Decizie CNSC 336/2026

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 336/C5/4842 (an 2025) Data: 05.02.2026 Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 86494/08.12.2025, formulată de TOTAL SOFT SA, cu sediul social în Oraşul Voluntari, Şoseaua Bucureşti - Nord nr. 10, Global City Business Park, Clădirea de birouri O2, etaj 7 și 8, judeţul Ilfov, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J2016003370231, având CUI RO 36438401, reprezentată convențional prin Alexe Călin-Costică - Cabinet de Avocat, cu sediul profesional în Bucureşti, Aleea Barajul Dunării nr. 4, bl. M38, sc. 1, et. 1, ap. 7, cam. 3, sectorul 3, unde alege sediul procesual pentru comunicarea tuturor actelor de procedură, împotriva rezultatului procedurii de atribuire, comunicat prin adresa nr. 1590/27.11.2025, și a raportului procedurii nr. 1589/27.11.2025, emise de MINISTERUL SĂNĂTĂŢII, cu sediul în Bucureşti, str. Popişteanu Cristian nr. 1-3, sectorul 1, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul licitației deschise, organizată în vederea atribuirii contractului de achiziție publică de servicii având ca obiect «Servicii de implementare a unui Sistem informatic integrat al Registrului Național al Profesioniștilor din Sistemul de Sănătate, in cadrul proiectului „Transformare digitală a Ministerului Sănătății”, proiect finanțat din Programul Național de Redresare și Reziliență.», s-au solicitat următoarele: - anularea raportului procedurii nr. 1589/27.11.2025; - anularea tuturor actelor anterioare și subsecvente raportului procedurii (inclusiv a adresei de comunicare a rezultatului procedurii nr. 1590/27.11.2025 și a deciziei de stabilire a ofertei câștigătoare); Pagina 1 din 3

- obligarea autorității contractante la reevaluarea ofertei contestatoarei, de la etapa evaluării propunerii tehnice; - obligarea autorității contractante la reevaluarea propunerii tehnice a ofertantei PHOENIX IT SRL, cu luarea în considerare a dispozițiilor legale din materia achizițiilor publice și, pe cale de consecință, declararea ofertei respective ca fiind neconformă; - stabilirea și comunicarea unui nou rezultat al procedurii de atribuire, cu respectarea dispozițiilor legale în materie. Prin adresa înregistrată la CNSC cu nr. 89867/22.12.2025, PHOENIX IT SRL, având sediul social situat în Brașov, str. Col. Ion Buzoianu nr. 20A, județul Brașov, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J08/1576/2004, având CUI RO 16578664, reprezentată legal de Ana-Maria Caba – administrator și convențional prin SCA Ţuca Zbârcea & Asociaţii, cu sediul profesional situat în Bucureşti, Şos. Nicolae Titulescu nr. 4-8, America House, Aripa de Vest, etaj 8, sector 1, 011141, unde solicită comunicarea tuturor actelor efectuate în legătură cu prezenta contestaţie, formulează cerere de intervenție voluntară și solicită respingerea ca nefondată a contestaţiei formulată de TOTAL SOFT SA, admiterea cererii sale de intervenţie și obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată. Contestația și cererea de intervenție vor fi soluționate împreună, având în vedere dispozițiile art. 67 alin. (1) și art. 123 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Respinge ca nefondată contestația depusă de TOTAL SOFT SA în contradictoriu cu MINISTERUL SĂNĂTĂȚII. Încuviințează în principiu și admite cererea de intervenție depusă de PHOENIX IT SRL. Respinge cererea PHOENIX IT SRL de obligare a TOTAL SOFT SA la plata cheltuielilor de judecată. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva ei se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință 2

de către alte persoane vătămate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016. Pagina 3 din 3

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 336/C5/4842 (an 2025) Data: 05.02.2026 Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 86494/08.12.2025, formulată de ......... SA, cu sediul social în Oraşul ........., Şoseaua ......... - Nord nr. 10 , judeţul ........., înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. ........., având CUI RO ........., reprezentată convențional prin- Cabinet de Avocat, cu sediul profesional în ........., ...anr3, , unde alege sediul procesual pentru comunicarea tuturor actelor de procedură, împotriva rezultatului procedurii de atribuire, comunicat prin adresa nr. 1590/27.11.2025, și a raportului procedurii nr. 1589/27.11.2025, emise de ........., cu sediul în ........., str. Popişteanu Cristian nr. 1-3, sectorul 1, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul licitației deschise, organizată în vederea atribuirii contractului de achiziție publică de servicii având ca obiect «Servicii de implementare a unui Sistem informatic integrat al Registrului Național al Profesioniștilor din Sistemul de Sănătate, in cadrul proiectului „Transformare digitală a Ministerului Sănătății”, proiect finanțat din Programul Național de Redresare și Reziliență.», s-au solicitat următoarele: - anularea raportului procedurii nr. 1589/27.11.2025; - anularea tuturor actelor anterioare și subsecvente raportului procedurii (inclusiv a adresei de comunicare a rezultatului procedurii nr. 1590/27.11.2025 și a deciziei de stabilire a ofertei câștigătoare); - obligarea autorității contractante la reevaluarea ofertei contestatoarei, de la etapa evaluării propunerii tehnice; - obligarea autorității contractante la reevaluarea propunerii tehnice a ofertantei ....SRL, cu luarea în considerare a dispozițiilor legale din Pagina 1 din 126

materia achizițiilor publice și, pe cale de consecință, declararea ofertei respective ca fiind neconformă; - stabilirea și comunicarea unui nou rezultat al procedurii de atribuire, cu respectarea dispozițiilor legale în materie. Prin adresa înregistrată la CNSC cu nr. 89867/22.12.2025, ....SRL, având sediul social situat în .., înregistrată la Registrul Comerțului sub nr, având CUI RO 4, reprezentată legal d– administrator și convențional prin SC, cu sediul profesional situat în ........., Şos.,, 1, unde solicită comunicarea tuturor actelor efectuate în legătură cu prezenta contestaţie, formulează cerere de intervenție voluntară și solicită respingerea ca nefondată a contestaţiei formulată de ......... SA, admiterea cererii sale de intervenţie și obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată. Contestația și cererea de intervenție vor fi soluționate împreună, având în vedere dispozițiile art. 67 alin. (1) și art. 123 alin. (1) din Codul de procedură civilă. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația înregistrată la Consiliu cu nr. 86494/08.12.2025, prin care ......... SA solicită cele menționate în partea introductivă a deciziei. Contestatoarea arată că a solicitat şi obţinut studierea dosarului achiziţiei publice la data de 05.12.2025. Susține că raportul procedurii nr. 1589/27.11.2025 şi toate actele anterioare şi subsecvente acestuia (inclusiv, dar fără a se limita la, adresa de comunicare a rezultatului procedurii nr. 1590/27.11.2025 şi decizia de stabilire a ofertei câştigătoare), sunt nelegale şi se impune a fi anulate. Autoritatea contractantă a respins în mod greşit ca neconformă oferta contestatoarei. Susține că oferta sa îndeplineşte toate cerinţele tehnice ale caietului de sarcini, iar răspunsurile sale la adresele de solicitare clarificări nr. 1392/28.10.2025 şi nr. 1479/10.11.2025 sunt unele pe deplin concludente şi care demonstrează conformitatea tehnică a ofertei asocierii sale. Susține nelegalitatea şi netemeinicia motivului nr. 1 de respingere a ofertei contestatoarei. Arată că aşa cum rezultă din chiar adresa de comunicare a rezultatului procedurii, prin întrebarea nr. 1 din adresa de solicitare clarificări nr. 1392/28.10.2025 i s-au solicitat următoarele: "(...) vă rugăm 2

să specificaţi unde în Oferta dvs. Tehnică aţi prezentat literatura tehnică a producătorului care confirmă respectivele susţineri pentru produsele COTS ofertate". Autoritatea contractantă i-a solicitat astfel doar să precizez unde anume în propunerea tehnică a prezentat literatura tehnică a producătorului care confirmă îndeplinirea cerinţelor tehnice pentru produsele ofertate. Nu i s-a solicitat transmiterea literaturii tehnice a producătorului, aceasta fiind deja inclusă în propunerea sa tehnică. În mod evident, în condiţiile în care, prin întrebarea nr. 1 din adresa de solicitare clarificări nr. 1392/28.10.2025, autoritatea contractantă nu i- a solicitat și să transmit literatura tehnică a producătorului care confirmă îndeplinirea cerinţelor tehnice din caietul de Sarcini pentru produsele COTS ofertate. Subliniază că prin răspunsul nr. 1 din adresa de răspuns la clarificări înregistrată la autoritatea contractantă sub nr. 1413/31.10.2025, a răspuns în mod clar, complet și concludent la solicitarea de clarificări primită din partea autorităţii contractante, iar propunerea sa tehnică respectă cerinţele concrete ale caietului de sarcini. Subliniază că în matricea de conformitate ce poartă denumirea „2. Formular de ofertă tehnică - Matrice de conformitate_v2.docx", parte a propunerii sale tehnice, a prezentat abordările tehnice şi modul în care acestea satisfac cerinţele, inclusiv prin capturi de ecran. Arată că în documentul „ 1. Prezentarea soluţiei tehnice_v2.pdf, parte a propunerii sale tehnice, a detaliat, în mod complementar, tehnologiile utilizate în cadrul ofertei, cu indicarea linkului către producător şi descrierea modului concret în care fiecare tehnologie răspunde cerinţelor tehnice din caietul de sarcini. Subliniază că în cadrul propunerii tehnice, pentru produsele standard COTS, a inclus referinţe directe către documentaţia oficială a producătorului, precum şi materiale suport complementare - diagrame, explicaţii ilustrate prin capturi de ecran - cu scopul de a demonstra conformitatea funcţionalităţilor propuse. Propunerea sa tehnică a respectat astfel cerinţele caietului de sarcini, întrucât în cuprinsul acesteia a indicat documentaţia producătorului, a indicat linkurile aferente, a explicat în detaliu în documentul „1. Prezentarea soluţiei tehnice_v2.pdf" modalitatea de îndeplinire a cerinţelor tehnice din caietul de sarcini şi a corelat tehnologiile ofertate cu cerinţele din matricea de conformitate. Subliniază că deși ofertantul ....SRL, declarat câştigător al procedurii de atribuire, şi-a prezentat propunerea tehnică într-o manieră asemănătoare cu cea pe care autoritatea contractantă o consideră în cazul său ca fiind neconformă cerinţelor caietului de sarcini, oferta acestuia a fost considerată conformă, ceea ce reprezintă o încălcare gravă de Pagina 3 din 126

către ......... a principiilor nediscriminării si tratamentului egal, consacrate de art. 2 alin. (2) lit. a) si b) din Legea nr. 98/2016. Arată că din Procesul-verbal privind evaluarea conformităţii propunerilor tehnice cu prevederile caietului de sarcini si, după caz, cu factorii de evaluare nr 1539/19.11.2025, aflat în dosarul achiziţiei publice, rezultă faptul că, în cadrul ofertei declarate câștigătoare, au fost incluse răspunsuri care nu conţin referinţe directe către documentaţia producătorului (link-uri oficiale) şi nici capturi de ecran reprezentative pentru demonstrarea funcţionalităţilor declarate sau sunt furnizate exclusiv link-uri către producător. Menționează că, dacă autoritatea contractantă avea în continuare neclarităţi în legătură cu modul de îndeplinire a cerinţei tehnice din caietul de Sarcini invocate ca si argument de respingere a ofertei, putea și trebuia să îi adreseze, ulterior primirii adresei de răspuns la clarificări nr. 821/30.10.2025, înregistrate la aceasta sub nr. 1413/30.10.2025, o nouă solicitare de clarificări, în loc să îi respingă, în mod total greșit, oferta ca neconformă. Autoritatea contractantă a încălcat astfel principiul comunitar al bunei administrări, consacrat prin jurisprudenţa CJUE recentă (hotărârea din cauza T-195/08, Antwerpse Bouwwerken NV împotriva CE, pct. 56 si 57 si Hotărârea din cauza T-211/02, Tideland Signal/Comisia, T- 211/02, pct. 37 si 38). Combate nelegalitatea si netemeinicia motivului nr. 2 de respingere a ofertei contestatoarei. Apreciază că, cerinţa de prezentare a unui tabel centralizator în care să fie prezentate licenţele necesare pentru implementare, invocată de către autoritatea contractantă ca și argument de respingere a ofertei sale, nu a fost impusă prin caietul de sarcini. Or, cerinţele documentaţiei de atribuire publicate în SEAP, care sunt obligatorii şi opozabile atât pentru ofertanţi, cât şi pentru autoritatea contractantă, sunt singurele care pot fi luate în considerare în analizarea conformităţii sau neconformităţii ofertei sale. Cerinţele tehnice noi, cum este cea de prezentare a unui tabel centralizat a licenţelor, impuse de autoritatea contractantă abia prin întrebările de clarificare, după data depunerii ofertelor, nu pot sta la baza unei soluţii de respingere a ofertei sale. În concret, prin întrebarea nr. 2 din adresa de solicitare clarificări nr. 1392/28.10.2025, deși acest lucru nu era cerut prin caietul de sarcini, autoritatea contractantă i-a solicitat prezentarea unui tabel centralizator în care să fie prezentate licenţele necesare pentru implementare, inclusiv tot peisajul tehnologic asociat care să respecte toate cerinţele caietului de sarcini, cu următoarele coloane: Licenţă, Componentă acoperită, 4

Cantitate, Tip de licenţiere, Referinţe către Oferta tehnică depusă unde este precizată această licenţă, eventuale restricţii de utilizare. Arată că a transmis autorităţii contractante un tabel centralizator al licenţelor. Sub un al doilea aspect, autoritatea contractantă a interpretat în mod vădit eronat conţinutul si sensul răspunsului nr. 2 din adresa de răspuns la clarificări nr. 821/30.10.2025 și nu a ţinut cont de explicaţiile concludente furnizate de contestatoare prin răspunsul nr. 1.a) din adresa de răspuns la clarificări nr. 828/11.11.2025. Susține că a argumentat corect prin răspunsul nr. 1.a) din Adresa de răspuns la clarificări nr. 828/11.11.2025 că tabelul centralizator al licenţelor conţine, în conformitate cu cerinţele, exclusiv licenţele produselor COTS care generează responsabilităţi financiare, orice altă tehnologie utilizată în regim FOSS (similar practicilor competitorilor, fie direct, fie prin biblioteci terţe) fiind încadrată la categoria servicii. Sub un al patrulea aspect, contrar susţinerilor greşite ale autorităţii contractante, lipsa din tabelul centralizator al licenţelor transmis de subscrisa prin adresa de răspuns la clarificări nr. 821/30.10.2025 a licenţelor Linux, Redis si Windows Server Data Center poate fi considerată cel mult ca fiind rezultatul unei erori materiale de tehnoredactare, ce se încadrează în noţiunea de viciu de formă în sensul dispoziţiilor art. 134 alin. (7) lit. a) și art. 135 din H.G. nr. 395/2016. Existenţa în cadrul ofertei sale a licenţelor Linux, Redis şi Windows Server Data Center este recunoscută în mod expres de către autoritatea contractantă chiar în cuprinsul argumentaţiei aduse pe pag. 4-5 din adresa de comunicare a rezultatului procedurii. Combate cele cuprinse la pct. 1. b), pe pag. 5-6 ale adresei de comunicare a rezultatului procedurii. Arată că a inclus în ofertă toate licenţele de tip 2-core pack suficiente pentru capacitatea de 16 nuclee de procesare pe care va rula componenta SQL Server Enterprise. Arată că autoritatea contractantă nu a înţeles sau, după caz, a interpretat în mod total greşit documentaţia tehnică şi modalitatea de licenţiere a produsului SQL Server Enterprise inclus în oferta sa. Astfel, în documentul „1. Prezentarea soluţiei tehnice_v2.pdf', parte a propunerii sale tehnice, la pagina 50, a precizat în mod expres că: "Implementarea soluţiei SQL se realizează on-premise, pe infrastructură dedicată (servere fizice dual CPU x16 cores), configurată în cluster de înaltă disponibilitate (AlwaysOn Availability Group), cu stocare de tip SSD/NVMe, pentru a susţine simultan sarcinile tranzacţionale (OLTP) si analitice (OLAP/BI)". Aceeaşi informaţie, legată de ofertarea unor servere fizice dual CPU x 16 cores este menţionată, aşa cum rezultă din captura de ecran Pagina 5 din 126

prezentată, şi în diagrama fizică a soluţiei tehnice, inclusă în propunerea sa tehnică. Forma de plural "servere fizice dual CPU x 16 cores", menţionată pe pag. 50 a documentului „1. Prezentarea soluţiei tehnice_v2.pdf", parte a propunerii sale tehnice, este o dovadă a faptului că nu este vorba despre 1 (una) licenţă SQL Server Enterprise, aşa cum, în mod greşit, a înţeles autoritatea contractantă, ci de mai multe licenţe de tip "2-core pack". Faptul că în tabelul centralizator al licenţelor inclus în răspunsul nr. 2 din adresa de răspuns la clarificări nr. 821/30.10.2025, în dreptul licenţelor SQL Server Enterprise, s-a menţionat "1" este rezultatul unei erori materiale evidente, ce se încadrează în mod cert în noţiunea de viciu de formă în sensul dispoziţiilor art. 134 alin. (7) lit. a) și art. 135 din H.G. nr. 395/2016 si modului în care a fost gândit respectivul tabel. Cifra "1" din tabelul centralizator de licenţe, menţionată în cazul licenţelor SQL Server Enterprise nu indică în niciun caz numărul de licenţe, ci este doar o poziţie de identificare în tabel. Sub un al treilea aspect, prin răspunsul 1.b) din adresa de răspuns la clarificări nr. 828/11.11.2025, nu a făcut decât să răspundă solicitării concrete primite din partea autorităţii contractante prin adresa de solicitare clarificări nr. 1479/10.11.2025 și să lămurească numărul de licenţe SQL Server Enterprise incluse de la bun început în oferta sa, care era cel de 8 pachete de tip "2-core pack". În condiţiile în care, prin documentul "1. Prezentarea solutiei tehnice v2.pdf", la pag. 50, a indicat în mod expres cu referire la licenţele SQL Server Enterprise "servere fizice dual CPU x 16 cores" (adică 16 nuclee), aceeasi informaţie fiind menţionată și în diagrama fizică a soluţiei, este absolut evident, într-un calcul matematic elementar, că numărul de 16 nuclee este îndeplinit prin 8 pachete "2-core pack" (8x2=16). Critică al treilea motiv de neconformitate tehnică a ofertei contestatoarei, reţinut de autoritatea contractantă pe pag. 6-9 din adresa de comunicare. La cest punct, contestatoarea arată că în luarea deciziei greşite de respingere a ofertei sale ca neconformă, autoritatea contractantă a făcut confuzie între noţiunea de model unic de date (model logic) și aceea de sistem unic integrat, cerinţa caietului de sarcini vizând un model logic relaţional unitar, și nu limitarea arhitecturii la un singur motor fizic de baze de date. În conformitate cu cerinţa din secţiunea 2.1 „Arhitectura Sistemului Informatic Integrat" din caietul de sarcini, soluţia tehnică propusă respectă principiul unui sistem informatic unitar, integrat, bazat pe un model unic 6

de date la nivel de business. Modelul conceptual și logic al datelor este implementat în baza de date Microsoft SQL Server Enterprise, unde sunt definite entităţile, relaţiile si regulile de integritate pentru procesele operaţionale si de raportare, astfel încât informaţiile critice de business nu sunt duplicate și nu necesită replicare internă între componentele tranzacţionale. Subliniază că arhitectura pe microservicii utilizată în ofertă nu contrazice această cerinţă, ci o susţine. Fiecare microserviciu este responsabil pentru un subset clar delimitat al modelului de date, cu respectarea aceluiaşi model de business, iar schimbul de date între componente se realizează exclusiv prin interfeţe controlate (API-uri, evenimente), excluzând sincronizări ad-hoc sau baze de date „paralele". În acest mod, sistemul se comportă ca un ansamblu unitar, cu o singură sursă de adevăr pentru datele de bază, în conformitate cu bunele practici pentru arhitecturi de tip microservicii. Face trimitere la răspunsul nr. 3 din adresa de răspuns la clarificări nr. 828/11.11.2025. Arată că, în mod contrar susţinerilor autorităţii contractante, soluţia tehnică propusă îndeplineste cerinţa de sistem informatic unitar, integrat, cu arhitectură centralizată si model unic relaţional de date din caietul de sarcini, în sensul că: - datele de business sunt guvernate unitar în baza de date principală Microsoft SQL Server Enterprise, fără duplicări necontrolate; - microserviciile și bazele de date tehnice (PostgreSQL pentru Strapi.io si Keycloak si, respectiv, MinIO ca storage de obiecte) sunt componente specializate, justificate arhitectural si securitate, care nu fragmentează modelul de date, ci susţin scalabilitatea, disponibilitatea si interoperabilitatea sistemului, în linie cu bunele practici si ghidurile actuale de arhitectură enterprise. În al doilea rând, în mod esenţial, deși ofertantul ....SRL, declarat câstigător al procedurii de atribuire, a inclus în propunerea tehnică o soluţie tehnică referitoare la sistemul informatic unitar, integrat, cu arhitectură centralizată și model unic relaţional de date din caietul de sarcini, ce este asemănătoare cu cea pe care autoritatea contractantă o consideră în cazul său ca fiind neconformă cerinţelor caietului de sarcini, oferta acestuia a fost considerată conformă, ceea ce reprezintă o încălcare gravă de către ......... a principiilor nediscriminării si tratamentului egal, consacrate de art. 2 alin. (2) lit. a) si b) din Legea nr. 98/2016. Astfel, din Procesul-verbal privind evaluarea conformității propunerilor tehnice cu prevederile caietului de sarcini și, după caz, cu factorii de evaluare nr 1539/19.11.2025, aflat în dosarul achiziţiei publice, rezultă faptul că, în cadrul ofertei declarate câştigătoare, a fost inclusă o tipologie de baze de date asemănătoare cu cea propusă de contestatoare. Pagina 7 din 126

Susține nelegalitatea și netemeinicia motivului nr. 4 de respingere a ofertei contestatoarei. Arată că nu i s-a solicitat nici prezentarea fișelor de produs pentru produsele ofertate și nici indicarea linkurilor către produse. Nu i s-a solicitat transmiterea, odată cu răspunsul la clarificări, nici a fișelor de produs pentru produsele ofertate și nici a linkurilor către produse. Cu toate acestea, cu bună credinţă, odată cu adresa de răspuns la clarificări nr. 821/30.10.2025, a furnizat autorităţii contractante fisele de produs "PowerBi - Fisa de produs.pdf", "WAZUH Product Overview.pdf", "AlfaTrust Certification.pdf", "Microsoft SQL_Server_2022.pdf". Arată că este dezvoltatorul și proprietarul software-ului Charisma HCM, ce include subsistemul de tip Chatbot invocat de autoritatea contractantă prin adresa de solicitare clarificări nr. nr. 1392/28.10.2025, astfel încât declaraţia sa de confirmare a faptului că acesta îndeplineste cerinţele caietului de sarcini este relevantă și trebuia luată în considerare în reţinerea conformităţii ofertei sale.  Sub un al patrulea aspect, precizează că tehnologia chatbot-ului, arhitectura acestuia și modelele de interoperabilitate au fost detaliate atât în documentul „1. Prezentarea soluţiei tehnice v2.pdf", cât și în documentul „2. Formular de ofertă tehnică - Matrice de conformitate v2.docx". În aceste documente, sunt descrise tehnologia de tip AI RAG, componentele principale, pattem-urile arhitecturale utilizate, precum și modul de integrare cu platforma Charisma HCM, fiind incluse și capturi de ecran care sprijină înţelegerea funcţională (configurarea fluxurilor conversaţionale, integrarea cu DMS/CMS etc.). Formularea „Am luat la cunoştinţă si confirmăm faptul că...", invocată de autoritatea contractantă, a fost utilizată în matrice în principal pentru a evidenţia faptul că modulul Chatbot Timea este un produs standard, deja existent şi demonstrat în piaţă, cu o interfaţă configurabilă şi logică de business configurabilă (fluxuri conversaţionale, ramificaţii, scenarii ghidate). În acest context, arată că relevantă este prezentarea în matricea de conformitate a tehnologiei, a arhitecturii şi a parametrilor de configurare în documentul tehnic, matricea respectivă având rolul de a marca explicit asumarea îndeplinirii cerinţelor de către o soluţie deja matură. De asemenea, pentru cerinţele privind interoperabilitatea şi securitatea (inclusiv integrarea cu sistemele de tip SIEM, jurnalizarea evenimentelor, controlul accesului şi funcţionarea on-premises fără conexiuni externe), soluţia tehnică inclusă în oferta sa conţine capitole dedicate în documentul tehnic „1. Prezentarea soluţiei tehnice_v2.pdf' 8

(capitolele Integrarea şi Orchestrarea Componentelor - pagina 58-61, Conformitate, Securitate şi Audit - pagina 66-81) şi secţiuni distincte în matricea de conformitate, însoţite de descrieri şi capturi de ecran reprezentative. Subliniază că o simplă căutare după termenul „SIEM" sau după concepte de securitate conexe evidenţiază faptul că oferta sa detaliază aceste aspecte nu doar punctual, acolo unde sunt cerinţe explicite. Relevant este faptul că oferta sa a propus o soluţie COTS dedicată de tip Business Intelligence, recunoscută pe piaţă ca platformă specializată de BI, cu funcţionalităţi avansate de modelare, analiză şi vizualizare a datelor, aliniată practicilor curente şi evaluărilor independente ale principalelor platforme BI. Prin comparaţie, oferta ....SRL, desemnată câştigătoare, descrie un ansamblu tehnic bazat pe Kibana şi JasperReports, orientat preponderent către raportare şi vizualizarea datelor indexate în Elasticsearch, respectiv generarea de rapoarte, nefiind prezentată ca o platformă BI integrată în accepţiunea consacrată a termenului (model semantic unitar, selfservice BI, guvernanţă a datelor, mecanisme avansate de dashboarding şi analiză interactivă). Susține nelegalitatea şi netemeinicia motivului nr. 5 de respingere a ofertei sale. Subliniază că și de această dată, este greşită evaluarea atât a ofertei sale, cât şi a răspunsurilor sale la clarificări, realizată de autoritatea contractantă. Precizează că şi că, deşi la nivelul motorului de baze de date SQL Server configuraţia AlwaysOn Availability Groups funcţionează în model activ-pasiv pentru operaţiunile de scriere (replica primară procesează tranzacţiile, iar replica secundară asigură failover automat), la nivelul soluţiei informatice integrate, arhitectura ofertată de societatea sa poate fi considerată activ-activ din următoarele motive: - replica secundară folosită activ (citire, raportare, backup): Documentaţia Always On precizează că o replică secundară poate fi configurată ca „readable secondary" şi poate primi conexiuni numai de citire, fiind folosită pentru workload-uri de tip raportare sau alte interogări read-only, descărcând astfel replica primară de aceste sarcini. Microsoft menţionează, de asemenea, că pe replicile secundare se pot executa backup- uri (full copy-only şi log), tocmai pentru a muta consumul de resurse CPU/I/O de pe replica primară către secundară. - ambele noduri sunt operaţionale simultan şi contribuie la funcţionarea sistemului: Microsoft descrie conceptul de „active secondaries", subliniind că secundarele pot fi configurate pentru acces read-only şi pentru operaţiuni de backup, ceea ce înseamnă că acestea sunt servere active, nu doar standby pasive. În acelaşi overview se precizează că Availability Group oferă atât high availability/failover, cât şi Pagina 9 din 126

„read-scale" prin folosirea secundarelor pentru workload-uri de citire, ceea ce implică funcţionarea simultană a mai multor noduri care deservesc aplicaţiile. - valorificarea integrală a resurselor hardware (fără nod „dormant"): Secţiunea despre „active secondary replicas" explică faptul că aceste replici pot prelua workload- uri de citire şi/sau backup pentru a folosi resursele disponibile de pe serverele secundare şi a păstra resursele din primar pentru workload-ul critic de producţie („tier- 1 workloads"). Ideea de „offload read-only workload" şi „offload backups" este exact argumentul oficial că secundarele sunt folosite pentru a utiliza eficient resursele hardware, nu doar ca standby pentru failover. Chiar dacă a demonstrat în mod clar că configuraţia de tip activ- pasiv implementată pentru Microsoft SQL Server Enterprise asigură, din punct de vedere funcţional şi al disponibilităţii serviciilor, îndeplinirea cerinţelor echivalente unui regim activ-activ, subliniază că, la nivel de platformă, solicitarea privind funcţionarea în mod activ-activ are un caracter general, fiind formulată ca principiu de arhitectură şi nu ca obligaţie de implementare uniformă pentru fiecare componentă individuală a soluţiei. Configuraţia propusă în oferta sa este conformă cu cerinţele de înaltă disponibilitate din caietul de sarcini, fiind validată de documentaţia Microsoft şi de bunele practici din industrie pentru implementări enterprise. Sub un al doilea aspect, faţă de cele de mai sus, este evident că şi în acest caz putea şi trebuia să ne adreseze o solicitare de clarificări legată de modalitatea de îndeplinire a cerinţei tehnice legate de funcţionarea configuraţiei ofertate în mod de balansare activ-activ, în loc să respingă, în mod total greşit, oferta ca neconformă. Autoritatea contractantă a încălcat astfel principiul comunitar al bunei administrări, consacrat prin jurisprudenta CJUE recentă (hotărârea din cauza T-195/08, Antwerpse Bouwwerken NV împotriva CE, pct. 56 şi 57 şi Hotărârea din cauza T- 211/02, Tideland Signal/Comisia, T-211/02, pct. 37 şi 38). Susține nelegalitatea şi netemeinicia motivului nr. 6 de respingere a ofertei contestatoarei. Pentru identitate de raţiune, își menţine în totalitate şi reitereză şi în cazul acestei critici susţinerile de la pct. 81-102 din contestație. Aşadar, în mod esenţial, soluţia tehnică inclusă în oferta sa nu propune trei sisteme principale de baze de date, ci un singur sistem de baze de date strategic al platformei (Microsoft SQL Server Enterprise), 10

care îndeplineşte integral cerinţele detaliate la subcapitolul 2.2.3 - Soluţie de gestiune a bazelor de date. PostgreSQL şi MinIO nu sunt baze de date concurente cu Microsoft SQL Server şi nici nu sunt utilizate pentru persistenţa datelor aplicaţiei principale. Ele sunt introduse în oferta sa exclusiv ca suport tehnic, necesar unor componente terţe integrate în arhitectura generală, aşa cum a motivat in detaliu. Prin urmare, singura bază de date supusă demonstraţiei de conformitate la subpct. 2.2.3 din caietul de sarcini este Microsoft SQL Server Enterprise, pentru care a prezentat explicit, în cadrul ofertei tehnice, modul în care sunt satisfăcute toate cerinţele funcţionale şi non- funcţionale. Enumerarea PostgreSQL şi MinIO în ofertă a avut ca scop transparenţa arhitecturală şi reflectarea exactă a componentelor tehnice din diagramele fizice şi din reţetarul hardware. Scopul nu este de a oferi alternative la Microsoft SQL Server, ci de a arăta dependenţele tehnologice necesare altor componente software incluse în platformă. Arată că SQL Server Enterprise este singura bază de date inclusă în ofertă care este vizată de cerinţele tehnice de la subpct. 2.2.3, cerinţe pe care le îndeplineşte în totalitate. Arată că, similar tehnologiei Kong, componenta Moodle prezentată inclusă în oferta ....SRL nu este, în configuraţia descrisă, compatibilă cu baze de date Oracle, ceea ce înseamnă că ofertantul declarat câştigător va fi, cel mai probabil, nevoit să introducă un nou sistem de gestiune baze de date, precum PostgreSQL.  Mai mult, conform documentaţiei şi capturilor de ecran prezentate pentru oferta declarată câştigătoare, soluţia tehnică propusă de ....SRL încalcă cerinţa din caietul de sarcini privind evitarea replicării interne de date între componentele sistemului, întrucât datele sunt stocate iniţial în sistemul de gestiune a bazelor de date Oracle central, iar ulterior sunt replicate parţial şi indexate în Elasticsearch pentru funcţionalităţi de căutare şi analiză. Această abordare presupune existenţa a două copii ale aceluiaşi set de date (bază de date relaţională + index Elasticsearch), lucru confirmat inclusiv de ghidurile tehnice pentru integrarea Oracle- Elasticsearch, care descriu explicit procese de replicare şi sincronizare a datelor din sistemul de gestiune baze de date în motorul de căutare. Se încalcă astfel de către ofertantul declarat câştigător cerinţa expresă a caietului de sarcini "să nu fie necesară replicarea internă sau schimbul de date între componentele tranzacţionale ale sistemului", sens în care oferta ....SRL era în mod cert neconformă. În contrapondere, spre deosebire de oferta ....SRL, propunerea SA tehnică a fost respinsă ca neconformă, deşi arhitectura tehnică utilizată şi descrisă în ofertă se bazează pe un model centralizat, în care toate datele Pagina 11 din 126

tranzacţionale şi de analiză sunt gestionate unitar în SGDB-ul Microsoft SQL Server Enterprise, fără replicare internă a datelor între componentele sistemului, respectând astfel în mod explicit cerinţa caietului de sarcini privind modelul unic de date şi evitarea duplicării informaţiilor în cadrul sistemului informatic. În mod esenţial, în condiţiile în care atât societatea sa, cât şi ....SRL aU folosit soluţii tehnice asemănătoare din perspectiva componentei de baza de date, autoritatea contractantă ar fi trebuit să aibă o abordare unitară în evaluarea celor două oferte, în sensul că fie le considera conforme pe ambele, fie le considera neconform pe ambele. Cu încălcarea principiilor nediscriminării şi tratamentului egal, în mod total nejustificat, autoritatea contractantă a procedat însă total diferit, în sensul că a respins oferta sa ca neconformă, iar oferta ....SRL a fost considerată conformă şi a şi fost declarată câştigătoare a procedurii. Sub un al treilea aspect, contrar susţinerilor greşite ale autorităţii contractante, arată că nu și-a modificat în niciun caz oferta prin răspunsul nr. 2 din Adresa de răspuns la clarificări nr. 828/11.11.2025. Dintr-o eroare materială de tehnoredactare, a menţionat în cadrul ofertei produsul SQL Server Enterprise 2025, în loc de Microsoft SQL Server Enterprise 2022, aşa cum era corect. Eroarea materială a existat aşadar sub aspectul anului produsului Microsoft SQL Server Enterprise, acesta fiind 2022, şi nu 2025, cum din eroare a precizat în ofertă. Faptul că produsul avut în vedere este Microsoft SQL Server Enterprise 2022 rezultă, în mod clar, din documentaţia tehnică a produsului respectiv, depusă odată cu propunerea tehnică. Susține nelegalitatea şi netemeinicia motivului nr. 7 de respingere a ofertei subscrisei Al şaptelea motiv de pretinsă neconformitate tehnică a ofertei sale, reţinut de Autoritatea contractantă pe pag. 12-13 din Adresa de comunicare a rezultatului procedurii este în esenţă acela că, din analiza răspunsului nr. 8 din Adresa sa de răspuns la clarificări nr. 821/30.10.2025, Autoritatea contractantă ar fi constatat că nu ar fi prezentat dovezi care să ateste faptul că Microsoft SQL Server permite execuţia de instrucţiuni INSERT în mai multe tabele simultan, fapt pentru care s-a apreciat că cerinţa tehnică respectivă nu ar fi îndeplinită. Arată că a demonstrat că produsul Microsoft SQL Server respectă cerinţa de la cap. 2.2.3 Soluţie de gestiune a bazelor de date din Caietului de Sarcini "să permită execuţia de instrucţiuni INSERT în mai multe tabele simultan". 12

Subliniază că atât în răspunsul nr. 8 din adresa de răspuns la clarificări nr. 821/30.10.2025, cât şi în matricea de conformitate iniţială, citată la pct. 164 din contestație, a arătat şi dovedit că soluţia propusă asigură complet cerinţa privind execuţia de instrucţiuni INSERT simultan în mai multe tabele, prin utilizarea mecanismelor tranzacţionale native din SQL Server Enterprise, garantând consistenţa, atomicitatea şi izolarea datelor în cadrul bazei de date. Susține nelegalitatea şi netemeinicia motivului nr. 8 de respingere a ofertei sale. Sub un prim aspect, întrucât autoritatea contractantă a făcut în mod expres referire la răspunsul său nr.1.b) din Adresa sade răspuns la clarificări nr. 828/11.11.2025 şi la modalitatea de îndeplinire a cerinţei tehnice legate de "configuraţia care trebuie să funcţioneze în sistem activ- activ, reiterează şi în această secţiune, pentru identitate de raţiune, criticile menţionate la pct. II.1.5. Sub un al doilea aspect, contrar susţinerilor greşite ale autorităţii contractante, propunerea sa tehnică îndeplineşte cerinţa tehnică ca "baza de date să poată fi instalată pe mai multe noduri, oferind balansarea încărcării între noduri la nivelul cererilor si execuţiilor pe baza de date precum si posibilitatea de a partaja zona de memorie cache, pentru optimizarea răspunsului la interogările utilizatorilor". Prezintă argumente pentru care consideră ca fiind corectă şi conformă propunerea sa tehnică: - SQL Server, inclus în oferta sa, oferă echivalenţă funcţională prin mecanisme diferite: readable secondary replicas + load balancing + synchronous commit

- Documentul "2.Formular de oferta tehnica-Matrice de conformitate_v2.pdf" menţionează corect că SQL Server AG oferă "activ- pasiv pentru write şi read-scale pe secundare (active pentru citire)" - ceea ce înseamnă că nodurile secundare SUNT active. Astfel, în cuprinsul pag. 50 din matricea de conformitate, subscrisa am precizat în mod expres următoarele: "Implementarea soluţiei SQL se realizează on-premise, pe infrastructură dedicată (servere fizice dual CPU x16 cores), configurată în cluster de înaltă disponibilitate (AlwaysOn Availability Group), cu stocare de tip SSD/NVMe, pentru a susţine simultan sarcinile tranzacţionale (OLTP) şi analitice (OLAP/BI)". Concluzionează în sensul că autoritatea contractantă a interpretat eronat formularea "activ-pasiv" din oferta sa. Terminologia "activ-pasiv" se referă la operaţiile de scriere (un singur nod scrie), şi nu la accesul general. Pentru citire, toate nodurile sunt active. Sub un al doilea aspect, faţă de cele de mai sus, este evident că şi în acest caz putea şi trebuia să ne adreseze o solicitare de clarificări legată de modalitatea de îndeplinire a cerinţei tehnice legate de balansarea Pagina 13 din 126

încărcării între noduri şi de partajarea memoriei cache, în loc să respingă, în mod total greşit, oferta ca neconformă. Autoritatea contractantă a încălcat astfel şi în acest caz principiul comunitar al bunei administrări, consacrat prin jurisprudenţa CJUE recentă (hotărârea din cauza T- 195/08, Antwerpse Bouwwerken NV împotriva CE, pct. 56 şi 57 şi Hotărârea din cauza T-211/02, Tideland Signal/Comisia, T-211/02, pct. 37 şi 38). Susține nelegalitatea și netemeinicia motivului nr. 9 de respingere a ofertei sale. Contrar susţinerilor greşite ale autorităţii contractante, Planul Gantt inclus în oferta sa este realist şi respectă cerinţele legate de rapoartele lunare. Susține nelegalitatea şi netemeinicia motivului nr. 10 de respingere a ofertei contestatoarei. Al zecelea motiv de pretinsă neconformitate tehnică a ofertei subscrisei, reţinut de Autoritatea contractantă pe pag. 15-16 din Adresa de comunicare a rezultatului procedurii este în esenţă acela că, din analiza răspunsului nr.12 din Adresa sa de răspuns la clarificări nr. 821/30.10.2025, a caietului de sarcini şi a Graficului Gantt inclus în oferta sa ar rezulta că nu ar îndeplini cerinţa tehnică conform căreia "Graficul Gantt va fi realizat cu un instrument software de planificare a activităţilor care să permită stabilirea duratelor si a dependenţelor si calcularea si evidenţierea căii critice a proiectului, precum şi replanificarea automată a activităţilor în cazul decalării unor termene (fără a fi necesară replanificarea manuală a tuturor activităţilor care depind de activitatea care a suferit decalaje", motivat de faptul că, întrucât în planul său Gantt ar fi fost identificate activităţi ce se vor desfăşura în zile libere, replanificarea automată a activităţilor în cazul decalării unor termene nu ar mai fi posibilă, fiind necesară o replanificare manuală a tuturor activităţilor care depind de activitatea care a suferit decalaje. Contrar susţinerilor greşite ale autorităţii contractante, Planul Gantt inclus în oferta sa respectă cerinţele caietului de sarcini legate de replanificarea automată în cazul decalării unor termene. Arată că a precizat în mod clar, prin răspunsul nr. 12 din adresa de răspuns la clarificări nr. 821/30.10.2025, că Graficul Gantt depus cu oferta este un artifact static, generat în Microsoft Office exclusiv pentru prezentarea structurii proiectului în formatul solicitat de caietul de sarcini. Acest document nu reprezintă instrumentul operaţional de planificare. În consecinţă, cerinţa tehnică din caietul de sarcini invocată de autoritatea contractantă este pe deplin îndeplinită, întrucât graficul transmis de subscrisa odată cu oferta îşi îndeplineşte rolul de prezentare a succesiunii şi grupării activităţilor, iar planificarea operaţională concretă se va realiza 14

într-o ulterior atribuirii contractului, într-o aplicaţie care asigură toate funcţionalităţile solicitate de autoritatea contractantă.  Susține nelegalitatea şi netemeinicia motivului nr. 11 de respingere a ofertei sale, sens în care arată că oferta sa respectă cerinţele caietului de sarcini legate de abordarea managementului riscului pentru activităţile de pe calea critică a proiectului identificate şi evidenţiate în Planul Gantt şi implicit de măsurile care ar trebui luate pentru a se asigura că fiecare activitate nu întârzie şi se respectă termenul de finalizare. Subliniază că, contrar susţinerilor lipsite de orice fundament ale autorităţii contractante, cerinţa privind analiza activităţilor critice si prezentarea măsurilor de gestionare a riscurilor este deplin acoperită în cadrul ofertei tehnice, prin documentele depuse iniţial odată cu oferta, în care sunt descrise explicit: - procesul de identificare şi analiză a activităţilor de pe calea critică; - riscurile asociate acestor activităţi; - măsurile preventive şi corective aplicabile fiecărei activităţi critice; - mecanismele de escaladare, tampon, alocare resurse şi continuitate operaţională; - responsabilităţile şi instrumentele utilizate pentru monitorizarea critică. Aceste elemente sunt prezentate în mod clar în Matricea de Conformitate, precum şi în Metodologia de Management de Proiect (cap. 5.5, 5.7, 11.6), care detaliază exact abordarea cerută: analiza riscurilor critice, măsuri de mitigare pentru activităţile de pe drumul critic, actualizare periodică a Registrului de riscuri şi monitorizare prin rapoartele lunare şi şedinţele Comitetului Director. Abordarea riscurilor critice nu este un livrabil separat, ci o parte integrată a mecanismului de implementare, conform bunelor practici PMI/ISO şi a cerinţei din caietul de sarcini care solicită prezentarea abordării, nu un document distinct. Conţinutul depus îndeplineşte integral această cerinţă, iar clarificările oferite confirmă sensul şi coerenţa documentelor din ofertă, fără a le modifica. Susține nelegalitatea şi netemeinicia motivului nr. 12 de respingere a ofertei sale. Contrar susţinerilor greşite ale autorităţii contractante, oferta sa respectă cerinţele caietului de sarcini legate de durata activităţilor din Graficul Gantt. Susține că relevante sunt următoarele împrejurări: - faptul că cerinţa caietului de sarcini vizează durata activităţilor executabile, nu a activităţilor compuse (summary tasks). Activităţile menţionate de autoritatea contractantă reprezintă agregări logice ale unor subactivităţi, utilizate exclusiv pentru structurarea vizuală a proiectului. Conform practicilor PMI şi standardelor de planificare, activităţile summary Pagina 15 din 126

nu deţin durată proprie şi nu intră în sfera de aplicare a limitării impuse de Caietul de Sarcini; - faptul că, în ceea ce priveşte interpretarea noţiunii de „1 lună calendaristică", în planificarea proiectelor IT aceasta este standardizată ca interval de 30 zile, având în vedere variabilitatea lunilor (28-31 zile) şi necesitatea utilizării unei unităţi constante pentru replanificare automată. Această interpretare este utilizată de toate instrumentele profesionale de project management (Microsoft Project, Primavera), fiind în deplină concordanţă cu cerinţa tehnică şi cu principiul proporţionalităţii aplicabil în evaluarea ofertelor; - toate activităţile de execuţie din graficul ofertat respectă limita de maximum 30 zile, reper avut în vedere; - Graficul Gantt depus odată cu oferta este un artifact static, generat în Microsoft Office exclusiv pentru prezentarea structurii proiectului în formatul solicitat de caietul de sarcini. Acest document nu reprezintă instrumentul operaţional de planificare. În consecinţă, cerinţa tehnică din caietul de sarcini invocată de autoritatea contractantă este pe deplin îndeplinită, întrucât graficul transmis odată cu oferta îşi îndeplineşte rolul de prezentare a succesiunii şi grupării activităţilor, iar planificarea operaţională concretă se va realiza într-o ulterior atribuirii contractului, într-o aplicaţie care asigură toate funcţionalităţile solicitate de autoritatea contractantă. Susține nelegalitatea şi netemeinicia motivului nr. 13. Susține că a justificat astfel în mod concludent modalitatea de îndeplinire a cerinţei tehnice legate de rapoartele pentru toate etapele, inclusiv pentru cele pentru etapele de instalare şi configurare software standard, suport.

Susține că dacă s-ar adimte contrariul o astfel de împrejurare poate fi analizată fie ca un viciu de formă, în sensul dispoziţiilor art. 134 alin. (7) lit. a) și art. 135 din H.G. nr. 395/2016, fie ca o abatere tehnică minoră, în sensul dispoziţiilor art. 134 alin. (7) lit. b) si alin. (8) din H.G. nr. 395/2016, în niciuna din aceste două situaţii nefiind posibilă respingerea ofertei sale. În fine, sub un al treilea aspect, Graficul Gantt depus odată cu oferta este un artifact static, generat în Microsoft Office exclusiv pentru prezentarea structurii proiectului în formatul solicitat de caietul de sarcini. Acest document nu reprezintă instrumentul operaţional de planificare. În consecinţă, cerinţa tehnică din caietul de sarcini invocată de autoritatea contractantă este pe deplin îndeplinită, întrucât graficul transmis odată cu oferta îşi îndeplineşte rolul de prezentare a succesiunii şi grupării 16

activităţilor, iar planificarea operaţională concretă se va realiza într-o ulterior atribuirii contractului, într-o aplicaţie care asigură toate funcţionalităţile solicitate de autoritatea contractantă. Susține nelegalitatea si netemeinicia motivului nr. 14 de respingere. Al paisprezecelea motiv de pretinsă neconformitate tehnică a ofertei sale reţinut de autoritatea contractantă pe pag. 18-19 din adresa de comunicare a rezultatului procedurii este în esenţă acela că, din analiza răspunsului nr.16 din adresa sa de răspuns la clarificări nr. 821/30.10.2025 şi a răspunsului nr. 6 din adresa de răspuns la clarificări nr. 828/11.11.2025, ar rezulta că nu ar îndeplini cerinţa tehnică conform căreia "Prestatorul trebuie să elaboreze si să transmită Autorităţii Contractante cel puţin următoarele rapoarte: Raport Final (la finalizarea contractului), cuprinzând un sumar al activităţilor desfăşurate, al rezultatelor obţinute, al problemelor întâmpinate si al soluţiilor găsite, precum şi eventuale aspecte importante în perioada post-implementare", întrucât: - nu s-ar fi identificat în planul de proiect al subscrisei o activitate legată de elaborarea şi transmiterea unui Raport final; - raportul lunar de progres nu ar putea fi asimilat Raportului final. Face trimitere la răspunsul nr. 16 din adresa de răspuns la clarificări nr. 821/30.10.2025, pe aspectul analizat. Aşadar, esenţiale sunt următoarele aspecte: - faptul că a confirmat că raportul final este un livrabil distinct, obligatoriu, care se elaborează doar după finalizarea tuturor activităţilor proiectului şi după recepţia finală (activitatea 7.22). În faza de ofertare, planul Gantt include exclusiv cele 6 luni de execuţie solicitate de autoritate, în timp ce raportul final aparţine etapei de închidere a contractului, situată în mod logic şi procedural în afara acestei perioade; - faptul că în Matricea de Conformitate şi în răspunsurile anterioare, a confirmat fără echivoc elaborarea şi transmiterea Raportului Final. Activitatea va fi introdusă explicit în Graficul Gantt imediat după recepţia finală, odată cu detalierea planului post-contractare, deoarece numai la semnarea contractului se stabileşte data de începere a perioadei de închidere; - faptul că poziţionarea sa respectă integral cerinţele caietului de sarcini, dependenţele logice dintre activităţi şi structura firească a unui proiect IT. Raportul Final nu lipseşte, ci este planificat la momentul corect - după recepţia finală - în conformitate cu procedura de implementare şi cu normele legale aplicabile. Susține nelegalitatea si netemeinicia motivului nr. 15 de respingere a ofertei sale. Contrar susţinerilor Autorităţii contractante, grupele mari de funcţionalităţi care fac obiectul prototipurilor sunt deja incluse în oferta Pagina 17 din 126

tehnică depusă de societatea sa, în secţiunile în care sunt descrise modulele și subsistemele soluţiei. Acestea constituie în mod direct configuraţia funcţională pe baza căreia sunt realizate prototipurile. În Graficul Gantt transmis odată cu oferta sunt detaliate activităţile concrete care compun fiecare prototip funcţional (ex.: proiectarea funcţionalităţilor, proiectarea interfeţelor, machete de ecrane, proiectarea elementelor de securitate, prototipurile lunare 1-3). Aceste activităţi reprezintă configurarea efectivă a prototipurilor şi demonstrează structura lor funcţională, conform cerinţei caietului de sarcini. gruparea acestor activităţi corespunde exact „grupelor mari de funcţionalităţi", cerute a fi prezentate. În plus, soluţia propusă este o platformă COTS matură, în care prototiparea nu presupune definirea unor funcţionalităţi noi, ci demonstrarea aplicată a funcţionalităţilor deja descrise în oferta tehnică. Astfel, configuraţia prototipurilor reiese în mod direct din descrierea modulelor şi a fluxurilor funcţionale, care sunt exhaustiv prezentate în ofertă şi, nu pot fi reiterate sub alt format fără a constitui o simplă dublare formală. Arată că dacă s-ar aprecia că nu ar fi inclus în ofertă informaţii legate de configuraţia propusă pentru fiecare prototip, o astfel de împrejurare poate fi analizată fie ca un viciu de formă. Graficul Gantt depus odată cu oferta este un artifact static, generat în Microsoft Office exclusiv pentru prezentarea structurii proiectului în formatul solicitat de Caietul de Sarcini. Acest document nu reprezintă instrumentul operaţional de planificare. În consecinţă, cerinţa tehnică din caietul de sarcini invocată de autoritatea contractantă este pe deplin îndeplinită, întrucât graficul transmis odată cu oferta îşi îndeplineşte rolul de prezentare a succesiunii şi grupării activităţilor, iar planificarea operaţională concretă se va realiza într-o ulterior atribuirii contractului, într-o aplicaţie care asigură toate funcţionalităţile solicitate de autoritatea contractantă. Susține nelegalitatea si netemeinicia motivului nr. 16 de respingere a ofertei sale. Subliniază că așa cum rezultă din răspunsul nr. 21 din Adresa de răspuns la clarificări nr. 821/30.10.2025, a respectat astfel cerinţele tehnice legate de asigurarea instruirii utilizatorilor. Dacă s-ar aprecia că nu ar fi inclus în Graficul Gantt informaţii legate de perioada de sprijin pentru utilizatori de 30 zile după finalizarea instruirii, o astfel de împrejurare poate fi analizată fie ca un viciu de formă. 18

Graficul Gantt depus odată cu oferta este un artifact static, generat în Microsoft Office exclusiv pentru prezentarea structurii proiectului în formatul solicitat de caietul de Sarcini. Acest document nu reprezintă instrumentul operaţional de planificare. În consecinţă, cerinţa tehnică din caietul de sarcini invocată de autoritatea contractantă este pe deplin îndeplinită, întrucât graficul transmis odată cu oferta îşi îndeplineşte rolul de prezentare a succesiunii şi grupării activităţilor, iar planificarea operaţională concretă se va realiza într-o ulterior atribuirii contractului, într-o aplicaţie care asigură toate funcţionalităţile solicitate de Autoritatea contractantă. Susține nelegalitatea şi netemeinicia motivului nr. 17 de respingere a ofertei sale. Autoritatea contractantă pe pag. 21 din adresa de comunicare a rezultatului procedurii arată că: - nu ar fi îndeplinit cerinţa tehnică conform căreia ofertantul va include o descriere detaliată a soluţiei de help-desk ce va fi pusă la dispoziţia autorităţii contractante, această descriere nefiind regăsită în propunerea tehnică a sa; - descrierea soluţiei de help-desk regăsită în răspunsul nr. 15 din adresa de răspuns la solicitarea de clarificări nr. 828/11.11.2025 nu ar putea fi luată în considerare, întrucât aceste informaţii nu ar fi susţinute de sensul şi conţinutul altor informaţii existente în oferta sa. În conformitate cu cerinţele caietului de sarcini privind asigurarea serviciilor de suport tehnic, oferta sa include punerea la dispoziţia autorităţii contractante a unei aplicaţii de tip HelpDesk care va gestiona integral procesul de suport pe durata garanţiei. Aplicaţia asigură înregistrarea automată a incidentelor cu asocierea unui număr unic de ticket, clasificarea acestora în funcţie de gravitate (critic, mediu, minor), urmărirea stadiului şi a timpilor SLA în timp real, precum şi generarea de rapoarte lunare şi statistici privind volumul, tipologia şi timpii de remediere. Beneficiarul aplicaţiei poate raporta incidente prin multiple canale: platforma HelpDesk, e¬mail dedicat sau telefonic pentru situaţiile critice cu impact operaţional major. Serviciile de suport sunt disponibile de luni până vineri, între orele 08:00-17:00, cu posibilitatea intervenţiilor în afara programului pentru cazurile critice care necesită restabilirea urgentă a funcţionalităţii sistemului. Aplicaţia de HelpDesk permite acces simultan pentru un număr nelimitat de utilizatori desemnaţi de Beneficiar şi integrează o bază de cunoştinţe cu soluţiile aplicate pentru cazurile rezolvate. La finalul perioadei de garanţie, aplicaţia HelpDesk, inclusiv baza de date şi istoricul incidentelor, va fi transferată integral către Beneficiar, asigurând Pagina 19 din 126

continuitatea activităţii de gestiune a problemelor şi trasabilitatea completă a tuturor intervenţiilor. În sensul celor menţionate la pct. 250-253 din contestație, dace trimitere la propunerea sa tehnică, la pag. 121-122, cu referire la aplicaţia de HelpDesk. Sub un al doilea aspect, contrar susţinerilor autorităţii contractante, prin răspunsul nr. 15 din Adresa de răspuns la clarificări nr. 828/11.11.2025 şi documentul ataşat acesteia, nu a făcut decât să dezvolte cu explicaţii suplimentare modul de funcţionare a aplicaţiei HelpDesk menţionată la pag. 121-122 din propunerea tehnică. Aplicaţia HelpDesk a fost inclusă în propunerea sa tehnică, astfel încât, prin răspunsul nr. 15 din Adresa de răspuns la clarificări nr. 828/11.11.2025 şi documentul ataşat acesteia nu a făcut decât să clarifice o informaţie legată de aplicaţia respectivă. Contrar susţinerilor greşite ale autorităţii contractante, despre o eventuală modificare a propunerii tehnice, s-ar fi putut vorbi doar în situaţia în care aplicaţia HelpDesk ar fi fost omisă din propunerea sa tehnică şi ofertată abia prin răspunsul nr. 15 din Adresa de răspuns la clarificări nr. 828/11.11.2025, ceea ce nu este cazul. Daca s-ar trece peste aceste argumente, arată că se încadrează ca viciu de formă, în sensul dispoziţiilor art. 134 alin. (7) lit. a) şi art. 135 din H.G. nr. 395/2016, care nu poate, în niciun caz, să conducă la respingerea ofertei sale. Susține nelegalitatea şi netemeinicia motivului nr. 18 de respingere a ofertei sale. Subliniază că prin răspunsul nr. 22 din adresa de răspuns la clarificări nr. 821/30.10.2025 și răspunsul nr. 7 din adresa de răspuns la clarificări nr. 828/11.10.2025, a demonstrat în mod suficient și concludent îndeplinirea de către persoana nominalizată ca Expert coordonator analiză software inclus în oferta sa a cerinţei tehnice de deţinere de „Cunostinţe privind planificarea şi monitorizarea analizei de business, cerinţele managementului ciclului de viaţă al proiectelor, analiza strategiei de business, analiza cerinţelor si definiţia designului, evaluarea soluţiei". Arată că a indicat certificările expertului nominalizat și linkurile aferente cursurilor absolvite de acesta, răspunzând în mod concludent și complet la solicitările de clarificări ce i-au fost adresate de autoritatea contractantă. Menționează linkuri ignorate fără nicio justificare de către autoritatea contractantă, care susţineau în mod concludent răspunsurile sale la solicitările de clarificări şi făcea dovada conformităţii propunerii sale tehnice. 20

Susține nelegalitatea şi netemeinicia motivului nr. 19 de respingere a ofertei sale și care vizează răspunsului nr. 8 din adresa sa de răspuns la clarificări nr. 828/11.11.2025. Susține că a dovedit îndeplinirea de către expertul nominalizat în ofertă a cerinţei tehnice de deţinerea a cunoştinţelor privind testarea de penetrare a sistemelor informatice, dovedite prin prezentarea de diplome/certificări eliberate de o autoritate publică competentă cu recunoaştere generală sau de o instituţie/organism de drept public sau privat care respectă standardele naţionale de certificare. Arată că, cerinţa tehnică din caietul de sarcini la care face referire autoritatea contractantă viza "Deţinerea de cunoştinţe privind testarea de penetrare a sistemelor informatice, dovedite prin prezentarea de diplome/certificări eliberate de o autoritate publică competentă cu recunoaştere generală sau de o instituţie/organism de drept public sau privat care respectă standardele naţionale de certificare" şi nu prezentarea de linkuri către site-uri oficiale sau prezentarea de documente-suport pentru cursuri. Singura cerinţă tehnică care trebuia acoperită era aceea de a proba cunoştinţele tehnice cu o diplomă sau certificare eliberată de o autoritate publică competentă cu recunoaştere generală sau de o instituţie/organism de drept public sau privat care respectă standardele naţionale de certificare. Cerinţa legată de prezentarea de linkuri sau documente suport nu este opozabilă contestatoarei, întrucât a fost impusă de autoritatea contractantă după depunerea ofertelor, prin întrebarea nr. 9 din adresa de solicitare clarificări nr. 1479/10.11.2025 şi nu prin caietul de sarcini postat în SEAP, care este unicul obligatoriu şi opozabil atât ofertanţilor, cât şi autorităţii contractante. Subliniază că depunerea diplomei CompTia Pentest aferente expertului Claudiu Constantinescu odată cu răspunsul nr. 9 din Adresa de răspuns la clarificări nr. 828/11.11.2025 (şi nu odată cu răspunsul nr. 8, cum greşit susţine autoritatea contractantă), nu reprezintă în niciun caz o completare a ofertei în sensul art. 134 alin. (6) din H.G. nr. 395/2016. Arată că deţinerea de către expertul Claudiu Constantinescu a cunoştinţelor şi certificărilor necesare a fost menţionată de societatea sa nu doar în propunerea tehnică, ci şi în răspunsul nr. 24 din adresa de răspuns la clarificări nr. 821/30.10.2025. Depunerea diplomei CompTia Pentest aferente expertului Claudiu Constantinescu s-a făcut ca urmare a solicitării exprese a autorităţii contractante cuprinsă în întrebarea nr. 9 din Adresa de solicitare clarificări nr. 1479/10.11.2025. Pagina 21 din 126

Apreciază că depunerea diplomei CompTia Pentest aferente expertului Claudiu Constantinescu reprezintă cel mult acoperirea unui viciu de formă. În continuare, contestatoarea critică decizia autorității contractante de desemnare ca și câştigătoare a procedurii a societății PHONIX IT SRL, cu subcontractant CONNECTIONS CONSULT SRL, respectiv cu încălcarea dispoziţiilor art. 207 din Legea nr. 98/2016 şi art. 137 alin. (1) şi (5) din H.G. nr. 395/2016, ambele cu modificările şi completările ulterioare. Subliniază că oferta respectivă trebuie respinsă ca neconformă, în condiţiile art. 137 alin. (3) lit. a) din H.G. nr. 395/2016, cu modificările şi completările ulterioare. Arată că cerinţa tehnică ce interzice utilizarea mai multor tipuri de baze de date şi de evitare a replicării datelor în multiple locaţii. Arată că, o abordare tehnică de tipul celei ofertate de ....SRL presupune existenţa a două copii ale aceluiaşi set de date (bază de date relaţională + index Elasticsearch), lucru confirmat inclusiv de ghidurile tehnice pentru integrarea Oracle-Elasticsearch, care descriu explicit procese de replicare şi sincronizare a datelor din sistemul de gestiune baze de date în motorul de căutare. Se încalcă astfel de către ofertantul declarat câştigător cerinţa expresă a caietului de sarcini "să nu fie necesară replicarea internă sau schimbul de date între componentele tranzacţionale ale sistemului". Prin comparaţie, în oferta contestatoarei, baza de date relaţională este utilizată în mod unitar de toate sistemele componente (Portalul împreună cu microserviciile aferente, sistemul de Document Management Seal, soluţia de Business Intelligence Power BI), evitându-se astfel necesitatea replicării datelor între mai multe depozite de date. Soluţia tehnică a ....SRL încalcă acest principiu prin replicarea datelor privind utilizatorii (aşa cum se evidenţiază în captura de ecran prezentată). Mai mult decât atât, ofertantul ....SRL a ofertat el însuşi o tipologie de baze de date bazată pe cel mai multe soluţii distincte (Oracle, Elasticsearch, Kong şi Moodle), nefiind satisfăcută cerinţa caietului de Sarcini conform căreia "Ofertantul trebuie să propună un sistem informatic unitar, integral, cu o arhitectură centralizată. Soluţia trebuie să folosească un model unic, relaţional de date pentru toate componentele, astfel încât entităţile/obiectele/datele să nu fie duplicate în cadrul sistemului". Invocă nerespectarea cerinţelor tehnice din caietul de sarcini cu privire la componenta baze de date. Propunerea tehnică a ofertantului declarat câştigător relevă o deficienţă arhitecturală critică, respectiv, utilizarea aceleiaşi infrastructuri 22

software (Elasticsearch) în mod simultan pentru funcţiuni incompatibile din perspectiva securităţii şi a conformităţii GDPR: - jurnalizare şi audit de securitate (date extrem de sensibile, acces restricţionat, retenţie lungă); - căutare operaţională şi indexare business (date publice, acces larg, procesare intensivă). Subliniază că acest lucru impactează: - conformitatea cu gdpr: încălcarea art. 25 (privacy by design) şi art. 32 (securitatea prelucrării) prin nerespectarea principiului separării datelor de audit, - securitatea: suprafaţă de atac mărită, risc de compromitere a jurnalelor de audit, imposibilitatea izolării completemareperformanţă conflict între cerinţele de logging în timp real (sute write-uri/secundă) şi răspunsuri rapide (3 secunde) pentru interogări complexe - conformitate contractuală: nerespectarea cerinţelor 21.4, 966, 1201 din caietul de sarcini referitoare la măsuri tehnice adecvate. Subliniază că această neconformitate tehnică fundamentală nu a fost identificată de comisia de evaluare în cadrul evaluării propunerii tehnice a ....SRL, deşi: - este vizibilă în 14 cerinţe distincte din propunerea tehnică (pct. 285, 140, 960, 236, 286, 602, 1022, 165, 966, 1201, etc. din procesul verbal privind evaluarea conformităţii propunerilor tehnice cu prevederile caietului de sarcini și, după caz, cu factorii de evaluare nr 1539/19.11.2025); - reprezintă o practică contrară standardelor industriale (Elastic, OWASP, NIST, ISO 27001). - contravine explicit cerinţelor GDPR şi cerinţelor caietului de sarcini pe care le menționează în cuprunsul unui tabel. Prezintă câteva exemple din procesul verbal privind conformităţii propunerilor tehnice cu prevederile caietului de sarcini și, cu factorii de evaluare nr 1539/19.11.2025 care dovedesc utilizarea în mod nepermis de către ofertantul ....S.R.L a platformei ELK atât în scop de bussines, cât și în scop de monitorizare. Invocă nerespectarea cerinţelor tehnice din caietul de sarcini cu privire la componenta FSCrawler.  FSCrawler este o componentă cu risc ridicat pentru utilizare în proiecte guvernamentale (din punct de vedere al licenţei). Nu este un produs enterprise cu suport comercial garantat şi trebuie evaluat atent pe partea de securitate operaţională şi de guvernanţă. Arată că potrivit răspunsului 101 din Răspunsul consolidat la clarificări: "Soluţiile open source nu sunt considerate solutii COTS atâta timp cât modul de licenţiere al acestora este de tip Public Licence si nu se poate oferi garanţie si suport comercial".  Pagina 23 din 126

Unele biblioteci utilizate în interior, pentru formate speciale (de ex. JPEG 2000) nu sunt Apache2-compatibile şi trebuie adăugate manual, ceea ce implică o verificare separată a licenţelor lor în cadrul procesului de conformitate juridică guvernamentală. Produsul FSCrawler este open-source, maintainer principal fiind un contributor individual, fără menţionarea unui contract standard de suport plătit sau a unui vânzător oficial în documentaţie ori pe site-ul oficial. Canalul de asistenţă pentru acest produs este prin GitHub Issues şi Discussions, plus forumurile Elastic, ceea ce nu oferă SLA-uri formale cerute uzual în contractele guvernamentale. Pentru SLA ar fi nevoie de un integrator sau furnizor terţ care să preia responsabilitatea de suport. La fel, release-urile legate de acest produs sunt relativ rare (ultima versiune stabilă 2.9 din 2022 şi 2.10-SNAPSHOT în dezvoltare), ceea ce sugerează ciclu de mentenanţă „best effort", nu roadmap de produs enterprise. Unele distribuţii (ex. pachetul din TrueNAS Apps) rulează containerul ca root, ceea ce, combinat cu acces la filesystem, impune hardening (rule de minimizare privilegii, izolarea containerelor, control acces la volume montate) în orice mediu guvernamental. FSCrawler acţionează ca un serviciu cu acces la sistemul de fişiere şi la Elasticsearch, deci trebuie încadrat ca „componentă de infrastructură" cu controale de securitate: autentificare mutual TLS către Elasticsearch, segmentare de reţea, jurnalizare, rotaţie de loguri etc. Documentaţia tehnică a produsului recomandă integrarea cu Elasticsearch cu security features activate şi management separat al certificatelor, ceea ce este compatibil cu cerinţe NIST/ISO 27001, dar nu înlocuieşte necesitatea unui hardening şi a unui threat model oficial. FSCrawler introduce riscuri non-triviale, pe toate cele trei axe (GDPR, NIS2 şi PNI), în principal prin faptul că indexează volume mari de fişiere ce pot conţine date cu caracter personal şi informaţii sensibile, fără să ofere by-default capabilităţi avansate de guvernanţă, clasificare şi control. În absenţa unui contract de suport comercial cu garanţii contractuale, există dubii cu privire la capacitatea de răspuns prompt la vulnerabilităţi de securitate identificate post-implementare. Componentele software fără suport comercial dedicat prezintă riscul unor întârzieri semnificative în furnizarea patch-urilor de securitate critice, putând expune sistemul la ameninţări cibernetice în perioada de aşteptare a actualizărilor din partea comunităţii open source, fără angajamente contractuale referitoare la termene de livrare sau remediere. 24

Utilizarea FSCrawler implică următoarele riscuri: - Riscuri GDPR, respectiv: - componenta face „prelucrare" de date cu caracter personal (scanare, extragere text, indexare în Elasticsearch), ceea ce poate amplifica suprafaţa de expunere a datelor şi necesită temei legal, informare şi, frecvent, DPIA pentru prelucrări la scară largă; - Lipsa nativă a unor mecanisme de clasificare PII, pseudonimizare/anonymizare, retenţie şi ştergere targetată face dificilă gestionarea drepturilor persoanelor vizate (ştergere, restricţionare) şi creşte riscul de neconformitate dacă nu sunt implementate controale compensatorii la nivel de index şi procese; - Riscuri NIS2, respectiv: - din perspectiva NIS2, FS Crawler este o verigă în lanţul de aprovizionare software (OSS fără SLA), iar neactualizarea rapidă a dependenţelor (Java, Tika, client Elasticsearch) poate duce la vulnerabilităţi nerezolvate, contrare cerinţelor de „appropriate and proportionate risk management measures" şi supply-chain security; - pentru că indexează date critice sau susţine servicii esenţiale, un incident care implică această componentă (confidenţialitate, integritate, disponibilitate) poate declanşa obligaţii de raportare către CSIRT/DNSC şi sancţiuni în baza transpunerii NIS2 în România (OUG 155/2024). - Riscuri PNI (informaţii clasificate/interes naţional), respectiv: - pentru medii cu informaţii de interes naţional sau clasificate, principalul risc este că FS Crawler rulează ca serviciu cu acces larg la sisteme de fişiere şi poate copia conţinut sensibil în indecşi Elasticsearch care nu sunt neapărat certificaţi/segregaţi la acelaşi nivel de clasificare; - în lipsa unor controale stricte de segmentare, control de acces şi audit, se poate ajunge la exfiltrarea sau accesul neautorizat la documente ce intră sub regimul PNI sau strategii naţionale de securitate cibernetică, ceea ce contravine cerinţelor de protecţie a infrastructurilor ITC critice. Continuă argumentele în sensul că, FSCrawler contravine cu propriile declaraţiile de conformitate legate de GDPR, NIS2 şi PNI incluse în propunerea tehnică a ....SRL menţionate la pct. 209 din Procesul verbal privind evaluarea conformităţii propunerilor tehnice cu prevederile caietului de sarcini si, după caz, cu factorii de evaluare nr 1539/19.11.2025, conform cărora: "Portalul este dezvoltat pe o arhitectură scalabilă si interoperabilă, conform standardelor tehnice si legislative în vigoare (GDPR, NIS2, PNI), asigurând autentificarea securizată, trasabilitatea acţiunilor si administrarea facilă a fluxurilor de lucru". Propunerea tehnică a ofertantului ....SRL contravine astfel răspunsurilor la clarificări ale autorităţii contractante, postate în SEAP anterior depunerii ofertelor, şi care sunt obligatorii pentru ofertanţi. Pagina 25 din 126

De asemenea, propunerea tehnică a ....SRL, prin soluţia aleasă, implică o serie de neconformităţi cu legea şi cerinţele documentaţiei de atribuire şi riscuri majore pentru autoritatea contractantă. Prezintă cerințele încălcate, riscurile, regulile și impactul acestor încălcări. Invocă nerespectarea cerinţelor tehnice din caietul de sarcini cu privire la componenta Ranking. Conform Procesului verbal privind evaluarea conformităţii propunerilor tehnice cu prevederile caietului de sarcini si, după caz, cu factorii de evaluare nr 1539/19.11.2025, ....SRL a inclus în propunerea tehnică componenta Google Analytics. Arată că în cadrul propunerii tehnice depuse de ofertantul ....SRL, la cerinţa 255 - "La nivelul paginilor publice trebuie să se includă capabilităţi de ranking al activităţilor", ofertantul declară utilizarea serviciului Google Analytics pentru monitorizarea traficului şi determinarea clasamentului activităţilor publicate. Subliniază că Google Analytics funcţionează ca serviciu SaaS în Google Cloud, iar datele sunt colectate prin tag-uri JavaScript / SDK-uri şi stocate în infrastructura Google, fără opţiune suportată de a muta întregul engine de analiză pe serverele STS. Extinderile precum exportul în BigQuery sau conectori către alte platforme permit replicarea datelor în on-prem pentru analiză suplimentară, dar nu înlocuiesc motorul GA în sine. În ecosistemul Google nu este listată nicio SKU/ediţie de tip „Google Analytics Server" sau „on-premise", ci doar proprietăţi GA legate de conturi Google şi infrastructură Google Cloud. Cele de mai sus sus sunt dovedite prin accesarea linkului https://support.google.com/analytics/answer/12159447. Arată că în sensul informaţiilor transmise chiar de către Google, Google Analytics este găzduit in ecosistemul Google, nu în cel al STS, aşa cum era necesar conform caietului de sarcini.  Google Analytics presupune transmiterea datelor privind accesările şi comportamentul utilizatorilor către infrastructura EXTERNĂ aparţinând furnizorului Google, situaţie care este în totală contradicţie cu cerinţele caietului de sarcini şi cu răspunsurile la solicitările de clarificări comunicate de autoritatea contractantă anterior depunerii ofertelor. Conform caietului de sarcini - Cap. 2.1.2 „Cerinţe generale tehnice şi de arhitectură", sistemul informatic trebuie implementat în infrastructura pusă la dispoziţie de autoritatea contractantă şi trebuie să respecte

cerinţele privind securitatea, protecţia datelor şi confidenţialitatea. În răspunsurile la clarificări postate în SEAP anterior depunerii ofertelor, Autoritatea contractantă a precizat explicit că: „Etapa se va 26

derula pe infrastructura pusă la dispoziţie de AC prin intermediul STS." Acest răspuns confirmă că procesele, datele şi operaţiunile sistemului nu trebuie să părăsească infrastructura naţională (STS). De asemenea, conform clarificării privind soluţiile COTS (Răspuns 158 la solicitările de clarificări), autoritatea contractantă a menţionat explicit următoarele: „Toate soluţiile software care vor fi furnizate sub licenţă trebuie să respecte cerinţele caietului de sarcini si nu pot introduce condiţii/restricţii suplimentare." În mod esenţial, utilizarea Google Analytics, aşa cum a procedat ....SRL, nu respectă cerinţa impusă de autoritatea contractantă prin Răspuns 158 la solicitările de clarificări, întrucât: - impune condiţii contractuale externe; - transferă date către un operator economic din afara infrastructurii STS (incompatibil cu conformitatea strictă GDPR, Regulamentul UE 2016/679); - introduce o componentă care nu poate funcţiona în regim complet on-premises; - constituie o externalizare de date operaţionale, ceea ce contravine cerinţelor caietului de sarcini şi răspunsurilor la clarificări ale autorităţii contractante. Deşi externalizarea datelor nu este în niciun caz permisă prin caietul de sarcini, propunerea tehnică a ....SRL, bazată pe Google Analytics, nu respectă această cerinţă. Oferta ....SRL ar fi trebuit respinsă şi pentru acest motiv ca neconformă, în sensul art. 137 alin. (3) lit. a) din H.G. nr. 395/2016. Invocă nerespectarea cerinţelor tehnice din caietul de sarcini cu privire la componenta BPMN Camunda. Conform documentaţiei oficiale a producătorului binarele Camunda 8 incluse în propunerea tehnică a ....SRL sunt sub licenţă proprietară, cu două mari categorii "Non-Production" şi "Self-Managed Enterprise" pentru producţie. Ediţia Self-Managed Free poate fi folosită doar în medii non- producţie (dev, test, demo), nu şi pentru workload-uri reale de business. În cazul Camunda 8 Self-Managed, documentaţia oficială indică faptul că soluţia are nevoie de un set complet de componente (cluster de orchestrare - Zeebe, Operate, Tasklist, Identity, Optimize, Console, conectori etc.), acoperite de un model unificat de licenţiere pentru utilizarea în producţie, care nu apare explicit în oferta declarată câştigătoare. Arată că în SelfManaged nu există un manager de secrete integrat; comunitatea confirmă că trebuie folosite soluţii externe, precum HashiCorp Vault, sau echivalent. Acest lucru înseamnă că, dacă nu există o astfel de componentă, există riscul stocării credenţialelor şi cheilor inadecvat în Kubernetes Secrets, fişiere de configurare sau variabile de mediu. Pagina 27 din 126

De asemenea Camunda 8 nu se bazează pe un RDBMS clasic pentru motorul de procese Zeebe foloseşte RocksDB embedded, iar Operate/Tasklist/Optimize folosesc Elasticsearch pentru date şi căutare. Ca atare, autoritatea contractantă ar fi trebuit fie să solicite clarificări ofertantului ....SRL, fie să respingă ca neconformă, în condiţiile art. 137 alin. (3) lit. a) din H.G. nr. 395/2016 oferta acestuia, pentru nerespectarea cerinţei tehnice din Caietul de Sarcini conform căreia: "Ofertantul trebuie să propună un sistem informatic unitar, integral, cu o arhitectură centralizată. Soluţia trebuie să folosească un model unic, relaţional de date pentru toate componentele, astfel încât entităţile/obiectele/datele să nu fie duplicate în cadrul sistemului si să nu fie necesară replicarea internă sau schimbul de date între componentele tranzacţionale ale sistemului", fiind folosite mai multe tipuri de baze de date. Invocă nerespectarea cerinţelor tehnice din caietul de sarcini cu privire la componenta Business Intelligence. Conform Procesului verbal privind evaluarea conformităţii propunerilor tehnice cu prevederile caietului de sarcini si, după caz, cu factorii de evaluare nr 1539/19.11.2025, ....S.R.L a inclus în propunerea tehnică componenta Jasper. Site-urile şi articolele tehnice descriu JasperReports ca bibliotecă Java / engine de raportare pentru generarea de rapoarte în diverse formate (PDF, XLS, HTML), integrabilă în aplicaţii. Conform documentaţiei publice, JasperReports este un motor de raportare (reporting engine) integrabil la nivel de aplicaţie, nu o platformă completă de Business Intelligence adresată utilizatorilor de business. Caracteristicile de Business Intelligence (OLAP, dashboard-uri, analiză ad-hoc) sunt atribuite suitei Jaspersoft BI (JasperReports Server etc.), nu componentei JasperReports utilizate izolat. Or, componenta Jaspersoft BI nu este inclusă în propunerea tehnică a ....SRL.  În concret, componenta JasperReports are următoarele caracteristici: - Rol: motor de raportare embedded, generare de rapoarte fixe şi tabulare, - Public ţintă: dezvoltatori/aplicaţii care au nevoie de documente tipărite sau exporturi. Prin comparaţie, Sistemul BI, care lipseşte din oferta ....SRL, are rol de platformă cu semantic layer, analiză ad-hoc, self-service, OLAP, guvernanţă şi securitate pe date, dashboard-uri interactive. În configuraţia ofertată de ....SRL (JasperReports ca motor de raportare integrat în aplicaţie, fără JasperReports Server/Jaspersoft BI 28

Suite), soluţia nu îndeplineşte criteriile unei platforme BI complete, ci se încadrează în categoria soluţiilor de raportare. În configuraţia analizată, soluţia tehnică propusă de ....SRL foloseşte Kibana pentru vizualizarea şi explorarea datelor stocate în Elasticsearch şi JasperReports ca motor de raportare pentru documente fixe (rapoarte operaţionale, exporturi PDF/XLS). Kibana este definită de producătorul Elastic ca interfaţă de vizualizare şi analiză pentru datele din Elasticsearch (dashboard-uri, căutare, vizualizare time-series), iar JasperReports este documentat în ecosistemul Jaspersoft ca engine de raportare integrabil, utilizat pentru generarea de rapoarte tabulare şi documente „pixel- perfect". Prin urmare, combinaţia Kibana + JasperReports, inclusă în propunerea tehnică a ....SRL, oferă capabilităţi de raportare şi vizualizare, dar nu îndeplineşte, de sine stătător, criteriile unei platforme complete de Business Intelligence (de tip Jaspersoft BI Suite, Power BI, Tableau), care include în mod tipic modelare semantică, analiză ad-hoc, OLAP şi guvernanţă centralizată a datelor, ceea ce contravine cerinţei 2.2.4.6 „Subsistem de analiză şi raportare" din caietul de sarcini. Prin comparaţie, propunerea sa tehnică, considerată în mod greşit ca neconformă de autoritatea contractantă, propune utilizarea Power BI ca platformă de Business Intelligence completă, acoperind atât nevoile de raportare operaţională, cât şi pe cele de analiză interactivă şi self-service pentru utilizatorii de business. Power BI oferă un model semantic centralizat, capacităţi de analiză ad-hoc, dashboard-uri interactive, securitate la nivel de rând şi mecanisme de guvernanţă a datelor, elemente specifice unei soluţii moderne de BI, nu doar unui instrument de raportare. Invocă nerespectarea cerinţelor tehnice din caietul de sarcini cu privire la componenta AI. În propunerea tehnică a ....SRL SRL există o inconsistenţă fundamentală neobservată de autoritatea contractantă, respectiv, faptul că, în timp ce arhitectura chatbotului declară utilizarea Qdrant Vector DB (cerinţa 513, Componente AI), la cerinţa 602 se menţionează explicit că performanţa chatbotului este asigurată prin "caching bazat pe Elasticsearch şi funcţionalităţi de căutare semantică vectorială", ceea ce sugerează fie o confuzie tehnică între cele două soluţii de vector database, fie implementarea simultană a două sisteme redundante pentru aceeaşi funcţionalitate şi deci o nouă replicare de date între sistemele interne interzisă de caietul de sarcini (a se vedea cele menţionate la critica tehnică de mai sus). Face trimitere la procesul verbal privind evaluarea conformităţii propunerilor tehnice cu prevederile caietului de sarcini si, după caz, cu Pagina 29 din 126

factorii de evaluare nr 1539/19.11.2025, propunerea tehnică a ....SRL, pct. 513 şi 602. La fel, o altă neconformitate tehnică prin raportare la cerinţele caietului de sarcini există şi în ceea ce priveşte modelul LLM GPT-OSS- 120B inclus în propunerea tehnică a ofertantului declarat câştigător, aşa cum rezultă din cele menţionate la pct. 554 din Procesul-verbal privind evaluarea conformităţii propunerilor tehnice cu prevederile caietului de sarcini si, după caz, cu factorii de evaluare nr 1539/19.11.2025. Propunerea tehnică a ofertantului ....SRL menţionează utilizarea unui model GPT-QSS-120b cu 120 miliarde de parametri, ceea ce ridică multiple aspecte de neconformitate tehnică, neobservate de autoritatea contractantă, cum ar fi: - cerinţe hardware incompatibile cu cerinţele caietului de sarcini şi recomandările de hosting STS; - imposibilitatea respectării SLA-ului de 3 secunde: Timpul de inferenţă pentru un model de 120B, chiar pe hardware de ultimă generaţie, depăşeşte cu mult cele 3 secunde promise pentru răspunsuri uzuale, mai ales în condiţii de încărcare concurentă; - lipsa de claritate privind licenţierea: Menţiunea "licenţiere perpetuă" pentru un presupus model OpenAI open-source contravine politicilor OpenAI referitoare la modelele lor comerciale, ridicând suspiciuni despre caracterul real al soluţiei propuse. Documentaţia oficială OpenAI pentru modelul gpt-oss-120b (disponibilă la https://huggingface.co/openai/gpt-oss-120b) specifică explicit că modelul este destinat pentru "production, general purpose, high reasoning use cases that fit into a single 80GB GPU (like NVIDIA H100 or AMD MI300X)".  În contextul în care autoritatea contractantă oferă o arhitectură exclusiv CPU (conform răspunsului la întrebarea de clarificare nr. 164, postat în SEAP anterior depunerii ofertelor), este cert că ofertantul ....SRL nu a demonstrat capacitatea de a atinge parametrii de performanţă specificaţi în caietul de sarcini, în particular timpul de răspuns pentru interfaţa de tip chatbot.

Relevante în acest sens sunt informaţiile obţinute prin accesarea linkului HuggingFace Model Card: https://huggingface.co/openai/gpt-oss- 120b. Arată că sunt relevante: - despre cerinţe hardware (de pe pagina HuggingFace): "gpt-oss- 120b - for production, general purpose, high reasoning use cases that fit 30

into a single 80GB GPU (like NVIDIA H100 or AMD MI300X) (117B parameters with 5.1B active parameters)"; - despre MXFP4 quantization: "MXFP4 quantization: The models were post-trained with MXFP4 quantization of the MoE weights, making gpt-oss- 120b run on a single 80GB GPU (like NVIDIA H100 or AMD MI300X) and the gpt-oss-20b model run within 16GB of memory. All evals were performed with the same MXFP4 quantization." De asemenea, relevante sunt şi informaţiile obţinute prin accesarea linkurilor ce conţin documentaţie, exemple, reference implementations): - Paper oficial (arXiv): https://arxiv.org/abs/2508.10925 Titlu: "gpt- oss-120b & gpt- oss-20b Model Card" - Blog oficial OpenAI: https://openai.com/index/introducing-gpt- oss/

- Repository GitHub OpenAI: https://github.com/openai/gpt-oss - Cookbook OpenAI (ghiduri utilizare): https://cookbook.openai. com/topic/gpt-oss. Invocă nerespectarea cerinţelor tehnice din caietul de sarcini cu privire la componenta arhiva electronică. Legea nr. 135/2007 privind arhivarea documentelor în formă electronică stabileşte cadrul juridic obligatoriu pentru crearea, păstrarea, consultarea şi utilizarea documentelor electronice în arhive electronice, pentru toate instituţiile publice, inclusiv pentru structurile şi arhivele din subordinea Ministerului Sănătăţii. În consecinţă, orice sistem informatic care gestionează arhive electronice pentru ......... trebuie proiectat, implementat şi operat cu respectarea strictă a dispoziţiilor acestei legi şi a normelor tehnice de aplicare emise de autorităţile competente. Evaluarea soluţiei tehnice incluse în oferta ....SRL evidenţiază diferenţe semnificative între capabilităţile oferite şi obligaţiile legale privind arhivarea documentelor în instituţiile publice din România, stabilite prin Legea Arhivelor Naţionale nr. 135/2007, normele sale metodologice şi standardele aferente. Cadrul normativ aplicabil prevede explicit că instituţiile publice sunt obligate să gestioneze documentele conform unor proceduri arhivistice riguroase, folosind exclusiv sisteme de arhivare electronică certificate sau avizate de Arhivele Naţionale ale României (ANR). Aceste prevederi sunt definite în: - art. 18 şi 20 din Legea 135/2007, privind organizarea arhivelor şi utilizarea sistemelor de arhivare electronică; - normele metodologice pentru aplicarea Legii Arhivelor - HG nr. 1063/2009, care stabilesc cerinţe pentru: - evidenţa arhivistică (registre), - nomenclatorul arhivistic, Pagina 31 din 126

- ciclul de viaţă al documentelor. În acest context, soluţia tehnică propusă de ....SRL utilizează produsul Nextcloud ca principal mecanism pentru managementul documentelor şi colaborare, completat de produsul Elasticsearch pentru indexare şi căutare. Totuşi, aceste tehnologii sunt proiectate pentru partajare de fişiere, colaborare şi căutare rapidă, nu pentru arhivare electronică conformă cu legislaţia arhivistică românească. Nextcloud nu este un sistem de arhivare electronică avizat, nu implementează nomenclator arhivistic, nu menţine registrul de arhivă, nu asigură fluxurile obligatorii de selecţionare, nu garantează păstrarea pe termen lung (LTP) şi nu oferă mecanisme de autenticitate, integritate şi probatoriu al documentelor conform Legii 135/2007. La fel stau lucrurile şi cu soluţia tehnică bazată produsul Asigno, inclus de asemenea în propunerea tehnică a ....S.R.L. Asigno are funcţionalităţi de arhivare (electronică şi inclusiv legată de arhiva fizică), dar nu este, din documentaţia publică, o soluţie de „arhivare electronică conform Legii 135/2007" precum soluţia Axivant SEAL, cu statut de administrator de arhivă acreditat. În descrierea oficială, Asigno include „managementul arhivei electronice şi fizice", registru intrări—ieşiri, flux de lucru cu documente, OCR, semnătură electronică şi gestiune de arhivă în implementări la instituţii publice (ex. ANRP). Există referinţe la funcţionalităţi de arhivare şi ştergere în materiale de prezentare (catalog de soluţii), dar acestea sunt poziţionate ca parte din managementul de caz şi documente, nu ca serviciu de arhivare electronică acreditată. Legea nr. 135/2007 distinge clar la art. 3 lit. a) rolul de „administrator al arhivei electronice", care trebuie să fie persoană fizică/juridică acreditată de autoritatea de reglementare şi supraveghere specializată (ADR). Spre deosebire de produsul Asigno, ofertat de ....SRL, platforma Axivant SEAL, ofertată de socieytatea sa, este prezentată explicit ca soluţie de arhivare electronică în conformitate cu Legea nr. 135/2007, cu platformă şi centru de date autorizate la nivel naţional ca administrator de arhivă. Această limitare este agravată de faptul că utilizarea Elasticsearch introduce o replicare necontrolată a conţinutului documentelor, prin stocarea lor în indexuri interne, în multiple versiuni, ceea ce contravine principiului arhivistic fundamental privind exemplarul unic controlat prevăzut în art. 15 şi art. 17 din Legea arhivării. În plus, legislaţia specifică arhivării electronice, inclusiv Standardul OAIS (ISO 14721), adoptat de ANR pentru păstrarea digitală pe termen lung, precum şi metodologia privind arhivarea documentelor electronice, impune garanţii privind: 32

- conservarea integrităţii documentelor, - menţinerea accesibilităţii pe perioade extinse, - formate arhivabile (ex.: PDF/A), - mecanisme de versionare controlată şi monitorizare a ciclului de viaţă. Susține că niciuna dintre aceste cerinţe nu este demonstrată în oferta ....SRL. Mai mult, cerinţele din caietul de sarcini al proiectului, care menţionează explicit necesitatea gestionării documentelor într-un mod compatibil cu legislaţia arhivistică şi în conformitate cu infrastructura securizată a STS, sunt incompatibile cu soluţiile propuse de ....SRL, care prevede componente COTS ce funcţionează pe baze de date proprii şi generează replicări de date. Sistemul propus de ....SRL nu poate asigura întocmirea, păstrarea, structurarea şi accesul la documente conform cerinţelor legale, nu este certificat sau avizat de Arhivele Naţionale şi, prin arhitectura tehnică adoptată, generează riscuri semnificative în ceea ce priveşte integritatea, unicitatea şi păstrarea pe termen lung a fondului documentar. Susține că a inclus în propunerea sa tehnică soluţia tehnică Axivant Seal, care este conformă cerinţelor şi respectă legislaţia în domeniu.

Documentaţia tehnică pentru Axivant Seal, disponibilă prin linkul https://axivant.com/solutions/compliant-earchive/, precizează explicit că soluţia este destinată gestionării arhivelor electronice „inclusiv conform reglementărilor normative din România (Legea 135/2007)", fiind descrisă ca o platformă de arhivă electronică care respectă standardele impuse de legislaţia în vigoare.  În oferta actuală Axivant pentru Seal se menţionează, de asemenea, funcţionalităţi de „arhivă electronică conformă cu reglementările" şi mecanisme de păstrare pe termen lung, semnături electronice şi politici de retenţie, toate acestea fiind elemente cerute de cadrul legal definit de Legea 135/2007 şi normele sale tehnice. Susține că propunerea tehnică a ....SRL nu respectă astfel cerinţele caietului de sarcini menţionate pe pag. 43 a acestuia, în cadrul capitolului "Cerinţe generale privind funcţionalităţile de management al conţinutului Registrului Naţional al Profesioniştilor din Sănătate, conform cărora: "Va fi posibilă definirea si gestionarea unor politici de plasare a documentelor aferente solicitărilor din Registrul Naţional al Profesioniştilor din Sistemul de Sănătate, conform standardelor si reglementărilor din domeniu si conform nomenclatorului arhivistic". La pag. nr. 30 din caietul de sarcini se precizează explicit că "Subsistemul va prelua arhiva electronică existentă la nivelul instituţiilor implicate". Pagina 33 din 126

Noţiunea de "nomenclator arhivistic" este reglementată în art. 2 lit. l) din Normele tehnice din 09.05.2024 privind procedura de acreditare a administratorilor de arhivă electronică şi procedura de avizare a sistemelor electronice de arhivare, conform căruia: "l) nomenclator arhivistic - un instrument de lucru utilizat în domeniul arhivistic, care se elaborează de către fiecare creator pentru organizarea si gestionarea documentelor proprii, în conformitate cu prevederile Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, republicată, cu modificările si completările ulterioare". Or, regulile concrete după care se desfăşoară arhivarea electronică a documentelor sunt menţionate în Legea nr. 135/2007. ......... este supusă prevederilor Legii nr. 135/2007 privind arhivarea electronică şi are obligaţia de a asigura gestionarea şi arhivarea documentelor electronice în conformitate cu acest cadru normativ. În probațiune, au fost depuse înscrisuri. Punctul de vedere nr. 1693/15.12.2025, a fost înregistrat la CNSC cu nr. 88315/15.12.2025, și totodată, autoritatea contractantă a comunicat dosarul achiziției publice. Prin punctul de vedere, ......... a solicitat respingerea contestației formulată de ......... SRL, în temeiul art. 26 aliniat (6) din Legea 101/2016, pentru următoarele motive: Referitor la critica nr. 1, punctele 8-31 din Contestaţie, care critică motivul de neconformitate nr. 1 din documentul comunicare ofertă respinsă, face următoarele precizări: Afirmaţiile contestatorului sunt neîntemeiate şi sunt contrazise de cerinţele explicite ale caietului de sarcini, conţinutul solicitării de clarificări nr. 1392/28.10.2025, de documentele depuse de ofertant şi de concluziile comisiei de evaluare şi ale experţilor cooptaţi STS. Arată că simpla indicare a existenţei unui produs sau menţionarea unor linkuri comerciale nu este suficientă, fiind obligatorie prezentarea informaţiilor din literatura tehnică oficială a producătorului care să confirme punctual îndeplinirea fiecărei cerinţe tehnice sau, după caz, capturi de ecran relevante pentru funcţionalităţile standard. Susţinerea contestatorului potrivit căreia răspunsul său ar fi fost complet şi concludent este eronată. Răspunsul transmis a constat exclusiv în reiterarea trimiterilor generale deja existente în ofertă, fără a indica documente oficiale de tip datasheet, manuale tehnice, specificaţii ale producătorilor sau capturi de ecran relevante, aşa cum se solicita explicit prin caietul de sarcini şi clarificare. Simpla descriere narativă a funcţionalităţilor sau indicarea unor linkuri către website- urile producătorilor nu reprezintă „literatură tehnică a producătorului care 34

confirmă respectivele susţinerr în sensul cerinţei contractuale, aceasta fiind o probă de conformitate verificabilă, nu o afirmaţie a ofertantului. Afirmaţia contestatorului potrivit căreia autoritatea ar fi trebuit să solicite o nouă rundă de clarificări este apreciată ca nefondată. în speţă, situaţia nu era una neclară sau echivocă, ci rezultatul lipsei unor documente justificative obligatorii. Clarificările nu pot avea rolul de a permite completarea ofertei prin adăugarea de documente substanţiale lipsă, ci doar de a lămuri aspecte deja existente în ofertă. Or, literatura tehnică oficială şi capturile de ecran reprezentau elemente esenţiale ale conformităţii tehnice, ce trebuiau incluse în ofertă încă de la depunerea acesteia, iar lipsa lor nu poate fi remediată ulterior prin solicitări repetate de clarificări. Cu privire la susţinerea referitoare la presupusul tratament inegal faţă de ofertantul declarat câştigător, aceasta este nefondată. Evaluarea ofertelor s-a realizat exclusiv pe baza conţinutului probator din fiecare ofertă în parte. Oferta câştigătoare a fost considerată conformă ca urmare a faptului că a demonstrat îndeplinirea cerinţelor caietului de sarcini prin documentaţie tehnică adecvată şi probe justificative, în timp ce oferta contestatorului a fost evaluată ca neconformă tocmai din cauza lipsei probelor tehnice obligatorii. Faptul că contestatorul apreciază subiectiv că modul de prezentare ar fi fost „similar" nu poate răsturna concluziile obiective ale Comisiei, întrucât evaluarea nu se realizează prin comparaţii informale între oferte, ci prin raportare strictă la conţinutul documentelor depuse şi la conformitatea fiecărei oferte cu cerinţele documentaţiei. Referitor la critica nr. 2 arată că cerinţa contestată se regăseşte explicit în caietul de sarcini, pagina 13 - unde este formulată într-un mod clar, neechivoc şi suficient de detaliat pentru a permite oricărui operator economic diligent să o identifice şi să o ia în considerare la pregătirea ofertei sale: „ Pentru toate soluţiile software care vor fi furnizate sub licenţă se vor prezenta explicit şi detaliat condiţiile de licenţiere (cantitate, tip de licenţiere, mod de licenţiere, eventuale restricţii de utilizare)". Apreciază că argumentul potrivit căruia cerinţa ar fi una nouă, introdusă prin intermediul clarificărilor, este lipsit de orice fundament, întrucât cerinţa există în forma iniţială a caietului de sarcini, fiind clară şi accesibilă tuturor ofertanţilor. Prin urmare, susţinerile acestuia sunt nefondate, iar procedura a respectat în totalitate cadrul legal aplicabil, asigurând tratament egal tuturor participanţilor. Astfel afirmaţia contestatorului din cadrul contestaţiei "în tabelul centralizator al licenţelor transmis în cadrul adresei de răspuns la clarificări nr. 821/30.10.2025 am inclus licenţele comerciale de tip COTS care implică plata unor sume de bani, adică costuri, nu şi licenţele open source, care sunt gratuite" este falsă, deoarece în tabelul centralizator a inclus şi Pagina 35 din 126

licenţe de tip open source, cum ar fi Strapi.io sau Wazuh, aşa cum se poate vedea chiar din tabelul prezentat în contestaţie, iar plugin-urile cu licenţiere comercială la care face referire pentru prima dată în contestaţie, ar fi trebuit şi ele să fie incluse în tabelul centralizator şi evidenţiate separat. Nevoia autorităţii contractante de evidenţiere separată a oricărei licenţe, indiferent dacă este sau nu licenţă comercială cu plată sau open source este pentru că: - să nu existe licenţe comerciale ascunse, iar aşa cum se poate observa Ofertantul, sub denumirea generică de Strapi.io şi Wazuh a ascuns, aşa cum afirmă în propria contestaţie "plugin-uri cu licenţiere comercială" iară să prezinte în ofertă care sunt acele plugin-uri, de cine sunt produse şi cum sunt licenţiate, astfel Autoritatea Contractantă putând să aibă surpriza că aceste plugin-uri nu acoperă cerinţele Caietului de Sarcini şi să împovăreze bugetul Instituţiei după implementarea sistemului integrat; - să poată verifica modalitatea exactă de licenţiere pentru a putea estima costurile pe termen lung ale sistemului informat - anumite licenţe care acum sunt Open Source pot deveni licenţe comerciale în timp, aşa că este nevoie ca AC să fie informată despre toate licenţele folosite pentru implementarea sistemului informatic, indiferent de tipul licenţierii. Cu privire la menţiunea conform căreia suntem în prezenţa "unei erori materiale de tehnoredactare, ce se încadrează în noţiunea de viciu de formă în sensul dispoziţiilor art. 134 alin. (7) lit, a) şi ari. 135 din H.G. nr. 395/2016" precizăm, în primul rând, faptul că viciul de formă la care se referă art. 134 alin. (7) lit. a) şi art. 135 din H.G. 395/2016 vizează exclusiv situaţiile în care documentele depuse există, însă conţin erori minore, pur tehnice, care nu afectează caracterul complet al ofertei. Acest concept nu acoperă lipsa unor documente esenţiale, solicitate explicit în documentaţia de atribuire, şi cu atât mai puţin neîndeplinirea unei cerinţe tehnice obligatorii. Or, în speţă, nu ne aflăm în prezenţa unei simple scăpări de redactare, ci a unei lipse substanţiale din ofertă întrucât centralizatorul prevăzut ca obligatoriu în documentaţia de atribuire nu a fost depus deloc, iar în etapa de clarificări, ofertantul nu a prezentat tabelul complet cu licenţele necesare, deşi autoritatea contractantă a solicitat în mod expres acest lucru pentru verificarea conformităţii ofertei tehnice. Prin urmare, nu se poate vorbi despre o eroare materială, întrucât nu există un document care să poată fi „corectat". Legea permite corectarea 36

unor erori materiale dintr-un document deja existent, nu suplinirea post- factum a unor elemente lipsă, care afectează caracterul complet al ofertei. In al doilea rând, jurisprudenţa CNSC şi a Curţilor de Apel statuează că nu pot fi încadrate drept vicii de formă lipsa unor documente obligatorii sau completarea ulterioară a unor elemente esenţiale ale propunerii tehnice, întrucât o astfel de abordare ar încălca principiul tratamentului egal şi ar conduce la refacerea sau completarea ofertelor după termenul limită de depunere. Cu privire la criticile contestatorului de la punctele 60-78 din contestaţie, care critică motivul de neconformitate nr. 1 b din documentul comunicare ofertă respinsă, face următoarele precizări: Contestatorul face o confuzie evidentă între instalarea unei soluţii SQL Server pe un anumit tip de hardware, în această speţă "servere fizice dual CPUxl6 cores" şi licenţierea corectă şi legală în conformitate cu politicile de licenţiere ale producătorului Microsoft a respectivei licenţe. Licenţa SQL server poate fi instalată tehnic pe cele 2 x "servere fizice dual CPU x16 cores", pentru că producătorul permite acest lucru fără restricţii, însă licenţierea SQL Server se face prin cumpărarea efectivă a licenţelor şi prin mecanisme de licenţiere declarativă, instalarea licenţei nu presupune automat licenţierea corectă a ei. Din oferta tehnică a ofertantului nu reiese nicăieri numărul de licenţe ofertate, reiese doar că se instalează pe un anumit hardware, singurul loc unde precizează numărul de licenţe ofertat fiind în răspunsul la adresa de solicitare clarificări nr. 1392/28.10.2025, şi anume 1 licenţă, 1 licenţă nefiind clar îndeajuns pentru licenţierea corectă în conformitate cu politicile de licenţiere ale producătorului Microsoft. Arată că în răspunsul la Adresa de solicitare clarificări nr. 1392/28.10.2025, în dreptul licenţei SQL Server, în coloana cantitate, ofertantul a precizat "1", iar în dreptul coloanei Tip de licenţiere a precizat "Licenţe cu software assurance cu suport tehnic 5 ani", răspuns modificat prin menţionarea în cadrul răspunsului l.b) la Adresa de solicitare clarificări nr. 1479/10.11.2025 a faptului că "pentru o instanţă propusă cu 16vCPU, vor fi incluse 8 pachete "2-core pack", devenind astfel incidente art. 134, alin. 6 ale HG 395/2016, ofertantul schimbându-şi astfel oferta. Susţinerea ofertantului potrivit căreia utilizarea formei de plural „servere fizice dual CPU x 16 cores" ar demonstra faptul că acesta ar fi ofertat „mai multe licenţe de tip 2-core pack", iar menţiunea „1" din tabelul centralizator ar reprezenta o simplă eroare materială încadrabilă în viciul de formă, este lipsită de fundament, din cel puţin următoarele considerente: - forma de plural „servere fizice dual CPU x 16 cores" nu poate substitui obligaţia de a indica explicit numărul de licenţe ofertate, - utilizarea pluralului în descrierea generică a mediului tehnic nu echivalează cu indicarea numărului exact de licenţe, care trebuia prezentat Pagina 37 din 126

în mod clar, cuantificat şi corelabil cu cerinţele caietului de sarcini. Indicaţiile tehnice obligatorii trebuie să fie numerice, precise şi verificabile, nu presupuse dintr-o formulare lingvistică. - nicio prevedere din documentaţia de atribuire nu permite substituirea unui element cantitativ obligatoriu cu o interpretare la nivel gramatical. Dimpotrivă, atât standardele tehnice, cât şi practica CNSC cer o corelare expresă între numărul de licenţe, numărul de servere şi configuraţia ofertată. Prin urmare, pluralul „servere" nu poate suplini lipsa unui element esenţial: numărul concret de licenţe. Referitor la menţiunea „1" în centralizator nu este o eroare materială, ci o informaţie cantitativă esenţială din propunerea tehnică întrucât o eroare materială, conform art. 134 alin. (7) lit. a) şi art. 135 din H.G. 395/2016, presupune existenţa unui document deja depus, în care apare o greşeală minoră, de formă, ce poate fi corectată fară a afecta conţinutul substanţial al ofertei. Or, modificarea cifrei „1" în „n licenţe 2-core pack" ar reprezenta o schimbare fundamentală a propunerii tehnice ceea ce este interzis de legislaţia achiziţiilor. Prin urmare, nu ne aflăm în prezenţa unei erori materiale, ci a unei lipse de conformitate a ofertei, în raport cu cerinţa clară privind numărul de licenţe necesare mediului tehnic. Cu atât mai mult, a admite că cifra „1" reprezintă o simplă eroare ar echivala cu modificarea ofertei după termenul-limită. Referitor la critica nr. 3 și criticile contestatorului de la punctele 79- 103 din contestaţie, care critică motivul de neconformitate nr. 3 din documentul comunicare ofertă respinsă, face următoarele precizări: Din analiza comparată a celor două seturi de afirmaţii formulate de ofertant atât în răspunsurile la clarificări, cât şi în contestaţie reiese în mod cert existenţa unor contradicţii scriptice care afectează credibilitatea explicaţiilor furnizate şi demonstrează că soluţia propusă nu respectă cerinţa esenţială privind existenţa unui singur model de date şi a unei arhitecturi centralizate. Cerinţa minimă din caietul de sarcini este obligatorie şi lipsită de ambiguitate: „Soluţia trebuie să folosească un model unic, relaţional de date pentru toate componentele, astfel încât entităţile/obiectele/datele să nu fie duplicate în cadrul sistemului şi să nu fie necesară replicarea internă sau schimbul de date între componentele tranzacţionale ale sistemului". Exigenţa derivă din necesitatea operării unui ecosistem informatic coerent, guvernat de aceleaşi structuri de date, aceeaşi guvernanţă şi aceleaşi 38

mecanisme unitare de stocare, fără fragmentări între mai multe motoare sau modele de baze de date. Or, chiar dacă ofertantul a încercat să minimalizeze rolul PostgreSQL şi MinIO calificându-le drept „soluţii auxiliare", afirmaţiile sale sunt infirmate de propria documentaţie tehnică depusă în ofertă. Aceasta demonstrează că PostgreSQL nu are un rol periferic, ci unul substanţial în arhitectura propusă, fiind utilizat pentru un ansamblu de componente software esenţiale în orchestrarea întregii platforme. Documentele din ofertă arată explicit că PostgreSQL este utilizat pentru microserviciile Keycloak, Strapi şi Prefect. Dintre acestea, cel puţin Strapi reprezintă un CMS integrat în fluxuri operaţionale relevante, gestionând date de conţinut şi metadate care nu sunt independente sau izolate, ci legate direct de aplicaţiile modulare pe care ofertantul le propune ca parte din platforma integrată, în plus, Prefect - în calitate de orchestrator al fluxurilor - gestionează metadate şi istoricul execuţiilor operaţiunilor, stabilind astfel o dependenţă directă între subsistemele de business şi entităţile stocate în PostgreSQL. Aceasta contravine cerinţei de a evita existenţa mai multor spaţii de persistenţă care conţin obiecte de business, deoarece creează premisele pentru: fragmentarea logică a datelor, multiplicarea modelelor de date şi a guvernanţei acestora, necesitatea sincronizării datelor între componente, riscuri de dublare sau inconsistenţă a entităţilor, dificultăţi în auditare, control şi securitate. Mai mult, chiar afirmaţiile ofertantului confirmă o arhitectură în trei straturi de persistenţă distincte (SQL Server, PostgreSQL Cluster şi MinIO), ceea ce este incompatibil cu un sistem informatic „unitar, integrat, cu arhitectură centralizată". Este evident că PostgreSQL nu este utilizat doar pentru „configuraţii" sau „metadate secundare", aşa cum ofertantul susţine în contestaţie, ci reprezintă un subsistem de stocare cu rol operaţional în platformă. Această realitate este confirmată prin propriile formulări ale ofertantului din cadrul matricei de conformitate, unde PostgreSQL este poziţionat ca parte integrantă a stratului de persistenţă şi nu ca o componentă exterioară sau izolată. Prin urmare, autoritatea contractantă a apreciat în mod corect şi întemeiat că oferta nu respectă cerinţa de bază, întrucât soluţia propusă presupune existenţa a trei sisteme distincte de baze de date utilizate efectiv de componentele platformei: SQL Server pentru procese critice, PostgreSQL pentru componente OSS şi MinIO pentru date nestructurate. în mod inevitabil, acest lucru contravine principiului unicităţii modelului de date şi compromite arhitectura centralizată solicitată. Totodată, încercările ofertantului de a prezenta ulterior PostgreSQL ca fiind doar un element „auxiliar" reprezintă o reinterpretare ulterioară a Pagina 39 din 126

faptelor, contrară documentelor depuse în ofertă. Această inconsecvenţă justifică pe deplin concluzia comisiei de evaluare că ofertantul a evitat să răspundă în mod direct şi complet la clarificări, omiţând detalii esenţiale şi încercând să minimalizeze rolul unor componente structurale din propria arhitectură propusă. Subliniază că autoritatea contractantă: - a aplicat identic cerinţa privind modelul unic relaţional pentru toţi ofertanţii; - a admis oferta care utilizează un singur motor relaţional tranzacţional (Oracle); - a respins oferta care: - utilizează două motoare tranzacţionale distincte (SQL Server + PostgreSQL); - necesită integrarea între componente operaţionale cu persistenţă separată. Decizia rezultată este o consecinţă directă a diferenţelor tehnice reale dintre oferte şi nu exprimă niciun tratament discriminatoriu. Referitor la critica nr. 4, punctele 104-118 din contestaţie, care critică motivul de neconformitate nr. 4 din documentul comunicare ofertă respinsă, face următoarele precizări: Afirmaţiile contestatorului privind pretinsa neconformitate reţinută prin motivul nr. 4 sunt neîntemeiate şi rezultă dintr-o interpretare eronată atât a cerinţelor caietului de sarcini, cât şi a solicitării de clarificări transmise de autoritatea contractantă. Prin Adresa de solicitare clarificări nr. 1392/28.10.2025, întrebarea nr. 3 nu a vizat o simplă indicare formală de linkuri sau trimiterea generică la prezentări comerciale^ ci a reiterat explicit obligaţia ofertantului de a demonstra concret îndeplinirea fiecărei cerinţe tehnice, conform cerinţelor de redactare a ofertei tehnice prevăzute în documentaţia de atribuire. Astfel, autoritatea contractantă a solicitat expres prezentarea modului de implementare a fiecărei cerinţe funcţionale aferente aplicaţiilor specializate, precizând că sunt aşteptate răspunsuri care să demonstreze înţelegerea cerinţelor şi modalitatea concretă de îndeplinire a acestora, prin descrieri funcţionale şi capturi de ecran din aplicaţiile propuse. De asemenea, a fost subliniat caracterul imperativ al prezentării capturilor de ecran justificative pentru funcţionalităţile din aplicaţiile COTS standard, sub sancţiunea respingerii ofertei ca neconformă. Arată că în cadrul aceleiaşi solicitări, ofertantului i s-a cerut să precizeze unde, în documentaţia tehnică depusă, sunt prezentate capturi de ecran, linkuri către site-urile producătorilor sau referiri la datasheet- uri 40

pentru componentele ofertate, respectiv: subsistemul de tip Chatbot, subsistemul de analiză şi raportare, soluţia de securitate şi interoperabilitate de tip Reverse Proxy/API Gateway, soluţia de gestiune a bazelor de date pentru cele trei sisteme ofertate şi soluţia server web. Subliniază că în răspunsul transmis prin Adresa nr. 821/30.10.2025, înregistrată la ......... cu nr. 1413/31.10.2025, contestatorul nu a prezentat demonstraţiile tehnice solicitate pentru fiecare cerinţă în parte. Răspunsurile au constat, în esenţă, în indicarea unor linkuri către pagini de prezentare generală ale produselor şi în formulări de tipul „Am luat la cunoştinţă şi confirmăm faptul că...", utilizate pentru majoritatea cerinţelor aferente subsistemului Chatbot şi în mod similar pentru celelalte componente analizate. Acest tip de răspuns nu satisface cerinţele expres formulate la nivelul caietului de sarcini şi reiterate prin solicitarea de clarificări, deoarece nu reprezintă o demonstrare efectivă a îndeplinirii cerinţelor tehnice, ci doar o simplă afirmaţie de conformitate. Linkurile către pagini comerciale sau prezentări de bază au ca unic efect dovedirea existenţei produsului în cauză, fără a face dovada faptului că soluţia oferită îndeplineşte în concret, în configuraţia propusă pentru acest proiect, fiecare cerinţă specifică din caietul de sarcini. În mod corect, Comisia de evaluare şi experţii cooptaţi STS au reţinut că ofertantul nu a prezentat fişele de produs şi documentaţia demonstrativă solicitată prin întrebarea nr. 3 din adresa de clarificări, iar faptul că au fost comunicate doar linkuri către prezentări generale ale produselor nu justifică şi nu probează conformitatea tehnică. De asemenea, s-a constatat că pentru componenta software Chatbot, pentru majoritatea cerinţelor ofertantul s-a limitat la formulări de confirmare generală de tipul „Am luat la cunoştinţă şi confirmăm...", fără prezentarea capturilor de ecran şi a elementelor concrete de configurare cerute de caietul de sarcini. Transmiterea unor fişe generale de produs sau materiale de prezentare nu poate suplini obligaţia de a prezenta capturi de ecran şi descrieri funcţionale punctuale pentru fiecare cerinţă din caietul de sarcini, astfel cum s-a solicitat în mod expres. Aceste documente comerciale nu demonstrează modul în care soluţia este configurată pentru proiectul în cauză şi nu probează îndeplinirea cerinţelor specifice stabilite prin documentaţia de atribuire. Referitor la critica nr. 5, Contrar celor susţinute de către contestator la punctele 119.-133. din contestaţie, soluţia ofertată de către acesta, respectiv Microsoft SQL Server Enterprise nu respectă îndeplinirea cerinţei minime şi obligatorii din caietul de sarcini: „Configuraţia ofertată trebuie să funcţioneze în mod balansare activ-activ cu toate componentele acesteia." Pagina 41 din 126

Contestatorul face o confuzie între conceptul de „balansare" la care se referă cerinţa din caietul de sarcini şi între conceptul de „înaltă disponibilitate" la care se referă contestatorul în contestaţie în încercarea de a demonstra că soluţia Microsoft SQL Server ofertată îndeplineşte cerinţa din caietul de sarcini. Astfel, înalta disponibilitate (high availability) reprezintă capacitatea unui sistem de a rămâne funcţional chiar dacă unele componente se defectează având ca scop principal asigurarea unui uptime (timp de funcţionare) cât mai aproape de 100% (de ex. în cazul unui cluster cu 2 noduri dacă unul dintre noduri se defectează, sistemul rămâne funcţional (disponibil) sarcinile fiind preluate de către nodul rămas funcţional), în timp ce balansarea (load balancing) reprezintă distribuirea traficului / cererilor între mai multe noduri din cluster ale sistemului cu scopul de a preveni supraîncărcarea unui singur nod, de a îmbunătăţi performanţa şi de a răspunde mai rapid la cereri. Se observă cu uşurinţă că cele 2 concepte arhitecturale au scopuri distincte. Necesitatea ca toate componentele să poată funcţiona în mod activ-activ conform cerinţei din caietul de sarcini este de a obţine balansarea. Nici în oferta depusă, nici în răspunsurile la solicitările de clarificări, nici în contestaţia depusă ofertantul / contestatorul nu demonstrează faptul că soluţia ofertată Microsoft SQL Server Enterprise inclusă în ofertă îndeplineşte cerinţa de funcţionare în mod balansare activ-activ, toate referirile sale se fac la capacitatea soluţiei Microsoft SQL Server Enterprise de a asigura înalta disponibilitate, nicidecum de a asigura balansare aşa cum s-a solicitat la nivelul cerinţei din caietul de sarcini. Chiar şi în motivul de respingere a ofertei contestatorului, autoritatea contractantă a menţionat faptul că soluţia propusă de către contestator este „fără capabilităţi de balansare nefiind configurată în cluster activ-activ". Referitor la critica de la punctele 130 şi 132 cum că autoritatea contractantă ar fi trebuit să-i adreseze ofertantului solicitare de clarificare să demonstreze cum configuraţia activ-pasiv a soluţiei propuse Microsoft SQL Server Enterprise îndeplineşte cerinţa de funcţionare în mod balansare activ- activ, facem menţiunea că o astfel de solicitare era inutilă şi irelevantă cât timp ofertantul nu ar fi avut cum să demonstreze îndeplinirea cerinţei din caietul de sarcini, folosind probabil aceleaşi argumente ca la nivelul contestaţiei, care, aşa cum am arătat mai sus, nu sunt de natură să demonstreze îndeplinirea cerinţei de către soluţia ofertată. Referitor la punctul 131 din contestaţie, arată că și în motivul de excludere se menţionează şi respectivul răspuns al ofertantului la solicitarea de clarificări are rolul de a sublinia încă o dată faptul că acesta 42

a inclus în oferta sa o configuraţie activ-pasiv care nu respectă cerinţa de funcţionare în mod balansat activ-activ. Referitor la critica nr. 6 și criticile contestatorului de la punctele 134- 160 din contestaţie, care critică motivul de neconformitate nr. 6 din documentul comunicare ofertă respinsă, face următoarele precizări: Susţinerile contestatorului cu privire la pretinsa nelegalitate şi netemeinicie a respingerii ofertei sunt neîntemeiate şi contrazise atât de conţinutul documentaţiei tehnice depuse de ofertant, cât şi de răspunsurile acestuia la solicitările oficiale de clarificări formulate de autoritatea contractantă. Potrivit cerinţei stabilite la subcapitolul 2.3.3 „Soluţie de gestiune a bazelor de date" din caietul de sarcini, sistemul de baze de date relaţionale trebuie să îndeplinească un set de capabilităţi funcţionale şi de performanţă, cerinţă aplicabilă tuturor soluţiilor de baze de date incluse ca parte a platformei ofertate. Contestatorul a menţionat explicit în oferta sa existenţa a trei sisteme de baze de date distincte: Microsoft SQL Server Enterprise, PostgreSQL şi MinIO, toate declarate ca făcând parte din arhitectura tehnică a soluţiei. În aceste condiţii, obligaţia ofertantului a fost de a demonstra îndeplinirea cerinţelor prevăzute la subcapitolul 2.3.3 pentru fiecare dintre aceste soluţii, nu doar pentru o parte selectivă dintre ele. Contestatorul nu a furnizat în ofertă şi nici în răspunsul la solicitare demonstrarea cerinţelor pentru PostgreSQL şi MinIO în forma impusă de documentaţia de atribuire, limitându-se la menţiuni generale privind utilizarea acestora ca soluţii auxiliare, fără a prezenta probe tehnice concrete privind îndeplinirea capabilităţilor cerute de subcapitolul 2.3.3 pentru fiecare sistem de baze de date utilizat. Afirmaţia contestatorului potrivit căreia doar SQL Server ar fi supus cerinţelor acestui capitol este apreciată ca lipsită de temei, întrucât documentaţia nu prevede nicio excepţie pentru baze de date „auxiliare", iar cerinţele se aplică tuturor soluţiilor de persistenţă de date incluse în arhitectura sistemului propus. Arată că, în cazul contestatorului, existenţa explicită a mai multor baze de date operaţionale şi lipsa demonstraţiei conformităţii pentru PostgreSQL şi MinIO a condus justificat la constatarea neconformităţii. Referitor la critica nr. 7 și criticile contestatorului de la punctele 161- 170 din contestaţie, care critică motivul de neconformitate nr. 7 din documentul comunicare ofertă respinsă, face următoarele precizări: Susţinerile contestatorului privind pretinsa nelegalitate şi netemeinicie a respingerii ofertei sunt neîntemeiate, fiind contrazise atât de conţinutul documentaţiei depuse, cât şi de răspunsurile formulate la solicitările de clarificări adresate de autoritatea contractantă. Pagina 43 din 126

Contrar celor susţinute ulterior în contestaţie, ofertantul nu a demonstrat prin documentaţia tehnică sau prin răspunsul la clarificări existenţa efectivă a mecanismelor solicitate de caietul de sarcini. Simpla enumerare a unor facilităţi teoretice ale limbajului T-SQL (referiri generale la tranzacţii, proceduri stocate, triggers, MERGE, OUTPUT clause etc.), fară prezentarea de dovezi concrete şi verificabile - precum capturi de ecran din configuraţia reală a produsului ofertat, documentaţie oficială punctuală a producătorului din care să rezulte explicit îndeplinirea cerinţei sau demonstrarea modului efectiv de implementare în cadrul soluţiei propuse - nu reprezintă o probă de conformitate în sensul documentaţiei de atribuire. Caietul de sarcini şi clarificările transmise în cadrul procedurii impuneau ofertanţilor nu doar descrieri formale sau afirmaţii teoretice, ci demonstrarea concretă a modalităţii de implementare a cerinţelor funcţionale. Ofertantul avea obligaţia de a proba prin documente tehnice oficiale şi/sau capturi de ecran relevante faptul că produsul ofertat, în configuraţia propusă pentru beneficiar, permite execuţia simultană de instrucţiuni insert asupra mai multor tabele într-un mod nativ şi verificabil. Or, nici oferta tehnică iniţială şi nici răspunsul transmis prin Adresa nr. 821/30.10.2025 nu au conţinut asemenea probe, limitându-se la simple explicaţii teoretice copiate din documentaţii generale, Iară raportare directă la produsul concret ofertat şi fară prezentarea elementelor solicitate expres prin clarificare. Răspunsul ofertantului nu demonstrează această capabilitate, din următoarele motive: 1. Tranzacţiile (BEGIN TRANSACTION/COMMIT) nu reprezintă execuţie simultană. Tranzacţiile permit executarea secvenţială a mai multor instrucţiuni INSERT, în mod atomic, însă nu permit executarea unei singure instrucţiuni INSERT care să scrie simultan în tabele diferite. Tranzacţia garantează consistenţa, nu execuţia simultană. Prin urmare, nu răspunde cerinţei. 2. Procedurile stocate şi trigger-ele nu sunt mecanisme native de INSERT simultan. Acestea reprezintă logica de business suplimentară, construită de utilizator, nu funcţionalitate SQL Server care să permită unei singure comenzi INSERT să acţioneze direct asupra mai multor tabele. Cu alte cuvinte: - Triggerul execută cod suplimentar ca reacţie la un INSERT, - Procedura stocată execută mai multe INSERT-uri separate. 44

Niciuna dintre aceste tehnici nu constituie „execuţie de instrucţiuni INSERT în mai multe tabele simultan", ci executarea unor comenzi distincte, în cascadă sau secvenţial. - INSERT INTO ... SELECT şi OUTPUT clause nu inserează simultan în tabele multiple. Aceste funcţionalităţi permit: - transferul de date între tabele, - captarea rândurilor inserate într-o variabilă tabelară. Ele nu permit inserarea concomitentă a aceluiaşi set de date în tabele multiple, ci doar inserare într-un singur tabel la un moment dat. Astfel, nu satisfac cerinţa. 4. Instrucţiunea MERGE nu inserează în mod nativ în mai multe tabele.MERGE oferă inserare condiţionată, dar: - operează pe un singur tabel ţintă per instrucţiune; - nu are capacitatea de a insera în două sau mai multe tabele ca parte a unei singure comenzi SQL. Prin urmare, nici MERGE nu reprezintă execuţie simultană de INSERT în tabele multiple. Concluzionează în sensul că toate exemplele oferite de ofertant se referă la: - execuţia secvenţială a mai multor INSERT-uri, - execuţia unor mecanisme suplimentare (proceduri, trigger-e), - funcţionalităţi care operează asupra unui singur tabel per instrucţiune SQL. Niciun argument nu demonstrează existenţa unei instrucţiuni sau capabilităţi native în SQL Server Enterprise care să permită executarea simultană a instrucţiunilor INSERT asupra mai multor tabele, astfel cum solicită cerinţa. Referitor la critica nr. 8 și criticile contestatorului de la punctele 171- 185 din contestaţie, care critică Motivul de neconformitate nr. 8 din documentul Comunicare ofertă respinsă, face următoarele precizări: Subliniază în sensul că arhitectura declarată rămâne una activ-pasiv pentru operaţiunile principale de scriere şi nu constituie o soluţie de balansare reală la nivelul execuţiilor tranzacţionale distribuite între noduri, aşa cum solicită cerinţa. Respingerea nu a fost determinată de aspecte de licenţiere privind „2-core pack", acestea reprezentând doar obiectul punctual al întrebării formulate pentru verificarea corespondenţei dintre configuraţia tehnică declarată şi schema de licenţiere. Respingerea s-a fundamentat exclusiv pe neîndeplinirea cerinţei funcţionale esenţiale privind existenţa efectivă a mecanismelor de balansare simultană între noduri şi de partajare a memoriei cache. Pagina 45 din 126

Pentru identitate de raţiune a se vedea şi explicaţiile referitoare la capabilitatea de funcţionare în mod balansare activ-activ care au fost tratate la cap. Referitor la motivul nr. 5. Referitor la critica nr. 9 vizează neincluderea, în graficul de execuţie, a activităţilor de verificare şi acceptare a rapoartelor lunare de către autoritatea contractantă. Graficul de execuţie reprezintă un element de bază al strategiei ofertantului, arată modul în care acesta îşi va organiza activitatea, motiv pentru care lipsa sa sau a informaţiilor solicitate nu poate face obiect ul unor completări ulterioare pe durata evaluării o fertelor. Un Gantt în care activităţile sunt plasate în zile nelucrătoare, conduce către o cale critică calculată greşit, dependenţe deformate, o durată totală a proiectului nereală. Totodată, în aceste condiţii, orice replanificare va necesita ajustări manuale, contrar cerinţei minime a caietului de sarcini. Cerinţele minime ale caietului de sarcini care stabileau modalitatea de prezentare a graficului de execuţie aveau caracter obligatoriu şi nu au fost contestate în termenul legal. Prin depunerea ofertei, ofertantul şi-a asumat în întregime documentaţia de atribuire, astfel încât asumarea prezentării planificării operaţionale concrete ulterior atribuirii contractului, într-o aplicaţie care asigură toate funcţionalităţile solicitate de Autoritatea contractantă este irelevantă, obligaţia prezentării unui grafic de execuţie în acord cu cerinţele caietului de sarcini fiind la momentul depunerii ofertei. Respingerea ofertei pentru Motivul nr. 10 este legală şi temeinică. Referitor la motivul nr. 11, punctele 204 - 213 din contestaţie, precizează faptul că oferta depusă de ......... SA a fost considerată neconformă şi pentru că aceasta nu a răspuns cerinţei minime privind "ofertantul va realiza, [...] prezentarea abordării sale în sensul managementului riscurilor asociate activităţilor de pe calea critică a proiectului (se va face în mod obligatoriu analiza activităţilor critice şi se vor prezenta măsurile pe care furnizorul le va lua pentru a se asigura că fiecare dintre aceste activităţi nu întârzie şi astfel, termenul de finalizare se poate respecta). Analiza activităţilor critice este obligatorie, lipsa sa fiind motiv de respingere a ofertei.". Astfel, din informaţiile prezentate în ofertă şi răspunsul ofertantului la solicitarea de clarificări nr. 13 din adresa nr. 821/30.10.2025, comisia de evaluare a constatat că ofertantul nu a prezentat în cadrul ofertei abordarea sa în sensul managementului riscurilor pentru activităţile de pe calea critică a proiectului identificate de ofertant şi prezentate în anexa Gant Activitati Critice _ final.pdf (implicit şi măsurile pe care acesta ar trebui să le ia pentru a se asigura că fiecare 46

dintre aceste activităţi nu întârzie şi astfel, termenul de finalizare se poate respecta). Arată că abordarea concretă şi analiza riscurilor critice nu au fost prezentate efectiv în ofertă, ci doar se preconizează realizarea lor în timpul derulării contractului. Această interpretare este apreciată ca inacceptabilă din punct de vedere al legislaţiei achiziţiilor publice, deoarece caietul de sarcini stabileşte expres că analiza activităţilor critice şi măsurile de prevenire a întârzierilor trebuiau să fie incluse în oferta tehnică depusă, fiind o cerinţă minimă obligatorie. Oferta nu poate fi considerată conformă dacă respectarea acestei cerinţe este amânată pentru etapa de implementare, întrucât evaluarea se face strict pe baza conţinutului prezentat la momentul depunerii ofertei, iar completările sau elaborările viitoare nu pot substitui informaţiile lipsă, mai ales în condiţiile în care ofertanţilor li s-a adus spre cunoştinţă faptul că analiza activităţilor critice este obligatorie, lipsa sa fiind motiv de respingere a ofertei".

Prin urmare, afirmaţiile contestatorului nu pot înlătura constatările comisiei, care au relevat neîndeplinirea cerinţei obligatorii, justificând respingerea ofertei. Indiferent de forma de prezentare sau de denumirea utilizată de ofertant („integrată", „parte a procesului", „în metodologie" etc.), analiza trebuia să existe în mod concret şi explicit în oferta depusă, fiind o cerinţă minimă obligatorie, a cărei neîndeplinire atrage respingerea ofertei. Referitor la critica nr. 12, în legătură cu acest aspect, punctele 214 - 220 din contestaţie, subliniază că cerinţa din documentaţie era una explicită şi uşor de verificat în raport cu graficul prezentat: Activităţile prezentate în graficul Gantt nu vor avea durate mai lungi de 1 lună calendaristică. în cazul unor activităţi principale mai lungi de 1 lună, acestea se vor descompune în subactivităţi cu obiective măsurabile, cu durată mai scurtă de 1 lună. In consecinţă, indiferent de metodologia adoptată de ofertant, respectarea acestei cerinţe este obligatorie, iar ofertantul avea responsabilitatea de a demonstra conformitatea. Orice justificare privind logica internă de execuţie a activităţilor nu este relevantă şi nu poate constitui dovada îndeplinirii unei cerinţe minime stabilite prin documentaţia de atribuire. Din analiza graficului Gantt depus în ofertă (MS2_Plan Proiect_l2-10- 25_v3Jull.mpp) rezultă în mod evident că există numeroase activităţi a căror durată depăşeşte termenul maxim de 1 lună calendaristică impus prin caietul de sarcini. Aprecierea potrivit căreia graficul Gantt depus la ofertare ar urma să fie actualizat după semnare cu datele concrete de execuţie, iar calendarid de proiect cât şi calendarul la nivelul fiecărei activităţi va fi aliniat pentru a Pagina 47 din 126

reflecta condiţiile reale de desfăşurare a activităţilor (inclusiv zilele nelucrătoare legale, program de lucru specifice şi eventualele particularităţi de execuţie) încă o dată nu poate fi reţinută, întrucât contravine în mod direct cerinţelor explicite din caietul de sarcini. Documentaţia stabileşte fară echivoc că graficul de execuţie este un element esenţial al strategiei ofertantului, menit să reflecte modul în care acesta îşi organizează şi planifică activităţile pe întreaga durată a proiectului, motiv pentru care lipsa informaţiilor solicitate sau prezentarea lor incompletă nu pot face obiectul unor completări ulterioare pe parcursul evaluării. Prin urmare, susţinerea că planificarea operaţională va fi realizată ulterior atribuirii contractului nu este conformă cu cerinţele procedurii, întrucât aceasta nu ar permite comisiei de evaluare posibilitatea de a analiza, în cadrul ofertei, fezabilitatea, coerenţa şi realismul planului de implementare propus. în absenţa unui grafic Gantt complet şi conform, transmis odată cu oferta, cerinţele documentaţiei de atribuire nu pot fi considerate îndeplinite. Referitor la critica nr. 13 arată că ofertantul nu a prevăzut în graficul Gantt rapoarte de etapă la finalizarea tuturor etapelor din ciclul de implementare, respectiv rapoarte pentru etapele de instalare şi configurare software standard, suport. Rapoartele indicate la liniile 9.1- 9.13 sunt rapoartele lunare de progres şi nu pot fi asimilate rapoartelor de etapă, conform cerinţelor caietului de sarcini, acestea constituind livrabile distincte ale contractului. Reiterează că simpla asumare a cerinţei în matricea de conformitate nu constituie o dovadă a îndeplinirii acesteia în cadrul planului de implementare. De asemenea, ofertantul a prezentat în contestaţie toate celelalte etape pentru care au fost prevăzute rapoarte de etapă, ceea ce denotă o încărcare inutilă cu informaţii nesolicitate, cu potenţialul de a estompa neconformitatea semnalată. Menţionează că motivul comunicat iniţial a fost unul explicit: oferta nu includea în graficul Gantt rapoarte de etapă la finalizarea tuturor etapelor din ciclul de implementare, respectiv pentru etapele de instalare şi configurare a software-ului standard şi suport.

Comisia de evaluare a analizat aceste aspecte şi a constatat că restul de rapoarte de etapă sunt într-adevăr prevăzute în etapele corespunzătoare, fără a rezulta vreun motiv de neconformitate în privinţa acestora. Cu privire punctul 229 menţionează că neîndeplinirea cerinţelor aferente caietului de sarcini nu întră sub incidenţa viciului de formă. Aprecierea potrivit căreia graficul Gantt depus la ofertare ar reprezenta doar un artifact static cu rol exclusiv de prezentare încă o dată 48

nu poate fi reţinută, întrucât contravine în mod direct cerinţelor explicite din caietul de sarcini. Documentaţia stabileşte fără echivoc că graficul de execuţie este un element esenţial al strategiei ofertantului, menit să reflecte modul în care acesta îşi organizează şi planifică activităţile pe întreaga durată a proiectului, motiv pentru care lipsa informaţiilor solicitate sau prezentarea lor incompletă nu pot face obiectul unor completări ulterioare pe parcursul evaluării. Prin urmare, susţinerea că planificarea operaţională va fi realizată ulterior atribuirii contractului nu este conformă cu cerinţele procedurii, întrucât aceasta nu ar permite comisiei de evaluare posibilitatea de a analiza, în cadrul ofertei, fezabilitatea, coerenţa şi realismul planului de implementare propus. Arată că în absenţa unui grafic Gantt complet şi conform, transmis odată cu oferta, cerinţele documentaţiei de atribuire nu pot fi considerate îndeplinite. Referitor la critica nr. 14 arată că ofertantul a furnizat mai multe variante de răspuns, lăsând astfel comisia în situaţia de a identifica singură răspunsul considerat valid pentru neclaritatea semnalată. Aprecierea potrivit căreia graficul Gantt depus la ofertare ar reprezenta doar un artifact static cu rol exclusiv de prezentare încă o dată nu poate fi reţinută, întrucât contravine în mod direct cerinţelor explicite din caietul de sarcini. Documentaţia stabileşte fară echivoc că graficul de execuţie este un element esenţial al strategiei ofertantului, menit să reflecte modul în care acesta îşi organizează şi planifică activităţile pe întreaga durată a proiectului, motiv pentru care lipsa informaţiilor solicitate sau prezentarea lor incompletă nu pot face obiectul unor completări ulterioare pe parcursul evaluării. Prin urmare, susţinerea că planificarea operaţională va fi realizată ulterior atribuirii contractului nu este conformă cu cerinţele procedurii, întrucât aceasta nu ar permite comisiei de evaluare posibilitatea de a analiza, în cadrul ofertei, fezabilitatea, coerenţa şi realismul planului de implementare propus. în absenţa unui grafic Gantt complet şi conform, transmis odată cu oferta, cerinţele documentaţiei de atribuire nu pot fi considerate îndeplinite. Referitor la critica nr. 15 arată că obligaţia ofertantului nu consta într-o prezentare metodologică generală a procesului de prototipare sau într-o descriere generică a arhitecturii hardware, ci în indicarea concretă, distinctă şi explicită pentru fiecare prototip planificat a grupelor mari de funcţionalităţi ce urmau să fie incluse în cadrul acestuia. Contrar afirmaţiilor din contestaţie, nu este suficientă prezentarea modulelor generale ale soluţiei, a diagramei arhitecturale ori a unui grafic Gantt cu etape de proiectare pentru a se considera că cerinţa a fost îndeplinită. Cerinţa din Caietul de sarcini solicită explicit o corespondenţă directă între fiecare prototip planificat şi grupele de funcţionalităţi desemnate pentru acel prototip, prezentată sub forma unei configurări Pagina 49 din 126

clare şi distincte în oferta tehnică. Această corelare trebuie să existe ex- ante, la momentul ofertării, pentru a permite evaluarea fezabilităţii etapizării şi verificarea angajamentelor asumate de ofertant. Ofertantul nu poate suplini lipsa unei asemenea prezentări prin trimiteri la documente metodologice generale sau prin menţionarea faptului că prototiparea se va detalia ulterior contractării, întrucât documentaţia de atribuire a impus în mod expres ca aceste informaţii să fie incluse în cadrul ofertei tehnice. Referitor la critica nr. 16 arată că a constatat că graficul de implementare (Gantt) prezentat în ofertă, cât şi răspunsul ofertantului la solicitarea de clarificări nr. 21 din adresa nr. 821/30.10.2025 nu respectă cerinţele documentaţie, întrucât activitatea nr. 7.4 - Asistenţă tehnică utilizatori, care se desfăşoară în perioada 20.05.2026-30.06.2026, nu a fost prevăzută de ofertant a se derula în etapa de garanţie şi suport, ci în etapa de Tranziţia în producţie, anterior punerii în producţie a platformei digitale (25.06.2026) - activitatea 7.13. Punerea in producţie a platformei digitale şi semnării procesului verbal de recepţie (30.06.2026) - activitatea 7.22. Semnare Proces Verbal de Recepţie Cantitativa si Calitativa Finala Platforma Digital. Simpla afirmare privind respectarea termenelor în cadrul documentului 1 Matrice de conformitate nu reprezintă nicio dovadă privind transpunerea termenelor la nivelul Graficul de implementare (Gantt). Referitor la critica nr. 17 precizează că documentaţia de atribuire a prevăzut în mod clar obligaţia ofertanţilor de a include în propunerea tehnică descrierea detaliată a aplicaţiei de help-desk, iar propunerea tehnică a contestatorului include doar o simplă preluare/reformulare a cerinţelor minime din caietul de sarcini, nu o descriere detaliată aşa cum încearcă contestatorul să prezintă în mod distorsionat conţinutul ofertei. ......... SA a prezentat descrierea detaliată a soluţiei - element esenţial al propunerii tehnice - exclusiv în etapa de clarificări, printr-un document nou, anexat la răspunsul ofertantului. Referitor la critica nr. 18, arată că raportat la informaţiile prezentate de contestator atât la nivelul ofertei depuse, cât şi prin intermediul răspunsurilor la clarificări, se poate constata cu uşurinţă faptul că niciuna din certificările prezentate, Lean Six Sigma Black Belt şi ITIL (toate modulele prezentate), nu atestă cunoştinţe privind planificarea şi monitorizarea analizei de business, cerinţele managementului ciclului de viaţă al proiectelor, analiza strategiei de business, analiza cerinţelor şi definiţia designului, evaluarea soluţiei. Pe cale de consecinţă neconformitatea tehnică a ofertei depuse de contestatoare nu este pretinsă, ci este un fapt demonstrat si argumentat 50

în cuprinsul documentelor transmise acesteia, respectiv Comunicarea rezultatului şi Raportul procedurii, cât şi la nivelul prezentului punct de vedere. Referitor la critica nr. 19 arată că a raportat documentele prezentate de ofertant la nivelul ofertei depuse la cerinţele documentaţiei de atribuire. În cuprinsul ofertei depuse în termenul limită prevăzut al documentaţiei de atribuire, contestatorul a prezentat pentru Expertul securitate informatică următoarele: - Certificare Auditori Externi pentru Sistemul de Management al Securităţii Informaţiei conform cerinţelor standardului SR EN ISO/IEC 27001/2018, emis de Certinspect Register; - Certificare Lead Auditor Information security ISO 27001:2005, emis de BSI Management Systems; - Certificare Lead Implementer in conformitate cu cerinţele Sistemului de Management al Securităţii Informaţiei conform cerinţelor standardului SR EN ISO/IEC 27001/2018, emis de RIA SIMTEX; - Certificare CISA nr CISA-0862016 din 26.02.2008, emisă de ISACA; - CV-ul expertului datat în 10.10.2025 şi însuşit cu semnătură olografică, Pe lângă documentele menţionate mai sus şi relevante pentru obiectul cauzei, au mai fost prezentate Recomandări, Diploma de licenţă şi Declaraţia de disponibilitate. Prin urmare, analizând documentele prezentate de contestator la nivelul ofertei depuse se poate constata faptul că acesta nu a probat îndeplinirea cerinţei prevăzute la nivelul documentaţiei de atribuire, respectiv. Deţinerea de cunoştinţe privind testarea de penetrare a sistemelor informatice din punct de vedere al securităţii informaţiei, dovedite prin prezentarea unei diplome/certificări eliberate de o autoritate publică competentă cu recunoaştere generală sau o instituţie/organizaţie/ organism de drept public sau privat care respectă standardele naţionale sau internaţionale de certificare;" Afirmaţiile contestatorului de la punctul 291 nu sunt conforme cu realitatea şi este o practică îndoielnică abordată de acesta pe întregul conţinut al contestaţiei, limitându-se la multiple afirmaţii care nu sunt probate de conţinutul ofertei depuse în integralitatea acesteia. Referitor la solicitarea de clarificări nr. 9 din Adresa 1479 din 10.11.2025, adresată contestatorului, aceasta a constat în „indicarea în clar diplomele/certificările eliberate de o autoritate publică competentă cu recunoaştere generală sau o instituţie/organizaţie/organism de drept public sau privat care respectă standardele naţionale sau internaţionale de certificare, care dovedesc cunoştinţele solicitate pentru acest roF, nicidecum prezentarea/transmiterea unor noi diplome/certificări după cum Pagina 51 din 126

susţine contestatorul faptul că autoritatea contractantă i-a solicitat expres.  Aşadar, în respectarea principiului tratamentului egal, instituită expres, este esenţial a fi avute în vedere dispoziţiile art. 209 alin. (2), conform cărora autoritatea contractantă nu are dreptul ca, prin clarificările sau completările solicitate, să determine apariţia unui avantaj evident în favoarea unui ofertant/candidat. Prin urmare, acceptarea diplomei/ certificării prezentate prin intermediul răspunsului la clarificări, având în vedere ca aceasta nu a fost menţionată în niciun document din cadrul ofertei depuse în termenul legal prevăzut, ar fi reprezentat un avantaj evident în favoarea contestatorului. Termenul prevăzut pentru realizarea ofertei în vederea participării la prezenta procedură a fost acelaşi pentru toţi operatorii economici interesaţi, respectiv ofertanţii din cadrul acestei proceduri. Este responsabilitatea ofertanţilor să se asigure că oferta depusă răspunde tuturor cerinţelor documentaţiei de atribuire, iar eventualele clarificări realizate pe parcursul perioadei de evaluare trebuie să fie susţinute de informaţii/documente existente în cuprinsul ofertei. Or, în situaţia curentă, la nivelul ofertei depuse nu a existat nicio informaţie/document care să susţină completarea de ofertă făcută de contestator. O solicitare suplimentară, motivată exclusiv de susţinerile unuia dintre ofertanţi, în condiţiile în care a existat cel puţin un ofertant care a completat oferta conform dispoziţiilor legale, este de natură să afecteze transparenţa desfăşurării procedurii şi să încalce principiul tratamentului egal. Afirmaţiile contestatorului referitoare la faptul că oferta ....SRL ar fi fost desemnată câştigătoare cu încălcarea cerinţelor din caietul de sarcini, fiind pretins neconformă din perspectiva arhitecturii bazelor de date, a utilizării platformei Elasticsearch şi a componentelor FSCrawler şi Google Analytics, sunt neîntemeiate şi rezultă dintr-o interpretare eronată, părtinitoare, fragmentară şi tehnic incorectă a documentaţiei de atribuire şi a ofertei analizate de comisia de evaluare. Oferta ....SRL nu presupune duplicarea sau fragmentarea entităţilor de business în depozite tranzacţionale paralele. Modelul unic relaţional al datelor de business este implementat exclusiv în sistemul Oracle Database, care reprezintă sursa unică de adevăr pentru toate registrele şi fluxurile operaţionale. Utilizarea Elasticsearch nu vizează stocarea tranzacţională a entităţilor de business şi nu presupune existenţa unui model relaţional paralel, ci are exclusiv rol derivativ şi auxiliar, fiind utilizată pentru funcţionalităţi de căutare full-text, vectorială şi semantică, 52

indexare şi analiză performantă a datelor deja existente în sistemul relaţional central. Elasticsearch operează pe copii indexate de tip „read- only", generate automat din datele din Oracle, fără a permite operări tranzacţionale, tară guvernanţă de business şi tară capacitatea de a deveni sursă primară de date. Această arhitectură este una consacrată în standardele industriei, fiind utilizată inclusiv în ecosisteme guvernamentale şi enterprise pentru separarea optimă dintre persistenţa relaţională şi componenta de regăsire rapidă tip „search engine". A asimila utilizarea unui index de căutare cu existenţa unei baze de date tranzacţionale distincte reprezintă o confuzie tehnică majoră. Indexarea nu echivalează cu „replicare internă" în sensul cerinţei din caietul de sarcini, care se referă exclusiv la duplicarea modelelor relaţionale operative şi la existenţa mai multor sisteme tranzacţionale active pentru aceleaşi entităţi de business, situaţie care nu există în arhitectura prezentată de ....SRL. Totodată, afirmaţia privind existenţa „mai multor baze de date distincte - Oracle, Elasticsearch, Kong şi Moodle" este apreciată ca eronată deoarece Kong şi Moodle nu reprezintă sisteme de gestiune a bazelor de date. Kong este o soluţie de API Gateway, iar Moodle este o aplicaţie educaţională secundară, cu seturi proprii de date funcţionale nesupuse cerinţei de integrare în modelul tranzacţional al platformei centrale, iar Moodle nici măcar nu a fost prezentată de ofertantul ....ca fiind o licenţă ofertată separat. Niciuna dintre aceste componente nu introduce modele relaţionale concurente pentru entităţile de business gestionate de sistemul principal şi nu contrazice arhitectura centralizată impusă prin documentaţie. Susţinerea potrivit căreia utilizarea Elasticsearch pentru jurnalizare şi căutare business ar încălca principiile de securitate, GDPR şi cerinţele NIS2 este, de asemenea, nefondată. Soluţia ofertată prevede segregare logică strictă a fluxurilor de date în cadrul infrastructurii Elasticsearch, prin indecşi separaţi, namespace-uri distincte şi politici de retenţie diferenţiată administrate prin mecanismele native ILM (Index Lifecycle Management). Accesul la datele de audit este controlat prin roluri distincte în Kibana şi Elasticsearch Security (X-Pack), cu separarea permisiunilor între fluxurile operaţionale şi jurnalele de securitate. Aceste funcţionalităţi sunt standard enterprise ale ecosistemului Elastic şi sunt utilizate pe scară largă în implementări SIEM conforme GDPR, ISO 27001 şi NIS2. A afirma că simpla utilizare a aceluiaşi motor tehnologic ar conduce automat la încălcarea segregării de date reprezintă o abordare tehnic eronată, care ignoră principiul consacrat al segregării logice prin politici de acces, namespace-uri şi controale RBAC. Arată că,în realitate, arhitectura propusă separă logurile de audit de datele de business la nivel de indecşi, Pagina 53 din 126

politici de retenţie şi drepturi de acces, respectând principiul privacy by design şi cerinţele de confidenţialitate prevăzute de GDPR şi NIS2. În ceea ce priveşte critica referitoare la imposibilitatea respectării timpului de răspuns sub 3 secunde pentru Chatbot din cauza utilizării Elasticsearch atât pentru căutare semantică, cât şi pentru logging, aceasta este apreciată ca speculativă şi nu se bazează pe nicio analiză tehnică concretă. Platforma Elastic este proiectată exact pentru scenarii de volum ridicat şi utilizare simultană intensivă de căutare şi ingestie de date, fiind utilizată global în sisteme cu cerinţe mult mai severe decât cele impuse  prezentului proiect. Separarea indecşilor, utilizarea de noduri dedicate pentru ingestie şi query, alături de mecanismele native de load balancing şi caching, permit respectarea fără dificultate a cerinţelor de performanţă. Fără o evaluare de capacitate reală şi fară demonstrarea depăşirii limitelor tehnologice ale platformei, susţinerea privind imposibilitatea respectării SLA-ului de 3 secunde rămâne o simplă speculaţie lipsită de fundament tehnic. Totodată, susţinerea contestatorului potrivit căreia cerinţa de timp de răspuns sub 3 secunde s-ar aplica direct operaţiilor de inferenţă LLM este greşită. Cerinţa din caietul de sarcini privind timpul de răspuns are caracter funcţional, fiind aplicabilă exclusiv interfeţei chatbot din perspectiva timpului de livrare a răspunsului către utilizator. Astfel trebuie evaluat timpul perceput de utilizator până la primirea unui răspuns operaţional, criteriu pe deplin respectat prin soluţia ofertată de PHOENIX IT. Prin urmare, afirmaţiile contestatorului privind imposibilitatea respectării cerinţei de performanţă sunt speculative şi ignoră atât documentaţia de atribuire, cât şi modul concret de implementare a serviciului de tip chatbot propus de ofertantul declarat câştigător. Referitor la componenta FSCrawler, contestatorul afirmă că aceasta nu este eligibilă ca soluţie COTS deoarece este open source şi nu ar beneficia de suport comercial. Această interpretare este greşită şi denaturează conţinutul Răspunsului nr. 101 transmis de Autoritatea Contractantă. Conform acestui răspuns, nu sunt acceptate soluţiile open source care, în sine, constituie produsul principal ofertat, în lipsa unui suport comercial garantat. Arată că în oferta ....SRL, FSCrawler nu constituie soluţia COTS ofertată ca produs principal, ci reprezintă o componentă auxiliară integrată într-o soluţie enterprise comercială completă - platforma Asigno - pentru care există suport contractual şi responsabilitate integrală din partea ofertantului. Răspunsul nr. 114 clarifică în mod expres că sunt permise integrarea şi utilizarea de componente open source compatibile în cadrul soluţiilor COTS ofertate, atât timp cât acestea servesc configurărilor sau integrărilor specifice şi nu 54

constituie produsul principal lipsit de suport. Or, exact aceasta este situaţia FSCrawler, utilizată ca utilitar de procesare OCR integrat într-o platformă comercială suportată contractual. Mai mult, riscurile speculative invocate de contestator privind GDPR, NIS2 şi PNI nu sunt susţinute de niciun element obiectiv din documentaţia ofertei. Soluţia ....înglobează control acces RBAC prin Keycloak, criptare în tranzit şi la stocare, audit complet al accesului, segregare de reţea şi politici de securitate aliniate cerinţelor ISO 27001 şi NIS2. Utilizarea FSCrawler se face sub autoritatea platformei Asigno, cu acces controlat strict şi jurnalizare integrală, ceea ce elimină orice susţinere privind „acces larg, nesupravegheat la filesystem". Invocarea unor riscuri ipotetice privind clasificarea informaţiilor sau potenţiale încălcări penale reprezintă, în opinia sa, speculaţii care nu se regăsesc în realitatea arhitecturii ofertate şi nici în constatările comisiei de evaluare, care a analizat

punctual aceste componente. Critica contestatorului privind utilizarea Google Analytics pentru funcţionalitatea de ranking este apreciată, de asemenea, neîntemeiată. Soluţia propusă utilizează un instrument standard de analiză de trafic exclusiv pentru pagini publice, tară prelucrarea de date cu caracter personal identificabile şi cu respectarea cerinţelor GDPR privind anonimizarea adreselor IP şi colectarea de date agregate statistice. Această abordare este conformă cerinţelor din Caietul de Sarcini referitoare la monitorizarea ranking-ului paginilor publice şi nu aduce atingere normelor de confidenţialitate sau cerinţelor de securitate. Referitor la criticile formulate de contestator, punctele 374 - 394 din contestaţie, privind presupusa neconformitate a ofertei ....SRL cu cerinţele tehnice din caietul de sarcini privind componenta Arhiva Electronică, acestea sunt neîntemeiate şi rezultă din interpretarea greşită de către contestator a cadrului tehnic impus prin documentaţia de atribuire şi a soluţiei ofertate şi evaluate ca fiind conformă, încercând să introducă cerinţe tehnice noi, care nu există în caietul de sarcini. Caietul de sarcini nu impune utilizarea unui anumit produs dedicat exclusiv arhivării electronice şi nici nu condiţionează soluţia tehnică de existenţa unui unic sistem specializat de arhivare sau de certificări externe, ci stabileşte cerinţe funcţionale şi arhitecturale generale, aplicabile întregului sistem informatic integrat. în mod expres, documentaţia defineşte existenţa unui „Subsistem digital pentru gestionarea/

managementul

conţinutului

registrelor,

incluzând funcţionalităţi pentru vehicularea electronică a documentelor generate în cadrul platformei şi gestiunea documentelor încărcate de către profesioniştii din sistemul de sănătate". Prin urmare, componenta Arhivă Electronică este încadrată, conform cerinţelor proiectului, în zona de document management integrat, având rolul de stocare, organizare, Pagina 55 din 126

administrare, căutare şi acces la documente în cadrul fluxurilor operaţionale ale platformei. Mai mult, în cadrul caietului de sarcini nu există cerinţa expresă ca acest sistem de document management integrat să se supună rigorilor legii 135/2007 aşa cum încearcă să insinueze contestatorul. In ceea ce priveşte afirmaţiile contestatorului privind platforma Nextcloud, afirmaţii care încearcă să inducă ideea ca a fost ofertat produsul software separat Nextcloud şi că el separat ar trebui să fie evaluat şi să îndeplinească nişte cerinţe care nici nu există în caietul de sarcini, trebuie notat faptul că această tehnologie este cuprinsă de ofertantul ....ca o platforma tehnologică a produsului Asigno, nu ca produs de sine stătător, aşa cum reiese din documentul DataSheet ASIGNO, acest subsistem neputând să fie evaluat separat de integrarea sa în produsul finit Asigno, produsul care răspunde cerinţelor caietului de sarcini.

Asigno este descris ca o soluţie de management al arhivei electronice şi fizice, cu registre de intrări-ieşiri, suport OCR, semnătură electronică şi gestiune de documente implementată în cadrul unor instituţii publice, funcţionalităţi ce corespund exact cerinţelor subsistemului digital pentru gestionarea conţinutului registrelor solicitat prin documentaţie. Caietul de sarcini nu impune obligativitatea utilizării unui serviciu independent de arhivare, a unui software care să respecte cerinţele legii 135/2007 sau a unui furnizor acreditat extern, ci solicită expres furnizarea de produse software COTS integrate, configurate pentru a realiza funcţionalităţile cerute, condiţie îndeplinită prin soluţia propusă de PHOENIX IT. Totodată, susţinerea contestatorului potrivit căreia nu ar fi respectată cerinţa privind „definirea şi gestionarea politicilor de păstrare a documentelor conform nomenclatorului arhivistic" este infirmată de conţinutul ofertei ....şi de concluziile evaluării tehnice. Componenta Asigno include funcţionalităţi de configurare a categoriilor documentare, stabilire de termene de retenţie diferenţiate, reguli de clasificare şi mecanisme de management al ciclului de viaţă al documentelor, implementate prin registre de evidenţă şi fluxuri de lucru configurabile, exact în scopul aplicării politicilor de păstrare aferente fiecărei tipologii de documente. Nomenclatorul arhivistic nu este impus ca soluţie software distinctă, ci ca set de reguli de organizare şi clasificare documentară, iar cerinţa din caietul de sarcini vizează posibilitatea aplicării acestor reguli în cadrul platformei, posibilitate asigurată prin funcţionalităţile sistemului ofertat. în lipsa oricărei demonstraţii contrare din partea contestatorului, afirmaţia privind neconformitatea sub acest aspect este pur speculativă şi nu poate 56

răsturna constatarea obiectivă a Comisiei de evaluare privind îndeplinirea cerinţei respective. Contestatoarea încearcă să inducă în eroare prin introducerea unor cerinţe care nu există în caietul de sarcini. Soluţia tehnică ofertată respectă integral prevederile caietului de sarcini, prin existenţa unui subsistem dedicat gestionării documentelor. Criticile formulate de contestator reprezintă interpretări subiective şi extrapolări neprevăzute de cerinţele documentaţiei, fară suport tehnic sau procedural, motiv pentru care acest capăt de contestaţie se impune a fi respins ca neîntemeiat. Referitor la critica că ar fi evaluat oferta ....SRL „superficial şi formal" este apreciată ca nefondată. Procesul-verbal de evaluare nr. 1539/19.11.2025 demonstrează o analiză detaliată pentru fiecare cerinţă tehnică invocată chiar de contestator, iar concluziile de conformitate sunt fundamentate pe documentaţia tehnică furnizată şi pe demonstrarea funcţionalităţilor platformei ofertate. Afirmaţiile relativ la standardele OWASP, NIST şi ISO sunt, de asemenea, generale şi nedovedite, fără corelare directă cu vreo încălcare concretă demonstrabilă a cerinţelor din caietul de sarcini sau a legislaţiei aplicabile. Prin adresa înregistrată la CNSC sub nr. 89867/22.12.2025, ....SRL a formulat cerere de intervenție voluntară și a solicitat respingerea ca nefondată a contestaţiei formulată de ......... SA, admiterea cererii sale de intervenţie și obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată. Intervenienta arată că autoritatea contractantă a respins în mod corect oferta ......... SA ca neconformă, iar ......... a adresat multiple solicitări de clarificări contestatoarei. ......... SA nu a dovedit îndeplinirea cerinţelor tehnice pentru produsele COTS ofertate. Contestatoarea nu a ataşat literatura tehnică de specialitate la oferta iniţială, astfel cum impun prevederile CS Arată că trebuia să ataşeze ofertei iniţiale fie (i) informaţii din literatura tehnică pentru a dovedi îndeplinirea cerinţelor tehnice, fie (ii) capturi de ecran pentru a dovedi îndeplinirea cerinţelor funcţionale. Intervenienta dezvoltă argumente în sprijinul apărărilor sale vizând neîndeplinirea condițiilor referitoare la licenţele necesare pentru implementarea proiectului. Totodată, autoritatea a invocat în mod corect faptul că ......... SA a ofertat iniţial 8 pachete din licenţa 2 - core pack (pentru produsul SQL Server Enterprise), iar apoi a menţionat prin al doilea răspuns la solicitarea de clarificări că ofertează o singură licenţă 2 - core pack. În acest sens, este esenţial că ......... a indicat în mod expres cifra „1" în tabelul comunicat Autorităţii, fiind o singură licenţă ofertată de tipul SQL Server Enterprise (A se vedea pag.18 din contestaţie). Pagina 57 din 126

Arată că în mod temeinic şi justificat autoritatea contractantă a statuat că o singură licenţă este insuficientă pentru capacitatea de 16 nuclee de procesare, iar oferta este contestatoarei este inacceptabilă. Intervenienta arată că ......... SA nu a dovedit îndeplinirea condiţiilor din caietul de sarcini referitoare la existenţa unui sistem informatic unitar, integrat, cu o structura centralizată. Includerea în oferta tehnică a trei baze de date. Prin includerea în oferta iniţială a trei baze de date distincte (Microsoft SQL Server Enterprise, PostgreSQL şi MinIO), arată că această cerinţă din CS este încălcată. ......... SA nu a dovedit îndeplinirea cerinţei din caietul de sarcini referitoare la descrierea funcţionalităţilor componentelor ofertate. Neprezentarea fişelor de produs/a capturilor de ecran. Susține că demersul ......... este neîntemeiat, întrucât nu a respectat cerinţele caietului de sarcini referitoare la dovedirea (iar nu simpla afirmare) a funcţionalităţilor tehnice ale componentelor ofertate. Contestatoarea nu a dovedit îndeplinirea cerinţei din caietul de sarcini referitoare la funcţionarea configuraţiei ofertate în modul de balansare activ-activ. Contestatoarea a inclus în ofertă un produs nelansat pe piaţă la momentul depunerii ofertei tehnice. ......... SA a modificat în mod nelegal oferta tehnică. Dincolo de multiplele motive de neconformitate ale ofertei ......... SA, oferta contestatoarei oricum ar fi fost respinsă pentru faptul că a fost modificată pe calea răspunsului la solicitările de clarificări. Arată că la momentul depunerii ofertei ......... SA aceasta era neconformă prin raportare la cerinţele caietului de sarcini, întrucât produsul nu exista şi, prin urmare, nu putea fi ofertat. Este evident că o ofertă nu poate include un produs viitor, care nu există la momentul ofertării (nemo plus iuris ad alium transferre potest quam ipso habet). Arată că susţinerea ......... conform căreia ar fi săvârşit o eroare materială în redactarea răspunsurilor la solicitările autorităţii nu poate fi primită din cel puţin două motive: (i) din punct de vedere tehnic, pe paginile oficiale de internet ale producătorului Microsoft se menţionează expres, sub titlu, versiunea de produs aplicabilă pentru fiecare funcţionalitate tehnică descrisă, iar în al doilea rând (ii) în oferta iniţială s- au făcut 37 de menţiuni doar la varianta din 2025 şi nicio menţiune la varianta din 2022 a produsului Microsoft SQL Server. 58

......... a indicat în mod temeinic faptul că menţionarea de 37 de ori a denumirii complete a unui produs, care include referirea la anul 2025, nu poate fi o eroare materială. Arată că este clar că ......... SA a înţeles să oferteze un produs inexistent pe piaţă: Microsoft SQL Server 2025. Prin faptul că iniţial a ofertat un produs inexistent pe piaţă - Microsoft SQL Server 2025 Enterprise, iar prin răspunsurile la solicitările de clarificări ......... SA a menţionat că, de fapt, înţelege să oferteze produsul Microsoft SQL Enterprise 2022, contestatoarea şi-a modificat substanţial oferta. ......... SA nu a dovedit îndeplinirea cerinţei din caietul de sarcini referitoare la execuţia de instrucţiuni „insert" în mai multe tabele simultan. Cerinţa nerespectată de ......... SA, menţionată în mod expres în caietul de sarcini (pag. 59) este următoarea: „sistemul de baze de date relaţionale trebuie să prezinte următoarele capabilităţi (...): să permită execuţia de instrucţiuni INSERT în mai multe tabele simultan". Cu privire la acest aspect, contestatorul nu a prezentat dovezi care să permită autorităţii contractante verificarea îndeplinirii acestei cerinţe tehnice. ......... SA nu a dovedit îndeplinirea cerinţei din caietul de sarcini referitoare la instalarea şi funcţionarea bazei de date pe mai multe noduri. Contestatoarea nu a dovedit îndeplinirea cerinţelor din caietul de sarcini referitoare la planul de proiect şi a prezentat un grafic Gantt nerealist. ......... SA nu a dovedit îndeplinirea condiţiei din caietul de sarcini referitoare la replanificarea automată a activităţilor din graficul Gantt în cazul decalării unor termene ......... SA nu a dovedit îndeplinirea cerinţei din Caietul de sarcini referitoare la prezentarea abordării managementului riscului pentru activităţile critice. ......... SA nu a dovedit îndeplinirea cerinţei din Caietul de sarcini referitoare la prezentarea activităţilor din graficul Gantt prin raportare la durate care să nu depăşească o lună. ......... SA nu a dovedit îndeplinirea cerinţei din caietul de sarcini referitoare la includerea în graficul Gantt a rapoartelor de etapă şi realizarea acestora Contestatoarea nu a făcut dovada îndeplinirii cerinţei din caietul de sarcini referitoare la includerea în graficul Gantt a activităţii de elaborare şi transmitere a raportului final Autoritatea a constatat în mod corect faptul că în oferta tehnică ......... nu prezentat descrierea detaliată a aplicaţiei de helpdesk. ......... SA a încercat să acopere această lacună a ofertei abia prin cel de-al doilea răspuns la solicitările de clarificări, însă - aşa cum am mai Pagina 59 din 126

arătat - instituţia solicitării de clarificări nu poate fi folosită pentru acoperirea unui document lipsă din ofertă, în acest sens dispunând art. 134 alin. (6) al H.G. nr. 395/2016. În mod evident, câtă vreme niciun element din oferta iniţială nu confirma elementele de noutate aduse prin răspunsul de clarificări, astfel de elemente noi nu pot reprezenta simple vicii de formă, raportat la prevederile art. 135 alin. (3) al H.G. nr. 395/2016. ......... SA nu a dovedit îndeplinirea cerinţei din caietul de sarcini referitoare la cunoştinţele expertului coordonator analiză software şi nu a ataşat dovezi privind deţinerea de diplome/certificări sau linkuri către site- uri oficiale Autoritatea a reţinut în mod corect că ......... SA nu a ataşat ofertei iniţiale documente doveditoare ale pretinselor cunoştinţe enunţate pentru expertul coordonator analiză software. În concret, ......... SA nu a prezentat diplome/certificări care să permită verificarea obiectivă de către Autoritate a îndeplinirii acestor condiţii şi, implicit, cunoştinţele efective ale expertului coordonator analiză software. ......... SA a susţinut (oricum tardiv) prin contestaţie doar că „etapa de analiză este inclusă în certificarea Lean Six Sigma Black Belt + ITL Service Transtition", însă nu poate preciza în concret de unde reiese îndeplinirea condiţiei din CS cu privire la celelalte cunoştinţe pe care trebuia să le deţină expertul coordonator analiză software: - cunoştinţe privind planificarea şi monitorizarea analizei de business; - cunoştinţe privind cerinţele managementului ciclului de viaţă al proiectelor; - cunoştinţe privind evaluarea soluţiei. Cu privire la experienţa expertului în securitate informatică arată că prin depunerea ulterioară a documentului doveditor a cunoştinţelor presupus existente a expertului propus, ......... a completat oferta iniţială, fiind un document ce încerca să acopere neîndeplinirea unei cerinţe din CS. Susține că autoritatea contractantă a declarat în mod legal oferta ....SRL conformă si câştigătoare. Întreaga construcţie a contestatoarei în susţinerea pretinsei neconformităţi a ofertei sale se întemeiază pe o serie întreagă de speculaţii, interpretări greşite de noţiuni tehnice, precum şi adăugiri explicite la prevederile CS. Din analiza criticilor formulate de contestatoare, rezultă că, sub aparenţa invocării unor pretinse neconformităţi ale ofertei intervenientei, 60

aceasta propune interpretări alternative ale cerinţelor documentaţiei de atribuire. Aceste interpretări sunt în mod substanţial diferite de sensul şi raţiunea cerinţelor tehnice stabilite în mod expres de autoritatea contractantă. Apreciază că o asemenea abordare echivalează, în substanţă, cu o contestare a conţinutului caietului de sarcini şi a modului în care acesta a fost conceput, şi nu o critică veritabilă a evaluării ofertei ....SRL. Or, orice critică privind interpretarea, corectitudinea sau legalitatea cerinţelor caietului de sarcini este tardivă, depăşind termenul de 10 zile calculat de la momentul publicării documentaţiei de atribuire în SEAP. Susține caracterul neîntemeiat al criticilor ......... SA la adresa ofertei intervenientei. Contestatoarea pretinde în mod eronat că oferta subscrisei propune mai multe baze de date distincte. Susţinerile contestatoarei referitoare la neconformitatea ofertei ....SRL sunt apreciate ca întemeiate pe interpretări forţate ale unor pretinse obligaţii din Regulamentul (UE) 2016/679 GDPR care nu sunt prevăzute în CS. Susține argumente în sensul că propunerea sa tehnică îndeplineşte cerinţa tehnică prevăzută la pct. 2.3.2. din CS, componenta FSCrawler fiind eligibilă ca soluţie COTS. Soluţia propusă de ....SRL este conformă cu cerinţa de ranking al activităţilor. Google Analytics este utilizat exclusiv ca instrument de măsurare a performanţei paginilor publice. În continuare dezvoltă argumente în sensul că solutia sa tehnică respectă cerinţele din caietul de sarcini referitoare la existenţa unui sistem informatic unitar, integrat, cu o arhitectură centralizată. Arată că oferta ....SRL respectă principiul unicităţii sistemului informatic astfel cum impun cerinţele Caietului de sarcini. Propunerea tehnică ....SRL respectă cerinţele tehnice referitoare la componenta Business Intelligence. Phoenix a inclus în propunerea tehnică atât componenta JasperServer, cât şi componenta JasperReports. ....SRL îndeplineşte cerinţa din caietul de sarcini referitoare la componenta Arhiva Electronică. Nomenclatorul arhivistic nu este solicitat ca aplicaţie software distinctă, ci ca set de reguli de clasificare şi păstrare care trebuie să poată fi implementate în cadrul sistemului. Din punct de vedere tehnic, cerinţa este îndeplinită prin posibilitatea de definire a tipologiilor documentare, asocierea acestora cu termene de păstrare diferenţiate şi gestionarea ciclului de viaţă al documentelor prin mecanisme configurabile. Aceasta este exact abordarea utilizată în sistemele de document management enterprise şi corespunde cerinţei formulate în documentaţie. Pagina 61 din 126

Afirmaţia contestatorului potrivit căreia soluţia nu ar permite gestionarea politicilor de retenţie ignoră faptul că retenţia nu presupune existenţa unui serviciu extern sau a unui produs dedicat, ci capacitatea sistemului de a aplica reguli configurabile asupra documentelor, în funcţie de categoria şi rolul acestora în fluxurile operaţionale. În ansamblu, criticile privind arhivarea electronică şi retenţia documentelor nu derivă din cerinţele caietului de sarcini, ci dintr-o reinterpretare greşită a acestora, menită să introducă obligaţii tehnice inexistente. Soluţia ofertată respectă integral cerinţele funcţionale şi arhitecturale privind gestionarea documentelor şi aplicarea politicilor de păstrare, iar argumentele contestatorului nu pot conduce, din perspectivă tehnică, la concluzia unei neconformităţi. De asemenea, este vădit neîntemeiată şi critica ......... SA vizând platforma Nextcloud, prin care afirmă că ar fi un produs neconform ofertat de subscrisa pentru a vrea un sistem electronic de arhivare a documentelor. Afirmaţiile contestatorului referitoare la platforma Nextcloud sunt construite pe o premisă eronată, respectiv aceea că Nextcloud ar fi fost ofertată ca produs software separat, care ar trebui evaluat în mod independent şi ar trebui să îndeplinească cerinţe tehnice distincte. Această interpretare ignoră structura soluţiei ofertate şi documentaţia de prezentare a produsului, din care rezultă în mod clar că Nextcloud face parte integrantă din produsul Asigno, ca platformă tehnologică utilizată în implementarea acestuia. Aşa cum reiese explicit din DataSheet Asigno, Nextcloud nu este livrat ca soluţie de sine stătătoare şi nu constituie obiectul achiziţiei ca produs individual. Nextcloud este inclus ca componentă tehnologică internă a produsului Asigno, integrată în subsistemul de gestionare a documentelor şi funcţionând sub controlul şi guvernanţa aplicaţiei Asigno. Prin urmare, Nextcloud nu poate fi disociat de produsul finit şi nu poate fi evaluat separat de acesta, întrucât nu expune funcţionalităţi autonome în afara contextului în care este orchestrat de Asigno. Din perspectivă tehnică, rolul Asigno prin Nextcloud este limitat la furnizarea infrastructurii de stocare şi acces la conţinut, în timp ce logica de business, fluxurile operaţionale, regulile de acces, trasabilitatea documentelor, politicile de retenţie şi integrarea cu registrele şi procesele platformei sunt gestionate exclusiv la nivelul produsului Asigno, modulul Asigno BPM. 62

Nextcloud nu implementează reguli de business independente şi nu gestionează entităţi de business distincte, ci funcţionează ca o componentă a sistemului Asigno pentru realizarea funcţionalităţilor cerute de Caietul de Sarcini. Încercarea contestatorului de a izola Nextcloud din arhitectura produsului Asigno şi de a-l supune unei evaluări separate reprezintă o fragmentare incorectă a soluţiei, care nu este prevăzută de Caietul de Sarcini şi care contravine modului standard de evaluare a soluţiilor COTS integrate. În consecinţă, intervenienta subliniază că motivele din contestație care vizează Nextcloud nu relevă o neconformitate tehnică a soluţiei ofertate, ci se bazează pe o interpretare eronată a modului tehnic în care funcţionează produsul. Nextcloud nu poate fi analizat ca o componentă tehnică distinctă, întrucât este parte componentă a produsului Asigno. Or, produsul Asigno îndeplineşte cerinţele tehnice din CS. Din aceste considerente, criticile aduse ofertei sale referitoare la aşa- zisa nerespectare a normelor în materie de arhivare şi la aşa-zisa neconformitate a platformei Nexcloud trebuie respinse ca neîntemeiate. În susținerea contestației, prin adresa înregistrată la CNSC cu nr. 91372/29.12.2025, ......... SA formulează „Concluzii scrise”, ca urmare a analizării în cadrul CNSC a dosarului achiziţiei publice, precum și urmare a analizării punctului de vedere formulat de autoritatea contractantă, a cererii de intervenţie, ......... SA precizând, pe lângă aspectele deja prezentate, următoarele: Autoritatea contractantă a respins în mod greşit ca neconformă oferta ......... SA. Oferta sa îndeplineşte toate cerinţele tehnice ale caietului de Sarcini, iar răspunsurile sale la adresele de solicitare clarificări nr. 1392/28.10.2025 şi nr. 1479/10.11.2025 sunt unele pe deplin concludente şi care demonstrează conformitatea tehnică a ofertei asocierii sale. Contestatoarea reia criticile sale din contestație și arată că prin răspunsul nr. 1 din adresa de răspuns la clarificări înregistrată la autoritatea contractantă sub nr. 1413/31.10.2025, a răspuns în mod clar, complet şi concludent la solicitarea de clarificări primită din partea autorităţii contractante, iar propunerea sa tehnică respectă cerinţele concrete ale caietului de sarcini. Reclamă că suntem cel mult în prezenţa unei diferenţe de interpretare de către contestatoare și autoritatea contractantă a conţinutului și sensului întrebării nr. 2 din adresa de solicitare clarificări nr. 1392/28.10.2025. Pagina 63 din 126

Întrucât necesită plugin-uri cu licenţiere comercială, Strapi.io și Wazuh sunt soluţii COTS, fără însă a putea fi comparate cu licenţele open source cum ar fi Linux si Redis, care nu sunt în niciun caz soluţii COTS. Subliniază și că lipsa din tabelul centralizator al licenţelor transmis de contestatoare prin adresa de răspuns la clarificări nr. 821/30.10.2025 a licenţelor Linux, Redis și Windows Server Data Center poate fi considerată cel mult ca fiind rezultatul unei erori materiale de tehnoredactare, ce se încadrează în noţiunea de viciu de formă în sensul dispoziţiilor art. 134 alin. (7) lit. a) si art. 135 din H.G. nr. 395/2016. Autoritatea contractantă a încălcat principiul comunitar al bunei administrări, consacrat în jurisprudenţa CJUE (hotărârea din cauza T- 195/08, Antwerpse Bouwwerken NV împotriva CE, pct. 56 şi 57 şi Hotărârea din cauza T-211/02, Tideland Signal/Comisia, T-211/02, pct. 37 şi 38), care obliga ......... ca, în loc să ne respingă oferta ca neconformă, să adreseze o solicitare de confirmare formală a faptului că în tabelul centralizator al licenţelor sunt incluse şi licenţele Linux, Redis şi Windows Server Data Center, cu atât mai mult cu cât toate aceste licenţe sunt incluse, aşa cum chiar ......... a recunoscut, în propunerea tehnică a ......... SA. Arată că a inclus în ofertă toate licenţele de tip 2-core pack suficiente pentru capacitatea de 16 nuclee de procesare pe care va rula componenta SQL Server Enterprise. Autoritatea contractantă nu a înţeles sau, după caz, a interpretat în mod total greşit documentaţia tehnică şi modalitatea de licenţiere a produsului SQL Server Enterprise inclus în oferta sa.  Subliniază că în documentul „1. Prezentarea soluţiei tehnice_v2.pdf", parte a propunerii sale tehnice, la pagina 50, a precizat în mod expres că: "Implementarea soluţiei SQL se realizează on-premise, pe infrastructură dedicată (servere fizice dual CPU x16 cores), configurată în cluster de înaltă disponibilitate (AlwaysOn Availability Group), cu stocare de tip SSD/NVMe, pentru a susţine simultan sarcinile tranzacţionale (OLTP) şi analitice (OLAP/BI)". Prin răspunsul 1.b) din adresa de răspuns la clarificări nr. 828/11.11.2025, nu a făcut decât să răspundă solicitării concrete primite din partea autorităţii contractante prin adresa de solicitare clarificări nr. 1479/10.11.2025 și să lămurească numărul de licenţe SQL Server Enterprise incluse de la bun început în oferta sa, care era cel de 8 pachete de tip "2-core pack". Subliniază că sistemul principal de gestiune a bazelor de date pentru platforma informatică este Microsoft SQL Server Enterprise, componentă centrală care gestionează procesele critice, datele tranzacţionale şi 64

rapoartele de business intelligence. Acesta este produsul licenţiat integral şi dimensionat corespunzător cerinţelor de performanţă, disponibilitate şi securitate. Celelalte motoare de baze de date menţionate (PostgreSQL şi MinIO) sunt utilizate exclusiv ca soluţii complementare (auxiliare), strict pentru componente terţe ale sistemului. Astfel, PostgreSQL este integrat nativ în unele aplicaţii (de exemplu, Keycloak IAM) şi nu reprezintă un subsistem de stocare primar. La fel şi MinIO este prevăzut ca object store secundar, utilizat doar acolo unde aplicaţiile externe (precum Charisma HCM sau module de fişiere multimedia) nu dispun deja de un spaţiu propriu de stocare. Soluţia tehnică propusă îndeplineşte cerinţa de sistem informatic unitar, integrat, cu arhitectură centralizată şi model unic relaţional de date din caietul de sarcini. Subliniază că deşi intervenienta ....SRL a inclus în propunerea sa tehnică o soluţie tehnică referitoare la sistemul informatic unitar, integrat, cu arhitectură centralizată şi model unic relaţional de date din caietul de sarcini, ce este asemănătoare cu cea pe care autoritatea contractantă o consideră în cazul său ca fiind neconformă cerinţelor caietului de sarcini, oferta acestuia a fost considerată conformă, ceea ce reprezintă o încălcare gravă de către ......... a principiilor nediscriminării şi tratamentului egal, consacrate de art. 2 alin. (2) lit. a) şi b) din Legea nr. 98/2016. În mod similar cu ......... SA, intervenienta a inclus în oferta sa, în esenţă, o abordare similară, făcând referire la utilizarea mai multor tipologii de baze de date, fără însă ca oferta acesteia, spre deosebire de cea a contestatoarei, să fie respinsă ca neconformă, încălcându-se astfel de către autoritatea contractantă principiile nediscriminării şi tratamentului egal. Contrar susţinerilor autorităţii contractante din punctul de vedere, din chiar procesul-verbal privind evaluarea conformităţii propunerilor tehnice cu prevederile caietului de sarcini si, după caz, cu factorii de evaluare nr. 1539/19.11.2025 rezultă în mod clar că actuala intervenientă a inclus în oferta sa, mai multe motoare de baze de date (respectiv, Oracle, Elasticsearch, Kong si Nextcloud). Esenţial este şi faptul că, la nivel de platformă, solicitarea tehnică din caietul de sarcini privind funcţionarea în mod activ-activ are un caracter general, fiind formulată ca principiu de arhitectură şi nu ca obligaţie de implementare uniformă pentru fiecare componentă individuală a soluţiei. Contrar susţinerilor greşite ale autorităţii contractante, contestatoarea susține că a argumentat şi probat faptul că produsul Microsoft SQL Server respectă cerinţa de la cap. 2.2.3 Soluţie de gestiune a bazelor de date din caietului de sarcini "să permită execuţia de instrucţiuni INSERT în mai multe tabele simultan". Pagina 65 din 126

Autoritatea contractantă a interpretat eronat formularea "activ- pasiv" din oferta ......... SA. Terminologia "activ-pasiv" se referă la operaţiile de scriere (un singur nod scrie), şi nu la accesul general. Pentru citire, toate nodurile sunt active.  Sub un al treilea aspect, şi în acest caz, autoritatea contractantă putea şi trebuia să îi adreseze o solicitare de clarificări legată de modalitatea de îndeplinire a cerinţei tehnice legate de balansarea încărcării între noduri şi de partajarea memoriei cache, în loc să respingă, în mod total greşit, oferta ca neconformă. Subliniază și că evidenţierea în Graficul Gantt a rapoartelor lunare este recunoscută, de altfel, de autoritatea contractantă în cuprinsul motivului de pretinsă neconformitate nr. 13, aceasta precizând că "rapoartele indicate la liniile 9.1-91.13 sunt rapoartele lunare de progres". Arată că a respectat astfel în totalitate cerinţele caietului de sarcini, iar răspunsul nr. nr. 16 din adresa de răspuns la clarificări nr. 828/11.11.2025 este concludent şi lămureşte problema rapoartelor lunare şi a modului de verificare a acestora. Menționează și că a precizat în mod clar, prin răspunsul nr. 12 din adresa de răspuns la clarificări nr. 821/30.10.2025, că Graficul Gantt depus cu oferta este un artifact static, generat în Microsoft Office exclusiv pentru prezentarea structurii proiectului în formatul solicitat de caietul de sarcini. Acest document nu reprezintă instrumentul operaţional de planificare. În consecinţă, cerinţa tehnică din caietul de sarcini invocată de autoritatea contractantă este pe deplin îndeplinită, întrucât graficul transmis odată cu oferta îşi îndeplineşte rolul de prezentare a succesiunii şi grupării activităţilor, iar planificarea operaţională concretă se va realiza într-o ulterior atribuirii contractului, într-o aplicaţie care asigură toate funcţionalităţile solicitate de autoritatea contractantă. Contrar susţinerilor greşite ale autorităţii contractante, oferta sa respectă cerinţele caietului de sarcini legate de abordarea managementului riscului pentru activităţile de pe calea critică a proiectului identificate şi evidenţiate în Planul Gantt şi implicit de măsurile care ar trebui luate pentru a asigura că fiecare activitate nu întârzie şi se respectă termenul de finalizare. Contrar susţinerilor greşite ale autorităţii contractante, oferta sa respectă cerinţele caietului de sarcini legate de durata activităţilor din Graficul Gantt. Dezvoltă argumente în sensul că oferta sa respectă cerinţele caietului de sarcini legate de raportul final (la finalizarea contractului). 66

Subliniază că oferta sa respectă cerinţele caietului de sarcini legate de prezentarea în cadrul ofertei tehnice a configuraţiei propuse pentru fiecare prototip funcţional planificat în parte (grupele mari de funcţionalităţi care vor face obiectul fiecărui prototip în parte). Oferta sa respectă cerinţele caietului de sarcini legate de deţinerea de către expertul nominalizat în ofertă a cunoştinţelor privind testarea de penetrare a sistemelor informatice, dovedite prin prezentarea de diplome/certificări eliberate de o autoritate publică competentă cu recunoaştere generală sau de o instituţie/organism de drept public sau privat care respectă standardele naţionale de certificare. PHONIX SRL, cu subcontractant CONNECTIONS CONSULT SRL, a încălcat dispoziţiile art. 207 din Legea nr. 98/2016 şi art. 137 alin. (1) şi (5) din H.G. nr. 395/2016, ambele cu modificările şi completările ulterioare. Oferta respectivă trebuie respinsă ca neconformă, în condiţiile art. 137 alin. (3) lit. a) din H.G. nr. 395/2016, cu modificările şi completările ulterioare. Reia criticile sale pe acest aspect și solicită respingerea cererii intervenintei de obligare a societății sale la plata cheltuielilor de soluționare. Prin adresa înregistrată la Consiliu cu nr. 91798/31.12.2025, intervenienta PHONIX IT SRL a formulat „Concluzii scrise” și a solicitat admiterea cererii sale de intervenție, cu consecința respingerii contestației ......... SRL. Prin concluzii sintetizează aspectele de fapt şi de drept esenţiale pentru soluţionarea cererii de intervenţie. Intervenienta susține că menține toate argumentele expuse prin actele procedurale anterioare. Concluzionează în sensul că oferta contestatoarei este afectată de multiple neconformităţi, iar aceasta a încercat, în mod nepermis, să remedieze vicii substanţiale ale ofertei prin răspunsuri la clarificări şi, inclusiv prin prezenta contestaţie, să formuleze critici tardive împotriva prevederilor obligatorii ale documentaţiei de atribuire. Intervenienta arată că prin susținerile sale contestatoarea recunoaşte implicit că, la momentul depunerii ofertei tehnice, nu respecta următoarele cerinţele tehnice: (i) Cerinţa prevăzută la pct. 2.5.7. din caietul de sarcini referitoare la planul de proiect şi a includerii şi detalierii tuturor activităţilor planificate din cadrul proiectului; (A se vedea pag. 83 din caietul de sarcini); (ii) Cerinţa referitoare la utilizarea unui instrument de tip software pentru calcularea automată şi replanificarea automată a activităţilor din graficul Gantt în cazul decalării unor termene; (a se vedea pag. 79 din caietul de sarcini) (iii) Cerinţa referitoare la obligativitatea prezentării abordării managementului riscului pentru activităţi critice; (a se vedea pag. 79 din caietul de sarcini) Pagina 67 din 126

(iv) Cerinţa referitoare la includerea activităţii de elaborare şi transmitere a raportului final în Graficul Gantt; (A se vedea pag. 85 din caietul de sarcini) (v) Cerinţa referitoare la acordarea de sprijin utilizatorilor, printr-o echipă suport, pe o perioadă de 30 de zile după finalizarea instruirii; (A se vedea pag. 99 din caietul de sarcini) Această recunoaştere este dovedită de precizarea ......... SA- în legătură toate aceste cerinţe enumerate la pct. 5 - că vor fi îndeplinite la momentul executării contractului. Or, încercarea de a acoperi neconformităţile printr-o declaraţie de intenţie privind îndeplinirea acestor cerinţe la momentul executării contractului este inadmisibilă şi contrară cadrului legal aplicabil. Conformitatea ofertei tehnice se evaluează exclusiv prin raportare la conţinutul acesteia la data-limită de depunere a ofertelor. Prin urmare, entitatea contractantă a impus o asemenea cerinţă prin documentaţia de atribuire, constând în şi obligaţia ofertanţilor de a prezenta respectiva autorizaţie odată cu oferta, respectiv odată cu depunerea Formularului nr. 12 în cadrul Propunerii tehnice, anterior termenului limită de depunere a ofertelor (12.05.2021), nicidecum să se facă dovada deţinerii acesteia abia ulterior, la momentul executării lucrărilor, cum greşit reţine petenta în cuprinsul plângerii formulate, termenul de "ofertant" menţionat în cuprinsul formularului indicând faptul că dovada îndeplinirii cerinţei menţionate trebuie să se facă odată cu depunerea ofertei. Prin urmare, contrar susţinerilor petentei, această autorizaţie se impunea a fi prezentată sub forma unui document de calificare, iar nu sub forma unei condiţii în executarea contractului" (Curtea de Apel Oradea, Decizia civilă nr. 801/06.10.2021, cod RJ ge88e45d) [subl.ns.] Susține că validarea tezei contestatoarei ar încălca în mod direct principiul egalităţii de tratament între ofertanţi, întrucât ar permite ca unii participanţi să fie evaluaţi pe baza unor angajamente viitoare şi declaraţii de intenţie, iar alţii pe baza unor oferte efectiv conforme şi complete la momentul depunerii. Neîndeplinirea cerinţelor tehnice prevăzute de caietul de sarcini nu poate constitui o abatere tehnică minoră/ un viciu de formă. Contestatoarea nu poate pretinde autorităţii „obligaţia" de a adresa pentru a treia oară solicitări de clarificări pentru a acoperi viciile de neconformitate ale ofertei tehnice. Arată că aşa cum a arătat şi prin cererea de intervenţie formulată, autoritatea a adresat două rânduri de solicitări de clarificări: (i) Solicitarea 68

de clarificări nr. 1392/28.10.2025 („Solicitarea de clarificări nr. 1" / „Prima solicitare de clarificări"); (ii) Solicitarea de clarificări nr. 1479/10.11.2025 („Solicitarea de clarificări nr. 2" / „A doua solicitare de clarificări") Cu toate acestea, contestatoarea, susţine pe calea concluziilor scrise că autoritatea contractantă ar fi încălcat principiul bunei administrări prin faptul că nu ar mai fi adresat un al treilea rând de clarificări pentru îndeplinirea următoarelor cerinţe tehnice: (i) Cerinţa tehnică referitoare la unicitatea sistemului informatic; (a se vedea pag. 17 din caietul de sarcini), (ii) Cerinţa tehnică referitoare la indicarea şi depunerea tuturor licenţelor pentru toate produsele ofertate; (A se vedea pag. 13 din caietul de sarcini), (iii) Cerinţa tehnică referitoare la modul de balansare activ-activ; (A se vedea pag. 26 din caietul de sarcini), (iv) Cerinţa tehnică referitoare la abordarea managementului riscului pentru activităţi critice; (A se vedea pag. 79 din caietul de sarcini). O asemenea susţinere este neîntemeiată şi porneşte de la o interpretare eronată a principiului bunei administrări, care nu poate fi convertit într-o obligaţie a autorităţii contractante de a relua succesiv solicitările de clarificări până la obţinerea unei oferte conforme. În mod esenţial, cerinţele indicate de contestatoare vizează aspecte de fond ale propunerii tehnice - arhitectura sistemului informatic, regimul licenţelor, modul de balansare activ-activ şi abordarea managementului riscurilor pentru activităţile critice - care trebuiau să fie clar, complet şi Referitor la oferta ......... SA susține că aceasta este neconformă. Susţinerile contestatoarei sunt neîntemeiate. Oferta ......... SA nu respectă cerinţa tehnică prevăzută la pct. 1.4. din CS - nu a fost prezentată literatura tehnică de specialitate. Autoritatea a solicitat ......... SA indicarea punctuală a locului în care se regăseşte literatura tehnică care confirmă respectarea cerinţelor tehnice a produselor COTS ofertate: „unde în Oferta dvs. Tehnică aţi prezentat literatura tehnică a producătorului (...)" [subl. ns.] Link-urile indicate demonstrau exclusiv existenţa pe piaţă a produsului, fără a conţine specificaţiile tehnice ale acestuia care să confirme respectarea cerinţelor tehnice din caietul de sarcini. Oferta ......... SA nu respectă cerinţa tehnică prevăzută la pct. 1.4. din CS. Oferta nu include licenţele pentru toate produsele ofertate. ......... SA nu a dovedit îndeplinirea cerinţei din caietul de sarcini referitoare la descrierea funcţionalităţilor componentelor ofertate. Nu a prezentat fişele de produs şi nici capturile de ecran. Contestatoarea susţine că autoritatea nu a solicitat prezentarea fişelor de produs pentru produsele ofertate şi nici indicarea link-urile către produse. Pagina 69 din 126

Susţinerea este nefondată, întrucât comisia de evaluare nici nu avea obligaţia de a solicita prezentarea ex novo a fişelor de produs, a capturilor de ecran sau a link-urilor către produsele ofertate, aceste elemente trebuind să se regăsească în mod obligatoriu în oferta tehnică, potrivit cerinţelor exprese ale caietului de sarcini. Solicitarea formulată de autoritatea contractantă a vizat exclusiv indicarea locului din ofertă în care aceste documente se regăsesc, iar nu completarea sau remedierea ofertei prin depunerea unor documente noi, ceea ce ar fi încălcat principiul egalităţii de tratament între ofertanţi. ......... nu a dovedit modalitatea de îndeplinire a cerinţei de asigurare a balansării de către soluţia ofertată Microsoft SQL Server, ci a arătat doar cum soluţia ofertată asigură înalta disponibilitate - concepte distincte. Înalta disponibilitate (high availability) reprezintă capacitatea unui sistem de a rămâne funcţional chiar dacă unele componente se defectează, având ca scop principal asigurarea unui uptime (timp de funcţionare) cât mai apropiat de 100% (de exemplu, în cazul unui cluster cu două noduri, dacă un nod se defectează, sistemul rămâne funcţional, sarcinile fiind preluate de celălalt nod rămas funcţional). Subliniază că în realitate, contestatoarea a încercat o înlocuire a produsului SQL Server Enterprise 2025 cu produsul SQL Server Enterprise 2022 - ceea ce este nepermis pe calea răspunsului la clarificări, aşa cum am argumentat la para 88-101 din cererea de intervenţie. ......... SA nu a dovedit îndeplinirea cerinţei din Caietul de sarcini referitoare la execuţia de instrucţiuni „insert" în mai multe tabele simultan. Contestatoarea nu a dovedit îndeplinirea cerinţelor din Caietul de sarcini referitoare la planul de proiect şi a prezentat un grafic Gantt nerealist. ......... SA nu a dovedit îndeplinirea condiţiei din Caietul de sarcini referitoare la replanificarea automată a activităţilor din graficul Gantt în cazul decalării unor termene. Graficul Gantt prezentat de ......... SA viza activităţi ce ar fi urmat să se desfăşoare în zilele de sărbători legale. Pe calea contestaţiei şi a concluziilor scrise, ......... SA confirmă în realitate nerespectarea caietului de sarcini, în sensul că graficul Gantt depus odată cu oferta ar fi avut un caracter „orientativ", „static" şi exclusiv de prezentare. ......... SA nu a dovedit îndeplinirea cerinţei din caietul de sarcini referitoare la prezentarea activităţilor din graficul Gantt prin raportare la durate care să nu depăşească o lună. 70

Subliniază că transmiterea unui grafic Gantt incomplet încalcă cerinţa tehnică din caietul de sarcini şi constituie un viciu de neconformitate. Contestatoarea nu a făcut dovada îndeplinirii cerinţei din caietul de sarcini referitoare la includerea în graficul Gantt a activităţii de elaborare şi transmitere a raportului final. Arată că raportul final constituie un tip de raport, iar rapoartele lunare alt timp de raport. Sfera celor două noţiuni nu poate fi suprapusă, prin crearea unui tip de raport neprevăzut de CS, anume aşa-zisul „ultim raport lunar de progres". ......... SA nu a dovedit îndeplinirea cerinţei din Caietul de sarcini referitoare la configuraţia propusă pentru fiecare prototip funcţional planificat în parte. Cerinţa expresă a caietului de sarcini stipulează fără echivoc că „Se va prezenta în cadrul ofertei tehnice, în mod obligatoriu, configuraţia propusă pentru fiecare prototip funcţional planificat în parte (grupele mari de funcţionalităţi care vor face obiectul fiecărui prototip în parte)". Prin urmare, obligaţia ofertantului nu consta într-o prezentare metodologică generală a procesului de prototipare sau într-o descriere generică a arhitecturii hardware, ci în indicarea concretă, distinctă şi explicită pentru fiecare prototip planificat a grupelor mari de funcţionalităţi ce urmau să fie incluse în cadrul acestuia. Contrar afirmaţiilor din contestaţie, nu este suficientă prezentarea modulelor generale ale soluţiei, a diagramelor arhitecturale ori a unui grafic Gantt cu etape de proiectare pentru a se considera că cerinţa a fost îndeplinită. Cerinţa din caietul de sarcini solicită explicit o corespondenţă directă între fiecare prototip planificat şi grupele de funcţionalităţi desemnate pentru acel prototip, prezentată sub forma unei configurări clare şi distincte în oferta tehnică. Contestatoarea nu a dovedit îndeplinirea cerinţei din Caietul de sarcini referitoare la aplicaţia de helpdesk. Cu privire la acest element, autoritatea a constatat în mod corect faptul că în oferta tehnică ......... SA nu prezentat descrierea detaliată a aplicaţiei de helpdesk. ......... SA a încercat să acopere această lacună a ofertei abia prin cel de-al doilea răspuns la solicitările de clarificări, însă instituţia solicitării de clarificări nu poate fi folosită pentru acoperirea unui document lipsă din ofertă, în acest sens dispunând art. 134 alin. (6) al H.G. nr. 395/2016. În mod evident, câtă vreme niciun element din oferta iniţială nu confirma elementele de noutate aduse prin răspunsul de clarificări, astfel de elemente noi nu pot reprezenta simple vicii de formă, raportat la prevederile art. 135 alin. (3) al H.G. nr. 395/2016. Pagina 71 din 126

......... SA nu a dovedit îndeplinirea cerinţei din caietul de sarcini referitoare la cunoştinţele expertului coordonator analiză software şi nu a ataşat dovezi privind deţinerea de diplome/certificări sau linkuri către site- uri oficiale. În concret, ......... SA nu a prezentat diplome/certificări care să permită verificarea obiectivă de către Autoritate a îndeplinirii acestor condiţii şi, implicit, cunoştinţele efective ale expertului coordonator analiză software. Intervenineta reia argumentele sale în sprijinul conformității oferei depusă. Cerinţa privind obligativitatea ca soluţia propusă să utilizeze un model unic, relaţional de date pentru toate componentele tranzacţionale este îndeplinită de oferta Phoenix IT. Contestatoarea realizează o confuzie evidentă între componentele tranzacţionale ale sistemului şi mecanismele derivate de indexare Susţinerile contestatoarei referitoare la neconformitatea ofertei ....sunt întemeiate pe interpretări eronate ale unor pretinse obligaţii din Regulamentul (UE) 2016/679 GDPR. Oricum, contestatoarea nu face referire la vreo cerinţă a documentelor achiziţiei. Criticile ......... SA privind subsistemul de tip Chatbox sunt neîntemeiate, întrucât pornesc de la o confuzie între cerinţe distincte din Caietul de Sarcini, respectiv între funcţionalităţi aferente platformei de orientare în carieră şi cele specifice Chatb ox-ului propriu-zis. ......... pleacă de la o premisă greşită şi anume aceea că atât cerinţa 513 din Procesul-verbal final nr. 1539/19.11.2025, cât şi cerinţa 602 s-ar referi la Chatbox. Însă compararea a două funcţionalităţi şi sisteme diferite în încercarea de a crea aparenţa unei aşa-zise neconformităţi tehnice este greşită. Cu privire la sistemul platformei ASIGNO, s-a indicat în ofertă descrierea tehnică a produsului, precum şi ce infrastructură AI include. Nu a fost propusă implementarea unei structuri AI proprii diferite de cea de bază, integrată în produs, motiv pentru care argumentul ......... referitor la o aşa-zisă nerespectare a componentei AI - subsistemul Chatbox este neîntemeiat. ....îndeplineşte cerinţa din caietul de sarcini referitoare la componenta Arhiva Electronică. Şi în această privinţă, contestatoarea pretinde o cerinţă tehnică inexistentă, respectiv a obligativităţii deţinerii unui produs distinct cu funcţie unică de arhivare electronică. 72

În ceea ce priveşte retenţia documentelor şi aplicarea nomenclatorului arhivistic, critica ......... nu are legătura cu cerinţele documentaţiei, care stabilesc doar necesitatea existenţei unui document de gestiune a datelor, iar nu a unui sistem de arhivare. Nomenclatorul arhivistic nu este solicitat ca aplicaţie software distinctă, ci ca set de reguli de clasificare şi păstrare care trebuie să poată fi implementate în cadrul sistemului. Din punct de vedere tehnic, cerinţa este îndeplinită prin posibilitatea de definire a tipologiilor documentare, asocierea acestora cu termene de păstrare diferenţiate şi gestionarea ciclului de viaţă al documentelor prin mecanisme configurabile. Aceasta este exact abordarea utilizată în sistemele de document management enterprise şi corespunde cerinţei formulate în documentaţie. Afirmaţia contestatorului potrivit căreia soluţia nu ar permite gestionarea politicilor de retenţie ignoră faptul că retenţia nu presupune existenţa unui serviciu extern sau a unui produs dedicat, ci capacitatea sistemului de a aplica reguli configurabile asupra documentelor, în funcţie de categoria şi rolul acestora în fluxurile operaţionale. În ansamblu, criticile privind arhivarea electronică şi retenţia documentelor nu derivă din cerinţele caietului de sarcini, ci dintr-o reinterpretare greşită a acestora, menită să introducă obligaţii tehnice inexistente. Afirmaţiile contestatorului referitoare la platforma Nextcloud sunt construite pe o premisă eronată, respectiv aceea că Nextcloud ar fi fost ofertată ca produs software separat, care ar trebui evaluat în mod independent şi ar trebui să îndeplinească cerinţe tehnice distincte. Referitor la componenta subsistem de tip e-learning inclusă în oferta ....SRL, arată că aşa cum rezultă din oferta depusă de ....SRL la data depunerii acesteia, 13.10.2025, subsistemul de tip e-learning inclus în ofertă este Nextlab.tech. Acuzaţiile contestatoarei de la punctele 58 - 62 din concluziile scrise sunt bazate doar pe o interpretare proprie şi eronată a unor frânturi de informaţii din oferta intervenientei la care a avut acces din procesul-verbal de evaluare a propunerilor tehnice. Consiliul a organizat, în data de 02.02.2026, ora 10.00, la sediul sau, ședința de audiere a părților cauzei, la care au participat reprezentanți ai tuturor părților. A fost întocmit Procesul verbal al ședinței de audieri care a fost comunicat părților. Prin adresa înregistrată la Consiliu cu nr. 7408/05.02.2026, contestatoarea ......... SA a formulat „Concluzii scrise”, în urma ședinței de audieri a părților și, în mod suplimentar arată că: - își menţine în totalitate criticile din contestaţie şi din Concluziile scrise transmise la data de 29.12.2025; - argumentele sunt prezentate în ordinea în care au fost analizate Pagina 73 din 126

susţinerile părţilor în cadrul audierilor din data de 02.02.2026. Cu prilejul audierilor din data de 02.02.2026, autoritatea contractantă ......... a recunoscut în mod expres următoarele: - faptul că a adresat societății sale "întrebări capcană" pentru a crea motive de respingere a ofertei sale. Or, conform jurisprudenţei unitare a CNSC şi a Curţilor de Apel, solicitările de clarificări transmise ofertanţilor de către autoritatea contractantă trebuie să urmărească lămurirea sau confirmarea unor aspecte din ofertă şi nicidecum crearea artificială a unor motive de respingere a ofertei; - faptul că nu a verificat îndeplinirea de către propunerea tehnică a intervenientei ....SRL ("intervenienta") a tuturor cerinţelor tehnice din caietul de sarcini, fiind acceptată o "asumare" de către intervenientă a respectivelor cerinţe; - faptul că autoritatea contractantă s-ar fi bazat pe experienţa anterioară a experţilor implicaţi în procedura de evaluare, sens în care nu ar fi fost necesară o analiză detaliată şi punct cu punct a modului în care propunerea tehnică a intervenientei îndeplinea cerinţele caietului de sarcini; - faptul că verificarea propriu-zisă a îndeplinirii de către intervenientă a cerinţelor tehnice din caietul de sarcini se va face de către autoritatea contractantă abia la momentul finalizării implementării proiectului. În susținerea contestației reia argumentele sale și în mod suplimentar arată că în data de 02.02.2026, intervenienta ....SRL a recunoscut faptul că Elasticsearch este o bază de date şi că se realizează o duplicare şi o replicare a datelor între bazele de date Oracle şi Elasticsearch, susţinând însă că nu ar fi vorba despre date critice ce ar fi preluate şi în componenta Elasticsearch. Or, cerinţa tehnică a caietului de sarcini interzicea duplicarea în cadrul sistemului a datelor, precum şi replicarea internă a acestora, fără nicio distincţie în funcţie de tipul de date sau de importanţa lor. Cu prilejul audierilor din data de 02.02.2026, autoritatea contractantă a recunoscut în mod expres că nu a verificat dimensionarea (sizing) propusă de intervenientă pentru ElasticSearch. În acest context, critica sa privind încălcarea de către ....SRL a prevederilor GDPR art. 25 şi NIS2, menţionate în caietul de sarcini la capitolul 2.5.1 („Cerinţe privind metodologia pentru asigurarea securităţii"), este fundamentată şi corectă. Conform art. 21 din Directiva (UE) 2022/2555 (NIS2) şi art. 25 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), datele de jurnalizare trebuie separate de datele de business, cu politici de acces şi retenţie distincte. Subliniază că se recunoaste astfel în mod clar de către ....SRL că a 74

folosit doar Elasticsearch pentru retenţia atât a datelor de business, cât si a celor de audit, fiind încălcată cerinţa expresă din caietul de sarcini de a se aplica politici de retenţie a datelor în mod diferit pentru surse de date diferite. Contestatoarea reiterează criticile sale privind motivele de respingere care vizează oferta sa. Concluzionează că autoritatea contractantă a interpretat eronat formularea "activ-pasiv" din oferta sa. Terminologia "activ-pasiv" se referă la operaţiile de scriere (un singur nod scrie), și nu la accesul general. Pentru citire, toate nodurile ofertate sunt active. Sub un al doilea aspect, și în acest caz, autoritatea contractantă putea și trebuia să îi adreseze o solicitare de clarificări legată de modalitatea de îndeplinire a cerinţei tehnice legate de balansarea încărcării între noduri și de partajarea memoriei cache, în loc să respingă, în mod total gresit, oferta ca neconformă. Autoritatea contractantă a încălcat astfel si în acest caz principiul comunitar al bunei administrări, consacrat prin jurisprudenţa CJUE recentă (hotărârea din cauza T- 195/08, Antwerpse Bouwwerken NV împotriva CE, pct. 56 si 57 si Hotărârea din cauza T-211/02, Tideland Signal/Comisia, T- 211/02, pct. 37 si 38). În mod esenţial, respingerea ofertei ca neconformă a venit în urma analizării răspunsului nr. 1.b) din Adresa de răspuns la clarificări nr. 828/11.11.2025, legat de îndeplinirea cerinţei de includere în ofertă a unor licenţe SQL Server Enterprise în formatul 2-pack core şi nicidecum de îndeplinirea cerinţei tehnice legate de balansarea încărcării între noduri şi de partajarea memoriei cache. Dacă autoritatea contractantă i-ar fi adresat o solicitare de clarificare concretă legată de modul de îndeplinire a cerinţei tehnice legate de îndeplinirea cerinţei tehnice legate de balansarea încărcării între noduri si de partajarea memoriei cache, arată că ar fi putut să lămurească modalitatea de îndeplinire a cerinţei respective. Prin respingerea ofertei ca neconformă, fără a-i adresa o întrebare de clarificare și în baza unei evaluări pur subiective, apreciază că autoritatea a încălcat în mod grav principiul comunitar al bunei administrări. Prin adresa înregistrată la Consiliu cu nr. 7410/05.02.2026, intervenienta ....SRL a formulat „Concluzii scrise”, prin care sinterizează aspectele de fapt și de drept dezbătute în cadrul şedinţei de audiere din data de 02.02.2026, esenţiale pentru soluţionarea cauzei. Intervenienta își menţine toate argumentele expuse prin actele procedurale depuse anterior. În esenţă, contestaţia priveşte următoarea situaţie de drept: oferta contestatoarei este afectată de multiple neconformităţi (19 la număr), iar aceasta a încercat, în mod nepermis, să pretindă remedierea unor vicii Pagina 75 din 126

substanţiale ale ofertei prin răspunsuri la clarificări şi, inclusiv prin prezenta contestaţie, să formuleze critici tardive împotriva prevederilor obligatorii ale documentaţiei de atribuire. Cât despre criticile împotriva ofertei intervenientei, acestea sunt apreciate ca nefondate şi lipsite de orice fundament tehnic. Indică faptul că o serie dintre încălcările cerinţelor tehnice cuprinse în caietul de sarcini sunt recunoscute implicit chiar de contestatoare. Aceasta pretinde că ar putea îndeplini aceste cerinţe tehnice obligatorii abia la momentul executării contractului, ulterior eventualei semnări a contractului (a se vedea, parag. 120, 127, 137, 149, 162 din concluziile scrise depuse de contestatoare). În al doilea rând, multiple neconformităţi ale ofertei contestatoarei sunt calificate greşit de aceasta ca fiind aşa-zise simple vicii de formă ori abateri tehnice minore, deşi acestea vizează în realitate nerespectarea unor cerinţe tehnice exprese şi obligatorii din caietul de sarcini (a se vedea, parag. 33, 42, 48, 124, 149, 150, 164, 165, 172, 190 din concluziile scrise depuse de contestatoare). În al treilea rând, contestatoarea susţine cu privire la o serie de neconformităţi ale ofertei sale că autoritatea contractantă ar fi trebuit să îi adreseze solicitări de clarificări suplimentare în temeiul principiului bunei administrări. O asemenea susţinere este nefondată, întrucât obligaţia autorităţii contractante de a solicita clarificări nu poate fi transformată într-un mecanism de re-ofertare, respectiv de transformare a unei oferte neconforme într-una conformă (a se vedea, parag. 17, 29, 58, 82, 113, 130 din concluziile scrise depuse de contestatoare). O teză contrară ar fi absurdă, întrucât ar tinde fără echivoc la încălcarea principiului fundamental al tratamentului egal al procedurilor de achiziţii publice. Aspectele anterior menţionate au fost dezvoltate în concluziile scrise depuse de la data de 30.12.2026, astfel încât, din considerente de concizie, nu vor mai fi reiterate în cadrul prezentelor concluzii scrise suplimentare. Intervenienta prezintă sintetic câteva explicaţii tehnice punctuale cu privire la neconformitatea ofertei contestatoarei și reia argumentele sale vizând conformitatea ofertei sale, indicând referinţele relevante din conţinutul ofertei intervenientei. ......... SA a constituit cauțiunea în sumă de 449.210,00 lei, conform art. 611 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, fiind depusă la dosar recipisa de consemnare nr. 211923086/1 din 12.12.2025, eliberată de CEC BANK SA – Sucursala Lipscani. 76

Din analiza susținerilor părților și a documentelor existente la dosarul cauzei, Consiliul reține cele ce urmează: ......... a inițiat o licitație deschisă în vederea atribuirii contractului de achiziție publică având ca obiect «Servicii de implementare a unui Sistem informatic integrat al Registrului Național al Profesioniștilor din Sistemul de Sănătate, în cadrul proiectului „Transformare digitală a Ministerului Sănătății”, proiect finanțat din Programul Național de Redresare și Reziliență», prin publicarea în SEAP a anunțului de participare nr. CN 1085388 din 11.09.2025, valoarea estimată a contractului de servicii fiind de 22.460.479.59 lei, fără TVA, iar criteriul de atribuire aplicat fiind „cel mai bun raport calitate-preț”. Decizia privind rezultatul procedurii a fost comunicată ......... SA prin adresa nr. 1590 din 27.11.2025, potrivit căreia oferta sa a fost respinsa ca neconforma, în temeiul art. 137 alin. (3) lit. a) din HG nr. 395/2016, pentru motivele indicate pe larg în cuprinsul acestei adrese. în finalul adresei nr. 1590 din 27.11.2025, autoritatea comunica faptul ca a fost declarata câștigătoare oferta depusa de ....SRL, cu un punctaj de 100 de puncte și prețul de 21.760.004,00 lei, fără TVA. Împotriva acestei decizii a autorității contractante, ......... SA a depus contestația în analiza, solicitând urmatoarele: - anularea raportului procedurii nr. 1589/27.11.2025; - anularea tuturor actelor anterioare și subsecvente raportului procedurii (inclusiv a adresei de comunicare a rezultatului procedurii nr. 1590/27.11.2025 și a deciziei de stabilire a ofertei câștigătoare); - obligarea autorității contractante la reevaluarea ofertei contestatoarei, de la etapa evaluării propunerii tehnice; - obligarea autorității contractante la reevaluarea propunerii tehnice a ofertantei ....SRL, cu luarea în considerare a dispozițiilor legale din materia achizițiilor publice și, pe cale de consecință, declararea ofertei respective ca fiind neconformă; - stabilirea și comunicarea unui nou rezultat al procedurii de atribuire, cu respectarea dispozițiilor legale în materie. Ca o chestiune prealabilă, Consiliul reține că ....SRL a formulat o cerere de intervenție pe care o încuviințează în principiu, în conformitate cu art. 64 Cod procedură civilă, dat fiind faptul că autoarea ei, în calitate de ofertanta declarată câștigătoare, dovedește un interes legitim propriu în pricina prin promovarea ei. Contestatoarea ......... SA debutează demersul sau în fata Consiliului prin criticarea deciziei autorității contractante de a-i respinge oferta pentru motivele ce i-au fost comunicate prin adresa nr. 1590 din 27.11.2025. Verificând, prin prisma celor susținute de părți, legalitatea acestei masuri a achizitoarei, Consiliul notează că unul dintre motivele pentru Pagina 77 din 126

care oferta ......... SA a fost respinsa consta în faptul ca societatea nu a inclus în centralizatorul din cadrul răspunsului la solicitarea 2 din Răspuns la solicitările de clarificare nr. 1392/28.10.2025, înregistrat la ......... cu nr. 821/30.10.20 și la MS cu nr. 1413/31.10.2025, „toate licențele necesare pentru implementare", așa cum i s-a solicitat prin clarificarea respectivă, ci doar selectiv, astfel încât nu a răspuns în mod complet și concludent solicitării de clarificare formulata de comisie, de a prezenta centralizatorul de licențe. Referitor la acest subiect, Consiliul constata ca, prin adresa nr. 1392 din 28.10.2025, autoritatea contractanta a cerut ......... SA următoarea clarificare vizând oferta depusa: «Solicitare 2. Având în vedere cerința din Caietul de Sarcini „Pentru toate soluțiile software care vor fi furnizate sub licență se vor prezenta explicit și detaliat condițiile de licențiere (cantitate, tip de licențiere, mod de licențiere, eventuale restricții de utilizare)." și „Producătorul soluțiilor aplicative de tip COTS ofertate trebuie să furnizeze tot peisajul tehnologic asociat, inclusiv serverul web, server baza de date și să ofere suport pentru toate componentele ofertate.", pentru o evaluare mai facilă a ofertelor și pentru a fi clar ce licențe sunt propuse în cadrul fiecărei oferte, vă solicitam sa prezentați un tabel centralizator în care să prezentați toate licențele necesare pentru implementare, inclusiv tot peisajul tehnologic asociat care să respecte toate cerințele Caietului de Sarcini, cu următoarele coloane: Licență, Componentă acoperită, Cantitate, Tip de licențiere, Referințe către Oferta tehnică depusă unde este precizată această licență, eventuale restricții de utilizare. Precizăm că în acest tabel centralizator pot fi incluse doar licențele care sunt deja prezentate în oferta tehnică depusă, orice licență care nu are corespondență în oferta depusă nu va fi luată în calcul, scopul acestui tabel fiind cel de centralizare a licențelor și de clarificare a lor.» Ofertanta a răspuns prin adresa nr. 821 din 30.10.2025, prezentând „tabelul centralizator solicitat”. În continuare, prin adresa nr. 1479 din 10.11.2025, achizitoarea a cerut ......... SA urmatoarele clarificări: «Solicitare 1. Cu privire la mențiunile dvs. din documentul 2. Formular de oferte tehnica - Matrice de conformitate_v2.pdf: „Platforma software va fi instalată pe mașini virtuale Linux și Windows, definite conform specificațiilor stabilite în etapa de analiză tehnică comună cu beneficiarul;", „Pentru licențele software: Soluția include integral licențierea pentru componentele necesare: Sistem de operare: Windows Server 2025 Datacenter; Bază de date: Microsoft SQL Server 2025 Enterprite Edition; Server web / aplicație: NGINX + .NET + Node.js și Securitate și management: HashiCorp Vault, Wazuh SIEM, HAProxy, Keycloak IAM." și la tabelul centralizator inclus în răspunsul de la solicitarea 2 din Răspuns la 78

solicitările de clarificare nr 1392/28.10.2025, înregistrat la ......... cu nr. 821/30.10.2025 și la MS cu nr. 1413/31.10.2025, vă solicităm să clarificați următoarele aspecte: a) De ce în centralizatorul de licențe inclus în răspunsul la solicitarea de clarificări nu se regăsesc toate licențele menționate în documentul 2. Formular de oferte tehnica - Matrice de conformitate_v2.pdf precum sisteme de operare Linux, Windows Server 2025 Datacenter, Server web / aplicație: NGINX + .NET + Node.js Securitate și management: HashiCorp Vault, Wazuh SIEM, HAProxy, Keycloak IAM? b) Cu privire la menționarea licențelor SQL Server Enterprise (cantitate 1) și Power Bl (cantitate 1 - Licențe incluse în licențierea cu Software Assurance a SQL Server Enterprise) în centralizatorul de licențe inclus în răspunsul la solicitarea de clarificări, având în vedere politica de licențiere a producătorului Microsoft pentru produsele de tip SQL Server de tip enterprise, anume metrica de 2-pack core (pereche de două procesoare) vă solicităm să confirmați faptul că ați inclus în ofertă o cantitate de 2-pack core pentru produsul SQL Server Enterprise. c) Pentru sistemele de operare Linux menționate în documentul 2. Formular de oferte tehnica - Matrice de conformitate_v2.pdf: platforma software va fi instalată pe mașini virtuale Linux și Windows, definite conform specificațiilor stabilite în etapa de analiză tehnică comună cu beneficiarul;” vă solicităm să menționați distribuția de Linux, modalitatea de licențiere, cantitatea inclusă în ofertă și dacă aceasta beneficiază de suport tehnic, pe ce perioadă și care este momentul din proiect când acest suport începe. d) Pentru sistemele de operare Windows Server 2025 Datacenter menționate în documentul 2. Formular de oferte tehnica - Matrice de conformitate_v2.pdf vă solicităm să menționați modalitatea de licențiere, cantitatea și dacă aceasta beneficiază de suport tehnic, pe ce perioadă și care este momentul din proiect când acest suport începe.» «Solicitare 4. Având în vedere tabelul centralizator inclus în răspunsul de la solicitarea 2 din Răspuns la solicitările de clarificare nr. 1392/28.10.2025, înregistrat la ......... cu nr. 821/30.10.20 și la MS cu nr. 1413/31.10.2025, la nivelul căruia pentru produsele incluse în acest tabel indicați o perioadă de suport tehnic de 5 ani vă solicităm să clarificați care este momentul din proiect când acest suport începe.» «Solicitare 5. Având în vedere tabelul centralizator inclus în răspunsul de la solicitarea 2 din Răspuns la solicitările de clarificare nr. 1392/28.10.2025, înregistrat la ......... cu nr. 821/30.10.20 și la MS cu nr. 1413/31.10.2025 și faptul că în cadrul documentului 2. Formular de oferte tehnica - Matrice de conformitate_v2.pdf pentru o multitudine de cerințe se răspunde cu produsul Charisma HCM și se menționează faptul că: „Subsistemul de gestiune și evidență a Registrului Profesioniștilor este implementat pe baza modulelor Charisma HCM”, vă solicităm să confirmați faptul că răspunsul dvs. la solicitarea de clarificări prin care vi se solicită să „prezentați toate licențele necesare pentru implementare" este complet și că pentru implementarea sistemului nu este Pagina 79 din 126

nevoie de o licență suplimentară pentru produsul Charisma HCM menționat în formularul de ofertă tehnică.» ......... SA a răspuns prin adresa nr. 828 din 11.11.2025, astfel: «Solicitare 1. a) Răspuns: Documentul centralizator reflectă explicit componentele comerciale incluse în ofertă (ex: Windows Server Datacenter, SQL Server Enterprise, Power Bl Report Server, Wazuh). Lista nu include toate componentele open-source (precum distribuții Linux, NGINX, Node.js, HAProxy, Keycloak sau HashiCorp Vault), acestea reprezentând tehnologii sau framework-uri cu model de licențiere FOSS, ce sunt de regulă integrate și asociate serviciilor contractate. Pentru componentele open-source se aplică folosirea versiunilor "LTS-Long Term Support", cu servicii de implementare, operare și suport incluse în ofertă. în viziunea noastră, centralizatorul de licențe reprezintă evidențierea responsabilităților financiare aferente componentelor comerciale, cu implicare directă în costurile de licențiere și mentenanță. Componentele open-source sunt integrate în cadrul arhitecturii soluției conform termenilor licențelor FOSS, fiind acoperite de serviciile de implementare/operare și opțiunile suplimentare de suport. b) Răspuns: Oferta noastră utilizează modelul oficial de licențiere Microsoft pentru SQL Server Enterprise, respectiv pachetele "2-core pack" conform politicilor curente. în documentul "1. Prezentarea soluției tehnice_v2.pdf", în capitolul Arhitectura Fizică, în diagramă, este specificat numărul 16 nuclee alocate instanței SQL din cadrul infrastructurii virtuale. Propunerea este aceea de configurație cluster active-pasiv, astfel că din cele 32 de nuclee alocate sistemului de baze de date, doar cele de pe nodul activ sunt necesare a fi licențiate. Astfel, pentru o instanță propusă cu 16 vCPU, vor fi incluse 8 pachete "2-core pack", confirmând astfel solicitarea. în plus în oferta propusă, Power Bl Report Server este acoperit prin beneficiile Software Assurance asociate licenței SQL Server Enterprise, conform politicii Microsoft. c) Răspuns: Distribuția considerată este Ubuntu Server 24.04 LTS (Long Term Support), selectată pentru stabilitatea, securitatea și suportul extins pe termen lung, fiind o alegere standard în mediile guvernamentale și enterprise. Modelul de licențiere aplicat este FOSS (Free and Open Source Software), fără costuri de licență, cu posibilitatea de a adăuga suport enterprise, care asigură actualizări de securitate extinse și kernel LTS pentru infrastructura critică. Numărul de instanțe licențiate va reflecta arhitectura fizică propusă (VM Linux pentru noduri Kubernetes master/worker/tainted, clustere MinIO, instanțe PostgreSQL, Wazuh, HAProxy etc.), detalierea finală urmând a fi consolidată în etapa de analiză și inclusă în centralizatorul de licențe. în cadrul capitolului 80

"Arhitectura Fizică" din documentul "1. Prezentarea soluției tehnice_v2.pdf", diagrama aferentă prezintă alocarea resurselor virtuale necesare soluției. Mașinile virtuale Linux acoperă în infrastructura câteva zone funcționale: √ zona de containerizare (Kubernetes), care include 3 mașini virtuale pentru control plane în configurație HA, 7 mașini virtuale ca worker nodes și 3 mașini virtuale dedicate ca tainted worker nodes; √ zona dedicată stocării de obiecte (MinIO), prevăzută cu 4 instanțe virtuale; √ clusterul de load balancere (HAProxy), alcătuit din 3 mașini virtuale. √sistemele XDR/SIEM sunt alocate 4 mașini virtuale distincte. Separat, pentru componentele care necesită sistem de operare Windows Server 2025, arhitectura alocă un total de 14 mașini virtuale, cumulând 112 nuclee procesor, care vor fi licențiate conform modelului oficial Microsoft, utilizând pachete de 2-core pentru asigurarea conformității. Serviciul de suport tehnic Linux este asigurat pe întreaga durată contractuală (atat în faza de implementare cat și în perioada de garanție ofertata (60 de luni de luni de la acceptanța finală a sistemului informatic integrat)), cu nivel de service (SLA) aliniat la cerințele proiectului. Suportul tehnic dedicat începe din momentul acceptantei finale a sistemului informatic integrat. d) Răspuns: Licențierea pentru Windows Server Datacenter se realizează conform politicii Microsoft, prin modelul per-core (pachete de 2 core), reflectat pentru fiecare VM în funcție de numărul de vCPU alocat. Numărul de pachete 2-core este determinat de necesarul aferent VM-urilor Windows prevăzute în arhitectură (în speță, conform documentului "1. Prezentarea soluției tehnice_v2.pdf", în capitolul Arhitectura Fizică, în diagrama pentru componentele "DMS - Axivant SEAL Platform" și "Data - SQL Server Eenterprise") și va fi consolidat în centralizatorul final după etapa de analiză și dimensionare. Suportul tehnic și serviciile asociate (în cazul nostru Software Assurance) sunt incluse pentru o perioadă de 60 de luni de la acceptanța finală a sistemului informatic integrat.» «Solicitare 4. Răspuns: Toate licențele necesare pentru componentele comerciale sunt incluse în ofertă, acoperind mentenanța și actualizările pe întreaga durată contractuală, conform politicilor de suport și upgrade ale producătorilor. Aceasta acoperire include Windows Server Datacenter pentru host-uri și VM-uri virtualizate, SQL Server Enterprise licențiat per-core cu drept de upgrade și integrare cu Power Bl Report Server, platforma SEAL DMS, precum și module din soluția Charisma HCM. Suportul tehnic și operațional de 5 ani (60 de luni) începe la momentul semnării acceptanter finale a sistemului informatic integrat și se menține pe întreaga perioadă de garanție (60 de luni de la acceptanta finala a sistemului informatic integrat), cu niveluri de SLA adaptate proiectului și cu procese de mentenanță clar stabilite. Toate actualizările de securitate și schimbările majore Pagina 81 din 126

sunt gestionate în ferestre dedicate de mentenanță, conform politicii de change- management. Prin această structură, beneficiarul are garanția unei transparențe totale asupra costurilor, resurselor și responsabilităților, cu predictibilitate bugetară și o platformă scalabilă, performantă și conformă cu cerințele de infrastructură și audit.» «Solicitare 5. Răspuns: Confirmăm faptul că răspunsul nostru anterior la solicitarea de clarificări referitoare la „prezentarea tuturor licențelor necesare pentru implementare" este complet, iar pentru implementarea Platformei RNPSS nu este necesară achiziționarea unei licențe suplimentare pentru produsul Charisma HCM. Astfel cum reiese din documentul „Prezentarea generală a soluției tehnice propuse" capitolul II." Soluția tehnică propusă - Aspecte generale", subsistemul de gestiune și evidență a Registrului Profesioniștilor este implementat pe baza modulelor Charisma HCM, care constituie fundamentul tehnologic al subsistemului „Portal System (Front - Office & Back-Office)". Licența aferentă produsului Charisma HCM este inclusă integral în licența aferentă componentului „Portal" din oferta financiară depusă. Portalul, reprezentând interfața principală pentru utilizatorii interni și externi (operatori ghișeu, instituții medicale, profesioniști), este dezvoltat pe baza modulelor Charisma HCM și furnizează servicii electronice avansate de înregistrare, actualizare, notificare și validare a datelor profesionale, integrând fluxuri automatizate și capabilități Al (RAG Chatbot), conform descrierii tehnice. Prin urmare, licența Charisma HCM este acoperită de licența „Portal" ofertată, nefiind necesare licențe suplimentare pentru implementarea și funcționarea subsistemului de gestiune și evidență a Registrului Profesioniștilor în cadrul Platformei RNPSS.» Ca urmare a analizării acestor răspunsuri ale societății, autoritatea contractanta, potrivit adresei de comunicare a rezultatului procedurii, a concluzionat urmatoarele: - ......... SA susține că documentul centralizator (prezentat în cadrul răspunsului la solicitarea 2 din Răspuns la solicitările de clarificare nr. 1392/28.10.2025) „reflectă explicit componentele comerciale incluse în ofertă (ex: Windows Server Datacenter, SQL Server Enterprise, Power Bl Report Server, Wazuh)”, respectiv „Lista nu include toate componentele open-source (precum distribuții Linux, NGINX, Node.js, HAProxy, Keycloak sau HashiCorp Vault), acestea reprezentând tehnologii sau framework-uri cu model de licențiere FOSS, ce sunt de regulă integrate și asociate serviciilor contractate.", afirmații care nu sunt susținute de informațiile prezentate în cadrul răspunsului la solicitarea 2 din Răspuns la solicitările de clarificare nr. 1392/28.10.2025, deoarece în centralizatorul respectiv 82

este menționată și licența Strapi.io. care este o componentă open-source după cum a menționat ofertantul în documentele depuse în cadrul ofertei; - așa cum ......... SA a inclus în centralizatorul prezentat în cadrul răspunsului la solicitarea 2 din Răspuns la solicitările de clarificare nr. 1392/28.10.2025 și componenta open source strapi.io, nu exclusiv componente comerciale, avea obligația să includă în centralizatorul respectiv și celelalte componente open source, cum ar fi, de exemplu, sistemele de operare Linux menționate în documentul 2. Formular de oferte tehnica - Matrice de conformitate_v2.pdf; - în răspunsul 1.c) din Răspuns la solicitările de clarificare nr. 1479/10.11.2025, se menționează pentru sistemul de operare open source Ubuntu Server 24.04 LTS că acesta va fi inclus în centralizatorul de licențe în etapa de analiză, așadar ofertantul agreează faptul că și licențele open source trebuie incluse în centralizatorul de licențe: „Numărul de instanțe licențiate va reflecta arhitectura fizică propusă (VM Linux pentru noduri Kubernetes master/worker/tainted, clustere MinIO, instanțe PostgreSQL, Wazuh, HAProxy etc.), detalierea finală urmând a fi consolidată în etapa de analiză și inclusă în centralizatorul de licențe.”; - un alt exemplu de componenta open-source neinclus în lista de licențe ofertate este Redis. Redis este prezentat ca o componenta esențiala a soluției tehnice, deoarece ofertantul utilizeaza Redis Cluster pentru componenta de cache distribuit aflat în fata serverului Microsoft SQL; - analizând și mențiunea „Documentul centralizator reflectă explicit componentele comerciale incluse în ofertă (ex: Windows Server Datacenter)" din răspunsul 1.a) din Răspuns la solicitările de clarificare nr. 1479/10.11.2025, se constata că ofertantul nu a inclus, în centralizatorul furnizat în cadrul răspunsului la solicitarea 2 din Răspuns la solicitările de clarificare nr. 1392/28.10.2025, nici sistemele de operare Windows Server Datacenter, așa cum i s-a solicitat prin clarificarea respectivă; - faptul că ofertantul nu a inclus, în centralizatorul din cadrul răspunsului la solicitarea 2 din Răspuns la solicitările de clarificare nr 1392/28.10.2025, „toate licențele necesare pentru implementare" așa cum i s-a solicitat prin clarificarea respectivă, ci doar selectiv, denotă faptul că ofertantul nu a răspuns în mod complet și concludent solicitării de clarificare formulata de comisie, de a prezenta centralizatorul de licențe. Având a stabili legalitatea concluziilor de respingere reținute de autoritatea contractantă, Consiliul are în vedere, prioritar, dispozițiile art. 134 alin. (1) și (4) din HG nr. 395/2016, care stabilesc urmatoarele: „(1) Comisia de evaluare are obligația de a stabili care sunt clarificările și completările formale sau de confirmare, necesare pentru evaluarea fiecărei solicitări de participare/oferte, precum și perioada de timp acordată pentru Pagina 83 din 126

transmiterea acestora, termenul-limită neputând fi stabilit decât la nivel de zile lucrătoare, fără a fi precizată o oră anume în cadrul acestuia. (4) Comunicarea transmisă în sensul alin. (1) către candidat/ofertant trebuie să fie clară și să definească în mod explicit și suficient de detaliat în ce constă solicitarea comisiei de evaluare.” Așadar, Consiliul notează ca autoritatea contractanta a indicat în mod expres în cuprinsul adresei sale nr. 1392 din 28.10.2025, solicitare 2, faptul ca prezentarea tabelului centralizator în care să fie prezentate toate licențele necesare pentru implementare, este ceruta „pentru o evaluare mai facilă a ofertelor și pentru a fi clar ce licențe sunt propuse în cadrul fiecărei oferte”. Această explicație a achizitoarei determina caracterul legal al cererii sale, cerere formulata în scopul evaluării ofertelor, așa cum indica și textul de lege. Consiliul apreciază ca aceasta solicitare transmisa ......... SA nu reprezintă impunerea și verificarea unei cerințe suplimentare documentației de atribuire, așa cum reclama contestatoarea, informațiile cerute nefiind noi, ci doar preluate din oferta deja depusa, dar prezentate într-o forma centralizata, care sa faciliteze activitatea de evaluare a comisiei constituita în acest scop. Prin urmare, Consiliul găsește nefondata susținerea contestatoarei din acest punct de vedere. În alta ordine de idei, este important conținutul solicitării, formulat în acord cu rigoarea de la art. 134 alin. (4) din Hg nr. 395/2016, din care rezulta clar faptul ca tabelul centralizator este solicitat și pentru a fi clar ce licențe sunt propuse în cadrul fiecărei oferte, urmând ca în acesta sa fie înscrise toate licențele (s.n.) necesare pentru implementare, inclusiv tot peisajul tehnologic asociat care să respecte toate cerințele caietului de sarcini, cu următoarele coloane: Licență, Componentă acoperită, Cantitate, Tip de licențiere, Referințe către Oferta tehnică depusă unde este precizată această licență, eventuale restricții de utilizare. Consiliul observa ca nimic din textul solicitării nu conduce la ideea susținută de ofertanta contestatoare, potrivit căreia „centralizatorul de licențe reprezintă evidențierea responsabilităților financiare aferente componentelor comerciale, cu implicare directă în costurile de licențiere și mentenanță” (așa cum ......... SA a precizat explicit în adresa sa nr. 828 din 11.11.2025, în răspunsul la solicitarea 1.a), astfel încât prezentarea tabelului ce include doar licențele ce comporta obligații financiare pentru achizitoare nu este în acord cu solicitarea primita. Aceasta interpretare a societății este regăsită în răspunsul de clarificare amintit anterior, dar și în contestația formulata. 84

Consiliul stabilește că nimic din solicitarea autorităţii contractanta, așa cum a fost formulata, nu conduce către interpretarea ......... SA, situație în care răspunsul său de clarificare a ofertei este unul lipsit de concludenta. art. 209Consiliul retine ca, daca ofertanta ......... SA aprecia ca solicitarea autorităţii contractante (privind prezentarea tabelului centralizator în care să fie prezentate toate licențele necesare pentru implementare) este atât nelegala, cat și interpretabila în conținutul ei, atunci avea posibilitatea legala ca a-i contesta existența și de a evita consecințele juridice ale formulării ei, în condițiile în care textul art. 134 alin. (5) din HG nr. 395/2016 stabilește expres ca „În cazul în care comisia de evaluare solicită unui candidat/ofertant clarificări și, după caz, completări ale documentelor prezentate de acesta în cadrul ofertei sau solicitării de participare, potrivit dispozițiilor art. 209 din Lege, iar candidatul/ofertantul nu transmite în termenul precizat de comisia de evaluare clarificările/completările solicitate sau clarificările/completările transmise nu sunt concludente, oferta sa va fi considerată inacceptabilă.” Or, în condițiile în care demersul achizitoarei nu a fost înlăturat pe cale legala, atunci acesta a devenit obligatoriu pentru ofertanta, ținută să răspundă complet, concludent și în termenul indicat în acest sens. Trebuie subliniat încă o data ca demersul în discuție al autorităţii contractante este unul în deplin acord cu prevederile legale citate care reglementează instituția clarificării ofertei în etapa de evaluare a ei. Ca tabelul centralizator al licențelor, prezentat de ......... SA, nu este complet deriva și din mențiunea societății din adresa sa nr. 828 din 11.11.2025, răspunsul la solicitarea 1.c), potrivit căreia «Numărul de instanțe licențiate va reflecta arhitectura fizică propusă (VM Linux pentru noduri Kubernetes master/worker/tainted, clustere MinIO, instanțe PostgreSQL, Wazuh, HAProxy etc.), detalierea finală urmând a fi consolidată în etapa de analiză și inclusă în centralizatorul de licențe (s.n.). în cadrul capitolului "Arhitectura Fizică" din documentul "1. Prezentarea soluției tehnice_v2.pdf", diagrama aferentă prezintă alocarea resurselor virtuale necesare soluției.» În ceea ce privește explicația societății pentru neincluderea în tabelul centralizator a componentelor open-source, Consiliul retine validitatea argumentelor achizitoarei potrivit cărora, în tabelul depus, ......... SA a menționat și licența Strapi.io. care este o componentă open-source, însă nu și licențe pentru alte componente open-source. De altfel, chiar societatea a menționat autorităţii faptul ca „Numărul de instanțe licențiate va reflecta arhitectura fizică propusă (VM Linux pentru noduri Kubernetes master/worker/tainted, clustere MinIO, instanțe PostgreSQL, Wazuh, HAProxy etc.), detalierea finală urmând a fi consolidată în etapa de analiză și inclusă în centralizatorul de licențe.”, mențiunea fiind făcută Pagina 85 din 126

pentru sistemul de operare open source Ubuntu Server 24.04 LTS. Așadar ......... SA admite ca în tabelul centralizator al licențelor trebuie cuprinse și licențele pentru produsele open source, însă menționează explicit ca, cel puțin în cazul sistemului de operare open source Ubuntu Server 24.04 LTS, detalierea finală urmează a fi consolidată în etapa de analiză și inclusă în centralizatorul de licențe. Contestatoarea mai reclama și faptul ca neincluderea în tabelul centralizator a licențelor Linux, Redis și Windows Server poate fi considerata cel mult ca fiind rezultatul unei erori materiale de tehnoredactare, ce se încadrează în noțiunea de viciu de forma în sensul art. 134 alin. (7) lit. a) și art. 135 din HG nr. 395/2016. Alături de faptul ca aceasta pretenție tocmai confirma realitatea faptului ca ......... SA nu a răspuns concludent solicitării achizitoarei de a fi prezentat tabelul centralizator în care sa fie înscrise toate licențele necesare pentru implementare, inclusiv tot peisajul tehnologic asociat care să respecte toate cerințele caietului de sarcini, interpretarea societății pretinde aplicarea dispozițiilor legale vizând clarificarea/completarea ofertei cu privire la actul de răspuns al său la o solicitarea a autorităţii contractante de clarificare/completare a ofertei. O astfel de pretenție este de neprimit în contextul în care legiuitorul este ferm în a stabili ca sancțiunea aplicabila în cazul în care ofertantul nu răspunde concludent la o solicitare de clarificare a ofertei sale este considerarea inacceptabilă a ofertei (art. 134 alin. 5 din HG nr. 395/2016), pretenția societății contestatoare depășind cadrul legal. În acest context de fapt și de drept, este evident faptul ca ......... SA nu a răspuns concludent acestei solicitări de clarificare, deși demersul în acest sens al achizitoarei a fost oportun, legal și suficient de lămuritor, situație în care devin incidente dispozițiile art. 134 alin. (5) din HG nr. 395/2016, ce determină considerarea inacceptabilă a ofertei. Potrivit adresei de comunicare a rezultatului procedurii, oferta ......... SA a fost respinsa și pentru nerespectarea cerinței de a fi ofertata configurația care trebuie „să funcționeze în mod balansare activ-activ cu toate componentele acesteia". În privința acestui subiect, Consiliul constată că, prin adresa nr. 1479 din 10.11.2025, autoritatea contractantă a cerut ......... SA următoarea clarificare: «Solicitare 1. Cu privire la mențiunile dvs. din documentul 2. Formular de oferte tehnica - Matrice de conformitate_v2.pdf: „Platforma software va fi instalată pe mașini virtuale Linux și Windows, definite conform specificațiilor stabilite în etapa de 86

analiză tehnică comună cu beneficiarul;", „Pentru licențele software: Soluția include integral licențierea pentru componentele necesare: Sistem de operare: Windows Server 2025 Datacenter; Bază de date: Microsoft SQL Server 2025 Enterprite Edition; Server web / aplicație: NGINX + .NET + Node.js și Securitate și management: HashiCorp Vault, Wazuh SIEM, HAProxy, Keycloak IAM." și la tabelul centralizator inclus în răspunsul de la solicitarea 2 din Răspuns la solicitările de clarificare nr 1392/28.10.2025, înregistrat la ......... cu nr. 821/30.10.2025 și la MS cu nr. 1413/31.10.2025, vă solicităm să clarificați următoarele aspecte: […] b) Cu privire la menționarea licențelor SQL Server Enterprise (cantitate 1) și Power Bl (cantitate 1 - Licențe incluse în licențierea cu Software Assurance a SQL Server Enterprise) în centralizatorul de licențe inclus în răspunsul la solicitarea de clarificări, având în vedere politica de licențiere a producătorului Microsoft pentru produsele de tip SQL Server de tip enterprise, anume metrica de 2-pack core (pereche de două procesoare) vă solicităm să confirmați faptul că ați inclus în ofertă o cantitate de 2-pack core pentru produsul SQL Server Enterprise.» ......... SA a răspuns prin adresa nr. 828 din 11.11.2025, astfel: «Răspuns: Oferta noastră utilizează modelul oficial de licențiere Microsoft pentru SQL Server Enterprise, respectiv pachetele "2-core pack" conform politicilor curente. în documentul "1. Prezentarea soluției tehnice_v2.pdf", în capitolul Arhitectura Fizică, în diagramă, este specificat numărul 16 nuclee alocate instanței SQL din cadrul infrastructurii virtuale. Propunerea este aceea de configurație cluster activ-pasiv, astfel că din cele 32 de nuclee alocate sistemului de baze de date, doar cele de pe nodul activ sunt necesare a fi licențiate. Astfel, pentru o instanță propusă cu 16 vCPU, vor fi incluse 8 pachete "2-core pack", confirmând astfel solicitarea. în plus în oferta propusă, Power Bl Report Server este acoperit prin beneficiile Software Assurance asociate licenței SQL Server Enterprise, conform politicii Microsoft.» În prezenta acestor lămuriri din partea ofertantei, achizitoarea a concluzionat că soluția propusă SQL Server este configurată în cluster activ-pasiv ceea ce înseamnă că nu este îndeplinita cerința de la secțiunea 2.2.3 Cerințe generale a platformei informatice integrate, potrivit căreia „Configurația ofertată trebuie să funcționeze în mod balansare activ-activ cu toate componentele acesteia." pentru că baza de date care este parte a platformei informatice integrate va funcționa într-un cluster activ-pasiv fără capabilități de balansare nefiind configurată în cluster activ-activ. Autoritatea mai arata ca, în documentul 2. Formular de oferta tehnica - Matrice de conformitate_v2.pdf, prezentat de ......... SA, se precizează ca „SQL Server AG asigură activ-pasiv pentru write și read-scale pe secundare (active pentru citire)". Consiliul notează ca, în contestația depusa, ......... SA menționează că „deși la nivelul motorului de baze de date SQL Server configurația AlwaysOn Availability Groups funcționează în model activ-pasiv pentru Pagina 87 din 126

operațiunile de scriere (replica primară procesează tranzacțiile, iar replica secundară asigură failover automat), la nivelul soluției informatice integrate, arhitectura ofertată de subscrisa poate fi considerată activ-activ (s.n.)”. De asemenea, în ședința de audieri de la sediul Consiliului, reprezentanții societății contestatoare au precizat același lucru. Față de aceste apărări, Consiliul retine că cerința documentației de atribuire impunea ca arhitectura ofertata să funcționeze în mod balansare activ-activ cu toate componentele acesteia. Or, funcționarea activ-pasiv pentru scriere și activ-activ pentru citire nu asigura îndeplinirea cerinței ce impune mod balansare activ-activ cu toate componentele acesteia. De altfel, chiar ......... SA arata în contestație ca la nivelul motorului de baze de date SQL Server configurația AlwaysOn Availability Groups funcționează în model activ-pasiv pentru operațiunile de scriere (replica primară procesează tranzacțiile, iar replica secundară asigură failover automat). Considerarea activ-activ a arhitecturii ofertate, pretinsa de societate, nu poate înlătura specificațiile tehnice ale producătorului bazei de date, situație în care explicațiile oferite de ......... SA nu au potențialul de a determina conformitatea ofertei pentru această specificație tehnică. Este adevărat ca autoritatea contractanta nu a cerut societății clarificarea explicita a acestei specificații, însă Consiliul notează că ea nici nu avea un caracter neclar care să determine comisia de evaluare să aprecieze că sunt necesare lămuriri suplimentare din partea ofertantei. În condițiile în care în documentul 2. Formular de oferta tehnica - Matrice de conformitate_v2.pdf, prezentat de ......... SA, se precizează ca „SQL Server AG asigură activ-pasiv pentru write și read-scale pe secundare (active pentru citire)", Consiliul retine caracterul precis al mențiunii care nici nu avea nevoie de alte lămuriri, astfel încât să fie necesara aplicarea prevederii art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016, așa cum o pretinde contestatoarea. Consiliul constata ca explicațiile furnizate de ......... SA cu ocazia soluționării prezentei contestații nu determina concluzia ca autoritatea contractanta, daca ar fi cerut lămuriri în etapa de evaluare a ofertei, ar fi ajuns la alt deznodământ. Prin urmare, se stabilește caracterul întemeiat al acestui motiv de respingere. Un alt motiv pentru care oferta contestatoarei a fost respinsa rezida din faptul ca achizitoarea a mai stabilit ca, incluzând în oferta sa 3 baze de date, ......... SA ar fi trebuit să demonstreze pentru fiecare dintre aceste 88

baze de date cum sunt îndeplinite cerințele de la subcap. 2.2.3. Soluție de gestiune a bazelor de date, ori nu a fost menționat în oferta sa care este modalitatea de îndeplinire a cerințelor subcap 2.2.3. Soluție de gestiune a bazelor de date, și pentru sistemele de baze de date pentru PostgreSQL și MinIO, sisteme de baze de date amintite în oferta și în răspunsul la clarificări. În analiza, Consiliul reține că, prin adresa nr. 1392 din 28.10.2025, autoritatea contractantă a cerut ......... SA următoarea clarificare vizând oferta depusă: „Solicitare 7. Referitor la cap. 2.3.3 Soluție de gestiune a bazelor de date, va solicitam sa precizați unde în oferta dvs tehnica se regăsește modalitatea concreta de îndeplinire și asumare a cerințelor capitolului 2.2.3 pentru PostgreSQL și MinlO.” Ofertanta a răspuns prin adresa nr. 821 din 30.10.2025, astfel: «Răspuns: Keycloak utilizează o bază de date relațională PostgresSQL (descris la pagina 52 a documentului 1. Prezentarea soluției tehnice_v2) pentru stocarea informațiilor despre utilizatori, roluri, sesiuni și alte metadate. Din punct de vedere al securitatii în capitolul "Arhitectura multi-layer", pagina 67, menționam "criptarea datelor la nivel de bază de date (TDE pentru SQL Server, LUKS pentru PostgresSQL)". Soluția respectă toate cerințele funcționale menționate în capitolul 2.3.3, incluzând: backup incremental, restaurare granulară, tabele read-only, audit, clustering (HA). MinlO (descris la pagina 56 a documentului 1. Prezentarea soluției tehnice_v2) este utilizat pentru stocarea obiectuală (object storage) a datelor nestructurate și a conținutului multimedia, completând baza de date relațională cu o componentă S3- compatibilă, integrată cu Strapi, subsistemul colaborativ și cu modulele analitice (prin conectori direcți). Din punct de vedere al securitatii menționam la pagina 49 "Pentru conținutul nestructurat (documente, fișiere media, arhive OCR/OMR), platforma utilizează MinlO, un sistem compatibil S3, complet izolat, cu politici de criptare, erasure coding și control granular al accesului."» În continuare, prin adresa nr. 1479 din 10.11.2025, achizitoarea a cerut ......... SA următoarea clarificare: „Solicitare 2. Cu privire la faptul că în documentul 2. Formular de oferta tehnica - Matrice de conformitate_v2.pdf (pag. 84-89) pentru componenta Soluție de gestiune a bazelor de date ați răspuns cu produsul Microsoft SQL Server 2025 Enterprise, pe care, de altfel, l-ați menționat și în la alte secțiuni din cadrul aceluiași document, având în vedere faptul că la momentul întocmirii ofertei produsul Microsoft SQL Server 2025 Enterprise nu fusese lansat de către producătorul Microsoft, vă solicităm să demonstrați prin documente oficiale de la producătorul Microsoft faptul că din punct de vedere comercial puteați include în ofertă un produs care încă nu a fost lansat pe piață. De asemenea, vă solicităm să explicați cum puteți demonstra la momentul întocmirii ofertei faptul că un produs inexistent la momentul ofertării îndeplinea cerințele din caietul de sarcini pentru componenta Soluție de gestiune a bazelor de date (de ex., prin Pagina 89 din 126

prezentarea de resurse tehnice din partea producătorului precum fișe tehnice, linkuri către pagina oficială a produsului).” ......... SA a răspuns prin adresa nr. 828 din 11.11.2025, astfel: «Răspuns: Dintr-o regretabilă eroare materială, în documentul tehnic s-a strecurat o incongruență de redactare între mențiunea „SQL Server 2025 Enterprise" și documentația de licențiere atașată. Pentru claritate, soluția propusă include produsul Microsoft SQL Server Enterprise 2022, în conformitate cu documentele de licențiere și fișele tehnice oficiale transmise odată cu oferta. Vă rugăm să considerați această clarificare ca rectificare formală a erorii de redactare din descrierea tehnică. Dorim să subliniem că toate documentele și informațiile transmise prin prezenta sunt în conformitate cu legislația națională care conține prevederi explicite privind reglementarea completării sau confirmării documentelor ofertei prin depunerea unor documente suport în scopul înlăturării viciilor de forma definite potrivit prevederilor alin. (3) al art. 135 din HG 395/2016 drept acele erori sau omisiuni din cadrul unui document a căror corectare/completare este susținută în mod neechivoc de sensul și de conținutul altor informații existente inițial în alte documente prezentate de ofertant sau a căror corectare/completare are rol de clarificare sau de confirmare, nefiind susceptibile de a produce un avantaj incorect în raport cu ceilalți participanți la procedura de atribuire.» Așa cum rezulta din solicitarea 7 din adresa achizitoarei nr. 1392 din 28.10.2025, autoritatea contractanta nu a regăsit în propunerea tehnica modalitatea concreta de îndeplinire și asumare a cerințelor capitolului 2.2.3 pentru sistemele de baze de date PostgreSQL și MinlO. Nici răspunsul societății la interogarea din partea autorităţii nu a indicat regăsirea în oferta a acestei modalități, societatea menționând că cele două sisteme de baze de date respectă toate cerințele funcționale menționate în capitolul 2.3.3. Or, dacă societatea a admis în răspunsul de clarificare a ofertei că cele doua sisteme de baze de date respectă toate cerințele funcționale menționate în capitolul 2.3.3, atunci exista în sarcina sa obligația de a și demonstra aceasta afirmație și de a expune modalitatea de îndeplinire a cerințelor subcap 2.2.3. Însă, aceasta ultima rigoare nu a fost îndeplinită în oferta ......... SA. Prin contestația înaintată, societatea justifica aceasta lipsa a ofertei sale prin faptul ca a propus achizitoarei un sistem informatic unitar, integrat, cu o arhitectura centralizata Microsoft SQL Server Enterprise, aceasta fiind o soluție ce folosește un model unic, relațional de date pentru toate componentele, iar celelalte motoare de baze de date menționate în oferta, respectiv PostgreSQL și MinIO sunt utilizate exclusiv 90

ca soluții complementare (auxiliare). Mai arata contestatoarea ca, în mod esențial, soluția tehnica din oferta sa nu propune trei sisteme principale de baze de date, ci un singur sistem de baze de date strategic al platformei (Microsft SQL Server Enterprise) care îndeplinește integral cerințele detaliate la subcapitolul 2.3.3. – Soluție de gestiune a bazelor de date, iar PostgreSQL și MinIO nu sunt baze de date concurente cu Microsft SQL Server și nici nu sunt utilizate pentru persistenta datelor aplicației principale. Consiliul retine, astfel, ca societatea contestatoare își argumentează poziția prin invocarea unor nuanțe precum „motoare de baze de date”, „soluții complementare (auxiliare)”, „sisteme principale de baze de date”, „baze de date concurente” pentru a justifica lipsa din propunerea sa tehnica a modalității concrete de îndeplinire și asumare a cerințelor capitolului 2.2.3 pentru sistemele de baze de date PostgreSQL și MinlO. Ceea ce trebuie reținut este faptul ca soluția tehnica ofertata de către ......... SA implica utilizarea a trei baze de date, independent de rolul acestora în sistemul propus. De altfel, Consiliul notează ca modul în care societatea a conceput sistemul informatic integrat ofertat nu schimba natura celor trei produse informatice utilizate care sunt și rămân baze de date, principale sau auxiliare, relaționale sau nu, dar tot baze de date. De altfel, chiar societatea în răspunsul sau la solicitarea 7 din adresa autorităţii contractante nr. 1392 din 28.10.2025 admite ca PostgresSQL este „o bază de date relațională” și ca „soluția respectă toate cerințele funcționale menționate în capitolul 2.3.3”, așadar devin ineficiente apărările menite sa înlăture motivul de neconformitate în discuție. Prin urmare, Consiliul găsește ca decizia autorităţii contractante este conforma cerinței caietului de sarcini („2.3.3 Soluție de gestiune a bazelor de date - Pentru a răspunde cerințelor de funcționalitate și performanță cerute, sistemul de baze de date relaționale trebuie să prezinte următoarele capabilități:...”), conținutului ofertei ......... SA și conduitei societății în clarificarea ofertei sale, criticile în privința acestui subiect fiind nefondate. Oferta ......... SA a fost respinsa și pentru neîndeplinirea următoarei cerințe a caietului de sarcini: „Raport Final (la finalizarea contractului), cuprinzând un sumar al activităților desfășurate, al rezultatelor obținute, al problemelor întâmpinate și al soluțiilor găsite, precum și eventuale aspecte importante în perioada post-implementare.” În analiza, Consiliul retine ca, prin adresa nr. 1392 din 28.10.2025, autoritatea contractanta a cerut ......... SA următoarea clarificare vizând oferta depusă: «Solicitare 16. Având în vedere cerința caietului de sarcini, „Prestatorul trebuie să elaboreze și să transmită Autorității Contractante cel puțin următoarele rapoarte: □ Raport Final (la finalizarea contractului), cuprinzând un Pagina 91 din 126

sumar al activităților desfășurate, al rezultatelor obținute, al problemelor întâmpinate și al soluțiilor găsite, precum și eventuale aspecte importante în perioada post-implementare;", vă solicităm să indicați unde în Oferta dvs tehnica a fost prevăzută această activitate la nivelul graficului Gantt prezentat.» Ofertanta a răspuns prin adresa nr. 821 din 30.10.2025, astfel: «Răspuns: ......... precizează că Raportul Final aferent proiectului este prevăzut a face parte din documentele în faza de incheiere, asa cum reiese din documentul Metodologie de management proiecte_finala, la pagina 35, 38 și 156. In documentul 2. Formular de oferte tehnica - Matrice de conformitate_v2, la pagina 153, se precizeaza în clar ca ......... confirmă că va întocmi un Raport Final de Proiect, care va cuprinde: sinteza tuturor activităților desfășurate, livrabilele predate și acceptate, analiza performanței (plan vs. realizat), principalele probleme întâmpinate și modul de rezolvare, riscurile gestionate, lecțiile învățate și recomandările pentru perioada post-implementare. Raportul Final constituie bază pentru recepția finală și închiderea proiectului. Referință metodologie: cap. 3 - Monitorizarea evoluției proiectului, și cap. 10 „Rapoarte". Prin urmare, deși Raportul Final nu a fost menționat nominal în graficul Gantt dintr-o regretabila eroare materială, activitatea a fost asumată, planificată și integrată procedural în faza de închidere a proiectului, așa cum rezultă din documentele tehnice depuse. Mai mult, conform metodologiei asumate, .... transmite rapoarte lunare de progres pe întreaga durată de implementare, care includ: • stadiul activităților; • rezultate atinse vs. planificate; • probleme întâmpinate și acțiuni corective; • analiza indicatorilor de progres și riscurilor. Astfel, ultimul raport lunar de progres (care acoperă integral perioada finală a proiectului și include sinteza tuturor activităților închise, rezultatelor și lecțiilor învățate) poate fi asimilat din punct de vedere funcțional Raportului Final, întrucât: • conține toate elementele cerute prin caietul de sarcini (rezumatul activităților, rezultate, probleme, soluții, recomandări post-implementare); • este transmis Beneficiarului la finalul perioadei de implementare, servind drept bază pentru recepția finală și închiderea proiectului.» În continuare, prin adresa nr. 1479 din 10.11.2025, achizitoarea a cerut ......... SA următoarea clarificare: „Solicitare 6. Având în vedere, pe de-o parte, prevederile Cap. 2.5.8. Rapoarte din caietul de sarcini, iar pe de altă parte solicitarea de clarificări nr. 16 adresată anterior privind unde se regăște Raportul final la nivelul Planului de implementare (Grafic Gantt) cât și răspunsul dvs. care oferă opțiuni, vă solicităm să indicați în mod clar unde a fost prevăzută această activitate la nivelul graficului Gantt prezentat.” 92

......... SA a răspuns prin adresa nr. 828 din 11.11.2025, astfel: « Răspuns: Asa cum am precizat și în răspunsul la clarificari anterior transmis, Raportul Final aferent proiectului este prevăzut a face parte din documentele în faza de incheiere, și ultimul raport lunar de progres (care acoperă integral perioada finală a proiectului și include sinteza tuturor activităților închise, rezultatelor și lecțiilor învățate) poate fi asimilat din punct de vedere funcțional Raportului Final, întrucât: • conține toate elementele cerute prin caietul de sarcini; • este transmis Beneficiarului la finalul perioadei de implementare, servind drept bază pentru recepția finală și închiderea proiectului. Această structură este în deplină concordanță cu metodologia asumată prin documentul Metodologie de management proiecte_finala și cu 2. Formular de oferte tehnica - Matrice de conformitate_v2 unde Tt confirmă explicit elaborarea Raportului Final de Proiect, care constituie baza recepției finale. Prin urmare, tinand cont și de faptul ca Raportul Final conține o centralizare a concluzilor recepționate din toate rapoartele atat lunare cat și de final de etape precum și rezumatul activităților, rezultate, probleme, soluții, recomandări post- implementare) și de faptul ca etapa de Tranziție în Producție, reprezintă ultima etapă de verificare și validare a sistemului înaintea acceptanței finale, ......... a structurat procesul de verificare a raportului final în etape succesive, pentru a asigura o acoperire completă și o validare graduală a tuturor elementelor cerute prin caietul de sarcini. Astfel, luând în considerare ca: • elaborarea Raportului Final este prinsa în Graficul Gantt la activitatea 7.2 Elaborare plan de trecere în producție, • transmiterea Raportului Final este prinsa la activitatea din Graficul Gantt 7.15 Transmitere livrabile servicii de Tranziția în producție, • verificarea fiind realizata prin activitatile 7.16 Verificare livrabile și avizare documente Tranziția în producție, 7.18 Verificarea Livrable Tranziția în producție - Recepție Calitativa și 7.20 Reverificare Livrabile Tranziția în producție - Recepție Calitativa recepția finala a Raportului Final este facuta odata cu recepția finala a proiectului prin activitatea 7.22 Semnare Proces Verbal de Recepție Cantitativă și Calitativă Finală Platforma Digitala și inclusa în acest milestone, întrucât marchează milestone-ul de încheiere a fazei de implementare și confirmarea finalizării tuturor livrabilelor proiectului, conform cu solicitarea din Caietul de Sarcini. Raportul final constituie parte integrantă a documentației aferente acestei recepții finale, conținând sinteza activităților, rezultatelor, problemelor întâmpinate și soluțiilor aplicate, conform cerințelor caietului de sarcini . Graficul Gantt reflectă, astfel, întregul proces de verificare etapizată, iar abordarea metodologică adoptată de .. asigură conformitatea integrală cu cerințele contractuale privind atat punerea în funcțiune, cat și acceptanta raportului final și obținerea acceptanței finale a sistemului informatic, așa cum se poate vedea din imaginea de mai jos: […] Pagina 93 din 126

Prin urmare, activitatea este planificată, codificată și verificată în conformitate cu cerințele Caietului de sarcini (cap 2.5.1 Managementul de proiect, etape și termene, recepții și cap 2.5.7 Graficul de execuție), fiind reprezentată în Graficul Gantt prin jaloanele mentionate, ce reflectă procesul complet de elaborare, avizare, verificare și acceptanță finală a Raportului Final.» În motivarea deciziei de respingere, autoritatea contractanta a avut în vedere urmatoarele cerințe ale caietului de sarcini: „Prestatorul trebuie să elaboreze și să transmită Autorității Contractante cel puțin următoarele rapoarte: □ Raport Final (la finalizarea contractului), cuprinzând un sumar al activităților desfășurate, al rezultatelor obținute, al problemelor întâmpinate și al soluțiilor găsite, precum și eventuale aspecte importante în perioadapost-implementare.” „Ofertantul va prezenta împreună cu oferta un plan de execuție (plan de proiect) în care se vor detalia toate activitățile planificate în cadrul proiectului [...] Activitățile se vor planifica prin respectarea dependențelor logice între ele și nu prin stabilirea arbitrară a unei date de start și de final, fără o legătură logică vizibilă cu alte activități.” Raportat la aceste cerințe și la clarificările citate, achizitoarea a reținut ca la nivelul planului de proiect prezentat de ......... SA, comisia și experții cooptați STS nu au identificat și o activitate privind elaborarea și transmiterea unui Raport final, conform cerințelor, iar prin răspunsul la solicitarea de clarificări nr. 16 din adresa nr. 821/30.10.2025, societatea a admis că nu a menționat nominal în graficul Gantt prezentat Raportul final, indicând că acesta ar putea fi asimilat ultimului raport lunar de progres, afirmația fiind reiterată prin răspunsul la solicitarea de clarificări nr. 6 transmis prin adresa nr. 828/11.11.2025, completând totodată cu informația potrivit căreia procedura de verificare și recepție a Raportului final ar fi cea aferentă livrabilelor etapei Tranziția în producție. Achizitoarea arata ca, analizând informațiile transmise de ......... SA în ofertă și prin răspunsurile la clarificări, comisia și experții cooptați STS constată că ofertantul nu a prevăzut la nivelul planului de lucru prezentat o activitate privind elaborarea și transmiterea unui Raport final, împreună cu termenele aferente activității de verificare și recepție, interpretarea societății, conform căreia Raportul final poate fi asimilat ultimului Raport lunar de progres nu poate fi acceptată, în condițiile în care: - cele două livrabile reprezintă livrabile distincte ale contractului, fapt asumat de ofertant în cadrul ofertei; - în cadrul ofertei depuse, ofertantul nu a indicat faptul că ultimul raport lunar de progres este considerat a fi și Raportul final. Autoritatea mai arata și ca nici interpretarea societății privind „elaborarea Raportului Final este prinsa în Graficul Gantt la activitatea 7.2 Elaborare plan de trecere în producție, transmiterea Raportului Final este 94

prinsa la activitatea din Graficul Gantt 7.15 Transmitere livrabile servicii de Tranziția în producție" nu poate fi acceptată, în condițiile în care Raportul final trebuie să acopere toate activitățile contractului inclusiv etapa de trecere în producție. În analiza sa, Consiliul retine cu prioritate mențiunea ofertantei din adresa sa nr. 821 din 30.10.2025, potrivit căreia „…Raportul Final nu a fost menționat nominal în graficul Gantt dintr-o regretabila eroare materială”. Așadar, societatea admite întocmirea neconforma a acestui act al ofertei, situație în care concluzia de neconformitate este imediata. În ceea ce privește explicațiile furnizate autorităţii contractante, în clarificarea faptului ca Raportul Final nu a fost menționat în graficul Gantt, chiar și în pofida faptului ca ofertanta arata ca activitatea a fost asumată, planificată și integrată procedural în faza de închidere a proiectului, nu sunt de natura sa acopere întocmirea și prezentarea deficitara a graficului Gantt, document al ofertei. Mai mult, în ceea ce privește argumentele societății privind asimilarea raportului final cu ultimul raport lunar de progres și privind identitatea intre procedura de verificare și recepție a raportului final și procedura aferentă livrabilelor etapei Tranziția în producție, Consiliul retine considerentele achizitoarei, conform cărora ofertanta nu a prevăzut la nivelul planului de lucru prezentat o activitate privind elaborarea și transmiterea unui Raport final, împreună cu termenele aferente activității de verificare și recepție. De asemenea, de primit este și concluzia autorităţii contractante care a stabilit ca raportul final nu poate fi asimilat ultimului raport lunar de progres, deoarece cele două tipuri de rapoarte reprezintă livrabile distincte ale contractului, fapt asumat în cadrul ofertei, iar în cuprinsul acesteia societatea nu a arătat că ultimul raport lunar de progres este considerat a fi și raportul final. În ceea ce privește explicația ......... SA potrivit căreia elaborarea raportului final este prinsa în Graficul Gantt la activitatea 7.2 Elaborare plan de trecere în producție, transmiterea raportului final fiind prinsa la activitatea din Graficul Gantt 7.15 Transmitere livrabile servicii de Tranziția în producție, Consiliul stabilește ca aceasta nu are potențialul de a justifica pertinenta necuprinderea în graficul Gantt a raportului final, deoarece, așa cum a stabilit și achizitoarea, raportul final trebuie să acopere toate activitățile contractului inclusiv etapa de trecere în producție. Date fiind aspectele reținute mai înainte, Consiliul notează ca răspunsurile societății contestatoare la solicitările primite din partea autorităţii contractante nu au fost de natura sa clarifice într-un mod care sa poată fi considerat concludent faptul ca raportul final nu a fost menționat în graficul Gantt, situație în care rezoluția de neconformitate a Pagina 95 din 126

ofertei este întemeiată pentru considerentul de prezentare a graficului Gantt care nu respecta cel puțin aceasta cerință în privința întocmirii lui. De asemenea, Consiliul notează și ca răspunsurile de clarificare a acestui subiect nu au fost concludente, caz în care sunt aplicabile prevederile art. 134 alin. (5) din HG nr. 395/2016 care stabilesc ca, în cazul în care clarificările/completările transmise nu sunt concludente, oferta sa va fi considerată inacceptabilă. Oferta ......... SA a fost respinsa și pentru neîndeplinirea următoarei cerințe a caietului de sarcini: „Pe o perioadă de 30 de zile după finalizarea instruirii, Ofertantul va acorda sprijin utilizatorilor, printr-o echipă de suport dedicată, pentru operarea platformei.” În analiza, Consiliul retine ca, prin adresa nr. 1392 din 28.10.2025, autoritatea contractanta a cerut ......... SA următoarea clarificare vizând oferta depusa: «Solicitare 21. Având în vedere cerința din Caietul de Sarcini din cap 2.5.10.7 Tranziția în producție: „Pe o perioadă de 30 de zile după finalizarea instruirii, Ofertantul va acorda sprijin utilizatorilor, printr-o echipă de suport dedicată, pentru operarea platformei.", vă solicităm să clarificați cum a fost aceasta transpusă la nivelul graficului de implementare (Gantt), având în vedere și răspunsurile la clarificări comunicate de autoritatea contractanta prin raspusnul consolidat prin intermediul cărora se confirmă ca aceste zile sunt în afara perioadei de 6 luni a graficului de execuție, aplicandu-se astfel după etapa de trecere în producție a platformei.» Ofertanta a răspuns prin adresa nr. 821 din 30.10.2025, astfel: «Răspuns: In cadrul documentului 1. Matrice de conformitate_cap5_MS2_v2 la pagina 173, .... confirma că va asigura o perioadă de suport intensiv (Hypercare) de minimum 30 de zile calendaristice după Go-Live, în care o echipă dedicată de experți (aplicație, infrastructură, securitate, QA) va oferi asistență permanentă utilizatorilor. Aceasta include rezolvarea incidentelor, clarificări funcționale, ghidare în utilizare și raportare zilnică către .......... De asemenea, această cerință a fost transpusă în graficul de implementare (Gantt) prin includerea activității: Activitatea nr. 7.4 - „Asistență tehnică utilizatori", care acoperă perioada imediat următoare instruirii și fazei de trecere în producție. Conform politicii și metodologiei interne ...., suportul acordat utilizatorilor este structurat în două etape complementare: • Suport în perioada de Tranziție în Producție, destinat asigurării stabilității operaționale inițiale și verificării modului în care utilizatorii aplică cunoștințele dobândite în sesiunea de instruire. 96

• In această etapă, echipa dedicată oferă asistență tehnică directă pentru operarea platformei, sprijinind identificarea și rezolvarea promptă a eventualelor neclarități sau disfuncționalități apărute în perioada imediat următoare instruirii și pe durata testării. • Suport Post-Implementare, acordat în cadrul etapei de Garanție și Suport Tehnic, ulterior trecerii în producție, conform cerinței de clarificare și conform detaliilor din documentul Metodologie de management proiecte_finala, Capitolul 11.11 - Strategia de Implementare - Go-live și suport intensiv (hypercare), pagina 139 și 152. • Această etapă asigură continuitatea sprijinului oferit utilizatorilor, monitorizarea performanței platformei și consolidarea proceselor operaționale, în conformitate cu bunele practici de management al tranziției. Politica .... este ca sprijinul acordat utilizatorilor să fie asigurat atât în perioada de Trecere în Producție, pentru garantarea unei utilizări corecte și complete a platformei, cât și ulterior, în perioada de Garanție și Suport Tehnic, pentru menținerea stabilității și performanței soluției implementate. .... își asumă că, după semnarea contractului și în urma ședinței de deschidere a proiectului, în conformitate cu cerințele de detaliere care vor fi agreate în contract și în cadrul Comitetului de Management al Proiectului, etapa de Garanție și Suport Tehnic va fi detaliată în graficul Gantt, incluzând explicit activitatea de Asigurare sprijin utilizatorilor, printr-o echipă de suport dedicată, pentru operarea platformei. Prin această abordare, activitățile din graficul Gantt și detaliile metodologice aferente reflectă integral cerința din caietul de sarcini, asigurând că sprijinul acordat utilizatorilor este efectiv, continuu și documentat, atât în etapa imediat următoare instruirii, cât și în perioada post-implementare.» În motivarea deciziei de respingere, potrivit celor cuprinse în adresa de comunicare a rezultatului proceduri, autoritatea contractanta a stabilit urmatoarele: «Având în vedere cerința din Caietul de sarcini: […], răspunsurile la clarificări comunicate de autoritatea contractantă prin Răspunsul consolidat, prin intermediul cărora se confirmă că această etapă este în afara perioadei de 6 luni a graficului de execuție, aplicându-se astfel după etapa de trecere în producție a platformei, graficul de implementare (Gantt) prezentat în ofertă și răspunsul ofertantului la solicitarea de clarificări nr. 21 din adresa nr. 821/30.10.2025, comisia și experții cooptati STS constată că cerința minimă a caietului de sarcini nu este îndeplinită, întrucât activitatea nr. 7.4 - Asistență tehnică utilizatori, care se desfășoară în perioada 20.05.2026-30.06.2026, nu a fost prevăzută de ofertant a se derula în etapa de garanție și suport, ci în etapa de Tranziția în producție, anterior punerii în producție a platformei digitale (25.06.2026) - activitatea 7.13. Punerea în producție a platformei digitale și semnării procesului verbal de recepție (30.06.2026) - activitatea 7.22. Semnare Proces Verbal de Recepție Cantitativa și Calitativa Finala Platforma Digital.» Și de aceasta data Consiliul retine cu prioritate chiar mențiunea societății din adresa acesteia nr. 821 din 30.10.2025, potrivit căreia după semnarea contractului și în urma ședinței de deschidere a proiectului, Pagina 97 din 126

etapa de Garanție și Suport Tehnic va fi detaliată în graficul Gantt, incluzând explicit activitatea de Asigurare sprijin utilizatorilor, printr-o echipă de suport dedicată, pentru operarea platformei. Așadar, aceasta precizare susține constatarea achizitoarei privind neîndeplinirea cerinței caietului de sarcini ce reclama ca „Pe o perioadă de 30 de zile după finalizarea instruirii, Ofertantul va acorda sprijin utilizatorilor, printr-o echipă de suport dedicată, pentru operarea platformei.”, cerință clarificata anterior depunerii ofertelor în sensul ca aceasta perioada de 30 de zile este în afara perioadei de 6 luni a graficului de execuție, aplicându-se astfel după etapa de trecere în producție a platformei. Or, autoritatea contractanta în mod corect a reținut ca trimiterile ofertantei la activitatea nr. 7.4 - Asistență tehnică utilizatori, care se desfășoară în perioada 20.05.2026-30.06.2026, nu justifica îndeplinirea cerinței amintite, în condițiile în care aceasta activitate nr. 7.4 nu a fost prevăzută de ofertanta a se derula în etapa de garanție și suport, adică după etapa de trecere în producție a platformei, ci în etapa de Tranziția în producție, anterior punerii în producție a platformei digitale (25.06.2026) - activitatea 7.13. Punerea în producție a platformei digitale și anterior semnării procesului verbal de recepție (30.06.2026) - activitatea 7.22. Semnare Proces Verbal de Recepție Cantitativa și Calitativa Finala Platforma Digital. Prin urmare, Consiliul stabilește atât faptul ca etapa de Garanție și Suport Tehnic nu a fost cuprinsa în graficul Gantt depus de ......... SA, cat și faptul ca explicațiile prezentate la cererea achizitoarei nu au justificat aceasta lipsa din oferta, ba mai mult au întărit evidenta faptului ca ofertanta contestatoare nu a ofertat serviciile de sprijin al utilizatorilor, printr-o echipă de suport dedicată, pentru operarea platformei, pentru o perioadă de 30 de zile după finalizarea instruirii și în afara perioadei de 6 luni a graficului de execuție, după etapa de trecere în producție a platformei. Stabilind în acest sens, Consiliul reține legalitatea deciziei autorităţii contractante de a considera neconforma oferta ......... SA, raportat la prevederile art. 137 alin. (3) lit. a) din HG nr. 395/2016. Și de aceasta data, Consiliul notează și ca răspunsurile de clarificare a acestui subiect nu au fost concludente, caz în care sunt aplicabile prevederile art. 134 alin. (5) din HG nr. 395/2016 care stabilesc ca, în cazul în care clarificările/completările transmise nu sunt concludente, oferta sa va fi considerată inacceptabilă. Oferta ......... SA a fost respinsa și pentru neîndeplinirea următoarei cerințe a caietului de sarcini: „Aplicația de helpdesk va permite accesul 98

concurent pentru un număr nelimitat de utilizatori care doresc să raporteze eventuale incidente, asigurând managementul integrat al solicitărilor (raportare incident, prioritizare, urmărire stare, consultare bază de date de cunoștințe incluzând rezolvările pentru incidentele raportate), respectiv posibilitatea de a genera rapoarte și statistici periodice privind activitatea de suport prestată în perioada de garanție. Ofertantul va include o descriere detaliată a soluției de help-desk ce va fi pusă la dispoziția autorității contractante.” În analiza, Consiliul retine ca, prin adresa nr. 1479 din 10.11.2025, autoritatea contractanta a cerut ......... SA următoarea clarificare vizând oferta depusa: «Solicitare 15. Având în vedere cerința din Caietul de Sarcini din cap 2.5.10.8 Garanție și suport tehnic: „Ofertantul va include o descriere detaliată a soluției de help-desk ce va fi pusă la dispoziția autorității contractante" vă solicităm să indicați documentul și pagina din Oferta dvs. tehnică unde ați prezentat descrierea detaliată a soluției de help-desk ce va fi pusă la dispoziția autorității contractante.» ......... SA a răspuns prin adresa nr. 828 din 11.11.2025, astfel: «Răspuns: Asa cum este mentionat în documentul 1. Prezentarea soluției tehnice_v2, la pagina 121-122, .... mentioneaza și detaliaza aplicația de helpdesk pe care o va pune la dispoziție. De asemenea, în documentul 2. Formular de oferte tehnica - Matrice de conformitate_v2, la pagina 175, .... a confirmat ca va pune la dispoziția Beneficiarului aplicația de help-desk și va include o descriere detaliata a soluției de help-desk. Dintr-o eroare materiala regretabila, descrierea soluției de help-desk a fost omisa, cu toate acestea, va rugam sa o regăsiți atașata prezentului răspuns. Dorim să subliniem că toate documentele și informațiile transmise prin prezenta sunt în conformitate cu legislația națională care conține prevederi explicite privind reglementarea completării sau confirmării documentelor ofertei prin depunerea unor documente suport în scopul înlăturării viciilor de forma definite potrivit prevederilor alin. (3) al art. 135 din HG 395 / 2016 drept acele erori sau omisiuni din cadrul unui document a căror corectare/completare este susținută în mod neechivoc de sensul și de conținutul altor informații existente inițial în alte documente prezentate de ofertant sau a căror corectare/completare are rol de clarificare sau de confirmare, nefiind susceptibile de a produce un avantaj incorect în raport cu ceilalți participanți la procedura de atribuire.» In motivarea deciziei de respingere, autoritatea contractanta a reținut urmatoarele aspecte indicate în adresa de comunicare a rezultatului procedurii: «Având în vedere cerința din Caietul de Sarcini din cap 2.5.10.8 Garanție și suport tehnic: […], comisia și experții cooptati STS constată că ofertantul nu îndeplinește cerința menționată având în vedere faptul că la nivelul ofertei depuse nu este prezentată descrierea detaliată a soluției de helpdesk ce ar Pagina 99 din 126

trebui pusă la dispoziția autorității contractante. Comisia și experții cooptati STS nu pot lua în considerare descrierea soluției de help-desk regăsită în cadrul răspunsului la solicitarea de clarificări nr. 15 din adresa nr. 828/11.11.2025, întrucât aceste informații nu sunt susținute în mod neechivoc de sensul și de conținutul altor informații existente inițial în alte documente prezentate de ofertant până la data limită de depunere a ofertelor. Analizand răspunsul ofertantului comisia și experții cooptati STS concluzionează ca ofertantul prin răspunsul sau nu a clarificat solicitarea comisiei iar cerința este neconformă cu prevederile caietului de sarcini» Încă o data Consiliul constata ca, prin mențiunea din adresa nr. 828 din 11.11.2025, potrivit căreia „Dintr-o eroare materiala regretabila, descrierea soluției de help-desk a fost omisa, cu toate acestea, va rugam sa o regăsiți atașata prezentului răspuns.”, ......... SA admite ca oferta sa nu a cuprins acest element al sau, solicitat expres prin caietul de sarcini. În ceea ce privește completarea ofertei prin transmiterea către autoritatea contractanta a descrierii soluției de help-desk, ca răspuns la solicitarea de clarificări citata anterior, Consiliul retine ca societatea contestatoare a pretins și în fata achizitoarei, dar și a Consiliului ca aceasta completare reprezintă corectarea unui viciu de forma. Astfel, în răspunsul sau, ......... SA a precizat autorităţii ca descrierea soluției de help-desk ar reprezenta un document suport, ideea total eronata, în contextul în care, potrivit cerinței amintite a caietului de sarcini, ofertanții trebuiau sa cuprindă în oferta Aplicația de helpdesk, precum și o descriere detaliată a soluției de help-desk ce va fi pusă la dispoziția autorității contractante. Prin urmare, conformitatea ofertei reclama atât ofertarea aplicației care sa respecte cerințele indicate în caietul de sarcini, cat și descriere detaliată în oferta a soluției de help-desk ce va fi pusă la dispoziția autorității contractante. în aceste condiții, a pretinde ca descrierea soluției de help-desk reprezintă un document suport este contrazisa de chiar cerința citata, conform căreia aceasta descriere este parte din specificația tehnica, nu un document suplimentar ce susține elementul din oferta ce îndeplinește cerința. Pretenția contestatoarei ca cerința sa fi fost îndeplinită exclusiv prin faptul ca prin documentul 2. Formular de oferte tehnica - Matrice de conformitate_v2, la pagina 175, .... a confirmat ca va pune la dispoziția Beneficiarului aplicația de help-desk și va include o descriere detaliata a soluției de help-desk, nu poate fi primita, deoarece dovada îndeplinirii specificațiilor tehnice ale caietului de sarcini nu se poate face, în general, prin simple declarații de asumare a satisfacerii lor (cu excepția situației în 100

care autoritatea contractanta permite în mod expres o asemenea posibilitate, excepție care nu este incidenta subiectului analizat). Mai mult, cerința caietului de sarcini indica faptul ca descrierea soluției de help-desk trebuia cuprinsa în oferta, prin urmare confirmarea de către ......... SA, prin oferta sa, a faptului ca va pune la dispoziția Beneficiarului aplicația de help-desk și va include o descriere detaliata a soluției de help-desk, nu poate sa determine conformitatea ofertei. În ceea ce privește pretenția societății contestatoare ca răspunsul său de clarificare amintit, prin care a fost completata oferta cu descrierea soluției de help-desk, reprezintă corectarea unui viciu de forma, Consiliul retine ca așa cum s-a subliniat anterior, și a confirmat și ......... SA în adresa nr. 828 din 11.11.2025, autoritatea contractanta nu a identificat în propunerea tehnica a acestei societăți descriere detaliata a soluției de help-desk. Potrivit art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016, comisia de evaluare are obligația de a stabili care sunt clarificările și completările formale sau de confirmare, necesare pentru evaluarea fiecărei oferte. Or, lipsa descrierii detaliate a soluției de help-desk nu poate fi considerata formala, iar acoperirea acestei lipse pe calea clarificării ofertei nu este nici formala, nici de confirmare, de vreme ce numai în acest mod oferta neconforma (in lipsa acestor informații) devine oferta conforma. În plan alăturat, în lipsa descrierii detaliate a soluției de help-desk, oferta este una neconforma pentru neîndeplinirea tuturor specificațiilor documentației de atribuire, proba îndeplinirii condiției de prezentare a acestei descrieri, în cazul în care achizitoarea ar fi primit răspunsul recepționat de la ofertanta, abia prin actele prezentate ca răspuns la solicitarea primita de la achizitoare. Prin urmare, este facil de observat ca prin acceptarea acestei părți a ofertei, autoritatea contractanta ar fi determinat transformarea unei oferte neconforme într-una conforma, ceea ce reprezintă în mod evident crearea unui avantaj nepermis ofertantei în discuție. Consiliul subliniază ca sarcina elaborării și prezentării ofertei aparține autoarei acesteia, autoritatea contractanta fiind ținută, în activitatea sa, de limitele stabilire de lege pentru evaluarea unei oferte. Astfel, potrivit art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016, comisia de evaluare are obligația de a stabili care sunt clarificările și completările formale sau de confirmare, necesare pentru evaluarea fiecărei oferte, limitele intervenției ofertantului asupra ofertei sale fiind expres stabilite prin prevederile HG nr. 395/2016, astfel: - art. 134: „(6) În cazul în care ofertantul modifică prin răspunsurile pe care le prezintă comisiei de evaluare potrivit dispozițiilor alin. (1) conținutul propunerii tehnice sau propunerii financiare, oferta sa va fi considerată inacceptabilă. Pagina 101 din 126

(7) Prin excepție de la dispozițiile alin. (6), oferta va fi considerată admisibilă în măsura în care modificările operate de ofertant în legătură cu propunerea sa tehnică se încadrează în una din categoriile de mai jos: a) pot fi încadrate în categoria viciilor de formă.” - art. 135 „(3) În sensul dispozițiilor alin. (1), viciile de formă reprezintă acele erori sau omisiuni din cadrul unui document a căror corectare/completare este susținută în mod neechivoc de sensul și de conținutul altor informații existente inițial în alte documente prezentate de ofertant sau a căror corectare/completare are rol de clarificare sau de confirmare, nefiind susceptibile de a produce un avantaj incorect în raport cu ceilalți participanți la procedura de atribuire.” Consiliul retine ca dispozițiile legale citate sunt de stricta interpretare, astfel încât nu pot acoperi situații ca cea existenta în cauza prezenta, în care eroarea de întocmire a ofertei ii aparține operatorului economic, în discuție nefiind nici un aspect neclar ori insuficient detaliat al ofertei, ci pur și simplu lipsa unei părți a ofertei care sa cuprindă descrierea detaliata a soluției de help-desk și care sa facă dovada îndeplinirii unei cerințe a caietului de sarcini și care, potrivit legii, nu poate fi acoperita pe calea clarificării ofertei, fără a fi încălcată regula de la art. 209 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, potrivit căreia „Autoritatea contractantă nu are dreptul ca prin clarificările/completările solicitate să determine apariția unui avantaj evident în favoarea unui ofertant/candidat.” Avantajul, în acest caz, este transformarea unei oferte neconforme (art. 137 alin. 3 lit. a din HG nr. 395/2016) într-una conforma. Consiliul mai notează ca potrivit art. 123 alin. (1) din HG nr. 395/2016, ofertantul elaborează oferta în conformitate cu prevederile documentației de atribuire, prin urmare societatea contestatoare trebuia sa depună toate diligentele în elaborarea și prezentarea unei propuneri tehnice care sa facă dovada îndeplinirii tuturor cerințelor din caietul de sarcini, inclusiv pe cea vizând prezentarea descrierii detaliate a soluției de help-desk. În ceea ce privește primirea descrierii amintite, ca remediu al unui viciu de forma al ofertei, Consiliul retine ca, raportat la definiția regăsită la art. 135 alin. (3) din HG nr. 395/2016, prezentarea descrierii detaliate a soluției de help-desk, ca măsură de confirmare a declarației din oferta ca ......... SA va pune la dispoziția beneficiarului aplicația de help-desk și va include o descriere detaliata a soluției de help-desk, nu poate fi considerata viciu de forma, deoarece ofertanta nu a indicat sensul și conținutul acelor informatii din oferta inițială, vizând descrierea soluției de 102

help-desk care sa susțină în mod neechivoc informațiile adăugate în răspunsul de clarificare. Pe de alta parte, așa cum Consiliul retine mai înainte, respectarea cerinței caietului de sarcini implica includerea în oferta a unei descrieri detaliate a soluției de help-desk ce va fi pusă la dispoziția autorității contractante. În consecință, nu poate fi primita pretenția societății ca dovada îndeplinirii cerinței s-a realizat în oferta prin confirmarea faptului ca societatea va pune la dispoziția beneficiarului aplicația de help-desk și va include o descriere detaliata a soluției de help-desk, iar prezentarea efectiva a acestei descrieri a soluției, ca răspuns de clarificare a ofertei, sa fie considerata corectarea unui viciu de forma. Având în vedere întregul context de fapt și de drept analizat de Consiliu, se releva caracterul întemeiat al deciziei de respingere pentru acest considerent. O altă cerință a caietului de sarcini pentru neîndeplinirea căreia oferta ......... SA a fost respinsa se refera la expertul securitate informatica și are următorul conținut: „Deținerea de cunoștințe privind testarea de penetrare a sistemelor informatice din punct de vedere al securității informației, dovedite prin prezentarea unei diplome/certificări eliberate de o autoritate publică competentă cu recunoaștere generală sau o instituție/organizație/organism de drept public sau privat care respectă standardele naționale sau internaționale de certificare.” În analiza, Consiliul retine ca, prin adresa nr. 1392 din 28.10.2025, autoritatea contractanta a cerut ......... SA următoarea clarificare vizând oferta depusa: «Solicitare 24. Referitor la Expert securitate informatică, vă solicităm să clarificați care sunt activități similare desfășurate de expertul propus în cadrul contractelor prezentate pentru îndeplinirea cerințelor de experiență profesională specifică, solicitate prin prezenta documentație, având în vedere responsabilitățile prezentate pentru acest expert în caietul de sarcini.» ......... SA a răspuns prin adresa nr. 821 din 30.10.2025, astfel: «Răspuns: In conformitate cu Caietul de Sarcini, pag. 121, responsabilitățile expertului în securitate informatică sunt prezentate explicit după cum urmează: √ Realizează și monitorizează aspectele de securitate pe parcursul tuturor etapelor proiectului; √ Este responsabil de realizarea și configurarea sistemelor informatice din punct de vedere al securității; √ Oferă consultanță de specialitate pentru echipa de proiect și este implicat în gestionarea aspectelor în timpul derulării proiectului; √ Realizează planul de securitate a sistemului informatic și este implicat în testele de securitate; Pagina 103 din 126

√ Oferă instructaj pentru administratorii sistemului informatic și pentru utilizatorii sistemului informatic. De asemenea, tot conform pag. 121 din același document, cerința pentru experiența specifica a expertului securitate este: „Experiență specifică - Implicarea în cel puțin un contract/proiect, în care să fi desfășurat activități similare poziției pentru care este propus." Expertul propus, dl. Claudiu Constantinescu, îndeplinește în mod direct și integral această cerință, aspect demonstrat prin responsabilitățile menționate în documentul Expert securitate informatică_Claudiu Constantinescu_10.10.25 depus în oferta, la pagina 1-2, 11-19, care includ: √ Asigurarea conformării la cerințele de securitate a informațiilor √ Depistarea breșelor de securitate și a vulnerabilităților existente în vederea reducerii riscurilor și imbunatatirii securitatii sistemului √ Prevenirea și detectarea erorilor și a fraudelor √ Planificarea pentru refacere în caz de accidente și dezastre √ Evaluarea utilizării eficace și eficiente a resurselor √ Efectuare de teste de penetrare √ Auditarea sistemului informatic √ Efectuarea testelor de penetrare pentru sistemele vizibile din exteriorul rețelei Beneficiarului √ Efectuarea testelor de penetrare în rețeaua IT și rețeaua SCADA √ Intocmirea de rapoarte care sa cuprindă rezultatul activitatii Aceste activități, documentate în cadrul proiectelor la care expertul a participat, sunt direct similare cu responsabilitățile prevăzute pentru poziția de Expert securitate informatică în caietul de sarcini (pagina 121), respectiv: realizarea și monitorizarea aspectelor de securitate, configurarea sistemelor informatice din punct de vedere al securității, consultanță pentru echipa de proiect, elaborarea planului de securitate, implicarea în testele de securitate și instruirea administratorilor și utilizatorilor sistemului informatic. Având în vedere cele de mai sus, rezultă fără echivoc că expertul propus a îndeplinit în proiectele anterioare activități similare cu cele prevăzute în Caietul de Sarcini. Prin urmare, cerința de experiență specifică este pe deplin îndeplinită.» În continuare, prin adresa nr. 1479 din 10.11.2025, achizitoarea a cerut ......... SA următoarea clarificare: «Solicitare 8. Referitor la Expert securitate informatică, prin intermediul răspunsului la solicitarea nr. 1392/28.10.2025 […], ați precizat faptul că „Expertul propus, dl. Claudiu Constantinescu, îndeplinește în mod direct și integral această cerință, aspect demonstrat prin responsabilitățile menționate în documentul Expert securitate informatică Claudiu Constantinescu_10.10.25 depus în oferta, la pagina 1-2, 11-19", la paginile indicate în răspuns nu se regăsesc activitățile/responsabilitățile similare poziției pentru care este propus, respectiv 104

la paginile 1-2, extras din CV, este menționată experiența profesională a Dl. Claudiu- Alexandru Constantinescu, în calitate de Partener Securitate Cibernetică din Noiembrie 2021 până în prezent, o scurtă descriere generală a tipurilor de proiecte de consultanță și în domeniul securității cibernetice, ce au presupus: Testare prin penetrare, Audit NIS și Consultanță în gestionarea riscurilor de securitate a informației; iar la paginile 11 -20 se regăsesc recomandări emise de beneficiari, ce conțin descrierea proiectelor nu și activitățile desfășurate de expertul propus. Prin urmare, vă solicităm să clarificați modalitatea efectivă prin care Expertul securitate informatică propus îndeplinește fără echivoc cerința privind „Experiență specifică - Implicarea în cel puțin un contract/proiect, în care să fi desfășurat activități similare poziției pentru care este propus.” Solicitare 9. Referitor la Expert securitate informatică vă solicităm să ne indicați în clar diplomele/certificările eliberate de o autoritate publică competentă cu recunoaștere generală sau o instituție/organizație/organism de drept public sau privat care respectă standardele naționale sau internaționale de certificare, care dovedesc cunoștințele solicitate pentru acest rol, respectiv „cunoștințe privind testarea de penetrare a sistemelor informatice din punct de vedere al securității informației". Totodată, vă solicităm să argumentați răspunsul dvs. prin indicarea unor link-uri către site-uri oficiale sau prezentarea unor documente suport aferente cursurilor susținute de instituțiile/organizațiile/organismele de drept public sau privat emitente, care confirmă cele afirmate/declarate în cuprinsul răspunsului.» ......... SA a răspuns prin adresa nr. 828 din 11.11.2025, astfel: «Solicitare 8. Răspuns: Ca urmare a solicitării dumneavoastra, va rugam sa regăsiți anexat prezentului răspuns declarația pe proprie răspundere a Furnizorului de servicii pentru care dl Claudiu Constantinescu a prestat servicii și activitati similare în conformitate cu scrisorile de recomandare depuse în cadrul ofertei. Solicitare 9. Răspuns: Dintr-o regretabila eroare materiala, documentul CompTia Pentest - Claudiu Constantinescu, pe care va rugam sa il regăsiți anexat acestui răspuns, nu a fost atașat CV-ului dlui Constantinescu. Acest document confirma cerința „cunoștințe privind testarea de penetrare a sistemelor informatice din punct de vedere al securității informației", fiind o certificare emisa în martie 2022, cu mult timp anteriori lansarii și depunerii ofertei. Dorim sa confirmam și sa clarificam faptul ca aceasta certificare atesta competentele dlui. Constantinescu. Dorim să subliniem că toate documentele și informațiile transmise prin prezenta sunt în conformitate cu legislația națională care conține prevederi explicite privind reglementarea completării sau confirmării documentelor ofertei prin depunerea unor documente suport în scopul înlăturării viciilor de forma definite potrivit prevederilor alin. (3) al art. 135 din HG 395 / 2016 drept acele erori sau omisiuni din cadrul unui document a căror corectare/completare este susținută în mod neechivoc de sensul și de conținutul altor informații existente Pagina 105 din 126

inițial în alte documente prezentate de ofertant sau a căror corectare/completare are rol de clarificare sau de confirmare, nefiind susceptibile de a produce un avantaj incorect în raport cu ceilalți participanți la procedura de atribuire.» În motivarea deciziei de respingere, autoritatea contractanta a reținut: «Comisia și experții cooptati STS au analizat răspunsul ofertantului nr. 8 din adresa nr. 828/11.11.2025 și au reținut următoarele: „...documentul CompTia Pentest - Claudiu Constantinescu, pe care va rugam sa il regăsiți anexat acestui răspuns, nu a fost atașat CV-ului dlui Constantinescu." „Dorim să subliniem că toate documentele și informațiile transmise prin prezenta sunt în conformitate cu legislația națională care conține prevederi explicite privind reglementarea completării sau confirmării documentelor ofertei prin depunerea unor documente suport în scopul înlăturării viciilor de forma definite potrivit prevederilor alin. (3) al art. 135 din HG 395 / 2016 drept acele erori sau omisiuni din cadrul unui document a căror corectare/completare este susținută în mod neechivoc de sensul și de conținutul altor informații existente inițial în alte documente prezentate de ofertant sau a căror corectare/completare are rol de clarificare sau de confirmare.” Cele două afirmații ale Ofertantului sunt contradictorii. Certificarea prezentată prin intermediul răspunsului nu a fost inclusă în ofertă la momentul depunerii, după cum a afirmat și ofertantul. Aceasta nu se regăsește menționată nici în cuprinsul CV-ului la Educație și Formare, unde sunt precizate toate certificările/cursurile deținute/urmate de expertul securitate informatică, respectiv Dl. Constantinescu Claudiu Alexandru. Prin urmare cea de-a doua afirmație făcută de ofertant, respectiv faptul că documentul prezentat, certificarea CompTia Pentest este susținută în mod neechivoc de sensul și de conținutul altor informații existente inițial în alte documente prezentate de ofertant, nu reflectă realitatea. Documentul prezentat ulterior de ofertant, prin intermediul răspunsului, are caracter de completare a ofertei depuse, întrucât acesta nu a fost inclus la momentul depunerii ofertei și nu este menționat în CV-ul expertului în securitate informatică, devenind incidente prevederile art. 134 alin 6 din HG 395/2016. Totodată, comisia și experții cooptati STS au concluzionat faptul că ofertantul nu a răspuns integral solicitării adresate, respectiv, acesta nu a indicat link-uri către site-uri oficiale sau prezentarea unor documente suport aferente cursurilor susținute de instituțiile/organizațiile/organismele de drept public sau privat emitente, care confirmă cele afirmate/declarate în cuprinsul răspunsului, respectiv cum îndeplinește certificarea prezentată cerința de la nivelul documentației de atribuire.» Ca și în cazul subiectului imediat anterior analizat, Consiliul retine cu prioritate mențiunea ......... SA din adresa nr. 828 din 11.11.2025, potrivit 106

căreia «Dintr-o regretabila eroare materiala, documentul CompTia Pentest - Claudiu Constantinescu, pe care va rugam sa il regăsiți anexat acestui răspuns, nu a fost atașat CV-ului dlui Constantinescu. Acest document confirma cerința „cunoștințe privind testarea de penetrare a sistemelor informatice din punct de vedere al securității informației", fiind o certificare emisa în martie 2022, cu mult timp anteriori lansarii și depunerii ofertei. Dorim sa confirmam și sa clarificam faptul ca aceasta certificare atesta competentele dlui. Constantinescu.» Așadar, ofertanta admite ca în oferta nu a fost inclus și documentul prin care se intenționează probarea îndeplinirii de către expertul securitate informatica propus a cerinței caietului de sarcini privind deținerea de cunoștințe privind testarea de penetrare a sistemelor informatice din punct de vedere al securității informației. În ședința de audieri de la sediul Consiliului, reprezentanții contestatoarei au arătat ca îndeplinirea cerinței pentru acest expert s-a realizat în oferta prin declararea faptului ca cerința este îndeplinită, iar documentul a fost transmis autorităţii contractante pe calea clarificării ofertei. Consiliul retine și de aceasta data considerentele pe care le-a expus în analiza subiectului anterior, atât în privința faptului ca îndeplinirea cerinței caietului de sarcini trebuia realizata prin cuprinderea în oferta a documentului doveditor și nu prin declararea faptului ca expertul deține cunoștințele necesare, cerute prin caietul de sarcini, cat și în privința faptului ca, prezentarea actului prin răspunsul la solicitarea primita din partea autorităţii contractante reprezintă o completare nepermisa a ofertei, care nu se încadrează în categoria corectării unui viciu de forma. În privința acestui subiect sunt aplicabile aspectele de fapt și de drept avute în vedere de Consiliu în soluţionarea subiectului anterior și pentru considerentele expuse cu aceasta ocazie, găsește întemeiată decizia autorităţii contractante de a nu primi completarea ofertei ......... SA actul care face dovada deținerii de către expertul securitate informatica a cunoștințelor privind testarea de penetrare a sistemelor informatice din punct de vedere al securității informației, dovedite prin prezentarea unei diplome/certificări eliberate de o autoritate publică competentă

cu

recunoaștere

generală

sau

o instituție/organizație/organism de drept public sau privat care respectă standardele naționale sau internaționale de certificare. în cazul în care autoritatea contractanta ar fi procedat în mod diferit, ar fi permis societății ca, pe calea clarificării ofertei, sa modifice caracterul neconform al acesteia. În plus, Consiliul retine și ca, prin solicitarea 9 din adresa nr. 1479 din 10.11.2025, achizitoarea a cerut ......... SA să argumenteze prin indicarea unor link-uri către site-uri oficiale sau prezentarea unor Pagina 107 din 126

documente

suport

aferente

cursurilor

susținute

de instituțiile/organizațiile/organismele de drept public sau privat emitente, care confirmă cele afirmate/declarate în cuprinsul răspunsului sau referitor la diplomele/certificările eliberate de o autoritate publică competentă cu recunoaștere generală sau o instituție/organizație/organism de drept public sau privat care respectă standardele naționale sau internaționale de certificare, care dovedesc cunoștințele expertului securitate informatică privind testarea de penetrare a sistemelor informatice din punct de vedere al securității informației. Așa cum rezulta din cuprinsul adresei nr. 828 din 11.11.2025, ......... SA nu a răspuns acestei cereri a autorităţii contractante, caz în care au devenit aplicabile prevederile art. 134 alin. (5) din HG nr. 395/2016, care stabilesc ca în cazul în care ofertantul nu transmite în termenul precizat de comisia

de

evaluare

clarificările/completările

solicitate

sau clarificările/completările transmise nu sunt concludente, oferta sa va fi considerată inacceptabilă. În concluzie, pentru toate aspectele analizate de către Consiliu în privința ofertei ......... SA, se retine caracterul întemeiat al deciziei autorităţii contractante de a respinge aceasta oferta, cel din din perspectiva subiectelor verificate în prezenta decizie, criticile din contestație fiind nefondate. Stabilind în acest sens, Consiliul găsește de prisos examinarea celorlalte critici din contestație referitoare la alte motive de inadmisibilitate a ofertei ......... SA, stabilite de autoritatea contractanta, eventuala lor admitere neputând să conducă la înlăturarea caracterului neconform și inacceptabil al ofertei determinat de situațiile analizate mai înainte. Prin contestația formulata, ......... SA critica și stabilirea câştigătoare a ofertei depusa de ....SRL, măsură în verificarea legalității căreia Consiliul notează ca o prima critica se refera la îndeplinirea cerinței caietului de sarcini ce interzice utilizarea mai multor tipuri de baze de date și de evitare a replicării datelor în multiple locații. Atât prin contestație, cat și în cadrul ședinței de audieri desfășurată în prezența reprezentanților părților din cauza, la sediul Consiliului, în data de 02.02.2026, ......... SA arata ca aceasta critica este formulata în contextul în care propria oferta a fost respinsa pentru ofertarea unui produs informatic prin utilizarea mai multor baze de date. Consiliul retine ca cerința caietului de sarcini în discuție are următorul conținut: „Ofertantul trebuie să propună un sistem informatic unitar, integral, cu o arhitectură centralizată. Soluția trebuie să folosească un model unic, relațional 108

de date pentru toate componentele, astfel încât entitățile/obiectele/datele să nu fie duplicate în cadrul sistemului și să nu fie necesară replicarea internă sau schimbul de date între componentele tranzacționale ale sistemului.” În privința susținerii din contestație potrivit căreia ....SRL a ofertat o tipologie de baze de date bazată pe cel mai multe soluții distincte (Oracle Database, Elasticsearch, Kong și Moodle), nefiind satisfăcută cerința caietului de sarcini citata anterior, Consiliul notează ca textul cerinței stabilita de achizitoare nu interzice ca sistemul informativ ofertat sa presupună utilizarea mai multor baze de date, așa cum pretinde contestatoarea în justificarea măsurii de respingere a ofertei ......... SA. Cu ocazia audierilor de la sediul Consiliului, reprezentanții autorităţii contractante au arătat ca cerința caietului de sarcini în discuție a fost interpretata în evaluarea ofertelor primite în sensul ca nu se accepta ofertarea unui sistem informativ unitar care a presupus utilizarea mai multor baze de date relaționale, așa cum a fost cazul ofertei contestatoarei, în care se regăsesc doua astfel de baze de date, respectiv Microsoft SQL Server și PostgreSQL. Însă, constata Consiliul, o astfel de interpretare nu rezulta din textul cerinței, situație în care atât soluția constructiva propusa de contestatoare, cat și cea ofertata de câştigătoare îndeplinesc cerința citata a caietului de sarcini. Relevant în soluţionarea acestui aspect este și faptul ca societatea contestatoare a reclamat aceasta pretinsa neconformitate a ofertei ....SRL în contextul în care propria oferta, în aceleași condiții, a fost respinsa ca neconforma. Nu este de prisos a retine și mențiunile intervenientei, potrivit cărora soluția sa a implicat utilizarea unei singure baze de date relațională (Oracle Database), Elasticsearch reprezentând un mecanism de indexare, ce permite căutări semantice. În imediata legătură cu aceasta analiza este și al doilea aspect subsumat acestei critici, vizând interdicția de replicării interne sau a schimbului de date între componentele tranzacționale ale sistemului. Așa cum intervenienta a afirmat în ședința de audieri de la sediul Consiliului, unica componenta tranzacțională a sistemului propus este Oracle, aspectele de business fiind rulate exclusiv în aceasta, astfel încât preluarea datelor în Elasticsearch, pentru a fi citite și căutate, nu reprezintă o replicare a datelor de business. în aceste condiții, retine Consiliul, soluția propusa de câştigătoare respecta cerința caietului de sarcini privind existenta unui model relațional unic, câtă vreme Oracle Database reprezintă unica sursa pentru toate registrele și fluxurile operaționale, iar Elasticsearch nu vizează stocarea tranzacțională a datelor de business și nu presupune existenta unui model relațional paralel, ci este destinat exclusiv funcționalităților de căutare, analiza și regăsire rapida a informației. Pagina 109 din 126

În acest context, Consiliul găsește nefondata aceasta critica din contestație. O alta critica adusa ofertei câştigătoare vizează faptul ca aceasta relevă o deficiență arhitecturală critică, respectiv, utilizarea aceleiași infrastructuri software (Elasticsearch) în mod simultan pentru funcțiuni incompatibile din perspectiva securității și a conformității GDPR. În aparare, câștigătoarea intervenienta arata: - contestatoarea își extinde în mod artificial criticile prin invocarea unor pretinse încălcări ale Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE4 („Regulamentul GDPR"); - ......... SA pretinde neconformitatea ofertei ....SRL prin interpretări forțate și speculative ale Regulamentului GDPR, în afara cadrului stabilit prin caietul de sarcini; - în lipsa indicării unor cerințe exprese din documentația de atribuire care ar fi fost încălcate, referirile contestatoarei la Regulamentul GDPR sunt dintru început lipsite de relevanță pentru o contestație întemeiată pe Legea nr. 101 /2016; - standardele NIST și ISO 27001 invocate la pct. 316 din contestație nu fac parte din cerințele documentației de atribuire și, prin urmare, nu pot fundamenta vreo pretinsă neconformitate; - ......... SA introduce noțiunea de „date publice" în legătură cu susținerile formulate, noțiune care nu are nicio relevanță în raport cu cerințele documentației de atribuire; - riscurile pretins identificate la pct. 315 din contestație nu beneficiază de niciun suport tehnic real, fiind simple afirmații speculative, lipsite de fundament obiectiv; - așa cum contestatoarea a admis în cadrul ședinței de audieri, argumentele sale sunt reprezentate de pure ipoteze care nu au fundament în oferta câştigătoare. Consiliul retine urmatoarele cerințe ale caietului de sarcini, secțiunea „2.3.7 Cerințe pentru dezvoltare software securizată" vizând aspectul în analiza: - „Pentru identificarea cerințelor specifice soluțiilor web, validarea datelor de intrare, validarea datelor de ieșire, mecanismele de autentificare, administrarea sesiunii, managementul fișierelor, jurnalizarea auditului și tratarea erorilor precum și pentru managementul memoriei și securitatea bazelor de date se vor aplica recomandările OWASP Secure Coding Practices Quick Reference 110

Guide

(https://owasp.org/www-

project-secure-coding-practices-quick- reference-guide/)"; - „Trebuie utilizate practici de programare sigure adecvate limbajului și mediului de dezvoltare. Vor fi respectate cel puțin recomandările OWASP Secure Coding Practices Quick Reference Guide (https://owasp.org/www-project- secure-coding-practices-quick-reference-guide/migrated_content)"; - „În conformitate cu reglementările GDPR (Regulamentul General privind Protecția Datelor) pe tot parcursul ciclului de dezvoltare software trebuie implementate măsuri tehnice și organizaționale care să asigure protecția datelor cu caracter personal (principiul <<data protection by design>>). Procesarea datelor cu caracter personal trebuie să se facă implicit cu cea mai mare protecție a vieții private a persoanei (principiul <<data protection by default>>)." Consiliul notează ca admisibilitatea, din punct de vedere tehnic, a unei oferte se verifica, în achiziția publica, prin raportare exclusiv la condițiile și cerințele pe care achizitoarea le-a stabilit prin documentația de atribuire. Conform art. 133 alin. (1) și (2) din HG nr. 395/2916, comisia de evaluare are obligația de a analiza și de a verifica fiecare ofertă atât din punct de vedere al elementelor tehnice propuse, propunerea tehnică trebuind să corespundă cerințelor minime prevăzute în caietul de sarcini. Relevante în subiectul analizat, sunt reținute de către Consiliu urmatoarele aspecte susținute de ofertanta atacata: - cerințele privind respectarea recomandărilor OWASP Secure Coding Practices Quick Reference Guide, prevăzute în Caietul de sarcini, precum și cele referitoare la principiile „data protection by design” și „data protection by default”, sunt îndeplinite de soluția propusă de ....SRL chiar prin modul de concepere și dezvoltare a produsului COTS ASIGNO ofertat, care constituie proprietatea intelectuală a acesteia; - toate aceste aspecte sunt detaliate în oferta tehnică și în documentația suport a producătorului depuse de ....SRL, din care rezultă în mod clar separarea arhitecturală între componentele care gestionează datele de jurnalizare și auditare și cele care gestionează datele de business și datele operaționale, context în care susținerea ......... referitoare la un pretins „risc la suprafața de atac" apare ca fiind lipsită de fundament; - ......... SA a interpretat selectiv oferta Phoenix IT, amestecând în mod nejustificat rolurile distincte ale componentelor sistemului și reducând întreaga argumentație la componenta Elasticsearch, deși ....SRL a explicat în mod clar că soluția tehnică propusă utilizează componente diferite pentru funcționalitățile de audit și jurnalizare, aspecte detaliate în răspunsul aferent capitolului 2.3.8 - „Cerințe pentru jurnalizare loguri și metrici"; - ....SRL a ofertat, pentru modulul SIEM din cadrul sistemului informatic integrat, soluția Elastic Security, care este distinctă de Pagina 111 din 126

componentele tehnologice gratuite de tip community (Elasticsearch, Logstash și Kibana) utilizate în construcția produsului propriu ASIGNO; - așa cum rezulta din lista de licențe ofertate de ....SRL, licența Elastic Security propusă pentru capitolul 2.3.1 - „Soluție de securitate și asigurare a protecției datelor cu caracter personal" este diferită de licența aferentă produsului ASIGNO, arhitectura sistemului integrat ofertat fiind, astfel, concepută în mod corect și coerent, cu respectarea tuturor cerințelor documentației de atribuire, precum și a regulilor de licențiere aplicabile componentelor software utilizate; - cerințele impuse de reglementările europene în materia securității și protecției datelor, respectiv GDPR și NIS 2, sunt abordate și documentate de către producătorul Elastic în cadrul unor resurse oficiale, acestea evidențiind modul în care Elastic Stack și Elastic Security pot fi utilizate pentru implementarea controalelor de confidențialitate, criptare, audit și detecție/management al incidentelor, necesare atât pentru conformitatea cu GDPR, cât și pentru îndeplinirea cerințelor operaționale prevăzute de NIS 2 (in susținerea afirmației, ....SRL indica 3 surse oficiale). În prezenta acestui context faptic și a observațiilor societății interveniente asupra modului în care aceasta a conceput și prezentat produsul ofertat, Consiliul retine ca pretinsele motive de neconformitate a ofertei ....SRL, invocate de contestatoare în legătură cu acest aspect, sunt, pe de o parte străine de documentația de atribuire, iar pe de alta parte sunt formulate în contextul în care ......... SA nu a avut acces la oferta contestata, declarata confidențială. Referitor la timpul de răspuns de 3 secunde, impus prin caietul de sarcini pentru chatbot și reclamat ca nefiind îndeplinit de oferta câştigătoare, Consiliul notează ca cerința caietului de sarcini, punctul „2.2.4.5 Subsistem de tip Chatbot”, privind timpul de raspuns pentru chatbot este următoarea: „Chatbotul trebuie sa raspunda intr-un interval de maximum 3 secunde pentru intrebari uzuale, în conditii de incarcare normala.” Consiliul regăsește în propunerea tehnica a ....SRL, documentul „Abordare și tehnologii”, capitolul „2.2. Principalele aspecte care vor asigura succesul proiectului”, punctul „3. Solutia tehnologica propusa”, sectiunea „Subsistem de tip Chatbot”, următoarea specificație: „Arhitectura distribuită, containerizată și orchestrată prin Kubernetes permite scalarea orizontală pentru a susține un număr mare de utilizatori simultan, cu timpi de răspuns sub 3 secunde pentru întrebări uzuale. Securitatea este asigurată prin autentificare cu tokenuri JWT, control de acces bazat pe 112

roluri (RBAC/ABAC) și logare completă a conversațiilor cu opțiuni de anonimizare și audit.” De asemenea, în „Matricea de conformitate” prezentata de câştigătoare, documentul „08 Capitol 2.2.4.5. Subsistem de tip Chatbot.docx.p76", pagina 10, Consiliul regăsește următoarea mențiune corespunzătoare cerinței „Chatbotul trebuie să răspundă într-un interval de maximum 3 secunde pentru întrebări uzuale, în condiții de încărcare normală”: „Chatbotul va fi configurat și optimizat astfel încât să răspundă în maximum 3 secunde pentru întrebările uzuale, în condiții de încărcare normală. Performanța este asigurată prin mecanisme de optimizare a interogărilor, inclusiv caching bazat pe Elasticsearch și funcționalități de căutare semantică vectorială pentru răspunsurile frecvente, completate de scalarea dinamică a resurselor, astfel încât timpul de răspuns să rămână în intervalul solicitat de caietul de sarcini.” Consiliul constata ca critica din contestație este formulata prin ignorarea contextului întrebărilor uzuale, în condiții de încărcare normala, pentru care achizitoarea a impus condiția intervalului de timp pentru răspuns al chatbotului. În contextul expus, Consiliul notează ca, așa cum este formulata, critica din contestație este nefondata. În privința pretinsei nerespectări de către câştigătoare a cerințelor tehnice cu privire la componenta FSCrawler, Consiliul retine urmatoarele clarificări publicate anterior depunerii ofertelor, referitoare la documentația de atribuire: «Întrebare 101 Ne referim la cerintele din Caietul de sarcini, Capitolul 1.4. Precizări privind caietul de sarcini, formularea cerințelor și prezentarea ofertelor, pag 11: „Pentru soluțiile software solicitate, acolo unde cerințele caietului de sarcini se îndeplinesc prin funcționalitățile standard ofertate, se vor prezenta informații din literatura tehnică a producătorului care confirmă respectivele susțineri (în cazul cerințelor de tip tehnic), sau capturi de ecran relevante din aplicații (în cazul cerințelor funcționale). Acolo unde cerințele funcționale se vor realiza prin dezvoltarea/personalizarea sau prin configurarea aplicațiilor ofertate, în cadrul răspunsului tehnic se va arăta/descrie în mod explicit și detaliat modul în care se propune configurarea soluțiilor ofertate pentru a răspunde respectivei cerințe, pentru a permite comisiei de evaluare verificarea respectării cerinței caietului de sarcini. Pentru fiecare cerință funcțională în parte, se va indica explicit în oferta tehnică dacă funcționalitatea respectivă există în varianta standard (caz în care se vor prezenta capturi relevante de ecran din aplicație) sau dacă va fi dezvoltată în cadrul contractului (caz în care se va descrie concret modul în care cerința va fi implementată, inclusiv utilizând capturi de ecran în cazul în care se face trimitere la componente funcționale deja existente în aplicație).” Coroborat cu Pagina 113 din 126

Cerintele din Caietul de sarcini, Capitolul 2.2.1 Obiective generale urmărite, pag 21 „Este responsabilitatea ofertanților de a alege și propune platforme tehnologice și echipamente/soluții flexibile și configurabile, care să conțină toate elementele necesare implementării specificațiilor caietului de sarcini. Este în responsabilitatea ofertanților să ofere tehnologii și platforme mature cu un ciclu de viata mai mare de zece ani care să se fi dovedit de succes în decursul timpului la nivel național sau chiar și internațional.” Va rugam sa ne comunicati daca produsele Open Source pot fi considerate produse COTS și daca este permisa dezvoltarea unui modul de la zero. Răspuns 101 Soluțiile open source nu sunt considerate solutii COTS atâta timp cât modul de licențiere al acestora este de tip Public Licence și nu se poate oferi garanție și suport comercial. Nu se acceptă dezvoltarea unui modul de la zero, ci doar configurări ale unor produse COTS mature cu un ciclu de viata mai mare de zece ani care să se fi dovedit de succes și eventuale dezvoltări ale acestora pentru anumite funcționalități specifice solicitate prin prezentul Caiet de sarcini.» «Întrebare 114 In ceea ce priveste modul de completare a ofertei, dorim sa solicitam o clarificare legata de situatiile în care solutiile aplicative de tip COTS pot include și componente open-source. Intrucat asemenea solutii sunt, în mod obisnuit, livrate ca un ansamblu unitar care imbina atat elemente comerciale, cat și componente open-source, apare intrebarea în ce maniera trebuie reflectata aceasta realitate în cadrul raspunsurilor la cerintele din documentatie. Mai exact, dorim sa intelegem daca raspunsul trebuie formulat prin raportare la produsul final, considerat în intregul sau, sau daca este necesara detalierea separata a contributiei fiecarei componente open-source integrate. Răspuns 114 Conform caietului de sarcini: strategia de achiziție aleasă este una de servicii, se solicită furnizarea unor soluții software să respecte cerințele Caietului de sarcini care vor fi configurate și eventual extinse/personalizate pentru a respecta în totalitate cerințele Caietului de sarcini și nu servicii de dezvoltare de aplicații după specificațiile Autorității contractante. Astfel, este obligatorie descrierea exactă în cadrul ofertelor tehnice a modalității în care soluțiile software ofertate răspund cerințelor Caietului de sarcini, inclusiv, acolo unde este cazul și este posibil, exemplificarea cu capturi de ecran din aplicațiile ofertate, care să permită comisiei de evaluare verificarea tuturor susținerilor ofertei descriptive. Toate soluțiile software ofertate vor fi identificate prin producător, denumirea comercială și, dacă este cazul, prin versiunea acestora. Oferta tehnică și financiară va include toate licențele necesare pentru toate sub-sistemele și componentele software ofertate (aplicații software standard de tip COTS – commercial of-the-shelf), necesare funcționării în condiții normale, 114

pe termen de minim 60 de luni (…) Producătorul soluțiilor aplicative de tip COTS ofertate trebuie să furnizeze tot peisajul tehnologic asociat, inclusiv serverul web, server baza de date și să ofere suport pentru toate componentele ofertate. Pentru anumite configurări specifice sau integrări ale licențelor COTS ofertate sunt acceptate soluții open source compatibile care servesc acestui scop.» În lumina acestor precizări, ce fac corp comun cu documentația de atribuire astfel clarificata, contestatoarea arata ca propunerea tehnica a câștigătoarei are inclusa componenta FSCrawler, care este un produs open source, nu este un produs COTS și nu are o vechime mai mare de zece ani, context în care cerința din răspunsul 101, citat mai înainte, nu este îndeplinită. Consiliul retine apărările intervenientei ....SRL, potrivit cărora FSCrawler nu constituie produsul ofertat, ci este utilizată ca utilitar tehnic integrat într-o platformă enterprise comercială - Asigno - pentru care există suport contractual, SLA-uri și responsabilitate integrală din partea furnizorului. Societatea mai arata că suportul comercial este asigurat integral pentru produsul ofertat - Asigno, inclusiv pentru funcționarea și integrarea componentelor open source utilizate în cadrul acestuia, iar responsabilitatea privind mentenanța, corectarea defectelor, actualizările de securitate și funcționarea operațională a soluției aparține exclusiv furnizorului Asigno, în baza obligațiilor contractuale asumate, iar nu comunităților open source ale componentelor individuale. Această asumare contractuală unică, arata partea, este cea care conferă soluției statutul de produs COTS suportat, indiferent de natura tehnologică a componentelor auxiliare integrate. Consiliul regăsește în propunerea tehnica a ....SRL documentul „DataSheet ASIGNO” în care, la secțiunea „Componente tehnologice”, se arata: „Platforma Asigno în varianta sa Standard integrează multiple elementele de infrastructură, toate provenite din soluții open-source, respectiv: […] • soluție OCR pentru extragerea textului din documente – FSCrawler, […]”. Văzând aceasta mențiune din oferta, precum și justificările ....SRL, raportat la mențiunea din ultimul paragraf al Răspunsului 114 de clarificare a documentației de atribuire („Pentru anumite configurări specifice sau integrări ale licențelor COTS ofertate sunt acceptate soluții open source compatibile care servesc acestui scop.”), Consiliul constata ca utilizarea de către câştigătoare, în configurarea soluției ofertate, și a produsului FSCrawler, ca element de infrastructură al platformei Asigno, se subsumează posibilității permise de către achizitoare, iar susținerile din contestație nu au avut în vedere nici aceasta structura a ofertei câştigătoare, dar nici răspunsul integral 114 vizând documentația de atribuire. Pagina 115 din 126

În ceea ce privește critica vizând faptul ca utilizarea FSCrawler implica riscuri de încălcare a regulilor GDPR, Consiliul retine mențiunile câștigătoarei interveniente din ședința de audieri, conform cărora securitatea nu este asigurata printr-o singura componenta, ci prin mecanisme de securitate inclusiv de la alte componente. Astfel, Consiliul retine ca societatea contestatoare își argumentează poziția prin trimiteri exclusiv la componenta FSCrawler, ignorând ca aceasta nu funcționează individual, separata de restul componentelor incluse în sistemul ofertat. Or, așa cum rezulta din natura obiectului acestei achiziții, cat și din modul în care a fost conceput sistemul ofertat, acesta reprezintă un produs informatic unitar, alcătuit din componente ce funcționează împreuna, cu roluri și funcțiuni diverse și multiple, dar care, împreuna, asigura respectarea cerințelor stabilite de achizitoare, ce la rândul lor descriu nevoia acesteia. Prin urmare, a pretinde ca fiecare componenta, prin ea însăși, sa răspundă tuturor cerințelor, inclusiv celor de asigurare a protecției datelor, este nerealist, în condițiile în care realitatea faptica a obiectului achiziţiei impune funcționarea împreună a mai multor componente, astfel încât acest tot unitar sa respecte cerințele. În consecință, Consiliul retine caracterul nefondat și al acestei critici din contestație. În continuarea contestaţiei sale, ......... SA reclama nerespectarea, prin oferta ....SRL, a cerințelor tehnice din caietul de Sarcini cu privire la componenta Ranking. Aceasta arata ca, în cadrul propunerii tehnice depuse de ....SRL, la cerința 255 – „La nivelul paginilor publice trebuie să se includă capabilități de ranking al activităților”, ofertanta a declarat utilizarea serviciului Google Analytics pentru monitorizarea traficului și determinarea clasamentului activităților publicate. Or, precizează ......... SA, Google Analytics funcționează ca serviciu SaaS în Google Cloud, iar datele sunt colectate prin tag-uri JavaScript / SDK-uri și stocate în infrastructura Google, fără opțiune suportată de a muta întregul engine de analiză pe serverele STS. Contestatoarea mai arata ca, în sensul informațiilor transmise chiar de către Google, Google Analytics este găzduit în ecosistemul Google, nu în cel al STS, așa cum era necesar conform Caietului de Sarcini, precum și ca Google Analytics presupune transmiterea datelor privind accesările și comportamentul utilizatorilor către infrastructura EXTERNĂ aparținând furnizorului Google, situație care este în totală contradicție cu cerințele caietului de sarcini și cu răspunsurile la solicitările de clarificări comunicate de autoritatea contractantă anterior depunerii ofertelor. 116

În privință acestui subiect, Consiliul retine urmatoarele clarificări publicate anterior depunerii ofertelor, referitoare la documentația de atribuire: „Întrebare 167 Referinta din Modelul de Contract Capitolul 2.4.4 Capitolul 2.4.8 Text initial Subsistem Chatbot Subsistem e-learning cu suport AI Solicitare/Text propus Va rugam sa precizati daca este acceptata utilizarea unor modele LLM furnizate în regim SaaS (de exemplu, Azure OpenAI sau AWS Bedrock), cu respectarea cerințelor de securitate și confidențialitate prevăzute în documentația de atribuire. Răspuns 167 Nu se acceptă. Întrebare 168 Referinta din Modelul de Contract Caiet de Sarcini Text initial Caiet de Sarcini Solicitare/Text propus In situatia în care sunt permise solutii de tip SaaS, va rugam sa precizati daca exista cerinte specifice privind localizarea datelor (de exemplu, stocare exclusiv pe teritoriul Romaniei sau intr-un stat membru UE/SEE). Răspuns 168 Nu sunt permise solutii de tip SaaS.” Prin cererea de intervenție, ....SRL arata ca în caietul de sarcini, punctul „2.2.3 Cerințe generale a platformei informatice integrate” se regaseste cerinta conform careia „2. Spațiu Privat Personal de lucru (inclusiv gestiune flux de lucru și istoric activitate): [...] La nivelul paginilor publice trebuie să includă capabilități de ranking al activităților, în legătură cu numărul de utilizatori care au accesat anumite pagini ale soluției." Or, precizează intervenienta, susținerea contestatoarei ca aceasta cerinta nu ar fi respectată prin utilizarea Google Analytics pentru determinarea ranking- ului este greșită deoarece rolul acestei componente este strict limitat la analiza traficului aferent paginilor publice ale portalului. Se mai arata ca instrumentul este utilizat exclusiv pentru colectarea de indicatori statistici agregați privind accesarea și vizibilitatea conținutului public, fără implicarea oricărei prelucrări de date cu caracter personal care să permită identificarea utilizatorilor. ....SRL precizează ca configurarea soluției respectă cerințele aplicabile în materie de protecție a datelor, prin aplicarea mecanismelor de anonimizare a adreselor IP și prin limitarea colectării la date anonime, cu scop pur analitic, iar Google Analytics nu Pagina 117 din 126

este integrat în fluxurile interne ale platformei, nu accesează date operaționale și nu este utilizat pentru profilare sau corelare de identități, ci exclusiv ca instrument de măsurare a performanței paginilor publice. Intervenienta conchide ca utilizarea Google Analytics răspunde în mod adecvat cerințelor din caietul de sarcini privind monitorizarea ranking-ului conținutului public și nu generează riscuri din perspectiva confidențialității datelor sau a securității sistemului informatic. Analizând susținerile câștigătoarei referitoare la întinderea utilizării Google Analytics în cadrul soluției propuse prin oferta sa, Consiliul stabilește ca susținerile din contestație vizează ipoteze străine de conținutul ofertei criticate, situație în care critica se vădește nefondata. ......... SA susține și ca în oferta câştigătoare nu se respecta cerințele tehnice din caietul de sarcini cu privire la componenta BPMN Camunda. Astfel, aceasta precizează ca, în cazul Camunda 8 Self-Managed, documentația oficială indică faptul că soluția are nevoie de un set complet de componente (cluster de orchestrare - Zeebe, Operate, Tasklist, Identity, Optimize, Console, conectori etc.), acoperite de un model unificat de licențiere pentru utilizarea în producție, care nu apare explicit în oferta declarată câștigătoare. ......... SA mai arata ca în SelfManaged nu există un manager de secrete integrat, iar comunitatea confirmă că trebuie folosite soluții externe, precum HashiCorp Vault, sau echivalent. Acest lucru înseamnă că, dacă nu există o astfel de componentă, există riscul stocării credențialelor și cheilor inadecvat în Kubernetes Secrets, fișiere de configurare sau variabile de mediu. În apărare, câștigătoarea intervenienta arata ca ......... SA nu indica vreo cerinta a caietului de sarcini care sa nu fi fost îndeplinită. ....SRL precizează și ca premisa de la care pornește contestatoarea în criticarea acestui aspect are la bază o interpretare eronată a terminologiei de specialitate din acest domeniu. Astfel, precizează câștigătoarea, oferta sa include modulul Asigno BPM, un engine agnostic față de motorul de workflow, care funcționează prin conectori dedicați pentru Camunda și Bonitasoft. Conectorul pentru Camunda a fost realizat pornind de la un fork al Camunda Platform 8.5.0, în special din zona Zeebe (motorul de execuție) și a interfețelor aferente, utilizat ca bază tehnologică pentru integrarea în platforma Asigno și pentru implementarea unor capabilități operaționale proprii (monitorizare, vizualizări, administrare și management al task-urilor), dezvoltate integral de către echipa Phoenix IT. Camunda a explicat public că în versiunile 8.5.x, Zeebe este disponibil sub Zeebe Community License, o licență care permite utilizarea și modificarea codului, cu o restricție specifică referitoare la furnizarea către 118

terți a unui „commercial workflow service în the cloud" (de tip managed service). Această restricție, precizează intervenienta, nu este incidentă în cazul de față, întrucât soluția ofertată nu constituie un serviciu public de tip „workflow-as-a-service", ci un sistem implementat punctual pentru beneficiar, în cadrul procedurii de achiziție, situatie în care este esențial de reținut faptul că oferta nu se sprijină pe utilizarea în producție a componentelor Camunda care ar activa obligații de licențiere comercială, precum Operate, Tasklist, Optimize sau Identity (ca produse Camunda), întrucât: - BPMN.io este integrat în consola de administrare Asigno, ca componentă independentă, utilizată exclusiv pentru modelarea proceselor; - monitorizarea proceselor este realizată prin dezvoltări proprii și parte a Asigno BPM; - funcționalitățile de tip Tasklist / Operate / Optimize sunt implementate ca parte a modulului Asigno BPM și nu sunt rulate în producție modulele Camunda; - din ecosistemul Camunda sunt utilizate strict Zeebe și capabilitățile de interfațare (REST API / REST connector), ca bază tehnologică, peste care au fost construite și integrate funcționalități proprii Asigno BPM. În consecință, arata ....SRL, afirmația contestatoarei, potrivit căreia ar fi necesară o licență „Self-Managed Enterprise" pentru întreg „clusterul" Camunda nu este aplicabilă arhitecturii ofertate, care nu utilizează în producție componentele Camunda ce impun licențiere comercială, acestea fiind înlocuite prin capabilități dezvoltate și livrate ca parte integrantă a modulului Asigno BPM. Consiliul regăsește în propunerea tehnica a ....SRL documentul „DataSheet ASIGNO” în care se menționează: „Soluția Asigno este o aplicație multi-rol, în care modelarea și gestiunea proceselor se realizează cu ajutorul componentei Asigno BPM (Bonita BPM sau Camunda). Aceasta permite repartizarea activităților pe roluri. Asignarea utilizatorilor sau a grupurilor de utilizatori la roluri se va face folosind componenta de infrastructură Keycloak.” „Toate componentele incorporate în varianta Asigno Standard sunt oferite cu suport și poartă nume derivat din numele componentelor open-source, respectiv: Asigno Tomcat, Asigno Postgres, Asigno ESB (include Mule, eDelivery și Holodeck), Asigno BPM (include Bonita BPM și Camunda), Asigno Keycloak, Asigno Elasticsearch, Asigno Nginx, Asigno Kong, Asigno HAProxy, Asigno Reporting (include Kibana și Jasper Report), Asigno CMS WordPress, Asigno Liferay etc. În funcție de specificul implementării, unele dintre aceste componente pot lipsi sau pot fi înlocuite de componente COTS.” „Asigno BPM funcționează integrat cu două sisteme de tip BPMS: Bonita BPM și Camunda.” Așadar, raportând susținerile contestatoarei la cele ale intervenitei câştigătoare, Consiliul are în vedere, și de aceasta data, faptul ca, Pagina 119 din 126

neavând acces la oferta declarata confidențială a ....SRL, ......... SA a prezentat critici contrazise de arhitectura soluției câştigătoare, așa cum rezulta din apărările formulate în cauza de către ....SRL, situație în care se stabilește caracterul nefundat și al acestei critici, cu atât mai mult ca în susținerea ei, contestatoarea nu a invocat și vreo cerință a caietului de sarcini nerespectata, din acest punct de vedere, prin oferta declarata câştigătoare. ......... SA susține și ca oferta câştigătoare nu respecta cerințele caietului de sarcini cu privire la componenta Business Intelligence, precizând ca caracteristicile de Business Intelligence (OLAP, dashboard- uri, analiză ad-hoc) sunt atribuite suitei Jaspersoft BI (JasperReports Server etc.), nu componentei JasperReports utilizate izolat, iar componenta Jaspersoft BI nu este inclusă în propunerea tehnică a ....SRL. În apărare, ....SRL arata ca oferta sa respectă cerințele tehnice referitoare la componenta Business Intelligence, fiind inclusa în propunerea tehnică atât componenta JasperServer, cât și componenta JasperReports. Aceasta mai precizeaza și ca societatea contestatoare încearcă să creeze aparența unei așa-zise neconformități a ofertei sale tehnice, pretinzând că aceasta nu ar cuprinde și componenta de Business Intelligence: JasperServer. Consiliul regăsește în propunerea tehnica a ....SRL, documentul „DataSheet ASIGNO” în care se precizează: „Analiza, raportare și statistici […] Modulul de raportare implementat prin JasperReports Server va genera conținutul raportului pe baza unui template predefinit, cu posibilitate de salvare în diferite formate: Word, Excel, Pdf etc.” De altfel, Consiliul noteaza ca în procesul-verbal nr. 1539 din 19.11.2025, referitor la evaluarea ofertei ....SRL, autoritatea contractanta a consemnat la punctul 290 (pagina 118) faptul ca „Aplicația Asigno permite generarea automată a rapoartelor folosind funcția de cheduler a Jasper Server astfel: […].” Consiliul observa ca Jasper Reports se regaseste mentionat în acelasi tabel de evaluare a ofertei castigatoare, punctele 284 și 381. Prin urmare, Consiliul constata ca ipoteza pe care societatea contestatoare si-a intemeiat critica nu se regaseste în oferta criticata, sustinerile fiind, astfel, nefondate. ......... SA susține și ca oferta câştigătoare nu respecta cerințele tehnice din caietul de sarcini cu privire la componenta AI. Astfel, arata aceasta, în propunerea tehnică a ....SRL ar exista o inconsistență 120

fundamentală, respectiv faptul că, în timp ce arhitectura chatbotului declară utilizarea Qdrant Vector DB (cerința 513, Componente AI), la cerința 602 se menționează explicit că performanța chatbotului este asigurată prin „caching bazat pe Elasticsearch și funcționalități de căutare semantică vectorială", ceea ce sugerează fie o confuzie tehnică între cele două soluții de vector database, fie implementarea simultană a două sisteme redundante pentru aceeași funcționalitate și deci o nouă replicare de date între sistemele interne, interzisă de caietul de sarcini. Contestatoarea mai arata ca propunerea tehnică a câștigătoarei menționează utilizarea unui model GPT-QSS-120b cu 120 miliarde de parametri, ceea ce ridică multiple aspecte de neconformitate tehnică, indicate în contestație. De asemenea, aceasta reclama ca în contextul în care achizitoarea oferă o arhitectură exclusiv CPU (conform răspunsului la întrebarea de clarificare nr. 164, postat în SEAP anterior depunerii ofertelor), este cert că ofertanta ....SRL nu a demonstrat capacitatea de a atinge parametrii de performanță specificați în caietul de Sarcini, în particular timpul de răspuns pentru interfața de tip chatbot. În apărare, câștigătoarea precizează în cererea de intervenție formulata, faptul ca ......... SA pleacă de la o premisă greșită și anume aceea că atât cerința 513 din Procesul- verbal final nr. 1539/19.11.2025, cât și cerința 602 s-ar referi la Chatbox. Însă, arata societatea, cerința 513 vizează funcționarea Softului orientare în carieră (implementat cu ajutorul Platformei Asigno), iar cerința 602 se referă, într-adevăr, la componenta Chatbox. Astfel, compararea a două funcționalități și sisteme diferite în încercarea de a crea aparența unei așa-zise neconformități tehnice este cel puțin discutabilă. În primul rând, precizează ....SRL, cu privire la sistemul platformei ASIGNO, doar a menționat care este descrierea tehnică a produsului, ce infrastructură AI are inclusă și nu a fost propusă implementarea unei structuri AI proprii diferite de cea de bază, integrată în produs, motiv pentru care argumentul contestatoarei referitoare la o așa-zisă nerespectare a componentei AI - subsistemul Chatbox este vădit neîntemeiat. Referitor la critica vizând „modelul LLM GPT- OSS-120B", intervenienta mentionează ca este formulata fără să indice care ar fi pretinsele neconformități și arata ca componentele subsistemului Chatbox respectă cerințele tehnice obligatorii din caietul de Sarcini [modelul lingvistic va fi de mari dimensiuni (LLM) pentru a oferi răspunsuri în limbaj natural, capabil să simuleze o conversație umană coerentă], prin urmare, cerințele caietului de sarcini sunt îndeplinire în integralitate de oferta sa. În ceea ce privește capacitatea chatbox-ului de a răspunde în 3 secunde, Consiliul a expus considerentele în analiza anterioara. În concluziile scrise, depuse ulterior sedintei de audieri de la sediul Consiliului, ....SRL arata ca a menționat în cadrul matricii de conformitate, Pagina 121 din 126

de răspuns la capitolul 2.2.4.5 Subsistem de tip Chatbot, că sunt cuprinse toate componentele incluse în soluție, prin care, coroborat, se îndeplinesc cerințele de performanță solicitate, precum și faptul că toate componentele rulează în infrastructura hardware pusă la dispoziție de către STS, citand din propunerea sa tehnica. Mai arata intervenienta că soluția propusă include și modelul LLM GPT-OSS-120b, aspect care nu contravine niciunei cerințe din documentația de atribuire. De asemenea, câștigătoarea precizează ca este un aspect arhicunoscut confirmat de literatura de specialitate a ultimilor ani (e.g., Ollama, Typebot) că modelele și componentele AI pot rula pe hardware CPU, nefiind obligatoriu hardware de tip GPU, în nicio documentație oficială OpenAI nefiind indicat faptul că GPT-0SS-120b nu ar putea rula pe hardware CPU. ....arată ca GPT-0SS-120b este disponibil public, gratuit, sub licența Apache 2.0, OpenAI permițând utilizarea fără restricții a modelului de către alți producători software pentru înglobarea acestuia în propriile soluții. Astfel, societatea a încorporat modelul LLM GPT-0SS-120b, împreună cu alte componente AI, în platforma Asigno care constituie proprietatea intelectuală a Phoenix IT, după cum se poate vedea în documentația producătorului, inclusă în ofertă - DataSheet Asigno, la pagina 8 și la pagina 14 - inclusiv motorul de căutare vectorială, care permite implementarea RAG (Retrieval- Augmented Generation). Suplimentar, intervenienta arata ca întreaga soluție rulează pe hardware CPU - care va fi asigurată pentru proiect din infrastructura Cloud STS - astfel cum prevede Cap. 2.4. - Resurse puse la dispoziție pentru funcționarea platformei: „Sistemul informatic dezvoltat în cadrul acestui proiect va fi găzduit în infrastructura de tip cloud din Data Center-ul gestionat de catre STS. Autoritatea Contractantă va pune la dispoziție resurse de virtualizare sub formă de laaS. Numărul de mașini virtuale și resursele de procesare, stocare și comunicații necesare se vor stabili în cadrul etapei de analiză." Consiliul subliniază faptul ca toate criticile din contestație, referitoare la oferta câştigătoare, sunt formulate ca urmare a accesului ......... SA la actele de lucru ale comisiei de evaluare, nu și la conținutul ofertei criticate (declarata de autoare confidențială), situație în care menționarea, în procesele-verbale de evaluare, pe scurt sau parțial a informațiilor din oferta câştigătoare, nu poate determina neconformitatea acesteia, îndeplinirea cerințelor documentației de atribuire fiind verificata prin raportare la cuprinsul ofertei, nu la consemnările comisiei de evaluare. Văzând întregul ansamblu de informații, pe care ....SRL le-a prezentat în cauza, în apărarea actelor atacate ale achizitoarei, Consiliul 122

releva faptul ca acestea susțin decizia autorităţii aspectele contestate având ca sursa caracterul lacunar al consemnărilor comisiei de evaluare în actele de lucru ale acesteia. O ultima critica adusa ofertei câştigătoare se refera la nerespectarea cerințelor tehnice din caietul de sarcini cu privire la componenta Arhiva Electronică. ......... SA arata ca soluția tehnică propusă de ....SRL utilizează produsul Nextcloud ca principal mecanism pentru managementul documentelor și colaborare, completat de produsul Elasticsearch pentru indexare și căutare, deși aceste tehnologii sunt proiectate pentru partajare de fișiere, colaborare și căutare rapidă, nu pentru arhivare electronică conformă cu legislația arhivistică românească. În apărare, ....SRL precizează ca și de aceasta data contestatoarea pretinde o cerință tehnică inexistentă, respectiv a obligativității deținerii unui produs distinct cu funcție unică de arhivare electronică, criticile fiind construite în afara prevederilor documentației de atribuire. Aceasta mai precizează ca ......... SA încearcă să transforme o cerință de privind gestiunea documentelor într-o obligație de implementare a unui serviciu autonom de arhivare electronică, cu regim juridic și certificări specifice, deși existența acestui serviciu autonom de arhivare electronică nu este prevăzut în documentația de atribuire. Contrar susținerilor contestatoarei, documentația de atribuire nu impune utilizarea unui produs dedicat exclusiv arhivării, nu condiționează soluția de existența unui furnizor acreditat extern și nu solicită conformitatea cu Legea nr. 135/2007. Consiliul retine ca ......... SA asociază acestei critici cerința caietului de sarcini potrivit cărei „Va fi posibilă definirea și gestionarea unor politici de plasare a documentelor aferente solicitărilor din Registrul Național al Profesioniștilor din Sistemul de Sănătate, conform standardelor și reglementărilor din domeniu și conform nomenclatorului arhivistic." Or, aceasta cerință nu are nicidecum sensul pretins de contestatoare, susținerile acesteia conducând către concluzia eronata ca obiectul prezentei proceduri îl constituie un produs informatic destinat și prestării serviciului de arhivare electronica. În acest context, sunt de respins pretențiile contestatoarei, străine documentației de atribuire din prezenta procedura. Consiliul retine ca cerințele caietului de sarcini cu legătură cu subiectul analizat sunt: - „Subsistemul de gestiune și evidență a Registrul Rezidenților va fi un instrument digital pentru managementul programului de pregătire în rezidențiat la nivel național. Acesta va fi expus în mediul on-line astfel ca medicii, medicii stomatologi și farmaciștii rezidenți să poată interacționa în aplicație cu instituțiile implicate în toate etapele profesionale, de la acces în programul de pregătire în rezidențiat și până la obținerea dreptului de liberă practică. În acest modul vor fi înscriși anual în medie 5500 de Pagina 123 din 126

rezidenți, la diferite programe care vor dura, în funcție de specialitate, între 3 și 6 ani și care se desfășoară în cele 13 centre universitare de medicină, medicină dentară și farmacie și prin mijlocirea celor 42 de Direcții de Sănătate Publică județene și a municipiului .......... Subsistemul va prelua arhiva electronică existentă la nivelul instituțiilor implicate." - „Va fi posibilă definirea și gestionarea unor politici de păstrare a documentelor aferente solicitărilor din Registrul Național al Profesioniștilor din Sistemul de Sănătate, conform standardelor și reglementărilor în domeniu și conform nomenclatorului arhivistic;" - „Pentru documentele încărcate în platformă sau generate de aceasta, se vor păstra toate versiunile, împreună cu data și utilizatorul care a încărcat/generat documentul. Administratorul platformei va putea configura perioada de stocare a documentelor, urmând ca după expirarea intervalului menționat, documentele să fie arhivate și să permită exportul, respectiv ștergerea acestora dacă se impune." - „Sistemul de căutare trebuie să ofere următoarele funcționalități componente de căutare oferite utilizatorilor: (...) Căutare în arhivă." Astfel, Consiliul retine apărările intervenientei câştigătoare, conform cărora cerințele documentației de atribuire se referă la preluarea funcționalităților de stocare a documentelor din dosarele electronice ale rezidenților, care vor fi încărcate în platforma unică centralizată din Subsistemul de gestiune și evidență a Registrului Rezidenților, unde se vor regăsi documentele rezidenților. Documentația de atribuire nu se referă la preluarea tuturor documentelor din instituțiile implicate și nu solicită acreditarea ofertantului cu rolul de „administrator al arhivei electronice", așa cum pretinde contestatoarea, prin documentația de atribuire nefiind solicit ca soluția software să fie „certificată" sau „avizată" de către Arhivele Naționale ale României, așa cum pretinde ......... în contestație. Pentru menținerea actelor atacate ale achizitoarei, ....SRL precizează ca platforma Asigno are funcționalitățile necesare pentru asigurarea conformității cu cerințele de arhivă electronică: organizarea pe unități arhivistice, nomenclator arhivistic, acces securizat, conservarea integrității documentelor, mecanisme de versionare, trasabilitatea documentelor, monitorizarea ciclului de viață, stabilirea politicilor de retenție. În ceea ce privește platforma Nextcloud, despre care contestatoarea susține ca ar fi un produs neconform ofertat de câştigătoare, aceasta din urma arata ca afirmațiile ......... SA pornesc de la premisa eronată că Nextcloud ar fi fost ofertată ca produs software separat, care ar trebui evaluat în mod independent și ar trebui să îndeplinească cerințe tehnice distincte. Or, arata câștigătoarea, din structura soluției ofertate și documentația de prezentare a produsului, rezultă în mod clar că Nextcloud 124

face parte integrantă din produsul Asigno, ca platformă tehnologică utilizată în implementarea acestuia, din DataSheet Asigno reieșind ca Nextcloud nu este livrat ca soluție de sine stătătoare și nu constituie obiectul achiziției ca produs individual. Din întregul ansamblu al precizărilor din cauza, Consiliul găsește nefondata și aceasta ultima critica din contestație, ea fiind formulata cu depășirea cadrului instituit de conținutul documentației de atribuire și în condițiile lipsei de acces la oferta atacata. Luând în considerare aspectele de fapt și de drept evocate, în baza art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul urmează să respingă ca nefondată contestația depusă de ......... SA. Față de cele reținute mai sus cu ocazia soluționării contestației, Consiliul va admite cererea de intervenție depusă de ....SRL. În baza dispozițiilor art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge cererea ....SRL de obligare a ......... SA la plata cheltuielilor de judecată, deoarece până la pronunțarea deciziei, nu au fost prezentate Consiliului cuantumul, detalierea și documentele doveditoare ale cheltuielilor efectuate. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Respinge ca nefondată contestația depusă de ......... SA în contradictoriu cu .......... Încuviințează în principiu și admite cererea de intervenție depusă de ....SRL. Respinge cererea ....SRL de obligare a ......... SA la plata cheltuielilor de judecată. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva ei se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, Pagina 125 din 126

.. ... .. Redactată în 5 exemplare, conține 119 pagini. Redactată practicaua deciziei .. 126