Decizie CNSC 2656/2024

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 2656/C9/2982 Data: 20.09.2024 Prin contestația datată 29.08.2024, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 55236/30.08.2024, depusă de NEOMED SRL, cu sediul în Oradea, str. Horia nr. 1, judeţul Bihor, înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului sub nr. J5/1081/1996, având CUI RO8728108, reprezentată legal prin administrator Pantea Valentin Ciprian, privind procedura de licitație deschisă organizată în vederea încheierii acordului-cadru având ca obiect Achiziţie mobilier medical, cod CPV 33192000-2 Mobilier medical (Rev.2), de SPITALUL JUDEȚEAN DE URGENȚĂ SLATINA, cu sediul în Slatina, str. Crișan nr. 5, județul Olt, în calitate de autoritate contractantă, contestatoarea a solicitat: 1. admiterea contestaţiei; 2. suspendarea procedurii de achiziţie publică până la soluţionarea fondului cauzei, în conformitate cu prevederile art. 22 alin. (1) din Legea nr. 101/2016; 3.1.obligarea autorității contractante să divizeze obiectul acordului cadru în 17 loturi distincte: 1 Brancard transport pacienţi 2 Canapea consultație, trei secţiuni 3 Canapea examinare electrică 4 Dulap instrumentar din metal 5 Fotoliu medical tratamente 6 Masa examinare ginecologică electrică 7 Masa naşteri 8 Masa servire la pat 9 Pat ATI cu sistem de cântărire 10 Pat medical cu laterale protecţie, saltea şi noptieră prevăzută cu măsuță pliabilă 11 Pat nou-născut 12 Pat pediatric 13 Saltea antidecubit Pagina 1 din 3

14 Scaun medic rotativ 15 Scaun recoltare 16 Targa transport cu oxigen pentru pacient 17 Troliu medicație cu sertare şi accesorii precum și reconfigurarea documentelor întregii proceduri în concordanță cu această măsură a divizării în loturi distincte; 3.2 obligarea autorității contractante să publice un anunţ de tip erată prin care să aducă la cunoştinţa operatorilor economici modificările respective și stabilirea unui nou termen de depunere a ofertelor; 17.4. în subsidiar, în situaţia în care nu este posibilă divizarea în 17 loturi distincte prin emiterea unei erate, să se dispună anularea și republicarea acesteia după ce se realizează divizarea obiectului; 17.5. modificarea și eliminarea cerinţelor tehnice restrictive cuprinse în documentul caiet de sarcini + specificaţii tehnice pe care le enumeră în cuprinsul contestaţiei, precum și acceptarea unor soluţii echivalente cu privire la parametrii tehnici. Prin Încheierea nr. 2807/C9/2982/04.09.2024, Consiliul a respins, ca rămasă fără obiect, cererea de suspendare a procedurii de atribuire. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (2) și (7) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, pentru considerentele evocate în motivarea prezentei, admite, în parte, contestația formulată de Neomed SRL, în contradictoriu cu Spitalul Județean de Urgență Slatina, și anulează procedura de licitație deschisă organizată pentru încheierea acordului-cadru având ca obiect furnizare mobilier medical. În temeiul art. 26 alin. (6) din lege, respinge, ca rămas fără obiect, capătul de cerere referitor la modificarea și eliminarea cerințelor restrictive din documentația de atribuire.

Prezenta decizie este obligatorie pentru părți. Împotriva ei se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016. Pagina 3 din 3

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. ... Data: ... Prin contestația datată 29.08.2024, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 55236/30.08.2024, depusă de ... SRL, cu sediul în ..., înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului sub nr. ..., având CUI ..., reprezentată legal prin administrator ..., privind procedura de licitație deschisă organizată în vederea încheierii acordului- cadru având ca obiect Achiziţie mobilier medical, cod CPV 33192000-2 Mobilier medical (Rev.2), de SPITALUL JUDEȚEAN DE URGENȚĂ ..., cu sediul în ..., ..., în calitate de autoritate contractantă, contestatoarea a solicitat: 1. admiterea contestaţiei; 2. suspendarea procedurii de achiziţie publică până la soluţionarea fondului cauzei, în conformitate cu prevederile art. 22 alin. (1) din Legea nr. 101/2016; 3.1.obligarea autorității contractante să divizeze obiectul acordului cadru în 17 loturi distincte: 1 Brancard transport pacienţi 2 Canapea consultație, trei secţiuni 3 Canapea examinare electrică 4 Dulap instrumentar din metal 5 Fotoliu medical tratamente 6 Masa examinare ginecologică electrică 7 Masa naşteri 8 Masa servire la pat 9 Pat ATI cu sistem de cântărire 10 Pat medical cu laterale protecţie, saltea şi noptieră prevăzută cu măsuță pliabilă 11 Pat nou-născut 12 Pat pediatric 13 Saltea antidecubit 14 Scaun medic rotativ 15 Scaun recoltare Pagina 1 din 19

16 Targa transport cu oxigen pentru pacient 17 Troliu medicație cu sertare şi accesorii precum și reconfigurarea documentelor întregii proceduri în concordanță cu această măsură a divizării în loturi distincte; 3.2 obligarea autorității contractante să publice un anunţ de tip erată prin care să aducă la cunoştinţa operatorilor economici modificările respective și stabilirea unui nou termen de depunere a ofertelor; 17.4. în subsidiar, în situaţia în care nu este posibilă divizarea în 17 loturi distincte prin emiterea unei erate, să se dispună anularea și republicarea acesteia după ce se realizează divizarea obiectului; 17.5. modificarea și eliminarea cerinţelor tehnice restrictive cuprinse în documentul caiet de sarcini + specificaţii tehnice pe care le enumeră în cuprinsul contestaţiei, precum și acceptarea unor soluţii echivalente cu privire la parametrii tehnici. Prin Încheierea nr. 2807/C9/2982/04.09.2024, Consiliul a respins, ca rămasă fără obiect, cererea de suspendare a procedurii de atribuire. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care ofertantul ... SRL critică rezultatul procedurii, solicitând cele precizate în partea introductivă a deciziei. Contestatoarea afirmă că autoritatea contractantă, prin modul de a organiza procedura, nerecurgând la divizarea acesteia pe loturi distincte pentru fiecare produs, încalcă grav principiile care guvernează achiziţiile publice, principii statuate la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, precum și alte prevederii ale acestei legi. În susținere, invocă prevederi ale Legii nr. 98/2016: art. 2 alin. (2) lit. a), b) şi e); art. 3 lit. lit. dd); art. 18 alin. (3); art. 50 alin. (1) şi (2); art. 141 alin. (1), (2) şi (3); art. 180 alin. (1) și prevederile art. 9 alin. (3) lit. f) din Hotărârea Guvernului nr. 395/2016, pe care le citează. Opinează că procedura nu a fost divizată pe loturi doar pentru a restrânge artificial concurența. Această grupare de 17 produse determină anumite îngrădiri pentru operatorii economici interesaţi să participe la licitaţie, operatori care nu au în portofoliu toate produsele,

astfel că ea devine abuzivă și contrară principiilor și scopurilor consacrate de art. 2 din Legea nr. 98/2016. Autoritatea contractantă aduce atingere atât scopului legislaţiei achiziţiilor publice, acela de promovare a concurenței între operatorii economici, cât și principiilor legale ale nediscriminării, tratamentului egal și al proporționalității. Aceste principii prevalează în respectare, chiar dacă sunt raportate la drepturi ale autorității contractante. Exercitarea de către autoritate a drepturilor sale trebuie să nu conducă la înfrângerea și nerespectarea principiilor legale, denumite astfel tocmai datorită rolului primordial pe care aceste reguli îl au. Faptul că vor exista furnizori distincți ai echipamentelor, fiecare pe segmentul său de produse, nu prejudiciază cu nimic autoritatea ci, prin divizarea în loturi distincte, se asigură o concurență cât mai mare, respectiv obţinerea cât mai multor oferte. Necesitatea deschiderii pieţei, prin divizarea achiziţiei în 17 loturi, este cu atât mai justificată cu cât, din perspectiva autorității contractante, nu prezintă nicio relevanță numărul de contracte pe care le încheie (pentru un lot global sau pentru 17 loturi), atâta vreme cât obiectivul final al procedurii îl constituie achiziţionarea produselor solicitate, iar nu acela de a încheia un singur contract, cu un singur agent economic. Menținerea în acest fel a procedurii, în scopul atribuirii unui singur contract, ridică mari suspiciuni în sensul intenției autorității contractante de a favoriza un operator economic cu care se prezumă a avea o înțelegere prealabilă. Cu privire la această suspiciune, transmite cerinţele pentru: Poziţia 5 Fotoliu medical tratamente, Poziţia 9 Pat ATI cu sistem de cântărire, Poziţia 10 Pat medical cu laterale protecţie, saltea şi noptieră prevăzută cu măsuță pliabilă, Poziţia 12 Pat pediatric, Poziţia 16 Targa transport cu oxigen pentru pacient, sub formă tabelară, prin care demonstrează că toate cerinţele cuprinse în fișele tehnice pentru aceste produse sunt îndeplinite de producătorul .... În România, unic distribuitor al acestui producător este ... SRL aşa cum reiese din datele disponibile pe internet la adresa https://....it/ro/. Împărţirea pe loturi a unei achiziţii este necesară pentru a deschide piaţa către cât mai mulţi furnizori, fără să altereze în niciun fel achiziţia. Acest principiu este statuat şi în Hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din 23 decembrie 2009 (CoNISMa, C 305/08) și în hotărârea din 25 octombrie 2018, Roche Lietuva, C-413/17, Eu:C:2018:865, punctul 35. Totodată, invocă art. 50 alin. (1) din Legea nr. 98/2016. Contestatoarea afirmă că împărțirea în loturi distincte este de natură a facilita accesul la licitație al întreprinderilor mici și mijlocii. Pagina 3 din 19

În ideea în care autoritatea contractantă, prin punctul său de vedere, ar aduce la cunoștință posibilitatea de a se asocia sau de a subcontracta, societatea contestatoare subliniază că, în această direcţie, s-a pronunțat în Decizia civilă nr. 5480/5.12.2013, Secţia a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Asocierea este un drept (constituțional) al operatorilor economici, nicidecum o obligativitate, iar titularul poate alege să nu uzeze de acest drept, mai ales în împrejurarea în care este foarte greu de realizat o asociere a operatorilor economici care sunt în competiție și nu în asociere unii cu ceilalţi. Redă, în continuare, sub formă tabelară, cerinţele restrictive pentru produsul de la poziţia 10 Pat medical cu laterale protecţie, saltea şi noptieră prevăzută cu măsuţă pliabilă, precum și propunerile sale de cerinţe pentru a se respecta standardele în vigoare cu privire la aceste dispozitive medicale cuprinse în caietul de sarcini, precum și solicitarea de a fi eliminate cerinţele restrictive, iar acolo unde este cazul de a fi acceptate soluţii echivalente. Astfel, consideră că se impune modificarea documentaţiei, cum a propus, în sensul divizării obiectului în 17 loturi distincte, întrucât acestea restricționează concurența și nu îi este permisă participarea la procedura de achiziţie publică cu unele dintre echipamentele pe care dorește să le oferteze și care corespund necesităţilor autorității contractante. În punctul său de vedere, nr. 36557/04.09.2024, înregistrat la Consiliu sub nr. 56386/04.09.2024, Spitalul Județean de Urgență ... susține, referitor la divizarea obiectului acordului-cadru în loturi distincte pentru fiecare produs, că potrivit Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, divizarea unui contract în loturi este o opţiune, nu o obligaţie imperativă pentru autorităţile contractante. Această flexibilitate este prevăzută la art. 17 alin. (1), care stipulează că autoritatea contractantă poate decide să împartă contractul de achiziţie publică în loturi, dar această decizie trebuie să fie justificată în funcţie de specificul şi complexitatea contractului. De asemenea, art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 impune autorităţilor contractante să respecte principiile nediscriminării, tratamentului egal şi transparenţei în procesul de achiziţie publică. De asemenea, invocă art. 9 alin. (3) lit. f) din Hotărârea Guvernului nr. 395/2016.

În ceea ce privește coerenţa şi compatibilitatea tehnică a achiziţiei, arată că, în domeniul medical, echipamentele sunt frecvent utilizate în mod integrat şi trebuie să fie interoperabile pentru a asigura un flux de lucru continuu şi eficient. Fragmentarea achiziţiei în mai multe loturi ar putea introduce riscuri semnificative legate de incompatibilitatea între echipamentele furnizate de diferiţi producători, ceea ce ar putea afecta negativ siguranţa pacienţilor şi eficienţa clinică. De exemplu, utilizarea unui pat medical de la un furnizor şi a unei saltele antidecubit de la alt furnizor poate crea probleme de compatibilitate care ar putea compromite confortul şi siguranţa pacienţilor. Prin atribuirea unui singur lot, autoritatea contractantă poate garanta că toate echipamentele sunt acoperite de un suport tehnic unitar. În caz contrar, ar exista riscul unor diferenţe semnificative în calitatea şi disponibilitatea serviciilor de suport tehnic, în funcţie de furnizorul fiecărui echipament, ceea ce ar putea compromite performanţa generală a sistemului de sănătate. De asemenea, adaugă, în referire la simplificarea managementului și a responsabilităților contractuale că un singur contract cu un furnizor unitar permite o gestionare mai simplă şi mai clară a responsabilităţilor. Acest lucru este crucial într-un mediu medical, unde fiecare întârziere sau eşec în suportul tehnic poate avea consecinţe critice. Fragmentarea contractului ar complica gestionarea responsabilităţilor şi ar creşte riscul de dispute contractuale, deoarece ar putea exista conflicte de responsabilitate între diferiţi furnizori în cazul unor neconformităţi sau probleme tehnice. În ceea ce privește eficienţa economică şi reducerea costurilor administrative, susține că atribuirea unui singur contract consolidat permite autorităţii contractante să realizeze economii de scară, ceea ce poate reduce costurile de achiziţie datorită volumelor mari şi a reducerilor asociate. Aceasta este o practică recunoscută în domeniul achiziţiilor publice pentru maximizarea eficienţei resurselor publice. Contractarea unui singur furnizor pentru toate echipamentele necesare asigură, de asemenea, o mai bună negociere a preţurilor şi condiţiilor de plată, care sunt mai avantajoase în cazul unui volum mai mare de achiziţii. Gestionarea unui singur contract, în locul mai multor contracte fragmentate, simplifică procesele administrative şi de monitorizare. Acest lucru reduce semnificativ costurile indirecte şi resursele necesare pentru gestionarea şi coordonarea mai multor contracte mici. Este o abordare care asigură o utilizare mai eficientă a resurselor umane şi financiare ale autorităţii contractante, evitând suprapunerea sau conflictele în gestionarea mai multor furnizori. Pagina 5 din 19

Un singur contractant asigură un punct de contact centralizat pentru toate aspectele legate de livrare, instalare, mentenanţă şi suport tehnic. Aduce argumente pentru respectarea principiilor de concurenţă, în sensul că procedura de achiziţie este deschisă tuturor operatorilor economici care îndeplinesc cerinţele tehnice şi de calificare impuse. Nu există restricţii nejustificate care să împiedice participarea operatorilor economici, iar toţi furnizorii capabili să ofere soluţii complete sunt bineveniţi să participe. Promovarea unei concurențe reale și eficiente nu înseamnă fragmentarea pieţei pentru a favoriza operatorii economici care nu au capacitatea tehnică şi financiară de a furniza soluţii integrate. Prin atribuirea contractului într-un singur lot, autoritatea contractantă asigură că doar operatorii economici capabili să ofere soluţii complete şi compatibile participă, ceea ce este în beneficiul pacientului şi al sistemului de sănătate. Aceasta nu constituie o restricţionare artificială a concurenţei, ci o selecţie bazată pe capacitatea efectivă de a furniza servicii de calitate şi compatibile. În ceea ce privește jurisprudența invocată de contestatoare, hotărârile CJUE, inclusiv cea citată de contestator (Roche Lietuva, C- 413/17), subliniază importanţa nediscriminării şi evitării restrângerii artificiale a concurenţei. Cu toate acestea, aceste hotărâri nu impun divizarea contractelor pe loturi ca o cerinţă absolută. Ele permit autorităţilor contractante să ia decizii bazate pe criterii obiective şi raţionale, luând în considerare specificul contractului şi obiectivele achiziţiei publice. Decizia de a atribui contractul într-un singur lot este justificată de nevoia de a asigura compatibilitatea tehnică şi eficienţa economică, conform criteriilor obiective şi legale. Decizia autorităţii contractante de a nu diviza contractul pentru cele 17 produse medicale într-un singur lot este solid fundamentată juridic, tehnic şi economic şi respectă toate principiile fundamentale ale legislaţiei achiziţiilor publice. Contestatorul invocă diverse dispoziţii din Legea nr. 98/2016 şi Hotărârea Guvernului nr. 395/2016, susţinând că atribuirea contractului într-un singur lot restricţionează artificial concurenţa şi limitează accesul operatorilor economici care nu deţin toate produsele necesare în portofoliu. Totuşi, analiza detaliată a cadrului legal şi a contextului specific al acestei achiziţii demonstrează că argumentele

contestatorului nu sunt întemeiate, iar abordarea autorităţii contractante este justificată şi proporţională. Autoritatea contractantă răspunde argumentelor din contestație prin raportare la dispozițiile legale invocate, concluzionând că societatea contestatoare nu a demonstrat că decizia de a nu diviza contractul pentru cele 17 produse medicale într-un singur lot ar constitui o restrângere artificială a concurenţei sau o încălcare a principiilor fundamentale ale legislaţiei achiziţiilor publice. Decizia autorităţii contractante este fundamentată pe criterii obiective şi raţionale, care reflectă necesităţile specifice ale achiziţiei şi asigură utilizarea eficientă şi responsabilă a resurselor publice. Alegerea de a nu diviza contractul respectă toate principiile fundamentale ale legislaţiei achiziţiilor publice, inclusiv nediscriminarea, tratamentul egal şi transparenţa, şi nu constituie o restrângere artificială a concurenţei. Această decizie este în concordanţă cu prevederile legale naţionale şi internaţionale şi asigură o utilizare eficientă şi responsabilă a resurselor publice, promovând în acelaşi timp o concurenţă reală şi eficientă între operatorii capabili să furnizeze soluţii complete. Astfel, abordarea autorităţii contractante este justificată în mod obiectiv şi transparent, în beneficiul final al serviciilor medicale oferite şi al interesului public. Vizavi de solicitarea contestatoarei de a publica un anunţ de tip erată prin care să se aducă la cunoştinţa operatorilor economici modificările respective şi stabilirea unui nou termen de depunere a ofertelor invocă prevederile art. 221 din Legea nr. 98/2016 și susține că publicarea unei erate şi stabilirea unui nou termen de depunere a ofertelor sunt măsuri excepţionale şi trebuie utilizate doar atunci când sunt absolut necesare pentru a asigura egalitatea de şanse între operatorii economici şi pentru a respecta principiile de transparenţă şi tratament egal. În cazul de faţă, cererea contestatoarei pentru publicarea unui anunţ de tip erată nu este justificată. Documentaţia de atribuire iniţială nu a suferit modificări esenţiale care să afecteze în mod semnificativ pregătirea ofertelor. Suspendarea procedurii din motive financiare nu constituie o modificare substanţială care să impună publicarea unei erate. În absenţa unor modificări esenţiale, nu există motive suficiente pentru a justifica publicarea unei erate şi stabilirea unui nou termen de depunere a ofertelor. Documentaţia de atribuire nu a suferit modificări esenţiale care să impună publicarea unei erate, iar suspendarea procedurii din motive financiare nu afectează conţinutul ofertelor sau evaluarea acestora. Respectarea termenelor legale şi a principiilor fundamentale ale achiziţiilor publice este esenţială pentru a asigura transparenţa, Pagina 7 din 19

tratamentul egal şi eficienţa în utilizarea resurselor publice. Orice prelungire nejustificată a termenelor ar putea introduce incertitudini şi ar afecta negativ concurenţa loială şi tratamentul egal între operatorii economici. Astfel, autoritatea contractantă trebuie să menţină procedura de achiziţie în conformitate cu cadrul legal şi să evite măsuri care nu sunt necesare sau proporţionale cu scopul urmărit. Referitor la solicitarea contestatoarei de anulare şi republicare a procedurii după divizarea obiectului în loturi distincte, susţinând că aceasta ar promova concurenţa şi ar facilita accesul IMM-urilor, achizitoarea arată că documentaţia de atribuire respectă toate prevederile legale şi principiile fundamentale ale achiziţiilor publice, inclusiv transparenţa, tratamentul egal şi nediscriminarea. Contestatoarea nu a demonstrat existenţa unor neconformităţi majore sau a unor încălcări grave ale legislaţiei aplicabile care să justifice anularea procedurii. Simplul fapt că se solicită divizarea contractului în loturi distincte nu constituie un motiv suficient pentru a anula procedura de achiziţie publică, în special în absenţa unor dovezi clare de nelegalitate sau prejudiciu. Anularea unei proceduri de achiziţie publică şi republicarea acesteia după divizarea obiectului în loturi distincte ar putea avea un impact negativ semnificativ asupra interesului public. În primul rând, ar genera întârzieri considerabile în achiziţionarea echipamentelor medicale necesare pentru funcţionarea optimă a unităţii medicale. În domeniul medical, unde echipamentele sunt esenţiale pentru asigurarea continuităţii şi calităţii serviciilor, orice întârziere suplimentară poate afecta capacitatea instituţiei de a furniza servicii medicale esenţiale şi poate pune în pericol sănătatea şi siguranţa pacienţilor. În plus, anularea procedurii şi republicarea acesteia ar implica costuri suplimentare pentru autoritatea contractantă, inclusiv costuri administrative şi de organizare a unei noi proceduri, precum şi eventuale pierderi financiare asociate cu întârzierile. Aceste costuri suplimentare ar putea afecta negativ utilizarea eficientă a resurselor publice, contravenind principiilor de bună administrare si eficiență economică. În loc de a anula şi republica procedura, o alternativă mai adecvată şi proporţională ar fi continuarea procedurii în forma actuală, cu respectarea strictă a prevederilor legale şi asigurarea transparenţei şi

tratamentului egal. Aceasta ar permite finalizarea procedurii într-un mod eficient şi rapid, evitând întârzieri şi costuri suplimentare. Divizarea în loturi poate fi luată în considerare în etapele iniţiale de planificare a achiziţiilor, în funcţie de necesităţile specifice şi de complexitatea proiectului. În cazul în care divizarea contractului nu este justificată de considerente tehnice, economice sau operaţionale, autoritatea contractantă are dreptul de a decide atribuirea unui contract unic, asigurând astfel coerenţa şi integrarea funcţională a echipamentelor achiziţionate. În concluzie, solicitarea contestatoarei de a anula şi republica procedura de achiziţie după divizarea obiectului în loturi distincte nu este justificată din punct de vedere juridic şi procedural. Anularea unei proceduri de achiziţie publică este o măsură extremă, care trebuie să fie susţinută de dovezi clare de neconformitate majoră sau de încălcare gravă a legislaţiei aplicabile. În absenţa unor astfel de dovezi, continuarea procedurii în forma actuală este cea mai adecvată şi proporţională soluţie, respectând principiile fundamentale ale achiziţiilor publice şi asigurând utilizarea eficientă şi responsabilă a resurselor publice. Anularea şi republicarea procedurii ar genera întârzieri şi costuri suplimentare inutile, afectând negativ interesul public şi capacitatea autorităţii contractante de a furniza echipamente medicale esenţiale pentru serviciile de sănătate. Vizavi de modificarea şi eliminarea cerinţelor tehnice restrictive si acceptarea soluţiilor echivalente, autoritatea contractantă a enumerat solicitările contestatoarei pe care le-a acceptat. Nu a fost acceptată solicitarea cu privire la cerința: din panoul de comandă, operatorul să aibă posibilitatea de a bloca reglarea funcțiilor telecomenzii de mână a pacientului. Blocarea funcțiilor să fie semnalizată printr-un semnal acustic. Apreciază că solicitarea contestatoarei de a modifica și elimina cerinţele tehnice restrictive și de a accepta soluţii echivalente nu este justificată din punct de vedere juridic şi procedural. Cerinţele tehnice stabilite în documentaţia de atribuire sunt fundamentate pe necesităţi obiective şi pe standardele ridicate de calitate şi siguranţă necesare în domeniul medical, iar acceptarea soluţiilor echivalente permite concurenţa şi inovaţia fără a compromite standardele de calitate. Modificarea sau eliminarea cerinţelor tehnice fără o justificare adecvată ar putea afecta negativ calitatea şi siguranţa echipamentelor medicale achiziţionate şi ar contraveni principiilor fundamentale ale achiziţiilor publice. Prin urmare, menţinerea cerinţelor tehnice actuale şi respectarea cadrului legal sunt esenţiale pentru a asigura un proces de achiziţie transparent, echitabil şi eficient, în conformitate cu legislaţia naţională şi internaţională aplicabilă. Pagina 9 din 19

Documentele necesare soluționării cauzei au fost transmise de autoritatea contractantă cu adresa nr. 36561/04.09.2024, înregistrată la Consiliu sub nr. 56606/05.09.2024. Din examinarea materialului probator administrat, aflat la dosarul cauzei, Consiliul reține următoarele: În vederea încheierii acordului-cadru având ca obiect Achiziţie mobilier medical, cod CPV 33192000-2 Mobilier medical (Rev.2), SPITALUL JUDEȚEAN DE URGENȚĂ ..., în calitate de autoritate contractantă, a inițiat procedura de licitație deschisă, prin publicarea în SEAP a anunțului de participare nr. .../20.08.2024. Din informațiile anunțului de participare amintit, s-a reținut că valoarea estimată a acordului-cadru de furnizare este de 13.900.145,00 lei, fără TVA, criteriul de atribuire este cel mai bun raport calitate preț, iar data limită de depunere a ofertelor a fost stabilită pentru 27.09.2024, ora 15:00. Procedura este suspendată. Nemulțumită fiind de gruparea produselor ce urmează a fi achiziționate într-un singur lot și de unele prevederi ale documentației de atribuire, ... SRL a depus contestația în analiză, solicitând cele precizate în partea introductivă a deciziei. Contestatoarea a constituit cauțiunea în sumă de 220.000,00 lei, conform art. 611 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea nr. 101/2016, fiind depusă la dosar recipisa de consemnare nr. 210532348/1, eliberată de CEC Bank – Sucursala Oradea, la data de 02.09.2024. Analizând contestația, Consiliul constată că ... SRL solicită obligarea autorității contractante la divizarea obiectului acordului-cadru în 17 loturi distincte, respectiv: 1 Brancard transport pacienţi 2 Canapea consultatie, trei secţiuni 3 Canapea examinare electrica 4 Dulap instrumentar din metal 5 Fotoliu medical tratamente 6 Masa examinare ginecologica electrica 7 Masa naşteri 8 Masa servire la pat 9 Pat ATI cu sistem de cantarire 10 Pat medical cu laterale protecţie, saltea şi noptieră prevăzută cu masuta pliabila 11 Pat nou-nascut 12 Pat pediatric 13 Saltea antidecubit

14 Scaun medic rotativ 15 Scaun recoltare 16 Targa transport cu oxigen pentru pacient 17 Troliu medicatie cu sertare şi accesorii. În soluționare, Consiliul reține ca fiind incidente următoarele prevederi legale referitoare la modul în care se realizează împărțirea pe loturi: - art. 3 lit. dd) din Legea nr. 98/2016: lot - fiecare parte din obiectul contractului de achiziţie publică, obiect care este divizat pentru a adapta dimensiunea obiectului contractelor individuale rezultate astfel încât să corespundă mai bine nevoilor autorităţii contractante, precum şi capacităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, sau pe baze calitative, în conformitate cu diferitele meserii şi specializări implicate, pentru a adapta conţinutul contractelor individuale mai îndeaproape la sectoarele specializate ale IMM-urilor sau în conformitate cu diferitele faze ulterioare ale proiectului; - art. 18 alin. (1) și (3) din Legea nr. 98/2016: (1) În cazul în care autoritatea contractantă intenţionează să achiziţioneze produse similare, iar atribuirea contractelor poate fi realizată pe loturi separate, valoarea estimată a achiziţiei se determină luând în considerare valoarea globală estimată a tuturor loturilor. (3) În sensul dispoziţiilor alin. (1), prin produse similare se înţelege acele produse care îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiţii: a) sunt destinate unor utilizări identice sau similare; b) fac parte din gama normală de produse care sunt furnizate/comercializate de către operatori economici cu activitate constantă în sectorul respectiv; - art. 50 din Legea nr. 98/2016: (1) Autorităţile contractante nu vor concepe sau structura achiziţiile ori elemente ale acestora cu scopul exceptării acestora de la aplicarea dispoziţiilor prezentei legi ori al restrângerii artificiale a concurenţei. (2) În sensul alin. (1), se consideră că există o restrângere artificială a concurenţei în cazul în care achiziţia ori elemente ale acesteia sunt concepute sau structurate cu scopul de a favoriza ori dezavantaja în mod nejustificat anumiţi operatori economici; - art. 141 alin. (1) și (2) din Legea nr. 98/2016: Autoritatea contractantă are dreptul de a recurge la atribuirea pe loturi a contractelor de achiziţie publică şi a acordurilor-cadru şi, în acest caz, de a stabili dimensiunea şi obiectul loturilor, cu condiţia includerii acestor informaţii în documentele achiziţiei. (2) În sensul alin. (1), autoritatea contractantă va stabili obiectul fiecărui lot, pe baze cantitative, adaptând dimensiunea contractelor individuale astfel încât să corespundă mai bine capacităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, sau pe baze calitative, în conformitate cu diferitele meserii şi specializări implicate, pentru a adapta conţinutul contractelor individuale mai îndeaproape la sectoarele specializate ale IMM- urilor sau în conformitate cu diferitele faze ulterioare ale proiectului. - art. 9 alin. (3) lit. f) din Norma metodologică aprobată prin HG nr. 395/2016 (3) Prin intermediul strategiei de contractare se documentează deciziile din etapa de planificare/pregătire a achiziției în legătură cu: (…) f) justificările privind alegerea procedurii de atribuire în situațiile prevăzute la art. 69 alin. (2) - (5) din Lege și, după caz, decizia de a reduce termenele în condițiile legii, decizia de a nu utiliza împărțirea pe loturi, criteriile de calificare privind capacitatea și, după caz, criteriile de selecție, criteriul de atribuire și factorii de evaluare utilizați. Pagina 11 din 19

Se constată astfel că, deși prevederile art. 141 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 reglementează un drept al autorității contractante, și nu o obligație, pentru împărțirea pe loturi a obiectului acordului-cadru de achiziție publică care se intenționează a se încheia, în condițiile în care între produsele care fac obiectul acordului-cadru, respectiv utilizarea acestora, nu există nicio interdependență, nu se poate recurge la gruparea într-un singur lot a produselor, ci a mai multora, după utilizarea pe care o au. Contestatoarea susține că Aceasta gupare de 17 produse determina anumite ingradiri pentru operatorii economici interesaţi sa participe la licitaţie, operatori care nu au în portofoliu toate cele nouă 17 distincte, ea devine abuziva si contrara principiilor si scopurilor consacrate de art. 2 din Legea 98/2016. În privinţa organizarii procedurii in vederea achiziţionării echipamentelor medicale de la un unic furnizor opinam ca autoritatea contractanta aduce atingere atat scopului legislaţiei achiziţiilor publice, acela de promovare a concurentei intre operatorii economici cat si principiilor legale al nediscriminarii, tratamentului egal si al proportionalitatii. Aceste principii prevaleaza in respectare, chiar daca sunt raportate la drepturi ale autoritatii contractante. Exercitarea de către autoritate a drepturilor sale trebuie sa nu conducă la infrangerea si nerespectarea principiilor legale, denumite astfel tocmai datorita rolului primordial pe care aceste reguli îl au. Acceptând doar ofertanţi care au in obiectul lor de activitate comercializarea tuturor celor 17 tipuri de echipamente, cu specificaţiile tehnice impuse prin documentaţie autoritatea infrange accesul la achiziţie al producătorilor/distribuitorilor consacraţi pe piaţa de profil dar care nu au în portofoliu unul dintre cele 17 produse. În punctul său de vedere, autoritatea contractantă a invocat ca bază a grupării produselor într-un singur lot, între altele: Compatibilitatea şi interoperabilitatea echipamentelor: în domeniul medical, echipamentele sunt frecvent utilizate în mod integrat şi trebuie să fie interoperabile pentru a asigura un flux de lucru continuu şi eficient. Fragmentarea achiziţiei în mai multe loturi ar putea introduce riscuri semnificative legate de incompatibilitatea între echipamentele furnizate de diferiţi producători, ceea ce ar putea afecta negativ siguranţa pacienţilor şi eficienţa clinică. De exemplu, utilizarea unui pat medical de la un furnizor şi a unei saltele antidecubit de la alt furnizor poate crea probleme de compatibilitate care ar putea compromite confortul şi siguranţa pacienţilor. • Suport tehnic unitar: Prin atribuirea unui singur lot, autoritatea contractantă poate garanta că toate echipamentele sunt acoperite de un suport tehnic unitar. În caz contrar, ar exista riscul unor diferenţe semnificative în calitatea şi disponibilitatea serviciilor de suport tehnic, în funcţie de furnizorul fiecărui echipament, ceea ce ar putea compromite performanţa generală a sistemului de sănătate. Asigurarea unui suport tehnic unitar permite, de asemenea, o mai bună

gestionare a mentenanţei şi a reparaţiilor, ceea ce este crucial pentru continuitatea şi eficienţa serviciilor medicale. • Simplificarea managementului şi a responsabilităţilor contractuale: Un singur contract cu un furnizor unitar permite o gestionare mai simplă şi mai clară a responsabilităţilor. Acest lucru este crucial într-un mediu medical, unde fiecare întârziere sau eşec în suportul tehnic poate avea consecinţe critice. Fragmentarea contractului ar complica gestionarea responsabilităţilor şi ar creşte riscul de dispute contractuale, deoarece ar putea exista conflicte de responsabilitate între diferiţi furnizori în cazul unor neconformităţi sau probleme tehnice. Analizând specificațiile tehnice ale produselor grupate în cadrul unui singur lot, Consiliul constată că sunt întemeiate criticile contestatoarei potrivit cărora se poate observa cu prisosință că furnizarea fiecărui echipament este independentă de furnizarea celorlalte. Justificările transmise de autoritatea contractantă în punctul său de vedere, deși sunt extrem de detaliate sunt formale și generale și nu fac referire la specificațiile tehnice ale produselor care să pună în valoare similaritatea acestora și necesitatea achiziționării tuturor acestora de la un singur furnizor. Aspectele că va fi asigurat suportul tehnic unitar de către un singur furnizor și vor fi simplificate managementul și responsabilitățile contractuale țin de modul de gestionare a resurselor și derulare a contractelor, nu de similaritatea și interdependența produselor și nu constituie reale argumente care să justifice decizia autorității contractante în gruparea produselor, care au o destinație cu totul diferită, încălcând astfel liberul acces la procedura de achiziție al operatorilor economici interesați. În practica instanțelor de judecată și a Consiliului s-a avut în vedere în luarea deciziilor de obligare a autorității contractante la împărțirea pe loturi similaritatea și interdependența produselor, și nu aspecte ce țin de managementul contractului, cum sunt cele indicate de autoritatea contractantă. Consiliul a avut în vedere specificațiile tehnice ale produselor, respectiv rolul diferit al lor și lipsa de similaritate și/sau interdependență între acestea. Produsele amintite sunt diferite și au funcționalități proprii distincte. Astfel, din descrierile produselor din caietul de sarcini, rezultă achiziția următoarelor produse: Brancard hidraulic; Canapea consultație având topul compus din 3 secţiuni; Canapea examinare, având topul compus din 2 secţiuni; Dulap instrumentar din metal; Fotoliu de tratamente, cu platforma divizată în 3 secţiuni; Canapea ginecologică, având topul compus din minim 3 secţiuni: secţiune spătar, secţiune şezut, secţiune picioare; Masa examinare ginecologică electrică; Masă electromecanică pentru naşteri și intervenții chirurgicale de obstetrică- ginecologie; Pat electric pentru terapie intensivă cu platforma divizată în Pagina 13 din 19

4 secţiuni articulate, ajustabile, complet cu sistem de cântărire integrată de servire la pat având structura metalică vopsită cu pulberi epoxidice; Pat medical cu laterale protecție, saltea și noptieră prevăzută cu măsuță pliabilă; Pătuț portabil pentru nou născuţi, mobil pe 4 roți pivotante cu un diametru de minim 60 mm, fiecare având sistem de blocare; Pat pediatric, cu platforma divizată în minim 3 secţiuni; Saltea antiescară/antidecubit cu compresor pentru pacienţii cu risc mediu/ridicat de decubit; Scaun medic rotativ; Scaun recoltare; Targă transport cu oxigen pentru pacient; Troliu medicație cu sertare si accesorii, nerezultând din specificațiile tehnice ale acestora că produsele ar fi similare și interdependente. Din lecturarea caietului de sarcini rezultă că produsele care urmează a se achiziționa în cadrul unui singur lot, sunt diferite, sistemele de funcționare fiind diferite și cu destinații diferite. În punctul său de vedere, autoritatea contractantă nu a prezentat niciun argument vizavi de specificațiile tehnice ale acestora, susținerile sale fiind, cum s-a arătat mai sus, de ordin formal/general, subsumate, în principal, necesității asigurării unui management mai facil rezultat din gestionarea unui singur contract. Este adevărată susținerea spitalului că, în domeniul medical, echipamentele sunt frecvent utilizate în mod integrat şi trebuie să fie interoperabile pentru a asigura un flux de lucru continuu şi eficient. Fragmentarea achiziţiei în mai multe loturi ar putea introduce riscuri semnificative legate de incompatibilitatea între echipamentele furnizate de diferiţi producători, ceea ce ar putea afecta negativ siguranţa pacienţilor şi eficienţa clinică, însă aceasta este o simplă afirmație care nu a fost însoțită de vreo dovadă prin trimitere la produsele ce urmează a se achiziționa și caracteristicile tehnice ale acestora. Este de reținut că despărțirea în loturi distincte a produselor din cadrul acordului-cadru este de natură a facilita accesul la licitație al întreprinderilor mici și mijlocii. Din redactarea cap. II, secțiunea a 3-a, din Legea nr. 346/2004 rezultă că autoritățile publice locale au obligația de a încuraja creșterea ponderii întreprinderilor mici și mijlocii în valoarea contractelor de achiziții publice de bunuri materiale, lucrări și servicii, creștere care în cazul de față se poate realiza prin divizarea obiectului acordului-cadru și, implicit, diminuarea corespunzătoare a cuantumului garanției de participare. În aceeași direcție, în Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind achizițiile publice și de abrogare a

Directivei 2004/18/CE se arată că: Achizițiile publice ar trebui adaptate la necesitățile IMM-urilor. Autoritățile contractante ar trebui să fie încurajate să utilizeze Codul celor mai bune practici inclus în documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 25 iunie 2008 intitulat „Codul european al celor mai bune practici care facilitează accesul IMM-urilor la contractele de achiziții publice”, care oferă îndrumări cu privire la modul în care acestea pot folosi cadrul de achiziții publice astfel încât să faciliteze participarea IMM-urilor. În acest scop și pentru a stimula concurența, autoritățile contractante ar trebui să fie în special încurajate să împartă în loturi contractele mari. O astfel de repartizare ar putea fi realizată pe baze cantitative, adaptând dimensiunea contractelor individuale astfel încât să corespundă mai bine capacității întreprinderilor mici și mijlocii, sau pe baze calitative, în conformitate cu diferitele meserii și specializări implicate, pentru a adapta conținutul contractelor individuale mai îndeaproape la sectoarele specializate ale IMM-urilor sau în conformitate cu diferitele faze ulterioare ale proiectului. [...] Statele membre ar trebui să dispună în continuare de libertatea de a merge mai departe în eforturile lor de a facilita participarea IMM-urilor la piața achizițiilor publice, prin extinderea domeniului de aplicare al obligației de a analiza oportunitatea împărțirii contractelor pe loturi la contracte mai mici, solicitând autorităților contractante să prezinte o justificare pentru decizia de a nu împărți contractele pe loturi sau făcând împărțirea [pe] loturi obligatorie în anumite condiții. Necesitatea deschiderii pieței este evidențiată și de Agenția Națională pentru Achiziții Publice, care a răspuns la întrebarea: „Împărțirea pe loturi este obligatorie?” după cum urmează (https://achizitiipublice.gov.ro/ matrix/cell/331/1): Din analiza prevederilor legale incidente, rezultă că, deși legislația achizițiilor publice nu obligă în mod explicit autoritatea contractantă la împărțirea unei achiziții pe loturi, o obligă în schimb să asigure un cadru concurențial cât mai larg și să nu limiteze în mod artificial concurența în cadrul achizițiilor publice, aceasta având responsabilitatea în acest sens de a analiza oportunitatea împărțirii contractelor/acordurilor-cadru pe loturi, în funcție de necesități obiective, adaptând achizițiile publice astfel încât să permită participarea la procedură a unui număr cât mai mare de operatori economici. Faptul că autoritatea are obligația de a diviza achiziția pe loturi pentru a nu se îngrădi concurența a fost confirmat și în decizia civilă nr. 3501 din 19 septembrie 2013 a Curții de Apel București, Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal: Pe fondul plângerii, Curtea observă că principala critică adusă deciziei Consiliului de către petenta autoritate contractantă vizează considerentele Consiliului în sensul că se impunea divizarea achiziției pe mai multe loturi. Această critică este nefondată, întrucât exercitarea de către autoritatea contractantă a drepturilor sale trebuie să respecte principiile consacrate de ordonanță, astfel încât gruparea mai multor activități diferite într-un singur contract sau acord-cadru să nu determine anumite îngrădiri pentru operatorii economici interesați să participe la licitație, într-o asemenea situație devenind abuzivă și contrară principiilor și scopurilor reglementate de art. 2 din ordonanță. Pagina 15 din 19

Prin interdicția ofertării pe loturi se restrânge semnificativ numărul posibililor ofertanți la cei al căror obiect de activitate privește multitudinea de tipuri de servicii și de lucrări, mai cu seamă că operatorii economici se axează, de regulă, pe anumite tipuri de servicii sau lucrări, și nu pe întreaga gamă cuprinsă de autoritatea contractantă în caietul de sarcini. Astfel, acceptând numai ofertanți care au în obiectul lor de activitate prestarea tuturor tipurilor de activități supuse licitației, autoritatea limitează accesul la procedura de achiziție publică al profesioniștilor autorizați. Pentru a putea oferta toată gama de produse, operatorul economic ar trebui să se asocieze cu alți operatori. Or, achizitoarea nu poate forța un operator economic să se asocieze pentru a putea să îi furnizeze toate cele 17 echipamente, câtă vreme el nu poate asigura decât unele dintre acestea, pentru care ar putea licita. La nivelul Consiliului au fost pronunțate numeroase decizii în sensul celor mai sus reținute, între care amintim decizia Consiliului nr. 2425/C7/ 2653 din 28.12.2020, în care s-au reținut, între altele: Din analiza componenței lotului 14 care face obiectul prezentei contestații, Consiliul reține că, deși echipamentele solicitate sunt din aceeași categorie respectiv aparatură de laborator, ele sunt produse de sine stătătoare, independente unul de altul, care nu sunt interconectate în vederea funcționării, putând funcționa independent unele față de altele. Este lipsit de relevanță faptul că echipamentele vor fi instalate într-un spațiu comun al aceluiași departament, acesta neputând constitui un argument pentru includerea lor în cadrul aceluiași lot, câtă vreme aceste echipamente nu sunt interdependente, iar funcționarea unuia nu depinde și nu afectează funcționarea niciunuia dintre celelalte trei. În aceste condiții, justificările autorității contractante de includere a mai multor tipuri de produse/echipamente în cadrul unui singur lot pe considerentul „loc de utilizare” nu sunt apreciate de Consiliu ca fiind pertinente și în acord cu dispozițiile art. 141 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, deoarece produsele/echipamentele incluse în cadrul unui lot trebuie să facă obiectul unor atribuiri distincte, în funcție de natura și tipul acestora, situație în care pot participa la procedură mai mulți operatori economici interesați, fiind astfel folosite în mod eficient fondurile alocate proiectului. Nici faptul că societatea contestatoare poate să se asocieze în vederea satisfacerii necesității autorității contractante cu alți operatori economici sau să subcontracteze nu poate fi reținut în soluționare deoarece asocierea nu este o obligație ci un drept al operatorilor economici, relevante fiind și dispozițiile art. 3 lit. yy) din Legea nr. 98/2016, conform căruia subcontractant este „orice operator economic care nu este parte a unui contract de achiziție publică și care execută și/sau furnizează anumite părți ori elemente ale lucrărilor sau ale construcției ori îndeplinesc activități care fac parte din obiectul contractului de achiziție publică, răspunzând în fața contractantului de organizarea și derularea tuturor etapelor necesare în acest scop”.

În acest sens s-a pronunțat și Curtea de Apel București în Decizia civilă nr. 7264 pronunțată la 20.12.2018 în dosarul nr. 8396/2/2018, respectiv: „Referitor la posibilitatea pentru ofertanți de a se asocia conform art. 53 din Legea nr. 98/2016 pentru a participa la procedură se reține că necesitatea ca ofertanții să se asocieze pentru a putea depune oferte dovedește (...) că modalitatea de stabilire a lotului nr. 1 este restrictivă și că micii producători ori furnizori nu ar putea depune singuri oferte, nefiind astfel încurajată participarea lor la procedură. (...) Neputând depune o ofertă completă, nefiind furnizor al unuia dintre produsele din cadrul lotului în mod evident că este restricționat accesul la procedură al contestatoarei”. Totodată, este de amintit Decizia nr. 633/C2/478 din 24.03.2022, în care s-a reținut: Nu se poate impune, în opinia Consiliului, nici ca operatorul economic interesat să participe la procedură să apeleze la asociați sau subcontractanți doar pentru a putea participa la licitație, după cum a sesizat și motivat și Curtea de Apel București în Decizia civilă nr. 7264 pronunțată la 20.12.2018 în dosarul nr. 8396/2/ 2018, respectiv: Referitor la posibilitatea pentru ofertanți de a se asocia conform art. 53 din Legea nr. 98/2016 pentru a participa la procedură se reține că necesitatea ca ofertanții să se asocieze pentru a putea depune oferte dovedește (...) că modalitatea de stabilire a lotului nr. 1 este restrictivă și că micii producători ori furnizori nu ar putea depune singuri oferte, nefiind astfel încurajată participarea lor la procedură. (...) Neputând depune o ofertă completă, nefiind furnizor al unuia dintre produsele din cadrul lotului în mod evident că este restricționat accesul la procedură al contestatoarei. Asocierea sau subcontractarea constituie un drept al operatorilor economici, nu o obligație, iar dreptul îl implică și pe cel de a nu se asocia sau de a nu subcontracta, dacă titularul lui nu dorește. Cu alte cuvinte, achizitoarea nu poate forța un operator economic să îi presteze toate serviciile, câtă vreme el nu poate asigura decât unele dintre acestea, pentru care ar putea licita. Din analiza modului de grupare a celor 2 categorii de dezinfectanți ca obiect al unui singur contract, Consiliul reține că, deși acești dezinfectanți sunt destinați pentru satisfacerea unei necesități generale, respectiv asigurarea măsurilor de dezinfecție și igienă a beneficiarilor (elevi, cadre didactice, personal auxiliar) și a spațiilor, cele 2 categorii de dezinfectanți sunt categorii de produse de sine stătătoare, cu utilizări diferite (pentru mâini și pentru suprafețe), aceste categorii de produse putând fi utilizate independent unele față de altele. Desigur că împărțirea pe loturi reprezintă un drept al autorității contractante ce derivă din dispozițiile art. 141 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, dar acest drept nu poate fi exercitat în mod discreționar și abuziv prin nerespectarea atât a scopului legii, de promovare a concurenței între operatorii economici cât și a principiilor care guvernează atribuirea contractelor de achiziție publică, respectiv principiile nediscriminării, tratamentului egal și al proporționalității. Justificarea autorității contractante, oferită în punctul de vedere transmis Consiliului, cum că a luat în considerare principalele categorii de produse, prin raportare la termenul de implementare al proiectului aferent cererii de finanțare nu este apreciată de Consiliu ca fiind pertinentă și în acord cu dispozițiile art. 3 lit. dd) și art. 141 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, deoarece produsele – dezinfectanți - trebuie să facă obiectul unor atribuiri distincte, în funcție de natura și tipul acestora, situație în care pot participa la procedură mai mulți operatori economici interesați, fiind astfel folosite în mod eficient fondurile alocate. În acest context, termenul de implementare al proiectului pare a fi artificial invocat. În atari circumstanțe, criticile contestatoarei vizând structura lotului 3 se constată a fi întemeiate. Pagina 17 din 19

Pe cale de consecință, ca măsură de remediere necesar a fi adoptată pentru restabilirea legalității procedurii de atribuire, Consiliul trebuie să oblige autoritatea să își modifice documentele de derulare a licitației, în sensul lotizării produselor ce fac obiectul lotului 3. În același sens s-a pronunțat Consiliu și prin deciziile nr. 2138/C9/ 2223 din 13.09.2023, 2260/C9/2550 din 26.09.2023, 2632/C9/2847, 2849 din 08.11.2023 și 1001/C2/1042 din 18.04.2024. În contextul descris, critica contestatoarei vizând acceptarea divizării pe loturi fiind întemeiată, cele 17 produse având funcționalități diferite, fiind autonome și independente, autoritatea contractantă trebuie să modifice în consecință documentele de derulare a licitației, în sensul lotizării obiectului acordului-cadru și al acceptării depunerii de oferte pe loturi distincte, însă divizarea achiziției pe loturi, pe care o pretinde în mod întemeiat societatea contestatoare, nu este permisă de configurația tehnică actuală a Sistemului Electronic de Achiziții Publice - SEAP, care nu acceptă astfel de modificări la nivelul procedurii de atribuire. În stabilirea acestei finalități, s-a ținut seama de adresa nr. 65869/18.10.2019, emisă de Agenția pentru Agenda Digitală a României potrivit căreia: (...) în cazul în care autoritatea contractantă optează pentru organizarea unei proceduri de atribuire pe loturi, acestea se configurează odată cu documentația de atribuire și nu se mai pot modifica pe toată perioada de desfășurare a procedurii respective”, dar și de adresa nr. 3538/23.06.2021, emisă de aceeași instituție, potrivit căreia „Odată publicată documentația de atribuire și inițiată procedura de achiziție publică prin publicarea anunțului aferent, nu există posibilități tehnice de reîmpărțire a achiziției pe mai multe loturi sau prin comasarea loturilor”. Prin urmare, cererea de divizare fiind întemeiată, finalitatea nu poate fi alta decât anularea procedurii de atribuire organizată pentru încheierea acordului-cadru având ca obiect furnizare mobilier medical. Având în vedere cele constatate, modificările care trebuie adoptate de autoritatea contractantă, precum și faptul că împărțirea pe loturi distincte a produselor din cadrul acordului-cadru nu este posibilă după publicarea în SEAP a anunțului de participare, Consiliul va dispune anularea procedurii. Fiind constatată necesitatea anulării procedurii, Consiliul nu se va mai pronunța asupra criticilor formulate de contestatoare în referire la specificațiile tehnice ale anumitor produse.

Față de cele constatate, Consiliu va admite, în parte, contestația formulată de ... SRL și va anula procedura de atribuire pentru încheierea acordului-cadru având ca obiect furnizare mobilier medical. Capătul de cerere referitor la modificarea și eliminarea cerințelor restrictive din documentația de atribuire va fi respins, ca rămas fără obiect, urmare a dispunerii măsurii anulării procedurii. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (2) și (7) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, pentru considerentele evocate în motivarea prezentei, admite, în parte, contestația formulată de ... SRL, în contradictoriu cu Spitalul Județean de Urgență ..., și anulează procedura de licitație deschisă organizată pentru încheierea acordului-cadru având ca obiect furnizare mobilier medical. În temeiul art. 26 alin. (6) din lege, respinge, ca rămas fără obiect, capătul de cerere referitor la modificarea și eliminarea cerințelor restrictive din documentația de atribuire. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți. Împotriva ei se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, ... ... ... Pagina 19 din 19