Decizie CNSC 1919/2024

În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. 1919/C8/1871,1880 Data: 09.07.2024 I. Prin contestația nr. 19827/03.06.2024 (dosar 1871), înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 34459/03.06.2024, formulată de către SGPI SECURITY FORCE SRL, cu sediul în municipiul București, str. Vatra Dornei nr. 11, bl. 18, sc. 2, et. 1, ap. 50, sector 4 și sediul ales pentru comunicarea actelor de procedura în București, Splaiul Unirii nr. 313, sector 3, (în incinta platformei ICPE), înregistrată la Registrul Comerțului cu nr. J40/15513/2008, având CUI 24452844, prin reprezentant legal prin administrator Marin Gabriel Mirel, împotriva comunicării nr. 129187/27.05.2024 și a raportului procedurii nr. 29183/ 27.05.2024, emise de DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI BRĂILA, cu sediul în Brăila, str. Ghioceilor nr. 8, județul Brăila, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii simplificate organizată în vederea încheierii acordului-cadru având ca obiect „SERVICII DE PAZĂ", s-a solicitat Consiliului să dispună: - admiterea ca fondată a contestației, privind rezultatul procedurii de atribuire, în ceea ce privește oferta declarată câștigătoare și a tuturor actelor subsecvente acestuia prin înlăturarea aspectelor nelegale menționate în contestație și continuarea procedurii; - anularea comunicării cu nr. 129187/27.05.2024 și a raportului procedurii cu nr. 29183/27.05.2024, privind rezultatul procedurii de atribuire, in ceea ce privește oferta declarată câștigătoare, precum și toate actele subsecvente emise de autoritatea contractantă; - obligarea autorității contractante de a lua măsurile de remediere in ceea ce privește restabilirea legalității în procedura de atribuire raportat la cerințele impuse prin documentație de atribuire, cu analizarea legala a tuturor operațiunilor pe care procedura le implică și care urmează a fi realizate de către ofertanți, cu respectarea cerințelor impuse prin caietul de sarcini, a dispozițiilor legale în materie și deopotrivă la respectarea legislației incidente serviciilor achiziționate; Pagina 1 din 3

- obligarea autorității contractante la reevaluarea ofertei tehnice cât și financiare a ofertantului JULIEN PROTECT SRL sub aspectul respectării cerințelor din documentație de atribuire și care sunt corelate cu specificațiile tehnice din caietul de sarcini, cu aplicarea întocmai a tuturor prevederilor legale în materie de achiziții la conformitatea unei oferte, ale Codului muncii, legislației salarizării, fiscale și celelalte acte normative incidente, în vigoare. - obligarea autorității contractante de a lua măsurile de remediere care se impun, prin înlăturarea aspectelor nelegale menționate în contestație și pe cale de consecință, continuarea procedurii și desemnarea ofertei câștigătoare care îndeplinește toate cerințele impuse de documentație, raportat la actele normative incidente. - acces la dosarul achiziției. II. Prin contestația nr. 1415/03.06.2024 (dosar 1880), înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 34468/ 03.06.2024, formulată de către LEX PROTECT BUZĂU SRL, cu sediul în satul Stâlpu, str. Principala nr. 248, comuna Stâlpu, județul Buzău, înregistrată la Registrul Comerțului cu nr. J10/1442/1993, având CUI 4595335, reprezentată legal prin administrator Ibris Cristian Mădălin, împotriva rezultatului procedurii de atribuire, comunicat prin adresa nr. 29186/27.05.2024 și a raportului procedurii de atribuire nr. 29183/ 27.05.2024, emise de DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI BRĂILA, cu sediul în Brăila, str. Ghioceilor nr. 8, județul Brăila, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii simplificate organizată în vederea încheierii acordului-cadru având ca obiect „SERVICII DE PAZĂ", s-a solicitat Consiliului să dispună: - anularea comunicării nr. 29186/27.05.2024 și a raportului procedurii nr. 29183/27.05.2024 precum și a tuturor actelor privind evaluarea ofertelor clasate pe locurile 1 - 7 ; - obligarea autorității contractante la reevaluarea ofertelor depuse de societățile clasate pe locurile 1 - 7 cu respectarea legislației aplicabile și a considerentelor deciziei pe care urmează să o pronunțe Consiliul și

continuarea procedurii cu indicarea clară și precisă a operațiunilor pe care autoritatea contractantă urmează să le realizeze. Pentru a se asigura pronunțarea unei soluții unitare, Consiliul a procedat la conexarea contestațiilor formulate în cadrul aceleiași proceduri, în conformitate cu dispozițiile art. 17 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare. Pentru cele constatate, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Conexează contestațiile. Admite contestațiile depuse de SGPI SECURITY FORCE SRL și de LEX PROTECT BUZĂU SRL, în contradictoriu cu DGASPC BRĂILA. Anulează rezultatul procedurii consemnat în raportul procedurii și adresele de comunicare, în termen de maximum 10 zile de la primirea prezentei decizii. Obligă autoritatea contractantă la reevaluarea ofertelor clasate pe locurile I-VII, cu luarea în considerare a celor reținute în considerentele prezentei decizii. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva ei se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016. Pagina 3 din 3

În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. ..../C8/...... Data: ...... I. Prin contestația nr. ..... (dosar .....), înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. ......, formulată de către ....., cu sediul în ...... și sediul ales pentru comunicarea actelor de procedura în ......, înregistrată la Registrul Comerțului cu nr. ....., având CUI ....., prin reprezentant legal prin administrator ...., împotriva comunicării nr. ...... și a raportului procedurii nr. ....., emise de ....., cu sediul în ......, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii simplificate organizată în vederea încheierii acordului-cadru având ca obiect „.....", s-a solicitat Consiliului să dispună: - admiterea ca fondată a contestației, privind rezultatul procedurii de atribuire, în ceea ce privește oferta declarată câștigătoare și a tuturor actelor subsecvente acestuia prin înlăturarea aspectelor nelegale menționate în contestație și continuarea procedurii; - anularea comunicării cu nr. ..... și a raportului procedurii cu nr. ...., privind rezultatul procedurii de atribuire, in ceea ce privește oferta declarată câștigătoare, precum și toate actele subsecvente emise de autoritatea contractantă; - obligarea autorității contractante de a lua măsurile de remediere in ceea ce privește restabilirea legalității în procedura de atribuire raportat la cerințele impuse prin documentație de atribuire, cu analizarea legala a tuturor operațiunilor pe care procedura le implică și care urmează a fi realizate de către ofertanți, cu respectarea cerințelor impuse prin caietul de sarcini, a dispozițiilor legale în materie și deopotrivă la respectarea legislației incidente serviciilor achiziționate; - obligarea autorității contractante la reevaluarea ofertei tehnice cât și financiare a ofertantului ..... sub aspectul respectării cerințelor din documentație de atribuire și care sunt corelate cu specificațiile tehnice din caietul de sarcini, cu aplicarea întocmai a tuturor prevederilor legale în materie de achiziții la conformitatea unei oferte, ale Codului muncii, legislației salarizării, fiscale și celelalte acte normative incidente, în vigoare. Pagina 1 din 33

- obligarea autorității contractante de a lua măsurile de remediere care se impun, prin înlăturarea aspectelor nelegale menționate în contestație și pe cale de consecință, continuarea procedurii și desemnarea ofertei câștigătoare care îndeplinește toate cerințele impuse de documentație, raportat la actele normative incidente. - acces la dosarul achiziției. II. Prin contestația nr. ..... (dosar .....), înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. ....., formulată de către ....., cu sediul în ...., înregistrată la Registrul Comerțului cu nr. ..., având CUI .., reprezentată legal prin administrator ...., împotriva rezultatului procedurii de atribuire, comunicat prin adresa nr. ..... și a raportului procedurii de atribuire nr. ....., emise de ....., cu sediul în ....., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii simplificate organizată în vederea încheierii acordului-cadru având ca obiect „.....", s-a solicitat Consiliului să dispună: - anularea comunicării nr. .... și a raportului procedurii nr. ..... precum și a tuturor actelor privind evaluarea ofertelor clasate pe locurile 1 - 7 ; - obligarea autorității contractante la reevaluarea ofertelor depuse de societățile clasate pe locurile 1 - 7 cu respectarea legislației aplicabile și a considerentelor deciziei pe care urmează să o pronunțe Consiliul și continuarea procedurii cu indicarea clară și precisă a operațiunilor pe care autoritatea contractantă urmează să le realizeze. Pentru a se asigura pronunțarea unei soluții unitare, Consiliul a procedat la conexarea contestațiilor formulate în cadrul aceleiași proceduri, în conformitate cu dispozițiile art. 17 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare.

CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzelor de față, constată următoarele: I. Prin contestația înregistrată la Consiliu cu nr. ... (DOSAR ..../2014), ....., în calitate de operator economic participant la procedura simplificată, clasat pe locul al 2 lea, critică decizia autorității contractante de a declara câștigătoare oferta depusă de ....., apreciind această deciziei ca fiind nelegală raportat la cerințele din cadrul documentației de atribuire și legislației incidente. Arată că una dintre condițiile impuse prin caietul de sarcini a fost si declarația privind personalul mediu anual al angajaților ofertanților precum și persoanele cu funcții de conducere însoțite de CV-ul acestora. Astfel, contestatoarea arată că ofertantul clasat pe locul I în clasamentul final nu îndeplinește cerințele documentației de atribuire privind personalul, efectivul mediu anual al acestui operator economic, fiind de 56 de angajați. Având în vedere acestea, raportat la numărul de ore, asigurarea celor 3 tipuri de posturi cu personal, personalul disponibil pentru concediu de odihnă și rezervă, constatată că mai mult de o treime ar fi angrenat în acest contract, deși operatorul economic participă frecvent la proceduri de licitație și are contracte în derulare. În această situație, apreciază că ..... fie nu are angajat personal și folosește scriptic aceiași agenți în proceduri, fie persoanele care prestează ..... (agenți) nu sunt încadrați cu forme legale. Sub acest aspect, în opinia sa, comisia de evaluare trebuia să dea dovadă de mai multă vigilență în evaluarea acestei oferte, pentru a se asigura că ofertantul are deja personal angajat pentru derularea contractului și nu recurge la angajări ad-hoc în caz de adjudecare a licitației. Referitor la oferta financiară, aceasta arată că autorității contractante ii revine obligativitatea să verifice legalitatea fundamentării tarifului, prin prisma faptului că, operatorul economic trebuia să justifice cheltuielile avansate cu toate serviciile; cheltuielile prevăzute de către art. 44 din Codul muncii pentru personalul implicat în derularea contractului având în vedere că serviciile urmează a se desfășura în localitatea Brăila, iar societatea are sediul în județul Ialomița; cheltuielile cu alte servicii (cu formarea și pregătirea agenților, medicina muncii, PSI, SSM, raportat la faptul ca serviciile se desfășoară într-o zonă specială, programul orar și total agenți care urmează să efectuează serviciul zilnic și domiciliul acestora, dacă valorile sunt sau pot fi reale și nu derizorii). Totodată, comisiei de evaluare îi revenea obligația să verifice dacă aceste prețuri sunt reale și ofertanții au luat în considerare dispozițiile din Codul Muncii, în condițiile prevăzute de lege sau de contractul de Pagina 3 din 33

muncă aplicabil, incluzând costurile aferente în cadrul tarifului propus, având în vedere subcontractarea serviciilor, diurna, deplasarea, cazarea etc., în condițiile economice actuale. De asemenea, comisia de evaluare trebuia să verifice legalitatea în ceea ce privește respectarea programului normal de lucru/lună/agent, astfel cu prevederile din dispozițiile Codului muncii, obligațiile fiscale și toate elementele de cost, corelarea propunerii financiare cu propunerea tehnică pentru a se asigura că oferta corespunde cerințelor minime prevăzute în caietul de sarcini. Contestatoarea mai arată că în tariful orar trebuie să se regăsească toate elementele tarifare detaliate și corect calculate pentru sporurile prevăzute de Codul muncii; dacă s-au inclus în cadrul tarifului costurile prevăzute de art. 44 Codul muncii; categoriile de cheltuieli prevăzute de legislația fiscală (fond de handicap, CAM); costurile echipamentelor de serviciu; costurile privind dotarea posturilor și comunicarea; costurile generate de pregătirea personalului; costurile cu pregătirea continuă; examenele medicale periodice (conf. F.I.G. nr. 315/2007, Anexa 1, pct. 2, lit. c); costurile generate de obținerea autorizațiilor, calificări; cheltuieli privind cazarea/detașarea/delegarea în cazul agenților care nu au domiciliul în localitățile/județul unde se află obiectivele autorității contractante sau zonele limitrofe/județ; dacă angajații propuși pentru executarea acestui contract au domiciliu in alte județe, trebuie sa existe declarația de disponibilitate, întrucât nu pot fi delegați/detașați pentru o perioada mai mare de 60 zile fără acordul expres al salariatului; existența unui profit. De asemenea, menționează că era imperios necesar să fie verificate de către comisia de evaluare în cazul subvenționării tarifului și următoarele aspecte, respectiv dacă perioada subvenționată acoperă întreg contractul și dacă modul de calcul al acestei subvenții este întocmit în mod corect pentru total nr. ore contract, raportat la suma invocată/oră și suma totală; valabilitatea subvenției, anexele de personal, dispoziție de plată; dacă persoanele subvenționate au calitatea de agenți de securitate; dacă aceste persoane invocate sunt și cele care

vor presta serviciile de pază; sustenabilitatea tuturor elementelor de cost avansate în cadrul fundamentării tarifare orare și raportat la costurile pe care le implică efectuarea serviciilor ofertantului declarat câștigător în raport de tariful orar ofertat; dacă aceste persoane sunt disponibile sau sunt implicate în derularea altor contracte pentru care s-a invocat diminuarea tarifului. Raportat la tariful ofertat, consideră astfel că propunerea financiară nu a fost elaborată cu respectarea datelor și condițiilor din legislația în materia achizițiilor publice și incidența în procedură. Prin acceptarea unui astfel de preț nejustificat, sunt încălcate principiile prevăzute de art. 2 alin. 2 Legea 98/2016, principiul nediscriminării, al tratamentului egal, recunoașterii reciproce, transparenței și proporționalității. În susținere, invocă practică judiciară. Prin punctul de vedere nr. ....., înregistrat la Consiliu cu nr. ....., ..... a solicitat respingerea contestațiilor formulate de ..... și ....., ca fiind neîntemeiate. Pe cale de excepție, în conformitate cu prevederile art. 61¹ din Legea nr. 101/2016, autoritatea contractantă solicită respingerea contestațiilor formulate de către ..... și ....., în măsura în care acestea nu vor constitui cauțiunea, în cuantumul și termenul prevăzut de lege. Aceasta prezintă istoricul procedurii arătând că urmare a aplicării criteriului de atribuire „prețul cel mai scăzut”, oferta declarată câștigătoare a fost cea depusă de ofertantul ...... Menționează că acesta a prezentat în propunerea financiară formularul de ofertă, centralizatorul de prețuri, justificare tarif post 8 ore, justificare tarif post 24 ore permanent și grafic de prestare. Față de criticile formulate, subliniază faptul că oferta ..... este aceeași cu valoarea criptată în SEAP și nu a suferit modificări în urma clarificărilor solicitate de către autoritatea contractantă. Prin Declarația privind respectarea obligațiilor referitoare la condițiile de muncă și protecția muncii, ofertantul ..... declară pe propria răspundere faptul că la întocmirea ofertei a ținut cont de obligațiile referitoare la condițiile de muncă și de protecția muncii. De asemenea, arată că prin răspunsul prezentat în SEAP și înregistrat la .... sub nr. ...., ofertantul precizează, că la data depunerii ofertei și-a asumat faptul că la elaborarea acesteia a ținut cont de obligațiile relevante din domeniile mediului, social și al relațiilor de muncă, demonstrând prin Nota de fundamentare anexată că în oferta depusă a respectat actele normative incidente, respectiv Codul muncii, Codul fiscal și cele din domeniul salarizării. Astfel, acesta a prezentat justificarea propunerii financiare, respectiv devizul de calcul al prețului ofertat/lunar/angajat, care cuprinde următoarele: salariul tarifar; spor de noapte; spor de week- Pagina 5 din 33

end; spor de sărbători legale; concedii de odihnă; fond de handicap; contribuția asiguratorie de muncă; cheltuieli indirecte; profit; profit alocat pentru marketing și fidelizare client. Evidențiază faptul că, la stabilirea tarifului lunar, ..... Slobozia a avut în vedere salariul minim garantat în plată pe țară la data depunerii ofertei, conform HG nr. 900/28.09.2023 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, respectiv salariul de 3.300 lei. În ceea ce privește profitul obținut ca urmare a desfășurării activității, ..... Slobozia declară faptul că, în conformitate cu legislația în vigoare, profitul poate fi folosit și repartizat în funcție de hotărârea conducerii, astfel că acesta poate fi reinvestit, folosit pentru dezvoltarea bazei materiale a societății, alocat diverselor acțiuni de promovare sau de vânzări/marketing în scopul creșterii bazei de clienți și a cifrei de afaceri și a profitabilității societății etc. În acest sens, operatorul economic a optat să contribuie din resurse proprii, existente la data depunerii ofertei, la eventualele plăți de salarii și taxe la stat, precum si cheltuieli generate (ocazionate) de desfășurarea contractului cu autoritatea contractanta. Prin oferta sa, ..... a avut în vedere un număr de 7 persoane care vor asigura îndeplinirea corespunzătoare a acordului cadru de ..... pentru 1 post permanent și două posturi la 8 ore, așa cum acestea au fost prevăzute în graficul de prestare. De asemenea, acesta a prezentat pentru personalul mai sus menționat atestatele pentru exercitarea ocupației de agent de securitate si CV-urile aferente. Subliniază faptul că din documentația depusă rezultă că ..... Slobozia nu beneficiază de prevederile legale în vigoare privind ajutorul de stat, respectiv acordare de subvenții. În ceea ce privește cheltuielile ocazionate cu deplasarea personalului, cazarea sau eventual diurna, invocate de către contestatori, consideră ca acestea se pot suporta din cheltuielile indirecte ale operatorului economic, în situația în care aceste cheltuieli ar fi necesare.

Referitor la ofertanții ..... și .... despre ale căror oferte contestatoarea ..... susține că sunt neconforme, autoritatea contractantă arată faptul că tariful ofertat de către aceștia respectă dispozițiile referitoare la salariul minim brut pe țară prevăzut de HG nr. 900/28.09.2023 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, respectiv salariul de 3300 lei. Totodată, așa cum reiese din ofertele financiare depuse, operatorii economici au făcut dovada că la calculul prețului ofertat/lunar/angajat, au avut în vedere respectarea legislației în domeniul fiscalității și al relațiilor de muncă, fiind detaliate în oferte cheltuielile cu: salariul tarifar; spor de noapte; spor de week-end; spor de sărbători legale; concedii de odihnă; fond de handicap; contribuția asiguratorie de muncă; cheltuieli indirecte; profit. Precizează faptul că cei 6 ofertanți beneficiază de prevederile legale în vigoare privind ajutorul de stat, respectiv acordare de subvenții. În acest sens, aceștia au prezentat documentele care justifică ajutorul de stat sub formă de subvenții, depunând, în acest sens, Convențiile încheiate cu AJOFM a unității administrativ-teritoriale unde își au sediul social. Menționează că fiecare ofertant a luat în calcul la elaborarea ofertei financiare exclusiv perioada pentru care beneficiază de subvenție (precizată în mod clar), fără ca această perioadă să depășească 12 luni. În ceea ce privește cheltuielile ocazionate cu deplasarea personalului, cazarea sau eventual diurna, invocate de către contestatoarea ....., consideră că acestea se pot suporta din cheltuielile indirecte ale operatorilor economici, în situația în care aceste cheltuieli ar fi necesare. Față de criticile formulate prin contestațiile depuse, subliniază că DGASPC nu poate atribui un contract de achiziție publică decât cu condiția respectării cumulative a tuturor cerințelor și prevederilor legale, inclusiv a principiilor care stau la baza atribuirii contractelor de achiziție publica prevăzute de Legea nr. 98/2016. II. Prin contestația nr. .... (DOSAR .....), înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. ....., ....., în calitate de operator economic participant la procedura de licitație deschisă, clasat pe locul al 8 lea critică ofertele clasate pe locurile 1-7. Aceasta prezintă istoricul procedurii, arătând că urmare a publicării în SEAP a Raportului procedurii nr. ..... a luat cunoștință de următorul clasament: - locul I - .....- ... lei; - locul II - .....- .... lei; - locul III - ... - .... lei; - locul IV - ..... - .... lei; - locul V - ..... - ..... lei; Pagina 7 din 33

- locul VI - ..... - ... lei; - locul VII - ... - .... lei; - locul VIII - ..... - .... lei. În continuare prezintă următoarele critici: I. Referitor la oferta ..... - LOCUL I a) Au fost încălcate dispozițiile art. 3 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 98/2016, iar autoritatea contractantă a permis ofertantului modificarea ofertei Arată că, prin adresa nr. ....., autoritatea contractantă i-a solicitat ofertantului să comunice care este temeiul legal în baza căruia suma care reprezintă cuantum profit alocat pentru marketing și fidelizare client este scăzută din valoarea acordului cadru de achiziție publică de ....., precum și dacă prin oferta financiară ofertantul respectă în totalitate prevederile art. 51 din Legea nr. 98/2016, iar prin adresa de răspuns nr. ..... ..... recunoaște faptul că tariful ofertat nu poate susține costurile ocazionate de executare contractului de achiziție publică eludând practic scopul economic al contractului. Prin același răspuns la clarificări, ofertantul încearcă să creeze o aparență de legalitate ofertei sale, în devizul ofertă prezentând inclusiv faptul că ar obține profit. În condițiile în care tariful ofertat ar fi condus la obținerea de profit este evident că nu ar mai fi fost necesar ca ofertantul să susțină din resurse proprii eventualele plăti de salarii și taxe la stat și cheltuieli ocazionate de desfășurarea contractului. În opinia sa, oferta câștigătoare ar fi trebuit declarată neconformă potrivit art. 136 alin. (3) din HG nr. 395/2016. b) Propunerea financiară nu respectă legislația în domeniul fiscalității și al relațiilor de muncă

b.1. În vederea respectării dispozițiilor art. 126 din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii fie trebuie aplicat sporul de noapte în cuantum de 25%, fie salariatul beneficiază de program de lucru redus cu o oră față de durata normală a zilei de muncă, pentru zilele în care

efectuează cel puțin 3 ore de muncă de noapte, fără ca aceasta să ducă la scăderea salariului de bază. Ponderea orelor de noapte într-o lună este de 33%, calculul sportului de noapte fiind efectuat după formula (art. 126 alin. (1) lit. b) din Codul muncii): 3.300 X 25% X 33% = .... lei/luna/agent: ... ore/luna = ..... lei/oră/agent. În altă ordine de idei, reducerea timpului de muncă în condițiile art. 126 lit. a) din Codul muncii presupune pentru angajator plata dublă a unei ore de muncă întrucât serviciile de pază se vor desfășura cu preponderență pe timpul nopții, iar ora liberă acordată impune prezența unui alt salariat care la rândul său trebuie să beneficieze de drepturile bănești cuvenite pentru munca prestată. În concret, la calculul concediului de odihnă ofertantul trebuia să adauge și concediul de odihnă al salariatului care prestează o oră în locul salariatului căruia i-a fost redus programul de lucru cu o oră. Ulterior, acestui cost suplimentar trebuia să i se aplice și CAM - 2,25% conform art. 220 ind. (3) și ind. (4) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Propunerea financiară depusă de ..... nu include la calculul concediului de odihnă și sporul de repaus săptămânal consacrat de dispozițiile art. 137 alin. (3) din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii. b.2. Referitor la contribuția pentru fondul de handicap arată că sunt incidente dispozițiile art. 78 alin. (2) și (3) din Legea nr. 448/2006, ofertantul fiind obligat să calculeze o astfel de contribuitei (4%). În cazul în care valoarea fondului de handicap este diminuată trebuia să existe dovada că la data depunerii ofertei fie are angajate persoane cu handicap (extras REVISAL și certificatele persoanelor încadrate în grad de handicap), fie să prezinte dovada achiziției de produse de la unități protejate (contracte, facturi, ordine de plata). b.3. Propunerea financiară trebuia în mod obligatoriu să fie întocmită astfel încât să includă absolut toate costurile aferente executării contractului, respectiv: dotările postului de paza (tomfa, spray iritant lacrimogen, documente tipizate specifice postului, alte mijloace de dotare a postului), uniforma de serviciu pentru vara si iarna, servicii sănătate si securitate in munca, apărării împotriva incendiilor si protecției mediului, servicii de medicina muncii si teste psihologice, formare profesionala continua, cheltuieli administrare societate (sediu si activități specifice desfășurate pentru furnizarea serviciilor de paza), costuri personal desemnat pentru control, asigurare profesionala societate, cota parte salarii personal TESA, abonament telefonie mobila. Mai mult, în situația dată era obligatoriu a fi expusă modalitatea în care ofertantul va asigura prestarea efectivă a serviciilor și costurile pe care le presupun deplasarea personalului, cazarea sau eventual diurna având în vedere faptul că are sediul social în localitatea ...., nu deține Pagina 9 din 33

punct de lucru în mun. Brăila, iar serviciile urmează a fi executate pe raza acestui din urma municipiu. În susținere, invocă Decizia CNSC nr. 955/C8/880 din data de 15.04.2024. În opinia sa, oferta declarată câștigătoare ar fi trebuit să fie declarată inacceptabilă potrivit art. 137 alin. (2) lit. d) din HG nr. 395/2016. II. Referitor la oferta ..... - LOCUL II Propunerea financiară nu respectă legislația în domeniul fiscalității și al relațiilor de muncă 1. În vederea respectării dispozițiilor art. 126 din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii fie trebuie aplicat sporul de noapte în cuantum de 25%, fie salariatul beneficiază de program de lucru redus cu o oră față de durata normală a zilei de muncă, pentru zilele în care efectuează cel puțin 3 ore de muncă de noapte, fără ca aceasta să ducă la scăderea salariului de bază. Ponderea orelor de noapte într-o luna este de 33%, calculul sportului de noapte fiind efectuat după formula (art. 126 alin. 1 lit.

b) din Codul muncii): 3.300 X 25% X 33% = ..... lei/luna/agent: .... ore/luna = .... lei/ora/agent. În altă ordine de idei, reducerea timpului de munca in condițiile art. 126 lit. a) din Codul muncii presupune pentru angajator plata dubla a unei ore de munca întrucât serviciile de paza se vor desfășura cu preponderenta pe timpul nopții, iar ora libera acordata impune prezenta unui alt salariat care la rândul său trebuie sa beneficieze de drepturile bănești cuvenite pentru munca prestata. În concret, la calculul concediului de odihna ofertantul trebuia sa adauge si concediul de odihna al salariatului care prestează o ora în locul salariatului caroia i-a fost redus programul de lucru cu o oră. Ulterior, acestui cost suplimentar trebuia sa i se aplice si CAM - 2,25% conform art. 220 ind. 3 și ind. 4 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Propunerea financiară depusă de ..... nu include la calculul concediului de odihna si sporul de repaus săptămânal consacrat de dispozițiile art. 2. Din cuprinsul punctului 2.4.3 din Raportul procedurii rezulta faptul ca ofertantul beneficiază de prevederile art. 85 din Legea nr. 76/2002, prezentând convenții încheiate cu AJOFM București. Din acest punct de vedere, sub un prim aspect, ofertantul este obligat ca agenții de securitate pentru care acesta beneficiază de facilitățile prevăzute de art. 85 din Legea nr. 76/2002 să îi utilizeze în executarea contractului întrucât această facilitate se acordă în mod individual și nu poate profita altei persoane, astfel că ajutorul poate fi aplicat numai pentru contractul în legătură cu care salariatul prestează în mod efectiv serviciile de pază, calcul efectuându-se pe agent și nu asupra unei sume globale. Mai mult, autoritatea contractantă ar fi trebuit să identifice domiciliul fiecărei persoane în vederea respectării dispozițiilor art. 44 din Legea nr.53/2003 care vizează drepturile cuvenite salariatului detașat. În vederea justificării tarifului, ofertantul a anexat Convenții încheiate cu AJOFM București fără însă a prezenta și anexele acestora. Arată că facilitatea legală de care a uzat ofertantul nu acoperă întreaga perioada contractuală, fiind de asemenea necunoscut inclusiv momentul la care va fi încheiat acordul cadru, convențiile putând ajunge la scadență sau, în orice caz, acestea nesuprapunându-se și pe perioada inițială din oferta depusă. Mai mult, sumele de bani rezultate din încheierea unei convenții cu AJOFM nu reprezintă sume certe, existând și obligația menținerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puțin 18 luni, dar și posibilitatea ca salariatul să își prezinte demisia pe parcursul celor 12 luni în care angajatorul beneficiază de facilitatea prevăzută de art. 85 din Legea nr. 76/2002. 3. Referitor la contribuția pentru fondul de handicap arată că sunt incidente dispozițiile art. 78 alin. (2) si (3) din Legea nr.448/2006, ofertantul fiind obligat să calculeze o astfel de contribuitei (4%). Arată că în cazul în care valoarea fondului de handicap este diminuată trebuia să existe dovada că la data depunerii ofertei fie are angajate persoane cu handicap (extras REVISAL și certificatele persoanelor încadrate în grad de handicap), fie să prezinte dovada achiziției de produse de la unități protejate (contracte, facturi, ordine de plata). 4. Propunerea financiară trebuia în mod obligatoriu să fie întocmită astfel încât să includă absolut toate costurile aferente executării contractului, respectiv: dotările postului de paza (tomfa, spray iritant lacrimogen, documente tipizate specifice postului, alte mijloace de dotare a postului), uniforma de serviciu pentru vara si iarna, servicii Pagina 11 din 33

sănătate si securitate in munca, apărării împotrivă incendiilor si protecției mediului, servicii de medicina muncii si teste psihologice, formare profesionala continua, cheltuieli administrare societate (sediu și activități specifice desfășurate pentru furnizarea serviciilor de paza), costuri personal desemnat pentru control, asigurare profesionala societate, cota parte salarii personal TESA, abonament telefonie mobila. Mai mult, în situația dată era obligatoriu a fi expusa modalitatea în care ofertantul va asigura prestarea efectiva a serviciilor si costurile pe care le presupun deplasarea personalului, cazarea sau eventual diurna având în vedere faptul ca are sediul social în localitatea municipiului București, executarea contractului pe raza municipiului Brăila presupunând obligatoriu si efectuarea de cheltuieli in vederea asigurării deplasării sau cazării personalului angajat. În susținere invocă Decizia CNSC nr. 955/C8/880 din data de 15.04.2024 5. Scopul participării la o procedură de achiziție publică este acela al obținerii de profit - art. 3 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 98/2018 și art. 1.172 Cod civil – or, raportat la cele mai sus expuse se constată faptul că prin neincluderea în cuprinsul ofertei a tuturor cheltuielilor ocazionate de executarea contractului profitul declarat este unul care nu corespunde scopului desfășurării unei activități economice. Profitul reprezintă pilonul de baza al affectatio societatis. Oferta ar fi trebuit să fie declarată inacceptabilă potrivit art. 137 alin. (2) lit. d) din HG nr. 395/2016. III. Referitor la oferta ..... - LOCUL III 1. În vederea respectării dispozițiilor art. 126 din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii fie trebuie aplicat sporul de noapte în cuantum de 25%, fie salariatul beneficiază de program de lucru redus cu o oră față de durata normală a zilei de muncă, pentru zilele în care efectuează cel puțin 3 ore de muncă de noapte, fără ca aceasta să ducă la scăderea salariului de bază. Ponderea orelor de noapte într-o lună este de 33%, calculul sporului de noapte fiind efectuat după formula (art. 126 lit. b) din

Codul muncii): 3.300 X 25% X 33% = ... lei/luna/agent: .... ore/luna = ... lei/ora/agent. În altă ordine de idei, reducerea timpului de muncă în condițiile art. 126 lit. a) din Codul muncii presupune pentru angajator plata dublă a unei ore de muncă întrucât serviciile de pază se vor desfășura cu preponderență pe timpul nopții, iar ora liberă acordată impune prezența unui alt salariat care la rândul său trebuie să beneficieze de drepturile bănești cuvenite pentru munca prestată. În concret, la calculul concediului de odihnă ofertantul trebuia să adauge și concediul de odihnă al salariatului care prestează o oră în locul salariatului căruia i-a fost redus programul de lucru cu o oră. Ulterior, acestui cost suplimentar trebuia să i se aplice și CAM - 2,25% conform art. 220 ind. 3 și ind. 4 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Propunerea financiară depusă de ..... nu include la calculul concediului de odihnă și sporul de repaus săptămânal. 2. Din cuprinsul punctului 2.4.3 din Raportul procedurii rezultă faptul că ofertantul beneficiază de prevederile art. 85 din Legea nr. 76/2002, prezentând convenții încheiate cu AJOFM B...... Din acest punct de vedere, sub un prim aspect, ofertantul este obligat ca agenții de securitate pentru care acesta beneficiază de facilitățile prevăzute de art. 85 din Legea nr. 76/2002 să îi utilizeze în executarea contractului întrucât această facilitate se acordă în mod individual și nu poate profita altei persoane, astfel că ajutorul poate fi aplicat numai pentru contractul în legătură cu care salariatul prestează în mod efectiv serviciile de pază, calcul efectuându-se pe agent și nu asupra unei sume globale. Mai mult, autoritatea contractanta ar fi trebuit să identifice domiciliul fiecărei persoane în vederea respectării dispozițiilor art. 44 din Legea nr. 53/2003 care vizează drepturile cuvenite salariatului detașat. În vederea justificării tarifului, ofertantul a anexat Convenții încheiate cu AJOFM .... fără însă a prezenta și anexele acestora. Arată că facilitatea legală de care a uzat ofertantul nu acoperă întreaga perioadă contractuală, fiind de asemenea necunoscut inclusiv momentul la care va fi încheiat acordul cadru, convențiile putând ajunge la scadență sau, în orice caz, acestea nesuprapunându-se și pe perioada inițială din oferta depusă. Mai mult, sumele de bani rezultate din încheierea unei convenții cu AJOFM nu reprezintă sume certe, existând și obligația menținerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puțin 18 luni, dar și posibilitatea ca salariatul să își prezinte demisia pe parcursul celor 12 luni în care angajatorul beneficiază de facilitatea prevăzută de art. 85 din Legea nr. 76/2002. Pagina 13 din 33

3. Referitor la contribuția pentru fondul de handicap arată că sunt incidente dispozițiile art. 78 alin. (2) și (3) din Legea nr. 448/2006, ofertantul fiind obligat să calculeze o astfel de contribuitei (4%). Arată că în cazul în care valoarea fondului de handicap este diminuată trebuia să existe dovada că la data depunerii ofertei fie are angajate persoane cu handicap (extras REVISAL și certificatele persoanelor încadrate în grad de handicap), fie să prezinte dovada achiziției de produse de la unități protejate (contracte, facturi, ordine de plată). 4. Propunerea financiară trebuia în mod obligatoriu să fie întocmită astfel încât să includă absolut toate costurile aferente executării contractului, respectiv: dotările postului de pază (tomfa, spray iritant lacrimogen, documente tipizate specifice postului, alte mijloace de dotare a postului), uniforma de serviciu pentru vară și iarnă, servicii sănătate si securitate in munca, apărării împotrivă incendiilor și protecției mediului, servicii de medicina muncii și teste psihologice, formare profesionala continuă, cheltuieli administrare societate (sediu și activități specifice desfășurate pentru furnizarea serviciilor de paza), costuri personal desemnat pentru control, asigurare profesională societate, cota parte salarii personal TESA, abonament telefonie mobilă. Comisia de evaluare nu a fost preocupată să analizeze în mod obiectiv această ofertă financiară, deși era obligată să se asigure că aceasta corespunde cerințelor caietului de sarcini și că respectă legislația în materie, respectiv de faptul că execuția contractului poate avea loc în condiții optime potrivit scopului încheierii acestuia. 5. Scopul participării la o procedură de achiziție publică este acela al obținerii de profit - art. 3 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 98/2018 și art. 1.172 Cod civil - or raportat la cele mai sus expuse se constată faptul că prin neincluderea în cuprinsul ofertei a tuturor cheltuielilor ocazionate de executarea contractului profitul declarat este unul care nu corespunde scopului desfășurării unei activități economice. Profitul reprezintă pilonul de bază al affectatio societatis.

În opinia sa, oferta ..... ar fi trebuit a fi declarată inacceptabilă potrivit art. 137 alin. (2) lit. d) din HG nr. 395/2016. IV. Referitor la oferta ...... - LOCUL IV Propunerea financiară nu respecta legislația în domeniul fiscalității și al relațiilor de muncă 1. În vederea respectării dispozițiilor art. 126 din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii fie trebuie aplicat sporul de noapte în cuantum de 25%, fie salariatul beneficiază de program de lucru redus cu o oră față de durata normală a zilei de muncă, pentru zilele în care efectuează cel puțin 3 ore de muncă de noapte, fără ca aceasta să ducă la scăderea salariului de bază. Ponderea orelor de noapte într-o lună este de 33%, calculul sportului de noapte fiind efectuat după formula (art. 126 alin. 1 lit.

b) din Codul muncii): 3.300 X 25% X 33% = 272,25 lei/luna/agent: 165,333 ore/luna = 1,64 lei/ora/agent. În altă ordine de idei, reducerea timpului de muncă în condițiile art. 126 lit. a) din Codul muncii presupune pentru angajator plata dublă a unei ore de muncă întrucât serviciile de pază se vor desfășura cu preponderență pe timpul nopții, iar ora liberă acordată impune prezența unui alt salariat care la rândul sau trebuie să beneficieze de drepturile bănești cuvenite pentru munca prestată. În concret, la calculul concediului de odihnă ofertantul ..... trebuia să adauge și concediul de odihnă al salariatului care prestează o oră în locul salariatului căruia i-a fost redus programul de lucru cu o oră. Ulterior, acestui cost suplimentar trebuia să i se aplice și CAM - 2,25% conform art. 220 ind. 3 și ind. 4 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Propunerea financiară depusă de ..... nu include la calculul concediului de odihnă și sporul de repaus săptămânal consacrat de dispozițiile art. 137 alin. (3) din Legea nr. 53/2003. 2. Din cuprinsul punctului 2.4.3 din Raportul procedurii rezultă faptul că ofertantul beneficiază de prevederile art. 85 din Legea nr. 76/2002, prezentând convenții încheiate cu AJOFM ..... Din acest punct de vedere, sub un prim aspect, ofertantul este obligat ca agenții de securitate pentru care acesta beneficiază de facilitățile prevăzute de art. 85 din Legea nr. 76/2002 să îi utilizeze în executarea contractului întrucât această facilitate se acordă în mod individual și nu poate profita altei persoane, astfel că ajutorul poate fi aplicat numai pentru contractul în legătură cu care salariatul prestează în mod efectiv serviciile de pază, calcul efectuându-se pe agent și nu asupra unei sume globale. Mai mult, autoritatea contractantă ar fi trebuit să identifice domiciliul fiecărei persoane în vederea respectării dispozițiilor art. 44 din Legea nr. 53/2003 care vizează drepturile cuvenite salariatului detașat. Pagina 15 din 33

În vederea justificării tarifului, ofertantul a anexat Convenții încheiate cu AJOFM Brăila fără însă a prezenta și anexele acestora. Arată că facilitatea legală de care a uzat ofertantul nu acoperă întreaga perioadă contractuală, fiind de asemenea, necunoscut inclusiv momentul la care va fi încheiat acordul cadru, convențiile putând ajunge la scadență sau, în orice caz, acestea nesuprapunându-se și pe perioada inițială din oferta depusă. Mai mult, susține că sumele de bani rezultate din încheierea unei convenții cu AJOFM nu reprezintă sume certe, existând și obligația menținerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puțin 18 luni, dar și posibilitatea ca salariatul să își prezinte demisia pe parcursul celor 12 luni în care angajatorul beneficiază de facilitatea prevăzută de art. 85 din Legea nr. 76/2002. 3. Referitor la contribuția pentru fondul de handicap arată că sunt incidente dispozițiile art. 78 alin. (2) și (3) din Legea nr. 448/2006, ofertantul fiind obligat să calculeze o astfel de contribuție (4%). Menționează că în cazul în care valoarea fondului de handicap este diminuată trebuia să existe dovada că la data depunerii ofertei fie are angajate persoane cu handicap (extras REVISAL și certificatele persoanelor încadrate în grad de handicap), fie să prezinte dovada achiziției de produse de la unități protejate (contracte, facturi, ordine de plată). 4. Propunerea financiară trebuia în mod obligatoriu să fie întocmită astfel încât să includă absolut toate costurile aferente executării contractului, respectiv: dotările postului de paza (tomfa, spray iritant lacrimogen, documente tipizate specifice postului, alte mijloace de dotare a postului), uniforma de serviciu pentru vara si iarna, servicii sănătate si securitate in munca, apărării împotrivă incendiilor si protecției mediului, servicii de medicina muncii și teste psihologice, formare profesionala continua, cheltuieli administrare societate (sediu și activități specifice desfășurate pentru furnizarea serviciilor de paza), costuri personal desemnat pentru control, asigurare profesionala societate, cota parte salarii personal TESA, abonament telefonie mobilă.

Comisia de evaluare nu a fost preocupată să analizeze în mod obiectiv această ofertă financiară, deși era obligată să se asigure că aceasta corespunde cerințelor caietului de sarcini și că respectă legislația în materie, respectiv de faptul că execuția contractului poate avea loc în condiții optime potrivit scopului încheierii acestuia. 5. Scopul participării la o procedura de achiziție publica este acela al obținerii de profit - art. 3 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 98/2018 și art. 1.172 Cod civil – or, raportat la cele mai sus expuse se constată faptul că prin neincluderea în cuprinsul ofertei a tuturor cheltuielilor ocazionate de executarea contractului profitul declarat este unul care nu corespunde scopului desfășurării unei activități economice. Profitul reprezintă pilonul de baza al affectatio societatis. În opinia sa, oferta ..... ar fi trebuit să fie declarată inacceptabilă potrivit art. 137 alin. (2) lit. d) din HG nr. 395/2016. V. Referitor la oferta ..... – LOCUL V Propunerea financiara nu respecta legislaţia în domeniul fiscalității și al relaţiilor de muncă 1. În vederea respectării dispozițiilor art. 126 din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii fie trebuie aplicat sporul de noapte în cuantum de 25%, fie salariatul beneficiază de program de lucru redus cu o oră față de durata normală a zilei de muncă, pentru zilele în care efectuează cel puțin 3 ore de muncă de noapte, fără ca aceasta să ducă la scăderea salariului de bază. Ponderea orelor de noapte într-o lună este de 33%, calculul sporului de noapte fiind efectuat după formula (art. 126 alin. lit. b) din Codul muncii): 3.300 X 25% X 33% = 272,25 lei/luna/agent: ..... ore/luna = 1,64 lei/ora/agent. În alta ordine de idei, reducerea timpului de muncă în condițiile art. 126 lit. a) din Codul muncii presupune pentru angajator plata dublă a unei ore de muncă întrucât serviciile de pază se vor desfășura cu preponderență pe timpul nopții, iar ora liberă acordată impune prezența unui alt salariat care la rândul său trebuie să beneficieze de drepturile bănești cuvenite pentru munca prestată. În concret, la calculul concediului de odihnă ofertantul ..... trebuia să adauge și concediul de odihnă al salariatului care prestează o oră în locul salariatului căruia i-a fost redus programul de lucru cu o oră. Ulterior, acestui cost suplimentar trebuia să i se aplice si CAM - 2,25% conform art. 220 ind. 3 și ind. 4 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Propunerea financiară depusă de ..... nu include la calculul concediului de odihnă și sporul de repaus săptămânal consacrat de dispozițiile art. 137 alin. (3) din Legea nr. 53/2003. 2. Din cuprinsul punctului 2.4.3 din Raportul procedurii rezultă faptul că ofertantul beneficiază de prevederile art. 85 din Legea nr. Pagina 17 din 33

76/2002, spre deosebire de ceilalți ofertanți neconsemnâdu-se că ..... să fi prezenta măcar convenția/convențiile încheiate. Din acest punct de vedere, sub un prim aspect, ofertantul este obligat ca agenții de securitate pentru care acesta beneficiază de facilitățile prevăzute de art. 85 din Legea nr. 76/2002 să îi utilizeze în executarea contractului întrucât această facilitate se acordă în mod individual și nu poate profita altei persoane, astfel că ajutorul poate fi aplicat numai pentru contractul în legătură cu care salariatul prestează în mod efectiv serviciile de pază, calculul efectuându-se pe agent și nu asupra unei sume globale. Mai mult, autoritatea contractantă ar fi trebuit să identifice domiciliul fiecărei persoane în vederea respectării dispozițiilor art. 44 din Legea nr. 53/2003 care vizează drepturile cuvenite salariatului detașat. În vederea justificării tarifului, era necesară prezentarea Convenției/Convențiilor încheiate cu AJOFM și anexele acestora, iar autoritatea contractantă avea obligația să verifice aspectele anterior expuse. Arată că facilitatea legală de care a uzat ofertantul nu acoperă întreaga perioadă contractuală, fiind de asemenea necunoscut inclusiv momentul la care va fi încheiat acordul cadru, convențiile putând ajunge la scadență sau, în orice caz, acestea nesuprapunându-se și pe perioada inițială din oferta depusă. Mai mult, susține că sumele de bani rezultate din încheierea unei convenții cu AJOFM nu reprezintă sume certe, existând și obligația menținerii raporturilor de munca sau de serviciu cel puțin 18 luni, dar si posibilitatea ca salariatul să își prezinte demisa pe parcursul celor 12 luni in care angajatorul beneficiază de facilitatea prevăzută de art. 85 din Legea nr. 76/2002. 3. Referitor la contribuția pentru fondul de handicap arată că sunt incidente dispozițiile art. 78 alin. (2) si (3) din Legea nr. 448/2006, ofertantul fiind obligat să calculeze o astfel de contribuitei (4%). Menționează că în cazul în care valoarea fondului de handicap este diminuată trebuia să existe dovada că la data depunerii ofertei fie are

angajate persoane cu handicap (extras REVISAL și certificatele persoanelor încadrate in grad de handicap), fie sa prezinte dovada achiziției de produse de la unități protejate (contracte, facturi, ordine de plată). 4. Propunerea financiară trebuia în mod obligatoriu să fie întocmită astfel încât să includă absolut toate costurile aferente executării contractului, respectiv: dotările postului de paza (tomfa, spray iritant lacrimogen, documente tipizate specifice postului, alte mijloace de dotare a postului), uniforma de serviciu pentru vara si iarna, servicii sănătate si securitate in munca, apărării împotrivă incendiilor si protecției mediului, servicii de medicina muncii și teste psihologice, formare profesionala continua, cheltuieli administrare societate (sediu și activități specifice desfășurate pentru furnizarea serviciilor de paza), costuri personal desemnat pentru control, asigurare profesionala societate, cota parte salarii personal TESA, abonament telefonie mobilă. Comisia de evaluare nu a fost preocupată să analizeze în mod obiectiv această ofertă financiară, deși era obligată să se asigure că aceasta corespunde cerințelor caietului de sarcini și că respectă legislația în materie, respectiv de faptul că execuția contractului poate avea loc în condiții optime potrivit scopului încheierii acestuia. 5. Scopul participării la o procedura de achiziție publica este acela al obținerii de profit - art. 3 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 98/2018 și art. 1.172 Cod civil - or raportat la cele mai sus expuse se constata faptul ca prin neincluderea in cuprinsul ofertei a tuturor cheltuielilor ocazionate de executarea contractului profitul declarat este unul care nu corespunde scopului desfășurării unei activități economice. Profitul reprezintă pilonul de baza al affectatio societatis. În opinia sa, oferta ..... ar fi trebuit a fi declarată inacceptabilă potrivit art. 137 alin. (2) lit. d) din HG nr. 395/2016. VI. Referitor la oferta ..... – LOCUL VI Propunerea financiara nu respecta legislația în domeniul fiscalității si al relațiilor de muncă 1. În vederea respectării dispozițiilor art. 126 din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, fie trebuie aplicat sporul de noapte în cuantum de 25%, fie salariatul beneficiază de program de lucru redus cu o oră față de durata normală a zilei de muncă, pentru zilele în care efectuează cel puțin 3 ore de muncă de noapte, fără ca aceasta să ducă la scăderea salariului de bază. Ponderea orelor de noapte într-o luna este de 33%, calculul sportului de noapte fiind efectuat după formula (art. 126 alin. lit. b) din Codul muncii): 3.300 X 25% X 33% = ... lei/luna/agent: .... ore/luna = .... lei/ora/agent. În alta ordine de idei, reducerea timpului de muncă în condițiile art. 126 lit. a) din Codul muncii presupune pentru angajator plata dubla a Pagina 19 din 33

unei ore de muncă întrucât serviciile de paza se vor desfășura cu preponderenta pe timpul nopții, iar ora libera acordata impune prezenta unui alt salariat care la rândul sau trebuie sa beneficieze de drepturile bănești cuvenite pentru munca prestata. În concret, la calculul concediului de odihnă ofertantul ..... trebuia să adauge și concediul de odihnă al salariatului care prestează o ora în locul salariatului căruia i-a fost redus programul de lucru cu o oră. Ulterior, acestui cost suplimentar trebuia să i se aplice si CAM - 2,25% conform art. 220 ind.3 și ind.4 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Propunerea financiară depusă de ...... nu include la calculul concediului de odihna si sporul de repaus săptămânal consacrat de dispozițiile art. 137 alin. (3) din Legea nr. 53/2003. 2. Din cuprinsul punctului 2.4.3 din Raportul procedurii rezulta faptul ca ofertantul beneficiază de prevederile art. 85 din Legea nr. 76/2002, prezentând convenții încheiate cu AJOFM ...... Din acest punct de vedere, sub un prim aspect, ofertantul este obligat ca agenții de securitate pentru care acesta beneficiază de facilitățile prevăzute de art. 85 din Legea nr. 76/2002 sa ii utilizeze in executarea contractului întrucât aceasta facilitate se acorda in mod individual si nu poate profita altei persoane, astfel ca ajutorul poate fi aplicat numai pentru contractul in legătură cu care salariatul prestează în mod efectiv serviciile de paza, calcul efectuându-se pe agent si nu asupra unei sume globale. Mai mult, autoritatea contractanta ar fi trebuit să identifice domiciliul fiecărei persoane in vederea respectării dispozițiilor art. 44 din Legea nr.53/2003 care vizează drepturile cuvenite salariatului detașat. În vederea justificării tarifului ofertantul a anexat Convenții încheiate cu AJOFM .... fără însă a prezenta si anexele acestora. Arată că facilitatea legală de care a uzat ofertantul nu acoperă întreaga perioada contractuala, fiind de asemenea necunoscut inclusiv momentul la care va fi încheiat acordul cadru, convențiile putând ajunge

la scadenta sau, in orice caz, acestea nesuprapunându-se si pe perioada inițială din oferta depusă. Mai mult, susține că sumele de bani rezultate din încheierea unei convenții cu AJOFM nu reprezintă sume certe, existând și obligația menținerii raporturilor de munca sau de serviciu cel puțin 18 luni, dar si posibilitatea ca salariatul să își prezinte demisa pe parcursul celor 12 luni in care angajatorul beneficiază de facilitatea prevăzută de art. 85 din Legea nr. 76/2002. 3. Referitor la contribuția pentru fondul de handicap arată că sunt incidente dispozițiile art. 78 alin. (2) si (3) din Legea nr.448/2006, ofertantul fiind obligat să calculeze o astfel de contribuitei (4%). Menționează că în cazul în care valoarea fondului de handicap este diminuată trebuia să existe dovada că la data depunerii ofertei fie are angajate persoane cu handicap (extras REVISAL și certificatele persoanelor încadrate in grad de handicap), fie sa prezinte dovada achiziției de produse de la unități protejate (contracte, facturi, ordine de plată). 4. Propunerea financiară trebuia în mod obligatoriu să fie întocmită astfel încât să includă absolut toate costurile aferente executării contractului, respectiv: dotările postului de paza (tomfa, spray iritant lacrimogen, documente tipizate specifice postului, alte mijloace de dotare a postului), uniforma de serviciu pentru vara si iarna, servicii sănătate si securitate in munca, apărării împotrivă incendiilor si protecției mediului, servicii de medicina muncii și teste psihologice, formare profesionala continua, cheltuieli administrare societate (sediu și activități specifice desfășurate pentru furnizarea serviciilor de paza), costuri personal desemnat pentru control, asigurare profesionala societate, cota parte salarii personal TESA, abonament telefonie mobilă. Comisia de evaluare nu a fost preocupată să analizeze în mod obiectiv această ofertă financiară, deși era obligată să se asigure că aceasta corespunde cerințelor caietului de sarcini și că respectă legislația în materie, respectiv de faptul că execuția contractului poate avea loc în condiții optime potrivit scopului încheierii acestuia. 5. Scopul participării la o procedura de achiziție publica este acela al obținerii de profit - art. 3 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 98/2018 și art. 1.172 Cod civil - or raportat la cele mai sus expuse se constată faptul că prin neincluderea in cuprinsul ofertei a tuturor cheltuielilor ocazionate de executarea contractului profitul declarat este unul care nu corespunde scopului desfășurării unei activități economice. Profitul reprezintă pilonul de baza al affectatio societatis. În opinia sa, oferta ..... ar fi trebuit declarată inacceptabilă potrivit art. 137 alin. (2) lit. d) din HG nr. 395/2016. VII. Referitor la oferta asocierii ..... - LOCUL VII Pagina 21 din 33

Propunerea financiară nu respectă legislația în domeniul fiscalității și al relațiilor de muncă 1. În vederea respectării dispozițiilor art. 126 din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, fie trebuie aplicat sporul de noapte în cuantum de 25%, fie salariatul beneficiază de program de lucru redus cu o oră față de durata normală a zilei de muncă, pentru zilele în care efectuează cel puțin 3 ore de muncă de noapte, fără ca aceasta să ducă la scăderea salariului de bază. Ponderea orelor de noapte într-o luna este de 33%, calculul sportului de noapte fiind efectuat după formula (art. 126 alin. (1) lit. b) din Codul muncii): 3.300 X 25% X 33% = ... lei/luna/agent: .... ore/luna = .... lei/ora/agent. În altă ordine de idei, reducerea timpului de muncă în condițiile art. 126 lit. a) din Codul muncii presupune pentru angajator plată dublă a unei ore de muncă întrucât serviciile de paza se vor desfășura cu preponderenta pe timpul nopții, iar ora liberă acordată impune prezenta unui alt salariat care la rândul sau trebuie sa beneficieze de drepturile bănești cuvenite pentru munca prestata. În concret, la calculul concediului de odihnă, asocierea .... SRL trebuia să adauge și concediul de odihnă al salariatului care prestează o ora în locul salariatului căruia i-a fost redus programul de lucru cu o oră. Ulterior, acestui cost suplimentar trebuia să i se aplice si CAM - 2,25% conform art. 220 ind.3 și ind.4 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Propunerea financiară depusă de asocierea ..... nu include la calculul concediului de odihnă și sporul de repaus săptămânal consacrat de dispozițiile art. 137 alin. (3) din Legea nr. 53/2003. 2. Din cuprinsul punctului 2.4.3 din Raportul procedurii rezultî faptul ca ofertantul beneficiază de prevederile art. 85 din Legea nr. 76/2002, prezentând convenții încheiate cu AJOFM .... Din acest punct de vedere, sub un prim aspect, ofertantul este obligat ca agenții de securitate pentru care acesta beneficiază de facilitățile prevăzute de art. 85 din Legea nr. 76/2002 sa ii utilizeze in

executarea contractului întrucât aceasta facilitate se acorda in mod individual si nu poate profita altei persoane, astfel ca ajutorul poate fi aplicat numai pentru contractul in legătură cu care salariatul prestează în mod efectiv serviciile de paza, calcul efectuându-se pe agent si nu asupra unei sume globale. Mai mult, autoritatea contractanta ar fi trebuit să identifice domiciliul fiecărei persoane in vederea respectării dispozițiilor art. 44 din Legea nr. 53/2003 care vizează drepturile cuvenite salariatului detașat. În vederea justificării tarifului ofertantul a anexat Convenții încheiate cu AJOFM Galați fără însă a prezenta si anexele acestora. Arată că facilitatea legală de care a uzat ofertantul nu acoperă întreaga perioada contractuala, fiind de asemenea necunoscut inclusiv momentul la care va fi încheiat acordul cadru, convențiile putând ajunge la scadenta sau, in orice caz, acestea nesuprapunându-se si pe perioada inițială din oferta depusă. Mai mult, susține că sumele de bani rezultate din încheierea unei convenții cu AJOFM nu reprezintă sume certe, existând și obligația menținerii raporturilor de munca sau de serviciu cel puțin 18 luni, dar si posibilitatea ca salariatul să își prezinte demisa pe parcursul celor 12 luni in care angajatorul beneficiază de facilitatea prevăzută de art. 85 din Legea nr. 76/2002. 3. Referitor la contribuția pentru fondul de handicap arată că sunt incidente dispozițiile art. 78 alin. (2) si (3) din Legea nr.448/2006, ofertantul fiind obligat să calculeze o astfel de contribuitei (4%). Menționează că în cazul în care valoarea fondului de handicap este diminuată trebuia să existe dovada că la data depunerii ofertei fie are angajate persoane cu handicap (extras REVISAL și certificatele persoanelor încadrate in grad de handicap), fie sa prezinte dovada achiziției de produse de la unități protejate (contracte, facturi, ordine de plată). 4. Propunerea financiară trebuia în mod obligatoriu să fie întocmită astfel încât să includă absolut toate costurile aferente executării contractului, respectiv: dotările postului de paza (tomfa, spray iritant lacrimogen, documente tipizate specifice postului, alte mijloace de dotare a postului), uniforma de serviciu pentru vara si iarna, servicii sănătate si securitate in munca, apărării împotrivă incendiilor si protecției mediului, servicii de medicina muncii și teste psihologice, formare profesionala continua, cheltuieli administrare societate (sediu și activități specifice desfășurate pentru furnizarea serviciilor de paza), costuri personal desemnat pentru control, asigurare profesionala societate, cota parte salarii personal TESA, abonament telefonie mobilă. Comisia de evaluare nu a fost preocupată să analizeze în mod obiectiv această ofertă financiară, deși era obligată să se asigure că aceasta corespunde cerințelor caietului de sarcini și că respectă legislația Pagina 23 din 33

în materie, respectiv de faptul că execuția contractului poate avea loc în condiții optime potrivit scopului încheierii acestuia. 5. Scopul participării la o procedura de achiziție publica este acela al obținerii de profit - art. 3 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 98/2018 și art. 1.172 Cod civil - or raportat la cele mai sus expuse se constată faptul că prin neincluderea in cuprinsul ofertei a tuturor cheltuielilor ocazionate de executarea contractului profitul declarat este unul care nu corespunde scopului desfășurării unei activități economice. Profitul reprezintă pilonul de baza al affectatio societatis. În opinia sa, oferta asocierii .... ar fi trebuit declarată inacceptabilă potrivit art. 137 alin. (2) lit. d) din HG nr. 395/2016. Prin adresa nr. ...., înregistrată la Consiliu sub nr. ....., autoritatea contractantă a transmis, în format optic, dosarul achiziției. Prin adresa nr. ....., înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. ....., ....., a transmis documentul „Note de concluzii”, solicitând admiterea contestației astfel cum a fost formulată. Aceasta subliniază faptul că niciunul dintre ofertanți nu a înțeles sa formuleze cerere de intervenție in temeiul dispozițiilor art. 17 alin. (3) și (4) din Legea nr. 101/2016, aceasta poziție de pasivitate a ofertanților denotând lipsa unor argumente pertinente de natura a combate criticile sale expuse pe calea contestației. În continuare, răspunde punctual aspectelor învederate de autoritatea contractantă prin punctul de vedere. Consiliul constată că: - ..... a înaintat Consiliului contestația de față, depunând, în original, recipisa de consemnare a cauțiunii nr. ..... emisă de CEC ..... în data de ...., stabilită potrivit art. 611 din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare, în sumă de ..... lei; - ..... a înaintat Consiliului contestația de față, depunând, în original, recipisa de consemnare a cauțiunii nr. ..... emisă de .... în data de ...., stabilită potrivit art. 611 din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare, în sumă de ..... lei.

Din analiza susținerilor părților și a documentelor existente la dosarul cauzei, Consiliul reține cele ce urmează: ....., în calitate de autoritate contractantă, a inițiat o procedura simplificată, online, vederea încheierii acordului-cadru având ca obiect „.....", cod CPV 79713000-5 ....., prin publicarea în SEAP a anunțului de participare nr. .... din ....., valoarea totală estimată a acordului-cadru fiind de ...... lei, fără TVA, iar criteriul de atribuire fiind „prețul cel mai scăzut”. Nemulțumită de modul de evaluare al ofertei declarate câștigătoare, ....., ofertant clasat pe locul 2, a formulat prezenta contestație, solicitând cele menționate mai sus. În opinia sa, oferta declarată câștigătoare ar fi trebuit respinsă ca neconformă și inacceptabilă. Nemulțumită de modul de evaluare al ofertelor aflate înaintea sa în clasament, ....., ofertant clasat pe locul 8, a formulat prezenta contestație, solicitând cele menționate mai sus. În opinia sa, aflate înaintea sa în clasament ar fi trebuit respinse ca neconforme și inacceptabile. Potrivit raportului procedurii nr. .... privind evaluarea propunerilor financiare și a documentelor aflate la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarele valori ofertate de participanții la procedură: ..... a fost declarată câștigătoare cu prețul de ... lei și tarif orar de 19,96 lei; .....-locul II, cu prețul de ..... lei; .....-locul III= ..... lei; .....-locul IV=.... lei; ..... SRL-locul V=..... lei; .....-locul VI=.... lei; .....-locul VII=... lei. Analizând informațiile din Anexa la formularul de ofertă, prezentate de ofertantul declarat câștigător - ....., Consiliul constată că acesta a avut în vedere, la stabilirea tarifului (prețului ofertat), următoarele categorii de cheltuieli (obligații): total ore cu tarif orar ..... lei/oră=..... ore=.... lei/24 luni; 5.840 ore prestate în program de noapte=.... lei/24 luni; 816 ore prestate în zile de sărbătoare legală=.... lei/24 luni; ... ore prestate sâmbăta și duminica=.... lei/24 luni; CO=... lei/24 luni; Contribuție fond Legea 448/2006=... lei/24 luni; Contribuție asiguratorie de muncă=..... lei/24 luni; Total costuri personal=..... lei/24 luni; cheltuieli directe/indirecte=2,30%= ... lei/24 luni; cotă profit societate=0,10%=... lei/24 luni; total costuri contract=.... lei/24 luni; tarif orar=..... lei; total cuantum profit alocat pentru marketing și fidelizare client=..... lei; Cost total contract fără susținere din profitul societății=.... lei; Cost total cu reducere din profit=..... lei. Așadar, pentru analizarea aspectelor legate de tarif, Consiliul constată că, pe parcursul evaluării ofertelor, prin adresa nr. 27709/20.05.2024, autoritatea contractantă i-a solicitat ....., următoarele: „să ne comunicați care este temeiul legal în baza căruia suma de 140.000 lei este scăzută din valoarea costului total al acordului cadru de achiziție publică de ....., precum și dacă prin oferta Pagina 25 din 33

dumneavoastră financiară respectați în totalitate prevederile art. 51 din Legea 98/2016 (...)”. La această solicitare, ..... a transmis următorul răspuns: „(...) având în vedere situația ofertei noastre, așa cum am arătat anterior, conducerea a luat decizia de a folosi suma de .... lei, fără TVA, pentru a susține un eventual contract cu entitatea contractantă în cauză. Astfel, susținând din surse proprii discauntarea prețului ofertat în cadrul licitației, se obține o valoare inferioară a prețului ... lei, fără TVA (...)”. Consiliul reține că ofertanții nu trebuie să vicieze rezultatul procedurii, prin ofertarea unor prețuri fără suport legal, în baza unor supoziții proprii, fapt pentru care autoritatea contractantă avea obligația de a evalua ofertele financiare ținând seama de toate elementele avute în vedere la stabilirea prețului, pentru a se asigura de fezabilitatea și sustenabilitatea prețului propus în acest sens. Prin urmare, în condițiile în care propunerea financiară este elaborată fără a avea în vedere toate costurile pe care le implică cerințele documentației de atribuire, este evident că ofertantul în cauză, pentru a se încadra în propunerea financiară ofertată, a încercat să vicieze rezultatul procedurii prin ofertarea unor prețuri care nu sunt rezultatul liberei concurențe sau care nu pot fi justificate decât în baza unei simple decizii comerciale. Având în vedere prevederile art. 2 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 98/2016, care statuează că unul dintre principiile de bază din achizițiile publice este principiul nediscriminării, prin care se înțelege asigurarea condițiilor de manifestare a concurenței reale pentru ca orice operator să poată participa la procedura de atribuire și să aibă șanse egale de a deveni contractant, Consiliul apreciază că practicarea unor prețuri în scopul înlăturării concurenților, cu eventuala acoperire a diferențelor din alte surse, este contrară principiului anterior invocat. Ofertanții nu trebuie să vicieze rezultatul procedurii, prin ofertarea unor prețuri fără suport real având la bază prețuri mici, artificiale care nu acoperă costurile de prestare a serviciilor ofertei, doar cu scopul de a elimina concurența și în final de a vicia rezultatul procedurii de atribuire.

Prin urmare, deși stabilirea unei propuneri financiare rămâne la latitudinea exclusivă a ofertantului, ea trebuie să fie serioasă și reală adică să nu fie utilizată doar cu scopul de a elimina din procedură ceilalți ofertanți, prin acoperirea/subvenționarea tarifului în mod neloial din alte surse, distorsionând astfel concurența între operatorii economici, motiv pentru care autoritatea contractantă avea obligația de a evalua ofertele financiare ținând seama de toate elementele avute în vedere la stabilirea prețului, pentru a se asigura de fezabilitatea și sustenabilitatea prețului propus și, pe cale de consecință, să constate aplicabilitatea prevederilor art. 137 alin. (3) lit. c) din HG nr. 395/2016, care stipulează că: „oferta este considerată neconformă în următoarele situații: c) conține în cadrul propunerii financiare prețuri care nu sunt rezultatul liberei concurențe și care nu pot fi justificate”, cu referire la oferta ...... Totodată, Consiliul reține faptul că legiuitorul nu a impus în sarcina autorității contractante doar obligația de a solicita justificări, în sensul de a întocmi o simplă adresă de solicitare pentru a demonstra îndeplinirea acestei obligații, ci și de a efectua verificări detaliate ale tuturor componentelor care formează prețul în condițiile în care legiuitorul stabilește o prezumție relativă de încălcare a principiilor nediscriminării, tratamentului egal și transparenței necesare pentru atribuirea unui contract de achiziție publică. Prețul propus de către ofertanți nu este un element pur formal al ofertei, prezumat a fi valabil și admis indiferent de întinderea sa, ci reprezintă un element esențial al propunerii financiare, a cărui realitate/ sustenabilitate trebuie să fie verificată cu maximă atenție de comisia de evaluare, în baza art. 127 alin. (1) din HG nr. 395/2016, și confirmată de ofertanți prin documentele înaintate autorității contractante, ceea ce nu s-a întâmplat în prezenta procedură. Evaluarea cu rigoare prin solicitarea fundamentării propunerilor financiare se impunea și în cazul ofertanților .....-locul II=.... lei; ....-locul III=.... lei; .....-locul IV=.... lei; .....-locul V=..... lei; .....-locul VI=.... lei; .....-locul VII=.... lei, contestați de ....., deoarece, anterior finalizării evaluării ofertelor, autoritatea contractantă ar fi trebuit să stabilească cu exactitate dacă propunerile financiare depuse de aceștia sunt reale și ferme, numai în urma obținerii și verificării detalierii prețurilor ofertate putând stabili conformitatea, sustenabilitatea, realitatea și corectitudinea formării acestora. Orice decizie a autorității contractante privind admiterea sau respingerea unei oferte trebuie fundamentată pe o evaluare temeinică sub toate aspectele acesteia, și pe probe concludente, iar nu pe elemente insuficiente/neclare sau incerte care nu permit realizarea unei evaluări obiective a ofertei. Față de cele de mai sus, Consiliul reține că, potrivit art. 65 alin. (2) și art. 127 alin. (1) lit. h) din HG nr. 395/2016, verificarea propunerilor Pagina 27 din 33

financiare depuse de ofertanți nu se limitează doar la simpla inventariere a prețurilor depuse, astfel cum a procedat DGASPC ....., ci este un proces laborios, constând în verificarea conformității cu propunerile tehnice, verificarea aritmetică, verificarea încadrării în fondurile care pot fi disponibilizate pentru îndeplinirea contractului de achiziție publică respectiv, precum și, dacă este cazul, verificarea încadrării acestora în situația prevăzută la art. 210 din Legea nr. 98/2016 și care să confere autorității contractante certitudinea că prețul indicat în propunerea financiară cuprinde toate cheltuielile necesare executării contractului. Consiliul apreciază ca relevante dispozițiile art. 1 din HG nr. 900/2023 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, care stipulează următoarele: „(1) Începând cu data de 1 ianuarie 2023, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, prevăzut la art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se stabilește în bani, fără a include sporuri și alte adaosuri, la suma de 3.300 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 165,333 ore pe lună, reprezentând 19,960 lei/oră”. Totodată, Codul muncii stipulează următoarele dispoziții relevante în analiza prezentelor contestații: - art. 112 alin. (1): „(1) Pentru salariații angajați cu normă întreagă durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi și de 40 de ore pe săptămână”; - art. 113: „(1) Repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este, de regulă, uniformă, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu două zile de repaus. (2) În funcție de specificul unității sau al muncii prestate, se poate opta și pentru o repartizare inegală a timpului de muncă, cu respectarea duratei normale a timpului de muncă de 40 de ore pe săptămână”; - art. 114 alin. (1): „(1) Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăși 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare”; - art. 120: „(1) Munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal, prevăzută la art. 112, este considerată muncă

suplimentară. (2) Munca suplimentară nu poate fi efectuată fără acordul salariatului, cu excepția cazului de forță majoră sau pentru lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecințelor unui accident”; - art. 121: „(1) La solicitarea angajatorului salariații pot efectua muncă suplimentară, cu respectarea prevederilor art. 114 sau 115, după caz. (2) Efectuarea muncii suplimentare peste limita stabilită potrivit prevederilor art. 114 sau 115, după caz, este interzisă, cu excepția cazului de forță majoră sau pentru alte lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecințelor unui accident”; - art. 122: „(1) Munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea acesteia. (2) În aceste condiții salariatul beneficiază de salariul corespunzător pentru orele prestate peste programul normal de lucru. (3) În perioadele de reducere a activității angajatorul are posibilitatea de a acorda zile libere plătite din care pot fi compensate orele suplimentare ce vor fi prestate în următoarele 12 luni”; - art. 123: „(1) În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut de art. 122 alin. (1) în luna următoare, munca suplimentară va fi plătită salariatului prin adăugarea unui spor la salariu corespunzător duratei acesteia. (2) Sporul pentru munca suplimentară, acordat în condițiile prevăzute la alin. (1), se stabilește prin negociere, în cadrul contractului colectiv de muncă sau, după caz, al contractului individual de muncă, și nu poate fi mai mic de 75% din salariul de bază”; - art. 125: „(1) Munca prestată între orele 22,00-6,00 este considerată muncă de noapte. (2) Salariatul de noapte reprezintă, după caz: a) salariatul care efectuează muncă de noapte cel puțin 3 ore din timpul său zilnic de lucru; b) salariatul care efectuează muncă de noapte în proporție de cel puțin 30% din timpul său lunar de lucru. (3) Durata normală a timpului de lucru, pentru salariatul de noapte, nu va depăși o medie de 8 ore pe zi, calculată pe o perioadă de referință de maximum 3 luni calendaristice, cu respectarea prevederilor legale cu privire la repausul săptămânal. (4) Durata normală a timpului de lucru pentru salariații de noapte a căror activitate se desfășoară în condiții speciale sau deosebite de muncă nu va depăși 8 ore pe parcursul oricărei perioade de 24 de ore decât în cazul în care majorarea acestei durate este prevăzută în contractul colectiv de muncă aplicabil și numai în situația în care o astfel de prevedere nu contravine unor prevederi exprese stabilite în contractul colectiv de muncă încheiat la nivel superior. (5) În situația prevăzută la alin. (4), angajatorul este obligat să acorde perioade de repaus compensatorii echivalente sau compensare în bani a orelor de noapte lucrate peste durata de 8 ore. (6) Angajatorul Pagina 29 din 33

care, în mod frecvent, utilizează munca de noapte este obligat să informeze despre aceasta inspectoratul teritorial de muncă”; - art. 126: „Salariații de noapte beneficiază: a) fie de program de lucru redus cu o oră fată de durata normală a zilei de muncă, pentru zilele în care efectuează cel puțin 3 ore de muncă de noapte, fără ca aceasta să ducă la scăderea salariului de bază; b) fie de un spor pentru munca prestată în timpul nopții de 25% din salariul de bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puțin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru”; - art. 139: „(1) Zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează sunt: - 1 şi 2 ianuarie; - 6 ianuarie - Botezul Domnului - Boboteaza; - 7 ianuarie - Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul; - 24 ianuarie - Ziua Unirii Principatelor Române; - Vinerea Mare, ultima zi de vineri înaintea Paştelui; - prima şi a doua zi de Paşti; - 1 mai; - 1 iunie; - prima şi a doua zi de Rusalii; - Adormirea Maicii Domnului; - 30 noiembrie - Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României; - 1 decembrie; - prima şi a doua zi de Crăciun; - două zile pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creştine, pentru persoanele aparţinând acestora”; - art. 140: „Prin hotărâre a Guvernului se vor stabili programe de lucru adecvate pentru unitățile sanitare și pentru cele de alimentație publică, în scopul asigurării asistenței sanitare și, respectiv, al aprovizionării populației cu produse alimentare de strictă necesitate, a căror aplicare este obligatorie”;

- art. 141: „Prevederile art. 139 nu se aplică în locurile de muncă în care activitatea nu poate fi întreruptă datorită caracterului procesului de producție sau specificului activității”; - art. 142: „(1) Salariaților care lucrează în unitățile prevăzute la art. 140, precum și la locurile de muncă prevăzute la art. 141 li se asigură compensarea cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile. (2) În cazul în care, din motive justificate, nu se acordă zile libere, salariații beneficiază, pentru munca prestată în zilele de sărbătoare legală, de un spor la salariul de bază ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru”; - art. 145: „(1) Durata minimă a concediului de odihnă anual este de 20 de zile lucrătoare. (2) Durata efectivă a concediului de odihnă anual se stabilește în contractul individual de muncă, cu respectarea legii și a contractelor colective de muncă aplicabile. (3) Sărbătorile legale în care nu se lucrează, precum și zilele libere plătite stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil nu sunt incluse în durata concediului de odihnă anual. (4) La stabilirea duratei concediului de odihnă anual, perioadele de incapacitate temporară de muncă și cele aferente concediului de maternitate, concediului de risc maternal și concediului pentru îngrijirea copilului bolnav se consideră perioade de activitate prestată. (5) În situația în care incapacitatea temporară de muncă sau concediul de maternitate, concediul de risc maternal ori concediul pentru îngrijirea copilului bolnav a survenit în timpul efectuării concediului de odihnă anual, acesta se întrerupe, urmând ca salariatul să efectueze restul zilelor de concediu după ce a încetat situația de incapacitate temporară de muncă, de maternitate, de risc maternal ori cea de îngrijire a copilului bolnav, iar când nu este posibil urmează ca zilele neefectuate să fie reprogramate. (6) Salariatul are dreptul la concediu de odihnă anual și în situația în care incapacitatea temporară de muncă se menține, în condițiile legii, pe întreaga perioadă a unui an calendaristic, angajatorul fiind obligat să acorde concediul de odihnă anual într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui în care acesta s-a aflat în concediu medical”; - art. 150: „(1) Pentru perioada concediului de odihnă salariatul beneficiază de o indemnizație de concediu, care nu poate fi mai mică decât salariul de bază, indemnizațiile și sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectivă, prevăzute în contractul individual de muncă. (2) Indemnizația de concediu de odihnă reprezintă media zilnică a drepturilor salariale prevăzute la alin. (1) din ultimele 3 luni anterioare celei în care este efectuat concediul, multiplicată cu numărul de zile de concediu. (3) Indemnizația de concediu de odihnă se plătește de către angajator cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte de plecarea în concediu”. Pagina 31 din 33

Potrivit art. 2203 alin. (1) din Codul fiscal, „(1) Cota contribuției asiguratorii pentru muncă este de 2,25%”. Conform art. 78 alin. (2) și (3) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, valabil la data inițierii procedurii de atribuire: „(2) Autoritățile și instituțiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel puțin 50 de angajați, au obligația de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puțin 4% din numărul total de angajați. (3) Autoritățile și instituțiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care nu angajează persoane cu handicap în condițiile prevăzute la alin. (2), pot opta pentru una dintre următoarele obligații: a) să plătească lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap; b) să plătească lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând echivalentul a minimum 50% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap, iar cu suma reprezentând diferența până la nivelul sumei prevăzute la lit. a) să achiziționeze, pe bază de parteneriat, produse sau servicii realizate prin activitatea proprie a persoanelor cu handicap angajate în unități protejate autorizate”. Consiliul concluzionează că verificarea propunerilor financiare, depuse de ofertanți este un proces laborios, constând în verificarea tuturor argumentelor și înscrisurilor din răspunsul ofertantului (referitor oferta depusă de .....) raportat la propunerea financiară depusă inițial de acesta și care să confere autorității contractante certitudinea că serviciile descrise în ofertă pot fi prestate la prețul și în condițiile prevăzute în propunerea financiară depusă până la data limită de depunere stabilită în anunțul de participare. În aceste condiții, Consiliul constată că această verificare nu s-a făcut, în cazul ofertelor contestate în prezenta procedură, cu rigurozitatea impusă de legislația în domeniu și, pe cale de consecință,

criticile contestatoarelor privind nelegalitatea evaluării ofertelor aflate înaintea lor în clasament sunt întemeiate, urmând să fie admise. Luând în considerare aspectele de fapt și de drept evocate, în baza art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite contestațiile depuse de ..... și de ....., în contradictoriu cu ...... Va anula rezultatul procedurii consemnat în raportul procedurii și adresele de comunicare, în termen de maximum 10 zile de la primirea prezentei decizii. Va obliga autoritatea contractantă la reevaluarea ofertelor clasate pe locurile I-VII, cu luarea în considerare a celor reținute în considerentele prezentei decizii. Prezenta decizie va fi obligatorie pentru părțile cauzei potrivit dispozițiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare. Împotriva prezentei decizii se va putea formula plângere la instanța de judecată competentă, atât pentru motive de nelegalitate, cât și de netemeinicie, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate potrivit prevederilor art. 29 și 32 din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare. Pentru cele constatate, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Conexează contestațiile. Admite contestațiile depuse de ..... și de ....., în contradictoriu cu ...... Anulează rezultatul procedurii consemnat în raportul procedurii și adresele de comunicare, în termen de maximum 10 zile de la primirea prezentei decizii. Obligă autoritatea contractantă la reevaluarea ofertelor clasate pe locurile I-VII, cu luarea în considerare a celor reținute în considerentele prezentei decizii. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva ei se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, ..... ..... ..... Pagina 33 din 33