribuire nu trebuie să restricționeze, în mod nejustificat, participarea operatorilor economici interesați la procedura de atribuire. Prin urmare, necesitatea sau oportunitatea achiziționării de produse de o anumită performanță, precum și caracteristicile tehnice impuse pentru acestea, sunt stabilite de fiecare autoritate contractantă în parte, în funcție de necesitățile obiective și prioritățile comunicate de compartimentele din cadrul său, însă îi revine acesteia obligația de a justifica atât oportunitatea inițierii procedurii de atribuire cât și stabilirea specificațiilor tehnice, drepturile autorităților contractante la care s-a făcut referire mai sus trebuie exercitate cu bună credință, iar nu cu scopul de a limita sau restricționa accesul la procedură, de natură a restrânge concurența între agenții economici, întrucât s-ar aduce atingere principiilor care stau la baza atribuirii contractului de achiziție publică – nediscriminarea și tratamentul egal. Pe de altă parte, Consiliul are în vedere că prevederile legale aplicabile în materia achizițiilor publice nu obligă autoritatea contractantă să accepte produse care nu corespund necesităților sale, astfel că aceasta nu poate fi sancționată pentru refuzul de a nu aduce modificări cerințelor tehnice ori altor prevederi ale documentației, atâta timp cât acestea îi satisfac interesele, achizitoarea fiind singura în măsură să-și stabilească propriile necesități, orice achiziție care nu ar conduce la satisfacerea în mod deplin a nevoilor sale reprezentând o folosire ineficientă a fondurilor. Așadar, modificarea sau cenzurarea caracteristicilor tehnice solicitate poate face obiectul contestării de către operatorii economici interesați în situația încălcării de către autoritate a ipotezelor date de cele două temeiuri de drept citate mai sus (art. 155 alin. (6) și art 156 alin. (2) din legea nr 98/2016). În altă ordine de idei, nu există o prevedere legală care să oblige autoritatea să accepte produse care nu corespund necesităților sale, iar Consiliul nu poate sancționa autoritatea contractantă pentru exercitarea dreptului său de a nu aduce modificări cerințelor tehnice ori altor prevederi ale documentației, atâta timp cât acestea îi satisfac interesele. Autoritatea contractantă este singura în măsură să-și stabilească propriile necesități, orice achiziție care nu ar conduce la satisfacerea în mod deplin a nevoilor sale reprezentând o folosire ineficientă a fondurilor. Prin urmare, necesitatea sau oportunitatea achiziționării de produse de o anumită performanță, precum și caracteristicile tehnice impuse pentru acestea, sunt stabilite de fiecare autoritate contractantă în parte, în funcție de necesitățile obiective și prioritățile comunicate de compartimentele din cadrul său, relevante în acest caz fiind dispozițiile art. 3 din H.G. nr. 395/2016. Pagina 24 din 50
Curtea de Apel Ploiești, Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în decizia nr. 2004 din 12 decembrie 2016, a reținut că necesitatea sau oportunitatea unei anumite achiziții este stabilită de fiecare autoritate contractantă, în funcție de necesitățile obiective și particularitățile comunicate de compartimentele din cadrul său. Caietul de sarcini conține, în mod obligatoriu, specificații tehnice care reprezintă cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesității autorității. Curtea de Apel Alba Iulia în Decizia nr. 511/2022, în dosarul nr. 264/57/2022 a statuat următoarele: Or, absenţa unei astfel de obligaţii este corectă, întrucât autoritatea contractantă trebuie să evalueze fiecare procedură de achiziţie publică, în parte, şi să aleagă modalitatea de organizare a procedurii aplicabile şi de întocmire a documentaţiei de atribuire, care să asigure cel mai bine atingerea scopului urmărit prin încheierea contractului şi o utilizare cât mai eficientă a fondurilor publice. Fragmentarea obiectului contractului, în vederea asigurării accesului sporit al ofertanţilor la procedură şi libera competiţie dintre aceştia, nu poate constitui singurul deziderat al procedurii de achiziţie publică, autoritatea contractantă fiind aceea care stabileşte, în funcţie de condiţiile concrete, toate detaliile procedurii de atribuire, în scopul realizării unei cât mai eficiente utilizări a fondurilor publice si a satisfacerii intereselor sale. Aşa fiind, în lipsa unor dispoziţii legale exprese şi imperative, revine autorităţii contractante rolul de a asigura un echilibru între interesele sale (în condiţiile în care regula este aceea a priorităţii interesului publice, în dauna celui privat, al operatorilor economici) modalitatea de atingere a acestora - ceea ce presupune stabilirea obiectului contractului, a documentaţiei şi a întregii proceduri de atribuire precum şi respectarea legislaţiei în materia achiziţiilor publice. și Curtea de Apel Oradea în cuprinsul Hotărârii nr. 282/15.04.2022 a reținut următoarele considerente: ”Cum autoritatea contractantă îşi cunoaşte cel mai bine nevoile iar principiul libertăţii contractuale implică cerinţa ca acesteia să nu îi fie impusă încheierea unui contract în alte condiţii sau cu privire la alte produse decât are nevoie, Curtea constată că nu se impune modificarea documentaţiei de atribuire în sensul de a solicita ca produsul achiziţionat să poată îndeplini şi funcţia de curăţare, atât timp cât autoritatea contractantă îşi doreşte un astfel de produs. (...) Sub acest aspect, aşa cum s-a arătat anterior, Curtea are în vedere faptul că autoritatea contractantă îşi cunoaşte cel mai bine nevoile, neputând fi obligată să solicite un produs care nu îi satisface nevoile pentru care doreşte să îl folosească”. Din economia celor redate rezultă că regula o reprezintă situația în care necesitatea sau oportunitatea achiziționării la un anumit nivel de performanță, precum și caracteristicile tehnice impuse, sunt stabilite de fiecare autoritate contractantă în parte, în funcție de necesitățile obiective și prioritățile comunicate de compartimentele din cadrul autorității contractante [art. 2 alin. (3) lit. b) și art. 12 alin. (3) lit. a) din H.G. nr. 395/2016]. Singura limitare a acestui drept al autorității contractante este determinată de introducerea unor obstacole nejustificate faţă de asigurarea unei concurenţe efective între operatorii economici, în sfera unei astfel de posibilități aflându-se și situația impunerii de către Pagina 25 din 50
autoritate a unor specificații și condiții care nu au legătură cu nevoia sa de achiziție. În consecință, pentru a cenzura caracteristicile tehnice stabilite de autoritatea contractantă, așa cum solicită petentele în prezenta cauza, este necesară stabilirea existenței, prin ele, a unor condiții restrictive, nejustificate și nelegale ce pot împiedica o concurență efectivă între operatorii economici, precum și a existenței unor specificații care nu contribuie la descrierea, în mod obiectiv, a produselor astfel încât să corespundă necesităţii achizitoarei. Prin urmare, contestatoarea, în susținerea demersului său la Consiliu, are obligația de a proba caracterul restrictiv al cerințelor criticate, prin prezentarea unor mijloace de probă pertinente și concludente, fiind pe deplin aplicabile în acest caz prevederile art. 249 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege”. Acestei obligații a contestatoarei, de a face proba afirmațiilor sale, îi corespunde obligația autorității contractante de a proba și justifica oportunitatea conținutului documentației de atribuire, astfel că în verificările sale Consiliul va avea în vedere și art. 154 din Legea nr. 98/2016, potrivit căruia „Autoritatea contractantă are obligația de a elabora documentația de atribuire care conține toate informațiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă și precisă cu privire la cerințele achiziției, obiectul contractului și modul de desfășurare a procedurii de atribuire”, întrucât documentația de atribuire trebuie să conțină toate informațiile necesare operatorilor economici interesați de participarea la procedura de atribuire cu privire la cerințele achiziției și modul de desfășurare a acesteia. Nu în ultimul rând, trebuie subliniat că drepturile autorităților contractante la care s-a făcut referire mai sus trebuie exercitate cu bună credință, iar nu cu scopul de a limita sau restricționa accesul la procedură, de natură a restrânge concurența între agenții economici, întrucât s-ar aduce atingere principiilor care stau la baza atribuirii contractului de achiziție publică – nediscriminarea și tratamentul egal. În consecință, în evaluarea temeiniciei cererilor adresate Consiliului, acesta va avea în vedere faptul că solicitările trebuie justificate și probate obiectiv, cu dovada fermă a caracterului restrictiv, simpla pretindere a necesitații modificării lor și simpla afirmație că restricționează concurența nefiind suficiente pentru a determina nelegalitatea actului atacat. În egală măsură, în stabilirea legalității actului atacat al autorității contractante va fi avută în vedere și proba pe care achizitoarea o realizează cu privire la legătura obiectivă de cauzalitate și dependența dintre specificația criticată și nevoia sa de achiziție. 1). Referitor la prima critică se are în vedere că aceasta vizează aspecte legate de nelegalitatea impunerii următoarelor specificații tehnice: Pagina 26 din 50
Fișa tehnică nr. 1: Fișa tehnică nr. 2: Argumentele aduse în favoarea pretinsei nelegalități a specificațiilor tehnice semnalate se bazează pe următoarele aspecte: - contestatoarea precizează că dimensiunea unei stații, respectiv greutatea ei, este o caracteristică constructivă și nu poate fi utilizată în specificațiile tehnice decât dacă autoritatea prin proiectant și consultanții implicați în această procedură dorește eliminarea competiției, respectiv favorizarea unui ofertant; - prin proiectul tehnic nu a fost specificată nicio dificultate de instalare a unor stații cu dimensiuni diferite de cele precizate acestea fiind alese arbitrar sau fiind alese să corespundă doar anumitor echipamente, iar toleranța de 10% este aleasă tot arbitrar neavând o logică sau un substrat tehnic; - de asemenea, autoarea contestației menționează că fiecare fabricant își proiectează stația după un proiect propriu și nu vor semăna unele cu altele, deci în cazul în care nu este o situație specială de amplasament (pe care autoritatea nu a specificat-o în cazul de față), consideră că aceasta cerință este abuzivă și duce la limitarea competiție; - faptul că pentru un model de stație se acceptă o anumită greutate și dimensiune, iar pentru altă stație se acceptă altă dimensiune, denotă exact caracterul arbitrar și abuziv în alegerea acestor specificații; - contestatoarea susține că prin creşterea anumitor parametrii de greutate și dimensiuni a stației de încărcare nu se lezează în niciun fel implementarea proiectului și consideră incidente următoarele articole din legislație: art. 156 alin. (2), art. 49, art. 50 alin. (1) și (2), art. 155 alin. (6) din Legea nr. 98/2016; - de asemenea, menționează că stațiile de încărcare sunt produse de serie și fiecare producător își proiectează carcasele după propriul desing în funcție de tipurile de module rectificatoare utilizate, dotări optionale, optimizarea functionării, etc. Ca orice alt produs fabricat, dimensiunea lui este dată de piesele interioare ale acestora și este specifică fiecărui producător, nefiind impuse printr-un standard specificaţii de dimensiune și greutate, aceste echipamente fiind considerate echipamente industriale. Considerând faptul că autoritatea încalcă prevederile art. 2 alin. (2), precum și cele ale art. 155 alin. (6) din Legea nr. 98/2016, autoarea contestației solicită eliminarea tuturor cerințelor în ceea ce privește dimensiuni, greutăţi, tinând cont de faptul că specificaţiile tehnice nu ar Pagina 27 din 50
trebui să poată fi stabilite în mod arbitrar de către autorităţile contractante, acestea trebuind să reflecte nevoile concrete ale acestora. Se vor reține și argumentele aduse de autoritatea contractantă în replică la cele reclamate, respectiv faptul că documentaţia de atribuire a fost elaborată cu respectarea tuturor prevederilor în materia achiziţiilor publice. astfel documentaţia de atribuire respectă modelul de documentaţie standardizată pentru execuţie de lucrări, disponibilă la . Argumentul decisiv adus în favoarea legalității specificațiilor tehnice reclamate se bazează pe faptul că dimensiunile stabilite au un caracter maximal, care se pot încadra într-un interval de valori, cu o toleranță de (± 10%), iar nu dimensiuni fixe şi precise menite să favorizeze un anumit ofertant sau alese în mod arbitrar, astfel cum în mod nejustificat afirmă contestatoarea. Ca prim aspect, este de observat că nu au fost impuse dimensiuni fixe, ci dimensiuni maxime, așadar, operatorii economici trebuie să oferteze produse care să se încadreze în dimensiunile maxime stabilite, la care s-a adăugat, marja de ± 10%. Așa cum a susținut achizitoarea, Consiliul constată că dimensiunile stabilite au un caracter maximal, care se pot încadra într-un interval de valori, cu o toleranţă de (± 10%), iar nu dimensiuni fixe şi precise menite să favorizeze un anumit ofertant sau alese în mod arbitrar, astfel cum în mod nejustificat afirmă contestatoarea. Contestatoarea se mărginește a face afirmații cu caracter general vizavi de pretinsa nelegalitate a stabilirii/impunerii dimensiunii unei statii, respectiv greutatea ei, pe considerentul că este o caracteristica constructiva si nu poate fi utilizata in specificatiile tehnice decat daca autoritatea prin proiectant si consultantii implicati in aceasta licitatie doreste eliminarea competitiei respectiv favorizarea unui ofertant. În calitatea sa de operator economic interesat de participarea la procedură, ... SRL are obligația probării caracterului restrictiv al cerințelor criticate, raportat la ceea ce urmărește să oferteze, în funcție de probele aflate la dosar, Consiliul urmând a dispune modificarea sau menținerea respectivelor cerințe. Or, în cauză, aceste probe lipsesc, contestatoarea mărginindu-se la a face afirmații neînsoțite de vreo minimă dovadă. Era de datoria contestatoarei să demonstreze că această cerinţă nu poate fi îndeplinită decât de un anumit producător. Astfel în lipsa unor elemente concrete care să ateste caracterul restrictiv al cerinţei, mai ales că sarcina probei revine celui care reclamă (actor incubit probatio), apreciază că nu se impune modificarea cerinţei. Contestatoarea nu probează faptul că cerinţele, astfel cum au fost stabilite cu un caracter maximal, cu o toleranţă de (± 10%), iar nu fixe ar tinde înspre restricţionarea accesului, ci doar susţine afirmaţii cu caracter general, astfel că cele susținute de contestatoare nu sunt judicioase sub acest aspect. Pagina 28 din 50
Ori în speţă, aplicând principiile cu caracter teoretic enunţate mai sus, Consiliul apreciază că, în soluţionarea contestaţiei, societatea contestatoare ar fi trebuit ca, în prealabil, să dovedească că aceste caracteristici sunt aferente unor staţii de reîncărcare fabricate de un singur producător şi că nu există alte staţii de încărcare cu caracteristici tehnice care să se încadreze în intervalele menţionate de autoritatea contractantă în caietul de sarcini; ori, contestatorul s-a limitat la repetarea unor susţineri generice de forma „o astfel de cerinţă este restrictivă şi se impune a fi modificată, fără a produce vreo probă care să demonstreze faptul că aceste specificaţii tehnice ar fi caracteristice unui/unor anumite/anumite staţii de reîncărcare pentru autovehicule electrice, cum ar fi o anumită tehnologie/marcă/brevet sau că acestea sunt fabricate de un număr limitat de producători, etc. Prin urmare, ţinând seamă de faptul că prin contestaţie nu s-a demonstrat favorizarea unui anumit producător/comerciant, că dimensiunile/valorile minimă şi maximă solicitată de autoritatea contractantă ar fi inaccesibilă celor mai mulţi producători sau alte impedimente obiective, Consiliul nu poate reţine susţinerile contestatorului potrivit cărora autoritatea contractantă ar fi restricţionat prin specificaţiile tehnice aferente staţiilor de reîncărcare pentru autovehicule electrice, participarea la procedură. De altfel, nici nu a fost demonstrată producerea vreunui prejudiciu vizavi de faptul că cerințele reclamate împiedică participarea contestatoarei la procedură. Pe de altă parte, contestatoarea nu a indicat care ar fi dimensiunile stației pe care urmărește să o oferteze și nu a adus vreo dovadă legată de caracterul restrictiv al acestor dimensiuni maxime. Contrar susținerilor ... SRL, autoritatea contractantă poate impune limitări legate de dimensiuni nefiind obligată să elimine toate cerințele în ceea ce privesc dimensiunile. Consiliul nu poate obliga achizitoarea să își modifice propria documentație doar pentru motivele speculative aduse prin intermediul contestației. Operatorul economic nu a demonstrat că este împiedicat să participe la procedură din cauza dimensiunilor maxime impuse, cu atât mai mult cu cât nici cel puțin nu a indicat ce dimensiuni are propriul produs. Mai mult, faptul că cerinţa din documentaţia de atribuire nu poate fi respectată de un anumit produs, nu conferă în mod automat acelei cerinţe un caracter restrictiv. Împrejurarea relatată de contestatoare statiile de incarcare sunt produse de serie si fiecare producator isi proiecteaza carcasele dupa propriul desing in functie de tipurile de module rectificatoare utilizate, dotari optionale, optimizarea functionarii, etc. Ca orice alt produs fabricat, dimensiunea lui este data de piesele interioare ale acestora si este specifica fiecarui producator, nefiind impuse printr-un standard specificaţii de dimensiune si greutate, aceste echipamente fiind considerate echipamente industriale nu conduce la concluzia restrictivității/neasigurării unei concurențe între operatorii economici /favorizarea elaboratorului proiectului tehnic. Pagina 29 din 50
Aceeași lipsă a probării se reține și în ceea ce privește reclamarea următoarelor aspecte: - Descrierea cu lux de amănunte a caracteristicilor tehnice si constructive din proiectul tehnic si caietul de sarcini publicat de autoritate, favorizează direct elaboratorul proiectului tehnic de fata : .; - ..R.L, care si comercializează aceste staţii si depune oferte la licitaţiile de furnizare/execuţie staţii de încărcare ca ofertant unic sau împreuna cu diverşi asociaţi/subcontractanţi; - pentru a da şanse egale operatorilor economici, cu respectarea principiilor achiziţiilor publice, acelea de nediscriminare, transparenta si tratament egal, va rugam sa eliminaţi orice caracteristici constructive care favorizează direct elaboratorul proiectului tehnic de fata : ...S.R.L. Câtă vreme contestatoarea nu a probat favorizarea elaboratorului proiectului tehnic ...SRL, prin stabilirea în caietul de sarcini a specificațiilor tehnice reclamate va avea în vedere faptul că solicitările adresate trebuie justificate și probate obiectiv, cu dovada fermă a caracterului restrictiv, simpla pretindere a necesitații modificării lor și simpla afirmație că restricționează concurența nefiind suficiente pentru a determina nelegalitatea actului atacat Iar, pe de altă parte, proiectul tehnic elaborat de ...SRL a fost publicat și pus la dispoziția tuturor operatorilor economici care au avut la cunoștință despre conținutul documentaţiei realizata.
În considerarea celor antemenționate sunt și precizările achiiztoarei potrivit cărora: Referitor la critica „Descrierea cu lux de amănunte a caracteristicilor tehnice şi constructive din proiectul tehnic şi caietul de sarcini publicat de autoritate, favorizează direct elaboratorul proiectului tehnic de faţă: ...ENGINEERING S.R.L. (...)" precizăm că proiectul tehnic transmis spre publicare în SEAP, aprobat de către finanţator, a fost elaborat respectând prevederile HG 907/2016 actualizată, precum şi Ghidul de finanţare aprobat de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor prin Ordinul 1962/2021. Astfel, conform art. 12, alin. (1) din HG 907/2016 „Proiectul tehnic de execuţie constituie documentaţia prin care proiectantul dezvoltă, detaliază şi, după caz, optimizează, prin propuneri tehnice, scenariul/opţiunea aprobat(ă) în cadrul studiului de fezabilitate/documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţii; componenta tehnologică a soluţiei tehnice poate fi definitivată ori adaptată tehnologiilor adecvate aplicabile pentru realizarea obiectivului de investiţii, la faza de proiectare - proiect tehnic de execuţie, în condiţiile respectării indicatorilor tehnico-economici aprobaţi şi a autorizaţiei de construire/desfiinţare" se observă că o descriere cu lux de amănunte a caracteristicilor tehnice şi constructive ale echipamentelor (staţii de reîncărcare) reprezintă cerinţe de elaborare a proiectului şi nu o descriere care să avantajeze un anume operator economic cum eronat şi nejustificat susţine contestatorul. Consiliul susține că, nu este totuna a afirma încălcarea dreptului cu a prezenta argumentele pentru care se susține că dreptul a fost încălcat. A motiva nu se limitează la a susține încălcarea dreptului, ci presupune indicarea tuturor împrejurărilor care justifică o atare afirmație. Motivarea trebuie să explice într-un mod rezonabil pretinsa relaţie de contrarietate dintre actele atacate ale autorităţii contractante şi normele legale de referinţă, nu doar să afirme existenţa unei pretinse încălcări. Contrar celor susținute de autoarea contestației, achizitoarea a explicat raționamentul care a stat la baza stabilirii dimensiunilor precizate în cadrul caietului de sarcini, s-a bazat pe necesitatea sau Pagina 30 din 50
oportunitatea achiziţionării unor echipamente (staţii de încărcare) cu încadrarea în anumite dimensiuni/greutăţi sau materiale confecţionate care au fost stabilite în funcţie de necesităţile obiective şi priorităţile comunicate de compartimentele beneficiare din cadrul acesteia, transpuse în cadrul Proiectului Tehnic (PT) la paginile 9 şi 10, cap. 2.1 - Particularităţi ale amplasamentului, subcap. a) Descrierea amplasamentului, este prevăzut faptul că staţiile vor fi amplasate pe domeniul public, însă cu o limitare de suprafaţă, contrar afirmaţiilor contestatoarei, că „nu a fost specificata nici o dificultate de instalare a unor statii cu dimensiuni diferite de cele precizate acestea fiind alese arbitrar sau fiind alese sa corespunda doar anumitor echipamente, iar toleranta de 10% este aleasa tot arbitrar neavând o logica sau un substrat tehnic", relevante în acest caz fiind dispoziţiile art. 2, alin. (5) din HG 395/2016 coroborate cu prevederile art. 20, alin. (10) din acelaşi act normativ care stabilesc faptul ca specificaţiile din documentaţia de atribuire descriu, în mod obiectiv necesitatea autoritatii contractante care a elaborat respectiva documentaţie. Spre exemplu: „Staţia de reîncarcare SR 1: zona de centru a municipiului, pe strada . pe terenul cu nr. cadastral 112997, unde se vor marca corespunzător doua locuri de parcare existente, suprafaţa de teren ocupata este de minim 25 mp. Coordonate geografice: 46°9'46.32"N; 24° 20'45.93"E; Statia de reîncarcare SR 2: zona de centru a municipiului, pe strada I., pe terenul cu nr. cadastral 112997, unde se vor marca corespunzător doua locuri de parcare existente, suprafaţa de teren ocupata este de minim 25 mp. Coordonate geografice: 46°9'46.41"N; 24°20'46.06"E. Statie de reîncarcare SR 3: in cartierul .r, pe terenul cu nr. cadastral 113586, unde se vor marca corespunzător doua locuri de parcare existente, suprafaţa de teren ocupata este de minim 25 mp. Coordonate geografice: 46°9'13.18"N; 24°20'23.77"E. Statie de reîncarcare SR 4: în cartierul ., pe terenul cu nr. cadastral 113386, unde se vor marca corespunzător doua locuri de parcare existente, suprafaţa de teren ocupata este de minim 25 mp. Coordonate geografice: 46°8'47.28"N; 24°19'52.06"E. Statie de reîncarcare SR 5: zona de centru a municipiului, pe strada ., pe terenul cu nr. cadastral 113085, unde se vor marca corespunzător doua locuri de parcare existente, suprafaţa de teren ocupata este de minim 25 mp. Coordonate geografice: 46°9'40.77"N; 24°21'2.85"E. Staţia de reîncarcare SR 6; zona de nord-est a municipiului, pe strada ., pe terenul cu nr. cadastral 112557, unde se vor marca corespunzător doua locuri de parcare existente, suprafaţa de teren ocupata este de minim 25 mp. Coordonate geografice: 46°10'10.46"N; 24°21'53.30"E. Statia de reîncarcare SR 7: zona de nord-est a municipiului, pe strada ., pe terenul cu nr. cadastral 112557, unde se vor marca corespunzător doua locuri de parcare existente, suprafaţa de teren ocupata este de minim 25 mp. Coordonate geografice: 46°10'10.35"N; 24°21'53.40"E. Statia de reîncarcare SR 8: in cartierul ., pe terenul cu nr. cadastral 112963, unde se vor marca corespunzător doua locuri de parcare existente, suprafaţa de teren ocupata este de minim 25 mp. Coordonate geografice: 46°10'13.68"N; 24° 20'40.49"E." Astfel, se poate observa că suprafaţa disponibilă pentru fiecare staţie şi cele două locuri de parcare este de min. 25 mp. Având în vedere dimensiunile autovehiculelor, spaţiul disponibil pentru manevră şi spaţiul efectiv de parcare, s-au solicitat staţii care au dimensiuni de gabarit reduse, dar nu fixe care să permită accesul şi parcarea în siguranţă, contrar celor susținute de ... SRL, potrivit cărora: Fiecare fabricant isi proiecteaza statia dupa un proiect propriu si nu vor semana unele cu altele, deci in cazul in care nu este o situatie speciala de amplasament (pe care autoritatea nu a specificat-o in cazul de fata) consideram ca aceasta cerinta este abuziva si duce la limitarea competitie. Pagina 31 din 50
Consiliul reține, în soluționare, relevanța dispozițiilor legale potrivit cărora achizitoare și-a stabilit necesitatea, respectiv art. 3 alin. (1) lit. rr) din Legea nr. 98/2016, conform cu care specificațiile tehnice reprezintă cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, într-o manieră corespunzătoare îndeplinirii necesității autorității contractante. Se mai reține că, potrivit art. 20 alin. (10) din HG nr. 395/2016: Caietul de sarcini conține, în mod obligatoriu, specificații tehnice care reprezintă cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesității autorității contractante. De asemenea, vor fi reținute și prevederile art. 155 alin. (6) din Legea nr. 98/2016: specificațiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire și nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate față de asigurarea unei concurențe efective între operatorii economici, și cele ale art. 156 alin. (2) din același act normativ – cu excepția cazului în care acest lucru este justificat de obiectul contractului, specificațiile tehnice nu precizează un anumit producător, o anumită origine sau un anumit procedeu care caracterizează produsele sau serviciile furnizate de un anumit operator economic și nici nu se referă la mărci, brevete, tipuri, la o origine sau la o producție specifică, care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau produse. Așadar, modificarea sau cenzurarea caracteristicilor tehnice impuse de autoritate poate face obiectul contestării de către operatorii economici interesați în situația încălcării de către autoritate a ipotezelor date de cele două temeiuri de drept citate mai sus. Din economia celor anterior reținute se reține faptul că autoritatea contractantă motivează stabilirea specificațiilor tehnice reclamate pe considerentele anterior expuse, respectiv: se poate observa că suprafaţa disponibilă pentru fiecare staţie şi cele două locuri de parcare este de min. 25 mp, având în vedere dimensiunile autovehiculelor, spaţiul disponibil pentru manevră şi spaţiul efectiv de parcare, s-au solicitat staţii care au dimensiuni de gabarit reduse, dar nu fixe care să permită accesul şi parcarea în siguranţă, și ... precizează că specificaţiile tehnice stabilite prin Proiectul Tehnic, implicit în cadrul Fişelor Tehnice (parte componentă a documentaţiei de atribuire), au la bază calcule executate de persoane de specialitate şi s-a ţinut cont de realitatea din teren (locuri de parcare existente). Așadar Consiliul constată că achizitoarea a dat eficiență dispozițiilor legale anterior redate prin stabilirea unei cerințe care să îi asigure scopul solicitării respectivei cerințe, și care privește condițiile tehnice și de calitate pe care trebuie să le îndeplinească stațiile de reîncărcare pentru autovehicule electrice ce urmează a fi furnizate. Atâta vreme cât, așa cum a fost anterior reținut achizitoarea a argumentat necesitatea sa care a stat la baza stabilirii specificațiilor tehnice în discuție vizavi de dimensiunile și greutățile stațiilor de reîncărcare pentru autovehicule electrice precizate în fișele tehnice 1 și Pagina 32 din 50
2, nu vor fi reținute ca fiind relevante precizările contestatoarei vizavi de Afirmam faptul ca prin creşterea anumitor parametrii de greutate si dimensiuni a statiei de incarcare nu se lezeaza in nici un fel implementarea proiectului și Prin proiectul tehnic nu a fost specificata nici o dificultate de instalare a unor statii cu dimensiuni diferite de cele precizate acestea fiind alese arbitrar sau fiind alese sa corespunda doar anumitor echipamente, iar toleranta de 10% este aleasa tot arbitrar neavând o logica sau un substrat tehnic, fiind reținut în mod constant atât de Consiliu, cât și de instanțele de judecată faptul că raportat la necesitatea sa, autoritatea contractantă este singura în măsură să decidă asupra acesteia şi asupra modalităţii de satisfacere a sa, aspecte care se regăsesc în jurisprudența enunțată: Cum autoritatea contractantă îşi cunoaşte cel mai bine nevoile iar principiul libertăţii contractuale implică cerinţa ca acesteia să nu îi fie impusă încheierea unui contract în alte condiţii sau cu privire la alte produse decât are nevoie, Curtea constată că nu se impune modificarea documentaţiei de atribuire în sensul de a solicita ca produsul achiziţionat să poată îndeplini şi funcţia de curăţare, atât timp cât autoritatea contractantă îşi doreşte un astfel de produs. (...) Sub acest aspect, aşa cum s-a arătat anterior, Curtea are în vedere faptul că autoritatea contractantă îşi cunoaşte cel mai bine nevoile, neputând fi obligată să solicite un produs care nu îi satisface nevoile pentru care doreşte să îl folosească. Practica Consiliului este constantă (vizavi de faptul că în evaluarea temeiniciei cererilor adresate, acesta va avea în vedere faptul că solicitările autoarelor contestațiilor formulate trebuie justificate și probate obiectiv, cu dovada fermă a caracterului restrictiv, simpla pretindere a necesitații modificării lor și simpla afirmație că restricționează concurența nefiind suficiente pentru a determina nelegalitatea actului atacat, în egală măsură, în stabilirea legalității actului atacat al autorității contractante va fi avută în vedere și proba pe care achizitoarea o realizează cu privire la legătura obiectivă de cauzalitate și dependența dintre specificația criticată și nevoia sa de achiziție) aceeași abordare a îmbrățișat Consiliul și cu ocazia pronunțării următoarelor decizii: - Decizia nr. 2098/C1/2292 din 26.07.2024, considerentele reținute fiind următoarele: Având în vedere prevederile art. 10 lit. g) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va reţine în soluţionare faptul că literatura juridică dar şi practica judiciară, a statuat că în cadrul procesului civil sarcina probei este împărţită între reclamant şi pârât, în speţă între contestator şi autoritatea contractantă, la care se adaugă şi rolul activ al Consiliului care, potrivit art. 254 alin. (5) c.p.c, poate ordona administrarea probelor considerate necesare chiar dacă părţile se împotrivesc. Cu toate acestea, existenţa rolului activ al Consiliului nu poate conduce la concluzia că întreaga sarcina a probei ar cădea asupra Consiliului, ceea ce nu se întâmpla nici măcar în cadrul dosarelor supuse principiului oficialităţii, sau ca nerespectarea dispoziţiilor legale cu privire la propunerea şi administrarea probelor nu ar avea pentru părţi consecinţe procedurale. Pe cale de consecinţă, în măsura în care partea ce formulează anumite critici, susţineri nu este solitară în efortul de a proba, aceasta rămâne singura sancţionată în caz de eşec, deoarece dacă nu administrează probele care să convingă Consiliul, cu toată eventuala colaborare a adversarului şi în pofida rolului activ al Consiliului, va pierde dosarul, iar adversarul va triumfa (...). (...) Consiliul reține că nu există dispoziții legale care să oblige autoritățile contractante să emită documentații de atribuire cu specificații care să permită accesul tuturor produselor și producătorilor, indiferent de dimensiunea/greutatea sau caracteristicile de performanță a produselor, dimpotrivă, practica instanțelor este în sensul acceptării unor produse de un anumit nivel de performanță, care corespund necesităților autorității contractante, sens în care Pagina 33 din 50
s-a pronunțat și Curtea de Apel București-Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal în Decizia nr. 25/2019 din 29.03.2019, potrivit căreia: „Necesitatea sau oportunitatea achiziționării de produse de o anumită performanță, precum și caracteristicile tehnice impuse pentru acestea, sunt stabilite de fiecare autoritate contractantă în parte, în funcție de necesitățile obiective și prioritățile comunicate de compartimentele din cadrul autorității contractante (art. 2 și art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 395/2016). Impunerea caracteristicilor produselor din caietul de sarcini nu are ca efect introducerea unor obstacole nejustificate de natura să restrângă concurența între operatorii economici și nici nu are ca efect favorizarea sau eliminarea participării la procedura de atribuire, a anumitor operatori economici sau a anumitor produse (cu excepția celor care nu corespund necesităților obiective ale autorității). Dreptul autorității contractante de a achiziționa produse cu astfel de caracteristici, performante calitativ, nu poate fi restricționat, pe considerentul eronat al nerespectării prevederilor art. 156 din Legea nr. 98/2016, care reglementează achizițiile publice. În aceeași direcție, orice autoritate contractantă are obligația respectării principiului proporționalității statuat în art. 2 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 98/2016, înțeles ca asigurare a corelației dintre necesitatea autorității contractante și obiectul contractului de achiziție publică. Reținând că societățile comerciale autoare a contestațiilor se referă în principal la cerințele autorității contractante de a achiziționa produse cu anumite caracteristici tehnice, iar susținerile acestora nu conduc la concluzia că cerințele sunt restrictive, Curtea stabilește că nu poate obliga autoritatea contractantă la eliminarea condițiilor criticate. În sens contrar s-ar limita dreptul autorității de a contracta produse cu caracteristicile de mai sus, care să corespundă întocmai necesităților sale obiective, drept prevăzut la art. 155 și art. 156 din lege, prin acceptarea de produse cu alte caracteristici (și care nu îndeplinesc aceste cerințe referitoare la performanțele produselor), existând riscul de a nu asigura o intervenție rapidă, eficientă de dezinfecție. Nu există o prevedere legală care să oblige autoritățile să accepte produse care nu corespund necesităților acestora’’. Raportat la nevoile sale, autoritatea contractantă este singura în măsură să decidă asupra acestora și asupra modalității de satisfacere a lor, motiv pentru care ținând seamă de aceste aspecte, Consiliul apreciază că aceste cerințe tehnice nu sunt restrictive și nu sunt natură a denatura sau conduce la distorsionarea rezultatului aplicării procedurii de atribuire. În cauza C 27/15, CJUE s-a pronunțat astfel: „36 În această privință, trebuie amintit, pe de o parte, că principiul egalității de tratament impune ca ofertanții să dispună de aceleași șanse în formularea ofertelor lor și implică, așadar, ca aceste oferte să fie supuse acelorași condiții pentru toți ofertanții. Pe de altă parte, obligația de transparență, care constituie corolarul principiului egalității de tratament, are ca scop să garanteze absența riscului de favoritism și de arbitrar din partea autorității contractante. Această obligație implică formularea tuturor condițiilor și modalităților procedurii de atribuire în mod clar, precis și neechivoc în anunțul de participare sau în caietul de sarcini, astfel încât, în primul rând, să permită tuturor ofertanților informați în mod rezonabil și obișnuit de diligenți să le înțeleagă conținutul exact și să le interpreteze în același mod și, în al doilea rând, să permită autorității contractante să verifice efectiv dacă ofertele prezentate de ofertanți corespund criteriilor care guvernează contractul în cauză (a se vedea în acest sens Hotărârea din 6 noiembrie 2014, Cartiera dell’Adda, C- 42/13, EU:C:2014:2345, punctul 44 și jurisprudența citată)”. Astfel, societatea contestatoare nu a prezentat argumente din care să rezulte că ar fi restricționată participarea sa la procedură prin solicitarea acestor cerințe. - Decizia nr. 3367/C9/3742 din 27.11.2024, considerentele reținute fiind următoarele: Ca prim aspect, este de observat că nu au fost impuse dimensiuni fixe, ci dimensiuni maxime, așadar, operatorii economici trebuie să oferteze produse care să se încadreze în dimensiunile maxime stabilite, la care s-a adăugat, prin măsurile de remediere, marja de ± 5%. Pagina 34 din 50
Pe de altă parte, contestatoarea nu a indicat care ar fi dimensiunile stației pe care urmărește să o oferteze și nu a adus vreo dovadă legată de caracterul restrictiv al acestor dimensiuni maxime. Contrar susținerilor ... SRL, autoritatea contractantă poate impune limitări legate de dimensiuni nefiind obligată să elimine toate cerințele în ceea ce privesc dimensiunile. Constatându-se lipsa justificării și probării obiectiv, cu dovada fermă a caracterului restrictiv, a specificațiilor reclamate, precum și legătura obiectivă de cauzalitate și dependența dintre specificația criticată și nevoia achizitoarei privind achiziția privind staţiile de reîncărcare pentru autovehicule electrice, cele susținute de contestatoare nu sunt temeinice și nu vor fi reținute de Consiliu în soluționare, urmând a fi respinse ca nefondate. 2). Referitor la cea de-a doua critică se are în vedere că acesta vizează introducerea ca o specificație obligatorie ca structura să fie din aluminiu sau oțel inoxidabil este din nou la fel ca si greutatea și dimensiunile stației o caracteristică constructivă folosită ca o cerinta abuziva avand rolul de a limita competitia si accesul la aceasta procedura. Argumentele aduse de ... SRL în favoarea criticii se bazează pe faptul că introducerea ca o specificație obligatorie ca structura sa fie fin aluminiu sau otel inoxidabil este o din nou la fel ca si greutatea si dimensiunile statiei o caracteristica constructiva folosita in aceasta licitatie ca o cerinta abuziva avand rolul de a limita competitia si accesul la aceasta procedura. Atata timp cat carcasa este construita dintr-un material ce corespunde cerintelor IK 10 respectiv IP54, cererea prin care structura sa fie dintr-un material si exteriorul din alt material este total deplasata si nu are nici o implicatie asupra functionalitatii tehnice respectiv rezistentei in timp a statiei. În concluzie contestatoarea solicită eliminarea oricarei specificatii tehnice constructive particulara unui anume producator, specificatii tehnice ce tin de materialul din care este fabricata statia, sau sa se accepte si alte materiale care asigura o protectie la impact IK10 si o protectie minima de IP54, respectiv otelul galvanizat. În replică la cele reclamate achizitoarea a argumentat că, în opinia autorităţii contractante, contestatoarea nu a făcut dovada că cerinţa este specifică unui singur producător şi prin urmare a fost limitată participarea altor companii la procedura de achiziţie, în lipsa unor elemente concrete care să ateste caracterul restrictiv al cerinţei, mai ales că probarea revine celui ce reclamă (actor incubitprobatio), apreciem că nu se impune modificarea cerinţei. Cu titlu jurisprudențial achizitoarea invocă Decizia Consiliului nr. 2293/C9/2359 din 13.08.2024 într-o speţă similară unde s-au reținut următoarele: „(...) Consiliul reţine că pe lângă protecţia la impact (vandalism) IK10 şi protecţia la praf şi apă IP55, materialul din care este confecţionată carcasa staţiilor de încărcare pentru vehicule electrice are o deosebită importanţă din punct de vedere al durabilităţii, fiind un material cu caracteristici tehnice superioare. Autoarea contestaţiei nu a demonstrat că necesitatea autorităţii contractante este atinsă şi prin intermediul oţelului galvanizat. Constatând că nu există elemente care să conducă la formarea convingerii Consiliului în sensul că autoritatea contractantă a acţionat cu încălcarea prevederilor art. 155, alin. (6) din Legea nr. 98/2016, critica de la acest punct 3 al contestaţiei va fi respins ca nefondat." Se are în vedere că cerința reclamată se regăsește la nivelul caietului de sarcini (fișa tehnică 1 și 2) fiind astfel formulată: Pagina 35 din 50
1.22 (1.23) Material carcasa statie : structura aluminiu sau otel inoxidabil, carcasa de otel galvanizat vopsit in camp electrostatic Ca un prim aspect Consiliul constată că prin cerinţele referitoare la materialele din structura echipamentelor, ofertanţii nu au fost obligaţi la un singur material, respectiv au posibilitatea de a alege între o structură din aluminiu sau o structură din oţel inoxidabil sau o structură cu caracteristici tehnice superioare. Considerentele anterior reținute sunt incidente și în acest caz, motiv pentru care nu vor mai fi reluate. Cum s-a arătat mai sus, Consiliul poate obliga autoritatea contractantă la modificarea/eliminarea specificațiilor tehnice dacă se dovedește caracterul lor restrictiv, iar în evaluarea temeiniciei cererilor adresate Consiliului, acesta va avea în vedere faptul că solicitările trebuie justificate și probate obiectiv, cu dovada fermă a caracterului restrictiv, simpla pretindere a necesitații modificării lor și simpla afirmație că restricționează concurența nefiind suficiente pentru a determina nelegalitatea actului atacat. Achizitoarea a explicat următoarele: legat de cerința privitoare la materialul din care este realizată structura stațiilor, autoritatea consideră că afirmația de limitare a furnizorilor este și aceasta nefondată. Astfel, dacă un producător nu îndeplineşte o cerinţă nu înseamnă că această cerinţă nu poate fi îndeplinită de alţi producători, iar utilizarea unor materiale cu caracteristici tehnice superioare nu reprezintă o cerinţă restrictivă pentru ofertanţi, aşa cum este specificat în fişa tehnică „structura aluminiu sau oţel inoxidabil, carcasă de oţel galvanizat vopsit în câmp electrostatic". Se poate observa că prin cerinţele referitoare la materialele din structura echipamentelor, ofertanţii nu au fost obligaţi la un singur material, respectiv au posibilitatea de a alege între o structură din aluminiu sau o structură din oţel inoxidabil sau o structură cu caracteristici tehnice superioare. În opinia autorităţii contractante, contestatara nu a făcut dovada că cerinţa este specifică unui singur producător şi prin urmare a fost limitată participarea altor companii la procedura de achiziţie, în lipsa unor elemente concrete care să ateste caracterul restrictiv al cerinţei, mai ales că probarea revine celui ce reclamă (actor incubitprobatio), apreciem că nu se impune modificarea cerinţei. În decizia CNSC .. într-o speţă similară în cazul licitaţiei organizată de oraşul Jibou onoratul Consiliu a stabilit urmatoarele: „(...) Consiliul reţine că pe lângă protecţia la impact (vandalism) IK10 şi protecţia la praf şi apă IP55, materialul din care este confecţionată carcasa staţiilor de încărcare pentru vehicule electrice are o deosebită importanţă din punct de vedere al durabilităţii, fiind un material cu caracteristici tehnice superioare. Autoarea contestaţiei nu a demonstrat că necesitatea autorităţii contractante este atinsă şi prin intermediul oţelului galvanizat. Constatând că nu există elemente care să conducă la formarea convingerii Consiliului în sensul că autoritatea contractantă a acţionat cu încălcarea prevederilor art. 155, alin. (6) din Legea nr. 98/2016, critica de la acest punct 3 al contestaţiei va fi respins ca nefondat." Constatându-se relevanța argumentelor achizitoarei, Consiliul determină netemeinicia celor susținute de ... SRL. 3). Ultima critică adusă de ... SRL privește refacerea specificatiilor tehnice a modelului 2 de statii de încărcare cu specificatiile cerute in mod explicit din ghidul de finantare incarcare (conform ghidului AFM la Articolul 8 aliniatul 3 se face referire la configuratia statiilor), contestatoarea menționând în favoarea criticii aduse următoarele: pentru modelul 1 de statii Pagina 36 din 50
de incarcare, autoritatea solicita o statie intr-o configurare corecta aceasta avand conectori de tio CCS2+ CHAdeMO + Type 2, iar pentru modelul 2 de statii de incarcare configuratia este total incorecta, impunându-se minim 2 conectori. Contestatoarea a argumentat în favoarea solicitării adresate următoarele aspecte: - pentru modelul 1 de stații de încarcare autoritatea solicită o statie într- o configurare corecta aceasta având conectori de tio CCS2+ CHAdeMO + Type 2; - pentru modelul 2 de stații de țncarcare configurația este total incorectă; - conform ghidului AFM la Articolul 8 aliniatul 3 se face referire la configuratia statiilor dupa cum urmeaza: „(3) Staţiile de reîncărcare vor fi echipate cel puţin cu prize şi conectori de tip 2 pentru vehicule, conform descrierii din standardul SR EN62196-2, pentru încărcarea în curent alternativ, şi cu conectori ai sistemului de reîncărcare combinat Combo 2, conform descrierii din standardul SR EN62196- 3, pentru încărcarea în curent continuu. La data de 20-12-2021 Alineatul (3) din Articolul 8, Capitolul II a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 2.346 din 16 decembrie 2021, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1203 din 20 decembrie 2021"; - prin aceast articol se precizeaza foarte clar ca este vorba de „conectori" ( pluralul cunvantului conector, adica minim doi) si nu conector asa cum a cerut in caietul de sarcini autoritatea. Concluzia la care ajunge contestatoarea este aceea că, este necesar ca minim o statie să îndeplinească încărcarea multistandard (adică mai multe standarde) în acest caz CCS2 și un alt standard de încărcare în DC care in cazul de față este CHAdeMO, iar celelalte staţii trebuie să aiba „conectori" adică minim 2 în standardul european CCS2. În punctul de vedere achizitoare a explicat: în cadrul procesului de achiziţie publică, obiectul contractului este stabilit de către entitatea achizitoare, adică instituţia publică sau organizaţia guvernamentală care iniţiază şi gestionează procedura de achiziţie, conform prevederilor legale în materia achiziţiilor publice. Această entitate este responsabilă pentru definirea clară şi precisă a nevoilor şi specificaţiilor produselor, lucrărilor sau serviciilor care urmează să fie achiziţionate, bazându-se pe cerinţele şi obiectivele sale. în acest sens precizăm că în cadrul documentaţiei de atribuire şi a proiectului tehnic s-a ţinut cont de prevederile/cerinţele ghidului de finanţare care impun o serie de cerinţe minime acceptate. Astfel, cerinţele ghidului sunt următoarele: - Staţiile vor avea minim două puncte de reîncărcare, - Un punct de reîncărcare va permite încărcarea în curent continuu la o putere > 50 kW şi un punct de reîncărcare permite încărcarea în curent alternativ la o putere > 22 kW a vehiculelor electrice, - Staţia de reîncărcare va permite încărcarea simultană la puterile declarate, - Staţiile de reîncărcare vor fi echipate cel puţin cu prize şi conectori de tip 2 pentru vehicule, conform descrierii din standardul SR EN62196-2, pentru încărcarea în curent alternativ, şi cu conectori ai sistemului de reîncărcare combinat Combo 2, conform descrierii din standardul SR EN62196-3, pentru încărcarea în curent continuu, - Să asigure un minim de locuri de parcare cel puţin egal cu numărul punctelor de reîncărcare aferente staţiilor solicitate. Autoritatea contractantă susţine că, punând cap la cap toate aceste cerinţe şi disponibilitatea fizică din teren de a instala aceste staţii, au rezultat soluţii cu câte Pagina 37 din 50
doi conectori de încărcare, excepţie făcând staţia care trebuie să asigure şi încărcarea multi-standard. Așa cum a fost anterior redat autoritatea contractantă doreşte furnizarea, montarea, instalarea şi punerea în funcţiune a 8 (opt) staţii de reîncărcare pentru vehicule electrice cu funcţionare în curent continuu şi alternativ (Echipată cu Conector tip Combo 2 - curent continuu conform standard EN 62196-3 şi Echipată cu Conector sau Priza tip Type 2 - curent alternativ conform standard EN 62196-2). S-a apreciat că în cadrul proiectului, cel puţin una dintre cele 8 staţii de reîncărcare va asigura, pe lângă încărcarea în curent alternativ şi încărcarea multistandard în curent continuu (încărcare CHAdeMO şi Combo 2). Se are în vedere că ambele părți recunosc aplicabilitatea în cazul procedurii a Ghidului de finanțare a Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea infrastructurii pentru vehiculele de transport rutier nepoluant din punct de vedere energetic: staţii de reîncărcare pentru vehicule electrice în localităţi aprobat prin Ordinul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor nr. 1962/2021, aplicabil prezentei investiţii, care statuează la art. 8 alin. (1): „Prin Program se finanţează staţiile de reîncărcare formate din minimum două puncte de reîncărcare, alimentate de acelaşi punct de livrare din reţeaua publică de distribuţie, dintre care un punct de reîncărcare permite încărcarea în curent continuu la o putere > 50 kW şi un punct de reîncărcare permite încărcarea în curent alternativ la o putere > 22 kW a vehiculelor electrice. Staţia de reîncărcare va permite încărcarea simultană la puterile declarate", iar la alin. (3) al aceleiaşi norme juridice: „Staţiile de reîncărcare vor fi echipate cel puţin cu prize şi conectori de tip 2 pentru vehicule, conform descrierii din standardul SR EN62196-2, pentru încărcarea în curent alternativ, şi cu conectori ai sistemului de reîncărcare combinat Combo 2, conform descrierii din standardul SR EN62196-3, pentru încărcarea în curent continuu" Din coroborarea dispozițiilor legale amintite rezultă temeinicia celor susținute de achizitoare, respectiv cele 2 puncte de reîncărcare din cadrul fiecărei staţii nu trebuie să fie ambele pentru încărcare în curent continuu, astfel cum consideră în mod neîntemeiat contestatorul, ci unul dintre ele trebuie să fie pentru încărcare în curent continuu şi cel de-al doilea pentru încărcare în curent alternativ, iar conectorii sunt caracteristici fiecărui tip de punct de reîncărcare, respectiv încărcarea în curent continuu să se facă prin conector al sistemului de încărcare Combo 2, iar încărcarea în curent alternativ să se facă prin conector Type. Aceeași concluzie de temeinicie va fi reținută de Consiliu și în ceea ce privește susținerile achizitoarei, potrivit cărora: Faptul că la art. 8, alin. (3) din ordinul nr. 1962/2021 se face referire la „conectori ai sistemului de reîncărcare Combo 2" nu semnifică faptul că fiecare staţie trebuie să aibă mai mulţi conectori, ci este rezultatul acordului între subiectul propoziţiei, respectiv cuvântul „staţiile" (la plural) şi atributul „conectori" (exprimat tot la plural), fiind eronată o eventuală exprimare de forma „staţiile vor fi echipate cu conector". Susținerile contestatoarei potrivit cărora numărul de conectori stabilit prin ghid ar fi respectat doar de stația de încărcare modelul 1 (fișa tehnică 1), pentru care autoritatea contractantă a solicitat conectori Pagina 38 din 50
de tipul CCS2 + CHAdeMO + Type 2, nu pot fi reținute, deoarece configurația anterior menționată (respectiv cea formată din conectori pentru încărcare în curent continuu CCS2 și CHAdeMO la care se adaugă conector pentru încărcare în curent alternativ este aferentă stației de încărcare) este aferentă unui tip special de stație, menționat la art. 8 alin. (5) din ghidul de finanțare, potrivit căruia „În limitele prevăzute la art. 7 alin. (2), în cadrul unui proiect pot fi finanțate mai multe stații de reîncărcare, cu condiția ca cel puțin una dintre ele să asigure, pe lângă încărcarea în curent alternativ, și încărcarea multistandard în curent continuu”. Prin urmare, numărul sporit de conectori este justificat, în cazul stației de reîncărcare modelului 1 (fișa tehnica 1), prin funcționalitatea de încărcare multistandard cu curent continuu, unul dintre cei 2 conectori fiind CCS2 iar celălalt CHAdeMO. Consiliul reține că, în forma sa inițială din 2021, ghidul de finanțare stabilea obligația ca toate stațiile de reîncărcare să aibă funcționalitatea multistandard însă, textul art. 8 alin. (1) din forma inițială a ghidului, potrivit căruia „Prin Program se finanțează stațiile de reîncărcare formate din minimum două puncte de reîncărcare, alimentate de același punct de livrare din rețeaua publică de distribuție, din care un punct de reîncărcare permite încărcarea multistandard (...)” a fost modificat la data 20.12.2021, prin Ordinul nr. 2346/2021, fiind eliminat cuvântul „multistandard” și, prin urmare, necesitatea mai multor conectori pentru încărcare în curent continuu pentru aceeași stație de reîncărcare. Sunt relevant de redat și precizările achizitoarei aduse în favoarea elaborării unei documentații în acord cu prevederile Ghidului de finanțare aprobat prin Ordinul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor nr. 1962/2021 respectiv: Referitor la Fişele Tehnice care se solicită a fi revizuite, susţinem că acestea au fost întocmite având la bază documentaţia tehnică (studiu de fezabilitate, DTAC, proiect tehnic) care a fost aprobată de finanţator. în acest caz considerăm că este foarte clar că prin aprobarea finanţării, Administraţia Fondului de Mediu a declarat acest proiect eligibil ceea ce înseamnă că respectă cerinţele impuse. În opinia noastră, criticile contestatorului faţă de acest aspect nu sunt fondate, fiind mai mult decât evident faptul că la configurarea specificaţiilor tehnice ale staţiilor de încărcare s-a ţinut cont de cerinţele Ghidului de finanţare. Astfel, potrivit Fişei de date, la pct. 11.2.4 Descrierea achiziţiei publice, se menţionează: „... Obiectul achiziţiei/contractului: Achiziţia de produse/echipamente şi lucrările de instalare, montare şi punere în funcţiune privind obiectivul de investiţie „Staţie de reîncărcare pentru autovehicule electrice în ...", care implică furnizarea, montarea, punerea în funcţiune şi execuţia lucrărilor de instalare a 8 statii de reîncărcare. (...) Obiectivele specifice ale proiectului: Prin proiect se propune amenajarea a 8 staţii de reîncărcare auto formate din cate două puncte de reîncărcare, alimentate de acelaşi punct de livrare din reţeaua publică de distribuţie, dintre care un punct de reîncărcare permite încărcarea în curent continuu la o putere > 50 kW şi un punct de reîncărcare permite încărcarea în curent alternativ la o putere > 22 kW a vehiculelor electrice, iar specificaţiile tehnice ale acestora şi activităţile necesare pentru punerea în funcţiune se regăsesc în Proiectul Tehnic ataşate documentaţiei de atribuire, iar în cadrul Memoriului tehnic din cadrul Proiectului Tehnic (parte a documentaţiei de atribuire), se specifică în mod clar: - „Se vor monta 8 staţii de reîncărcare pentru vehicule electrice. Acestea vor fi formate din minimum două puncte de reîncărcare, alimentate de acelaşi punct de livrare din reţeaua publică de distributie, dintre care un punct de reîncărcare permite încărcarea în curent continuu, la o putere 50 kW, şi un punct de reîncărcare permite reîncărcarea în curent Pagina 39 din 50
alternativ la o putere 22 kW a vehiculelor electrice. Staţiile de reîncărcare vor permite reîncărcarea simultană la puterile declarate. - Staţiile de reîncărcare vor fi echipate cel puţin cu prize şi conectori de tip 2 pentru vehicule, conform descrierii din Standardul EN62196-2, pentru încărcarea în curent alternativ, şi cu conectori ai sistemului de reîncărcare combinat Combo 2, conform descrierii din Standardul EN62196-3, pentru încărcarea în curent continuu. - În cadrul proiectului cel puţin una dintre cele 8 staţii de reîncărcare va asigura, pe lângă încărcarea în curent alternativ şi încărcarea multistandard în curent continuu (încărcare CHAdeMO şi Combo 2). - Staţiile de reîncărcare comunică prin protocol de tip OCPP - Open Charge Point Protocol - miri. 1.6 şi dispun de meniu în limba română şi limba engleză. - Staţiile de reîncărcare vor respecta standardul IEC 61851 (Sistem de încărcare conductivă pentru vehicule electrice). - Pe amplasamentul staţiilor de reîncărcare se asigură două locuri de parcare, egal cu numărul punctelor de reîncărcare aferente staţiilor, destinate exclusiv încărcării vehiculelor electrice, marcate cu culoarea verde, cu imaginea din panoul de informare. Suprafaţa de teren ocupată este de minim 25 mp. Marcajul se va menţine pe toată perioada de implementare şi monitorizare a proiectului. - Se prevede semnalizarea corespunzătoare şi vizibilă a spaţiilor în care sunt instalate staţiile de reîncărcare, în concordanţă cu standardele europene şi naţionale în domeniu, potrivit panoului de informare. Se va monta pentru fiecare locaţie câte un panou de informare. - Alimentarea staţiilor de reîncărcare se va realiza de la cel mai apropiat punct de transformare din zonă. Pozarea cablului se va realiza în subteran prin ţevi de protecţie de la PT la BMPT, conform Avizelor Tehnice de Racordare şi de la punctul de măsură şi protecţie trifazat, la staţia de reîncărcare. Luând în considerare ansamblul considerentelor expuse, Consiliul are în vedere că, dată fiind specificitatea contractului autoritatea contractantă a dat eficiență dispozițiilor art. 154 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, depunând diligențele necesare întocmirii unei documentații care să țină seama de toate aspectele pe care le implică contractul de Furnizare şi lucrări de instalare, montare şi punere în funcţiune „Staţie de reîncărcare pentru autovehicule electrice în ...", criticile formulate de ... SRL urmând a fi respinse ca neîntemeiate. Trecând la soluționarea contestației ...SRL, Consiliul are în vedere dispozițiile art. 26 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, conform cărora „Consiliul se pronunță mai întâi asupra excepțiilor de procedură și de fond, iar când constată că acestea sunt întemeiate, nu mai procedează la analiza pe fond a cauzei”, motiv pentru care va proceda, mai întâi, la soluționarea excepției invocată de către autoritatea contractantă cu privire la contestația formulată, raportat la prevederile art. 8 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 101/2016. Față de excepția tardivității contestației ...SRL invocată de ..., Consiliul are în vedere faptul că, în susținerea ei, autoritatea contractantă invocă dispozițiile art. 8 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 coroborat cu art. 8 alin. (1) din același act normativ, motivat de faptul că prezenta contestaţie, a fost transmisă Consiliului prin e-mail în data de 07.10.2024 după orele de program (ora 15:00), iar la autoritatea contractantă contestaţia a fost transmisă la data de 07.10.2024, ora 20:09, în aceleaşi condiţii, respectiv în afara orelor de program (după ora 15:30), iar potrivit la art. 182 alin. (2) C. proc. civ. se prevede că, Pagina 40 din 50
dacă este vorba de un act ce trebuie depus la instanţă sau într-un alt loc, termenul se va împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal. Astfel, achizitoarea a precizat că programul de lucru în cadrul autorităţii este de luni până joi de la ora 07:00 - 15:30, iar contestaţia de faţă a fost cominicată prin e-mail la data de 07.10.2024, ora 20:09, în afara programului de lucru, iar Consiliului la data de 07.10.2024 pe adresa de e-mail. În cauza de faţă, achizitoare a susținut că regula de la art. 182, alin. (2) C. proc. civ. este pe deplin aplicabilă - „dacă este vorba de un act ce trebuie depus la instanţă sau într-un alt loc, termenul se va împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal. Aşadar, cum programul de depunere la Registratura Consiliului este până la ora 15:00, rezultă că primirea contestaţiei pe e-mail după această oră, respectiv după terminarea programului Registraturii şi al întregului Consiliu, situaţie în care solicităm ca contestaţia să fie respinsă ca tardivă. Textul normativ amintit se referă şi la actele ce trebuie depuse "într-un alt loc", iar, indiscutabil, Consiliul şi Autoritatea Contractantă pârâtă sunt un astfel de alt loc şi contestaţia este un act [de procedură]. Achizitoarea a susținut că după ora 15:00, respectiv 15:30, ...SRL nu putea înregistra la Registratura Consiliului şi nici la cea a autorităţii contractante contestaţia sa, întrucât programul ambelor instituţii încetase de mai multe ore. Regula de la art. 5 alin. (1) din lege şi art. 182 alin. (1) C. proc. civ. nu înseamnă că registraturile Consiliului, autorităţilor contractante şi instanţelor trebuie să funcţioneze încontinuu, pentru a îi asigura societăţii amintite sau altui reclamant primirea şi înregistrarea actelor procedurale. Concluzia achizitoarei este aceea că programul de depunere la . încetase înainte de ora 20:09 (respectiv la ora 15:30, conform dispoziţiei primarului privind stabilirea programului de funcţionare a Primăriei municipiului . programului de audienţe şi programului de lucru cu publicul), rezultă că primirea contestaţiei s-a situat după terminarea programului registraturii autorităţii achizitoare, situaţie în care contestaţia trebuie să fie respinsă ca tardivă şi pe acest temei. În urma verificării respectării termenului legal de depunere a contestaţiei se constată că societatea contestatoare a luat cunoştinţă de actul contestat, respectiv documentaţia de atribuire din cadrul anunţului de participare ... din 25.09.2024 (data postării în SEAP), data de 25.09.2024 reprezintă data la care se va raporta termenul legal de depunere a contestaţiei, stabilit în textul art. 8 alin. (1) lit. a) din legea 101/2016 actualizată. Conform acestui text legal: „(1) Persoana care se consideră vătămată de un act al autorităţii contractante poate sesiza Cons'liul în vederea anulării actului autorităţii contractante, obligării acesteia la emiterea unui act sau la adoptarea de măsuri de remediere, precum şi pentru recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, în termen de: Pagina 41 din 50
a) 10 zile, începând cu ziua următoare luării la cunoştinţă despre actul autorităţii contractante considerat nelegal, în cazul în care valoarea estimată a procedurii de achiziţie publică/sectorial sau de concesiune este egală sau mai mare decât pragurile valorice în raport cu care este obligatorie transmiterea spre publicare către Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a anunţurilor de participare, potrivit legislaţiei privind achiziţiile publice, legislaţiei privind achiziţiile sectoriale sau legislaţiei privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii;", termen care se calculează în cazul de faţă începând cu ziua următoare luării la cunoştinţă care „este data publicării documentaţiei de atribuire." (alin. (2) al aceluiaşi articol). Din probele administrate la dosarul cauzei, prin raportare la valoarea achiziției menționată în anunțul de participare nr. ... din 25.09.2024 (1.317.998,83) și a tipului de contract (furnizare), rezultă faptul că ...SRL a respectat termenul prevăzut de art. 8 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 101/2016, privind obligația operatorilor economici de a transmite contestația într-un anumit termen, respectiv în 10 zile începând cu ziua următoare luării la cunoștință despre actul autorității contractante considerat nelegal. Se reține că ...SRL a avut în vedere prevederile art. 16 alin. (5) din Legea nr. 101/2016 și a ținut seama de dispozițiile art. 5 din Legea nr. 101/2016, potrivit cărora: „(1) Termenele procedurale stabilite de prezenta lege, exprimate în zile, încep să curgă de la începutul primei ore a primei zile a termenului și se încheie la expirarea ultimei ore a ultimei zile a termenului. (2) Ziua în cursul căreia a fost comunicat un act procedural nu este luată în calculul termenului. Dacă ultima zi a unui termen expirat altfel decât în ore este o zi nelucrătoare, termenul se încheie la expirarea ultimei ore a următoarei zile lucrătoare.” Astfel, se constată că ...SRL a formulat și transmis la C.N.S.C. și la autoritatea contractantă contestația la data de 07.10.2024, respectând termenul prevăzut la art. 8 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 101/2016. Argumentele aduse de către autoritatea contractantă legate de tardivitatea depunerii contestației de către ...SRL la data de 07.10.2024, ora 20:09 PM, după ora de închidere a programului de lucru, sunt respinse de către Consiliu ca neîntemeiate, ținându-se seama și de faptul că în legislația achizițiilor publice nu se specifică, ca limită de transmitere a unui act, ora, ci numai data/ziua la care se face trimiterea acestuia (Termenele procedurale stabilite de prezenta lege, exprimate în zile, încep să curgă de la începutul primei ore a primei zile a termenului și se încheie la expirarea ultimei ore a ultimei zile a termenului) constatându- se faptul că, în speță, contestatoarea a respectat termenul de 10 zile de la data luării la cunoștință despre actul autorității contractante, respectiv documentația de atribuire publicată pe SICAP în data de 01.09.2020 (data luării la cunoștință) pentru formularea contestației, potrivit dispozițiilor art. 8 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 101/2016, privind remediile și căile de atac în materia achizițiilor publice. În aceste condiții, constatându-se că ...SRL a formulat și transmis la Consiliu și la autoritatea contractantă, contestația în termenul legal, Consiliul respinge excepția invocată de către ... referitoare la tardivitatea depunerii contestației către ...SRL. Pagina 42 din 50
Trecând la soluționarea contestației secunde, se are în vedere că aspectele reclamate de ...SRL vizează: 1). cerința dimensiunilor stațiilor de reîncărcare pentru autovehicule electrice; 2). cerințele tehnice ale panoului de informare. Referitor la prima critică formulată se are în vedere că acesta avizează următoarele aspecte: - în Fisa tehnica nr.1, se solicita: Dimensiuni maxime (WxDxH): 660x500x1750 mm, ±10%; - în Fisa tehnica nr.2, se solicita: Dimensiuni maxime (WxDxH): 660x320x1750 mm, ±10%; - conform proiectului tehnic, soclul de beton are dimensiuni stabilite la 90 cm x 70 cm (Plansa nr. 5), suficient pentru a sustine orice statie care se încadreaza în acest spatiu, indiferent de numarul de conectori. Impunerea unor restrictii suplimentare pe baza dimensiunilor este total nejustificata, mai ales ca montarea se face în aer liber, unde nu exista constrângeri de spatiu. În plus, la acest moment exista o singura staţie care se încadreaza în aceste dimensiuni restrictive, respectiv staţia de încărcare V. EVC 06, cea comercializata de ...; - respingerea altor statii compatibile cu dimensiunile soclului si care respecta toate specificatiile tehnice, doar din cauza unor diferente minore de dimensiuni, este o barieră artificială care limitează opţiunile disponibile; - la nivelul documentatiei de atribuire, nu exista nici un argument logic sau o motivatie a necesitatii pentru care sunt necesare aceste dimensiuni, ce avantaje ar avea autoritatea contractanta prin impunerea acestor cerinte. Ba din contra, aceste cerinte sunt in antiteza si sunt contrazise de faptul ca soclul de beton are dimensiuni stabilite la 90 cm x 70 cm (Plansa nr. 5 din proiectul anexat caietului de sarcini), suclu pe care incap si alte dimeniuni si alte gabarite. Contestatoarea ...SRL solicită eliminarea dimensiunilor statiilor si permiterea ofertării de stații care să se încadreze pe dimensiunile soclului autorizat conform proiectului tehnic. Se vor reține și precizările achizitoarei în replică la cele reclamate, potrivit cărora necesitatea sau oportunitatea achiziţionării unor echipamente (staţii de încărcare) cu încadrarea în anumite dimensiuni/greutăţi sau materiale confecţionate au fost stabilite în funcţie de necesităţile obiective si priorităţile comunicate de compartimentele beneficiare din cadrul acesteia, transpuse în cadrul Proiectului Tehnic (PT) la paginile 9 şi 10, cap. 2.1 - Particularităţi ale amplasamentului, subcap. a) Descrierea amplasamentului, este prevăzut faptul că staţiile vor fi amplasate pe domeniul public, însă cu o limitare de suprafaţă, contrar afirmaţiilor contestatoarei, relevante în acest caz fiind dispoziţiile art. 2, alin. (5) din HG nr. 395/2016 coroborate cu prevederile art. 20, alin. (10) din acelaşi act normativ care stabilesc faptul ca specificaţiile din documentaţia de atribuire descriu, în mod Pagina 43 din 50
obiectiv necesitatea autoritatii contractante care a elaborat respectiva documentaţie. Achizitoarea a adăugat că specificaţiile tehnice stabilite prin proiectul tehnic, implicit în cadrul fişelor tehnice (parte componentă a documentaţiei de atribuire), au la bază calcule executate de persoane de specialitate şi s-a ţinut cont de realitatea din teren (locuri de parcare existente). Considerentele anterior reținute de Consiliu vizavi de necesitatea și raționamentul care a stat la baza deciziei achizitoarei de a stabili specificațiile tehnice privind dimensiunea stațiilor de reîncărcare pentru autovehicule electricesunt valabile și în acest caz, motiv pentru care nu vor mai fi reluate. Așa cum a susținut achizitoarea, Consiliul constată că dimensiunile stabilite au un caracter maximal, care se pot încadra într-un interval de valori, cu o toleranţă de (± 10%), iar nu dimensiuni fixe şi precise menite să favorizeze un anumit ofertant sau alese în mod arbitrar, astfel cum în mod nejustificat afirmă contestatoarea. Atâta vreme cât, așa cum a fost anterior reținut achizitoarea a argumentat necesitatea sa care a stat la baza stabilirii specificațiilor tehnice în discuție vizavi de dimensiunile și greutățile stațiilor de reîncărcare pentru autovehicule electrice precizate în fișele tehnice 1 și 2, nu vor fi reținute ca fiind relevante precizările contestatoarei vizavi de Afirmam faptul ca prin creşterea anumitor parametrii de greutate si dimensiuni a statiei de incarcare nu se lezeaza in nici un fel implementarea proiectului și Prin proiectul tehnic nu a fost specificata nici o dificultate de instalare a unor statii cu dimensiuni diferite de cele precizate acestea fiind alese arbitrar sau fiind alese sa corespunda doar anumitor echipamente, iar toleranta de 10% este aleasa tot arbitrar neavând o logica sau un substrat tehnic, fiind reținut în mod contat atât de Consiliu, cât și de instanțele de judecată știut fiind faptul că raportat la necesitatea sa, autoritatea contractantă este singura în măsură să decidă asupra acesteia şi asupra modalităţii de satisfacere a sa, aspecte care se regăsesc în jurisprudența enunțată: Cum autoritatea contractantă îşi cunoaşte cel mai bine nevoile iar principiul libertăţii contractuale implică cerinţa ca acesteia să nu îi fie impusă încheierea unui contract în alte condiţii sau cu privire la alte produse decât are nevoie, Curtea constată că nu se impune modificarea documentaţiei de atribuire în sensul de a solicita ca produsul achiziţionat să poată îndeplini şi funcţia de curăţare, atât timp cât autoritatea contractantă îşi doreşte un astfel de produs. (...) Sub acest aspect, aşa cum s-a arătat anterior, Curtea are în vedere faptul că autoritatea contractantă îşi cunoaşte cel mai bine nevoile, neputând fi obligată să solicite un produs care nu îi satisface nevoile pentru care doreşte să îl folosească. Susținerile contestatoarei potrivit cărora În plus, la acest moment exista o singura staţie care se încadreaza în aceste dimensiuni restrictive, respectiv staţia de încărcare VESTEL EVC 06, cea comercializata de ...în lipsa probării celor susținute cu dovada fermă a caracterului restrictiv, simpla pretindere a necesitații modificării lor și simpla afirmație că restricționează concurența nu sunt suficiente pentru a determina nelegalitatea actului atacat. Pagina 44 din 50
Așa cum s-a arătat anterior cu ocazia soluționării contestației ... SRL, achizitoarea a argumentat rațiunea care a stat la baza stabilirii specificațiilor tehnice reclamate vizavi de nevoia sa de achiziție. Era de datoria contestatoarei să demonstreze că această cerinţă nu poate fi îndeplinită decât de un anumit producător. Astfel în lipsa unor elemente concrete care să ateste caracterul restrictiv al cerinţei, mai ales că sarcina probei revine celui care reclamă (actor incubit probatio), apreciază că nu se impune modificarea cerinţei. În situația dată, Consiliul conchide că achizitoarea a justificat motivele pentru care a impus setul de cerințe în discuție, justificare pe care Consiliul o poate verifica din perspectiva pertinenței și credibilității, în raport cu circumstanțele obiective de la nivelul nevoilor sale. Din acest motiv, solicitările contestatoarei se impun a fi respinse. Referitor la cea de-a doua critică se are în vedere că aceasta vizează aspecte legate de multitudine și nerelevanța specificațiilor tehnice solicitate în caietul de sarcini în Fișa tehnică nr. 4 - Panou de informare statie de reâncărcare. Referințe vizavi de panoul de informare statie de reîncărcare se regăsesc și în Memoriul tehnic Statii de incarcare . la pag. 26. Astfel sunt reclamate aspecte legate de multitudinea și nerelevanța/inutilitatea cerințelor din cuprinsul fișei tehnice față de cerințel Ghidului Solicitantului, potrivit căruia căruia investitorul trebuie sa asigure un panou de informare/semnalizare de forma: (...) neexistând nicio alta cerinta cu privire la acest panou impusa de finantatorul investitiei, nu exista nici o alta limitare, respectiv: Firma de proiectare ...este inventatoarea: - Statiilor electrice cu baterii de rezerva (doar de forma, niciodata functionale) - Statiilor electrice cu stalpi de iluminat si camere video pentru care doar ...are voie sa le importe fiind unic importator, cu 200 de certificari si agremente - Statiilor electrice cu niste dimensiuni, care desi la prima vedere par permisive +/- 10%, in realitate doar statiile vandute de ...le indeplineste (...) - Cu toate acestea, ...introduce obligaţia sa fie certificate doua zeci de standarde, sa aiba liste intregi de agremente tehnice. Bineinteles ca inainte, cu vreo 3-4 luni in urma, ...a inceput demersurile sa isi agrementeze panouri, sa fie unicul care detine aceste agremente doar pentru a putea truca licitatiil pe care le proiecteaza. - Totodata, pentru a crea aparenta de "legalitate" proiectantul ...numeste acest panou de informare cu numele de INDICATOR RUTIER. Finantatorul AFM nu finanteaza indicatoare rutiere, ci finanteaza cu un buget de 500 lei un panou de informare si atat! Ridicand la randul de INDICATOR RUTIER, creeaza contextul in care simplul panou de informare pare important, pare crucial investitiei, desi este o simpla peise metalica vopsita. - Ba mai mult, din zecile de specificatii si agremente tehnice necesare ai crede ca scopul investitiei nu consta in statiile de incarcare care sa aiba un panou de informare, ci ca panoul este obiectul principal, iar statiile doar un accesoriu al acestui panou, transformat in indicator rutier. - Noi, in calitate de ofertant, nu putem participa a aceasta licitatie, deorece nu putem demonstra la data depunerii ofertei, asa cum solicita achizitorul, sa prezentam pentru acest panou de informare toate zecile de agremente indicate in documentatia de atribuire. (...). Pagina 45 din 50
Din economia celor anterior reținute, rezultă că autoarea contestației este nemulțumită de multitudinea de cerințe solicitate, în condițiile în care ponderea valorica a panoului de informare (fie ca este vorba de 500 lei sau de 1000 lei) este de doar 0,08% din valoarea bunurilor/statiilor ce urmeaza a fi cumparate, adica de o neinsemnatate evidenta, fapt ce sublinieaza inca odata primitivismul incercarii de trucare a licitatiei. Față de cerințele reclamate achizitoarea argumentează temeinicia cerințelor prevăzute în fișa tehnică F4 pe considerentul prevederilor din Ghidul de finanţare aprobat prin Ordinul nr. 1962/2021, respectiv precizările din ANEXA nr. 1 la ghidul de finanţare – Cererea de finanțare: o) staţiile de reîncărcare instalate prin Program vor fi semnalizate corespunzător cu urmatorui panou de informare care va fi menţinut şi întreţinut în bună stare pe toată durata de implementare şi monitorizare a proiectului: g) prevede semnalizarea corespunzătoare şi vizibilă a spaţiilor în care sunt instalate staţiile de reîncărcare i concordanţă cu standardele europene şi naţionale în domeniu, potrivit panoului prezentat cu titlu de exemplu Astfel autoritatea susține că în condiţiile menţionate aşa cum se regăsesc şi în cadrul ghidului de finanțare elementele de semnalizare trebuie să respecte standardele europene şi naţionale în domeniu, iar proiectantul nu a făcut altceva decât să transpună cerinţa impusă prin ghidul de finanţare într-un format care să permită evaluarea corectă şi uniformă a ofertelor. Autoritatea contractantă a explicat că în cadrul ghidului de finanţare nu este menţionat un anumit tip de material din care să se realizeze panoul, dimensiunile, cum şi unde se montează, etc. aceste date urmând să rezulte din proiectul tehnic (specificaţiile tehnice din fişele tehnice), impunerea anumitor cerinţe tehnice au avut în vedere utilizarea unor produse de calitate ridicată, mai ales pentru că aşa cum este prevăzut în ghid: „Marcajul se va menţine pe toată perioada de implementare şi monitorizare a proiectului." Achizitoarea a adăugat și că că proiectul tehnic în forma actuală a fost aprobat de finanţator, inclusiv cu prevederile referitoare la modul în care se vor realiza marcajele şi panoul de informare. În continuarea achizitoare a argumentat rațiunea carea a stat la baza solicitărilor din cuprinsul fișei tehnice. Consiliul are în vedere temeinicia precizărilor și raționamentului care a stat la baza stabilirii cerințelor cuprinse în cadrul Fișei tehnice nr. 4, Ghidului de finanțare a Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea infrastructurii pentru vehiculele de transport rutier nepoluant din punct de vedere energetic: staţii de reîncărcare pentru vehicule electrice în localităţi aprobat prin Ordinul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor nr. 1962/2021 aplicabil prezentei investiţii, fiind relecvante următoarele dispoziții legale incidente: - art. 11 Criterii de eligibilitate a proiectului: Este eligibil proiectul care îndeplineşte cumulativ următoarele criterii: (...) Pagina 46 din 50
d) asigură un minim de locuri de parcare cel puţin egal cu numărul punctelor de reîncărcare aferente staţiilor solicitate, destinate exclusiv încărcării vehiculelor electrice, marcate cu culoarea verde, cu imaginea din panoul de informare prevăzut la lit. g). Marcajul se va menţine pe toată perioada de implementare şi monitorizare a proiectului; (...) g) prevede semnalizarea corespunzătoare şi vizibilă a spaţiilor în care sunt instalate staţiile de reîncărcare, în concordanţă cu standardele europene şi naţionale în domeniu, potrivit panoului prezentat cu titlu de exemplu: (...). Contrar celor susținute de contestatoare potrivit cărora în mod netemeinic panoul de informare este denumit de proiectant indicator rutier Consiliul reține temeinicia celor susținute de achizitoare, respectiv Un indicator rutier este un semn amplasat de-a lungul drumurilor pentru a furniza informaţii şi indicaţii participanţilor ia trafic, cum ar fi şoferii şi pietonii. Indicatoarele rutiere sunt esenţiale pentru siguranţa şi fluiditatea traficului, deoarece avertizează, reglementează sau informează utilizatorii drumului cu privire la diferite condiţii şi/sau reguli. Aceeași concluzie de temeinicie va fi reținută de Consiliu și în ceea ce privește susținerile autorității contractante potrivit cărora: - Indicatorul de staţie de încărcare pentru autovehicule electrice este un indicator rutier. Acesta face parte din categoria indicatorilor de informare, deoarece oferă şoferilor informaţii despre locaţiile unde pot încărca vehiculele electrice. - Fabricarea unui indicator rutier trebuie să respecte anumite standarde specifice pentru a asigura uniformitatea, vizibilitatea şi durabilitatea acestora. Aceste standarde sunt esenţiale pentru a asigura siguranţa rutieră şi pentru a fi uşor de înţeles şi utilizat de toţi participanţii la trafic, indiferent de regiune. - În concluzie fabricarea şi utilizarea indicatoarelor rutiere sunt supuse unor standardizări stricte care asigură calitatea, durabilitatea şi claritatea acestor semne esenţiale pentru siguranţa rutieră. Aceste reguli sunt aplicate pentru a garanta că indicatoarele sunt uniforme şi respectă aceleaşi norme de la un drum la altul si de la o tară la alta. Așa cum a susținut achizitoarea standardele si cerinţele nu sunt inventate de proiectant pentru a avantaja un anumit ofertant, ci sunt prevederi în vigoare care normează acest tip de panouri Reglementări naţionale şi internaţionale: - Indicatorii rutieri trebuie să fie conformi cu standardele internaţionale, precum cele stabilite de Convenţia de la Viena privind semnalizarea rutieră (pentru ţările care au adoptat acest tratat). - în România, de exemplu, fabricarea şi utilizarea indicatoarelor rutiere este reglementată de Codul Rutier şi alte norme tehnice emise de autorităţile naţionale, precum Administraţia Naţională a Drumurilor sau Inspectoratul General al Poliţiei Române. Standardele europene (CE): - în Uniunea Europeană, indicatoarele rutiere trebuie să respecte şi standardele europene, precum EN 12899-1, care reglementează cerinţele de performanţă pentru semnalizarea rutieră fixă verticală, inclusiv aspectele de siguranţă şi reflectivitate. Existența unor multiple cerințe din fișa tehnică nr. 4 reclamată nu este de natură a-i provoca societății contestatoare vreo vătămare nici acum, nici în viitor, după cum nici participarea sa la procedură nu este restricționată în vreun fel de respectivele informații. Un operator economic se poate plânge de prevederile documentației de atribuire doar în măsura în care acestea sunt restrictive, insuficiente și neclare, de natură a conduce la imposibilitatea depunerii unei oferte sau ar atrage tratarea diferită a prevederilor documentației de atribuire, situație care ar conduce la imposibilitatea comparării ofertelor și alte situații de natură a-i obstrucționa participarea, în raport cu alți ofertanți. Că documentația Pagina 47 din 50
cuprinde o serie de cerințe și documente care trebuie depuse și îndeplinite, nu se poate concluziona că potențialii ofertanți, printre care și contestatoarea, ar fi vătămați sau li se obstrucționează participarea. De asemenea, pe motiv că autoritatea contractantă a solicitat respectarea standardului SR 1848-1,2,3/2011 nu se poate concluziona că s-ar fi încălcat vreo dispoziție legală. Faptul că autoritatea contractantă solicită informații concrete privind derularea lucrărilor de instalare, montare și punere în funcțiune a stațiilor de reîncărcare pentru autovehicule electrice și stabilește cerințe în referire la aspecte practice necesare a fi adaptate specificului obiectului supus procedurii de atribuire în cauză, reprezinta o obligație corelativă de urmărire a calității lucrării, conduita adoptată de autoritatea contractantă fiind în concordanță cu atribuțiile acesteia de achizitor, una dintre acestea fiind stabilirea nivelului calitativ ce trebuie realizat prin execuţie pe baza reglementărilor tehnice. Mai mult decât atât, după cum rezultă din lectura întregii contestații, contestatoarea dorește restructurarea cerințelor stabilite în cadrul fișei tehnice nr. 4 după dorința sa, fără o justificare legală, temeiurile invocate de aceasta fiind nerelevante în raport cu situația de fapt. Astfel, art. 2 din Legea nr. 101/2016 stabilește: ”(1) Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act al unei autorităţi contractante sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri poate solicita anularea actului, obligarea autorităţii contractante la emiterea unui act sau la adoptarea de măsuri de remediere, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, pe cale administrativ-jurisdicţională sau judiciară, potrivit prevederilor prezentei legi”. Chiar dacă societatea contestatoare are calitatea de potențial ofertant, fiind interesată de participarea la procedură, ea nu a dovedit că este vătămată de prevederile fișei tehnice criticate, excesul de cerințe din cuprinsul fișei invocat drept argument pentru restructurarea integrală a fișei tehnice nefiind de natură să o prejudicieze în vreun fel. Dificultatea realizării/obținerii documentelor, prin prisma solicitărilor referitoare la cerințele din fișa tehnică nr. 4, este aceeași pentru toți potențialii ofertanți, deci contestatoarea nu poate dovedi că este vătămată în raport cu aceștia. În contextul în care unicul considerent al contestatoarei în referire la modul de elaborare a specificațiilor tehnice reclamate este pretinsa inutilitate /inaplicabilitate/nerelevanță a solicitării acestora, se reține că cerinţele din fisa tehnică nr. 4 si din documentaţia de atribuire nu restricţionează participarea ofertanţilor şi astfel contestatoarea nu se poate considera prejudiciată. Este de amintit și Decizia nr. 25/2019 pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul nr. 476/2/2019, prin care s-a menținut Decizia Consiliului nr. 41/C2/2019, instanța de judecată reținând următoarele:Este de subliniat faptul că agenții economici sunt cei care trebuie să se adapteze solicitărilor autorităților, și nu invers. Pagina 48 din 50
Recapitulând ansamblul considerentelor anterior expuse, Consiliul achiesează la susținerile achizitoarei, potrivit cărora ofertantul trebuie să se conformeze documentaţiei tehnice, fără a impune autorităţii contractante propriile condiţii cu privire la modul de desfăşurare a operaţiunilor şi a numărului minim necesar de utilaje. Recapitulând ansamblul considerentelor anterior expuse, constatându-se netemeinicia criticilor aduse, contestația formulată de ...SRL va fi respinsă ca nefondată. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, pentru considerentele evocate în motivarea prezentei respinge, ca nefondată, contestația formulată de ... SRL, în contradictoriu cu .... În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, pentru considerentele evocate în motivarea prezentei, respinge, ca nefondată contestația formulată de ...SRL, în contradictoriu cu .... Prezenta decizie este obligatorie pentru părțile cauzei potrivit dispozițiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, . . .
Pagina 49 din 50
Redactată în 5 exemplare originale, conține 45 pagini. Pagina 50 din 50
Legăturile se bazează pe coduri CPV sau critici comune din buletin. Verificați faptele și motivarea fiecărui document.