Decizie CNSC 2268/2024

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 2268/C9/2448 Data: 09.08.2024 Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 44806/16.07.2024, depusă de RER ECOLOGIC SERVICE BUCUREȘTI REBU SA, cu sediul în București, Splaiul Independenței nr. 319, clădire OB 152, parter dreapta, etaj 1 dreapta, sectorul 6, cod poștal 060044, înregistrată la Oficiul Registrul Comerțului sub nr. J40/2819/1997, având CUI 9357725, reprezentată legal prin Monica Roxana Lixandru-manager comercial, Ana Magdalena Stângă- manager financiar, Trică Genut Florin-manager operațional şi convenţional prin Cabinet de avocat Alexandru Goșa, privind procedura de licitație deschisă, organizată în vederea atribuirii Contractului de delegare a gestiunii activităților de colectarea separată și transport separat al deșeurilor menajere și al deșeurilor similare din județul Brăila și salubrizare căi publice în Municipiul Brăila, de ASOCIAȚIA DE DEZVOLTARE INTERCOMUNITARĂ „ECO DUNĂREA” BRĂILA, cu sediul în Brăila, str. Buzăului nr. 3A, judeţul Brăila, în calitate de autoritate contractantă, contestatoarea a solicitat: 1. obligarea autorității contractante la remedierea neregulilor semnalate în contestație, cu consecinţa modificării corespunzătoare a documentaţiei de atribuire, atât în punctele specific contestate, cât şi în orice alte aspecte necesare pentru corelarea întregii documentaţii cu decizia Consiliului; 2. suspendarea procedurii de atribuire, conform art. 22 din Legea nr. 101/2016, până la soluţionarea contestaţiei, având în vedere faptul că o continuare a procedurii ar prejudicia-o în mod grav; 3. acces la dosarul constituit de Consiliu. Prin Încheierea nr. 2269/C9/2448 din 22.07.2024 a fost respinsă, ca nefondată, cererea de suspendare a procedurii până la soluționarea contestației. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Pagina 1 din 2

În temeiul art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, pentru considerentele evocate în motivarea prezentei, admite, în parte, contestația formulată de RER ECOLOGIC SERVICE BUCUREȘTI REBU SA, în contradictoriu cu ASOCIAȚIA DE DEZVOLTARE INTERCOMUNITARĂ „ECO DUNĂREA” BRĂILA, și obligă autoritatea contractantă la remedierea documentației de atribuire conform celor stabilite în motivare, în termen de 20 zile de la primirea deciziei. Remedierile vor fi aduse la cunoștința operatorilor economici prin publicarea lor în SEAP, în cadrul aceluiași termen. În temeiul art. 26 alin. (6) din lege, respinge, ca rămase fără obiect, solicitările în privința cărora autoritatea contractantă a luat măsuri de remediere, conform celor menționate în motivare. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți. Împotriva ei se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016. Pagina 2 din 2

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. ... Data: ... Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 44806/16.07.2024, depusă de ... SA, cu sediul în ..., înregistrată la Oficiul Registrul Comerțului sub nr. J40/2819/1997, având CUI ..., reprezentată legal prin ...-manager comercial, ...-manager financiar, ...-manager operațional şi convenţional prin Cabinet de avocat ..., privind procedura de licitație deschisă, organizată în vederea atribuirii Contractului de delegare a gestiunii activităților de colectarea separată și transport separat al deșeurilor menajere și al deșeurilor similare din județul ... și salubrizare căi publice în Municipiul ..., de ... ..., cu sediul în ..., judeţul ..., în calitate de autoritate contractantă, contestatoarea a solicitat: 1. obligarea autorității contractante la remedierea neregulilor semnalate în contestație, cu consecinţa modificării corespunzătoare a documentaţiei de atribuire, atât în punctele specific contestate, cât şi în orice alte aspecte necesare pentru corelarea întregii documentaţii cu decizia Consiliului; 2. suspendarea procedurii de atribuire, conform art. 22 din Legea nr. 101/2016, până la soluţionarea contestaţiei, având în vedere faptul că o continuare a procedurii ar prejudicia-o în mod grav; 3. acces la dosarul constituit de Consiliu. Prin Încheierea nr. 2269/C9/2448 din 22.07.2024 a fost respinsă, ca nefondată, cererea de suspendare a procedurii până la soluționarea contestației. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care ... SA critică unele prevederi ale documentației de atribuire, solicitând cele precizate în partea introductivă a deciziei. Contestatoarea prezintă următoarele argumente: Pagina 1 din 37

1. Informaţiile eronate privind cantităţile de deşeuri Consideră că este absolut esenţial ca autoritatea contractantă să pună la dispoziţia ofertanţilor informaţii cât mai corecte cu privire la cantităţile de deşeuri ce urmează a fi colectate. Aceste informaţii sunt folosite pentru calculul tarifelor exprimate în lei/tonă, precum şi pentru dimensionarea adecvată a mijloacelor de colectare. În cazul în care informaţiile privind cantităţile de deşeuri sunt eronate, operatorul riscă să nu poată recupera prin tarife costurile de operare (cu încălcarea principiului legal al recuperării costurilor - art. 42 alin. 2 lit. d) din Legea nr. 51/2006, art. 34 lit. a) din Legea nr. 101/2006), sau să suporte costuri nejustificate supradimensionând parcul auto faţă de necesităţile reale ale serviciului. În cazul în care cantităţile reale se dovedesc diferite de cele menţionate în documentaţia de atribuire şi pe baza cărora au fost alcătuite ofertele, art. 36 alin. (1) lit. d) din Ordinul ANRSC nr. 640/2022 prevede posibilitatea modificării tarifelor, însă această posibilitate este limitată (modificare a cantităţilor mai mare de 10%, timp de minimum 3 luni) şi procedura de aprobare a modificării poate dura mai multe luni, timp în care operatorul va continua să înregistreze pierderi. Documentaţia de atribuire prezintă cantităţile anuale de deşeuri preconizate de autoritatea contractantă şi care sunt obligatorii pentru participanţii la licitaţie. Sursa acestor date nu este precizată. Nu în ultimul rând, cantitatea anuală de deşeuri determină valoarea achiziţiei şi, pe cale de consecinţă, valoarea garanţiei de participare şi a garanţiei de bună execuţie, toate aceste elemente importante ale procedurii fiind denaturate în momentul în care cantităţile de deşeuri sunt estimate în mod eronat. Solicită Consiliului să oblige autoritatea contractantă să revizuiască fişa de date şi anexa 2 la caietul de sarcini cu luarea în considerare a datelor existente privind cantităţile reale de deşeuri generate în SMID ..., precum şi să pună la dispoziţia ofertanţilor sursa datelor astfel folosite. 2. Distribuirea redevenţei totale între tarife Urmare a diferenţei între cantităţile puse la dispoziţie prin documentaţia de atribuire, care trebuie avute în vedere de ofertanţi, şi cantităţile real colectate, nu se asigură recuperea completă prin tarife a redevenţei plătite de operator. Valoarea totală a redevenţei este de 4.223.345 lei, din care suma de 2.407.307 lei a fost alocată în tariful pentru deşeuri reziduale, iar suma de 1.816.038 lei a fost alocată în tariful pentru deşeuri reciclabile (a se vedea fişele de fundamentare din anexele 1 şi 2 la formularul de ofertă). Pe baza redevenţei anuale aferente fiecărei fracţii şi a cantităţilor de deşeuri prezentate în anexa 2 la caietul de sarcini, se poate calcula un cost per tonă cu redevenţa, pe care operatorul îl va recupera facturând Pagina 2 din 37

către UAT-uri cantităţile de deşeuri ce vor fi colectate (44,08 lei/ tonă rezidual, 123,34 lei/tonă reciclabil). În schimb, dacă acest cost per tonă este aplicat nu la cantităţile ipotetice prezentate în documentaţia de atribuire, ci la cantităţile reale colectate în SMID ... în decurs de un an, şi având în vedere discrepanţa menţionată anterior, se poate constata că operatorul nu va putea recupera acest cost în întregime, ci va realiza o pierdere de aproximativ 525.000 lei doar din redevenţă. Solicită revizuirea modului de alocare a redevenţei în tarife în acord cu cantităţile de deşeuri reale (potrivit punctului anterior), astfel încât să asigure posibilitatea efectivă de recuperare a acesteia prin tarifele ofertate. 3. Cuantumul redevenţei Documentaţia de atribuire publicată nu explică nicăieri cum a fost calculată valoarea de 4.223.345 lei a redevenţei. Cu toate acestea, ataşează în anexa nr. 3 un extras din strategia de contractare pentru iteraţia anterioară a procedurii, din anul 2020. Se poate observa că redevenţa a avut aceeaşi valoare de 4.223.345 lei. Coincidenţa perfectă a valorii totale a redevenţei creează o puternică prezumţie că, şi în procedura de faţă, calculul redevenţei a fost acelaşi. Contestatoarea apreciază că este nelegală alocarea în sarcina operatorului de colectare şi transport a obligaţiei de plată a redevenţei pentru întreaga infrastructură a SMID ..., inclusiv pentru cea operată de alţi agenţi economici, în baza unor contracte distincte. Invocă art. 29 alin. (11) lit. m) din Legea nr. 51/2006. În cazul de faţă, operatorul de colectare şi transport trebuie să plătească şi redevenţa pentru mijloace fixe care nu i-au fost puse la dispoziţie, ci sunt operate de ceilalţi operatori din SMID. Această modalitate de stabilire a redevenţei este în mod evident contrară prevederilor legale citate. Solicită Consiliului să oblige autoritatea contractantă să aplice întocmai legea şi să recalculeze redevenţa exclusiv prin raportare la "valoarea calculată similar amortizării pentru mijloacele fixe aflate în proprietate publică şi puse la dispoziţie operatorului odată cu încredinţarea serviciului/activităţii" de colectare şi transport al deşeurilor 4. Necorelarea documentaţiei în privinţa fluxului deşeurilor stradale Caietul de sarcini prevede la art. 221 că deşeurile stradale vor fi transportate "la depozitul conform ..., sau la alt depozit indicat de către Delegatar". De asemenea, Regulamentul serviciului de salubrizare prevede la art. 86 şi 87 că deşeurile stradale din Zona 1 se depozitează la depozitul ..., iar cele din Zonele 2 şi 3 la depozitul .... În același sens, art. 22 alin. (2) lit. e) din modelul de contract prevede că deşeurile Pagina 3 din 37

stradale vor fi transportate la depozitul ecologic ... sau la zona de umplutură. În schimb, Anexa 7 la caietul de sarcini (pag. 54 din anexele la caietul de sarcini) prevede la punctul 8, că 10% din deşeurile stradale vor fi transportate la staţia de sortare. Este o contradicţie între această prevedere şi cele de mai sus. Pentru corectarea acestei situaţii, solicită eliminarea prevederii din Anexa 7 la caietul de sarcini referitoare la transportul a 10% din deşeurile stradale la staţia de sortare. 5. Necorelarea frecvenţei de colectare a deşeurilor cu programul instalaţiilor de tratare La pag. 50 din caietul de sarcini sunt prezentate frecvenţele de colectare solicitate. Colectarea trebuie făcută zilnic pentru fracţia reziduală din mediul urban, precum şi pentru biodeşeuri în perioada 1 aprilie - 30 septembrie. Pe de altă parte, potrivit art. 46 alin. 11 din Regulamentul serviciului este interzisă descărcarea deşeurilor colectate (cu excepţia predării la staţia de transfer Însurăţei, care deserveşte numai Zona 3 şi care nici aceasta nu funcţionează în weekend) şi, oricum, autoritatea contractantă nu a prevăzut soluţii de stocare temporară a deşeurilor colectate. În consecinţă, operatorul de colectare nu va putea preda deşeurile colectate în weekend, care vor bloca astfel maşinile de colectare până la începutul săptămânii următoare, afectând astfel întregul program de colectare. Pentru corelarea activităţilor din cadrul SMID ..., solicită Consiliului fie eliminarea obligaţiei de colectare a deşeurilor în weekend, fie să facă dovada modificării contractelor de delegare ale operatorilor facilităţilor de sortare/transfer/depozitare în sensul operării acestora în timpul weekendului. 6. Neclaritatea privind fluxul deşeurilor verzi Potrivit art. 59 din caietul de sarcini, deşeurile verzi colectate de la casele din mediul urban trebuie transportate la instalaţia de composatare din cadrul staţiei TMB .... De vreme ce nu se face nicio distincţie între Zonele 1, 2 şi 3 de operare, se poate deduce că deşeurile verzi din toate Zonele trebuie predate la TMB .... Potrivit aceluiaşi text, costurile acestei activităţi sunt incluse în fişa de fundamentare a tarifului pentru biodeşeuri. În schimb, art. 18 alin. 4 şi 5 din Regulamentul serviciului prevede că numai biodeşeurile/deşeurile verzi colectate din Zona 1 se vor transporta la TMB .... Nu este prevăzută o destinaţie pentru deşeurile colectate din celelalte Zone. Pe de altă parte, staţia TMB ... are o capacitate de tratare de 26.000 tone/an, pe când potrivit Anexei 2 la caietul de sarcini se estimează că biodeşeurile vor fi în cantitate de 35.143,58 tone pe an, cu Pagina 4 din 37

9.143,58 tone mai mult decât capacitatea maximă a staţiei TMB. Mai mult, la staţia TMB nu sunt tratate doar biodeşeurile, ci mai multe fluxuri de deşeuri. Prin urmare, nu este clar (i) unde trebuie transportate biodeşeurile şi deşeurile verzi din Zonele 2 şi 3 şi (ii) care este soluţia în cazul depăşirii capacităţii de preluare a staţiei TMB. Solicită clarificarea modului de gestionare a deşeurilor. 7. Insuficienta alocare a sumei, reprezentând valoarea campaniilor de informare şi conştienţizare, stabilită ca procent maxim din valoarea contractului de delegare. Derularea campaniilor de informare şi conştientizare a utilizatorilor cu privire la colectarea selectivă a deşeurilor generate prezintă o importanţă ridicată, atât pentru operatorul serviciului de salubrizare cât şi pentru autoritatea contractantă şi, în egală măsură, pentru utilizatorii beneficiari ai serviciului. Pentru a se asigura atingerea obiectivului preconizat prin derularea campaniilor de informare şi conştientizare, solicită corectarea procentului maxim alocat din valoarea totală a contractului de delegare, pentru organizarea şi derularea campaniilor, în sensul majorării acestuia până la o valoare realistă, adecvată şi corelată cu preţurile practicate în media, social media ori de promoteri. 8. Obligaţia autorităţii contractante de a pune la dispoziţie informaţiile privind tarifele operatorilor de tratare a deşeurilor Operatorul de colectare şi transport are obligaţia de a încheia contracte cu operatorii instalaţiilor de tratare şi eliminare a deşeurilor din SMID ... cărora urmează a le preda deşeurile colectate şi să plătească acestora tarifele de tratare corespunzătoare. Încălcarea acestei obligaţii este sancţionată drastic. Tarifele de tratare a deşeurilor sunt în mod obligatoriu aprobate de autorităţile publice competente. Cu toate acestea, autoritatea contractantă nu a inclus în documentaţia de atribuire tarifele de tratare şi eliminare a deşeurilor practicate de operatorii instalaţiilor de tratare a deşeurilor din SMID .... Prin urmare, participanţii la procedură nu beneficiază de informaţiile necesare pentru a înţelege obligaţiile financiare care le vor reveni în cadrul contractului, cu încălcarea art. 154 alin. (1) din Legea nr. 98/2016. De asemenea, ofertele întocmite în lipsa acestor informaţii nu vor fi comparabile. Solicită Consiliului să oblige autoritatea contractantă să pună la dispoziţia ofertanţilor următoarele informaţii: - pentru deşeurile reciclabile colectate din Zona 1, tariful lei/tonă al staţiei de sortare ...; pentru deşeurile reciclabile colectate din Zona 2 şi 3, tariful lei/tonă al staţiei de sortare ...; Pagina 5 din 37

pentru biodeşeuri, având în vedere că aceste deşeuri sunt transportate la staţia TMB ... în vederea tratării mecano-biologice, tariful lei/tonă pentru această activitate; pentru deşeurile reziduale colectate în Zona 1 care sunt transportate la staţia TMB ... (în limita capacităţii), tariful lei/tonă pentru această activitate; pentru deşeurile reziduale colectate în Zona 1 care sunt transportate la depozitul ... (în cazul în care se atinge limita capacităţii la TMB ...), tariful lei/tonă pentru această activitate; pentru deşeurile reziduale colectate în Zona 2 şi 3 care sunt transportate la depozitul ..., tariful lei/tonă pentru această activitate. 9. Obligaţia autorităţii contractante de a pune la dispoziţie informaţiile privind densitatea deşeurilor pe fracţii Pentru a respecta prevederile legale, solicită obligarea autorității contractante să pună la dispozţia ofertanţilor densitatea medie a deşeurilor pentru:  deşeurile de hârtie, metal, plastic şi sticlă din deşeurile municipale (reciclabile);  deşeurile reziduale;  biodeşeuri;  deşeurile provenite din locuinţe, generate de activităţi de reamenajare şi reabilitare interioară şi/sau exterioară a acestora, la solicitarea utilizatorilor casnici;  deşeurile voluminoase, inclusiv saltelele şi mobila, colectate la solicitarea utilizatorilor;  deşeurile provenite de la evenimentele publice, la solicitarea organizatorilor;  deşeurile municipale abandonate;  deşeurile abandonate provenite de la lucrări de construcţii;  deşeurile colectate din coşurile stradale. 10. Obligaţia autorităţii contractante de a pune la dispoziţie informaţiile prevăzute de lege privind utilizatorii non-casnici Prin Ordinul ANRSC nr. 111/2007 a fost aprobat caietul de sarcini- cadru al serviciului de salubrizare. Acesta trebuie respectat de autorităţile contractante atunci când elaborează caietele de sarcini pentru procedurile de atribuire a contractelor de delegare. Caietul de sarcini-cadru prevede la art. 12 "Lista agenţilor economici şi a instituţiilor publice din aria de operare şi cantităţile de deşeuri defalcate pe componente, conform datelor transmise de aceştia, sunt prezentate în anexa nr. 2 la caietul de sarcini (se va completa tabelul nr. 2, anexă la prezentul caiet de sarcini-cadru)." Tabelul nr. 2 anexat caietului de sarcini-cadru prevede structura informaţiilor ce trebuie puse la dispoziţie (denumirea agenţilor economici şi a instituţiilor publice, tipul de activitate desfăşurată, cantităţile de deşeuri generate pe tipuri de deşeuri). Pagina 6 din 37

În cazul de faţă, caietul de sarcini nu include aceste informaţii. Pentru conformarea cu prevederile legale menţionate, pentru respectarea art. 154 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 şi pentru a asigura întocmirea unor oferte conforme şi comparabile de către ofertanţi, solicită punerea la dispoziţia ofertanţilor a informaţiilor prevăzute la art. 12 şi tabelul nr. 2 din caietul de sarcini-cadru. 11. Eliminarea din obiectul contractului şi din cuprinsul documentaţiei de atribuire a menţiunilor/cerinţelor privind activitatea de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice (DEEE). Coroborând prevederile cuprinse în documentaţia de atribuire - caietul de sarcini, respectiv contractul de delegare, concluzia care reiese este aceea că activitatea de colectare şi transport a DEEE este inclusă în obiectul contractului de delegare. Simpla menţiune a obligaţiei operatorului de salubritate de a asigura colectarea deşeurilor din echipamente electrice şi electronice, inclusiv baterii şi acumulatori, pe baza unor acorduri încheiate cu organizaţiile responsabile şi încredinţarea acestora către unităţi specializate nu este de natură să o exonereze de obligaţiile prevăzute de art. 60 alin. (1) pct. A lit. h) din OG nr. 92/2021, în ceea ce priveşte organizarea activităţii de colectare a DEEE, cu atât mai puţin de obligaţia furnizării acelor informaţii esenţiale privind costurile ocazionate de semnarea şi derularea de către operator a unor acorduri "cu organizaţiile responsabile" în vederea eliminării, conform rigorilor impuse de lege, a acestor tipuri de deşeuri. Or, în lipsa acestor informaţii, operatorii nu pot întocmi oferte comparabile, în cadrul prezentei proceduri. În consecinţă, solicită Consiliului să oblige autoritatea contractantă la eliminarea din documentaţia de atribuire a tuturor menţiunilor/cerinţelor referitoare la activitatea de colectare, transport şi valorificare a DEEE. 2. Obligaţia de a indica instalaţiile de tratare/sortare/depozitare unde trebuie transportate deşeurile voluminoase, textile şi periculoase, din deşeurile menajere, şi tarifele aplicabile acestor activităţi. Contestatoarea susține că din documentaţia de atribuire lipsesc informaţii esenţiale pentru elaborarea ofertei. Din economia cerinţelor inserate în caietul de sarcini se desprinde trăsătura comună a acestora respectiv transferarea, de către autoritatea contractantă, către operatori a responsabilităţii gestionării întregului flux al referitelor tipuri de deşeuri. Potrivit acestor solicitări, ofertanţilor le revine practic responsabilitatea identificării instalaţiilor de tratare/sortare şi depozitare a acestor tipuri de deşeurilor şi negocierea relaţiei contractuale şi a tarifelor cu operatorii acestora. Astfel de cerinţe sunt complet nelegale, relevante în susţinerea celor afirmate fiind: - art. 2 alin. 5 lit. d) şi e) din Legea nr. 101/2006; Pagina 7 din 37

- Ordinul ANRSC 82/2015 privind aprobarea Regulamentului-cadru de salubrizare a localităţilor; - art. 24 şi art. 29 alin. (1) din Legea nr. 51/2006. Autoritatea contractantă este obligată să furnizeze cel puţin informaţii cu privire la: a) instataţiile de tratate/sortare/depozitare a acestor tipuri de deșeuri, modul de stocare al acestora, b) tarifele practicate de operatorii instaţiilor de tratate/sortare/depozitare pentru aceste activităţi. Pentru remedierea deficienţelor, solicită eliminarea din caietul de sarcini a menţiunii "Operatorul având responsabilitatea gestionării întregului flux de deşeuri" şi, conform responsabilităţilor impuse de lege, să indice pentru fiecare tip de deşeuri, instalaţiile de tratare/sortare/depozitare unde acestea trebuie transportate şi tarifele aplicabile, aprobate potrivit Ordinului ANRSC 640/2022, care trebuie avute în vedere de toţi ofertanţii în vederea întocmirii de oferte comparabile. 3. Prevederile nelegale ale Contractului de delegare: - articolul 6 - Drepturile Delegatarului, alin. (1) lit. i): Modificarea unilaterală a părţii reglementate a contractului de delegare, prerogativă recunoscută de lege autorităţii contractante, dată fiind natura contractului, fiind justificată de motive ce ţin de interesul public nu presupune o culpă a delegatului. Tocmai de aceea, acest privilegiu este oneros, modificarea unilaterală trebuind să urmărească respectarea echilibrului financiar, delegatarul având obligaţia de a îl despăgubi pe delegat pentru prejudiciul generat de respectiva modificare unilaterală a contractului. Însă, modul de edictare al clauzei nu conferă delegatului suficiente elemente de siguranţă în ceea ce priveşte recuperarea prejudiciilor ocazionate de alterarea echilibrului contractual ca urmare a modificării unilaterale a părţii reglementate a contractului, el neavând recunoscut contractual dreptul (ci doar posibilitatea) de a obţine depăgubirile la care este îndreptăţit. Din acest motiv, apreciază că dispoziţiile contractuale sus citate trebuie modificate astfel: "să modifice unilateral, pentru motive ce ţin de interesul naţional sau local şi/sau în caz de Modificare Legislativă, partea reglementară a Contractului (respectiv Regulamentul Serviciului şi Caietul de Sarcini al Serviciului, Anexele nr. 1 şi nr. 2 la Contract), inclusiv Indicatorii de Performanţă sau modificarea corespunzătoare a Caietului de Sarcini şi/sau Regulamentului Serviciului, pentru a include măsurile organizatorice adoptate, necesare pentru implementarea sistemului de Colectare Separată a deşeurilor, în vederea transportării acestora către Instalaţiile de Deşeuri, cu obligaţia de a plăti Delegatului o compensaţie în cazul în care echilibrul contractual este afectat în mod semnificativ ca urmare a acestor modificări;" - Articolul 6 - Drepturile Delegatarului, alin. (1) lit. o): Pagina 8 din 37

Elaborarea şi aprobarea regulamentului pentru implementarea instrumentului economic „plăteşte pentru cât arunci" este o atribuţie care revine autorităţii contractante prin efectul legii, temporal anterioară demarării procedurii de atribuire a contractului de delegare a serviciului de salubrizare şi necondiţionată de acţiunea/inacţiunea operatorului de salubritate căruia i se atribuie contractul. Solicită modificarea articolului astfel încât să reflecte prevederile în mod exact legale aplicabile: "elaboreze şi să aprobe regulamentul pentru implementarea instrumentului economic „plăteşte pentru cât arunci". - articolul 6 - Drepturile Delegatarului, alin. (1) lit. r): Analiza sistematică a clauzelor contractului de delegare a relevat faptul că prevederile acestui articol sunt în contradicţie cu prevederile art. 28 alin. (2) din contract. Pentru a pune în acord cele două dispoziţii contractuale se impune modificarea sus menţionatului articol astfel: "în cazul în care Delegatul nu efectuează plata către ceilalţi operatori de pe fluxul deşeurilor, sau a redevenţei Delegatarul/ADI, va avea dreptul să execute garanţia de bună execuţie, cu o notificare prealabilă;" - articolul 9 - Obligaţiile Delegatului, lit. w): Contestatoarea afirmă că autoritatea contractantă transferă sarcina plăţii unei activităţi pe care o iniţiază şi a unei obligaţii pe care o impune operatorului către entităţi cu care operatorul serviciului de salubrizare nu este în niciun fel de relaţie contractuală şi, mai mult, care nu îi este nici măcar cunoscut. Prin urmare, pentru asigurarea şi conservarea echilibrului financiar al contractului, solicită modificarea articolului astfel: "să pună la dispoziţia organizatorilor unor acţiuni de salubrizare, igienizare, iniţiate de către Delegatar sau organizaţii neguvernamentale, mijloace tehnice, utilaje specifice şi mijloace de transport aflate în dotare, în condiţiile recuperării de la Delegatar a cheltuielilor efectuate." - articolul 9 - Obligaţiile Delegatului, lit. x): Clauza contractuală este lipsită de claritate, în sensul că autoritatea contractantă nu precizează, în concret, perioada în care poate avea loc încălcarea (de mai mult de 5 ori) a obligaţiei de plată de către delegat. În contextul în care sancţiunea pentru încălcarea obligaţiei de plată (ceea ce poate însemna şi întârzierea la plată) este una deosebit de gravă, respectiv rezilierea de plin drept a contractului, necesitatea ca delegatul să cunoască nu doar frecvenţa maximă permisă a încălcării obligaţiei cât mai ales perioada de timp în care poate să se repete această încălcare este esenţială pentru corijarea comportamentului acestuia, în scopul evitării aplicării sancţiunii contractuale. Din acest motiv solicită ca autoritatea contractantă să procedeze la clarificarea clauzei. - articolul 9 - Obligaţiile Delegatului, lit. aa): Pagina 9 din 37

Se identifică o contradicţie cu prevederile cuprinse în Fişa de date a achiziţiei, Sectiunea III.1.2) Capacitatea economică şi financiară. Pentru eliminarea contradicţiei şi corelarea prevederilor documentaţiei de atribuire, se impune ca autoritata contractantă să modifice articolul citat, astfel: "să aibă acces sau disponibile resurse reale, negrevate de datorii, linii de credit confirmate de către bănci sau alte mijloace financiare suficiente pentru a realiza cash-flow -ul de prestare a serviciilor pentru primele 2 luni de operare, în cuantum de 8.800.000 lei;" - articolul 9 - Obligaţiile Delegatului, lit. nn): Pentru ca operatorul de salubritate să poată avea o reprezentare corectă atât a obligaţiei pe care şi-o asumă cât şi a întinderii sale, clauza trebuie să fie completată în sensul menţionării, în clar, a conţinutului obligaţiei impusă delegatului, respectiv ce anume trebuie acesta să permită autorităţii contractante şi, la cerere, U.A.T. -urilor din Aria Delegării. - articolul 17 — Neidentificarea Bunurilor din Investiţii care devin Bunuri de Retur - art. 17 alin. (1-2) se referă la bunurile de retur, care sunt formate din Bunurile Predate (art. 17 alin. 1 lit. a) şi Bunurile din Investiţii (art. 17 alin. (1) lit. b). Bunurile din Investiţii ar trebui amortizate integral pe durata contractului şi predate gratuit autorităţilor publice la finalizarea acestuia. Se poate constata o totală lipsă de claritate cu privire la identificarea Bunurilor din Investiţii. Contractul nu include o anexă care să identifice clar Bunurile din Investiţii, acestea sunt definite generic şi pot include orice bunuri dobândite de Delegat pe parcursul executării contractului. Caietul de sarcini prevede la art. 117 obligaţia de investiţie în autovehicule de colectare şi recipienţi cu volume de 60 litri pentru fracţia reziduală. În schimb, potrivit art. 17 alin. (2) din contract, Bunurile din Investiţii ar putea să cuprindă totodată terenuri, clădiri, sau orice alte bunuri dobândite de delegat şi afectate executării contractului, deşi obligaţia de a investi în astfel de bunuri nu este prevăzută nicăieri. Aşadar, în situaţia în care delegatul va considera oportun să achiziţioneze, de exemplu, un teren pentru a îşi desfăşura activitatea, se vede expus riscului de a fi obligat să îl predea gratuit la finalul contractului, deşi nu a avut o obligaţie de investiţie în acest sens şi valoarea bunului respectiv nici nu a fost recuperată prin tarif pe parcursul contractului. Mai mult, Delegatul este expus riscului de a achiziţiona anumite bunuri fără includerea valorii acestora în tarif (de exemplu autoritatea contractantă respinge cererea de modificare a tarifului sau o admite numai în parte), şi cu toate acestea la finalul contractului Autoritatea contractantă să revendice bunurile respective ca Bunuri de Retur. Pagina 10 din 37

Solicită Consiliului să oblige autoritatea contractantă să modifice modelul de contract şi documentaţia de atribuire pentru a prevedea complet, corect şi precis (în sensul art. 154 din Legea nr. 98/2016): › care sunt investiţiile solicitate din partea delegatului; › lista Bunurilor din Investiţii care devin Bunuri de Retur, corelată cu investiţiile solicitate, prezentată în mod limitativ/exhaustiv, nu exemplificativ, şi care să se constituie în anexă la contractul de delegare; › faptul că orice alte investiţii în Bunuri de Retur pot fi stabilite numai prin modificare a contractului cu acordul părţilor; › modificarea art. 17 din modelul de contract pentru a se corela cu cele de mai sus. - articolul 17 alin. (6) - Bunurile de retur: Solicită Consiliului să oblige autoritatea contractantă la eliminarea tezei din finalul clauzei, acesta urmând a fi reformulată astfel: "Toate Bunurile de Retur revin de drept Delegatarului, la încetarea Contractului, libere de orice sarcini şi gratuit. Excepţie de la regula transferului cu titlu gratuit fac doar acele bunuri realizate prin investiţii prevăzute în prezentul Contract în sarcina Delegatului, bunuri care în situaţia încetării Contractului înainte de termen revin Delegatarului cu plata de către acesta a valorii neamortizate a respectivelor bunuri." - articolul 18 - Bunurile de Preluare, alin. (1) - articolul 3 alin. (3) lit. m) Contestatoarea consideră că ar trebui modificate astfel: Articolul 3 alin. 3 lit. m): m) Lista Bunurilor de Preluare (Anexa nr. 13) Articolul 18 — Bunurile de Preluare. alin. 1: "Bunurile de Preluare sunt, cu titlu exemplificativ, compuse din vehicule şi maşini specializate, unelte, stocuri, aparatură şi programe informatice specializate, fişiere şi baze de date, precum şi, dacă este cazul, terenuri, clădiri folosite ca ateliere, birouri, laboratoare, depozite sau locuinţe de serviciu ale Delegatului, construite pe terenurile Delegatului, acestea fiind identificate conform Listei Bunurilor de Preluare (Anexa nr. 13 la Contract). Delegatul va întocmi şi actualiza în fiecare An Contractual un inventar ce descrie Bunurile de Preluare existente, evaluate la valoarea lor contabilă netă. Inventarul Bunurilor de Preluare va fi pus la dispoziţia Delegatarului, în format electronic, la solicitarea acestuia." Totodată, pentru respectarea dispoziţiilor art. 154 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă urmează să fie obligată la comunicarea către ofertanţi a conţinutului Anexei 13, la care face trimitere în cuprinsul contractului de delegare, pentru întocmirea unor oferte comparabile. - articolul 27 - Aspecte de Protecţia Mediului, Împărţirea Responsabilităţilor de Mediu între Părţi, alin. (2), teza 1: Solicită modificarea articolului astfel: "Delegatul nu va putea fi ţinut responsabil de niciun act, omisiune, fapt sau activitate a Delegatarului, ale căror cauze sunt anterioare sau ulterioare Pagina 11 din 37

Datei Intrării în Vigoare a Contractului care a avut ca rezultat o încălcare sau nerespectare a prevederilor oricărei Legi privind mediul înconjurător. Delegatarul se obligă să-l despăgubească pe Delegat pentru orice răspundere legată de mediul înconjurător, care se datorează unui act, omisiune, fapt sau activitate a Delegatarului". - articolul 28 - Garanţia de bună execuţie, alin. (2): Solicităm completarea clauzei astfel: "(2) Potrivit art. 41 din HG nr. 395/2016 Delegatarul (autoritatea contractantă) are dreptul de a emite pretenţii asupra garanţiei de bună execuţie, oricând pe parcursul îndeplinirii contractului de achiziţie publică/contractului subsecvent, în limita prejudiciului creat, în cazul în care Delegatul (contractantul) nu îşi îndeplineşte din culpa sa obligaţiile asumate prin contract. Anterior emiterii unei pretenţii asupra garanţiei de bună execuţie autoritatea contractantă are obligaţia de a notifica, cu cel putin 5 zile inainte, pretenţia atât contractantului, cât şi emitentului instrumentului de garantare, precizând obligaţiile care nu au fost respectate. În situaţia executării garanţiei de bună execuţie, parţial sau total, Delegatul (contractantul) are obligaţia de a reîntregii garanţia în cauză raportat la restul rămas de executat." - articolul 37 - Exonerarea de Răspundere a Delegatului, alin. (3): Solicită eliminarea tezei 2 a articolului referit din cuprinsul contractului de delegare. - articolul 41 - Menţinerea Echilibrului Contractual, alin. (2): Solicită completarea clauzei contractuale, astfel: "Delegatul nu va fi obligat să suporte creşterea sarcinilor legate de execuţia obligaţiilor sale, dacă această creştere rezultă în urma unui eveniment de Forţă Majoră, astfel cum este descris la Articolul 36 („Forţa Majoră "), sau se datoreaza actiunii/inactiunii Delegatarului." - articolul 45 - Rezilierea Contractului din Culpa Delegatului, alin. (1) lit. k): Din analiza sistematică a clauzelor contractuale a reieşit faptul că această clauză nu este corelată cu prevederile articolului 9 - Obligaţiile Delegatului, lit. x) din contract. Pentru a elimina această neconcordanţă, solicită modificarea clauzei astfel: "neplata de către Delegat a tarifelor datorate către alţi operatori de salubrizare pentru sortarea, tratarea sau depozitarea Deşeurilor, după caz, în caz de mai mult de 5 facturi neplătite în cursul unui an la termen sau în cazul unor întârzieri la plata unor astfel de facturi de mai mult de 45 zile, în cazul în care acesta a fost plătit de către UA.T. -uri (se va avea în vedere cazul în care UA.T./uri asigură plata operatorului de colectare pentru gestionarea deşeurilor, dar acesta nu efectuează plăţi aferente cantităţilor de deşeuri colectate, pentru efectuarea celorlalte activităţi de gestionare a deşeurilor, din respectivele UA.T. -uri, către ceilalţi operatori);" - articolul 46 - Rezilierea Contractului din Culpa Delegatarului, alin. (1): Solicită completarea clauzei astfel: Pagina 12 din 37

„(1) Delegatul va avea dreptul (dar nu şi obligaţia) să rezilieze de plin drept prezentul Contract în caz de încălcare importantă, de către Delegatar a oricăreia din obligaţiile asumate în baza prezentului Contract, care are un efect negativ semnificativ asupra drepturilor sau obligaţiilor Delegatului, în baza prezentului Contract.” - Anexa 7 Indicatori de performanţă: Solicită eliminarea riscurilor, implicit a sancţiunilor aferente acestora, prevăzute în Tabel 5, Contravenţii şi sancţiuni, Secţiunea - Sancțiuni pentru operatorii serviciilor de salubrizare/caz, pct. 18, 19, 20, 22 şi 23 din Anexa 7, deoarece acestea nu se referă la obligaţii care incumbă Delegatului. În lumina tuturor argumentelor mai sus prezentate, solicită Consiliului să admită contestaţia. Prin adresa nr. 2293/22.07.2024, înregistrată la Consiliu cu nr. 46292/22.07.2024, ... ... transmite punctul său de vedere prin care solicită respingerea contestaţiei ca nefondată. Precizează că s-au dispus măsuri de remediere, prin adresa nr. 2279/19.07.2024, după cum urmează;  cu privire la caietul de sarcini:  la pct. 4 al contestaţiei, referitor la Necorelarea documentaţiei în privinţa fluxului deşeurilor stradale, s-a efectuat Măsura de remediere nr. 1;  la pct. 5 al contestaţiei, referitor la Necorelarea frecvenţei de colectare a deşeurilor cu programul instalaţiilor de tratare, s-a efectuat Măsura de remediere nr. 2;  la pct 6. al contestaţiei, referitor la Neclaritatea privind fluxul deşeurilor verzi, s-a efectuat Măsura de remediere nr. 3;  la pct. 7 al contestaţiei, referitor la Insuficienta alocare a sumei, reprezentând valoarea campaniilor de informare şi conştientizare, stabilită ca procent maxim din valoarea contractului de delegare, s-a efectuat Măsura de remediere nr. 10;  la pct. 8 al contestaţiei referitor la Obligaţia autorităţii contractante de a pune la dispoziţie informaţiile privind tarifele operatorilor de tratare a deşeurilor, s-a efectuat Măsura de remediere nr. 4;  la pct. 9 al contestaţiei, referitor la Obligaţia autorităţii contractante de a pune la dispoziţie informaţiile privind densitatea deşeurilor pe fracţii, s-a efectuat Măsura de remediere nr. 5;  la pct. 10 al contestaţiei, referitor la Obligaţia autorităţii contractante de a pune la dispoziţie informaţiile prevăzute de lege privind utilizatorii non-casnici, s-a efectuat Măsura de remediere nr. 6;  cu privire la pct. 3 referitoare la prevederile Contractului de delegare: Articolul 6 - Drepturile Delegatarului, alin. (1) lit. i), s-a efectuat Măsura de remediere nr. 7; Pagina 13 din 37

Articolul 6 - Drepturile Delegatarului, alin. (1) lit. o), s-a efectuat Măsura de remediere nr. 8; Articolul 6 - Drepturile Delegatarului, alin. (1) lit. r), s-a efectuat Măsura de remediere nr. 9; Articolul 9 - Obligaţiile Delegatului, lit. x) s-a efectuat Măsura de remediere nr. 11; Articolul 9 - Obligaţiile Delegatului, lit. aa) s-a efectuat Măsura de remediere nr. 12; Articolul 9 - Obligaţiile Delegatului, lit. nn) s-a efectuat Măsura de remediere nr. 13; Articolul 27 - Aspecte de Protecţia mediului, împărţirea responsabilităţilor de mediu între părţi, alin. (2), s-a efectuat Măsura de remediere nr. 14; Articolul 28 - Garanţia de bună execuţie, alin. (2), s-a efectuat Măsura de remediere nr. 15; Articolul 37 - Exonerarea de Răspundere a Delegatului, alin. (3), s-a efectuat Măsura de remediere nr. 16; Articolul 41 - Menţinerea Echilibrului Contractual, alin. (2), s-a efectuat Măsura de remediere nr. 17; Articolul 45 - Rezilierea Contractului din Culpa Delegatului, alin. (1) lit. k), s-a efectuat Măsura de adiere nr. 18; Anexa 7 Indicatori de performanţă, se menţine cerinţa doar pentru punctele 18, 19 şi 20, luându-se Măsura de remediere nr. 19. Consideră că restul criticilor formulate de contestatoare sunt nefondate, impunându-se respingerea lor. I. Referitor la criticile referitoare la informaţiile eronate privind cantităţile de deşeuri Susţinerile contestatoarei sunt nefondate, deoarece la elaborarea documentaţiei s-au avut în vedere cantităţile efectiv colectate în lunile anterioare elaborării documentaţiei, respectiv: 5.590,05 tone în luna ianuarie, 5.714,88 tone februarie şi 5.875,40 tone martie, rezultând o medie de aproximativ 5.725 tone, corespunzătoare unei cantităţi anuale de 68.700 tone/an, care a fost suplimentată ţinând cont de faptul că durata contractului este una mai îndelungată existând posibilitatea ca aceasta să crească în urma dezvoltării socio- economice generale. S-au avut în vedere totodată şi cantităţile uşor crescute aferente lunilor următoare celor indicate mai sus, care însă au fost ponderate, ţinând cont de implementarea şi dezvoltarea sistemului de garanţie - returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile reglementat prin HG nr. 1074/ 2021, care va asigura preluarea unor cantităţi de deşeuri de ambalaje. Totodată, trebuie să se aibă în vedere faptul că datele furnizate de contestatoare, care se referă la cantitatea de 77.574,70 tone, din care 3.540,66 tone deşeuri reciclabile şi 74.034,04 tone deşeuri reziduale nu ar putea fi validate, având în vedere că acestea sunt unele care au fost Pagina 14 din 37

colectate în trecut de asocierea ..., fără ca aceasta să asigure atingerea indicatorilor de performanţă asumaţi de operator şi fără să se îndeplinească condiţiile calitative de prestare a activităţii. În consecinţă, consideră că susţinerile contestatoarei sunt nefondate, aceasta făcând referiri la cantităţi care nu asigură îndeplinirea indicatorilor de performanţă stabiliţi pentru activitatea de colectare şi transport a deşeurilor şi implicit, nici atingerea nivelului calitativ al serviciului solicitat prin documentaţia de atribuire. II) Referitor la criticile privind distribuirea redevenţei totale între tarife: Stabilirea redevenţei şi modul de distribuire al acesteia s-a realizat pe baza adresei nr. 26133/17.11.2023, a Consiliului Judeţean, care este proprietarul infrastructurii serviciului de salubrizare existente la nivelul judeţului ... şi care a indicat nivelul redevenţei şi ponderile aferente celor două fluxuri de deşeuri. Precizează că judeţul ..., prin Consiliul Judeţean, a fost beneficiar al unui proiect finanţat prin fonduri europene (Sistem integrat de management al deşeurilor din Judeţul ... - SMID ...) şi are obligaţia, conform prevederilor OUG nr. 198/2005, de a asigura constituirea, alimentarea şi utilizarea Fondului de întreţinere, înlocuire şi dezvoltare pentru proiectele de dezvoltare a infrastructurii serviciilor publice care beneficiază de asistenţă financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene. În executarea acestor obligaţii, a stabilit nivelul redevenţei şi modul de alocare al acesteia, astfel încât să se conformeze cadrului legal şi cerinţelor impuse prin Contractul de finanţare al proiectului. În susţinerea celor expuse, solicită să se aibă în vedere prevederile art. 15 alin. (7) ale contractului de delegare, care precizează că redevenţa va alimenta Fondul de întreţinere, înlocuire şi dezvoltare. Totodată, solicită să se constatate că, şi în ceea ce priveşte aceste critici, contestatoarea pleacă de la o premisă eronată, solicitând ca stabilirea redevenţei să se realizeze în funcţie de cantităţile de deşeuri, situaţie care este total neconformă în raport de prevederile art. 29 alin. (11) lit. m) din Legea nr. 51/2006 a serviciilor publice, care raportează redevenţa la nivelul similar amortizării bunurilor puse la dispoziţie. Practic, indiferent de cantităţile de deşeuri aferente celor două fluxuri de deşeuri, cuantumul şi distribuirea între tarife vor fi aceleaşi. Faţa de cele mai sus expuse, solicită să se constate caracterul nefondat al susţinerilor contestatoarei. Referitor la criticile privind cuantumul redevenţei, arată că modul de includere a redevenţei în tarifele ofertate are la bază condiţiile particulare de executare a contractului de delegare, care derivă din modalitatea de implementare a proiectului SMID ..., în ceea ce priveşte mecanismul de plată de la nivelul sistemului judeţean. Astfel, operatorul de colectare va încasa toate sumele aferente gestionării tuturor Pagina 15 din 37

activităţilor, inclusiv redevenţa aferentă întregului sistem de management, pe care o va achita autorităţii publice proprietare a infrastructurii. Invocă Decizia Consiliului nr. 1774/C6/1773,1775,1787 din 30.09.2020, precum și hotărârea Curții de Apel Galați nr. 873/2020. Având în vedere că în raport de anterioara procedură situaţia de fapt nu este una diferită, invocă autoritatea de lucru judecat, cu consecinţa respingerii criticilor formulate în ceea ce priveşte cuantumul redevenţei. III) În ceea ce priveşte obligativitatea gestionării deşeurilor de echipamente electrice și electronice impusă operatorului de colectare, susține că, prin respectivele prevederi ale documentaţiei, având în vedere percepţia utilizatorilor serviciului potrivit căreia şi deşeurile electronice cu un gabarit mai mare, cum ar fi frigiderele, maşinile de spălat sunt deşeuri voluminoase, s-a impus operatorilor să asigure şi preluarea acestor deşeuri. S-a apreciat că pe baza unor acorduri sau contracte încheiate cu unii dintre operatorii autorizaţi, astfel cum sunt indicaţi în cuprinsul contestaţiei, operatorul de salubrizare va putea asigura şi preluarea acestei fracţii de deşeuri, pentru a evita situaţii în care utilizatorii se deplasează la locurile de preluare a deşeurilor voluminoase cu deşeuri electrice sau electronice voluminoase, dar acestea sunt refuzate de operatorul de salubrizare. Pentru motivele mai sus evocate, solicită respingerea acestei critici. IV) În ceea ce priveşte indicarea instalaţiilor de tratare/sortare/ depozitare unde trebuie transportate deşeurile voluminoase, textile si periculoase, din deşeurile menajere și tarifele aplicabile acestor activităţi, autoritatea contractantă consideră că şi aceste critici sunt nefondate, având în vedere că în prezent nu sunt stabilite de către unităţile administrativ teritoriale instalaţii de tratare şi eliminare a respectivelor fluxuri de deşeuri. Nici la nivelul vreunui alt judeţ din România aceste instalaţii nu sunt stabilite. Apreciază că indicarea respectivelor instalaţii, conform prevederilor art. 14 din Ordinul ANRSC nr. 82/2015 privind aprobarea Regulamentului-cadru de salubrizare a localităţilor, ar fi impusă în situaţia în care respectivele instalaţii ar fi fost stabilite de către autoritatea publică locală. Totodată, subliniază că, potrivit prevederilor actuale ale art. 2 alin. (3) din Legea nr. 101/2006, unde sunt enunţate activităţile specifice serviciului public de salubrizare, nu se menţionează şi activitatea de tratare şi eliminare a fluxurilor de deşeuri voluminoase, textile şi periculoase. Se au în vedere doar deşeurile reziduale, biodeşeurile şi fracţiile de hârtie, carton, metal, plastic şi sticlă. În atare situaţie, autoritatea publică afirmă că nici nu are posibilitatea legală de a încheia contracte de delegare cu instalaţii de Pagina 16 din 37

tratare sau eliminare a fluxurilor de deşeuri voluminoase, textile şi periculoase. Având în vedere că actualul cadru legal instituit prin Legea nr. 101/2006 este unul relativ recent, fiind modificat substanţial prin OUG nr. 133/2022, printre care şi cele referitoare la activităţile specifice serviciului public, iar Ordinul ANRSC nr. 82/2015 este unul care nu a fost actualizat, consideră că prevederile acestui din urmă act normativ indicate de contestatoare sunt inaplicabile în prezent, legislaţia terţiară nefiind corelată cu Legea nr. 101/2006. Practic, autoritatea publică locală nu are posibilitatea legală de a delega activităţi de tratare sau eliminare a fracţiilor de deşeuri voluminoase, textile şi periculoase, în actualul cadru legislativ, aceasta fiind responsabilitatea operatorilor de colectare, cu consecinţa imposibilităţii autorităţii publice de a indica respectivele facilităţi de tratare şi eliminare. Mai mult decât atât, după cum se poate constata şi din analiza dispoziţiilor art. 4 alin. (2) ale Legii nr. 101/2006, respectivele instalaţii nici nu sunt cuprinse în ansamblu tehnologic şi funcţional al sistemului de salubrizare. Pe de altă parte, ofertanţii au posibilitatea de a prezenta modalitatea specifică de a asigura tratarea şi eliminarea respectivelor, neputându-se pune problema unor oferte necomparabile, atât timp cât acestea vizează cantitatea de deşeuri indicată în documentaţie. Faţă de cele mai sus expuse, solicită respingerea şi acestui motiv al contestaţiei. 1.1.10.1.4.V)Referitor la criticile privind prevederile articolului 9 - Obligaţiile Delegatului, lit. w): Potrivit prevederilor acestui articol, delegatul are obligaţia "să pună la dispoziţia organizatorilor unor acţiuni de salubrizare, igienizare, iniţiate de către Delegatar sau organizaţii neguvernamentale, mijloace tehnice, utilaje specifice şi mijloace de transport aflate în dotare, în condiţiile recuperării de la organizator a cheltuielilor efectuate." Se critică respectiva clauză, deoarece se consideră că nu asigură recuperarea costurilor, ţinând cont de faptul că posibila entitate nu este identificabilă. O situaţie similară se întâlneşte şi în cazul colectării deşeurilor voluminoase sau a celor din construcţii care trebuie preluate la cererea generatorilor de deşeuri, care nu sunt de asemenea cunoscuţi. Situaţia expusă este una similară celei prevăzute de prevederile art. 2 alin. (4) din contract, care se referă la colectările ocazionale, respectiv a unor deşeuri similare provenite de la evenimente publice, (conform prevederilor art. 4 alin. (4) din Legea nr. 101/2006), modalitatea de derulare a raporturilor juridice, inclusiv a plăţii fiind reglementată prin prevederile art. 13 alin. (6) din contract. Pagina 17 din 37

Faţă de cele de mai sus expuse, solicită să se constate caracterul nefondat al criticilor. 1.1.10.1.4.VI) Referitor la criticile privind prevederile articolului 17 alin. (6) referitor la Bunurile de retur, consideră că susţinerile contestatoarei sunt nefondate, atât timp cât aceste prevederi sunt aplicabile în situaţia încetării înainte de termen a contractului. Susţinerea contestatoarei potrivit căreia delegatul trebuie să aibă întotdeauna garantată recuperarea valorii investiţiilor este neîntemeiată. Nu poate fi aplicabil acest principiu în cazul în care contractul încetează înainte de termenul iniţial stabilit, cu atât mai mult cu cât încetarea contractului se poate datora culpei delegatului, putându-se avea în vedere prevederile art. 31 ale contractului referitoare la corupţie, cele ale art. 44 lit. i) sau cele referitoare la neplata redevenţei. Pe de altă parte, autoritatea locală publică are numeroase constrângeri de natură financiară, care se referă, printre altele, la sursele financiare sau gradul de îndatorare, iar în situaţia de a fi obligată să preia respectivele bunuri, în lipsa fondurilor disponibile s-ar afla în imposibilitate de a rezilia contractul, în cazul în care s-ar accepta critica contestatoarei. Totodată, trebuie ţinut cont de faptul că elaborarea unui contract de natura celui în discuţie nu trebuie să se realizeze considerând interesele unor operatori economici, ci din contră, protejarea unui interes public, operatorii economici nefiind obligaţi să participe la procedura de atribuire, dacă apreciază că unele clauze contractuale le sunt defavorabile în raport de propriile interese. Faţă de cele de mai sus expuse, solicită respingerea criticilor ca nefondate. VII) Referitor la criticile privind prevederile articolului 18 - Bunurile de Preluare: Consideră că şi aceste critici sunt nefondate, având în vedere că aceste bunuri sunt cele indicate de autoritatea contractantă, în principal, dar cu precizarea „fără a se limita", intenţionându-se să se realizeze cu extindere a tipurilor de bunuri care pot deveni bunuri de preluare. De asemenea, nu i se poate impune să comunice conţinutul anexei 13, având în vedere că acesta este cunoscut abia după depunerea ofertelor, conţinutul fiind stabilit pe baza celor prezentate de ofertanţi. Și în această situaţie criticile formulate sunt nefondate. VIII) Referitor la criticile privind prevederile anexei 7 Indicatori de performanţă: Prin măsura de remediere s-au eliminat obligaţiile prevăzute la punctele 22 şi 23, însă trebuie să se aibă în vedere că cele prevăzute la punctele 18 şi 19 trebuie interpretate în sensul că şi contestatoarea este la rândul său un producător de deşeuri care trebuie să respecte obligaţiile legale privind gestionarea deşeurilor, iar cele de la punctul 20 au în vedere situaţia în care operatorul, în virtutea obligaţiei de a realiza Pagina 18 din 37

campanii de colectare a deşeurilor periculoase, devine un deţinător de deşeuri periculoase. Având în vedere motivele expuse anterior, autoritatea contractantă solicită respingerea contestaţiei ca nefondată. Documentele necesare soluționării cauzei au fost transmise prin adresa nr. 2297/22.07.2024, înregistrată la Consiliu cu nr. 47109/ 24.07.2024. Prin adresa înregistrată la Consiliu cu nr. 49319/02.08.2024, societatea contestatoare transmite concluzii scrise, în care răspunde celor susținute de autoritatea contractantă. Solicită să se ia act de măsurile de remediere publicate de autoritatea contractantă. Prin adresa înregistrată la Consiliu cu nr. 50202/07.08.2024, autoritatea contractantă transmite concluzii scrise ca răspuns la concluziile scrise ale contestatoarei. Din examinarea materialului probator administrat, aflat la dosarul cauzei, Consiliul reține următoarele: În vederea atribuirii Contractului de delegare a gestiunii activităților de colectarea separată și transport separat al deșeurilor menajere și al deșeurilor similare din județul ... și salubrizare căi publice în Municipiul ..., cod CPV 90511000-2 Servicii de colectare a deșeurilor menajere, ... ..., în calitate de autoritate contractantă, a inițiat procedura de licitație deschisă, prin publicarea în SEAP a anunțului de participare nr. CN.../ 03.07.2024. Din informațiile anunțului amintit, s-a reținut că valoarea estimată a contractului de servicii este de 423.260.448,00 lei, fără TVA, criteriul de atribuire este cel mai bun raport calitate - preț, iar data limită de depunere a ofertelor a fost stabilită pentru 19.08.2024, ora 15:00. Nemulțumită fiind de unele prevederi ale documentației de atribuire, ... SA a depus contestația în analiză, solicitând cele precizate în partea introductivă a deciziei. Contestatoarea a constituit cauțiunea în sumă de 220.000,00 lei, conform art. 611 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 101/2016, fiind depusă la dosar recipisa de consemnare nr. 210394814/1 eliberată de CEC Bank, Sucursala Victoria, la data de 16.07.2024. Trecând la soluționarea contestației, Consiliul constată că, prin adresa nr. 2279/19.07.2024, publicată în SEAP, în data de 19.07.2024, au fost luate anumite măsuri de remediere față de cele criticate. Prin concluziile scrise, înregistrate la Consiliu sub nr. 49319/ 02.08.2024, ... SA a solicitat să se ia act de măsurile de remediere publicate de autoritatea contractantă, și să se admită contestația în privința motivelor din contestație care nu au fost remediate. Se constată că măsurile de remediere acceptate de contestatoare privesc punctele 4, 6, 7, 8, 9 și 10 din contestație, precum și următoarele prevederi ale contractului de delegare: Pagina 19 din 37

Articolul 6 - Drepturile Delegatarului, alin. (1) lit. i), s-a efectuat Măsura de remediere nr. 7; Articolul 6 - Drepturile Delegatarului, alin. (1) lit. o), s-a efectuat Măsura de remediere nr. 8; Articolul 6 - Drepturile Delegatarului, alin. (1) lit. r), s-a efectuat Măsura de remediere nr. 9; Articolul 9 - Obligaţiile Delegatului, lit. x) s-a efectuat Măsura de remediere nr. 11; Articolul 9 - Obligaţiile Delegatului, lit. aa) s-a efectuat Măsura de remediere nr. 12; Articolul 9 - Obligaţiile Delegatului, lit. nn) s-a efectuat Măsura de remediere nr. 13; Articolul 27 - Aspecte de Protecţia mediului, împărţirea responsabilităţilor de mediu între părţi, alin. (2), s-a efectuat Măsura de remediere nr. 14; Articolul 28 - Garanţia de bună execuţie, alin. (2), s-a efectuat Măsura de remediere nr. 15; Articolul 37 - Exonerarea de Răspundere a Delegatului, alin. (3), s-a efectuat Măsura de remediere nr. 16; Articolul 41 - Menţinerea Echilibrului Contractual, alin. (2), s-a efectuat Măsura de remediere nr. 17; Articolul 45 - Rezilierea Contractului din Culpa Delegatului, alin. (1) lit. k), s-a efectuat Măsura de adiere nr. 18; Anexa 7 Indicatori de performanță, se menţine cerinţa doar pentru punctele 18, 19 şi 20, luându-se măsura de remediere nr. 19. În privința acestor critici, Consiliul ia act că solicitările aferente au rămas fără obiect, urmare publicării în SEAP a respectivelor remedieri. Contestatoarea nu a fost de acord cu măsura de remediere luată în privința punctului 5 din contestație – necorelarea frecvenței de colectare a deșeurilor cu programul instalațiilor de tratare. În continuare va fi analizată de Consiliu contestația referitor la punctele 1-3, 5, 11 din contestație și a clauzelor contractului de delegare pentru care nu au fost luate măsuri de remediere. O primă critică din contestație privește cantitățile de deșeuri, apreciate a fi eronate de către contestatoare. În punctul său de vedere asupra contestației, autoritatea contractantă a explicat că s-au avut în vedere cantităţile efectiv colectate în lunile anterioare elaborării documentaţiei, respectiv: 5.590,05 tone în luna ianuarie, 5.714,88 tone februarie şi 5.875,40 tone martie, rezultând o medie de aproximativ 5725 tone, corespunzătoare unei cantităţi anuale de 68700 tone/an, care a fost suplimentată ţinând cont de faptul că durata contractului este una mai îndelungată existând posibilitatea ca aceasta să crească în urma dezvoltării socio- economice generale. S-au avut în vedere totodată şi cantităţile uşor crescute aferente lunilor următoare celor indicate mai sus, care însă au fost ponderate, ţinând Pagina 20 din 37

cont de implementarea şi dezvoltarea sistemului de garanţie - returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile reglementat prin HG nr. 1074/2021, care va asigura preluarea unor cantităţi de deşeuri de ambalaje. În anexa 1.3 la contestație cuprinzând Cantități de deșeuri municipale colectate în județul ... martie 2023-februarie 2024, pentru luna august, spre exemplu, cantitatea de deșeuri este 7474 tone deșeuri reziduale, pentru luna martie fiind 5310 tone deșeuri reziduale. Deși recunoaște că în lunile următoare celor luate în calcul (februarie și martie) cantitățile de deșeuri sunt mai mari, achizitoarea susține că a avut în vedere sistemul de implementarea şi dezvoltarea sistemului de garanţie - returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile reglementat prin HG nr. 1074/2021. Or, nu a fost depusă vreo dovadă sau vreun calcul din care să rezulte că diferența între sezoane este dată de deșeurile de ambalaje și că respectiva diferență va fi acoperită din această diferență. În ceea ce privește susținerile autorității contractante referitoare la faptul că societatea contestatoare s-a raportat la cantităţi care nu asigură îndeplinirea indicatorilor de performanţă stabiliţi pentru activitatea de colectare şi transport a deşeurilor şi implicit, nici atingerea nivelului calitativ al serviciului solicitat prin documentaţia de atribuire, se reține că, astfel cum a arătat petenta, indicatorii minimi de performanţă care trebuie incluşi în contractele de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare prevăzuți în anexa 5 a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2021 privesc fracțiile din cantitățile de deșeuri colectate separat, or, în discuție, nu sunt cantitățile de deșeuri pe fiecare fracție, ci cantitatea totală apreciată eronată de către petentă. Totodată, vizavi de ponderea deșeurilor reciclabile din totalul deșeurilor, societatea contestatoare a atașat concluziilor scrise rapoartele de determinare a acestor deșeuri, din care rezultă că, pentru județul ..., procentul estimat al deșeurilor reciclabile în luna mai 2023 a fost de aproximativ 17,71%. În anxea 5 a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2021 se menționează următoarele: "Cantitatea totală generată de deşeuri de hârtie, metal, plastic şi sticlă din deşeurile municipale se calculează pe baza determinărilor de compoziţie realizate de către operatorul de salubrizare. În lipsa determinărilor de compoziţie a deşeurilor municipale, cantitatea de deşeuri de hârtie, metal, plastic şi sticlă din deşeurile municipale se consideră a fi 33%." Autoritatea contractantă nu a făcut referire la determinările de compoziție ale operatorului de salubrizare sau la lipsa acestora pentru determinarea cantității totale generată de deşeuri de hârtie, metal, plastic şi sticlă din deşeurile municipale. În consecință, nu se cunoaște cum anume au fost determinate cantitățile de deșeuri, astfel încât să se verifice corectitudinea acestora. În lipsa unor explicații și înscrisuri din partea achizitoarei, față de documentele atașate de contestatoare, din care rezultă cantitățile de Pagina 21 din 37

deșeuri la nivelul municipiului ..., diferite de ceea ce este în caietul de sarcini, Consiliul stabilește că este necesară o reverificare de către autoritatea contractantă a cantităților estimate și stabilirea acestora cu luarea în considerare a cantităților anterioare și pe baza unor elemente concrete care să poată fi verificate. Chiar dacă cum s-a arătat în punctul de vedere durata contractului este una mai îndelungată existând posibilitatea ca aceasta să crească în urma dezvoltării socio-economice generale, achizitoarea trebuie să fie în măsură să justifice modul de calcul al cantităților de deșeuri. Faptul că, potrivit art. 36 alin. (1) lit. d) din Normelor metodologice de stabilire, ajustare sau modificare a tarifelor pentru activităţile de salubrizare, precum şi de calculare a tarifelor/taxelor distincte pentru gestionarea deşeurilor şi a taxelor de salubrizare aprobate prin Ordinul nr. 640/2022, invocat de autoritatea contractantă, Tarifele activităţilor specifice serviciului de salubrizare se modifică în următoarele situaţii: d) la modificarea cantităţii, volumului sau, după caz, a suprafeţei programate ca urmare a modificării caietului de sarcini ori a modificării cu mai mult de ± 10%, pe o perioadă de 3 luni consecutiv, a cantităţii medii lunare de deşeuri municipale generate şi/sau a cantităţii de deşeuri intrată în staţia de transfer, staţia de sortare, instalaţiile de tratare, depozitul de deşeuri faţă de cantitatea programată din fundamentarea anterioară, cu condiţia respectării indicatorilor de performanţă prevăzuţi în contractul de delegare sau după caz, în hotărârea de dare în administrare, nu poate atrage dreptul achizitoarei de a ignora dispozițiile legale care o obligă la o informare corectă și completă și precisă asupra cantităților de deșeuri, raportat la prevederile art. 154 din Legea nr. 98/2016. Cantitățile stabilite trebuie să fie estimate în mod corect, astfel încât și ofertele primite să fie conforme și corespunzătoare derulării contractului. Un alt doilea set de critici vizavi de documentația de atribuire are în vedere distribuirea redevenței totale între tarife. S-a susținut în punctul de vedere asupra contestației că stabilirea redevenţei şi modul de distribuire al acesteia s-a realizat pe baza adresei 26133/ 17.11.2023, a Consiliului Judeţean, care este proprietarul infrastructurii serviciului de salubrizare existente la nivelul judeţului ... şi care a indicat nivelul redevenţei şi ponderile aferente celor două fluxuri de deşeuri; Judeţul ..., prin Consiliul Judeţean, a fost beneficiar al unui proiect finanţat prin fonduri europene (Sistem integrat de management al deşeurilor din Judeţul ... - SMID ...) şi are obligaţia, conform prevederilor OUG nr. 198/2005 de a asigura constituirea, alimentarea şi utilizarea Fondului de întreţinere, înlocuire şi dezvoltare pentru proiectele de dezvoltare a infrastructurii serviciilor publice care beneficiază de asistenţă financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene; în executarea acestor obligaţii a stabilit nivelul redevenţei şi modul de alocare al acesteia, astfel încât să se conformeze cadrului legal şi cerinţelor impuse prin Contractul de finanţare al proiectului. Analizând contestația și concluziile scrise, se poate constata că nemulțumirea petentei vizavi de distribuirea redevenței între tarife are la bază cantitatea de deșeuri eronat stabilită, susținându-se că, dacă Pagina 22 din 37

costul/tonă cu redevența este aplicat nu la cantitățile ipotetice prezentate în documentația de atribuire, ci la cantitățile reale colectate în SMID ... în decurs de un an, se poate constata că operatorul nu va putea recupera acest cost în întregime, ci va realiza o pierdere de aproximativ 525.000 lei, sens în care este prezentată anexa 2 la contestație. Părțile au invocat următoarele dispoziții legale: - art. 29 alin. (11) lit. m) din Legea nr. 51/2006 Contractul de delegare a gestiunii cuprinde în mod obligatoriu clauze referitoare la: m) nivelul redevenţei sau al altor obligaţii, după caz; la stabilirea nivelului redevenţei, autoritatea publică locală va lua în considerare valoarea calculată similar amortizării pentru mijloacele fixe aflate în proprietate publică şi puse la dispoziţie operatorului odată cu încredinţarea serviciului/activităţii de utilităţi publice şi gradul de suportabilitate al populaţiei. Nivelul redevenţei se stabileşte în mod transparent şi nediscriminatoriu pentru toţi potenţialii operatori de servicii de utilităţi publice, utilizându-se aceeaşi metodologie de calcul. - art. 34 lit. a) din Legea nr. 101/2006 Finanţarea cheltuielilor de funcţionare, reabilitare şi dezvoltare a serviciului de salubrizare şi a cheltuielilor de investiţii pentru realizarea infrastructurii aferente acestuia se face cu respectarea legislaţiei în vigoare privind finanţele publice locale, în ceea ce priveşte iniţierea, fundamentarea, promovarea şi aprobarea investiţiilor publice, a principiilor prevăzute la art. 43 alin. (2) din Legea nr. 51/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a următoarelor principii: a) recuperarea integrală de către operatori, prin tarife, taxe de salubrizare sau, după caz, subvenţii de la bugetul local, a costurilor de operare şi a investiţiilor pentru înfiinţarea, reabilitarea şi dezvoltarea sistemelor de salubrizare. Față de cele de mai sus, se reține, contrar susținerilor autorității contractante, că distribuirea redevenței totale între tarife are influență asupra recuperării integrale de către operatori a costurilor implicate. În adresa Consiliului Județean ... se face referire la contractul de finanțare și la anumite calcule efectuate din care a rezultat cuantumul redevenței și distribuirea acesteia, însă astfel de dovezi nu au fost depuse la dosarul cauzei. Pe de altă parte, dat fiind că soluționarea criticilor referitoare la distribuirea redevenței totale au legătură atât cu stabilirea cantităților de deșeuri cât și cu cuantumul redevenței, în cele ce urmează vor fi analizate criticile legate de cuantumul redevenței, în privința cantităților de deșeuri stabilindu-se că este necesară o reverificare a acestora cu calcularea lor astfel încât să fie reflectată o situație cât mai reală. Vizavi de cuantumul redevenței, autoritatea contractantă a susținut că modul de includere a redevenţei în tarifele ofertate are la bază condiţiile particulare de executare a contractului de delegare, care derivă din modalitatea de implementare a proiectului SMID ..., în ceea ce priveşte mecanismul de plată de la nivelul sistemului judeţean. Astfel, operatorul de colectare va încasa toate sumele aferente gestionării tuturor activităţiilor, inclusiv redevenţa aferentă întregului sistem de management, pe care o va achita autorităţii publice proprietare a infrastructurii. Mai mult decât atât, aceste aspecte, în procedura anterioară în urma căreia a fost atribuit contractul asocierii ..., au făcut obiectul unei alte contestaţii pe rolul CNSC Pagina 23 din 37

şi a unei plângeri în faţa Curţii de Apel Galaţi, aspectele criticate în prezent beneficiind de autoritate de lucru judecat. A fost invocată decizia Consiliului nr. 1774/C6/1773,1775, 1787 din 30.09.2020: Tot ca neîntemeiată va respinge Consiliul și susținerea contestatoarei conform căreia cuantumul anual acesteia, de 4.223.345 lei, ar fi unul disproporționat și nelegal, având în vedere atât normele legale citate, în acest sens, precum și explicațiile autorității contractante din cele două puncte de vedere, menționate mai sus, respectiv: „Stabilirea nivelul redevenței în cuantumul precizat prin contact, prin raportare la întreaga infrastructură, s-a realizat având în vedere mecanismul de plată, care presupune că operatorul de colectare va încasa va încasa de la unitățile administrativ teritoriale, pe lângă contravaloarea propriu-zisă a activității prestate de acesta, și contravaloarea activităților care urmează a fi prestate de operatorii subsecvenți (ex. transfer, sortare, tratare mecano-biologică, depozit), acesta urmând ca la rândul său să efectueze plăti către respectivii operatori pe baza cantităților real gestionate – a se vedere în acest sens prev. art. 10 alin. (2) și (15) din contract. Practic, operatorul de colectare va încasa în mod direct contravaloarea întregului tarif pentru gestionarea deșeurilor (...)., în realitate, operatorul de colectare are la dispoziție, în mod concret, prin mecanismul de plată propus, întreaga infrastructură și resursă financiară aferentă pentru acoperirea tuturor activităților specifice de salubrizare care se derulează în sistemul integrat de management al deșeurilor, motiv pentru care acesta trebuie să efectueze plata redevenței”. apreciază autoritatea contractantă. Referitor la această decizie, chiar dacă potrivit criticilor de la pag. 28 din decizie subiectul dezbătut este nelegala obligației de plată de către operatorul de servicii a redevenței pentru bunurile aferente instalațiilor de transfer, sortare, TMB și depozitare, bunuri care sunt încredințate unor operatori diferiți (Raportându-se la cele consemnate la pag. 71 din caietul de sarcini, precum și prevederile art. 4 alin. (2) lit. c) din O.U.G. nr. 198/2005, contestatoarea susține că este nelegal ca prestatorul de servicii să fie obligat să plătească redevența pentru bunurile aferente instalațiilor de transfer, sortare, TMB și depozitare, bunuri care sunt încredințate unor operatori diferiți. Consideră că, pentru bunurile aferente instalațiilor SMID, obligația de plată a redevenței poate fi impusă operatorilor respectivi, în cadrul propriilor contracte de delegare de servicii), nu se poate constata că sunt întrunite condițiile pentru existența autorității de lucru judecat a celor decise, părțile cauzei fiind diferite (contestatoare diferite) și procedurile diferită, inițiate în anii 2020 și 2022. În ceea ce privește decizia Curții de Apel Galați, Secția de contencios administrativ și fiscal, nr. 873/2020, atașată punctului de vedere, în cuprinsul acesteia, la pag. 19, aceasta face referire la prevederea obligatorie a redevenței potrivit art. 29 alin. (11) din Legea nr. 51/2006 (În lumina acestor dispoziții legale, Curtea arată că un contract de delegare a gestiunii, în oricare dintre cele două modalități (de concesiune servicii ori de achiziție publică), va stipula obligatoriu redevența, iar speculațiile petentei privind interpretarea sintagmei ”după caz” prevăzută de art. 29 alin. 11 din Legea nr. 51/2006 sunt nefondate). Într-adevăr, s-a reținut în decizie că reducerea redevenței prin eliminarea redevenței operatorilor de Pagina 24 din 37

stații, solicitată de petentă, ar conduce la dificultăți în gestionarea și plata acesteia, însă sub aspectul încasării finale a operatorului nu există diferențe. Pe de altă parte, se poate observa că, în susținerea criticilor formulate, societatea contestatoare invocă dispoziții legale intrate în vigoare în anul 2022, respectiv Ordinul președintelui ANRSC nr. 640/2022 privind aprobarea Normelor metodologice de stabilire, ajustare sau modificare a tarifelor pentru activităţile de salubrizare, precum şi de calculare a tarifelor/taxelor distincte pentru gestionarea deşeurilor şi a taxelor de salubrizare, art. 29 alin. (7)-(9) din norme potrivit cărora: (7) Cheltuielile cu redevenţa anuală se calculează şi se includ obligatoriu în structura tarifului în cazul în care unitatea administrativ-teritorială predă operatorului bunuri publice, pe bază de proces-verbal de predare-preluare, anexă la actul de atribuire a serviciului/activităţii. (8) Nivelul redevenţei se stabileşte de către autorităţile administraţiei publice locale ale unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale sau, după caz, de asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, la valoarea calculată similar amortizării mijloacelor fixe aflate în proprietate publică şi date în administrare/concesionate operatorului odată cu atribuirea activităţii, ţinând cont de gradul de suportabilitate al populaţiei, conform prevederilor art. 29 alin. (11) lit. m) din Legea nr. 51/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. (9) Cheltuielile cu redevenţa anuală se calculează pentru fiecare activitate de salubrizare care se atribuie şi se includ de către operator în structura tarifului, la nivelul prevăzut în documentaţia de atribuire a contractului de delegare sau, după caz, în hotărârea de dare în administrare. Coroborând aceste dispoziții legale cu cele ale art. 29 alin. (11) lit. m) din Legea nr. 51/2006 mai sus amintite potrivit cărora Contractul de delegare a gestiunii cuprinde în mod obligatoriu clauze referitoare la: m) nivelul redevenţei sau al altor obligaţii, după caz; la stabilirea nivelului redevenţei, autoritatea publică locală va lua în considerare valoarea calculată similar amortizării pentru mijloacele fixe aflate în proprietate publică şi puse la dispoziţie operatorului odată cu încredinţarea serviciului/activităţii de utilităţi publice şi gradul de suportabilitate al populaţiei. Nivelul redevenţei se stabileşte în mod transparent şi nediscriminatoriu pentru toţi potenţialii operatori de servicii de utilităţi publice, utilizându-se aceeaşi metodologie de calcul, se observă că dispozițiile legale din anul 2022 nu le modifică în vreun fel pe cele din 2020. Se constată, atât din contestație, cât și din concluziile scrise, că societatea contestatoare invocă necesitatea calculării redevenței în funcție de bunurile care sunt puse la dispoziția operatorului odată cu atribuirea activității, nu și de bunurile aflate în administrarea altor operatori (operatorii de sortare/depozitare/TMB). Cu toate că s-a constatat că nu există autoritate de lucru judecat în privința criticilor în discuție este de amintit că, astfel cum a reținut și Curții de Apel Galați, Secția de contencios administrativ și fiscal, situația propusă de contestatoare ar conduce la dificultăți în gestionarea și plata redevenței, iar la dosarul cauzei nu au fost depuse documente din care să rezulte că ar exista diferențe sub aspectul încasării finale a operatorului. Pagina 25 din 37

Mai mult, cum a arătat și achizitoarea în concluziile scrise înregistrate la Consiliu sub nr. 50202/07.08.2024, acceptarea variantei propuse de contestatoare ar conduce la modificarea substanțială a contractelor în derulare prin introducerea redevenței pentru operatorii de sortare/ depozitare/TMB, modificare nejustificată prin contestație, sub aspect financiar. Astfel fiind, se constată caracterul nefondat al criticilor privind cuantumul redevenței. În privința distribuirii redevenței totale între tarife, se observă că aceasta a fost criticată corelat cu cantitățile de deșeuri și cuantumul redevenței. Nefiind formulate critici concrete față de respectivele procente (57% pe fluxul de deșeuri reziduale și 43% pe fluxul de deșeuri reciclabile) ținând seama și de caracterul nefondat al criticilor privind cuantumul redevenței, va fi constatat caracterul nefondat și al acestor critici. Faptul că au fost dispuse măsuri de remediere asupra cantităților de deșeuri stabilite nu atrage modificarea respectivelor procente, în lipsa altor argumente ale contestatoarei vizavi de acestea. În ceea ce privește necorelarea frecvenței de colectare a deșeurilor cu programul instalațiilor de tratare, măsura de remediere luată de autoritatea contractantă a fost considerată insuficientă. Prin concluziile scrise înregistrate la Consiliu sub nr. 50202/ 07.08.2024, s-a invocat inadmisibilitatea motivelor noi aduse pe calea concluziilor scrise, dat fiind că în contestație s-a făcut referire doar la fracția reziduală din mediul urban, nu și la fracția reciclabilă. Analizând contestația, se constată că, într-adevăr, în contestație s- a menționat: colectarea trebuie făcută zilnic pentru fracția reziduală din mediul urban, precum și pentru biodeșeuri în perioada 1 aprilie – 30 septembrie. Măsura de remediere a autorității contractante a fost următoarea: biodeșeurile colectate în week-end vor fi transportate direct la depozitele ecologice în condițiile în care stația de tratare mecano-biologică nu are program de funcționare în week-end. Se constată că, într-adevăr, măsura de remediere nu este suficientă, nefiind făcută referire la fracția reziduală din mediul urban, astfel că este necesară informarea operatorilor economici cu privire la corelarea frecvenței de colectare a deșeurilor- fracția reziduală cu programul instalațiilor de tratare. Vizavi de fracția reciclabilă, adusă în discuție pentru prima dată prin concluziile scrise, se constată caracterul tardiv al criticii ultima zi pentru formularea contestației împotriva documentației de atribuire fiind 15.07.2024, concluziile scrise fiind transmise la data de 02.08.2024. Pagina 26 din 37

Fiind ținut de excepția tardivității, Consiliul nu poate obliga achizitoarea să extindă măsura de remediere și asupra altor tipuri de deșeuri – fracție reciclabilă. Pe de altă parte, însă, nimic nu împiedică autoritatea contractantă, în cazul în care constată că este necesară corelarea și față de acest tip de deșeuri, să ia măsuri în consecință. O altă critică a contestatoarei privește eliminarea din obiectul contractului și din cuprinsul documentației de atribuire a mențiunilor/ cerințelor privind activitatea de colectare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice („DEEE”). În susținere, sunt invocate, între altele, prevederile art. 9 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 5/2015 potrivit cărora Se interzice eliminarea DEEE sub formă de deşeuri municipale nesortate, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (4) pct. 3 din Legea serviciului de salubrizare a localităţilor nr. 101/2006, republicată, precum şi predarea DEEE către, respectiv, preluarea DEEE de către alţi operatori economici decât cei prevăzuţi la alin. (1). Potrivit art. 9 alin. (1) al aceluiași articol Pentru a asigura tratarea corectă a tuturor DEEE colectate şi pentru atingerea unui nivel ridicat de colectare separată a DEEE, preluarea DEEE provenite de la gospodăriile particulare se realizează prin intermediul: a) centrelor de colectare a DEEE organizate potrivit art. 60 alin. (1) lit. h) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 92/2021, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 17/2023, cu modificările şi completările ulterioare; b) distribuitori, potrivit prevederilor art. 11; c) centre de colectare organizate de operatori economici autorizaţi pentru colectarea DEEE care acţionează în baza unui contract cu producători/organizaţii colective sau a unui contract cu operatori economici care

desfăşoară

operaţii

de

tratare

a

DEEE

în

numele producătorilor/organizaţilor colective. d) alte sisteme individuale sau colective de preluare a DEEE provenite de la gospodării particulare, autorizate în acest sens, organizate şi exploatate de către producătorii de EEE, potrivit art. 10 alin. (1). Potrivit art. 53 lit. a) din caietul de sarcini Deșeurile voluminoase, inclusiv DEEE-urile, vor fi colectate separat prin campanii periodice de colectare de minim 4 ori/an, cu titlu gratuit pentru utilizatorii casnici, derulate la nivelul fiecărei U.A.T, fracția voluminoasă preluată prin campanii va fi transportată la stațiile de sortare din județul ... – ... și ..., conform zonelor de generare. Potrivit modelului de contract, art. 9 – Obligațiile delegatului Delegatul are următoarele obligații generale: d) să încheie contracte cu operatori autorizati în vederea tratării/valorificării/ eliminării fluxurilor de deșeuri voluminoase, a deșeurilor periculoase și a deșeurilor textile, anvelope abandonate, DEEE, dacă/când Delegatul are obligația colectării separate a acestor tipuri de deșeuri; z) derularea a cel puțin 4 campanii/an, cu titlu gratuit pentru utilizatorii casnici, de colectarea deșeurilor voluminoase/DEEE/periculoase/textile. Pagina 27 din 37

În punctul său de vedere asupra contestației, autoritatea contractantă a susținut că, prin respectivele prevederi ale documentaţiei, având în vedere percepţia utilizatorilor serviciului potrivit căreia şi deşeurile electronice cu un gabarit mai mare cum ar fi frigidere, maşini de spălat etc sunt deşeuri voluminoase s-a impus operatorilor să asigure şi preluarea acestor deşeuri; s-a apreciat că pe baza unor acorduri sau contracte încheiate cu unii dintre operatorii autorizaţi, astfel cum sunt indicaţi în cuprinsul contestaţiei, operatorul de salubrizare va putea asigura şi preluarea acestei fracţii de deşeuri, pentru a evita situaţii în care utilizatorii se deplasează la locurile de preluare a deşeurilor voluminoase cu deşeuri electrice sau electronice voluminoase, dar acestea sunt refuzate de operatorul de salubrizare. De asemenea, în concluziile scrise, achizitoarea a arătat că modalitatea propusă este legală având în vedere că pe baza unor acorduri sau contracte încheiate cu unii dintre operatorii autorizați, astfel cum sunt indicați în cuprinsul contestației, operatorul de salubrizare va putea asigura și preluarea acestei fracții de deșeuri, pentru a evita situații în care utilizatorii se deplasează la locurile de preluare a deșeurilor voluminoase cu deșeuri electrice sau electronice voluminoase. Consiliul apreciază a fi judicioase cele susținute de autoritatea contractantă, nefiind constatată o încălcare a dispozițiilor legale, câtă vreme vor fi încheiate acorduri sau contracte încheiate cu unii dintre operatorii autorizați. Așadar, predarea se va face către operatorii autorizați. Faptul că au fost impuse obligații în sarcina delegatului de a încheia

contracte

cu operatori

autorizați în

vederea tratării/valorificării/eliminării fluxurilor de deșeuri voluminoase, a deșeurilor periculoase și a deșeurilor textile, anvelope abandonate, DEEE, dacă/când Delegatul are obligația colectării separate a acestor tipuri de deșeuri nu înseamnă nesocotirea dispozițiilor legale, câtă vreme colectarea se realizează prin intermediul operatorilor autorizați. Se reține astfel caracterul nefondat al criticilor. Un alt set de critici privește obligația autorității contractante de a indica instalațiile de tratare/sortare/depozitare unde trebuie transportate deșeurile voluminoase, textile și periculoase, din deșeuri menajere, și tarifele aplicabile acestor activități. În punctul său de vedere, autoritatea contractantă a adus următoarele explicații: Având în vedere că actualul cadru legal instituit prin Legea 101/2006 este unul relativ recent fiind modificat substanţial prin OUG nr. 133 / 2022, printre care şi cele referitoare la activităţile specifice serviciului public, iar Ordinul ANRSC nr. 82/2015 este unul care nu a fost actualizat, considerăm prevederile acestui din urmă act normativ indicate de contestatoare sunt inaplicabile în prezent, legislaţia terţiară nefiind corelată cu legea 101/2006. Practic, autoritatea publică locală/ADI nu are posibilitatea legală de a delega activităţi de tratare sau eliminare a fracţiilor de deşeuri voluminoase, textile şi periculoase, în actualul cadru legislativ, aceasta fiind responsabilitatea Pagina 28 din 37

operatorilor de colectare, cu consecinţa imposibilităţii autorităţii publice de a indica respectivele facilităţi de tratare şi eliminare. Mai mult decât atât, după cum se poate constata şi din analiza dispoziţiilor art. 4 alin. (2) ale Legii 101/2006, respectivele instalaţii nici nu sunt cuprinse în ansamblu tehnologic şi funcţional al sistemului de salubrizare. Pe de altă parte, ofertanţii au posibilitatea de a prezenta modalitatea specifică de a asigura tratarea şi eliminarea respectivelor, neputându-se pune problema unor oferte necomparabile, atât timp cât acestea vizează cantitatea de deşeuri indicată în documentaţie. Vizavi de cele criticate, se reține că, în caietul de sarcini, s-au solicitat următoarele: Art. 53 a) Deșeurile voluminoase, inclusiv DEEE-urile, vor fi colectate separat prin campanii periodice de colectare de minim 4 ori/an, cu titlu gratuit pentru utilizatorii casnici, derulate la nivelul fiecărei U.A.T, fracția voluminoasă preluată prin campanii va fi transportată la stațiile de sortare din județul ... – ... și ..., conform zonelor de generare. Delegatul va asigura și colectarea a deșeurilor din echipamente electrice şi electronice, baterii şi acumulatori pe baza unor acorduri încheiate cu organizațiile responsabile și încredințarea acestora către unități specializate, la momentul derulării campaniilor de colectare a deșeurilor voluminoase de mai sus. b) Deșeurile voluminoase vor fi colectare și la cerere, în termen de 5 zile de la primirea cererii generatorului, Operatorul având în această situație responsabilitatea gestionării întregului flux de deșeuri. Art. 54 Deșeurile periculoase din deșeurile menajere vor fi colectate separat prin campanii periodice de colectare de minim 4 ori/an, cu titlu gratuit pentru utilizatorii casnici, derulate la nivelul fiecărei U.A.T., putându-se realiza simultan cu campaniile de colectare a deșeurilor voluminoase. Art. 55 Deșeurile textile vor fi colectate separat prin campanii periodice de colectare de minim 4 ori/an, cu titlu gratuit pentru utilizatorii casnici, derulate la nivelul fiecărei U.A.T., simultan cu campaniile de colectare a deșeurilor voluminoase. Operatorul având responsabilitatea gestionării întregului flux de deșeuri. Potrivit art. 2 alin. (5) lit. d) și e) din Legea nr. 101/2006, invocat de contestatoare, Autorităţile administraţiei publice locale ale unităţilor administrativ-teritoriale/sectoarelor municipiului Bucureşti au obligaţia: d) să implementeze, până la data de 1 ianuarie 2025, colectarea separată a deşeurilor textile; e) să implementeze, până la data de 1 ianuarie 2025, colectarea separată a deşeurilor periculoase din deşeurile menajere. În Regulamentul-cadru al serviciului de salubrizare a localităţilor aprobat prin Ordinul nr. 82/2015 s-au prevăzut următoarele: - art. 14 Următoarele categorii de deşeuri vor fi colectate separat de pe teritoriul unităţilor administrativ-teritoriale şi transportate la staţiile/instalaţiile de tratare stabilite de unitatea administrativ-teritorială în strategia locală cu privire la dezvoltarea şi funcţionarea pe termen mediu şi lung a serviciului de salubrizare: a) deşeuri reziduale; Pagina 29 din 37

b) deşeuri biodegradabile; c) deşeuri reciclabile (hârtie şi carton, plastic şi metal, sticlă), inclusiv deşeuri de ambalaje; d) deşeuri periculoase din deşeurile menajere; e) deşeuri voluminoase provenite de la populaţie, instituţii publice şi operatori economici. De asemenea, au fost invocate și dispozițiile art. 24 și 29 alin. (1) din Legea nr. 51/2006: - art. 24 alin. (1) Bunurile ce compun sistemele de utilităţi publice prin intermediul cărora sunt furnizate/prestate serviciile de utilităţi publice pot fi: a) date în administrare şi exploatate în baza hotărârii de dare în administrare; b) puse la dispoziţie şi exploatate în baza contractului de delegare a gestiunii serviciului. (2) În cazul gestiunii delegate, punerea la dispoziţie a sistemelor de utilităţi publice, utilizate pentru furnizarea/prestarea serviciilor şi/sau activităţilor care fac obiectul delegării gestiunii, este parte intrinsecă a contractelor de delegare a gestiunii. Aceste sisteme se transmit operatorilor/operatorilor regionali spre administrare şi exploatare pe perioada delegării gestiunii, odată cu gestiunea propriu-zisă a serviciilor şi/sau a activităţilor delegate, în baza contractului de delegare a gestiunii. - art. 29 alin. (1) Gestiunea delegată este modalitatea de gestiune în care autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale ori, după caz, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară având ca scop serviciile de utilităţi publice, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre, atribuie unuia sau mai multor operatori toate ori numai o parte din competenţele şi responsabilităţile proprii privind furnizarea/ prestarea serviciilor de utilităţi publice, pe baza unui contract, denumit în continuare contract de delegare a gestiunii. Gestiunea delegată a serviciilor de utilităţi publice implică punerea la dispoziţia operatorilor a sistemelor de utilităţi publice aferente serviciilor delegate, precum şi dreptul şi obligaţia acestora de a administra şi de a exploata aceste sisteme. Față de cele de mai sus, Consiliul apreciază că, astfel cum a susținut și autoritatea contractantă în punctul său de vedere, indicarea instalaţiilor în discuție, conform prevederilor art. 14 din Regulamentul- cadru de salubrizare a localităţilor, ar fi impusă în situaţia în care respectivele instalaţii ar fi fost stabilite de către autoritatea publică locală. Or, câtă vreme ele nu au fost stabilite, modalitatea aleasă pentru procedura de față nu poate fi considerată nelegală. Cum s-a arătat mai sus, art. 2 alin. (5) lit. d) și e) din Legea nr. 101/2006, stabilește obligația autorităţile administraţiei publice locale ale unităţilor administrativ-teritoriale/sectoarelor municipiului Bucureşti să implementeze, până la data de 1 ianuarie 2025, colectarea separată a deşeurilor textile și colectarea separată a deşeurilor periculoase din deşeurile menajere, astfel că nu poate fi obligată autoritatea contractantă la Pagina 30 din 37

implementarea respectivelor sisteme dacă termenul de implementare, legal prevăzut, este 1 ianuarie 2025. De asemenea, sunt corecte cele susținute de achizitoare potrivit cărora ofertanții au posibilitatea de a prezenta modalitatea specifică de a asigura tratarea şi eliminarea respectivelor, neputându-se pune problema unor oferte necomparabile, atât timp cât acestea vizează cantitatea de deșeuri indicată în documentație. Fiecare operator economic își va construi oferta în funcție de cantitățile de deșeuri indicate, cheltuielile referitoare la tipurile de deșeuri mai sus amintite urmând, de asemenea, a fi stabilit de fiecare participant la procedură, după cum va înțelege să gestioneze fluxurile de deșeuri. Situația descrisă nu conduce la depunerea unor oferte necomparabile, ofertanții fiind obligați să fie în măsură să justifice tarifele ofertate, în funcție de modul de construcție al ofertei. Trecând în continuare la analiza criticilor aduse clauzelor contractuale, se constată că o primă critică privește clauza prevăzută la art. 9 lit. w) din modelul de contract care stabilește obligația ca Delegatul să pună la dispoziția organizatorilor unor acțiuni de salubrizare, igienizare, inițiate de către Delegatar sau organizații neguvernamentale, mijloace tehnice, utilaje specifice și mijloace de transport aflate în dotare, în condițiile recuperării de la organizator a cheltuielilor efectuate. Contestatoarea a solicitat modificarea articolului în sensul stabilirii recuperării cheltuielilor de la Delegatar. Contrar susținerilor autorității, prin concluziile scrise nu au fost formulate alte critici cu privire la această cerință, ci doar s-au adus argumente pentru susținerea modificării amintite, prin raportare la ceea ce s-a explicat în punctul de vedere. În punctul său de vedere, autoritatea contractantă a menționat că o situaţie similară celei în discuție se întâlneşte şi în cazul colectării deşeurilor voluminoase sau a celor din construcţii care trebuie preluate la cererea generatorilor de deşeuri, care nu sunt de asemenea cunoscuţi. Situaţia expusă este una similară celei prevăzute de prevederile art. 2 alin. (4) din contract, care se referă la colectările ocazionale, respectiv a unor deşeuri similare provenite de la evenimente publice, (conform prevederilor art. 4 alin. (4) din Legea 101/2006), modalitatea de derulare a raporturilor juridice, inclusiv a plăţii fiind reglementată prin prevederile art. 13 alin. (6) din contract. Prin concluziile scrise din 02.08.2024, autoarea contestației a susținut că situațiile nu sunt similare, dat fiind că în situația contestată nu există un contract încheiat cu organizatorii acțiunilor respective, astfel încât să poată emite factură, spre deosebire de situația deșeurilor voluminoase unde există contracte încheiate. Consiliul constată a fi întemeiate criticile contestatoarei, fiind reală situația expusă, respectiv transferarea de către autoritatea contractantă a sarcinii plății unei activități pe care o inițiază și a unei obligații pe care Pagina 31 din 37

o impune operatorului serviciului de salubrizare, între organizatori și operator neexistând o relație contractuală. Astfel fiind, achizitoarea fie va modifica clauza contractuală în discuție în sensul cerut de contestatoare, fie va găsi o altă modalitate prin care operatorul să aibă certitudinea recuperării costurilor de la organizatori. Următoarea critică privește clauza prevăzută la art. 17 din modelul de contract vizavi de neidentificarea bunurilor din investiții. În concluziile scrise, autoritatea contractantă a susținut că aceste bunuri nu pot fi identificate decât după momentul depunerii ofertei, fiind evident că atât timp cât sunt prevăzute ca investiții și asumate de operator prin ofertă trebuie incluse în costuri. Potrivit art. 17 alin. (1) Bunurile de Retur, astfel cum sunt definite la Articolul 1 („Definiții și interpretare”) din prezentul Contract, includ următoarele categorii: a) Bunurile Predate, astfel cum sunt definite la Articolul 1 („Definiții și interpretare”) din prezentul Contract și b) Bunurile din Investiții, care în sensul prezentului Articol 17 înseamnă toate bunurile rezultate din investițiile prevăzute de prezentul Contract în sarcina Delegatului, realizate de Delegat din fonduri proprii, în Sistemul de Salubrizare, în conformitate cu proiectele de investiții dezvoltate asumate prin prezentul Contract; La alin. (2) lit. d) al aceluiași articol s-a prevăzut: Bunurile de Retur, din toate categoriile enumerate la alineatul precedent, sunt identificate mai jos: Alte bunuri, fie dintre cele puse la dispoziție Delegatului prin prezentul Contract, fie Bunuri din Investiții rezultate din investiții obligatorii în sarcina Delegatului prevăzute de prezentul Contract. Se observă din cele de mai sus că autoritatea contractantă a stabilit, într-un mod general, care sunt bunurile care intră în categoria bunurilor din investiții, făcând referire la bunurile rezultate din toate investițiile prevăzute de contract; respectiv rezultate din investiții obligatorii în sarcina Delegatului prevăzute de prezentul Contract. Or, în aceste condiții, cum a susținut și autoarea contestației, pentru o informare clară și completă a operatorilor economici acestora trebuie să li se precizeze care sunt investițiile obligatorii și să li se pună la dispoziție lista bunurilor din investiții corelată cu investițiile efectuate, alte investiții în bunuri de retur urmând a fi stabilite prin acordul părților. În situația în care nu poate pune la dispoziția operatorilor economici aceste informații, trebuie să transmită acestora orice alte elemente clare și concrete care să permită individualizarea bunurilor din investiții. Chiar dacă aceste bunuri vor fi prevăzute în ofertă nu înseamnă că elementele care permit identificarea lor nu trebuie stabilite anterior la nivelul documentației de atribuire. În ceea ce privește bunurile de retur prevăzute la art. 17 alin. (6) din modelul de contract, contestatoarea a solicitat eliminarea tezei finale Pagina 32 din 37

a articolului și reformularea acestuia astfel: "Toate Bunurile de Retur revin de drept Delegatarului, la încetarea Contractului, libere de orice sarcini şi gratuit. Excepţie de la regula transferului cu titlu gratuit fac doar acele bunuri realizate prin investiţii prevăzute în prezentul Contract în sarcina Delegatului, bunuri care în situaţia încetării Contractului înainte de termen revin Delegatarului cu plata de către acesta a valorii neamortizate a respectivelor bunuri." Forma prevăzută în modelul de contract a articolului este: Toate Bunurile de Retur revin de drept Delegatarului, la încetarea Contractului, libere de orice sarcini și gratuit. Excepție de la regula transferului cu titlu gratuit fac doar acele bunuri realizate prin investiții prevăzute în prezentul Contract în sarcina Delegatului, bunuri care în situația încetării Contractului înainte de termen revin Delegatarul cu plata de către acesta a valorii neamortizate a respectivelor bunuri, dacă autoritatea contractantă își manifestă intenția de a prelua bunurile respective. În punctul său de vedere autoritatea contractantă a arătat că susţinerea contestatoarei potrivit căreia Delegatul trebuie să aibă întotdeauna garantată recuperarea valorii investiţiilor este neîntemeiată. Nu poate fi aplicabil acest principiu în cazul în care contractul încetează înainte de termenul iniţial stabilit, cu atât mai mult cu cât încetarea contractului se poate datora culpei Delegatului, putându-se avea în vedere prevederile art. 31 ale contractului referitoare la corupţie, sau cele ale art. 44 lit. i) sau cele referitoare la neplata redevenţei. Pe de altă parte, vă solicităm să aveţi în vedere că autoritatea locală publică are numeroase constrângeri de natură financiară, care se referă la printre altele la sursele financiare sau gradul de îndatorare, iar în situaţia de a fi obligată sa preia respectivele bunuri, în lipsa fondurilor disponibile s-ar afla în imposibilitate de a rezilia contractul, în cazul în care s-ar accepta critica contestatoarei. Potrivit art. 44 alin. (4) din Legea nr. 51/2006, invocat de contestatoare, Bunurile realizate în cadrul programelor de investiţii ale unităţilor administrativ-teritoriale aparţin domeniului public al unităţilor administrativ-teritoriale, dacă sunt finanţate din fonduri publice, sau revin în proprietatea publică a acestora, ca bunuri de retur, dacă au fost realizate cu finanţare privată în cadrul unor programe de investiţii asumate de operator prin contractul de delegare a gestiunii serviciului, la expirarea acestuia. De asemenea, potrivit art. 37 alin. (3) din Legea nr. 101/2006 (3) Investiţiile în infrastructura specifică serviciilor de salubrizare care se realizează din fonduri proprii ale operatorilor de drept privat constituie bunuri de retur; bunurile astfel realizate rămân în proprietatea operatorilor pe toată durata contractului de delegare a gestiunii şi revin de drept, la expirarea contractului, gratuit şi libere de orice sarcini, unităţilor administrativ-teritoriale, fiind integrate domeniului public al acestora. În contractul de delegare a gestiunii se vor menţiona bunurile de retur, respectiv modul de repartiţie a categoriilor de bunuri realizate de operator până la încetarea, din orice cauză, a contractului de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare. Pagina 33 din 37

Consiliul apreciază a fi judicioase cele susținute de autoarea contestației în concluziile scrise din 02.08.2024 potrivit cărora cauza încetării este irelevantă pentru caracterizarea şi regimul juridic al bunurilor de retur. Chiar şi dacă încetarea ar fi din culpa operatorului, Contractul şi legea prevăd mecanisme penalizatoare specifice, nefiind posibil ca Autoritatea să creeze noi sancţiuni prin modificarea nepermisă de lege a regimului juridic al bunurilor de retur. (…) bunurile de natura proprietăţii publice trebuie să intre în patrimoniul public, nefiind permis ca Autoritatea contractantă să le modifice regimul juridic în bunuri de preluare, prin instituirea unui drept de opţiune cu privire la acestea. Atâta vreme cât autoritatea contractantă a considerat necesar să solicite operatorilor să realizeze anumite investiţii, are obligaţia să respecte regimul bunurilor de retur, precum şi principiul recuperării de către operator a investiţiilor efectuate şi să anticipeze modul în care operatorul va putea recupera investiţiile în toate situaţiile. De altfel, cum s-a prevăzut în cadrul articolului în discuție sunt bunuri care în situația încetării Contractului înainte de termen revin Delegatarul cu plata de către acesta a valorii neamortizate a respectivelor bunuri. Or, dacă operatorul nu și-a amortizat investiția, preluarea bunurilor nu poate fi lăsată la latitudinea autorității. Astfel fiind, Consiliul va obliga achizitoarea la eliminarea tezei finale a articolului („dacă autoritatea contractantă își manifestă intenția de a prelua bunurile respective”), astfel cum a solicitat contestatoarea. Vizavi de prevederile art. 18 alin. (1) din modelul de contract, acesta prevede următoarele: Bunurile de Preluare sunt în principal, fără a se limita la acestea, compuse din vehicule și mașini specializate, unelte, stocuri, aparatură și programe informatice specializate, fișiere și baze de date, precum și, dacă este cazul, terenuri, clădiri folosite ca ateliere, birouri, laboratoare, depozite sau locuințe de serviciu ale Delegatului, construite pe terenurile Delegatului și altele decât cele identificate ca fiind Bunuri de Retur în Articolul 17 alin. (1) din prezentul Contract. Delegatul va întocmi și actualiza în fiecare An Contractual un inventar ce descrie Bunurile de Preluare existente, evaluate la valoarea lor contabilă netă. Inventarul Bunurilor de Preluare va fi pus la dispoziția Delegatarului, în format electronic, la solicitarea acestuia. Contestatoarea a solicitat modificarea articolului astfel: "Bunurile de Preluare sunt, cu titlu exemplificativ, compuse din vehicule şi maşini specializate, unelte, stocuri, aparatură şi programe informatice specializate, fişiere şi baze de date, precum şi, dacă este cazul, terenuri, clădiri folosite ca ateliere, birouri, laboratoare, depozite sau locuinţe de serviciu ale Delegatului, construite pe terenurile Delegatului, acestea fiind identificate conform Listei Bunurilor de Preluare (Anexa nr. 13 la Contract). Delegatul va întocmi şi actualiza în fiecare An Contractual un inventar ce descrie Bunurile de Preluare existente, evaluate la valoarea lor contabilă netă. Inventarul Bunurilor de Preluare va fi pus la dispoziţia Delegatarului, în format electronic, la solicitarea acestuia." Pagina 34 din 37

În punctul său de vedere, autoritatea contractantă a susținut că aceste bunuri sunt cele indicate de autoritatea contractantă, în principal, dar cu precizarea „ fară a se limita", intenţionându-se să se realizeze cu extindere a tipurilor de bunuri care pot deveni bunuri de preluare. Or, această decizie discreționară și nelimitată a autorității contractante nu poate fi acceptată. Se impune astfel ca achizitoarea fie să identifice lista bunurilor de preluare fie să pună la dispoziția operatorilor economici elemente clare și concrete pentru identificare acestora. O altă clauză contractuală criticată este cea de la art. 46 – rezilierea contractului din culpa delegatarului potrivit cărora Delegatul va avea dreptul (dar nu și obligația) să rezilieze prezentul Contract în caz de încălcare importantă, de către Delegatar a oricăreia din obligațiile asumate în baza prezentului Contract, care are un efect negativ semnificativ asupra drepturilor sau obligațiilor Delegatului, în baza prezentului Contract. Contestatoarea a invocat în susținere prevederile art. 33 alin. (3) din Legea nr. 51/2006 potrivit cărora Operatorii serviciilor de utilităţi publice aflaţi în oricare dintre situaţiile prevăzute la alin. (2) au obligaţia, la solicitarea autorităţilor administraţiei publice locale, de a asigura continuitatea furnizării/prestării serviciilor/ activităţilor din sfera serviciilor de utilităţi publice până la data desemnării noului operator, dar nu mai mult de 90 de zile. Faptul că operatorul trebuie să asigure furnizarea prestării serviciilor până la desemnarea unui nou operator, în situațiile prevăzute la alin. (2) al articolului, așadar situații clar prevăzute, nu justifică solicitarea de completare a clauzei mai sus citate. Cum a arătat chiar autoarea contestației, autoritatea contractantă beneficiază de o poziție contractuală privilegiată în raport cu operatorul de salubritate, având în vedere că ne aflăm în domeniul serviciilor publice, Consiliul apreciind că nu este necesară completarea clauzei contractuale în discuție. Un ultim set de critici privește anexa 7 Indicatori de performanță – indicatorii 18, 19 și 20, neeliminați prin măsurile de remediere: 18. Neindeplinirea obligatiei Producătorilor şi deţinătorilor de deşeuri persoane juridice de a: a) încadra fiecare tip de deşeu generat din propria activitate în lista deşeurilor prevăzută la art. 7 din OUG 92/2021 b) În cazul unui tip de deşeu care se încadrează potrivit listei deşeurilor prevăzute la art. 7 alin. (1) sub două coduri diferite în funcţie de posibila prezenţă a unor caracteristici periculoase - codurile marcate cu asterisc, încadrarea ca deşeu nepericulos se realizează de către producătorii şi deţinătorii de astfel de deşeuri numai în baza unei analize a originii, testelor, buletinelor de analiză şi a altor documente relevante. c) efectuarea şi deţinerea unei caracterizari a deşeurilor periculoase generate din propria activitate şi a deşeurilor care pot fi considerate periculoase din cauza originii sau compoziţiei, în scopul determinării posibilităţilor de amestecare, a metodelor de tratare şi eliminare a acestora. Pagina 35 din 37

19. Neindeplinirea obligatiei Producătorilor şi deţinătorilor de deşeuri de a colecta separat cel puţin următoarele categorii de deşeuri: hârtie, metal, plastic şi sticlă. 20. Neindeplinirea obligatiei Producătorilor şi deţinătorilor de deşeuri periculoase de a nu amesteca diferitele categorii de deşeuri periculoase cu alte categorii de deşeuri periculoase sau cu alte deşeuri, substanţe ori materiale. În punctul său de vedere, autoritatea contractantă a menționat că trebuie să se aibă în vedere că cele prevăzute la punctele 18 şi 19 trebuie interpretate în sensul că şi contestatoarea este la rândul său un producător de deşeuri care trebuie să respecte obligaţiile legale privind gestionarea deşeurilor, iar cele de la punctul 20 au în vedere situaţia în care operatorul în virtutea obligaţiei de a realiza campanii de colectare a deşeurilor periculoase, devine un deţinător de deşeuri periculoase. Pe de altă parte, însă, în concluziile scrise, contestatoarea a arătat că delegatul are calitatea de utilizator al serviciului de salubrizare, însă pentru utilizatori există o secțiune distinctă în același tabel 5 Sancțiuni pentru utilizatorii serviciilor de salubrizare. Având în vedere explicațiile achizitoarei din care rezultă că obligațiile de la punctele 18, 19 și 20 privesc operatorul ca producător de deșeuri, respectiv deținător de deșeuri periculoase, eliminarea indicatorilor nu se justifică. Chiar dacă există în tabelul 5 Sancțiuni pentru utilizatorii serviciilor de salubrizare cerințele fiind pentru operator, menținerea lor în cadrul secțiunii - Sancțiuni pentru operatorii serviciilor de salubrizare/caz nu poate fi considerată nelegală. Mai mult, cum a arătat și achizitoarea, eliminarea lor ar conduce la nereglementarea respectivelor situații. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, pentru considerentele evocate în motivarea prezentei, admite, în parte, contestația formulată de ... SA, în contradictoriu cu ... ..., și obligă autoritatea contractantă la remedierea documentației de atribuire conform celor stabilite în motivare, în termen de 20 zile de la primirea deciziei. Remedierile vor fi aduse la cunoștința operatorilor economici prin publicarea lor în SEAP, în cadrul aceluiași termen. În temeiul art. 26 alin. (6) din lege, respinge, ca rămase fără obiect, solicitările în privința cărora autoritatea contractantă a luat măsuri de remediere, conform celor menționate în motivare. Pagina 36 din 37

Prezenta decizie este obligatorie pentru părți. Împotriva ei se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, ... ... ...

Pagina 37 din 37