Decizie CNSC 2781/2024

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. 2781/C1/3072 Data: 03.10.2024 Prin contestația nr. 1843/06.09.2024, înregistrată la Consiliu sub nr. 56889/06.09.2024, formulată de DRUMURI ȘI PODURI BANAT SRL, cu sediul în municipiul Timișoara, Splaiul Protopop Meleție Drăghici nr. 4, clădirea Riverside U1, scara B, etaj 3, județul Timiș, înmatriculată la Oficiul Național al Registrului Comerțului cu nr. J35/1415/2011, având cod unic de înregistrare 28615235, reprezentată legal prin administrator și convențional prin SCA NESTOR NESTOR DICULESCU KINGSTON PETERSEN, Avocat

Cristian Dranca, având sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în municipiul București, str. Barbu Văcărescu nr. 201, Cladirea Globalworth Tower, et. 18, sector 2, împotriva anunțului de participare și documentației de atribuire, emisă de către JUDEȚUL CARAȘ-SEVERIN, cu sediul în municipiul Reșița, str. 1 Decembrie 1918, nr. 1, județul Caraș-Severin, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii de licitație deschisă, organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect: „Execuția Lucrărilor în cadrul Proiectului „Modernizare DJ 571 – Intersecție DN 57 – Moldova Nouă – Cărbunari – Sasca Montană – Ciuchici (Intersecție DN 57)”, Finanțat prin Programul Regional Vest 2021-2027, Prioritatea 5 – O Regiune Accesibila, Obiectiv Specific 3.2, Intervenția Regională Prv/5.1a/1 Drumuri Județene” - cod CPV: 45221111-3, s-a solicitat: - obligarea autorității contractante la modificarea mențiunilor și algoritmului de punctare aferente factorului de evaluare metodologia de realizare a contractului și planificarea resurselor tehnice și umane în corelare cu specificul și complexitatea activităților, astfel încât, acestea să respecte prevederile legale; - obligarea autorității contractante la modificarea și completarea cerințelor documentației de atribuire relevante în elaborarea ofertelor, astfel încât, documentația de atribuire să respecte prevederile legale; - obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor ocazionate de soluționarea prezentei contestații conform dispozițiilor art. 26 alin. (9) din Legea 101/2016. Pagina 1 din 2

În luarea deciziei CONSILIUL, legal investit, a avut în vedere următoarele: Pentru aceste motive în baza documentelor depuse de părți, CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR DECIDE: Admite, în parte, contestația formulată de DRUMURI ȘI PODURI BANAT SRL în contradictoriu cu JUDEȚUL CARAȘ SEVERIN, în ceea ce privește modul de elaborare a propunerii financiare iar, pe cale de consecință, obligă autoritatea contractantă la publicarea în SEAP a cerințelor asupra cărora a achiesat în cadrul punctului de vedere, în termen de 10 zile de la comunicarea prezentei. Respinge, în rest, ca nefondată, contestația formulată de DRUMURI ȘI PODURI BANAT SRL în contradictoriu cu JUDEȚUL CARAȘ SEVERIN. Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare. Complet de soluționare a contestațiilor în domeniul achizițiilor publice: Consilier de soluționare PREȘEDINTE Consilier de soluționare Redactat practicaua deciziei

Redactată în 4 (patru) exemplare originale, conține 19 (nouăsprezece) pagini. Pagina 2 din 2

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. 2781/C1/3072 Data: 03.10.2024 Prin contestația nr. 1843/06.09.2024, înregistrată la Consiliu sub nr. 56889/06.09.2024, formulată de ......... SRL, cu sediul în municipiul ........., ........., județul ........., înmatriculată la Oficiul Național al Registrului Comerțului cu nr. ........., având cod unic de înregistrare ........., reprezentată legal prin administrator și convențional prin ........., Avocat ........., având sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în …………, împotriva anunțului de participare și documentației de atribuire, emisă de către ........., cu sediul în municipiul .........,........., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii de licitație deschisă, organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect: „Execuția Lucrărilor în cadrul Proiectului „Modernizare DJ 571 – Intersecție DN 57 – Moldova Nouă – Cărbunari – Sasca Montană – Ciuchici (Intersecție DN 57)”, Finanțat prin Programul Regional Vest 2021-2027, Prioritatea 5 – O Regiune Accesibila, Obiectiv Specific 3.2, Intervenția Regională Prv/5.1a/1 Drumuri Județene” - cod CPV: 45221111-3, s-a solicitat: - obligarea autorității contractante la modificarea mențiunilor și algoritmului de punctare aferente factorului de evaluare metodologia de realizare a contractului și planificarea resurselor tehnice și umane în corelare cu specificul și complexitatea activităților, astfel încât, acestea să respecte prevederile legale; - obligarea autorității contractante la modificarea și completarea cerințelor documentației de atribuire relevante în elaborarea ofertelor, astfel încât, documentația de atribuire să respecte prevederile legale; - obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor ocazionate de soluționarea prezentei contestații conform dispozițiilor art. 26 alin. (9) din Legea 101/2016. În luarea deciziei CONSILIUL, legal investit, a avut în vedere următoarele: Contestatorul face o scurtă prezentare a situației de fapt, precizând că, prin publicarea în SEAP la data de 27.08.2024 a anunțului de Pagina 1 din 20

participare nr. CN1072558 și a documentației de atribuire aferente, autoritatea contractantă a inițiat procedura de atribuire cu o valoare estimată de 191.860.464,04 RON, cu mențiunea că în vederea selectării ofertantului câștigător, aceasta a ales criteriul de atribuire cel mai bun raport calitate - preț, în conținutul căruia a stabilit mai mulți factori de evaluare, printre care și metodologia de realizare a contractului și planificarea resurselor tehnice și umane în corelare cu specificul și complexitatea activităților cu o pondere semnificativă de 40% din punctajul total. Arată că, în fișa de date, autoritatea contractantă a prevăzut și un algoritm de calcul, stabilind că acordă: - 40 de puncte pentru ofertanții care prezintă o metodologie de implementare a contractului care demonstrează o foarte bună înțelegere a activităților stabilite în cerințele beneficiarului în conformitate cu documentația de atribuire, precum și o bună documentare/analiză a proiectului; - 20 de puncte pentru ofertanții care prezintă o metodologie de implementare care demonstrează o bună înțelegere a activităților stabilite în cerințele beneficiarului în conformitate cu documentația de atribuire; - 5 puncte pentru ofertanții care prezintă o metodologie de implementare care demonstrează o înțelegere limitată atât a sub- activităților care compun activitățile de execuție prevăzute în cerințele beneficiarului în conformitate cu documentația de atribuire, cât și în ceea ce privește corelarea acestora cu resursele tehnice și umane necesare realizării contractului. Precizează că nu a identificat la nivelul documentației niciun document denumit „Cerințele Beneficiarului” sau vreo secțiune în cuprinsul documentelor publicate ca reprezentând „Cerințele Beneficiarului” sau având un conținut specific relevant în acest sens potrivit legislației specifice, față de care se verifică îndeplinirea criteriilor factorului de evaluare. Menționează că detalierea cerințelor aplicabile factorului de evaluare a fost prevăzută în documentul denumit „Factor de evaluare” atașat documentației de atribuire și, respectiv, prin caietul de sarcini, în cuprinsul cărora se regăsesc mențiuni suplimentare referitoare la modul de acordare a punctajului care sunt formulate într-o manieră nelegală. Astfel, apreciază că pentru acordarea de 40 de puncte este prevăzut ce ar trebui să conțină metodologia de implementare, doar că, cerințele autorității sunt în mai multe privințe neclare, confuze, pur formale și apte să permită comisiei de evaluare o libertate de apreciere discreționară, în afara limitelor permise de prevederile legale, după cum urmează: a) este indicat că punctajul se acordă pentru „descrierea tuturor sub- activităților”, însă documentația nu conține criterii/repere obiective si o Pagina 2 din 20

bază de verificare unitară și neechivocă asupra a ceea ce înseamnă totalul sub-activităților pe care trebuie să le cuprindă și să le descrie un ofertant prin ofertă: - factorul de evaluare apare ca fiind pur formal în această privință, în realitate interpretarea ofertelor cazând în sfera subiectivului și arbitrariului comisiei de evaluare, care va decide în concret doar în faza de evaluare a ofertelor ce înseamnă totalul sub-activităților necesare a fi ofertate. - potrivit notei 4 din cadrul factorului de evaluare: „Termenul de „Sub- activități” reprezintă ansamblul demersurilor/acțiunilor necesar a fi realizate în vederea îndeplinirii activităților prevăzute în toate capitolele din cerințele beneficiarului, în conformitate cu documentația de atribuire” însă, aceasta este o definiție imprecisă care poate fi manipulată/speculată cu ușurință în condițiile în care în care nu există o bază unitară și neechivocă în ceea ce privește stabilirea sub-activităților necesare, stabilirea lor fiind lăsată, în realitate, la latitudinea fiecărui ofertant. b) este cerută precizarea numărului și specialităților personalului propus, fiind indicat că trebuie inclus cel puțin personalul solicitat prin cerințele beneficiarului „precum și orice alt personal necesar realizării contractului”: - pe lângă faptul că documentația nu cuprinde cerințele beneficiarului, nu este prevăzut la ce fel de personal se poate referi cerința și nici față de ce aspecte comisia va stabili dacă personalul suplimentar era necesar sau nu, respectiv în ce măsură este relevant pentru atribuirea punctajului maxim sau nu. - criteriile nu sunt prevăzute explicit prin cuprinsul factorului de evaluare, ci lăsate la latitudinea exclusivă a comisiei. c) este cerută precizarea facilităților/dotărilor tehnice specifice (cel puțin echipamentele/utilajele/instalațiile minime solicitate prin cerințele beneficiarului), dar este menționat și că punctajul se acordă și dacă ofertantul „nu se rezumă la nivelul de cerințe al proiectului/autorității, aducând îmbunătățiri care produc avantaje considerabile autorității contractante/beneficiarului, (față de resursele din proiect propune resurse logistice și de personal semnificative)”. - nu sunt precizați parametrii concreți și obiectivi în funcție de care comisia va evalua ofertele sub acest aspect. Astfel, consideră că nici aceste criterii nu sunt prevăzute explicit în cuprinsul factorului de evaluare, ci lăsate la latitudinea exclusivă a comisiei. - apreciază că, în acest context, trebuie, în egală măsură, avut în vedere că orice alocare de resurse semnificative atrage după sine creșterea costurilor și, implicit, a propunerii financiare, care reprezintă un alt factor de evaluare aferent criteriului de atribuire. Față de modul superficial în care este formulat prezentul factor de evaluare, acesta ajunge să interfereze cu un alt factor de evaluare. Pagina 3 din 20

Totodată, contestatorul e de părere că pentru acordarea de 20 de puncte, prin detaliile aduse factorului de evaluare, autoritatea precizează că nu mai e necesară o descriere a tuturor sub-activităților ca în cazul acordării de 40 de puncte, ci doar „descrierea majorității sub- activităților”, precum și faptul că nu mai trebuie să fie integrală corelarea acestora cu resursele tehnice și umane, ci „parțială”. Susține că prin nicio mențiune nu este indicată vreo proporție valorică, matematică sau vreun plafon/criteriu explicit în funcție de care să se poate stabili în mod obiectiv câte din sub-activități pot lipsi pentru a putea fi considerat că au fost descrise „majoritatea” acestora și ce anume poate fi calificat drept corelare parțială a acestora cu resursele tehnice și umane. Prin urmare, în opinia sa, factorul de evaluare este redactat în mod neglijent și insuficient, permițând, iarăși, comisiei de evaluare o libertate de apreciere nelimitată. Menționează că, în faza de evaluare a ofertelor, comisia va ajunge să stabilească în concret modul de aplicare a factorului de evaluare și va decide ce înseamnă descrierea „majorității” sub-activităților și ce înseamnă „corelare parțială” cu resursele. De asemenea, consideră că, și în cadrul cerințelor referitoare la acordarea punctajului de 20 de puncte, autoritatea păstrează aceeași cerință referitoare la includerea de personal suplimentar, nici de această dată nefiind clar la ce fel de personal se poate referi cerința și nici fată de ce anume comisia va stabili dacă personalul suplimentar era necesar sau nu, respectiv, dacă acordă punctajul sau nu. Evidențiază faptul că, din punctul său de vedere, se observă că, în privința facilităților/dotărilor tehnice specifice, mențiunile pentru acordarea punctajului de 20 de puncte nu mai includ cerința ca ofertantul „nu se rezumă la nivelul de cerințe al proiectului/autorității, aducând îmbunătățiri care produc avantaje considerabile autorității contractante/ beneficiarului, (față de resursele din proiect propune resurse logistice și de personal semnificative)”. Așadar, contestatorul susține că dacă se includ echipamentele/ utilajele/instalațiile minime solicitate prin cerințele beneficiarului se pot obține 20 de puncte, iar, față de ce s-ar include suplimentar, va trebui să spere că acestea vor fi considerate de comisie ca fiind: „resurse logistice și de personal semnificative”, sau „îmbunătățiri care produc avantaje considerabile autorității contractante/beneficiarului”. Susține că, pentru acordarea de 5 puncte, detaliile factorului de evaluare sunt și mai confuze, nefiind precizat niciun reper concret față de care comisia va stabili ce înseamnă „înțelegere limitată atât a sub- activităților [...], cât și în ceea ce privește corelarea acestora cu resursele tehnice și umane [...]”. Mai mult decât atât, apreciază că în această privință, factorul de evaluare ajunge să se confunde cu verificarea conformității propunerii Pagina 4 din 20

tehnice, din moment ce o înțelegere limitată a sub-activităților necesare pentru a răspunde cerințelor beneficiarului denotă, în egală măsură, nerespectarea acestora, ceea ce ar trebui să atragă respingerea ofertei, nu acordarea unui punctaj de 5 puncte. În continuare, făcând trimitere la cele prevăzute în nota 5, opinia sa confuzia este mai mare în legătură cu factorului de evaluare. Nu în ultimul rând, susține că în această privință se acordă 40 de puncte, având în vedere mențiunea eronată regăsită la nota 2 din cadrul factorului de punctare. Pe lângă aspectele de nelegalitate care afectează factorul de evaluare criticat, cerințele referitoare la elaborarea ofertei sunt incomplete, neclare și contradictorii, fiind în măsură să determine imposibilitatea comparării ofertelor, cu atât mai mult cu cât prezintă relevanță pentru aplicarea factorului de evaluare criticat prin prezenta contestație. În continuare, face trimitere la fișa de date, secțiunea IV.4.2 Modul de prezentare a propunerii financiare. În opinia sa, deși, proiectarea este finalizată și autoritatea solicită ca în ofertă să fie incluse formulare ce conțin liste de cantități și extrase de resurse, care, de fapt, sunt specifice lucrărilor pe bază de deviz, nu pune la dispoziție informații suficiente și formularele specifice completate, în mod corespunzător și nici nu prezintă încadrarea în articolele de deviz rezultate în urma proiectării. Apreciază că, astfel, dimpotrivă, lasă la latitudinea ofertanților obligația de a își stabili propriile liste și resursele/rețetele pentru fiecare activitate, precum și care sunt sub-activitățile ofertate potrivit propriilor soluții tehnice adoptate, deși, soluția tehnică aplicabilă ar trebui să fie cea stabilită în mod unitar prin proiectul finalizat. Consideră că această abordare contradictorie a autorității va conduce la finalitatea că eventualele liste cuprinzând consumuri (extrasele de resurse), pe care ofertanții le vor prezenta în urma încadrării în articole de deviz/ofertării listelor de cantități, nu vor putea fi comparate între ele de comisia de evaluare. Precizează că, din moment ce ofertanții își vor stabili rețetele activităților/BOQ-urilor (bills of quantities), numărul sub-activităților, tipul și resursele alocate acestora vor diferi de la ofertant la ofertant în funcție de tehnologia aleasă și de propria înțelegere și experiență. Menționează că, nereprezentând o bază de verificare unitară și obiectivă, va determina distorsionarea și chiar imposibilitatea aplicării, în concret, a factorului de evaluare referitor la metodologia de realizare a contractului și planificarea resurselor tehnice și umane în corelare cu specificul și complexitatea activităților, în condițiile în care, numărul de sub-activități descrise reprezintă unul dintre criteriile față de care se aplică depunctări. Pagina 5 din 20

Susține că repercusiunile sunt severe pentru că un număr mai mic de sub-activități decât cel la care s-ar gândi comisia de evaluare/ proiectantul sau pe care poate le-ar prezenta, în mod oportunist (dar neeficient, nenecesar sau inutil), un ofertant, determină depunctarea ofertei cu minimum 20 de puncte. Cu alte cuvinte, contestatorul apreciază că autoritatea contractantă, prin comisia de evaluare, va ajunge, în realitate, să selecteze o tehnologie propusă de un ofertant și o abordare specifică acestuia în ceea ce privește definirea numărului, natura și tipurile de sub-activități, respectiv natura, tipul și cantitățile de resurse alocate pentru fiecare activitate/sub-activitate, ceea ce contravine, de altfel, chiar celor deja adoptate de proiectant, obiectul procedurii privind doar atribuirea lucrărilor proiectate. Susține că factorul de evaluare criticat încalcă, în mod evident, prevederile legale, precizând că, în primul rând, nu este asigurată o informare completă, corectă și precisă a modului de aplicare a factorului de evaluare. Invocând prevederile art. 32 alin. (2) din HG 395/2016, art. 154 alin. (1) din Legea 98/2016, precum și cele ale art. 20 alin. (2) din HG 395/2016, menționează că, sub nicio formă, modalitatea de formulare a factorului de evaluare criticat nu asigură o informare completă, corectă și precisă, conform obligațiilor legale, operatorii economici interesați neavând nici detaliile concrete, astfel încât, să cunoască suficient modul de acordare a punctajelor, și nici garanții efective, în sensul că factorul de evaluare va fi aplicat în mod obiectiv și transparent. Reiterează faptul că mai multe aspecte/elemente relevante pentru stabilirea punctajelor nu sunt definite, sunt definite într-o manieră imprecisă sau sunt redactate într-o manieră ambiguă, interpretarea lor fiind, de fapt, lăsată la discreția exclusivă a comisiei de evaluare, iar, în privința aspectelor criticate, lipsesc criteriile obiective și concrete prin raportare la care să poată fi verificată, în mod concret, aplicarea punctajelor. Totodată, reiterează faptul că, pe lângă caracterul neclar, incomplet și imprecis al mențiunilor factorului de evaluare, nu au putut fi identificate nici cerințele beneficiarului prin raportare la care, potrivit autorității, se va verifica îndeplinirea cerințelor pentru punctare. Susține că factorul de evaluare permite o libertate de apreciere nelimitată a comisiei de evaluare, aceasta urmând să stabilească elementele concrete pe care le punctează doar după ce accesează ofertele În opinia sa, expresii imprecise identificate determină, în mod inerent, un grad de subiectivism în evaluarea și compararea ofertelor. Astfel, apreciază că factorul de evaluare este complet lipsit de previzibilitate. Pagina 6 din 20

Menționează că, în descrierea factorului de evaluare, sunt utilizate sintagme care, în realitate, lipsesc de obiectivitate aplicarea factorului de evaluare și care fac imposibil de verificat punctajul acordat ofertanților. În susținere, face trimitere la prevederile art. 189 alin. (1) și (2) din Legea nr. 98/2016, precum și art. 190 alin. (1) și (2) din Legea nr. 98/2016. E de părere că, în scopul de a garanta obiectivitatea criteriilor care urmează să fie aplicate și pentru a preveni libertatea nelimitată de alegere, conferită autorității contractante, factorii de evaluare trebuie să fie formulați într-un mod precis și măsurabil prin raportare la elemente obiective, care nu țin de aprecierea subiectivă a comisiei de evaluare. Susține că ofertanții trebuie să fie în măsură să pregătească ofertele lor, ținând cont de o modalitate previzibilă în care vor fi apreciate/evaluate ofertele. Menționează că, în contextul procedurii de față, situația descrisă creează premisele acordării punctajului în mod subiectiv, cu consecința direcționării contractului către un anumit ofertant favorizat, atâta vreme cât, o bună parte din punctajul maxim este acordată pe baza unui factor de evaluare ce poate fi aplicat în mod subiectiv. Precizează că modalitatea de utilizare a factorilor de evaluare relevă o atenție importantă și din perspectiva Directivei nr. 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind achizițiile publice, făcând trimitere la considerentele justificative regăsite în art. (90), (92) și art. 67 alin. (4) din Directivă. Susține că factorul de evaluare încalcă principiile achizițiilor publice, precizând că modalitatea prin care autoritatea contractantă a ales să formuleze detaliile factorului de evaluare nu încalcă doar prevederile legale invocate mai sus, ci, inclusiv, principiile achizițiilor publice, cu precădere principiul transparenței și cel al tratamentului egal prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea 98/2016, făcând, totodată, trimitere la prevederile art. 49 alin. (1) din Legea 98/2016. De asemenea, consideră că maniera superficială/imprecisă de formulare a mențiunilor factorului de evaluare contestat are aptitudinea de a înlesni denaturarea concurenței dintre ofertanți sau de a crea un mediu artificial în care sunt evaluate ofertele. După părerea sa, în funcție de interpretările și deciziile comisiei de evaluare, unii dintre ofertanți vor putea fi avantajați în detrimentul celor care poate, deși respectă în întregime cerințele pentru acordarea anumitor punctaje, nu se potrivesc cu interpretările comisiei asupra modului de aplicare a factorului. Consideră că o asemenea conduită este vădit nepermisă de legislația achizițiilor publice, fiind în măsură să conducă la restricționarea nejustificată a concurenței, sens în care și documentația de atribuire ar trebui modificată astfel încât să fie eliminate elementele care permit comisiei astfel de conduite. Pagina 7 din 20

În susținere, face trimitere la jurisprudența Curții de Apel Iași. De asemenea, contestatorul susține că cerințele referitoare la elaborarea ofertei sunt incomplete, neclare și contradictorii, fiind în măsură să determine în final imposibilitatea comparării ofertelor și, pe cale de consecință, anularea procedurii de atribuire. În acest sens reiterează modul de prezentare a propunerii financiare regăsit în fișa de date, secțiunea IV.4.2., cu mențiunea că, deși nu sunt indicate în mod explicit în cuprinsul fișei de date documentele cerute, acestea reprezintă de fapt, formularele standardizate F1 - F3, C6 - C9, chiar dacă în fișa de date nu sunt folosite indicativele formularelor, denumirea documentelor cerute este identică cu cea a formularelor specifice devizelor. A se vedea în acest sens Hotărârea Guvernului nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice. Consideră că, astfel, reiese că se solicită, inclusiv, prezentarea extraselor de resurse. Arată că, potrivit documentului „Vol 5 R fin” din documentația de atribuire (ultimul document din proiectul tehnic publicat), listele de cantități prezentate nu reprezintă încadrări în articole de deviz, ci BOQ- uri (bills of quantities), ceea ce înseamnă că fiecare ofertant trebuie să își stabilească resursele/rețetele pentru fiecare activitate. Arată că, în documentul indicat, la paginile 34-600, sunt indicate activitățile ce urmează a fi ofertate și executate, iar la paginile 607-660 sunt prezentate descrierile activităților respective, însă, aceasta va conduce la împrejurarea că eventualele liste cuprinzând consumurile (extrasele de resurse) pe care ofertanții le vor prezenta în urma încadrării în articole de deviz/ofertării listelor de cantități, nu vor putea fi comparate între ele de comisia de evaluare. Evidențiază că, după părerea sa, documentația de atribuire nu conține suficiente informații concrete referitoare la modalitatea de elaborare a ofertei, este confuză și chiar contradictorie, ceea ce poate în mod lesne conduce la modalități diferite de concepere a ofertelor, lăsând la latitudinea ofertanților să își stabilească consumurile aferente activităților, vor rezulta diferențe între natura resurselor, tipul acestora, cantitatea acestora etc. Apreciază că, din moment ce ofertanții vor stabili rețetele activităților/BOQ-urilor, numărul sub-activităților, tipul și resursele alocate acestora vor diferi de la ofertant la ofertant în funcție de tehnologia aleasă și de propria abordare, fără ca aceasta să reprezintă o încălcare a cerințelor minime impuse prin documentație. Consideră că pot exista diferențe, inclusiv, în privința naturii și numărului sub-activităților avute în vedere de fiecare ofertant. Or. precizarea tuturor sub-activităților reprezintă cerință a factorului de evaluare referitor la metodologia de realizare a contractului și Pagina 8 din 20

planificarea resurselor tehnice și umane în corelare cu specificul și complexitatea activităților cu o proporție de 40% din punctajul total. Evidențiază faptul că, în cuprinsul factorului de evaluare, este chiar indicat că verificarea principalelor materiale ce vor fi puse în operă se va raporta și la soluțiile tehnice adoptate (practic, adoptate de fiecare ofertant în parte), rezultând astfel că, pe lângă caracterul neclar, confuz și contradictoriu al cerințelor de elaborare a ofertei, acestea determină și imposibilitatea aplicării uniforme a factorului de evaluare menționat mai sus, această aplicare fiind lăsată la aprecierea discreționară a comisiei de evaluare. Reiterează faptul că autoritatea, prin comisia de evaluare, va ajunge să selecteze o tehnologie propusă de un ofertant și o abordare specifică acestuia în ceea ce privește definirea, numărul, natura și tipurile de sub-activități, respectiv natura, tipul și cantitățile de resurse alocate pentru fiecare sub-activitate, or, comisia de evaluare nu poate puncta ofertele în funcție de soluțiile tehnice adoptate, pentru ca acelea au fost adoptate deja de proiectant, obiectul procedurii fiind execuția lucrărilor proiectate. Arată că prezentarea de noi soluții tehnice și elaborarea ofertei prin raportare la acestea reprezintă, în realitate, depunerea de ofertă alternativă, ceea ce, în altă parte a documentației de atribuire, este prevăzut ca fiind interzis. De altfel, precizează că față de considerentul că soluțiile tehnice au fost deja adoptate prin intermediul proiectării, impunerea, în același timp, ofertanților de a își încadra singuri în articole de deviz listele (fiind folosite denumirile identice ale formularelor ce țin de elaborarea devizelor) implică necesitatea ca aceștia să fie forțați să ghicească exact cum ar fi elaborat proiectantul aceste liste. În opinia sa, repercusiunile sunt severe pentru că un număr mai mic de sub-activități decât cel la care s-ar gândi comisia de evaluare/proiectantul sau pe care poate le-ar prezenta în mod oportunist (dar neeficient, nenecesar sau inutil) un ofertant determină depunctarea ofertei cu minimum 20 de puncte, or, cerințele documentației nu pot fi impuse în acest fel și nu pot fi structurate, astfel încât, să cauzeze astfel de situații vădit nelegale. Evidențiază care este definiția soluției tehnice, precum și ce include proiectul tehnic, potrivit HG nr. 907/2016, evidențiind faptul că autoritatea nu a asigurat publicarea formularelor F3, parte a proiectului tehnic conform cadrului legal aplicabil, deși solicită execuția lucrărilor în baza acestora, sens în care, documentația de atribuire apare ca fiind vădit incompletă. Precizează că, publicarea formularelor F3 ar fi condus automat la extrasele de resurse similare între ofertanți, eventualele diferențe, în orice caz, minore, vor avea o cauza firească, naturală (anume diferențele dintre programele de devize folosite, ușor de demonstrat, de altfel). Pagina 9 din 20

Consideră că, în acest fel, toți ofertanții ar avea aceleași consumuri rezultate din proiectare și va exista o bază corectă, obiectivă și unitară de evaluare a ofertelor. Apreciază că punerea la dispoziție a formularelor F3 nu obturează capacitatea ofertanților ca, în baza experienței și a resurselor pe care le pot aloca, precum și a know-how-ului, să eficientizeze oferta propusă astfel încât aceasta să fie cât mai competitivă. Precizează, cu titlu de exemplu, că publicarea Formularelor F3 nu împiedică ofertantul ca, prin mărirea numărului de resurse logistice și de personal semnificativ să obțină o comprimare a execuției unor activități (de ex. compactarea fundației de piatra se face cu același număr de ore în 5 zile prin folosirea unui singur compactor, sau într-o singură zi dacă sunt folosite 5 compactoare în mod simultan; deși în ofertă numărul utilajelor și al personalului crește în exemplul dat, orele rămân aceleași și astfel consumurile sunt identice pentru toți ofertanți în acord cu formularele F3, parte a proiectului tehnic). Mai mult decât atât, susține că, atât timp cât, suplimentarea resurselor logistice și de personal nu e legată direct de micșorarea duratei de execuție, nu se poate distinge care este beneficiul real adus autorității sau mediului înconjurător, ofertantul nefiind obligat, în vreun fel, să respecte, pe parcursul execuției, graficul din licitație (fiind cunoscut că acesta este refăcut de numeroase ori pe parcursul execuției în funcție de evoluția concretă a lucrărilor). Evidențiază faptul că, în interpretarea sa, cerințele autorității, astfel cum sunt formulate la acest moment, nu au decât aptitudinea de a crea incertitudine în modul de elaborare a ofertelor, respectiv, un cadru concurențial artificial în care comisia va fi chemată să puncteze ofertele prin raportare la un factor de evaluare stabilit în mod neunitar. Apreciază că devin relevante, în atare împrejurări, și prevederile art. 8 din Legea concurenței nr. 21/1996 potrivit cărora instituțiile publice implicate în proceduri de achiziții publice sunt obligate să respecte principiile unei concurențe efective, fiind prohibită intervenția lor în operațiunile de piață de natură a afecta mediul concurențial. Susține că instituțiile publice sunt obligate să organizeze procedurile de achiziții în deplină transparență și fără discriminare, dând întreprinderilor interesate șanse egale la adjudecarea contractului. De altfel, precizează că legiuitorul a impus un rol activ al entităților contractante de a fi vigilente și identifica oricând pe parcursul procedurii situații de natură a determina favorizarea vreunuia dintre operatorii economici și de a lua măsurile necesare în vederea neutralizării. În opinia sa, remedierile solicitate nu doar că sunt posibile, dar sunt chiar necesare, în vederea asigurării unui nivel corespunzător al concurenței. Își întemeiază contestația având în vedere dispozițiile Legii nr. 101/2016, Legea contenciosului administrativ, Codul de Procedură Pagina 10 din 20

Civilă, toate celelalte prevederi legale invocate în cuprinsul contestației, precum și principiile în care își are sediu materia și depuse o serie de înscrisuri. Prin adresa înregistrată la CNSC sub nr. 58447/16.09.2024, autoritatea contractantă transmite punctul de vedere cu privire la contestație, solicitând respingerea acesteia. În prealabil, face o scurtă prezentare a situației de fapt, a celor criticate de contestator și a celor regăsite în dosarul achiziției în legătură cu cele susținute de acesta, față de care face următoarele precizări: Precizează că prin contestație s-au invocat motive de neclaritate cu privire la mențiunile și algoritmul de punctare aferent factorului de evaluare, considerând criteriile de atribuire din documentație, ca fiind incomplete și în contradictoriu, iar mergând pe raționamentul avut de legiuitor, criteriile de atribuire sunt acele reguli inserate în cuprinsul documentației necesare operatorilor economici în a fi informați cu privire la cerințele sau elementele de achiziție și totodată necesare adjudecării contractului. Din motivarea invocata de contestatoare cu privire la criteriile de atribuire stabilite de aceasta în calitate de autoritate contractantă înțelege că, cerințele, mențiunile și algoritmul aferent factorului de evaluare este în contradictoriu, neclar și incomplet. Reiterează faptul că, în opinia sa, a respectat întrutotul dispozițiile Legii nr. 98/2016 și ale Hotărârii nr. 395/2016. Pornind de la principiul potrivit căruia „unde legea nu distinge, nici noi nu trebuie sa distingem”, orice apreciere dincolo de criteriile și condițiile stabilite de legiuitor, este relativă și subiectivă, iar afirmațiile pot fi folosite în scopul de a crea un context favorabil. În acest sens, obiectivitatea îndeplinirii tuturor criteriilor se reflecta în documentația necesară atribuirii astfel cum prevăd dispozițiile art. 20 din HG nr. 395/2016. Consideră că nu ar fi putut iniția aplicarea procedurii de atribuire decât după elaborarea și aprobarea documentației de atribuire și a documentelor suport, iar aprecierea cu privire la cele antemeționate nu poate depăși temeiul legal. În opinia sa, criteriile de atribuire sunt elemente ce constituie baza prin care aceasta dorește să aleagă cea mai bună ofertă. Conform Directivelor U.E. din materie, la stabilirea atribuirii contractului, o autoritate contractantă va opera respectând dreptul general și principiile legii, asigurând transparența. Precizează că obiectivul legiuitorului comunitar a fost acela de a face cunoscut ofertanților, în prealabil și în mod corespunzător criteriile de atribuire. Scopul de a stabili în mod oficial și de a dezvălui criteriile de atribuire care urmează să fie aplicate, este acela de a asigura posibilitatea ofertanților de a-și pregăti ofertele, evaluarea ofertelor să se realizeze într-un termen adecvat și să existe posibilitatea unei monitorizări a procesului. Consideră că, atunci când autoritatea contractantă înțelege să utilizeze criteriul de atribuire „cel mai bun raport calitate-preț”, principiul care stă la baza uzitării unui Pagina 11 din 20

astfel de criteriu este acela, ca permite autorității contractante să ia în considerare criterii în plus față de preț. Fiecărui criteriu ales îi este atribuită o pondere relativă de către autoritatea contractantă, care reflectă importanța relativă pe care o comportă. În acest context, atât timp cât aceste criterii au fost aduse la cunoștința operatorilor economici totodată fiind detaliați factorii de evaluare, nu relevă, în opinia sa, caracterul incomplet, neclar și contradictoriu al anumitor cerințe din documentația, astfel cum susține acesta. Susține că, prezentul criteriu de atribuire stabilit de aceasta, este uzitat și în alte proceduri și de alte autorități contractante, în mod special, acestea fiind folosit de CNAIR, instituție cu experiență vastă în derularea și implementarea proiectelor de investiții ce vizează infrastructura de transport, pentru care menționează în continuare câteva exemple, detaliind modalitatea de punctare/metodologia de implementare a contractului și programul de lucrări (graficul Gantt) în corelare cu resursele materiale, tehnice și umane utilizate, ce nu vor fi redate, însă, de care se va ține cont în analiza prezentei spețe. Precizează că acest criteriu urmărește selectarea unui antreprenor capabil să implementeze în mod real un contract de lucrări în domeniul infrastructurii de transport, iar contestarea acestora nu indică nimic altceva decât reaua-credință. Totodată, menționează că, în ceea ce privește elaborarea propunerii financiare (IV.4.2. din fisa de date), a inserat în mod eronat anumite criterii, sens în care va dispune o revenire necesară eliminării solicitării de a prezenta în cadrul ofertei financiare a: listei cuprinzând consumurile de resurse materiale in care se vor menționa furnizorii de materiale evaluat în prețuri; listei cuprinzând consumurile cu mâna de lucru, evaluate în prețuri; listei cuprinzând consumurile de ore de funcționare, evaluate în prețuri; listei cuprinzând consumurile privind transporturile, evaluate în prețuri. Mai mult, evidențiază faptul că ......... SRL, în temeiul dispozițiilor art. 160 din Legea nr. 98/2016, are dreptul de a solicita clarificări sau informații suplimentare. Prin această procedură operatorii economici pot solicita clarificări sau informații suplimentare în legătură cu documentația de atribuire aferentă. Consideră că neclaritățile invocate în cuprinsul contestației puteau fi oferite de aceasta prin răspunsurile date solicitărilor de clarificare. Consideră că, atâta timp cât respectă dispozițiile legii, o simplă afirmație lacunară, din cuprinsul căreia nu rezultă, în mod clar, în ce constă caracterul netransparent al ofertei, contrar celor antemenționate, nu poate fi acceptata ca o motivare suficientă pentru admiterea contestației. Susține că, potrivit dispozițiilor legale, factorii de evaluare a ofertelor, precum și algoritmul de punctare, trebuie să fie precizat în mod clar și detaliat. Atâta timp cât aceste aspecte au note distincte în Pagina 12 din 20

cuprinsul fișei de date, a anunțului de participare și a caietului de sarcini, nu observă unde sunt încălcate principiile care stau la baza atribuiri contractelor de achiziție. În factorul de evaluare este precizat, în concret ,algoritmul de calcul, detaliindu-se descrierea tuturor sub- activităților, reprezentarea grafică și descrierea, descrierea rolului echipei de coordonare în realizarea contractului, precum și prezentarea managementului general al contractului. Referitor la susținerea contestatorului cu privire la încălcarea dispozițiilor art. 189 alin. (1) și (2) privind libertatea de apreciere nelimitată, apreciază că aceasta nu este fezabilă, atâta timp cât, criteriile sunt stipulate și detaliate în cuprinsul documentației de atribuire. Simpla mențiune sau inserare a unor dispoziții legale nu denotă și dovedirea aspectelor susținute. Apreciază că, în susținerile sale, contestatorul nu dovedește raportul de cauzalitate între „factorii de evaluare” și „libertate de apreciere nelimitată”. Acuzația cum că aceasta ar avea libertatea de apreciere nelimitată, este una pur ipotetică, în contextul în care, în acest moment, ne aflăm într-o faza nefinalizată prin atribuirea contractului de achiziție publică. Reiterează faptul că, în cuprinsul fișei de date, a inserat șapte factori evaluatori, criterii distincte, atribuindu-se fiecăruia o descriere detaliată și o pondere cuantificată în procent. Prin adresa înregistrată la CNSC sub nr. 58810/17.09.2024, autoritatea contractantă transmite dosarul achiziției. Urmare a solicitării din cuprinsul contestației înregistrată la CNSC sub nr. 56889/06.09.2024, referitoare la consultarea dosarului, prin adresa înregistrată la CNSC sub nr. 61838/3072/C1/30.09.2024, Consiliul informează contestatorul că se poate prezenta, în data de 30.09.2024, la sediul Consiliului, prin reprezentant delegat în acest sens, pentru a consulta documentele din dosarul nr. 3072/2024. În data de 02.10.2024, contestatorul a studiat dosarul achiziției însă până la momentul pronunțării prezentei nu s-au înregistrat concluzii. Prin adresa nr. 143/06.09.2024, înregistrată la CNSC sub nr. 57053/09.09.2024, contestatorul transmite, în original, recipisa de consemnare a cauțiunii nr. 210541122/1 din 05.09.2024, în cuantum de 220.000,00 lei, eliberată de CEC Bank Sucursala .......... Analizând susținerile și documentele depuse la dosarul cauzei, CONSILIUL constată următoarele: ........., în calitate de autoritate contractantă, a organizat procedura de licitație deschisă, în vederea atribuirii contractului având ca obiect: „Execuția Lucrărilor în cadrul Proiectului „Modernizare DJ 571 – Intersecție DN 57 – Moldova Nouă – Cărbunari – Sasca Montană – Ciuchici (Intersecție DN 57)”, Finanțat prin Programul Regional Vest 2021-2027, Prioritatea 5 – O Regiune Accesibila, Obiectiv Specific 3.2, Intervenția Regională Prv/5.1a/1 Drumuri Județene” - cod CPV: 45221111-3, elaborând, în acest sens, documentația de atribuire aferentă și publicând, în SEAP, anunțul de participare Pagina 13 din 20

CN1072558/27.08.2024, conform căruia valoarea estimată a procedurii este 191.860.464,04 lei fără TVA. Criteriul de atribuire al contractului este „Cel mai bun raport calitate preț”. Având a analiza critica contestatorului privind algoritmul de punctare aferent factorului de evaluare „Metodologia de realizare a contractului și planificarea resurselor tehnice și umane în corelare cu specificul și complexitatea lucrărilor”, cu o pondere de 40% din punctajul total, Consiliul reține că detalierea factorului de evaluare criticat, precum și modalitatea de punctare a acestuia, sunt menționate la pct. II.2.5 „Criterii de atribuire” din Fișa de date, publicat în SEAP sub identificatorul: „[CN1072558/00049] FisaDate_DF1223789.pdf”, precum și în documentul publicat în SEAP sub identificatorul: „[CN1072558/00046] Factorul de evaluare-signed.pdf”, având următorul conținut: „Algoritm de calcul: 1. Autoritatea Contractanta acorda 40 puncte pentru ofertanții care prezintă o metodologie de implementare a contractului care demonstrează o foarte buna înțelegere a activităților stabilite in Cerințele Beneficiarului, precum si o buna documentare/ analiza a proiectului. In vederea obținerii celor 40 puncte acordate, metodologia de implementare a contractului va trebui să conțină cel puțin următoarele: a) descrierea TUTUROR sub-activităților care compun activitățile din cadrul contractului prevăzute in Cerințele Beneficiarului, in succesiunea normala a acestora, si in corelare INTEGRALA cu resursele tehnice si umane necesare execuției referitoare la: - aspectele cheie identificate sunt reprezentative pentru atingerea rezultatelor impuse prin proiect. - numărul si specialitățile personalului propus (cel puțin personalul solicitat prin Cerințele Beneficiarului, precum si orice alt personal necesar realizării contractului), - facilitățile/ dotările tehnice specifice execuției Lucrărilor (cel puțin echipamentele/ utilajele/ instalațiile minim solicitate prin Cerințele Beneficiarului); Nu se rezuma la nivelul de cerințe al proiectului/autorității, aducând îmbunătățiri care produc avantaje considerabile AC/beneficiarului. ( fata de resursele din proiect propune resurse logistice si de personal semnificative) - principalele materiale ce vor fi puse in opera in vederea realizării Lucrărilor, ținând cont de obiectele de construcții ce intra in alcătuirea Lucrărilor, precum si de soluțiile tehnice adoptate; b) reprezentarea grafica si descrierea: - activităților aferente aplicării clauzelor contractuale; - activităților de coordonare a lucrărilor aferente utilităților; - tuturor sub-activităților aferente etapei de execuție a lucrărilor. c) descrierea rolului echipei de coordonare in realizarea contractului si interacțiunea acesteia cu echipa din șantier responsabilă cu execuția lucrărilor. d) prezentarea managementului general al contractului, prin prisma interacțiunii cu personalul de management al Autorității Contractante, cu personalul Supervizorului, cu personalul Autorităților publice implicate in emiterea diverselor avize (inclusiv in ceea ce privește verificatorii autorizați). Managementul contractului demonstrează si îndeplinește: Pagina 14 din 20

- toate criteriile de mediu si calitate raportate la tipul lucrărilor care se executa, explicând cum se realizează si avantajele metodologiei folosite. - nivelul optim de implicare a responsabililor in realizarea controlului calității, prezentând modalități realiste si foarte clar definite. - in mod excepțional o partajare a informațiilor demonstrând si modelare comuna cu toate pârțile implicate: beneficiar, supervizor, proiectant, constructor, subcontractori. Metoda de partajare informaționala a construcțiilor  folosita demonstrează atingerea unui nivel înalt de calitate pentru execuția proiectelor cat si pentru exploatarea si mentenanță, respectiv siguranța exploatării acestora (platforma coroborativă tip BIM) 2. Autoritatea Contractanta acorda 20 puncte pentru ofertanții care prezintă o metodologie de implementare a contractului care demonstrează o buna înțelegere a activităților stabilite in Cerințele Beneficiarului. In vederea obținerii celor 20 puncte acordate, metodologia de implementare a contractului va trebui sa conțină cel puțin următoarele: a) descrierea MAJORITATII sub-activităților care compun activitățile din cadrul contractului de execuție prevăzute in Cerințele Beneficiarului, in succesiunea normala a acestora, si in corelare PARȚIALA cu resursele tehnice si umane necesare execuției referitoare la: - numărul si specialitățile personalului propus (cel puțin personalul solicitat prin Cerințele Beneficiarului, precum si orice alt personal necesar realizării contractului), -facilitățile/ dotările tehnice specifice execuției Lucrărilor (cel puțin echipamentele/ utilajele/ instalațiile minim solicitate prin Cerințele Beneficiarului). - principalele materiale ce vor fi puse in opera in vederea realizării Lucrărilor, ținând cont de obiectele de construcții ce intra in alcătuirea Lucrărilor, precum si de soluțiile tehnice adoptate; b) reprezentarea grafica si descrierea: - activităților aferente aplicării clauzelor contractuale; - activităților de coordonare a lucrărilor aferente utilităților; - tuturor sub-activităților aferente etapei de execuție a lucrărilor. c) descrierea rolului echipei de coordonare in realizarea contractului si interacțiunea acesteia cu echipa din șantier responsabilă cu execuția lucrărilor. 3. Autoritatea Contractanta acorda 5 puncte pentru ofertanții care prezintă o metodologie de implementare a contractului care demonstrează o înțelegere limitata atât a sub-activităților care compun activitățile de execuție prevăzute in Cerințele Beneficiarului, cat si in ceea ce privește corelarea acestora cu resursele tehnice si umane necesare realizării contractului. Nota 1: Autoritatea Contractanta nu acorda punctaje intermediare. In cazul in care nu sunt îndeplinite toate condițiile in mod cumulativ (prevăzute la lit. a, b, c si d) pentru acordarea punctajului conform punctului 1 din algoritmul de calcul, Comisia de evaluare va verifica îndeplinirea condițiilor prevăzute la următoarele intervale de punctare (punctul 2 si respectiv punctul 3). Nota 2: Punctajele acordate pentru fiecare dintre intervalele prevăzute la punctele 1, 2 si 3 din cadrul algoritmului de calcul nu se cumulează, punctajul maxim ce poate fi acordat fiind de 15 puncte, conform intervalului de punctare prevăzut la punctul 1. Nota 3: Termenul de „Activități”, menționat in cadrul algoritmului de calcul se refera la activitățile prevăzute in toate capitolele din Cerințele Beneficiarului. Nota

4:

Termenul

de

„Sub-activități

reprezintă

ansamblul demersurilor/acțiunilor necesar a fi realizate in vederea îndeplinirii activităților prevăzute in toate capitolele din Cerințele Beneficiarului. Pagina 15 din 20

Nota 5: In vederea demonstrării conformității Propunerilor Tehnice, Ofertanții vor trata toate activitățile cuprinse in cadrul Cerințelor Beneficiarului, iar pentru acordarea punctajului conform prezentului algoritm de calcul vor demonstra in mod corespunzător si îndeplinirea conditionalităților suplimentare prevăzute in cadrul fiecărui interval de punctare (1,2 sau 3, după caz)”. Analizând factorul de evaluare în discuție, precum și modalitatea de punctare a acestuia, Consiliul reține incidența, în cauză, a următoarelor norme: - art. 187 din Legea nr. 98/2016: „(3) Pentru determinarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic în conformitate cu dispozițiile alin. (2), autoritatea contractantă are dreptul de a aplica unul dintre următoarele criterii de atribuire:

a) cel mai bun raport calitate-preț;

b) cel mai bun raport calitate-cost;

c) costul cel mai scăzut;

d) prețul cel mai scăzut. (4) În sensul alin. (3) lit. c) și d), cel mai bun raport calitate - preț/calitate - cost se determină pe baza unor factori de evaluare care includ aspecte calitative, de mediu și/sau sociale, în legătură cu obiectul contractului de achiziție publică/acordului- cadru. (…) (5) Factorii de evaluare prevăzuți la alin. (4) pot viza, printre altele: a) calitatea, inclusiv avantajele tehnice, caracteristicile estetice și funcționale, accesibilitatea, conceptul de proiectare pentru toți utilizatorii, caracteristicile sociale, de mediu și inovatoare și comercializarea și condițiile acesteia; b) organizarea, calificarea și experiența personalului desemnat pentru executarea contractului, în cazul în care calitatea personalului desemnat poate să aibă un impact semnificativ asupra nivelului calitativ de executare a contractului; c) serviciile postvânzare, asistență tehnică și condițiile de livrare, cum ar fi data livrării, procesul de livrare și termenul de livrare sau de finalizare. - art. 189 din același act normativ: „(1) Autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza factori de evaluare care să conducă la o libertate de apreciere nelimitată.

(2) În sensul alin. (1), factorii de evaluare utilizați de autoritatea contractantă trebuie să asigure o concurență reală între operatorii economici și să fie însoțiți de prevederi care să permită verificarea efectivă a informațiilor furnizate de către ofertanți, în scopul aplicării factorilor de evaluare”. - art. 32 din HG nr. 395/2016: Pagina 16 din 20

„(2) Factorii de evaluare a ofertelor, precum și algoritmul de punctare prevăzut la alin. (1) se precizează în mod clar și detaliat în cadrul documentației de atribuire și vor reflecta metodologia de punctare a avantajelor care vor rezulta din propunerile tehnice și financiare prezentate de ofertanți și trebuie să aducă un avantaj real, să nu fie formali și să poată fi urmăriți în cadrul procesului de evaluare a ofertelor și aplicare a criteriului de atribuire. (8) Atunci când stabilește factorii de evaluare a ofertelor, autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza factori care: a) nu au o legătură directă cu natura și obiectul contractului de achiziție publică ce urmează să fie atribuit; b) nu reflectă un avantaj pe care autoritatea contractantă îl poate obține prin utilizarea factorului de evaluare respectiv. (9) Ponderea stabilită pentru fiecare factor de evaluare nu trebuie să conducă la distorsionarea rezultatului aplicării procedurii pentru atribuirea contractului de achiziție publică. Pentru fiecare factor de evaluare autoritatea contractantă are obligația de a stabili o pondere care să reflecte în mod corect: a) importanța caracteristicii tehnice/funcționale considerate a reprezenta un avantaj calitativ, de mediu și/sau social ce poate fi punctat; sau b) cuantumul valoric al avantajelor de natură financiară pe care ofertanții le pot oferi prin asumarea unor angajamente suplimentare în raport cu cerințele minime prevăzute în caietul de sarcini sau documentul descriptiv. În raport de normele mai sus invocate, Consiliul nu identifică o nesocotire a acestora prin stabilirea factorului de evaluare organizare și metodologie și a modalității sale de punctare. De asemenea, Agenția Națională pentru Achiziții Publice furnizează, în anexa la Instrucțiunea nr. 1/2017 în aplicarea prevederilor art. 179 lit. g) și art. 187 alin. (8) lit. a) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, respectiv a art. 192 lit. g) și a art. 209 alin. (8) din Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, următorul exemplu de factor: „Factorul de evaluare nr. 3 - Demonstrarea unei metodologii adecvate de implementare a contractului, precum și o planificare adecvată a resurselor umane și a activităților, cu sub factorii utilizați de către comisia de evaluare ca reper în aprecierea factorului: 3.1. Abordarea propusă pentru implementarea contractului 3.2. Resursele (umane și materiale) și realizările corespunzătoare fiecărei activități 3.3. Atribuțiile membrilor echipei în implementarea activităților contractului și, dacă este cazul, contribuția fiecărui membru al grupului de operatori economici, precum și distribuirea și interacțiunea sarcinilor și responsabilităților dintre ei Pagina 17 din 20

3.4. Încadrarea în timp, succesiunea și durata activităților propuse”. De asemenea, se reține că autoritatea contractantă a menționat și detaliat factorul de evaluare criticat și în cadrul Strategiei de contractare, având nr. 15885/19.08.2024. Din interpretarea factorului de evaluare și a punctului de vedere la contestație, se reține că necesitatea autorității contractante este determinată de specificul lucrării ce urmează a se executa, respectiv, de lucrări la obiectivul de investiții „Modernizare DJ 571 - Intersecție DN 57 - Moldova nouă - Cărbunari - Sasca Montană - Ciuchici (intersecție DN 57)”, care trebuie realizate în conformitate cu prevederile proiectului tehnic a detaliilor de execuție și a caietului de sarcini, întocmit și verificat în cadrul activității de proiectare din cadrul prezentului contract, aprobate și autorizate de către achizitoare, respectiv, de către alte organisme de autorizare conform prevederilor legale, astfel încât detalierea metodologiei de realizare a contractului, planificarea resurselor tehnice și umane în corelare cu specificul și complexitatea lucrărilor, este un element esențial în atribuirea contractului, fiind în strânsă legătură cu natura și obiectul contractului de achiziție publică ce urmează să fie atribuit și reflectă un avantaj real pe care autoritatea contractantă îl poate obține prin utilizarea factorului de evaluare respectiv. Raportat la nevoile sale, autoritatea contractantă este singura în măsură să decidă asupra acestora și asupra modalității de satisfacere a lor, motiv pentru care ținând seamă de aceste aspecte, Consiliul apreciază că acest factor nu este restrictiv, iar, ponderea stabilită pentru acest factor de evaluare nu este de natură a denatura sau conduce la distorsionarea rezultatului aplicării procedurii de atribuire. În cauza C 27/15, CJUE s-a pronunțat astfel: „36 În această privință, trebuie amintit, pe de o parte, că principiul egalității de tratament impune ca ofertanții să dispună de aceleași șanse în formularea ofertelor lor și implică, așadar, ca aceste oferte să fie supuse acelorași condiții pentru toți ofertanții. Pe de altă parte, obligația de transparență, care constituie corolarul principiului egalității de tratament, are ca scop să garanteze absența riscului de favoritism și de arbitrar din partea autorității contractante. Această obligație implică formularea tuturor condițiilor și modalităților procedurii de atribuire în mod clar, precis și neechivoc în anunțul de participare sau în caietul de sarcini, astfel încât, în primul rând, să permită tuturor ofertanților informați în mod rezonabil și obișnuit de diligenți să le înțeleagă conținutul exact și să le interpreteze în același mod și, în al doilea rând, să permită autorității contractante să verifice efectiv dacă ofertele prezentate de ofertanți corespund criteriilor care guvernează contractul în cauză (a se vedea în acest sens Hotărârea din 6 noiembrie Pagina 18 din 20

2014, Cartiera dell’Adda, C- 42/13, EU:C:2014:2345, punctul 44 și jurisprudența citată)”. În considerarea celor evocate și văzând explicațiile autorității contractante, Consiliul va respinge critica, ca nefondată. Pe de altă parte, însă, în ceea ce privește critica referitoare la modul de elaborare a propunerii financiare, se reține că autoritatea contractantă prin punctul de vedere, este de acord cu modificarea cerinței în cauză, astfel: „În ceea ce privește elaborarea propunerii financiare (IV.4.2. din Fișa de date), subscrisa a inserat in mod eronat anumite criterii, sens în care va dispune o revenire necesara eliminării solicitării de a prezenta în cadrul ofertei financiare a: Lista cuprinzând consumurile de resurse materiale în care se vor menționa furnizorii de materiale evaluat in preturi; Lista cuprinzând consumurile cu mana de lucru, evaluate in preturi; Lista cuprinzând consumurile de ore de funcționare, evaluate in preturi; Lista cuprinzând consumurile privind transporturile, evaluate in preturi”. Față de aceste aspecte, se constată că autoritatea contractantă a achiesat la criticile contestatorului referitoare la modul de elaborare a propunerii financiare, motiv pentru care, în vederea respectării principiului transparenței, statuat la art. 2 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 98/2016, Consiliul va reține că autoritatea contractantă avea obligația să aducă la cunoștința tuturor operatorilor economici, prin publicarea în SEAP, a cerințelor asupra cărora a achiesat, conform celor reținute anterior. În consecință, Consiliul urmează să admită critica contestatorului privind modul de elaborare a propunerii financiare, care a făcut obiectul achiesării și să oblige autoritatea contractantă la publicarea acestora în SEAP. Pentru considerentele anterior expuse, în temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016 cu modificările și completările ulterioare, Consiliul va admite, în parte, contestația formulată de ......... SRL în contradictoriu cu ..........................., în ceea ce privește modul de elaborare a propunerii financiare, sens în care va obliga autoritatea contractantă la publicarea în SEAP, a cerințelor asupra cărora a achiesat în cadrul punctului de vedere, în termen de 10 zile de la comunicarea prezentei. Pagina 19 din 20

În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge, în rest, ca nefondată, contestația formulată de ......... SRL în contradictoriu cu ............................ Pentru aceste motive în baza documentelor depuse de părți, CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR DECIDE: Admite, în parte, contestația formulată de ......... SRL în contradictoriu cu ..........................., în ceea ce privește modul de elaborare a propunerii financiare iar, pe cale de consecință, obligă autoritatea contractantă la publicarea în SEAP a cerințelor asupra cărora a achiesat în cadrul punctului de vedere, în termen de 10 zile de la comunicarea prezentei. Respinge, în rest, ca nefondată, contestația formulată de ......... SRL în contradictoriu cu ............................ Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare. Complet de soluționare a contestațiilor în domeniul achizițiilor publice: Consilier de soluționare PREȘEDINTE Consilier de soluționare Redactat practicaua deciziei

Redactată în 4 (patru) exemplare originale, conține 19 (nouăsprezece) pagini. Pagina 20 din 20