Decizie CNSC 1290/2024

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 1290/ C7 / 1251 Data: 14.05.2024 Prin contestația datată 15.04.2024, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 23313/16.04.2024, formulată de către ANA INVEST & RESEARCH SRL, cu sediul social în Bistrița-Năsăud, str. Vasile Goldiș nr. 3, județul Bistrița, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J06/1118/2019, având CUI RO41568246, reprezentată prin avocat Ioan-Alexandru Popescu, împotriva documentației de atribuire aferentă procedurii simplificate organizată în vederea atribuirii contractului de „Achiziție mobilier și materiale didactice - în cadrul proiectului «Dotarea cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale a unităților de învățământ preuniversitar din comuna Chiscani, județul Brăila»”, cod F-PNRR-Dotari-2023-6399, cod CPV 39160000-1 Mobilier școlar (Rev. 2), elaborată de către COMUNA CHISCANI, cu sediul în localitatea Chiscani, str. Principală nr. 224, județul Brăila, în calitate de autoritate contractantă, se solicită: - în principal, obligarea autorității contractante la restructurarea procedurii în trei loturi distincte; - în subsidiar, anularea procedurii, - obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor de judecată. Procedura de soluționare în fața Consiliului s-a desfășurat în scris. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Pagina 1 din 2

Admite contestația formulată de ANA INVEST & RESEARCH SRL, cu sediul în Bistrița-Năsăud, strada Vasile Goldiș nr. 3, județul Bistrița, în contradictoriu COMUNA CHISCANI, cu sediul în localitatea Chiscani, str. Principală nr. 224, județul Brăila, în calitate de autoritate contractantă și anulează procedura de atribuire. Admite, în parte, capătul de cerere formulat de contestatoare cu privire la obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor ocazionate de soluționarea contestației. Obligă COMUNA CHISCANI la plata către ANA INVEST & RESEARCH SRL a sumei de 2.000 lei cu titlu de cheltuieli ocazionate de soluționarea contestației și respinge cererea contestatoarei de obligare a autorității contractante la plata sumei de 1.570 lei reprezentând cheltuieli disproporționate, pentru considerentele expuse în motivarea deciziei. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. Pagina 2 din 2

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 1290/ C7 / 1251 Data: 14.05.2024 Prin contestația datată 15.04.2024, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 23313/16.04.2024, formulată de către (...) & (...) SRL, cu sediul social în (...), înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. (...), având CUI (...), reprezentată prin avocat (...), împotriva documentației de atribuire aferentă procedurii simplificate organizată în vederea atribuirii contractului de „Achiziție mobilier și materiale didactice - în cadrul proiectului «(...), elaborată de către (...), cu sediul în (...), în calitate de autoritate contractantă, se solicită: - în principal, obligarea autorității contractante la restructurarea procedurii în trei loturi distincte; - în subsidiar, anularea procedurii, - obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor de judecată. Procedura de soluționare în fața Consiliului s-a desfășurat în scris. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care societatea (...) & (...) SRL critică modul în care (...), în calitate de autoritate contractantă, a elaborat documentația de atribuirii a procedurii menționată în partea introductivă. Astfel, contestatoarea precizează că prin anunțul simplificat postat în SEAP cu nr. (...), autoritatea contractantă a publicat documentația aferentă contractului având ca obiect „Achiziție mobilier și materiale didactice - în cadrul proiectului «Dotarea cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale a unităților de învățământ preuniversitar din (...), județul Brăila»”, structurat într-un singur lot. Pagina 1 din 22

Procedura a fost structurată într-un singur lot, având în compoziție un număr de aproximativ 64 de produse, respectiv mobilier, materiale didactice pentru diverse materii școlare și articole de sport. Dată fiind compoziția lotului, consideră că autoritatea contractantă trebuia să restructureze procedura în trei loturi distincte pentru argumentele prezentate în continuare. Contestatoarea susține că între cele 64 de produse ce formează obiectul de achiziție al procedurii nu există nicio legătură funcțională care să impună atribuirea unui singur contract pentru toate produsele. Astfel, pe de o parte, primele 17 repere reprezintă articole de tip mobilier, următoarele ”16 repere reprezintă articole didactice pentru diverse materii”, iar ultimele 21 de repere reprezintă articole de sport. Totodată, aglomerarea de mai multe produse într-un singur lot implică impunerea unei restricționări a competiției, în mod cert fiind mai puțini ofertanți capabili de a oferta toate produsele în comparație cu numărul celor capabili să depună oferte pentru 3 (trei) loturi distincte. Deși toate cele 64 de produse solicitate în cadrul procedurii de atribuire par a avea o componentă similară fiind înglobalate într-un singur lot denumit mobilier și materiale didactice, multe dintre acestea sunt interdependente, iar funcționarea unuia nu depinde și nu afectează funcționarea niciunuia dintre celelalte. Astfel, susține că cele trei grupe de produse, anterior menționate, sunt pe deplin independente și autonome față de restul produselor, neexistând similaritate între acestea, având funcționalități proprii și distincte, deci nu se încadrează în categoria legală a „produselor similare”. Gruparea mai multor produse distincte și independente în cadrul unui singur lot global determină îngrădirea nejustificată a concurenței în cadrul procedurii, blocând nejustificat accesul acelor operatori economici care nu pot furniza cumulativ toate produse solicitate prin același lot, dar ar putea depune oferte pentru unele dintre acestea. În acest sens, invocă prevederile art. 50 alin. (1) și (2) din Legea nr. 98/2016. Totodată, invocă Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE din care redă un extras. Pe cale de consecință, consideră că legislația națională, cât și cea europeană sunt în aceeași direcție, promovarea concurenței între operatorii economici însemnând, corelativ, și reprimarea oricărei practici de creare a unui monopol în favoarea unui operator economic, respectiv de restrângere a accesului altor operatori la contractele de achiziție publică. Totodată invocă și jurisprudența constantă a CNSC, potrivit căreia s-a statuat că n deschideri pieței p diviz Pagina 2 din 22

produselor ce urmează a fi achiziționate în mai multe loturi, este, în opinia Consiliului justificată, în condițiile în care, din perspectiva autorității contractante nu prezintă nicio relevanță numărul de contracte pe care le încheie (pentru un lot global sau pentru șapte loturi), atâta vreme cât obiectivul final al procedurii îl constituie, așa cum în mod corect sesizează si contestatorul, achiziționarea produselor solicitate, iar nu acela de a încheia un singur contract, cu un singur agent economic. Prin urmare, se impune obligarea autorității contractante la restructurarea procedurii în trei loturi distincte. În punctul său de vedere nr. 5129/24.04.2024, înregistrat la Consiliu cu nr. 25681/24.04.2024, autoritatea contractantă a solicitat respingerea contestației, precizând că admiterea acesteia afectează inclusiv contractul de finanțare, care va trebui eventual modificat sau anulat în situația în care acest demers nu va putea fi realizat, nefiind culpa sa faptul că instituția finanțatoare a prevăzut această modalitate de implementare a acestuia. Astfel, susține că restructurarea procedurii în trei loturi distincte, odată ce aceasta a fost deja demarată și publicată pe portalul SICAP, este imposibilă. Nu se poate împărți o procedură pe loturi după publicarea acesteia pe portalul SICAP, nemaiputând a se modifica documentația de atribuire în acest sens. Acest lucru fie este știut de contestator, fie a fost omis, la momentul elaborării contestației, fapt ce practic nu poate duce decât la respingere chiar fără a fi judecat pe fond a acestui capăt de cerere, deoarece cererea sa în această privință, fizic, este imposibilă, deci demersul juridic este unul neîntemeiat. Pe fond, referitor la restrângere competiției la care contestatoarea face trimitere prin contestație și modalitatea de a elabora documentației de atribuire, respectiv Directiva 2104/24/UE, chiar din textul citat, rezultă că acesta nu prea ar avea aplicabilitate: „în a scop ș pentru a stimula concu autorităț contr a t să fi în sp încurajat să împ în lo contr m ”. Dacă prin contract mare în accepțiunea contestatorului, înseamnă să furnizezi 64 de produse după cum le-a identificat acesta, înseamnă că pentru un contract unde ar fi 1000 de produse de același tip ar trebui să se lotize o procedură în 10 loturi, pentru a avea cât mai multe contracte cu diferiți furnizori. Această lotizare nu presupune decât 3 garanții de participare, 3 garanții de bună execuție, 3 contracte de urmărit și implementat, practic o multiplicare a unor activități, care în final duce la finalitatea aceluiași contract de finanțare. De asemenea, în contract de finanțare nr. 278DOR/2023, pagina 14, conform planului de achiziții ce stă la baza implementării contractului, plan vizat inclusiv de instituția finanțatoare, se regăsește obiectul contractului divizat în 2 proceduri (așa cum de Pagina 3 din 22

altfel a procedat și autoritatea contractantă). La poziția 2 se regăsește contractul cu obiectul: Achiziție mobilier și materiale didactice - (Mobilier și materiale didactice pentru 14 Săli de clasă + Mobilier specific și materiale didactice specifice pentru dotare laborator multidisciplinar + Achiziție mobilier și materiale didactice sala sport + Mobilier specific și materiale didactice specifice (obiecte de inventar), inclusiv echipamente digitale, pentru dotare cabinet lingvistic) având CPV principal 39160000-1, iar ca tip de procedura „Procedura simplificată”, nu procedura simplificată pe 2/3 loturi. Prin urmare, autoritatea contractantă susține că, la elaborarea documentației de atribuire s-a raportat la planul de achiziții vizat și semnat, din cadrul contractului de finanțare semnat cu instituția finanțatoare. De asemenea, în cadrul aceluiași contract (pe care îl atașează prezentului punct de vedere) la pagina 16, la detalierea valorilor pe fiecare obiect, se regăsește poziția 111 Mob ș material di pentru dot săl d cla să/săl d grupă d unităț d învățământ p con und afe celor 16 Săl d cla sa suma alocată do mob est d 314.809,60 lei fără TVA. Deci doar mobilier în valoare de această sumă, care raportată la valoarea estimată este deja peste 50% din aceasta. Totodată, la pagina 16 se regăsesc pozițiile 111 Mob sp ș material di sp pentru dot laborator d ști (fi chimie biologie/multidiscipl d unitatea d învățământ p în suma d 118.053,60 le fără TVA, precum și poziția 111 Mob sp ș material di sp (obi d i i e digitale pentru dot cab școl ( cab cons ș a sistență psihope d s logoped ș alt terapi sp etc) pentru dot spați cu e ș ap sportivă p ș alt material di sp desfășurări a sporti d săl d sport în v d 98.378,00 le fără TVA, din a cărei valoare se scad echipamentele digitale care conform planului de achiziții fac parte din cealaltă procedură, scoasă separat de autoritate. Referitor la jurisprudența Consiliului invocată de contestatoare, autoritatea contractantă precizează că aceasta nu face nicio trimitere, la numărul deciziei și dacă aceasta a rămas definită. Pe cale de consecință solicită respingerea acestui capăt de cerere ca fiind nefondat, cât si inadmisibil, solicitările și afirmațiile contestatoarei fiind imposibile la acest moment, cât și neprobate, același lucru fiind necesar a se realiza și cu capătul privind anularea procedurii. Pagina 4 din 22

În privința cheltuielilor de judecată, precizează faptul că până la momentul transmiterii punctului de vedere, nu i-au fost prezentate, neputând a se pronunța asupra cuantumului acestora, în situația în care contestația se va admite. Prin adresa înregistrată la Consiliu cu nr. 27981/08.05.2024, contestatoarea a depus concluzii scrise prin care a solicitat admiterea contestației astfel cum a fost formulată, reiterând în susținere aspectele sesizate prin contestație. Totodată, a depus dovada cheltuielilor de judecată, respectiv factura seria AI nr. 37 din 08/05/2024, emisă de Cabinet de Avocat (...) în valoare de 3.570,00 lei, și ordinul de plată aferent acestei sume, de la Raiffeisan Bank din 08.05.2024. Prin adresa înregistrată la Consiliu cu nr. 29347/14.05.2024, contestatoarea a precizat următoarele: ”din numărul total de produse (64), primele 17 repere reprezintă articole de tip mobilier, următoarele 26 de repere reprezintă articole didactice pentru diverse materii, iar ultimele 21 de repere reprezintă articole de sport. Astfel, considerăm că procedura trebuie împărțită în trei loturi distincte”. Documentele din dosarul achiziției, respectiv pentru soluționarea cauzei, au fost transmise de autoritatea contractantă cu adresa nr. 5129/24.04.2024, fiind înregistrate la Consiliu cu nr. 25681/24.04.2024.

Din documentele depuse de părți și din susținerile acestora, Consiliul constată următoarele: În vederea atribuirii contractului de furnizare având ca obiect „Achiziție mobilier și materiale didactice - în cadrul proiectului «Dotarea cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale a unităților de învățământ preuniversitar din comuna Chișcani, județul Brăila»”, cod F- PNRR-Dotari-2023-6399, cod CPV 39160000-1 (...) (Rev. 2), (...), în calitate de autoritate contractantă a inițiat o procedură simplificată, prin publicarea în SEAP a anunțului de participare simplificat nr. (...). Din informațiile anunțului de participare simplificat s-a reținut că valoarea estimată a contractului de furnizare este de 491.890,00 lei, fără TVA, criteriul de atribuire este „Cel mai bun raport calitate – preț”, iar depunerea ofertelor a fost stabilită inițial pentru data de 26.04.2024, ora 15:00. În prezent procedura este suspendată, ca urmare a măsurii dispuse în acest sens de autoritatea contractantă. Nemulțumită fiind de modul în care autoritatea contractantă a elaborat documentația de atribuire, (...) & (...) SRL a formulat contestația în analiză, solicitând următoarele: - în principal, obligarea autorității contractante la restructurarea procedurii în trei loturi distincte; - în subsidiar, anularea procedurii; Pagina 5 din 22

- obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor de judecată. Cu respectarea dispozițiilor art. 611 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 101/2016, autoarea contestației a prezentat dovada constituirii cauțiunii corespunzătoare, în valoare de 10.000,00 lei, conform recipisei de consemnare nr. 210172888/1, eliberată de CEC BANK – Sucursala Bistrița, la data de 22.04.2024. Recipisa de consemnare se va restitui în condițiile stipulate de art. 1064 din Codul de procedură civilă, coroborate cu dispozițiile art. 611 alin. (5), (6) și (7) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare. Din analiza susținerilor contestatoarei, inclusiv precizările din adresa înregistrată a Consiliu cu nr. 29347/14.05.2024, se constată că aceasta vizează aspectele legate de faptul că autoritatea constractantă nu a împărțit pe loturi cele 64 produse, respectiv articole de mobilier pentru 14 săli de clasă și pentru laborator multidisciplinar (17 buc.), materiale didactice pentru laboratoare fizică/chimie/biologie (10 buc.), materiale didactice cabinet de limbi moderne engleză și franceză (11 buc.), echipamente digitale pentru dotare cabinet limbi moderne (5 buc.) și echipamente și materiale didactice pentru dotarea sălilor de sport (21 buc). Contestatoarea apreciază că achiziția trebuia să fie divizată în trei loturi distincte, motivat de faptul că între cele 64 produse care formează obiectul achiziției nu există nicio legătură funcțională care să impună atribuirea unui singur contract pentru toate produsele, în condițiile în care primele 17 reperele reprezintă articole de tip mobilier, următoarele 26 repere reprezintă articole didactice pentru diverse materii, iar ultimele 21 repere reprezintă articole de sport. Se vor reține în soluționare și argumentele aduse de achizitoare, în replică la cele reclamate de contestatoare, respectiv faptul că ”De asemnea, in contract de finanţare nr. 278DOR/2023, pagina 14, confom planului de achiziţii ce sta la baza implementării contractului, plan vizat inclusiv de institutia finanţatoare, se regaseste obiectul contractului divizat in 2 proceduri (asa cum de altfel a procedat si autoritatea contractanta). La poziţia 2 se regaseste contractul cu obiectul : Achiziţie mobilier si materiale didactice - (Mobiler si materiale didactice pentru 14 Sali de clasa + Mobilier specific şi materiale didactice specifice pentru dotare laborator multidisciplinar + Achiziţie mobilier si materiale didactice sala sport + Mobilier specific şi materiale didactice specifice (obiecte de inventar), inclusiv echipamente digitale, pentru dotare cabinet lingvistic), avand CPV principal 39160000-1, iar ca tip de procedura Procedura simplificata …” Așadar, problema care se impune a fi dezlegată de Consiliu este aceea privind divizarea/nedivizarea obiectului contractului pe loturi. Înainte de a proceda la analiza pe fond a aspectelor sesizate de societatea contestatoare, Consiliul reține următoare informații din cuprinsul documentației de atribuire: Pagina 6 din 22

- la pct.II.1.4 ”Descrierea succintă a contractului sau a achiziției/ achizițiilor”, din fișa de date: La data de 27.07.2023 a fost semnat Contractul de finanțare nr. 278DOT ⁄ 2023 de către Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării denumită în continuare (UEFISCDI), în numele și pentru Ministerul Educației, în calitate de agenție de implementare a proiectelor privind investițiile încredințate în baza Acordului de implementare pentru apelul “Dotarea cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale a unităților de învățământ preuniversitar și a unităților conexe” prin care se aprobă finanțarea nerambursabilă și (...) în calitate de beneficiar, pentru implementarea … Proiectului cod F-PNRR-Dotari-2023-6399, cu titlul „Dotarea cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale a unităților de învățământ preuniversitar din (...), județul Braila”. - la pct.II.1.6 ”Împărțire în loturi”: Nu - în cadrul Strategiei de contractare nr. 4701/08.04.2024, se regăște motivarea deciziei de a nu utiliza împărțirea pe loturi: ”Procedura se organizează pentru toate activitățile descrise în cadrul caietului de sarcini din rațiuni de asigurare a unui caracter integrat și ntegral al activităților specificate în caietul de sarcini, absolut toate activitățile fiind necesar a se realiza de către un singur operator economic, ceea ce va asigura interoperabilitarea și continuitatea atât din punct de vedere al execuției, cât și tehnologic. Pentru prezenta procedură de atribuire, autoritatea contractantă a decis ca furnizarea produselor de mobilier să nu se desfășoare pe loturi. Astfel, conform art. 141 alin. (3) din Legea achizițiilor publice În situaţia în care autoritatea contractantă nu recurge la atribuirea contractului pe loturi, aceasta are obligaţia de a justifica decizia de a nu atribui contractul pe loturi. Decizia autorității contractante de a nu împărți pe loturi achiziția, are în vedere următoarele argumente: 1. Se creează premisele încălcării scopului principal al achiziției publice, de a asigura condiții de eficiență economică, deoarece în cazul împărțirii în mai multe loturi și atribuirii contractelor la furizori diferiți, s- ar genera costuri mult mai mari pentru mobilizare și disponibilizare personal și utilaje și alte categorii de costuri ce s-ar repeta inutil; 2. Se creează premizele restrângerii concurenței, deoarece achiziții de valori estimate foarte mici, nu sunt atractive pentru mulți operatori economici din domeniu, considerând că pentru o valoare infimă a produselor, există posibilitatea nedepunerii a niciunei oferte. 3. Timpul alocat organizării și desfășurării prezentei proceduri. Organizarea pe loturi a contractului de lucrări, ar conduce la un timp mai lung de evaluare a ofertelor de către comisia de evaluare. 4. Probleme în execuția unui contract ar avea repercursiuni directe asupra întregului proiect, în ceea ce privește respectarea de către autoritatea contractantă a termenelor și condițiilor de finanțare.” - în caietul de sarcini autoritatea contractantă a precizat Lista cu cantități a dotărilor de specialitate care trebuie livrate, indicând pentru acestea și specificațiile tehnice: Mobilier pentru 14 săli de clasă (7 săli gimnaziu, 3 săli gimnaziu, 4 săli preșcolari) Pagina 7 din 22

Nr. crt. Denumire Cantitate 1 scaun preșcolar 85 2 masă grădiniță 24 3 catedră 14 4 scaun catedră 14 5 dulap/ceșete individuale pentru preșcolari 85 6 dulapuri pentru jucării/materiale specifice centrelor de activitate 12 7 dulap material didactic 14 8 set pupitru individual clasă pregătitoare 25 9 set pupitru individual I-VIII 120 10 masă luminoasă 5 11 bibliotecă de înălțime joasă cu rafturi deschise 3 Mobilier specific pentru laborator multidisciplinar Nr. crt. Denumire Cantitate 1 masă cu două locuri pentru laborator (elevi) 12 2 scaune ergonomic pentru elevi 24 3 scaun ergonomic profesor 1 4 masă de laborator multifuncțională pentru experimente de științe pentru profesor 1 5 dulap pentru depozitare materiale didactice 1 6 masă pentru echipamente IT/ audio – video/audiovizuale 1 Materiale didactice pentru laboratoare fizică/chimie/biologie Nr. crt. Denumire Cantitate 1 trusă de fizică moleculară, calorimetrie și fenomene termice 2 2 trusă modul optică 7 Pagina 8 din 22

3 trusă modul electricitate și magnerism 3 4 truse pentru profesor 1 5 microscop optic școlar – pentru observații în grupe de 2 elevi 12 6 lupe binoculare 12 7 microscop digital pentru profesor (cu cameră) 1 8 trusă disecție 1 9 instrumente/senzori pentru analiza aerului, apei, solului 1/1/1 10 trusă prim ajutor 2 Materiale didactice cabinet de limbi moderne (engleză și franceză) Nr. crt. Denumire Cantitate 1 cărți 12:6 2 cărți bilingve 12 3 cărți 2:1 4 dicționare 12 5 dicționare 12 6 harta Franței 1 7 harta Marii Britanii 1 8 cărți 12 9 enciclopedii 2 10 planșe 16 11 jocuri 8 Echipamente digitale pentru dotare cabinet limbi moderne Nr. crt. Denumire Cantitate 1 boxă portabilă 1 2 filme 2 3 filme 2 4 filme 2 5 Accese limbi străine

Dotarea sălilor de sport cu echipamente și materiale didactice Nr. crt. Denumire Cantitate 1 bancă de gimnastică 2 2 saltea de gimnastică 2 3 mingi de fotbal 10 Pagina 9 din 22

4 mingi de minihandbal 20 5 mingi de minimaschet 2 6 mingi de oină 10 7 minge medicinală 1kg 1 8 minge medicinală 4kg 1 9 echipament pentru competiție jocuri sportive 2 seturi 10 conuri cu bețe 35 cm 2 seturi 11 gărdulețe pentru sărituri 8 12 scăriță pentru coordonare 2 13 gantere 2 14 mingi de tenis de masă 20 15 poartă de handbal 2 16 plase pentru porți de handbal 4 17 tchoukball 1x1m 2 18 manechin gonflabil 3 19 porți gonflabile de minihandbal 1 set 20 planșă tactică handbal 1 21 dulap metalic mingi 1 Față de cele anterior reținute, se constată că, în vederea atribuirii contractului de furnizare în cauză, autoritatea contractantă a elaborat documentația de atribuire, inclusiv caietul de sarcini în cadrul căruia s-au menționat și specificațiile tehnice pentru cele 64 produse, care se intenționează a se achiziționa. În cauză sunt considerate incidente următoarele prevederi legale din Legea nr. 98/2016: - art. 3 alin. (1): dd) lot - fiecare parte din obiectul contractului de achiziție publică, obiect care este divizat pentru a adapta dimensiunea obiectului contractelor individuale rezultate astfel încât să corespundă mai bine nevoilor autorității contractante, precum și capacității întreprinderilor mici și mijlocii, sau pe baze calitative, în conformitate cu diferitele meserii și specializări implicate, pentru a adapta conținutul contractelor individuale mai îndeaproape la sectoarele specializate ale IMM-urilor sau în conformitate cu diferitele faze ulterioare ale proiectului" - art. 18 alin. (1) și (3): (1) În cazul în care autoritatea contractantă intenționează să achiziționeze produse similare, iar atribuirea contractelor poate fi realizată pe loturi separate, valoarea estimată a achiziției se determină luând în considerare valoarea globală estimată a tuturor loturilor. (3) În sensul dispozițiilor alin. (1), prin produse similare se înțelege acele produse care îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiții: a) sunt destinate unor utilizări identice sau similare; Pagina 10 din 22

b) fac parte din gama normală de produse care sunt furnizate/comercializate de către operatori economici cu activitate constantă în sectorul respectiv; - art. 50 - (1) Autoritățile contractante nu vor concepe sau structura achizițiile ori elemente ale acestora cu scopul exceptării acestora de la aplicarea dispozițiilor prezentei legi ori al restrângerii artificiale a concurenței. (2) În sensul alin. (1), se consideră că există o restrângere artificială a concurenței în cazul în care achiziția ori elemente ale acesteia sunt concepute sau structurate cu scopul de a favoriza ori dezavantaja în mod nejustificat anumiți operatori economici”; - art. 141. - (1) Autoritatea contractantă are dreptul de a recurge la atribuirea pe loturi a contractelor de achiziție publică și a acordurilor-cadru și, în acest caz, de a stabili dimensiunea și obiectul loturilor, cu condiția includerii acestor informații în documentele achiziției. (2) În sensul alin. (1), autoritatea contractantă va stabili obiectul fiecărui lot, pe baze cantitative, adaptând dimensiunea contractelor individuale astfel încât să corespundă mai bine capacității întreprinderilor mici și mijlocii, sau pe baze calitative, în conformitate cu diferitele meserii și specializări implicate, pentru a adapta conținutul contractelor individuale mai îndeaproape la sectoarele specializate ale IMM-urilor sau în conformitate cu diferitele faze ulterioare ale proiectului. (3) În situația în care autoritatea contractantă nu recurge la atribuirea contractului pe loturi, aceasta are obligația de a justifica decizia de a nu atribui contractul pe loturi. (4) În cazul prevăzut la alin. (1), autoritatea contractantă precizează în anunțul de participare dacă ofertele pot fi depuse pentru unul, pentru mai multe sau pentru toate loturile. (5) Autoritatea contractantă are dreptul, chiar și în cazul în care pot fi depuse oferte pentru mai multe sau pentru toate loturile, să limiteze numărul de loturi care pot fi atribuite aceluiași ofertant. (6) În situația prevăzută la alin. (5), autoritatea contractantă precizează în anunțul de participare numărul maxim de loturi care pot fi atribuite unui ofertant. (...) - art. 9 alin. (3) lit. f) din Norma metodologică aprobată prin HG nr. 395/2016: (3) Prin intermediul strategiei de contractare se documentează deciziile din etapa de planificare/pregătire a achiziției în legătură cu: … f) justificările privind alegerea procedurii de atribuire în situațiile prevăzute la art. 69 alin. (2) - (5) din Lege și, după caz, decizia de a reduce termenele în condițiile legii, decizia de a nu utiliza împărțirea pe loturi, criteriile de calificare privind capacitatea și, după caz, criteriile de selecție, criteriul de atribuire și factorii de evaluare utilizați. Din analiza normele legale anterior precizate, rezultă următoarele: - la stabilirea tipurilor de proceduri care urmează a se derula în cursul unui an bugetar, autoritatea contractantă trebuie să ia în considerare valorile estimate ale tuturor achizițiilor de produse destinate unor utilizări identice sau similare, în raport de care se stabilește și se include în programul anual al achizițiilor publice procedura stabilită Pagina 11 din 22

pentru derularea procesului de achiziție; - alcătuirea loturilor se efectuează prin includerea în componența acestora doar de produse similare, sintagmă ce presupune îndeplinirea cumulativă a două condiții: să fie destinate unor utilizări identice sau similare și, respectiv, să facă parte din gama normală de produse care sunt furnizate/comercializate de către operatori economici cu activitate constantă în sectorul respectiv; - suplimentar, legislația în materie statuează că autoritatea contractantă va stabili obiectul fiecărui lot, pe baze cantitative, adaptând dimensiunea contractelor individuale astfel încât să corespundă mai bine capacității întreprinderilor mici și mijlocii, sau pe baze calitative, în conformitate cu diferitele meserii și specializări implicate, pentru a adapta conținutul contractelor individuale mai îndeaproape la sectoarele specializate ale IMM-urilor sau în conformitate cu diferitele faze ulterioare ale proiectului; - în situația în care autoritatea contractantă nu recurge la atribuirea contractului pe loturi, aceasta are obligația de a justifica decizia de a nu atribui contractul pe loturi, justificare care trebuie să se regăsească la nivelul strategiei de contractare. Din dispozițiile legale mai sus citate, se constată că împărțirea pe loturi a contractelor de achiziție publică reprezintă un drept al autorității contractante de a recurge la atribuirea pe loturi a contractelor de achiziție publică, aspect reținut și de autoritatea contractantă. Totodată legislația redată impune, în cazul în care autoritatea contractantă nu recurge la atribuirea pe loturi, obligația acesteia de a justifica, prin Strategia de contractare, decizia de a nu atribui contractul pe loturi. Astfel că, din modul de redactare al obiectului contractului supus procedurii de atribuire în cauză, achizitoarea dorește dotarea cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale a unităților de învățământ preuniversitar din (...), județul Brăila, respectiv dotarea cu mobilier și materiale didactice pentru 14 săli de clasă + mobilier specific și materiale didactice pentru laboratoar multidisciplinar + mobilier și materiale sală sport + mobilier specific și materiale specifice, inclusiv echipamente digitale, prin achiziționarea a 64 de produse de diferite tipuri, constând în articole de tip mobilier, articole didactice pentru diverse materii, precum și articole de sport. Așa cum a susținut contestatoarea, Consiliul determină că cele trei categorii de produse, chiar dacă sunt similare sub aspectul încadrării în codul CPV, în fapt între cele 64 de produse care formează obiectul achiziției nu există nicio legătură funcțională care să impună atribuirea unui singur contract pentru toate aceste produse. În raport de precizările redate, sunt judicioase susținerile contestatoarei, potrivit cărora: Pagina 12 din 22

Deși toate cele 64 produse solicitate în cadrul procedurii de atribuire par a avea o componentă similară, fiind înglobate într-un singur lot denumit mobilier și materiale didactice, multe dintre acestea sunt interdependente, iar funcționarea unuia nu depinde și nu afectează funcționarea niciunuia dintre celelalte. Astfel, produsele la care am făcut referire în cadrul paragrafului nr. 5 sunt pe deplin independente și autonome față de restul produselor, neexistând similaritate între acestea, având funcționalități proprii și distincte, deci nu se încadrează în categoria legală a „produselor similare". Gruparea mai multor produse distincte și independente în cadrul unui singur lot global determină îngrădirea nejustificată a concurenței în cadrul procedurii, blocând nejustificat accesul acelor operatori economici care nu pot furniza cumulativ toate produse solicitate prin același lot, dar ar putea depune oferte pentru unele dintre acestea. Se constată astfel că, deși prevederile art. 141 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 reglementează un drept al autorității contractante, și nu o obligație, pentru împărțirea pe loturi a contractului/acordului-cadru care se intenționează a se atribui, în condițiile în care între produsele care fac obiectul contractului/acordului-cadru, respectiv utilizarea acestora, nu există nicio interdependență, nu se poate recurge la atribuirea unui singur contract, ci a mai multora, după utilizarea pe care o au. Este important de reținut faptul că, așa cum a fost anterior punctat, legislația redată impune autorității contractante, în cazul în care nu recurge la atribuirea pe loturi să justifice decizia aceasta, justificare care trebuie să se regăsească la nivelul Strategiei de contractare. Or, în speța analizată, din cuprinsul Stategiei de contractare, reținute în paginile de mai sus, Consiliul constată că argumentele decisive aduse de achizitoare privind nelotizarea, se bazează pe de o parte, pe asigurarea eficienței economice, deoarece în cazul împărțirii în mai multe loturi și atribuirii contractelor la furnizori diferiți, s-ar genera costuri mult mai mari pentru mobilizare și disponibilizare personal și utilaje și alte categorii de costuri ce s-ar repeta, iar pe de altă parte, pe crearea premiselor pentru restrângerea concurenței, deoarece activități de valori estimate foarte mici nu sunt atractive pentru mulți operatori economici din domeniu. Aceste argumente nu sunt de natură a determina că doar dacă cele 64 de produsele sunt ofertate într-un lot unic vor asigura achiziționarea în condiții de eficiență economică, bazată pe o concurență reală a operatorilor economici interesați de procedură, câtă vreme, împărțirea în trei loturi, cum a solicitat contestatoarea poate aduce beneficii economice achizitoarei, promovând totodată, activitatea IMM-urilor. În practica instanțelor de judecată și a Consiliului s-a avut în vedere la luarea deciziilor de obligare a autorității contractante la împărțirea pe loturi similaritatea și interdependența produselor, astfel că argumentele aduse de autoritatea contractantă nu justifică gruparea celor 64 de produse într-un lot unic. Pagina 13 din 22

În consecință, justificările autorității contractante anterior precizate nu sunt apreciate de Consiliu ca fiind pertinente și în acord cu dispozițiile art. 3 lit. dd) și art. 141 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, deoarece produsele în discuție, în circumstanțele date, ar trebui să facă obiectul unor atribuiri distincte, în funcție de natura și tipul produselor, situație în care pot participa la procedură mai mulți operatori economici interesați, fiind astfel folosite în mod eficient fondurile alocate. Divizarea în loturi distincte a produselor din cadrul obiectului contractului este de natură a facilita accesul la procedură al întreprinderilor mici și mijlocii. Din redactarea cap. II, secțiunea a 3-a, din Legea nr. 346/2004 rezultă că autoritățile publice locale au obligația de a încuraja creșterea ponderii întreprinderilor mici și mijlocii în valoarea contractelor de achiziții publice de bunuri materiale, lucrări și servicii, creștere care în cazul de față se poate realiza prin divizarea obiectului contractului, implicit, diminuarea corespunzătoare a cuantumului garanției de participare. În aceeași direcție, în Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE, invocată și de societatea contestatoare, se arată că: Achizițiile publice ar trebui adaptate la necesitățile IMM-urilor. Autoritățile contractante ar trebui să fie încurajate să utilizeze Codul celor mai bune practici inclus în documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 25 iunie 2008 intitulat „Codul european al celor mai bune practici care facilitează accesul IMM-urilor la contractele de achiziții publice”, care oferă îndrumări cu privire la modul în care acestea pot folosi cadrul de achiziții publice astfel încât să faciliteze participarea IMM-urilor. În acest scop și pentru a stimula concurența, autoritățile contractante ar trebui să fie în special încurajate să împartă în loturi contractele mari. O astfel de repartizare ar putea fi realizată pe baze cantitative, adaptând dimensiunea contractelor individuale astfel încât să corespundă mai bine capacității întreprinderilor mici și mijlocii, sau pe baze calitative, în conformitate cu diferitele meserii și specializări implicate, pentru a adapta conținutul contractelor individuale mai îndeaproape la sectoarele specializate ale IMM-urilor sau în conformitate cu diferitele faze ulterioare ale proiectului. [...] Statele membre ar trebui să dispună în continuare de libertatea de a merge mai departe în eforturile lor de a facilita participarea IMM- urilor la piața achizițiilor publice, prin extinderea domeniului de aplicare al obligației de a analiza oportunitatea împărțirii contractelor pe loturi la contracte mai mici, solicitând autorităților contractante să prezinte o justificare pentru decizia de a nu împărți contractele pe loturi sau făcând împărțirea [pe] loturi obligatorie în anumite condiții. Necesitatea deschiderii pieței este evidențiată și de Agenția Națională pentru Achiziții Publice, care a răspuns la întrebarea: Pagina 14 din 22

„Împărțirea pe loturi este obligatorie?” după cum urmează (https://achizitiipublice.gov.ro/matrix/cell/331/1): Din analiza prevederilor legale incidente, rezultă că, deși legislația achizițiilor publice nu obligă în mod explicit autoritatea contractantă la împărțirea unei achiziții pe loturi, o obligă în schimb să asigure un cadru concurențial cât mai larg și să nu limiteze în mod artificial concurența în cadrul achizițiilor publice, aceasta având responsabilitatea în acest sens de a analiza oportunitatea împărțirii contractelor/acordurilor- cadru pe loturi, în funcție de necesități obiective, adaptând achizițiile publice astfel încât să permită participarea la procedură a unui număr cât mai mare de operatori economici. Faptul că autoritatea are obligația de a diviza achiziția pe loturi pentru a nu se îngrădi concurența a fost confirmat și în Decizia civilă nr. 3501 din 19 septembrie 2013 a Curții de Apel București, Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal: Pe fondul plângerii, Curtea observă că principala critică adusă deciziei Consiliului de către petenta autoritate contractantă vizează considerentele Consiliului în sensul că se impunea divizarea achiziției pe mai multe loturi. Această critică este nefondată, întrucât exercitarea de către autoritatea contractantă a drepturilor sale trebuie să respecte principiile consacrate de ordonanță, astfel încât gruparea mai multor activități diferite într-un singur contract sau acord-cadru să nu determine anumite îngrădiri pentru operatorii economici interesați să participe la licitație, într-o asemenea situație devenind abuzivă și contrară principiilor și scopurilor reglementate de art. 2 din ordonanță. Prin interdicția ofertării pe loturi se restrânge semnificativ numărul posibililor ofertanți la cei al căror obiect de activitate privește multitudinea de tipuri de servicii și de lucrări, mai cu seamă că operatorii economici se axează, de regulă, pe anumite tipuri de servicii sau lucrări, și nu pe întreaga gamă cuprinsă de autoritatea contractantă în caietul de sarcini. Astfel, acceptând numai ofertanți care au în obiectul lor de activitate prestarea tuturor tipurilor de activități supuse licitației, autoritatea limitează accesul la procedura de achiziție publică al profesioniștilor autorizați. Este de reținut și faptul că asocierea sau subcontractarea este un drept al operatorilor economic, nicidecum o obligație, iar titularul poate alege să nu uzeze de acest drept, mai ales în împrejurarea în care este foarte greu de realizat o asociere a operatorilor economici care sunt în competiție. La nivelul Consiliului au fost pronunțate numeroase decizii în sensul celor mai sus reținute, între care amintim decizia Consiliului nr. 2425/C7/2653 din 28.12.2020, rămasă definitivă, în care s-au reținut, între altele: Din analiza componenței lotului 14 care face obiectul prezentei contestații, Consiliul reține că, deși echipamentele solicitate sunt din aceeași categorie respectiv aparatură de laborator, ele sunt produse de sine stătătoare, independente unul de altul, care nu sunt interconectate în vederea funcționării, putând funcționa independent unele față de altele. Este lipsit de relevanță faptul că echipamentele vor fi instalate într-un Pagina 15 din 22

spațiu comun al aceluiași departament, acesta neputând constitui un argument pentru includerea lor în cadrul aceluiași lot, câtă vreme aceste echipamente nu sunt interdependente, iar funcționarea unuia nu depinde și nu afectează funcționarea niciunuia dintre celelalte trei. În aceste condiții, justificările autorității contractante de includere a mai multor tipuri de produse/echipamente în cadrul unui singur lot pe considerentul „loc de utilizare” nu sunt apreciate de Consiliu ca fiind pertinente și în acord cu dispozițiile art. 141 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, deoarece produsele/echipamentele incluse în cadrul unui lot trebuie să facă obiectul unor atribuiri distincte, în funcție de natura și tipul acestora, situație în care pot participa la procedură mai mulți operatori economici interesați, fiind astfel folosite în mod eficient fondurile alocate proiectului. Nici faptul că societatea contestatoare poate să se asocieze în vederea satisfacerii necesității autorității contractante cu alți operatori economici sau să subcontracteze nu poate fi reținut în soluționare deoarece asocierea nu este o obligație ci un drept al operatorilor economici, relevante fiind și dispozițiile art. 3 lit. yy) din Legea nr. 98/2016, conform căruia subcontractant este „orice operator economic care nu este parte a unui contract de achiziție publică și care execută și/sau furnizează anumite părți ori elemente ale lucrărilor sau ale construcției ori îndeplinesc activități care fac parte din obiectul contractului de achiziție publică, răspunzând în fața contractantului de organizarea și derularea tuturor etapelor necesare în acest scop”. În acest sens s-a pronunțat și Curtea de Apel București în Decizia civilă nr. 7264 pronunțată la 20.12.2018 în dosarul nr. 8396/2/2018, respectiv: „Referitor la posibilitatea pentru ofertanți de a se asocia conform art. 53 din Legea nr. 98/2016 pentru a participa la procedură se reține că necesitatea ca ofertanții să se asocieze pentru a putea depune oferte dovedește (...) că modalitatea de stabilire a lotului nr. 1 este restrictivă și că micii producători ori furnizori nu ar putea depune singuri oferte, nefiind astfel încurajată participarea lor la procedură. (...) Neputând depune o ofertă completă, nefiind furnizor al unuia dintre produsele din cadrul lotului în mod evident că este restricționat accesul la procedură al contestatoarei”. Totodată, este de amintit decizia nr. 633/C2/478 din 24.03.2022, în care s-a reținut: ”Nu se poate impune, în opinia Consiliului, nici ca operatorul economic interesat să participe la procedură să apeleze la asociați sau subcontractanți doar pentru a putea participa la licitație, după cum a sesizat și motivat și Curtea de Apel București în Decizia civilă nr. 7264 pronunțată la 20.12.2018 în dosarul nr. 8396/2/ 2018, respectiv: Referitor la posibilitatea pentru ofertanți de a se asocia conform art. 53 din Legea nr. 98/2016 pentru a participa la procedură se reține că necesitatea ca ofertanții să se asocieze pentru a putea depune oferte dovedește (...) că modalitatea de stabilire a lotului nr. 1 este restrictivă și că micii producători ori furnizori nu ar putea depune singuri oferte, nefiind astfel încurajată participarea lor la procedură. (...) Neputând depune o ofertă completă, nefiind furnizor al unuia dintre produsele din cadrul lotului în mod evident că este restricționat accesul la procedură al contestatoarei. Pagina 16 din 22

Asocierea sau subcontractarea constituie un drept al operatorilor economici, nu o obligație, iar dreptul îl implică și pe cel de a nu se asocia sau de a nu subcontracta, dacă titularul lui nu dorește. Cu alte cuvinte, achizitoarea nu poate forța un operator economic să îi presteze toate serviciile, câtă vreme el nu poate asigura decât unele dintre acestea, pentru care ar putea licita. Din analiza modului de grupare a celor 2 categorii de dezinfectanți ca obiect al unui singur contract, Consiliul reține că, deși acești dezinfectanți sunt destinați pentru satisfacerea unei necesități generale, respectiv asigurarea măsurilor de dezinfecție și igienă a beneficiarilor (elevi, cadre didactice, personal auxiliar) și a spațiilor, cele 2 categorii de dezinfectanți sunt categorii de produse de sine stătătoare, cu utilizări diferite (pentru mâini și pentru suprafețe), aceste categorii de produse putând fi utilizate independent unele față de altele. Desigur că împărțirea pe loturi reprezintă un drept al autorității contractante ce derivă din dispozițiile art. 141 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, dar acest drept nu poate fi exercitat în mod discreționar și abuziv prin nerespectarea atât a scopului legii, de promovare a concurenței între operatorii economici cât și a principiilor care guvernează atribuirea contractelor de achiziție publică, respectiv principiile nediscriminării, tratamentului egal și al proporționalității. Justificarea autorității contractante, oferită în punctul de vedere transmis Consiliului, cum că a luat în considerare principalele categorii de produse, prin raportare la termenul de implementare al proiectului aferent cererii de finanțare nu este apreciată de Consiliu ca fiind pertinentă și în acord cu dispozițiile art. 3 lit. dd) și art. 141 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, deoarece produsele – dezinfectanți - trebuie să facă obiectul unor atribuiri distincte, în funcție de natura și tipul acestora, situație în care pot participa la procedură mai mulți operatori economici interesați, fiind astfel folosite în mod eficient fondurile alocate. În acest context, termenul de implementare al proiectului pare a fi artificial invocat. În atari circumstanțe, criticile contestatoarei vizând structura lotului 3 se constată a fi întemeiate. Pe cale de consecință, ca măsură de remediere necesar a fi adoptată pentru restabilirea legalității procedurii de atribuire, Consiliul trebuie să oblige autoritatea să își modifice documentele de derulare a licitației, în sensul lotizării produselor ce fac obiectul lotului 3.” Responsabilitatea achizitoarei privind necesitatea achiziționării integrale a materialelor și echipamentelor didactice pentru dotarea nu este acoperită prin achiziționarea produselor de la un singur operator economic, această responsabilitate existând indiferent de modul de achiziție a produselor, de la un singur sau de la mai mulți.

După cum s-a reținut anterior, se poate acoperi necesitatea autorității de livrare a produselor chiar dacă ele provin de la ofertanți diferiți, din perspectiva redactării actuale a caietului de sarcini întocmit de autoritate. Pagina 17 din 22

Necesitatea deschiderii pieței, prin divizarea achiziției în trei loturi, este cu atât mai justificată cu cât, nu prezintă nicio relevanță numărul de contracte pe care le încheie (pentru un lot global sau mai multe loturi), atâta vreme cât obiectivul final al procedurii îl constituie achiziționarea produselor solicitate, iar nu acela de a încheia un singur contract, cu un singur agent economic. Aceeași abordare a îmbrățișat Consiliul și cu ocazia pronunțării deciziilor nr. 627/C9/492 din 15.04.2020, nr. 1406/C3/1345 din 21.06.2023, 1900/C4/2133 din 17.08.2023, 2178/C3/2200 din 18.09.2023, 2138/C9/2223 din 13.09.2023, nr. 2260/C9/2550 din 26.09.2023 și decizia nr. 2632/C9/2847, 2849 din 08.11.2023. Pe cale de consecință, raportat la toate considerațiile anterioare, Consiliul constată că sunt întemeiate susținerile contestatoarei (...) & (...) SRL, potrivit cărora sunt întrunite condițiile pentru împărțirea obiectului contractului în trei loturi distincte, pentru trei categorii de produse respectiv articole de tip mobilier, articole didactice pentru diverse materii și articole de sport. În contextul descris, critica societății contestatoare vizând acceptarea divizării pe loturi fiind întemeiată, produsele având funcționalități diferite, fiind autonome și independente, autoritatea contractantă trebuie să modifice în consecință documentele de derulare a procedurii, în sensul lotizării produselor și al acceptării depunerii de oferte pe 3 loturi distincte, însă divizarea achiziției pe loturi, pe care o pretinde în mod întemeiat societatea contestatoare, nu este permisă de configurația tehnică actuală a Sistemului Electronic de Achiziții Publice - SEAP, care nu acceptă astfel de modificări la nivelul procedurii de atribuire. Dat fiind faptul că nu este posibilă adoptarea unor măsuri de remediere de către achizitoare, Consiliul, cu aplicarea prevederilor art. 26 alin. (7) din Legea nr. 101/2016, va admite contestația formulată de (...) & (...) SRL, în contradictoriu cu (...), în calitate de autoritate contractantă și va anula procedura de atribuire. În ceea ce privește cererea contestatoarei de obligare a autorității contractante la plata sumei de 3.570 lei reprezentând cheltuieli de judecată (onorariu avocațial), Consiliul o va admite, în parte, pentru următoarele motive: Codul de procedură civilă stipulează următoarele: - art. 451: (1) Cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru și timbrul judiciar, onorariile avocaților, ale experților și ale specialiștilor numiți în condițiile art. 330 alin. (3), sumele cuvenite martorilor pentru deplasare și pierderile cauzate de necesitatea prezenței la proces, cheltuielile de transport și, dacă este cazul, de cazare, precum și orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfășurare a procesului. Pagina 18 din 22

(2) Instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei. Măsura luată de instanță nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat și clientul său. (3) Dispozițiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător la plata experților judiciari și a specialiștilor numiți în condițiile art. 330 alin. (3). (4) Nu vor putea fi însă micșorate cheltuielile de judecată având ca obiect plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, precum și plata sumelor cuvenite martorilor potrivit alin. (1); - art. 452: Partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei; - art. 453: (1) Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.

(2) Când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părți poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată. Dacă este cazul, judecătorii vor putea dispune compensarea cheltuielilor de judecată. Având în vedere dispozițiile anterior menționate, se constată că fundamentul răspunderii pentru plata cheltuielilor de judecată este culpa procesuală a părții. În speță, Consiliul reține culpa procesuală a autorității contractante în intentarea acțiunii de către contestatoarea (...) & (...) SRL, motiv pentru care Consiliul apreciază că, în speță, se impune obligarea autorității contractante la plata unor cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat. Cheltuielile reclamate de contestatoare sunt în sumă de 3.570 lei și reprezintă servicii de asistare și reprezentare contestație, prestate de av. (...), dovedite cu factura seria AI nr. 37/08.05.2024 și achitate prin intermediul Raiffeisen Bank, prin ordinul de plată nr. 1/08.05.2024. Analizând temeinicia pretențiilor contestatoarei, referitor la cuantumul cheltuielilor de judecată solicitate, reprezentând onorariu avocat, Consiliul apreciază că se impune reducerea onorariului de avocat la suma de 2.000 lei, din următoarele considerente: Având în vedere faptul că procedura de soluționare este o procedură scrisă, potrivit art. 21 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, facultativă și gratuită potrivit art. 24 alin. (4) din Constituția României și având în vedere faptul că, în speță, nu s-au dispus audieri sau depunerea de concluzii orale, Consiliul apreciază că suma solicitată de contestatoare este excesivă. Cheltuielile de judecată cuprind orice cheltuieli pe care partea care a câștigat procesul va dovedi că le-a făcut, cum sunt onorariile de avocat, costul dactilografierii actelor depuse la Pagina 19 din 22

dosar etc., dar numai cele strict necesare pentru buna desfășurare a soluționării prezentei contestații. Potrivit prevederilor art. 68 din Legea nr. 101/2016 coroborat cu art. 451 alin. (2) din Codul de procedură civilă și, ținând seama de serviciile prestate de av. (...), Consiliul, analizând prin prisma dispozițiilor art. 451 alin. (2) din Codul de procedură, cererea de plată a sumei de 3.570 lei, reprezentând onorariu avocat suportat de contestatoare cu ocazia soluționării contestației sale la CNSC, apreciază că respectiva sumă trebuie redusă. Astfel, având în vedere complexitatea cauzei și documentele întocmite, în temeiul art. 451 alin. (2) din Codul de procedură civilă (Instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei. Măsura luată de instanță nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat și clientul său), cererea contestatoarei de obligare a autorității contractante la plata cheltuielilor ocazionate cu soluționarea prezentei contestații, va fi admisă, în parte. În acest sens, în temeiul prevederilor legale enumerate anterior, va obliga autoritatea contractantă la plata către contestatoare a sumei de 2.000 lei și va respinge cererea contestatoarei de obligare a autorității contractante la plata sumei de 1.570 lei reprezentând cheltuieli disproporționate (conform dispozițiilor legale citate anterior). Consiliul va da eficiență dispozițiilor art. 451 alin. (2) Cod procedură civilă, coroborat cu art. 68 din Legea nr. 101/2016, în sensul că va reduce onorariul de avocat, considerând că prin aceasta nu se intervine în convenția încheiată de contestatoare, în calitate de client, și avocatul ei, pentru că în acest fel ar fi încălcate dispozițiile art. 1270 Cod civil. De asemenea, se apreciază că nu se aduce atingere nici dispozițiilor Legii nr. 51/1995, potrivit cărora avocații sunt liberi ca prin înțelegere cu clienții lor să stabilească onorarii, întrucât Consiliul nu face altceva decât să stabilească, în cadrul raportului juridic procesual civil, cheltuielile de judecată, astfel că, prin aplicarea dispozițiilor art. 68 din Legea nr. 101/2016 raportat la art. 451 alin. (2) Cod procedură civilă, Consiliul nu cenzurează contractul de asistență juridică, ci doar stabilește în mod corespunzător cuantumul cheltuielilor de judecată, în raport de criticile admise. Pentru aceste considerente, Consiliul apreciază că reducerea onorariului de la 3.570 lei, la suma de 2.000 lei, este în concordanță cu munca depusă de avocat, complexitatea cauzei și documentele întocmite. În condițiile art. 451 Cod procedură civilă, contestatoarea este îndreptățită să solicite cheltuielile de judecată, respectiv onorariu de Pagina 20 din 22

avocat, care însă poate fi diminuat de către Consiliul, în condițiile legale menționate anterior. Dispoziția art. 451 Cod procedură civilă este în concordanță și cu jurisprudența CEDO conform căreia un reclamant poate obține rambursarea cheltuielilor sale de judecată în măsura în care li s-au stabilit realitatea, necesitatea și caracterul rezonabil. În soluționarea acestui aspect, Consiliul reține Decizia ICCJ nr. 3/2020 prin care s-au statuat următoarele: „în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 488 alin. (1) din Codul de procedură civilă, motivul de recurs prin care se critică modalitatea în care instanța de fond s-a pronunțat, în raport cu prevederile art. 451 alin. (2) din Codul de procedură civilă, asupra proporționalității cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul avocaților, solicitate de partea care a câștigat procesul, nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din Codul de procedură civilă”. În consecință, în temeiul art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite, în parte, capătul de cerere formulat de contestatoare cu privire la obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor ocazionate de soluționarea contestațiilor, va obliga autoritatea contractantă la plata către contestatoare a sumei de 2.000 lei cu titlu de cheltuieli ocazionate de soluționarea contestațiilor și va respinge cererea contestatoarei de obligare a autorității contractante la plata sumei de 1.570 lei reprezentând cheltuieli disproporționate, pentru considerentele expuse în motivarea deciziei. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite contestația formulată de (...) & (...) SRL, cu sediul în (...), în contradictoriu (...), cu sediul în (...), în calitate de autoritate contractantă și anulează procedura de atribuire. Admite, în parte, capătul de cerere formulat de contestatoare cu privire la obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor ocazionate de soluționarea contestației. Obligă (...) la plata către (...) & (...) SRL a sumei de 2.000 lei cu titlu de cheltuieli ocazionate de soluționarea contestației și respinge cererea contestatoarei de obligare a autorității contractante la plata sumei de 1.570 lei reprezentând cheltuieli disproporționate, pentru considerentele expuse în motivarea deciziei. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Pagina 21 din 22

Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. Pagina 22 din 22